20101026 SF PT PROIECTANTI

SSTTUUDDIIUU

DDEE

FFEEZZAABBIILLIITTAATTEE realizat conform HG nr. 28 din 09.01.2008

„Eficientizarea consumului de energie termica”

pentru

Sala de sport – Com. Lazu

Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu

Centrul de zi – Com. Agigea

Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea

aflate in administrarea Primariei Comunei Agigea - jud. Constanta

Elaborat de:

SC ALFA BIT SRL Adresa: Str. Arcului Nr. 11A, Sector 2, Bucuresti Cod fiscal : RO 5520 CUI : J40/3477/1991 tel: 0212113411 fax: 0212106141 email: [email protected] website : www.alfabit.ro

2

Beneficiar Primaria Com. Agigea

Denumirea lucrarii Eficientizarea consumului de energie termica

Faza Studiu de fezabilitate

Numar proiect 2400 / 2009

EXEMPLARUL NR. ......../3

Elaborat de:

SC ALFA BIT SRL Adresa: Str. Arcului Nr. 11A, Sector 2, Bucuresti Cod fiscal : RO 5520 CUI : J40/3477/1991 tel: 0212113411 fax: 0212106141 email: [email protected] website : www.alfabit.ro

3

CUPRINS

A. PARTILE SCRISE........................................................................................................ 5

1. DATE GENERALE .................................................................................................... 6

1.1. Denumirea obiectivului de investitii .................................................................... 6

1.2. Amplasamentul..................................................................................................... 6

1.3. Titularul investitiei ............................................................................................... 9

1.4. Beneficiarul investitiei ......................................................................................... 9

1.5.Elaboratorii studiului............................................................................................. 9

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL............................................. 10

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului...................................................................................................................... 10

2.2. Descrierea investitiei .......................................................................................... 11

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii

pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia

actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul

tehnico-economic selectat. .................................................................................... 12

2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii

pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat

un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung). .... 12

2.2.c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz. ................... 30

2.3. Date tehnice ale investitiei. ................................................................................ 48

2.3.a. Zona si amplasamentul. ............................................................................... 48

2.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat. ............................. 48

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren. ........................................................ 50

2.3.d. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de

investitii................................................................................................................. 50

2.3.e. Studii de teren.............................................................................................. 50

2.3.f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum. ................................... 51

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului....................................... 52

2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei....... 57

4

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI ................................................... 58

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general.............................. 58

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei............... 59

4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA ............................................................................... 60

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei

de referinta................................................................................................................. 60

4.2. Analiza optiunilor............................................................................................... 61

4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:

fluxul cumulat, valoarea cumulata neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost

beneficiu .................................................................................................................... 63

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu............ 68

4.5 Analiza de senzitivitate ....................................................................................... 68

4.6. Analiza de risc.................................................................................................... 76

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI........................................................ 86

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTITIEI................................................................................................................ 86

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie........................................ 86

6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare ......................................... 86

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTITIEI ....... 87

7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) ................................................... 87

7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M) ..................................................................... 87

7.3. Durata de realizare (luni).................................................................................... 87

7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice) .............................................................. 88

7.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia,

dupa caz..................................................................................................................... 89

8. ANEXE ..................................................................................................................... 90

Anexa 1 – Certificate de urbanism; Facturi; Avize de principiu privind asigurarea

utilitatilor; Acordul de mediu; Alte avize si acorduri de principiu specifice. ........... 90

B. PARTILE DESENATE ............................................................................................... 91

5

A. PARTILE SCRISE

6

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

„Eficientizarea consumului de energie termica” la 4 obiective aflate in

administrarea Primariei Comunei Agigea prin montarea de panouri solare pentru

preparare apa calda menajera, pompa de caldura si tubina eoliana. Cele 4 obiective

prezentate in studiu sunt :

� Sala de sport – Com. Lazu

� Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu

� Centrul de zi – Com. Agigea

� Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea

1.2. Amplasamentul

Obiectivele de investiŃii sunt amplasate in JudeŃul ConstanŃa la 4 locatii aflate în

administrarea Primariei Comunei Agigea.

Judetul Constanta este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la

nord cu Tulcea, la

est cu Marea Neagra,

la sud cu Bulgaria si

la vest cu fluviul

Dunarea.

Suprafata judetului

este de 7071 km si

ocupa in acest sens

locul opt intre

judetele Romaniei.

Din punct de vedere

teritorial-

administrativ este

7

impartita in 3 municipii, 8 orase, 53 comune si 194 de sate.

Populatia stabila la nivelul judetului Constanta la 1 ianuarie 2004 , este de

713.873, din care 348.422 de sex masculin si 365.451de sex feminin. ocupand din acest

punct de vedere locul patru intre judetele tarii. Municipiul Constanta este capitala

judetului si al doilea ca marime dupa Bucuresti intre capitalele tarii.

In mediul urban sunt 503.906, din care 242.358 barbati si 261.548 femei, in mediul rural

sunt 209.967 dintre care 106.064 de sex masculin si 103.903 de sex feminin. Analiza

populatiei la nivelul judetului Constanta pe grupe de varste indica 162.275 copii, 438.019

adulti pana in varsta de pensionare si 113.579 persoane varstnice.

Din punct de vedere al gradului de urbanizare, judetul Constanta ocupa locul trei

intre celelalte judete, 73,5 din populatie fiind concentrata in cele 11 orase ale sale, medie

care depaseste cu mult nivelul national (55%), aceasta datorita avantajelor oferite de

deschiderea la Marea Neagra.

Conform datelor preliminare ale recensamantului din anul 2002, populatia

judetului din mediul rural atinge cota de 29,9%. Densitatea este de 105,6 loc./km peste

media pe tara.

In ceea ce priveste mortalitatea infantila in judetul Constanta se inregistreaza o

valoare ridicata, 20,46 %, datorita conditiilor precare existente in spital, a unei slabe

informari a viitoarelor mame etc.

Sporul natural este de -0,1.

Indicele de educatie este aproximativ egal cu cel la nivel national. Exista diferente

intre mediul rural (0.767) si cel urban (0.920), dar si de alfabetizare, populatia avand un

grad ridicat de evolutie fata de alte regiuni.

Comuna Agigea cuprinde două localităŃi rurale: Lazu si Agigea, situate în

mijlocul unor intinse suprafeŃe de teren agricol despărŃite de Canalul Dunăre - Marea

Neagră.

Satul Lazu este situat la sud de municipiul ConstanŃa, pe şoseaua naŃională

ConstanŃa – Mangalia (D.N. 39). Dacă ani de-a randul comuna Agigea a fost răvăşită de

lucrările canalului, acum existenŃa acestei „Magistrale Albastre” oferă şansa participării

ei la comerŃul intern şi international.

8

Astfel, situată fiind la capătul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunăre, în

vecinătatea portului ConstanŃa şi a Zonei Libere ConstanŃa Sud, Agigea îşi coordoneaza

rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi Ńările din bazinul Mării Negre, din

Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Totodată Agigea este străbătută pe direcŃia nord de căi de comunicaŃie terestre

(şosele şi căi ferate) care leagă zonele puternic industrializate ale judeŃului. Pe aceeaşi

direcŃie este proiectată şi autostrada europeană Bucureşti – Istanbul, ce se va racorda la

viitorul oraş Agigea.

PopulaŃia comunei Agigea este de 6601 locuitori, fiind distribuită în cele 2 sate

componente astfel :

· Satul Agigea cu o populaŃie de 5341 de locuitori,

· Satul Lazu cu o populaŃie de 1260 de locuitori.

Din totalul de 6601 de locuitori, numărul femeilor şi numărul bărbaŃilor din

comuna sensibil egal, diferenŃa fiind foarte mică.

9

Structura pe vârste a populaŃiei comunei evidenŃiază că populaŃia tânără (0-14 ani)

este numeric mai mare decât populaŃia vârstnică (60 de ani şi peste). Ponderea mare o are

populaŃia între 15 şi 59 de ani.

1.3. Titularul investitiei

PRIMARIA COMUNEI AGIGEA Comuna Agigea; Judetul Constanta; Str. Bujorului nr.11, cp. 907015 Telefon: +40/241/738172 Fax: +40/241/738178 Email: [email protected] Web: http://www.primaria-agigea.ro

1.4. Beneficiarul investitiei

PRIMARIA COMUNEI AGIGEA Comuna Agigea; Judetul Constanta; Str. Bujorului nr.11, cp. 907015 Telefon: +40/241/738172 Fax: +40/241/738178 Email: [email protected] Web: http://www.primaria-agigea.ro

Beneficiari finali: Sala de sport – Com. Lazu Scoala cu clasele I – IV – Com. Lazu Centrul de zi – Com. Agigea Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea

1.5.Elaboratorii studiului

S.C. ALFA BIT S.R.L. – BUCURESTI Str. Arcului nr. 11A, Sector 2 Bucuresti Tel: 0212113411 Fax: 0212106141 E-mail: [email protected]

10

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA

RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Primaria Comunei

Agigea.

In prezent la cele 4 obiective incalzirea si necesarul de apa calda menajera se

asigura cu:

Denumire Obiectiv Preparare a.c.m Incalzire

Sala de sport – Com. Lazu; Ct cu functionare pe

combustibil lichid

Ct cu functionare pe

combustibil lichid



combustibil lichid


combustibil lichid

Centrul de zi – Com.

Agigea;


combustibil lichid


combustibil lichid



combustibil lichid


combustibil lichid

NUMARUL DE UTILIZATORI SI NECESARUL DE APA CALDA MENAJERA

PENTRU FIECARE OBIECTIV:

Denumire centru Numar

utilizatori

Necesar apa

calda menajera

rezultat(litri/zi)

Sala de sport Lazu 300 3000

Scoala gen. cu clasele I - IV 125 500

Centrul de zi Agigea 55 1000

Scoala generala cu clasele I –

VIII „Ion Borcea” Agigea 135 550

11

NECESARUL DE INCALZIRE:

Denumire centru Suprafata de incalzit(mp) Necesar

incalzire(kW)

Scoala generala cu

clasele I – VIII „Ion

Borcea” Agigea

822 2 x 55kW

2.2. Descrierea investitiei

Investitia „Eficientizarea consumului de energie termica” pentru cele 4 obiective

aflate in subordinea Primariei Comunei Agigea, vizeaza:

- pe de o parte, reducerea dependentei de combustibili lichizi si solizi, protectia

mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice,

diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru

productia de energie termica, modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse

neconventionale, crearea posibilitatii de introducere in circuitul economic a unor zone

izolate, fapt ce va conduce, de asemenea, la cresterea numarului de locuri de munca.

- iar pe de alta, reducerea cheltuielilor bugetului societatii afectate de consumul de

combustibili si imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual

implica o slaba independenta financiara.

O previziune simpla, in contextul anticiparii unor cresteri ale tarifelor la

combustibili clasici – urmare, pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al

eforturilor de aliniere la preturile internationale, iar pe de alta, tendintele generale de

crestere a preturilor la energie pe plan mondial – conduce la concluzia unei sporiri

considerabile a acestor cheltuieli publice in viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape

imposibil de estimat pentru un orizont de 15 – 30 de ani.

In acelasi timp, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii

consumului public de combustibili face prohibitiva extinderea in viitor, problema care

este exacerbata si de dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in conditiile in care

acestea au surse limitate de crestere.

12

Suplimentar, nivelul actual al acestor cheltuieli, cresterea lor in viitor, arondarea

catre Primaria Comunei Agigea de noi cheltuieli, in special sociale (fara sa se cedeze

catre autoritatile locale si sursele de venit pentru efectuarea acestor cheltuieli) si limitele

veniturilor bugetare pun problema limitarii in viitor a consumului de combustibil

conventional.

Concluzia care rezulta, pentru a continua functionarea in limitele

consumului actual de combustibili, dar si de multiplicarea acestuia in viitor este

cresterea independentei energetice a obiectivelor din cadrul Primariei Comunei

Agigea prin producerea de energie termica, utilizandu-se surse de energie

regenerabila.

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de

investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil)

privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii

investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat.

Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investitii

pe termen lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei,

precum si scenariul tehnico-economic selectat.

2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de

investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate,

nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de

investitii pe termen lung).

SCENARIUL A.

PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICA PENTRU VALORIFICAREA

POTENTIALULUI SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru producerea de energie termica se opteaza pentru cea din categoria

regenerabila. Aceasta ca urmare a:

13

i. punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului

surselor regenerabile de energie (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice

a Romaniei pe termen mediu si lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor

decizii referitoare la alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in

domeniu.

ii. directiilor de actiune inscrise in "Directiva 2001/77/EC" ce constau in:

• cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de

energie electrica si termica;

• stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse

regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

• adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor

regenerabile de energie;

• simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de

valorificare a surselor regenerabile de energie;

• accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;

• garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

iii. obiectivul strategic pentru anul 2010 este ca aportul surselor regenerabile de energie

in tarile membre al UE, sa fie de 12% in consumul total de resurse primare.

iv. referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile Hotararii

Guvernului nr.443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse

regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa in centrale hidroelectrice).

v. faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse

regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:

• pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa, iar

cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;

• cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile ("energie verde") se

determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de "energie verde" se

stabileste pe piata energiei.

vi. faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ

lunga de timp (cca. 25 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile

14

operationale par sa se reduca – din punct de vedere relativ - in conditiile scumpirii celor

dedicate energiilor traditionale ;

vii. necesitatea unei dezvoltari durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.

FOLOSIREA POTENTIALULUI SOLAR PENTRU CELE 4 LOCATII DIN

CADRUL PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA

In privinta radiatiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei

atinge valori maxime in luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) si valori minime in luna februarie

(0.34 kWh/ m2/zi).

Potentialul solar-termal

Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau

cu tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa.

Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de caldura si apa calda din

Romania este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui

aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica

pentru incalzirea curenta.

In conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic functioneaza, in

conditii normale de siguranta, pe perioada martie - octombrie, cu un randament care

variaza intre 40% si 90%. Utilitatea sistemelor solar-termale se regaseste, in mod curent,

la prepararea apei calde menajere din locuintele individuale.

Captatoarele solare pot insa sa functioneze cu eficienta ridicata in regim hibrid cu

alte sisteme termice conventionale sau neconventionale pentru producerea de energie

electrica. In exploatare, radiatia solara nu trebuie sa aiba obligatoriu un nivel foarte

ridicat, intrucat sistemele solare pasive pot functiona eficient si in zone mai putin

atractive din punct de vedere al nivelului de intensitate solara (ex.: zone de nord din

Transilvania sau din Moldova).

Depinzand de conditiile de radiatie, tipul colectorului si specificul aplicatiei, un

metru patrat de colector termo-solar poate livra pana la 960 kWh energie termica /an.

Sistemele pentru apa calda menajera sunt uzual proiectate pentru a asigura 50 – 60 % din

consumul anual de energie prin energie solara, restul fiind acoperit prin alte cai – surse

(gaz, combustibil lichid, electricitate).

15

Eficienta poate fi imbunatatita prin sisteme bine dimensionate si prin modul de operare

optimizat.

Potentialul energetic solar-termal

Parametru UM Tehnic Economic

Putere termica MWt 56.000 48.570

GWh/an 40 17

TJ/an 144.000 61.200

Energie termica

mii tep/an 3.430 1.450

Suprafata de captare m2 80.000 34.000

Sursa: ANM, ICPE, ICEMENERG, 2006

Potentialul solar– termal al zonei

Romania dispune de un important potential energetic solar determinat de un

amplasament geografic si conditii climatice favorabile. Zonele de interes deosebit pentru

aplicatiile electroenergetice ale energiei solare sunt:

Campia Romana, Campia de Vest, Banat si o parte din Podisurile Transilvaniei si

Moldovei. Aceste zone dispun de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse intre

1000 si 1250 KWh Y m-2Y an-1.

Dobrogea, litoralul romanesc al Mãrii Negre si Delta Dunãrii, ce prezintã trãsãturi

aparte, unde fluxul de energie solarã mediu anual este deosebit de favorabil, de peste

1200 – 1250 KWh Y m-2Y an-1, precum si un numãr de peste 2200 ore de insoleriere pe

an.

Durata medie de insoleiere anuala pe teritoriul Romaniei (ore/an)

16

Valoarea potentialului energetic solar anual pe teritoriul Romaniei (kWh/mp)

Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a

radiatiei solare in Romania. Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei

solare incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei.

Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale

energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii

beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2. Harta solara a fost

realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM, precum si NASA,

JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care aveau o abatere mai

mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m2/an, in plan

orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele

solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile

electroenergetice ale energiei solare in Romania sunt:

17

- primul areal, care include suprafetele cu cel mai ridicat potential acopera

Dobrogea si o mare parte din Campia Romana;

- al doilea areal, cu un potential bun, include nordul Campiei Romane, Podisul

Getic, Subcarpatii Olteniei si Munteniei o buna parte din Lunca Dunarii, sudul si centrul

Podisului Moldovenesc si Campia si Dealurile Vestice si vestul Podisului Transilvaniei,

unde radiatia solara pe suprafata orizontala se situeaza intre 1300 si 1400 MJ / m2.

- cel de-al treilea areal, cu potentialul moderat, dispune de mai putin de 1300 MJ /

m2 si acopera cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, nordul Podisului

Moldovenesc si Rama Carpatica. Indeosebi in zona montana variatia pe teritoriu a

radiatiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizand persistenta

cetii si diminuand chiar durata posibila de stralucire a Soarelui, in timp ce formele

pozitive de relief, in functie de orientarea in raport cu Soarele si cu directia dominanta de

circulatie a aerului, pot favoriza cresterea sau, dimpotriva determina diminuarea radiatiei

solare directe.

Pentru prepararea apei calde prin intermediul energiei solare se recomanda,

datorita simplitatii ei, o instalatie ce utilizeaza panouri solare sau colectoare solare cu

randament energetic ridicat. Instalatiile solare de preparat apa calda menajera precum si

18

instalatiile de incalzire centrala cu colectori plani pot avea un domeniu extrem de larg de

aplicatii cum ar fi: locuinte individuale, locuinte sociale, blocuri de locuinte, hoteluri,

campinguri, complexe sportive, spitale, scoli, sanatorii, camine de batrani, camine

studentesti, case de copii si gradinite, cazarmi militare, penitenciare, fabrici, sere, piscine,

service-uri si spalatorii auto, gari si depouri ale cailor ferate, piete agroalimentare, cabane

si locuinte izolate, stane si complexe agrozootehnice, abatoare, uscatorii pentru lemn si

produse agricole, etc.

Energia solara este gratuita si poate aduce independenta fata de combustibilii

conventionali. Poate crea economii la cheltuielile dumneavoastra pentru apa calda si

caldura in procent de aproximativ 60 %.

Datorita cercetarilor si tehnologiilor aparute in ultimii 10 ani, randamentul

panourilor solare sau al bateriilor de colectori a crescut, facand ca amortizarea acestor

sisteme complexe de incalzire solare sa se reduca la 1-3 ani din cei 25 de functionare la

parametri tehnici maximi. Durata de amortizare se reduce mai mult daca pentru incalzirea

apei calde menajere se foloseste o cantitate mare de combustibil conventional ce urmeaza

a fi economisit.

De exemplu, pentru un hotel pe litoral, prin economia de pacura utilizata la

incalzirea apei menajere, amortizarea s-ar putea realiza intr-un singur sezon estival, ca de

altfel si in cazul utilizatorilor de butan-gaz.

Ziua medie utilizata pentru dimensionarea instalatiilor solare se considera:

a). In sezonul cald:

- numarul orelor solare, de functionare a sistemului : n=9 ore;

- intensitatea radiatiei solare : I= 700-960 W / m2;

- temperatura exterioara : te= 20°C;

- temperatura apei reci : to = 15°C;

b). In sezonul rece:

- numarul orelor cu soare : n= 6,5;

- intensitatea radiatiei solare : I= 290 W/m2;

- temperatura exeterioara : te=5°C;

- temperatura ape reci : to=10°C;

19

Parti componente si caracteristici tehnice ale instalatiilor cu panouri solare termice

Captatorul solar cu rezervor inclus nepresurizat cu tuburi vidate se foloseste pe

perioada primavara-vara-toamna, separat de centrala termica(cu consum de gaz,

motorina,lemne,etc), substituind-o pana la 100% in perioada de functionare pentru apa

calda menajera. In perioada de iarna se recomanda golirea colectoarelor de apa. Este

construit din tuburi solare vidate individuale si functioneaza pe principiul termosifonarii.

Sistemul de constructie din tuburi individuale confera captatorului o stabilitate

ridicata. Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile fiind

eliminate aproape in totalitate, captatorul asigurand producerea de apa calda si in

conditiile unei radiatii solare difuze.

Unele tipuri de panouri solare cu rezervoare incluse nepresurizate utilizeaza

tuburi vidate care au in interiorul tubului de sticla atasat un tub termic de cupru umplut

cu un agent de vaporizare iar altele incalzesc apa direct in interiorul tubului de sticla

functionand pe principiul termosifonarii simple.

Alte caracteristici:

- economii considerabile la plata agentului termic: de peste 80%;

- amortizarea costurilor la locuinte se face in maxim 1 an;

- amortizarea costurilor, unde consumul de apa calda menajera este mare (restaurante,

hoteluri, institutii), se face in maxim 8 luni;

- durata de viata a instalatiilor este de minim 25 de ani;

- rezervoarele de apa calda au o pierdere de numai 2,5C la 48 h (practic un termos de

dimensiuni mari);

Utilizarea panourilor de calitate este o conditie necesara, nu insa si suficienta

pentru exploatarea optima a instalatiei solare. Un rol deosebit il are configurarea

sistemului complet.

Proiectare si dimensionare

Premisa unei exploatari eficiente este o dimensionare corecta a instalatiei solare, o

supra sau subdimensionare avand o influenta negativa asupra rezultatelor scontate.

In etapa de proiectare-dimensionare trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:

- alegerea corecta a tipului de colector in functie de domeniul de aplicatie, parametrul

20

decisiv fiind regimul de temperatura si conditiile de montaj pentru panouri (pe acoperis

inclinat, pe acoperis tip terasa, pe fatada sau liber pe sol);

- calculul static al incarcarii sistemului de sustinere al panourilor (zapada, vant);

alegerea schemei hidraulice si de conectica electrica, care corespunde cel mai bine cu

aplicatia noastra;

- determinarea suprafetei utile de captare si a numarului necesar de panouri, tinand cont

de:

- caracteristicile zonei geografice de amplasare (radiatia globala solara medie anuala,

conditiile meteo);

- conditiile de pozitionare a panourilor (abaterea de la directia sudica, unghiul de

inclinare fata de orizontala, gradul de umbrire);

- consumul de apa calda de consum sau numarul de persoane si pretentiile de confort,

necesarul de caldura pentru incalzire si felul incalzirii (radiatoare, pardoseala radianta

etc.);

- regimul de temperaturi (temperatura de a.c.c. dorita in boilerul de acumulare,

temperatura apei din retea in regim de iarna/vara, temperaturile de calcul pentru

incalzire);

- alegerea si dimensionarea componentelor sistemului solar:

- boiler pentru prepararea a.c.m. ;

- statie de pompare, conducte;

- elemente de siguranta (termostat de siguranta, supapa de siguranta, aerisitoare

automate, separatoare de aer etc.);

- sistemul de automatizare;

- intocmirea necesarului de materiale;

- verificarea solutiei alese din punct de vedere energetic, economic si ecologic, cu

ajutorul unui program de calcul destinat instalatiilor solare termice.

21

FOLOSIREA POTENTIALULUI GEOTERMAL PENTRU OBIECTIVELE:

Scoala cu clasele I – IV – Lazu

Centrul de zi – Agigea

Scoala cu clasele I – VIII - Agigea

Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile

subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse:

incalzirea locuintelor si producerea apei calde menajere, industrial sau pentru

producerea de electricitate.

Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor

(individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor,

incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este

pasteurizarea laptelui.

Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10°-16°C. Precum intr-

o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai

scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate

pentru a incalzi si raci cladirile. Aceleasi proprietati le au si fluidele din panza freatica.

22

Pompe de caldura cu colectoare montate in pamant

Pompele de caldura sunt utilaje moderne foarte fiabile si economice care consuma

numai energie electrica pentru asigurarea agentului termic de incalzire a spatiilor.

Principala caracteristica este COP (coeficientul de performanta) care are valori

uzuale intre 3-4, ceea ce inseamna ca 3-4 kW introdusi in spatiile care trebuie incalzite

consumul de energie este de doar 1kW. La preturile actuale ale hidrocarburilor si

lemnelor, la un astfel de randament energetic de 300-400% ) fata de max. 91-92% la

hidrocarburi, pompele de caldura reprezinta solutia cu eficienta tehnico-economica

maxima.

Caldura necesara procesului de vaporizare este captata din pamant prin:

- sonde de adancime;

- colectoare de pamant orizontale;

- colectoare in sant ;

- colectoare in sant conice pentru mai multe conducte.

La toate variantele de mai sus trebuie tinut cont de o dimensionare corecta.

Dimensionarea sistemului de absorbtie de energie din pamant trebuie sa fie facuta

de producatorii acestui sistem.

23

Principiu de functionare la pompele de caldura cu pipe termice

Energia primara a pompei de caldura este energia termica a pamantului. Acesta

este captata de lichidul Sole, care circula prin colectoare si transportata in vaporizatorul

pompei de caldura. In vaporizator, lichidul Sole cedeaza agentul frigorific R407C, 3K.

Agentul frigorific vaporizeaza, vaporii sunt comprimati apoi in compresorul pompei de

caldura, unde acestia ating temperaturi de pana la 80 de grade. in condensator are loc

transferul de caldura catre sistemul de incalzire si racire a agentului frigorific care isi reia

circuitul, din nou, in vaporizator.

Asezarea pipelor termice pentru captarea energiei

Caracteristicile pipelor termice:

* Material = otel inoxidabil;

* Lungime = 6m;

* Putere = 3kW;

* Distanta de montaj intra pipe = 4m;

Concluzionand, se poate afirma ca utilizand pompe de caldura pentru fumizare de

energie termica,avem urmatoarele avantaje:

24

-cost redus la operare;

-incalzire si racire folosind acelasi sistem;

-economie de energie;

-garantia unui sistem functional de incredere;

-costuri reduse de intretinere;

-utilizeaza energia stocata in mediul inconjurator;

-nu prezinta emisii de C02,nu necesita un control periodic al emisiilor;

-nu necesita cos de fum,depozite de combustibil si reziduuri.

In scopul realizarii unui sistem de fumizare energie termica in conditii de

siguranta si eficienta marita in functionare a acestuia se impune realizarea unor lucrari de

investitii la sursele de caldura si in retelele termice .

SCHEMA FUNCTIONARII POMPELOR DE CALDURA

25

FOLOSIREA POTENTIALULUI EOLIAN PENTRU OBIECTIVUL:

SALA DE SPORT – COM. LAZU

Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului.

La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904

MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.

Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea Ńărilor,

producŃia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se

ca, în unele Ńări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie

semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care

creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte

turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW,

deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe

oră. PuŃine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot

găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.

Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se

construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă

creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest

procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

Se crede că potenŃialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci

ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita

12,7% din suprafaŃă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,

presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste

cifre nu iau în considerare îmbunătăŃirea randamentului turbinelor şi a soluŃiilor tehnice

utilizate.

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă

reducerea dependenŃei de aceşti combustibili.

Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluŃie foarte bună la problema energetică globală.

Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin

modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

26

surselor. Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se

pretează aplicaŃiilor la scară redusă.

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanŃe poluante şi gaze cu

efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.

Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel

de deşeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în

centralele eoliene moderne a scăzut substanŃial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie

chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în

considerare externalităŃile negative inerente utilizării combustibililor clasici.

Costuri reduse de scoatere din funcŃiune. Spre deosebire de centralele nucleare,

de exemplu, unde costurile de scoatere din funcŃiune pot fi de câteva ori mai mari decât

costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcŃiune, la

capătul perioadei normale de funcŃionare, sunt minime, acestea putând fi integral

reciclate.

Harta potentialului eolian din Romania

27

Proiectare si dimensionare

Înainte de inceperea proiectarii sistemului eolian, se tine cont de urmatoarele:

Viteza medie a vântului

Puterea obtinuta cu ajutorul vântului, este viteza vântului la puterea a 3-a. Cu cât

este mai mare rata medie a vântului cu atat este mai mare puterea ce poate fi generata. E

de preferat să se aleaga o zona unde viteza medie a vântului este de peste 3m/sec.

TurbulenŃe

TurbulenŃe ar putea deteriora turbine eoliene şi va reduce în mare măsură a

eficienŃa sa. Prin urmare, este de dorit ca localizarea turbinei sa fie facuta intr-o locatie

fara turbulenŃe.

Viteza predominata a vantului.

Predominanta vântului este viteza aproximativ constanta a vântului cu durata cea

mai mare de timp, pentru o anumită locaŃie. Pentru instalarea unui sistem eolian este

preferabil ca viteza vantului sa fie cat mai constanta, şi fără intreuperi mari.

Teren favorabil

Un teren favorabil poate ridica viteza vantului. Este de preferat localizarea

turbinei eoliene pe creasta unui deal sau munte. Cu cat inaltimea pilonului este mai mare,

turbina este mai departe de suprafaŃa pământului, cu atât este mai mare viteza vântului.

Chiar şi în zonele favorabile, se recomandă înălŃarea pilonului peste specificaŃiile

standard mentionate in documentatia turbinei.

28

Obstacole

Copacii şi clădire va împiedica circulatia aerului provocand turbulenŃe în faŃa şi în

spatele acestora. Se va evita amplasarea de turbine eoliene in astfel de zone. Turbinele

eoliene ar trebui să fie situate în zone fără obstacole pe o rază de 100 de metri. ÎnălŃimea

de turbinei trebuiee să fie de două ori mai mare decat cel mai mare obstacol din zona,

dacă este cazul. Pentru o mai buna eficienŃă, turbinele eoliene ar trebui să fie poziŃionate

la cel puŃin 75m de cladirile din jur si cu 6 metri mai inalta.

SCENARIUL B.

PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE CU SURSE CLASICE

Denumire Obiectiv Preparare a.c.m Incalzire

Sala de sport – Com. Lazu; Ct cu functionare pe

combustibil lichid


combustibil lichid



combustibil lichid


combustibil lichid

Centrul de zi – Com.

Agigea;


combustibil lichid


combustibil lichid



combustibil lichid


combustibil lichid

29

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Scenariul recomandat de catre elaborator este SCENARIUL A, PRODUCEREA

DE ENERGIE TERMICA PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

ARGUMENTE

Solutiile prezentate la SCENARIUL B conduc la cheltuieli anuale importante si

tinand cont de reglementarile UE pe care si Romania va trebui sa le respecte privind

utilizarea resurselor energetice regenerabile se considera necesara si oportuna

implementarea instalatiilor moderne bazate pe energii regenerabile: a panourilor

solare pentru prepararea apei calde menajere si a pompelor de caldura pentru

incalzirea spatiilor care sa conduca la eficientizarea consumurilor de energie

existente.

Avantajele tehnice si economice sunt:

- prin realizarea acestor instalatii se vor obtine economii importante de energie

termica ceea ce va conduce la micsorarea semnificativa a cheltuielilor anuale;

- instalatiile cu pompe de caldura utilizeaza caldura din sol, cu o temperatura

constanta de cca. 8-100 C functie de adancime;

- pompele de caldura au un randament energetic (COP) de cca 300 – 400% ceea

ce inseamna un consum de energie electrica redus-corespunzator;

- pompele de caldura si panourile solare nu consuma combustibil deci nu necesita

operatii de aprovizionare si de evacuare deseuri;

- instalatiile propuse nu sunt poluante;

- instalatile propuse nu necesita intretinere, avand o functionare automata.

30

2.2.c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.

SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE

Pentru acoperirea consumului zilnic de apa calda menajera pentru fiecare obiectiv

se propune montarea de panouri solare cu tuburi vidate, fiecare functionand in regim

primavara-vara-toamna intr-un circuit drschis. Panourile solare sunt de tipul cu tuburi

vidate. Tuburile confectionate din sticla incasabila sunt cu pereti dubli, intre ele fiind vid;

pe peretele tubului interior este depusa o vopsea speciala care absoarbe radiatia solara,

ajungand pana la o temperatura de cca. 350°C.

Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de caldura.

Caldura absorbita este cedata unui colector axial (heat pipe), confectionat din

teava de cupru, in capatul tuburilor vidate se gaseste un rezervor de acumulare pentru apa

calda menajera produsa.

Pe timpul verii instalatia solara asigura in totalitate necesarul de apa calda

menajera la 45°C, cazanele urmand a fi oprite: temperatura maxima din circuitul solar

este de cca. 80°C.

In perioada de iarna cand radiatia solara este mult mai scazuta panourile solare se

vor goli pentru a evita inghetul si deteriorarea acestora.

Panourile solare se vor monta in grupe de cate maxim 6 bucati inseriate, grupele

fiind montate in paralel, orientarea fiind facuta spre sud.Inclinarea panourilor solare fata

de orizontala va fi de 30°, corelat cu latitudinea la care se afla obiectivul.

Grupele de panouri vor fi montate pe o structura de profile metalice sau

din fibra de sticla si vor fi lestate la vant cu ajutorul unor dale de beton 40x40 cm.

MODUL DE FUNCTIONARE AL TUBURILOR VIDATE

31

CARACTERISITICI PANOURI SOLARE

32

C

D

B

A

F

G

E

A B C D E F G

Dimensiuni Panou solar 1730 1580 884 1064 2370 1185 2520

Tip panou solar Φ58/1800-30

Numar tuburi 30

Diametru tuburi(mm) 58

Lungimea tuburilor(mm) 1800

Suprafata de captare 6m²

Greutate panou incarcat 450 kg

Material tuburi Borosilicate Glass 3.3

Stratul absorbant Al-N/Al

Temperatura de stagnare >230ºC

Emitanta 8% (80ºC)

Dilatatie termica 3.3x10-6 ºC

Capacitate de absorbtie >92% (AM1.5)

Pierdere de caldura <0.8W/ ( m² ºC )

Vid <5x10-3Pa

Productie zilnica medie acm la 45˚C 500litri

33

� Absorbtie solara: R

Din fluxul de radiatie solara, tuburile vidate capteaza energia termica din

energia solara si se transmite conform unui proces tranfer termic complex catre

fluidul circuitului primar.

� Transferul termic la nivelul tuburilor vidate:

Tuburile vidate sunt expuse pe toata suprafata exterioara impactului cu energia

solara. Din fluxul de energie solara, energia termica strabate peretele din sticla al

tubului exterior, spatiul vidat dintre tubul exterior si cel interior, peretele din sticla al

tubului interior, peretele cilindric al tubului din cupru si in final se transmite unui agent

intermediar cu teperatura de vaporizare scazuta, aflat in interiorul tevilor din cupru.

� Avantajele tehnice si economice sunt:

� Presiunea apei

Colectorul solar rezista pana la o presiune de 0.6 MPa. Deci, este compatibil

pentru joasa presiune, adica presiunea normala a apei de la retea. Pentru alimentarea de

la retea produsul este prevazut cu o valva de siguranta.

� Inchiderea si deschiderea valvei

Valva inchisa de obicei valorifica schimbul de caldura, atat in interiorul cat si in

exteriorul rezervorului de stocare. In zonele in care inghetul nu este o problema sunt

utilizate, de obicei, sistemele cu valva deschisa. Sistemele solare sunt disponibile in

ambele variante atata timp cat sunt controlate atat presiunea cat si temperatura de

inghet.

� Necesitatea pompei

Colectorul solar dispune de un rezervor incorporat , de fapt capacitatea celor 12

de tuburi este de 250ml. Deci nu este nevoie de o pompa de recirculare pentru ca apa sa

treaca de la rezervor la colector si inapoi la rezervor .

� Eficienta

Avantajul tuburilor solare este ca interiorul tuburilor este vidat si nu se pierde

caldura. Asta inseamna ce odata ce caldura este captata , este transferata apei in diferite

moduri si nu exista pierderi de caldura in exterior. Aceasta este diferenta intre

colectoarele solare cu tuburi vidate si colectoarele solare plane: capacitatea de izolare.

34

Combinat cu transferal eficient de caldura al tevilor, colectoarele solare pot produce

apa calda si cand radiatia solara este mai scazuta.

� Estetica

Cand se instaleaza un sistem pe acoperis desigur estetica este foarte importanta.

Tuburile au culoarea neagra si se imbina perfect cu cu orice culoare a acoperisurilor.

Colectorul poate fi ales pentru uz gospodaresc sau aplicatii industriale daca se leaga in

serie.

� Costul

Costurile colectoarelor solare nu sunt foarte ridicate, au un standard ridicat de

calitate si din aceasta rezulta eficacitatea sistemelor.

� Aplicatii la scara larga

Colectoarele solare sunt ideale pentru a incalzi si cantitati mai mari de apa, care

pot fi utilizate in hoteluri, aeroporturi, cladiri cu apartamente sau oriunde unde este

nevoie de apa calda. Costurile sunt mai scazute pentru aplicatiile pe scara larga

deoarece nu sunt necesare boilere pentru stocare a apei calde.

Colectoarele solare pot functiona cu mai multe alimentari si pot fi legate in serie

sau in paralel. Astfel pot fi folosite intr-o multitudine de aplicatii pe scara larga sau

casnice.

Prin realizarea acestor instalatii se vor obtine economii importante de energie

termica si electrica, ceea ce va conduce la micsorarea semnificativa a cheltuielilor

anuale.

-instalatiile propuse nu sunt poluante;

-instalatile propuse nu necesita intretinere, având o functionare automata;

35

Solutiile propuse pentru locatiile din cadrul PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA

pentru preparare apa calda menajera sunt urmatoarele:

Denumire Obiectiv Numarul colectoarelor

solare propuse

Grad de

utilizare

Randament

Sala de sport - Lazu 6 60% 80%

Scoala cu clasele I – IV 1 60% 80%

Centrul de zi Agigea 2 60% 80%

TOTAL 9 60% 80%

� Alegerea solutiei tehnice:

Pentru acoperirea necesarului de apa calda menajera a cladirilor aflate in studiu,

s-au analizat din punct de vedere tehnic si economic mai multe variante de instalatii

solare termice. Criteriile tehnice si economice care au stat la baza analizei au fost:

� randamentul instalatiei solare termice

� dimensiunile instalatiei solare termice, suprafata necesara de instalare,

� raport investie/ productivitate

� energie produsa

S-au ales ca amplasament acoperisul cladirilor aflate in studiu:

� cu orientarea spre sud, ceea ce determina productie maxima de panouri;

� suprafata nu este umbrita;

� sursa de apa rece este existenta in fiecare cladire;

� permite acces usor la reteaua primara de transport;

� pozitie discreta, fara sa afecteze zonele invecinate;

� permite acces usor la instalatie

Dimensionarea sistemului termic solar de producerea a.c.m.:

Pentru dimensionarea sistemului termic solar de producere acm s-au utilizat

datele prezentate anterior si urmatoarele considerente:

� temperatura sursei de apa rece s-a considerat +12C;

� inclinatia panourilor, pentru coordonatele geografice, optimul de captare al radiatiei

solare este in cazul unei inclinatii de 45°;

36

� orientarea panourilor catre sud: pentru obtinerea unui randament maxim;

� pierderi de caldura;

� distanta intre randuri.

Productia de energie pentru panouri solare:

Formula de calcul pentru productia specifica la panourile solare:

Productie specifica = 1Panou solar x 6m² x 960kWh/m²an = 5760kWh/an

Unde,

Suprafata de captare 1 panou solar = 6m²;

960kWh/m²an = energia solara anuala absorbita de un colector solar pe m².

Nr. Panouri solare ce vor fi montate pentru locatiile cu boilere electrice = 9buc.

Productia specifica = 51840 kWh/an.

Economie anuala = x = 2290€ TVA inclus

unde:

0,89 = Randament centrale existente.

0,8 = ponderea costului de combustibil in pretul de cost al kWh produs

Pret combustibil Calor = 0,134lei/kWh TVA inclus

1euro = 4,26lei.

ECONOMIE ANUALA TOTALA PREPARARE ACM= 2290€ TVA inclus

51840 kWh/an

0,89 x 0,8

0,134lei/kWh

4,26lei/€

37

SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE

NECESAR INCALZIRII URMATOARELOR OBIECTIVE:

Denumire centru Pompa caldura Grad de

utilizare Randament

Scoala cu clasele I - IV 1buc x 30kW 90% 250%

Caracteristici tehnice referitoare la pompa de caldura:

• capacitatea de încălzire: 30KW; • capacitarea de răcire: 27KW; • puterea compresorului (încălzire): 7KW; • puterea compresorului (racire): 5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;

Instalatia pompei de caldura va fi compusa din trei sectiuni:

-circuitul primar (pipe termice);

-circuitul intermediar (intre pompa de caldura si vasul tampon);

-circuitul secundar (intre vasul tampon si instalatia de incalzire, de interior);

Vor fi asigurate circuite si elemente de siguranta pentru toate cele trei circuite.

Circuitele vor fi umplute cu solutie de glicoli in apa cu concentratia de 35%, si se vor

asigura circuite de reumplere automata.

Proba de presiune pentru circuitul primar se face la presiunea de 6 bar, timp de 24

de ore.

Conductele din circuitul intermediar si vasul tampon vor fi izolate termic cu

cochilii din vata minerala caserata, protejate la exterior cu folie de aluminiu

termoreflectorizanta autoadeziva.

Presupunând ca pompele de caldura vor functiona 180zile/an, 8h/zi, consumul de

energie electrica va fi urmatorul:

38

Consum energie electrică PDC = 7kW x 8h/zi x 180zile/an = 10080 kWh/an

= 10080 kWh/an x 0,12€/kW = 1209 €/an

Unde,

Puterea compresorului pompei de căldură = 7kW.

PreŃ kWh energie electrică : 0,4284 Lei/kWh + TVA

0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh

1euro = 4,26lei

Pret kWh(€) = 0,51Lei/kWh / 4,26Lei/€ = 0,12€ TVA inclus

Combustibilul inlocuit cand functioneaza PDC =

Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 6l/h x 8h/zi x 180zile/an =

8640l/an

8640l/ x 0,7€/l = 6048 euro

Economie anuala totala = Consum CT calor – Consum PDC =

= 6048 – 1209 = 4839 euro TVA inclus.


utilizare Randament

Centrul de zi Agigea 1buc x 15kW 90% 250%


• capacitatea de încălzire: 15KW; • capacitarea de răcire: 14KW; • puterea compresorului (încălzire): 3,5KW; • puterea compresorului (racire): 2,5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;




39






de ore.






Consum energie electrică PDC = 3,5kW x 8h/zi x 180zile/an = 10080 kWh/an

= 5040 kWh/an x 0,12€/kW = 605 €/an

Unde,

Puterea compresorului pompei de căldură = 7kW.


0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh

1euro = 4,26lei



Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 3l/h x 8h/zi x 180zile/an =

4320l/an

4320l/ x 0,7€/l = 3024 euro


= 3024 – 605 = 2419 euro TVA inclus.

40


utilizare Randament

Scoala cu clasele I – VIII „Ion

Borcea” Agigea 2buc x 55kW 90% 250%











de ore.






Consum energie electrică PDC = (2 x 12kW) x 8h/zi x 180zile/an = 34560 kWh/an

= 34560 kWh/an x 0,12€/kW = 4147 €/an

Unde,

Puterea compresoarelor pompelor de căldură = 2 x 12kW.


41

0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh

1euro = 4,26lei



Consumul anual actual de CALOR la CT existente = 12,4l/h x 8h/zi x 180zile/an =

17854l/an

17854l/ x 0,7€/l = 12498euro


= 12498 – 4147 = 8351 euro TVA inclus.

SOLUTIA PROPUSA PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU

TURBINA EOLIENA - SALA DE SPORT LAZU

Scopul turbinelor eoliene este de a acoperi consumul de energie electrica al

motoarelor pompelor de caldura, pompelor montate la instalatiile solare si a

automatizarilor acestora.

Caracteristici tehnice turbina eoliana:

Putere nominala 20KW

Putere maxima 25KW

Tensiune de iesire (DC) Maxim 420V

Viteza vant minima de pornire 2m/s

Viteza vant pentru putere nominala 12m/s

Viteza maxima de supravietuire 30m/s

Tipul rotorului Autoreglator, dupa vant

Protectie Electronică

Temperatura de functionare -40 ⇒ +60°C

Numar palete 3

Material palete Fibra de sticla

Inaltimea turnului Max. 32m

Tipul generatorului actionare directa, magnet permanent

Grad de utilizare 100%

Invertor CC-CA - trifazat de conectare la reŃea pentru turbina eoliana -1 buc

Caracteristici:

42

Putere maximă in CC: min. 20kW;

Tensiune maximă în CC: min. 420V;

Putere maximă în CA min 25kW;

Tensiune nominală în CA: 380V;

FrecvenŃa nominală în CA: 50 Hz;

EficienŃă: > 90%;

Grad de protecŃie: IP65;

43

Descrierea turbinei eoliene

Cele mai importante componente ale turbinei eoliene sunt prezentate in figura de mai jos:

Elicea/Sistemul rotor

Sistemul rotor este compus din pale de fibra de sticla. Functionand ca niste aripi

de avion, palele transforma energia eoliana in forte de rotatie care pot pune in miscare un

generator. Rotorul are 3 pale datorita faptului ca poate functiona mai usor decat un rotor

cu 2 pale. Sistemul de orientare aflat in turbina poate, impreuna cu microprocesorul aflat

in panoul de comanda, sa intoarca rotorul in directia opusa vantului.

Rotorul incepe sa functioneze atunci cand viteza vantului atinge viteza de

aproximativ 2,5 m/s. Livrarea energiei catre invertoare ar trebui sa inceapa la scurt timp

dupa ce rotorul se invarte cu viteza. O data pronit, rotorul va continua sa se invarteasca si

la viteze mai mici ale vantului, pana la aproximativ 2 m/s. Viteza rotorului va creste

proportional cu viteza vantului si sistemul va produce o energie mai mare. Acesta energie

44

creste rapid datorita energiei disponibile datorita vantului si variaza la cubul vitezei

vantului. De exemplu, daca viteza vantului se dubleaza de le 5 m/s la 10 m/s, energia

eoliana creste cu 23=2 x 2 x 2 = 8. Unul din rezultatele acestei legaturi este ca energia

disponibila in periodele cu vant usor este foarte mica. Pentru zonele obisnuite, vantul cu

viteze cuprinse intre 5,5 – 9 m/s ca produce majoritatea energiei anuale a sistemului.

A. Alternator Alternatorul transforma energia de rotatie a rotorului in energie electrica.

Alternatorul utilizeaza magneti permanenti si produce energie electrica trifazica.

Bobinajul intern si axa centrala se rotesc, in timp ce carcasa exterioara ramane nemiscata.

Alternatorul produce curent electric la viteze mici de numai 2m/secunda, eliminand

necesitatea unei cutii de viteza care sa mareasca viteza.

Energia utila a alternatorului este curent electric trifazic alternativ (AC), este transformat

in curent continuu prin intermediul controlerului de incarcare. Dat fiind faptul ca

foloseste magneti permanenti, alternatorul genereaza voltaj ori de cate ori rotorul este in

miscare.

B. Nacela Nacela reprezinta carcasa de otel care inveleste partea principala a mecanismului.

Contine tubul central al turbinei, ansamblul inelului colector, rotile zimtate si suportul

pilonului. Roata zimtata permite turbinei eoliene sa pivoteze liber in jurul pilonului astfel

incat rotorul sa se opuna directiei vantului.

Ansamblul inelului colector reprezinta legatura electrica dintre turbina eoliana

care se afla in miscare (si care se orienteaza in directia vantului) si instalatia eletrica

aflata pe suportul pilonul principal. Ansamblul inelului corector si cuzinetele sunt

localizate chiar deasupra suportului pilonului.

C. Sistemul de protectie impotriva vantului puternic

Sistemul de protectie impotriva vantului puternic, compus din paleta,

anemomentru si un controler cu microprocesor care se afla in interiorul panoului de

comanda. Paleta este montata pe nacela, in timp ce anemometrul poate fi montat pe

acoperisul cladirii sau oriunde la inaltime fata de sol. Pe perioadele caracterizate de vant

puternic (care depasesc intervalul 12 – 20 m/s), anemometrul detecteaza aceste miscari si

trimite mesajul catre microprocesorul aflat in panoul de comanda care trimite semnalul la

paleta aflata pe turbina si motorul de CC. 10 secunde mai tarziu rotorul se va intoarce

45

intr-o parte, evitand vantul, astfel reducand semnificativ energia utila. Rotorul este

mentinut in directia vantului la viteze de pana la 20 m/s, astfel rotorul se va pune in

miscare din nou imediat ec viteza vantului scade la 20 m/s.

FUNCTIONAREA INSTALATIEI

Tensiunea trifazată produsă de alternatorul turbinei este redresată de redresorul

aflat în interiorul controlerului şi apoi aplicată invertoarelor de curent alternativ. Acestea

au o plaja de intrare pentru tensiune cuprinsa intre (224-600) Vcc. Invertorul transforma

tensiunea continua in tensiune alternativa, la parametrii unei retele electrice standard de

joasa tensiune (380V; 50Hz).

Acest lucru se intampla numai in prezenta unei tensiuni electrice, la parametrii de

mai sus, existente in retea, necesara pentru sincronizarea parametrilor electrici ai

invertorului cu cei ai retelei electrice. De aceea conexiunea intre invertor si retea se face

nul la nul si faza la faza.

Tensiunea electrica alternativa obtinuta de invertoare ajunge in reteaua electrica

prin intermediul unui intrerupator tripolar si a unui contor de energie trifazic, aflat în

tabloul de distribuŃie.

Cantitatea de energie obtinuta, este in functie de conditiile meteorologice

existente (viteza vântului) si de anotimpurile anului. Sistemul functioneaza automat, fara

interventia omului, în toată perioada cât viteza vântului depăşeşte 2.5 m/s.

ProducŃia de energie estimată:

Putere turbină eoliană = 20kW;

Estimare nr. de ore de funcŃionare = 2200h/an;

ProducŃia de energie = 20kW x 2200h/an = 44000kWh/an.

la un preŃ al kWh de : 0,4284 Lei/kWh + TVA

0,509796 ≈ 0,51 Lei/kWh

1euro = 4,2lei


Economie anuala = 44000 kWh/an x 0,12€/kWh = 5280€/an TVA inclus.

Modalitati de conectare a turbinelor eoliene la retea:

46

47

Baza de proiectare:

La baza realizarii Studiului de fezabilitate stau urmatoarele documente:

- Releveele efectuate pe teren cu sprijinul personalului Primariei;

Lucrarea urmareste continutul cadrul al studiilor de fezabilitate, conform

legislatiei in vigoare, adaptat specificului investitiei, si legislatia tehnica de referinta:

- STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale

- STAS 1846-90 Determinarea debitelor de apa de canalizare

- STAS 3051-91 Retele exterioare de canalizare

- STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clasa de importanta

- STAS 6002-88 Alimentari cu apa.Camine pentru bransamente de apa

- NGPM -2002 Norme generale de protectia muncii

- GP 043-99 Ghid pentru proiectarea si executia exploatarea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare utilizand conducte PVC, polietilena si polipropilena

- I9/ 96 Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare

- C 300-1994 Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executiei

lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora

- Legea 10/ 1995 - Calitatea in constructii

- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

si instalatii aferente

- SR EN ISO 9013/1998 Taierea cu oxigen a metalelor.

- C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate

- P118-95 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind

protectia la actiunea focului

Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj

(aprobate cu Ordinul MC Ind. Nr. 1225 din 1980)

- Manualul instalatorului.

48

2.3. Date tehnice ale investitiei.

2.3.a. Zona si amplasamentul.

Cele 4 de obiective aflate in studiu sunt localizate in Comuna Agigea – Jud.

Constanta:

� Sala de sport – Com. Lazu;

� Scoala generala cu clasele I – V – Com. Lazu;

� Centrul de zi – Com. Agigea;

� Scoala cu clasele I – VIII „Ion Borcea” – Com. Agigea;

Caracteristicile reliefului

Ca principale unitati naturale se disting:

• podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare

mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod.

Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

• campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri

pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in

zona centrala.

• Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest

de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul

Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este

cuprinsa intre 10 si 12 km.

Zona seismică şi adâncimea de îngheŃ

STAS-ul 11100/77 încadrează zona jud. Constanta în zona gradului 7

macroseismic, după scara Richter. Normativul P100/92, referitor la zonarea teritoriului

României după valorile coeficienŃilor seismici de colŃ Ks şi Tc include zona Constanta în

zona D căreia îi corespunde ca valoare Ks= 0,16 şi Tc= 1,00 sec.

STAS-ul 6054/77 indică adâncimea de îngheŃ egală cu 0,7-0,8 m.

49

Clima

Clima jud. Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat

continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de

componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei,

asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,2°C la

Mangalia si 11,2°C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile

nu scad sub 10°C.

TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala .

ianuarie -0,3 iulie 22,2

februarie 0,8 august 22

martie 4,4 septembrie 18,5

aprilie 9,3 octombrie 13,5

mai 15,1 noiembrie 7,5

iunie 19,5 decembrie 2,6

Anual 11,2

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -25°C

la Constanta la 10 februarie 1929, -33,1°C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si

–25,2°C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.

Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +43°C la Cernavoda la 31

iulie 1985, +41°C la Basarabi la 20 august 1945, +38,5°C la Constanta la 10 august 1927

si +36°C la Mangalia la 25 mai 1950.

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7

mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile

cele mai aride ale tarii.

Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile

geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

50

2.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat.

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat este de 100% domeniu public.

Instalatiile propuse se vor monta in constructiile existente in cadrul obiectului, aflate pe

domeniul public.

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren.

Nu sunt propuse constructii definitive noi care sa conduca la ocupari suplimentare

de suprafete de teren.

Panourile solare care vor deservi instalatia se vor monta pe acoperisurile

existente.

Pompele de caldura se vor monta in spatii deja existente.

2.3.d. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului

de investitii.

Nu sunt necesare noi suprafete construite pentru realizarea instalatiilor urmand a

se realiza doar constructii speciale.

2.3.e. Studii de teren.

S-au utilizat confruntari ale situatiei existente cu planurile de arhitectura ale

locatiei. Masuratorile din teren au urmarit atat starea fizica a cladirilor, dar si

echipamentele de instalatii existente (sanitare, electrice, termice).De asemenea s-au

stabilit locatia de amplasare ale boilerelor de productie apa calda in cadrul locatiei

respective, starea si natura materialelor sarpantei acoperisului precum si modul lor de

pozitionare fata de punctele cardinale, urmarindu-se ca pozitionarea si inclinarea

acoperisului sa fie in pricipal orientat spre Sud in vederea instalarii panourilor solare.

S-au stabilit, de asemenea numarul de beneficiari , precum si numarul de personal

de asistenta , stabilindu-se consumul mediu si maxim orar de apa calda.

S-au efectuat identificarea adancimii la care se afla panza freatica pentru a

determina adancimea la care se vor monta pipele termice pentru pompele de caldura. In

51

urma studiului s-a constatat ca panza freatica se afla la o adancime de 10m, optima pentru

ingroparea pipelor termice aferente pompelor de caldura.

2.3.f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum.

ASIGURAREA CU UTILITATI

Apa potabila

Apa potabila necesara prepararii apei de adaos in circuitele calde cat si prepararii

apei calde menajere se preia din reteaua de potabila din fiecare obiectiv in parte.

Apa necesara instalatiilor cu sursa regenerabila se asigura printr-un racord de ½

(pentru umplere si adaos) si printr-un racord de alimentare a boilerului.

Apa industriala (de racire)

Nu este cazul

Energie electrica

Alimentarea consumatorilor electrici apartinand sistemelor de energie

regenerabila se face prin racordarea dulapului electric si de automatizare specializat la

tabloul electric general din fiecare locatie. Principalii consumatori de energie electrica

vor fi:

- compresoarele pompelor de caldura;

- automatizari;

Telefonie si alarmare PSI

Nu este cazul.

ANALIZA DE CONSUM – NECESARUL DE APA CALDA MENAJERA

PENTRU FIECARE OBIECTIV

Nr.

crt. Denumire centru

Numar

utilizatori

Necesar apa

calda menajera

rezultat(litri/zi)

1 Sala de sport Lazu 300 3000

2 Scoala generala cu clasele I -

IV 125 500

3 Centrul de zi Agigea 55 1000

52

ANALIZA DE CONSUM – NECESARUL DE INCALZIRE PENTRU

OBIECTIVELE UNDE SE MONTEAZA POMPE DE CALDURA

Nr.

crt. Denumire centru Suprafata de incalzit(mp)

Necesar

incalzire(kW)

4

Scoala generala cu

clasele I – VIII „Ion

Borcea” Agigea

822 2 x 55kW

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului.

Protectia calitatii apelor

Lucrarile de constructie si amenajare a retelei presupun desfasurarea de activitati

care nu utilizeaza apa in scop tehnologic. Pentru aceasta etapa, consumurile de apa vor

asigura folosintele igienico-sanitare ale personalului de lucru. In acest sens, pentru

organizarea de santier se propune utilizarea toaletelor ecologice. Activitatile de

constructie desfasurate vor atrage dupa sine efectuarea unor lucrari pregatitoare pentru

investitia ce se urmareste a fi realizata prin mutarea unor volume de sol vegetal si

pamant. Prin perturbarea solului se vor genera surse de sedimente susceptibile de a fi

antrenate prin intermediul precipitatiilor si scurgerilor de suprafata.

Executia sapaturilor este generatoare de impact direct asupra apelor de suprafata

si de adancime. Principalul poluant pentru apele de suprafata, in cazul executiei lucrarii

analizate il constituie fractiunile sau masele de pamant erodat si transportat de catre apele

din preciptatii. Lucrarile de sapaturi prevazute in proiect au in vedere depozitarea

temporara a unor cantitati de pamant ce pot fi antrenate de apa. Ca urmare a

precipitatiilor taluzele sunt spalate de scurgerile de suprafata care antreneaza fractiuni de

material sau mase de pamant putand afecta calitatea panzei freatice.

Ca masuri de protectie a apei in faza de executie se recomanda:

- in timpul lucrarilor de executie a retelelor in faza de sapatura, transeele si gropile pentru

imbinari si camine se vor pastra uscate (apa va fi eventual epuizata).

- se va verifica etanseitatea conductelor facandu-se probe cu apa

53

- dotarea organizarii de santier cu europubele pentru colectarea deseurilor menajere si cu

toalete ecologice.

Protectia aerului

Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor de edificarea a obiectivelor sunt

asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu

construirea in sine a unor facilitati specifice.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de

nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Praful

generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine

naturala (particule de sol, praf mineral). Principalele faze de activitate care se constituie

in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt:

- lucrari in amplasamentul obiectivului;

- lucrari cuprinzand manipulari de pamant (sapaturi, umpluturi), in special manuale la

realizarea santurilor pentru pozarea conductelor si acoperirea cu pamant;

- lucrari colaterale;

- traficul auto de lucru.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate

de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor

de construire si reabilitare a tronsoane de conducte consta intr-o serie de operatii diferite,

fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului.

Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de

operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu

ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in

opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza

poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului sunt:

- Umectarea permanenta a suprafetelor neasfaltate. Procesele tehnologice care produc

mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant vor fi reduse in perioadele cu vant

puternic.

- Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic si intretinute corespunzator

si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

54

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier destul de redus (de

asemenea sursa de vibratii), precum si de o serie de activitati gospodaresti din zonele

locuite. In ceea ce priveste incadrarea nivelelor inregistrate de zgomot si vibratii in

legislatia nationala, avand in vedere traficul existent, nu se poate pune problema depasirii

limitelor impuse.

Principala sursa de zgomot in faza de realizare se datoreaza masinilor si utilajelor

necesare pentru amenajarea terenului. Realizarea proiectului implica efectuarea unor

lucrari importante cu utilaje si personal (lucrari de excavare/umplere, transport/

descarcare conducte, materiale de constructii, etc).

Procesele tehnologice de executie a acestor lucrari implica folosirea unor grupuri

de utilaje cu functii adecvate ce reprezinta tot atatea surse de zgomot si vibratii. La

utilajele propriu-zise de lucru se adauga autobasculantele care transporta materialele

necesare executarii lucrarilor. Acestea atat incarcate cat si goale au mase importante si

constituie la randul lor surse importante de zgomot si vibratii. Generarea de vibratii este

favorizata si de calitatea drumurilor din zona (adesea cu denivelari).

Avand in vedere durata limitata de timp a lucrarilor de constructii si montaj al

echipamentelor, precum si amploarea redusa a acestor lucrari se considera ca impactul

zgomotului va fi nesemnificativ.

Masurile de diminuare a zgomotului presupun:

- Revizia si buna functionare tehnica a utilajelor de constructii si a celor de transport;

- Respectarea orelor de program si evitarea prelungirii activitatii dupa ora 18.

Protectia solului si a subsolului

Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructii pentru realizarea obiectivului

studiat sunt diverse si necesita decopertarea, transportul si punerea in opera a unor

volume de materii prime si materiale.

Pe timpul executarii lucrarilor de reabilitare, factorul de mediu sol va fi influentat,

impactul manifestandu-se prin:

- degradarea fizica superficiala a solului pe arii foarte restranse adiacente traseelor de

conducte in zona excavarilor - se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa

terminarea lucrarilor si refacerea acestor arii;

55

- scoaterea potentíala din circuit a unor suprafete pentru organizari de santier, zone de

parcare a utilajelor etc;

- restrictionarea temporara a circulatiei pentru tronsoanele adiacente drumurilor.

Impactul lucrarilor in timpul executiei este determinat de volumul lucrarilor de

reabilitare si de modul de organizare a lucrarilor.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului:

- Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri

(lichide, menajere, tehnologice);

- Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii

centralizate (furnizori).

Se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu

autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau

spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau

drumurile publice.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Pentru edificarea constructiilor propuse in proiect se vor executa operatiuni de

excavare, nivelare, impermeabilizare etc, cu efect de:

- Inlaturare totala a plantelor din zona constructiei propuse si a amenajarilor anexe;

aspectul cantitativ al acestei pierderi de biomasa ara un caracter temporar daca tinem cont

ca este prevazuta amplasarea de spatii verzi la sfarsitul perioadei de executie;

- Inlaturarea totala a efectivelor de nevertebrate din perimetrul analizat si limitarea

dispersiei populatiilor din zonele invecinate (o fragmentare a habitatelor naturale);

- Modificari structurale ale profilului de sol prin operatiile de excavare, nivelare etc;

Pe ansamblu se poate afirma ca existenta santierului in perioada de realizare a

obiectivului va produce modificari structurale si functionale nesemnificative in cadrul

biocenozei locale, o scadere a biodiversitatii, o modificare a fluxurilor de energie si

materie, in principal la nivelul solului, ceea ce intr-un cuvant inseamna o scadere a

productivitatii ecosistemului local, dar care va fi compensat ulterior prin intermediul

amenajarii spatiilor adicente si remodelarii circuitelor.

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

56

Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza separat pe cele doua

etape astfel:

- Deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va fi ncesara

excavarea si indepartarea din amplasament a egventualelor de conducte

necorespunzatoare si a molozului rezultat din in urma lucrarilor de realizare a investitiei.

- Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi,

folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de

munca in continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinul a 0,3 kg/om si zi deci fata de

numarul de personal de 25 vor reprezenta cca. 0,6 t anual. Eliminarea lor se va efectua

periodic prin grija executantilor, la prestatorul deservicii de salubritate din localitate.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: buteliile de clor gazos si sau oxigen,

carburantii (motorina) si lubrifiantii, necesari pentru punerea in opera a instalatiei.

Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii PECO autorizate, ori de cate

ori va fi necesar.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare,

avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si

reparatii se vor executa in ateliere service specializate.

57

2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de

realizare a investitiei

GRAFIC DE EXECUTIE

Luna Nr. Descriere activitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A. COMPONENTA DE INVESTITIE

A 1. Faza de pregatire a implementarii

A 1.1. Constituirea si operationalizarea echipei de management de proiect

A 1.2. Achizitia serviciilor de proiectare

A 2. Faza de proiectare

A 2.1. Proiect tehnic, detalii de executie, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica, verificare tehnica

A 2.2. Achizitiile publice (contractarea lucrarilor de executie, contractarea dirigentiei de santier)

A 3. Faza de constructie

A 3.1. Organizare de şantier şi amenajare teren

A 3.2. Amenajarea pentru instalarea confectiei metalice de sustinere a panourilor solare .

A 3.3. Amenajarea pentru instalarea pompei de caldura.

A 3.4. Montaj panouri solare A 3.5. Montaj pompe de caldura A 3.6. Montaj centrala eoliana

A 3.7. Racordarea panourilor solare la reteaua de acm si ar

A 3.8. Racordarea pompei de caldura la reteaua de incalzire, acm si ar

A 3.9. Efectuarea de probe tehnologice de functionare si programarea automatizarilor

B. COMPONENTA de pregătire a personalului

C. COMPONENTA de informare şi conştientizare

D. Faza de audit si raportare

58

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului

general.

59

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

investitiei.

Derularea intregului proiect va fi esalonata in cursul a 10luni de zile de la data

semnarii contractului de finantare conform conditiilor de finantare impuse de programul

Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu

sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte

sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, aprobat prin

Ordinul ministrului mediului nr. 565 din 8 mai 2009, prin Dispozitia presedintelui

Administratiei Fondului pentru Mediu nr. 212 din 17 iunie 2009.

In primele doua luni de la aprobarea finantarii se vor derula doar activitatile de

pregatire a achizitiei, a echipei de implementare a proiectului precum si cele legate de

activitatea administrativa a proiectului, fluxul de numerar fiind redus.

Prima achizitie ce se va realiza si deconta este prevazuta in urmatoarele doua luni

si consta in achizitia serviciilor de proiectare de detaliu pentru activitatea investitionala.

Tot in aceasta perioada este programata organizarea procedurilor de instruire a

personalului.

Tot in aceasta perioada se vor derula si procedurile legate de avizarea, emiterea

avizelor si acordurilor, obtinerea autorizatiilor de construire, achizitia serviciilor de

dirigentie de santier si supervizare a lucrarilor etc.

In urmatoarele doua luni se vor organiza activitatile legate de achizitiile publice

(constituirea comisiilor de evaluare, alcatuirea caietului de sarcini, inscrierea in sistemul

electronic de achizitii publice si organizarea procedurilor privind licitatiile

corepunzatoare)

Dupa incheierea tuturor activitatilor de executie este necesara receptia lucrarilor si

punerea in functiune a obiectivului de investitii vizat, urmata de partea administrative de

management a proiectului, legata de elaborarea raportului de implementare, derularea

auditului financiar, redactarea raportului final, etc.

60

Asadar sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe un an de zile si se prezinta

astfel:

Valoarea totala a investitiei:

lei 1026660

(Lei/euro = 4,26) euro 241000

- din care Constructii-Montaj lei 574050

euro 134750

Valoarea an I investitie:

lei 1026660

(Lei/euro = 4,26) euro 241000


euro 134750

4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV

CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv

specificarea perioadei de referinta

Investitia „Eficientizarea consumului de energie termica” vizeaza:

• reducerea cheltuielilor societatii afectate de consumul de energie si

imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucât, in prezent, sistemul actual implica o slaba

independenta financiara a autoritatilor locale.

• reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in

principal combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare, protectia

mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice.

61

• diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii

pentru productia de energie electrica/termica;

4.2. Analiza optiunilor

Analiza are in vedere trei optiuni de lucru:

- optiunea 1, care este reprezentata de situatia existenta (varianata fara investitie);

- optiunea 2, se realizeaza investitia propusa „Eficientizarea consumului de energie termica, in valoare de 241000 euro (varianta cu investitie maxima);

- optiunea 3, se realizeaza investitia, dar cu o valoare la jumatate: 120500euro

(varianta cu investitie medie).

Optiunea 1 - (varianta fara investitie)

In prezent, la cele 4 obiective din cadrul PRIMARIEI COMUNEI AGIGEA se

cheltuieste, in medie, anual, pentru incalzire, preparare apa calda menjera o suma

considerabila reprezentand un procent important din cheltuielile curente. Acest aspect

impune:

- o serie de bariere in dezvoltarea economica si sociala, blocând orice initiativa in

ceea ce priveste infiintarea unor obiective economice si sociale, in conditiile in care

exista propuneri pentru extinderea obiectivelor, cresterea numarului de consumatori,

s.a.m.d

- in acelasi timp, se preconizeaza cresterea tarifului la combustibili cu cel putin 5% anual,

pentru un orizont de 15-20 de ani. In acelasi timp, veniturile bugetului au inregistrat cresteri

insignifiante, iar in ultiimii doi ani chiar scaderi. Rezultatul este o crestere continua a

ponderii cheltuielilor cu energia, care va conduce la incapacitatea financiara a Consiliului

Local de a mai sustine celelalte cheltuieli bugetare, materializate in primul rând in cheltuieli

sociale, aspect care va afecta viata locuitorilor obiectivelor in cauza.

62

Optiunea 2 - (varianta cu investitie maxima): Eficientizarea consumului de

energie termica, in valoare de 241000euro

Avantajele in acest caz ar fi urmatoarele:

- in primul rând, optiunea a 2-a , a carei eficienta se va veadea din proiect –

paragraful urmator 4.3 – acopera o buna parte a consumului intern al celor 4 obiective

chiar din primul an. De exemplu veniturile generate in primul an sunt de 22879euro,

ceea ce – coroborat cu optiunea 1- va conduce la crearea unor disponibilitati la nivelul

bugetului de aceiasi marime financiara si deci cresterea capacitatii Consiliului Local

de a finanta noi proiecte si cheltuileli, inclusiv sociale.

Optiunea 3 - (varianta cu investitie medie); se realizeaza investitia, dar cu o

valoare la jumatate: 120500euro

Consideram ca nu este eficienta nici financiar si nici economic. Afirmatia

anterioara se sprijina pe faptul ca instalatiile ar avea o putere instalata inferioara sau nu s-

ar putea acoperi toate obiectivele si ca atare productia de energie nu ar fi suficienta pentru

incalzirea, prepararea apei menajere si producerea de curent electric.

In aceasta situatie numarul de panouri solare, necesare prepararii apei calde menajere la cele 4 obiective, nu este suficient. Configuratiile cu puterea la jumatate nu pot asigura temperatura minima de 45°C nici macar in perioada de vara cand radiatia solara are valori maxime si astfel nu poate fi luata in calcul ca varianta de lucru.

Pompele de caldura nu pot asigura necesarul de caldura cu puterea instalata la jumatate.

63

4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de

performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea cumulata

neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu

a. Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:

- Rata de actualizare utilizata in analiza financiara a proiectului este de 5%,

potrivit prevederilor ACB;

- Orizontul de timp 15 ani;

- Timpul mediu de utilizare a instalatiilor este de 25 si chiar, in ultima vreme 30

de ani.

b. Costurile investitiei

Conform devizului general costul investitiei este de 241000euro sau 1026660lei TVA inclus.

c. Costurile anuale de operare

Sunt prevazute, conform datelor tehnice ale instalatiilor, urmatoarele consumuri si cheltuieli

anuale specifice:

Parametru UM Valoare

Energie electrica consumata PDC €/an 5961

Cheltuieli intretinere instalatii €/an 300

6261

Pret energie electrica = 0,51lei

1€ = 4,26lei

d. Dimensionarea veniturilor (economii de energie)

Parametru UM Valoare

Economie energie panouri solare €/an 2290

Economie energie Pompa de Caldura(comb. inlocuit) €/an 21570

Productie energie turbina eoliana €/an 5280

TOTAL €/an 29140

64

1.T

AB

LOU

L C

HE

LTU

IELI

LOR

DE

OP

ER

AR

E S

I A

L V

EN

ITU

RIL

OR

RE

ZU

LTA

TE

-e

uro

-

An

ul

Ele

me

nte

de

co

st0

12

34

56

78

91

01

11

21

31

41

5

Va

ria

tia

de

pre

t a

en

erg

iei e

lect

rice

%0

,10

,05

0,0

50

,05

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

2

Ch

elt

uie

li e

ne

rgie

ele

ctri

ca(E

uro

)0

59

61

65

57

,16

88

4,9

55

72

29

,20

37

59

0,6

63

77

42

,48

78

97

,33

80

55

,27

82

16

,38

83

80

,78

54

8,3

28

71

9,2

98

89

3,6

79

07

1,5

49

25

2,9

8

Ch

elt

uie

li i

ntr

eti

ne

re s

i

rep

ara

tii(

Eu

ro)

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

TO

TA

L C

HE

LTU

IELI

06

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,3

88

68

0,7

88

48

,32

90

19

,29

91

93

,67

93

71

,54

95

52

,98

An

ul

Ele

me

nte

de

ve

nit

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

En

erg

ie e

con

om

isit

a P

S0

22

90

25

19

26

44

,95

27

77

,19

82

91

6,0

57

29

74

,38

30

33

,87

30

94

,54

31

56

,43

32

19

,63

28

3,9

53

34

9,6

33

41

6,6

33

48

4,9

63

55

4,6

6

En

erg

ie p

rod

usa

EO

L0

52

80

58

08

60

98

,46

40

3,3

26

72

3,4

86

68

57

,96

69

95

,11

71

35

,02

72

77

,72

74

23

,37

57

1,7

47

72

3,1

77

87

7,6

48

03

5,1

98

19

5,8

9

Va

ria

tia

de

pre

t la

CLU

00

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

En

erg

ie e

con

om

isit

a

PD

C0

21

57

02

30

79

,92

46

95

,49

26

42

4,1

82

82

73

,87

30

25

33

23

70

,83

46

36

,73

70

61

,33

96

56

42

43

1,5

45

40

1,7

48

57

9,8

51

98

0,4

55

61

9

TO

TA

L V

EN

ITU

RI

02

91

40

31

40

6,9

33

43

8,8

43

56

04

,73

79

13

,41

40

08

5,4

42

39

9,7

44

86

6,3

47

49

5,4

50

29

85

32

87

,15

64

74

,55

98

74

63

50

0,5

67

36

9,5

65

2.T

AB

LOU

L S

US

TE

NA

BIL

ITA

TII

FIN

AN

CIA

RE

- E

uro

-

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Inv

est

itii

24

10

00

00

00

00

0

Ve

nit

uri

02

91

40

31

40

6,9

33

43

8,8

43

56

04

,73

79

13

,41

40

08

5,4

42

39

9,7

44

86

6,3

47

49

5,4

50

29

85

32

87

,15

64

74

,55

98

74

63

50

0,5

67

36

9,5

Intr

ari

to

tale

24

10

00

29

14

03

14

06

,93

34

38

,84

35

60

4,7

37

91

3,4

14

00

85

,44

23

99

,74

48

66

,34

74

95

,45

02

98

53

28

7,1

56

47

4,5

59

87

46

35

00

,56

73

69

,5

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le6

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,3

88

68

0,7

88

48

,32

90

19

,29

91

93

,67

93

71

,54

95

52

,98

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i2

41

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Iesi

ri t

ota

le2

41

00

06

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,3

88

68

0,7

88

48

,32

90

19

,29

91

93

,67

93

71

,54

95

52

,98

Flu

x fi

na

nci

ar

tota

l-2

41

00

02

28

79

24

54

9,8

26

25

3,8

92

80

75

,49

30

02

2,7

53

20

42

,93

42

02

,43

65

11

38

97

9,1

41

61

84

44

38

,84

74

55

,25

06

80

,45

41

29

57

81

6,6

Flu

x fi

na

nci

ar

cum

ula

t-2

18

12

1-1

93

57

1,2

-16

73

17

,3-1

39

24

2-1

09

21

9,1

-77

17

6-4

29

74

-64

62

,83

25

16

,37

41

34

11

85

73

16

60

28

21

67

08

27

08

37

32

86

54

66

3.V

alo

are

a a

ctu

ali

zata

ne

ta,R

ata

in

tern

a d

e r

ecu

pe

rare

,Ra

po

rt C

ost

-Be

ne

fici

u

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Ve

nit

uri

din

eco

no

mie

02

91

40

31

40

6,9

33

43

8,8

43

56

04

,73

79

13

,41

40

08

5,4

42

39

9,7

44

86

6,3

47

49

5,4

50

29

85

32

87

,15

64

74

,55

98

74

63

50

0,5

67

36

9,5

Ve

nit

uri

to

tale

29

14

03

14

06

,93

34

38

,84

35

60

4,7

37

91

3,4

14

00

85

,44

23

99

,74

48

66

,34

74

95

,45

02

98

53

28

7,1

56

47

4,5

59

87

46

35

00

,56

73

69

,5

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le0

62

61

68

57

,17

18

4,9

55

75

29

,20

37

89

0,6

63

80

42

,48

81

97

,33

83

55

,27

85

16

,38

86

80

,78

84

8,3

29

01

9,2

99

19

3,6

79

37

1,5

49

55

2,9

8

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i2

41

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Ch

elt

uie

li t

ota

le2

41

00

06

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,3

88

68

0,7

88

48

,32

90

19

,29

91

93

,67

93

71

,54

95

52

,98

Flu

x fi

na

nci

ar

ne

t-2

41

00

0-2

18

12

1-1

93

57

1,2

-16

73

17

,3-1

39

24

2-1

09

21

9,1

-77

17

6-4

29

74

-64

62

,83

25

16

,37

41

34

11

85

73

16

60

28

21

67

08

27

08

37

32

86

54

fact

or

de

act

ua

liza

re0

,95

23

81

0,9

07

02

95

0,8

63

83

80

,82

27

02

0,7

83

52

60

,74

62

20

,71

06

80

,67

68

40

,64

46

10

,61

39

0,5

84

68

0,5

56

84

0,5

30

32

0,5

05

07

0,4

81

02

Flu

x fi

na

nci

ar

act

ua

liza

t-2

41

00

0-2

07

73

4,3

-17

55

74

,8-1

44

53

5-1

14

55

5-8

55

76

-57

59

0-3

05

41

-43

74

,32

09

60

,34

55

12

69

32

7,1

92

45

0,6

11

49

25

13

67

91

15

80

88

Tim

pu

l d

e r

ecu

pe

rare

-

an

i-T

R8

an

i

VA

LOA

RE

A

AC

TU

ALI

ZA

TA

NE

TA

(VN

A)

(40

3.2

62

)

Ra

ta i

nte

rna

de

ren

tab

ilit

ate

(RIR

) %

2%

Ra

po

rtu

l be

ne

fici

u-c

ost

%1

0

Tim

pu

l d

e r

ecu

pe

rare

TR

= I

NV

ES

TIT

IE/V

EN

IT A

NU

AL

TR

= 2

41

00

0/2

91

40

= 8

an

i

67

Concluzia care se desprinde este aceea ca investitia este foarte utila pentru

obiectivele aflate in subordinea Primariei Comunei Agigea, pentru ca:

a. Rezulta o economie importanta pentru obiectivele aflate in subordinea

Primariei Comunei Agigea;

b. Totusi, desi rentabil, trebuie tinut cont ca veniturile sunt ipotetice, deci ele nu

se incaseaza, ceea ce inseamna ca:

- practic la cele 4 obiective se castiga deoarece nu se se mai fac noi

cheltuieli pentru achizitionarea de combustibili. Practic in bugetul de

venituri si cheltuieli nu vor aparea doua pozitii distincte: venituri din

energie termica, respectiv, cheltuieli cu energia electrica si altele pentru

functionarea instalatiilor, ci doar o pozitie, la cheltuieli cu combustibili si

altele, dar sensibil mai mica, ceea ce s-a vazut din calcule;

- este necesara cofinantarea(sprijinul) statului pentru realizarea

investitiei.

68

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de

performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de

rentabilitate si raportul cost beneficiu

Nu este necesara intocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un

impact semnificativ la bunastarea economica a regiunii sau a tarii.

4.5 Analiza de senzitivitate

Rezultatele analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze pentru fiecare

variabila. Valoarea variabilelor utilizate in analiza poate suferi modificari si pot afecta

situatia preconizata. ln aces sens, este necesar sa se testeze senzitivitatea valorilor

actualizate la modificari ale variabilelor cheie. Variabilele cheie considerate in analiza de

senzitivitate pentru varianta propusa sunt:

- pretul energiei termice, care efectueaza veniturile ipotetice;

- pretul energiei electrice si cheltuielile de intretinere, care afecteaza cheltuielile.

Având in vedere cele doua variabile au fost construite doua scenarii:

Scenariul A.

Pretul energiei electrice creste cu 10% anual, spre deosebire de varianta de

baza in care cresterea era de 2% iar costurile de intretinere si reparatii cresc la 500

euro anual. Calculele sunt prezentate in tabelele de la paginile urmatoare. Orice

crestere a pretului la energie electrica nu afecteaza investitia intrucat turbina eoliana

produce aproape in totalitate cantitatea de energie electrica necesara functionarii

pompelor de caldura.

69

1.T

AB

LOU

L C

HE

LTU

IELI

LOR

DE

OP

ER

AR

E S

I A

L V

EN

ITU

RIL

OR

RE

ZU

LTA

TE

-e

uro

-E

uro

An

ul

Ele

me

nte

de

co

st0

12

34

56

78

91

01

11

21

31

41

5

Va

ria

tia

de

pre

t a

en

erg

iei

ele

ctri

ce%

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Ch

elt

uie

li e

ne

rgie

ele

ctri

ca(E

uro

)0

59

61

65

57

,17

21

2,8

17

93

4,0

91

87

27

,59

60

0,2

51

05

60

,31

16

16

,31

27

78

14

05

61

54

61

,31

70

07

18

70

8,2

20

57

92

26

36

,89

Ch

elt

uie

li i

ntr

eti

ne

re s

i

rep

ara

tii(

Eu

ro)

05

00

50

05

00

50

05

00

50

05

00

50

05

00

50

05

00

50

05

00

50

05

00

TO

TA

L C

HE

LTU

IELI

06

46

17

05

7,1

77

12

,81

84

34

,09

19

22

7,5

10

10

0,3

11

06

0,3

12

11

6,3

13

27

81

45

56

15

96

1,3

17

50

71

92

08

,22

10

79

23

13

6,8

9

An

ul

Ele

me

nte

de

ve

nit

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

En

erg

ie e

con

om

isit

a P

S0

22

90

25

19

27

70

,93

04

7,9

93

35

2,7

89

36

88

,07

40

56

,87

44

62

,56

24

90

8,8

53

99

,75

93

9,6

76

53

3,6

71

87

79

05

,78

69

6,2

71

En

erg

ie p

rod

usa

EO

L0

52

80

58

08

63

88

,87

02

7,6

87

73

0,4

48

85

03

,49

93

53

,84

10

28

9,2

31

13

18

12

45

01

36

95

15

06

41

65

70

,91

82

28

20

05

0,7

9

Va

ria

tia

de

pre

t la

CLU

00

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

0,0

70

,07

En

erg

ie e

con

om

isit

a P

DC

02

15

70

23

07

9,9

24

69

5,4

92

64

24

,18

28

27

3,8

73

02

53

32

37

0,8

34

63

6,7

13

70

61

39

65

64

24

31

,54

54

02

48

57

9,8

51

98

0,4

55

61

8,9

8

TO

TA

L V

EN

ITU

RI

02

91

40

31

40

6,9

33

85

5,1

93

64

99

,85

39

35

7,1

14

24

44

,64

57

81

,54

93

88

,49

53

28

85

75

05

62

06

6,1

67

00

07

23

37

,77

81

14

84

36

6,0

4

70

2.T

AB

LOU

L S

US

TE

NA

BIL

ITA

TII

FIN

AN

CIA

RE

- E

uro

-

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Nr.

crt

Inv

est

itii

24

10

00

00

00

00

0

Ve

nit

uri

02

91

40

31

40

6,9

33

85

5,1

93

64

99

,85

39

35

7,1

14

24

44

,64

57

81

,54

93

88

,49

53

28

85

75

05

62

06

6,1

67

00

07

23

37

,77

81

14

84

36

6,0

4

Intr

ari

to

tale

24

10

00

29

14

03

14

06

,93

38

55

,19

36

49

9,8

53

93

57

,11

42

44

4,6

45

78

1,5

49

38

8,4

95

32

88

57

50

56

20

66

,16

70

00

72

33

7,7

78

11

48

43

66

,04

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le6

46

17

05

7,1

77

12

,81

84

34

,09

19

22

7,5

10

10

0,3

11

06

0,3

12

11

6,3

13

27

81

45

56

15

96

1,3

17

50

71

92

08

,22

10

79

23

13

6,8

9

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i0

00

00

00

00

00

00

00

0

Iesi

ri t

ota

le2

41

00

06

46

17

05

7,1

77

12

,81

84

34

,09

19

22

7,5

10

10

0,3

11

06

0,3

12

11

6,3

13

27

81

45

56

15

96

1,3

17

50

71

92

08

,22

10

79

23

13

6,8

9

Flu

x fi

na

nci

ar

tota

l-2

41

00

02

26

79

24

34

9,8

26

14

2,3

82

80

65

,76

30

12

9,6

13

23

44

,43

47

21

,23

72

72

,19

40

01

04

29

50

46

10

4,8

49

49

25

31

29

,55

70

35

,16

12

29

,16

Flu

x fi

na

nci

ar

cum

ula

t-2

18

32

1-1

93

97

1,2

-16

78

29

-13

97

63

,1-1

09

63

3-7

72

89

,1-4

25

67

,9-5

29

5,7

13

47

15

77

66

41

23

76

91

73

26

12

26

39

12

83

42

63

44

65

4,9

71

3.V

alo

are

a a

ctu

ali

zata

ne

ta,R

ata

in

tern

a d

e r

ecu

pe

rare

,Ra

po

rt C

ost

-Be

ne

fici

u

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Ve

nit

uri

din

eco

no

mie

02

91

40

31

40

6,9

33

85

5,1

93

64

99

,85

39

35

7,1

14

24

44

,64

57

81

,54

93

88

,49

53

28

85

75

05

62

06

6,1

67

00

07

23

37

,77

81

14

84

36

6,0

4

Ve

nit

uri

to

tale

29

14

03

14

06

,93

38

55

,19

36

49

9,8

53

93

57

,11

42

44

4,6

45

78

1,5

49

38

8,4

95

32

88

57

50

56

20

66

,16

70

00

72

33

7,7

78

11

48

43

66

,04

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le0

64

61

70

57

,17

71

2,8

18

43

4,0

91

92

27

,51

01

00

,31

10

60

,31

21

16

,31

32

78

14

55

61

59

61

,31

75

07

19

20

8,2

21

07

92

31

36

,89

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i2

41

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Ch

elt

uie

li t

ota

le2

41

00

06

46

17

05

7,1

77

12

,81

84

34

,09

19

22

7,5

10

10

0,3

11

06

0,3

12

11

6,3

13

27

81

45

56

15

96

1,3

17

50

71

92

08

,22

10

79

23

13

6,8

9

Flu

x fi

na

nci

ar

ne

t-2

41

00

0-2

18

32

1-1

93

97

1,2

-16

78

29

-13

97

63

,1-1

09

63

3-7

72

89

,1-4

25

67

,9-5

29

5,7

13

47

15

77

66

41

23

76

91

73

26

12

26

39

12

83

42

63

44

65

4,9

fact

or

de

act

ua

liza

re0

,95

23

81

0,9

07

02

90

,86

38

38

0,8

22

70

20

,78

35

26

0,7

46

22

0,7

10

68

0,6

76

83

90

,64

46

0,6

13

90

,58

46

80

,55

68

0,5

30

32

0,5

05

07

0,4

81

01

7

Flu

x fi

na

nci

ar

act

ua

liza

t-2

41

00

0-2

07

92

5-1

75

93

7,6

-14

49

77

-11

49

83

,4-8

59

00

,7-5

76

74

,3-3

02

52

,2-3

58

4,3

52

23

77

47

67

97

23

65

,19

64

78

12

00

60

14

31

49

16

57

84

,9

Tim

pu

l d

e r

ecu

pe

rare

-

an

i-T

R8

an

i

VA

LOA

RE

A

AC

TU

ALI

ZA

TA

NE

TA

(VN

A)

(37

5.5

62

)

Ra

ta i

nte

rna

de

ren

tab

ilit

ate

(RIR

) %

3%

Ra

po

rtu

l b

en

efi

ciu

-co

st

%1

0,2

2

Tim

pu

l de

re

cup

era

re T

R=

IN

VE

ST

ITIE

/VE

NIT

AN

UA

L

TR

= 2

41

00

0/2

91

40

= 8

an

i

72

Scenariul B.

PreŃul combustibililor clasici(CLU) creste cu doar 3% anual, spre deosebire de

varianta de baza in care crestea cu 7%. Calculele sunt prezentate in tabelele de la paginile

urmatoare.

La acest scenariu se constata ca in cazul unor cresteri mai mici a preturilor

combustibililor clasici inlocuiti rentabilitatea investitiei scade, insa in contextul actual al

cresterilor de pret la combustibili clasici scenariul este putin probabil.

73

1.T

AB

LOU

L C

HE

LTU

IELI

LOR

DE

OP

ER

AR

E S

I A

L V

EN

ITU

RIL

OR

RE

ZU

LTA

TE

-e

uro

-

An

ul

Ele

me

nte

de

co

st0

12

34

56

78

91

01

11

21

31

41

5

Va

ria

tia

de

pre

t a

en

erg

iei

ele

ctri

ce%

0,1

0,0

50

,05

0,0

50

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

0,0

20

,02

Ch

elt

uie

li e

ne

rgie

ele

ctri

ca(E

uro

)0

59

61

65

57

,16

88

4,9

67

22

9,2

75

90

,77

74

2,4

87

89

7,3

38

05

5,2

78

21

6,4

83

80

,78

54

8,3

28

71

9,3

88

93

,79

07

1,5

49

25

3

Ch

elt

uie

li i

ntr

eti

ne

re s

i

rep

ara

tii(

Eu

ro)

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

30

03

00

TO

TA

L C

HE

LTU

IELI

06

26

16

85

7,1

71

84

,96

75

29

,27

89

0,7

80

42

,48

81

97

,33

83

55

,27

85

16

,48

68

0,7

88

48

,32

90

19

,39

19

3,7

93

71

,54

95

53

An

ul

Ele

me

nte

de

ve

nit

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

En

erg

ie e

con

om

isit

a P

S0

22

90

25

19

26

44

,95

27

77

,22

91

6,1

29

74

,38

30

33

,87

30

94

,54

31

56

,43

21

9,6

32

83

,95

33

49

,63

41

6,6

34

84

,96

35

54

,7

En

erg

ie p

rod

usa

EO

L0

52

80

58

08

60

98

,46

40

3,3

26

72

3,5

68

57

,96

69

95

,11

71

35

,02

72

77

,77

42

3,3

75

71

,74

77

23

,27

87

7,6

80

35

,19

81

95

,9

Va

ria

tia

de

pre

t la

CLU

00

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

0,0

30

,03

En

erg

ie e

con

om

isit

a

PD

C0

21

57

02

22

17

,12

28

83

,62

35

70

,12

42

77

25

00

5,5

25

75

5,7

26

52

8,4

27

32

42

81

44

28

98

8,3

29

85

83

07

54

31

67

6,3

32

62

7

TO

TA

L V

EN

ITU

RI

02

91

40

30

54

4,1

31

62

73

27

50

,63

39

17

34

83

7,9

35

78

4,7

36

75

7,9

37

75

83

87

87

39

84

44

09

31

42

04

84

31

96

,44

43

77

74

2.T

AB

LOU

L S

US

TE

NA

BIL

ITA

TII

FIN

AN

CIA

RE

- E

uro

-

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Nr.

crt

Inv

est

itii

24

10

00

00

00

00

0

Ve

nit

uri

02

91

40

30

54

4,1

31

62

6,9

63

27

50

,64

33

91

6,7

73

48

37

,93

57

84

,73

67

57

,93

77

58

38

78

73

98

44

40

93

14

20

47

,92

43

19

6,4

44

37

7,1

Intr

ari

to

tale

24

10

00

29

14

03

05

44

,13

16

26

,96

32

75

0,6

43

39

16

,77

34

83

7,9

35

78

4,7

36

75

7,9

37

75

83

87

87

39

84

44

09

31

42

04

7,9

24

31

96

,44

43

77

,1

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le6

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,4

86

80

,78

84

8,3

29

01

9,3

91

93

,67

19

37

1,5

49

55

2,9

8

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i0

00

00

00

00

00

00

00

0

Iesi

ri t

ota

le2

41

00

06

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,4

86

80

,78

84

8,3

29

01

9,3

91

93

,67

19

37

1,5

49

55

2,9

8

Flu

x fi

na

nci

ar

tota

l-2

41

00

02

28

79

23

68

72

44

42

,01

25

22

1,4

42

60

26

,11

26

79

5,4

27

58

7,4

28

40

2,7

29

24

23

01

06

30

99

5,6

31

91

13

28

54

,25

33

82

4,9

34

82

4,1

Flu

x fi

na

nci

ar

cum

ula

t-2

18

12

1-1

94

43

4-1

69

99

2-1

44

77

0,6

-11

87

44

-91

94

9,1

-64

36

1,7

-35

95

9-6

71

72

33

89

54

38

4,7

86

29

61

19

15

0,4

15

29

75

18

77

99

75

3.V

alo

are

a a

ctu

ali

zata

ne

ta,R

ata

in

tern

a d

e r

ecu

pe

rare

,Ra

po

rt C

ost

-Be

ne

fici

u

01

23

45

67

89

10

11

12

13

14

15

Ve

nit

uri

din

eco

no

mie

02

91

40

30

54

4,1

31

62

6,9

63

27

50

,64

33

91

6,7

73

48

37

,93

57

84

,73

67

57

,93

77

58

38

78

73

98

44

40

93

14

20

47

,92

43

19

6,4

44

37

7,1

Ve

nit

uri

to

tale

29

14

03

05

44

,13

16

26

,96

32

75

0,6

43

39

16

,77

34

83

7,9

35

78

4,7

36

75

7,9

37

75

83

87

87

39

84

44

09

31

42

04

7,9

24

31

96

,44

43

77

,1

Co

stu

ri o

pe

rati

on

ale

tota

le0

62

61

68

57

,17

18

4,9

55

75

29

,20

37

89

0,6

63

80

42

,48

81

97

,33

83

55

,27

85

16

,48

68

0,7

88

48

,32

90

19

,39

19

3,6

71

93

71

,54

95

52

,98

Co

stu

ri t

ota

le a

le

inv

est

itie

i2

41

00

00

00

00

00

00

00

00

00

Ch

elt

uie

li t

ota

le2

41

00

06

26

16

85

7,1

71

84

,95

57

52

9,2

03

78

90

,66

38

04

2,4

88

19

7,3

38

35

5,2

78

51

6,4

86

80

,78

84

8,3

29

01

9,3

91

93

,67

19

37

1,5

49

55

2,9

8

Flu

x fi

na

nci

ar

ne

t-2

41

00

0-2

18

12

1-1

94

43

4-1

69

99

2-1

44

77

0,6

-11

87

44

-91

94

9,1

-64

36

1,7

-35

95

9-6

71

72

33

89

54

38

4,7

86

29

61

19

15

0,4

15

29

75

18

77

99

fact

or

de

act

ua

liza

re0

,95

23

81

0,9

07

02

90

,86

38

38

0,8

22

70

20

,78

35

26

0,7

46

22

0,7

10

68

0,6

76

84

0,6

44

60

,61

39

0,5

84

68

0,5

56

80

,53

03

21

0,5

05

07

0,4

81

02

Flu

x fi

na

nci

ar

act

ua

liza

t-2

41

00

0-2

07

73

4,3

-17

63

57

,4-1

46

84

5-1

19

10

3,1

-93

03

9,4

-68

61

3,8

-45

74

0,6

-24

33

8-4

32

9,8

14

35

93

17

97

,64

80

53

63

18

8,0

17

72

62

,99

03

34

,7

Tim

pu

l d

e r

ecu

pe

rare

-

an

i-T

R8

an

i

VA

LOA

RE

A

AC

TU

ALI

ZA

TA

NE

TA

(VN

A)

(76

3.9

12

)

Ra

ta i

nte

rna

de

ren

tab

ilit

ate

(RIR

) %

-5%

Ra

po

rtu

l b

en

efi

ciu

-co

st

%8

,81

Tim

pu

l d

e r

ecu

pe

rare

TR

= I

NV

ES

TIT

IE/V

EN

IT A

NU

AL

TR

= 2

41

00

0/2

91

40

= 8

an

i

76

4.6. Analiza de risc

a. Ipoteze la diferite nivele

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitaŃi, care

se finalizeaza cu obŃinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.

ActivitaŃile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumŃii care trebuie a fi, in

prealabil, soluŃionate pentru derularea in bune condiŃii a proiectului.

Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, fiind

necesare pentru ca proiectul sa se poata indeplini, factori definiŃi pozitiv si in termeni

masurabili, iar incertitudinile apar ca si modificari posibile a elementelor proiectului, dar

a caror probabilitate de apariŃie nu este cunoscuta.

Ipotezele formulate in legatura cu prezentul proiect , pot fi diferenŃiate pe trei

faze:

• faza de pregatire si elaborare proiect;

• faza de implementare a proiectului;

• faza de gestionare si monitorizare a proiectului.

b. Faza de pregatire si elaborare proiect

• resurse umane cu experienŃa in implementarea proiectului

• performanŃa consultantului

Elaborarea documentaŃiei de finanŃare va fi contractata cu o firma de specialitate in

domeniu, iar aportul de resurse umane direct implicat in proiect este format din personal

din cadrul Solicitantului.

• asigurarea surselor de finanŃare

• natura proprietaŃii este clarificata.

77

c. Faza de implementare a proiectului

• inflaŃia este cea pronosticata

• cresterea economica este cea previzionata

• evoluŃia ratelor de schimb si a dobânzilor sunt cele stabilite

• modificarile legislative sunt cele previzibile

• armonizarea legislaŃiei României cu legislaŃia Uniunii Europene

• climat normal pe durata implementarii proiectului

• planul de finanŃare va fi respectat

• costul celorlalte utilitaŃi este cel preconizat, Ńinându-se cont de potenŃialele

investiŃii si in aceste infrastructuri

• personalul instruit este disponibil

d. Faza de gestionare si monitorizare a proiectului

• management performant al operatorului

• practici de munca eficiente

• cresterea increderii in calitatea serviciilor.

Riscurile se pot defini ca si probabilitaŃi de producere a unor pierderi in proiect.

Pentru a proteja rezultatele proiectului de acŃiunea riscurilor, se impune parcurgerea

urmatoarelor trei etape:

• identificarea riscurilor pe baza surselor de risc

• estimarea si evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/ probabilitate

• gestionarea riscului si imbunataŃirea conceptului proiectului, pe baza

Graficului de Management al Riscului

Identificarea riscurilor se realizeaza prin:

• analiza planului de implementare

• brainstorming

• experienŃa specialistilor si a echipei de implementare

• metode analitice (acolo unde este posibil).

78

Se identifica in structura proiectului doua mari surse de risc si anume:

• risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementarii

proiectului

• risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaŃa a investiŃiei

Riscurile identificate in cadrul prezentului proiect prin metodele mai sus menŃionate

de identificare a riscurilor sunt:

1. Riscuri comerciale si strategice:

� schimbarile tehnologice

� proprietatea asupra utilitaŃilor

2. Riscuri economice:

� cresterea ratei de actualizare

� cresterea preŃului la combustibili

� schimbarea ratelor de schimb

� cresterea accelerata a inflaŃiei

3. Riscuri contractuale:

� intârzieri in implementarea proiectului

� forŃa majora

� probleme neprevazute ale furnizorilor de aparatura si echipamente

4. Riscuri financiare :

� modificarea ratelor dobânzii

� lipsa surselor interne de finanŃare

� lipsa surselor externe de finanŃare

� majorarea impozitelor

� cresterea cheltuielilor de capital

5. Riscuri de mediu

� intârzieri ale proceselor de avizare

6. Riscuri politice

� retragerea sprijinului politic local

� schimbari politice majore

79

� renunŃarea la derularea proiectului in urma presiunilor politice sau a

reorientarii investiŃionale

7. Riscuri sociale :

� apariŃia grupurilor de presiune

� inselarea asteptarilor comunitaŃii

� raspuns negativ la consultarea comunitaŃii

8. Riscuri naturale :

� cutremure

� alunecari de teren

� incendii

� inundaŃii

9. Riscuri instituŃionale si organizaŃionale:

� management de proiect neadecvat

� greve

� lipsa de resurse si de planificare

10. Riscuri operaŃionale si de sistem:

� probleme de comunicare

� estimari gresite ale pierderilor

11. Riscuri determinate de factorul uman:

� erori de estimare

� erori de operare

� sabotaj

� vandalism

12. Riscuri tehnice:

� lipsa de personal specializat si calificat

� erori in documentaŃia de licitaŃie

� control defectuos al calitaŃii

� lipsa de ritmicitate in livrarea de utilaje

� intârzieri de finalizare.

80

Dupa identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluarii

impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului in cazul producerii lor

precum si a estimarii probabilitaŃii producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor ofera soluŃii

in ceea ce priveste masurile care trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.

Abordarea analizei riscurilor se bazeaza astfel pe:

• dimensionarea riscului – se determina impactul, marimea riscului

• masurarea riscului – se determina probabilitatea producerii riscului

Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact / Probabilitate

Impact Probabilitate

Scazut Mediu Mare

Scazuta 1 2 3

Medie 4 5 6

Mare 7 8 9

Evaluarea riscurilor:

Risc Punctaj conform

matricei de evaluare

schimbarile tehnologice 3

proprietatea asupra utilitaŃilor 1

cresterea ratei de actualizare 2

cresterea preŃului la combustibili 1

schimbarea ratelor de schimb 3

cresterea accelerata a inflaŃiei 4

cresterea demografica 1

intârzieri in implementarea proiectului 6

forŃa majora 4

probleme neprevazute ale furnizorilor de echipamente 2

modificarea ratelor dobânzii 2

lipsa surselor interne de finanŃare 4

lipsa surselor externe de finanŃare 3

majorarea impozitelor 2

81

cresterea cheltuielilor de capital 5

retragerea sprijinului politic local 3

intârzieri ale proceselor de avizare 3

schimbari politice majore 3

renunŃarea la derularea proiectului in urma presiunilor politice

sau a reorientarii investiŃionale

2

apariŃia grupurilor de presiune 1

inselarea asteptarilor comunitaŃii 2

raspuns negativ la consultarea comunitaŃii 2

cutremure 3

alunecari de teren 4

incendii 1

inundaŃii 2

management de proiect neadecvat 1

greve 1

lipsa de resurse si de planificare 1

probleme de comunicare 2

estimari gresite ale pierderilor 1

erori de estimare 2

erori de operare 3

sabotaj 1

vandalism 1

lipsa de personal specializat si calificat 2

control defectuos al calitaŃii 3

lipsa de ritmicitate in livrarea de utilaje 2

intârzieri de finalizare 3

erori in documentaŃia de licitaŃie 2

82

Ca si o concluzie generala a evaluarii riscurilor, se pot afirma urmatoarele :

� riscurile care pot aparea in derularea proiectului au in general un impact mare

la producere, dar o probabilitate redusa de apariŃie si declansare

� riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare si economice

e. Masuri de contracarare a riscurilor

Administrarea riscurilor interne ale proiectului:

a) ln planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune

sunt prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul tehnic

se vor ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in

implementarea proiectului;

d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de

executie al lucrarilor, avand a bogata experienta in domeniu; Se va implementa

un sistem foarte riguros de supervizare lucrarilor de executie. Acesta va

presupune organizarea de raportari partiale pentru fiecare stadiu al lucrarilor in

parte. Acestea vor fi prevazute in documentatia de licitatie si la incheierea

contraclelor;

e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele

prevazute;

f) Se va urmari respectarea specifiactiilor referitoare la materialele, echipamentele

si metodele de implementare a proiectului;

g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator.

f. Administrarea riscurilor externe ale proiectului

In acest sens se va avea in vedere:

a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea

obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor

de achizitii echipamente si utilaje;

83

b) Estimarea cat mai realista a cresterii preturilor pe piata.

g. Administrarea riscurilor comune proiectului

Legat de stabilitatea fortei de munca, proiectul insusi va fi un factor de stabilitate

care va cointeresa atat personalul din cadrul societaŃii, cat si colaboratorii potentiali

externi sa realizeze activitati in cadrul proiectului.

h. Riscul de venit

Este definit ca fiind riscul de a nu se respecta preŃurile stabilite prin contractul de

achiziŃionare sau orice alt angajament care ar conduce la vânzarea energie la preŃul

stabilit.

Materializarea acestui risc este imposibila sau minima, intrucât:

� estimarea randamentului proiectului – indicatorii de eficienŃa financiara si

economica – s-a facut in condiŃiile unor celor mai mici preŃuri

tranzacŃionate pe piaŃa energiei electrice din România;

� tocmai pentru a se evita potenŃiale riscuri de preŃ (venit), indicatorii de

eficienŃa – cash flow-ul – au fost calculaŃi in condiŃiile unei stabilitaŃi ale

acestuia, cresterile anuale presupuse fiind de 7%, desi in practica putem

previziona cu certitudine cresteri mult mai mari ale preŃurilor la energie;

� preŃul la energia produsa din surse ecologice, cum este si cea solara, au o

elasticitate redusa, datorita faptului ca statul sprijina producerea acestui tip

de energie prin oferirea catre operatori a unor bonusuri (piaŃa certificatelor

verzi);

� preŃurile energiei electrice au fost, in ultimii ani, atât in România, cât si pe

plan mondial in crestere;

� este puŃin posibil ca in viitor sa se materializeze scaderi ale preŃului

energiei electrice intrucât piaŃa naŃionala, cât si cea mondiala se confrunta

cu o cerere peste nivelul ofertei;

84

� cresterea preŃului la petrol conduce la rentabilizarea unor categorii de

resurse energetice care in urma cu câŃiva ani nu erau eficiente din punctul

de vedere al costurilor (inclusiv energia solara). Aceasta din urma, in cazul

exploatarilor casnice nu avea caracter de eficienŃa (tocmai datorita

costurilor), ci cel mult ca o optimizare a cheltuielilor cu energia electrica si

termica a gospodariilor).

i. Riscul de finalizare

Este definit ca fiind riscul ca finalizarea proiectului sa fie intârziata in general din

motive tehnice .

Desi eliminarea integrala a acestui risc este imposibila, datorita intervenŃiei unor

factori exogeni si colaborarii cu operatori economici care nu pot fi controlaŃi de instituŃia

care implementeaza proiectul el poate fi minimizat.

Minimizarea acestui risc se poate realiza in:

� faza proiectarii, prin intocmirea unui grafic in care activitaŃile prevazute sa fie

corect ordonate si angrenate, luându-se in considerare rezerve de timp in

punctele critice, cât si prin cunoasterea reglementarilor si procedurilor ce

trebuie parcurse de cel ce implementeaza proiectul. CONSIDERAM CA

STUDIUL DE FEZABILITATE REALIZAT SI GRAFICUL DE EXECUłIE

PROPUS RESPECTA RESTRICłIILE ANTERIOR MENłIOANTE;

MINIMIZÂND ACEST RISC;

� faza execuŃiei. Având in vedere complexitatea relativ redusa a proiectului, pe

de o parte, iar pe de alta timpul propus pentru realizarea investiŃiei, de un an de

zile. Consideram incidenŃa acestui risc ca minora, putând afecta proiectul in

proporŃie de cel mult 10%, valoare ce poate fi absorbita rapid, tocmai prin

timpul, de un an de zile, propus pentru punerea an opera a investiŃiei. Totusi,

intrucât o serie de faze tehnologice se realizeaza de catre operatori din afara

sferei de influenŃa Primariei Com. Agigea – furnizorii de echipamente, firma prin

care se realizeaza racordul la sistemul energetic naŃional etc. este posibil sa apara

85

intârzieri si, deci, materializarea riscului analizat. Pentru a contracararea aceste

gâtuiri in indeplinirea graficului de execuŃie este necesar ca aceste activitaŃi sa fie

contractate in condiŃii de siguranŃa riguroasa – contractele incheiate cu acesti

furnizori / prestatori sa prevada aceste riscuri si raspunderi pentru eventuale

intârzieri si, respectiv, monitorizarea de catre managementul de proiect a graficului

de execuŃie.

j. Riscul de operare

Acest risc are in vedere probabilitatea ca proiectul sa nu genereze nivelul

corespunzator de venituri – fluxul de venituri si cheltuieli – prin nerealizarea producŃiei

calculate in proiect, fie din cauza costurilor de operare, fie din cauza costurilor de

mentenanŃa ce depasesc previziunile).

Variabilitatea mediului economic implica o doza insemnata de probabilitate pentru

orice plan sau proiect, cu atât mai mult cu cât prognozele au in vedere un orizont de timp

lung. Totusi proiectul propus limiteaza puternic acest risc prin conŃinutul scenariului ce a

stat la baza elaborarii acestuia:

� nivelul producŃiei estimate este minima. S-a plecat de la valorile minime ale

densitaŃii puterii radiante solare globale medii, duratei medii orare de stralucire a

soarelui, la ora 12 (11:30 – 12:30) si de la sumele medii orare ale duratei de

stralucire a Soarelui.

� costurile de operare sunt minime, abaterea acestora de la valorile planificate

afectând in proporŃie scazuta eficienŃa proiectului;

� eventuale baleieri ale costurile de mentenanŃa deasupra sau sub valorile estimate

sunt, pe de-o parte, minime, iar pe de alta parte improbabile, deoarece s-a ales

scenariul cel mai bun– apelul la energia solara – care presupune o intreŃinere

minima, cheltuielile incluse in aceasta categorie sunt foarte mici in cazul variantei

selectate.

86

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investitia se doreste a fi implementata prin obtinerea unei finantare

nerambursabile in cadrul Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor

clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si

energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si

solului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 565 din 8 mai 2009, prin Dispozitia

presedintelui Administratiei Fondului pentru Mediu nr. 212 din 17 iunie 2009. Proiectul

este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de finantare nerambursabila

este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA

OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie

Numarul de locuri de munca create in faza de executie este de 0 persoane.

6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

IntreŃinerea si exploatarea Sistemelor regenerabile se va face de catre serviciul

tehnic din cadrul fiecarei locatii, acelasi personal utilizat pentru sistemele actuale.

87

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -

ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)


lei 1026660

(Lei/euro = 4,26) euro 241000


euro 134750

7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)


lei 1026660

(Lei/euro = 4,26) euro 241000


euro 134750

Valoarea an I investitie:

lei 1026660

(Lei/euro = 4,26) euro 241000


euro 134750

7.3. Durata de realizare (luni)

Durata de implementare a proiectului 10 luni, din care durata de realizare a

lucrarilor de C+M este de 5 luni.

88

7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)

Panouri solare:

7.4.1. Sala de sport – LAZU Numar panouri solare: 6buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. 7.4.2.Scoala cu clasele I – IV - LAZU Numar panouri solare: 1buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. 7.4.3.Centrul de zi AGIGEA Numar panouri solare: 2buc; Tip panou solar: tuburi vidate si rezervor integrat nepresurizat; Capacitate rezervor: 250litri; Productie apa calda menajera: 500litri/zi; Numar tuburi vidate: 30buc. Turbina eoliana:

7.4.4. Sala de sport – LAZU Turbine eoliene: 1buc; Tip turbina: cu 3 pale; Putere nominala: 20kW; Putere maxima: 25kW; Inaltime stalp: 12m; Diametrul rotorului: 8m; Pompe de caldura:

7.4.5.Scoala cu clasele I – IV – LAZU Numar pompe de caldura: 1buc; Caracteristici:


89

7.4.6.Centrul de zi AGIGEA

Numar pompe de caldura: 1buc; Caracteristici:

• capacitatea de încălzire: 15KW; • capacitarea de răcire: 14KW; • puterea compresorului (încălzire): 3,5KW; • puterea compresorului (racire): 2,5KW; • agent frigorific: R407C; • temperatura agentului rece: 7 – 12 oC; • temperatura agentului termic livrat: 65/45 oC; • tensiunea de alimentare: 380 Vca;/ 50 Hz;

7.4.7. Scoala cu clasele I-VIII „Ioan Borcea” AGIGEA

Numar pompe de caldura: 2buc; Caracteristici:


7.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care

este realizata investitia, dupa caz.

Productie acm panouri solare : 33MWh/an

Protuctie energie termica PDC : 223MWh/an

Productie energie electrica turbina eoliana : 44MWh/an

Consum energie electrica PDC : 32,4MWh/an

90

8. ANEXE

Anexa 1 – Certificate de urbanism; Facturi; Avize de principiu

privind asigurarea utilitatilor; Acordul de mediu; Alte avize si

acorduri de principiu specifice.

91

B. PARTILE DESENATE

Date post:	03-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	cozma-corina
View:	459 times
Download:	3 times

20101026 SF PT PROIECTANTI

Documents