2009452980

7/26/2019 2009452980

http://slidepdf.com/reader/full/2009452980 1/84

7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei

tel: 02 -224 26 34fax: 02 -224 04 05

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJORAL FORÞELOR TERESTRE

REDAC}IA

str. Drumul Taberei nr. 9-11sector 6 cod 061416

BUCUREªTItel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

CopyrightEste autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia

indicãrii cu exactitate a numãruluiºi a datei apariþiei publicaþiei

B 00420 C 4254/06

ISSN 1582-1617

REDACTOR-ªEFLocotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SENIOR EDITORColonel (r.) Nicolae DINU

REDACTORSublocotenent Andreea FLEANCU

SECRETAR DE REDACÞIEMaior Luigi-Mihail COJOCARU

TEHNOREDACTAREElena RÃDULESCU

CORECTURÃCristina BULEA

PROCESARE TEXTEPlt. adj. Adrian IUZIC

Filofteia LINCÃ

ADMINISTRAÞIE ªI EXPEDIÞIEPlt. adj. Adrian IUZIC

INTERNET

www.rft. forter.ro

e-mail: r [email protected]

Coperta 1

În bã taia puºtiifoto: slt. Laurenþiu LÃZÃROIU

Coperta 4

O revistã pentru toate vârstele

foto: Emil MORITZ

CuprinsNr. 2 Iulie 2006

EDITORIAL

Libertatea presei ºi condiþia

jurnalistului militar p.3

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Cercetare la nivel european

p.58


TEATRE DE OPERAÞII

„Rechinii Albi“ la jumãtatea

misiunii în Afganistan p.6

Locotenent Alice MOLDOVAN

Afganistan la 60 de grade

Celsius p.8


Câte trei patrule zilnic pentru

apãrarea bazei KAF p.10


Un moment de inspiraþie p.12

Cãpitan Marius NIÞULESCU

Împreunã la bine ºi la greu

p.14


Infanterie mecanizatã p.16


Moartea nu iartã ºi nu uitã.

Uneori, se grãbeºte p.18


ACTUALITATE

Consilierii juridici din

forþele terestre p.19

Sublocotenent Andreea FLEANCU

Ziua Poliþiei Militare p.21


O nouã viziune asupra

Poliþiei Militare p.23

Maior Lucian LECUÞA

Geniºtii: militari care fac

poduri peste râuri ºi între

suflete p.25

General-locotenent dr. Sorin IOAN

Copiii teribili ai cerului

albastru p.26

Locotenent Adriana ALECU

„Ziua Porþilor Deschise“ la

Cluj-Napoca p.33

Locotenent-colonel ClaudiuIORDÃCHESCU

Vânãtori de munte

braºoveni verificaþi pentru

certificare p.36

Maior Nicolae USZKAI

Infanteriºtii la Prislop

p.37

Maior Luigi-Mihail COJOCARUParteneriat fructuos în

Cetatea Aradului: “WISE

FORESIGHT 2006 RO“

p.40

Locotenent-colonel ClaudiuIORDÃCHESCU

Portretul unui militar

profesionist p.43


ACTUALITATEAMILITARÃ

Tactici folosite de insur-

genþa irakianã împotriva

forþelor Coaliþiei p.60

Colonel Gheorghe VIªAN

Convoaiele

americane

riposteazã dacã sunt ata-

cate în Irak p.62


Salonul internaþional de

armament ºi echipamente

terestre ºi aeriene p.64


INTERVENÞIELA INUNDAÞII

Batalionul 2 Infanterie la

inundaþiile de la

Mãnãstirea p.46

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

„Scorpionii“ spun cã

Sãrata nu va cãdea p.48

Locotenent Cristian CÃNUCI

Geniºtii brãileni suprave-

gheazã digurile Dunãrii

p.50

Maior Viorel CALENCIUC

Transmisioniºtii

craioveni

în sprijinul populaþiei p.52

Locotenent Daniel ªERBAN

CULTURÃ

Trecea fanfara militarã p.68


O lume în altã lume:

Bucureºtiul subteran p.72


Cenaclu literar la Cercul

Militar Ploieºti p.73


SPORT

Olimpiada de varã a sportu-

lui militar p.74


Sub semnul fair-play-ului p.76

Elev caporal Elena VLASE

Emoþii ºi bucurie la campiona-

tele sportive de la Breaza

p.77


ªcolile de aplicaþie s-au aliniat

la concursul de cros p.79


ALMA MATER

O armatã mai atractivã

pentru tineri p.54

Colonel Marian GARGAZ

Primul colegiu militar -

ªcoalã Europeanã p.56


7/26/2019 2009452980


ALÃTURAÞI

-VÃ

CELEI

MAI

PUTERNICE

FORÞE

Colaj realizat de lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA

7/26/2019 2009452980


Edi tor ia l

Jurnalismul militar

P entru cã data de 23 iulie figureazã în calendarulsãrbãtorilor celor aflaþi sub arme ca Ziua PreseiMilitare, este interesant de a privi în „bucãtãria

conceptualã“ a acestei nou-recunoscute specialitãþi.Libertatea presei este un concept care a stârnit destule

dezbateri, iar fenomenul este departe de a lua sfârºit.La modul declarativ ºi conceptual, acest drept estegarantat, în statele democratice (ºi chiar în majoritateacelor totalitare) fiind înscris în Constituþieca un drept (natural) al cetãþeanului la informare.

Practic, lucrurile stau cu totul altfel. În primul rând,aceastã libertate trebuie vãzutã pe douã niveluri: unulgeneral, care se referã la presa ca instituþie, ºi unulindividual, care priveºte strict jurnalistul.

La nivel general, manualele ºi studiile de specialitatesunt de acord cã nu se poate vorbi de o libertate a preseidecât la nivel declarativ. Atâta timp cât produsul mediaticreprezintã un bun care se vinde cu mult sub costul sãu de producþie, ar fi o utopie sã se susþinã cã o publicaþie,un post radio sau TV, ori un trust media este absolut

independent. Funcþionarea respectivelor entitãþi mediaeste, în acest fel, supusã unor presiuni pe care uniiteoreticieni în domeniu le considerã a veni atât din

domeniul economic (materie primã, oferte publicitare,grupul patronal care administreazã fondurile financiare),cât ºi politic sau social (mijloace legislative, intervenþiidirecte ale structurilor Puterii, iniþiative ale organizaþiilorneguvernamentale).

Chiar dacã la prima vedere pare paradoxal, la nivelindividual lucrurile stau exact invers. Într-o societatedemocraticã – fie ea ºi în tranziþie –, guvernatã de un statde drept, jurnalistul se poate exprima în deplinã libertateconstituþionalã. Dacã politica editorialã a publicaþiei la

care lucreazã este în concordanþã cu convingerile sale,atunci jurnalistul poate lucra fãrã constrângeri. Dacã nu,are posibilitatea de a pleca la o altã publicaþie a cãrei politicã editorialã este în consonanþã cu convingerile sale.Un exemplu edificator poate fi migrarea cu arme ºi bagaje a echipei redacþionale conduse de OvidiuIoaniþoaia de la „Pro sport“ la „Gazeta sporturilor“ sauopþiunea unui numãr însemnat de jurnaliºti de la„Adevãrul“ de a-ºi urma liderii la nou-înfiinþata publicaþie„Gândul“.

Dacã la nivelul presei, pe care noi o numim civilã,lucrurile sunt relativ aºezate, care este situaþia în parteamilitarã a breslei?

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected]

Libertatea presei ºicondiþia jurnalistuluimilitarEste o utopie sã se susþinã cã presa, caEste o utopie sã se susþinã cã presa, ca

instituþie, este cu adevãrat liberã, oriundeinstituþie, este cu adevãrat liberã, oriunde în lume. Poate pãrea paradoxal, dar în lume. Poate pãrea paradoxal, darjurnalistul se bucurã de libertatejurnalistul se bucurã de libertateindividualã în cadrul breslei sale.individualã în cadrul breslei sale.

3Iulie 2006

7/26/2019 2009452980


La nivel general, lucrurile stau la

fel ca în varianta civilã, cu singuradiferenþã cã nu sunt presiuni denaturã externã. Prin reglementãriinterne (R.P. – 1 Instrucþiuni privindactivitatea de relaþii publice înarmatã), presei militare i se atribuiemisiunea de „a contribui, prinmijloace specifice, la informareainternã a personalului armatei ºi de a

participa la realizarea

transparenþeiactivitãþilor ArmateiRomâniei“ (RP1,art.16). Activitatea sedesfãºoarã „înconformitate culegile þãrii ºi principiileconstituþionale alelibertãþii presei ºi ale

libertãþii de exprimare ºi de creaþie“dar „cu respectarea prevederilor«Strategiei de Comunicare a Minis-terului Apãrãrii Naþionale»“(RP1,art.17).

Acestea fiind datele, libertatea presei este trasatã clar în limitelesus-amintitei strategii, prin care sedoreºte – ca oriunde în lume dealtfel– crearea unei imagini favorabile a

Armatei. Astfel, instituþia militarãdevine generator de presiune asupra presei subordonate.

La nivel individual, jurnalistulmilitar este definit ca „persoana înca-dratã în statul de organizare al redac-þiei unui mijloc militar de informareîn masã pe funcþie de redactor, secre-tar/secretar general de redacþie, foto-reporter sau cameraman“ (RP-1,

art.24). Printre obligaþiile sale de ser-viciu se înscriu apãrarea onoarei ºidemnitãþii instituþiei militare, „în de- plinul respect al adevãrului“ (RP.1,art.25, lit.a) ºi sã „nu prejudiciezeimaginea instituþiei militare prin ma-terialele pe care le semneazã“ (art. 25,lit.f). Sunt douã prevederi care, cel puþin teoretic, pot intra în conflictatunci când ziaristul militar „în depli-

nul respect al adevãrului“ este în si-tuaþia de a scrie articole care prejudi-ciazã „imaginea instituþiei militare“.

Ar fi o situaþie demnã de Apostol

Bologa: scriind articolul, jurnalistulmilitar se plaseazã în afara statutuluisãu, iar dacã nu îl scrie, intrã înconflict cu propria conºtiinþã.În partea civilã a presei rezolvareaeste foarte simplã; ziaristul pleacãla o altã publicaþie. Confratele sãumilitar nu are aceastã opþiune,deoarece oriunde s-ar duce în presamilitarã, condiþiile sunt aceleaºi.

Este astfel în postura hilarã a luiAdam când a trebuit sã îºi aleagãnevasta.

La modul practic, jurnalistulmilitar se confruntã cu altã situaþie.Din dorinþa proprie sau indusã de arealiza o imagine pozitivã a instituþieidin care face parte, în paginile publicaþiilor noastre ajung cu precãdere elementele agreabile ale

cotidianului militar ºi foarte rar uneledeficienþe de sistem, hiatusuri încomunicare ori alte aspecte mai puþin plãcute. În acest fel, credibilitatea publicaþiilor se erodeazã, iar„Strategia de Comunicare aMinisterului Apãrãrii Naþionale“,oricât de bine ar fi gânditã, riscã sãnu îºi atingã scopul. Cât despre publicaþiile noastre, riscã un retour

en arrière, devenind valoroase din punct de vedere tehnic ºi estetic, însãgolite de conþinut.

Edi to

r ia l

Jurnalismul militar

4 Revista Forþelor Terestre Nr. 2 www.rft.forter.ro

7/26/2019 2009452980


Teatre deoperaþii

Misiunile

infanteriºtilor

din

Forþele Terestre Române suntmai complexe în ceea cepriveºte execuþia, chiardacã, din punct de vedere al

cerinþelor,

nu

diferã

faþã

de

cele obiºnuite.

7/26/2019 2009452980


C ele interne, cum sunt paza bazei Kandahar,a bazarului ce se desfãºoarã sãptãmânal în ime-diata apropiere a bazei sau securizarea opera-

þiunilor logistice clasa I ºi a III-a, implicã zilnic peste 100de militari. Mi-siunea militari-lor noºtri este dea verifica toate

autovehiculelecare intrã în bazã ºi le înso-þesc pe timpulstaþionãrii, pen-tru cã oricaredintre acestea poate fi o poten-þialã ameninþare.

În ceea ce

priveºte misiu-nile externe –

mai variate ºi ceva mai complexe în ultimul timp – aufost executate peste 170. Acestea au constat în: transpor-turi ºi distribuire de materiale umanitare, misiuni cu focusmedical, de evaluare a satelor, întâlniri cu liderii locali ºi bãtrânii satelor la sediile districtelor (SHURA, patrule derecunoaºtere, puncte temporare de control trafic). Deasemenea, au fost executate în aceastã perioadã ºi 16trageri de iluminare în sprijinul acþiunilor forþelor Coali-

þiei de contracarare a eventualelor atacuri asupra bazeiKAF. În paralel cu misiunile curente pe care le desfãºoarã„Rechinii Albi“, s-a adãugat ºi asigurarea securitãþii uneiechipe EOD, care se ocupã de deminarea zonelor limitro-fe bazei unde ne aflãm.

La sfârºitul lunii februarie, la baza militarã de laKandahar a avut loc rotirea brigãzilor care asigurã opera-þiunile din sudul Afganistanului, comanda fiind preluatãde Brigada Multinaþionalã de Sud „AEGIS“, comandatãde gl.bg. David A.Fraser. La scurt timp de la preluarea

misiunilor, noul comandant a dorit nu numai sã îºi cu-noascã subordonaþii, dar ºi sã îi vadã în acþiune, motiv

T

e at

red

eop

er at i i

Batalionul 341 Infanterie

Locotenent Alice MOLDOVAN [email protected]

„Rechinii Albi“la jumãtatea misiunii în Afganistan

www.rft.forter.ro

Misiunile infanteriºtilor din Forþele Terestre

Române sunt mai complexe în ceea ce priveºteexecuþia, chiar dacã, din punct de vedere al cerin-þelor, nu diferã faþã de cele obiºnuite. În mare,aceste misiuni se împart în douã categorii, interneºi externe.

Revista Forþelor Terestre Nr. 2 6

F o t o : l t . A l i c e M O L D O V A N

7/26/2019 2009452980


pentru care a participat împreunã cu

comandantul Batalionului 341 Infan-terie „Rechinii Albi“, lt.col.dr. VasileVreme, la una din adunãrile liderilorlocali din districtul Daman,într-o misiune planificatã ºi condusãde militarii noºtri.

La încheierea misiunii, generalulFrasier a apreciat profesionalismul princare militarii români abordeazã fie-care misiune din aria de responsabili-

tate, precum ºi modul de relaþionarecu populaþia localã afganã, conside-rând cã deschiderea de care dãm dova-dã este beneficã misiunii noastre aici.

Referindu-se la misiune, dumnea-lui declara: „Am fost foarte impre-sionat de voi când am fost împreunãîn misiune. Este foarte bine cum pro-cedaþi, sunteþi buni soldaþi, îmi placeceea ce aþi fãcut pânã acum ºi vreau

sã faceþi acelaºi lucru ºi de aici înain-te“. Generalul Fraser s-a referit apoi

la principala misiune a „Rechinilor

Albi“ la Kandahar, paza bazei KAF:„acest camp este o þintã bunã, aºa cãmisiunea dumneavoastrã este foarteimportantã aici. Vã faceþi treaba ºiapreciez acest lucru“.

Activitãþile militarilor noºtri nu sereduc doar la executarea misiunilorîncredinþate de eºalonul superior.Pentru cã timp de ºase luni, misiunea pe care o avem presupune a interac-

þiona cu populaþia, încercãm sã învã-þãm câte ceva despre ei. Nu este su-ficient sã îi ajuþi direct, sã le împarþialimente sau îmbrãcãminte, sã le aduciun medic atunci când sunt în suferin-þã. Important este sã le arãþi în pri-mul rând cã îi respecþi. Cã eºti musa-fir la ei acasã ºi cã tradiþiile lor suntla fel de importante ca ºi ale noastre.

Acesta este motivul pentru care

ziua de 21 martie, Anul Nou în tradi-þia afganã, nu a trecut neobservatã în

tabãra româneascã. Comandantul

„Rechinilor Albi“, locotenent-coloneldr. Vasile Vreme, a avut o întâlnire cucomandantul Corpului 206 Sud alArmatei Naþionale Afgane, generalulRahmutullah Roufi ºi cu generalulRabdul Razic Sherzai, o altã impor-tantã personalitate localã, pentru a leura cele cuvenite cu acest prilej,transmiþând, în acelaºi timp, felicitãriºi guvernatorului Provinciei

Kandahar, Assabullah Khilid.Gestul militarilor români a fostextrem de apreciat de cãtre oficialiiafgani, fiind de remarcat modul încare, în doar opt sãptãmâni demisiune, militarii Batalionului 341Infanterie au reuºit sã îºi facã foarteclar înþelese intenþiile, sã îºi facã înacelaºi timp bine simþitã prezenþa ºisã ajungã sã fie cãutaþi de cãtre

localnici care, iatã, ne simt aproape,ºi mai ales de ajutor.

Te atre de oper a] i i


7Iulie 2006

F

o t o : l t . A l i c e M O L D O V A N

7/26/2019 2009452980


Î ntr-unul din satele aflate în imediata apropiere a bazei KAF, Biaban Dareh, sãrãcia atinge coteinimaginabile. Tragedia oamenilor de aici este cu

atât mai mare cu cât, mai ales în aceastã perioadã desecetã, de adevãratã varã afganã, dacã nu ai un minimumajutor pentru a cultiva, a lucra pãmântul, nu ai din ce trãi.Necazul sãtenilor afgani nu a trecut neobservat, motiv

pentru care a fost planificatã o misiune cu caracter strictumanitar, de distribuire de ajutoare. Materialeletransportate ºi oferite sãtenilor au avut un succes infinitmai mare decât orice propagandã sau explicaþii despre

rolul misiunii forþelor Coaliþiei. Pentru cã principala preocupare a militarilor din Afganistan rãmânesprijinirea populaþiei locale. Iar unul dintre cele

mai respectate lucruri aici, în Afganistan, este coduldupã care trãiesc aceºtioameni, cod care

presupune

ºi câºtigarea unei poziþii respectate în rândul lor.Poate acesta este motivul pentru care militarii români se bucurã de privilegiul unui bun tratament din partea populaþiei locale, lucrudovedit în nenumãraterânduri.

La începutul lunii

mai, o patrulãromâneascã, ce executa o

misiune învecinãtatea bazei KAF, a

T

e at

red

eop

er a] i i


Afganistanla 60 de grade Celsius


Complexitatea misiunilor „Rechinilor Albi“,militarii Batalionului 341 Infanterie de la Topraisar,a fost doveditã încã o datã în Afganistan.


F

o t o : l t . A l i c e M O L D O V A N

7/26/2019 2009452980


întâlnit o comunitate de nomazi.

Militarii români au vãzut aici ceînseamnã cu adevãrat sãrãcia.O sãrãcie formatã din corturi cusutedin sute de bucãþele micuþe de pânzã,copii desculþi, murdari ºi arºi desoare, mulþi dintre ei afectaþi decumplita boalã rãspânditã demusculiþa de deºert. Deºi aceºtioameni nu ºtiau nimic despre forþeleCoaliþiei, felul în care militarii

români i-au abordat pe nomazi afãcut ca imediat sã se creeze olegãturã între cele douã grupuri.Dupã câteva minute de discuþie,afganii nomazi le-au arãtatinfanteriºtilor români locurile minate,unele vizibile, gãsite de ei ºi predateautoritãþilor locale, altele prea târziuidentificate, fapt care a dus la pierderi de vieþi în comunitatea lor.

Relaþia absolut specialã pe care„Rechinii Albi“ au construit-o ºidezvoltat-o cu sãtenii din vecinãtatea fãcut, însã, ca ºi o alt fel demisiune sã fie încununatã cu succes.O misiune de scotocire.

Urmare a ultimului atac curachete asupra bazei KAF, aproape100 de militari din Batalionul 341 In-fanterie, însoþiþi, atunci când a fost

nevoie, ºi de alþi militari din forþeleCoaliþiei, în cadrul echipeide deminare, au cãutat timpde câteva zileconsecutive, în

împrejurimile a douã sate, Kvosh Ab ºi

Mandi Sar, deoarece s-au primitinformaþii privind existenþa unorelemente de muniþie.

Prima patrulã româneascã a pornit din satul de unde se pãrea cãse executase atacul cu câteva seriîn urmã. Atunci au fost gãsite, laaproape un kilometru de sat,rãmãºiþele celor douã rachete lansate.Resturile unui telefon mobil, a unui

ceas cu sonerie, iar firele deconectare arãtau exact modul în carefusese folosit sistemul. Dupã ce s-astabilit locul de unde a fost lansatatacul, a început sã fie „cernut“terenul din jur, iar operaþia, deºidificilã pentru cã acolo se aflauculturi de viþã de vie ºi multe locurierau împânzite cu stuf, a fostîncununatã de succes. În imediata

apropiere s-a gãsit o altãrachetã de calibrul 107mm, pregãtitã pentru a filansatã. Continuândcercetarea zonei, patrulacondusã de locotenentulSoare a mai gãsit ºi o

bombã de aruncãtor calibrul 82 mm.

Imediat a fost chematã echipa demilitari canadieni specialiºti îndeminare, care au detonat muniþiadescoperitã, chiar la faþa locului.

O zi mai târziu, o altã patrulãa fost constituitã, de data aceastaîntãritã, formatã din aproape 70de militari, care s-au deplasat înaceeaºi localitate pentru a reluascotocirea. Aceastã misiune s-a

încheiat cu descoperirea altor trei bombe de aruncãtor calibrul 82milimetri.

Operaþiunea desfãºuratã de„Rechinii Albi“ a fost o reuºitã,fiind încã o datã demonstrate pregãtirea ºi profesionalismulmilitarilor români. ªi, mai mult decâtatât, faptul cã unul dintre copiii

afgani i-a ajutat pe militari sã iden-tifice cu exactitate locul, undespunea el cã vãzuse „un foc mare“,nu face decât sã sublinieze modul în

care am ºtiut sã nefacem înþeleºi încooperarea culocalnicii.

Te atre de oper at i i


9Iulie 2006

F o t o : l t . A l i c e M

O L D O V A N

7/26/2019 2009452980


P

oate cã nu am fi realizat în ce mãsurã se scurgetimpul în Afganistan dacã nu i-am fi primit în

tabãra româneascã pe cei ce urmeazã sã neînlocuiascã, veniþi acum în misiune de recunoaºtere.Aºadar, pentru o sãptãmânã,comandantul Batalionului341 Infanterie de laTopraisar, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme,împreunã cu ofiþeriidin comandament,

sunt alãturi

de

reprezentanþii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“ pentru a-i familiariza cu complexitatea msiunilor din

Afganistan, misiuni pe care aceºtia le vor prelua în lunaiulie de la noi. Astfel, principala misiune a batalionului românesc de laKandahar, aceea de aasigura paza ºi apãrarea

T

e at

red

eop

er a] i i



Câte trei patrule zilnicpentru apãrareabazei KAF

Iatã cã se mai încheie o saptãmânã din misiunea

„Rechinilor Albi“. O sãptãmânã care aduce cusine alte misiuni îndeplinite. ªi, de ce sã nurecunoaºtem, apropierea de casã ºi de cei dragi.

www.rft.forter.ro Revista Forþelor Terestre Nr. 2 10


7/26/2019 2009452980


bazei KAF, a fost prezentatã

oaspeþilor în toatã complexitatea ei,aºa cum am cunoscut-o noi pe duratamisiunii desfãºurate aici.

De asemenea, a fost folosit acest prilej ºi pentru un scurt bilanþ, pentrucã „Rechinii Albi“ au trecut de jumãtatea misiunii. Ca specific, darºi ca duratã în timp, misiuniledetaºamentului românesc au fostîmpãrþite în douã mari grupe: cele

interne, destinate pazei în sine –asigurarea cu militari în turnurile de pazã –, ºi cele externe – patruledesfãºurate tot pentru asigurareasecuritãþii KAF. Dupã o aritmeticãsimplã, cifra care a rezultat la finaluladunãrii a depãºit 700. Ceea ce spunefoarte mult despre implicareamilitarilor români în executareamisiunilor încredinþate. Atunci când

s-a primit misiunea, eºalonulsuperior – Brigada Multinaþionalã –nu a precizat ºi cum trebuieîndeplinitã. Aºa cã este exclusivmeritul comenzii batalionului ºi aofiþerilor însãrcinaþi cu planificareaºi organizarea acestora.

În momentul de faþã, zilnic seexecutã câte trei patrule. Una de zi ºiuna de noapte sau, în funcþie de

necesitate, douã de zi ºi una denoapte. În fond, important este cãmilitarii români sunt permanent la posturi: fie cã este vorba de turnurilede pazã sau de puncte de observare,de binoclul pe care îl au în permanenþã asupra lor sau de cãtarea puºtii.

Chiar dacã în aceastã perioadãaccentul este pus pe securitatea

bazei, nici misiunile umanitare detransport de ajutoare sau cu focusmedical nu sunt ignorate, deºi

numãrul acestora a scãzut considera-

bil în aceastã lunã, din raþiuni lesnede înþeles în aceastã zonã. Însã local-nicii afgani, în principal cei din zona bazei noastre, constituie permanent o preocupare majorã, încercând în con-tinuare sã le asigurãm mãcar apãºi medicamente acolo unde este

nevoie. Dar grija cea mai mare a co-

mandantului Batalionului 341 Infan-terie este aceea de protecþie a Forþei,de asigurare nu numai a întregii baze KAF dar, mai ales, pentru proprii militari. Iar cuvintele laordine în Kandahar sunt: „vigilenþãmaximã“.



Iulie 2006 11


7/26/2019 2009452980


L

ocotenentul Doruleþ Bãcanu îºi aminteºte cã eraîn patrulare, pe cea mai importantã rutã din aria

de operaþii a Batalionului 280 Infanterie când a primit ordin ca patrula sa sã îndrepte cãtre anumitecoordonate.

Avantajul TAB-uluiLa locul indicat prin staþie, mai multe maºini

staþionate. Un accident. O maºinã aparþinând unorcontractori britanici ºi australieni fusese lovitã de o alta

aparþinând poliþieiirakiene. Discuþiile erauîntre poliþiºti ºi ºefulcoloanei de maºiniaparþinând contractorilor.Irakienii doreau sãle fie predat ºoferul„vinovat“. „Cândam venit l-am gãsitascuns, de cãtre colegi,într-un portbagaj, submateriale ºi pãturi“.

Pentru fluidizareatraficului, ca regulãvalabilã în Irak,este obligatoriu cao maºinã dintr-o coloanã

în deplasare sã blochezeaccesul din drumurilelaterale. Acelaºi lucru

T

e at

red

eop

er a] i i



Un momentde inspiraþie

În fiecare zi, pentru fiecare misiune, pregãtirea esteaceeaºi. ªi speranþele, la fel. Sã nu se întâmple nimic, sãse întoarcã oamenii la timp. Au trecut aproape trei luni ºi

pânã acum aºa s-a întâmplat. Chiar dacã au fost incidente,pregãtirea a fãcut ca ele sã fie rezolvate. Uneori ºi flerul,pentru situaþii mai neobiºnuite, necuprinse în SOP.


F o t o : c p t . M

a r i u s N I Þ U L E S C U

7/26/2019 2009452980


încercase ºi maºina britanicã.Pânã la apariþia patrulei româ-

neºti, situaþia contractorilor devenisecriticã. Depãºiþi numeric, dar mai alestehnic, britanicii erau înconjuraþi de poliþiºtii ºi militarii irakieni, careîntre timp se înmulþiserã. „Practic, pânã la venirea noastrã, irakienii blo-caserã zona. Noi, am forþat intrareaîn zonã, povesteºte plutonierul-majorMarinel Manole, unul dintre meca-nicii conductori“. Britanicilor li secereau bani, dar mai ales sã-l predea pe ºoferul implicat în accident.

„În conformitate cu ordinele ºi procedurile primite, spune locote-nentul Bãcanu, discuþiile noastre, cuambele tabere, s-au purtat de pe teh-nicã, la adãpostul blindajului“.

Apariþia militarilor români, pen-tru britanici a fost o adevãratã sal-vare. „Efectiv s-au lipit de TAB-urile

noastre, rugându-ne, orice ar fi, sãnu-i lãsãm acolo“. În scurt timp, dinmaºinile irakienilor au apãrut indivizi

cu aruncãtoare de grenade, cu lovitu-rile puse, care le explicau românilor, prin intermediul interpreþilor, cã nu etreaba lor, sã nu se bage.

Oricât de porniþi erau, prezenþatransportoarelor româneºti impunearespect. „ªi mitralierele noastre de14,5 mm, chiar dacã erau þinute la45°, îºi aminteºte caporalul CostelPãtraºcu, ochitor, îi fãceau sã se gân-deascã bine înainte de a acþiona“.

Dupã încã o orã de discuþii ºi me-diere a apãrut ºi patrula carabinie-rilor, singura mandatatã a finaliza,într-un mod sau altul, conflictul.

Cu acordul acestora, dar ºi alTOC-ului românesc, maºina avariatãa fost tractatã de militarii românicãtre Camp Mittica.

De nevoieCu toate sforþãrile britanicilor,

dupã aproximativ 15 kilometri autrebuit sã se opreascã. Maºina ava-riatã mergea pe trei roþi. Cea de-a

patra, lovitã, fiind distrusã în urmaimpactului. „Am oprit, am ridicat-o pe cricurile noastre ºi am reuºit dinimprovizaþii sã o facem funcþionalã“,spune plutonierul Ciprian Hogea. Înlipsa celor necesare, s-a improvizat.Cu sârme, cu ºaibe, ceva fiare. Im- portant era sã se poatã pleca maideparte. Practic, a fost reconstruitãroata. Dupã aproape o orã, coloanaºi-a reluat drumul. De data aceastanemaifiind necesarã tractarea britanicilor.

Cu cinci ore întârziere, misiuneaa fost terminatã. O situaþie tensio-natã, care putea oricând sã degene-reze, a fost rezolvatã de militarii ro-mâni. A fost pentru prima datã cândne-am confruntat cu un asemeneacaz. Nicãieri, nefiind precedente, nuera stipulat modul de abordare. Peundeva, respectul de care ne bucu-

rãm în zonã, a temperat spiritele ºi afãcut ca ceea ce se anunþa periculossã se rezolve paºnic.



13Iulie 2006

F o t o : c p t . M a r i u s N

I Þ U L E S C U

7/26/2019 2009452980


S unt soþii Coman. Ea, Roxana, estesergent, asistent medical, iar Manoleeste militar angajat pe bazã de contract.

Nunta au avut-o cu puþin timp înainte de plecareaîn misiune. Nu este nici prima, poate nici ultimafamilie aflatã într-un detaºament românesc

într-un teatru de operaþii. Ce-i deosebeºte?

Din `ntqmplareNu îi întreb prea mult, îi las pe ei sã poves-

teascã. Ea râzând, el, mult mai rezervat.„Colegii, spunea Roxana, mã ºi întreabã: Mãi,Manole ãsta al tãu, ºtie sã râdã?“.

S-au cunoscut, normal, prin intermediul unorcolegi, în vara lui 2003. Parcã! Li se pare cã a

trecut atât de mult timp de atunci! Manole se pregãtea sã plece în misiune în Kosovo. A urmatmisiunea, întoarcerea ºi continuarea relaþiei.Nimic nefiresc.

„Eu am devenit asistent medical din întâm- plare“, recunoaºte Roxana. „Eram la jurnalism,la Deva, nu-mi plãcea. Tata, fost cadru militar,s-a interesat de actele ce trebuiau depuse. Când afost vorba de opþiune, faptul cã aici nu se dãdea

matematicã ºi fizicã, a fost o alegere fireascã. Aurmat ºcoala ºi apoi repartiþia. La o unitatedobrogeanã. Atunci era mai greu, unul sau altul

fãcea naveta. „Era frumos, dar n-aº mai vrea s-oiau de la capãt“, concluzioneazã Manole acea

perioadã.Transferul în Focºani a dat aripi planurilor de

viitor. „Am planificat nunta. În varã“. De fiecaredatã, însã, apãreau obstacole. Ba Mãlina, ba

inundaþiile sau Cincu. Au tot amânat-o, pânã auajuns în noiembrie. „Oricum, noi o planificam

prin telefon. Dãdeam banii ºi mama alerga“. Aufãcut-o la Giurgiu, de unde este Roxana. „Dacãera dupã timpul nostru, nu am mai fi ajunsniciodatã la bisericã“.

~n irak, luna de miereAtunci când s-a anunþat selecþia pentru Irak,

amândoi ºi-au dorit sã meargã. „Aº fi preferat,dacã era sã nu reuºim amândoi, având în vedereconcurenþa, sã meargã ea. La noi, la MAC-i, eramult mai dificil“. „Eu aº fi vrut sã meargã el.Pentru o femeie, singurã într-un teatru deoperaþii, e mult mai greu“.

Dupã testãri ºi speranþe, împreunã s-au regãsit pe statul Batalionului 280 Infanterie, AnticaBabilonia VI. Cele câteve zile libere rãmase dupã

nuntã ºi pregãtire le-au petrecut cu vizite pe larude. „Practic, de dezmeticit ne-am dezmeticitaici, în Irak. Pânã acum, n-am prea avut timp de

T

e at

red

eop

er a] i i



Împreunã la bineºi la greu

În fiecare zi, dacã unul din ei nu e în misiune, atunci cândne ducem la masã îi vedem, unul lângã altul, mergândagale. Sunt printre puþinele momente în care îþi dai seama

cã numele din piept nu e o coincidenþã.


7/26/2019 2009452980


noi“. Aici, mai în glumã, mai în serios, au aflat

cã sunt cãsãtoriþi.De la început, pentru a nu fi discuþii, au cerutsã doarmã fiecare la subunitatea de care aparþine.„Nu ºtiam care sunt regulile, dacã e obligatoriusau nu, dar n-am vrut sã iasã discuþii sau glume“.De glume, tot n-au scãpat. Nu se supãrã, cãci ºtiucã nu sunt fãcute cu rãutate. „Ne mai oferã câteun coleg TAB-ul sã ne plimbãm sau sã dormimnoaptea în el“.

De fiecare datã când activitãþile le permit, seîntâlnesc ºi încearcã sã încropeascã o lunã demiere. „Dacã tot n-am avut-o acasã, o petrecemaici. Soare din belºug, nisip din atmosferã, numaisã deschizi gura, iar apã... apã platã de la masã.Ce mai, ca la mare“, glumeºte Manole ºi pentru

prima datã râde.

Deja ne aflãm la mijlocul experienþei noastreirakiene. Fiecare îºi face planuri cu ce va faceatunci când se va întoarce acasã. Prin telefon saue-mail punem þara la cale. Pentru ei, însã, e multmai uºor. Vor sã-ºi ia casã. „Acum stãm cuchirie, aºa cum îi ºade bine unui militar, glumescamândoi. Dupã misiune, cu ce bani mai avem,sperãm sã ne luãm casã“.

Aproape tot timpul i-am lãsat pe ei sã povesteascã, fãrã sã-i întrerup. A fost uºor.Totuºi, nu-i pot lãsa sã plece fãrã o întrebare.Deja cunoscutã. Cine-i ºeful? Rãspunsul...

prompt. „Amândoi, deocamdatã. Suntem laînceput, vedem noimai târziu...“.



15Iulie 2006

F o t o :

c p t . M a r i u s N I Þ U L E S C U

7/26/2019 2009452980


Înfapt, reprezenta doar recunoaºterea

unei realitãþi ce era evidentã de

aproape un an de zile, o datã cu

primirea în dotare a noii maºini de luptã a

Infanteriei, MLI 84 M „Jderul“. Devenea astfel

primul batalion cu o asemenea tehnicã ºi un

asemenea nume.

{enile `n secolul XXIÎntr-o tendinþã evidentã, la nivel mondial, de a

se renunþa la ºenile în favoarea roþilor „încãlþate“

în pneuri, Armata Românã, Forþele Terestre, „se

încãpãþâneazã“ a achiziþiona aceastã maºinã. De

ce? O întrebare care ºi-a gãsit rãspunsul treptat,

pe parcursul unui an de încercãri ºi verificãri în

toate condiþiile unui câmp de luptã modern.

Testãrile din Mãlina, de la sfârºitul lunii iunie ºi

începutul lunii iulie 2005, ºi exerciþiul din

Poligonul Cincu, DEMEX, au demonstrat

fiabilitatea unei maºini menite a concura

Bradley, Marder, Warrior sau BMP3 aflate în

dotarea unor þãri cu tradiþie din Alianþa Nord-

Atlanticã. „Protecþia trãgãtorului la mitralierãeste asiguratã, spunea cãpitanul Cristi Axente,

comandant de companie, acesta îndeplinindu-ºi

misiunea din carcasa blindatului, ºi nu din afarã

ca pânã acum. ªi mobilitatea, forþa, totul este în

favoarea MLI-ului“. Echiparea cu aparaturã de

R

e p

erecot id i

e n

e



Infanterie mecanizatã!Sfârºitul anului 2005 ºi începutul noului an a adus,

pe lângã un nou stat de organizare, o nouã denumire.Batalionul 280 Infanterie devenea Batalionul 280Infanterie Mecanizatã.


7/26/2019 2009452980


observare ºi ochire bicanal, de

tip pasiv, de generaþie 2+, cuinstalaþie de avertizare la ilumi-

narea laser ºi radar ºi cu un

sistem de lansare a rachetelor

fumigene ºi instalaþia de fumi-

zare termicã a fãcut din cutia

maºinii un habitaclu sigur

pentru desfãºurarea misiunilor

de luptã, cu un blindaj ce oferã

protecþie împotriva armamen-tului de 7,62 mm, 12,7 mm,

precum ºi protecþie antinucle-

arã, antichimicã ºi împotriva

incendiilor. Forþa este datã de

motorul de tip C9 al firmei

Caterpillar, ce echipeazã ºi

transportoarele Pirahna III C,

caracterizat de siguranþã, rezer-

vã mare de putere, consum decombustibil scãzut ºi o între-

þinere simplã.

De aceastã rezervã de putere

a fost nevoie din plin în

Poligonul Cincu. Douã sãptã-

mâni de ploaie au fãcut ca pã-

mântul clisos sã zãdãrniceascã

trecerea oricãrei tehnici auto.

„Jderul“ nu a avut probleme pe

tot parcursul exerciþiului. „A

fost o dovadã în plus, spunea

comandantul batalionului, loco-

tenent-colonel ªtefan Bãlan, cã

maºina este adaptatã specifi-

cului teritoriului naþional ºi cã

nu poate fi comparatã cu

tehnica de luptã a unui batalionde infanterie“.

Sistemul de comunicaþii de

tip Harris, cu posibilitãþi desecretizare ºi transmisie a date-

lor, cu care este dotat, face po-

sibil permanentul control ºi

comanda tuturor subunitãþilor

batalionului, indiferent de teren

ºi de condiþiile meteo.

Genera]ia 3+

Modernizarea vechii maºinide luptã nu s-a limitat doar la

partea de propulsie ºi protecþie.

Este o modernizare amplã,

practic o reconstrucþie. Arma-

mentul, tunul de 25 mm, cu

muniþie cu elemente fragmen-

tare, cu un zgomot mult redus,

faþã de vechile 14,5 mm,

este complet compatibil cucerinþele membrilor Alianþei.

În plus, din acest an, maºinile

de luptã vor primi ca dotare

standard rachetele dirijate anti-

tanc Spike din generaþia 3+.

Posibilitãþile acestor rachete

sunt legate de puterea de lovire

pânã la o distanþã de 4 km.

Un sistem modern, bazat pe

principiul „trage ºi observã“,

ce reduce foarte mult posibilita-

tea detectãrii maºinii în câmpul

tactic. Dupã aceastã ultimã

utilare, practic, MLI 84 M va

deveni un important pion al

desfãºurãrii oricãrei acþiuni

tactice de care va trebui sã seþinã cont. „Rezultatele testãri-

lor, dar ºi aplicaþia

DEMEX ’05, concluzionalocotenent-colonelul ªtefan

Bãlan, au demonstrat cã este

vehiculul de care infanteria

românã avea nevoie. Se pre-

teazã perfect atât terenului,

cât ºi misiunilor încredinþate“.

Calitãþile ºi performanþele

oferite aduc cu sine ºi unele

inconveniente. Spaþiul interior.Aceastã limitare, din necesitãþi

ergonomice, este o dovadã cã

maºina reprezintã o armã, un

vehicul de luptã. „Nu prea este

loc în interior, aºa cum eram

obiºnuiþi la TAB, dar manevra-

bilitatea ºi promptitudinea cu

care rãspunde la comenzi,

spunea plutonierul-majorMarinel Manole, mecanic con-

ductor, te face sã uiþi de acest

inconvenient. Efortul la con-

ducere este cât cel depus pentru

o maºinã micã ºi asta spune

totul“.

Sfârºitul anului va aduce

pentru Batalionul 280

Infanterie Mecanizatã, la în-

toarcerea din misiunea Antica

Babilonia VI, o nouã

perioadã de eforturi. Testãrile

de certificare a finalizãrii

operaþionalizãrii unitãþii sunt

eforturi ce vor presupune

conjugarea cunoºtinþelor ºi

pregãtirii oamenilor cucapabilitãþile noii tehnici.

Re pere cot id ie ne


17Iulie 2006

7/26/2019 2009452980


In

m

e mo

r iam

C\zut la datorie

MoarteaMoartea

nu iartãnu iartãºi nu uitã.ºi nu uitã.

Uneori,Uneori,se grãbeºtese grãbeºte


Sunt aproape trei ani de când participãm, în cadrulCoaliþiei, cu trupe în Irak. De trei ani sperãm ca situaþia sã se

îmbunãtãþeascã. Dar...Poate acum ar fi trebuit sã vorbesc de Sãrbãtorile Pascale,de bucurie. ªi aº fi vorbit. Dacã n-ar fi fost acea zi de 27 aprilie.

Cãldurã, aceleaºi misiuni, cunoscute dar nu stereotipe.Poate fãrã rost, în acea zi am trecut pe la Compania dePoliþie Militarã. Pe tabla albã, pe care erau trecute misiunileîn afara bazei, un singur nume: caporal Bogdan Hâncu. Omisiune de monitorizare ºi antrenare a poliþiei civile irakiene.Fãcea parte dintr-o patrulã italianã.

Singurul român.Abia ce plecase.Liniºte. Discuþii lejere în tabãra Batalionului 280 Infan-

terie. Se aºtepta momentul în care cei care au fost oaspeþi dePaºte, în frunte cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr. Sorin Ioan, se vor îndrepta cãtreaeroportul din Tallil, sã plece acasã. E aproape ora nouã. Unzgomot, ca de explozie, se aude în depãrtare. Probabil unacontrolatã, pentru distrugerea elementelor de muniþiedescoperite. Se întâmplã des.

Brusc, nu mai e liniºte. O patrulã italianã a fost surprinsãde un dispozitiv exploziv improvizat, se anunþã în TOC. Nu

se ºtie mai mult, deocamdatã. Se ia legãtura cu BrigadaSassari. Detalii scurte ºi înfiorãtoare. Sunt morþi, trei, ºirãniþi, doi, lângã localitatea An Nassiriyah. Printre ceidecedaþi se aflã ºi un român. Timpul parcã se dilatã.

Cuvintele nu-ºi mai au rostul, gesturiledevin perplexe...

Tãcuþi, aliniaþi, militari români ºi italieni dauonorul trupului neînsufleþit al celui care a fost caporal BogdanHâncu. Doar cuvintele preotului se aud, în faþa bisericuþei delemn. Liniºte, o liniºte dureroasã ce lasã loc la amintiri.

Abia se cãsãtorise, cu doar câteva luni înainte de a veni înIrak. Îºi dorea un copil, îºi dorea o carierã, dar mai ales îºidorea sã trãiascã. Pentru caporalul Hâncu nu mai existãmâine. Doar azi, 27 aprilie. O zi lungã cât eternitatea. Undeva,sufletul i se zbate sã înþeleagã ce s-a întâmplat.De ce? De ce el? ªi acum, ce urmeazã? Dorea, spera, credea.Cuvinte ce au devenit trecut. Real e doar momentul împresuratde miros de tãmâie. ªi sicriul învelit în drapel.

Este ridicat, ca o mângâiere, de ºase colegi ºi depus pe platforma autocamionului ce-l va duce la aeroport. Pentru el,dupã trei luni, misiunea s-a terminat. Un ultim drum, deîntoarcere în þarã, ce se va sfârºi la Iaºi. Un drum al durerii.

Prin trapa deschisã a Hercules-ului, „priveºte“ pentru ulti-ma datã la colegi. Este un adio mut. Rând pe rând, fiecaretrece prin faþa sicriului. Gândurile sunt acoperite de zgomotulmotoarelor. Uºor, trapa se închide punând stavilã vederii,separându-l de toþi ºi de toate. Avionul se pune în miºcare, ia

vitezã, decoleazã. Este aproape ora 17.30 a aceleiaºi zile de 27.Corpul primului militar român cãzut la datorie în Irak seîntoarce acasã. Aici, a rãmas doar amintirea sa.

E cald, e tãcere, e durere.


7/26/2019 2009452980


n iver s\ r i

Ziua Justi]iei Militare

19Iulie 2006

— Domnule colonel, mulþi dintre militarii

forþelor terestre nu ºtiu exact care este rolul

juristului militar în instituþia noastrã; aºadar, ce ne

puteþi spune în acest sens?

— Rolul consilierului juridic în cadrul instituþiei pe care o reprezintã, aºa cum de altfel rezultã ºi din

actele normative ce reglementeazã profesia, este deapãrare a drepturilor ºi intereselor legitime ale

statului, ale autoritãþilor publice în slujba cãreia seaflã ºi în conformitate cu Constituþia ºi legile þãrii.În cadrul SMFT, consilierii juridici desfãºoarã

Sublocotenent Andreea FLEANCU [email protected]

Consilierii juridicidin forþele terestreInterviu cu domnul locotenent-colonel Simion LINCQ,[eful Biroului Juridic [i Drept Umanitar din SMFT

Ziua Justiþiei Militare se sãrbãtoreºte la data de 25 aprilie în fie-care an, anul acesta împlinindu-se 87 de ani de când, prin Decret-Lege nr.1625 din 1919, semnat de regele Ferdinand, a luat fiinþãServiciul Contencios al Ministerului de Rãzboi,moment care a marcat actul de naºtere al structuriispecializate în asigurarea asistenþei juridice pen-tru armatã.

De-a lungul existenþei sale, Serviciul Contenciosa cunoscut un proces de perfecþionare structuralã ºifuncþionalã care continuã ºi astãzi.Consilierii juridici au fost consideraþi

„avocaþi, sfãtuitori juridici cu misiuneade a aviza asupra chestiunilor care lise vor supune, neavând calitatea de

funcþionari publici“.

F o t o : s l t . A n d

r e e a F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


activitatea de asistenþã juridicã,

în principal prin reprezentarea ºiapãrarea intereselor MApN-SMFTîn faþa autoritãþilor publice ºi a

persoanelor juridice sau fizice, prin acordarea consultanþeide specialitate ºi avizarea juridicãa actelor ºi mãsurilor dispuse decãtre comandanþi/ºefi atunci cândse solicitã, în scopul asigurãrii

legalitãþii actului decomandã/conducere, prin

participarea în diferite grupuri delucru la încheierea de acorduritehnice ºi memorandumuri pentrudesfãºurarea exerciþiilor militarecu forþele armate strãine, ºi nu înultimul rând, prin participarea la

procesul de elaborare a actelor

normative.

— De multe ori activitatea de

jurist militar este confundatã cu

cea de procuror militar; care este

diferenþa dintre cele douã

denumiri?

— Diferenþa dintre procuror,fie el militar sau civil, ºiconsilierul juridic este cã, potrivitlegii, procurorul efectueazãurmãrirea penalã, supravegheazãurmãrirea penalã, situaþie în careconduce ºi controleazã nemijlocitactivitatea de cercetare penalã a

poliþiei juridice ºi a altor organe

de cercetare speciale, vegheazãca orice infracþiune sã fie

descoperitã, orice infractor sã fie

tras la rãspundere penalã ºi canici o persoanã sã nu fie urmãritã penal fãrã sã existe indiciitemeinice cã a sãvârºit o faptã

prevãzutã de legea penalã,respectiv sã nu fie reþinut sauarestat decât în cazurile ºicondiþiile prevãzute de lege.Consilierul juridic este persoana

care, potrivit legii de organizareºi exercitare a profesiei, acordãconsultaþie de specialitate ºiavizeazã juridic, în scopulasigurãrii legalitãþii acelor actece se doresc a fi avizate ºi care

privesc în general patrimoniul,acordarea de drepturi indiferentde natura lor, asigurã asistenþã

juridicã la încheierea contracteloretc. De aceea, este bine sã seînþeleagã cã atâta timp cât existão colaborare cât mai strânsã întrespecialistul pe domeniu ºiconsilierul juridic, înainte ca unact normativ sã producã efecte,

procurorul va avea mai puþin de

lucru ºi nici una dintre pãrþinu se va supãra.

— Spuneþi-ne câteva cuvinte

despre activitãþile pe care le

desfãºuraþi.

— Problematica cu care neconfruntãm în acordarea

asistenþei juridice în SMFT estediversã ºi astfel suntem

permanent în prizã ºi actualitate.

Ca ºi cazuisticã, suntem solicitaþiîn mod deosebit pe probleme deresurse umane ºi materiale,respectiv participarea laîncheierea înþelegerilor privindexerciþiile care se desfãºoarãcu armatele strãine.

— Cu ce dificultãþi se

confruntã Biroul

dumneavoastrã?

— Ca dificultãþi cu care neconfruntãm, nu pot spune cãexistã aºa ceva în cadrulstructurii, dar îmi doresc ca laBiroul Juridic ºi Drept Umanitar

sã reuºesc, cu sprijinul ºefilor pe cale ierarhicã, sã ridic nivelulgradului funcþiilor, pentru caastfel la acest eºalon sã poatãaccede oameni cu experienþã

juridicã de cel puþin 2-3 ani latrupã ºi implicit sã creascãcalitatea asistenþei juridice.Nu în ultimul rând, îmi doresc

ca toþi consilierii juridici dinSMFT sã fie în cadrul aceleiaºistructuri.

Doresc ca în încheieresã urez tuturor consilierilor

juridici din forþele terestreºi din celelalte structuri aleMApN un cãlduros „La mulþi

ani!“, sãnãtate ºi împliniri profesionale.

niv

er s\

r i

Ziua Justi]iei Militare


7/26/2019 2009452980


n iver s\ r i

Ziua Poli]iei Militare

21Iulie 2006

— Domnule colonel, Poliþia Militarã a revenit în

actualitatea media prin câteva elemente de noutate. Vã

rugãm sã reamintiþi cititorilor noºtri care sunt acestea?

— Ca element de noutate, Poliþia Militarã a trecut în

baza „Concepþiei privind paza ºi intervenþia la obiectivele

militare“ ºi a „Precizãrilor privind organizarea pazei ºi

intervenþiei cu structuri de poliþie militarã la obiectivele

militare din forþele terestre“ la paza obiectivelor de nivel

0 ºi 1 în care sunt dispuse unitãþi militare cu importanþãdeosebitã sau operaþionale puse la dispoziþia NATO.

Totodatã, se întreprind demersuri pentru ca

o altã misiune de bazã a Poliþiei Militare, ºi

anume investigaþia, sã se transforme dincercetarea penalã specialã ºi sã capete o altã

importanþã, astfel încât la nivelul forþelor

terestre sã putem executa investigaþii de nivel

1 ºi 2, urmând ca nivelul 3 sã se execute de

cãtre Poliþia Militarã a Statului Major General,

iar în cazul în care infracþiunea se confirmã,

cele douã structuri sã-ºi decline competenþa,

soluþia urmând sã fie datã de Parchetul Militar.

Avantajul acestei misiuni îl constituie faptul cã

paºii parcurºi pentru investigarea unei

presupuse infracþiuni sunt mai rapizi, soluþia

este mai simplã ºi mai eficientã.

— Transformarea forþelor terestre nu a

ocolit nici Poliþia Militarã, iar în cadrul

acestui proces au apãrut noi unitãþi. Care

este motivul pentru care acestea au fost înfiinþate?

— Nu aº vrea sã trãiþi cu ideea cã acest fenomen este

singular ºi cã numai în România se înfiinþeazã noi unitãþi

de poliþie militarã. V-aº oferi prima datã niºte exemple;

astfel, în SUA, 38 batalioane de artilerie au fost

transformate în batalioane de poliþie militarã, iar în

Grecia a luat fiinþã un Centru de Pregãtire al Poliþiei

Militare ºi trei batalioane de poliþie militarã.

Referitor la înfiinþarea unor noi batalioane de poliþiemilitarã, þin sã subliniez faptul cã noi am înfiinþat numai


Ziua Poliþiei MilitareInterviu cu domnul colonel Petre ANGHELESCU,[eful sec]iei Poli]ie Militarq din SMFT

F o t o : s l t . A n d r e e a F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


unitãþi destinate exclusiv serviciului

de pazã, apãrare ºi intervenþie laobiectivele militare, datoritã

transformãrii ºi modernizãrii

Armatei, ºi ca urmare a faptului cã

serviciul militar nu va mai fi

obligatoriu.

— Ce condiþii trebuie sã

îndeplineascã persoanele care

doresc sã încadreze aceste posturi?

— Conform Ordinului ministruluiapãrãrii naþionale nr.M-94/26.11.1997,art.6, alin.2, încadrarea în structurilede Poliþie Militarã se realizeazã pe baza unor criterii speciale; astfel:înãlþime – 1,75 m; greutate 65–90 kg;aspect fizic plãcut, fãrã semne parti-culare; condiþie fizicã foarte bunã (sã

fi practicat un sport de performanþã);sã cunoascã limba englezã, nivel 2,STANAG 6001;sã cunoascãlucrul cumijloaceleelectronicede calcul.

Aº dori sã precizez cã acestecriterii se aplicã ºi la selecþio-

narea militarilor angajaþi pe bazã de contract.

Aceste criterii s-auimpus ca o necesitate,întrucât în ultima peri-oadã a

crescut importanþa ºi frecvenþa

misiunilor de Poliþie Militarã, atât înþarã cât ºi în afara graniþelor.

— Poliþiºtii militari au fost mereu

prezenþi în teatrele de operaþii;

aºadar, ce ne puteþi spune despre

participarea la misiunile externe?

— Poliþiºtii militari se pot mândricu participarea la aproape toate

misiunile externe la care România a participat cu trupe, ba mai mult decâtatât, ea a fost prezentã cu structuri dediferite mãrimi, în primele detaºa-mente care au operat în afara graniþe-lor þãrii.

Astfel, poliþiºtii militari români auexecutat misiunile primite în Angola,Somalia, Arabia Sauditã, Albania,Bosnia ºi Herþegovina, provinciaKosovo, FYROM, Irak sau Afganistan, primind aprecieri deosebite din parteacomandanþilor ºi cãpãtând respectulcolegilor din

alte armate. Independent sau în cadrul

altor structuri multinaþionale, ofiþeriºi subofiþeri aparþinând Poliþiei Mili-tare române au activat ºi ca observa-tori ONU în Kuweit ºi Congo.

Din nefericire însã, în lupta împo-triva terorismului internaþional, în ca-drul Coaliþiei Multinaþionale din Irak,unul din bravii noºtri militari, slt.(post mortem) HÂNCU BOGDAN ,a fãcut dovada supremului sacrificiu,

trecând în nefiinþã alãturi de alþi patrucolegi italieni, pe timpul executãriiunei misiuni.

În teatrele de operaþii, ne-am bu-curat de un sprijin logistic de excep-þie, pus la dispoziþie de cãtre factoriide decizie ºi comandã din forþele te-restre, mãsurile luate contribuind la

executarea la celmai înalt nivela sarcinilor

încredin-þate.

niv

er s\

r i



F o t o : B a t a l i o n u l 2 6 5 P o l i þ i e M i l i t a r ã

7/26/2019 2009452980


n iver s\ r i


S

eful Secþiei Poliþie Militarã a SMFT, colonelulPetre ANGHELESCU afirma: „Într-adevãr,ne-am câºtigat încrederea superiorilor ºi stima

colegilor - dar asta a însemnat un mare volum demuncã ºi un efort colectiv deosebit ºi nu avem de gând sãne mulþumim cu aceste standarde calitative, ci vremchiar sã le depãºim“.

Curaj, Pricepere, Perseverenþã. Dar parcã despre eleam mai vorbit ... Cred cã ar fi cazul sã continuãm cuOptimism, Speranþã, Încredere. Faptul cã au fost scrise înaceastã formã nu se datoreazã unei erori ortoepice sau detipar, ci chiar aºa le simþim, cu majuscule. Dar, pentru cãsuntem militari, încrederea ºi, în general, atitudinea

pozitivã au un fundament real, nu numai spiritual.Dar ce înseamnã - de fapt - o nouã viziune asupraPoliþiei Militare? Înseamnã voinþa ºi capacitatea de ainiþia ºi de a transpune în practicã ceea ce, pânã ieri,a fost doar o idee cu atribut de provocare.

Astfel, o importantã realizare o reprezintã profesiona-lizarea totalã a structurilor noastre ºi preluarea pazeiobiectivelor militare cu nivel ridicat de securizare.Aceasta se materializeazã la aceastã orã prin înfiinþarea atrei batalioane de Poliþie Militarã-Pazã, încadrate exclusivcu militari profesioniºti, bine pregãtiþi, capabili sã facã cu

succes faþã sarcinilor deosebite ce le sunt încredinþate. Pro-vocarea pe care a reprezentat-o înfiinþarea structurilor dePoliþie Militarã-Pazã nu este încã finalizatã, deoarece, aºa

cum sublinia ºeful Biroului Protecþia Forþei, dl.lt.col. FloreaGheorghiþã, „... stadiul actual se înscrie în graficelestabilite. Cu toate acestea, mai trebuie sã facem o serie de

ajustãri «din mers» ale operaþionalizãrii acestor structuri,

Maior Lucian LECUÞA

O nouã viziuneasupra Poliþiei Militare

Curaj, pricepere, perseverenþã, trei cuvinte definitorii ale unui corpde elitã... Nu trebuie sã ne mire faptul cã acestea nu mai sunt scoase în evidenþã, deoarece ele reprezintã, de fapt, o stare normalã în struc-turile de Poliþie Militarã. Acest lucru este dovedit în practica zilnicã

ºi cred cã ar fi inutil sã reamintim care sunt sarcinile ºi misiunilenoastre pentru cã deja reprezentãm o prezenþã cotidianã, iar militariidin structurile noastre pot fi observaþi desfãºurându-ºi activitatea înspiritul motto-ului nostru: „SEMPER et UBIQUE“ (oriunde, oricând).

Iulie 2006 23

,

F o t o : B a t a l i o n u l 2 6 5 P o l i þ i e M i l i t a r ã

7/26/2019 2009452980


datoritã multitudinilor de particularitãþi ale fiecãrui obiectiv în parte, iar o activitatede acest gen trebuie pregãtitã cu minuþiozitate ºi mult discernãmânt“.

ªi pentru cã tot vorbeam de provocãri, nu putem omite ºi în-zestrarea structurilor de poliþie militarã cu tehnicã modernã, la

nivelul cerinþelor. Astfel, bucurându-ne de întreg sprijinul acordat de cãtre factorii de decizie ºi exe-

cuþie din SMFT, logistica a început sã fieasiguratã conform standardelor NATO.

Primele demersuri au fost fãcute pentru adota Compania 2/Batalionul 265 Po-

liþie Militarã, subunitate certificatãde cãtre echipa de evaluare naþio-nalã ºi reprezentanþii CC Land

Madrid, cu opt vehicule de teren performante tip HMMWV 1114,urmând ca ulterior, în funcþie de posibilitãþi, ºi alte subunitãþi sãfie înzestrate cu vehicule ºi ma-

teriale necesare desfãºurãrii încondiþii optime a misiunilor.

Un alt pas deosebit de important, o altã provocare oconstituie implementarea – în teorie ºi practicã

– a prevederilor APP 12, document de refe-rinþã pentru activitatea NCMP (NATOCombined Military Police) sau MPSU

(Military Police Specialised Unit). Preponderent axat pe activitatea în teatrele de operaþii, acest documentobligã la promulgarea ºi stabilirea unor noi standarde

de cunoaºtere ºi eficienþã. Având în vedere faptul cã pa-leta de acþiuni specifice poliþiei militare este mult mai diversifi-catã atunci când forþele sunt dislocate în teatrele de operaþii, condi-

þia de interoperabilitate cu structurilesimiliare ale altor þãri nu mai poate fi

doar o simplã dorinþã,ci o necesitate. Nevoile

reale, din teren, diferite de la

misiune la misiune ºi zona geo-graficã în care se acþioneazã, pe

timpul ducerii acþiunilor specifice sau pe timpul cantonãrii în bazele de staþio

nare multinaþionale, obligã, de asemenea,la o nouã abordare a tematicii ºi problematicii

acestei specialitãþi militare. O altã provocare care va trebuisoluþionatã, noi viziuni ce trebuie temeinic fundamentate.

Iniþial provocãri, ulterior iniþiative, hotãrâri ºi, în final, reali-zãri... ºi ciclul se repetã iar ºi iar. Dar numai aºa se poate înfãp-

tui ºi menþine, mereu actualizat, nivelul de performanþã necesarîndeplinirii cu succes a sarcinilor ºi misiunilor ºi ce satisfacþie

poate fi mai mare decât atunci când, dupã zile ºi nopþi de trudã, putem raporta cu mândrie: „Misiunea a fost îndeplinitã!“.

niv

er s\

r i



F o t o : B a t a l i o n u l 2 6 5

P o l i þ i e M i l i t a r ã

7/26/2019 2009452980


niver s\ r i

Ziua Geni[tilor

Armã preponderent tehnicã, a creat ºi a fostservitã de-a lungul întregii sale istorii deoameni de excepþie, cu o înaltã pregãtire

profesionalã ºi o þinutã moralã incontestabilã, faptconfirmat de pleiada de personalitãþi ale vieþiimilitare, ºtiinþifice, culturale sau politice pe care

corpul ofiþerilor de geniu a dat-o societãþii româneºti:un mareºal al României, opt miniºtri de rãzboi, patruminiºtri ai lucrãrilor publice, zece ºefi ai Marelui StatMajor, ºapte membri ai Academiei Române, membriai unor prestigioase instituþii ºi societãþi ºtiinþifice de peste hotare.

Acum, la ceas aniversar, vã adresez tuturorîndemnul de a vã ridica la nivelul de profesionalismºi mãiestrie dovedite de înaintaºi, de a dobândi noicompetenþe, pentru ca împreunã cu militarii din

celelalte arme ºi specialitãþi militare, sã fiþi în mãsurãsã rãspundeþi misiunii nobile de apãrare a valoriloresenþiale ale României ºi aliaþilor ei. Totodatã, vã cermaximã angajare în procesul de transformare aforþelor terestre, pentru a participa activ la creareaunor structuri de geniu suple, mobile, dinamice, aptesã facã faþã provocãrilor acestui început de mileniu.

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Geniºtilor, vã adresezcãlduroase felicitãri, urãri de sãnãtate, putere demuncã ºi succese deosebite în întreaga activitate, în

nobila îndatorire de a sluji þara în cadrul ForþelorTerestre ale Armatei României.Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

General-locotenent dr. Sorin IOAN

Geniºtii: militaricare fac poduri pesterâuri ºi între suflete

25Iulie 2006

F o t o : w w w . m a p n . r o

7/26/2019 2009452980


Din 1941 ºi pânã astãzi, 10 iunie este o datã strâns legatã de paraºutism ºi desãrbãtoare. Fiecare paraºutist aºteaptã aceastã zi pentru a se arãta lumii în þinutãde sãrbãtoare, cu ochii umeziþi de emoþii dar ºi de durere pentru camarazii

pierduþi pe altarul zborului ºi care nu vor fi uitaþi niciodatã. Îi privim oarecum stingheriþi ºiuimiþi de faptul cã sunt oameni obiºnuiþi cu problemele, oameni cu familii, cu nevoi darcare, preþ de câteva secunde, în timpul fiecãrui salt, ating nemurirea.

Încã de la începuturile sale, paraºutismul a fost ºi a rãmas o armã discretã, care intervineºi se retrage în liniºte. Poate de aceea, de multe ori, paraºutiºtii au fost uitaþi sau nu li s-a datimportanþã proporþional cu efortul ºi reuºitele lor. Ei, paraºutiºtii, sunt parcã creaþi dintr-unalt aluat, încropit din dorul de înalt ºi speranþa de a atinge pãmântul, înveºmântaþi în raze desoare ºi purtaþi pe coama unui nor. Nu sunt îngeri, sunt oameni pregãtiþi sã seautodepãºeascã ºi sã învingã.

Orice limitã este o nouã provocare ce trebuie depãºitã cu calm ºi curaj. Acþiunile

paraºutistului sunt individuale deoarece, o datã ce a pãºit în aer, el nu se poate baza decât peforþele proprii. De aceea acest mod de acþiune individualã îi ajutã pe paraºutiºti sã constituieun grup compact. Spiritul de castã derivã din mândria de paraºutist, un soldat care-ºiîndeplineºte fiecare misiune ca ºi cum ar fi prima (cu entuziasm) ºi totodatãultima (cu responsabilitate).

Se poate spune cã paraºutismul este pentru unii ,,o meserie“ iar pentru alþii,,o pasiune“. Însã aceastã diferenþã existã doar la nivel declarativ pentru cã în acþiu-ne ea nu se vede. Oricum, idealismul ºi paraºutismul îºi dau mâna în sufletul para-ºutistului ºi-i permit sã se ofere pe sine cerului, la fiecare salt, cu certitudinea cãorice coborâre nu înseamnã altceva decât o nouã înãlþare. Reuºita saltului nu

înseamnã doar o acþiune bifatã în planul cu principalele activitãþi, ci reprezintã otransformare a paraºutistului ce l-a executat, într-o persoanã mult mai puternicã ºi maiîncrezãtoare în forþele proprii.

Existenþa ºi viitorul trupelor de paraºutiºti vor fi rezultatul deciziilor politico-militare,care încep sã capete contur în noua organizare a armatei. Important de reþinut este faptul cã paraºutiºtii ºi-au câºtigat locul lor prin muncã ºi curaj. O sã-i sãrbãtorim din nou pe aceºticopii teribili ai cerului albastru care, acum, la ceasul schimbãrilor ºi al aprecierilor privescspre viitor cu demnitate ºi speranþã, aºa cum le place lor: în liniºte.

niver s\ r i

Ziua Para[uti[tilor

Copiii teribiliai cerului albastru


Locotenent Adriana ALECU

N. Red.

Constat, cu amãrãciune, cã este la modã sã porþi bereta bordo, chiar daca n-ai vazut niciodatã voalura paraºutei printre suspante. În semn de respect pentru aceºti oameni temerari ar trebui, la fiecare 10 iunie, sã spunem "Jos pãlãria" ºi sã punem de-o parte bereta nemeritatã! (D.A.)

F o t o : w w w . f o r t e r . r o

7/26/2019 2009452980


Ziua

ForþelorTerestreAnul

acesta

am

dorit

sã

serbãm

ziua

celei

mai

reprezentative

forþe

a

Armatei

într-un mod diferit. Am vrut ca ºi ceicãrora ne dãruim vieþile sã ia parte labucuria noastrã. În ce mãsurã am reuºit,se poate vedea din fotoreportajul realizatde

plutonierul

Iulian

FERARU

Foto: plt. Iulian FERARU

7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


n iver s\ r i

Ziua For]elor Terestre

33

Manifestarea a coincis cu o importantã sãrbãtoaredin calendarul ostãºesc, Ziua Infanteriei. De

altfel, cei mainumeroºi protago-niºti în uniformãcare au fost pre-zenþi pentru a ilus-tra detalii din viaþaºi activitatea de zicu zi a militarilorCorpului au fãcut parte dintr-o mareunitate mecanizatã,Brigada 81 Meca-nizatã din Bistriþa.Alãturi de meri-tuoºii militari dinsubordinea gene-ralului de brigadã

Avram Cãtãnici,au rãspuns „Pre-zent !“ la efortul

colectiv depus pentru organizarea evenimentului, printrealþii, camarazi din Brigada 69 Artilerie, Regimentele 50Rachete Antiaeriene ºi 55 Transmisiuni, Batalioanele 317Cercetare ºi 400 Deservire.

Iniþiativa-surprizã a comandantului Corpului 4 ArmatãTeritorial – pentru cã, trebuie spus, în agenda de lucru bo-gatã a comandamentului, puþini ar fi crezut cã poate fi cu- prinsã ºi o manifestare de asemenea amploare – a benefi-ciat din start de un amplasament deosebit. Curtea inte-rioarã a „bãtrânei“ unitãþi, înnobilatã de un parc interiorde dimensiuni respectabile, s-a dovedit un „studio“ ideal pentru maniera de prezentare aleasã. Pe aleile exterioare parcului au stat la dispoziþia publicului standuri de teh-nicã, echipament ºi materiale, iar printre copacii seculariºi tufele dese ale arbuºtilor s-au derulat mici „scene deluptã“ ori secvenþe live din instruirea pentru luptã a mili-tarilor Corpului.

Vizitatorilor le-au fost expuse categorii de armamentde infanterie, inclusiv armament greu, tehnicã de luptã

din dotarea infanteriei mecanizate, de artilerie terestrã ºiantiaerianã, tehnicã de geniu, EOD, NBC, aparaturã deobservare ºi de ochire pe timp de noapte, sisteme de

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

„Ziua Porþilor Deschise“la Cluj-Napoca

Duminicã, 30 aprilie, între orele 10.00 - 15.00, în ComandamentulCorpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal Constantin Prezan“s-a desfãºurat „Ziua Porþilor Deschise“. Acest eveniment,o premierã pentru unitatea situatã în Piaþa ªtefan cel Mare, îninima vechii cetãþi transilvane, a reprezentat o ambiþioasã iniþiativãa comandantului Corpului, dl. general-maior dr. Ioan Ciupei,iniþiativã cãreia ziua însoritã, afluxul ºi interesul publicului ºiderularea exactã a întregului program organizat i-au confirmatoportunitatea ºi, nu în ultimã instanþã, succesul scontat.

Iulie 2006

F o t o : E m u l M O R I T Z

7/26/2019 2009452980


conducere ºi dirijare a focului, tehnicãmodernã de comunicaþii ºi informa-ticã, echipamente din dotarea paraºutiº-tilor, þinute militare de instrucþie ºi deserviciu. Au captat atenþia publiculuide toate vârstele transportorul amfibiu blindat B-33 „Zimbru“, autostaþiile„Panther“ ºi „Harris – Falcon II“, sta-þia de radiolocaþie de cercetare

„SHORAR – TCP“, instalaþia„A.A.Oerlikon“, aruncãtorul de pro-iectile reactive de 120 mm ºi multealte categorii de tehnicã modernã dinînzestrarea marilor unitãþi ºi unitãþi aleCorpului. La fiecare stand de prezen-tare au fost prezenþi specialiºti care austat la dispoziþia vizitatorilor interesaþisã se documenteze, aspect apreciat decei prezenþi.

Secvenþele dinamice au fost pregã-tite pe trei domenii distincte: un atelierde prezentare a procedeelor de autoapã-rare materializate în tehnici specificeartelor marþiale (stilurile taekwondo, jiu-jitsu ºi kyoku-shinkai), susþinut demembrii lotului întrunit de arte marþi-ale al Corpului ºi de sportivii din gru- pele de pregãtire coordonate de „sen-sei“ sergent-major Vasile Hoble, o sec-

venþã de acþiune specificã misiunilorexecutate în teatrele de operaþii exter-ne (paza ºi escorta unui VIP, corobo-

ratã cu acþiunea în cazul unei încercãride rãpire/suprimare), pus în scenã demilitari ai Batalionului 811 Infanterieºi coordonat de colonelul GheorgheCreþ, precum ºi un atelier de ilustrarea traiului în condiþii de izolare specificcercetaºilor, avându-l la „pupitrul de pre-zentator“ pe locotenentul Liviu Aftode,iar în rol de „actori“ pe camarazii

acestuia, din Batalionul 317 Cercetare.Dincolo de realitatea vieþii ºi pre-gãtirii cu specific ostãºesc s-a pus unaccent important ºi pe dimensiuneaculturalã a evenimentului, participan-þilor fiindu-le oferite secvenþe muzi-cale clasice, interpretate de virtuoziimuzicilor militare din garnizoaneleCluj-Napoca ºi Bistriþa, episoade dan-

sante pline de farmec ºi culoare susþi-nute de talentatele balerine ale trupei„Junior Star“ a Cercului Militar dingarnizoanã – pregãtite de p.c.c. VasileBarboº –, recitaluri de muzicã popula-rã oferite de reputaþii interpreþi aiAnsamblului folcloric „Doiniþa“ dinBistriþa (al cãrui lider este îndrãgitadoamnã Cornelia Archiudean) ºi piesedisco interpretate de micuþii soliºti aiCercului de muzicã uºoarã organizat îninstituþia condusã de p.c.c. Mirel Ovidiu

Rusu, Cercul Militar Cluj-Napoca.Un punct aparte al manifestãrii l-aconstituit festivitatea de premiere a con-cursurilor de tragere derulate în datade 28 aprilie a.c., sub egida „Zilei For-þelor Terestre“, în poligonul Someºeni.Festivitatea a avut douã secþiuni dis-tincte, întrucât „þintaºii“ au fost, pede-o parte, camarazi din garnizoanã(concurenþi reprezentând comanda-mentul Corpului, Regimentele 55

Transmisiuni ºi 50 Rachete Antiaerie-ne, Batalioanele 317 Cercetare, 7 Arun-cãtoare Proiectile Reactive ºi 400 De-servire), iar pe de altã parte, jurnaliºticivili („Monitorul de Cluj“,„Szabadsag“, „Alpha Tv“, „Pro TvCluj“, „Tribuna Afacerilor“, „Adevã-rul de Cluj“), aceºtia din urmã reuniþiîn deja tradiþionalul concurs „Cupa

niv

er s\

r i


34 www.rft.forter.ro Revista Forþelor Terestre Nr. 2



7/26/2019 2009452980


presei la tir“. Printre militari, distincþiaau fãcut-o - cum, poate, era normal -cercetaºii din subordinea cãpitan-coman-dorului Ovidiu Constantea, oameni obiº-nuiþi sã rezolve rapid, curat ºi eficientorice duel de foc. La jurnaliºti s-au evi-denþiat Ioana Oros („Monitorul de Cluj“,locul I pistol fete), Cezar Buliga („ProTv“, locul I pistol bãieþi), Ana MariaRoman („Alpha Tv“, locul I pistol-mi-tralierã fete) ºi Oliver Kiss („Szabadsag“,locul I pistol-mitralierã bãieþi).

A fost, în mod evident, o zi reuºitã

pe toate planurile, graþie concepþiei mo-derne de organizare, profesionalismu-lui ºi eficienþei celor implicaþi. Abun-denþa persoanelor interesate de acesteveniment a dovedit, dacã mai era ne-voie, cã instituþia militarã se bucurã,la nivelul garnizoanei, de o bunã ima-gine, cã activitatea militarilor se regã-seºte în aria de preocupãri a societãþiicivile, cã oamenii doresc sã ºtie nive-lul atins în pregãtire de cãtre cei careslujesc sub drapel în uniforma Arma-tei, sunt preocupaþi sã afle ce obiecti-ve au ºi ce perspective. Nu în ultimul

rând, publicul numeros ºi cald ce a pã-truns pe porþile deschise ale clãdiriimonumentale din Piaþa ªtefan cel Marenr.1-3 a dovedit cã în aceastã veche ca- pitalã a Ardealului, inima cetãþii con-tinuã sã batã ºi între zidurile Coman-damentului Corpului 4 Armatã Teri-torial „Mareºal Constantin Prezan“.

„Nici nu ºtiu cu ce sã încep, dacãeste sã caracterizez ceea ce am vãzutastãzi, aici. Sunteþi profesioniºti, astase vede imediat, este impresionantã si-

guranþa ºi pregãtirea celor cãrora le-amadresat întrebãri, am înþeles cã au fostºi în misiuni în alte þãri ... Cred cã suntfoarte curajoºi ºi pregãtiþi. La tehnicãnu mã pricep, pare modernã, aºa ...agresivã, ca mai toate lucrurile ce þinde domeniul militar. Am ajuns aici în-tâmplãtor, cu o prietenã, fiicã de mili-tar, dar mã bucur cã am profitat deocazie, am vãzut lucruri deosebite“.

(Andreea Someºfelean, 17 ani, elevã)

„Eu am venit cu tata. Tata e ºofer,dar ºtie despre armatã, cã el a fost ...Pe mine m-a speriat nenea acela dincopac, am crezut cã-i monstru, dar eraom ºi avea puºcã, ºi m-a vopsit ºi pefaþã, aºa cum era el ... Cel mai multmi-au plãcut tancurile ºi maºina aiacare se învârtea (T.A.B.–ul 33 „Zim-

bru“ ºi instalaþia „Oerlikon“ - n.n.). Mi-a plãcut foarte mult aici, au fost multe,eu o sã scriu ºi o compunere la ºcoalã,cã mã ajutã tata, sã ºtie ºi colegii meice frumos a fost“ (Ovidiu Þincaº, 10ani, clasa a IV-a)

„Am intrat efectiv dincuriozitate, eram cu soþiala plimbare în aceastã ziminunatã ºi am vãzut fanfara

cântând în faþa incintei. ªtiu cãaici se aflã comandamentularmatei, este o clãdire cunoscutã,

mi-am zis cã ar fi interesant sã vãdcâteva aspecte pe viu, dincolo de ceeace vedem aproape zilnic la televizor.Cred cã aþi realizat o imagineexcelentã, dinamicã ºi convingãtoare,mã bucur sã aflu cã armata are îndotare asemenea tehnicã performantã,eu, sincer, ºtiam cã sunt probleme dedotare, inerente situaþiei economice.Aveþi mulþi oameni tineri, foarte siguri pe ei, cu o aparenþã reconfortantã pentru un civil care se doreºte protejat

de forþe profesioniste. Nu ºtiu cât timpºi bani aþi investit pentru organizareaacestui eveniment, dar, per ansamblu,eu cred cã a meritat“ (Corneliu ªtirea,57 de ani, medic)

„Suntem câþiva prieteni, ne-a spusun vecin, de la armatã, cã putem sãvenim. Eu chiar mã gândesc cã aº pu-tea veni angajat, de la anul, mã între-

bam cam cum ar fi, iar azi am venit sãîmi fac o idee. Totul e fain, ce sã zic,dar cred cã toþi sunt pregãtiþi demult,adicã nu e uºor sã ajungi ca militarii pe care i-am vãzut aici. Cred cã e greula început, în armatã, dar e fain sãajungi antrenat ºi aºa ... profesionist,cum sunt cei de aici. Îmi plac armele,am vãzut o grãmadã, unele ca-n filme,a fost super ! Nici nu ºtiam ce parc

mare este aici, în interior, printreatâtea clãdiri vechi“ (Rãzvan Török,18 ani, elev).

niver s\ r i


Iulie 2006 35Foto: Emul MORITZ

7/26/2019 2009452980


Î n contextul necesitãþii de a demonstra capacitatea

armatei noastre de a duce acþiuni de luptã, deapãrare ºi ofensivã, de a proba performanþele

tehnicii de luptã din dotare ºi de a contribui la crearea unorforþe operaþionale flexibile ºi eficiente pentru apãrareanaþionalã ºi colectivã în cadrul NATO, exerciþiul„CERTEX ‘06“ desfãºurat în ultima decadã a lunii iunie înzona Sãcele, Brãdet, Renþea din judeþul Braºov a constituitun punct de reper important în verificarea capacitãþiloroperaþionale ale unui batalion de vânãtori de munte ºi ale batalionului de artilerie terestrã din compunerea

Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“.Activitatea „CERTEX ‘06“ s-a concretizat într-un

exerciþiu organizat pe un scenariu de apãrare colectivã ateritoriului NATO, cu scopul de a evalua nivelul deoperaþionalizare atins de cãtre structurile care încheie acest proces la sfârºitul anului 2006, în vederea certificãrii.Astfel, în perioada 18-23 iunie, peste 1.100 de militariau participat la exerciþiu ºi mai bine de 200 devehicule de luptã.

Obiectivele principale ale exerciþiului s-au materializat

în principal în evaluarea deprinderilor în aplicarea procedurilor specifice procesului de planificareoperaþionalã NATO, de dislocare ºi redislocare, creºtereanivelului de integrare ºi sincronizare a acþiunilor forþelordestinate NATO, componente ale viitoarei divizii naþionale, printr-un exerciþiu de tip LIVEX, certificarea forþelordestinate NATO, care se operaþionalizeazã în anul 2006 ºicare vor fi afirmate ulterior. Plecând de la acesteconsiderente, se poate considera cã unitãþile evaluate dinBrigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ au demarat

cu paºi hotãrâþi pe fãgaºul operaþionalizãrii efective, învederea afirmãrii acestora.

Activitatea de certificare a forþelor destinate NATO cutermen de operaþionalizare sfârºitul anului 2006 din compu-nerea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ va fiurmatã de evaluarea în vederea afirmãrii acestora, printr-unalt exerciþiu de amploare, în decursul acestui an, ºi va con-tribui la menþinerea nivelului de credibilitate al României privind îndeplinirea la termen a angajamentelor asumate.

ctual i ta t

e

CERTEX ‘05

Maior Nicolae USZKAI

Vânãtori de munte

braºoveni

verificaþi

pentru certificare


F o t o : l t . c o l . E m a n u e l B Ã R B U L E S C U

7/26/2019 2009452980


Provocarea munteluiInstrucþia montanã a devenit în ultimul timp o coordo-

natã importantã a pregãtirii unitãþilor ºi subunitãþilor deinfanterie din Forþele Terestre Române, aceasta solicitând, prin specificul sãu, punerea în valoare, la un potenþial ma-xim, a capacitãþii luptãtorilor de a acþiona în condiþiilecâmpului de luptã modern, precum ºi a caracteristicilortehnico-tactice ale echipamentului ºi armamentului din dotare.

Printr-o asemenea etapã de pregãtire a trecut ºi Bata-lionul 2 Infanterie „Cãlugãreni“, unitatea binecunoscutã prin experienþa dobânditã în teatrele de operaþii sau în mi-siuni internaþionale în Africa, Balcanii de vest ºi Irak.

Terenul muntos le-a oferit militarilor posibilitatea de aaplica lecþiile învãþate din teatrele de operaþii ºi,

totodatã, de a-ºi perfecþiona pregãtirea pentru misiunile viitoare.

Pentru stat-ma- joriºti,

pregãtirea montanã a început încã din cazarmã. Totul afost întocmit ºi planificat conform standardelor NATO

cuprinse în regulamentele nou apãrute. Vremea cãutãrilor,a tatonãrilor a trecut demult.

Instruc]ia montan\La foarte scurt timp dupã luarea în primire a spaþiilor

de cazare, militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”au efectuat recunoaºterile în teren pentru stabilirea atelie-relor de instrucþie.

„Aici, la Prislop, ne pregãtim exact ca în condiþiileteatrului de operaþii“ - a afirmat maiorul Daniel Ghiba,

ºeful de stat-major al batalionului, precizând cã: „Aºacum am procedat în misiuni anterioare, am instalat unTOC (centru operaþional tactic), iar în teren, undeva maiîn vale, am amenajat un FOB (Forward Operation Base – baza înaintatã de operaþii) cu tot ceea ce presupune aceas-ta: subunitãþi luptãtoare, înzestrate cu tehni-

cã ºi armament, puncte decontrol

ctual i ta te

Batalionul 2 Infanterie „C\lug\reni“

Maior Luigi-Mihail COJOCARU [email protected]

Infanteriºtiila Prislop

37Iulie 2006

F o

t o : m r .

L u

i g i - M i h a

i l C O J O C A R U

7/26/2019 2009452980


trafic (check points), itinerare de

acces, comunicaþii etc.De asemenea, în apropierea aces-tui FOB am organizat un atelier dealpinism, cu ajutorul colegilor noºtride la Batalionul de Vânãtori de Munte,unde avem posibilitatea sã ne fami-liarizãm cu alpinismul ce pânã acum pentru mulþi dintre noi era o tainã.„O disciplinã care, în sine, constituieo provocare pentru militarii noºtri,

obiºnuiþi cu terenul de instrucþie, decâmpie, din împrejurimileBucureºtiului“.

În general, condiþiile de relief dinzona Prislop se aseamãnã cu cele în-tâlnite în unele teatre de operaþii. Amvãzut ceva asemãnãtor în Bosnia ºiKosovo, când participam la exerci-þiile “Dynamic Response“.

La atelierul de instrucþie alpinã

din Colþii Ghimbavului l-am întâlnit pe cãpitanul Laurenþiu Matei, ºefulatelierului, secondat de instructori dela unitatea-gazdã (B.30 V.M.), precumsergent Ciprian Lupeanu, sergent DanCatargiu, plutonier Ilie Florea.

Aici se învãþau: nodurile alpinis-tului, cãþãrãrile pe peretele munteluiºi coborârile în rapel,

asigurãrile (blocãrile) la cãþãrãri ºi

coborâri ºi multe alte lucruri necesareîn meseria aceasta.Odatã învãþate lecþiile, alpinismul

nu mai era o tainã. Nimeni nu ºi-a ju-lit genunchii pe „Stânca Începãtoru-lui“, poate doar au fãcut bãºici în palme de la corzi. Usturimile nu aufost simþite, fiindcã satisfacþia escala-dãrii peretului abrupt al muntelui eramult mai mare, fiecare dorind, la rân-

dul sãu, sã repete de mai multe oricãþãrãrile ºi chiar uluitoarele coborâriîn rapel.

De altfel, cãpitanul LaurenþiuMatei, ºi el un împãtimit al muntelui,îmi relata: „Important este faptul cãoamenii au reuºit, prin aceastã pregã-tire, sã-ºi învingã teama de înãlþimi ºide prãpãstii“.

Oaspe]i americaniLa doar trei zile de la începerea pregãtirii montane, „Cãlugãrenii“ aufost vizitaþi de 10 militari dinForþele Terestre Americane(US Army). Americanii audorit sã cunoascã

modul în care se instruiesc militarii

români dintr-o unitate dislocabilã înteatrele de operaþii.Mulþi dintre ei erau comandanþi

de subunitãþi, de aceea ºi-au exprimatdorinþa de a nu fi doar simpli vizita-tori ºi au participat la toate ºedinþelede instrucþie, alãturi de militarii noº-tri, integrându-se subunitãþilor bata-lionului.

Au mers alãturi de noi în marºuri,

s-au cãþãrat pe stânci ºi au coborât înrapel, iar la trageri în poligon au îm- brãcat vesta antiglonþ, au purtat cascade kevlar aºa cum o poartã ai noºtriºi au tras cu armament românesc.

Au tras cu puºca automatãcal. 5,45 mm ºi cu aruncãtorulde 40 mm montat pe aceasta.I-au uimit mitra-lierele de

14,5 mmºi

ctual i ta te



F o

t o : m r .

L u

i g i - M i h a

i l C O J O C A R U

7/26/2019 2009452980


7,62 mm, precum ºi mitraliera de

companie.„Mitraliera de companie este o armã precisã ºi sigurã, dar cea de pe TAB,de 14,5 mm este de temut“..., afirmaSPC (specialist - n.a.) Anthony Walker,locþiitor comandant pluton, dupã ce a participat la o ºedinþã de tragere.

Cãpitanului Kevin Poole i-a plãcutfelul de a fi al românilor. Deja dupãdouã zile, învãþase câteva expresii ro-

mâneºti, pe care, cu spiritul deschis,tipic americanilor ºi cu puþin umor,le mai folosea la încheierea briefing-urilor.

Referitor la mi-litarii români, aadãugat: „Armata

Românã este foar-te motivatã ºidisciplinatã.

În bata-lion,

cel mai mult mi-a plãcut atenþia pe

care comandanþii o acordã subordo-naþilor. (...) Un comandant de plutonromân munceºte foarte mult în com- paraþie cu unul american. La noi, co-mandantul de pluton îl controleazã ºiare grijã doar de subordonatul nemij-locit. De la acesta în jos aspectul respectiv nu îl mai priveºte.

La dumneavoastrã, comandantulde pluton se ocupã de comandanþii de

grupã, dar ºi de fiecare militar în par-te, cunoscându-i foarte bine. Este unlucru important, pe care îl voi expli-ca subordonaþilor mei atunci când mãvoi întoarce la unitatea mea de bazã.Îmi place felul de a fi al românilor,m-am acomodat cu stilul lor ºi am în-credere cã vom reuºi sã desfãºurãm

cu succes misi-uni împreunã“.

Despre in-struirea monta-nã ºi pregãtireaîn comun cumilitarii ameri-cani, comandan-tul Batalionului2 Infanterie„Cãlugãreni“,locotenent-colo-

nel DanielPetrescu, afir-ma: „Pregãtireaîn comun cumilitarii ameri-cani este un aspect care acumþine deja denormalitate.Suntem foarte

deschiºi ºi, larândul lor, ºi eisunt foarte des-

chiºi. Avem multe în comun, însã

noi, românii, când ne autoevaluãmavem tendinþa de a þine seama numaide modul în care acþionãm. Ori la participarea la o misiune, nu þinenumai de câtã carte ºtii, ci ºi de cât de bine eºti susþinut. Dacã noi ne mân-drim cu creativitatea noastrã, ei, ameri-canii, au de partea lor susþinerea.

Trebuie vãzut totul ca un întreg.Numai atunci vom avea imaginea exac-

tã a ceea ce putem face în acest moment.Instruirea în comun ne oferã ºan-sa sã ne cunoaºtem, sã ne împãrtãºimideile, iar dacã vom acþiona împreunã,vom ºti ce avem de fãcut ºi sigur nevom înþelege foarte bine“.

Moneda prietenieiLa sfârºitul instrucþiei montane,

militarii americani ºi-au luat rãmas

bun de la colegii lor români, cu spe-ranþa revederii într-o viitoare misiunecomunã. În timpul cât au fost împre-unã la Prislop s-au legat prietenii.

Aºa cum obiºnuiesc la încheiereaoricãrei activitãþi sau misiuni comu-ne, americanii le-au înmânat români-lor câte o „monedã a prieteniei“ în-crustatã cu simbolurile unitãþii dincare fac parte.

Existã un obicei legat de oasemenea monedã: dacã un militar îiîntâlneºte într-un bar sau restaurant,dupã ani de zile, pe foºtii sãicamarazi (fraþi) de arme ºi nu areasupra sa moneda, atunci dã de bãuttuturor.

Moneda este simbolul frãþiei dearme, pentru cã fraþi de arme ne-auconsiderat americanii dupã tabãra de

la Prislop. Iar noi, fãgãduim cã aºavom fi în orice misiune desfãºuratãîn comun.

ctual i ta te


39Iulie 2006

F o

t o : m r .

L u i g

i - M i h a

i l C O J O C A R U

7/26/2019 2009452980


P rin documentele adoptate la momentulconstituirii acestei unitãþi de nivel tactic, mixtã– româno-ungarã, se stipuleazã cã zona

genericã în care aceasta poate acþiona include, în principal, regiunile centrale, rãsãritene ºi sud-estice ale Europei,dar ºi alte teritorii europene sau din afara continentului.De asemenea, misiunile de principiu vizeazã prevenireadeclanºãrii unor potenþiale ostilitãþi prin asigurarea unei

forþe militare reale ºi eficace, acþiuni - ca forþã comba-tantã - în situaþii de gestionare a crizelor ºi de menþinere a pãcii, desfãºurarea unor misiuni cu caracter umanitar.

Cum era ºi firesc, acestea au reprezentat criteriile în alcã-tuirea scenariului adoptat în cadrul exerciþiului, scenariucare a vizat o zonã geograficã fictivã, caracterizatã defenomene politico-militare complexe, cu evoluþii de multeori surprinzãtoare, pentru utilizarea la maximum a resur-selor „combatanþilor“, verificarea deprinderilor stãpâniteºi îmbunãtãþirea colaborãrii la nivelul analizei ºi deciziei.

Detaliile tehnice ºi documentele necesare conducerii

exerciþiului s-au stabilit în cadrul Conferinþei finale de planificare ce s-a desfãºurat în perioada 13–16 februariea.c., la Arad, iar modul în care s-a derulat a dovedit

ctual i ta te

Batalionul Romqno - Ungar

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

Parteneriat fructuos în Cetatea Aradului:“WISE FORESIGHT

2006 RO“ În perioada 16 - 25 martie a.c., în garnizoana Arad, cele douã modulecare compun Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii audesfãºurat exerciþiul “WISE FORESIGHT 2006 RO“. Elementul de spe-cificitate al acestei activitãþi de antrenament în comun, care are dejao „istorie“ derulatã pe durata a patru ani (primul exerciþiu organizatsub aceastã siglã a fost gãzduit de þara noastrã în perioada 24 - 29 no-iembrie 2003), a reprezentat-o forma de desfãºurare: exerciþiu de tipSIMEX. Deºi familiarizaþi cu maniera de executare a exerciþiilor de in-struire prin simulare - fiecare în cadrul instituþiei militare naþionale -,camarazii români ºi unguri au avut pentru prima oarã ocazia sã coope-reze pe coordonatele specifice ale unor misiuni derulate în spaþiulvirtual al computerelor.


7/26/2019 2009452980


coeziunea ºi funcþionalitatea acestei

structuri aparte.Exerciþiul i-a avut în calitate deco-directori pe ºefii de state-majoreai celor douã mari unitãþi din care fac parte modulele român ºi ungar,respectiv colonelul Ioan Manci(Bg.81Mc.) ºi colonelul Attila Takacs(Bg.5I.Uº. „ISTVAN BOCSKAI“).

Scopul propus a vizat antrenareacomenzii acestui batalion mixt în

executarea procedurilor de comandãºi control a forþelor implicate înmisiuni de menþinere a pãcii, iarscenariul proiectat pentru exerciþiulde simulare i-a solicitat serios pe participanþi. Aria misiunilorîncredinþate a excelat în diversitatevizând, în principal, conducereaoperaþiilor în aria de responsabilitateîncredinþatã batalionului („Platium

Area“), asigurarea suportuluiautoritãþilor locale, menþinerealibertãþii de miºcare pe principalelecãi de comunicaþii din zonã,

securizarea punctelor obligate de

trecere, menþinerea permanentã aunui timp de reacþie rapid – verificat permanent prin implementarea unorincidente supuse rezolvãrii lamomente dintre cele mai diverse, prevenirea unor eventuale atacuri din partea grupãrilor reprezentând forþeleinsurgente implicate, gestionareaunor evenimente cu grad înalt de pericol.

Participanþii au fost monitorizaþide echipa americanã de consilieri dinstructura „CUBIC“ ºi au beneficiatde asistenþa specialiºtilor din Centrulde Instruire prin Simulare de laBucureºti, conduºi de colonelulTudorel Petrache.

„Câmpul de luptã“ a fost redat deo reþea de 72 de calculatoare ce autilizat – o altã premierã în ceea ce

priveºte experienþa comunã a celordouã module – complexul program„JCATS – System“ (Joint CombatAnd Tactical Simulation) rulat pe o

platformã „Linux“, program capabil,

aºa cum s-a dovedit, sã inducã, prinsimulare, o gamã foarte largã desituaþii similare celor reale, desîntâlnite în diferitele teatre de acþiunimilitare, interacþiunea utilizatorilorcu cerinþele ºi particularitãþileacestuia fiind apreciatã ca una foarte bunã. Dincolo de realitãþile „luptei“,rezolvate cu operativitate, graþie profesionalismului specific

militarilor implicaþi dar ºicunoºtinþelor sedimentate prin„lecþiile învãþate“ însuºite în timp, pe parcursul derulãrii unor misiuni,„combatanþii“ au interacþionat ºi în plan mediatic, o echipã entuziastã de jurnaliºti ad-hoc – MAJ.Attila Papp,CAPT.Andreea Nagy, Daniel Ianchiº,Marian Matei, 1-ST LT. MihaiMoneanu, WO Arthur Buzã & NCO

Nicolae Badiu (conform caseteitehnice originale) – realizând oatractivã publicaþie, „WIFOR-RO 06“,în care s-au regãsit, zi de zi, atent

ctual i ta te


41Iulie 2006

F o

t o :

E m

i l M O R I T Z

7/26/2019 2009452980


gradate, ºi într-o formã graficã

atractivã, idei „în uniformã“,informaþii utile, intervenþii ale unor participanþi, dar ºi zâmbetedezinvolte.

Spre finalul activitãþii, mai precisîn data de 24 martie, s-a organizat„Ziua Distinºilor Vizitatori“,activitate la care au participatreprezentanþi militari ai celor douãcontingente ºi jurnaliºti militari ºi

civili din cele douã þãri. Subordonaþiilocotenent-coloneilor AlexandruSimu (B.191I.) ºi Laszlo Fekete(B.5/3I.Uº.) i-au avut drept oaspeþi pe cei doi ºefi de state-majore aleComandamentelor Forþelor Terestreromân ºi ungar – generalii de brigadãIulian Pârvulescu ºi Laszlo Tanczosºi pe comandanþii marilor unitãþi deapartenenþã – generalii de brigadã

Avram Cãtãnici ºi Andras Szûcs.Gl.bg.Iulian Pârvulescu – „Credcã termenul de referinþã «ambele pãrþi» este în prezent depãºit atuncicând vorbim despre acest batalionmixt, pentru cã avem deja în faþã o

structurã închegatã. Am constatat

valoarea acestui exerciþiu prin faptulcã ºi militarii români ºi cei unguriformeazã un colectiv în adevãratulsens al cuvântului, lucreazãîmpreunã, vorbesc o limbã comunã –limba englezã – ºi pentru unobservator neiniþiat ar fi greu sã facãdiferenþa între unii ºi ceilalþi. Acestcolectiv unit, bine antrenat, a doveditcã poate desfãºura oricând o misiune

în orice teatru în care batalionul ar putea fi solicitat [...] Pe timpulacestui antrenament au fost simulateo serie de situaþii care pot sã aparã înteatrele de operaþii ºi batalionul a primit misiuni diverse ºi complexe, pe care le-a rezolvat în condiþii foarte bune“.

Gl.bg.Laszlo Tanczos: „A fost oactivitate reuºitã ºi avem în vedere sã

menþinem acelaºi nivel ridicat ºi laactivitatea proiectatã pentru anulviitor, la care dorim sã antrenãm, pelângã personalul comandamentului,ºi subunitãþi de valoare plutonreprezentând cele douã module, care

sã desfãºoare activitãþi practice, în

teren, conforme scenariului care va fiadoptat“.Gl.bg.Avram Cãtãnici: „Sunt

mulþumit de modul în care a fost pregãtit, organizat ºi desfãºurat acestexerciþiu, pornind de la parteaspecificã, militarã ºi pânã la cea privind asigurarea condiþiilor delucru. Cu satisfacþia faptului cã amcomandat, prin ani, acest batalion

care asigurã componentaromâneascã, nu pot sã nu remarcnivelul ascendent atins în colaborareaîntre cele douã echipe. Pot vorbi de ocreºtere vizibilã ºi aceastã activitatenu poate decât sã confirme spuselemele. Relaþiile dintre militari suntstrânse, comunicarea este mult mai bunã acum, dacã este sã rememorezdificultãþile începutului de drum, cele

mai multe legate de posibilitateainteracþiunii lingvistice. Dupã atâþiaani de colaborare susþinutã, limbaenglezã a fost însuºitã de ambele pãrþi ºi pot vorbi de o comunicare perfectã la ora actualã“.

ctual i ta te



F o

t o :

E m

i l M O R I T Z

7/26/2019 2009452980


Oame n i sub a r me


Iulie 2006

C aporalul Nicolae Petruþ este comandant detrupã transmisiuni în cadrul Batalionului812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor“.

Este originar din Hunedoara, are 37 de ani, doi copiiºi locuieºte în Bistriþa.

L-am întâlnit în tabãra de la Colibiþa unde pentrudouã sãptãmâni a participat sub comanda domnuluilt. col.Dorin Blaiu ºi alãturi de militarii batalionuluidin care face parte la exerciþii militar-aplicative. Mi-aspus cã a ales sã fie militar profesionist pentru cã a locuit

lângã o unitate militarã ºi a fost dintotdeauna atrasºi impresionat de haina militarã ºi de armatã. Este „ºoimal Carpaþilor“ încã de la înfiinþarea Batalionului 812ºi alãturi de camarazii sãi a participat la cinci misiuniinternaþionale, însumând 31 de luni departe de familieºi în slujba þãrii. Încã din 1996 a însoþit batalionul înAngola în misiunea UNAVEM, în 1997 în cadrulMONUA, anul 2000 l-a gãsit în misiunea BELUROKOS,a urmat IRAQ FREEDOM în 2002 ºi ultima misiuneîn 2003, Afganistan, la ANTICA BABILONIA.

Nu putem pune la îndoialã experienþa lui NicolaePetruþ, misiunile la care a participat vorbesc singure,dar cu toate acestea militarul este foarte modest în ceea ce priveºte activitatea sa. L-am rugat sã îmi povesteascãceva ce i-a rãmas viu în minte dupã atâtea misiuni,dar în puþine cuvinte militarul mi-a mãrturisit cã astaîi este meseria iar meritele sunt ale echipei, ei fiindun singur trup ºi suflet.

„Ca sã mergi într-o misiune trebuie sã ai o pregãtire

foarte bunã ºi acolo trebuie sã ai în permanenþã grijã unulde celãlalt“, a mai spus Nicolae Petruþ. El nu vorbeºte la persoana întâi, vorbeºte mereu în numele colegilor, iar


„{oimii“ vegheazq

Portretul unui militarprofesionist

43

F o

t o :

P l t . m a

j . D a n

B O B A N

7/26/2019 2009452980


când l-am întrebat de dificultãþile pe care

le-au avut în misiuni mi-a rãspuns cã „celemai grele au fost condiþiile meteo, e dificilsã plecãm din munþi, de la temperaturifoarte scãzute ºi sã ajungem la +40 degrade“, iar în misiune „în momenteledificile nu mai stai sã gândeºti ce trebuiesã faci, acþionezi instinctiv ºi ºtii ce trebuiesã faci“. Din primamisiune la carea participat i-a rãmas în minte o imagine

nu prea plãcutã, un bãrbat care a cãlcat peo minã ºi i-au fost retezate picioarele.

„Poate a fost mâna lui Dumnezeu,a lui Allah sau pregãtirea noastrã, dar toþiai noºtri s-au întors sãnãtoºi acasã dinfiecare misiune; cei aflaþi acum în teatre sãaibã grijã de ei ºi de noi ceilalþi“.

Oame n i sub a r me



F o

t o : E l i s a

b e

t a I Z O T A

7/26/2019 2009452980


În sprijinulpopulaþieiCa de fiecare datã atunci când

semenii noºtri au fost loviþi de

soartã militarii au fost lângã ei ca

sã le întindã o mânã de ajutor. Vara

aceasta au fost lângã cei pentru

care bãtrânul fluviu nu a mai fost

„Dunãre cu apã linã“

Foito: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

7/26/2019 2009452980


Î n seara zilei de 3 mai, digul de la marginea desud-est a localitãþii Spanþov a cedat. Cei 50 demilitari din Batalionul 2 Infanterie care lucrau

la consolidarea lui au fost transferaþi cãtre vest, la diguldin localitatea Ulmeni.

Prezent la Ulmeni, domnul general de brigadãLiviu Viorel Nemeº, prim-adjunct al inspectorului generalal Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã,spunea cã militarii erau în a doua fazã a intervenþiei

la inundaþii, ºi anume activitatea de urgenþã.Se consolidaserã deja trei aliniamente de apãrare,

ultimele fiind digul din localitatea Ulmeni ºi rambleulde cale feratã de la est de Olteniþa. Dacã ºi acesta ar ficedat, oraºul Olteniþa ar fi fost în pericol de a fi inundat.

Referitor la contribuþia militarilor noºtri,a Batalionului 2 Infanterie ºi a colegilor lor din

Brigada 34 Infanterie, domnul general de brigadãLiviu Nemeº a precizat cã efortul militarilor la ridicareaºi consolidarea digurilor a fost substanþial. De asemenea,dumnealui a remarcat activitatea intensã pe careau depus-o militarii noºtri în centrul comunei Mãnãstirea,atunci când acesta a fost în pericol de a fi inundat.Impulsionaþi de acþiunea energicã a militarilor dinBrigada 34 Infanterie, locuitorii comunei au sãrit cu miccu mare în ajutorul lor ºi au consolidat digurile. Urmele

acelei „bãtãlii“ se vãd ºi acuma. Efortul nu a fostzadarnic, iar apele din comunã au început sã se retragã.

Un cetãþean, pe nume Marin Adam, vãzând maºinanoastrã militarã ne-a oprit, fiind foarte entuziasmat,dornic sã le ducã militarilor noºtri niºte porþii de mâncare.În curte la SMA Mãnãstirea ne-am întâlnit cu un echipajde Cruce Roºie, de la filiala Vrancea. Am stat de vorbã cudoamna Carmen Stoica, membrã a echipajului, care ne-arelatat cã ajutorul militarilor a fost substanþial,iar dumnealor au putut sã îºi desfãºoare activitatea în

condiþii normale. Crucea Roºie din Vrancea a venit cudouã bucãtãrii de campanie ºi aici doamna Stoica i-alãudat pe militarii din Brigada 282 Mecanizatã, care aluat toate mãsurile necesare pentru a se asiguratransportul acestora de la Focºani, pânã în localitateaMãnãstirea. La aceste bucãtãrii se pregãteau cam 100 de porþii de mâncare pentru sinistraþii din zona calamitatã:Spanþov, Chiselet ºi Mãnãstirea.

Împreunã cu militarii Batalionului 2 Infanterieau lucrat ºi muncitori de la Administraþia Naþionalã

de Îmbunãtãþiri Funciare. Unul dintre aceºtia, pe numeªtefan Panciu, ne-a lãudat militarii. A spus cã zi ºi noapteau lucrat împreunã cu militarii noºtri într-un efort

Eve n im e nt

~n lupt\ cu apele

Maior Luigi-Mihail COJOCARU [email protected]

Batalionul 2 Infanteriela inundaþiilede la Mãnãstirea


F o

t o : m r .

L u

i g i - M i h a

i l C O J O C A R U

7/26/2019 2009452980


susþinut, aproape 16-18 ore zilnic.

Spunea cã bãieþii noºtri sunt niºteoameni minunaþi. Unul dintremuncitori s-a interpus peste colegulsãu ºi afirma cã, dacã ar fi dupã el ºidacã ar avea posibilitatea, le-ar ridicao statuie. I-a impresionat faptul cãmilitarii noºtri sunt neobosiþi ºi au o putere de muncã impresionantã.

Pe digul din localitatea Ulmenicoordona activitatea plutonierul

Florin Tuºer. Ce l-a impresionat maimult în aceste zile dramatice – sã neamintim cã militarii noºtri intervinîncã din a doua zi de Paºte – a fostsolidaritatea locuitorilor din comunaMãnãstirea, care au participat ºi s-auimplicat total la ridicarea ºiconsolidarea digului ce apãrã centrulcomunei. De asemenea, trebuiemenþionatã o activitate importantã:

datoritã schimbãrilor de situaþie,comandamentul de crizã de laChiselet, despre care vã relatam în

reportajul ante-

rior, s-a mutat,zilele trecute, înlocalitateaMãnãstirea.Ulterior, dupã ces-a rezolvat ºi si-tuaþia din aceastãcomunã, s-a mu-tat din nou, încursul zilei de

2 mai, în comunaUlmeni, undeacþioneazã, ca ºi pânã acum, cuaceeaºi eficienþã.

S-au eviden-þiat în mod deo-sebit în aceastãactivitate deintervenþie la inundaþii tineri

comandanþi de subunitãþi, dintre careaº aminti pe locotenenþii: PetriºorGavrilescu, Gabriel Burduºel,

Cristian Ichimescu ºi, nu în ultimulrând, pe locotenentul Adrian

Diaconu, care comanda 50 demilitari ce acþionau pe digul de laUlmeni.

Eve n ime nt

~n lupt\ cu apele

47Iulie 2006

F o

t o : m r .

L u

i g i - M i h a

i l C O J O C A R U

F o

t o : m r .

L u

i g i - M i h a

i l C O J O C A

R U

7/26/2019 2009452980


„Scorpionii“ din Brigada 2 Infanterie „Rovine“sunt alãturi de cetãþenii olteni, încã de la primeleevenimente generate de creºterea apelor Dunãrii.Efective impresionante de militari, împreunã cu tehnicadin dotare, au acþionat pentru limitarea efectelorinundaþiilor, pentru salvarea vieþilor omeneºti puse în pericol de apele bãtrânului fluviu. Primele misiuni primitede militarii craioveni au fost de a consolida sau de a

construi diguri care sã opreascã viitura formatã peDunãre. Dar natura a fost mai puternicã decât ei, apele auinundat localitate dupã localitate, mii de persoane ºi-auvãzut gospodãriile sub ape, iar „Scorpionii“ olteni au primit o altã misiune: salvare-evacuare.

În medie, 500 de militari pe zi, zeci de camioaneºi autospeciale de diferite tipuri au fost aruncate în luptacu inundaþiile. Prioritare pentru militarii Brigãzii 2Infanterie „Rovine“ au fost salvarea vieþilor omeneºti ºisiguranþa celor care locuiesc în zonele afectate de ape.

Chiar dacã au fost plasate pe locul secund, salvarea bunurilor materiale ale sinistraþilor a fost o altã misiune amilitarilor olteni în lupta cu apele.

Eve n im e nt

~n lupt\ cu apele

Locotenent Cristian CÃNUCI

„Scorpionii“ sprijinã populaþia afectatã de inundaþii

„Scorpionii“spun cã Sãrata

nu va cãdea!Militarii din garnizoanele Craiova ºi Caracal, indiferentde armã ºi specialitate, au acþionat alãturi de alte insti-tuþii ale statului pentru limitarea efectelor produse deapele Dunãrii în sudul Olteniei.


F o

t o : c p

t . O l i v e r

A N G H E L

7/26/2019 2009452980


Pe o zonã de responsabilitate care se întinde de laGruia la Turnu Mãgurele, militarii de la Brigada2 Infanterie „Rovine“ Craiova au rãspuns „prezent“ºi s-au deplasat acolo unde au fostsolicitaþi: Ciupercenii Noi,Cuipercenii Vechi, Desa, Rast,Bistreþ, Bechet, Sãrata. Fiecareunitate a primit o zonã în care sã facãtot posibilul pentru ca efectelegenerate de apele revãrsate aleDunãrii sã fie cât mai mici.

Am întâlnit, în zona localitãþiiSãrata, „Scorpionii de foc“din Batalionul 325 Artilerie dinCaracal, militari care aveau misiuneade a feri mica localitate de apeleDunãrii. Locotenentul Alin Preda,ofiþerul de relaþii publice al„Scorpionilor de foc“, relata cãmisiunile executate au fost deconstruire ºi de consolidare adigurilor din zona localitãþii.

„Spre surprinderea noastrã - relata domnul locotenent-

populaþia localã a avut o contribuþie activã, participând de la copii pânã la vârstnici însprijinul acþiunilor desfãºurate de militari“.

Batalionul artileriºtilor venisela Sãrata cu convingerea cã va scãpa

localitatea de inundaþii, cã va acþiona cutoate efectivele de care unitatea dispunea

pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv propus.Pe unul dintre autocamioanele artileriºtilor

era înscris un mesaj pentru locuitorii comunei:

„Sãrata nu cade!“.„Am sosit la Sãrata dimineaþa, având pe primul autocamion deviza «Sãrata nu

va cãdea!». Pot sã vã spun cã toþicei 106 militari participanþi la

activitãþile din localitate aveauconvingerea cã acest lucru este

posibil!“ a continuat locotenentul Preda,încheind

cã „Scorpionii“ vor fi alãturi de oamenii aflaþi în

necaz, indiferent dacã Dunãrea va sparge sau nudigurile.

Eve n ime nt

~n lupt\ cu apele

Iulie 2006 49

Foto: cpt. Oliver ANGHEL

F o

t o : c p

t . O l i v e r

A N G H E L

7/26/2019 2009452980


Z i ºi noapte, pe timp ploios sau cu soare,eforturile brãilenilor de a-ºi salva bunurile ºi

terenurile continuã de mai bine de trei

sãptãmâni la digurile de pe ambele maluri ale Dunãrii:

Vãrsãtura ºi Chiscani. Dar ºi la Insula Mare a Brãilei,

la Frecãþei, Agaua, Mãraºu, Stãncuþa ºi Filipoiu. Dacã la

aceastã datã au fost executate lucrãrile de supraînãlþare a

digurilor în toate sectoarele unde s-a impus aceastã

operaþiune, se menþine în continuare pericolul inundaþiilor

datoritã infiltraþiilor ºi eroziunii digurilor, ca urmare a

presiunii la care sunt supuse de cantitatea de apã

nemaivãzutã pânã acum nici de cãtre cei mai vârstnicilocuitori din zonã.

ªi, tocmai pentru a stãpâni numeroasele infiltraþii

prezente în diverse sectoare ale Insulei Mari a Brãilei,

autoritãþile locale au cerut sprijinul armatei.

Astfel, celor 50 de militari de la Batalionul 72 Poduri

din Brigada 10 Geniu, care acþionau la Frecãþei ºi Sãcãu,

li s-au alãturat, începând cu duminicã, 30 aprilie, alte

douã detaºamente a câte 50 de militari din Brigada

282 Infanterie [D.A.3] ºi 8 Artilerie Mixtã din Focºani.

Împreunã executã supravegherea ºi consolidarea digurilor

Eve n im e nt

~n lupt\ cu apele

Maior Viorel CALENCIUC

Geniºtii brãilenisupravegheazã digurileDunãrii

Militarii Armatei Române au continuat misiunile de intervenþie

în zonele afectate de inundaþiile produse de Dunãre. Ostaºi dinBatalionul 20 Infanterie au efectuat misiuni de evacuare apopulaþiei din localitatea Bistreþ. Douã detaºamente din Bata-lionul 26 Infanterie au intervenit la Cârna ºi Mãceºul de Jos.Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“, care auacþionat în localitatea Mãnãstirea, au fost înlocuiþi de militarii

Batalionului 96 Geniu. 250 de militari din Brigãzile 8 Artilerie ºi282 Infanterie au participat de marþi, 25 aprilie, la acþiunile deconsolidare ºi supraveghere a digurilor din Insula Mare aBrãilei ºi din localitãþile Plopu ºi Mãraºu, judeþul Brãila.


F o

t o :

m r .

V i o r e

l C A L E N C I U C

7/26/2019 2009452980


Eve n ime nt

~n lupt\ cu apele

în zona Mãgureni-Plopi, respectiv

Filipoiu.Lucrãrile se deruleazã la foc

continuu, pentru cã infiltraþiile în

diguri se produc fãrã a lãsa timp de

respiro militarilor ºi localnicilor.

Dacã în alte zone ale þãrii oamenii

de la câmp ºi-au încheiat lucrãrile

de primãvarã, aici, în Insula Mare a

Brãilei, localnicii nu au timp decât

pentru supravegherea ºi intervenþiala diguri.

Informam, cu o sãptãmânã în

urmã, cã Batalionul 96 Geniu a pus

la dispoziþia autoritãþilor doljene

26 de corturi pentru cazarea

sinistraþilor. Acum, 50 de militaridin acelaºi batalion intervin în

sprijinul populaþiei din Ulmeni ºi

Mãnãstirea. ªi aici ostaºii participã

la eforturile autoritãþilor de a astupa

breºa recent creatã de apele

revãrsate ale Dunãrii. O altã zonã cu

grad ridicat de risc rãmâne digul de

la Vãrsãtura Chiþcani, acolo unde

militarii de la Batalionul „NaveTreceri Fluviale” executã misiuni de

intervenþie ºi supraveghere la diguri

24 de ore din 24.

Lucrãrile executate contra-

cronometru, nenumãraþii saci cu

pãmânt ºi nisip, au în vedere ºi prognoza nivelului Dunãrii pentru

perioada urmãtoare, deloc

liniºtitoare, deoarece se anunþã

creºteri însemnate pentru finalul

acestei luni. Efectivele ºi tehnica

militarã din Brigada 10 Geniu

destinate pentru eventuala

evacuare a populaþiei din

localitãþile care ar putea fi afectatede inundaþii sunt menþinute

în stare de alertã ºi gata sã

intervinã dacã situaþia o va

impune.

51Iulie 2006

F o

t o : m r .

V i o r e

l C A L

E N C I U C

7/26/2019 2009452980


Î

n urma ordinului primit de la comandantulgarnizoanei, general de brigadã dr. VirgilBãlãceanu, începând cu data de 20 aprilie 2006,

Batalionul Instrucþie Transmisiuni „Pãienjenii negri” a participat la activitãþile de înlãturare a efectelorinundaþiilor în zonele afectate din judeþul Dolj. Numãrulmilitarilor în termen participanþi la aceste acþiuni s-asituat, în funcþie de caracteristicile misiunilor, între 25 ºi50. Ei au fost în permanenþã conduºi ºi coordonaþi decadre militare din statul-major al unitãþii ºi decomandanþii de companii.

S-au executat activitãþi precum încãrcarea sacilor cunisip, care au fost ulterior transportaþi atât cu tractoarele,cât ºi cu elicopterul în zonele afectate din vecinãtateadigului de lângã localitatea Bechet, precum ºi activitãþi deevacuare a populaþiei civile din acest oraº. Astfel deactivitãþi au fost desfãºurate de cãtre militarii noºtri ºi înlocalitatea Ostroveni.

În ceea ce priveºte participarea noastrã la înãlþareadigului, putem spune cã au fost încãrcaþi ºi transportaþizilnic peste 8.000 de saci cu nisip. Asigurarea asistenþei

medicale ºi respectarea normelor de protecþie a muncii aureprezentat o preocupare permanentã a factorilor derãspundere din unitate. Militarii Batalionului Instrucþie

Transmisiuni au fost permanent pregãtiþi sã acþioneze pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor, de fiecare datãcând au fost solicitaþi.

Eve n im e nt

~n lupt\ cu apele

Locotenent Daniel ªERBAN

Transmisioniºtiicraioveni în sprijinulpopulaþiei

Militarii în termen din Batalionul InstrucþieTransmisiuni au acþionat cot la cot cu colegii dinBrigada 2 Infanterie „Rovine“ pentru limitareaefectelor inundaþiilor.


F o

t o : c p

t . O l i v e r

A N G H E L

7/26/2019 2009452980


Alma MaterSe impune cu stringenþã

transformarea actualei

„filozofii“ de promovare

a profesiei militare de

recrutare ºi selecþie aresursei umane

7/26/2019 2009452980


Deºi, potrivit tuturor sondajelor de opinii,instituþia armatã este foarte apreciatã la nivelulsocietãþii româneºti, evoluþia mediului social-

economic, diversificarea ofertelor educaþionale ºi a profe-siilor civile, coroborate cu reforma sistemului militar ºireducerea efectivelor armatei au atras dupã sine scãdereacontinuã a atracþiei tinerilor cãtre profesia ºi cariera mili-tarã, comparativ cu profesiile civile. Dispariþia mitului si-guranþei locului de muncã ºi conºtientizarea actualelorriscuri ale profesiei militare au fãcut ca tinerii zilelornoastre sã fie mai pragmatici, mai bine informaþi desprelumea în care trãiesc ºi mai fermi în alegerea profesiei.

Cu toate acestea, profesia ºi cariera militarã conferãmultiple motive pentru a fi aleasã de cãtre tineri, avându-seîn vedere unele avantaje, care o deosebesc de profesiilecivile. Unul dintre acestea poate fi considerat gratuitatea

ºcolarizãrii, ceea ce include suportul educaþional, tehnico-

material ºi logistic (cazare, hrãnire, echipare, asistenþãmedicalã). Nu este de neglijat însã faptul cã absolvireaunei instituþii militare de învãþãmânt asigurã un loc demuncã la absolvire, la care se adaugã siguranþa profesieiºi evoluþia în cariera militarã, potrivit capacitãþilor, posi- bilitãþilor reale ºi opþiunilor proprii. În ceea ce priveºteviaþa socialã, dupã repartiþie, absolvenþii beneficiazã devenituri sigure ºi facilitãþi pentru familie, plus posibilitãþide afirmare în domenii conexe învãþãmântului militar(artã, culturã, sport etc.).

În perspectiva trecerii de la serviciul militar obligatoriula sistemul completãrii structurilor cu militari pe bazã devoluntariat, este de aºteptat ca problematica atragerii resur-sei umane spre cariera militarã sã se contureze ca o pro-vocare esenþialã, a cãrei abordare va necesita cu siguranþão schimbare de atitudine ºi imagine, atât din partea angaja-

torului, cât ºi a celor care opteazã pentru profesia militarã.

lma mater

Tendin]e

Colonel Marian GARGAZ

O armatã maiatractivã pentru tineri

Parte integrantã a amplului proces de transformarea sistemului militar, profesionalizarea armateireprezintã una din direcþiile prioritare de acþiune

specifice managementului resurselor umane.


7/26/2019 2009452980


În acest context, potrivit noilor re-glementãri statuate la nivel naþional, profesia militarã se va extinde incluzândºi soldaþii/gradaþii voluntari, categoriede personal care va lua locul militarilorîn termen. În aceste condiþii, promova-

rea profesiei militare capãtã noi carac-teristici ºi forme de manifestare.

Pentru rezolvarea în interesul arma-tei a problemei în cauzã se impune custringenþã transformarea actualei „filo-zofii“ de promovare a profesiei mili-tare, de recrutare ºi selecþie a resurseiumane care urmeazã sã fie integratã în procesul de profesionalizare a institu-þiei militare. Astfel, demersurile speci-

fice acestui domeniu de activitate vortrebui sã vizeze cu prioritate adaptareacadrului legislativ ºi a sistemului de re-crutare ºi selecþie la cerinþele specificeserviciului militar pe bazã de volunta-riat, precum ºi crearea unor structurispecializate de selecþie ºi recrutare a personalului militar la nivelul catego-riilor de forþe ale armatei ºi creºtereacredibilitãþii acestora.

Se impune, de asemenea, o recru-

tare de tip activ, prin cãutarea candida-þilor ºi contactul direct cu aceºtia înmediile în care-ºi desfãºoarã activita-tea, nu aºteptarea lor; alãturi de dez-

voltarea ºi diversificarea colaborãrii cumediile civile ºi grupurile de suport aleacestora (pãrinþi, profesori, lideri de opi-nii, personalitãþi politice ºi din massmedia etc.) ºi, nu în ultimul rând, utili-zarea cu prioritate a metodelor ºi proce-deelor specifice marketing-ului agresiv.

Atragerea tinerilor spre cariera mi-litarã ºi instituþiile militare de învãþã-mânt trebuie abordatã în contextul uneireacþii rapide la semnalele pieþei forþeide muncã ºi a adaptãrii ofertei la evo-

luþiile cererii. Aceasta presupune,totodatã, diversificarea formelor ºi mo-dalitãþilor de promovare a ofertei pri-vind profesia militarã ºi o mai mareflexibilitate a sistemului militar, avândla bazã principiile nediscriminãrii, ºan-selor egale, accesului liber ºi necondi-þionat la informaþii.

Un impact deosebit l-ar avea asupratinerilor potenþiali candidaþi sã urmezeo carierã militarã prezentarea materia-

lelor promoþionale prin intermediul ele-vilor ºi studenþilor aflaþi la studii în in-stituþiile militare de învãþãmânt, cu pri-lejul unor acþiuni educative extraºcola-re comune (ºtiinþifice, cultural-artisticeºi sportive). Acþiunile gen „Ziua Porþi-lor Deschise“, festivitãþile de depunere

a Jurãmântului militar, aniversãrile ºiceremonialurile militare, precum ºiîntâlnirile tinerilor civili cureprezentanþii unitãþilor operaþionali-zate ºi ai instituþiilor militare de învãþã-mânt, având ca tematicã consilierea ºiorientarea ºcolarã a acestora, constituie prilejuri favorabile de mediatizare ºicreºtere a atractivitãþii carierei militare.

O altã modalitate de atragere a tine-rilor spre cariera militarã o constituievizitarea de cãtre elevii ºcolilor ºi lice-

elor civile, acolo unde este posibil, ainstituþiilor militare de învãþãmânt ºi aunitãþilor operaþionalizate, unde aceºtia pot vedea ceea ce fac militarii, pe carede multe ori îi admirã, vãzându-i îm- brãcaþi în uniformã, pe stradã, la tele-vizor sau la parade.

În concluzie, problematica atrageriitinerilor spre profesia ºi cariera mili-tarã trebuie abordatã în contextul noilorreglementãri privind profesionalizarea

resursei umane a forþelor terestre. Im- portant este ca cei interesaþi sã intre însistemul militar ºi sã perceapã corect„meseria de militar“, care conferã unuitânãr tot ceea ce-ºi poate dori de la o profesie ºi îi permite sã facã faþãtuturor provocãrilor vieþii.

lma mater

Tendin]e

55Iulie 2006

7/26/2019 2009452980


S âmbãtã, 3 iunie, la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul“ din Alba Iulia a fostdezvelitã placheta de ªcoalã Europeanã

obþinutã de colegiu la data de 8 mai.La acest eveniment, ce a coincis cu încheierea

Spartachiadei desfãºurate în acest an la Alba Iulia, au participat importante oficialitãþi ale judeþului, printre care:Cosmin Covaciu – prefect, Ioan Bogãþanu - viceprimar,Cornel Sandu – inspector ºcolar; aceºtia au înmânatdiplome elevilor ºi profesorilor care s-au ocupat de proiectele ce le-a adus certificarea.

Munca pe care colectivul CMLAlba Iulia adesfãºurat-o din 2001 ºi pânã acum s-a fructificat prin

distincþia de ªcoalã

Europeanã care acum stã mândrã pe o plachetã la intrareaîn liceu.

Certificatul de ªcoalã Europeanã este rezultatul a trei proiecte: LANDSCAPES, EUROBANCABURSA ºiKINGS’ROAD, pe care colegiul le-a prezentat în cadrulunui concurs desfãºurat între 177 de licee ºi colegii.„CMLAlba-Iulia s-a bucurat de aprecierea comisieiºi a primit un numãr de puncte care a prins-o în calificarealãturi de alte 13 ºcoli ºi, mai mult, ne-am calificat pelocul patru“, a declarat domnul colonel Voicu Cioarã,comandantul colegiului.

Pentru obþinerea certificatului s-au implicat foartemult cadrele didactice ale colegiului, coordonatori de

proiecte fiind doamnele profesoare: MarinelaNiþu, AdelaIacob,

lma mater

{coal\ european\


Primul colegiu militar -ªcoalã Europeanã

La Alba Iulia e sãrbãtoare! Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul“ a obþinut certificatul deªcoalã Europeanã, o mare distincþie decernatã

celor mai bune ºcoli ºi licee care participã laactivitãþi ºi proiecte de cooperare europeanã.


F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


„care s-au implicat trup ºi suflet în

activitãþi, alãturi de 100 de elevi bunicunoscãtori ai limbii engleze“(col. V.Cioarã).

Toatã activitatea de cooperare

internaþionalã a fost coordonatã

de doamna director-adjunct Delia

Stãnilã dar bineînþeles meritul

îl are întreg colectivul colegiului.Titlul de ªcoalã Europeanã este

valabil doar pentru trei ani,

ceea ce înseamnã cã elevii ºi

profesorii din Alba Iulia nu au timp

sã de bucure de performanþa lor, ci

trebuie sã munceascã mai departe

la proiectele pentru urmãtoarea

certificare.

„Este o onoare pentru noisã primim acest titlu,

cãci se obþine greu.

Prin activitãþile

de cooperare

internaþionalã

am cãpãtat

experienþã

ºi elevii

colegiuluiau vizitat

locuri noi ºi ºi-au perfecþionat

deprinderile de a comunicacu elevi din þãri cu tradiþie: Italia,

Germania, Lituania, Slovenia,

Turcia“.

Pentru distincþia obþinutã

ne mândrim cu viitorii noºtri

camarazi de la Alba Iulia ºi vã

felicitãm pentru cã sunteþi mereu în

topul celor mai buni;

tineþi-o tot aºa!

lma mater

{coal\ european\

57Iulie 2006

F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


D in partea ªcolii Naþionale Superioare de Inginerie,Studii Tehnicã ºi Armament (ENSIETA) din Brest

– instituþie cu care ATM are o îndelungatã colaborare – profesorul André Quinquis a susþinut o expunere privind

tratamentele pentru caracterizarea semnalului. O cercetarecu aplicabilitate mai ales în domeniul radarelor.

Profesorul Quinquis este specializat în ingineria sisteme-lor de cercetare ºi observare, iar parcursul sãu profesional aînceput în 1986, ca doctorand la Grupul de Studii Submarinea Atlanticului (GESMA), instituþie la care a fost profesor ºicercetãtor în perioada 1989-1992. Ulterior ºi-a continuat ac-

tivitatea la ENSIETA, unde a parcurs treptele profesionale pânã la cea de director ºtiinþific. Într-un scurt interviu, profesorulQuinquis a fãcut referire la colaborarea dintre ENSIETA dinBrest ºi ATM din Bucureºti, precum ºi la modul în care cele

douã instituþii recruteazã studenþi pentru proiecte comune.— Domnule profesor, este interesant pentru cititorii

noºtri sã cunoascã modul în care cele douã instituþii au

început colaborarea.

— Colaborarea dintre ATM ºi ENSIETAa început în 1995când, în cadrul unor programe europene, am primit primiistudenþi din ATM într-un stagiu la Brest. Acest schimb s-a

accentuat de-a lungul anilorºi avem din ce în ce maimulþi studenþi. Este unschimb foarte bogat, princare am putut sã ne testãmmetodele pedagogice folo-site la cursurile ºi discipline-le predate. De-a lungul ani-lor am realizat o apropiere pedagogicã între cele douãinstituþii ºi am dezvoltat onouã strategie pedagogicã.Dacã este sã mã refer îndomeniul tratamentelorsemnalului, aici am dez-voltat un program pe

lma mater

Academica


Cercetarela nivel european

Sala de Marmurã a Palatului Cercului Militar Naþional a fost gazdaconferinþei „Communications 2006“. Aflatã la a 6-a ediþie, activitateaorganizatã în parteneriat de cãtre Academia Tehnicã Militarã (ATM)ºi Universitatea „Politehnica“ din Bucureºti, a reunit 20 de univer-

sitãþi din 10 þãri strãine (Franþa, SUA, Olanda, Anglia, Belgia,Bulgaria, Elveþia, Germania, Italia ºi Ungaria), totalul lucrãrilor înregistrate ridicându-se la 119 (30 din strãinãtate).


7/26/2019 2009452980


calculator în comun, ATM ºi ENSIETA,cu ajutorul cãruia studenþii se descur-

cã singuri, devenind astfel un fel deautodidacþi în domeniul tratamentuluisemnalului.

— Colaborarea dintre cele douã

instituþii se reduce numai la

pregãtirea studenþilor?

— În afarã de aceste schimburi, sunt profesori care îºi fac tezele de docto-rat în co-tutelã, ceea ce înseamnã cãdiplomele lor sunt recunoscute atât de

cãtre partea românã, cât ºi de cea fran-cezã. Este un real avantaj pentru ei,deoarece au dublã recunoaºtere a diplo-mei. În plus, au practica specialã aacestei cercetãri comune, colaborative,concretizatã prin articole de specialita-te ºi alte contribuþii ºtiinþifice ale auto-rilor români. Spre exemplu, în echipa pecare o conduc acum la Brest, am cinciromâni, printre care un doctorand care

ºi-a terminat teza în co-tutelã, pe dome-niu radar, ºi doi studenþi din ATM careau venit pentru un proiect de studii.Aceste schimburi nu pot sã fie decât be-nefice atât pentru partea francezã, câtºi pentru partea românã. Este un semncã începem sã construim efectiv Europa,ca o comunitate de þãri cu culturi proprii. Este un avantaj ºi pentru studenþiinoºtri care ies din Franþa, deoarece pot

sã vadã cum se trãieºte în altã parte,care sunt obiºnuinþele culturale ºi parti-cipã astfel la construirea Europei.

— Vorbeaþi despre schimburile pe

care le realizaþi cu ATM Bucureºti.

Cum ajung studenþii români sã facã

stagii de pregãtire la ENSIETA?

— Recrutarea stagiarilor pe care îiluãm la Brest nu este unidirecþionalã.Noi discutãm cu cadrele ºi responsabi-lii de la ATM Bucureºti pentru a ºti, înfuncþie de proiectele de cercetare ºi deacþiunile de cercetare pe care le-am

identificat, care sunt cei mai buni stu-denþi dispuºi sã facã parte din echipele

pentru începerea proiectului. La noi nuse pune accentul exclusiv pe compe-tenþa ºtiinþificã, ci ºi pe capacitateaacestora de a se integra într-o culturãdiferitã. Nu este foarte simplu sã viidintr-o altã þarã pentru patru sau cinciluni, sã lucrezi în laboratoarele noastreºi sã te confrunþi cu creaþia ºtiinþificã.

Dacã se sesizeazã ºi un recul în ca-drul acestor schimburi, el este cauzat

de faptul cã recrutarea studenþilor ro-mâni pentru studii în Franþa – precumºi cei de la universitãþi franceze caresunt trimiºi în România pentru stagiulde varã la Academia Tehnicã Militarã– presupune o alchimie între competen-þele ºtiinþifice ºi capacitãþile studenþilorde a se integra în echipã. Ei trebuie sãlucreze împreunã timp de douã-trei luni,uneori chiar patru ani, ºi nu este sufi-

cient doar sã se integreze în echipa decercetare, ci ºi în cultura þãrii. Aceastaînseamnã integrare perfectã. Iar o inte-grare perfectã nu trece numai prin la-tura ºtiinþificã. Studentul trebuie sãaibã ºi capacitãþi sociale ºi capacitãþiumane care trebuie integrate.

În ceea ce ne priveºte, avem o ex- perienþã în recrutare de 10 ani ºi cu-noaºtem profilul de student care sã seintegreze în ATM Bucureºti pentru unstagiu ºi, de asemenea, cunoaºtem pro-filul studentului român care se poateintegra într-o echipã de cercetare laBrest; fie cã suntem noi, francezii, ceicare facem recrutarea, fie colegii noº-tri români de la ATM.

— Cum apreciaþi cã se descurcã

studenþii noºtri la Brest? S-au

integrat bine în colectiv?

— Primul lucru pe care îl facem în

privinþa studenþilor români este sã îi vi-zitãm, ca sã vedem cum s-au instalat.Le dãm camere din campus în apropie-

rea colegilor francezi, pentru a partajaviaþa nocturnã, deoarece ei ajung sã

meargã împreunã la serate ºi astfel seintegreazã mai uºor în cultura localã.Dacã la început limba de lucru este en-gleza, foarte rapid, limba de lucru devinefranceza. Singura dificultate, în ceeace ne priveºte, este cã dacã de întâlnescdoi studenþi români la aceeaºi cerceta-re, ei continuã sã vorbeascã româneºte,de aceea trebuie sã avem grijã sã îi se- parãm foarte repede, pentru a-i obliga

sã foloseascã o altã limbã. Dacã searase întâlnesc cu toþii ºi vorbesc româ-neºte, nu este nici o problemã. Urmã-rim o integrare perfectã doar în labo-rator, iar o integrare perfectã trece prin utilizarea limbii.

Chiar dacã noi înþelegem ºi româna,ei trebuie sã facã eforturi pentru a vorbifranceza sau engleza, care sunt limbilede lucru. La fel, atunci când studenþii

noºtri vin la ATM, ei nu trebuie sã vor- beascã numai franceza, ci o altã limbãde lucru, care poate fi ºi româna. Chiardacã avem cunoºtinþã de efortul membrilor instituþiei române – mai ales pro-fesorul ªerbãnescu – de a vorbi numaifranceza, considerãm cã nu este chiarcel mai bun cadou care se poate face!Pentru cã ºi studenþii francezi trebuiesã se obiºnuiascã sã facã faþã diferen-

þelor de culturã care existã între þãri.Dar, în final, totul se petrece foarte bine.Nu pot spune cã au fost dificultãþi

majore în ceea ce priveºte integrarea.ªi insist asupra acestui aspect pentrucã, în viziunea noastrã, nu este necesarca studenþii sã fie pregãtiþi doar ca buni oameni de ºtiinþã, ci trebuie sãfie antrenaþi sã facã faþã ºi lucrului înechipã, mai ales când membrii aces-teia provin din mai multe þãri. Atunciei trebuie sã aibã capacitãþi culturaleºi de sociabilitate pentru a se integraîn laborator.

lma mater

Academica

59Iulie 2006

7/26/2019 2009452980


Insurgenþa din Irak creºte în intensitate ºi se diversi-ficã. Teroriºtii ºi luptãtorii strãini, irakienii radicali(atât sunniþi, cât ºi ºiiþi) ºi fostele elemente ale regi-

mului Saddam constituie principalele grupãri insurgentecare conduc acþiuni împotriva forþelor Coaliþiei. Toategrupãrile insurgente beneficiazã de expertizã de la militariiºi foºtii membri ai serviciilor de informaþii din cadrulfostului regim Saddam.

Acþiunile diferitelor grupãri insurgente sunt uneori com- plementare. Un atac terorist dramatic poate revigora toate

elementele insurgente ºi din acel moment numãrul acestorava creºte semnificativ, aºa cum s-a întâmplat pe 9 aprilie 2005,la centrul de detenþie din Abu Ghurayb, ºi ulterior, în 29-30aprilie 2005, când a fost atins apogeul atacurilor cu maºini-capcanã în Bagdad. Nu trebuie omis incidentul de la Samarradin 22 februarie 2006, care a avut ca efect creºterea în inten-sitate a conflictului sectarian, în special între ºiiþi ºi sunniþi.

Urmare a acestor evenimente, nivelul atacurilor de toatetipurile a crescut simþitor. Se presupune cã, sunniþii radicalisunt responsabili pentru cele mai multe atacuri cu armamen-tul uºor de infanterie, aruncãtoare ºi dispozitive explozive

improvizate (DEI). La atacurile executate de sunniþii radi-

cali, se adaugã cele atribuite teroriºtilor ºi luptãtorilor strã-ini, multe dintre ele atacuri-sinucigaºe, cu o ratã ridicatã de pierderi, cei mai vizaþi fiind civilii.

Acþiunile insurgenþei urmãresc sã atragã atenþia mass-mediei ºi amplificarea percepþiei existenþei unui haos ºi aunui mediu de securitate nesigur pe plan intern.

De asemenea, grupãrile insurgente concureazã pentruinfluenþã, luptând pentru controlul oraºelor, regiunilor, acti-vitãþilor criminale sau sprijin popular. Armele ºi materialelefolosite de cãtre insurgenþi sunt disponibile pretutindeni.

Atentatorii-sinucigaºi strãini ºi operaþiile informaþionale permit teroriºtilor sã creeze efecte disproporþionate faþã denumãrul lor sau numãrul de atacuri pe care le executã.

Caracterul variat al insurgenþei irakiene îi oferã acesteiaatât vulnerabilitate, cât ºi putere. Lipsa unei conduceri uni-tare (personal, sunt sceptic ºi nu exclud existenþa unei con-duceri centralizate) limiteazã capacitatea insurgenþei de aangaja în mod efectiv forþele Coaliþiei sau guvernul. Cel maimare avantaj al insurgenþilor este acela cã, în timp ce forþeleCoaliþiei ºi guvernul trebuie sã furnizeze securitate, serviciide bazã ºi sã dezvolte þara, insurgenþii au nevoie numai sã

submineze eforturile de reconstrucþie a þãrii ºi sã ameninþecetãþenii.

Tacticile insurgenþilor ºi þintele asupra cãrora acþioneazãsunt foarte variate. Atacurile cu armament uºor de infanterie,raidurile, ambuscadele, atacurile, sabotajele, precum ºi ata-curile de genul „loveºte ºi dispari“ sunt principalele tehnici pe care aceºtia le folosesc împotriva forþelor Coaliþiei. Înacelaºi timp, folosesc asasinatele, rãpirile, decapitãrile ºi ope-raþiile informaþionale pentru a intimida ºi controla popula-þia. Împreunã, aceste tactici, tehnici ºi proceduri (TTP) sunt

desemnate pentru a evita superioritatea forþelor Coaliþiei ºia exploata pãrþile slabe ale acesteia.Pentru cele mai multe dintre atacuri, forþele anti-Coaliþie

acþioneazã în celule de cinci pânã la zece combatanþi pentru

Univer s mil i ta r

Tendin]e

Colonel GHEORGHE VIªAN

Tactici folositede insurgenþa irakianã împotriva forþelor Coaliþiei


7/26/2019 2009452980


a menþine mobilitatea ºi a evita captu-rarea. Toate metodele de atac sunt pro-iectate pentru a permite celulelor insur-gente sã loveascã rapid ºi sã scape dedetectare.

Atacul cu armament u[orde infanterie (SAF)

Întrebuinþarea atacului cu armamen-tul de infanterie are loc pe timpul lup-tei apropiate ºi ca þinte, de regulã, suntvizate patrulele, convoaiele Coaliþiei

sau anumite þinte planificate din timp, precum ºi cele de ocazie. Atacul seexecutã de unu-doi insurgenþi, folo-sind cu precãdere pistoale-mitralierã, pistoale, puºti semiautomate cu lunetãsau mitraliere. Ca poziþii de tragere pot fi folosite etajele superioare aleclãdirilor, ferestre, intersecþii de strãzi,autoturisme sau motociclete, precumºi alte poziþii pregãtite din timp.

Atacul cu dispozitiveexplozive improvizate (DEI)

Insurgenþa din Irak reprezintã ceamai eficace campanie de întrebuinþarea dispozitivelor explozive improvizateîmpotriva oricãrei structuri militare mo-derne. Peste 50% din totalul pierderi-lor forþelor Coaliþiei (rãniþi ºi uciºi înacþiune) s-au datorat atacului cu astfelde dispozitive. Insurgenþii au întrebuin-

þat în mod efectiv DEI, dezvoltând con-strucþia ºi tehnicile de amplasare înfuncþie de tacticile, tehnicile ºi proce-durile folosite de cãtre forþele Coaliþi-ei. De asemenea, insurgenþii au obser-vat ºi au exploatat anumite aspecte le-gate de deplasarea convoaielor sau pa-trulelor (cele mai folosite itinerare, mo-dul de executare a escortei etc.). Þin-tele lor predilecte sunt vehiculele ºi

personalul care executã patrularea saucercetarea debarcat din mijloacele blin-date. Cele mai multe atacuri cu DEI au

avut loc întriunghiul sunnit(nord Tikrit,vest Ar Ramadi,est Bagdad). Pelângã acestea,insurgenþiiconduc atacurisinucigaºefolosind maºiniîncãrcate cu exploziv (VBIED),

de cele maimulte oricirculând pe lângã blindatele sauautovehiculele Coaliþiei sau depla-sându-se în locuri publice unde se aflãoameni adunaþi, dupã care detoneazãexplozivul aflat în autovehicul sau asupra sa (sub haine – SVEST, în sacoºe,geamantane sau rucsacuri). Atacurilesinucigaºe împotriva þintelor fixe nece-sitã ajutor din interior în vederea execu-

tãrii recunoaºterii ºi sustragerii de lacontroalele forþelor de securitate. Maimult, la locul atacurilor sinucigaºe seaflã doi insurgenþi care filmeazã acþiu-nea. Foarte mulþi dintre atentatori suntexperþi în producerea ºi amplasareaDEI, dupã experienþa câºtigatã în altezone fierbinþi, ca de pildã Afganistan,Bosnia, Cecenia ºi Palestina. O întrea-gã documentaþie referitoare la acest

subiect este disponibilã pe internet sauîn alte surse media. Se estimeazã cã in-surgenþii vor continua sã-ºi adaptezetacticile ºi procedurile, în conformita-te cu mãsurile de contracarare între- prinse de cãtre forþele Coaliþiei.

Atacul cu arunc\toare degrenade antitanc

Din cauza folosirii frecvente aaruncãtoarelor de grenade antitanc decãtre insurgenþi, analiza acestui sistemde armament necesitã o atenþie specia-lã. Cu toate cã aruncãtorul de grenadeeste descris ca o armã „antitanc“, capa-citatea sa de penetrare a blindatelor, puterea explozivã ºi distanþa de trage-re ameninþã nu numai tancurile, ci toa-te tipurile de vehicule, clãdiri sau locuride dispunere a trupelor. Atât înAfganistan, cât ºi în Irak s-au raportatincidente în urma cãrora s-a folosit fo-cul aruncãtoarelor de grenade antitancîmpotriva elicopterelor Coaliþiei.

Þintele cele mai cãutate sunt: clã-dirile, bazele Coaliþiei, convoaiele, pa-

trulele, punctele de control, însã celemai vizate rãmân mijloacele blindate.Atacurile de acest gen au loc atât ziua,cât ºi noaptea.

Continuare în numãrul viitor.

Univer s mil i ta r

Tendin]e

Iulie 2006 61

7/26/2019 2009452980


C

a o schimbare a tacticilor militare, soldaþii

americani se vor opri ºi vor lupta în loc sãtragã ºi apoi sã-ºi continue drumul atunci cândconvoaiele lor sunt atacate pe drumurile irakiene,a explicat Harvey Perritt, purtãtorul de cuvânt alComandamentului Instrucþie ºi Doctrinã al ForþelorTerestre din Fort Monroe, SUA.

„În primii doi ani de misiuni în Irak, convoaieleatacate doar au rãspuns cu foc ºi ºi-au continuat drumul“

a spus Roger Gaines, ofiþer al batalionului de operaþii.

„Acest lucru a indus teroriºtilor ideea cã americaniicedeazã uºor. De acum înainte convoaiele se vor opriºi se vor lupta cu inamicii“.

Schimbarea se datoreazã, în parte, ºefului statuluimajor, general Perer Schoomaker, care sublinia filozofiaunui rãspuns mai riguros la atacuri, remarca Peritt.Pregãtirea este obligatorie pentru toþi militarii ºi seschimbã în funcþie de specialitatea fiecãruia.

Militarii americani auîncercat deja noua strate-

gie exersând focul con-voaielor în poligonul dela Grafenwöhr. „Ne pre-gãtim pentru a lupta cuinamicii“, a spus Gaines,un militar în vârstã de45 de ani, originar dinPortland Ore, încadrat înDivizia 1 Blindate. „Dacãte opreºti ºi lupþi, poþi cel

puþin sã-i neutralizezi sausã-i duci la punctul încare sã renunþe“.

Univer s mil i ta r

Tendin]e


Convoaiele americaneriposteazã dacã suntatacate în Irak

Militarii americani care însoþesc convoaiele înIrak ºi-au schimbat modul de acþiune. Atuncicând vor fi atacaþi nu îºi vor mai continua drumul;ei se vor opri ºi vor lupta.


7/26/2019 2009452980


În aprilie, 35 de soldaþi dintr-o com-

panie aflatã în compunerea diviziei,au executat o deplasare în convoaieºi au rãspuns unei simulãri ce a implicat o bombã pe marginea drumuluiºi mai multe atacuri cu foc de armã.De fiecare datã când convoiul a fostatacat, soldaþii au pãrãsit maºinile ºis-au adãpostit, dupã care au executatfoc asupra þintelor care s-au ivit.

Un comandant de pluton,

sublocotenentul Joshua Mendozadin Arizona, spunea cã focurile dearmã executate în timp ce secontinua drumul nu transmiteauinsurgenþilor mesajul corect. „Ei auvãzut cum convoaiele atacate îºicontinuã drumul“, a spus acesta.„Inamicii au crezut cã ei ar fiînvingãtorii. Acum noi ne ducemsã-i scoatem «din joc»“.

Sergentul Charles Ahlborn, din

San Diego, în vârstã de 36 de ani,considera cã schimbarea tacticiloreste necesarã pentru cã rebelii sunttot mai inteligenþi. „Ne cunoscreacþiile în anumite situaþii. Acumdoi ani nu ar fi încercat sã neopreascã“ a spus acesta. „Dar acumdispozitivele explozive improvizatesunt din ce în ce mai rãspândite pecâmpul de luptã, ºi rebelii fac tot ce

pot ca sã opreascã convoaiele“.„Ceea ce încercãm noi sã facem estesã ne pregãtim pentru orice fel deacþiuni neprevãzute ºi scenarii pecare rebelii le pot folosi împotrivanoastrã. Obiectivul nostru nu este sãîi exterminãm. Dorim doar sã ne protejãm ºi sã neutralizãmameninþarea care este iminentã pentru convoi“. Sergentul Joel

Arbour a luptat în nordul Irakului din

2004 pânã în 2005 cu Divizionul 2din Regimentul 14 Cavalerie.Bãrbatul are 28 de ani ºi este originardin Santa Fe, Texas. El a spus cã întimpul escortelor din Irak a fostatacat cu arme de calibru mic,grenade cu alice, bombe amplasate pe ºosea, maºini-capcanã ºi atentatesinucigaºe. Atunci unitãþile încetaufocul ºi continuau drumul. Dar

timpurile s-au schimbat, a mai spusacesta.Insurgenþii s-au învãþat sã

loveascã direct, ºtiind cãamericanii vor fugi, urmând caapoi sã blocheze militarii cu oambuscadã frontalã. „Acesteantrenamente ne fac sã fim pregãtiþi pentru multiple atacuri“,a mai adãugat Arbour.

Univer s mil i ta r

Tendin]e

63Iulie 2006

7/26/2019 2009452980


Univer s mil i ta r

Eurosatory 2006


Anul acesta a fost deschis în perioada 12-16iunie, la complexul expoziþional Nord-Villepinte din Paris, ºi a întrunit peste 1.000 de

expozanþi din 47 de þãri, reunind 1.070 de întreprindericare participã direct sau indirect la echipamentele forþelorarmate sau de securitate. România a fost prezentã cu unstand organizat de Ministerul Economiei ºi Comerþului,Ministerul afacerilor externe ºi Asociaþia patronalãPATROMIL.

Ca o noutate a acestei ediþii, a fost amenajatã ºi oexpoziþie în aer liber, cu o suprafaþã de 3.000 mp, unde afost expusã tehnicã logisticã. De asemenea, a fost realizatîn premierã, în centrul Salonului, un stand cu tematica„Inovaþii“ destinat cercetãrii franceze în domeniultehnologiei producþiei de armament, în timp ce, învecinãtate, asistenþa era delectatã cu demonstraþiiledronelor ºi roboþilor folosiþi în operaþiuni antitero sau de

supraveghere ºi cercetare. Tot la capitolul „noutãþi“ s-aînscris ºi pavilionul „Europa“, unde s-au reunit AgenþiaEuropeanã de Apãrare (AED) ºi o reprezentanþã a Statului

Major al Uniunii Europene (EMUE), ca o materializarea Apãrãrii Europene.

Þara noastrã a trimis la Paris 10 companii, unele denotorietate mondialã, precum Romarm ºi Romtehnica,însã acestora s-au alãturat ºi agenþi economici cu capital privat precum Electromagnetica Ploieºti, MFA SA Mizilsau Stimpex SA Bucureºti.


[email protected]

Salonul internaþionalde armament ºiechipamente terestre

ºi aerieneSalonul Internaþional pentru industria de apãrarecu producþie pentru forþele terestre ºi aeriene,"Eurosatory 2006", a ajuns la a 9-a ediþie.

7/26/2019 2009452980


Univer s mil i ta r

Eurosatory 2006

65Iulie 2006

Oferta companiilor noastre a fost, din punct de vedere calitativ, la

standardele celorlalþi participanþi. Expoziþia noastrã a fost organizatã pe douã teme principale: soldatul viitorului în forþele terestre ºimijloace de combatere a terorismului.

În ceea ce priveºte echiparea luptãtorului, au fost prezentateechipamente de protecþie balisticã, chimicã ºi biologicã, la care s-auadãugat ºi cele specifice pirotehniºtilor.

Dintre firmele strãine participante le "Eurosatory 2006" au fãcut parte ºi "coloºi" din Germania, Franþa ºi Anglia, precum ETECGmbh, ARES, Thales, entitãþi economice care „dau tonul“ pe piaþainternaþionalã de profil ºi imprimã o evoluþie rapidã a tehnicii ºi

echipamentelor militare.

Sistemul modular de protecþie a forþelor, COBS-CT(Counter-Observation Barrier Screen Counter-Terrorist),de la Saab Barracuda (Suedia) a fost conceput pentruoperaþiile externe cu scopul de a securiza o zonã sensibilãde tipul unui punct de comandã militar, bazã aerianã

sau a forþelor speciale, centre de comunicaþii etc.Sistemul este constituit dintr-o barierã (camuflaj)antidetecþie/antiintruziune ºi antideflagraþie care integreazãun amestec metalic protector împotriva proiectilelor ºivehiculelor, la fel de rezistent ca ºi un zid de beton.

Bariera poate opri orice vehicul cu o masã de pânã la6 tone, care o loveºte cu o vitezã de 55 km/h sau poatereduce cu 90% efectul unei grenade antitanc de tip RPG-7.Bariera este greu de detectat cu mijloacele moderne deobservare, deoarece lasã urme foarte slabe în domeniulvizibil (se apropie de infraroºu), termic ºi radar.

În ceea ce priveºte folosirea, constructorii afirmã cã nusunt necesare echipamente specifice. Opt oameni pot montamodulele de 3×10 m pentru a realiza pânã la 500 m/zi de ecran protector care, spre deosebire de variantele clasice, poate fidemontat la încheierea misiunii ºi refolosit cu o altã ocazie.

Barierq antitero în variantq suedez ã

Pistolul automat SigPro SP-2022 FOF (Force on

Force) al firmei germane Sig-Sauer este o armã cu bãtaie micã, destinatã cu precãdere antrenamentului personalului din poliþie, jandarmerie ºi grãniceri.

Arma este protejatã de o carcasã din polimerîntãrit, are lungimea totalã de 187 mm (þeava=98 mm, ºase ghinturi cu

pasul de 250 mm, linia de mirã=150 mm), cântãreºte 760 g cuîncãrcãtorul gol, a cãrui capacitate este de 15 cartuºe.

Versiunea FOF seamãnã cu SP-2022 standard. Ghinturile, tot în numãrde ºase, au pasul de 254 mm, încãrcãtorul nu poate fi folosit la varianta standard ºi nu se

poate trage decât cu muniþie de exerciþiu: 9 mm FX cu proiectile marcatoare ºi CQT cu

bãtaie redusã. Cele douã tipuri de muniþie sunt produse de firma canadianã Simunition.Manºonul, carcasa ºi mânerul sunt de culoare roºie. La varianta FOF poate fi instalat ºi un pointer laser sau o lanternã.

Pistoale Sig-Sauer pent ru ant renament

7/26/2019 2009452980


Univer s mil i ta r

Eurosatory 2006


Ca urmare a evoluþieirãzboiului modern, când blindatele trebuie sã facã faþãacþiunii neconvenþionale agherilelor urbane, GiatIndustrie (Franþa) a prezentatultima versiune de Leclerc,adaptat noilor cerinþe. Acesta

beneficiazã de tehnologiaAZUR (Action en ZoneURbane – Acþiune în ZonãUrbanã), motiv pentru caresetul de echipamente cu careeste dotat a fost studiatîmpreunã cu STAT (ServiceTechnique de l’Armée deTerre – Serviciul Tehnic alForþelor Terestre) francez. În

acest fel sunt puse în evidenþã tehnologiile actuale, disponibile pentru a face faþã misiunilor de luptã în localitate.Faþã de variantele anterioare, de unde sunt pãstrate caracteristicile importante, AZUR include ºi un sistem panoramic deobservare ºi supraveghere de aproape 360°, o turelã operabilã prin telecomandã cu o mitralierã NF1 de 7,62 mm ºi unindicator cu punct roºu. La acestea se adaugã un sistem de comunicaþii fãrã fir pentru contactul cu infanteria debarcatã.

Tancul este protejat împotriva loviturilor cumulative de tip RPG-7 de cãtre blocuri active ºi reactive. Turela a fostranforsatã pentru a rezista la gloanþele de 7,62 mm, în plus, pe tanc au fost montate grilaje pentru protecþia împotriva„cocteilurilor Molotov“.

Partea din spate este prevãzutã cu un portbagaj dublu de tip cufãr, în care se pot transporta echipamente necesareinfanteriei ºi pot fi largate atunci când soldaþii sunt în acþiune.

Tancul Leclerc reconfigu rat pent ru lupt a în loc alit ate

Se pare cã modelul romantic al topografului care bãteacâmpurile patriei cu stadia în mânã ºi teodolitul în spinareau apus definitiv. Cel puþin în Franþa, pentru cã GeoConcepta prezentat, la „Eurosatory 2006“, o soluþie cartograficãmilitarã ºi un modul 3D.

Motorul cartografic permite tratarea, vizualizarea ºitransmiterea aplicaþiilor militare în mod operaþional.Defense este un sistem compatibil cu formatele militareDigest Raster/Vector (USRP, ASRP, VMAP1) precum ºi cu

alte imagini provenite din surse diferite (imagini satelitare,tv THD-Spot ºi Okonos). Sistemul permite, de asemenea, sãgenereze grile UTM (MRGS) prin adãugarea unui caroiaj

UTM pe o hartã GeoConcept, cu scopul de a putea lucra înmai multe sisteme de proiecþie militare.

Modulul 3D care îi este asociat, permite sã rãspundã ºialtor segmente din domeniul apãrãrii: pregãtirea misiunilor,informaþii, sisteme de comandament, gestiunea crizelor,logisticã.

Sistemul poate fi utilizat atât în cabinetul de lucru cât ºiîn teren, întrucât asociaþia sistem/modul permite exploatareaMNT (Modèles Numériques de Terrain - Modele digitale

ale terenului). În plus, sunt integrate mai multe posibilitãþicum ar fi: calculul profilelor lungi sau determinarea zonelornevãzute.

Modele digit ale pent ru hq r]ile militare

7/26/2019 2009452980


Grafica: lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA

7/26/2019 2009452980


P entru Brigada 10 Geniu, ultimele luni au fostmai mult decât foarte pline. Dacã despreintervenþia batalioanelor la inundaþiile din zona

Dunãrii s-a vorbit ºi s-a scris fãrã zgârcenie la vremearespectivã, mai puþin se ºtie cã, în paralel cu activitãþile

desfãºurate în zonele afectate de ape, instrucþiasubunitãþilor ºi-a urmat cursul dupã documentele de planificare. Astfel, în luna mai s-a executat un exerciþiude tip MAPEX, concomitent cu preluarea unormateriale de la structuri desfiinþate, la care s-a adãugat ºiorganizarea Festivalului Internaþional al MuzicilorMilitare. O manifestare care se desfãºoarãîn sincron cu nu mai puþincelebrul festival„Haricleea

Darclé“, iniþiat de dr. Nicu Teodorescu ºi continuat deMariana Nicolesco.

Prima ediþie a festivalului militar a avut loc în 1996,când, la iniþiativa domnului general Eugen Bãdãlan, s-aureunit muzicile militare din mai multe garnizoane ale

fostei Armate a 2-a. „Iniþial a pornit ca un festivalnaþional al muzicilor militare, cu o periodicitate anualã“îºi aminteºte ºeful Cercului Militar Brãila, colonelul înrezervã Petre Gurãu. La a treia ediþie, în 1998, a participatºi muzica militarã a armatei ucraineene; astfel, festivalul a

cãpãtat caracter internaþional. Periodicitatea adevenit bienalã ºi, pe Esplanada

Dunãrii, ºi-au prezentatshow-urile de fanfarã

muzici militare

din

Cultu r \

Eveniment


Trecea fanfara militarãFestivalul Internaþional al Muzicilor Militare

a devenit deja o tradiþie, aflându-se la cea de a 7-aediþie ºi la al zecelea an de la lansare. S-au reunit,pe malul bãtrânului Danubius, la Brãila, formaþiimilitare de muzicã din Austria, Republica Moldova,

Statele Unite, Turcia ºi, bineînþeles, România.


F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o

º A N G H E L A C H E

7/26/2019 2009452980


Cul tur \

Eveniment

Germania, Turcia (o prezenþã perma-

nentã, spun organizatorii),alãturându-se ulterior muzicieniimilitari din Austria, RepublicaMoldova iar, în acest an, ºi un cvintetde suflãtori din forþele terestre aleStatelor Unite.

În 2002 ºtafeta organizatoricã afost preluatã de cãtre actualul coman-dant al brigãzii de geniu, domnulcolonel Mihai Tofan. „În acel an mã

mutasem în Brãila, în funcþia delocþiitor al comandantului, iar întâm- plarea a fãcut ca în toamnã sã sedesfãºoare a 5-a ediþie a festiva-lului“. Colonelul Tofan venea dupã oexperienþã pe care dumnealui aconsiderat-o destul de durã. Tocmai participase, în cadrul Statului MajorGeneral, la organizarea reuniunii maimultor adjuncþi ai Apãrãrii din statele participante la SEEBRIG. „Avândaceastã experienþã, m-am implicatchiar cu entuziasm la organizareafestivalului. Puteam lua contact cuspecificul organizãrii în zona cultura-lã a armatei, destul de diferitã faþã deceea ce fãcusem pânã atunci“. A ur-mat ediþia a 6-a, cu inerentele „upgrade-uri“

iar, la

festivalul de anul acesta, s-a

constituit deja un comitet de iniþia-tivã condus de locþiitorul coman-dantului brigãzii, colonelul EugenEne.

„Ediþia a 7-a a festivalului se bucurã de o participare deosebitã, iarefortul organizatoric a fost pemãsurã“ afirmã, la rândul sãu,domnul Gurãu. „La organizareafestivalului ºi-au dat concursul Statul

Major General, Statul Major alForþelor Terestre, Serviciul MuzicilorMilitare, Cercul Militar ºi Casa deCulturã din Brãila, principalul finan-þator fiind Primãria, la care s-a adãu-gat ºi un important efort financiar alSMFT“.

Deschiderea ediþiei a 7-a a festi-valului a avut loc în ziua imediaturmãtoare serbãrii a 175 de ani de laînfiinþarea muzicilor militare înArmata României. De aceea ºi desfã-ºurarea a fost scoasã din tipare.Vineri, 30 iunie, formaþiile militarede muzicã au concertat în diferitelocuri din oraº ºi împrejurimi. În parcul Traian, brãilenii au pututasculta marºurile intonate de Fanfara

Militarã a Forþelor Aeriene din

Republica Turcia. Acorduri calde, parcã desprinse din undele Dunãrii,majoritatea pieselor interpretateavând rãdãcini în muzica tradiþionalãturcã. La sfârºitul reprezentaþiei, o parte din suflãtori ºi-au lãsat instru-mentele de-o parte ºi s-au constituitîntr-un cor ad-hoc. Foarte puþini dincei prezenþi am înþeles cuvintele, însãcu toþii am fost vrãjiþi de rezonanþele

cântecului, iar aplauzele au pornit dininimã.

În parcul din faþa Primãriei a cân-tat Fanfara Militarã a ArmateiFederale austriece. Dacã vreodatã arfi necesar sã se materializeze cuvin-tele stil ºi eleganþã, atunci iniþiatorulacestui demers ar trebui þinã cont ºide formaþia militarã austriacã. Cu oþinutã impecabilã, sub bagheta cãpi-tanului Harald Haselmayer – capelanmilitar, de o eleganþã demnã de undescendent al unui mare imperiu –muzicienii austrieci ne-au reamintit,dacã mai era nevoie, care este patriamuzicii de fanfarã. Au fostinterpretate marºuri tradiþionaleaustriece ºi, de câteva ori s-au simþit

69Iulie 2006

F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o º

A N G H E L A C H E

7/26/2019 2009452980


ºi câteva influenþe din muzica cehã.Responsabilul pe probleme de relaþii

publice al fanfarei federale austriece,colonelul Alexander Barthou, a venit pentru prima datã în România, înacest „oraº drãguþ“, unde a pututvedea „câteva locuri frumoase“.

„M-am întâlnit cu militariidumneavoastrã la exerciþiile NATO,

iar mai înainte de acestea, pe timpulexerciþiilor din cadrul Parteneriatului pentru Pace, ºi mi-am fãcut mulþi prieteni români. Dar astãzi le potaprecia ºi latura artisticã“ declara

colonelul Barthou în exclusivitate pentru „Revista Forþelor Terestre“.

Cu ani în urmã avusese ocazia sã maiasculte, la Berlin, o formaþieromâneascã de muzicã militarã ºi eranerãbdãtor sã repete experienþa laspectacolul dedicat serbãrii Muzicii

Militare Române.Spectacol care a început la

orele 20, dupã ce, în deschidere,cvintetul american a delectataudienþa cu sonoritãþi de jazz ºi

transpuneri preclasice, loculviorilor, violelor ºi violoncelelorfiind luat de alãmuri. Timp pecare o duzinã din componenþiiMuzicii Reprezentative aMinisterului Apãrãrii Naþionalel-au folosit intensiv, invadândterasa din vecinãtate, înîncercãri disperate de a-ºi potoli

„arºiþa“ cu bere. Lãutarii noºtrinu s-au dezminþit nici de dataaceasta!

Cultu r \

Eveniment


F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o º

A N G H E L A C

H E

F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o º

A N G H E L A C H E

7/26/2019 2009452980


Ploaia de sâmbãtã a dat peste cap planurile organizatorilor, deschiderea(oficialã) de la orele 18 fiind repro-gramatã pentru a doua zi, la orele 10,cu parada muzicilor militare. A fost

un adevãrat regal. „Balul“ a fost des-chis de Muzica Reprezentativã a Mi-nisterului Apãrãrii Naþionale. Caîntr-un ritual, fiecare fanfarã se opreaîn faþa tribunei oficiale unde, pe rit-muri de marº militar – fanfara austri-acã în acordurile marºului Radetzki –, prezentau un spectacol în miniaturã.Din nou turcii ne-au încântat când au

pãrãsit „arena“ cu cântecul lor rupt parcã din undele fluviului dar, surpri-za cea mare a fãcut-o Muzica Milita-rã a Forþelor Navale din Constanþa.

Fanfara a fost flancatã pe stângade tineri tãtari în costume negre, tra-diþionale, cu sãbiile la brâu, iar ladreapta de fete tãtãroaice cu diademe pe frunte, îmbrãcate în rochii roºii,lungi pânã la pãmânt, brodate cu

motive tradiþionale. În faþã, cinci tã-tãroaice în vârstã, îmbrãcate, de ase-menea, în costume tradiþionale.

Fanfara s-a oprit, s-a aliniatîn faþa asistenþei ºi a începutsã interpreteze un cântec popular tãtãrãsc, timp încare cele cinci femei au

dansat un dans tãtar bãtrânesc. Cu câteva luni în urmã levãzusem într-o emisiune TV ºi amaflat cã sunt afiliate Cercului Militarde la Mangalia.

Ceea ce trebuia sã se întâmpleîn douã zile s-a consumat în ºaseore dense de spectacol, încheiat

aproape de miezul nopþii, în focuride artificii. O duminicã pe care brãilenii ºi-o vor aminti, cusiguranþã, cel puþin pânã laurmãtoarea ediþie a FestivaluluiInternaþional al MuzicilorMilitare.

Cul tur \

Eveniment

Iulie 2006 71

F o

t o :

l t . c o

l . D r a g

o º

A N G H E L A C H E

F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o º

A N G H E L A C H E

F o

t o :

l t . c o

l . D r a g o º

A N G H E L A C H E

7/26/2019 2009452980


Cultu r \

Carte - istorie


C

onsecvent demersului sãude a pune în vitrinã istoria

celor fãrã de istorie,domnul Adrian Majuru ne poartã ºide aceastã datã într-o lume a oglinzii.O realitate care nu seamãnã câtuºi de puþin cu cea plãsmuitã de Lewis Caroll pentru Alice, fiindcã aici toate valo-rile sunt rãsturnate, inversate.

Este „lumea de sub preº”, loculunde se ascund mizeriile uneisocietãþi în care nu existã voinþa ºinici dorinþa de a face curãþenie. Este

realitatea incomodã, fãrã farduri, pecare domnul Majuru, coordonatorulMuzeului de Artã Popularã„Dr.Nicolae Minovici”, o prezintã învolumul „Bucureºtiul subteran –cerºetorie, delincvenþã, vagabondaj”, prima dintr-o serie de zece lucrãri.

Un subiect pe care domnulMajuru îl abordeazã foarte des, fie înconferinþele sale de la Cercul MilitarNaþional, fie prin mesajul vizual dinexpoziþia „Excluºii” pe care a organi-zat-o anul trecut la Palatul ªuþu. Înceea ce priveºte volumul de faþã, alcãrui coordonator este, domnul

Majuru a declarat cã face partedin subiectele care îl preocupã de

mai multã vreme, aºa cum i-a preocupat, la modul concret, ºi pealþii înaintea sa. „Mã gândesc ladoctorul Nicolae Minovici care,în anul 1905, a înfiinþat ServiciulPublic de Salvare, primul din sud-estul Europei”.

Potrivit domnului Majuru,acesta avea ca scop, în afarã desalvarea accidentaþilor, ajutorareacelor aflaþi pe strãzi: copii ai

strãzii, cerºetori sau vagabonzi.„Tinerii erau trimiºi la ºcoalã iar,dacã depãºeau 14 ani, urmauinstituþiile de învãþãmânt pentruarte ºi meserii. Cei foarte bãtrânierau cazaþi în azile, iar cei careerau în puterea vârstei, chiar dacãaveau un handicap fizic, erauangajaþi pe la diverse prãvãlii sausocietãþi manufacturiere”.

Cu siguranþã, cerºetoria ºi vaga- bondajul nu sunt fenomene specifi-ce anilor noºtri ºi, cu atât mai puþin,sud-estului Europei. Ele au existatîntotdeauna ºi, de fiecare datã, s-a

încercat o soluþionare a acestora. ªidomnul Adrian Majuru considerã cãnu existã un panaceu pentru aceastã boalã a societãþii. Se simte însãdator sã aducã, sub diferite forme, problema în faþa mai-marilor zilei,dacã nu pentru a gãsi o rezolvaredefinitivã, cel puþin pentru o limi-tare ºi scãdere a fenomenului.


O lume în altã lume:Bucureºtiul subteranExistã o faþã a realitãþii, mai puþin cunoscutã, ce

refuzãm sã o privim, dar este trãitã de cei pentrucare existenþa înseamnã supravieþuire. Pentruei, Soarta a decis sã priveascã în altã parte.

7/26/2019 2009452980


Cultu r \

Literatur\

73Iulie 2006

Din luna ianuarie, Cercul MilitarPloieºti este gazda cenaclului„Laurenþiu Fulga”, grupare

condusã de scriitorul Victor Sterom, ce reu-neºte, la ºedinþele bilunare, oameni de literede marcã din lumea literarã prahoveanã.

Înfiinþatã iniþial la începutul anilor ’90,gruparea a funcþionat, pentru câþiva ani, laCasa de Culturã din Ploieºti, fiind cunoscutãsub denumirea de Cenaclul „I.L. Caragiale”.

Dupã o pauzã destul de îndelungatã, fonda-torii cenaclului – scriitorii Victor Sterom,Emanoil Toma ºi Cornel Cubleºan – au reuºitsã reînchege activitatea membrilor, de dataaceasta într-o miºcare literarã care poartãnumele scriitorului militar Laurenþiu Fulga.

„Cenaclul este o poartã de intrare în viaþaliterarã a oamenilor care scriu” - declaradomnul Victor Sterom. „Pe lângã aceasta, noiîl considerãm ºi o tribunã de lansare care semanifestã prin revista de literaturã «Esteu»,

publicaþie ce are deja patru apariþii. Este con-ceputã ca o revistã flexibilã, destinatã nunumai literaþilor prahoveni, ci tuturor oame-nilor de litere, de la Satu Mare ºi pânã laConstanþa.” Potrivit domnului Sterom, în

paginile publicaþiei se poate citi prozã, poe-zie, criticã literarã, însemnãri de scriitor saunote de cãlãtorie.

În ceea ce priveºte activitatea literarã, înafara ºedinþelor de cenaclu – foarte vii ºi sa-vuroase – la aceastã datã se poate vorbi deja

despre o lansare de carte a domnuluiEmanoil Toma. „Oameni cu ºtaif”este o colecþie de interviuri pe careautorul le-a realizat de-a lungultimpului cu diferite personalitãþi.Sunt prezente, între coperþile cãrþii,dialoguri cu Victor Simion, NicolaeManolescu, Eusebiu ªtefãnescu,Maia Morgenstern, Horaþiu Mãlãele,Gelu Voican Voiculescu, ClaudiuIordache, personalitãþile enumeratefiind doar câteva din lunga listã deintervievaþi ai autorului.

„Vreau sã spun cã cenaclul este ogrupare vie ºi am vrea sã rãmânã aºa

atâta timp cât vom fi primiþi laCercul Militar din Ploieºti” - aîncheiat domnul Victor Sterom.


Cenaclu literarla CerculMilitar Ploieºti

Într-o lume unde totul costã, iarpreþurile pentru o carte sunt dince în ce mai ridicate, edituravirtualã LiterNethttp://editura.liternet.ro/ pare sãfacã un gest aproape sinucigaº.Aici se pot gãsi gratuit, ca înrafturile unei biblioteci publice,cãrþi în format pdf la „preþuri“ (înkilobiþi) destul de rezonabile.

Ceea ce înseamnã cã pânã ºiposesorul de neinvidiat al uneiconexiuni dial-up poate accesa oadresã pentru o carte.

Vã propunem deci un prim titluºi am ales zona poeziei. Carteavirtualã se numeºte „Silabeleomnivore“ ºi este scrisã deIoana Ieronim. De ce „Silabe om-

nivore“ se în-

treabã, în re-cenzie, IuliaPopovici?Pentru cãsunt silabe(auto)devora-toare, care cu-prind ºi re-gurgiteazã o

realitate agresivã, pe care astfel o îmblânzesc. O cuminþesc, odumiresc, îi amuþesc urletele ºizbuciumele.

Sunt ca ºi cântecele de trecere ce îi însoþesc pe cei morþi în lumeade dincolo, desprind fir dupã firde durere, amintire ºi resemnare.Poemele de trecere vorbesc des-pre purgatoriul sufletului întremundanul acaparator ºi eterul

spiritului încarcerat în carneatrãdãtoare.http: editura liternet ro carte php?carte=184

Literaturã Literaturã compensatã compensatã

Scriitorul Emanoil TomaScriitorul Emanoil Toma

F o t o : l t . c o l D r a g o º A N G H E L A C H E

7/26/2019 2009452980


C oncursul a constat în probe de atletism

(100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1500 m,sãritura în înãlþime, sãritura în lungime,

aruncarea greutãþii, ºtafetã 4x100, ºtafetã 4x400), tir, baschet, handbal, volei, tenis de masã ºi triatlon.

A fost o competiþie de amploare ce a adunat pentrucâteva zile sute de elevi, antrenori, arbitri ºi organizatoriîn cetatea Alba Iuliei dar si pe ªeful Statului Major alFortelor Terestre, gl.lt.dr. Ioan SORI, Presedintele deonoare al competitiei, care a deschis oficial Olimpiada.

Probele s-au desfãºurat concomitent, iar elevii s-au luptat

cu toate forþele pentru a aduce faimã ºi trofee colegiuluilor.

La proba de atletism, una dintre cele mai importante,

cãci se spune cã cine câºtigã atletismul câºtigã

spartachiada, elevii de la CML „Mihai Viteazul” Alba

Iulia au fost în cea mai bunã formã ºi au câºtigat, iar

zicala s-a potrivit ºi de data aceasta, gazdele ieºind

pe primul loc în clasamentul general al competiþiei.

Spo r t

Competi]ii liceale


Olimpiada de varãa sportului militar

Anul acesta „Olimpiada de varã a sportului militar liceal“finala pe Fortele Terestre, s-a desfãºurat la Alba Iulia, înperioada 29 mai - 4 iunie. Competiþia, cunoscutã pânã în

anul 2004 sub denumirea de spartachiadã, a adunat loturilecelor trei colegii militare liceale: CML „Mihai Viteazul“Alba Iulia, CML „ªtefan cel Mare“ Câmpulung Moldovenescºi CML „Dimitrie Cantemir“ Breaza.


F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Pe locul doi s-au situat elevii de la

CML „ªtefan cel Mare” CâmpulungMoldovenesc, iar pe locul trei

CML „Dimitrie Cantemir” Breaza.Rezultatele celorlalte probe au

fost însã foarte importante, elecontribuind la rezultatul final alconcursului; astfel, la tir, echipa AlbaIuliei a stabilit un nou record prinelevul Daniel Gãinã, care a obþinutun punctaj de 234 de puncte ºi a

clasat colegiul pe locul întâi. La baschet ºi tenis de masã echipa prahovenilor a ieºit învingãtoare, darla volei masculin a venit rândulelevilor din Câmpulung sã-ºi iarevanºa. Restul probelor, handbal,volei feminin ºi triatlon audemonstrat forma excelentã în caresportivii din Alba s-au aflat, aceºtiareuºind sã adune toate medaliile de

aur ºi sã mulþumeascã totodatãgaleriei care i-a susþinut frenetic latoate probele.

Felicitãm echipa formatã din ceizece elevi ai CML „Mihai Viteazul”Alba Iulia: elev Camelia Vieru, elevDiana Diaconu, elev fruntaº AncaCandale, elev sergent Iulia Mursa,elev fruntaº Rebecca Bãlþãtescu, elevcaporal Lavinia Gheorghe, elev

sergent Natalia Ciocotiºan, elevFlorin Rus, elev Vlad Ioniþã, elevAurel Tãmãºiloni, care coordonaþi dedoamna Daniela Filimon, referentulde relaþii publice al colegiului, aueditat un ziar ce a cuprins informaþiiºi comentarii despre spartachiadã.

Ziarul a apãrut sub numele de„Curier Sportiv” ºi a avut cincinumere, denumirea fiind o extensie a publicaþiei liceului „Curier” – peri-odic de informaþie (in)dependentã de

tot ce se întâmplã în ºcoalã –, careare o apariþie lunarã, fiecare numãrfiind realizat de elevi din clase ºi anidiferiþi de studiu.

Din mulþimea de articole scrisede talentaþii redactori ai „CurieruluiSportiv” am ales unul care sã vãintroducã în atmosfera spartachiadei,scris de eleva fruntaº Anca Candale,CML „Mihai Viteazul” Alba Iulia.

Revan[\... feminin\!În cea de-a doua zi a olimpiadei

de varã a sportului militar liceal, primul sport care a deschiscompetiþia a fost tenisul de masã –fete.

Atmosfera din salã s-a simþit multmai apãsãtoare ºi mai nesigurã faþãde cea din confruntarea bãieþilor.

Emoþiile au fost cele care auvorbit în locul concurenþilor ...

Pentru a le susþine, alãturi de ele

au fost colegii din lot, care au avutgrijã sã le încurajeze, sã le înþeleagã

starea de spirit ºi emoþiilecopleºitoare din acel moment.

Competiþia a fost armonioasã,dominatã de graþie, miºcãrile

categorice ale bãieþilor fiind înlocuitede eleganþa ºi fineþea fetelor.La începutul concursului, toate cele

trei concurente aveau dorinþa de a în-vinge, însã nu toate ºi-au vãzut visulîmplinit.

Clasamentul stabilit ziua anteri-oarã de bãieþi a fost schimbat. Elevacap. Bianca Angelescu de laCâmpulung a reuºit sã salveze eºeculcolegului sãu ºi onoarea colegiului,

ocupând locul întâi, învingând înambele meciuri cu 4-1. Pe locul doi, prin eleva cap. Alexandra Peneoaºu,s-a clasat Breaza,iar pe locul trei Alba Iulia,reprezentatã de eleva cap. OanaLincariu.

O bucãþicã de emoþie a fostconsumatã; însã, cea mai mare partea rãmas pentru confruntarea de ladublu, confruntare la care toþiîºi pun speranþele în multdorita victorie.

Spo r t

Competi]ii liceale

75Iulie 2006

F o

t o : s

l t . A n d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Mãrturisesc cã nu credeam cã atmosferaminunatã creatã de Olimpiada SportuluiMilitar Liceal de Varã de anul trecut va

îmbrãca templul lui Cantemir atât de curând! Timp de treizile C.M.D.C. a purtat straie de sãrbãtoare prin deschi-

derea Campionatului de Minifotbal între colegiile militaredin þarã. Mare, mare bucurie pentru cantemiriºti, care au„scãpat“ de orele de curs ºi grãbiþi au pornit spre bazasportivã în cãutarea amintirilor de la Spartachiada trecutã,dar nu singuri, ci alãturi de dascãli, cadre militare, ce mai,toatã suflarea liceului a încurajat cele trei echipe, nunumai cu glasul ºi palmele, ci mai ales cu inima.

Colegiul s-a deschis sub îndemnul: „Fie ca cel mai bun sã câºtige!“. Toate echipele au dovedit o îndemânaredemnã de invidiat într-ale fotbalului, dar, ca orice

competiþie, au existat ºi învinºi ºi învingãtori. C.M.D.C. aobþinut o victorie categoricã, aºa cum ºi-a propus anultrecut la Câmpulung Moldovenesc, în cetatea lui ªtefancel Mare, unde n-au reuºit sã se claseze decât pe ultimulloc, dar mãrturisesc ei: „A fost plãcut, dar acum la noi

acasã, parcã a întrecut orice aºteptare“. „Cuibul de ºoimi“a fost alintat de o vreme frumoasã pânã joi, când ploaia a biciuit terenul de minifotbal ºi a transformat meciul Alba-Iulia – Breaza într-o competiþie a sãriturii prin bãlþi, dar jucãtorii nici nu i-au simþit asprimea: „A fost ploaie?!“

Spectacol adevãrat ne-au oferit tinerii jucãtori, maiales în ultimele douã meciuri ce au devenit decisive, darºi galeria, care i-a susþinut necontenit.

„Antrenamentele au fost diferite de modul în care am jucat, strategia s-a schimbat, pasele scurte au fostînlocuite de cele pe atacanþi, iar tehnica de atac propusãde antrenorul nostru, domnul profesor Ilici Sidorian, se pare cã a dat roade“ declara elevul sergent Muºescu.

Disputele au dezvãluit talente deosebite, copii care promit ºi au de zis multe pe terenul de fotbal... pãcat cã

ºansele de a-ºi îmbunãtãþi calitãþile par a se rãri pe an cetrece, o datã cu fondurile alocate unor astfel deconcursuri.

Premierea a fost realizatã de domnul colonel IoanArmanu, care, pe lângã mulþumirile adresate tuturora,

începând cu participanþii la competiþie, cadremilitare ºi didactice, continuând cu galeria, aþinut sã menþioneze cã a rãmas plãcut impresio-nat de spiritul de fair-play ce a unit cele treiechipe, mai ales cã a surprins gestul strângerii

mâinilor între cele douã echipe de la Breaza ºiAlba-Iulia.ªi ca orice sãrbãtoare, nu putea sã se finali-

zeze fãrã o horã mare-mare pe mijlocul plato-ului, ca adevãraþi campioni, horã ce prevesteºteSpartachiada de anul acesta ce îi va surprinde peelevii de la colegiul „Mihai Viteazul“ în hainede gazdã.

Din nou la noi cu surprize... ºi sperãm la eicu aceleaºi surprize plãcute!

Nu uitaþi: Sportul înnobileazã spiritul.Învingãtori sau învinºi, nu lãsaþi spiritul de fair- play sã se stingã!

Spo r t

Competi]ii liceale

Elev caporal Elena VLASE Sub semnul fair-play-ului


F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Spo r t

Competi]ii liceale

E levii s-au luptat cu toatã forþa pentru cupele ºimedaliile obþinute, deºi vremea nu a fost de par-

tea lor. La proba de cros, ploaia mocãneascã a

însoþit concurenþii pe dealurile din

Câmpinaºi

i-a ambiþionat sã alerge parcã ºi mai tare. Elevii de laColegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ din Câmpulung

Moldovenesc, antrenaþi de domnul profesor col. (r.) IlieMoldoveanu, s-au clasat pe primul loc în clasamentul peechipe, elevul caporal Lucian Vasilovschi, elevul

sergent-major Daniel


Emoþii ºi bucuriela campionatele sportivede la Breaza

Agitaþie mare la Breaza la jumãtatea lunii mai, undeColegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ a gãzduit„Campionatele militare de cros, ºah ºi minifotbal“ finalelepe Forþele Terestre între loturile colegiilor militare liceale.

77Iulie 2006

F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Spo r t

Competi]ii liceale

Trefaº ºi eleva fruntaº Roxana Maximocupând câte un loc pe podium ºiastfel aducând cupa probei pe echipela Câmpulung Moldovenesc. Probafemininã de cros a fost câºtigatã de

eleva caporal Oana Dãuº de la Co-legiul Militar Liceal „DimitrieCantemir“ Breaza.

Ca sã nu fie cu supãrare, proba deºah feminin a fost câºtigatã dupã des-fãºurarea de întâlniri cu timp redus deconcurenta Colegiului Militar Liceal„Mihai Viteazul” Alba Iulia, elevafruntaº Alexandra Marian, iar probamasculinã de elevul fruntaº Liviu

Iancu, Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir“ Breaza.La partidele de ºah feminin a fost

mai multã încordare ca oricând; feteles-au învins pe rând una pe cealaltãajungând la egalitate, iar singura mo-dalitate de departajare a fost desfãºu-rarea de întâlniri cu timp redus, cu-noscute sub denumirea de „blitz-uri“.Concurentele au fost înconjurate de

colegii lor, care le-au susþinut din pri-viri ºi în tãcere, tensiunea putându-seciti pe faþa ºahistelor ce nu au avut

decât zece minute pentru a-ºi desã-vârºi strategiile.

Am spus în paragraful anterior „sãnu fie cu supãrare“ ºi asta deoarececupele au fost împãrþite egal, fiecare

colegiu câºtigând câte o probã.La minifotbal, locul I a fost ocupat de gazde, antrenate de profesorulSidorian Ilici.

Au ieºit scântei la meciurile defotbal, elevii s-au luptat aproape ca laun campionat de divizie A, dar bine-înþeles fãrã blaturi, cãci arbitrii Biro-ului educaþie fizicã din forþele te-restre, plt. Marinel Purcea ºi profeso-

rul Cãtãlin Dobrovici, au fostimparþiali. Locul II a fost ocupat deCLM Alba Iulia, aceºtia fiindsurclasaþi dupã departajarea prinlovituri de la 7 metri din meciul cugazdele.

Au meciuri frumoase, cu multeºuturi ce au ajuns în plasele portari-lor, rezultatele vorbesc singure: CMLBreaza – CML Câmpulung Moldo-

venesc (5-0), CML CâmpulungMoldovenesc – CMLAlba Iulia (2-4),CMLAlba Iulia – CML Breaza (2-3

dupã loviturile de la 11 metri). Meritã

amintitã componenþa echipei care aieºit învingãtoare ºi a adus multã bucurie suporterilor ce au cântat încor „Cantemir echipa mea/ O iubescºi þin la ea/ Luptã, luptã, luptãCantemir“: elev caporal Victor Varzã,elev sergent Marius Radu, elev fruntaºSorin Moraru, elev fruntaº GeorgeIvanov, elev sergent Sorin Pricop,elev fruntaº Bogdan Cârstea, elev

caporal Decebal Dobricã, elev sergentCiprian Muºescu, elev Ionuþ Bãcanu,elev fruntaº Marian Urse. Cel maiimportant om al fotbalului la Breazaa fost portarul Victor Varzã, înmâinile cãruia a stat victoria atât la propriu, cât ºi la figurat. Victor esteîn clasa a XI-a la CML Breaza ºi arecea mai mare medie din an, este pasionat de fizicã ºi nu rateazã nici o

olimpiadã.Felicitãri organizatorilor, gazdelorºi sportivilor pentru forma excelentãîn care s-au prezentat!


F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

F o

t o : s

l t . A n d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Spo r t

Cros

Aleile parcului Trivale din Piteºti au gãzduit

pe 11 aprilie „Campionatul Militar de Cros“memorial Mr. Balogh Szilard, organizat de

Biroul de educaþie fizicã din Statul Major al ForþelorTerestre. În cadrul concursului, aflat la cea de-a douaediþie, s-au întrecut loturile ºcolilor de aplicaþie dinsubordinea Statului Major al Forþelor Terestre, respectivSibiu, Piteºti ºi Buzãu. Militarii participanþi au alergat încadrul a douã probe, proba masculinã de 12 km, iarcealaltã, femininã, de 3 km, fiecare lot fiind reprezentatde câte opt sportivi.

Astfel, în fruntea clasamentului general pe echipes-a clasat echipa ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijinde Luptã „General Eremia Grigorescu“ - Sibiu, locul aldoilea a fost ocupat de ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã „Mihai Viteazul“ din Piteºti, iar ultimul loc arãmas ªcolii de Aplicaþie a Forþelor pentru OperaþiiSpeciale „General-maior Grigore Baºtan“ din Buzãu.

Militarii din Sibiu, antrenaþi de locotenent-colonelulVasile Uzuneanu, au ocupat toate locurile fruntaºe ale po-diumului atât la proba masculinã, cât ºi la cea femininã.Cupele ºi medaliile au fost împãrþite între sportivii sibieni,la proba masculinã militarul angajat Petre Cotescu a câºti-gat medalia de aur; el fiind urmat la mare distanþã deceilalþi clasaþi: militarul angajat Cristian Gavrilescu ºi plutonierul Cristian Dughiri, care au ocupat locurile doi ºirespectiv trei. Podiumul probei feminine a fost ocupat tot

de sportivele de la Sibiu: sergent Nicoleta Buºilã pe primul loc, iar pe locurile doi ºi trei maistru militarFlorina Andricioaiei ºi sergent-major Daniela Sãroi.

Meritele pentru organizarea Campionatului de crosaparþin domnului colonel Ioan Armanu, ºeful BirouluiEducaþie Fizicã ºi Sport, care a þinut sã organizeze aceastãediþie în memoria unui fost coleg , maiorul SzilordBalogh, care a decedat împreunã cu soþia, maiorul ElenaBalogh, într-un tragic accident auto în urmã cu un an.Cei doi militari fãceau parte din echipa Centrului de pregãtire montanã din Predeal ºi au fostsportivi de performanþã, ofiþeri cu pregãtirea fizicãcare ºi-au dedicat întreaga activitate sportului, ei fiindnelipsiþi de la competiþiile sportive ºi aplicativ-militare.Soþii Balogh au organizat ºi participat la multe


ªcolile de aplicaþies-au aliniatla concursul de cros

Iulie 2006 79

F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


Spo r t

Cros

concursuri, iar rezultatele au vorbit

de la sine: maiorul Szilord Balogha fost campion naþional la atletism,dar a câºtigat multe medalii ºi laschi, iar soþia sa a fost campioanãmilitarã la cros pe echipe ºi laorientare turisticã.

Tatãl maiorului, ºi acesta fostmilitar de carierã, colonelul înrezervã Ernest Balogh,a fost prezent la competiþiadesfãºuratã la Piteºti ºi a primit ocupã în memoria fiului sãu.

„Este un lucru deosebit demiºcãtor faptul cã aceºti colegi carele-au apreciat activitatea la

valoarea lor adevãratã, au denumit

acest concurs în memoria lor“

ne-a declarat colonelul Balogh,

evident emoþionat de moment.


F o

t o : s

l t . A n

d r e e a

F L E A N C U

7/26/2019 2009452980


7/26/2019 2009452980


Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	life4rock
View:	216 times
Download:	0 times

2009452980

Documents