2005=MINUNILE VREMURILOR DIN URMA

7/27/2019 2005=MINUNILE VREMURILOR DIN URMA

http://slidepdf.com/reader/full/2005minunile-vremurilor-din-urma 1/113



MINUNILEVREMURITOR DIN URMA

Traduceredin limba rusd:FlorentinaCristea

Carte ipdritd cu binecuvAntareaPreaSfinlitului PdrinteGALACTION,

EpiscopulAlexandrieiqi Teleormanului

g,



Foto coperti: Icoana care a

Derzavino,Rusia, n anul2000.

inceput sd sAngereze n

DIN PARTEAAUTORULUI

Ce m-a determinat sd scriu aceastX carte?

primul rAnd, mila fala de oanaenii care nu cred

pumnezeu.

Ugia.,s;CIu*irmplinitt-qa 9--s-e.mleleprevestitaa{eale celei de-a doua Veniri a Domnului nostru Iisus

Hristos, qareva avq4 o-c,incurAnd-Din clipf, ?n clipi

vateS la-sgPrafald$i seva arAta n mod oficial fiara,

antihdsbrllalsul-Iisus.Antenglq -lqi se vdd deja in toate fdrile. El va

doryry 42-deluni inainte de venirea lui lisus. Qreatiq

fglosescbarut va pdtnurde Pestelal Este condus de

computerul princip

.@ige

rI$L" vor inlocui banii. Acestea sunt carte-lgl9

fiutri. Pe,ele s-e. flfl" pdul fiarei gi numdrul Pqrsonalal fiecdrui locuitor al planetei noastre.Qifrele gu pgt

ti-yirzvte de ochiul obignuit. Aceste cifs: au.-incepllt

dsja-el$e+useP,@d s-a*u-pe.frunt-eeqnului. AgeasJl*9$1lgcelgg*f1Arei.acXvrei, deexemplu, sd mergi pe gratis la discotecd,doar pui

mAnasub pecete

Nur{rbn'l fiarei se .intAlne..gteot mai -dg-s-pe

proausele alimentare.-gi" e-celp iqclustri-a.le. iecare

Inln

; t



.f ;

:T

cod (sle bare) are acestnumdr (trei bare duble lainceputi-rl, a rnijlocul gi la sfArgitulcodrrlui; ele suntpulin rnai lungi.decAt elelaitebare sunt grupuri degase).{.cestnumdr a pdtruns n televiziLrne,a radio,in rnedicind, r:rartd - in toate sferelevietii umane.Are ioc codificareaoamenilor.

Qpiaau apdmt chiar

pa$apoarte$ai, i41*pselg $e_AflA-666.Ilea-egte't€, ofl1ule, deschide Ev-anghelia gi

citeqte Apocalipsa Sf6ntului loan l-eologul. Cuaproape doud mii de ani in urmd, descriindvremurile noastre, el ne-a vorbit despre fiard, ne-aardtat numdrul ei, 666,gi nera,avertizat d trd*JUj:afiagi sau numdrul.ei va fi pus pe mAnacearJreaptdsau pe frunte. ASeAsfa ste. ecefearii antihrist. gi eaes-le..dr,umuldirectpre iad.

Despreantihrist au scris mulpiSfinfi

pdrinfide-ai nogtri. Cu toate acestea, menirea gi ingdduie_gg.

-g1lmq4 se prosteascd i se tArdgte pre antihrist agicum se duce epurele n gura garpelui.

I4sartea.ace.as"taunt descrise nlllpnile caremiql.au 4 Sa1p,i-at ie, prietenilor. gi.cunoscufilor mei laryroagfefuCuviosulu Serafim de Sarov, la sfinteleizvoare,n mdndstiri,bisericigi alte ocuri.

AvAnd experienta corespondenfei, a inceputam inregistrat povestirile rnartorilor oculari pemagnetofon gi m-arn

strdduit sd evit fapteleneverificate. 9i m-am strdduit sd plstrez stilulexpunerii.

Ndddjduiesc foarte mult cd aceastdcarte ii vaajuta pe mulli oameni sd creadd in faptul cd pJpdmAnt trdim numai o clipd, cd dupd moarte ne

agteaptdviala vegnic5.$i,. nfunc$ie de.c-um.vo"mtrdi.accahtd.Jipd, n bine.s"au..indu, vom ajunge fie in rai,

la fericirea cea vegnicd, ie in iad, Ia chinurile cele

vegnice.Al treilea ocnu va fi .

Sd dea Dumnezeuca ateul, citind aceastd arte,

sd creadd n Dumnezeu,cei nebotezat sd seboteze,cel necununat - sd se cunune, cel rdu - sd devini

btrn.Manuscrisul acestei cdrfi era deja pregdtit

pentru tipar. in afunuJ. reddrii.luiJa"tipograf.ie mi-aapdrut in .vis Cuviosul.Scra.fim d-e-.arov. Eram laDiveevo, stdteam in biserica Sfintei Treimi a

mf,ndstirii, ar batiugkaSerafimstdtea, u departede

racla sa, cu fala spre mine. Ifr..l10.na-.d,reap.tdfineamaltugerisulcdrfii mele, ,,Trebuie nc5..o reime" - a

spus Cuviosul, adresAndu-mi-se. Aceastdblagoslovenie a sfAntului am implinit-o. Se poatesp-u119c{ stare}ul Sefa_fima binecuvAntat aceastd

carte. in carte, dupd anumite istorisiri, n,r"*irtdsemndturd.Sunt :rtAmpldripovestitede mine.

Ieromonah rifon



MINUNITE DE LA DIVEEVO

Cum timiduieqte Cuviosul Serafim

in luna rglig s a$rhd-1991-,mqa$teleCuviosului

S-eraIimau fost strdmutate din Moscova in.PiygeySr.

Minunile au inceput cAnd moagtele se aflau incd in

Moscova. Mulli au vdzut cum po-twn_b-cii,ormAnd

se4pgl crucii gi co-porr4n$.lLpe-dsrei ori, au zburat

deasupra acleicu moagtele Hcitorului de minuni al

intregii Rusii. in chip evident,au fost trgeri.In Moscova $i pe drumul cdtre Diveevo in

prezenla mullimii de pelerini venifi din toati Rusiaau avut loc vindecdri minunate. Pe mulli i-aindrumat acestmaresfAntpe calea eadreaptd.

Ei au auzit un glas duntric care e-a dat diferitesfaturi gi le-a prezisviitorul.

P.g19jglie, moagteleCuviosului au rdmassd seodihneascd in Diveevo. $i, iatl, tgcmai aici, inc,aledJala$fmtei.-Treimi, a irrceput .tdmiduirea*in

r4aq.A-a-p9_l.eggilp.rsi-alungareade.mnnipr.Catedrala era arhiplind. Cet_i1d1ec Atgu,

b.ghxia*Stg:bu. Zect de oameni s-au vindecat deochi.

De atunci, cei bolnavi la suflet pi la tlltp vinnefircetat a'DiveJvo 9i primeii vindecare.Bolnavii



se taimdduiesc nu numai ia rqela".Cq.v"j-CIflrlui,ar gi la

gele patru .rzv.aaresfinte: al Cuviosului Serafim, al

Ndscdtoarei de Dumnezeu din Kazan, ai Ndscdtoarei

de Dumnezeu din Iviron qi al maicii Alexandra din

Diveevo.

Exjsie .o . mullime de cazuri minunate de

vindecare ei eEte-innp.psibil.-sde descriem pe toate. in

cartea aceasta sunt pomenite d"oarcazurile cele. nai

interesante.

llangg_lirea de la Dive.evo a SfAntului Serafim

este sldvitd datoritd sfinteniei sale din ziua

intemeierii ei. Ea a fost intemeiatd de insdiiNd.s-c[tsarea.de D$nnneze .L.. & ce].'de.al palrulea

sdlag;rl ei-pep-dmant

$i, iatd, din luna iulie a anului 1997 s-a pornit

un nou val de minuni.

Este imposibil si descriem toate minunile. CAteboli incurabile s-au vindecat, cAfi demoni au fost

alungati cu apa cea sfintitd, cAtevedenii au avut locla izvoare

Toate li se dau oamenilor a.gpl g{"di$ lor. Voidescrie numai anumite intAmpldri.

in var4 anului 1996 a trebuit cltmva sd staufoarte mult timp ghemuit pe lAngd casd.Dupd aceeam-am ridicat brusc Ai ceva anume mi-a trosnit in

6;enunchiul drept. Mi-a apdrut durerea. Cu fiecare zi,

durerea se ntetea, ar eu rnh migcamcu greu. Nu m-amadresat medicilor - am inceput sd md rog cu putere

cdtre batiugka Serafim. $i l-am n-rgatpe Cuvios ca elsd-L roage pe Domnul pentru mine, pentru iertareapdcatelormele.

l 0

Aveam muite griji in vremea aceea pentrtt

repararea cdsujei pe care nu de mult o cumpdrasem.

Al e" g ilgefA,q.e de rep a a|ie inc ep use s.g*"ip-l-d,t-g_re

:gpJnt-gjggaq#lilg, Et- -r-s"-qric.aincepusem sd md

rog rnaipuiin gi Ia bisericdsd merg mai rar. 9i.deSpreizyclarele.tdrnid.uitoare itasem.Dar iatd cd Domnul

m-a dezmeticit,mi-a amintit despreSine.Cdci mulli

:tiu cdbolile noastresuntpdcatele oastre.

#

Mi-am adus aminte de izvorul cel sfAnt al

Curriosului Serafim. M-am urcat in rnagind gi am

plecat sd md inchin la batiuqka Serafim.

Din povestirile multor oameni vindecati mi-arn

amintitcagebuig-s-a.^n[,eJ.unil1nzvorulscl-s-fntit*_ ggj*Ati.9i sd fac acest lucru trei,.zile-la".rAnd. gi

tocmai acest plan mi s-a urzit in minte. Am ajuns la

izvor (piciorul drept il tAram pe pdmAnt), qg;p1r"golumAnare.,JAng6..rruce gi .m:arn.-"rugat- Domnului

4pstru'. Iis"ug.. rist"os, Pre-acurate-iFeeioare--.Maria 9iC-Uviosulni Serafim de Sar:ov.Apoi m-am afundat de

trei ori gi, fdrd sd md gterg, m-am imbrdcat. $i - o,minune - dintr-o datd genunchiul meu a inceput sd

se simtd mai bine. Durerea a dispdrut gi am inceput

sd merg mai upor. Tot acolo i-am mulfumit cubucurie Cuviosului Serafim. in urmdtoarele doud zile

am repetat acestritual gi am inceput sd umblu liber gi

comod. $i am gi uitat de boala mea, iar genunchiul

niciodatd nu mi-a mai atras atenlia asupra sa.

Slavd gi multumire Domnului pentru toate

l 1



O vindecare neobisnuiti

O credincioasd a suferit *"rr, ani de o anumiti

boali. S-a tratat la diferili doctori gi in diferite

policlinici gi spitale. Cu toate acesteanu s-a semnalatimbundtdtirea sindtdtii, ci, dimpotrivd, cu fiecare an

ii era tot mai rdu Oimai rdu. Deosebit de puternic o

chinuiau durerile de stomac.

$i, iatd, cineva i-a povestit despre vindecdrile

minunate sdvArgite a izvorul sfAntuiui gi pldcutului

lui Dumnezeu Serafim. Ea a venit'la Diveevo gi a

mers imediat la izvor. Cu_rugacilne, cll.credintd tare

h-Dumn ezeL$ljn-.yindecarea* datarata.-epeiceleisfin{ite,s-aafundat"-de*treixxii..dintr-o atd a simjit

o_gg 4_pg ernicn. i, cAnda iegit din apd,a inceputsdvomite mg5ggf$ cu masa omilir1d, i1*s*t"g-.1p-49igsi _un*sgsglog.e mirimea unui*pu_'dg.-gdindecYlgare-vede'

Durerile de stomac ale suferindei au incetat gi

femeia a plecat din Diveevo sdndtoasd.

Cuviosul a biruit garpele

Aceastd intAmplare a avut loc la inceputultgannei".anulgl-1996.n mdndstireaDiveevo a fostadusd o femeie bolnavd. Dupd cum a reiegit maitdrziu, aceastaera indrdcite. A fost dusd in gatsdralA

a$lgi-T1g$i gi de doud ori a fost apropiatd de raclacu sfintele moagteale Cuviosului Serafim de Sarov,fdcdtorulde minuni.

l2

C-and. fo-s-t julatd si seaplececdtremoagte-,.Ie

ggguJsi_s-a-sl$lng.rat i s-a4b_?W e"q_LsgndiJ._fifqat-c,leclrcculaf Iar cAndau inceput sd o. p-ropie."de

rasli a*Ecia.oard, ea a lipat dintr-o datd cq._l+g*gbs

8l"qs9l-ar-Lde"bfuhat:

- P"gn.E,.e- :4 1 dus4.a.cestocsfant?I-.Ju;ndanropiafi.a treia oard .To. iar..trebui sd.rd-femeli"-.de

mine. Essunt-rur.salpe*JJnLe-"9i*inftico$fpr. Nu md

mai apropiati Dacdmd mai apropiafio datd- p9I}_tfu

m-ineva i4g9gûr.4oart-ea.Cea ndrdcitd cu greu a fost apropiatdde rac ld a

treia oard gi cu putere a fost aplecatdcdtre moaqte.

Un.\rJlet. eomene.scSlei*{A q-agglplrnq djrl qiPpttrl

.gSfeaSLapjerfttFemeias-a nsdndtogit,ar tiranul a fost biruit de

Cuviosul Serafim, fdcdtorul de minuni al intregiiRusii.

Vindecareaunei moldovence

Pe 28_ geembrie 1qq6 a sosit la Diveevo unautocardin Moldova.

in primul rdnd, cum eragi firesc, ofi au mers a

bisericaSfintei Treimi. Iar in bisericd,mai inainte de

toate,au inceput sd se nchine a moagtele taretuluidin Sarov. n momentele aceleaeu md aflam lAngiracldgi am vdzut totul clar.

CAnd a incepq sage nqhine la moagtegjan{S,

dglr o da.t4 s.:_?Jl,rlt'ernurat'toat5-i a inceput sd sezbatdcapasdrea n plasi.

l3



indricifii f ipi 9i urli ca porcii...

Asemenea cuvinte existd in cAntecul

compozitorului gi poetului Ghenadie Ponomarev -

,,Pirinte Serafime".Este un cAntecminunat pe care nu-l pofi asculta

fdrd sd vergi lacrimi, mai ales a refren:

Iar in jur toli ingerii,

Chiar qi Heruvimii,

Dragd strdlttcire au,

PSrinte Serafime.

1 auqust esteziua pomenirii Cuviosului Serafim- - . - - . . . - f ,

4" Sroy. In aceastdzi la Diveevo, unde se odihnesc

rnoagteleui, vin pelerini din Rusia gi din multe alte

tdri.

insd ziua de l..a-lrgora ,eJrului'-1-998fost cutotul neobignuitd. Au venit atAlia oameni incAt

catedrala Sfintei Treimi nu a putut cuprinde nici

jumdtate din credinciogi. Toti cei rdmaqi au ascultat

prin stalie dumnezeiasca slujbd in curtea mdndstirii.

Slujba a fost, intr-adevdr, minunati. CAte lacrimi de

curdtire s-au virsat in acea zi, cAli bolnavi s-au

vindecat, cAfi demoni au iegit din nefericifii indrdcili

Mi-a rdmas intipdritdin memorie mai ales o

femgig_c1e,aipst_tare -cuglasrlebdrba t- Gata, gata Nu mai pot, nu mai pot. M-ai

chinuit cu rugdciunile ale.Plec,plec

Slujbaa durat mult. Era cald gi nghesuiald.Darnimeni nu a observat acest ucru, deoarecebucuriaeramare.

15

Eu le-am sfdtuit pe prietenele ei g3_, m.qi

apropie de moagte de"d-quilofi. Ele au ascultat sfatul

meu gi, in ciuda impotrivirii ei, au mai apropiat-o o

dati pe indrdcitd de moapte. CAnd au ajutat-o sd se

aplece nspre moa$tea doua oard, s-a repetat totul, ca

gi in primul caz, numai cd a fost mai pronunfat.Dar, iatd, cAnd au apropiat-o qi au aplecat-o cu

putere cdtre moagtele Cuviosului pentru a treia oard.,

priveligtea s-a schimbat putin. D-qu"d..prleteneall

finuflo" de mdini din cele doud pdrli gi au aplecat-o

direct spre moagte. Mdictrla .ca,f"e fgjea la.raCla a

aplecat *S.?p# . i spre racld qi a tinuf-o puternic cu

ambele mAini. Prietenele in mornenful acela au

eliberat mAinile bolnavei. indrdcita se zvArcolea

toatd, suspina, se bdtea cu pumnii pe golduri gi

smucea piciorul stAng n partea opusd raclei.- Batiugka Serafim - a lAgnit cumva in chip

spontan din mine -, ajut-o pe aceastd emeie sdrmand

sd se zbdveascdde diavoi.

Cred cd tofi cei care au urmdrit aceastd uptd s-aurugat pentru nefericita femeie gi L-au rugat pe Iisus

Flristos gi pe impdrdteasa cerurilor sd-i ierte pdcateleqi sd o vindece.

$i, iatd, in sfArgit, Lqbgyg.gi-.g gdigat capul, a

4.ry1nc_4tAinile in su.,s/ -a indreptat.." 9i gi-a pierdut

cunogtinta.Diavolul a pdrdsit-o pe nefericit5.

I4



Iar oamenii mai agteptau minuni. Toatd lumea

ortodoxd gtie cd lngr.lelediugJnd Cgyiosul gg'rafim

vg*in_v-.tA cest lucru _1, proorocit. feric_it-a.elaghia

din Siazarr. 9i l-a proorocit 9i inEugi...Cuviosul:

i,,Minunea este cd rloarte..4-,{=n-g4a fi asemeneacelei a

ltinerilor din Efes, care au dormit 300 de ani in, pegterd. Aga cum ei s-au sculat spre incredintarea

r Invierii celei de obgte, a.qg^_gi9-t1m5-voi s_c.L{"a... nginte' dS qLlrptltulsJArqit i rrri voi ardta la Diveevo..."

IntrucAt lucrul acesta nu s-a intAmplat,

inseamnd cd nu i-a venit ceasul. Dar se va intAmpla,

gi cregtinii ortodocgi cred cu tirie in acest ucru.- Batiugka Serafim incd doarme - se spune in

PoPor.- Nu, nu doarme pdrintele Serafim.

Deja de cAteva ori s-a intAlnit cu nigte bdrbaficredinciogi in Diveevo. Unuia i-a spus cd a inceput cu

mai multd putere sd-i alunge pe necredinciogi din

Diveevo. Altuia (unui gofer de autocamion) i-a

incredinlat sd-i transmitd ceva egumenei mdndstirii,

maicii Serghia.

El se gAndegte la noi, pdcdtogii, ne ajutd gi se

roagd pentru noi.

16

Negul a pierit

Eu, roaba ui DumnezeuNadejda, n anul 1996

arndus-o din Nijni Novgorod pe fiica mea mpreuni

cunepoful la Diveevo.

Nepotul avea ncd de cAnd era la grddinild un

neg in palm5. 9i pe mdsurd ce creqtea,cregteagi

negul,gi crescusentr-atAt ncAteranepldcutsb e uifi

la mAnuta ui .

Mititelul, dupd cea sositacasd, doua zi a venit

la mine gi mia spus: ,,Bunico, m-am scildat in

izvorul batiugkdiSerafimgi m-am rugat agacum m-ai

inv6fat.Uitd-te: nu mai am nimic in palmd. Bunico,

chiar tu spuneai cd am o palmd urAtd, iar acum

palma mea este cutatd".

SuntatAtde recunoscdtoarencAtnu gtiu cum sdmd exprim.

Negul a pierit gi nu a mai rdmas nimic in afard

de o micufd patd.

Clopotul a bitut singur

in rudnXstirea de maici SfAnta Treime a

SfAntuluiSerafimdin Diveevo a inceput dintr-o datdsd batd clopotul. Toli au fost nedumerifi, cdci nuexistamotiv pentru acest ucru.

Atunci au inceput sd caute dmuriri: cine gi dece a tras clopotul. $i s-a adeverit ci nimeni nu seapropiase de clopotnifd (nici mdcar nu trecuse

t7



nimeni pe lAngd ea)" Tofi erau uimili. Iar concluzia

era una singurd - clopotul incepuse sd bat5 singur.

Si, iatd, chiar in acele momente, cAnd tofi

incercau sd dezlege aceastd enigmd, un muncito r a

adus la mdndstire o telegramdt ,,A murit

inaltpreasfinlitul loan, Mitropolitul de Sankt-

Pet-ersburg i Ladoga".

Acesta fusese dangdtul de doliu al clopotului qi

il trdseserd,probabil, ingerii.

Ajutorul

ficitorului de minuni Nicolae

Toamna t|rzitt, in anul 7996, am mers din

Diveevo cu magina mea la izvorul Cuviosului

Serafim de Sarov. Pe drum, in Jiganovka (la 15

kilometri de Diveevo), se afla o femeie cu chipul

suferind gi cu mAna ridicatd.- Duceli-md Ia izvorul batiugkdi Serafim. La

Diveevo m-am depdrtat de autocar, ar in autocar mi-ardmas geanta cu banii gi actele.

CAnd s-a urcat in magin6, gi-a ndreptat imediat

atenfia spre icoana fdcdtorului de minuni Nicolae.- Iat6, el este zbdvitorul meu. La Diveevo m-am

rugat lui qi i-am cerut si md ajute sd ajung la autocar.

$i imediat m-a luat un gofer. l chema Nicolae. El m-aadus pAnd in Jiganovka. 9i, iatd, in maginadumneavoastrd md intAlnesc cu Nicolae fdcdtorul deminuni.

l 8

- Adiugafi acum la toate acestea aptul cd gi pe

mine md cheamd Nicolae.

Am ajuns cu bine la izvor. Autocarul era incd

acolo gi femeia s-a inigtit.- Mullumesc fie, Sfinte Nicolae, fdcdtorule de

minuni Nu degeaba eqti socotit unul dintre cei maiclnstifi sfinfi in Rusia Minunile tale nu au sfArgit.

intr-o clipitd ;ri rdspuns la rugdmintea mea gi mi-ai

trimis in ajutor doud magini gi doi oameni cu nurnele

Nicolae.

La granifa dintre viaffl gi moarte

in luna sgp, ep3p.1i.e.-34ul1ri. 92 , din cauza

situafiilor neincetatede

stres,rn-am aflat la granila

dintre viald gi moarte. Aproape tot timpul aveam

inaintea ochilor un vil negru, vAscos datoritd fricii

fald de rude gi apropiali.

Odatd am trecut pe lAngd biserica Sfintei Treimi

gi brusc m-arn trezit in bisericd stAnd pe podea in

genunchi. Cum am ajuns in bisericd, nu imi amintesc,

dar am stat acolo doud ceasuri * acest lucru il gtiu

exact. M-arn trez,it datoritd rispunsului care mi-a

venit la una dintre intrebiri: ,,Cum sd trdiesc mai

departe?" Rdsptrnsul a fost acesta: ,,9e1,.ji19...."?.?flSmAnzegti "Eram atAt de istovitd incAt am spus:

,,Nu \roi rezistal". ,,Vg-_rs"li: ?" a ldspuns giasu ,

carevenea dinlduntru gi de undeva de strs.RidicAnd

ochii,arn vdzut un stare n veqmintealb:azuriigi.am

inleles cd el era cel care vorbea.M-am ridicat gi am

citit pe icoand ,Serafim e Sarov".

l 9



in luna ianuarie a anului 1996 m-am aflat inpragul rnortii. Am fost internatd la reanimare. Timpde doui nopti au vegheat la patul meu doud femeicunoscute gi mi-au umezit buzele, care crdpaserX.$iin tot acest timp am simfit prezenla staretului. El

trecea oarecum cu mAinile pe deasupra trupuluimerl/ uneori atingAndu-l gi ugurAndu-i suferintele.

Me simteam nevrednicd de prezenta lui giuneori ceream izbdvirea de chinuri, dar auzeam cardspuns: ,,Nu este impul".

Dupd cea de-a doua noapte, s-a sdvArgitminunata vindecare. l.a ora 6 dimineiifa m-am trezjtputernicd gi sdndtoasd, slmfind ..-o*..pu ere.izicd -gis.ufletea_s-cdmensd., pur gi simplu neobiqnuitd. Amauzrt cum dincolo

'deug6 una dintre asistente se

pregdtea deja sd plece. Brusc mi-am dorit sd oconduc. M-am sculatqi am iegitpe coridor. Ea s-ada tbrusc in lSturi, necrezAndu-gi ochilor. A fost uimitdde lumina ochilor mei gi de puterea mea fizicd,neobignuitd atunci cAnd am imbrdfigat-o tare gi i-ammulfumit. Pentru nimic in lume nu ar fi crezut dacdnu ar fivdzut cu ochii ei

in luna septembrie a anului 7gg7,dupd 6 ani dela intAlnirea mea cu Serafim de Sarov, am mers laDiveevo sd-i multumesc batiugkdi Serafim pentru

minunea lui - renagtereamea la viatd.

20

impiriteasa cereasci a vindecat-o

Md cheamd Nina gi vreau sd povestesc o

vindecare minunatd, la care am fost martord.

Izvoarele,ldmdduitoare din Dilqeevo sunt cunoscutede mult timp. Ele au vindecat deja multe mii de

oameni. Dar, de obicei, age$g_..ylldecdri mj1-l$ale

rd-lqan-:.1gggnggggle,entru sa ce-iyindg"cgflp1_e1-9_dac r dgiai-ci.e--t-ermind."t-etul.

Ar fi foarte bine dacd s-ar publica o carte despre

aceste minuni. O asemenea carte ii va intdri gi mai

mult in credinfd pe creCinciogii cregtin-ortodocq;i, ar

pe cei necredinciogi ii va indruma pe calea cea

drcaptd.

C) cunogtinld bund de-a mea avea pneumonie.

Starea ei era criticd, deoarece emperatura ii ajunsese

deja la 42 de grade. Seafla in pragul morfii.

Toli cei din jur au sfdtuit-o intr-un gias sd se

interneze in spital gi sd facd acest lucru fdrd

intArziere. Cr-r toate acestea, bolnava a refuzat

categoric sd meargd la spital.- Eu in toate nbddjduiesc in Dumne1ev.In toate

estevoia Lui cea sfAntd.

Afard era foarte frig, insd ea, rugAndu-se in

prealabil, s-a imbrdcat gi a plecat lfu*iz.garul

Ndscdtoarei de Dumnezeu Kazanskaia. Ldngd izvors-a rugat din nou.

- Maica lui Dumnezeu, Impdrdteasa cerurilor,roagd-L pe Dumnezeu pentru mine, pentru iertarea

pdcatelor mele gi pentru vindecarea mea cu aceastd

apd sfinfitd a Ta.

zl



S-a afundat de trei ori. n apa rece ca p;heafa,s-amai rugat gi apoi a plecat la mdnXstirea unde faceascultare.

inainte de a se culca, s-a rugat din nou giminunea s-a sdvirgit: dirnineata s-a trezit completsdndtoasd. Temperatura era normalS gi avea

odispozifie minunatd.

Tofi am fost foarte uimili 9i ncd qi mai bucurogi.Slavd Tie, Doamne, mullumim Tie, Preacuratd

gi PreasfAntdNdscdtoare de l)umnezeu

Piatra Cuviosului creqte

Aceastd intArnplare uimitoare a avut loc lagfArpituI verii anul ui 1996..

Existd mulpi locuitori din regiunea Diveevo carenu gtiu cd ip p-r_ezent xistd douX pietre .uriage ale

4 . l . ; ; . . ; , , . . : . #

batiuEkdiSerafim,pietre cg vilde-cdoamenii.q1al9 aceeape care el s-a rugat tlnp- de o mie

{g_zil_e i de nop}i, a fost sfdrAmatd n bucd}eledupdmoartea lui. ASSste*brrcilele ale sfintei pietre,bucdlelecareau vindecatqrii de oameni,au fost dusein toate colgnrile pdmAntului gi au vindecat givindecdgi acumoamenibolnavi.

insd nu estevorba despreaceapiatri, ci desprealteledou5. Nu cu mult timp inaintede sfArgitulsdu,

Qgyg_r#l a adus doud pietr-e.mici, le-a agezat nlocuri diferite gi a spus ch ag.9_q-t-g,.pietrcor.cregte givor vindecaoameni.

22

$i oamenii au fost atragi de sfinteie pietre

tdmdduitoare gi vindecdrile au incepr-tt.Minunea nu

constd numai in multele vindecdri, cJ,-81AfAPlqJ Ca

rir4rimgS pie.['e]pr..acrescut in mqd vizibll de ia ?n la

an. Urra dintre aceste pietre se afld in pddure, Ia 7

kilpmetti.de satul Gluhovo.Noi am ajuns cu autoturismul in Cluhovo

dimineafa. Am observat, insd, cd pulini dintre

localnici gtiu despre piatra sfi nfitd.

Am gdsit un ghid gi am pornit la drum. Aceqti 7

kikrmetri i-am parcurs in cinci ore. Pentru mine toate

acestea erau un lucru obignuit. Lgl_q"_c".p{i1e.finte nu

estg_".*A a _"dftipplg-p6...Aiglgt,,Y-qajmasulpune""inca19? ngasjrd. .tpt"J-el-ulde'"curse.oi "piedici vdzute gi

nev6zute.

$i aici, pe acest drum scurt, magina noastrd cugrell a r6,zbit prin nisip, iar apoi prin deniveldri. Spre

sfArgitul drumului, t1.ragina -a oprit, ingropAndu-gi

rolile i n nisip. Parcd ajunseserdm r:rSahara.

Lopefi nu aveam. Am inldturat cu mAinile

nisipul de sub magind gi tot ne-am croit drum spre

piatra sfintitd.

Acum nu mai este o simpld piatrd., ci un

bolovan uriag de piatrd, pe care se pot intinde in

acelaqi imp cAliva oameni. Bolovanul acestaa apXrut

inpdmAnt [a o mare adAncimc. in mod evident,batir.rpkaSerafim a prevdzut gi faptul ca nimeni sd nu

poatd ua aceastd iatrd.

lAnge piatrh se afld e","cruce.mare de lemn,

avAnd o indllime mai mare de 4 metri, pe care existd

icoanele NHscdtoarei de Dumnezeu si a Cuviosului

23



Scildatul Pe viscol

Eu, roaba lui l)umnezeu Taisia, sunt din Nijni

Novgorod. Prima. datd am venit Ia l)iveevo in anul

1996"Negtiind incd nimic, ilr-am aldturatunor femei

pi eie m-au ajutat sdmd instalez"

Dimineala au plecat sd se scalde la izvor. Am

plecat qi eu cu ele. insd pe drum ne'-aprins viscolui'

Aveam temperaturh, tugeam, strdntrtam qi nu

puteam respira.

CAnd am ajuns la rzvor, ele au inceput sii se

scalde. $i am inceput gi eu sd rnd scald impreunh cu

ele. M-am rugat, nri-am incrucigat mAinile pe piept 9i

am spus: ,,Batiuqka Serafim, eu nll voi muri, nu voi

muri" gi m-am afundat cu capul.- Pai - gAndeam eu - aclrm capui imi va

inghela, iar pdrul imi va sta feapdn.Dar nu a fost aga, ci s-a scurs totul cie pe mine

ca,apa de pe gAscd, ar pdrul rneu era complet uscat.

Uscatd 4rn iegit din apd' Apoi mi s-a rdspAndit

cildura in tot trupul gi temperatura parcd mi s-a luat

cu mAna. Nu am mai tugit, ntl am mai str6nutat'

Brusc m-am insdndtosit.

25

$erafim. Pe piatrX se aflau diferite legume gi fructe,

care fuseserd dsatede vizitatorii dinainte pentru noi.

$i noi a trebuit sH ldsdm ceva pentru vizit;rtorj.i

urmitori. T.pJ..g-e,e g sldte4 cA de pgli*.R-e p-iejrd,

4gy-pnqa 4medg or. Locul cel sfAnt era irnprejmuit

cu gard, iar pe piatrd era multd ceardde la lumAndri.Duph rugHciuni ne-am lipit pe rAnd de piatra

batiugkdi. Fiecare dintre noi s-a agezat cu fata in jos

pe piatrd cu mAinile intinse, crrprinzAnd cu palmele

obiectul sfinlit. 9i fiecare dintre noi a.sim- r-{..ougurare, o minunatd curdfire. $i ne-am bucurat, gi am

iAs, 9i am plAns.

Iar la intoarcere, Domnul ne-a trimis o femeie

credincioasd, care ne-a ardtat cel mai bun drum, pe

care am ajuns repede la Gluhovo, iar apoi pe asfalt -

Ia Diveevo.Cea de-a doua piatrd a Cuviosului se afld

undeva nu departe de Satis Pervornaisk. Pe ea mai

trebuie sd o gdsim.

Acum, nu departe de piatra sfinlitd, se dezvoitd

un schit. Chiar deasupra pietrei, in luna august a

4nultii 7998,s-a nceput constructia bisericii.

1 AL1



V. Iagcenco:despreminunile de la Diveevo

Vreau sd anunt ci materialul de fald l-ampregdtit numai pentfu cei credinciogi gi pentru ceicare mai doresc sd mediteze la mAntuirea sufletuluiior. Iar pe tofi ceilalfl pe care ii voi necdji prin celeexpuse mai jos, ii rog dinainte pentru Hristos sd mdierte gi si nu md judece prea aspru.

Voi povesti despre acele neuitate, fericite giluminoase zile aLe elerinajului meu in satul Diveevodin {gg_1q11g.g-,_"Nij.*S_p-:.g-drl ocazia strdmutiriisfintelor moagte ale Cuviosului Serafim de Sarov.

Evenimentele le descriu cu binecuvAntareapdrintelui Anatolie din oragul Moscova, care a fostpdrtag gi rnartor la ele.

in cei patruzeci de ani ai vielii mele niciodatdnu mi s-a intAmplat nimic asemdndtor, care sd mdpoatd zdruncina pAnd in adAncul sufletului. Acestentornente minunate, petrecute in satul Diveevo,.vorrdrnAne pentru mine o amintire frumoasd pentrutoatd viafa.

Dupdcumstim,eS __l_ienge$g"pp],dupdmulliani de tdinuire, sfintele moaqte ale CuyiosuluiSerafim de Sarovau fost pentru a doua oard aflategipe 7 februarie au fost cu solemnitate strdmutate laM<lscova,ar pe 23 iulie, in prclcesiuneeligioasd,aufost trimise la mdndstirea SfAntaTreime a SfAntuluiSerafim in Diveevo, a iocul nevointelor pdmAntegtiale starelului. Istoria Bisericii noastre nu a maicunoscuto asemenea rocesiune

26

Din mila lui Dumnezeu mi-a fost dat qi mie,

unui mare p5cdtos, sd ajung la mdndstirea SfAntului

Serafirn din Diveevo cu o sdptdrnAnd inainte de

sosireasfintelor moaqt-e ie Cuviosului.

Chiar i n ace l timp, acolo, ncepuserd sh vind din

toatdlara

cregtini sd se cazezegi sd ajute mbndstirea

sd se orAnduiascd. Erau oameni minunafi de diferite

vArste,atAt bdrbafi cAtgi femei.

Inainte nu imi mai fusese dat sd intAinesc

oarneni de o aiemenea calitate Ei intr-un asemenea

numdr. M;ite il;*"ii'*-i" uimii in piivtnpa aieiioioameni, mai ales {gle}ule*.su}se{e*"*btrne-"_"g-i""raFqtidintreer.

Dupd ce am intrat in legdturd cu ei, mi-am datseama de ceeace am pierdut noi Am pierdut cel maipretios, cel mai important gi cel mai necesar ucru. $iaceastii pierdere nu o putem inlocui cu nimic. Estecredinla in Dumnezeu.

Dr"rpd ce m-am instaiat in mdnistire, am f6cutcunogtintd mai indeaproape cu cregtinii. Oameniiaceptia u produs asuprameao_img:,eqig.1g.qplgnraltep i+ .ssllqra - p""$i p*.*__Sl _osJ9*ie,.irxrplila "e-a,btrndtate.a,-incentateai"cele.lalte-alr^talia_l"e-,lBr.

Ei lin postudle cu strictefe.P-pSlUfdg"Jg'^r",Un:spfs-.b:*curie.Afi$dinea fald de spovedanieestepentru ei un lucru deosebitde important.Q.fe.meie

in vArstd mi-a mdrturisit cd e{*"-s.?-.sp-oyeditapdrintelee:_&r}evnc q.39-dg#e 9.

Da, cregtinii acegtiacare tind cdtre astfel despovedani inpeqtgg,,i:rtr*adeydr *stti "_mdntuiascsuflS-lglg,,lpr,Dupd cum m-am convins, Domnu].ledescoperdmu-l1euc_ruri.

27



Am avut gansa sd merg impreund cu ei la

izvorul Cuviosului .Se13f m.Dupd ce am ajuns la

ir""i"t b"vioiuitii, u* itt.up.tt si ne scdlddm n apa

curati 9i rece.Ziua era nsoritd. Eram cu totii in jur

de 25 de oameni. Printre noi erau gi cAntdrefi,care,

dupd ce s-au scdldat mpreund cu noi, s-au retrasintr-o parte, la umbra unui copac Ai au inceput sd

cAnte Antdridumnezeiegti, salmi.Eu, dupd ce m-am

scdldat n izvor, m-am indreptat spre cruceacare se

afla aldturi. Deodatd,o tAndrda exclamatalarmatd,

ardtAnd spre cer cu mAna: ,,Privlli, privili ce se

intAmpld cu soarele " I

Toli ne-am apropiat in fugd de ea gi am vdzut:

soarele si schimba strdlucirea.Lumina soarelui sea#.--'" '.-

j-

imprdgtia in raze mari gi se rdspAndea uniform.

Soarele igi schimba culoarea intr-un mod atAt deviu incAt to,ti i::rtr-un glas dupd fiecare schimbare a

culori i, str igam:,,rogLr ", , ,galbert ", , ,aIbastru ",

,,verdel" r,,violetl." .

Pentru mine aceasta a fost o priveligte

surprinzdtoare, incredibild CAnd au mai pufut vedea

ochii mei aqa ceva? O=.= ucurie -nS,qbig4git5,

4epdmAntean5.,.care ardea cu yA_h.5tdi, a fdcut sd

vibreze sufletele noastre. Qchii revdrsau lacrimi,

Urip-a. trdia o stare neobignuitd. Acest lucru i-a

captivat pe toli cei care se aflau lAngd mine.Agr__a1lzlf*glasuri care plAngeau gi se rugau:

,,Doamne, mAntuiegte toatd lumea, Doamne,

m_Antuiegte-ne e noi toli, pdcdtogii "

Deodatd cineva a strigat cu glas tare: ,,Uitati-vdinapoi ". M-am intors gi de uimire am tresdrit. Am

28

simtit cd din pricina celor vdzute a inceput sd mi se

ridice pdrul in cap. T9_ ggryl in spatele nostru

cdpdtgsg*"-..."s$glqg.i;_eg"__Jp-qrlru.Din carrza acestei

priveligti gggl meu devqnip.-e-incg1 1g.lgbil,Pic4rar.e_te-m{+.ggg"pe cdrare spre liziera pddurii,

in intAmpinareaacelei dpdi.AjungAnd in poian6, unde nimic nu md mai

putea stingheri (nici copacii,nici tufigurile), 4m-vdqlgttotul cu pro-p-riimei"o".e,hi.riveligteaera ncAntdtoare.Acea vdpaie uriagd, asemeneastrilucirii metaluluitopit, ir-rcepuse rL acel moment deasupra capuluimeu sd se schimbe lin intr-o strdlucire galbenduniformd, iar apoi a irceput sd se imprdgtie, sddisparH.

Da, ntr-adevdr,mari sunt ucrurile Domnului

Dupd aceea, dndrle-am ntors in md45stiler_all*aflat cd.-nuplgleSergrfim nseamnd ..infldcdrat" gi cdminunea de la izvor a avut loc i4 mgmenbd in carepS catedtala "dln P a fost ridicati. c€o de,ap-?gg""gfuse.cest ucru s-a ntAmplat aproximativ pela orele16:00.

Aldturi de catedrald la 50 de metri) se mai afldo catedrali, insd ea incd nu a fost reparatd. $i ceinfdtigareareaceastd atedrald ]i-e mai mare draguls-oprivegti

Cine a citit cronica mdndstirii SfAntului Serafimdin Diveevo gtiece momentgi ceceasagteaptd a.Iati cd gi noud, pdcdtogilor, din mila lui

Dumnezeu, ne-a fost dat sd sXldgluimacolo.$i amsdldgluitacolo aproape 300 de oameni. in vremeaaceea,a bisericd fusese epartizat temporar pdrintele

29



in acel orag am vdztrt clar o frumoasd catedrald

cu coloanele ei zvelte. Chiar dacd soarele apusese

dincolo de orizont, totugi el a continuat sd strhbatd cu

razele ui acel orag gi cupola de aur, datoritd cdreia se

reflecta inspre partea noastrd raza soIard,.

O femeie, care stdtea n fafdgi

era imbrdcatd innegru, a intins brusc mAna inspre partea aceeagi cu

glas tare a strigat: ,,Ierusalimul ". Oamenii care

stiteau aldturi au susfinut-o cu glasuri puternice,

pline de bucurie: ,,Ierusalimul "Da, era intr-adevdr acel Ierusalim care este

descris in c6rlile religioase. Era, intr-adevdr, €1,

Ierusalimul

Ajutorul de sus

CAnd ne pregdteam sd mergem la mdndstirea

Diveevo, am avut o vedenie.

Am vdzut o scard nalti din marmurd alb5 careurca la cer gi era luminatd de o iumindnepdmAnteand. Pe lAngd scard mergea un stare inveqmAnt negru gi md agtepta. Eu am simfit acestlucru. Stareful mergea gi se gribea. Cred cd vroia sXplece gi sd urce in sus - sd iasd din aceastd lume.CAnd am ajuns la mdnistirea Diveevo, am aflat cd

existd un stare gi cd il cheamd batiuqka Ieronim.Dumnezeu m-a dus la el s5-l vid qi sd md inchin cusmerenie naintea lui.

CAnd ne-am apropiat de mdndstire, am vdzutclopotnila albi a mdndstirii, care era exact_;rg4c*qmvdzusem i:r vedenie. $it-am gdsit gi pe stare .

3 l

Anatolie, iubitorul de Dumnezeu, cdruia m-am

adresat gi i-am povestit cele vdzute. El nu s-a mirat

de ceeace i-am p-ovestit, ci a ascultat qi s-abucurat. $imi-a mdrturisit c5, aLgnci q6pd 9 fos_ ..1idicat5."B3"i43g-

qi,p{il}_ Ilgh.g"fg.gp, e-f nsugi a vdzut cu ochii lui la

cupold Sipt11_ .nefdcut de mAnd omeneasc6 alDomnului nostru lisus Hristoq. $i mi-a mai spus cd

in litia"urmetoare va fi ridicatd ultima crlrce qi cd ar

fi bine s5-i organizdm gi sd-i atragem pe toli pelerinii

la rugdciunea de obgte i:r timpul indlfdrii ultimei,

celei de-a 5-a cruci pe cupoid. ,,in acel moment pot

avea loc diferite minuni" - a sprls bhtiuqka.

in ziua urmdtoare, vremea a fost deosebit de

insoritd. incd de dimineatd, alpinigtii s-au apucat de

lucru pentru instalarea crucii.

$i, iatd, cea de-a 5-a cruce a fost aclusd pefrfrnghii la cupolS. Oamenii au inceput sd se agite gi

sd se uite in toate pdrlile. in geana de hlmind dintre

copaci q1 vdlut cum a. inSSpH sd se pchimbecu.loarea iefUlpi Deasupra

*iripolei,fiircd la

comandd, a apdrut curcubeul. Toli l-au vdzut foartebine. Muncitorii au inceput sX fixeze crucea pe

cupolS. $i au fixat-o toatd ziua pAnd seara. Oameniinu s-au imprdgtiat. Toli agteptatr ceva. Agteptam gi

eu sdvdd ce va fi rnai departe.Soarele strdlucea, ca de Pagti.

$i,iat5, a atins

orizontul. in depdrtare a..4pfg.ut n Spus.neB-bignuitde f-rumes,cu nigte ngli qiudafi, alungifi, fdrd formd.Soarelea apus dincolo de orizont qi dll_nO-rii carealternau in culori s-a format dintr o datd, abiaperceptibii,spre uimirea futuror, un frumos oraE.

30



A fost o minune felul in care am ajuns acolo. A

trebuit si imprumut mulli bani pentru cXldtorie. Lrsd

i:r ultima zi, intAmpldtor, am aflat despre un grup de

gcolari care mergeau la mdndstirea Diveevo. Nu mai

era loc Ai numai in ultimele clipe am aflat cd voi

merge impreund cu ei, pentru cd cineva a renunlat la

cdldtorie. Biletul l-am dat inapoi gi cu ajutorul lui

Dumnezeu, gi cu bani pufini, am sivirgit aceastd

minunatd cdldtorie care va rdmAne ca o razd

luminoasd pAnd la sfArgitul viefii mele. Tofi banii pe

care i imprumutasem i-am inapoiat.

SoraLidia, orasul Celiabinsk

PimAntul Canavcii l-a ajutat

Eu lucrez catinichigiu la bisericaSfAntuiui oaninaintemergdtoruldin Saransk.atd, sunt deja doi ani

de cAnd estaurdmaceastd isericd.n toamna amrlui

1998 mi s-a intAmplat o nenorocire. M-am lovit

puternic cu ciocanul peste degete gi durerea erainsuportabild. Insi la doctori nu m-am dus, ci am

indurat. $tiam cd primisem aceasti loviturd pentrupicatele mele.Palma mi s-a umflat, iar rana supura.Foartegreu imi era mai ales ir timpul serilor, inainte

de culcare. n momenteleacelea urerea se nteteagi

nu md 15sa dadorm. ncepusemdeja sd md gAndescla faptul cdam cangrend.

Odatd durerea s-a amplificat intr-o asemenea

mdsurd ncAt umdtate din noaptenu am dormit, ciam linut mAna ntinsi in sus: aga mi era ceva mai

bine.

32

Spre diminealdmi-amamintit cd, alunci, Andam ost a Diveevo,aJn-$ap-a_t*p5mantl_a_C_?-nLygAi -amadusacasd.Gds,rna.pwlgulau acest XmAnt finlitde care, spre ruEinea mea, uitasem, m-arn intins in

Pat 'Din relatdrile iocuitorilor din Diveevo gi ale

pelerinilor, 9,tial:_.qa.,eSep"t.p.ilmantA yindg-qetomullime de oameni. Chiar gi cei grav bolnavi de boli

incurabile s-au vindecat.

LdsAnd mAna in pungul6, am ingropat-o in

ptimAnt. Durerelt a incetat brusc Ai dupd cAteva

minute s-a stins de tot. Iar somnul m-a cuprins

imecliat. Am dormit fericit, iar mAna s-a odihnit in

pungula cu pdmAntul cei tdmdduitor.

Dimineata, cAnd m-am trezit, n11 mi-arn mai

reclrno-scutmAna. Buboiul era spart gi pdmAnful imi

eliminase din mAni tot puroiul. Tumoarea dispdruse,

iar mAna mea era complet sdndtoasd.Md uitam la eagi nu-mi credeam ochilor.

ifi mulgumesc, impdrdteasd Cereascd, iti

multumesc, Cuvioase Serafirne, Fdcdtorule de

minuni din Sarov. Rugafi-vi lui Dumnezeu pentru

noi

Pozt stirearateltti Vladirnir

a aJ J



Canavcal mpdritesei Ceregti

,,Aceastd Canavci a misurat-o cu brAul siu

inshgi Maica lui Dumnezeu... Cjlg parcurge'

.an-1yga,

spunAnd rugdciuni gi rostegte de o .su,td

qincizeci de.ori .,Ndggdtoare.deDumnezeu", acela areaici gi Athgpu], g|Jergs,ai.imu],Fi Ki"eyul" (Cuviosul

Serafirn de Sarov).

Merg oamenii gi tot merg de.a lungul Canavcii.

$i primivara, gi vara, gi toamna, gi iarna. In ultimii

ani au inceput tot mai des si meargd descul;i (chiar

gi iarna pe zdpadd). Merg rugi, ucraineni, moldoveni,

gruzini, armeni, englezi, nemti, francezi, americani...

C.3_r1a_1rca,iveevo, Cuviosul Serafim de Sarov sunt

cunosculi in toatd lumea. Ca-navca tdmdduiegte,

Canav,caculdf egte,Canavca lumineazd.CSL".gpi"."glA-{e.**hAI il dobAndesc cei care/

parcurgAnd canavca, rostesc (dupd sfatul staretilor

de la Athos) rugdciuni in urmdtoarea succesinne:

,,Tatdlnostru", ,,Ugamilostivirii deschide-o noud..."gi de zece ori ,,Ndscdtoare de Dumnezeu Fecioard,

bucurd-te..." . Apoi totul se repetd din nou. $i apase

face de 15 ori.

$i pdmAntul canavcii tdmdduiegte oameni.

Acegtia il gi beau, amestecAndu-l n apa de la sfintele

izvoare,.gi il aplic{ pe locurile bolnave. PdmAntulcanavcii it pun in paturi, in colfurile casei gi il

ingroapd in ganturile din jurul caselor. {g-e.glpemAnt

'Canavca locul unde SfdntulSerafimde Sarova vdzut-o pe Maica

Domnuluimerg6ndgi nconjurdndmdnistireade a Diveevo.

34

rji"Fl i'__qpglq u oameniCuviosul Serafima spus cd

estemai scumpdecataurul.Iconarul Victor a povestit cd a ydzut oameni

caremergeau de-a ungul canavcii gi caresJrdlff-g-gg"u

cu..a-.-Iumln{ dqmrreU-e.l.AscdlAndd $i in. jurulfiecdruia dintre ei se vedea o lumini puternicd.

Cel mai bine estesd mergi pe lAng5ea loaptea,de la ceasurile rsl.pAna a ceasurilepatru. in acele

momente illqdst impirdteasa cerurilor este acolo gi

uneori li se aratd qglor qlpgl. Odatd, pqgstiq_qtglAndrei, parcurgAnd toatd Canavca noaptea dupdceasurile trei, a vdzut-o pe Maica Domnului pg".S-erdeasupra Canavcii i4tr-un ngr argintiu scAnt-ei.etor.

Nu degeaba i sfdtuiesc taretii pe pelerini sd-se

roagg-..-"l-ggptea. Schiegumenul Ieronim dinmdndstireaSanaxar pune:- Vremea noplii de_laceasurile.tf_e:.-lA_Cn_Ciste

de aur, de la cin_cia gas.-q:,estee argint, ar de la gasela qapteestede bronz.

$i Cuviosul Serafim este uneori intAlnit de-alungul Canavcii de cdtrepelerinigi ocalnici.

,,...Canavcaaceasta reprezintd gilgi -e_.telcjiDomnului, aici a fost insdgi impdrdteasa ceieiicd.AceastdCanavci eplg $qftapene,"l,a.cer...i cAnd va

vgg anfijgi* p"rt. tot va trece, qrpgqtg ""tysaceisiaruVip.d$i"Cuviosui eiaiime Saiov;. *

35



Locurile sfinte si indricitii

Locuiesc in Diveev" d; anui 1988. Am ajutat la

restaurarea mdndstirii din primele pAnd in ultimele

zile ale acestor lucriri grele gi, ir:r acelagi tirnp, pline

de bucurie gi pldcute lui Dumnezeu. AflAndu-md

permanent prin biserici gi ia izvoare, am vdzttt multe

minuni. SA le d.escriu pe toate, desigur, este cu

neputintS.

Cei bolnavi, in general,se vindecd, nchinAndu-se

la moagtele Cuviosului Serafim gi, de asemenea, la

sfintele izvoare gi la Canavci.

O indricitd a purtat chiar o discutie cu peieriniila izvorul matugkdi Alexandra. Glasul ei era gr-goi,

bdrbdtesc:

- lVId mir de ce nu se scaldd tofi in sfintelerzvoare.l:Ie este atAt de rdu de la apa sfintite lar aici

sunt multi localnici care trebuie sd se scalde. insd eiincd nu s-au afundat niciodatd aici

Re o indrdcitd am vvazut-o la mdn6stireaZadonsk in vrernea cdnd eram acolo la ascultare. Ea

tinea acolo concerte intregi: urla ClLglas sdlbatic

b.drbdtesc Ai, n bisericd, gi in curtea mXndstirii, gi la

sfAntul izvor. insd vrdjmagul nu iegea din ea. Auadus-o ia Diveevo gi a inceput s5 se inchine curegularitate in fiecare zi la racla Cuviosului. invremea aceastaeram deja ia Diveevo.

Dupd cAteva zile, ea s-a apropiat de mine inbisericd gi cu un zAmbet, cu glas normal de femeiemi-a spus:

- M-am vindecat. tsatiugka Serafirn a alungat

demonul din mine. Sunt sdndtoasd

Asemenea cuvinte este imposibil sd le asculli

fdrd acrimi.

.. OdatX, in biserica Sfintei Treimi, a femeie

plAngea cu glas tAnguitor de bdrbat:- Md tArdgti. prin rnHndstiri gi biserici, rn-ai

istovit de tot, aproape cd ntt mai am nici <l putere.

Pentru ce m-ai adus aici?

Nu demult doi preoli o aduseserd pe cea

irrdrdcitd la Diveevo. In fiecare zi o aplecau cu putere

Ia moagtele Cuviosului. Ea dddea din picioare, se

iinpotrivea. insd cu fiecare zi se irnpotrivea tot mai

pufin. La urma urmei e-a singurd a inceput sd se

apropie gi sd se nchine la racld. Intr-o zi de'a clreptul

minunatd, v.rdjmagul nu a mai rdbdat putereaSfAntului Serafim qi gi-apdrdsit locagul.

Cuvioase pdrinte Serafime, roagd-te lui

Durnnezeu pentru noi

Monahtil Iosif

a nJ I



Vindecarea unui chip inspiimAntitor

in anul'1997

am fost martora unei vindecdri

neobignuite.

in catedrala Sfintei Treimi, la racla Cuviosului

Serafirn de Sarov, am vdzut un grup de oameni carese strdduiau sd acopere cu trupurile lor chipul unuibiiat.

Sincer vorbind, ntl era un chip, ci era ceva careserndna a chip. In locul ochilor se vedeau nigtecrSpdturi mici, nas nu avea deloc, pe locul luirdmdseserd doar doud deschizdturi mici. Urechileerau deplasate gi aveau nigte dimensiuni denedescris, atArnAnd ca la mdgdrug. Pielea fefei nu seobserva, in locul ei fiind un buboi uriag de culoare

sinistrd.Mi s-a spus cd aceastd degenerare* cumplitd a

avut loc ftr urma operafiei.Mulgi doctori au fost deacord cu faptul cd in timpul operaliei a fostprovocatd nfecfia.

Dupd multe luni de chinuri gi incercdri grele detratament, bdiatul a auzlt un glas deslugit: ,,Trebuiesd mergi la Diveevo, acolo te va vindeca apa sfinlitide a izvor" .

Ediatul e-apovestit otul pdrintilor, carenu mai

auziserd niciodati nimic despre Diveevo. insi augdsitacestoc sfAntgi -au adusaicipe fiul lor.

Aproape o lund au stat a Diveevo.Au mers ladumnezeiegtileslujbe, -au aplecatpe bdiat la raclaCuviosului Serafimgi l-au scdldat n toate zvoarele.insdvindecareanu sevedea.

38

$i, iatd, i-ry"ZtUAfecdlii au hotdrdt sd-l afunde

,,in sernn de rdmas bun" in-i7vpryl NAspdloarei{9

b.r*^"r"., Kazanp.kgi4. upd afundare,bdiatul intr-o

clipitd i-a vindecat. S-a afundat in apd un cap de

migdrug, dar a iegitdin eaLrnchip normal de.om'

Acest caz trnic de vindecare l cunoscaProape

toli locuitorii din Diveevo.PoaestireauroriiZota

Niscitoarea de Dumnezeu

deschide chii qi PlAnge

Il&rupalim, in bisericaunde seafld mormAntul

iui Hristos, este sp-anaMaiciiD"omnului.

La intrarea bisericii, in partea."de*r-as-4rit,e afld

temni-ta n care MAntuitorul a fost inchis pentru untimp impreund cu cei doi tAlhari,^pAn6 And I s-au

pregdtit nstrumentelede torturd. Inaintea ntrdrii in

temnild, fa dreapta, se afl5 capela ,,Lanlutilor de

piatrd". in ea, sub altar, zace vechea lespede de

piatrd cu cele doud deschizdturi n care au atdrnat

picioarele n calapoade.Pulin mai jos este ocul in

carea statMaicaDomnului indureratd,plAngAnd.

Acolo se afli de mult timp icoana Maicii lui

Dumnezeu. Nu demult,*un grirgaSde altd credinld a

vdzut lacrimi in.oqhii Malqii Dggr4ului. El le-a spusacest ucru mitropolitului gi Patriarhului, gL o^ L-au

vdzut marea minune. $j__eq.+SlN,iscitoarea de

Dumnezeu deschide. chii$--v-#sd acrimi pentr.u iii

ei cei credinciogi qi temdtori de Dumnezeu.

39



Dimensiunile icoanei sunt de aproximativ 1,4 / I,2

metri.

IJn necre$tin, in rdutatea lui, chiar a lovit cu

cutitul in icoand.

EH. vielpies,q ntr,--r-ur.,pg sfAnt,.la Diveevo.

*elpfin$: SgLq"{ gqegleiis.qane izvorAt mir tul casa

Ippa dg dou-6""ori. aica Domnglqf a dg-sghis,qciiii id-inei 4u c,BIPecrirni. La.dpi pteo,tidin D"iv,eevoi s-aintArnplatacelagiucru.

Am..d.5ruit..fptgffafiaacgstei coaneunei Jenreiabisericii. $i la ea, in prezenta mea, impdrdteasacerurilor a deqch_igchi_i i din ei au cugs acrimi.

Mu-itpr pSt,litgridm -Aiyeevo,le am ddruit as f ed-9 olqgrafii gi.la. nulti-dintre-ei an.izvorAt mir. inaceiagi imp, tnnpirdteasa erurilor plAngecu lacrimiamare.

PoztestireauroriiFatima

Principaleleminuni din viitor

l)espre aceastdminune a scrisgi el insugi,gi rnai

amdnuntit a destdinuit f&ricif"a"Pelaghiain Riazan.

Acum, majoritatea."."oarne.nilore pe" planeta

noastrd nu, sliu c6 ..$-fAntul-erafim,cdlrd era" opil, a

cdzut din clopotnifd, insd a rdmas intreg gi

nevXtdmat" Nu gtiu cd el z-e-gg*agi-a pe.frecut*in

sihjiplg.re A o*:*iq$g.*ilS qi de nopli la rAnd.-- i pearsild, 9i pe-viEs.p-l: e,a petfgc 4 p-g- ia-Lr.a,tdnd in

genunchi, in rugf,ciune gi cd a,-meffi""p-fin-yfl.z.d,,Uh,u

gtiunici celelalte ninuni aie ui.

La ince-p-uta invia, dupd domnia ui antihrist,f * r q - r y . . . , .

. . L .

Qgti.q,-sl+l.FSghi".-"d"e..,ltad,qrlelinLavraSfnteiTreimi.pl seva...rifllga..dinracld,a merge n ochii tuturorpAnd a catedralaAdormirii gi apoi seva indlla la cer.

Iar dupd aceea, n-Ruma-"y-a"."ayea.qg,.a dogami;111pg..-.universald.h'.$3Eo',r va ir-rvia C-1;qlqpJ+I

Sera.fian i va fi viu mult firnp. Cine va dori, il vavedea. El va merge pe jr:s de la Sarov pAnd la

l)iv eevo (18 km). {s*ggs"ta.va*fi_a"m:nune uniy-efpgi3.

,,Oamerriicare vor veni nu vor aveanumdr". [-ypr"inqpli a.rhanghelilgiingenii gi, de asemenea,ultimul

l)o mn or Ei erarhii. Y.pt,1,9,*l,ng]fi sji jfu.,. eoare.ceqr-ringnea,,a$e,aSL?..*y-a.'"fr.*fxansm"is6."""la..,radio.".eitelgyg'.ipp pe toa d.pf4netanoastr6.

Pe drurnul cdtreDiveevo,CuviclsulSerafim va

sdvArgimulte minuni. Iar in jurul lui va fi o mare de

oameni. inchipuifi.vd.".un.,soareare strdluceptepestetoat5 umea Aga cevava fi.

C.uyia,sul va r.asli*""predici de pocdinid

universale.

41



P_tfg-u_-"pa deveni singura lavrd de maici de pepim-Ant, iar sateie din jur vor deveni orage.

SJAntul va descoperi patru moagte Ei se vasdldglui in mijiocul lor. ,,...Eumd voi sculajnain*e deqlfirnul sfQlgit gi md voi s[ldqlui la Diveevo. Diveevova fi numit nu dupd sat, ci dupd Minunea (Divo)universald" (Serafim de Sarov).

-AIHhdSt .$p.,Va,,8,f,6.tfl-in,Amefip'a."gi " . se va .inchina toat{ ,lumea,"tn_efala"de regatul bisericii

9r .edpxg care va fi dg h".;Sqegit in Rusia pentrurggd,9-iunlle..p,uvio-sufi S,erafim9i aie celq5lali sf n i.Iar apoi Qg.nmul va ddrui turmdi Sale celei micibr*Uf+la4sllpra lui ptihris 91a impdrdliei lui."

FericitaPelaghin in Riazan

Aritirile Cuviosului citre oameni

Batiugka Serafim li se aratd multor oamenivis qi in vedenii. El n9 sfdtuiegte, ne previne giaratd ceea ce noi ,,vdzdnd, nu vedem, gi auzind,auzilJ.".

9ali ru pelerini.mi-au povestit faptul cd SfAntula inceput sd i searate n vise gi n vedeniidupd'ceaucitit cartea VialastareluluiSerafim.

- Imediat dupd ce am citit aceastd arte a spuspflrg1,teleVretqr -, noaptea am auztt soneria. Amdeschisuga; n prag stdteaSerafimde Sarov.

Iar in camera mea in momentul acela era odezordine cumplitd. Paful nu era fXcut, toatelucrurile erall impr5gtiate, pe podea zdceau

1n

ne

nu

42

inc5lfdmi.ntea murdard, rufe murdare gi nigte

gunoaie. in jur erau numai praf qi rnizerie.-imi doream foarte mult sd il invit in camera

mea, dar mi-era foarte rugine pentru acea dezordine

Pe care o produsesem.-

4SSgfg*e_glg_g*l_l*eliil*lAUa spus Cuviosul,ardtAndqq.'m3na..-sprc'amera--^r*€a.[" or"dine nsuflg1^s1.9.t,1

In urma acestor cuvinte, vedenia a dispdrut.

in vremea aceea credeam deja in Dumnezeu,

insd pdcdtuiam des, vieluiam cu- neinfrAnare, nu md

rugam aproape deloc, r,'egnicmd gribeam sp{e. cg-y_i

gi niciodatd nimic nu izbuteam, nu posteam gi tot

a$a.

Dupd aceastd vedenie am inceput sd vietuiesc

cr,r otul altfelgi

prin multe osteneli am ajuns la cinulpreolesc. CAt ii sunt de recunoscdtor batiugkdi

Serafim pentru goapta ui

$i rnie a inceput Cuviosul Serafim de Sarov

uneori sd mi se arate dgpd ce am citit viala lui in.anul

1990.

Iatd, nu demult, inainte de publicarea acestei

ciirti, m-am vdzrtt in vis in catedrala Sfintei Treimi amdndstirii l)iveevo la racla Cuviosului. $i l-am vdzutpe batiugka in racld. Se umpluse tot de mir, era foartestrArnt gi

nu mai avea loc. Ivlirul se revdrsa inpdrAiagedin racla lui pe podea, insd oamenii trecear.ipe lAngd el qi nimeni nu observa nimic.

Eu aveam in mAini un Lighean uriag. L-am pussub racld gi ligheanul s-a umplut repede. Oamenii auinceput sd se apropie de mine cu cdni, cu farfurii gi

A '

+J



cu borcane, iar eu le umpleam tuturor vasele cudarul cel nepretuit.

A mai avut loc Ai urmdtoarea minune. CAndrestauram biserica din satul Seliavna, regiuneaVoronej, dup5 lucru intotdeaunamergeamacasd,noragulLiska,cu maginamea.

Odatd m-am urcat fir magind,am pornjt-o Siam_plecat. -Bruscn acelemomente am inceput sd rostescqugdciunile: ,,Tatdlnostru" (de trei ori), ,,Ndscdtoarede Dumnezeu Fecioar6., ucurd.-te- (de trei ori) gi

,,CreztJl". $i afunci, deodatd, chiar la inceputulrugdciunilor, l-am vdzut, fdrd sd'md intorc, peCuviosul Serafimde Sarov.El stdtea n maginameain spate,pe dreapta.

Este foarte greu si expiic acest lucru. L-amvdzut cAt se poate de clar pe Cuvios pfirltr;.o"privireliunfricd, neinleleasd.Dar nu cu ochii

Aceastd vedenie s-a repetat la cAteva zile, iarapoi incd o datd. De fiecare datd a durat cu tofulcAteva ecunde.

In vremea aceea aveam diferitegreutdfi, iar batiugka Serafim a intdritin fapful cd tot vom restaura biserica.

neplXceri gi

credinfa mea

44

MINUNILE DIN MORDOVIA

Mordovia... Pdqegti rin stepelesalegi duhul te

absoarbedatoritd frumusefilor care te inconjoard din

toate pdrlile. $i ce oameni minunali sunt aici: simpli,

de o inaltd duhovnicie. Vd iubesc, frafi gi surori

mordovieni in Hristos Tare este credinla voastrd

Pentru credinla voastrd Domnul v-a ddruit aceste

mdndstiri,unde mai in fiecarezi se sdvArgesc inuni.

Pentru mii de oameni, acestemdndstiri au devenit

izbdvire de multe suferinle gi le-au ddruit bucuria

comuniunii cu lucrurile cele sfinte.

MinS.stireaSanaxar

Mdndstirea Sanaxar a fost intemeiatd ir anul

1,659. rimele ei clddiri au fost din lemn. Iar dupd

exact o sutd de ani, in anul 1759,sub ocArmuirea

egumenului mdndstirii, a ieromonahului Teodor(Ugakov),a inceput reconstrucliaagezdmAntului. e

locul vechilor clddiri de lemn s-au ridicat trainice gi

minunate clidiri de piatrd.

incd din primii ani ai intemeierii, mdndstirea s-aprosldvit prin asprimea Anduietrilor ale.Toatd Rusiale gtia. Aici'veneau monahi din alte mdnistiri,

45



- PreasfAnta Ndscdtoare de Dumnezeu mi-a

ardtat drumul sPre aceastd mdndstire pentru

vindecarea fiului meu. CAnd am ajuns aici, am rugat

preofii sd slujeascdun parastas pentru ieromonahttl

teodor la mormAntul lui. $i s-a ntAmplat o minune

in timpui parastasului, starelul Ieronim l-a vdzut pe

ieromonahul Teodor, care stdtea Angd cruce, se uita

la mine gi asculta ceea ce il rugam. Eu il rugam

pentru vindecarea fiului, iar Lugdciunea mamei afe.o

pu terc foa.rtq 1n.419.incd din ziua fericitei adormiri a starelului

Teodor gi pAnd in ziua de astdzi se produc minuni

careau legdturd cu el.- in anul 1991,, And s-a deschis din nou sfAnta

rndnistire Sanaxar, noi - povestesc primii vieluitori

ai mdndstirii -, intrAnd prima datd pe porlile arcuite

ale mdndstirii, am fost uimili in chip binefdcdtor de o

ardtare minunatd prin care Domnui ne-a insuflelit gi

ne-a firdemnat spre slujirea fajd de El gi de patrie. In

intAmpinarea noastrd a iegit din bisericd un monah

cdrunt, spunAndu-ne parcd: ,,Bun venit ", iar cAnd

am inceput sd ne apropiem, el s-a indreptat spre

zidul mdndstirii dinspre Temnikov gi, ajungAnd ia

zid, a dispdrut sub privirile noastre.

VdzAnd portretele ieromonahului Teodor, care

s-au pdstrat, viefuitorii-martori oculari ne

incredinteazd cd tocmai acest stare , marele ei

ocrotitor gi rugXtor inaintea lui Dumnezeu, i-a

intAmpinat in pragul mdn5stirii Sanaxar celei

restaurate din nou.

47

monahi care igi doreau sd se mAntuiascd in condifli

mai aspre.

Un exemplu minrrnat de ascetism gi in acelagi

timp de iubire foarte mare pentru frali gi pelerini l-a

dat insupi egumenul, ieromonahul Teodor. $i inprezent se menlin aceste radilii. in mdndstire se simt

asprimea viefii, ordinea gi dragostea pentruaproapele.

LAngd biserica Nagterii Ndscdtoarei deDumnezeu se odihnegte nepotul ieromonahuluiTeodor - cunoscutul amiral Ugakov.

Amiralul Ugakov a fost un om evlavios gi intoate s-a strdduit sf, semene cu unchiul sdu. Pe vaselelui fusese instauratd ordinea mdndstireascd. Vaselepurtau numele sfinfilor gi ale sdrbdtorilor cregtine.Amiralul eta un om profund credincios. Ca un

pdrinte bun, ii iubea pe marinarii lui. inainte de luptdle spunea marinarilor sdi:

-\telgAnd la luptd, rostiti psalmii 2615_Qj.90.qt*

nu vd vor atinge nici glonlul, nici sabiaIatd, tocmai de aceea nu a avut legendarul

amiral nici o infrAngere in toatX cariera lui strdlucitdde rdzboi.

Despre marea sfintenie a ieromonahului Teodordin Sanaxar ne vorbegte urmdtorul fapt. EvgheniPsoelianin, care a publicat in anul 1905 cartea cu

descrierea pe scurt a vielii lui Teodor din Sanaxar,afirmX cd trupul lui, care a zdcut atAt de multd vremein pdmAnt, a r5mas neputrezit

^ CApiva pelerini mi-au destdinuit faptul cd insigiImpdr5teasa cerurilor i-a adus la mdndstirea Sanaxar.Iati una dintre acestepovestiri:

46



in lrrna iuiie a anului 1,999,eromonahul Teodor

din Sanaxar a fost introdus in rAndul sfinlilor cuviogi

cinstifi in eparhia Saransk-ului gi a Mordoviei. El este

primul sfAnt al Mordoviei

O minune foarte mare a avut loc in mdndstire in

anul 1996: in biserica Nagterii Ndscdtoarei de

Dumnezeu s-a reinnoit vechea icoand fXcdtoare deminuni a Maicii lui Dumnezeu Teodorovskaia. Acum

ea se afld in altarul bisericii. in bisericd mai este oicoand fdcitoare de minuni icoana MaiciiDomnului din Kazan.

inchinAndu-se la aceastf, coand, unii bolnavi sevindecd.

Aldturi de mdndstire se afld sfAntul izvor alpdrintelui Teodor, sdpat de el insugi. Apa acesfuiizvor, de asemenea, ii vindecd pe oamenit, S?rg..-yin

jg .c.I9dll],g]*lLa mdndstire vin pelerini din cele mai

indepdrtate colfuri ale Rusiei gi, de asemenea, dinKazahstan, Moldova, Ucraina gi din alte dri. Ei gtiu

cd in aceastdmdndstire, ir afard de cei doi pldculi ailui Dumnezeu rdposati, mai existd doi starefi in viatd- schiegumenul Ieronim gi schiarhimandritul Pitirim- care ii ajutd pe cei bolnavi sd se izbdveascd de boligi, de asemenea, cu dragoste pdrinteasci le dausfaturi duhovnicegti, spunAndu-le cum sd se poarte

in cele mai diverse imprejurdri, ii blagoslovesc saunu ii blagoslovesc se ia o anumitd hotdrAreimportant|l pentru via]i.

ComparAnd mdnistirea Sanaxar cu celelaltemdndstiri ale Rusiei, ale Ucrainei, ale Greciei, pe care

48

am reugit sd le vizitez, ffud sd vreau aiung la

concluzia cd aici se simte cel mai mare har.

Trebuie sd amintesc qi fapful cd mdndstirea

ganax.q{ e afld nu departe-..dp'el.pe-tf.y]9{ .. il;lMaicli D.gmpufui;.de.Diyg."ey_gcu totul aproape 40de kilometri pe drum drept), despre care insdgi

irnpdrdreasacerurilor a spus: ,,Eu voi fduri aceastdmare mdndstire a mea/ peste care voi, pogori o,"1 gbinecuvAntdrile ui Dumnezeu gi ale mele, din toate*-le:..J;ei".laeasilii-aiei-meie-A;pdmAnt Iviria,Athos gi Kiev".

Sufletul meu intotdeauna igi ia avAnt spremdnistirea Sanaxar, parcd plutesc cu aripi pAnd aici.

Chiar cu o lund inainte de venirea mea ir

aceastdmdndstire, mi-a fost ardtatd in vis. in vremea

aceea eram la Schitul Optina. in vis, nu departe de

arcadd (intrarea in mindstire), mi s-a ardtat mie,

nevrednicului, impdrdteasa cerurilor, PreasfAnta

Ndscdtoare de DumnezelJ, din marea sa mild. Era

Odighitria din Smolensk. impreund cu ea se aflaugase-gapte emei. Dupd aceastd ntAlnire am iegit dinmindstire pe sub arcadd.Nu gtiu cAtezile gi unde amfost dupd aceea, nsd visul a continuat. M-am intorsgi am intrat in mdndstire tot pe sub arcadd. $i iardgiin acelagi loc am vdzut-o pe Maica lui Dumnezeu. Dedata aceastaera singurd.

Am pornit unul in intAmpinarea celuilalt, ne-amapropiat gi ea m-a binecuvAntat.

Dupd o lund am venit la mdndstirea Sanaxar gideja nu mai pot trdi fird ea. Stareful Ieronim adevenit pdrihtele meu duhovnic. Deseori am adus la

49



mdndstire pelerini din Diveevo gi, se infelege/ am

intrat gi am iegit pe sub arcadade la intrare. Acestiucru a durat cdtivaani la rAnd.

Dupd cAteva luni, Maica lui Dumnezeu, invedenie, avizitat casamea din Diveevo.

Eu dormeam. M-a trezit SfAnful Ioan

inaintemergitorul, atingAnclu-mi umdrul cu mAna.Alhturi de el se afla Odighitriu din Smolensk. nstAngaei stltea SfAntul oin Teologul. n spate erasuita ei. Toti seaflau a cdpdtAiul atului meu.

- Robul lui DumnezeLt a spus impdrdteasacereascd i vedenia a dispdrut. '

Avusesem zile grele, ar PreasfAnta Fecioardm-a sprijinit gi m-a ntdrit.

Iertati-md gi credefi-md, dragi cititori, cd nupentru lauda de sine, nici pentru slavd ori pentru

autoritate povestescacest ucru. M-am temut sdscriudespre acestea n prima edifie a cdrfii. in a douaedilie addugitd a cdrfii, cu sfatul fiilor meiduhovnicegti gi ai cititorilor, am riscat sd leimpirtdgesc futuror aceastd ucurie a mea. Maica luiDumnezeu li se aratd oamenilor in clipa cea greapentru intdrirea credinlei 1or, pentru luminarea qipentru sprijinul lor duhovnicesc.Eu gtiu c5 mi sedauarvune pe care rebuiesd e plHtesc rin muncd.

Vdd un zAmbetde compdtimire la unii cititori:-

Iatd, tocmai aga intrd oamenii in amdgireSatana e poate ardta ot cevrea gipe cinevrea.Despre marele har al mdndstirii Sanaxargrtriesc

gi urmdtoarele'doud intAmpldri. Una dintre pelerine,Lidia N. din Magnitogorsk, a adormit qi spredimineald a avut o vedenie: mdndstirea Sanaxar

50

parcd atdrna in vdzduh qi era inconjuratd de oaureold dumnezeiascdaurie, strdlucitoare, ar in sus

era unitd cu BisericaCereasci, ce s trdlucea cu olumind orbitoare atbX. n jos se afla o mare multimede oameni cu mAinile ntinse spre mdndstire.

in cel de-al doilea caz, nsugi Domnul a arStat

lrarul acestei ndndstiri.Pe16mai Pg' pelerinaSofiaMuradova a fotografiat mindstirea in timpulvecerniei. Itg. cer. erau .nuqlai nori. Insd, cAnd adevelopat filmul - o, minune - pe el se vedeau ocrucedg fqc .Ai"a_.]wnp{ _upnezeiaside. se revdisapesle- mdn-dgtire s-u-befma .ungi lUlcgb=qu. ,Terneliacrucii se afla deasupra arcadei de la intrare, aldtr-rride care se afld chilia batiugkdi Ieronim. lar indimineafa zilei de 6 octombrie a aceluiagi an, totimonahii gi pelerinii au vdzut deasupra mdndstirii

aceeagicrLrcede foc, iar in stAngagi in dreapta ei -cAte un stAlp de foc. A treia oard, crucea s-a ardtatdeasupra mdndstirii intr-o noapte ctin luna iglie. aanului L998.

Despre mdndstirea Sanaxar se poate scrieincontinuu. Ag dori, insd, sd inchei povestirea cucuvintele unei pelerine din Omsk:

- Apropiindu-md pentru prima datd demdndstireaSanaxarcu autocarul, m-am ridicat pufinin scaun gi am vizut-o. MAinile mi s-au ridicat

singure cevamai sus, ar buzele au goptit: ,Cehar ".Sufletul mi s-a lipit de aceastX mdndstire gi,nddhjduiesc, entru totdeauna.

51



M-au ristignit

Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte

picdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a

intAmplat.

Sunt originard din Moscova. Am terminatgcoalavrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastdgcoald

am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au

sunat cei de la Academia $tiinlelor Medicale gi mi-au

propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd

voi termina studiul, imi vor eonferi titlurile

universitare: profesor, doctor, magistru. Voi primi

diploma care imi va da dreptul sX rec peste hotarele

tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc

voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor

agtepta cu bralele deschise.Insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea,cd

sunt fii.ca Rusiei qi cX din Rusia nu voi pleca nicdieri.

Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest

lucru.

in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri

(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am

renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au

inceput prigoanele impotriva mea.

Puterea necuratX a hotdrAt sd md stArpeascdde

pe fala pdmAntului. $i m-a chinuit de pe 1 pAni pe 6martie. Pe data de 3 am fost la la''.,raSfAnta Treime a

SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am

vrut sd-i dau ajutor, insi s-a intAmplat aga incAt ea

mi-a dat aiutor mie.

52

$i cAnd mi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa

cea sfAntda Cuviosului Serghiede Radonej,mii desori ardeaupe cer. Femeiaaceasta ra gata sd-gideagi sufletul pentru mine. $i atAtacdldurd mi-a venit insuflet, niciodatd in viald nu mai simtisem atAtafericire. Alituri se afla un suflet necunoscut,gata sddea otul pentru mine.

Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.Putereanecurat5md ridica in fiecarezi de la ora 12noapteapAnd a ora 7 9i1,4minute dimineata.Aceleaerau infricogdtoarele ceasuri ale chinurilor mele.Puterea necuratd md tortura. Iar intr-una dintrenopti, diavolii chiar m*au rdstignit. M-au rdstignitdirect pe patul meu.

Necuratul m-a prins de mAini gi de picioaregi abdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.

SAngele mi curgea pe fald 9i pe piept. Nu mdputeam ajuta cu nimic, mAinilegi picioarele mi eraupironite. Este nfiordtor gi cumplit sd nu te poli ajutactr nimic pentru faptul cd nu-fi poti migcanici mAna,nici piciorul.

Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnulnostru isus Hristos cAnda fostrdstignit.

Apoi mi-au incetatbdtdile nimii, iar rdsuflareagi sufletul mi-au iegit.Am fost uatd de mAnadreaptdgi dusd in sus.Md simleam ugoard atAt de ugoard

incAtnici nu pot relata.Mi-am dat seama d plec din via la pdmAnteascd,

insd nu vroiam acest ucru gi am spus: ,,Ldsali-m6,mai am treburi pdmAntegti". 9i am simlit cd mdintorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdteileinimii.

53



M-au ristignit

Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte

pdcdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a

intAmplat.

Sunt originard din Moscova. Am terminatgcoalavrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastdqcoal5

am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au

sunat cei de la Academia $tiinfelor Medicale gi mi-au

propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd

voi termina studiul, imi vor conferi titlurile

universitare: profesor, doctor, mngistru. Voi primi

diploma care imi va da dreptul sX rec peste hotarele

tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc

voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor

agteptacu bralele deschise.insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea,cd

sunt fiica Rusiei gi cd din Rusia nu voi pleca nicdieri.

Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest

lucru.

in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri

(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am

renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au

inceput prigoaneie impotriva mea.

Puterea necuratd a hotdrAt sd md stArpeascdde

pe fala pdmAntului. $i m-a chinuit de pe 1 pAnd pe 6martie. Pe data de 3 am fost la la'','raSfAnta Treime a

SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am

vrut sd-i dau ajutor, insd s-a intAmplat aga incAt ea

mi-a dat ajutor mie.

52

$i cAndmi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa

cea sfAntda Cuviosului Serghiede Radonej,mii de

sori ardeau pe cer. Femeiaaceasta ra gata sd-gideagi sufletul pentru mine. $i atdtacdldurd mi-a venit in

suflet, niciodatd in viald nu mai simfisem atAtafericire. Al5furi se afla un suflet necunoscut,gata sd

dea otul pentru mine.Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.

Putereanecuratd md ridica in fiecarezr de Ia o ra 12noapteapAnd a ora 7 9i1,4minute dimineafa.Acelea

erau infricogitoarele ceasuri ale chinurilor mele.Puterea necurati md tortura. Iar intr-una dintrenopli, diavolii chiar m-au rdstignit. M-au rdstignitdirect pe patul meu.

Necuratul m-a prins de mAini gi de picioaregi abdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.

SAngele mi curgea pe fald 9i pe piept. Nu mdputeam ajuta cu nimic, mAinilegi picioarele mi eraupironite. Este nfiordtor gi cumplit sdnu te poji ajutacu nimic pen tru faptul cd nu-fi poli migcanici mAna,nici piciorul.

Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnulnostru isus HristoscAnda fost rdstignit.

Apoi mi-au incetat bdtdile nimii , iar rdsuflareagi sufletulmi-au iegit.Am fost uatd de mAnadreaptdgi dusd in sus. Md simleam ugoard atAt de ugoari

incAtnici nu pot relata.Mi-am dat seama d plec din viala pdmAnteascd,

insd nu vroiam acest ucru gi am spus: ,,Ldsati-mi,mai am treburi pdmAntegti". $i am simtit cd mdintorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdtdileinimii.

53



Apoi am inceput sd vizitez locurile sfinte gi am

fost la multe mdndstiri qi lavre. M-am rugat gi amplhnsmult inaintea coanelor.

Am vizitat gi MdndstireaSanaxar in Mordoviagi am fost la un staref pentru exorcism. n timpulexorcismului,oamenii din jurul meu ldtrau, mugeau,

behdiau si aga mai departe. Iegea.u iavcl lii din ei.inaintea ochilor mei totul se invArtea, iar cAndstareful m-a adumbrit cu crucea sd, sfinlita lamormAntul Domnului, mi-am pierdut cunogtinla.

ln aceastdmdndstire m-am impdrtdgit pentruprima datd., ar cAnd m-am spovedit la staret inbiserici, ciiavolii m-au rupt in bucdli (qi pe dinafardgi pe dinduntru).

Tot aici, in m6ndstire,am ficut cunogtintdcubatiugka Victor. Cu binecuyAntareastaretului, la

propunerea pdrintelui Victor, am mers la el acasd,unde a inceput sd-mi facdexorcisme.

In timpul exorcismelor, diavotrul a iegit dinmine. Acest ucru s-a ntArnplatvineri pe data de 13.Eradejamiezul nopfii gi vrijmagul nu iegise.

- Batiugka, tot aici este izvorul CuviosuiuiSerafimde Sarov.

- Dar nu te temi sI mergi acolo?- Nu, nu md tem.Sdmergem

$i am mers. Am mers in pddurea intunecatd.

Era un frig nemaipomenit.$i batiugkamd stropeacuapd din izvor, scolAnd-o u g51efi1e. ram udd pAndla piele.

- Diavolul va fierbe,dar pAnd a sfArgit a iegi.

54

Atunci batiugka Victor mi-a dat sd lin in mAini

icoana batiugkii Serafim. $i atunci au inceput vdrnile

mele.Pentru fiecare pdcat cAt de mic a trebuit sd dau

rhspuns. Necuratul noteazd fiecare pas gregit al

nostru. CAte sunt deja notate in cdrticica neagrS

M-am chinuit de la 12 noaptea pAnd Ia 5clirnineafa, pAnd la cAntatul primilor cocogi.Cum am

suportat toate acestea,nu imi amintesc, am fost in

stare de legin, mi-a fost rdu gi fuig. La un moment

dat, batiugka mi-a spus:- Gata. Sdmergem acas[l

Iar eu i-am spus:- Nu, nu voi merge cu el acasd.Mdcar cd voi

muri aici, dar cu el acasdnu voi merge

Atunci el mi-a zis:

-Draga mea, bucuria mea, dacd ag i schirnonah,te-agputea ajuta, dar eu sunt un simplu pdrinte. Iar

tu, sdrrrrana, te chinui atAt.- Pentru pdcatele mele a trebuit sd trec prin

acestechinuri, nu am de ce sd cArtesc.

$i atunci am inceput sd strig la Cel Preainalt, la

PreasfAnta Treime, la Maica lui Dumnezeu, la

batiugka Serafim, la Arhangheli, la toate puterile

ceregtinetrupegti gi ia toli sfinfii.

$i ajutorul a venit. Am sim,tit aceastdputere a

binelui. Ei m-au iertat, am simlit eu: m-au iertat.Dar puterga necurati nu vroia sd mi lase gi md

linea tare. Eram toatd udd, tremuram.

55



- Batiugka - am zis eu -, hi se pare cd acum

iese. $i pdrintele mi-a adus iardgi apd sfinlitd, m-a

stropit, iar eu am gi bdut din ea.

Am cdzut in genunchi inaintea izvorului gi am

spus:- Batiugka, scumpule, Serafimugka, vino in

ajutorul meu/ ajutd-md sd md izbdvesc de putereanecuratd, cdci nu mai am via 6, batiugka.

$i diavolul a ieqit.- Rabdd, roaba lui Dumnezett, rabdi - a spus

pdrintele Victor. Primul cocogva cAntagi va fi bine.- Voi rdbda, batiugka - am rdspuns eu.

$i am vdzut atAteaduhuri necurate AtAlia norinegri

Pddurea vuia gi rdsuna aga incAt mi s-a fdcut

pdnrl vAlvoi. Aveam o fricd de neinchipuit.

Nu imi imaginez ce ni s-ar fi intAmplat dacdDomnui gi Maica Domnului nu ar fi venit in apdrareanoastr6. O asemenea oaste impotriva unui singursufiet mic

Cocogul a cAntat, pddurea a incetat sd vuiascd,iar eu am devenit ugoard. Batiugka mi-a spus cddiavolul a iegit.

Frali gi surori in Hristos, cred cd, auzindspovedania mea, veti infelege ceea ce ne este dattuturor pentru pXcatelenoastre. Nu pdcdtuifi gi nu vi

se va i ntAmpla ceeace mi s-a ntAmplat mie

56

La ministirea Sfintei Parascheva

9i a lnnlfnrii

in anul 1993, mdndstirea a cdpdtat pentru a

doua oard viald - a fost deschisd din nou. Cu mare

bucurie gi cu nespusd rAvnd s-au apucat primii eiviefuitori de restaurarea bisericii gi a clddirilor

mdndstiregti. Prima minune a avut loc chiar atunci, la

deschiderea mdndstirii.

Mdicula care conduce trapeza ne-a povestit:- La deschiderea mdn5stirii s-au adunat foarte

mulli pelerini. Am aranjat mesele in trapezd., dar s-a

dovedit cd nu aveam nici o bucdficd de pAine.

Uitasem de pAine.

Ne-am agezat pe lavile gi ne-am intristat.

Deodatd s-a deschis uga qi s-au apropiat de noi treitineri inaifi gi frumogi, imbrdcali in vegminte

albastre. Aveau pdrul lung, ondulat, castaniu. Mi-au

rdmas bine intipdrili ?n minte. Toli semdnau intre ei,

ca nigte frali gemeni. Ne-au intrebat de ce suntem

toate atAt de triste.

$i le-am povestit necazul nostru.- Nu vd intristati, avern noi pAine. Acum vd

punem mesele.

intr-o clipitd au pus pAinea pe mese qi s-au

retras intr-o parte. Noi ne-am bucurat atAt de multincAt am uitat cu desivArgire de ei. Iar cAnd ne-am

dezmeticit, nu mai erau in trapezd.

Aceastd intAmplare o cunoagte gi starelul

Ieronim, schiegumenul mdnhstirii Sanaxar. El a spus

57



. t

cd a fost in vizit5 la noi Sffrnta Treime, adicd cei treiingeri care i s-au ardtat lui Avraam la stejarul dinMamvri.

A doua minune a avut loc dupd ce a fost pusdcnrcea pe cupola cea rnare a bisericii - pe cupold s-aardtat insdqi SfAntaMucenild Paraschiva.

in mdndstire existd o icoarrd mare fdcdtoare deminuni a Sfintei Paraschiva cu o pdrticicd dinmoagtele ei. SfAnta mucenitd s-a ardtat in deptindstafurd omeneasc5 pe fondul verde al cupolei. Ea astat mult timp acolo; au vdzut-o toti cei care se aflauin vremea aceea n mdndstire. $i in prezent se aratduneori in acelagi oc.

indatd ce s-a sdvArgitaceastdmirrune, in bisericdglasuri birbdteqti gi femeieqti au inceput sd cAnterugdciuni. CAntau clar gi frumos. Era o cAntare

nepdmdnteand. CAnd am intrat in biseric5, am vdzutcd nu era nimeni acolo, insd cAntarea a durat mairnult timp. in cronica mdndstirii de maici a SfinteiParaschiva gi a indlfdrii se pomenegte faptul cd a fostintemeiatd in anul 1865. Cu mult timp inainte dedeschiderea mdndstirii, SfAnta Mucenild paraschiva is-a ardtat unuia dintre locuitorii din Ruzaevka,cdruia, ,,aflAndu-se in serviciul militar, i seimbolndviserd grav picioarele". Medicii s-au convinsimediat de inutilitatea tratamentului lor gi l-au trecut

pe soldat in rAndul celor cu boli incurabile. Soldatuligi gdsea mAngAiere numai in rugdciunea neincetatHcu lacrimi cdtre Domnul.

Odatd i s-a ardtat in vis o femeie de o frumusejecereascd, mbrdcatd in vegminte albastre, cu o cruce

58

in mAini gi i-a spus: ,,Vrei sd fii sdndtos gi sd mer6;i la

tine acas5?"

Nici nu a apucat soldatul sd se dezmeticeascdsi

femeia s-a fdcut nevdzutd. Vedenia s-a repetat gi a

doua gi a treia oard. Ultirna oar5, femeia i-a spus

soldatului cd dupd trei zlle se va face sXndtosgi se va

intoarce acasd. $i i-a dat ordin sf, meargd in satulPaigarma, sd caute in pddure o groap5 cu apd, iar i:r

ea - icoana ei, gi sd construiascdpeste izvor o capeld.

Soldatul s-a insdndtogit, i s-a permis sd plece

acasd gi a indeplinit ordinul Sfintei Mucenite

Paraschiva. Pentru cfl ea se ardtase n vis. $i oamenii

au inceput sd vind Ia izvar gi sX se vindece. $i, in

scurt timp, in locul acela a apiirut mdndstirea.

Mdndstirea se prosldvegte prin trei izvoare

tdmdctuitoare: al plHcutului Nicolae, al Cuviosului

Serafirn de Sarovrgi al Sfintei Mucenife Paraschiva.Toate cele trei izvoare se vars6 intr-un lac - intr-un

lac sf6nt. Egurnena rndndstirii, maica Serafima, ne-a

povestit cd in ultimele luni au avut loc tot mai multe

vindecdri minunate. S-au vindecat chiar gi bolnavi de

cancer.

Iatd cAteva dintre ultimele intAmpl5ri minunate.

La mdndstire a fost adus un bdiat a cdrui piele

era toatd plind de bube. Medicii l-au respins. Dar apa

sfinlite a izvoarelor l-a primit gi l-a vindecat.

Nu demult au venit la mXnistire nigte aviatorirnilitari. Unul dintre ei a adus-o pe sora lui, care

trdiegte in Ucraina. Acesteia ii crescusepe picior un

cucui canceros de mdrimea unui ou de gdind.

Medicii, oricAt s-au strdduit, nu au putut-o ajuta. in

59



'.:. l

.1

cele din urmd au ajuns la concluzia cd fdrd operalie

nu o pot vindeca. $i tocmai cu aceastdnenerocire avenit ea la mdndstire.

Au venit mai spre seard, de aceea bolnava areugit sd se scaide numai o datd. Iar dimineafa...cucuiul a dispdrut. Nici micar o urrnd nu rdmdsese

Fiul goferului mdndstirii, Gheorghe, avea toatdpieleaâcoperitd de buboaie. Medicii nu l-au pututajuta. Insi, dup5 ce s-a scdldat numai o singurd datd,,

s-a insdndtogit imediat. $i a povestit cd dupd baietoate cojiie de pe bube se vedeau plutind pe apd. Elera slab, pldpAnd. Dar dupd baie, diritr-o datd, ainceput sd prindd puteri, sd creascd n umeri. Acumare o staturd atleticd gi o sdndtateputernicd.

- Ne-am intAlnit intAmpldtor in Ruzaevka - apovestit maica Serafima - gi nu l-am mai recunoscut.

Este un adevdrat voinic

Doi ofiteri au venit la mdndstire pentru interes.Unul s-a scdldat, dar celilalt nu se hotdra.

- De ce nu vd scdldali?- Mi-e jend, mii tem pentru cinstea uniformei.Cu toate acesteas-a scdldat gi el. Iar apoi mult

timp a multumit pentru faptul cd i-au dispdrut toatebubele gi, mai ales, pentru ci s-a reinnoitduhovnicegte.

Binefdcdtorul mdndstirii, A. F., doud sdptdmAnia suferit de radiculite. O singurd dat5 s-a scdldat - gia putut merge la lucru. Dupd baie a gi uitat deradiculitd.

Casierita unui magazin din Ruzaevka l-a adusla mdndstire pe solul ei: pe tot trupul lui se pornise o

60

eruplie. Boala era gravd; nici o alifie nu il ajuta.

Medicii au refuzat sd l trateze. Bdrbatul s-a scdldat o

singurd datd in izvorul Sfintei Paraschivagi eruptia i-a

dispdrut.

In luna aprilie a anului 1998 a fost aici un

bdiefel cdruia din nagtere nu i se deschidea un ochi.

Cu greu a trecut el prin aceastd ragedie. Dar a plecatdin mdndstire cu ochiul deschis. Minunea aceasta a

fost relatatd in ziare gi a televiziune.

Se mai pot relata o mullime de exemple de

vindeciri minunate. S-au vindecat foarte mul1i

bolnavi de osteoporozd., adiculitd, poliartritd gi boli

ale aparatului locomotor.

Mdndstirea se prosldvegte prin ospitalitatea ei .

Aici este intAmpinat cu cildurd orice pelerin, orice

grup de excursionigti; acegtiasunt hrdnili gi cazali. in

orice zi, aici, oamenii se pot spovedi gi se potimpdrtXgi gi, desigur, se pot scdlda in apa cea

minunatd gi tdmdduitoare. $i acest ucru se intAmpld

in orice anotimp

Foarte multe minuni le ddruiegte aceastd

mdndstire oamenilor - nici nu le poti descrie pe toate.

Maicile vieluiesc modest, se intrelin singure gi igi

construiesc clopotnila. Au foarte mare nevoie de

mijloace, de binefdcdtori. Ajutd-le, Doamne

61



Schitul izvoarelor

Pulini oameni gtiu aceastd mdnistire decdlugdri, pierdutd prin stepele Mordoviei.Mdndstireaeste micd (cu totul doisprezecemonahi),

insd prin duhovniciaei, prin harul lui Dumnezeu nuestemai micd decAtmdndstirilecelemari.

in secoiulal XVIII-iea,Fp locul ardtdrii icoanei

fdcdtoare e minuni a Maicii Domnului din Kazans-aridicat o bisericd. De atunci, tinnp de aproape treisecole,n locul cel sfAnt,zvorul tdmdduitor nu a maisecat.Tot aici, n diferiteperioadegi n diferite locuriau mai fAgnit, 17 izvoare tdmiiduitoare datoritXcdrora multe mii de bolnavi s-au vindecat de boli gi

multe mii de ndrdcifi s-au zbdvitde demoni.

Fiica duhovniceasc6 egumenului mdndstirii, apdrinteiui llarion, sdteanca . din Diveevo, ne-apovestit: ,,Eu insdmi am vdzut cum, dupd baia inizvorul Maicii Domnului Kazanskaia, dintr-ocunogtinfd de-a mea a iegit un garpecu o lungirne deaproapezece metri. Eram patru femei. $arpele -amvilzut toate patru (printre care gi aceea n care elsdldgluia). arpelese tAracu repeziciunepe pdmAnt.Noi am inceput sd il inchindm gi sh spunemrugdciuni. Sub ochii noEtri el s-a evaporat n vizduh

gi a pierit. Desigur, era un demon. Nefericita femeieasimlit o nespusdbucurie gi ugurare. Pot fi relatatefoarte multe asemeneaexemple. Dar ce fel de bolitdmdduiesc izvoarele? Thmdduiesc boli nervoase,psihice,boli ale coloaneivertebrale,ale mAinilor, ale

62

picioarelor, boli ale organelor interne gi altele. Oinfluenld deosebit de puternicd o au sfintele izvoareasupra ndrdcililor.

Printre cele L7 izvoare existd unul deosebit -

,,Lacrimile Maicii Domnului", cate vindecd in chipminunat bolile de ochi.

PAnd n anui L993, e locr"rlmdndstiriis-aaflat obisericd ruinatd, pirdsitd, dar nu uitati de oameni.Localnicii satelor din imprejurimi veneau in taind la€d, se rugau gi se scdldau in izvoarele celetdmdduitoare. n anul 1993 a venit aici egumenulIlarion de la Lavra Poceaev. El a organizatrestaurarea bisericii , a deschis mdndstirea si maitArziu a devenit ocArmuitorui ei.

ln vara anului 7995, And a fost pusd cruceapebiserici, batiugka larion gi toli constructorii au auzit

minunata cAntare ingereascd in cer: ,,Doamne,miluiegte "

Printre monahii cei simpli gi tdcuti s-au adaptatin mdndstire doud maici bdtrAne - Olimpiada giMaria.

MatugkaMaria ne-aspus:- Eu il cunoscde mult pe batiugka larion. El a

slujit mulli ani la Lavra Poceaev. Toli vizitatoriivoiau sdmeargH a el. CAnd receael, oamenii dceauun culoar. Cu unii dintre ei discutapulin, iar altora le

punea mAna pe cap. Strilucea tot. Toli il iubeaufoartemult acolo.

Iatdce ne-apovestitmatugkaOlimpiada:- Cu un an inainte de venirea mea in aceastd

mdnhstire am avut o vedenie.Mi-a fost ardtat Schitul

63



Firidelegea

ln coloniile JH-385 din sectorul Zubovo-

Poliansk al Mordoviei, in vremurile acelea cdnd

oamenii erau pedepsifi atdt de aspru pentru cuvAntul

lui Dumnezeu, nu pulini preoli au ispdgit pedepse.Au fost gi episcopi,gi preoli de rAnd. Dacd n prezent

cei osAndifi pentru o fdrddelege oarte grea primesc

cea mai mare pedeapsd sau inchisoarea pe viald,

inainte se primea acest lucru pentru cuvAntul lui

Durnnezeu.

Se intAmpla urmdtorul fapt. Paznicii aflau c[

printre condamnali erau gi preoli. $i ii scoteau din

zona de lucru". Apoi ii duceaudeparte n pddure, i

obligau sd-gisapemormintele, dupd care i separau

gi ii agezaun acelegropi. Apoi ii impugcau cu pugtiautomate gi ii astupau cu pdmAnt, i:rgropAndu-i

impreund cu toate ucrurile.

CAteasemenea azuriau fost?

ProfesoarafdrilmAini gi firi picioare

- Nu estechiar aga gAndescmu$i.- Cum pofi munci, in general, gi cu atAt mai

mult sdpredai fdrd mAini gi fdrd picioare?Cu toateacestea epoate.

CAnd avea opt an| fata a cdzut din sania trasd

de cai. Medicii i-au pus diagnosticul: ,,atrofiereprogresivdamugchilor".

65

izvoarelor. Cu deosebire mi s-au intipdrit in minte

sfAntul izvor (cel care este tot inconjurat de crini albi)

qi glasul: ,,Aici se vor mdntui multe, multe suflete".

Tot aici, in timpul reparafiei bisericii, am vdzut-o

aievea pe Ndscdtoarea de Dumnezeu, a1acum este a

Poceaev. Ea iqi muta incet privirea de la un

constructor la altul...Dar iatd ce ne-a destiinuit batiugka Antonie:- CAnd am venit aici impreund cu batiugka

Ilarion, ne-a firtAmpinat o localnicd gi ne-a povestit cd

nu demult ne-a vdzut in vis qi cd i s-au descoperit

chiar gi numele noastre. Numai cd pe mine m-a

numit Antonie, iar eu in vremea aceea eram incd

Andrei. $i, iatd, in momentul tunderii in monahism

mi s-a dat numele Antonie.

in vara anului 1997,un comerciant din Moscova

a ddruit mdndstirii o magind de teren noud. Dupd olund a spus cd afacerile au inceput si-i meargd din

plin gi cd a mai achizifionat cAtevaastfel de magini.

In mdndstire sunt construite case pentru

pelerini. Aici toli sunt intAmpinali cu mare dragoste.

In zilele de sAmbdtd, duminici gi sdrbdtori, in

biserica Maicii Domnului Kazanskaia se oficiazd,

slujba, iar oamenii se pot spovedi gi mpdrtXgi.

64



- Boala este ncurabild - i-au spus mamei ei.

Treptat au inceput sd-i paralizeze picioarele, iar

apoi gi mAinile.

La doudzeci de ani, infelegAnd neajutorarea ei, a

hotdrAt sd se otriveascd. A luat cAteva rAnduri de

tablete gi s-a ntins si doarmd.

Dimineafa devreme, fratele ei a observat ospumd pe buzele ei. $i au salvat-o printr-o minune.

- Iartd-md, Doamne - a spus Nina Vasilievna.

Nu seva mai repeta.

A invdlat sd scrie, linAnd in dinli creionul sau

stiloul. Picioarele gi mdinile ii atArnd ea nigte vrejuri,

insd ea citegte gi scrie intorcAnd paginile cu condeiul.

A intrat trasecfia prin corespondenfi a Facultdfii de

Filologie a Universitdjii gi a terminat cu bine. A

invdlat sd scrie pe tabld finAnd creta in dinfi.

Lucreazl. in Mordovia, in saful Potma, gi iiinvald pe copiii invalizi. in clasd sunt 18 elevi gi ei o

ajutd pe Nina Vasilievna in toate.

in afard, de programa gcolard, invald gi

rugdciuni. Iatd ce nevoinfd de via 5.

El a ridicat-o pe mama mea

intAmpldtor am aflat cd pdrintele Trifon vindeci

cu succesbolile aparatului locomotor.Mama mea suferea de mul,ti ani de osteoporoza

mdinilor, a picioarelor gi a coloanei vertebrale. in

ultimii ani incetase chiar sd mai meargd; stdteaintinsd in pat. CAte nu am fdcut gi eu, gi doctorii.Oricum am tratat-o, boala tot a progresat.

66

$i tocmai aceastdamdrdciuneam impdrtHqit-o

cu pdrintele Trifon. El a rdspuns cu bucurie. la

rugimintea mea pentru ajutor gi a prescris imediat

urmdtorul tratament:

1) Sd posteascdrei zile, sd, e spovedeascd i

sdse mpdrtdgeascd.

2) Mi-a dat un amestec din pdmAnt de lacanavcadin Diveevo, nisip de la mormintele Fericitei

Ivlatronagi ale altor sfinli gi, de asemenea,mi-a dat

apdsfinliti ca sd amestecoateacestea i sd e aplic n

timpul noplii pe locurilebolnave.3) Mama Ei toate rudele ei sd facd rugdciuni

in mod regulatgi cAtsepoatede multe.Eu, trebuie sH ecunosc,am crezul mai pufin in

izbAndd, nsd mama mea s-a nsdnhtogit Deja mergeca gi cum nu ar fi avut nimic. Oare nu este o minune?

Rugdciunile, apa sfinlitd 9i pdmdntul sfinfit auvindecat o boald nevindecabild.Pdrintele Trif.on,seintelege, indecdpe gratis.

Fiindcd veni vorba, atd ce mi-a spus cAnd -ammultumit pentru vindecare:

- Nu eu am vindecat-o pe mama ta. Auvindecat-o Domnul, Maica Domnului gi sfinlii. Iat6.,Lor trebuie sdLe mulpmi;i.

Dar noi tot ii suntem foarte recunoscdtoripdrintelui Trifon pentru bundtatea ui, pentru faptul

cd s-a rugat pentru mama mea/ pentru iertareapdcatelorei gi pentru vindecareaei.

Aceastd minune a vindecdrii ne-a intdrit incredinldpe noi, pufin-credinciogii.

Alexandru, ragulSaransk

67



MINUNITE DIN VORONEI

Trebuie doar si aprinzi lumAnarea

intr-o zi m-a sunat parohul bisericii dinLiskinski (regiunea Voronej), pdrintele Vasile, gi m-arugat sd-l duc cu magina in satul Anogkino. Pe drummi-a spus cd acolo este o bisericd minunat5, cd estefoarte greu de restaurat, dar, iatl, o locuitoare dinsat, Claudia Riazanova, s-a apucat de aceastdsfAntdlucrare.

CAndva, in aceastdbisericS, a existat o sectie afabricii de nasturi, care apoi a fost transformatd indepozit al colectivului. Claudia a adunat doudzeci decredinciogi, a organizat paroltia gi a reugit sd redeaparohiei biserica.

in bisericd existau nigte materiale alecolectivului, de aceea toatd era plind de gunoaie gi

seminte putrezite in grdmezi de pAnd la un metru gijumdtate indlfime.

La inceput s-a truditsingurd, apoi i-au venit inajutor doud bdtrAnele, dupd care au inceput sd vind gi

alti credinciogi, gi biserica a fost curdfitd pe deplin.O priveligte tristd se infdyiga inaintea ochilor

nogtri. Biserica pe jumdtate ruinatd, fdrd, cruce giclopote striga dupd ajutor. Totugi, pe clopotnild am

68

vdzutnigte berzegi cuibul lor. Nu degeaba e spune

in popor cd,barza igi face cuib intr-un loc curat gi

sfAnt.inliuntrul bisericii am rdmas gi simplu uimili

de stilul ei arhitectonicunic.Cupolele ei mirefe seridicau direct din pdmAnt.

Mai tArziu,cucerniculnostru pdrinte Alexandru mi-aexplicat cd asemeneacupole a intAlnit numai in

mdndstirilede pe insuleleSolovdtului.

Pe unul dintre perefii bisericii am vdzut

conturul icoanei unui sfAnt. Chipul, vegmintele,

mAinilegi picioareleaproapenu i se distingeau.Era

imposibil sd determindm cinefusese nf5ligat n acea

icoand.Pe ceilal1i eretinu erau coane.La cAteva uni dupd aceastd dldtorie,pdrintele

Vasile mi-a spus cd in biserica din Anogkino s-a

produs o minune: pe peretii ei au apdrut icoane.$iminunea aceasta avut loc n timpul maslului.

Am pornit imediat spre Anogkino gi am vdzut

cu ochii nogtri aceastdminune. Pe perelii bisericiiapdruserd in toatd splendoarea icoane originale,mari, de staturaomului.

Marea mucenifd Varvara era infdligatd intrutotul tAndrd,cu o cunund de mdr pe cap. in mAna

dreaptd linea un potir, iar stAngao tinea pe sabia deia careprimise moarteamuceniceasce.

SfAnta cneghind cea ntocmai cu apostolii Olgaavea o coroand pe cap. in mAnd tinea o cartedeschisd, r care erau scrise cuvintele proorocegti:

,,CdciDumnezeu i va lumina pe rugi gi multi dintreei vor fi mari sfin i".

69



Da, ajutorul vine la cei caresededicd ntru totul

lui Dumn"r"u. El estenu numai vddit, ci 9i tainic'

Domnulesteuminareamea9i mkntuireamea; ecinemd

aoi teme?Domnul este pdrdtorul ielii mele; ecinemd

aoi nfricogaTPsalmul26)

Trebuie doar sI niddjduim in Dumnezeu 9i El

nu ne va ldsa.Locahriciine-aupovestitcd,probabil, n bisericd

undevasunt ngropateobiectele e cuit.- Antihrigtii au aruncatclopotul din clopotnild

gi l-au sfdrAmat in bucdlele ne-a povestit o

bdtrAnicd -, dar obiectele de cult nu au ajuns in

mAinile 1or. Cu siguran 5,preotul le-a ascunsmai

inainte. Nimeni nu gtie unde, deoarece preotul

imprerrnd cu solia gi copiii au dispdrut brusc, fdrd

urma.

Am adus in biserici un genist ctr aparatulpentru detectareametalelor prelioase.Obiectelede

lult nu au fost gdsite. n schimb am gdsit in colpl

bisericii, a adAncirnea e 40 de cm, osemintelea doi

oameni gi osemintelea trei oameni (printre ei erau 9icopii) - iAngd zidulbisericii, in partea ei dinafard.

- Aceasta este pronia Dornnului nostru - mi-a

spus ipodiaconul nostru Gheorghe. AtAlia ani au

zdcut aici fdrd ingropare Avem motiv sd credem cd

acestaestepreotul bisericii impreund cu familia lui.

in ajunul AcoperdmAntului Ndscdtoarei deDumnezeu,pe L3 octombfie 1994, seminteleau fost

ingropate in cimitirul bisericii.-$i cAthar este n bisericasatuluiAnogkino n ea

pur gi simpltt simfi cd ili curdlegti sufletul qi trupul.

71

Pe un alt perete era infdligat SfAntul impdrat

Constantin.Se reinnoise icoana sfAnfului, al cdrei contur il

vdzusem mai inainte. Acum se vedea clar cd era

cneazulVladimir cel ntocmaicu apostolii.Pe al patrulea perete al bisericii erau infdligafi

apostolii.Icoanele erau pictate in mod original, minunat

gi peste tot se simtea mAna priceputd a unui maremaestru-i.conar.

$i, iatd, cAnd Domnul m-a invrednicit sd ajut larestaurarea cestei iserici,am avut un vis.

Mi s-a ardtat Ndscdtoareade Dumnezeu. Nuavea mai mult de cincisprezeceni. Nu voi uita ochiiei pAnd a sfArgitulviefii mele. in ei era o mare dedragostegi rnild.Dupd acest is am simlit cd-mi cresc

puterile gi am inceput gi rnai energic sd o ajut peClaudia a restaurarea isericii.

Aceeagi cregterea puterilor am simfit-o gi inanul 1"989,n Kauminvode.

Mi s-a intAmplat ca in decurs de o lund sdobosescatAt de mult (mai ales din punct de vederemoral, deoareceam propovdduit CuvAntul in moddeschis gi am fost supus atacurilor), incAt pur gisimplu nu am mai avutputeri.

$i, iatd, in acelmoment greu al vielii mele mi-a

venit un ajutor neagteptatde Sus. in timpul noptii,din icoanele MAntuitorului gi a Ndscdtoarei deDumnezeu s-a pogorAt peste mine un nor luminos,care m-a invdluit gi mi-a dat putere gi incredere.$itofi ceicaresendpustiserd suprameas-audepdrtat.

70



Ultimul din neam

in anul 1994 a murit unul dintre locuitorii

satului Anogkino. Solia gi mama lui mi-au povestit

urmitorul fapt.

Strdbunicul acestui om a lucrat ca epitrop labisericadin Anogkino gi a cheltuitbanii bisericii.

inainte de moarte i-a chemat pe fiii sii 9i le-a

spus:- Vd rog sd inapoiafi datoria mea bisericii, cdci

altfelvor muri toli bdrbafii neamuluinostru.

Fiii acestuia au inapoiat bisericii numai

jumdtate din datorie. $i bdrbafii acestui neam au

inceput sdmoard.- Ivan a fost ultimul bdrbat din neam - mi-a

spusmama ui.Un singur om gi-a pierdut tot neamul siu

Legile dumnezeiegti untneindurdtoare.

Despre minunile din Anogkino am publicat un

articolmare n ziarul regionalDimineafa.

73

$i lacrimile curg singure din ochi gi inldturd toatdmurddria trupului gi a duhului. 9i oarnenii seirsindtogesc in aceastd isericd.

Bisericaeste n curs de restaurare. n sdrbdtori giin zilele nelucrdtoare se oficiazl. dumnezeiegtileslujbe. Dar nu prea existdmijloace materiale gi mdna

de lucru nu este suficientX. Este nevoie, este foartemare nevoiede un sponsor.

in Rusia mai existdmulte sategi orage n carebisericile nu sunt folosite potrivit menirii lor.Oamenii nu au unde sd secunune, sd se spovedeascdgi sd se impdrtdgeascd. dposafiipleacd dintre noifdrd prohodire. $i doar totul se face atAt de simplu.Trebuie doar sd aprinzi lumAnarea, adicd sdorgarizezi parohia. Iar apoi consiliul ordgenescsaucel sdtesc este obligat, conform cu Decretul

Pregedintelui, d redeaparohieibisericagi terenulei.Fraf, gi surori, aprindeti lumAndrile fur toate

colpurile mu.lt-indureratei noastre 6ri 9i pregdtifi-vdpentru a doua Venire a MAntuitorului nostru IisusHristos

Iar pentru cei care vor sd viziteze biserica dinAnogkino - adresa este: 396096, egiunea Voronej,sectorul Liskinski, satul Anogkino, strada Centrald,13.RiazanovaClaudia Frolovna.

72



gi, atd, naintede a facecomanda.pgnku.Sruseade*fier,am avut un vis.extraordinar.Mi-a fostardtatdaceastd biserici deja restauratd. I-_e*gg -p;g"ggg{stdteau Cuviosul Serafim de Sarov gi Cuviosul

Selghig._d9_BedgnelEu stdteam impreund cu grupul celor mai

rAvnitori credinciosi. n mAiniaveamo crucede lemncu doud fefe.

$i in vis, gi dupd aceeam-am ntrebat:- Cum poate fi aga,o bisericdde piatrd atAt de

trainicdgi o crucede emn?in scurt timp,.v..echii.lp,cuitoriai satului mi au

explicat ci p.S__Ap_egSJ3--bjgeneAfost o crucede lemn.Am comandat o cruce de stejar gi am adus-o la

bisericd.

$i imediat dupd aceea am avut o discufie cu

preotul oraguluiLiska,batiugkaVasile.El ne-aqfdtuit(avAnd experienld ir acest domeniu) sd imbrdcdmcrg_qe.4tr oglind6.

$i, iatX, s-a realizat o cruce gi de lemn, gi cudoud fele.

75

Crimi qi pedeapsi

Cdnd in sglp.lS3liav.ps, in-l.egi-qlle*a o,ronejafqst dfuAmatdb.iserica,prcqe-d-intcleovietului sdtesc

9i incd-doud*ajulpareale lui eu -gpgl_qingq14eoand

r.r-rare-. .Mdntuitor"ului Be sticli. Au cdlcat-o inpicioare Qi qu.pus- muc -r-Ii e ligard pe chipul luiIisus.

- Dacd u exigti=a strigatpregedintele,ucide-mdin momentul acela in bisericd erau mulli

oameni.- S-i;mi.retezemie picip-arele a strigat al doilea.- Igt"mre_s.d-:-mij.a,mainllea strigat al treilea.

Indee.u.rsul-sarcry"azjle-t.sfi-tr-el*e-1l.prf1itlgJ.ceAu.-eerut. .Jnut a cdzut s_ub-rezinX gi i s-a retezat

plgiorul 9i jumdtate din p,a/n (mgarte ndplasnicl),a_ltuia -a^ru.pt.-mdnareierdtoarea, ar pregedintele-,amurit shiarjg-altarulbisenisii. A cdzut cu fafa in jos gia rdmasaga.

Aceastd ntAmplareo gtiu toli locuitorii vechi aisatului. Multi dintre ei mi-au povestit-o cuamdnunte. Pe bara,p"ovestirrlor or am publicat un

4qlicol n zia1ul ocal.ig. anul 799.J.,Domnul m-a invred.nicit sd

restaurezaceastd isericddin saful Seliavna.

Doudzeci de credinciogi am organizat parohia,am reugit sd reddm parohiei bisericagi am inceputreparatiile. La inceput am fdcut repara,tiile nlduntrulbisericii, iar apoi gi n afaraei.

74



MINUNITE DIN TUAPSE

Arn fost pe lumea cealalti

Eram in anul 1981.Solul meu venisedin Siria,rrnde vdzuse rdzboiul, moartea. Pentru noi, acestlucru era ceva neobignuit,pentru cd tbfi trdiam inpace. Se pdrea cd nenorocireaniciodatd nu ne vaatinge. Dupd Siria, soful a fost mutat in regiurrcaCrimeea.

Am ajuns cu magina noastrd la destinafie, n

garnizoanaOktiabriskoe:o agezareminunati. in jurerau livezi, viti de vie, legume gi fructe din belgug.Mi-am gdsit de lucru gi in scurt timp ni s-a datapartament in clddirile corpului de ofiferi. Ne-amcumpdrat mobild noud gi televizor color. in generaltotul era ,,aga um trebuia".Maginao conduceam ottimpul eu singurd.

Intr-o seard arcammagina ir garaj.Deodatd -auapropiat in fugd de mine doud femei cunoscute,carem-au rugat sd le duc fir Stahanovka sd-gi cumpere

alimente.Se nfelege,nu prea vroiam sd merg. gi, pelangAaceasta, enzinadin rezervorerape terminate.Insd mi-era jend sd refuz gi am intrebat: ,,EstemultpAnd la destinafie?".Ele mi-au rdspuns cd nu estefoarte mult de mers gi am hotdrAt sd nu mai iau

76

benzind. La iegirea din localitatea noastr6, spre

magind s-a aruncat o femeie. Eu am oprit, iar ea-a

strigat: ,,Nu le duceti ". insd Elena mi-a fdcut semn

cu mAnagi a spus: ,,Nu o ascultali,sd mergem, este

soramea ". $i am pornit. S*aadeverit cd mergeaupd

li _e_gh-tpeascdn-cafea, ar mai inainte sora Elenei ii

sp-usesecesteia 4,nu se urce n magina tr carevor fitJei femei, cdqi va avea oc un accident.Mie lucrulacesta u mi-l spuseserd...

Apropiindu-ne de $oseaua principald

$jg.nferopol- Armiansk, am oprit. M-am uitat in

stAnga:nu era nici un obstacol.Pe partea dreaptd

inspre Simferopolmergeaun autocamionde culoareaIbd. ,YAZ", ins6, el nu reprezenta pentru mine oprimejdie. DepdrtAndu-ne u mai mult de 50 metri,

4m descoperit deodatd in oglinda retrovizoare la

4fls9.1uc9n autocamion ,VNZ': de culoare ogiq careirrcgpusesd se agite. $i m-am furtrebat: ,De unde aapdrut?" Mergea la intrecere, ar in intAmpinarea uivenea celdlalt ,,VAZ". M-am gAndit - iatd' acum secrocnesc ap in cap. Pentru mine nu-mi ficeam griji,

cdci cunogteamgi respectam oate regulile circulalirei

rgliere. $i dintr-o datd... un tunet ingrozitor. |{u segt-iedin ce motive mi-am luat zborul gi mi-a trecut

prin gAnd: ,Iatd,am devenitaviatoare '.Zborul mi l-amvdzut i:r desfdqurare entd, ca la cinematograf. in

momentele acelea, fgile$aginli s-au deschisqi ca lacornande tovardgele mele de drum au aterizat cubine pe pimAntul afAnat de ploaie. Iar eu am

continuat sd md dau de-a dura qu magina: am fost

azvdrlitdde la volan gi strAnsXntre scauneledin fald



gi cele din spate.Rezervoml de benzind a fost fdcutferfenild. Dar, pentru cd nu mai era benzind, maginanu a explodat. Partea ei din fatd a fost strivitd gidistrusdfur ntregime. Eu mi-am pierdut cunogtinfa,dar apoi mi-am revenit. Tofi cei care mergeau petraseus-auoprit gi s-au epezit a noi, dar s-au emutsd seapropie de magind:

agteptau xplozia"..Mi-am revenit cAnd am fost eliberatd din,,prizor.ierat". Tovardgelemele de drum fuseserdluate mai inainte. Larisei i se rupsese pe pieptcentura de siguranld (erao femeievoluminoasd), arElenei i fusese dtdmatd ugulara.

Am fost dusd a spitalaproapede rniezul nopfii.Doctorul gi asistenteleau ficut toful pentru a mdsalva, nsd fird izbAndd.Dupd aceea, octorul a spus:- ni.ma i s-a oprit gi nu mai are puls, sd rdmAndaicipAnd dimineald, iar la

oraS o vorn trim.ite la morgadin Simfeuspol". El a plecat, eu l-am v6zut cum aplecat gi am"auzit cum o femeiedin salon a spus: ,,Cepdcat, are doud fetile mici ". La acestea, octorul ardspuns cd gi lui ii pare rdu: ce femeie tAndrd,frumoasd gi i-au rdmasgi copiii fdri mamd.Cineva -airtrebat: ,,Cum facemcu soful, i comunicdm desprenroarteaei?". El a rdspuns: Deocamdatdnu trebuie,comunicati-i mAine dimineafd". insi, dupd cedoctorii au plecat, gga dintre femei a inceput sdscoatd

lipeteascufitegi

a spus: ,,Eunu rdmAnsd staucu moarta,mai bine agteptacolo,dincolo de ugd ,,$i,ca a comandd, emeile gi-au uat dintr-o datd pernelegi au iegit in fugd din salon. Eu, vdzAnd aceastdintorsdfurd a lucrurilor, ca sd nu le sperii, am spus

78

i19et: .Sq4t vie ". ipsi cuvintelemele nu au produs

ryci o impresie asupra lor. Afunci am repetat mai

fare ,,D--atu sunt vie ". Insd, ar6gi,glasulmeu nu a

r.dsunat.M-am intrebat: ,,Dar ce s-a intAmplat cu

gAtulgi cu glasulmeu. Probabil e-amvhtdmat ".Cel

mai ciudat era faptul q.|_ ede_ag,ramenii de sus.

Atunci am inceput sd zg?l,tii cu mAna gAtul,

leregata, ca sd-gidea drumul glasul. Deja fipam cu

toatdputerea.Dar degeaba. m intrat in panicd: ,Cesd fac, cum sd le spun cd sunt vie?". Am vdzut pe

noptierd un stilou gi m-am gAndit: ,,Le voi scrie

acum". Am ajuns imediat la noptierd gi am vrut sd

bu stiloul, dar stiloul nu p.utea i luat Atunci m-am

zdpdcit. Am intins iardgi mAn4 -cu fricd, dar stiloul

4ici mdcar nu s-a migcat. M-am infuriat gi am

incercat sd dau jos stiloui de pe noptierd ca sd atrag

atenfia or, insd, vai, stiloul nu se migca nici un pic

Iar femeile deja plecaserd .a trupul mgr nici mdcar

+lr-pe qitam, mi se pdrea cd sunt eu - cam acest

lucru se ntAmpla cu mine. Am vrut sd ating, sd iau

ceva din cuier, insd nimic nu s-a migcat... La..unmoment dat cinevam-a scosdin aceastd roazdgi eu

,,m-am prdbuqit"... A reugit doar si-rni treacd prin

gdnd: ,,D*imineatdveli veni gi vefi vedea cd sunt

vie ". $i cu acestgAndm-am inigtit.

Ap,qi a- nceput s[ ]AzAie ceva gi nigte raze

4g.ydzgteLn-aup{ing--djn,zborgim-au dus ire-sus.Eu

nu congtientizamcd zbor, {ar g U:, -e4m.d-md-apropiide-.lumea_dg,s*us,a erarotundd,ca ochiul. Am intrat

(in zbor) in ea gi imediat am ajuns pe un drum

muntos foarte.neted, de parcd ar fi fost asfaltat. $i

79



acoloam simtit groazade aici,pe careniciodatdnu omai simfisem. Drept in fala mea a cd,t"iva etri stdteaun birbat inalt cu un chip foarte rdu, care semdnacucel al unei fiare. Niciodatd nu mai vdzusemagaceva.Am inceput sd ug, dar el fugeadupd mine. in jur nuera nici un suflet, mi se pXrea cd, iatd, acum mdpri4de din urmdgiamstrigat:,Doamne,zbi.vegte.md ,,.

Atunci'intre noi a apdrut un bdrbat frumos. Acesti4livitor al meu fugea retrenoi in zigzag gi nu il ldsape cel rdu sd md ajungddin urmd gi sd md prindd, ilimpiedica, insd nu fdcea nimic altceva. Eu m-ambucurat atAtde tare, ncAtm-am istovit, dar din fugdnu m-am oprit. Deodatdmi-a apdruf in fald o bardnevdzutdde mine (cao barierdde sticld), e carem-imimpiedicat gi am cdzut. Izbdvitorul meu a sdrit cuugurintd pesteaceastd ard, ar djn sune a iegitcsJr,A.El a prins qc.-e-s_ ..ev,a- in zbor, iar eu am rdmas

lungitd pe drum, uitAndu-mdcu groazd a cel rdu gim-am intrebat ce va faceel cu mine. M-am gAndit:,,Cum a putut izbdvitorul meu sH md lase atat de

fgolin voia sorfii, cAt de necinstit este din partea

lui ". QSIr5u gi-a incetinit dintr-o datd fuga gi ,,i"imdcar nu gi-a fdcut timp sd se uite inspre mine _ amers in ldturi de__-"aungul barierei nevdzute, t?L c.ardspunsfali de el, cu bucurie gi cu exaltare,arl irtztturmdtoarelecuvinte:,,Ceai cu ea?Estemicd gi bund,nu i-a ajuns?".Nu am pufut inlelegece aveameu ir

mine agamic Aibun, pentru ce m-a urmdrit cel rdu gim-a izbdvit cel bun. Nei nici mdcar nu credeam.-cds:f{lp-tglexistd gi niciodatd nu dddusem importantdexpresiilor: l doare suflehrL s-a dcut inima cAtunpUrice;e nelinigte n suflet,gi agamai departe.

80

CAt timp a trecut, nu gtiu; am simfit numai cd

z. o1 ceva mai in jos, parcd se deschisesep_cfftrla

pg,lqApfulrri 9i m-am pomenit pe narginea unei

p:dpastii adAnci.Prdpastia ea drd fund era r formd

de f6ntdnd de piatrd, iar in interiorul ei era

semiintuneric.Mi.s-?-Fp1ls:,Priveglg ". i arn privit -

era intuneric, nu am vdzut nimic. Mi s-a poruncitigrdqi: ,Priv:egte ".m vrut sd rdspund cd nu sevedenimic, dar in acel moment am vdzut trdsdturile

dlqtinste ale unor oameni.Erau atAt de mulfi, ca nigte

lLog4.p_lqcintr-un butoi cu ap5. pe acgfo venea unasemenea"miros, oar cd nu am vomitat. Oamenii seridicau, igi eliberaumateriile fecale mi-era rugine simd uit, dgr ca la comandi m-arn trezit atArnAnddeasupra or gi m-am uitat)...qedeaun excrementele1<rr in cauza acesteipriveligti abjectem-am zdpdcit.

Esteposibil agaceva?Cum au ajuns ei acolo?Cumsd-i scot?Nu aveam funii gi adAncimea ra atAt demare Chiar daci mi-erasild, otugirni-eramili de ei.pjrr fAntAnd se auzeau bocete, tAnguieli, suspine.Oamenii arurlcau unul in altul gu**c_eva._rp.Sg. -amuitat atent - e4au nigte vietmi ca ventuzele. Seinfigeau in oameni. Acolo era toaleta. n ea se aflauoameni de multe national itdfi,mai alesdin aceiacareaveau_turbqls_.".pq..cg-p.ipete neomenegti,bocetefemeiegti de disperare se pierdeau in zidurile de

piatrd ale prdpastiei. Am inteles cd nu ii pot ajuta.Cine erau aceinenorocifi?Cum au ajunsacolo? vIi s-afdcut mild de ei. $i am auzit nigte cuvinte aspre:

,,Acegtia sunt homosexualii, sodomifii, pervergii,pedofilii, violatorii, incestuogii,desfrAnalii, adulterii,

8 l



depravafii (qi alte cuvinte neintelese de mine).Aiested'bunt viciile omenppti.Oameniiacegtia u autrecutexamenulpdmAntesc. funci mi-am dat seamagi am inghefat.Dar de ce mi-au ardtatacesteucruri?M-am speriat gi, tremurAnd de fricd,,am intrebatfircet: ,Qa-r tt?". ,Tuegti mai sus decAtei, cdcinu ai

cunoscut acestevicii " Nu ii vedeam pe insofitoriimei, insd ei md insoteaupretutindeni gi stdteau deambelepdrli. Am coborAt evamai os...

-- $i acolo amvdzut nigtebardci n formd derI, iarnigele or erau inguste,acoperitede fum. CurtJa eramurdard gi toatd era plind de noroi.,Noroiul erasublire gi lipicios. Din.bardci iegeaunigte oamenineingrijiti, murdari. Respirau fumul gi funinginea,tugeaugi scuipau.Parcderaubolnavi de tuberculozd.

Qlgu.qcologi femei, 9i bdrbali. Ee_meilerdtau ca nigtebabe neingrijite,

de condiyie oasd, ar bdrbalii-

canigte mognegi ramoligi. ,,A_cegtia unt fumatorii. -qi-au spus insoltlp_fii.Nu aveam nici legdturd cufumatul gi de aceeanici nu m-au obligat sd intru incurte...

in partea opusd a curtii am vdzut nigtecoridoare deschise, ca in localitdpile rurale. Eramurdar gi dezordine.$i deodatd, r aceastdmizerie,arn_ vdzut nigte copilagi murdari 9i maniili.impreund cu ei erau do.rr6.emei, insd ele gedeau- uspatele a mine,

parcd supraveghindu-i pe copii. Ceice mi insoteau, $ au explicat: .Acegtia sunt c_o,p--ijirrendscufi". Eu am intrebat: ,,Cum aga?,' ,,Suntjertfele avorturilor." in momenful acela mi s-aiiitunecat mintea, pdrul mi s-a fdcut vAlvoi $i am

82

{rghefat de fricd, de rugine gi de groazd Nu gtiam

unde sd md ascund de rugine. Nu mai aveam

intrebdri gi indreptdfiri: acoJo-.erau op-iii,"mei,. ici

SgW-em.anortffii gi ne. nlel-e,-s*e-q9l-nd este pdcat,

euyantul acestanu il cunogteam A.n*Ugit chinul gi

Qgferinla 9i deja simleam cd trgbuie sd rdspund

pentru ei. Inggilorii mei ticeau, qiAgSSd ina mea dernparte.Eemeitecaregedeaumpreund cu copiii gl.eg-

pg$egela-frytrls"noasllq nu igi ialelegeaumunca lor

gi sufereau pentru rloi toate. Mi:am dat seama,deq.e.a-r-taea gi i-am ldsat pe copii sortifi pierii. $itocmai atunci ap s-imfitcXvoi fi dusd la locul meu/

iar careerael - vd puteli inchipui ugor.

Sift- p5mdnt.sunt asezdri de piatrd, cefoase9iintunecoase (nu, nu sunt orage, ci colonii degobolani). Picioarele mi s-au ingreuiat, de parcd

at6rnau de ele nigte haltere. Mi le-am tArAt cu greuprin nigte locuri inguste, furtunecate i umede gi am

intrat intr-un coridor lung. PestAngagi pe dreapta se

aflau nigte cdmdrufe inguste. O ugd s-a deschis

pentru mine. M'om uitat gi am vdzut o masd lungd

de sufragerie, la- cate gedea o femeie foarte

4egricioasd., ar lAngX ea se afla o ceagcd goali.

Aceasta,ca o nebund, a luat cea$ca i a ros-o, ca o

fiard., dorind sd-gi potoleascd, dupd cdt se pdrea,

foamea cumplitX, dar nu s-a putut sdtura cu ea,

deoareceera goald. In jwul gurii avea bube gi irsdgiSFta ei semdna cu o lingurd mare pe jumitate

putrezitd... ,,{.ceaqtan yia}a ei nu gi-arefuzat nimic,

Ag_v__an-t11l.p*ogtnu l-a cunoscut, nici cuvdntulinfrAnare, dbgi era imposibil sd-gi hr5neascd acest

83



Ar4 furceput sh urcdm pe munte. Drumurile

pietroaseobignuiteparc6erau despdrlitede ape.Nu

mai era aga ugor de mers, insd dupd un asemenea

intuneric am urcat mult mai sprinten decAt am

rXticit pe jos. in partea de rdsdrit parc6 se

imprdgtiaserdnorii gi la doi metri de mine arn vdzut

o clidire uriagd cu ugi mari, verzi. Am bdtut cuteamd. O ugd foarte mare s-a deschispulin 9i prin

deschizdturi am vdzut doud femei. Una dintre ele s-a

uitat gi, vizAndu-md, tot atunci a trdntit uga.

Vegmintele or erau de tipul celor monahale.M-am

bucurat qi am bdtut iardgi mai tare (vdzAnd cX

insolitorii mei nu md impiedicau). Atunci uga s-a

intredeschis din nou gi am vdzut cum ele pregdteau

un pat curat. Hainele lor erau modeste.Una dintre

femei, ar5tAndu-mi cu mAna spre partea de apus, a

zis: ,,Ascultd glasul vom primi o persoandgurdlitdJ" gi... a trAntit uga. M-am uitat in partea

aeeea pre careardtaseea qi3m vdzut parcXdincolo

Ste o movilild- nigte bardci vechi, cenuqii, cu o

mullime de ugi, ca ntr-o cocind de porci sau intr-un

cote de gdini. pga uneia dintre ele era ntredeschisd.

Prin ea am vdzut o mullime de persoane triste 9i

s-u{erinde, ipsite de zAmbet. Triste}ea lor nu avea

qfArgi ; o imbrdcau impreund Pe o femeie 9i o

pregdteau sd urce sus. $i atunci am auzit U&gl-qs

putefnis, so.lernn,care a fdcut sd rdsune locuinla lorcea sdracd. Tofi au inlemnit, ridicAnd capetele

undeva in sus.Am ridicat capul gi eu, dar tr afard de

rydreliegi solemnitatenu am priceput nimic. Agamd

simfeam inainte in bisericd. Apoi biserica a fost

85

trup prin munca ei. $i, iatd, vegnicva linge. Nu al{sat in urma ei nici o binefacere: nimic nu iiajungea."Eu nu gtiam ce estepostul gi m-am temutsd ntreb...

in camera urmdtoare am vdzut nigte oamenitineri, carese ciupeau,se bdteaugi se chinuiau unul

pe celdlalt.Nu m-am abtinut gi am fipat la ei: ,,Decevi purtali aga?", insd ei nu m-au vdzut gi aucontinuatsd-gi acd du unul altuia.

It].cameraurmdtoare am vdzut o femeie tAndrd,frumoasd,dar dinti-o datd s-a nvinefit gi a inceputsd se umfle atAt de tare incdt a plesnit, iar stropii auajuns pAnd la mine. Iemeia a inceput sd verse cuputere. Se sufoca, iar.ditrt^schi ii curgeau lacrimi

legre:.,-, .g3 t_u steo clevetitoare,g*i-inJrigantd..,,,fai femeia pfiCa se dilutaie)" du,

"a""""it iardgi

subtire, invinefitd, cu multsAngenegru. Eu simfeamdeja rica omeneascd:arcd usesemuitatdacolo.

Imi doream oartemult sd nchid ochii,sd uit detoate gi nimic sd nu vdd, nimic sd nu gtiu, inainteanimdnui sd nu dau socoteald.nlelegeam deja celetrdite, md cutremuram, md jeleam, md ingrozeam,dar md uitam...

bE f4q1 ev_oq_derqnit am vdzut niqte oamenic*are rdeau. .Dupd mull_ime4c_apetelormi_4m datseama cX sunt oameni. insd erau urAfi qi erauBersecutalipAnd le_StareaAe"lhnd. ingeau

peretii,podeaua gi buzele lor gopteau: ,Sdbem, sd bem, sdbem". Setea i chinuia intr-atAt incAt, dupd cAt sepdrea, toful inlduntrul lor ardea. ,,Acegtia suntbefivanii, care gi-au vAndut gi gi-au iroiit sufleiul,congtiinta, uginea, instea,egeagi celelalte,'.

84



distrusS, tottil s-a uitat gi s-a gtersdin memorie. $i,iatd, acum a ndvHlit F9ruaffude izbdvire gi increlerein faptul .d r}g*SSfe_p"tulpierdut atunci cAnd (aga

i."T.mi-au exphcat nsojitorii mei) apa*ren-3gqpq-un

[rygflloq,_ care dobAndegte ertareu. Am ;#;t--1"-

genunchi gi, nici eu nu gtiu de ce, am inceput sdplAng. fpli plAngeau gifigteptau dobAndirea

*rffi,pgntru-fiecare .genera,tie.Dacd cineva era. ertat, peqcela il rugau. Err nu infelegeam, insd pdtimeamimpreund ct1 oli. Nu mai eram mAndrdgi ingAmfatd.S:mfealnsuferinfele or. gi am gAndit:

- Ah, dacd toful ar incepe de la inceput, ag fialtfel... Dar, spre mirarea *"u, .,"_urn ntors iardgi injor.. '

... :adat la o parte un^zidde piatrd gim_acuprins

o cdldurd mare de foc. in cea.mai mare groupa ir,stAncd iefbpa..o".ciorbd,o ciorbH.de oameli" lAi.

ir.,negura cenugie,ca intr_o mare, de_adrepful clocoteagi-. Agnea,ca vulcanul in filme, aeest- ichid caresemdna cu metalul topit in cuptoarele ofelarilor.capeteJeoamenilol re tidicu.r, reugind sd nghitd aergi sd strige gi iardgi se afundau inladul neiidurAtoral chinurilor.

Eu insdmi md sufocam, pentru cd nu aveamdestul aer. Uimitd, speriatd ii fdrd apdrare u*incercat sdmd irtorc, sd-miacopdr ala cu mAinile, sdfug, sd strig dupd ajutor. ins}. ertfele inselestrigaulapq* Parc5 gi blestemaucdderea, mplorau, ireauindurare, igi pierduserd minfile din cartzadurerii.4rgisreu--qglgq$_?qgplllogl,vr.filgaii.Aicieraucei 1Tq "9tf'bjl48asera, are nu trdiserd* in linigte p;

86

PdmAnt, care avuseserd ll-v--ig[g, ar din invidie

fd-cuserd icdlogii. In viafa pdmAnteascdgi zidiserd

,,palate", gi pregdtiserd oc in cele mai de jos ale

pdmAntului. N*"iftlglqgeserf pre.fuly19 ii.$i atunci a

apdrut deodatd chipul unei femei, chinuit gi sorfit

pleirii. ,,Iat6, ia seama, gq..-qdcut vrdji gi i-au sluji

#qyolii. Acum dd socoteald entru poftele ei. Pentruviala aceea scurtd s-a lepddat de viala cealaltd..."

Multe cuvinte nu le infelegeam.Nu.citis.emBiblia, nu

pricepeam mulli termeni qi din cauza aceasta

sufeream,dar nu vroiam sd-i rog pe insolitori sd mi

le explice in iadul cel ingrozitor. Simfeamcd nu este

locul meu acolo, cd nu meritam acest ucru. Dupi

criteriile noastreeram bund, nu ocolisemnecazurile

sau vreo ostenealdqi nu vroiam sd fiu acolo cu toli

ceilal;i; mi-era fricd, sincer vorbind, gi am strigat

incetigor:- Doamne Am inceput si cred cu tdrie. Numai

nu md dsaaici ..- Ai vdzut axa PdmAntului. Iar acurn ne

apropiem de PdmAnt.

$i deodatd ne-am oprit la capdtul unui hangar

uriag de piatrd, care era in formd de cupold (ca ale

noastre,ca cele n carestauavioanele)gi pe el seafla

numdrul9l. Am intrat cu bdgarede seamd,deoarece

md temeam sd nu fiu uitatd acolo. M-am uitat gi am

vdzut qlgk mii, d.ar,poate,milioane de oameni cale{idicaserdcapetele n sus.Am ridicat gi eu capul, dar

am siml i"t cd nu trebuia sd agteptceva bun acolo. Am

vdztrt cum se apropia in zbor ffud, zgomot"..qn b-ie-pt

lg.tg ir formd de trabuc. S-adeschischepengulde jos

87



tocmai cAnd trebuia sd se termine scara mea cea

scurtd, c.a,.unapendice, ixatd Ia baza scdrii ce-lei

adevirate, fg$gde dink-o datd s-au dat la o parte. $imi=au. edat locul. Deodatdam simlit cd, probabil, o

femeie a fost stingheritd de mine gi am presat-o,mai-

mai sd cadd os. Mie insdmi imi era greu sd md in,

&r-amhotirAt sd o .ajut. Bnrsc am simfit ci piephrl

gQg4larca s-a irgit. Fa s-a agezat e el, s-a odihnit gi

apoi gi-acontinuat urcugul.Am simfit atAtabucurie,

ug_urare i incredere Jinta era deja aproape...Au

apirut primele stoluri de porumbei; ei ii intAmpinau

cu guguit veselpe cei careurcau.O cAntare inigtitd,

neobignuitd se aLrzea clin toate pdrlile. Corul

pisirilor nevdzute gi al glasurilor de copii cAnta o

r4elodie ca cea a,psalmului 33. l aud qi acum. Aminceput sd md bucur atAtde tare gi m-am umplut de

un asemenea entirnent e carenicicAndnu l-am mai

cunoscut.Eraceva rnai presusde fi.re.Am cuprins cuprivirea toatd natura, vegetalia gi azurul bollli

ceregti.RazeleblAnde ale soareluim-au dezmierdatgi m-au umplut de atAta bucurie, la care imi este

imposibil sdmd gi gAndesc.D.qgdatdam simfit u1 ghion .putgrnic Ai am

deschisochii. LAngdpatul pe care zdceamstdtea n

genunchi un bdrbat care md lovea gi cu glastAnguitor md ruga: ,,Numai nu muri ti ". Eu amcrezut cd am ajuns in rai gi am intrebat:

.$idumneavoastrd sunteli aici?". Doctorul se afla

aproapegi a rdspuns: ,Darunde trebuiesd im? IatX,

ai inviat - de acum vei trdi mult timp ".

89

$j ,l" acolo a scdpat un cAine. Cum l-am vdztrt,imediat am simfit up.miros de hidrogen sulfurat. Amfugit din hangargi am strigat a toatd umea: ,Iegiti,ede rdu". ins5, vai, nu m-au auzit. Mi-am ac-opelitgura, parcd,cu o batistufd, gg-dmirgsul.a strdbdtutgipereteledupd care md ascunsesem. m vdzut,stAndoarecLlm u spatele md temeamsd md intorc), cumcAinelese ridica, iar oamenii il mAngAiaupe spate.Deodatd a urlat la mulpime. Botul ii era plin desdnge. Oamenii au paraltzat gi aga au gi rdmas cugurile deschise.ar eu am plecat...

$i iatd PdmAntul. Pe PdmAnt, parcd, pentruprima datH am simtit ce este lumina gi ce esteintunericul. Am inceput sd respir aer curat gi ammAngAiat cu privirea iarba, florile. M-am trezit Iapoalele unui deal necunoscutmie. Acolo se afla oscardciudatd.P*4rteg i din stAnga uceadrept in sus.DS-piciorul acesteiscdri se apropiau bdrbafi gi femei,se agezaupe pdmAnt gi purtau gosetealbe.Eemeilepurtau nigte bluzile simple strdlucitoare, fuste. givegminte lungi cu mAneci ungi gi gulerage care leacopereau gAtul. PJ c+pg. gaveau nigte niframetriunghiulare, legate sub birbie. l^9 piept le licdreaucruciulile. Eie s-au nchinat gi au i:rceput sdurce.

Eu nu aveam cruciulitd gi md frdmAntam.Dard-eodatdal1_4pfugtpe mfu5l o cruciulijd 9i gosetuleglbe gi, uitAndu-md sd vdd cum s-a inchinaturmdtoarea femeie care urca, m-am irchinat gi eu giam irrceput sd urc. Urcam cu indArjire, fdrd sd mdsprijin de ceva anume, cici irn rAndul sublire-,aloamenilor care urcau nJr exista loq liber. gi, iatd,

88



Alergia provocati de sof

Niciodatd nu am crezut cd alergia poate fiprovocatd de so , insd este un fapt incontestabil. 9ieste provocatd nu numai de so , dar gi de cunoscufi

sau de prieteni. Nu degeabasuntem preveniti: ,,Nuaduce pe oricine acasd la hne"; sau: ,,Crt ceiimpdtimifi nu te imprieteni". inainte, in vremurile dedemult, nu degeaba nu ne dddeau voie bdtrAniinogtri sd ne imprietenim cu oricine. Iar noi credeamcd acesteaoatesunt rdmdgifele recutului.

Sopl meu era liber fa 5 de mine. Pleca,venea,iar eu sufeream: l primeam gi ii iertam ,,plimbdrile",,,gregelile". i de fiecaredatdagteptam d se ndrepte.Atunci cAnd venea, ircepeam inceful cu incetul sd

md imbohrdvesc.Bastrdnutam,ba aveamameleli, bamd durea ficatul, ba mi se nfundau urechile. Luam gipicdturi, gi tablete, insd nu md ajutau. Simfeam giraecaz, ibucurie.

Trecuseri mai mult de zece ani. imlzdruncinasem definitiv organismul gi nu md tratam,umblam ca n somn.

M-am intahdt cu o cunogtinfdgi eami-a spus:- O cunogtipe Liuda I...?- Da, o cunoscdin gcoald.S-a despdrlitde soful

ei imediat dupd ce a ndscutun fiu. Dar desprece estevorba?- El a plecat de la ea, dar apoi s-a ntors. CAnd

este mpreund cu el, tot hupul ei seacoperi de bdgicigi spuzeli. CAnd el este a lucru, totul ii trece. Este

91

$i, ntr-adevdr,de atunci a trecutmult timp. Am

fost ajutatd sd-rni schimb apartamentul n Tuapse.$ideodatd a.m ecunoscutacel oc in care urcasem, n

care incepuse scaravieiii mele. Este D-ealulEroilor.

Mai inainte acoloa fost ddrdmatdo bisericd...

Acum meditez tot mai des asupravielii mele.

pacd inainte fXceam tg,t ce vroiam, fdrd sd mdgAndesc a r-dspundere, cum totul estealtfel. Toate

faptele rnele trec prin congtiinld. M-am depirtat de

toate tovdr6giile,mi-au devenit strdine ntrunirile de

tot felul gi am,incetat sd-i mai osAndesc e oameni;am nceputsd-midaumaibine seama e'oameni, il-drndepdrtat de prietene,gi de clevetiri gi am inceput sdvdd totul in altd lumind. Pggfgle-qciecare ceas $ifrecarezi trdite pe pdmAnt qi am aflat ce inseamnd

postul gi spovedania.Am inceput sd fiu atrasd de

bisericd,dar in garnizoandnu este bisericd.Totugi,datoritd proniei lui Dumnezeu,m-am mutat in orag,

unde existd o bisericd micd, fir care s-a gdsit loc aipentru mine, pdcdtoasa.Cele trdite au fdcut vialamea mult mai prefioas5.Am devenit mai calmX,mai

4tentd fafd de oameni. P"r,trn fieiare zi traita ii

mulfumesc Domnului gi il rog sd-mi lungeascd.viatac4 sd reugescsd dobAndescertare nu numai pentrup.dcatelemele, dar gi pentru pdcateleneamului meu.n rog pe Dumnezeu sd ierte pdcatele tufuror

cregtinilorortodocAi.Y.N.R., ragulTuapse

90



Spovedania vrij itoarei

Svetlana Egorovna impreund cu fiica ei Rita

Ivanovna au inchiriat o camerd intr-o casd

particulard. Rita I. era contabil-gef, iar mama ei era

pensionard gi, degi pensiaera

foartemicd, ele trdiauin bundstare gi niciodatd nu au rdmas fdrd pAine.

intr-o zi, Svetlana Egorovna, care avea gaptezeci

de ani, se afla in stalia de autobuz. Deodatd unbdrbat cu ciubote foarte mari de pdnzd a venit in

fugd drept spre ea. Nici nu au apucat oamenii si sedea la o parte gi el a lovit-o pe bdtrAnici. Ea a cdzut gi

gi-a vdtdmat coloana vertebrald. Oamenii au inceput

sd se agite, sd ipe, insd fugarul dus a fost, parcd

intrase ilr pdmAnt. A venit salvarea, chematd de

oameni, gi bdtrAnica a fost dusd laspital. Aproapetrei luni le-a petrecut acolo, iar cAnd s-a externat,

fiica ei . adus-o acasd.Acasd, stAnd intinsd, rostea fir

sinea ei rugdciuni. Deodatd a inceput sd strige: ,,Rita,Rita Vino mai repede, iardgi este eMatd, i se vdd

ciubotele sub pat...". Fiica s-a tArAt sub pat gi nu a

gdsit pe nimeni. Atunci nu s-a mai abtinut gi aizbucnit in plAns, gAndindu-se cd probabil mama eiare vedenii. insd imediat in deschizdtura ugii a

apdrut proprietara gi, incepAnd sd plAngd cu hohote,

a inceput sd povesteascd:- Nu, Rita, mamei tale nu i s-a pdrut Este acea

,,putere necuratd" in existenfa cdreia mulli nu cred.

Este vina mea. CAnd eram tAndrd, oamenii m-au

sfdtuit sd merg Ia o ,,babd" care dcea vrdji. $i datoritd

93

normal sd fie aga? A ingelat-o numai o singurd datd,,

iar ei i se intAmpld aga ceva. Tocmai de aceea s-a

despirfit de el gi chiar il evitd. Locuiegte mpreund cu

fiul lor. $i de atunci nu s-a mai imbolndvit nici mdcar

o datd

Eu am ascultat-o gi valul congtiinfei m-a

cuprins:- $i mie mi se ntArnpld acelagi ucru

Am ajuns in fugd acasd, mi-am citit jurnah.rl gi

am inteles cd md imboln5veam din caLtzapropriului

so El venea bolnav, slab. La mine se ntrema gi pleca

din nou la ,,plimbare". Pe el il salvam, iar pe mine

mX pierdeam. Mi-am dat seama de multe lucruri. El

nu gtia ce face. ntAlnirile lui cu ,,persoane" pdcdtoasegi cdzttte, pe care gi in care se aflau demonii

desfrAului, flu ii potoleau ,,setea poftelor gi a

patimilor". Era prins in pdcatele lor gi aducea totfelul de boli trupegti gi duhovnicegti (nu numai

venerice, dar gi aceaboald datoritd cdreia mor multe

solii, mergAnd pe la spitale gi policlinici). M-am

convins pe pielea mea de ce ne imbolndvim noi dincAnd in cAnd. Sd nu credeli dacd vor i-ncercasd vdconvingd de faptul cd infidelitatea conjugald nu esteinfricogdtoare, cd trebuie sd o aborddm filosofic.

CAndili-vd de ce in poruncile lui Dumnezeu

adulterul se afld pe aceeagi treapti cu asemenea

pdcate nfricogdtoare precum omorul Oi Alhdria.Apropo, tot agasuferd gi sofii atunci cAnd soliilelor ii ingali.

Valentina

92



aveamputere sd md cdiesc.CiteamPsaltireagi gtiamrugdciuni. Cum sd nu gtiu?Cdci doar de bundvoie iiidsdm pe diavoli in trupurile noastre, iar eu i-amprimit incd de la prima vrdjitorie prin patimile 9ipoftele mele. $i aga oti cei care intrd in legdturd cuei, precum am intrat eu, ncep sdse mbolndveascd nmod

ciudat. Se gAndesc d au cdpdtatgripd. gi, defapt, au cdpdtatunirea cu diavolul, agacum am fdcutgi eu, gi bolesc Deseoribolile pe care e avefi - toatesunt diavolegti.

Eu nu mai vreau nimic. Cu fipete strig:,,Doamne, miluiegte-md ". Md rog, citesc de toate,dar, vai, este prea tdrziu. Diavolii rAd cu hohote gi

fipd, bdtAndu-md: ,,Nu o crede, Doamne, ea este anoastrd ".Nu gtiu cum de imi estemild de voi, cumde v-am indrdgit. De obiceinu sunt binevoitoare fatdde oameni,dai mama dumneavoastrd

i esteatAtdepldcutd lui Dumnezeu,atdt de mult strdlucegte rincurdtie, ncAtam devenit congtientd i md cdiesc.M-agbucura sd pun capdt ntregului tdrdboi,dar nu amputeresd acacest ucru.

Rita a intrebat-o: ,Darcum de vd spovedipi i vdimpdrtigili?". insdrdspunsulnu i-a venit. MatnguLiubaa iegitplAnsd, stoviti ginumai glasulei pierdut a ajunspAnd a noi: ,,$iau aflatatAtdemult...".

in ziua urmdtoaream plecatde la ei. Iar dupd osdptdmAnd, fiul ei a venit la noi:

,,Mama s-aspAnzurat".Nu a vrut, in mAndria ei, sdsecdiascd. idoar Domnul il primegte pe orice suflet care secdiegte.

CAtde cumplit estesdmori fdrdpocdinfdLiubooV.

95

tinerefii m-am l6sat ademenitd. Ea l-a atras cdtre

mine pe un tAndr, ar sirmana f.atd,logodnica lui) a

plecatundeva.

Ne-amcdsdtoritgiamndscutdoi fii' Numai cd -am

turnat in alcool ceeace mi-a dat baba 9i el a devenit

belivan gi adulter. $i m-am dus din nou la babi. Ea

m-a invdfat cum sdfac eu singurd, cum sd nvoc Aisdfac vrdji. $i md gAndeam: ,Ceeste du in asta?"

Soful meu ba pleca, ba venea, ar pe mine md

chinuia aceaputere pe carenoi, toli necredinciogii,o

negam putereadiavolului.

Eram obligatd sd md cert sau sd lnvrdjbesc, si

ponegrescAi sd provoc tulburare. Dacd nu fdceam

toate acestea, iavolii md sugrumau (indbugireaera

precum astmul). Md duceam a bisericdgi acolo md

strdduiam ca pe toli cei ce erau slabi in credinld sd-i

intorc de la credinld gi sd-i clatin. Pentru aceasta,diavolii imi dddeau ugurare, bucurie gi pace. Am

cdzut n acestecurse ugor,dar cAtde greu estesd egi

din ele ... Am cutreierat toli munfii, stepele, nsd

puterea necuratd mi cerea ot mai mult ,,sdLucrez".

ii cleveteampe oameniibuni gi i preveneampe toli

cei a careseduceauei, spunAndu-le:,Este roastd ",

,,Esterdut" gi agamai departe;gi mulli se purtau cu

neincredere fajd de ei. Iar mie tocmai aceasta mi gi

trebuia.

Biserica era pentru mine singurul loc deizbdvire, acolo diavolii nu md sugrumau. Solul meu

murise deja de mult, iar unul dintre fii era prin

inchisori, cdci cdpdtaseo sldbiciune pentru droguri.

Vrdjmagul ne insemnasecu ,,semnul" lui, iar eu nu

94



A mai primit cinci ani de viafi

Eu gi soful meu am fost chemali la Moscovaprin telegramd de sora mea Prascovia,care lucra cachirurg la seclia nr. 4 a spitalului Kremlinului. CAnd

am apdrut,ea s-abucuratnespus:- Ce bine cd ali venit la timp. Vd voi da nigteindicalii gi dispozitii. MAine seard a ceasurile 8 voimuri.

Ne-am uitat la ea cu mare teamd gi pdrere derdu, gAndindu-neci nu mai este ir toateminlile, degiirr exterior Prascovia ardtaca de obicei. Spre mirareanoastrd,ne-a destdinuiturmdtorul lucru:

- Sd nu vd mirati de ceeacevd voi povesti,ci sdtrageli singuri concluziile pentru voi ingivd. $tili cd

nu fac parte din rAndul fanaticilor visdtori, dar faldde intAmplarea care a avut loc, chiar gi mie imiingheajd sAngele n vine.

Fac o parantezd.Sora mea - medic emerit alRSFS&veteran de rdzboi,a fost chirurg pe front gi avdzut moartea :r fiecarezi. Dupd,rdzboi a continuatsd ucrezeca chirurg in spital. Era ateeconvinsd gi petoli credinciogii ii socoteaoameni redugi, zicdnd cd

.pefltru ei plAnge in prostie". $i dintr-o datd, oasemeneadeclarafieneagteptatd in partea ei... Cu

cinci ani in urmd i s-a fdcut operalie datoritd uneifumori maligne la sAngi ea, medic fiind, a inleles cdviala i se stinge cu fiecare zi, deoarece boalaprogresa.$i la un moment dat a avut un vis...Seaflaintr-un loc ne'cunoscut.Brusc a vdzut in fafa ei o

97

Vesteadin Partea elui mort

Irocika B. ltrcreazda un chioqc n centru' Odatd

s-aapropiat de mine 9i mi-a sPus: ,Eu ucrez aldturi'

$tifi, l-am visat pe tatdl meu, era atAtde trist 9i l-am

visat atAtde clar incAt9i acum l am inainteaochilormei...".

Eu am ntrebat-o:- Tatdl esteviu?- Nu - a sPusea. Tocmai despre aceastaeste

vorba,cda murit. '

- Dar tu, Irocika, dai pomelnicepentru ,,odihna

sufletului"?- Nu Cum se aceasta?

I-am spus:

- Uite aga,scriedegrabd, ar mAineeu il voi dala bisericd.

Irocika a scris pentru zilele de sAmbdtd 9i

duminicd.Luni a venit in fugd la mine gi cu emolie mi-a

spus:- Tata a venit iarSgi9i de data acestami-a zis:

,,IJndeai umblat pAndacum, de abia fi-ai amintit de

mine?..."Ira s-a umplut de lacrimi, dat cu ajutorul lui

Dumnezeu acum di pomelnic Ia biserici pentrutoate udele rdposate.

96



Femeie inaltd gi dreaptd, imbrdcatd in vegminte

lungi, care stdtea cu spatele la ea. Chipul nu i se

vedea, iar in jurul capuiui avea o attreoli

strdlucitoare, de parcd soarele umina natura din jur.

$i atunci Prascovia a auz,itun glas:- Vrei sd mai trdieqti?Roag-o Pe ea

S-a uitat in jur - nu era nici un suflet.- Cine ar putea fl? - a gAndit.

Cdci tocmai sd trdiascd gi dorea' $i a inceput sd

se roage:- Femeie Lasd-mi sd mai trdiesc

Dar Femeia parcd rtu artzea. Atrinci a rdsunat

din nou glasul cel tAndr:- Roag-o

Prascovia a repetat:- Femeie, lasd-md sd mai tr5iesc, fiul meu incd

nu s-a realizat in viafdDar aceea dcea.$i numai glasul repeta mereu:- Roagd-te, roag-o pe Ea

Iar Prascovia i-a rdspuns glasului pe un ton

rdstit:- De ce sd md rog, Ea nici mdcar nu imi dd

atenlie- Dar tu roag-o. Ea esteatotmilostivd

$i Prascovia a inceput iardqi sd se roage. $i

deodatd a auzit un glas blAnd, incet:

- Dar fu nu crezi in mine- Voi crede - s-a elit in glas Prascovia. De acum

incolo voi crede- Atunci e bine - a rdspuns Femeia. ili voi mai

da intocmai cinci ani de via 6, vei aranja treburile

98

fiului gi li vei duce raiul pe pdmAnt n fapte bune gi

in pocdinld. Imi este mil6 de voi tofi. Umbiali pepdmAntul meu, respirafi harul, dar fir CXmara luiDumnezetrnu pdgili.La bisericinu n'tergefigi nu vdrugafi... Nu slava omeneascdare pre|, ci slujireainaintea Domnuiui. in pace trebuie sd trdili pe

pdmAnt,dar neamuriie oate uptd. Domnul paceav-aadus-o,dar voi nu infelegefi...Prascovia -a rezit gi a plecat n fugd la bisericd.

$i-a cumpdrat carte de rugdciuni gi a aflat ceinseamnd spovedania, mpirtdgania, maslul gi cumestecorect sd se nchine.Nu a mai lipsit de la nici clsh.rjbddumnezeiascd.Ore intregi nu se ridica dingenunchi, stAnd la icoana Maicii Domnului. inaceastiperioadd, iul ei s-a orAnduit gi ea gi-apus inordine toate treburile pdrnAntegti. oala,dupd cAt sepirean bitea in re tragere.Prascovias-a ciit adAncinaintea Domnului pentru pdcatele ei (mAndria giiubirea de sine) pe care le-a sdvArgitprin lipsa deintelegere,prin nedorinta de a cduta adevdrul. Celorcredinciogi e-a cerut iertare gi a inleles c5, n generafcredinla este darul lui Dumnezeu. Unuia ii este datsd se ridice cleasupra ropriilor pdcategi esteprimitde Dumnezerr, iar aihll piere in necredintd. Ceaatotmilostivd i-a descoperitaderrXrulpi i-a dat timppentru pocdin 5Eicurdtire. ,Fiecare re dreptul sd-gialeagdbinelesau rdul. $i, potrivit cu alegerea bcutX,suntemapoi udecafl"- gi-a ncheiatea povestirea.

Prascovia e-aporuncit sd-ipomenim pe toli ceivii in bisericigi mdndstiri,sd dim pomelnice pentrusdnitate", iar pentru cei r5posafisd ddm pomelnice

,,pentruodihna sufletului".

99

- - meu. Cele preconturate in vis deveniserd



Si nu imi punefi monument funerar a spus

ed -, ci o cruce simpld gi sd semdnali flori. SA

ingropafi fdrd fast trupul meu gi sd nu-mi faceti

pomeni gdldgioase. Acestea nu md vor ajuta, mai

degrabd faceli invers. Mai bine duceti merindele la

bisericd, acolo se gi face pomenirea. Eu am ldsat din

timp mogtenire la mdnfistiri ceea ce am putut dinaverea mea. Sufletul va avea nevoie in lumea cealaltd

de ,,qutorul lor grabnic". Vd rog sd nu mai beti

bduturi alcoolice tari. Mai bine beli pulin vin de casd.

Sd vd inchinali peste tot gi si inchinati totul: qi

mAncarea, gi locuinla, gi patul. Sd rtu uitali nici o

clipd de Dumnezeu. Eu uitasem, pdcdtoasa.

Noi o ascultam gi nu intelegeam ce se intAmpld

cu ea. Oare igi pierduse, intr-adevdr, minlile?... Era

cu tottrl alta fald de cum era inainte. Claritatea

vorbirii, a privirilor, blAndefea, sinceritatea gi chiarinsufletirea se observau in cuvintele ei. Dupi cAt se

pdrea, din Prascovia iegea umina caldd a binelui, a

iubirii gi a iertdrii.

PAnd sd ne gAndim la ceeace urma sd ne aducd

trrmdtoarea ,,zi a despdrtirii", ne-am ocupat cu

treburile noastre zilnice, iar clipa fatald,se apropia.

Sora mea era la fel, pe deplin congtientd. MAnca, seruga gi citea Psaltirea. incepuserdm deja sd ne

gAndim la drumul de intoarcere - ea, chipurile, mai

avea cinci ani de trdit... CAnd, deodatd, exact la oraindicatd ea a inceput sd se aglte, s-a ridicat pulin dinpat, a tras cu zgomot aer in piept, a expirat 9i... -amvdzut deja trupul neinsuflefit, care se rdcea gi nu maisimtea nimic. Un tipdt de groazd a izbucnit din

100

pieptui

realitate...

Am fXcut totul aga cum ne-a poruncit. Ne-a fost

rtrgine pentru faptul cd ne-arn indoit. Noi, ,,cei

absurzi", am avut ceva de invdfat. Cdci moartea nu

ocolegtepe nimeni - acest ucru este nevitabil pentru

fiecare.Dar, atAt timp cAt trdim, suntem indArjili in

necredinfa noastrd nestdpAnitd, n mAndrie 9i suntem

convingi cd oamenii pot face totul. Nimic nu putem

face, toate sunt in puterea Domnului - gi a milui, 9i a

pedepsi.

Trebuie doar si ne folosirn corect de viala

pdmAnteascd vremelnicd pentru a dobAndi viata

vegnicd. Atunci cAnd Domnul ne cheamd, nu mai

putem face nimic. Aici, pe pdmAnt, avem posibilitdli

nelimitate pentru curdlirea sufletului gi a trupului'

Notite din cuaintele urorii Prascoaia

infricoqitoareaudecati I -,,,, .,

intAmplarea aceasta a avut loc in Moscova.

Nigte tinere sfudente care au terminat un institut de

prestigiu au fost repartizate in suburbia Moscovei

pentru a promova n gcoli ucrareaateistd.

O tAndrd frumoasd, Valentina 8., a plecat cu

trenul. in jurul ei viala clocotea:rAsete, cAntece,

muzicd.$i pentru ea,ceaplind de speranle nsuflelitepentru viitor, viata pdrea minunatd, nesfArgitd,cu

nenunrdrate posibilitdfi. Spui tot ceeace ili dicteazl.

mintea, inirna gi limba ta. Sufletul il treci sub tdcere,

cdci ,elnu existd",de el te-ai epddat.

101

$i deodati pleoapeleau inceput sd-i caddgrele deodatd au furceput sd se imprdgtie norii,



de somn, mintea a inceput sd i se sldbeascd,o

indiferenld stupiclda pus stdpAnirepe tAndra atd 9iin congtiinla ei au inceput sd apard niqte imagini...

IidrnAntul, atAt de tare, de solid, atAt de vegnic a

inceput dintr-o datd sd se cutremure, au apdrut

gropi, au izbucnit incendii gi in locul terenului solidau apdrut nisipuri nrigcdtoare/ are au inceput sdtragd maginile, sd sfdrAme asfaltul, sf, doboare

copaciigi cl5diriie cu multe etaje.Tot ceeace fusese

creatde mAinileomului pierise,oamenii ntraserd npanicd gi fugeau de fricd, allii ardea'u ca o torli

iuminoasd gi nimeni nu Lua lacdra de pe ei. Scdpa

cine cum putea. Animalele urlau, oamenii lipau -

totul intr-un vuiet se afunda in groapauriagd de foc a

pdmAntului.. . Nu era nici o scdparenicdieri, muntii

cei uriagi se ndruiserd,prefdcdndu-se n praf; in jurerau fum, funingine gi foc; mirosul greu, inibugitorde hidrogen sulfurat intrerupeasuflareaa tot ceeace

era viu gi nu era nici o geandde lumind, nici cea maimicd nddejde de izbdvire.

Valentina s-a prdbugit impreund cu tofi inprdpastie. Frica gi durerea -au paralizat tot trupul.Croaza,neputinta gi deznddejdea u cuprins-o ntr-unhaosctrmplit. in jur erau stAlpi de praf, ar, plAnsete.in cele din urmd, oamenii au inceput

sd seridice,

sdse scuture - unii erau pe jumdtate pArlili, altii eraufird picioare gi nu se gtie de ce incepuserd sd sealinieze intr-un rAnd, ca la o comandd nerostitd. S-aaldturat gi Valentina rAndului, scuturAndu-gipraful.

102

$ipraful gi murddria au fost date a o parte, ar pe.nori

albi s -a pogorAt a ei un Om gi, inaintea Lui, pe un

nor alb ca zdpada, a pe o masd,era deschisd Carte

uriagd.De o parte qi de alta a Lui se aflau nigte ineri

frumogi gi lurninogi, ca nigte strijeri. Privirile tuturoroamenilor erau indreptate cdtre strdinii care stdteaudeasupra mulfimii murdare gi speriate. $i, iatd,,

tinerii I-au deschis Aceluia cartea. El s-a uitat la

primul om gi l-a intrebat: ,Crezi?".Rdspunsula fost

afirmativ, in Carte se gisea gi numele lui. $i totatunci i-au dat infdligarea corespunzdtoare gi l-audus sus. Urmdtorul om a negat pdrtdgia lui la

credinldgi a fost dus n parteaopusdgi aruncat n jos,

de unde se auzea pAndsus un urlet plin de groazd,care fi rupea sufletul.

RAndul Valentinei se apropia, iar fur nima ei sestArniserdemolia, frica gi nelinigtea.Cdci ea plecaseanume sd-L nege pe Dumnezeu; ea nu credea in

nimic.

Deodatd, naintea ei a iegit din rAnd un bdrbat gi

s-a repezit sd fugd in altd parte de Cititor gi de Masd,dar strdjerul care stdteaaldturi a ridicat mAna inpozilie orizontald gi de sub mAnd a apirut o Sabiedefoc care ntr-o clipitd l-a ajuns pe fugar, l-a stripunsgi l-a aruncat in aceeagi rdpastie unde erau aruncaji

tofi necredinciogii. Valentinei i s-au muiat picioarelegi parcd i se ngreuiaserd atAt de tare incAt nu le mai

putea migcadin loc, ar rAnduldeja sescurtasegi mai

rdmdseserddoi oameni. Sub inimd incepuse sd-i

tremure srlfletul, plin de deznddejde gi pocdinfd.

103

Lacrimile i lAgniser5 uvoaiedin ochi gi i udau toatd Vremea a trecut. intr-o dimineald minunatd



fa a. Incepuse sd inghefe de fricd, iar cAnd ochii ceiluminogi s-au ridicat asupra ei, ea a vdzut in eiiubire, durere, ertare... i s-a trezit.

'Lacrimile ii curgeauca mai inainte pe fala ei, pe

geneleei frumoase,de pe carese prelingeaupe gAtgia trebuit sd facd. eforturi incredibile ca sd nu

izbucneascdn plAns n vagonularhiplin...La statia urmdtoare a coborAt gi s-a intors la

Moscova. A renuntat la lucrul de perspectivd gi s-aangajat la o institulie de copii pregcolari. pentru

prima datd in anul 1,978 mers la bisericd,a vdzuticoane... ipe una dintreele eraAcel Cititor.

Valentina .

Biiatul a fost salvatde nger

Micul Kolia s-a mprietenit cu un inger. Odatd,in noaptea cea luminoasd a Pagtilor, ingerul s-aapropiat de patul lui Kolia la miezul noplii gi a spus:

- Hristos a inviatKolia nu mai vdzuse ceva mai frumos decAt

ingerul: era atAt de luminos, atAt strdluceachipul luigi atAt ii sc6nteiau vegmintele cele lungi gi albe cazdpada B[iatul a rdspuns, ncepAndsd rAdd ericit.

Nimeni nu l-a crezutpe micuf afunci cAndel le-a

povestit oamenilor despre minunata cunogtintd.,,Inventeazd. au hotdrAt adulfli -, dar ldsali-l sd sejoace pulin. Va cregte,va merge la gcoaldgi acolo,sdrdcutul,va uita de toli ingerii lui."

t04

Kolenka s-a trezit cu o senzaliede sdrbdtoare,parci

venise ziua lui de nagtere.S-agAndit de ce se simte

aga gi gi-a amintit: ,,Astdzi vine bunica Pentru

totdeauna "Kolia o iubea foartemult pe bunica.Bunicaera

asprd,nu il rdsf5la cu dulciuri gi rareori il mAngAia

pe cap,dar atunci cAnd l a1ezaAngi ea,cddeaPutintimp pe gAnduri...Ochii ei cei ncd tineri se ntunecau

gi capul ei cdrunt se pleca Pulin... Iar Kolia,

deschizAndgura de nerdbdare,aqteptacevaminunat.

$i imediat bunica incepeasd zAmbeascd gor 9i din

gura ei iegeao poveste,agacum Kolia nicdierinu mai

auzise gi in nici o cdrticicd nu mai citise. Povestea

dura uneori cAteva seri. Afard era intuneric, iar fur

camerd parcd se juca soarele cu razele, Povesteababugkdiaprindea totul ca arul.

Babugkapovesteaclar, poate cd inventa ea, darKolenka nu stdteape gAnduri.Ba ncepeasd-i spund

gi povestiri adevdrate despre dzboi,despre aptele

de vitejie ale bunicului lui Kolia. Pe solul ei, bunica il

ingropase de mult, iar fiica o tot chemape mama ei

bdtrAni la ea. Dar, oare, putea bunica sd-gi

pdrdseascd aful natal, casaceadragd inimii, curtea

cu gardul cel strAmb, livada cu merii bdtrAni 9i

nodurogi gi cu viginii cei slabi,datoritd cdrora n mai

seporneavalul parfumatal florilor.

insd in ultimele luni babugka se imbolndvise,

obosise de singuritate. $i iati: vine. Vine pentru

totdeauna. Pdrinfii lui Kolia i-au pregitit deja 9i

camera.

105

Babugka a intrat in camel.d, s-a inchinat gi gi-a in uqd stdtea mama lui Kolia 9i zAmbea, nsd



rotit privirea ca o gospodind. intAi gi intAi a deschisun geamantan mare negru. Kolenka s-a uitat in el cucuriozitate. trar babugka a inceput sd scoatd icoane:mari, mici, de hArtie, de lemn. lu-u agerut la rAnd pemasd gi masa a inceput sd str5luceasc5,din maro adevenit coloratd cu culorile clare ale icoanelor. Kolia

le lovea Llgorcu genelegi privea cu nesat.- Dar acestacine este? gi a lovit cu degeleiul in

infdtiEarea auritd a MAntuitorului. Bunica a z6mbit:- Este Domnul nostru. Dumnezeu. Nu gtii? Of,

of

$i l-a mAngAiatpe nepolel pe pdr.- Iar acesta, iatd, este ocrotitorul tdu ceresc _

SfAntul Nicolae, Fdcdtorul de minuni. Aceasta esteMaica Domnuiui - preasfAnta Ndschtoare deDumnezeu.

Kolia dintr-o datd s-a uminat:- Dar pe el il gtiu

,Era o iconild fragild intr-o ramd sublire, pe care

strdlucea un inger, sobru gi minunat, parc6 privindinlduntrul sdu cu ochii lui albagtri, trigti. in dreapta,ingerui tinea o cruce.

- Il gtiu, bunico, il gtiu - gi Kolia era in culmeaextazului; el a venit la rnine la pdtu Este bury blAndgi frumos.

Bunica il asculta tdcAnd gi. punAnd mAna pe

capul nepofelului.- De ce, buni, nu mai vine la mine? CAnd va

veni la tine, sd stai de vorbd cu el gi sd-i spui sd vinXiar5gi la mine. Bine?

106

cumva ca o vinovatd.- Lena, ar trebui sd-l duceli la bisericd -i s-a

adresatei bunica.O, fatamea,uite: rgerii il iubesc.

Mama a ridicat din umeri.

Kolenka incepuse o noud viafd' in fiecare

duminicd mergea, finAndu-se tare de mAna bunicii,

pe trotuar, drept, de-a ungul goselei i, mAndru, fdrdsd oboseascd,tr5bdtea rumui lung pdnd a biseric5.

Acolo erau aurul focului, al luminilor 9i al icoanelor,

cAntarea ereasc6 povesteantrupatd' Acolo nu mai

era un singul inger, era o mullime nenumdratd care

ii canta cintare-Domnuiui 9i il slulea slujbe. insd

nimeni dintre oameninu gtia acest ucru gi nu artzea.

Iar Kolia gtia:babugka i povestise, i el chiar simlise

insd in purtare nu ii urma pe ingeri. Abia dacd stdtea

linigtit, inchinAndu-se cu atenlie sau aplecAndu-se

atAt c6t sd nu dea cu capul de podea 9i cAntAndimpreund cu corul: ,,Doamnemiluiegte" 9i ,,Amin".

$i imediat o lua din loc sd o ajutePevreo enoriaqd d-

gi stingd lumAnarea sau sd-i salute pe cunoscuiii

obignuifi, dar gi sd primeasci de la ei bomboane.

Bunica auzea tot timpul: ,,Sd mergem la iconi d ",

,,Vreau sd beau ap6 ". Sau, cAnd Kolenka obosea ur

agteptareampdrtdganiei: ,Mai e mult, bunico?"

Nu era ugor cu neastAmpdratul. i bunica se

ruga pentru ca mama lui, singura ei fiicd, Lenocika,

sd nceapdgi ea sd creadd n Dumnezeugi sd meargd

cu Kolia la bisericd. Ea era deja bdtrAndgi in curAnd

nu mai putea sd-i acd afd.

r07

A venit vara, oragul era prdfuit gi chinuitor, iar intors la fereastrd, vrut sd e spun6cevabdielilor 9i



la fard era incAntdtor, imbucurdtor gi strdlucitor.

Familia lui Kolia a plecat in satul bunicii - gi iar5gi au

inceput sd rdsune glasuri in casa cea veche de o sutd

de ani, ir:r livada cea bdtrAnd de vigini gi meri, in

curtea cu gardul cel strAmb.

Kolia alerga peste tot impreund cu copiii.

$trengarii mai mari cdutau cu tot dinadinsul pdlanii,

iar picii - mult mai mici decAt ei - se lineau dupd ei,

astfel cX mama nu reugea intotdeauna sd-i dea de

urmd lui Kolia. Doar se juca incet afard gi iatd - ia-l

de unde nu-i

Kolenka fugise cu gtrengarii sd ia cu asalt o casd

veche. Casa era nu se gtie de ce pdrdsitd, fdrd, erestre,

fdrd ugi, ruinatd gi surpatd - gi semdna cu o ciupercd

bdtrAnd. Pare-se cd vAntul o ddrAmase, bitAnd ceva

mai puternic. in ea erau praf gi mizerie din destul,

insd pe gtrengari ii interesa, desigur, cerdacul, la care

ducea din umbrd o scardmicd de lemn. Imediat s-au

cdtdrat pe ea gtrengarii. Iar pe Kolia, care se avAntase

dupd ei, l-au tras. in cerdac era intuneric, sinistru,

dar era interesant. Doar printr-o fereastrd rotundd,

fdrd geam, soarele igi croia drum cu razele sale in

aceasti impdrdfie a prafului 9i a ddrdpdndrii. Kolenka

a fost atras de el. S-a apropiat in fugd de fereastrd gi

s-a aplecat in afard pAnd la jumdtate. Atunci a

priceput ,,Aga deci, ce bine cd se poate urca 9i pe

acoperig. E o frumusefe". Zis gi ficut.- Ei, eu md duc pe acoperig - a strigat Kolia la

tovardgi. Copiii s-au ingrdmddit la fereastrd. MiculKolia era deja pe acoperig gi era foarte vesel. S-a

108

dintr-odatdpicioare1ei-aualunecatpepantd.Copiii au inceput sd ipe' Unul dintre ei s-a

repezit primul spre iegire, i1t1"pa

el - ceilalli'

,,Itolka i cdzutr." strigau pe diferite glasuri' Au iegit

6uluc furstradd gi ce iu vdzttt: Kolenka gedeavesel

lAngi perete,sub ferestruicaceaghinionistd' pe ruine

ae iieire gi bucdli de cdrdmizi,pe carecrescuse e lasine arba, de carenegreqitar fi trebuit dacdnu sd se

loveascdmortal, celpulin sdseschilodeascd'- Dar m-a luat ingerul qi m-a aqezataici - a

explicatel, zAmbinduqorqi uminos'

Nu departe,cu gura deschisd, tdteao vecind'

AflAnd de la icea vecind 9i din povestirile

incurcateale copiilor desprecele ntAmplate,pdrinlii

lui Kolia s-au ingrozit. Micuful, care nu avea nici o

zgArieturd,afirma un singur lu1ry:

- Pemine m-a iuat ingerul de mAnufeBunica se ruga cu emofie puternicb' Mama 9i

tatdl au mers sa vadd casacea veche' Iar babugka'

dupd cea chibzuit, i-a spus ui Kolia:- Cu toate acestea,nepolelule, trebuie sd fii

pedepsitl ingerul te-a salvat n bundtatea ui, iar lie

sd nu^-}imai treacdprin cap sd te zbengui, sd-l superi

pe ingerul tiu pizitor degeaba'CXciel, drdgufule' se

s"paia foarte arecAndcinevasepoartdagacum te-ai

purtat tu astdzi.^

in scurt timp s-au intors 9i pdrinfii' Tatdl eratdcut gi cdzut pe gAnduri. Mama pldngea' L-au

regdsitpe fiul lor cu capul plecat, drd si cracneascd

dupe .. fa.,rs" cunogtinld scurtd dar convingdtoare

cu vecheacureaa bunicului.

109



...Anii au trecut, fiul a crescut gi, iatd, a venit voinic, cu pdr rogcat ondulat. khduealui e.racam



ziua proorocitd. Dar mama o gi uitase. Au venitcopiii dupd fiul ei gi l-au chemat sd se scalde in rAu.Fl5cdul a pornit in grabd, s-aagitat gi de atAtaagitaliea obosit, cduta ceva, dar nu putea gdsi. Atunci mamalui gi-adat seama a timp de proorocia starelului.

- Ce caufi, fiule?

- O gosetd.Mama a aruncat o privire gi a vdzut cd fiul ei

avea un picior furcdllat cu doud gosete. Brusc Ai-aadus aminte de cuvintele starelului. $i l-a chemat pebdiat in cdmard gi l-a inchis acolo. Iar copiilor ie-aporuncit sd meargd fdrd el.

- Va veni el mai tArziuDupd pulin timp a auzlt cd in cdmard a cdzul

ceva greu. S-a grdbit intr-acolo gi a deschis uga...Fiulei zdceamort: se necasecu laptele.

Valentina

Am trdit firi credinti

Serviciul nostru fusese mutat in Orienfulindepirtat. Solul meu era geful Statului Major. ingarnizoane nu existau biserici. Nimic nu gtiamdespre Dumnezeu. Brusc, soful meu Iurie s-aimbohrdvit grav. Stdtea acasd. Deodatd a sunat

soneria a ugd.Eu m-am dus sd deschid,dar nici nuam apucat sd md apropii de ugd,cdcipe ea intrasedeja un bdrbat strdin, iar impreund cu el_o.ferneie,ciufulitd toat6, cu guviferdrqnte. Bdrbatul era foarte

n2

pdtlglzdlo31e_ i agerd.

Eu am intrebat:- Cine sunteli? Afi venit la soPl meu?

insd bdrbatul qi femeianu mi-au rdspuns,ci s-au

indreptat direct spre patul solului gi s-au aplecat

asupra ui. Soful meu dormea.Atunci am intrebat:

- Vreli sd-l rezesc?lnsd bdrbatul cel strdin, tdcAnd,a cldtinat ugor

din cap gi dintr-o datd privirea mea a cdzut pe

,,botinele" lui. Erau .ade:4glc*saptg*qA{e*-d"oar

s.ejn5nu cr -niStebotine.

in garnizoana noastrd niciodatd nu existaserd

asemeneaoameni. in afard de aceasta, gatnizoana

noastri era ,,de tip inchis"' Cg&-au-.in-tr"at...acegti

aa-meni..peW6?"..CAnd.m- -lners-sf,=i-.ondu-e'--Wa*era

@dizolvas-eri.D:pi-lum.dtats-.dean, solul"me"ua mxril''' $i nu

am dat atunci pomelnice la bisericd,nu gtiam nimic'

ABgl-clmj $-:a-'flrdtatrr vis. $edea a o masd lungd,

agacum se gi cuvine unui gef, ar in fala lui se afla o

can5 solddfeascd e fier. M-am uitat peste urndr 9i

am vdzut cum el sorbeacAteo inghiliturd de apd'

Privirea lui eraatAtde chinuitd qi de trist6.- Iura Nu ai nici mdcat zahdr9i plante de ceai,

cum poli beaaga?

insd el nici nu a reaclionat a cuvintele mele...

Valentina

113

Bunica e in iadAtunci am avut un vis. Am auzit un glas:

- te teme, vino.



Aveam 16 ani gi aveam o bunici pe care oiubeam foarte mult. Am mers la ea in vizitd cAnd aimplinit 64 ani. CAnd m-am intors acasd,am avut unvis. Bunica a venit la mine, m-a luat de mAnd gi mi-a

spus:- Tania, hai sd mergem, ifi voi ardta unde voi

locui.

l\{-a dus printr-o pddure frumoas5, printr-uncAmp frumos^de salatd gi secard, ar la urmd se aflaun cerc mare. In cercera o scard,ce ducea n jos. M-amapropiat gi m-am uitat in jos. Am vdzut oameni inlanturi, in cdmdgi de zalegi in cazaneuriage, din careiegea o dogoare. Erau bdrbali gi femei pe jumdtate

chinuifi. Se auzea un geamdt. Erau chiar gi copii

acolo. Erau o larmh de neinchipuit, un geamdtingrozitor gi un miros greu. Mi se ridicase pdrul incap de fricd,, ar bunica mi-a spus:

- De rnAine voi trdi aici pe vecie.M-am trezit Ei m-am dus direct la mama, i-am

povestit, iar mama a spus:- inseamnd cd vairdi mult, sd nu crezi in vise

Dupd doud ore ne-a venit o telegramd. Chiar in

acele momente bunica mea murjse.Dupd un timp m-am cdsdtorit. Am ndscut doi

copii. Iatd, s-a c5sdtorit deja gi fiica mea.Ea a rdmas insdrcinatd, iar noi ne-am hotdrAt

pentru avort: ne era foarte greu din punct de vederematerial.

Tania, nu

Am mers printr-o pddurice. Erau brddufi,

veverifele sdreau 9i mirosea a conuri de brad'

incepuse sd se intunece. $i dintr-o datd s-a lurninat

totul. intre cer gi pdmAnt a apdrut o -femeie- toatt in

ah-agftu, 9i mi-a vorbit foarte tare:

Nu te teme, i seva naEteun nePotEu i-am rdspuns cd imi este foarte greu, cd nu

am bani gi nici posibilitdfi... Atunci femeia a transmis

undeva sus, ca prin teiefon:- Fa spu-neci nu arebani 9i nici posibilitdli.'.

De sus s-a auzlt un glasbdrbdtesc erm:

- Spune-i: s.dnu se teamd, totul va fi bine, va

a:vea ntotdeauna ajutor,

intr-adevdr, mi s-a ndscut un nepot 9i in locul

sdrdciei am avut tot timpul bani 9i pentru hrand, 9i

penku imbrdchminte. Desigur, vAnd legume dingrddind, muncesc Ai intotdeauna vAnd totul imediat.

Iar, dacd a apdrut vreodatd Lln moment critic, au

venit cunoscufii gi m-au ajutat...

Ce bine cd nu a ficut avort' E-ste n omcrr

Valentina

1t4 115

oameni Stdteam, ar burta se alarma, de parcd nu

la toaletS.o suti de ani. Ribdam 9i. md



Si demonul a esit....

u am fost musulman6", ar m-am cdsdtoritcu

un rus gi am firceput sd merg din cAnd n cAnd labisericd.Eram cambolndvicioasd. aaveam ensiune,ba mddureaburta.Mediciispecialigti i-auexplicat:

- Agasunt intestineleM-au linigtit gi m-au tratat. Dar din cAnd in

cAndboala md dobora ntr-atAt ncAt mi strAngeanconvulsie mAinile gi picioarele gi yralaql lglli4pulQ0ncare*cu, carne-.Figa medicald era scrisd toatd.Medicii m-au sfdtuit gi mi-au prescris tot felul devitamine gi de medicamente.Boalamd ldsaun timpgi apoi durerea md lua iardgi. Au vrut sd-mi facdoperatie. gr cAnd md hotdram sd merg la biserici,p_ruscapdreau mii de propuneri sd nu merg. Baapdreau .dintr-o dati cunoscuti, ba se intAmplTaltceva.

$i, iatd, a venit din Piter in Tuapse batiugkaTeoctist. Tofi incepuserdsi vorbeascddespre el. $iam ciulit gi eu urechile.

Era un pdrinte deosebit.Eu, desigur,md botezasem iprimisemcredinta

ortodoxd, nsd boalameaprogresa...

Btrtiuskavenise a prdznuirea celor o mie de anide la cregtinareaRusiei. Desigur, am amAnat toatetreburile gi am mers acolo din purd curiozitate, sdaflu: ,,Cineesteel giprin ceestedeosebit?"

$i am vdzut cum din partea dreaptd tofimergeau a spovedanie.Am stat a rAnd.Era plin de

l l 6

fusesem

gAldeam: .J\lu am mAncatnimic,-ce,o i.asf-a?"

ftpul incepusesdmi se nvArteascd, lfbiciunea

eru ai6{'de mare incAt totul incepusesd pluteascd

dinainteaochilor qi mi-a venit o asemenea iudd pe

tofi, pentru ci se spovedeaumult, pentru cd vorbeau

in goaptd.Qj eodatd am raceput dstrig:- Ce credefi,cd oatepdcatele oastreagavi le ia,

nu? Nimic nu va Plecade a voi.

Tgald,ereziao purtam in mine, urlam gi dideam

dln mdini. lar-batiugka numai tdcea,dar stdteaceva

mai departe pentru siguranld. Nu mai tin minte ce

am mai fdcut, 4par cd m-am trezit pe podea' Igglqg

c3y4-dirlmine^DaragancAtm-a dsat drdglas9imi-am

pierdut cunogtinta. NLam ttezlt - in bisericd nu era

n-imeni Oamenii se uitau prin ferestre, prin ugi cu

teamd. drintele nostru era in altar' Numai batiugkaTeoctist citea -o-.-gugdciune easupra mea 9i md

s-tropeacu apd sfinlitd.. El m-a ridicat. falc{*gtlg5i

rulndqqu,sgm Pe lune. Simleam atdtabucurie $i nu

am mai fostbolnav6.Enoriaga .

tr7

SfAntul -a izbivit in cealalti a viefii



Anul acesta a fost an de recrutare pentru minegi tovardgii mei, insd nici*unul dintre noi nu vroia.sdgteargd n Cecenia. Odatd am fost sfituit: ,,Mergi labisericd gi roagd preofii sd facd un maslu pentru

sfAntul tdu". Am mers gi rn-am informat. Credinfaincd nu mi se aprinsese.SfArtul meu era Iqan de

Krq"nsJadJ. m rugat preofii sd-i facd un maslu cuslujba de sfin;ire a apei. $i am participat pentruprima datd.Apoi m-a atrasdin nou. 9i am mai mersgi parcd povara grijilor imi fusese inldturatd. Ougoard bucurie gi cAntarea linigtitd a cdntdretiloreliberau gAndurile mele gi n suf let imi era ugor.

Momentul plecdrii s-a apropiat, am fost chematla comisariatul militar gi mi s-a dat trimitere in

o;agul... Kronstadt Am amufit. Comisarul militarmi-a urat: ,,Succes, gti singur ". M-am intors, dar

1rr-ulfi prieteni de-ai mei au cdzu- n. Cecsnia, in

-masacru.La-bisericd merg regulat, cdci Dumnezeueste Cel Care mi-a dat viala. ii mutpmesc DomnuluiDumnezeului nostru Iisus Hristos pentru minunata

Lui purtare de griji pentru mine, pdcdtosul.

luan

118

Partea

Tatiana zdcea n spitalul din oragul Tuapse'

Stareaei era criticd. $i, iatd, cAndse-.afla-insom-i' a

v,izut drept in fala ei un tAndr nalt 9i frumos' El i-a

spuscu blAndele9i cu un zAmbetplin de bucurie:

- Fii sdndtoasd,urioardEa i-a rdspunscd;ru are nici un frate' Iar el i-a

sPus:

Ea ai. Ag1.gg;|t inainte de nagtereata' Aveam

opt 1u11i. iE' "91-c-9nq[91lq$, llgf*-gi s-fl*"+e

digf,veJsiletj*tg- *Lv*ni -aici .dupdmoartea

ilt";r.e. Dar acum te intorci la mama. ocrotegte-o

gi transmite-le tuturor salutf,ri, dd' exemBlg""b$$ n

toate, trAiti in pace, iubire 9i armonie' Rugafi-vd

pentru *ir,". Qqloruilp-e tpli "ii--vedesip'e-tofi' ii

i'ubegte,.-Mie-ig-ti.-egle.h;r*e-alci,slav'dlui'Dumnezeu'Tatiana s-atrezit. La cdpdtAigedeamama ei 9i a

intrebat-o:- Mamd, eu am avut un ftate?

$i mama cu uimire a confirmat:

I ei1opttuni inainte de nagterea a, 3.s.d murit

p*L&c pi t'roi nu ne aducem aminte de el' dar de ce

intrebi?

$i Tania i-a povestit totul despre el' cum l-a

vdzutin lumea cealalti.

Liubo,

119

Mustrare din cer A venit moartea



Svetlana a sunat in ziua de luni la o cunogtintXde-a ei care mergea la bisericd gi i-a spus:

- Am avut un vis. $i chiar l_am desenat pe celcare mi s-a ardtat i:r vis, degi niciodatd nu am mai

desenat pAnd acum. {r-n visat cd din cer se uita lamine un starel, care iradia in irtregime nespusdbucurie.

Cunogtinta,la rAndul ei, a firtrebat:- Dar tu mergi la bisericd?- Da, mai merg uneori.- {tunci mergi degrabd gi uitd_te la icoane sd

vezi dacd nu cumva se afld printre ele stareful tdu.Svetlana a mers la biserici gi dupi aceea a

sunat-o iar pe cunogtinta ei:-

fuI-am uitat, esteSerafim de Sarov.- Vino a mine. l i9% ;;ur.rioJru Diveevo...$i femeia -a povestit:- Sveta, aceastaeste o mustrare pentru mine,

pdcdtoasa.e5i,de ziuade nagterea SfAntului SerafimQp Sarov am rugat preo,tii sd facd un maslu cusfinfir:ea apei. pe tine pi pe fiica ta v_am scrisgltimele. Am crezut cXbatiugkanu citegte ot... printine Domnul m-a mustrat pe mine. Lrp"ii S"rufirr", "*"tgy a vdzut pe..crrrem icris. oaci baiiuqtu .it";t"

sau nu-

nu este reabanoastrd;de aceea gtiaici cudesenulgi cu mustrarea.

120

Saetlana

Eram dupd opera$egi stdteamacasd ulcatdpe

partea dreaptd.Qinev.am-a inghiontit in spate.M-am

uitat gi l-am v6zut pe solul meu. L-affi intrebat:- De cem-ai trezit din somn?

in realitate, sg|1il dormea dincolo de paravan.Dar mi-a rispuns:

- \Jitecine std,lacapdtulpatului nostru.

$i am vdzut Un bdtrAnel cu barb5. Avea o

infdligare atAt de pl f,cutd gi semdnacu Serafim de

Sarov. Iar eu citisem o datd viala lui. El gonea pe

gjggga.cumAinile, parcd alunga ceyain vdzduh. I-am

spussofului:- Starelul acesta i s-aardtat n vis amAndurora

in acelagi imp, agacd putem dormi linigtili.

$i m-am intors pe partea cealaltd. nsd atuncirAfdgi m-a inghiontit c-evan spate.M-am rdsucit qi

am intrebat:- Ce mai vrei?

Qar nu era-s"ofuimeu, n.camerd ntrase-mo.artea

c-ga-.nfricogdtoare. Totul inghelase in mine. IJrt

ssL"klklge-ryLo"rs'eL*c:qednnildil-gfud.i*g$d]n'p",ase,-*q*apJgp-ta-demilg:Lmleam-cddacdeaseva apropiagi seva atingeugorde mine voi muri. M-am

urnit gi m-am apropiat de perete. $:mleam peretele

reqe, ar ea se tot-apropia incet, venind mai aproape,mai aproape, mai aproape...4i zAmbe_ain chip

infricogfitor. Elg acoperitd cu o pelerig"{.alb.d;din ap

pAnd n picioare.4p-_{g-tfE|.|doarS,6.a.n.} n,pur 9i

.. :rl.: 132l

simplu instinctiv. De fricd, in momentele acelea,ujtSggm chiar gi rugdc-iunile. CAnd degetele ei

am inleles cd se intAmplase n realitate'Am aprins

tot am c.it-it rugdciuni pAnd



scheletice u ajunsaproapede ochiimei,am strigat:- Do4_[te-.a-iut[-mdhff.o,clipife s-a trtors cu spatele la mine gi a

inceput si se ndepdrteze ircetdin camerd.A ajuns apfag 9i a dispdrut. Larcarneras-a umplut de o-.ceafdAlburie. $i am infeles cd rdmdsesemvie, cd totulfusese eal. insd respiram cu greutafegi nu puteamnici mdcar sd-l chem pe solul meu, nu mai aveamglas. CAnd m-am ridicat, am cdzut si el a venitdegrabd...

Prascoaia

Plasasataniceasci

Ca intotdeauna, am citit tqelg rllrgdciunile deseard, q ;grninchinat paful gi m-am culcat. Era dejaprimul ceas din noapte. Deodatd - un ghiont inspate. M-am intors - nimeni. De la candeld eralumind in toatd camera. $i, iatd, am vdzut cum dint3yg119lgla lls"êl -e]"r., avAnddpimea e aproalejumdtate de metru gi lungimea de un metru

-gi

jumdtate. Eu am stat linigtitd, nu irni era teamd.Atunci g gl-q.Ug parcd s-a ridicat singurd gi arnceput sd inchine plasa: ,,In numele Tatdlui gi al

Fiului pi al SfAntuluiDUh.Amin,,. Aga am inchinat-opAndcAnda inceput sd se clatine,dar nu a dispdrutde tot, ci a inceput sd se ridice incet-incet iri sus,parcdamenintAndu-md.$i a plecat oatd.Abia atunci

122

Iuminile peste 9idimineald-Iar dimineafd am alergatduplpreot qi am

sfi3lt *qrea. inainte de aceasta,mtrriseld y9c11tii

mei din aplbelePdrli..'Dupd sfinlirea camerei, nu s-a mai intAmplat

nimic asemindtor.Dimpotrivd, am inceput sd trdiesc

gi sdrespir mai ugor9imai vesel.Prascoaia

Mirgiritarele credinfei

Rita A. lucra ca gef contabil, mergea des la

bisericd gi la locurile sfinte. Odatd s-a certat cu o

femeie credincioasd9i a hotdrAt sd nu mai meargd a

bisericd.S-aapropiat de*icoanaMaicii"Do4Sqlsi E"to

K?ron qi a spus n gAnd:- Nu voi mai veni aici' Cum vine acest ucru, ca

in bisericdsd fie dezbinare?tDar ce pofi tu, icoand,

sd-mi rispunzi? Icoanaesteo bucatdde lemn'

insd n urmdtoarea i de odihnd tot a fost atrasd

de bisericd.S-a apropiat 9i a vdzut ch pe trepte stdteaun

qlare .S-auitat la el9i a gAndit:- Ce mult seamdnd u SfAntulNicolae.

A intrat in bisericd, a pus lumAndri, iar in

spateleei era stareful,carea ntrebat-o:- {prinzi lumAndri?

S-a gAndit cd nu cu ea vorbegte. Ial*-e-l,P?"f-cd

citindu-i gAndunle, -a sPus:

,(:.{23

- P-e tine, pe tine te privegte, roaba luiDumnezeu Margareta. Tu ai adunat in fiecare an

M-a:gareta a inlemnit gi a amufit. Iar cAnd a



mdrgdritarele credinfei gi acum vrei sd le calci inpicioare gi le calci n picioare...Ai rugat-o pe-MAIcgD*o-mnului lin Kazan sd rezolve conflictul vostru.Am avut o..vedeniedin partea Maicii lui Dumnezeu.Am venit din Piter special,casd. e mrutru. yl_ergi a

flserig, Domnul i-a ddruit loc. Dacdnu rr"i-tr*.gu,lggul Jdu- va fL luat gi vei suferi amarnic. NU.-a.ualenlie-JaftJiclilor, pe5r(q_-c-dvrdjmagul neamuluiegglgpc_11g doarme, c1'sautd pe_.einesd furghitd,qdcnindca un leu. r

$i multe irvdfdturi i-a dat. CAnd oamenii auaflat despreminunatul staret,au dat ndval5 a el. Iarel le-a dat sfaturi tufuror. O femeies-a apropiat gi ea,fiind -toatilJardata gi impopolonatd. gi a intins bani.Da1-g"te-_relulu a luat nimic de la nimeni. El i-a spus

femeii:- Rentru tine este deja t|rziu, b.jligg sunt o

grFrnad 5 rle riiavoli...

in scurt timp, staretul a plecat. Margareta nuputea inlelege desprece ,,merge itare,, uo.Lir" el, ceerauacelea?

OdaJe se afla la"sfintirca..ap3rgi, cAndbatiugkaa inceput s5-i stropeascd cu ape sfinlite pecredinciogr,@gdqte a vdzutdeasupra tuturor statqpSlB.:fant ale cirui mAini erau intinse in ldtuii, i"i?"

ele atArnaughirlande de mdrgdritare. CAnd batiugkaii stropea pe oameni, sjantgl a luat girul dem{rgdritare gi l-a aruncat impreund cu apa'sfinfitdpeS-t-eceiin jur.

124

QJfigafca sd priveascd to i, figura sfAntului parcd se

pierduse n vdzduh.M. M, R,

: 1,\;.l25

Dimineald mi-a fost mai bine. Iar in a treia zi

m-am nsindtogit pe deplin.Dupi aceastdntAmplare,



MINUNI DIN VIATA ELENEI

Pedeapsa ui Dumnezeu

Eu am lucrat noaptea qi temporar am dus viafdin comun. Oclatd,venind din schimbul de noapte, amvdzut in jur numai apd. Evident) vecinii mei decamerdse spdiaserd i nu inchiseserd pa dupd ei. M-amhotdrAt sd o inchid eu, iar apoi sd curdt toatd camera.

Era praznicul icoanei Maicii Domnului dinKazan. $tiam bine cd sdvArgeamun pdcat, nsd nu m-amoprit. Iar apoi, aga dintr-o datd, m-am imbolndvit:temperaturd nu aveam/ nici gripd, dar nici putere nuaveam/ eram intru totul sldbitd. Lucram la sanatoriu,aveam medicii mei. Dar, oricAt m-au consultat, totul.a fost fdrd folos. Medicii mi-au spus cd suntsdndtoasd. $i tocmai atunci am inteles cd am gregit, cdI.-am supdrat - gi pe Dumnezeu, gi pe MaicaDomnului, pe impdrdteasacerului. Am ffrcetat sdimai iau medicamente gi am inceput ziua gi noapteasd md rog, sd plAng,sd cer ertare.

A trecut aproapeo lun5. M-am agezat umva sdidorm, fiind cu totul bolnavd,stovitd.Dimineatam-am;trezit, i:rsd ochii incd nu i-am deschis, ar cineva din icoll mi-a spus:

'

- Te vei insdndtosi.

126

cinevami-a spus odatd n vis:- Astdzi estesdrbdtoare.Eu am intrebat in vis:- Ce sdrbitoare?Mi s-a ispuns:

- A apostolului uda.M-am trezit gi m-am gAndit:- Dar de cea lui Iuda? Doar Iuda L-a vAndut pe

IisusHristos.in vremeaaceea u prea mi dddeam seamade

sdrbdtori, ar calendarele isericegtierau foarte greu

de gdsit. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu am gdsit

unul. M-am uitat, iar acolo scria ,,Apostolul Iuda(frateleDomnului)".

Locuiam in Siberia, dar visam sd md mut in

oragul Tuapse.La biserica ui Dumnezeu mergeam,insd nu prea inlelegeam slujba. Oamenii credinciogim-au sfituit sdrog preotul si facd acatistul ngerului

Pdzitor. Ce era un acatist, nu inlelegeam/ insd labisericdmi-au spus:

- Nu avem acatistul,dar slujba ngerului Pdzitor

o putem face.Am fost de acord.$i exactatunciam avut doud

vise a rAnd:Mergeam pe o poteculd. n dreaptaera muntele

abrupt, n stAngaera o pri[pastiemare. Poteculameas-asfArgitgi am vdzut un povArnigmare/ ar in jos eramarea.Trebuia sd traversez,dar cum? Deodatd amvdzut un pod agezat este oatd rApa, nsd era foarte

$ubred.Mi s-aspus:

r27

- Acesta este pentru tine, mergi, nu te teme, veitraversa.Podul te va ine.

- Am trdit 56 ani 9i nu am gtiut cd de

Bunavestire strilucegte soarele, ar Domnul nu mi-a



$i am trecut n parteacealaltd e pod.Al doilea vis: am vdzutdoi ingeri, caresemdnau

unul cu celdlalt, erau agacum sunt inf5ligagi n icoanegi m-au purtat pe aripile ior peste mare. Eu le-amsPus:

- Md trecelipeste mare. Sd nu md scdpati,cdcinu gtiu sd not gi md nec.

Ei m-au incredintatcd nu md vor scdpa. i m-audus direct in Tuapse.Am stat pufin acolo gi m-auluat iarigi gi m-au dus intr-un sat. n jur era pddure.Mai tArziu mi-am amintit cd agaa gi fost. Am locuitpufin in Tuapse, ar acum ocuiescAngdsanatoriugiin jur estepddure. atdce nseamnd fAnta ugdciune.

Soarelestrilucegte de Pagti

Mi s-a furtAmplat o minune la mine acasd.Aveam 12-13ani, iar mama de Pagti m-a rugat sd mduit devreme la soare (sd vdd cum strdlucegte).Eugtiam acest ucru, insd la vArstade 56 ani am aflat cdsoarelestrdlucegte i de Bunavestire.Am hotirAt sdmd uit. Dimineata zilei de Bunavestire eraposomorAtd. Am inceput sd citesc pravila dedimineafd. Dupd ce am citit pravila, am inceput sd

md uit sd vdd dacd nu cumva a apdrut soarele.Nimic. in jur erau nori. Am inceput sd mi intristez gicu lacrimi in ochi am spus:

t28

ardtat;dupd cAt se vede, sunt mai picXtoasi decAt

to i.Am intrat in cameramea, am trecut pragul 9i

am rdmaspe loc.Soarele trdlucea e sfintele coane'

Dar nu era luminos gi nici galben, ci argintiu. Era

imposibil sd-l priveqti A strdlucit doud minute 9iapoi a inceput treptat sXsestingd.Am observatcd n

parteameasoarele u a aruncatnici o privire.

in acelagian am vdzut cum soarelea str5lucit de

Pagti, in ziua SfAntului Ioan Botezdtorul, a Sfinfilor

Apostoli Petru gi Pavelgi de Boboteazd'.

SfAntul Munte

Cind am fost in Noul Aton, oamenii mi-aupovestit cum autoritdlile au hot5rAt sd construiascd

pe acest munte un restaurant. $i se ldudau:

,,Restaurantulva strdluci atAt de tare incAt se va

vedeadin Turcia".

insd Maica lui Dumnezeu li s-a ardtat

muncitorilor gi gefului or gi e-a spus:- Muntele acesta steal meu 9i nu va fi nici un

restaurantaici.Nu voi ingddui.

insd geful e-arAsmuncitorilor in fafd:

- Ce maicdali ascultat oi?El i-a obligat pe muncitori sd ucreze,dar ei au

rcfuzat.Apoi i-a mustrat pdrintegtepe muncitori 9i i-a

determinat sd ucreze.

t29

Deodatdgefula fostdoborAtde cevagi a inceputsd lipe de durere. L-au dus la spital,dar gi acolo s_a



chinuit 9i a lipat trei zile gi trei nopfi. in a patra zi aadormit, iar cAnd s-a trezit, i s-a ardtat MaicaDomnului in salongi -a spus:

- Aceasta i s-a ntAmplatpentru cd _aicertatpemuncitori.

El a rimas olog,dar a devenitun marerugdtor.Cu toate acestea,autoritdfile cdutau cu tot

dinadinsul si construiascd estaurantul. nsd Maicalui Dumnezeus-aardtat ardgigi a spus:

- Dacd nu vd retragefi, tot Noul Aton il voiscufunda.

Ceea ce s-a gi intAmplat 9i incd de doud ori.Dupd aceea, ameniiau construit un sfAntparaclisgipaznicii fac cu rAnclul.

I

t.

ill

I

I

' \ t

i

130

POVESTIRILE FRATELUI ALEXIE

A luat crucile de pe biserici

in anul 1922 a noi in Kuban s-a trtAmplat un

lucru iregrozitor.

Unui comsomolist i s-a fdgdduit un milion deruble dacdva aruncacrucile de pe bisericd.

Propunerea era atrdgitoare - si devii milionarintr-o singurX zi Comsomolistul a fost de acord, aluat crucile gi le-a aruncat la pdmAnt. Milionul

fdgdduit -a fost dat imediat dupd ,,lucru".A primit o geantd de bani gi a inceput sd se

bucure de norocul lui.

Fitrl lui de cinci ani stdtea 6ngdcuptorul aprins,iar sotia ir momentul acela o scdlda pe fetifa nou-nXscutXn cameraaldfuratd.

- Ia uite, fiule, cAfi bani am cAgtigat astdzi - aspus tatdl, a deschis geanta gi i-a ardtat fiului

teancurilede bani.LdsAnd geanta,s-a dus la sotia lui gi a i:rceput

sd-i povesteascd ea fdcut n ziua aceea.

CAnd s-a ntors la fiul lui, l-a gdsit pe acesta ,lalucru". Fiul arunca ultimele teancuri de bani in foc.

in mAnia ui, tatdl gi-a ovit fiul atAt de tare ncAtacelaa cdiutmort pe podea.

:rrlil

131

- L-am ucis a lipat el.La lipitul lui sotia a venit in fugd pdrdsindu-o

Au chemat-ope solia lui la biseric5.VdzAndu-l

pe solul ei stAndpe lddila cu SfAntulChivot, doar a



pe fetild. Fiul zdceamort pe podea.- L-ai omorAt, l-ai omorAt - a inceput ea sd

strige^.

IntorcAndu-se n camera al5turatd, femeia avdzut-o pe fetifdmoartd,cdcise necasen apd.

Nu a mai suportat zelosulcomsomolistaceastdpedeapsd pentru ingrozitorul lui pdcat gi... s-aimpugcat.

1,i1

I

;1

i 'ir

.i

L tJ

J

i'i

S-auveselit...

Comsomoligtii anilor '20 fdceau atAtea drdciiinc6t gi acum te trec fiorii cAnd ti aduci aminte de ei.

intAmplareaaceasta avut loc tot in Kuban.

inainte de Pagti,capii comsomoligtiau hotirAtsd-gi batd joc de Dumnezeu. I-au adunat pe toficomsomoligtiior in bisericd i ,,auoficiatslujba":s-austrAmbat,au rAscu hohote,s-au amuzat.

Iar unul dintre ei a ajuns pAnd acolo incAt s-aagezat e lddita cu Chivoful.De agezat -a agezat, arde ridicat nu s-amai putut ridica - aparaLizat e loc.Veselia a incetat, deoarece ofi s-au speriat foartetare.

Au alergatdupi preot gi -au adus n bisericd.

- Ajutali-l pe tovardgulnostru, cici nu se maipoate idica de unul singur.

- Nu eu l-am rugat sd se aQezecologi de aceeanu-l pot ajuta.

t32

pt.rtit din mAini, a fdcut un senrn cu mAna-gi a

plecatacasd.

Sacrilegiul

Pregedintelui sovietului sdtescAiprietenului lui

li s-a pirut pulin faptul cd au inchis biserica n sat.

Au hotdrAtsd-gi onstruiascdn bisericd oaleta1or.$i

nu in alt loc, decAt n locul ei sfAnt in altar. Dar nu

le-a ost dat sdse oloseascd ult timp de ea.

Primul a fost pedepsit pregedintele,cdci s-a

imbolndvit pe neagteptate.Medicii i-au descoperit

cancer a rect.

Chinurile ii erau insuportabile 9i lungi. $i ziua

gi noaptea fdrd intreruPere igi ruga moartea. $i doardupd doi ani de chinuri cumplite i-a trimis Domnul

moartea.

$i tovardgul lui a fost pedepsit dupd cum a

meritat. s-auprins mAinile abatozd gi amAndoud-au

fost retezate.

133

Le-auocrotit ingeriiSldbea u fiecarezitotmai mult.$i, atd,cAnd -au

rdmas numai pielea gi oasele, -au apdrut o mul;ime



in Kuban, mulpi cunosc aceastd minune,deoarecemulpi au fost martorii ei, iar aceq; timartoriau povestit-o udelor gicunoscufiloror.

NouX maici in cdrufeau fost duse a impugcare.

Atr fost agezate mdr ldngdumdr deasupraunei rApeaga ncAtdupd aceea d nu mai fie ingropate,sd nn semunceascdn plus.

Comsomoligtii s-au pregdtit sd deschidd focul,iar maicileau inceput sdcAnte u glastareun psalm.

$i, iat5, tocmai atunci s-a ntAmplat minunea. peneagteptate a inceput si strdluceascdo lumindorbitoare gi au apdrut trei itrgeri. Doi ingeri aucoborAt gi s-au agezatinstAngagi in dreapta maicilor,iar al treilea inger a coborAt gi s-a agezat n fala

comsomoligtilor, care, deodatd, au cdzut cu totii iapdmAnt gi gi-aupierdut cunogtinfa

'

-De la cirule au venit in fugd soldalii-cdldrefi gi

i-au vdzut pe comsomoligtii care zdceau ca nigtecadavre,pe maicile carecAntauvii gi nevdtdmate,$iau pornit in sat,,dupd qutor,'.

-Ajutorul" buimdcit gi cu fricd a inceput sd_iincarce n cdrutepe comsomoligti.

- Iar noi cesd acem?- Se fugifi - a venit comanda, pe care au gi

indeplinit-o, fdcdndrugiciuni.Toti comsomoligtii din escortd au murit foarte

repede, dar secretarul lor pand la moarte a zdcutparalizat (un an intreg).

134

de viermi. Nici nu aPucamama lui sd strAngdde pe

el grdmada de viermi, cdciapdreau ardginu se gtie

de unde.

9e chinuia ingrozitor 9i tot lipa 9i cerea:- Rugafi-vd Pentru mine

insd nu era nimeni care sd se roage pentru el,deoarecen jur trdiau oameninecredinciogi, arenu

gtiau rugdciuni.

$i cele care l-ar fi putut ajuta se imprdgtiaserd

toate.

CununileNiscitoarei de Dumnezeu

in anul 1922, in satul de cazaci Kilermelki(lAngd Maikop), s-a irtAmplat un fapt care

demonstreazd um ii pedepseaun vremurile acelea

bolgevicii chiar 9ipe dugmanii poteniiali.

Aga i socoteau e toli oameniibogafi.

Astfel, in acest sat de cazaci, in ajunul

praznicului ortodox al Tdierii Capului SfAntului Ioan

inaintemergdtorul, ei au arestat 120 de oameni.

Printre acegtiaera 9i un Preot.I-au bdgat pe toli la subsol gi le-au pus paz6'.

Paza eraslabdgi de aceeabdrbalii au inceput sd sesfdtuiascd ntre ei, gAndindu-secum sd-i omoare pe

paznici gi sd fugd, deoarecei agteptamoartea.

insd .batiugka s-a indreptat cdtre toli cu

Propunereasa.

135

- Haidefi sdsuferim pentru Domnul nostru IisusHristos agacum gi El a suferit pentru noi.

l-au ascultat.Dimineata -auFemeia n alb



riI

$i scospe toli de lasubsol gi i-au dus pe cAmp. De la fiecare au luatimbrdcdminteagi ncdl 5mintea.Datoritd acestui apt,bdrbalii au rdmasnumai in indispensabili.

Apoi nelegiuifii au deschis focul. Oameni

nevinovati, fdrd judecatd gi fdrd anchetd, au fostimpugcali ir cAtevaminute.

A rimas viu numai un bdrbat. El a cdzut lapdmint mai inainte de a-l atinge glonful. S-aprefdcutmort. CAnd in jurul lui au inceput sd-i loveascdperdniti, el a statculcat drdsdsemigtevreun pic.

' DrpH ce pierzdtorli de suflete au plecat, s-amutat intr-un stog de paie gi s-a ascuns n el; totuginu-giputea ua ochii de a cei morti.

$i deodatda vdzut-ope impdrdteasaCerurilor,

carese apropia de fiecaremucenic Ai i punea aceluiape cap o cunund. Iat5, tocmai acestmartir, singurulsalvat printr-o minune, le-a destdinuit ou-"rrilo,aceastdcumplitd tragedie. Evident, de aceea _a giizbdvit Domnul, pentru a nu rimAne necunoscutdaceastddrddelege.

136

Stimali frafi gi surori in Hristos Din anul 1995

locuiesc in Diveevo. Iar inainte am locuit in linutulKrasnodarsk. Mama mea-,.av.ea Btgplgzececopii.

Tatdl.,meubea. Dar mai rdu decAtorice, juca cdrli 9i

aproape ntotdeaunapierdea.fo; anul 1931 -au inchis, iar pe mama gi pe noi

ne-au trimis in linutul Stavropolsk.Trdiam in sdrdcie

foarte mare. Dupd un an, tata a fost eliberat, achitat.

A stat in oragul Katlos. Iar mama mult gi-amAncat

amarul cu noi.in anul 1935,mama -a propus tatilui sdplecdm

in Kuban, dar el arefuzat. Ne-a cumpdrat noud biletegi arn plecat.Trei copii, lin minte, au murit in exiluri.

Am locuit in zona Ipatov, in satul Kivsala.

CAnd mama s-a dus la procurorul dinGheorghinsk, el ,,a compdtimit-o" gi i-a dat voie sd

plecesd ocuiascdn Psibai.Desculli gi infometafi, trei zile am mers pAnd a

Psibai (105km). Aveam aproapegapteani. Mama a

mers la cules de cartofi. 9i.mAncamcartofi fdrd sare,

pentru cd nu aveam sare.Locuiam intr-un apartament fdrd sd pldtim

datoritd faptului cd o incdlzeam pe bdtrAna gazdd.in

,,semnde recunogtinld",eu i-am tdiat prunul. Mama

a rupt trei nuiele pe mine atunci.In anul \937, tata s-a ntors gi a inceput sdne fie

cevamai ugor.

t37

Mama niciodatd nu a cArtit cu privire la soartaei. $i niciodatd nu am vdzut-o la rugdciune. Ea iegeanoaptea din casdgi

Au hrinit-o pisirile



se ruga pe stradd.Am inceput sd merg la bisericd la gaptesprezece

ani. $i tocmai atunci mama mi-a mdrturisit ci, atuncicAnd se ruga, pe muntele Vengherka deseori i seardta o femeie in vegminte albe. PAnd la munte erau

aproape 10 kilometri. Femeia stdtea oarecum invdzduh.

in anul Ig44, mama a fost atrasd in sectabaptigtilor.

Tata i-a spus: ,- In credinta ortodoxd te-ai ndscut, in ea trebuie

sd gi mori.

Mama mea era cu totul neinvdtatd gi nu gtiafoarte multe rugdciuni, dar le citea cu regularitate.

h. ^* i, ce ea a intrat in secta baptigtilor, femeia

in alQ nu i s-a mai ardtat pe munte. $i nici chiar dupdaceea/ cAnd a iegit din sectd gi a venit iardgi laortodoxie, mama nu a mai vdzut-o.

Povestesc acest lucru pentru ca lectia ,mameimele sd-i fie de folos fiecdrui mirean,

Ii chem pe tofi la pocdinld gi ii indemn sd nutr ddeze credinta ortodoxd.

138

Lucrul acesta s-a intAmplat in oraqul

Gheorghievsk. Cunogtinla mea locuia la rnarginea

acestui orag. Era o femeie credincioasd, clar .o

incurcatq dtgvS:lif ii puneau curse.

C*.Feizitu inaintede Pagti -? yeniiln mi e serneargd pe cAmp in afara .olagului.gi sXsape argil5 ca

de Pagii sd-gi puni in ordine casa ei ldrdneascd. A

coborAt intr.a.groapd adAncd gi a inceput sd sape

arglld,gi sd o punb in gdieatd. $i dintr-o dgtd. bolta de

e$il5 s-a Furpat. $i s-a produs o mare prdbugire.

Femeia a fost rostogoliti. Un bolovan uriag de argild

a inchis pe deplin iegirea din groapd. Era intuneric,

irrsd departe, in sus, rdmf,sese o micd deschizdturl'

prin care sevedea cerul.

J5g 1y;{ ?.trei .sg-b*.p-amantunoqtin}amea. Au

hrhnit-o pasarle cerului. in acest imp, ele i aduceau

diferite feluri de hrand sdracdng$te.i..in"g,rê-1e.2ifRur

care ea ddduse mil.gg" 9"rue.i acest ucru se ntAmpla

rar. Deseori a fost ca gi moarte. i{1--19gkJl.g_11-9n}"S-"a

tfgsu _vamile.Le-a vdzut pe rudele gi cunogtinjele ei

care muriserd inainte. Cgi ca,rgn viala.pdmdn-teâscd

ttiip-.""ffl*dt9Pj*qt"susctsc erau imbrdcali in haine

lgminoase, iar.unii aveau chiar gi cununi pe cap. $i

condiliile in care se aflau erau minunate. Trdiauacolo nbucurie, cAntAndaudd Domnului.

Iar -c..9[.93{.e-regiserdmult pe pdmAnt indurau

cumplitele chinuri vegnice.

139 :\,ilr

- D.aed m aveaposibilitateasd udm totul de laigcepu spuneau. .ei mai bine toatd viatapdmAnteascd m arde in foc

- Unde este etila pe careafi luat-o din cdrucior?- Noi nu am luat nici o fetifd.



Ai am fierbe in smoali.Numai sd avem nddejde de mAntuire in viatavegnicd.

Dupi trei.luni, un gofer, care a trecut pe lAngdgroapa surpatd,a vdzut peg{rite c4rese nvArteau n

jqful. qnei gropite, s-a apropiat de acel oc Ai a auzitun geamdt. Femeiaa fost dezgropatd,eliberatd gi eainsdgi a povestit cu amdnunte totul despre sine..$imai-amdnunfit a povestit despre tofi cei pe care LalntAlnit in lumea cealaltd: cme S*l a..gj.e..-ql.pep-amAn ic.q.,.{applatdllprimffintr" pa*t"iuruG.

Rar, foarte rar dobAndim mdrfurii despre viatade dincolode mormAnt.

Atenfie Masonii . :" "

in ultimii ani dil c_en ce mai des pier-.copii,qregILSl ads$i. pje{,,fAlgJtgd. Tohrgi, existd situaliicAndurmqlg_fUn"L.d.escoperite.

Iatdun caz recent un exemplu.in Moscova, Angd un bloc, o femeie a ldsat o

fetifX in cdrucior. A ldsat-o cAtevaminute, dar, cdnds-a ntors,a gdsitcdruciorulgol.

O bdtrAnd care vdzuse intAmplitor cum -eloql

fgffrgi au luat copilagul, i-a povestidtotut 9i1i -EIiunde ocuiau acele emei.

... Yu-urespectivd a sunat la milifie. Magina

milifiei a venit repede. Au intrat in apartamentul cupricina.Acasderaudoud femei.

140

Au cdutatprin camere.ntr-adevir, fetila nu era

nicdieri. insd un mililian priceput a_-.g?-gjl".o,*$A

+SSEA, care ducea n c{ma1aunde erau atarna}l pe

pgrg .e' atru.copilagi.-fdri ria+d.Printre ei era gi fetila

pe care o cdutau:scurseserd in ea ultimele picdfuri

de sAnge.

Din cadrul anchetei acesteicrime a reiegit cd

fesg:lej4qe4spqrtgi* .Iaroe copii ii aduceau ca iertfe. indeplinind un anumit- - - +

ritual.

Dar iatd un fapt infricoqdtor, are s-a ntAmplat

unui qqJroscutde-al.meu n-anul .1922nudeparte de

slgfiaGubskdin tinutul Krasnodarsk.'

Fratele ui era intr-o tabdrdde nomazi, unde se

aflau vite gi era singur in cAmp. intr-o .-seard.presimfit cd fratele esteamenintat de o primejdie -

i+cepuqe AgL*qg{q6$fl gtul pentru el.

LuAndu-gi sabiacu el, a pornit cu calul in galop

in susspre abdr6.

LAngd tabdrd se afla o cirufd la care erau

inhdmafinigte rdpagi rumogi,necunosculi.

Dupd ce gi-a priponit calul, s-a apropiat

fereastrd gi a vdzut urmdtorul tablou sinistru.

ppjfgcul amerei**g;fuaplglui, leg3 d9scg,sg,4r

t.1g,Lhftrha[in-hegg-npgree cdlugdriupuiau.-dc*peg.lr.Sare,eta:ziu,iglea,ircepAnde apicioare.

in acele momente au inechezatcaii, simfind om

strdin.

de

in

t4l :nr_c"1

CSi care jupuiau .piel.ga au inceput sd senelinigteascd.

- Du-te si vezi de ce seagitdaga i-a spusunul

Au murit de foame gi de frig, unul stAnd in

picioare, altul gezAnd, ltul intins pe os"



altuia.

Cunoscutulmeu gi-ascossabia din teacdgi s-aagezat ntr-un loc infunecat. _C6nd"monstrula trecutpe lAngdel, cu o loviturd puternicd i-a retezataceluia

capul. $i aga ncAt acelanici sd lipe nu a apucat.$iiardgi s-a apropiat de fereastrd. Dupd trei minuteunul i-a spusaltuia:

- E cam mult de cAnd nu s-a trtors ftAtglg+oqFU,du-te sd vezi cese ntAmpld'acolo.

Cunoscuful meu i-a luat capul gi celui de-aldoilea tot aga gi, cu sabia descoperitd,a intrat incamera.

lugyjtpJlll care rdmisese in viali -La-.pgys.sJ.tt.qaej&-Jl3:9 1l,

. lpt--bd* i+ees slAnq*1-".-lplr-iJs-al,u9-q:9*9Y.:l-gJg*fe:sgaJete"ui.Haina monahald o foloseau pentru a atrage

bdnuiala asupra mdndstirii Mihailovskaia, situatd la70de kilometri de tabdrd.

Calculul lor, desigur, a fost naiv, deoarece ofimonahii acelei mindstiri in scurt timp gi-au doveditprin nevoinla lor adevdratul devotament fald deDomnul.

CAnd toli au fost arestali 9i izgonifi in Armavir,au declarat:

- Nu vom sluji dragonului.Apoi au fost trimigi in taiga, dar nici acolo nici

unul dintre ei nu a muncit.

r42

Dupd acea ntAmplare, fratele cunoscutului meu

a mai trdit trei zile gi a murit, deoarecede pe picioare

ii fusese upuitd prea multd piele.

t43

De ce anume Binecredinciosului Dimitrie, nici

acum nu inleleg aceastdpronie a lui Dumnezeu..insd

am inceput s5-l rog cu lacrimi: ,,Dimitrie, ia{ pe fiul



POVESTIRILE SURORII ELISABETA

l

t :

L-a ajutat Dimitrie Donski

Vreau sd povestesco intAmplare care a schimbatviala fiului meu, iar pe mine m-a intdrit in credintd.

AvAnd formatie pedagogicd, lucram cametodistd, md interesam de ?nvifdtura fiului meu gi

il ajutam. $i, iatd.,la un moment dat am hotdrAt sdaflu rezultatele lui Andrei la invdfdturl, deoareceincepuseri examenele de promovare in clasa a IX-a.In acelagi an, se infiintase un liceu la care mergeau

cei mai br-rnielevi.FdcAnd o vizitd la gcoald, am aflat cd Andrei

invdla de nota 2. Profesorul de istorie rn-a avertizat,spundndu-mi cd, dacd la examene el va lua doi, insitualia gcolard se va consemna aieeagi notd. Situatialuase o intorsdturd periculoasd. Ce era de fdcut? Numd gAndisem cd fiul meu invafX prost, cd principalalui atractie este sportul gi nu studiul. in suflet imiapdruse tulburarea. Iar in ziua urmdtoare erauexamenele a istorie.

Atunci, venind de la Scoaleacas5,am cdzut ingenunchi gi, inundAndu-m5 de lacrimi, am inceput sXmd rog gi sd-i cer binecredinciosului gi MareluiCneaz Dimitrie Donski sd-l ajute pe fiul meu.

144

meu sub ocrotirea ta. Vreau ca el sd semene cu ti ne.

Ajutd-I, te rog, Dimitrie. Vreau ca el si devind ostag.

MAine sunt examenele la istorie, fii cu el, Dimitrie.

Ajutd-l aga incAt sd tragX biletul cu urmdtoarele

subiecte: 1) Cneazul Dimitrie sau Alexandru Nevski;2) Cregtinismul;3) Ivan cel Groaznic".

Lacrimile qi rugdmintile mele nu se mai

sfArgeau.

$i de dimineafd, inainte de a pleca la lucru,l-am

trezit pe fiul meu gi i-am spus: ,,Andrei, repetd toate

subiectele, pentru cd n dimineala asta ai examen, dar

lie ili va pica: 1) Dimitrie Donski; 2) Cregtinismul; 3)

Ivan al IV-lea.

Am plecat la lucru, dar mi frdmAntam pentru

fiul meu. Seara, cAnd am ajuns acasd, -am ?ntrebat:,,Cum a mers la istorie?". $i mi-a rdspuns: ,,Bine. Am

tras biletul cu urmdtoarele subiecte:1) Fericitul cneaz

Dimitrie; 2) Cregtinismul; 3) Ivan al IV-lea. Am luat

nota patru".

Iatd minunea care s-a sdvdrgit. Fericitul Cneaz

Dimitrie a fost cu fiul meu nu numai la examenul de

la istorie, ci l-a ajutat sd ia toate examenele cu notele

4 qi 5. $i a intrat la liceu. El, care mai ieri luase nota

doi TerminAnd liceul, a intrat la Academia lVlilitari

din Irkutsk. Dupd ce a studiat gase uni, m-a anuntatcd nu mai doregte sd studieze acolo. Eu am inceput

iardgi sd plAng gi sd md rog lui Dimitrie Donski: ,,Dece pdrdsegtd iul meu gcoala,de ce ntr{ 1ii acolo?"

t45 :r't; i

Am mers la directorul gcolii.- imi pare rdu cd un asemeneastudent pdriseqte

institutul - a spus el. Eu am obiceiul de a spune:

MAntuiegte-l, Doamne Slavd lui Dumnezeu

pentru toate. Mullumescu-fi ie, cneazuleDimitrie

Ce il va agteptade acum nainte pe fiul meu, numai



,,Dacd. nu vrei sd inveti, mergi in atmatd". Dar

dumneavoastrd vd spun cd il voi transfera pe bdiat laaltd institulie de invdtdmAnt superior. Este un tAnir

modest gi ordonat.

Atunci m-am gAndif ,,Iatd pronia Domnului,inseamnd cd aga rebuie". $i fiul meu a fost transferat

la Institutul Politehnic. Iar eu am mers gi m-am rugatcneazului Dimitrie: ,,Pentru ce l-ai luat de laAcademie, doar vroiam ca el sd sern€necu tine?"

Fiul meu, dupd ce a inceput sd studieze lainstitut, a spus hotdrAt: ,,Aruncd uniforma meamilitard. Niciodatd nu voi mai umbla sub soareiearzdtor pe cAmpul de instrucfie in cizme". insd eu ampdstrat uniforma. El studia fdrd atraclie 9i fdrd

dragoste, absentAndde la cursuri.$i, iatd, la un moment dat m-a anuntat: ,,Voi

deveni aviator pe avion de vAndtoare". Nu am crezutceeace mi-a spus. insd, intr-adevdr, dupd ce a trimisscrisori la toate gcolile, a plecat in Barnaul. Nddejdede intrare nu prea era, gi-a luat cu el numaipagaportul gi foaia matricold de la institut, unde aveanumai note de trei. Concurenfa era de 4 candidati peloc. Cu sdndtatea nu era la indllime (trecuse pe lacomisia medicald din Irkutsk).$i, iatd, Andrei sustine

iardgi examene, trece de comisia medicald gi intrd laBWAUL. in momentul de fatd este student in anulIII. Pe Fericitul Cneaz Dimitrie il iubegte foarte multqi i roagd pe preofi sd-i facd maslu.

146

tu gtii.

Eu voi pleca a lerusalim,la mdndstire.Aviafia destinatd frontului este a doua mamd a

fiului meu. El gtiecd poate muri pentru patrie printre

primii. Zboard impreund cu icoana SfAntuluiDimitrie Donski ginu se desparte iciodatdde ea.

Niscitoarea de Dumnezeu

le-a diruit o lumAnare

O mamd gi fetila ei trdiau in sdrdcie oarte mare.

Hainele lor erau vechi, uzate toate. De asemenea,se

hrdneau pufin. in schimb, duhovnicia lor era destul

de inaltd. Credeau cu tdrie in Dumnezetr, ii eraudevotate Lui cu toatd inima gi mergeau des la

bisericd.

Odatd, in drum spre bisericd, au intrat intr-un

magazin. Mama a pus de-o parte patru mii de ruble

pentru lumAndri, iar de restul banilor i-a cumpdrat

fetifei brlnzicd gi incd ceva.

Ele iubeau foarte mult icoana ,,Bucuria tuturor

celor necdjifi" gi puneau lumAndri la ea.

Iatd, gi de data aceasta mama vroia sd pund

lumAnare la aceastd icoani, dar se pdrea cdlumAndrile se scumpiserd gi pentru o lurnAnare

trebuia sH pldteascd cinci mii de ruble. $i mam.a gi

fetifa s-au tulburat gi au izbucnit in plans.

147

- $i pentru ce ne-a trebuit aceastdbrdnzicd- Nu aveam nevoie de aceastdbrdnzicd

Lacrimile le curgeau din ochi pe hainele lor

Mama m-a luat acasd, plAngAnd cu lacrimi

amare. Ce sd facd?Nu avea nici medicamente, nici

bani. Iar in brale avea fetila pe moarte. Oare nimeni



vechi qi pe podeauabisericii.

$i atunci s-a intAmplat minunea. Din icoana

,,Bucuria tuturor celor necdjili" s-a desprins o

lumAnare de ceard foarte mare qi a inceput sX

coboare ncet, iar un glas lduntric le-a spus:- Nu plAngeli, nu vd intristati. Iatd, vd dau o

lumAnare, luali-o

Pentru ele a fost o bucurie gi ncd ce bucurie

Au aprins qi au pus lumAnarea inaintea icoanei

Ndscdtoarei de Dumnezeu ,,Bucuria tuturor ceior

necdjiti". intAmpiarea aceastaa avut loc in anul1997.

Rugiciunea mamei

in copildrie md imbolndveam des, eram

pldpAndd. CAnd aveam trei anigori, am fdcut

enterocolitd. imi aduc aminte clar cum am stat la

grddiniti o zi intreagd pe oli1d. Searam-au luat acasdgi in ziua urmdtoare totul s-a repetat de la inceput.

Medicamente nu aveam de nici un fel, deoarece nuaveam bani. TrXiam in sdrdcie.

$i md topeam sub ochii tuturor. in cele din

urm5, directoarea grddinilei i-a spus mamei mele:-

Copilagul dumneavoastrd va muri din clipd inclipd. Eu nu vreau sd se intAmple acest lucru ingrddinifd. Luati-o acasdgi nu o mai aduceli aici.

148

nu o putea ajuta?

$i a inceput sd se roage lui Dumnezeu. S-arugat

toatd noaptea, de seara pAnd dimineala. $i

rugdciunea ei nu a fost o simpld rugdciune. A fost o

rugdciune fierbinte, cu lacrimi de pocdinfd'Toati noaptea, de la apus pAnd la rdsdrit, mama

nu a inchis un ochi.

$i minunea s-a intAmplat. Dimineata eram

complet sdndtoasd.Am luat micul dejun gi toatd ziua

m-am simlit minunat. Spre seari mi-a apdrut chiar

imbujorare in obraji. Boala md pdrdsise.

149

Bancnoteleau cizut din cer



POVESTIRILE MAICII TIUBOV

Domnul face minuni

In ultimii ani am avut o ascultare foarteimportant5. Am strAns donatii pentru constructia

bisericii. '

Odatd am vdzut lAngd bisericd un peierin tAndrcare plAngea cu amar.

- Mi-au furat geanta cu banii - mi-a explicat elamdrdciunea lui -, rar eu trebuie sd plec acasdgi staufoarte departe, fir Siberia. Nu mai am nici o copeicd.

Cum de a puhlt ingddui Dumnezeu una ca asta?- Nu cArti fatd de Dumnezeu Poate ci Domnul

pune la incercare cAtde mult a crescut duhovnicia ta.Multumegte-I Domnului pentru aceastd spitd.

Vai, cAtd mild mi se fdcusede acest AndrDeschizAnd cutia mea de metal cu inscripfia

,,Donatii pentru construcfia bisericii", i-arrr urnat luitofi banii. I-au ajuns gi pentru bilet, gi pentru hrand.Iar spre seard am avut cutia plind de bani - atAt demult au donat oamenii.

150

Cu cAliva ani in urmd mi s-a intAmplat un fapt

de-a dreptul incredibil. Aveam foarte mare nevoie de

un milion de ruble. Oricui md adresam, peste tot, sub

diferite pretexte, intAmpinam refuz' Mergeam pe

stradd gi eram tristd. Dar ndddjduiam cd Domnul numd va ldsa in r.ecaz.

Oprindu-md drept in mijlocul strdzii, am ridicat

mAinile la cer gi am inceput sd md rog, iat la sfArqitul

rugdciunii m-am adresat MAntuitorului:

,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,

miluiegte-ne pe noi, pdcdtoasele, rimite-ne un milion

de ruble."

Nici nu am apucat sd rostesc pAnd la sfArgit

ultimul cuvAnt gi din cer au inceput sd cadd peste

mine bancnote. Exact un milion de ruble ne-a trimisDomnul.

Slavd ie, Doamne, slavd Tie

151

Tatdt a dus-o la un mare bazin de apd in care

inotau o mullime de oameni. Fiecare se strdduia sd

inoate pAnd la perete. in spatele fiecdruia, de o funie



POVESTITTILE FRATELUI VI,ADIMIR

Trebuie si bem mai putin

O cunogtinfd bund de-a mea l-a ingropat petatXl ei. Cu tofii ii iubirn pe pdrinfii nogtri. Totuqidragostea ei era deosebit5, foaite puternicd gijertfelnicd.

In Dumnezeu credea pulin. $tia cd El existd, darnu avansa in credintd. Nu gtia nici mdcar cum sd-lpomeneascd pe tatdl ei.

S-a adresat pdrintelui nostru, care a sfdtuit-o sd

meargd pe la biserici gi mdndstiri gi pretutindeni sddea pomelnice pentru odihna sufletului tatdlui gi,desigur, sd meargd mai des ia mormAntul lui, sd seroage cu rAvnd gi sd ngrijeascd mormAntul.

Un an gi jumdtate a urmat cu sArguintd sfaturilepdrintelui: a fost la multe m5ndstiri gi lavre gi a mersdes la mormAntul tatdlui.

$i, iatd, dupd un an gi jumdtate, cAnd era iamormAnful tatdlui ei, tatdl a iegit din monumentulfunerar gi i-a spus:

- Pentru rugdciunile tale sdrguincioase, Domnulne-a dat voie sd ne revedem. Hai cu mine. i1i voiardta unde locuiesc.

Toate acesteas-au intAmplat ca n vis.

r52

scurtd, atArna o greutate Pe care el o trdgea prin apd.

- in spatele fiecdruia - a spus tatdl - este toatd

cantitatea de alcool pe care el a bdut-o in timpui vielii

pdmAntegti.

Cei care ajungeau inot pAnd la perete incercausd se catere pe el, insd pe toli ii impiedica greutatea,

care e era legatd de mijloc.

indeosebi un om i-a rdmas intipdrit in memorie.

Ajunsese aproape de marginea de susâperetelui, ii

mai rdmdsesedoar jumdtate de metru. Insd greutatea

nu i-a dat voie sd parcurgd aceastd distant6 9i

nefericitul a cdzut ardgi n bazinul cu apX.

- Dincoio de perete este mAntuirea - a sPus

tatdl.

- $i mult timp vor inota aici?- in veci.

" I-a ajutat Cuviosul Serghie

O attd cunogtintd de-a mea mi-a povestit un caz

interesant.

Pe fiul ei incepuserd sd-l doard picioarele. Cu

cAt mai mult trecea timpul, cu atAt mai mult il

dureau. Medicii au incercat sd-l ajute, nsd fdrd folos.$i, iatd, cineva a sfdtuit-o sd meargd la Lavra

Sfintei Treimi a SfAnhrlui Serghie, sd-i Puna o

lumAnare Cuviosului Serghie gi sX se roage pentru

fiul ei.

153

A ajuns la lavrd gi a cumpdrat o lumAnare. Dar,cum sd pune lumAnarea, nu gtia. Ce rugine Era dejaspre sfArgitul vielii (avea aproape gaptezecide ani) 9inu gtia lucruri



elementare.

CAnd stdtea cu lumAnarea in mAini, s-a apropiatde ea un bdtrAnel gi i-a spus:

- Dd-mi, surioaro, lumAnarea, o voi pune la

picioare.A luat lumAnarea gi a pus-o la picioareleCuviosului. Apoi bdtrAnelul s-a dat intr-o parte.Prima datd femeia a irtors capul gi s-a uitat la el. IarcAnd a intors capul a doua oard, bitrAnelul nu maiera la locul lui.

CAnd a ajuns acasd, au intAmpinat-o douXminuni. Fiul ei se insdndtogise - prima minune, pecare a aflat-o imediat. Iar a doua minune a constat infaptul cd bdtrAnelul care pusese umAnarea ei in lavrdera Cuviosul

Serghie de Radonej. I-a fost ardtatdicoana Cuviosului gi l-a recunoscut imediat.

15 4

iNrAuprAnI DENECREZTJT

S-apribugit satul

in primdvara anului 1998, in Moldova, in

regiuneaHAnceg, -a prdbugit satul Leugeni.

Oameniiau plecat din sat mediat ce au inceput

sd li se surpe casele.Tot satul a intrat in pdmAnt, cu

excepliabisericii qi a cisutei bisericegti; rdmas din

satnumai insulila bisericii.

Un locuitor al acestuisatseafla n vremea aceea

in pivnild, turnAnd vin in damigeand.VdzAnd cd se

intAmpld cevardu (fircepuse d se strAmbe ocul ugii),a luat damigeanacu vin gi a iegit n stradd.Pe stradd

a vdzut cum casele se scufundau in pimAnt.

NeldsAnd din mAini damigeanacu vin, a fugit din sat

intr-un loc sigur. O damigeand cu v in - iatd tot ce -a

rdmasdin gospoddriaui.

Prin asemenea xemple,Domnul ne pedepsegte

pentru pdcatelenoastre.Ne aratdcd El existd, ar noi

continudm cu incdp5lAnare sd nu credem gi si

pdcdtuim.

Poa s r eamoldoo n eiLidia

:rf-ii-11

155

Minunea SfAntului Nicolae

Bunicul meu Andrei a plecat intr-o

Dupd aceste uvinte s-aauzit o bdtaie puternicd

in geam.- Aici la voi a poposit prietenul meu Andrei.

Trebuiesd-ispun ceva.



zi la orag,ducAnd o intreagd cdruld cu mdrfurilabazar.

PAnbseara tArziu a fdcut negustorie labazar qi avAndut totul cu bine. CAnd a plecat din orag, deja seinserase, se l5sase amurgul.

Bunicul se temea sdmeargd singur gi s-a hotdrAt sd innopteze in orag. Cuacestscop a cerut adipost peste noapte la ultima casdde la marginea oragului.

Dupd cind, cAnd s-a dus la. culcare, a pusstdpAnire pe el o oarecarenelinigte. Nu avea somn, ciavea un sentiment de tulburare gi de fricd. StdpAnulcasei avea trei fii voinici, sdndtogi care discutau cevadincolo de perete.

Ciulindu-gi urechile, bunicul a inteles cd ei vorsd-lucidd.

- Vine delabazar. Are mulli bani la el.- Dar gi caii cu cdruta ne-ar prinde bine.- Nimeni nu a vdzut cd a trecut pe la noi.- Desigur, cAtvom mai putea trdi in sdrdcie?Situalia luase o intorsdturd periculoasd gi fdrd

iegire. Afard era deja noapte adAncd gi nu avea deunde sd agtepte ajutor. Frica il paralizase pe buniculmeu.

$i atunci gi-a adus aminte de Dumnezett, ainceput sd se roage Lui, iar apoi SfAntului Nicolae,

fdcdtorului de minuni:- Sfinte Nicolae, fdcdtorule de minuni, roagd-te

lui Dumnezeu pentru mine sd md scape de aiegtibandifi. Am acasdpatru bdieli micufi.

156

StdpAnul -a dat drumul bdrbatului necunoscut.

Acestaera Andr,hotdrAtgi aveaun trup voinic.- Andrei, trebuie sX mergi acum cu mine.

Suntemagteptali. mbracd-te.

Bunicul s-a mbrdcat n grabd.Au inhdmat caii

gi au pornit inspresatul ui natal.

CAnd au ajuns a mare depdrtare,necunoscutul

i-a spus: ,Acum egti n siguranld,mergi in pacepAnd

acasd,nimeni nu te va atacaEi cu nimeni nu te vei

irtAlni".

UitAndu-se inapoi, bunicul nu gi-a crezut

ochilor. Necunoscutul nu mai era in cdrufd,

dispXruse.Bunicul meu a ajuns acasd cu bine.

$ile-a

povestit tuturor cum l-a izbdvit pe el SfAntul Nicolae,

fdcdtorulde minuni.

Aceastd ntAmplarea intdrit credinla bunicului

in Dumnezeu.El a deverritpreot gi toli cei patru fii ai

lui, de asemenea, u devenit preoti. $i nepolii lui au

pornit pe urmelebunicului lor gi vor devenipreoli.Poaestireanuipreot

.-al

i$.1t57

A ajuns rugiciunea meaCa prin sfinfenia 9i iubirea ta

Fiii mei sd devind curali.

in fiecare zi am repetat aceastd ugdciune a mea



martie a anului 1993, fiulmeu cel rnare a fost condamnatpentru o perioaddlungd.

M-am indreptat cdtre icoana Maicii Domnului

din Kazan in rugdciune gi au inceput sd-mi curgdversurile:

Maica Domnului, o, Maica ui Dumnezeu,La tine in rugdciune vin:De pe cdilecelestricatd,

Gdtitede soartd, dne ei.PreasfAntdMaicd,ne ajutd

Soarta dne-o biruim

$i ne agterne calecuratd,Citre mAntuire,te rugdm.

ZIIele negreprin puterea cea ea,Fird sd ceard oie,au ndvdlit n casamea.

$i ajutornu aqcereeu,Dacdnecaznu ar fi irr ea.

Nu pentru mine cer mila ta,Cu chinuri mi pot obignui,

De necurateleputeri vreau tu a-i apdra,Maica ui Dumnezelr,pe iii mei.

Jie, celeipline de har, metanie li fac,Pentruei,lui Hristos u te roagd,

Ca nesfArgitamea durereSdnu strigepe buzelemele.

Dd-le nfelepciunea,bund atea a,Pentrupdcate artd-ipe nesibuili,

t 58

gi am citit CeI ce locuiegte ntru ajutorul (Ps. 90) la

icoana Nbscdtoarei de Dumnezeu.

$i la un moment dat, la intrevedere, fiul meu

mi-a spus cd in rucsacul lui cu lucruri i-a apdrut un

tablou cu un bdrbat cu pdl5rie de panama gi cu o

cirticicd. Nici mdcar nu gtia cd aceea era icoana

MAntuitorului, iar ,,pdl6ria de panama" era aureola

dumnezeiascd din jurul capului Lui.

De cAteva ori a pus icoana in duldpior, dar ea a

apdrut iardgi in rucsacul cu lucruri, parcd

prevenindu-lcu privire la ceva.

in scurt timp a fost eliberat anticipat. Nici o

gansd de eliberare nu exista, deoarece categoria lui

nu era supusd amnistiei. Dar s-a sdvArgito minune

Domnul l-a eliberat pe fiul meu pentru

rugdciunile mele. Fiul mi s-a intors acasd cu o

cruciuli;d la gAt, a devenit un om credincios. Slavd

lui Dumnezeu pentru aceasti fericire

Sa tlana,oragulCeliabinsk

159

Impuqcituraautomate,gi pistoalede ucdrie gi citesccdrli poliliste

al cdror subiectestecrima.

Chiar pugtile automate de jucdrie nasc n copii



intAmplarea 'aceasta a avut loc in vremea

rizboiului in satul meu natal N. Mihailovsk din

Ktrban. in anul 7943, n satul nostru s-a instalat o

companiede pugcaqi. n casaprietenului meu Iacov

s-au ncartiruit doi soldali.Unul dintre ei linea acasdo pugcd,atArnatdn camerdde un cui.

intr-o seard, cAnd toatd familia era adunatd

acasd,ratele mai mic al lui Iacov a ochit n mama uigi a apdsatpe trdgaci.Bdiatul (careaitea zece ani) gi

toatd amilia erau convingicd pugcanu era ncdrcati.- impugcdturdneizbutit5

Tofi cei din jur au zbucnit n rAs.Apoi a ochit ntatdl ui:

- Din nou impugcdturdneizbutitd

Apoi a ochit n fratele acov.- Numai impugcdturineizbutiteApoi, proptindu-se cu coatele de masd, a

indreptat leava pugtii spre lampa cu gaz.Ochind insticla lampei, a apdsatpe trdgaci 9i... a rdsunat oimpugcifurd ca un tunet. mpugcdturaa fost reald, arsticla s-a fdcut |dnddri gi s-a imprdgtiat in toatepdrlile.

E infricogdtorgi sd ne gAndim ce tragedies-ar idezl5nfuit in aceastXamilie dacXDomnul nu i-ar fi

salvat pe tatdl, mama gi fratele acestui ,lunetist".Domnul a spus clar: ,,Sdnu ucizi ". Iar copiii

nogtri nvatd din fagdsd ucidX.Seconsiderd uptdtori,se impugcd unul pe altul cu mitraliere, pugti

duhul urii, al rdutdlii gi al uciderii.Omul nu are dreptul nici mdcar sd accepte

gAndul la ucidere, cdci un asemenea gAnd estepdcdtos.

Invazia OZN-urilor

Acum a mai scdzut pulin valul aga numitelor

,,OZN-uri" gi al aganumililor,,extrateregtri".Dar la inceputul anilor '90 tema aceasta

umpluse de-a dreptul minfile oamenilor. Presa,televiziunea, radio-ul umpluserd minlile oamenilor.Presa, eleviziunea, radioul indopaserd poporul cu

faptele zguduitoare ale ntAlnirilor cu,,reprezentanliilumilor indepirtate" gi cu ,,navele lorinterplanetare"

Studiind aceastd problemi importantd pentrumAntuirea sufletului, a trebuit sd-mi insugesc omultime de cdrli, reviste qi ziare, sd ascult mul1ioameni care au participat la evenimenteextraordinare 9i... chiar sd iau parte la lucririleSimpozionului Internafional al Ufologilor de laTallin. Despre toate acestea e poate vorbi mult gi

bine, se poate chiar gi scrie o cartemare.Insd toate acesteanu sunt atAt de importante.

Importante. sunt concluziile. Iar concluziile suntlaconice. Faptele intAlnirilor cu ,,OZN-uri" gi cu

l 6 l: '

,q'd160

Iat5, gi de aceasti datd, la inceputul drumului

ne-am rugat, dar apoi oarecum drd sdne dim seamaam pornit la discujii degarte.

,,extrateregtri", zborurile pe alte planete impreund cu

ei gi aga mai departe - toate acestea sunt poznele

diavolilor. Ei i se pot ardta omului sub orice

gi ii pot ardta tot



Era seard.La un moment dat, nu departe de

mdndstire, dfir vdzut cum din flacdra purpurie a

apusului s-a desprinsun glob rogu de foc Ai a pornitinspre noi, mXrindu-gi viteza gi schimbdndu-qi

forma. Devenise ca un balon de sticl5 cu dcluddeschizdturi.

Tofi am inceput sd ne inchindm gi sXspunem SritnaiezeDumnezeugi Cel ce louLiegtentru ajutorul.

Globul gi-a incetinit in mod vizibil zbortl sduamenintdtor, apoi s-a oprit, iar apoi a inceput simeargd napoi, reducAndu-gidimensiunile gi, in celedin urmd, a dispdrut in fAgia rogu-portocalie aapusului.

Totul s-a ntAmplat atAt de repede ncAt nu am

apucat nici mdcarsdne speriern.ContinuAndu-ne mersul, am fXcut o altd

gregeald.n loc sdne rugdm cu rAvnd,noi am inceputsi discutdm cu insuflefire despre cele intAmplate,lucru pentru care am fost iardg i pedepsili. MaEinancrastrd, are mergeacu vilezd micd (nu mai mult de40 km/ord), a fost intoarsd ,,cu spatele i:r fa d",scoasdde pe goseagi azvArlitd n mesteceni.$i amrHmasagdlali deunul dintre ei.

Totul s-a ntdmplat, de asemenea.,epede.Eu, e

adevXrat am reugit sd zic de trei ori ,,Doarrme,miluiegte-ne "

163

infdligare in orice imbrdcdminte,

ceea ce ii trebuie lui gi il pot convinge cd acelea ii

sunt de folos.

Principaiul lor obiectiv este sd cAgtige

increderea omului, iar apoi sd pund st5pAnire pesufletul lui. Dar, dacd omul incepe sd citeascd

rugiiciunile de apdrare Sd tnaiezeDumnezeu,Psalmii

26, 50 gi 90, dacd el folosegte apa de la boboteazd,,

dacd preotul ii sfinlegte casa,magina gi curtea - toate

cogmarurile se sfArgesc.

Eu personal niciodatd nu m-am intAlnit nici cu

,,OZN-uri", rtici cu vieluitorii lor. Dar, iatd,, r:r luna

ianuarie a anului 7997, probabil, pentru a le

transmite celorlal;i informafiile, Domnul mi-a trimis

urmdtoarea incercare.Mergeam cu magina micd de la Diveevo la

mdndstirea Sanaxar.Pe ocurile din spate se aflau trei

persoane: locotenentul major la cazaci Oleg

impreund cu doi colegi, iar in fafd,ldngd mine, gedea

cazacul sutag Vladimir.

De multe ori mi-a fost dat sd md conving de

faptul c5, dacd merg citre un loc sfAnt gi tot drumul

spun rugdciuni, ajung ugor, repede gi cu bine. Dacd

inh'efin disculii degarte, atunci neapdrat mi se

intAmpld ceva. Ba se sparge o roatd, ba se rupecureaua de ventilalie, ba se opregte magina fdrd nici

un motiv gi aga mai departe.

r62

Dacd nu ar fi existat acest mesteacdn salvatormic, de care s-a agdfatmagina, ne-am fi dat de-a durain groapd.

- A fost un atac impotriva voastrd - ne-a spus

in casd ea avea foarte multe icoane, in fiecare

camerd. CAt este de minunat gi frumos atunci cAnd

omul intrd intr-un apartament sau intr-o casd gi il

irrtAmpind MAntuitorul, Ndscdtoarea de Dumnezet),



staretul schiegumen al mdndstirii Sanaxar, batiugkaIeronim.

Rugul nemistuit

Mergeamdin Arzamas a Diveevo. mpreund cumine era in magindfiul meu Vladirrlir, carevenise nvizitd.

Brusc, nu departe de biserica de la intrare,maginanoastrds-aoprit. Afard eraun ger de aproapeminus patruzecide grade,gi ncdcu vAnt.

Fiul meu Vladimir estemecanicauto. Dupd ce

am deschiscapota,am verificat totul temeinic, dar nuam descoperitnici o nereguld.Nu mai pufin de 20minute ne-am ocupat de magini, dar

'degeaba.

MAinile refuzau sd ucreze, nghetam din ce n Jemaimult.

$i atuncis-aapropiatde noi o femeie.- Locuiescpestedrum, iatd, n casaaceea.V_am

vdzut pe geam cum furcercalisd pornili magina.Haideli sd o impingem la mine in curte, iardumneavoastrd puteli innopta la mine. Deja se

innopteaz5.- Domnul sd te mAnfuiascd, soro. insusiDumnezeu ni te-atrimis.

164

sfinfii. Dintr-o datd simfi marele har al acelei case, ar

bucuria plind de pace gi fericirea se revarsd ir tot

trupul tXu

Nina (cdci aga se numea stdpAna casei) ne-afdcut un ceai fierbinte gi ne-a hrinit.

Mult timp am discutat cu ea. Ne-a povestit

cAteva intAmpldri interesante din viala ei. O minune

mi-a rdmas amdnunlit intipdritd in memorie.- Casa aceasta, n care vd aflali acum, printr-o

minune nu a ars.

Odatd, intr-o vard toride, pe strada noastrd a

izbucnit un incendiu. Eu nu eram acasd. Aici totul

este din lemn gi arde ca chibriturile.

CAnd, aflAnd despre incendiu, am venit in fugdacasd, casa vecinilor ardea cu vAlvdtdi. Focul era

pAnd la cer. VAntul bdtea inspre casa mea gi deja

incepuse sd ardd aripa laterald, care era din lemn.

Am dat buzna in casd, am luat icoana ,,Rugulnemisfuit", am iegit in fugd cu ea in stradd gi am

inceput sd md rog. $i am rugat-o pe impdrdteasa

cerurilor sd-mi ierte pdcatele mele gi sX-mi salveze

casa.

Focul s-a stins brusc, de la sine. Nu au venit

pompierii gi nimeni nici mdcar nu a incercat sd stingdfocul. S-a stins singur. Minunea aceasta au vizut-o

zeci de oameni. Chiar gi oamenii necredinciogi s-au

inchinat gf au pldns de bucurie.

165



Au vrut si-L ingelepe Dumnezeu

Moscova, toamna anului 1995. Aproape de

in momentui acela,sub privirile celor prezenfi,

care au amupt, cununa s-a smuls din mAna

preotului, care,de asemenea, rdmasuimit. UrmAnd

o traiectorie in formd de arc, ea a ieqit in zbor din



centrul oragului s-a intAmplat un fapt minunat, darpulin cunoscut, cdci nu s-a scris despre el inpublicafiile ortodoxe. Oamenii care au fost in bisericdfur impul acesteiminuni vidite, povestesccu dragdinimi despre ea. Dar iatd ce s-a intAmplat. intr-unadin zilele obignuite, agacum gi este rAnduit, dupdDumnezeiascaLiturghie s-a sdvArgit aina cununiei.Toateerau dejapregdtite, ofi erauJa ocurile lor, iarbatiugka,aqacum secuvenea, -a ntrebat pe cei cesecununau dacd sunt de acord cu acestpas. Pdreacdtotul era normal, nimic nu tulbura DumnezeiascaTaind, ritualul se desfdgura r bundcuviinfd. TAndraperecheera emolionatd"Dar, se nlelege, avea multemotive. Batiugkaa inleles totul: cunogteabine emoliamirelui gi a miresei. insd acolo nu era totul agacumtrebuia sd fie. TAndrapereche era emotionatd (dupdcum a reiegit apoi) din cu totul alt motiv. Tineriicdsdtorili gtiau deja taina aceasta, doar c6, iatd,,emofia era prea puternicd gi cum sd nu se frdmAntecAnd vroiau, poate, dirr pulina lor credintd, poate,din negtiin 6, sd-L ngelepe Domnul - cdci erau frategi sord. Insd Domnul Cel ilrdelung-rdbddtor gi mult-milostiv nu voiegtemoarteapdcXtosului.

Iatd, preotul a ridicat cu mAna sa cununa decdsdtorie, ncd o clipd gi o va pune pe capul celui ceseunegte urchip nelegiuit.

168

bisericdgi s-a dsatpe capdtulde sus al crucii de pe

cupola principald a bisericii celei cu cinci cupole'

Slavd ui Dumnezeu

Ce si maispunem, tinerii gi-au recunoscut

imediatviclegugul.Iar cununa a continuat sd steape vArful crucii

aproapeo lund. Pentru ce?Poatepentru ca unuia sd-i

fie spre furvdldturd, altuia sd-i fie sPre intdrirea

credinfei, iar altuia ca mdrturie cd existd

Dumnezeu, Care aceminuni.

Oleg,enoriaQulisericiicoanei aiciiDomnului

,,lzaorul urtdtordeoiafd",oraqulMoscoaa

Blagoslovifi snmi sPAnzur

La starelul mdndstirii Sanaxara venit un mirean

pulin credincios gi s-a adresat cu cuvintele:

,,Blagoslovegte,atiugka, dmd spAnzur "- Nu te blagoslovesc a rdspuns starelul.

Biserica nu-i recunoagtepe sinucigagi.Aga cd mergi

gi gAndegte-tea acestucru.

Dupd cAteva zile mireanul respectiv a venit

iardgicu aceeagiugdminte:

- Du-te acasd, ar eu md voi ruga pentru tine 9i

md voi gAndi la tine - a sPusstaretul.

9i, iat6,, drbatul a venit 9i a treia oard 9i a sPus:

t69 :rl

,l l

- M-am sdturat de toate. MAine mii voispAnzura.Blagoslovegte,atiugka

- Bine.Numai sd ndeplineqtio conditie- a spusstareful. CAnd li vei pune gtreangulde gAt,sd nu uifi

intr-o dimineaf[, cAnd s-au trezit, locuitorii

satului at vdzut biserica.Toli au fost foarte miraf gi

bucurogi. Nimeni nu angajase nici un muncitor,

nimeni.nu adusese ici un materiaide construcfie.



sd spui: ,,Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iarsufletul- Domnului "

A ajuns mireanul la el acasd.A intrat in garaj,gi-apus gtreangul

de gAtpi

a rostit cuvintelepe carele-aspusstaretul:- Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iar

sufletul- Domnului

$i deodatd,din spate,a primit o loviturd atAtdeputernicd in spinare fircAta fost aruncat furstradd. $iin acelagi imp a auzltmai multe voci de tap:

- Nu ne trebuienoud trupul t5u murdarBdrbatuls-asperiatatAtde mult de ceeace s_a

furtAmplatncAt -a pierit pentru totdeauna dorinla dea sespAnzura.

Poa tireafr ateluiAIe andru

Bisericas-aclidit singuri

in satul NArov din regiunea perm se afld obisericdminunatd, nu prea mare,avAndo arhitecfurdparcd nepdmdnteand;aceastdbisericd se deosebegtede oricealtdbisericd.

Locuitorii acestuisat afirmd cd biserica aceastas-aconstruit singurd.

$i s-aconstruitpAnd a aganumita ,,revolutie,,.Iatd ce mi-a povestit mama mea. Ea a iocuit

lAngd ocul acela ir carese afld acumbiserica.

t7 0

Totugi mama mea a vdzut cum nigte oameni

construiau ceva, insd tot ce construiau intra in

pdmAnt,de parcd se surpa. De aceea u existau nici

sciri gi nici schele.9i in ultima seardau pus cruciledirect din pdmAnt, ar dimineafa,biserica se in51 a

deja deasuprasatului n toatd rumuseleaei.

Desigur, mai drept ar fi sd spun cd biserica au

construit-o ingerii. Dar din generalie in generalie

locuitorii satului spun: ,,Biserica s-a construit

singurd".Dupd ce a apdrut biserica, ocuitorii au incercat

incd mult timp sd-i gdseascXe cei care au finanlat

aceastdconstrucliegi pe cei care au realizat-o sau

mdcar pe cel care a adus materialele. nsd toatecdutdrile au fost fdrd rezultat. Enigma a rdmas

nedezlegatd.

in anii '30,cAnd n toatd regiuneabisericile erau

prddate gi ddrAmate,aceastd isericd a lui Dumnezeu

,,s-a nchis pe diniuntru gi nu a ldsat pe nimeni sX

intre in ea". In zilele de sdrbdtoare, nduntru ardea

lumina, se sdvArgea lujba, dar nimeni nu intra acologinimeni nu i.egea e acolo.

Mama mi-a spus cd bisericaaceasta, dat5 cu

cea de-a doua Venire a Domnului nostru IisusHristos, seva indlla la cer.PoaestireaurariiAntoninadin Perm

t7l

IntAlnirea cu moartea

Lucram la seclia sportivd gi md ocupam de

Apoi am simfit cd truPul meu a avut

,,aterizatea" fatald.9i a intrat cu coastele n mAlul

inghefat. Capul 9i tot trupul au fost astupatede mAl'

Am urmdrit cum oamenii au alergat la locul cdderii



curselecicliste. Pe atunci locuiam in oragulRostov.Participam la competifii. in vremea aceea, a

competifii luau parte multe oragegi era o mullime deoameni prefutindeni.

Odatd, agas-a ntAmplat, am coborAtpe poduldin traseu gi am pdtruns chiar unde era multimeamai mare, multime care m-a indepdrtat gi m-aaruncat de pe pod, I cdrui indlfime era cam dedoudzeci de metri. In momentul acela, in carezburam in jos cu capul, s-a desprins de mine trupulzburdtor, care avea nfdligarea trupului nostru brut.Toate mddularele lui * pdrul, chipul, inima - toateerau furel gi, de asemenea, imfurile: mirosul, vdzul,auzul,pipditul.

$i tot acel trup greu, care zbura, pdrea uninvelig. Noul meu trup mergea in urma acelui trupgreoi; gi drept in fala mea,ca pe un ecran, ncepuserdsd aparl imagini de pe drumul vielii mele, din aniide gcoald.Am parcurs oarecum din nou un drumdeja parcurs, fixat intr-un mod minunat. in acelmoment existau in mine: rafiunea,voinfa, congtiinla,gAndurile, osAndirile, indreptdlirile - tot ceea ceintrunea omul meu lduntric. Numai cd fiecarefaptd amea ardta altfel gi eraperceputd n alt mod.

Apa rAului sub pod era micd,pAnd a brAu. Eramai mult mAl. Noul meu trup era ugor gi plutea invdzduh, ca vAntul.

172

mele, cum a venit salvarea9i cum au tras de picioare

trupul meu. Apoi am vdzut cum era ot plin de noroi,

cum oamenii mi-au spdlat trupul 9i au curdlat

noroiul. Eu md aflam sus n deplindlinigte, iar cAnd

au inceput sd-mi sufle in gutd',am simlit un zgomot

nedeslugit, care ba se apropia de mine, ba se

indepdrta. Acest zgomot - ba apropiindu-se, ba

indepdrtdndu-se - imi transmiteao anumitd greutate'

Ceeace se ntAmpla cu mine este mposibil de trecut

in rAndul halucinaliilor- Md impdrfisem in doud'

Aveam doud trupuri, insd al doilea trup nimeni nu

mi-l vedea.

$i dintr-o dati ,,am ntrat in trup", mi-am venit

in fire gi a inceput sd-mi fie foarte greu,rhu' De data

aceastasimleam durerea, loviturile, trupul meu era

frAnt'Pouestireanui sportia

r73



Si ne inchipuim cd suntem praful de pe

de care toli igi scuturd picioarele. Sdviefuim ca aceg

praf. $i atunci vom aveagansede mAnfuire.

Operafia s-a efectuat cu succes. r



POVESTIRI DIVERSE

Icoana a venit singuri

ls-Sarafov,rt . a-iseri.a-Sfanrr,rlui icolae.,"pe?Fm91,,.p17,n prezenla unei mari mu$imi de oameni,

isoan rulUi,"dg*r-4#gu*

Nispleeaf-o.,st-SusLde.-arhiePiscnf rl"Saratovului,

Algxmdru"in altar-Eu, enoriaga acestei biserici, Tamara, cunosc

istoria acestei coane.Icoana aceasta a ajuns in chip minunat la o

bdtrAn6. BdtrAna mergea pe stradd gi a vdzut indreptul curfii unei case o minunatd icoand veche aFicXtorului de minuni Nicolae. S"-"a irat foarte.rnultde-fapjul gA-ag-sernenea-icoan[€e.a"flae.stradd.

Aiungmd*aseglr-. nssp-ul--"qiiL.ra-age eM3ntgi q3Ul_s_*-i_trgr*[_er.-a-ee""astiicoand.

Dimineafa, cAnd a iegit h tinde, impreund cufiica ei a_u dztltaceastil=icoani. Au dus-o ir camerigi au inceput sd seroage.

Appt-asea$tLicoani"a--heg1$*sJ-r{pPAn[e-ascdbg1U- rree 4si-gt-qi-iavo"rascdir.

DgPd. tgArjge. f,trAnei, otrivit testamentuluiei, coana.a ost donatdbisericii.

177

ln practica medicald a fost urt caz unic.

strdpunsd de cufit, incepuse si funcfioneze. Asprd ,,fost sentinla medicilor dupd operafie:

- Dupd o asemeneaoperafie poli trXi numult de trei ani.

Dupd acest fapt mi-am revizuit viala,inceput sd triiesc cu totul altfel - dupd poruncile liDumnezeu (pecAt am putut) - gi am devenit preot.

Domnul mi-a prelungit zilele. De la operafietrecut noud ani. Ceeace este cu neputinld la oameneste cu putinld la Dumnezeu. Slavd Jie,pentru mila Ta cdtre mine

Despreceeace s-a rtAmplat cu el, mi-a pov

firsugi batiugka la sfArgitul anului 1997 aSanaxar, cAnd aqtepta sd fie primit la sIeronim.

176

Eacontinud_elZvgraXt mir si4gtdzi.$lujito;

Qig*-eliciiu observatc6, r+""psfida*"fusrfuilox-'

t€e-taurare" ggna-ffu1ege- -lq-t*.ti c

Niciodatd nu existd pe ea nici mdcar un fir de pral

Mai addugdm ici aptulca uUruetg_tele]tizorse efectueazd codificarea in masi a oamenilor.

":-'-*-""--*"..-"-'" .#

Numdrul*lut-effiist eS-666. inrrodussubtil in,liferite meguri,er-gsegrigifAraim lt



deginimeni, niciodat[, nu o curd]d.

Cutia diavoleasci

T-e.ley-izsrul...u existd,,.nimic.mai atrdgddecAtaceastdminune.a eiyiliz.a,tre.:,aq"."gijnt,s{qeito6-$Lnoatp$imddjr0.secAtaceastd

i*d#hti."99 e greu.de..g.dsit-Aceastd cutie mirezolvi partea leului tr ceea ce privegte prob

dobAndirii supremaliei mondiale, expuse

,,Convenfiile nternalionale ale nlelepfilor sionig 9,-lyen;iileinternationalealeintelep$orsi9"ig_ti".'lto;*#mulfostutilt"aiieii"r.frffi_s,"_ru

"Pullsq.Iatd nigteqxtrasedin acestedocumente: ,-.Treb-l+ies@,

4ig.Si$e4 oamenilor princip .ul__Duqu-rg_?e-lfqi.p_shului";

e$raq[dinarH, .infocat5", .&L*ggt*.p,Jg*fit,

h#ob itocil Si-ag.pS.lgc.rft ineretul"- ..Noi ii vom sustine si ii

gjlgesgl" âe@, caqs-vl

tnt19dUgg_ll_Sglliinp_omului EiltuLserutuivjglg$gl _?, *SffidgUg+gg_ddiei intr-uncuv

t78

el-tlEegi imP-ralitilti". ia1

fiecare zipe ecranul albastru. $Lde,sigur,9i radiafiile- tot kleviznrulnlle"..transmite.

9qg,*qur_*cledhc-lpEi,-s*eslrddgigqc_sdscapgde

a-qea .{ cgf.te--d-iav-oleascarin care diavolul lucreazdasupra oamenilor. inse uneori nu este simplu sd faciacest lucru, 4gqAfeee**lnft:CI*.-familie deqeori

conviefuiesc..*;ii--.crerlinciogi gi rlrgclerlincieFi. Iar

1eclggiglg$li, de obicelnu pot. televizor.Cdciare,blestemaful,o mare putere de atractie.

Dar nu existi situafii fdrd iegire.La mine a statcAteva zile o cred-incioasd in Niini-Novgorod, soraLidia. E4. .-mi:a.--povestif*c6-*asxporfat m'u$i* anitglsaizprul, ps..care n fiecare zi il.de_sshidea entrU

cAteva ceasuri $eam--SnF.rl"eiLaJugAninFIaeL de aiM gi, mai mult, de a-l vinde, el nureacpona deloc. $i foarte mult se tulbura gi plAngeafemeiadin cauzaacesteiamdriciuni. 9i.-iati ct odatd,simlind deznddejdeasituafiei ei grele,tuinseput€f,"5e

@u, pl6ngdnd "cujacrimi..amare- Doamne, nu mai am puteri, ajutd-md..""hc-hide

tekyiaord eflci,nrunatasenictrnSear-sfln5"rog.

hgment*e acelea, olul ei stdtea a televizorgi se uita la o emisiune" 1,dintro.datfuteleviuoruls-a

sq q.gr€9a414*ile$1.Solul a crezutcds-a ntreruptcurenful electric. S-a apropiat de intrerupltor, l-adeclangat i...beculelectric -aaprins.

179

Atunci a alergat la un cunoscut,care

televizoare. QAf*gfic-A-[s a strd{uit acela sd:l rgp4rs,

nu l;g putut "..ajuta cu" nimic. - . televizorul nIfuncliona.

tirltp-cilt"..a locuit.-.in'casa aceea,nu i-a mqi aqSit

sonorul.

$ceeagi influenjh ffitaare/ precum cea a

televizorului, asupra omului o au gi g-aJ4p-l1Jefg_l_9.



Dupd cAtevazile, soful a chemat un depaTV de la atelier. Dspanatorul a ajuns.la concluziai,televizorul nu $ a arsrnu s-a sfdrAmat,nu s-a stfi

Cu toate acesteaeg*h*p".U Ut_Apro-de. A dat dimAini gi a plecat.

De atunci a trecutaproape un an. Sotul incea

uneori sd aprindi televizorul, dar degeaba.

t?ce.'

Un caz asemdndtor mi-a povestit

Qlp.-o-peHa"din.iveevo. Locuia intr-un apartamentcunoscutii ei. $i avea o camerdmiculd. Ip"6 mtimp nu 9:?-B-1dut,.,ruga.Eu m-am convins de aceg

lucru, deoarece maica Cleopatra a locuit gi in casl

mea aproape o lunH. ,Cea mai mare parte a timpului gi-o petrecea i1

camera ei micutd in rugdciuni. i

Insd acolo,. a cg4oscufii ei, 5[ggqlg-d.e,pqredeqeori,gi in fiecare seard)"f,nqrge.a*mult-finp.WtJerc.."lele-vizorul, iqrpJgdi

$i se sfia sd le roage pe gazdesd inchidi televsau sd reducd sonorul. Qi.aSa.sra.$I&?t.multiqp,E

f"l"q*g "_ele"y.-rf,j:napului.$i, iatd, cqn{ ap.gs uc-ru.a.evenit

P]Ilerile ei gi cAnd s-a hotdrdt sd-gi eaute.."s-gazdd, s;?.f**-e_s_*_..D*o_n$tluiu rugd"ciunl..girugdmintea de .a,o aiuta. ll|ier*_nU._a-_"apgeal,termine rugiciunile gi.tgl"e\dzo{ul._s.rastina.gi a

180

Mi-a povestit un inginer .ut" tffiitffi*u.tt

intr-o sald de computere cdggggg,dupi..e-e,..spunea

cA_teva:ggdsiuni,cqplp-ute{elgq_ein-qhi-d-e-au.su.'Igure,.r@ry'

i41djgrinealaeede,-s-c"hideauingure.Centrele e computere unt unite-intreele si, . 4 , . . . r '

" " .-, - - . . . i . # @ F

to,gld_q-e?-4 eleao"_q-9_ry_4lda.glp qlgTglpri". ip?1,,Fk$a" Numggl]utsste506. Chiar gi celemai mici

cgmputere qi. lelevizoaresunt primeidioase petttru

om. U_trjipameni mi-au povestit cum au-"iegit"d1ntelevizor niM gi au declarat cd,.ele

ptgtl-s_tapegelg*a-e-e*qtei.cutii.

O cunogtinld de-a mea mi-a povestit cd qyg.AUt

cum .-a--âpdrut"-.in televizor. un"",cap..*c1r.^coarne.

Coarneleau inceput sd creascd ub privirile ei gi s*auproptit fur avan.Trebuie sd ne rugdm gi iar sd ne rugdm

Doamne,miluiegte-ne e noi, pdcitogii robii Tdi

181

Pe alcoolici ii izbhvescrug&ciunile

O boaid grea gi inspdirnAntdtnar:e a iovit

p*portil ru$ - alcoolisrnul. Bdrbafii gi femeile care se

Acesta a stat la mine cAtevazile; se mESa tt

r:egtrlaritate, ergea a bisericd9i sescdlda n sfintele

izvoare. intr-un cuvAnt, ducea o viald dreaptd,

cucernicd,a fel ca aProape ofi pelerini"ipe care ii

c111rosc.



inrbatd crifd igi iroscsc congtiinta, cc;piii 1or,patria Ior.

C6te boli gi fdrdderiegiaduce demonul alcoolulni $ic6te rnijloace bfinegti gi vaiori rnateriale consumd

Alcoolicul igi pierde treptart ruginea, r:ongtiinta,

den"rnitatea ui de onr. Treptal se degladeaz5 gi

ajunge pAnd ia delirunl tremens ori ia inchisoare sau

la nroarte (deseori aceastavine prin sinrrcictere).

$i cAtd amErHciune gi suferintb le aduce

alcoolicul tutunor ce i<ir c1irr.ur - gi in farnilie, gi la

ILlcru,gi pe straclii.

I.a mine acasX n Diveevo, in iarna anrrlui 1992

a stat o credincioasd ctin Nijni Novgoroci, care opt an i

de zile a trdit sau mai bine zis s-a chinuit cu un

bdrbat alcoolic. in fiecare zi, sotul ei venea acasd n

stare de ebrietate. Rea n aga mdsurd incAt abia se mai

finea pe picioare.

Solia niciodatd nu i-a ocdrAt, nici mdcar nu i'a

reprogat acest lucru. Toate le indura, le rlbda gi cu

rAvntt $e ruga; il ruga pc Domnul nostru Iisus

Hristos sd o ajute in necazul ei.

$i Domnui a auzit rughciunea ei. Soful a inceput

s5 creadXcu tdrie in Dumnezelu, sd meargii la bisericd

$i...a incetat sd rnai bea.

Un caz gi mai interesant estecei al cunoscutulul

rneu c{in Moscova, Nicolae.

inainte de a pleca acas5,mi-a povestit o mini"rne

care s-a ntAmPlat.

JVIulli ani a hdtrt vodcd cur regularitate 9i ir-r

c;rntitate mare. Ajunsese pAnH la delirum tremens,

dar continua si bea.

Deseori auzeacurn vorbeau diavolii despre el:

- Acesta esteal nostru

$i multe alte discufii de-aie lor ;r auzit' $i a

inceput sd se gAndeascdcurn sd se srnr-rlgH in robia

lor. Odatd a rostit chiar cu voce tare aceast[ dor:infd,

ia care a attzlt un hohot general de rAs 9i un glas i-a

raspuns:- Ia te uitd ce-Pidoregte

$i tocmai in acel mr:rmentcritic al vielii lui Ei-a

arnintit de l)umnezeu. $i a inceput in tot timpul lui

liber sd se roage. $i-a recunoscut phcatul 9i cu lacrimi

s-aciit inaintea Domnultli.- Doamne, miluiegte-md pe mine, blestemahrl, qi

ajutd-rnd in necazul meu. Singur nu o pot scoate la

capdt cu aceastdproblern5. Numai Tu, Doamne, md

pofi scipa c{eaceastdnenorr:cire.

$i a ascultat Domnul rugdciunile 9i lacrimile lui.

Niccilae a incetat sd mai bea.- Iatd, sunt deja patru luni de cAnd nu mai beau

Einu md atrage - mi-a spus el.

18382

Dupd jumdtate de an a venit iardgi la DivM-am interesatde stareaui.

- Toate,slavd lui Dumnezert, mi merg bine. Devodcd am gi uitat. Acum

ad gAndescnumai fumAntuirea sufletului meu. in toate ndd5jduies]r

pipentru har. Am spdlatchipurile sfinlilor rugdndu-md.

Dupd o zi gi o noapte a iegit din mine un garpe-lung

de 5 metri (din osulgezutului).

SoraTatinna, rasulCeliabinsk



numai in Domnul.

garpele a egit

in vara anului 1996,puterile md pdrdsiserd nintregime, iar trupul mi se innegrise gi devenise,indiferent fafd de orice. ,

-Am inceput sd fac bdi 9i sd iau apd sfinlitd. lnt

luna septembrie a anului 1997am *ui, la bisericd.;De la tdmAie imi mirosea a lAnd in jur. Dar amt,hotdrat cd trebuie sdmerg la bisericdgi cd acesta ste,,ilocul rneu.

stomac, am ciizut in genunchi gi le-am cerut iertareDomnului gi Ndscitoarei de Dumnezeu. pe 4

Foarte rdu mi-a fost in ziua AcoperdmAnfuluiNdscdtoarei de Dumnezeu. Aveam crampe lar

decembrieam fost la mdndstireadin Verhoturie, m_a;iinvrednicit Domnul. Am precatde ra mdndstire seara,itArziu, era infuneric Ai un cer fdr5 stele. gi doar,deasupra mea striluceau stelele gi drumul er4,luminat gi agaa fost pAnd a gard (cam 5 km). Stelele,im-au nsotit.

inainte de Nagterea lui Hristos mi s-aincredinlat sd spil iconostasurdin bisericanoastr{.,M-am bucurat foarte mult de cinsteacaremi s_a dcut

184

Povestirile de pe mare

ale surorii Valentina

Cu cA,tivaani in urmd a cdldtorit cu vaporul un

pelerin sau mai bine zis un turist, mAnat nu de

dorinla de a se nchina la locurile sfinte, ci de dorinla

de ,,avedea umea".

Stdteape punte singur (nu imi amintescnumele

lui, parcd Nicolae). Deodatd, n fafa lui a apS.rut n

om; dupd cum a reiegitapoi, era Fdcdtorul de minuniNicolae. El i-a spus cdldtorului cd kebuie sdprimeascdsfAntul botez.

Dupd ce a ajuns acasd, Nicolae s-a botezat.Acum merge cu vaporul la Ierusalim nu pentru ,,avedea lumea", ci pentru a se inchina la mormAntulDomnului Dumnezeului Celui Atotmilostiv gi a-Imulgumi pentru minunea gi mila pe care le-a aritat.

Maica Solomonia din mdndstirea de maiciKorelk (Ucraina) a mers cu vaporul din Odessa nIsrael (in decembrie1997). n a doua zi a cdldtoriei cuvaporul s-a stArnit o furtund puternicd (de pAnd a 9grade, dupd pdrerea mea).Timpul trecea, ar furfunanu vroia sd se potoleasc5.Maica Solomonias-a rugat

185

fierbinte zi gi nclapte pldcutului Nicolae, l-a rugat sepotoleascd furtuna gi sd o ducd cu bine in locul celatAt de do rit. $i, iat5, dup5 o vrerlre, credincioasa l-avdzut pe fereastra cabirrei sale pe punte pe SfAntul

Nicolae. in scurt timp, furtuna a incetat qi s-a

inainte de cilugirie

Cu o sdpttimAnd inainte de tunderea in

nronahism affI avut un vis neobignuit" Umblam



instaurat liniqtea.

Vaporul a ajuns cu bine la uscat.

Acest caz mi i-a povestit o credincioasi

ortodoxH. Toate cele descrise mhi departe i s-au

intAmplat ginereLui ei. Era cdpitan de cursX ungd. Pe

atunci nu credea in f)umnezeu gi era nebotezat. $iglumea pe seama soacrei ui credincioase.

Dar odatd, in timpul unei curse obignuite, i s-a

intAmplat o nenorocire: vasul a fost avariat gi pdrea

cd nimeni nu mai putea sd-i salveze pe oamenii carepiereau. $i atunci, cdpitanul gi-a adus aminte de

ocrotitorul ceresc al tuturor celor ce cdldtoresc ai s-a

adresat in gdnd Fdc5torului de minuni Nicolae,

cerAndu-i ajut<lrgi fdgdduindu-i sd primeascd sfAntul

botez in cazul in care nu va pieri.

Printr-o minune, oamenii au fost satrvati.cipitanul, dupd ce a ajuns acasd, -a botezat gi

tArzius-a cununat religioscu solia ui.PAnh n ziua de astdzinu a uitat curn i s-aardtat

atunci, n momentulmarii primejdii, un bdtrAnel i i-aincuviintat intentiade a devenicopilul lui Hristos.

;r::intr-o cazarrrnd olcitileascx n uniforma soiddleascd

irlrisnr.lit5. n cazarmh nu era nir,eni.

treEincidii"l cazarrnXin piala. pentru exercitii

rnilit;rre, am rrf,zut mulli soldali care stdteau in

l:ormatiet rn"brXcafi n haine de paradS. Hainele erau

p.lrt:i spilatc, insd eu arll observat ch elau negre Dl

:ierflSnalrcu vegmintele rnonahale. Tofi soldalii erau

r:hipegi, inalti, tineri 9i frumogi. $i stdteau dupA

cunianda drepfI" . Sepreg5teausddepund urimAntul'

- Am irrtArziat - am gAndit eu.

Apropiindu-md de formatie,^ am incercat s6-l

vdd pe vreunul clintre c-ifi1eri. nsd ei toli erall

inArrntrul formafiei.DouX sute de oameni stdteau

solemn in t6cere, drd sd se migte.

La o sutd de rnetri de aceastd ormalie stdtea o

alt5 formafie. Aici soldalii erau imbr6cafi in uniforme

obiqnuite. Ca staturd erau rnai scunzi, clar tot aqa de

chipegi, ingrijifi qi stdteau tot dupd comanda

,,drepti".

Apropiindu-md mai mult de ei, am incercat 9i

aici sd-i vdd pe ofiferi, dar ei se aflau tot induntrul

formatiei.-

$i aici am intArziat

- m-am mAhnit eu.

Deoctratd rn vdzut cum din prima formafie au

inceput sd alerge spre rnine trei soldali: unul inainte,

iar d<li n spate.

Iar

mai

186 187

- Au aprobat sd- i schimbi hainele - mi-a strigatcu bucurie cel ce alerga inainte.

Iar eu am alergat inaintea lor sd-mi schimbhainele cu uniforma de paradd ca sd depunjurdmAntul.

ei aproape o mie cinci sute de locuitori, dar gi din ei o

treime sunt pensionari, in mare parte necredincioqi.

S-au nisprit sufletele oamenilor, s-au t6bdcit.'.

Nu e de mirare cd s-au inmulgit aici jafurile,

hofia, violenfa. Fie cd sunt violenli strdinii, fie cd sunt



Dtrpd o sSptdmAni am fost tuns in monahism.Am depus jurdmAntul de credintX inaintea

Domnului gi am devenit ostaEul lui Hristos. Toatepdcatelemi-au fost luate impreund cu haina cea veche.S-a ndscut un oln nou cu un nume nou, Trifon. Cebucurie, ce fericire esteacetrsta oate ntelegenumai celcarea simfit toateacestea e pielea ui.

Mirul Niscitoarei de Dumnezeu

Satui Nijniaia Baigora, care se afld la o sutd dekilometri de Voronej, nu se rernarcd prin nimic

deosebit. Casele tdrdnegti de lemn sunt urAte, cu treicapete, in fald au grddinite, iar in spate au cAmpuricu cartofi, petice de grddind...

CAndva a existat aici o bisericd frumoasd aPreasfintei Treimi, care se ndlfa deasupra caselor gi agrddinilor gi avea cupolele aurite, insd in anii deateism a fost ddrAmatd din temelii. Icoanele au fostacoperite, iar obiectele de cult au fost intrebuintate ingospoddrie. in hula lor fatd de Dumnezeu ateii auajuns pAni acolo incAt au folosit sfintele icoane ca

scAnduri gi au fdcut ugi pentru cotelele de gdini.Tineretul a plecat la orag in cdutarea unei viefi

mai bune. Marele sat dinainte a decdzut. Au rdmas in

ai nogtri - totuna este. Ba dau buzna intr-o casd,ba

golesc gridinile, ba furd in pddure ultima vdculd 9i

rdmAn din ea numai coarnele gi copitele.

Chiar gi la preotul safului au atentat, degi cdsuta

lui este sdracd gi urAtd. intr-un cuvAnt, un tablou

trist. Sunt uitate de Dumnezeu depdrtdrile Rusiei.

insd odatd...

i,ntr-o zi inviforatd de februarie, spre seard,

protoiereul Chiril Meleqko mergea in parohia lui

modestd, la biserica amenajatd cu un an in urmd pe

locul fostei gcoli sdtegti, lAngd biserica ddrAmatd

inainte, unde, intr-adevdr, incepuserd lucrdrile de

restaurare. Mergea gi se gAndea la un lucru trist: te

pomenegti cd iardgi se vor aduna cinci-gasebibufe.

Dar gi aga e bine. $i cu totul sunt doi-trei foarte

rAvnitori. Dar poate cd nu este nici unul. $i atunci el,

pdzitorul de gaizecide ani al credinlei ortodoxe, care

a indurat toful: foamea, prigoanele, fiind doborAt,

dar nu biruit, va sluji in bisericula pustie pentru ca

Duhul lui Dumnezeu sdnu pdrdseascdaceastdcasdgi

acestsat.

Cu aceste gAnduri gi suspine s-a aproPiat de

clddireaposomorAtd drd cupold, ar in intAmpinare -au

iegit nigte bibule, tocmai acelea a care se gAndise pe

drum; alergau spre el, doar cd nu strigau, dar dddeau

din mAini: ,,Batiu$ka, iatd ce minune "; ,,Maica

188 189





fapte bune,ne vom ruga gi vom implini poruncile u.iDumnezeu * vorn ajunge in rai. Iatd, eu arn o sotieacasi qi, dacd voi cddeaT plasa ta, voi sdvdrgiunpdcatcumplit - adulterul. In afarXde asta,gi pentrutine, 9i pentru mine exist5 primejdia bolii SIDA gi a .

Povestirea redincioaseiAlla

Am fost martorXgi pdrtagd a o minurte. PAndsd

mi se intAmple acest ucru, gtiam cd existd firaltele.



bolilor venerice.Vino-fi in fire, copilagule,gi incepe oaltdviapd

Discutia a fost lungd.Liusia a plecat de la Ivan ,cu capul plecat.

CAnd van s-a trezit,domniqoarele u mai erauin apartament. Pe Victrrr ii durea cumplit capul. Adat apartamentul in primire gi 'au plecat la undepozit en gros. Acolo au fdcut afaceri gi apoi auplecat acasd.

- Liusia ne-a povestit totul - a spus Victor. Ai ovoinld de fier

$i cu Victor a trebuit Ivan sd discute indelungdespresensul vietii, desprebine gi rdu,

desprevialavegnich gi agamai departe. ,

Iar discutia nu a fost in zadar. Victor a inceput 'i

';;-'*il;;literatura bisericeascd. Iar apoi a inceput sd ajuteenergic la restaurareabisericii. it

194

puteri.ceregti,cd existdDumnezeu. nsd credinfa rnc'a

in Dumnezeu era nesigurif, nu mergeam la bisericd,

nu spuneam ugdciuniqi agamai departe.Iar intAmplarea aceasta a avut loc la

rnaternitate, unde md aflam datoritd apropiatei

nagteri"

imi amintesc cd era o sdrbdtoare Nagterea

NdscS,toareie Dumnezeu.StdteamAngd ereastrdqi

deodatd am vizut-o pe PreasfAntaFecioar6 Maria.Erape geafirgi parcf,eravie.

Nu mi-am crezut ochilor gi am inceput sd mi-ifrec cu degetele. InsX Maica Domnului era la locul

dinainte. Am vdzut-o clar. Niscdtoarea deDumnezeu mi-a zAmbit. $i o bucurie nespusd rni-acuprins tot trupul. Am vrut sX prelungesc acelmoment fericit. $i aga, 6cdnd, ne-am uitat mult tirnpuna a cealaltd.

Apoi m*am adresatvecinelormele de salon,darnici una, n afardde rnine,nu vedeaaceastdninune.

Apoi, chipul imp5rhteseiceregtia inceput sd sestingd gi a pierit cu totul.

- Astdzi rreina$te mi-a spus o vecindde salon

cdnd -am povestit'minunea.$i, intr-adevdr, dupd dou5 ceasuriau inceput

durerile gi destulde ugor am ndscuto f.eti 6.Pe fetild, fireqte,am numit-o Maria.

r95

Dupd nagtere mi s-a intdrit credinla in

Dumnezeu.Am inceput si merg des a bisericdgi sd

citesc iteraturd bisericeascS. dt de neinvXjatd am

fostpAndatunciAm aflat despremarile noastremodele - vielile

intr-o dimineald, cu aproape 2000 de ani in

urmd, Domnul Iisus a fost bdtut, iar noi in dimineala

de 13 noiembrie a anului 1997am atrzit.

A doua oard am venit la mormAntui Domnului

Iisus a liturghie la ora L2noaptea.



sfinfilor. Slavd gi mulfumire impirdtesei ceregti

pentru cd m-a ndrumat pe calea eadreaptd.

Md strdduiescsd nu fac pdcate. n fiecareseardimi scriu ntr-un caietgregelile pdcatele, entru a le

evita n zileleurmdtoare.Fiica mea, Maria, este n al gapteleaan. Toate,

slavd ui Dumnezelr,merg bine.$tiu gi simt ci ea seafld sub AcoperdmAntulNdscdtoarei e Dumnezeu.

Timpul nu poate i schimbat

in Ierusalim la poalele Golgotei se afld stAlpulde care a fost legat Domnul Iisus Hristos cAnda fosttorturat la Pilat. Noi (grupul de pelerini) ne-amapropiat de acest stAlp la ora 11 ziua. StAlpul demarmurd are diametrul de 20 cm gi indllimea de 70cm. Peel se afld o placdde marmurd, ar pe placd ardlumAndri.$i tot acolo,printre lumAndri,pelerinii puncapetelegi ascultd ceva. Am mers gi eu in jurulstAlpuluigi mi-am pus capulpe placd.$i nu am auzitnimic. Insd cAnd mi-am aldturat capul de stAlp, amtresdrit din cauzaunui rdsunetputernic de bici, care

bdtea cu o putere ingrozitoare un trup. Biciul seavAnta n mod regulat gi izbea trupul. Rdsunetul eraatAt de puternic incAt, atunci cAnd inchideai ochii,agteptaiovitura.

196

inainte de slujbdam mers ardgi a stAlp,am pus

capul intre lumAndri gi am auzit bdtaia unei inimi.

Bdtea nima Domnului.

$i am in}eles:este noapte,Hristos nu mai este

bdtut cu biciul, de aceea nici nu aud rdsuneful

biciului.Momentele acelea n care Domntrl a sdvArqit

anumite fapte rdmAn n veci

Timpul aparline Domnului Domnul este

Creatorul, El este temelia tuturor. Acest lucru ni-l

aratd ocul cel binecuvAntat, are n fiecarean, n una

gi aceeagi i, in unul gi acelagimoment, n principala

sdrbdtoare regtinortodoxd a Pagtilorse pogoarddin

ceruri.Pelerina alentina

197

^':*f",-

Povestirea urorii Liudmila

Robul lui DunmezeuSergheia innoptat odat5 aprietenul lui. $i s-acuicatsingur intr-o canlerd.Dupd

mdndstireade acolo.El s-abucurat foarte muit, m-a

rugat sd ac Aimunca ui gi a plecat.Munca meagi agaera grea, ar atunci am primit

sarcind dubld. insd aga eram de bucuros pentrutovarigul meu ncAtam fdcut ald pentru amAndoi.



ce s-au culcat toli, pe Serghei -a ndpddit frica. Asimlit cA st5 cineva pe pahrl lui. Fiind paralizat defric6,, nu a pufut nici sd se inchine, nici sd-giaminteasci vreo rugiciune. Totugi a inceput apoi sXfacd rugdciunea lui Iisus gi pAnd dimineafa nu ainchis un ochi.

Dimineafa a aflat cH in 'acea camerH sespAnzuraseoshrl proprietar al apartamentr.rlui. iciactualiiproprietari nu puteaudormi fir cameraaceea,dar socoteau d ricaestenefireascd"

Pedepsifipentru sfadi

Estedejaal doileaan de cAnd rudesc a brutdriamdndstirii. impreund cu un alt cdlugdr - tovardgulmeu de muncd - coacempAine gi prescuri. Muncim,ca de obicei, rugAndu-ne in bund intelegere gi neajutim unul pe celdlalt.

Odatd, la sfArgitul lunii iunie a anului 1997,trebuia sd coacernpentru proscomidie agneful ginorma pentru slujbd. in afard de aceasta, iebuia sdcoacempentru pdrintele nostru duhovnic prescurilepe care e dddea n dar.

Nici nu ne-am apucat de lucru, cdci am primitvestea cX autobuzul nostru merge la Diveevo gitovarXguluimeu de muncX s-a dat voie sd meargd a

198

CAnd el s-a intors, norma mea gi a lui erauaproapegata.Totugi, ovardguluimeu, nu gtiu de ce,

nu i-a plf,cut. in loc de recunogtinldpentru trudamea indelungatd gi grea a inceput si-gi aratenemulfumireagi m-a cicdlitctr leacuri.

Iar eu, in loc sd-i cer cu smerenie ertare, aminceput sd-mi dovedescdreptatea.Pe scurt vorbind,intre noi apdruse o micd sfad5. $i niciodatd pAndatunci nimic asemdndtor nu existase intre noi.Dimpotrivd, intotdeauna useserd acegi armonie.

Sfada noastri a fost opritd de o explozie. inaceiagi imp au sdrit n aer toatecocdturilemelegi ale

lui.O asemenea atastrofdnu mai vdzusem. Au

fost, desigur, situalii cAnd s-au crdpat doud-treiprescuri. Dar, ca sd sard tr aer totul in acelaEi imp giincd din cele doud cuptoare dintr-o datd, unasemeneaucru estegreu chiar gi sdni-l inchipuim.

Imediat am cdzut in genunchi gi am inceput sine cerem ertareunul alfuia.

Ni s-adat o lecfiepentru toatdviataCdlugdrulAnatolie

t99

Ingerul gi diavolul

in galeria nationald englezd se afl| doud

portrete. Soarta lor este unicd. iatd ce--a_destiinuit

Itimii renurnitul. pictor care a pictat aceste doud

urrnd m-am hotdrAt sX vizitez inchisorile, dar tot ntt

am gdsitagaceva.

La un moment dat geful unei ffrchisori mi-a

spLls:- Avem un astfel de otn, dar este condamnat la

Nu ig."-mai. r.dmas nici un



portrete.- - C.fl+.l nri-a venit in gAId.9d pletez un inger, am

rug3 "pre_c.rfii"daci trrr maslu,am luat binecuvAntarede la preot gi a4.i-ncepr.rt.sd aut medelul p"ecare ag i

l-aututsai-i pictez. Am vizitat institutiile de copii, amrners pretr-rtindeni unde igi duceau pdrinlii copiii.Dar, vai, un asemel-reanodel nLrarn ghsit.

$i, iath, m-am aqezat odatd sb md odihnescilntr-unul dintre scualurile orapului. $i am vdzutdrept in fata mea un copilagcu pdr ondulat, care sejuca ir:r nisip. CAnd gi-a ridicat cdpgorul gi mi-azhnbit, prin tot trupr.rl m-au trecut fiori de bucurie -

copilagulacelaera un adevdrat ngerag.- $icufule, eu te voi picta,Semenicu ingerul.lui

I)umnezeu.Bdiefelula consimtitcu bucurie...Tabloul lneu a ocupat un loc vrednic de laudd

in lume gi in galeria nafionald, gr e"q..am obAnditbucurie duhovniceascA i rdspldtire.

Trecuserd mulpi ani de atunci. Eu ajunsesemcelebru, ablourilemeleaveausucces.

- qi deodatd mi-a venit_ru*_gdnd-.sd_:lpje_te*2.e

dia_vpl. i am inceput gdcaut un model. Am merspestrdzi,prin scnaruri, prin baruri gi agamai departe,dar rrn asemeneamodel nu am vdzut. in cele din

pedeapsa cu moartea.

sentiment omenesc. Este o fiard cu chip de orn.

Agresiv9i

ndArjitl

Pe mine to-ema-i cest lucru md interesa 9i i-am

cerut.sd mi'l arate pe condamnatul la moarte.

9i, iat6., am coborAt intr-o incdpere de la

demisol. Lumina aproape cd nu ajungea la cei

osAndili. S-a deschis o ugd de fier 9i prin deschizdturi

sla uitqt la mine un adevdrat diavol' Chiar m-am dat

inddrit gi am spus ,,ah". FdcAnd zgomot cu lanlurile,

a sJrecurat nigte -c.u.yinte e ocard cu. indrdzneali gi

mdndrie. Pentru o clipd am amutit, iar cAnd mi-am

revenit, arn spus bAlbAindu-md:- Ieftali:md cd v-am tulburat singurdtatea (9i

atunci a tunat iardgi, rostind nigte njurdturi).

Dar eu am continuat:- Aq-nexgie*de.un*morlel ca sd Pictea-chrp:rl

dlavpl-utui pentru galeria de picturd.

Nici. 11u am apuce-t g_e-e.1min f_raza,cdci el a

c4rulp-lAngd"ndJa,pdmAnt gi a lncep-utsH- -e."abt6*in

cony-g1_s-ijp-g 9gnice..g i gardienii inchisorii au fost

qocati. $i, deodati, Blrnlte*b-qcelele-ui -am auziLun

lucru carem-:a-fdcul.sd-.mi-.?nJi

r:- e$-mulfi-anl in*.-urmd, cAnd eram inci un

copilag,qdjuEa.m-rn 1pglpnu departerle casd.Le--unmoment'dat--t*11pi-c-Lo:'tandr i-a spus cd va picta

$t

,Iil

200 201

p.ortretul unui Inger $i ei.r am {ost moclelul lui. $i,iatd, dupd,.at6fiq"_3ni dumneavoastrd ati venit aiciinainte de rnoartea mea ca sH md inf5liqapi ca

di"Rvoll,.'P,lctomlq 1iig14sncrqinexrit i a nceputel fnsugi

sdplAngfi.

- SH rdiascd egii gi reginelesexuluinebun'

gjtt*tl cd deja slujeamdi-arrolului'.'9i iat{;p$

aici. 9L. d.acd Dumnezeu nu. v:or fi.. adgq- Pe

rlumneavoastrd a mine pe aceastd ale,ag-fi"*{l-gJit

fflr 5 9,,ftgi",1n"]gls,SXc6.topenia,hderea*mea' Nu -a-{rt

cunoscut chinul, dq1.3cum lpfa{. Jni.ma*gl"srrflelul



Iatdce -a destdinuit riminalul.- Arn crescut ca un copil mod-est,care avea

succes n toate. AflAndu-rnd rn pragul tineretii, ,t1Hqlserydn:I curn se apropiau ispitele. Grista:n cAtepu,tin, uram cAteputin, qninfeam Ateputin" $i aga,

Lqgglr&Ltifl" m-a tra,s n vAltoare. mi ingelamsofia,fqram, devenisemcrud gi cunogteary ,satisfacliile,,bdrbdtegti.Absorbearndin ce r"lce n-laimult in mine,ca un burete, LO_aj-e.pafimile.omeni"rii.pi. b61-eam.gcd_e urdfie, de cinste.Odatii am ucis gi am simfitmirosul sAngelui, ca o fiard. Ar-n.diptrq_g.n minee,An$trinta,"cinstea, bundtatea .. i. celelatte calitdji_morale.QAnd am.infeles cd -ng_mai*rUnffn-SftUe dmd ridic, am -incep.ut d.i atrag.in".tfe.ta.{r-rea.peeitineri, neexperimenta i g c eduli. E;am__di"*?:fg"lU.}*pBam"6nt.W*dabunam.pe ei pentru mor.a.litateaor.eh,ipul_41=.U ncepuse sd se schimb_e,_.tgqra lmi=

s-ql}-'B"+a"qu*9-*s-h$tie,"de-&iahd"Desnssii*deshduhri

3p'1i*_4--e.eU.in..mjneofta. Nu md puteam sXturacupldcerea si ng"*qp,g,ggn--ngl,--ai-":x:i- -peryersiunr, leq1pune?m n reviste gi ziare gi eu insumi pldteamqari onol4rii penlr1r fcrtografi.i. qi articole de{epravare. JAnjeam ln agonia generald sd fiun,sacerdotulubirii diavolegti",e-y4mn culmeaslaveicuceritorului depravdrii sexuale.Strigampe str5zi:

242

r+e,-uau inleles to3:td greU.leleg*gdstll-,,,Ssle' O,

I)oamne, c6t de mult ai rdbdat sacriiegiulmeu C),

curse ale diavoluli"li,cAt de tare m-afi prinsl Insd

acurn sufletul meu s-aeliberatdin lanlurile voastre,

eu lucrul acesta -am in leles qgp -"je1ft yrt-lt5-Ogolo

s.q ,Angi.Vreau sd mi pocS,iesc,arn nevoie de

spovedanie, n nevoie...

Glasul lui se auzeadin ce n ce mai incet,parcd

veneadin celemai de osale pdmAntului.

M-am intors ia lumind, la cdldurd, a oarneni9i

la via 5. Pqi"pmi4g Domnul i.a-trimis acestuinefericit

p-ocdinfa.Dacd a fost iertat, nu am de unde sd gtiu'

Nurnai c6. portretul i l-am pictat qi .l-am nu-mit

,,diavolul".I*a,,,ga.1eria"na6ir:nalAp-.p-igUrd-.a"furgliei e afl d

doud portrete renumite ale unuia 9i aceluiagiom cu

o$p-"dS*"i*g-e"f"i.gidc..*disvs-1".L^.gqhipneobservatse produc in om gg*gfgma$Ar-dgggryqr-area-um s-a

produs transformarea -U,nUi' copilag- ntr-gn pn

a-?emeneaiarei. Viala ne invajd 9i aceste doud

portrete ne inva|5 cd drumu{ile cele drepte ale

omului sunt statornicia,.."..".-s-tdpAnfuea,-."".de.-...ine,

rrdrgne$es:*h1+nrtale.si$ @-akgichizuL minunat. Cglqr supuqi rdutdfii li*se

*k*&f,$fu

4eformeardalffil omengsc.Qhipul lui f)umnezeu

se ransformdn chip de iard.Esteugorsd e lagi n

243

voia ispitelor gi este mai greu sd alegi calea ceaadevdratda dreptdlii, a luminii 9i a bundtdfii.

Ingerul s-a ransformat n diavol.

de la moarte.Ce trebuie sd ac n aceastd ifuafie?Sdmd rog, doar sdmd rog.

$i a inceput sd se roage cu rAvni SfAntuluiNicolae, a inceput si-l implore sd-l izbdveascd demoarte. lndelung gi cu sdrguinli s-a rugat Nico lae.

$i, deodatd, chiar l6ngd Livadia, magina s-a oprit.



SfAntul Nicolae -a izbivit

Cunoscuful meu Nicolae a plecat n Crimeea sd-givizlteze rudele, sd se odihneascd gi sd se trateze.

$i, aga cum se cade sd se intAmple in asemeneacazLrri, gi-a luat cu sine foarte multe lucruri:geamantane gi diferite pachete. PAnd la Simferopol a

mers cu trenul, iar din Simferopol la Ialta s-a formatun grup pentru taxi: el gi trei caucazieni. Se pdrea cdtofi patru vroiau sb ajungd in Livadia.

Deja se intunecase cAnd s-au apropiat de Ialta.

$i atunci caucazienii au inceput sd vorbeascd cuinsuflefire despre ceva anume in limba lor, trdgAndcu coada ochiului la Nicolae. Un glas lduntric i-agoptit acestuiacd ei chibzuiesccum sd-l ucidi si sd-iia lucrurile.

I s-a dcut frici.

- Iatd,,am luptat ir:r dzboi gi am rdmas viu, iaraici pot fi omorAt pur 9i simplu ln doi timpi gi treimigcdri - a gdndit el. Bine cd sunt un om credincios.Doar gi in rdzboi credinla in Dumnezeu m-a salvat

204

Taximetristul a iegit din magind,a deschiscapota ginedumerit a dat doar din mAini: magina era inordine.

Situalia devenisegi mai infricogdtoare.- Urcd-te n cdrufd, e duc eu - a auzit un glas.Nicolae s-auitat pe geamul maginii.Pe drum se

afla o ciruld la care era furhdmatun cal, iar in cdruldgedea n vizitiu.

$i-a luat lucrurile, s-amutat i:r cdrufd gi a plecatcu vizitiul.

Au merscamzeceminute.- Uite, acolo in jos este Livadia ta - a spus

vizitiul.Nicolaegi-a uat lucrurile,le-apus pe pimAnt gi

a hotdrAt sd-l rdspldteascd e izbdvitorul sdu. insA,cAndgi-a ridicat capul, cdrufa cu calul 9i cu vizitiuldispdruserd.Ca gi cum nici nu fuseserd.

Multe zile dupd aceea, inainte de culcare,Nicolae l-a rugat pe Domnul:

- Doamne,arat6-micine m-a izbdvit de moarte.

$i, iatd, odatX n vis a venit la el SfAntulNicolaegi -a spus:

- Tu m-ai rugat sd e zbdvescPoaestireauroriiN na

205

$i-a pierdut mAini.le

Ruda mea de departe Fetru a trdit pe pAmAnt 37de ani f.iind ,,necregtin", adici netrotezat; a fost unom necredincios.

CAnd Gorbaciov a declarat perestroika, a apdrut

bisericd 9i ldsafi in cutie nigte donalii pentru

bisericd".

Petru in vremea aceea ucra la o cooperativh gi

cAgtiga foarte bine. Aga cd avea bani. Dar aici, ftr

bisericS, s-a prefdcut sdrac, fdrd bani. Batiuqka l-a

botezat fdrd sd-i ceardbani.



posibilitatea de a citi cdrfri bisericegti gi cle a intra inlegdturd cu oamenii credinciogi gi cu slujitorii

Bisericii.Astfel, incetul cu incetul, Petru a fost atras cdtre

Dumnezeu.

Vecina lui Petru, fiind o fqmeie ortodoxX, i-aspus acesfuia cd un om nebotezat este sortit pieirii, cddupd moarte ii estepregdtit drurnul spre iad. Chiar gipomelnice pentru ,,c'rdihna ufletultri" este nterzis sEdai pentru cei nebotezati.

Ea l-a mai sfeittrit gi si se cllnune religios cusotia lui.

Faptul cd sunteti inregistratimpreund cu soliadumneavoastrd la oficiul de stare civili - i-a spus ea

- nn are nici o insemndtate inaintea lui Dumnezev.lnaintea lui Dumnezeu tr:diti in clesfrAu gi copiiidumneavoastrd sunt nelegiuifi inaintea Domnului.Sunt copii ai desfrAului.

Petru a ascultat sfaturile vecinei gi a hotdrAt sdse cunune religios cu sotia lui, iar inainte de cununiea hotdrAt sd se boteze.

A venit la bisericd. $i aici s-a intAmplatnenorocirea: l-a zdpdcit vrdjmagul. petru a hotdrAt sd

economiseascdbani Ia botez.Pdrintele de la biserica noastrd este bun, clfar

foarte bun, gi pe unii sdraci i-a botezat fdrd bani.Aitora le-a spus: ,,Iatd., acum aveti bani, venili la

206

Foarte bucuros a fost Petru: s-a 9i botezat 9i

banii gi i-a ptistrat.

A trecut o lund. Petrtr s-a afundat in treburile luiqi a uitat cu tottrl de datoria Pe care o avea inaintea

lui l)urnnezeu.

$i, iatd, l-arn intAlnit odatd la bisericd. $i mi-a

povestit tot ce vd povestesc ell acllm Ei mi-a intins

mAinile, ardtAnclu-mi cd nu mai ar.r abne.- Mi s-a ardtat pentru ce rni-a fost dat sd sufdr -

mi-a erxplicatel. Mi-a fost dat si sufdr pentru cd am

vrut sd-L ingel pe Dumnezeu.

Deseori subestimdm importanfa ingeliciunii.

Esteun mare pdcat.,,Sdnu ingeli" - gldsuiegte una dintre poruncile

Domnului. Dar trebuie si iei in considerare cd, dacd

vei insela un om simplu, vei suferi o pedeapsd.Dacd

vei ingela un monah sau un preot, pedeapsa va fi de

cAteva ori mai mare.

Iar dacd vei ingela biserica (casa Domnului),

pedeapsa va fi foarte asprX.

Aceeagi progresie geornetricd are loc ai cu

privire la faptele noastre bune.

Mare har il dobAndegtecel care ajute bisericile gimhndstirile.

Valentina

201.j

I lugiciunile i-au vindecat

Roaba lui Dumnezeu Liubov gi-a dorit sd ajute o

familie vecind ?n carebeau Ei sofui gi sofia. $i aveau

certuri nesfArqite, scandaluri - numai trai nu era

acela. Si, iatd, s-a dus la ei acasd cu cartea de

M-au tAr6tspre ron, unde gedea fiinld mare

(vedenia fostclard). i el mi-asPus:

De ce fi bali gura aici,stai iniqtitai'Socrr-rlirr

estede mult in mAinilenoastre'

$i agaa gi mtrrit, dri maslu.



I

rugdciuni (pravila SfAntului Serafim de la Diveevo) Eia inceput sd le citeascaiugdciuni.

De atunci, familia respectivd nu mai bea gi in

rnijlocul ei s-au nstaurat paceaqi inigtea.$i Liubov a

inceput si trdiascd mai bine. Acum se poate mga cu

calm gi n linigte.

Valentina

Si izbAndifi in viafa pimAnteasci

Socrul meu s-a imbolndvit de cancer la stomac.

Deja se qtia cd va muri. I-arn propus si se trateze aga

cum mX tratez eu insdmi.

Tratamentul meu este cu rugdciuni, biserici,

icoane, mdndstiri, pocdinfd. El Si-a dat

consimtdmAntul. Dar in sinea trui a hotdrAt cd

niciodatd nu s-a rug;atgi nici nu se va ruga.

CAnd zdcea n spital in pragul morfii, am vrut sd

i se facd un maslu, dar nu am gdsit preot. Al nostru a

refuzat.

Apoi am avut un vis: doud duhuri necuratem-au

luat de suhliori gi m-au tdrdt printr-un coridor larg,

la capetele cdruia se aflau alte duhuri necurate cu

diferite infdtigdri.

Piatra Domnului

in anul 1990, iind in Grecia, am hotdrAt ca in

Postul Mare sd nu mdnAncnimic 40 de zile"

Am rezistat cu tottrl 23 de zile, iat apoi tin'rp cle

incd o sdptdmAnd m-am deprins incet cu mAncarea'

Pentru Dumnezeu, P€ nimeni nu sfdtuiesc sd facd

aceastX experienld 9i incd fdrd binecuvdntarea

preotului. A merge la infornetare Pe termen lung fird

Ltapeie premergdtoare ale infometdrii este un risc de

moarte.

E adevtirat, mai flimAnzisem 9i pAnd atunci cAtetrei, cinci qi opt zile qi chiar trecusem de infometarea

lipsitd de apd de cinci zlle, dar aceasta nrt era de

ajuns.

$i, in general, nu pofi face nir:i nlhcar tln r;as

fdrd binecuvAntarea pdrintelui tdu duhovnic'

in a dotrdsprezecea zi de infometare anl vdzut

in vis o lespede uriapi glefuitd din marrnrirh roz 9i

am attzTt un glas. Cineva rostea clar' incet,

accenfuAnd fiecare cuvAnt, ,,Tat51 lostru". Iar eu

pAnd la acest vis rosteam ,,Tatdl nostrtl" foarte

repede. $i, iatd, mi s-a dat invdldturd de sus cum cd

,,Tatdl nostrt-t" esteprincipala noastrS rugdciune, este

piatra noastrd. $i trebuie sd citim aceasti rugiciune

incet gi congtient.

20908

PAni cAndvom ticea?

Lnzlua de 19 august 7991, n oragul Moscova,

am ajunscu totul intAmpldtor a un miting.Tofi cei care au fost acolo alJ-atJa,rt lesteme

Vjgfir.este @ ei gl]sgg

{S-teaZd - a acest n-e-pfeftritdar va "suferi, grea

pedeaps^d"dea Durnnezeu trlffg nu estenumai cel

carcugjgir:, i gi eeicare €jdi sgpldglFau uLpIeyIIl

g g ggr, c'are @-le sc-,-Frteaz5o3menilor *y.iifia, -qg1g, bdu-t-r"rrile icoolicc



s-ll11.r.piitela adresa cornuniqtilor. Dar dupd aceeanimic nou gi nici o schimbare n bine nu s-a produs

in viata noastrd.$coalamodernd,agacum a fost, agaa gi rimas,

atee,gi programeieei au rdmasaproapeneschimbate.Cuplurile tingre,cAndvor sd-giaicdtuiascd farnilie,in loc sd-giconsolideze a nainte iegdturilefamilialeprin cununia rAnduith de insugi Dumnezeu, lu s_eirtdreapt5sprebisericaortodclxd, i,din pdcate,mergsd.se lrchine la idol-i, a-. iferite statui gi la ,foc -

simboltrl vegnical pieirii vegnice.(lffide unde provind-ivoriurile in masd, copiii vagabonzi - gi atei,

n4Jgon-ranii,Alharii gi violatorii.I)acdnu s-aadeverit ddeldean comunism, e-au

clatnidejdea in perestroika,n piala capitalistS.' Dar pretutindeni, {gpd cum vedem, prosperd

fgrddclegea,ro$q $i t;ilhiria HSg[." estesora bUtA

@.Fa il irpsegte e om de

E}ig4g, il duc,q a nebunie. isus le-a spusucenicilorSdi: Adeadratzic aoudcd un bogatuL greu an intra intnryfrr tiacerurilor Mt. 19,23).

in vrernea noastrd au devenit mai frecvente

c-az,urile-dglimd c;rganizatd. eua. drsa ineaa Lngeomenesc,hngelecelriademknddeomseaaudrsn Gen.9 ,6 ) .

ddunbtoaregi pri.mejdioaseentru sdndtate,care

BJgymgrnulter"aclialiimortale, -aqamei

"d,epa4e.V"g --*dg_*ucigasiicqia care. pe p3fimifgnefericililor iqi ciddesc astfel bogSlia lor vremelnicd

, pe pdmAnt, cale parti-clpd sau conllibuie ianelencrtrlo,, : , , . . . , .-t . ,*-

aici. rle D

210

rispAndirea acestei otrdvi, care cum

otravh Si se v'esc ca sinucigaq4 gi care aieargd

dupd ajutor nlr la biserici, ci la r:r6ima"eji"ui.Dumne-zeu/ care fac fiole pentru ,,vir-_rdecale-a"e

alcoolism"

Nu se poate sd nu observdm qi faptul cd, in

prezent, egsa+tuhgqqqc a f.ost nvadat cgviqlenie gifdrd nici o niedici de toatd oasteadiavoleascd u

. 1 . , -&.- *+F5d.:s:-* /:S

arqgpqlui e-i uriag @, g\L"f4 gii. 5rr

i ...Sl-edinla. entru noi a d€

obignuit ca in diferite sili gi chrburi sectanfii,

bdtAnclu-se r-lpumnii in piept gi fdcAnd sprurnea

guri, sddovedeascdaptul cd existdDumnezeu.$i.irrag-el?9limP q&S$-lggun{nsed,Biqe4issJ-rtodoxd,ai

d$:"-s"ap.'ese F-Ili ten

$i dintre uoi fngiuiii dintre uoi ingiuii se r)or ridica bdrbafi,g g 4

tnu ldt fW, ca_Qgi Rd__pf,-ggy9J*'4: y gGepte"ig_Ap.0,30).

Vgi"ffi $Lg?gfgieniidin toat;ilurnea, inzestrafi cu toate rnijloacele necesate,

1 1 1L t I

.f

intinzAndu=,st wseb, au incep,utsd p-ri4dd sgflgtefe_noastre.CgvAntul lui Dumnezeusub frica rnorlii ne

-i*tef.Zic,.ed ne adresdm vrdjmagilor lui Hristos,

&g*s$aa1srllss,vJailtprilqrnhisftsrlp.: l -d{er-i _elprb3be-.,f2une".

in nici unul dintre ei nu se poate increde

Un cAine de rasd curnpdrat cu rnulli bani

trdiegte acum nu in cugcd, la curte, aga cum era

inainte, ci in apartamentul frumos amenajat gi se

bucurd de toate bunurile la fei ca iocuitorii

apartamentului.

Lucruriie au ajuns pAnd acolo incAt cAinilor nu ii



sufletul.

Cregtinii care li se adreseazd or il vana gi iti"gg.llg[Lg-qC".-Pe"-.Hristos.ceastdhait.l numeroasl delupi, ?mbrdcatiuneori in piei de oi, g1g_y1*qlnggl-Jgl:

-pg.a4ee__c_ale. e la

-a 3-e-91-e_99*sgt, psHgggJli,Mi,pe*4.b l'p_S:'lgl9,g..pJ"e-ai_el-lor.

Iq|f_qdiypJgli reprezentantiai acesteihaite delupi nu existd nici un fel de vrdjmdgie,cff:LUne+te

ill]*._"Fif"r.g*r.".fel: acela de a .spori",*dSSf.rAqLe "_nff*, nouiirapentru

a pierclesufleteleortodocgilor.+g q"gS.gl"3ntiise tin energicdupd copiii noqtri.

Ei se perindd liber prin gcoli 9i le strecoar5pe furigcopiilor nogtri nvdtdturile or, literatura or.

At-enfie @intl-q r_iblle_gs,eag[gyqr4_td9i biblia pe careo rdsp6ndbscectan]ii, etic_qn-s .gtgd lipsesccAteva drFidin ea. De aceea,drdindoialh, niciodati nu veli ajunge la cunogtinlaadevdruiui.{tlt_-at_enE*_v_rdimagul_-e_s_te^-y_i.eJ_ean-_Si

p-e-rfid.

* Pro nda expozitiilor de cAini

se mai dau nume de cAini, ci nume de oameni: Rada,

Dina, Michael, Tom, Vica, lulica, Marusia;gi

chiarnume de sfinfi: Pavel, Gheorghe, Vasile gi aga mai

departe. Dqpgopteq pentlu {Aptu1ile lui Dumnezeu

e*|"*Td*g5a#e decAt drqggqtea pentru Dumnezeu.

& e3glg*,id J"q, "t.e.*si---nshi{ta}e-la --"f ,plg:i es enelegiuitd gi nepldcutd lui Dumnezeg.

In asemenea imprejurdri, ingerul pdzitor igi

pdrdsegte ocagul gi acesta devine diavolesc, lipsit de

orice ocrotire dumnezeiascd.

Dupd rnonuffrentele funerare gi inscripfiile de la

morminte se poate vedea adevdrata noastrd atitudinefafd de viafa de dincolo de mormAnt.

De exemplu, a citi pe monumenful funerar

inscriptia ,,Aici odihnegte roaba lui Dumnezeu saLl

robul lui Dumnezeu..." in vremea noastrd este

aproape imposibil.

IEtd, inscripfii precum: ,,Vegnic vei fi cu noi"

sau ,,Te vom iubi, te vom tine minte, te vom plAnge"

putem vedea aproape pe orice monument funerar.

Dar despre ce vegnicie.estevorba gi, oare, ii va fi mai

uqor celui riposat datoritd acestui lucru? Cel rdposatnu are nevoie de acest fel de iubire a noastrd. El a1e

nevoje de rugdciunlle npaptre. cd 1e.Dpm4ul pentru

odihna sufletului lui. 9i lucrul principal pentru

212 213* '

mfint,irea sufletului celui rdposat egtera ortodocai

I"Tgj5ilqll":e_q-bisericeascdi ce_arlacasXpentru el. peffiiil*fngiopfifii-?iegtinutui se asazd intotde;runaCruceaortocloxi.

Dgt-MMface

Parte gi [email protected]*Acestemonrlmentenefire;ti,lipsite de oriceoseminte

" 1l1'iil

I

pentru ce md inchin idolului? Nu este, oare/ slujire

inaintea lui? Cititi, vd rog, ,,inleiepciunea lui

Solomon" cap.13, -10gi cap.1"4,8-37.

Este trist, dar esteadevdratgi fqptul cA {3g fgvorbe Am^n-c-_e-putd ne.. ulthrn. cu $i.mai

qele-"ilslifersn$6 decAt nainte. Intr-una din chrfi era



suh ele, Cgn-f.a"rm"."hatdrarii-*aukrr_i.telllorocale gi afpsteior ar{undri.de

partid au apr}1i11a vremea lorptetutindenj. $,1 a fost nunritd c{ecdtreadmiratorii focului - fo__c-r.r,L"vsgn_ig,-$j, *1*Jf:.g.d_eJdr,p,gpfry""p"-dsa-toaii.nepnedilinestinsv"a i acBle. n iad.Focul vepnic, care afd,e M estertumai o-'iimha-dg .foc care iese printr-un tub clinadA'crrlce ?iamintcate restinurui lespreadul caredcjacxista

, i au sufleteleyd., Iar inchi4arei rdoar spre pieire" Diferitele

parastase,cu atAt maimult cele bisericepti, la*idCIfui cu focul veqnicrep,rezintd madasee*dififsfd ;r credinfe,i no-astre. afu1nina zjlei. Ace"staeslg ritualul ineh.ur6rii.direeteinaintea satanei.

T*o..godnjcuiare ;qste tape"iiiA* sentirnenteleciudate ale q-neidatorii neiqelese uneori chiar o ia inbrate pe iubita lui gi o duce cu entuziasmpe treptelecdtre ocul vegnic. f.r*eaUr"h. nr& *lji ag.iifsruLsda,p.eso"li,?-*s"*gi, i:rc5nenXscu . 56nedezmeticimlAsqagt_a_e_s-t_e-_q*t"p]luniet

Fiecarecredinciossd cadd pe gAnduri pi sd seintrebe. Dacd eu cred in fdgdduinla rui Dumnezeu,

214

I descris cgm prqncql care ggl5: ):p-ib,eA111dalej9rinf-4F*eaz4.-#agisea c.e-lorspuse, -gi. clrm - se

contamineazd iirimg- lui. $i p3 qg"---agea$contaminare a inimii pruncului si rrentru fiecare

votblg 3g1 roqtltd ei figqaqe. 6nd .Tyl{gr,vinovatul cel nenociiit va trebui sfi rdspundd ia

iu deca a rtj D=u*nereu.- Frumuseleava salva umea - a rostit in eter

un glas. $i totul h ju{ a inceput sd sclipeascd,ainceput sd strdluceascd.n aceste uvintenesdbuite e

gdsesc o dorin fl nestinsd gi o justificare pentruiubitorii de argint, care i ademenesc u marfa lor pe

compatrioli. Ra rir :ea,ca la .con4n"{_qrintl--o-d"afd etulb".-urd"gi incepe .sd se inchidd numai in falafruglugelj j extsripa e.

f;4[4@:lt p-fin iurnuselea ui i-a qderne$ . ntrqgq_t_e lotopdrinlii noqtri. Acum, in rnagazinele i

chiogcurilenoastre, ot ce se vinde strdlucegte i ale

un invelig frumos, original. Hainele multicolore,bogate, excesiv de strdlucitoarecu diferite etichete,

cu stele n cinci colturi qi cu triunghiuri rdsturnate giau sensulgi lelul lor. Nimic nu se face a noi numai

aga, drd ntentie.Guma de mestecat, impld a primavedere, l deprinde pe copilag ncd din copiiHriecuun mod rumegdtor de viald, asemdndtorcu cel al

21 5

{i

l

animalelor. Surprizele din gumele de mestecat iideprind cu rnaterialismul, cu idolatria gi cu diferitejocuri nesdbuite9i ddundtoare.Nici mdcar continutulgurneridr: mestecat nu il cunoagtem. Prin ce mAini autrecut ele gi nu este,oare,primejdios sd e folosim?

irr rnomentul de fal6, lzuoarele minc.iunii, aleerezieri, le desfrAuluigi agamai cleparte

Lq fel de primejdioase,mai ales pentru copii,

sunt f-ilmele de la cinematograf, Precum:,,Vrdjitorul", ,,tmpugcdtura in mormAnt", ,,Profu'de

se'x"gi altele. ndeosebi ilrnele cu conlinut desfrAnat

surrt ctrmplit de pri*J]ffiil'iti" #"murite ublii

mortale, carese rdspAndegte in ce n ce mai mult -

SIDA. Atraclia fa 5 de aceste monstruoase,



l.

.ti

I

It

I

l rlii

strnt multelemijloace de informarc in masd.

, QAcd omui yg5|9 un film. despre tAlhdrie gidesfrAu, gltiqp5 cu inima a eqea"lalhirie-.| 1aEeir{ssfrau.i * -itipffi;nr;; bo;""t"i t;i'"$1[ry-Eg - e_a contaminatai de patimi, pentrus_entintenteJ,e*".Eale, [).ggtfr.]_.g_gllg4*.AteSi pentruinter:estrl nld dg_gele_1gjeIzlge.

Qa"a".rc"* deql'rA_nare,pg 9 5l, Ilgculale,@t' inchipuirilSr desfrdnatesunt

4t"iztrg_dg-]gge_11priHristos. _Ce olos sd fi pdstrezifrumusetea exterioard - scrie Cuvlggg *Macq-rie -

d3cii inima ta gqt-elia{-dse9fte*ffiurats.l.Ett tnsd ,td punuoud:Cd oricines.eJitd afemeie,

p-af"tjnd-0,qi sdahrgit fu.ft_eyr ea n inirnahri (Mt. S,2.8).

Dezrdddcineazd toate firele electrice din sufletultdu. Decupleazd-te pe tine, capul tdu de minciund,vioientS, clesfrdu gi rdu.

Teleecranul reprezintd de,seori dominatiangJiryritatd satangi asupra oamenilor.

Trebuie sd fii vrdjmaqul clar gi adevdrat al

sufletului tdu ca s,Aili quplJlcu+alfn gi Etdndiferen+dulntea-la, sgfletgltA.u? c€ei,? rq_c,tji . 1cong en e.

'216

$aginicg1}t3gloap-e-i incd de proporfii mari, p,oate" uce-la

pieire or4se intr (a$a -c-umau pierit odinioardSodomagi Gomora).

Q,umneezu nu va rdbda c-a. cei. .ce se

in dele njc esc cu,.perve:s,iFnilj: se ,,r,i4lgiii infrodue-d

prellindeni in_ bieei -yra1a faaniliald dupi legile

cif"eaii.fl_q,:ite, drd deosebirede inrud.ire, vArstdgi

SCX.

Venifi-vd in fire, srrrueigagilqrpi u_clgagllgl_desufleta omeneqti, ca-r-e- rdspAndili asemeneavr-d.gocasele,semeneaiteraturd gi p ornograf e

@ nu.slrnt- ugo?fgrsulljgsinisttg. Acesta este timpul pe care Domnul ni l-allsat pentru pocdint5. a soovedanie u trebuiesdnergg1nalLd€_p.Ag.4telgroastre. Domnui pedepsegtecumoartea primirea cu nevrednicie a Sfintelor Taine.

Eieca*e trebuie -sAjhd,qmte cd din sufletul celuinspocdit vghgSgl face groapd de gunoi. fi..pg-gglcare.n"U.,Qgmg[rti$e$te, la judecata -ui Dumnezeunu*

ilyo1a jutanlgi_lqp_lqle-bgle,,liciposturile.

In a patra publicalie a ,,Legii ui Dumnezeu" (la

pagina 569) este scris:,Toate

cunoqtintelegtiinlific-e

omenegti, rui rus t luminat_ef*ule_rnice lumina

@u, igi pierd adevdratul lorsensgi tel"

2t7

in loc de bine, acestecunogtinte aclrtcmult rdu.

IJazAndu-nepe cele scrise, rebuie sd amintim ceeace

fac autorii diferitelor povepti alcbt-uite pentru

prostirea copiilor, ceea ce fac scriitorii de orice

nuantd, fantezigtii, poefii gi specialigtii iscusiti 9isArguinciogi in preltrcrarea generatiilor intregi de

copii prin interrneclii,rl confinutului falselor

uncle sd-i ludm? Din pdcate,ne-am dezobignuitsd

n5ciSjc'luim n ajutorul lui Dumnezeu. Degi in

asemenea itualii Domnul nu ne re'fuzdajutorul. T'ot:

ceea ce vedern gi sirnfim in jtirul rrostru, toate

comorile umii, toateacesteauntaleLui. $i, oare,nu

ne va ajuta El dacSne vonl adr:esa ui?

Cuviosul Serafim a sptrs cX gy tofi banii.surrt



programe pcolare gi, de aserlerlea, toti adcpfii lor:

educatorii, prcfesorii ctin qcoli, licee, gcrili mediitehnicegi nstitute.

inridicinarea ateisntuh-ri profund nrincinos la

noi in tarai s-a reali zat, n principal,'cu forfa. L-Tn ratre

rol i-a jucat aici introcirlcerea n toate instituliile de

invdtdmAnt a argumentelor pseudo-gtiintifice

impotriva existentei lui Dunrnezetl. Pe acestea seintemeiazX gi acum toatd pedagogia noastrd nebund,

criminald. Lucrurile satanei se manifestd in vremurile

noastrepretut indeni.

I]i4-v-otulse strdduiegte prin toate rn.ijloacetred-lispiteascd chiar gi pe cel ce merge la biserica luiDumnezeu. Femeii se striduieEte sd-i insufle sdmeargd la bisericd imbrdcatd in haine str5lucitoare,

multicolore, de import, aplicAndu-$i pe fald diferite

cosmetice Ei aga mai departe. $i diavoLrrlui ii reugegteacest ucru. El le gdsegtepe cele care ii slujesc. Uneleindrdznesc sd-I. supere pe Domnul, apropiindu-se deSfAnta impdrtiganie cu br.rzele vopsite, cu pdrulcoafat, fdrd basma, in pantaloni bhrbdtegti gi, mai riu

decAtorice, in fustd mini.in prezent pretutindeni se restaureazi bisericile

ortodoxe. $i banii pentru acest lucru nu ajung. De

incuvilnlali de Domnul gi ciePreircural.a ui Maicd.

EXi,,sJqbq*iroveniti din asupiil5;,"tggr;imii sAnge. iCuviosul Serafimcel nainte-vizdtora respinsbanii

acegtia.

Sfinlii Pdrinfi ge .augrtizeazf,,punAndu-ne d n

rSemyJllg_din.Wni diavoltri i va atrage a iubirea de

ar$int nu numai pe mireni,.l gi pg glii dintie pleoli.De exemplu, n publicalia bisericeascd,fintenia

stb obroc SergheiNiius) pentru anul 1991.,Ia agina71, oateacestea unt descrise mdnunlit.

\'. Ingcertko,. Nougorod

Minunea minunilor

in iarna anului 1997, n regiunea Diveevo, in

unitateamilitar5 s-adeschiso bisericdnoud. Cine ar

fi putut crede acest ucru cu zece-doudzeci e ani in

urrnd? Regimul tare de fier a fdcut totul pentru a

scoate din congtiinta oamenilor credinla in

Dumnezeu. Oamenii credinciosierau pur gi simpltr

nimicili, bisericilegi mdndstirileerauddrAmate.Dar de ce I s-a declarat rdzboi iui Dumnezeu?

Perrtruci Domnul ne invaff,: ,,Sd :trt tc.izi", ,Sdnu

2r918





Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	robydown
View:	462 times
Download:	28 times

2005=MINUNILE VREMURILOR DIN URMA

Documents