56
Biblioteca Județeană Brașov, bibliotecile publice din județul Brașov și impactul în comunitatea locală © Biblioteca Județeană “George Barițiu” Braşov 2012
Biblioteca Județeană Brașov, bibliotecile publice din județul Brașov
și impactul în comunitatea locală
© Biblioteca Județeană “George Barițiu” Braşov
2012
RUXANDRA NAZARE, HORIA MOAŞA, ALICE ROMAN
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BRAŞOV,BIBLIOTECILE PUBLICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV
ŞI IMPACTUL ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
ECRAN MAGAZINBraşov, 2012
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiNAZARE, RUXANDRA Biblioteca Judeţeană Braşov, biblioteci publice din judeţul Braşov şi impactul lor în comunitatea locală / Ruxandra Nazare, Horia Moaşa, Alice Roman. - Braşov : Ecran Magazin, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-82-8159-2I. Moaşa, HoriaII. Roman, Alice 027.52(498-35 Braşov)
Pagi
na 1
CUpRINS
Cuvânt înainte .............................................................................. 2Oameni şi rețele ........................................................................... 3Capitalul social ............................................................................. 4Biblioteca în secolul XXI ................................................................ 55 paşi pentru un impact considerabil în comunitatea locală ........6
1 Evaluarea .............................................................................. 62 Livrarea ............................................................................... 10
Scurtă analiză a situației bibliotecilor publice în județul Braşov .... 11Utilizatorii bibliotecilor ....................................................... 12
3 Implicarea ........................................................................... 16Descriere Biblioteca Județeană „George Barițiu” Braşov ... 17
4 Măsurarea .......................................................................... 215 Sustenabilitatea .................................................................. 22
programele Bibliotecii Județene Braşov ..................................... 24Grădinița de vară ........................................................................ 24Zile aniversare ............................................................................ 26Închiriere cu titlu gratuit............................................................. 28Echipamente bibliotecă (laptopuri, videoproiector, cameră video) ....28Spațiu pentru expoziții şi organizare de evenimente .................30Seri de film (englez, francez, maghiar, românesc) ......................34programe pentru agricultură (ApIA) şi economie socială (RURES) ...36Clubul Handmade de la Biblioteca Municipală Făgăraş .............. 36Cursuri de inițiere şi perfecționare ............................................40Acces la servicii online ................................................................ 43Imprimare şi scanare documente ............................................... 45Biblioteca publică în sprijinul autorităților locale ....................... 47Referințe ..................................................................................... 48
Pagi
na 2
CUvâNt ÎNAINtE
Acest studiu este rodul unui proiect finanțat de IREX România, în cadrul programului național Biblionet, care, începând din 2009, a investit în sistemul de biblioteci publice din România prin noile tehnologii şi pregătirea bibliotecarilor. prin intermediul acestui program, bibliotecile publice din județul Braşov au beneficiat de o investiție totală până în acest moment de 526,076 lei. Dincolo de echipamentele moderne, obiectivul principal a fost dezvoltarea de noi servicii de bibliotecă. Acestea nu au întârziat să apară şi să dinamizeze activitatea bibliotecilor.
totuşi, susținerea bibliotecilor braşovene nu se ridică la valoarea investiției, la nivelul administrației neexistând strategii pe termen mediu şi lung pentru biblioteci. În plus, în condițiile crizei, la primul dezechilibru financiar, primele instituții vizate de reduceri bugetare, de personal sau chiar închidere sunt bibliotecile. Se observă două tendințe: pe de o parte, creşterea ofertei de servicii noi de bibliotecă; pe de altă parte, scăderea bugetului alocat pentru publicații, dotări, salarii, chiar spațiu. Considerăm că situația se datorează unei percepții anacronice a bibliotecii publice în societate şi neînțelegerii importanței ei pentru comunitate.
Scopul proiectului O bibliotecă – O comunitate puternică! este de a conştientiza autoritățile locale asupra valorii bibliotecilor publice din județul Braşov, exprimate prin contribuția economică a acestora la dezvoltarea comunităților pe care le servesc. Am încercat să calculăm valoarea bănească a serviciilor de bibliotecă. pornind de la cifre, campania de informare atrage atenția asupra beneficiilor directe pe care le are comunitatea şi, implicit, autoritatea locală prin intermediul bibliotecii publice. Este esența rândurilor ce urmează.
Pagi
na 3
OAMENI ŞI REțELE
În ultimul deceniu, discursul public despre activități sociale, networking, crearea de comunități şi servicii publice a luat am-ploare, ridicând un semn de întrebare în legătură cu rolul biblio-tecilor şi bibliotecarilor în societate, precum şi referitor la comu-nitățile pe care le deservesc. trei factori majori contribuie la acest discurs: popularizarea cercetărilor din ştiințele sociale, investițiile Fundației Bill & Melinda Gates în biblioteci şi acces liber la facilități It, precum şi popularizarea media sociale şi networkingului online.
Încă de la publicarea cărții Bowling Alone a lui Robert putnam (2000) privind colapsul şi revitalizarea comunității ame-ricane, se face referire la o gravă scădere a implicării în comuni-tate şi a implicării civice. populația merge la vot din ce în ce mai puțin, nu se mai implică în activitatea politică sau ONG-uri şi nu mai participă la activități comunitare. Robert putnam a fost unul dintre cei care au tras semnale de alarmă despre importanța şi utilitatea capitalului social, despre rolul acestuia în construirea rețelelor sociale şi despre calitățile esențiale ale comunităților puternice. Biblioteca a înțeles acest mesaj şi a încercat să se po-ziționeze ca un important constructor de capital social pentru comunitatea locală.
Biblioteca județeană din Braşov s-a confruntat în aceeaşi perioadă a anilor 2000 cu un factor care a dus la o schimbare majoră a serviciilor acesteia şi care a făcut ca biblioteca doar să ia parte şi nu să fie în centrul discuțiilor privind construirea unei comunități puternice. Acest factor cu impact major a fost introdu-cerea facilităților It ca serviciu standard în biblioteci.
În SUA, 100% din biblioteci oferă servicii It ca standard pentru serviciile bibliotecilor, față de un procent de 44%, înregis-trat în anul 1997 în România. Astăzi, în județul Braşov, prin pro-gramul național Biblionet, coordonat de International Research & Exchanges Board (IREX), serviciile It reprezintă un standard pentru 100% dintre filialele Bibliotecii Județene. peste 10.000 de cetățeni folosesc anual computerele bibliotecii județene pentru a-şi satisface nevoile personale de informare.
Pagi
na 4Fundația Bill & Melinda Gates este principalul responsabil
pentru răspândirea facilităților It şi a serviciilor conexe în biblio-tecile publice. Început în 1997, cu scopul de ”a asigura că atunci când ajungi la o bibliotecă publică, vei putea să accesezi internetul pentru a învăța, a explora oportunități şi a-ți îmbogăți viața”, pro-gramul fundației a dotat cu succes peste 40.000 de biblioteci din lume cu echipamente It. Biblioteca Județeană „George Barițiu” Braşov s-a bucurat de sprijinul IREX România, beneficiar al grantu-lui oferit de Fundația Bill şi Melinda Gates, atât de necesar pentru a menține un acces la echipamente It şi internet de calitate.
CApItALUL SOCIAL
prin realizarea de conexiuni cu ceilalți şi menținerea acestor conexiuni de-a lungul timpului, oamenii reuşesc să lucreze împre-ună şi să realizeze lucruri pe care fie nu puteau să le realizeze sin-guri, fie puteau să le realizeze doar cu eforturi deosebit de mari. Oamenii sunt conectați în rețele sociale şi împărtăşesc valori, sentimente, comportamente, credințe, informații şi cunoaştere cu ceilalți membri ai rețelei. Când aceste rețele reprezintă o re-sursă, atunci ele generează capital social. Acest capital poate fi utilizat atât în contextul imediat, cât şi în contexte sociale mai largi (Hill, 2009).
În orice comunitate există locuri semnificative, aşa-numi-tele locuri de ordinul trei, care găzduiesc şi facilitează întâlniri re-gulate, voluntare şi informale în afara casei şi a locului de muncă. Astfel de locuri de ordinul trei, bibliotecile publice, cum este de altfel şi Biblioteca Județeană Braşov, promovează egalitatea soci-ală, oferă locații de conversații publice, creează deprinderi de aso-ciere şi oferă suport psihologic indivizilor şi comunităților. Biblio-teca devine astfel instituția socială unde cetățenii pot vorbi liber, pot împărtăşi preocupări sau pot urmări interesele personale ori ale comunității. Utilizatorii bibliotecii sunt activi în comunitățile lor, iar comunitățile cu biblioteci puternice au un scor mare pentru indicatorii capitalului social (Hill, 2009).
Aceeaşi viziune a unei biblioteci ca o resursă pentru co-
Pagi
na 5
munitate este împărtăşită şi la nivel național, conform definiției din Legea bibliotecilor (334/2002). Astfel, în România biblioteca este definită ca fiind instituția, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuții principale sunt: constituirea, organi-zarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecțiilor de cărți, publicațiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; inițierea, organizarea şi desfă-şurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorități şi instituții publice, cu alte instituții de profil sau prin parteneriat public-privat. În cadrul societății informației bibliote-ca are rol de importanță strategică. Biblioteca publică în România este definită ca fiind biblioteca de tip enciclopedic pusă la dispozi-ția unei comunități locale sau județene.
BIBLIOtECA ÎN SECOLUL XXI
Noile perspective de concepere a bibliotecilor definesc bi-blioteca sub forma informațiilor, locației, serviciilor, interacțiunilor şi valorilor. Atunci când materialele şi colecțiile nu erau digitale, ci aranjate şi depozitate la propriu şi fizic pe rafturi, precum şi livrate prin împrumuturi interbibliotecare, locația şi informațiile erau cele mai importante pentru definiția, scopul şi brandul bibliotecilor. pe măsură ce materialele şi colecțiile devin din ce în ce mai digitale, colecțiile şi serviciile bibliotecilor devin disponibile/accesibile în afara sediilor, prin simpla accesare a unui echipament It. Astfel, locația, care altădată era o bibliotecă clasică, tradițională, începe să se schimbe. În felul acesta, biblioteca îşi lărgeşte spațiul şi iese în mijlocul comunității, în întâmpinarea nevoilor ei.
Astăzi, tehnologia trebuie să sprijine relația şi eforturile de construire a comunității pe care le întreprinde biblioteca. Bi-blioteca trebuie să devină o instituție care să rezolve problemele comunității prin implicare activă în comunitate. Biblioteca trebuie să inițieze şi să dezvolte parteneriate care să conecteze oamenii şi să depăşească diferențele. Mai mult, biblioteca trebuie să articu-leze şi să demonstreze instituțiilor publice şi oamenilor modul în
Pagi
na 6
care ea face o diferență în comunitate. Biblioteca trebuie să înțeleagă că rolul său nu mai este
doar de a oferi cărți sau servicii It, ci de a ajuta comunitatea. Iar a ajuta comunitatea se poate realiza prin modalități diferite față de cele tradiționale utilizate până acum.
Ca atare, conştientă de misiunea sa, începând cu anul 2009, Biblioteca Județeană “George Barițiu” din Braşov pune accentul şi oferă gratuit comunității din Județul Braşov accesul la activități culturale, recreative, educaționale prin organizarea de evenimen-te, prin oferirea de sprijin pentru dezvoltarea unor activități pe-riodice (închiriere gratuită de echipamente, spațiu oferit gratuit, resurse umane) şi este deschisă la colaborări cu alte instituții cum sunt asociații şi fundații din țară şi din străinătate, administrația publică, şcoli şi universități etc.
5 pAŞI pENtRU UN IMpACt CONSIDERABIL ÎNCOMUNItAtEA LOCALă
1. EvALUAREA
Bibliotecile operează în contexte complexe. Schimbarea cartierelor şi a stilurilor de viață, a economiilor locale, a datelor demografice, a politicilor publice şi a tipurilor de finanțare influ-ențează serviciile pe care le oferă o bibliotecă şi oamenii pe care îi serveşte.
O analiză a nevoilor unei comunități începe cu o definiție a nevoilor în general. Nevoile sunt itemi care pot umple golul dintre condiția dorită şi condiția prezentă. Nevoile ajută la atingerea unui scop. O analiză formală a nevoilor clarifică problemele şi oportuni-tățile unei comunități şi pot construi relații între oamenii şi organi-zațiile care reprezintă stakeholderii în satisfacerea acestor nevoi.
Concret, misiunea Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Braşov este să ofere acces la informație şi să susțină educația con-tinuă atât prin utilizarea metodelor tradiționale de achiziție de cărți şi alte documente tipărite, cât şi prin folosirea metodelor moderne a căror utilitate este indubitabilă: colecții digitale şi proiecte de digi-talizare a resurselor tipărite; crearea de baze de date şi organizarea
Pagi
na 7
de evenimente educaționale, culturale, sociale şi de divertisment. Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov foloseşte
ca date de evaluare a nevoilor comunității braşovene propriile sta-tistici; observațiile directe ale personalului în contact cu cititorii; opiniile utilizatorilor privind achiziția de publicații necesare, nevoi-le de informare, precum şi organizarea anumitor evenimente; aso-cierea la strategiile de dezvoltare ale autorităților publice, dialogul permanent cu liderii comunității şi responsabilii de domenii pri-oritare pentru comunitate; interviuri, monitorizarea mass media.
Alte metode de sondare a nevoilor comunității braşovene au fost folosite de Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov. Acestea s-au manifestat sub forma unor focus grupuri organiza-te pentru a cunoaşte nevoile organizațiilor non-guvernamentale vizavi de biblioteca publică (2010); chestionare speciale, întocmite de Centrul de informare comunitară cu scopul de a cunoaşte opi-niile cititorilor cu privire la serviciile din secțiile cu public (2011).
Alte analize sunt făcute cu scopul de a afla interesele de in-formare ale comunității braşovene: preferințele de lectură, timpul petrecut pe internet, ce fel de informații sunt căutate pe internet, în ce măsură sunt cunoscute serviciile oferite de bibliotecă, activi-tățile şi programele bibliotecii, ce aşteptări şi nevoi există în comu-nitatea braşoveană. Un astfel de studiu măsoară progresiv tipul de informație căutată de utilizatorii bibliotecilor (pe diferite domenii: sănătate, minorități naționale, agricultură, dezvoltarea afacerilor, educație, comunicare cu rude/prieteni, locuri de muncă/piața muncii, protecția mediului, turism, plăți online (împrumut, facturi, taxe, impozite), cursuri de calificare, vânzare/cumpărare online, împrumut personal). Studiul este bazat şi up-datat continuu de chestionarele online generate automat, afişate pe computerele din programul Biblionet prin care se doreşte măsurarea impactului folosirii internetului în viața de zi cu zi. Chestionarele sunt folosite de bibliotecă din anul 2010 şi continuă a fi folosite şi astăzi.
Conform ultimului studiu realizat de IREX (în perioada 2009–2012) privind gradul în care bibliotecile influențează viața populației din România, programul Biblionet a avut, la nivel națio-nal, următoarele rezultate:
Pagi
na 8
Vizite la bibliotecile publice pentru utilizarea computerelor şi internetului Peste 7.250.000
Computere donate bibliotecilor publice 6.461
Investiţie în echipament IT, software şi instruirea bibliotecarilor peste 12 mil USD
Biblioteci dotate cu computere, software, imprimante funcţionale la 16 Aprilie 2012 1.475
Contribuţia autorităţilor locale (renovare, abonament internet) 8,8 milioane USD
Bibliotecari instruiţi în utilizarea computerului 2.200
Persoane care au folosit internetul pentru prima oară la biblioteca publică prin programul Biblionet
300.000
În județul Braşov studiul realizat de IREX (în perioada 2010-2012) a scos în evidență că 29% dintre utilizatori au început să folosească internetul doar de când acesta este oferit gratuit la biblioteca publică, iar un procent ridicat din utilizatorii bibliotecii (77%) şi-au rezolvat o problemă personală folosind computerele şi internetul din biblioteca publică. 69,8% dintre respondenți au căutat informații legate de educație, 32,5% au căutat informații legate de posibilitatea găsirii unui loc de muncă, 32,5% au căutat informații legate de cursuri de calificare sau recalificare, iar 27,6% au folosit resursele bibliotecii pentru o comunicare cu rudele din străinătate. procente mai mici au înregistrat informațiile despre turism (23,6%), rezolvarea unei probleme medicale (21,9%), legis-lație (19,1%), protecția mediului (18,5%) şi obținerea unor finan-țări pentru diferite proiecte (15,7%).
Pagi
na 9
Informaţii/servicii căutate cu ajutorul calculatoruluiEducaţie/Învăţământ 69,8%Găsirea unui loc de muncă 32,5%Cursuri de calificare/recalificare 32,5%Comunicare facilă cu rudele din străinătate 27,6%Turism 23,6%Rezolvarea unei probleme medicale 21,9%Legislaţie 19,1%Protecţia mediului 18,5%Obţinerea de finanţări pentru diferite proiecte 15,7%
Ca segmente de vârstă, tabelele de mai jos evidențiază că segmentele de vârstă care frecventează cel mai des biblioteca sunt persoanele sub 14 ani şi categoria de vârstă 26 – 45 ani, iar informația căutată cel mai frecvent se referă la domeniul Educa-ție/Învățământ.
Vârsta utilizatorilorsub 14 ani 27% 15 – 19 ani 14%20 – 25 ani 12%26-45 ani 25%46 – 60 ani 14%Peste 60 ani 2%Nu răspund 6%
Pagi
na 10
Cele mai căutate informaţii pe grupe de vârstăSub 14 ani Educaţie/Învăţământ 26 – 45 ani Educaţie/Învăţământ
15 – 19 ani Educaţie/Învăţământ 46 – 60 ani Educaţie/Învăţământ/Locuri de muncă
20 – 25 ani Locuri de muncă Peste 60 de ani Educaţie/Învăţământ
În demersul bibliotecii de a evidenția nevoile membrilor comunității pe care o serveşte se înscrie şi cercetarea pe care biblioteca o va realiza, împreună cu Grupul Lecturi urbane Braşov, până la finele anului 2012, despre aşteptările, interesele şi nevoile culturale ale studenților utilizatori şi nonutilizatori ai bibliotecii.
trebuie menționat că biblioteca are ca grup țintă toate ca-tegoriile de public: copii de la 0-3 ani şi părinții lor; copiii între 3-5 ani, 6-11 ani, adolescenții, tinerii, adulții, vârstnicii. Sunt vizate toate categoriile de vârstă, gen, sex, profesie, etnie, cu nevoi speci-ale (din spitale, penitenciare, azile, cămine, centre de plasament). Unul dintre segmentele importante din populația Braşovului care este vizat de serviciile Bibliotecii Județene sunt adolescenții sau tinerii. Această categorie de vârstă figurează destul de puțin în preocupările autorităților publice. Deşi aceştia nu au servicii de bi-bliotecă specifice pentru vârsta lor în oferta bibliotecii, se doreşte cunoaşterea intereselor şi preocupărilor lor cu scopul de a crea servicii bazate pe nevoile lor, personalizate.
2. LIvRAREA
De la adoptarea în masă a utilizării internetului atât acasă, cât şi la serviciu, bibliotecile din toată lumea au început să se închidă. În România efectul a fost invers, numărul de utilizatori ai biblio-tecilor publice a crescut odată cu introducerea noilor tehnologii în biblioteci, prin programul național Biblionet. O situație similară se poate observa şi în județul Braşov. Este adevărat că lipsa de interes față de bibliotecă în general se explică prin alte motive, prea multe şi complexe pentru a le evoca aici.
Pagi
na 11
SCURTĂ ANALIZĂ A SITUAŢIEI BIBLIOTECILOR PUBLICE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV
Conform Institutului Național de Statistică, numărul bibliotecilor în Județul Braşov a scăzut de-a lungul anilor. Dacă în anul 1995 în județul Braşov existau 336 de biblioteci, în 2010 numărul acestora s-a micşorat la 218.
336 342 340 334 327295 276 260
227 216 231 218
0
100
200
300
400
1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluția numărului de biblioteci în județul Brașov 1995 - 2010
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012Conform legislației în vigoare, bibliotecile publice din jude-
țul Braşov depind financiar si administrativ de autoritățile publi-ce locale (primării, Consilii Locale şi Consiliul Județean). În anul 2012, mai puțin de jumătate din cele 58 de localități ale județului (comune, oraşe, municipii) dispun de biblioteci publice.
În județul Braşov sunt 26 de biblioteci care funcționează cu normă întreagă: Braşov, Codlea, Făgăraş, Ghimbav, Săcele, Râşnov, Rupea, Bran, Cristian, Drăguş, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hârseni, Hoghiz, Homorod, Măieruş, Moieciu de Jos, Ormeniş, poiana Mărului, prejmer, Racoş, Sânpetru, tărlungeni, vama Buzăului şi vulcan.
Un număr de 7 biblioteci funcționează cu jumătate de normă: Apața, Bod, Budila, Mândra, Şercaia, Şinca veche şi voila, iar două localități, teliu şi Recea, au biblioteci nefuncționale (clădire în renovare, lipsă de personal). 23 de localități din jude-țul Braşov nu au biblioteci publice. Acestea sunt: predeal (sediu necorespunzător, fără post de bibliotecar), victoria, Zărneşti, Au-gustin, Beclean, Buneşti, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, pârău, Sâmbăta de Sus, Şinca Nouă, Şoarş, ticuş, Ucea, Ungra, viştea. printre acestea sunt şi cele două biblioteci din localitățile Cața şi Fundata care s-au desființat în anul 2010, iar restul de biblioteci menționate nu au funcționat nici înainte de criză. Excepție fac bibliotecile din localitățile victoria şi
Pagi
na 12
Zărneşti care au funcționat o perioadă, s-au închis temporar şi se vor redeschide din nou în toamna anului 2012.
În anul 2010, s-au făcut tăieri de buget cauzate de criza economică mondială, iar un număr de primării a luat decizia să desființeze posturile de bibliotecari din organigramă şi să transfe-re fondul de carte la biblioteci şcolare. Este cazul bibliotecilor din localitățile Cața şi Fundata – unde posturile de bibliotecar s-au desființat, bibliotecile fiind închise permanent - şi bibliotecii din localitatea voila unde s-a redus norma întreagă a bibliotecarului şi s-a completat cu jumătate de normă la biblioteca şcolară. Solu-ția transferului resurselor bibliotecii publice (colecții şi personal) asupra şcolii şi unificarea ei cu biblioteca şcolară (exemplul de la prejmer) nu este de recomandat, întrucât în felul acesta comuni-tatea în întregul ei pierde o instituție ce permitea accesul demo-cratic tuturor, fără discriminare şi fără limite.
Criza a dus şi la închiderea temporară a unor biblioteci: în lo-calitatea Zărneşti s-a desființat postul de bibliotecar, iar atribuțiile urmau sa fie preluate de un funcționar al primăriei; în localitatea victoria, în 2011, Consiliul Local a reziliat contractul de muncă al bibliotecarei pe perioada reabilitării bibliotecii şi Casei de cultură. Însă, aceste localități vor redeschide bibliotecile în toamna lui 2012.
Situația bibliotecilor publice în județul Braşov este oscilan-tă: în timp ce unele biblioteci sunt desființate temporar ori reduse la jumătate de normă, alte vechi biblioteci închise au fost redeschi-se. De exemplu, la sfârşitul anului 2011 şi începutul lui 2012 s-au redeschis bibliotecile publice din localitățile Drăguş şi Feldioara. predicțiile sunt că şi bibliotecile din Ucea şi Cincu vor fi redeschise în anul 2013. Mai mult, alte biblioteci cu jumătate de normă, cum este cea din localitatea Hârseni, au întregit norma în anul 2012.
UTILIZATORII BIBLIOTECILOR Conform Institutului Național de Statistică, cititorul (utili-
zator) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) o carte, broşură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci sau care beneficiază, cel puțin o dată într-un an calendaristic, de un serviciu specific al bibliotecii.
În ceea ce priveşte evoluția numărului de cititori activi în județul Braşov (situație până în anul 2010), se poate observa că
Pagi
na 13
deşi față de anul 1990 numărul de biblioteci şi de cititori per an a scăzut, tendința celor care au devenit cititori (utilizatori) ai servi-ciilor tradiționale oferite de biblioteca publică din județul Braşov este una în creştere.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
Evoluția numărului de cititori activi în județul Brașov 1991 - 2010
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012
În anul 2010 numărul de volume eliberate a scăzut față de anul 2000 cu aproape jumătate.
0200000400000600000800000
10000001200000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
546504
855668
678506
827357969171
1018012
1101779
1037807
1186924
890893
1164335
1095508
972359932442
912668
944830
779596
750773
560555
617741
577530
Evolutia numarului de volume eliberate biblioteci publice judetul Brasov
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012Această descreştere are loc în contextul informatizării şi
accesului liber la internet. Se constată însă o creştere constantă a cererii şi ofertelor celorlalte servicii oferite de bibliotecile publice din județ, şi anume, activitățile în beneficiul comunității cum sunt seri de film, expoziții, organizare de evenimente, Club Handmade, Grădinița de vară etc.
În acest context, se naşte firesc întrebarea: Este biblioteca relevantă în era digitală? În condiții de criză economică sau de in-suficiență a resurselor financiare, bibliotecile devin o țintă uşoară pentru reduceri de costuri. Deşi componenta financiară este prin-cipalul motiv pentru închiderea bibliotecilor, pierderea încrederii
Pagi
na 14
în relevanța acestora în era digitală este un alt motiv important. pentru a rezista, bibliotecile trebuie să obțină sprijinul comunităților locale. Ce se poate face pentru prevenirea închiderii bibliotecilor? O implicare în comunitatea locală sub forma programelor de advo-cacy, pR şi planificare pentru sustenabilitate reprezintă o parte din răspunsul la această întrebare cheie a prezentului. Biblioteca este nevoită să îşi schimbe optica prin includerea programelor de plani-ficare strategică, design şi dezvoltarea de programe şi managemen-tul resurselor. pe de altă parte, în împrejurări de criză, biblioteca publică reprezintă o resursă pentru comunitate şi mai ales pentru categoriile dezavantajate de criză (şomeri, pensionari etc.) care au acces gratuit şi pot folosi serviciile de bibliotecă în avantajul lor.
Astfel, în era digitală, planul strategic al Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Braşov pe următorii ani este de a creşte con-ținutul digital de informații de interes local şi national; încheierea informatizării colecțiilor şi interconectarea sediului cu filialele sale astfel încât să fie vizibile, în timp real, publicațiile disponibile şi împrumuturile operate; creşterea gradului de utilizare a colecții-lor bibliotecii la circa 30% din populație; sporirea bugetului alocat pentru resurse cu cel puțin 5%; îmbunătățirea asistenței pentru profesori şi elevi în crearea de portofolii digitale; îmbunătățirea şi promovarea programelor educaționale pentru copii cum este pro-gramul Grădinița de vară; implementarea programelor de lectură şi biblioterapie asistată la domiciliu pentru vârstnici imobilizați şi lectura în spitale; îmbunătățirea bibliotecii digitale şi a bazelor de date locale; atragerea tinerilor cu programe diversificate (seri de film românesc şi străin; programe culturale şi artistice); oferirea de infrastructură gratuită: echipamente şi spații etc.; susținerea şomerilor şi a altor categorii sociale prin continuarea cursurilor oferite gratuit; crearea de servicii de bibliotecă pentru mediul economic; susținerea strategiilor de dezvoltare ale autorităților; continuarea eforturilor de a construi relații de parteneriat cu dife-riții reprezentanți ai comunității; susținerea valorilor, performan-ței şi promovarea talentelor şi modelelor în comunitate.
Biblioteca Județeană Braşov a derulat şi derulează diferite parteneriate cu asociații şi fundații din țară, printre care se numără Salvați copii!, Centrul de voluntariat Braşov, Asociația Colors Braşov, Asociația pentru Sprijin şi Dezvoltare, Asociația Națională
Pagi
na 15
a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor publice din România, Chance for Life, precum şi din străinătate, precum Bibliotecile publice din Ind-jija (Serbia) şi Lituania (Silute), în cadrul proiectului Sister Libraries, sub egida IFLA.
proiectele derulate în cadrul acestor parteneriate au adus o reală contribuție la viața culturală şi socială a județului. printre cele mai importante sunt:
• parteneriatul dintre Centrul de informare comunitară şi Centrul de asistență pentru vârstnici din primăria Braşov a permis organizarea de cursuri de folosire a computeru-lui pentru vârstnici;
• parteneriatul cu Asociația Biblionef din Franța a adus peste 6000 de cărți noi în franceză în valoare de 40.000 euro (2010-2011);
• parteneriatul continuu din anul 2002 cu Alianța Franceză constă în realizarea proiectelor comune din cadrul Medi-atecii franceze;
• parteneriatul cu convivium-ul Slow Food Braşov pentru organizarea târgului de Slow Food a înregistrat organiza-rea a 9 târguri Slow Food, ediția I, în anul 2009;
• parteneriatul din anul 2011 cu Şcoala Generală nr. 6 a dus la realizarea unui model pilot de colaborare biblio-tecă publică-şcoală în vederea asistenței în crearea şi utilizarea portofoliilor digitale;
• parteneriatul cu asociația Edu for All a creat un program educațional exceptional sub forma Grădiniței de vară care a ajuns deja la a doua ediție (2011 şi 2012);
• parteneriatul cu Căminul de vârstnici al primăriei de la Noua în proiectul Servicii pentru seniori (SENSE, 2011);
• parteneriat cu Centrul cultural Braşov-Musashino şi Aso-ciația Dentiştilor din România în organizarea Concertului formației Nutmeg din Japonia, în beneficiul victimelor dezastrului natural din Japonia din anul 2011.
Biblioteca are ca perspectivă încheierea unor noi partene-riate cu asociații şi organizații nonguvernamentale care se ocupă de persoane imobilizate; spitale şi organizații responsabile de să-nătate; autorități publice şi agenții locale pentru implementarea proiectelor şi strategiilor locale.
Pagi
na 16
3. IMpLICAREA
procesul de construire a unei comunități nu se încheie aici: am ascultat, am ajustat, am schimbat. Dialogul cu oamenii din lo-calitate care a determinat evaluarea nevoilor şi designul serviciilor nu a reprezentat decât începutul. Următorul pas pe care biblio-teca trebuie să-l realizeze este comunicarea eficientă şi directă cu membri comunității locale despre modul în care evaluarea nevoilor şi planificarea strategică afectează misiunea, serviciile şi viziunea pentru viitorul comunității.
În acest moment, comunitatea locală are cunoştințe limi-tate despre activitățile bibliotecii. Biblioteca are un loc la masa factorilor de decizie locali alături de consiliul local/județean, şcoli şi biserici, camera de comerț şi industrie etc. Dar ce este de făcut pentru a duce acest dialog mai departe şi pentru a avea un impact mai mare în comunitate? Unul dintre răspunsuri este reprezentat de marketing.
Centrarea pe nevoile utilizatorilor serviciilor bibliotecii şi demonstrarea unui efort continuu de a le satisface elimină nece-sitatea altor demersuri publicitare. Biblioteca are capacitatea de a construi relații şi parteneriate, de a vorbi cu oameni despre intere-sele şi nevoile lor şi a încerca să le satisfacă, de a conecta oamenii şi de a-i susține în eforturile lor.
Pagi
na 17
DESCRIERE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „GEORGE BARIŢIU” BRAŞOV
Biblioteca Județeană Braşov este o instituție publică de caracter enciclopedic care încearcă să satisfacă interesele de lec-tură, informare, educație şi divertisment ale tuturor categoriilor socio-profesionale din comunitatea braşoveană şi oferă acces tu-turor la resursele sale. prin funcțiile sale, biblioteca publică aspiră să ocupe un loc central în comunitatea locală. Fiind o bibliotecă publică de rang județean, conform legii, ea are datoria să fie acce-sibilă comunității. Este situată în zona centrală a oraşului, într-un punct de aglomerare urbană. De asemenea, dispune de filiale în cartierele Craiter, Noua, pe Calea Bucureşti, Bulevardul Griviței şi pe strada Iuliu Maniu. valorile după care se ghidează Biblioteca Județeană Braşov sunt profesionalismul, creativitatea, toleranța, interculturalitatea.
Fiind subvenționată integral de la buget, Biblioteca Ju-dețeană are îndatorirea să ofere servicii gratuite şi de calitate. Astfel, una dintre preocupările constante şi prioritare ale biblio-tecii este de a oferi publicului braşovean colecții noi şi de a înnoi colecțiile avute.
Orarul bibliotecii a fost adaptat solicitărilor comunității de-oarece ea se adresează tuturor categoriilor de persoane: în timpul săptămânii biblioteca funcționeză 12 ore (între 8,00-20,00), iar la sfârşit de săptămână secția de împrumut este deschisă până la prânz (10,00–14,00). Este una dintre puținele instituții publice deschise în toate cele 7 zile ale săptămânii.
toate serviciile bibliotecii sunt gratuite, pe lângă cele tra-diționale, aceasta oferind comunității braşovene şi activități şi evenimente culturale. Astfel, valoarea culturală şi expozițională a bibliotecii a crescut semnificativ prin organizarea de expoziții interes local şi național.
Utilizatorii pot găsi în bibliotecă oportunități de informare şi de educație continuă, biblioteca publică reuşind să completeze educația formală din şcoli, prin ofertele sale de educație informală şi non- formală. Biblioteca este un partener deschis spre colabora-re cu şcolile, muzeele, alte instituții culturale, administrația publi-
Pagi
na 18
că, asociațiile neguvernamentale. totodată, biblioteca face eforturi de valorificare a patri-
moniului cultural propriu prin digitalizarea cunoscutei Gazeta de transilvania; editarea de volume ştiințifice şi publicarea revistei oraşului Braşov, revista AStRA. O altă modalitate de promovare a patrimoniului local este şi folosirea clădirilor bibliotecii ca puncte turistice pentru vizitatorii interesați de obiectivele culturale ale ju-dețului Braşov. Biblioteca permite gratuit accesul turiştilor români şi străini în clădirile ei, care atrag prin stilul arhitectural specific şi atmosfera elevată.
Accesul utilizatorilor la serviciile oferite de bibliotecă, în toate secțiile şi filialele, se face pe baza permisului de bibliotecă. Acesta este unic şi valabil pe o durată de 5 ani, fiind actualizat gratuit anual. În funcție de vârstă, copiii, şomerii, pensionarii se bucură de gratuitate, în timp ce studenții beneficiază de reduceri, alte categorii plătind prețul integral.
Regulamentul de organizare şi funcționare al bibliotecii pre-vede servicii prestate gratuit şi serviciile prestate contra cost.
Serviciile gratuite sunt:• Împrumutul de documente de bibliotecă la domiciliu prin
secțiile de împrumut, bibliobuz şi biblioteca mobilă;• Împrumutul cărților audio şi a aparatelor Daisy special
destinate nevăzătorilor; • Împrumutul interbibliotecar de publicații, inexistente în
colecțiile noastre, dar prezente în bibliotecile din țară;• Studiul documentelor de bibliotecă în săli de lectură şi
spații special amenajate în acest scop; • Cercetarea documentelor, manuscriselor, cărților rare,
hărților, în original şi în copii digitale la Colecții Speciale; • Audierea înregistrărilor audio şi vizionarea filmelor în
spații amenajate în acest scop;• Oferirea de informații din catalogul electronic şi din baze
de date; • Asistență de specialitate în consultarea cataloagelor de
bibliotecă, pe suport tradițional de hârtie şi în sistem informatizat;
• Salvarea documentelor consultate pe suport electronic
Pagi
na 19
(CD, DvD, stick); • Navigarea pe internet;• Consultații biblioteconomice şi de tehnica muncii intelec-
tuale la solicitare;• Informații şi liste bibliografice tematice, la cerere, pe
baza colecțiilor proprii şi din alte biblioteci, utilizând resursele interne şi cele disponibile on-line în rețeaua națională şi internațională;
• Eliberarea permisului plastifiat, prevăzut cu cod de bare, în regim informatizat, pentru copiii şi tinerii până la 18 ani, şomeri, pensionar;
• tururi ghidate; • Accesul şi participarea la activități, ateliere, evenimente
şi programe culturale; • Cursuri de inițiere în utilizarea computerului şi interne-
tului pentru utilizatori de diferite categorii de vârstă şi socio-profesionale;
• Jucărioteca – spațiu de joacă pentru copii şi părinți;• Jocuri de strategie; • Spațiu gratuit pentru expoziții;• Spațiu disponibil, în urma programării, pentru acti-
vități culturale proprii, la care organizatorii permit accesul gratuit;
Serviciile contra cost sunt următoarele: • Eliberarea permisului plastifiat, prevăzut cu cod de bare,
în regim informatizat, pentru elevii de peste 18 ani, stu-denți, militari în termen şi alte categorii cu valabilitate pe 5 ani;
• Imprimarea de acte normative din baza de date legislative;
• Imprimarea de documente privind informațiile europene şi locale şi de pe internet;
• Fotocopierea şi multiplicarea documentelor existente în colecțiile bibliotecii, respectându-se prevederile Legii nr. 8/1996, privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
• Inscripționarea de CD-Rom cu informații europene şi locale;
• Închirierea de spații pentru activități aducătoare de venit
Pagi
na 20
– mansarda Casei Baiulescu, camerele de oaspeți.principalele servicii ale bibliotecii sunt oferite la sediile cen-
trale şi în cartiere (săli de lectură, secții, filiale, spații pentru activi-tăți şi evenimente), dar şi prin intermediul partenerilor bibliotecii. Astfel, prin Bibliobuzul de carte franceză şi unitatea de bibliotecă mobilă, personalul bibliotecii se deplasează în oraş şi județ, la şcolile şi bibliotecile partenere, împrumutând cărți profesorilor şi bibliotecarilor pe termen de două – trei luni. Utilizatorii au posibili-tatea de a solicita, telefonic, prelungirea termenului de împrumut pentru publicații. Liste de cărți, bibliografii, referințe, documente digitalizate pot fi cerute şi primite direct de la sursă, la sediu şi prin e-mail. În cazul în care utilizatorul se află la distanță, locuind în țară într-o comunitate izolată ori în străinătate, se asigură gratuit livrarea prin poştă. De asemenea, utilizatorii pot descărca infor-mații pe alte suporturi (CD, DvD, stick) la sediul central şi în alte locații. Cursurile gratuite de inițiere în utilizarea computerelor, organizate pentru vârstnici, au loc la sediu, în Casa Baiulescu, la Centrul de informare comunitară, furnizându-se gratuit suportul de curs. De altfel, ghiduri de inițiere în anumite programe sunt puse la dispoziție, parțial, pe website-ul bibliotecii şi pe portaluri sau alte platforme create pentru informarea comunității cât mai facil. Desigur, colecția digitală este accesibilă pe pagina de internet a bibliotecii. Blogurile bibliotecii, al instituției, Filialei nr. 6 pentru Copii şi tineret şi al asociației profesionale a bibliotecarilor, oferă resurse de interes şi informații actuale, consultate frecvent de public şi de personal. Anunțuri despre serviciile bibliotecii, promo-varea evenimentelor, corespondența cu cititorii se fac pe contul de facebook al bibliotecii, apropiind instituția de comunitate prin noile platforme sociale care au ca scop comunicarea, socializarea şi promovarea.
Biblioteca are parteneriate continue cu reviste si instru-mente ale mass media cum sunt: Iubesc Braşovul, Zile şi Nopți, 24 Fun, Ştiri Brasov, Looms Brasov, I love Brasov. Modalitățile de comunicare şi promovare ale serviciilor şi activităților oferite sunt variate, combinând mijloacele vizuale (afişe, pliante, fluturaşi) cu anunțuri şi comunicate de presă către mass media (presă scrisă, internet, radio, tv), conferințe de presă şi informări pe site-ul pro-priu, e-mail, rețele de socializare.
Pagi
na 21
4. MăSURAREA
Evaluarea impactului în comunitatea locală urmăreşte să analizeze trecutul, prezentul şi perspectivele de viitor.
Biblioteca a desfăşurat de-a lungul timpului mai multe pro-iecte de succes pentru comunitatea braşoveană:
1 proiecte de digitalizare – Gazeta de transilvania (2005-2007), în parteneriat cu Muzeul Casa Mureşenilor în primul an, continuat apoi pe baza bugetului propriu. S-a realizat captura digitală a fişierelor, prelucrarea şi des-cărcarea online.
2 Manuscriptorium – în parteneriat cu Biblioteca Naționa-lă a Cehiei în 2009. participarea a asigurat prezența în cataloage internationale, în Biblioteca digitală europea-nă de manuscrise şi pe portalul www.europeana.eu.
3 parteneriatul dintre Mediateca francofonă a bibliotecii, Mediateca din Clichy-en-Garenne, de lângă paris şi Bibli-oteca Universității din Sofia, Bulgaria – 2009. pentru cu-noaşterea mai bună a comunităților respective, s-a inițiat un concurs de fotografii din cele trei localități. Juriul din fiecare localitate a trimis un set de fotografii, selectate dupa anumite criterii. Expoziția a avut loc la Clichy. Mai târziu, pe baza setului de fotografii, fiecare bibliotecă a organizat un atelier de haiku, compunându-se în france-ză versuri care ilustrau imaginile. partenerii francezi au găsit resurse să editeze, să asigure traducerea în bulgară şi română şi să publice un volum cu fotografiile şi ver-surile în limbile franceză, română şi bulgară, ilustrând diversitatea culturală. Cu resurse puține, pe baza creati-vității şi comunicării rapide prin internet, s-a obținut un maxim de câştig grație parteneriatului – un număr de volume din tiraj, evenimente, impact în comunitate, sti-mularea dialogului intercultural, precum şi crearea unei bune imagini în comunitate şi în străinătate.
4 proiectul Digifolio – în parteneriat cu Şcoala Generală nr. 6 Braşov – finanțat de IREX România prin programul
Pagi
na 22
Biblionet în anul 2011. Au fost realizate 62 de portofolii digitale, s-a creat un model pilot de colaborare între o bibliotecă publică şi şcoală şi s-a realizat site-ul www.digifolio.weebly.com cu scopul de a dezvolta competențele digitale ale elevilor din ciclul primar şi gimnazial, folosind portofoliile electronice ca mijloace pentru implicarea activă a elevilor în procesul educațional şi utilizarea productivă a noilor tehnologii.
5 proiectul Grădinița de vară – în parteneriat cu asociația Edu for All – finanțat de IREX România prin programul Biblionet în anul 2011. A fost creat un nou serviciu care a fost reluat de bibliotecă în 2012 cu resurse proprii.
6 proiectul Servicii de bibliotecă pentru seniori (SENSE) – în parteneriat cu Căminul de bătrâni din Noua - finanțat de IREX România prin programul Biblionet în (2011-2012). Există cerere pentru extinderea acestui serviciu al Bibliotecii Județene Braşov la Sânpetru.
4. SUStENABILItAtEA
Evaluarea, designul, implicarea şi măsurarea nu sunt sufi-ciente pentru a menține comunitățile conectate şi bibliotecile deschise şi active. Esențială pentru construirea cu succes a unei comunități este gândirea pe termen lung. Sustenabilitatea nu înseamnă doar cum sunt utilizate resursele actuale pentru iden-tificarea şi satisfacerea nevoilor comunității, ci şi modul în care resursele viitoare vor fi canalizate pentru aceleaşi scopuri. Atunci când granturile sunt epuizate, bibliotecile pot ajunge într-un impas în implementarea programelor şi proiectelor comunitare. De aceea este nevoie de dezvoltarea de abilități pentru sustenabili-tate, care să funcționeze la nivel instituțional şi la nivel individual.
Conform unui calcul din 2009 bazat pe numărul de utiliza-tori, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov deservea circa 20% din comunitatea locală. previziunile sunt ca peste 5 ani, biblioteca să deservească 50% din comunitate.
planurile de viitor vizează:• Asigurarea unui sediu central stabil, optim pentru des-
Pagi
na 23
făşurarea de cursuri, dotat cu computere, cu spații separate pentru expoziții şi evenimente, chiar şi cu o cafenea, loc de relaxare pentru cititori;
• Organizarea unei secții moderne şi atractive pentru tineri; • Organizarea unui eveniment anual, de marcă şi anume
“Festivalul de ştiință” în care să fie implicate şcolile, universitatea, campusul universitar Genius, firmele şi industria braşoveană.
partenerii de planificare ai bibliotecii sunt administrația publică, agenții responsabili de sănătatea publică, asociații non guvernamentale, biblioteci din țară şi străinătate, muzee, şcoli, mediul de afaceri, universități. Desigur, biblioteca va continua să păstreze parteneriatele durabile deja existente, precum cel cu Biblioteca şi Mediateca oraşului Clichy-en-Garenne, de lângă paris. Această colaborare este una foarte strânsă şi s-a conso-lidat o dată cu o serie de schimburi de experiență, donații de publicații, târguri, expoziții şi proiecte comune. De asemenea, Biblioteca Județeană Braşov cooperează cu Biblioteca Universi-tății transilvania, organizând împreună, începând cu anul 2010, Conferința de Biblioteconomie şi Ştiința Informării - BIBLIO, cu tema Inovația în biblioteci.
Pagi
na 24
pROGRAMELE BIBLIOtECII JUDEțENE BRAŞOv
GRăDINIțA DE vARă
La lansarea acesteia în 2011, Grădinița de vară a înregistrat un adevărat succes. Grădinița de vară din cadrul Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Braşov oferă gratuit copiilor între 3-6 ani servicii similare unei grădinițe cu program normal, însă doar pe perioada verii. Aceasta a fost organizată în anul 2011 de Asociația Edu For All în par-teneriat cu Biblioteca Județeană „George Barițiu” Braşov, prin Secția pentru Copii şi tineret şi finanțată de Fundația IREX, iar în anul 2012 aceasta a fost finanțată 100% doar de către bibliotecă.
În anul 2011 Grădinița de vară a fost organizată în perioa-da 20 iunie – 12 august la sediul Secției pentru Copii si tineret a Bibliotecii Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Braşov (Str. Iuliu Maniu, nr. 6), iar în 2012 aceasta a fost organizată în perioada 6 – 31 august. Oportunitatea le-a fost oferită tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, cât şi părinților lor, ca alternativă de petrecere a timpului liber pe perioada vacanței de vară. În 2011 au fost organizate câte 8 serii a câte o săptămână, iar părinții şi copiii au avut posibilitatea să opteze pentru una sau chiar mai multe serii.
Exemplu program serie săptămânală:• Luni 9 -13: Activități de prezentare şi descoperire a lumii
animalelor• Marți 9-13: Educație pentru sănătate (Cum mâncăm să-
nătos? Ce este necesar pentru a ne dezvolta armonios?)• Miercuri 9-13: Lumea dinozaurilor, a insectelor, excursie
în lumea astrelor• Joi 9-13: Educație rutieră (Reguli de bază pentru a circula
corect si pentru a ne feri de accidentele auto)• vineri 9-13: Educație ecologică (modalități de protejare
a naturii)
Conform statisticilor Bibliotecii Județene, în anul 2011, 98 de copii au luat parte la activitățile gratuite oferite de Grădinița de vară. Dintre aceştia, aproximativ 80% au luat parte de mai multe ori la activitățile oferite de Grădinița de vară.
Pagi
na 25
FIŞă DE CALCUL – Grădinița de vară 2011Calcul încasări
Săptămâna total copii Cost/săptămână total încasări20-24 iunie 19 113 2.147 lei27 iunie – 1 iulie 17 113 1.921 lei4-8 iulie 19 113 2.147 lei11-15 iulie 18 113 2.034 lei 18-22 iulie 19 113 2.14725-29 iulie 20 113 2.2601-5 august 21 113 2.3738-12 august 20 113 2.260tOtAL 153 17.289
Calcul costuriItem Cantitate valoare total
Educatoare 4 persoane 800/lună 6400(total pentru 2
luni)Utilități 2 luni 500/lună 1000TOTAL 7.400
2011
9.889 lei
Pagi
na 26
ZILE ANIvERSARE
Din noiembrie 2009, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov găzduieşte gratuit aniversările copiilor. Zilele de naşte-re au loc la Filiala nr. 6 pentru Copii si tineret, unde se închiriază, cu titlu gratuit, holul de primire si jucărioteca.
program: aniversările au loc în fiecare zi de marți, începând de la orele 12:00.
Beneficii: copiii şi părinții lor au la dispoziție, gratuit, acest spațiu pentru a-şi invita rudele, familia, prietenii, colegii, unde se servesc diferite mâncăruri şi sucuri aduse de sărbătorit; biblioteca oferă jucării şi muzică; copiii se joacă cu prietenii lor, fiind asistați de bibliotecare, acestea implicându-se prin crearea de mici surpri-ze pentru aniversați şi invitații acestora. practic, biblioteca publică pune la dispoziție gratuit resursele de care dispune – spațiul, ame-najări, dotări (jucării, jocuri, CD-uri audio, echipamente), personal.
Din noiembrie 2009 până în decembrie 2011, 77 de copii şi-au sărbătorit ziua de naştere în cadrul Bibliotecii Județene, iar aproximativ 1.155 de copii au participat ca invitați la zilele de ani-versare ale acestora.
FIŞă DE CALCUL – Zile de naştereCALCUL ÎNCASăRI
An
ANIv
ERSA
țI
INvI
tAțI
(cu
apro
xim
ație
)
tOtA
L pA
RtIC
IpAN
țI
Cost
/oră
TOTA
LÎN
CASă
RI
2009 7 15/aniversare 105 150 3.150
2010 38 15/aniversare 570 150 17.100
2011 32 15/aniversare 480 150 14.400
TOTAL 77 -- 1.155 34.650
Pagi
na 27
CALCUL COStURI
An Item UM Ore Cost/ore TOTAL
2009 2 angajați Zile 21 17,33 364
Utilități 7 Zile 37 259
2010 2 angajați Zile 114 15,67 1786
Utilități 38 Zile 38 1455
2011 2 angajați Zile 96 14,55 1397
Utilități 32 Zile 39 1251TOTAL 6.512
2011-11.752 lei2010-13.859 lei
2009-2.527 lei
Pagi
na 2
8ÎNCHIRIERE CU tItLU GRAtUIt
EChIPAMENTE BIBLIOTECĂ (LAPTOPURI, VIDEOPROIECTOR, CAMERĂ VIDEO)
În anul 2009, Biblioteca publică din comuna Dumbrăvița din județul Braşov a câştigat finanțarea IREX pentru un proiect la secțiunea Concurs de participare comunitară. Intitulat Delta din Carpați, proiectul a vizat promovarea prin programe educaționale, cu sprijinul bibliotecii şi utilizând noile tehnologii, a ariei naturale protejate constituită din zona de lacuri Dumbrăvița-vadu Roşu. Rezultate obținute au constat în instruirea mai multor grupuri, realizarea unor materiale de prezentare, inclusiv audio-video cu ajutorul echipamentelor achiziționate în proiect (laptopuri, cameră video, videoproiector). Din 2009, aceste dotări ale bibliotecii din Dumbrăvița au fost gratuit puse la dispoziția cadrelor didactice, elevilor, autorităților pentru activități profesionale, educaționale, comunitare.
De asemenea, începând cu jumătatea anului 2011, odată cu primirea computerelor şi altor aparate din programul Biblionet, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov a închiriat cu titlu gratuit echipamentele bibliotecii. Acestea au fost folosite de asociații, organizații non-guvernamentale, centre de formare, ini-țiatorii şi organizatorii de festivaluri şi evenimente locale, precum Muzeul de 12 ore, Street Fest – Festivalul Fatzada Braşov, 48 Hour Film project Braşov – Festivalul concurs de film în 48 de ore sau cursuri de formare profesională. În aceeaşi perioadă, alte bibli-oteci publice, de la Făgăraş, Hălchiu, Măieruş, Ormeniş, au pus gratuit echipamentele la dispoziția comunităților. Calculelele ce urmează includ şi contribuția lor.
Inchiriere echipamente2009
Nr. zile pret/zi total
Laptop 30 100 3.000Videoproiector 10 100 1.000
ecran de proiectie - 100 0cameră video 20 225 4.500
Scanner - 50 0tOtAL 8.500
Pagi
na 29
Inchiriere echipamente2010
Nr. zile pret/zi total
laptop 35 100 3.500videoproiector 27 100 2.700
ecran de proiectie 12 100 1.200cameră video 17 225 3.825
Scanner 41 50 2.050tOtAL 13.275
Inchiriere echipamente2011
Nr. zile pret/zi total
laptop 95 100 9.500videoproiector 323 100 32.300
ecran de proiectie 308 100 30.800cameră video 32 225 7.200
Scanner 40 50 2.000TOTAL 81.800
2011-81.800 lei2010-13.275 lei
2009-8.500 lei
Pagi
na 30
SPAŢIU PENTRU EXPOZIŢII ŞI ORGANIZARE DE EVENIMENTEÎncă dinainte de 1990 Biblioteca Județeană „George Bari-
țiu” din Braşov pune la dispoziție, gratuit, spațiile acesteia pentru diferite expoziții ale unor artişti locali din Braşov, cu acces gratuit pentru public.
Secțiile care oferă spațiu gratuit de expunere şi vizitare sunt Mediateca (secția de muzică şi artă) - Galeria de pe scară, Biblioteca engleză şi Biblioteca franceză. În anul 2009, 19 expoziții au fost găzduite de bibliotecă, numărul acestora crescând la 23 în anul 2010 şi la 29 în anul 2011. Acestea au fost organizate de artişti plastici profesionişti şi amatori, debutanți şi consacrați, aso-ciații, organizații non-guvernamentale, centre de formare. Astfel, biblioteca publică s-a afirmat ca un spațiu expozițional alternativ, nediscriminatoriu şi nerestrictiv.
totodată, biblioteca a constituit o colecție de tablouri ale artiştilor plastici braşoveni care a fost expusă în mai multe biblio-teci din țară, cum sunt cele de la Iaşi, târgu Mureş, Mediaş, contri-buind la promovarea artei braşovene.
pe lângă expozițiile care au primit gratuit spațiu de expu-nere, biblioteca a mai oferit spațiile sale cu titlu gratuit şi pentru găzduirea activităților culturale. Astfel, în anul 2009 au fost orga-nizate evenimente la care au participat peste 1000 de persoane. Din inițiativă proprie şi în parteneriat cu instituții şi persoane, Biblioteca Județeană a oferit evenimente destinate unor diverse categorii socio-profesionale:
• publicul larg - ateliere de lectură, audiții şi seminarii de muzică, recitaluri poetice, conferințe
• Jurişti - exemplul Seminarului despre mediere• Studenți - întâlnirile American Culture Club• Elevi - Carnaval de Halloween la Filiala 6 pentru copii şi
tineret – 200 persoane• Copii săraci - colectă de jucării derulată de American Cul-
ture Club şi Biblioteca Engleză• Deținuții din penitenciarul CodleaÎn anul 2010, au fost organizate evenimente la care au parti-
cipat aproximativ 2000 de persoane. S-au continuat şi diversificat
Pagi
na 31
activitățile specifice bibliotecilor, adresate • publicului larg - lecturi, conferințe, club de jazz, atelier de
origami, spectacole• Elevilor şi studenților - găzduirea repetițiilor voluntarilor
din grupul Lecturi urbane, întâlnirilor American Culture Club, ateliere de creativitate
• voluntarilor şi asociațiilor De fapt, serviciile pentru voluntari şi asociații non
guvernamentale au fost oferite tot mai frecvent de Biblioteca Județeană Braşov, arătând deschidere pentru nevoile lor. printre evenimentele găzduite se numără Seminarul de consultare cu privire la inițiativa constituirii platformei vOLUM, o structură de reprezentare a organizațiilor din România care implică voluntari, Cafeneaua şi dezbaterea publică “Ia atitudine!” organizată de Asociația pro Democrația, filme ecologice şi documentare, Campania de informare despre cancerul la sân organizată de Direcția de sănătate publică Braşov şi fundația Agapedia Braşov, conferința despre violența domestică de dr. Minerva Gurgu.
În anul 2011, biblioteca a găzduit şi susținut activități prin oferta de spațiu, materiale, bani, persoane resurse, evenimente culturale oferite pentru petrecerea timpului liber în mod gratuit şi eficient. Au beneficiat de aceste evenimente aproximativ 2000 de persoane. Oferta noastră s-a adresat
• publicului larg - conferințe, audiții, spectacole de teatru• Copiilor - programe de citit, ateliere de creativitate, acti-
vități de vacanță• Studenților - întâlniri, schimburi de experiență• voluntarilor şi asociațiilor non guvernamentale• Liber profesioniştilor - reprezentați de Asociația Dentiş-
tilor din România, cu care am început o cooperare fructuoasă pentru a ilustra dinamica evenimentelor culturale, vezi
tabelul de mai jos
Anul Nr. evenimente Nr. participanți
2009 25 1000
2010 70 2000
2011 72 2000
Pagi
na 32În rândul evenimentelor, expozițiile şi târgurile ocupă un
loc aparte. O
rgan
izare
a de
ev
enim
ente
2009Bu
c
pers
oane
pa
rtic
ipan
te/
even
imen
t
tota
l zile
tota
l util
ități
tota
l sal
arii
tota
l cos
turi
Inca
sări/
pe
rsoa
nă
tota
l înc
asăr
i
tOtA
L EX
pOZI
țII
9 175 227 4499 10896 15395 5 7875
tOtA
L tâ
RGU
RI
0 0 0 0 0 0 0 0
tOtAL 15.395 7.875
Org
aniza
rea
de
even
imen
te
2010
Buc
pers
oane
pa
rtic
ipan
te/
even
imen
t
tota
l zile
tota
l util
ități
tota
l sal
arii
tota
l cos
turi
Inca
sări/
pe
rsoa
nă
tota
l înc
asăr
i
tOtA
L EX
pOZI
țII
15 385 363 7201 14514 21715 7 40425
tOtA
L tâ
RGU
RI
0 0 0 0 0 0 0 0
tOtAL 21.715 40.425
Pagi
na 33
Org
aniza
rea
de
even
imen
te
2011
Buc
pers
oane
pa
rtic
ipan
te/
even
imen
t
tota
l zile
tota
l util
ități
tota
l sal
arii
tota
l cos
turi
Inca
sări/
pe
rsoa
nă
tota
l înc
asăr
i
tOtA
L EX
pOZI
țII
72 847 1063 21087 44135 65222 10 609840
tOtA
L tâ
RGU
RI
2 105 6 119 249 368 10 2100
tOtAL 65.590 611.940
2011-546.350 lei2010-18.710 lei
2009-(-)7.520 lei
Pagi
na 3
4SERI DE FILM (ENGLEZ, FRANCEZ, MAGHIAR, ROMâNESC)
Serile de filme străin au fost inițiate cu scopul de a oferi comunității braşovene oportunitatea de a-şi petrece timpul liber într-un mod constructiv şi util. Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov oferă comunității braşovene accesul gratuit la proiecții de film internațional şi românesc: filme engleze/americane, filme franceze, maghiare şi româneşti. Grupul țintă vizat în principal sunt tinerii, dar şi adulții cunoscători, cărora biblioteca le oferă posibilitatea de a-şi petrece timpul liber într-un mediu distins, aparte şi de a-şi perfecționa abilitățile de limbă.
proiecțiile de filme sunt organizate periodic cu o frecvență lunară sau bilunară, excepție perioada verii, când se întrerup. Ele au loc în zile fixe: luni - filmul maghiar, marți - filmul englez, joi - filmul francofon, vineri - cineclublul. Filmele prezentate sunt re-cente, producții cuprinse între anii 1999 – 2011. vizionările plani-ficate de bibliotecă sunt dublate de cele care susțin demonstrații didactice pentru şcoli ori pentru alte grupuri.
Două noi activități au fost oferite începând cu anul 2010: Cineclubul şi Serile filmului juridic. Cineclubul a fost constituit sub egida Cinema tânăr Românesc. Acesta a fost organizat de un voluntar, devenit colaborator al secției de muzică şi artă, produ-cător şi jurnalist independent. Cineclubul şi-a propus să aducă producții româneşti recente, precum şi invitați (regizori, actori) astfel încât să educe publicul şi să creeze un curent, reuşind în timp să fidelizeze publicul şi să organizeze chiar şi evenimente mari, festivaluri. Serile filmului juridic au fost inițiate de compar-timentul Legis – Legislație asistată pe calculator, fiind concepute ca un prilej de dezbatere. Filmele au fost precedate de prezentări făcute de specialişti (istorici, jurişti) şi au atras un public nou spre bibliotecă din lumea baroului – avocați, jurişti, etc.
Din datele provenite de la Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Braşov se poate observa, cu excepția serilor de film românesc, că numărul participanților la serile de film de-a lungul anilor 2009-2011 a rămas în mare măsură constant. Mai mult, numărul cinefililor filmului maghiar aproape că s-a triplat în anul
Pagi
na 35
2011 față de anul 2009.
FIŞă DE CALCUL – Seri de filmCalcul încasăriAn Seri de film Număr de participanţi Total încasări2009 56 1.363 13.6302010 66 1.606 17.6662011 61 1.050 12.600tOtAL 183 4.019 43.896Calcul costuriAn Item Cantitate Cost Total
2009Salarii 56 49,63 2779Utilitati 56 37 2072
2010Salarii 66 51,86 3423Utilitati 66 38 2508
2011Salarii 61 58,2 3550Utilitati 61 39 2379
tOtAL 16.711
2011-6.671 lei2010-11.735 lei
2009-8.779 lei
Pagi
na 36
pROGRAME pENtRU AGRICULtURă (ApIA) ŞI ECONOMIE SOCIALă (RURES)
În 2011, IREX a încheiat un parteneriat cu Agenția pentru plăți şi investiții în agricultură (ApIA) în vederea completării cererilor de subvenții agricole în bibliotecile publice din programul Biblionet, care ofereau acces gratuit la internet. Datele arată că 17.000 fermieri au aplicat la ApIA, în 400 de biblioteci publice, obținând finanțare în valoare de 20. 000. 000 de euro. La nivelul județului Braşov, două biblioteci publice, Codlea şi Hălchiu, au fost implicate în sesiunea de finanțare ApIA din 2011. Rezultă din calcule că fiecare bibliotecă publică participantă a contribuit la atragerea a peste 40.000 euro în comunitate.
RURES. Spațiul rural şi economia socială în România este un proiect implementat de Fundația Soros România, împreună cu fundațiile pestalozzi şi Civitas. Obiectivul este să dezvolte organi-zații şi întreprinderi specifice economiei sociale în mediul rural, sprijinind categoriile dezavantajate. Biblioteca publică din comuna Dumbrăvița este implicată în proiect, alături de factorii de decizie. Echipa din Dumbrăvița a ales să sprijinii pe rromi şi să revitalizeze tradițiile locale, confecționarea de produse din împletituri. Biblio-teca a creat un cont de facebook pentru promovare, a organizat sesiuni de prezentare, a contribuit la înființarea unei asociații în care membrii rromi vor putea deveni persoane fizice autorizate. Rezultatul aşteptat este stimularea economiei sociale şi scoaterea persoanelor vulnerabile din sistemul de protecție socială, capaci-tându-i să devină activi economic şi plătitori de impozite.
CLUBUL HANDMADE DE LA BIBLIOtECA MUNICIpALă FăGăRAŞ
Clubul Handmade nu este un atelier de creație, ci un club care reuneşte persoane cu aceeaşi pasiune, lucrul de mână. Clubul are ca finalitate promovarea online şi prin participare la târguri de gen, creşterea stimei de sine, socializarea şi activarea sentimen-tului de colaborare, prin sfaturi şi exemple de bună practică. Ca atare, biblioteca nu are costuri, în schimb, membrii îşi asigură ma-
Pagi
na 37
terialele şi uneltele necesare realizării produselor şi prin vânzarea acestora îşi recuperează investiția.
prima întâlnire cu beneficiarii noului serviciu de bibliotecă a fost planificată cu ocazia evenimentului național cultural „Noap-tea bibliotecilor” din 1.10.2011. În 2011 au avut loc 6 întâlniri, iar în 2012 au avut loc 11 întâlniri. Numărul utilizatorilor cu statut de membrii permanenți ai clubului Handmade este de 12, la care se adaugă alți 7 participanți, adulți şi copii, potențiali membrii.
Achiziționarea materialelor se face de fiecare membru în parte, de pe site-urile agreate, din magazine en gros şi second hand, prin cumpărarea unor obiecte vestimentare/decorative şi reutilizarea lor la proiectele aflate în derulare, din donații de la pri-eteni: fire de croşetat/tricotat, textile, materiale reciclabile, scoici.
Biblioteca Municipală Făgăraş a contribuit la forma-rea grupului prin punerea în contact a persoanelor cu interese comune, oferirea de spațiu pentru întâlnirile şi expozițiile clubului, participarea la discuții, intermedierea partenerilor de expoziții cu vânzare, promovarea online pe contul de facebook. Beneficiarii direcți primesc recunoaşterea talentului lor precum şi vânzarea obiectelor unicat produse de aceştia. Beneficiarii indirecți ai aces-tui club sunt membrii comunității, reprezentați de elevi, şomeri, persoane fizice autorizate, pensionari, casnice, persoane intere-sate de seminariile de prezentare a membrilor clubului şi cele de educație estetică. Ce câştigă comunitatea?
• Exemple de bună practică;• Schimbarea viziunii estetice prin seminariile de educație
estetică;• parteneriate între biblioteca lor şi autoritatea locală/alte
instituții de cultură şi învățământ, firme, televiziune, radio, ziare locale;
• Incluziune socială;• Explorarea şi valorificarea potențialului specific şi
tradițional local.Clubul Handmade realizează expoziții şi târguri de promova-
re specifice (de Crăciun, Dragobete, 1 Martie (Mărțişor), 8 Martie, de paşti, sărbători ale primăverii etc.).
Evenimentele clubului handmade se derulează în spațiul propriu al bibliotecii sau în spațiile partenerilor. Biblioteca mai
Pagi
na 3
8pune la dispoziție echipamentele It din cadrul serviciului Calcu-latoare cu Internet public – CIp (Biblionet), pentru video-proiecții şi pentru comunicare pe facebook. Mai mult, biblioteca susține membrii clubului prin imprimarea pozelor şi cărților de vizită rea-lizate la imprimanta bibliotecii. Albumul de fotografii şi cărțile de vizită sunt expuse în scopul promovării membrilor în spațiul par-tenerilor, de exemplu al unei benzinării din Sebeş, Făgăraş, unde nu există loc suficient de prezentare a produselor, dar sunt dispuşi să arate imaginea lor.
Obiectele Clubului Handmade se inspiră din tradițiile locale, pe care le păstrează şi sunt
• Obiecte decorative din hârtie, lut, lemn, materiale reci-clabile şi scoici
• Broderii şi cusături artistice• Bijuterii şi accesorii din mărgele şi mărgeluțe, pietre se-
miprețioase, cristale, mărgele pictate, fir şi tub din argint tibetan şi metale non-alergice, clei polimeric, materiale textile şi fire croşetate
• Croitorie şi croşetă. păpuşi îmbrăcate în port tradițional. vestimentație port popular
• Obiecte decorative croşetate: jucării, bijuterii, casete şi plăsuțe de cadouri
• Casete din lemn şi tablouri din pânză realizate cu tehnica şervețelului, diverse bijuterii – cercei, coliere, brelocuri, broşe.
Se cuvine să menționăm şi alte programe şi activități de creativitate la Biblioteca publică din Cristian (Bibliotelierele creativității destinate elevilor, apreciate de autorități şi părinți) şi un atelier culinar la vama Buzăului, de mare succes.
Pagi
na 39
Club
Han
dmad
e2011
Număr membri
Număr întâlniri
Număr expoziții
Echipamente It/întâlnire
12 6 5 3pr
eț/ 6
în
tâln
iri
preț
înch
irier
e ec
hipa
men
te
preț
/5
expo
ziții
tota
l înc
asăr
i
Util
ități
Sala
rii
tota
lCo
stur
i
3.600 300 2.000 5.900 198 415 613
2011-55.287 lei
Pagi
na 4
0CURSURI DE INIțIERE ŞI pERFECțIONARE
Biblioteca Județeană organizează frecvent cursuri de utili-zarea generală a calculatorului, de navigarea pe internet – noțiuni introductive, precum şi de utilizare generală a mesageriei electro-nice (e-mail) atât pentru pensionari şi şomeri, precum şi pentru tineri, studenți şi alte categorii interesate de aceste cursuri. toate aceste cursuri sunt oferite gratuit. În plus, biblioteca desfăşoară şi alte cursuri pentru bibliotecari şi anume organizarea ideilor cu ajutorul hărților euristice şi utilizarea blogului, precum şi cursuri de pregătire profesională a personalului din bibliotecile publice din județ. Fiecare dintre aceste cursuri se organizează o dată pe săptămână la Centrul de Informare Comunitară din cadrul biblio-tecii. totodată, bibliotecile publice din județul Braşov (Codlea, Dumbrăvița, Făgăraş, Hălchiu, Ormeniş, Sânpetru) au oferit astfel de cursuri publicului lor. Calculele ce urmează includ şi contribuția lor.
Organizarea de cursuri
de instruire pentru
utilizatori
2009
Nr Pers ore Cost/oră Total costuri
Incasări/ pers
Total încasări
tOtAL - It / Inițiere Utilizare
Calculator
27 170 790 10 7900 100 17000
tOtAL - It / Navigare Internet
27 180 810 10 8100 100 18000
tOtAL - It / Initiere Utilizare e-mail
25 150 750 10 7500 100 15000
Pagi
na 41
tOtAL - redactare
documente Word
3 170 80 10 800 100 17000
tOtAL - realizare
prezentări power point
3 315 50 10 500 100 31500
tOtAL 24.800 98.500
Organizarea de cursuri
de instruire pentru
utilizatori
2010
Nr Pers ore Cost/oră
Total costuri
Incasări/ pers
Total încasări
tOtAL - It / Inițiere Utilizare
Calculator
32 205 914 8,33 7613,62 100 20500
tOtAL - It / Navigare Internet
33 216 922 8,33 7680,26 100 21600
tOtAL - It / Initiere Utilizare e-mail
27 162 810 8,33 6747,30 100 16200
tOtAL - redactare
documente Word
4 185 92 8,33 766,26 100 18500
tOtAL - realizare
prezentări Power Point
3 334 68 8,33 566,44 100 33400
tOtAL 23.374 110.200
Pagi
na 42
Organizarea de cursuri
de instruire pentru
utilizatori
2011
Nr Pers ore Cost/oră
Total costuri
Incasări/ pers
Total încasări
tOtAL - It / Inițiere Utilizare
Calculator
69 431 1125 8,65 9731,25 100 43100
tOtAL - It / Navigare Internet
79 455 1144 8,65 9895,60 100 45500
tOtAL - It / Initiere Utilizare e-mail
26 158 780 8,65 6747,00 100 15800
tOtAL - redactare
documente Word
37 627 999 8,65 8641,35 100 62700
tOtAL - realizare
prezentări Power Point
19 437 274 8,65 2370,10 100 43700
tOtAL 37.385 210.800
2011-173.415 lei2010-86.826 lei
2009-73.700 lei
Pagi
na 43
ACCES LA SERvICII ONLINE
În era globalizării şi a comunicării instant cu ajutorul tehnologiei internet, Biblioteca Județeană Braşov oferă celor interesați posibilitatea de a accesa facilități de mail, messenger sau skype, atât în rețele clasice, cât şi în rețele wireless direct din sediile bibliotecii. Fie că este vorba despre adulți care doresc să comunice cu rude din strainătate sau de tineri care utilizează aceste servicii pentru divertisment ori educație, Biblioteca Județeană Braşov a înregistrat în 2011 un total de aproximativ 7000 de ore de utilizare a acestor servicii.
Servicii suport pentru
comunicare online
2009
Sesiuni Ore Utilizatori Cost/ ora
Total costuri
Pret/ ora
Total incasari
tOtAL - e-mail: 151 190 157 1 190 3 570
tOtAL - Skype: 71 142 71 1 142 3 426
tOtAL - Messenger: 116 232 116 1 232 3 696
tOtAL - acces la
informaţii prin
intermediul tehnologiilor
fără fir
2587 960 2756 1 960 3 2880
tOtAL 1.524 4.572
Pagi
na 4
4Servicii suport pentru
comunicare online
2010
Sesiuni Ore Utilizatori Cost/ ora
total costuri
pret/ora
total incasari
tOtAL - e-mail: 257 346 275 1,2 415,20 3 1038
tOtAL - Skype: 185 360 185 1,2 432,00 3 1080
tOtAL - Messenger: 204 438 223 1,2 525,60 3 1314
tOtAL - acces la
informaţii prin
intermediul tehnologiilor
fără fir
4275 1179 3476 1,2 1414,8 3 3537
tOtAL 2.788 6.969
Servicii suport pentru
comunicare online
2011
Sesiuni Ore Utilizatori Cost/ ora
Total costuri
Pret/ora
Total incasari
tOtAL - e-mail: 917 1060 1563 1,3 1378 3 3180tOtAL - Skype: 770 895 1253 1,3 1163,5 3 2685
tOtAL - Messenger: 1075 1305 1617 1,3 1695,5 3 3915
tOtAL - acces la
informaţii prin
intermediul tehnologiilor
fără fir
6365 3240 12920 1,3 4212 3 9720
tOtAL 8.449 19.500
Pagi
na 45
IMpRIMARE ŞI SCANARE DOCUMENtE
Biblioteca permite accesul la serviciile de tipărire şi scanare a documentelor. Astfel, atât pensionarii şi şomerii, cât şi studenții şi elevii care doresc să tipărească sau să scaneze documente pot beneficia de aceste servicii ale bibliotecii.
tipărirea şi multiplicarea documentelor
2009
Nr. pag Cost/ pag
total costuri
pret/ pag
total încasări
tOtAL - imprimare documente
690 0,06 41,40 0,20 138
tOtAL - scanare documente 0 0,03 0,00 0,15 0,00
tOtAL 41 138
2011-11.051 lei2010-4.181 lei
2009-3.048 lei
Pagi
na 4
6tipărirea şi
multiplicarea documentelor
2010
Nr. pag Cost/ pag
Total costuri
Pret/ pag
Total încasări
tOtAL - imprimare documente
1191 0,06 71,46 0,20 238,20
tOtAL - scanare documente 50 0,03 1,5 0,15 7,5
tOtAL 73 246
tipărirea şi multiplicarea documentelor
2011
Nr. pag Cost/ pag
Total costuri
Pret/ pag
Total încasări
tOtAL - imprimare documente
5395 0,06 323,70 0,20 1079
tOtAL - scanare documente 1166 0,03 34,98 0,15 174,90
tOtAL 359 1254
2011-895 lei2010-173 lei
2009-97 lei
Pagi
na 47
BIBLIOtECA pUBLICă ÎN SpRIJINUL AUtORItățILOR LOCALE
Azi, bibliotecile publice sunt tot mai dinamice şi oferă servicii variate:
1. Servicii de informare locale şi la distanță (împrumut de la sediu, la domiciliu, interbibliotecar, bibliotecă mobilă). Aici un loc aparte ocupă serviciile şi informațiile actuale care pot fi oferite anumitor grupuri de profesionişti - jurişti, medici, dentişti etc.
2. Servicii de formare generale pentru public, categorii dezavantajate, dar şi cursuri profesionale pentru personalul bibliotecilor. Astfel, bibliotecile publice completează oferta educațională a şcolilor şi altor furnizori.
3. Servicii de petrecere a timpului liber prin programe culturale, de vacanță etc.
4. Servicii ce stimulează mediul de afaceri şi educația antreprenorială prin asistența şi consultanță acordată, prin stimularea creativității şi promovare.
În aceste condiții, bibliotecile publice au capacitatea de a crea valoare adăugată, de a construi parteneriate durabile şi rețele comunitare puternice, refăcând solidaritatea socială. Bibliotecile publice pot îndeplini obiectivele strategiilor de dezvoltare ale autorităților publice şi se dovedesc o parte integrantă şi esențială a administrației. Biblioteca publică este un spațiu şi o instituție democratică, deschisă tuturor, în care comunitatea se poate regăsi. O bibliotecă stabilă şi dinamică este semnul unei comunități puternice, sigură pe viitorul ei. Datorită serviciilor oferite şi capacității de a îmbunătăți calitatea vieții în comunitate, bibliotecile publice trebuie percepute ca parteneri credibili de dialog ai autorităților locale şi instituții ce merită susținute, fiind oglinda directă a comunității lor.
Pagi
na 4
8REFERINțE
Hill, C. (2009) – Inside, outside and online: Building your library community, Amer Library Assn Editions, USA;
putnam, R. D. (2000) - Bowling Alone: the Collapse and Revival of American Community, touchstone Books by Simon & Schuster, USA.
Note:______________________________________________________________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________
Note:______________________________________________________________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________
ISBN: 978-973-82-8159-2
Biblioteca Dumbrăvița
