+ All Categories
Home > Education > 2001 ti -brosura foia--adf

2001 ti -brosura foia--adf

Date post: 07-Nov-2014
Category:
Upload: nuasuparatiinfo
View: 454 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
2001. Adrian Baboi Stroe și alții. Accesul la informația de interes public în România. Transparency International România
Popular Tags:
28
ACCESUL LA INFORMA Ţ IA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA SUMAR I. Introducere …………………………………………………….……..…………….... 2 II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România …….... .2 IV. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public ……...… 4 V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul acces la informaţiile de interes public ……………………………………………..…...…….. 6 IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru ………………………………………………………...…… 9 ANEXA Prezentarea şi analiza rezultatelor experimentului de solicitare a informaţiilor de interes public ………………………………………...…………………….......................………….. 14
Transcript
Page 1: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

SUMAR

I. Introducere …………………………………………………….……..…………….... 2

II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România …….... .2

IV. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public ……...… 4

V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul accesla informaţiile de interes public ……………………………………………..…...…….. 6

IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru ………………………………………………………...…… 9

ANEXA

Prezentarea şi analiza rezultatelor experimentului de solicitare a informaţiilor de interes public………………………………………...…………………….......................………….. 14

Page 2: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

I. Introducere

Accesul la informaţia de interes public poate fi definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obţineinformaţii aflate în posesia instituţiilor statului. Accesul la informaţia de interes public a devenit în ultimii ani unuldin criteriile cele mai importante în funcţie de care o societate este sau nu considerată democratică. Indiferent devariantele terminologice diverse prin care este exprimat (“libertate de informare”, “transparenţă administrativă”,“guvernare deschisă”), accesul la informaţia de interes public este acum parte dintr-un acquis democratic pe careorice ţară care pretinde că deţine o guvernare responsabilă îl aplică într-o măsură cât mai mare.

Instituţiile publice, în ansamblul lor, generează, administrează şi stochează o cantitate impresionantă deinformaţii. Aceste informaţii pot privi fundamentarea unor decizii (statistici, studii de fezabilitate etc), procesul deluare a deciziilor, conţinutul însuşi al deciziilor, implementarea şi efectele actului decizional. În mod tradiţional,instituţiile publice au avut şi încă mai au tendinţa de a ascunde o bună parte a acestui corp masiv de informaţii,invocând raţiuni de stat şi, cel mai adesea, raţiuni de siguranţă naţională. În pofida faptului că în zilele noastredreptul publicului de a fi informat cu privire la funcţionarea instituţiilor publice este din ce în ce mai larg acceptatşi este consfinţit în constituţiile şi legislaţia unui număr crescând de ţări, recunoaşterea şi respectarea acestui drepteste mai degrabă de dată recentă, fiind departe de a constitui o evidenţă de la sine înţeleasă.

Există importante raţiuni de principiu pentru care accesul la informaţie este important într-o societate.

- Informaţia este un prim element pe care îl presupune cunoaşterea.- Informaţia este un ingredient esenţial al formării atitudinilor care susţin sau inhibă schimbarea într-o

societate.- Informaţia este necesară grupurilor active pentru a le permite să se angajeze în dezbateri deschise cu

autorităţile publice pe teme care afectează interesele lor sau ale unor categorii mai largi.- Accesul la informaţie reduce dezechilibrul de putere dintre guvernanţi şi guvernaţi.- Accesul la informaţie impune constrângeri asupra comportamentului birocratic, descurajând, într-o

anumită măsură, ineficienţa, abuzurile şi corupţia din instituţiile publice.

II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România

Accesul la informaţia de interes public s-a detaşat relativ târziu ca o temă distinctă în dezbaterea publicăasupra democratizării României. În primii ani ai tranziţiei, accesul la informaţie a fost prezent indirect, ca unsubiect subordonat unor preocupări precum accesul la dosarele Securităţii şi înfiinţarea unor mijloace independentede informare în masă, cu un accent deosebit pus pe existenţa unei televiziuni independente (a se vedea “bătălia”pentru SOTI, un post de televiziune efemer, al cărui impact a fost departe de aşteptările suporterilor săi).

Aceste priorităţi iniţiale au subsumat problematica accesului la informaţie nevoii de clarificare a trecutuluitotalitar, pe de o parte, şi au accentuat importanţa presei libere ca vehicul mediator de informaţie între stat şisocietate, pe de altă parte. În acelaşi timp, ele au întârziat pentru un timp generalizarea dezbaterii publice asupraaccesului la informaţie ca o problemă a democratizării societăţii româneşti, oferind adversarilor transparenţeiinstituţionale pretextul “acaparării” acestei teme de către grupuri considerate radicale sau adversare politic. Fără afi formulată explicit, exigenţa accesului la informaţie a rămas în primii doi ani ai tranziţiei (1990-1991) în umbraintenselor confruntări ce vizau îndepărtarea spectrului poliţiei politice şi exercitarea dreptului la liberă exprimare.

În acest context marcat de neclaritate, noua Constituţie din 1991 aducea, prin articolul 31, o formularesurprinzător de liberală a dreptului de acces la informaţie: “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie deinteres public nu poate fi îngrădit. (…) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate săasigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.Totuşi, din dezbaterile Adunării Constituante nu putem reţine nici un argument semnificativ legat de adoptareaacestui articol, acesta fiind mai curând indiciul unui import constituţional într-o arie considerată secundară, decâtsemnul unui consens generalizat asupra importanţei transparenţei instituţiilor publice.

Page 3: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Dezangajarea politică va deveni evidentă în anii următori, când legislativul avea să fie mai preocupat delegiferarea secretului decât de concretizarea dreptului constituţional de acces la informaţia de interes public. În1993, patru senatori ai coaliţiei majoritare iniţiau un proiect de lege privind protejarea secretului de stat, care urmasă înlocuiască vechea lege 23/1971. În pofida reacţiei extrem de critice a organizaţiilor de apărare a drepturiloromului, acest proiect de lege primea avizul favorabil al Comisiei Juridice şi era transmis Comisiei pentru Apărare aSenatului. În raportul său anual din 1993, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – ComitetulHelsinki (APADOR-CH) avea să caracterizeze acest proiect de lege drept “cea mai gravă ameninţare la adresadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de după căderea regimului comunist1”.

Departe de a fi o tendinţă izolată, încercarea de adoptare a unui cadru legislativ care impunea secretul dreptregulă era perfect coerentă cu alte iniţiative similare, precum acele amendamente la Codul Penal şi Codul deProcedură Penală care, începând cu anul 1993, când au fost prima oară înaintate spre dezbatere SenatuluiRomâniei, au ameninţat grav libertatea de expresie a jurnaliştilor.

Pe acest fond, într-un deceniu marcat de un proces legislativ şi de politici publice ostile transparenţeiinstituţionale, tema accesului la informaţia de interes public, după ce a apărut în spaţiul dezbaterii civice ca unelement colateral, a devenit treptat un reper important în discursul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului.Paralel cu legitimarea sa ca temă favorită a militantismului civic, liberul acces la informaţie şi-a făcut mult maigreu loc în discursul politic şi administrativ, fiind perceput de majoritatea demnitarilor şi funcţionarilor publici,indiferent de orientarea lor politică, drept un instrument de presiune al presei şi al societăţii civile, atunci când nuera considerat o ameninţare directă la adresa instituţiilor statului.

Accesul la informaţie era o temă “exotică” atât pentru politicieni cât şi pentru cetăţeni în anul 1996, cândNicolae Manolescu, candidat la Preşedinţia României, îşi construia discursul de la finalul dezbaterii televizate înjurul acestui drept fundamental. Tema nu a părut să intereseze prea mult nici pe contracandidaţi şi nici electoratul2.

Schimbarea de atitudine a clasei politice avea să se producă abia peste patru ani, când senatorul EugenVasiliu va iniţia şi va promova prin intermediul presei un proiect de lege privind accesul la informaţia de interespublic. Deşi criticat în mod justificat de analişti ai politicilor publice3, proiectul Vasiliu (asumat după alegerile din2000 de către deputata Mona Muscă), a marcat în premieră un angajament politic public4 şi explicit faţă deprincipiul conform căruia accesul la informaţie trebuie să devină regula.

Anul 2001 a marcat, într-o succesiune rapidă de evenimente, convergenţa între agenda grupurilorindependente de analiză şi acţiune civică şi cea a unei părţi a clasei politice. Ambele Camere ale Parlamentului auadoptat un proiect de lege privind liberul acces la informaţiile publice care sintetizează compromisul între proiectulguvernamental, iniţiat de Ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dîncu, şi vechiul proiect liberal, încorporând înacelaşi timp observaţiile organizaţiilor neguvernamentale şi ale reprezentanţilor presei.

Deşi considerată finalmente o “poveste de succes” a consultării societăţii civile în procesul legislativ,istoria adoptării legii liberului acces la informaţia de interes public în Parlamentul României ascunde, totuşi, totatâtea avertismente pe câte motive de satisfacţie. În fapt, ceea ce a declanşat mobilizarea fără precedent agrupurilor independente interesate în promovarea legii accesului a fost rapida adoptare, la începutul anului 2001, decătre aceleaşi Camere ale Parlamentului, a proiectului de lege privind protecţia informaţiilor clasificate, ale căruiprevederi consfinţeau preeminenţa secretului definit discreţionar asupra dreptului constituţional de acces lainformaţia de interes public5. Această împrejurare nu face decât să relativizeze angajamentul politic real faţăstandardele unei guvernări transparente.şi să îndemne la prudenţă în evaluarea şanselor de aplicare satisfăcătoare alegii accesului.

Există şanse ca Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public să fie promulgată până lasfârşitul anului 2001. Pe măsură ce acest moment se apropie, accentul dezbaterii publice se va muta de pe textulpropriu-zis al actului normativ asupra calităţii normelor de aplicare şi a evaluărilor capacităţii administrative deimplementare a legii. Nevoia de resurse financiare şi umane, de instruire şi asistenţă tehnică a instituţiilor publicecare vor aplica legea accesului nu poate fi subestimată. În acelaşi timp, există o disponibilitate remarcabilă asectorului neguvernamental de a acţiona ca partener al efortului de construcţie instituţională a transparenţei. 1 APADOR-CH, Raport Anual, 19932 Interviu cu Nicolae Manolescu3 Ciprian Fartuşnic, Romaniţa Elena Iordache, Liberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe margineaproiectului liberal privind liberul acces al cetăţenilor la informaţia publică, Societatea Academică din România, 2001.

4 A mai existat un proiect de lege privind accesul la informaţie redactat de Secretariatul General al Guvernului în legislatura 1996-2000, rămas fără urmări în plan legislativ.5 Curtea Constituţională, sesizată asupra neconstituţionalităţii legii informaţiilor clasificate, a pronunţat un aviz negativ pe temiuriprocedurale; în luna septembrie 2001 ambele Camere ale Parlamentului au admis decizia Curţii, urmând ca un nou proiect de lege săfie redactat.

Page 4: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

De această dată, însă, este vital ca întâlnirea agendelor publice şi private să fie mai puţin rezultatulconjuncturii şi al reacţiei la maniera imprevizibilă de legiferare, atât de obişnuită în România.

III. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public

Dreptul oricărei persoane de acces la informaţiile de interes public este prevăzut de Constituţia României prin Art.31, care stipulează:

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă acetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţanaţională.

(4) Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă aopiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor socialeşi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlulparlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

În plus, Constituţia României prevede la Art. 20 principiul priorităţii reglementărilor internaţionale în materiadrepturilor omului:

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţnilor vor fi interpretate şi aplicate înconcordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la careRomânia este parte.(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.

Art. 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului adoptată de Naţiunile Unite în decembrie 1946 conţine oformulare a dreptului la informaţie ca un drept corelativ libertăţii de exprimare:

Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de susţineopinii fără nici o interferenţă şi de a căuta, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace,indiferent de frontiere.

Art. 19 al Pactului Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (1966) reia şi precizează aceastăformulare:

Orice persoană va avea dreptul de a susţine opinii fără nici o interferenţă din partea autorităţilor publice.

Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de aprimi şi de a răspândi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă,tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc la alegerea sa.

Exercitarea drepturilor prevăzute în paragraful 2 al acestui articol comportă datorii şi răspunderispeciale. În consecinţă, ea poate fi supusă anumitor limitări, care trebuie însă stabilite în mod expres prinlege şi care sunt necesare:

a) respectării drepturilor sau reputaţiei altora;

b) apărării securităţii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralităţii publice.

Page 5: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

România mai este parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, în calitate de membră a ConsiliuluiEuropei, este obligată să respecte documentele adoptate de această organizaţie, inclusiv în materia dreptului lainformaţie şi a libertăţii de expresie.

Exemple de reglementare a accesului liber la informaţia de interes public în legislaţiile naţionale

Tot mai multe ţări au adoptat sau sunt pe cale de a adopta acte normative menite să asigure exercitarea efectivă adreptului la informaţie. Deşi majoritatea acestor ţări dispun de prevederi constituţionale care garantează accesulliber la informaţia de interes public, s-a constatat că respectarea acestui drept este problematică în absenţa uneilegislaţii speciale, care să trateze într-o manieră uniformă şi coerentă accesul la informaţiile aflate în posesiainstituţiilor publice.

SuediaSuedia este prima ţară din lume al cărei Parlament a adoptat o lege a accesului la informaţia de interes

public (Legea Libertăţii Presei, 1766). Legea prevedea că documentele oficiale trebuie “la cerere, puse la dispoziţiaoricărei persoane”, fără perceperea vreunei taxe. Deciziile autorităţilor de a refuza accesul la documente oficialepoate fi atacată la tribunalele administrative generale şi, în ultimă instanţă, la Curtea Supremă Administrativă.Avocatul Poporului (Ombudsman) care funcţionează pe lângă Parlament deţine anumite funcţii de supraveghere îndomeniul liberului acces la informaţie6.

UngariaÎn Ungaria sunt reglementate în cadrul aceluiaşi act normativ (Legea 63/1992) atât accesul liber la

informaţiile de interes public cât şi protecţia datelor personale7. Comisarul Parlamentului pentru Protecţia Datelorşi Accesul la Informaţie supervizează aplicarea Legii 63/1992, acţionând în acelaşi timp ca un Ombudsman pentruprotecţia datelor personale şi pentru liberul acces la informaţia de interes public. El este responsabil pentruîntocmirea şi întreţinerea Registrului pentru Protecţia Datelor Personale şi pentru pronunaţarea unor opinii juridiceprivind legislaţia relevantă şi asupra fiecărei categorii de secrete de stat. În conformitate cu Legea Secretului de Statdin 1995, Comisarului Parlamentului i s-a mai conferit şi prerogativa de a schimba încadrarea unor documenteclasificate drept secrete de stat.

Republica CehăParlamentul Republicii Cehe a adoptat în 1999 o lege a accesului liber la informaţie inspirată după modelul

legii similare din Statele Unite. Legea garantează accesul cetăţenilor la toate documentele instituţiilor publice, aleadministraţiilor locale şi ale altor instituţii precum Camera Avocaţilor şi Camera Medicilor, fiind exceptateinformaţiile clasificate, secretele comerciale şi datele personale.

FranţaLegea cadru care reglementează accesul la informaţie este Legea nr. 78-753/17.05.1978 privind libertatea

accesului la documentele administrative, care garantează dreptul de acces la documentele instituţiilor publice.Conform legii, toate documentele sunt publice, cu excepţia datelor ce conţin deliberări ale instituţiilorguvernamentale, a datelor privind siguranţa naţională, a informaţiilor protejate prin legea protecţiei datelorpersonale şi a altor documente protejate prin lege. Comisia pentru accesul la documentele administrative are funcţiade a superviza aplicarea legii.

Statele Unite ale AmericiiLegea Libertăţii Informaţiei (Freedom of Information Act- FOIA) a fost adoptată în anul 1966, în urma unei

intense dezbateri publice care a pus în evidenţă carenţele Legii privind Procedurile Administrative în materie deasigurare a accesului public la informaţia aflată în posesia agenţiilor guvernamentale.

6 http://www.riksdagen.se/arbetar/grundbok_en/FPA02.htm#E11E277 http://www.obh.hu

Page 6: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

În anul 1996, Congresul a îmbunătăţit cadrul legislativ al accesului la informaţie prin adoptarea unoramendamente cunoscute sub denumirea Electronic Freedom of Information Act Ammendments. Ceea ce conferăspecificul legislaţiei americane în domeniu este adaptarea continuă la exigenţele dezbaterilor publice vizând liberulacces la informaţia de interes public.

V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul acces la informaţiile de interes public

La data redactării acestui raport (septembrie 2001), proiectul legii privind liberul acces la informaţiile deinteres public se află într-un stadiu avansat al procedurii de adoptare în Parlamentul României, fiind deja depăşităfaza dezbaterii sale în Comisia de mediere. Evaluarea care urmează se bazează pe textul proiectului lege rezultat înurma procedurii de mediere.

Pentru evaluarea proiectului de lege ne vom folosi de un set de criterii şi standarde larg acceptate pe planinternaţional, elaborate de organizaţia neguvernamentală Article 19 în lucrarea The Public’s Right to Know:Principles on Freedom of Information Legislation. În cele ce urmează, vom încerca să analizăm măsura în careproiectul de lege privind accesul la informaţie adoptat de Parlamentul României satisface aceste criterii.

În lucrarea menţionată, organizaţia Article 19 defineşte următoarele principii care ar trebui să stea la bazaunei legi a accesului la informaţie:

1. principiul accesului maxim la informaţie - orice informaţie deţinută de o instituţie publică trebuie săfie accesibilă publicului iar excepţiile trebuie precis definite.

2. obligaţia publicării informaţiei - instituţiile publice nu trebuie doar să facă accesibile informaţiile lacerere, ci şi să dea publicităţii documente de interes public, în limita capacităţii şi resurselor de caredispun.

3. promovarea transparenţei administrative - guvernul şi instituţiile publice trebuie să încurajeze ocultură civică şi instituţională a transparenţei şi să asigure resursele necesare pentru promovareapublică a următoarelor obiective:

• campanii de informare publică privind dreptul de acces la informaţie• programe de educaţie publică privind exercitarea acestui drept• diminuarea culturii secretului în instituţiile publice prin programe de instruire a funcţionarilor

pentru aplicarea legislaţiei privind accesul la informaţie4. definirea limitativă a excepţiilor – informaţiile exceptate de la accesul public trebuie să fie strict

definite de la caz la caz, refuzul de a permite accesul la informaţie trebuie să satisfacă un test cu treidimensiuni:

(a) informaţia respectivă este legată de un scop legitim menţionat prin lege(b) accesul la informaţia respectivă periclitează protejarea acelui scop(c) periclitarea acelui scop este mai importantă decât interesul public de a avea acces la

informaţia respectivă5. introducerea unor proceduri de facilitare a accesului la informaţie – solicitările de acces la

informaţie trebuie procesate rapid, de compartimente specializate şi existenţa sancţiunilor şi aposibilităţilor de apel împotriva refuzării accesului trebuie asigurată.

6. nivelul rezonabil al costurilor accesului la informaţie – accesul la informaţie nu trebuie descurajatprintr-un nivel excesiv al taxelor percepute solicitanţilor.

7. caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice – şedinţele instituţiilor publice trebuie anunţateîn prealabil şi să fie deschise publicului, excepţiile de la această regulă trebuie să fie definite precis şilimitativ.

8. prioritatea accesului la informaţie – legea privind accesul la informaţie trebuie să stipuleze că oricealt act normativ va fi interpretat în conformitate cu prevederile sale şi să prevină riscul ca regimulexcepţiilor să fie extins în mod arbitrar prin alte reglamentări.

9. protecţia “avertizorilor” (a persoanelor care avertizează asupra comiterii unei ilegalităţi) –persoanele care semnalează public comiterea unor ilegalităţi trebuie protejate de sancţiuni penale,

Page 7: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

administrative sau disciplinare, chiar dacă în acest fel dau publicităţii informaţii exceptate de laaccesul public.

Nr.Crt.

Criteriu deevaluare

Satisfacerea criteriului de către proiectul de lege De ce depinde satisfacereacriteriului

1.Accesulmaxim

ART. 1 prevede accesul liber şi neîngrădit alpersoanelor la informaţiile de interes publicdeţinute de autorităţile publice.

2.Obligaţiapublicării

ART. 5 (2) prevede obligaţia instituţiilor publicede a publica şi actualiza anual un buletininformativ al cărui conţinut este indicat în lege.

- Alocarea fondurilor necesare prinlegea bugetului

3.

Promovareatransparenţei

Legea nu conţine prevederi relevante. - Normele metodologice de aplicare

- Alocarea fondurilor necesare pentruinstruire şi campanii publice prinlegea bugetului- Reglementari privind anunţurile deutilitate publică

4.

Definirealimitativă aexcepţiilor

ART. 12 (1) enumeră limitativ categoriile deinformaţii care sunt exceptate de la accesul liber.Nu este eliminat riscul ca, în practică, excepţiilede la acces să fie stabilite prin definirea unorcategorii largi de informaţii şi nu prin decizii de lacaz la caz.

- Normele metodologice de aplicare- regulile de clasificare şideclasificare ce vor fi prevăzute deviitoarea lege a informaţiilorclasificate

- prevederile legii privind protecţiadatelor personale

5.

Procedurilede facilitare aaccesului

ART. 4 prevede obligaţia instituţiilor publice de aorganiza compartimente specializate de informareşi relaţii publice sau de a desemna persoane cuaceste atribuţii.

ART. 7 stabileşte termene precise de răspuns lasolicitările de informaţii.

ART. 21 prevede aplicarea unor sancţiunidisciplinare împotriva funcţionarilor care refuză înmod nejustificat accesul la informaţii.

ART. 22 prevede recursul la justiţie pentrucontestarea unei decizii de refuz al accesului lainformaţie.

- Normele metodologice de aplicare

- Actualizarea procedurilor şiregulamentelor interne aleinstituţiilor publice- Independenţa puterii judecătoreşti

6.

Nivelulrezonabil alcosturilor

ART. 9 prevede că solicitantul va suporta costulserviciilor de copiere, dacă solicitarea deinformaţii implică realizarea de copii ale unordocumente.

Legea nu ia în considerare alte tipuri de costuridecât cele de multiplicare (de ex. costuri legate dedocumentare, prelucrarea datelor etc), ceea cepoate conduce la imposibilitatea instituţiilorpublice de a onora cereri complexe de informaţie.

- Normele metodologice de aplicare- Proceduri şi regulamente interne

Page 8: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

7.

Şedinţepublice

Legea nu conţine prevederi relevante.

- Legea administraţiei publice locale– legislaţia şi reglementările specificealtor tipuri de instituţii publice(Parlament, instanţe judecătoreşti,Guvern, agenţii guvernamentale etc)

- formalizarea mecanismelor deconsultare publică a grupurilor deinterese (audieri publice, lobby etc)

- regulamente şi proceduri interne aleinstituţiilor publice

8.Prioritateaaccesului

ART. 25 prevede abrogarea oricărei reglementăricontrare dispoziţiilor legii accesului.

- prevederile legii privindinformaţiile clasificate nu trebuie sădea posibilitatea restrângerii arbitrarea dreptului de acces

9.

Protecţia“averizorilor”

ART. 13 prevede că informaţiile care favorizeazăsau ascund încălcarea legii de către o autoritatesau instituţie publică constituie informaţii deinteres public şi nu pot fi clasificate. Implicit,persoanele care avertizează asupra comiterii unorasemenea ilegalităţi sunt protejate de consecinţeledivulgării unor astfel de informaţii.

- Independenţa puterii judecătoreşti

Concluzii:

Proiectul de lege privind accesul liber la informaţiile de interes public satisface formal cea mai mare parte acriteriilor inspirate de cele nouă principii elaborate de organizaţia Article 19. Din păcate proiectul de lege nureuşeşte să impună aplicarea consecventă a testului cu trei dimesiuni (invocarea scopului legitim, demonstrareaefectului negativ şi a insuficienţei interesului public) ca temei pentru a decide asupra informaţiilor exceptate de laaccesul public. Există două criterii în raport cu care textul actului normativ nu conţine prevederi relevante şianume cele privind promovarea unei culturi a transparenţei instituţionale şi accesul public la şedinţele instituţiilorpublice.

În legătură cu ultimul aspect nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că există alte acte normative careprevăd caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice (cum ar fi legea administraţiei publice locale). În acelaşitimp, accesul public la şedinţele altor instituţii publice ridică încă probleme (a se vedea cazul comisiilor Senatului),fapt care atrage atenţia asupra nevoii de a defini o practică uniformă în acest domeniu. Raţiunea pentru careproblema accesului la şedinţele instituţiilor publice trebuie discutată în contextul dreptului la informare este aceeacă accesul la informaţie nu priveşte doar documentele aflate în posesia unor instituţii ci şi procesul însuşi de luare adeciziilor, în măsura în care publicitatea acestuia nu este în mod legitim restricţionată.

Într-o ţară cu serioase constrângeri bugetare cum este România, realizarea unor campanii de informare şieducare publică, pe de o parte, şi dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de instruire a funcţionarilor publicipoate părea o sarcină extrem de dificilă. Chiar dacă legea nu se referă la asemenea programe, proiectarea lor vatrebui să se regăsească în normele metodologice de aplicare. Mobilizarea fondurilor necesare se poate realiza nunumai din surse bugetare, ci şi prin parteneriate public – privat, în special cu organizaţiile neguvernamentaleinteresate de o bună aplicare a legii.

Page 9: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Deşi proiectul de lege respectă formal cea mai mare parte a criteriilor enumerate, riscurile unei aplicăridefectuoase nu sunt cu totul eliminate. Aceste riscuri sunt în mod deosebit legate de forma pe care o va avea legeainformaţiilor clasificate. Dacă legislativul nu va rezista presiunii grupurilor interesate de promovarea fără măsurăa secretului şi “confidenţialităţii” în sectorul public, blocarea aplicării legii accesului la informaţie poate deveni unfapt împlinit.

IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru

Asociaţia Română pentru Transparenţă a dezvoltat un instrument de evaluare a accesului la informaţia deinteres public în condiţiile în care acest drept nu este reglementat printr-o lege cadru corespunzătoare. Acesta aconstat în realizarea unui experiment de solicitare de informaţii unei diversităţi de instituţii publice. Am urmăritatât evaluarea disponibilităţii de răspuns a instituţiilor publice cât şi a calităţii răspunsurilor oferite.

Cererile de informaţii au fost adresate de diferite categorii de solicitanţi:- persoane fizice- organizaţii neguvernamentale- instituţii de presă- firme private

În cadrul primei etape a experimentului s-a realizat o evaluare a calităţii interacţiunii cu instituţiile întermeni de relaţii publice pe parcursul primului contact telefonic, rezultatele fiind prezentate în Tabelul 1 (notelesunt acordate pe o scară de la 1 – calitate minimă - la 6 – calitate maximă). Detaliile privind elementele luate înconsiderare pentru determinarea acestor scoruri pot fi consultate în Anexă.

Este important de reţinut că scorurile obţinute pentru calitatea relaţiilor publice nu anticipează în modnecesar performanţa instituţiilor în ceea ce priveşte furnizarea informaţiilor solicitate; aceste scoruri trebuie privitemai curând ca nişte note acordate pentru “stilistica” interacţiunii iniţiale. Există totuşi un element luat înconsiderare în această fază, care priveşte într-un mod mai direct problema accesului la informaţie: tendinţafuncţionarilor de a cere solicitanţilor o justificare a cererii lor. Reprezentanţii a 9 instituţii publice abordate,dintr-un total de 17, au considerat potrivit să îi chestioneze pe solicitanţi cu privire la motivaţia cererii deinformaţie, chiar în situaţia în care erau cerute doar datele de contact ale instituţiei.

Page 10: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Tabelul 1

Instituţia

Nota

Interacţiuneşi relaţii cupublicul

Parlamentul României, Camera Deputaţilor 6

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii 5

Parlamentul României, Senat 5

Prefectura Judeţului Olt 5

Prefectura Judeţului Timiş 5

Instituţia Avocatul Poporului 5

Primăria Generală a Capitalei 5

Direcţia Generala a Penitenciarelor, Min. Justiţiei 4

Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii 4

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei 4

Ministerul Finanţelor

Administraţia financiară a sectorului 44

Curtea de Conturi 4

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 3

Ministerul Tineretului şi Sportului 3

Prefectur Judeţului Harghita 3

Ministerul de Interne

Direcţia Generală de Evidenţiere şi Informatizare a Persoanei2

Ministerul FinanţelorDirecţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi PrioritizareaInvestiţiilor

1

Tabelul 2

Instituţia

Solicitant:(ONG, persoana fizică, firma privată, instituţiepresă)Informaţia solicitateScrisori trimise în 25 iunie 2001

Nota

Ministerul pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii şi Cooperaţii

PERSOANĂ FIZICĂ – investigare privindstadiul şi textul ordonanţei prin care sesimplifică formalităţile administrative pentruînregistrarea şi autorizarea funcţionării firmelorprivate (a comercianţilor)

6

Ministerul Dezvoltării şiPrognozei

FIRMĂ PRIVATĂ – informaţii cu privire laprograme de finanţare derulate de minister în2001 şi în care ar putea participa şi societăţi

6

Page 11: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

comerciale.Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii

ONG – statistici pentru cercetători legate deactivitatea CNSAS 6

Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii

PERSOANĂ FIZICĂ – informaţii cu privire laposibilitatea accesului unei persoane fizice lapropriul dosar de Securitate

6

Curtea de Conturi PRESĂ – procedura prin care un reprezentant alpresei poate accesa informaţii cu privire laactivitatea Curţii de Conturi. Ce tip de informaţiişi cum pot fi ele accesate?

6

Parlamentul României, CameraDeputaţilor

ONG – posibilitatea unui ONG de a participa ladezbaterile de legi din Camera Deputaţilor pedomeniile de interes ale organizaţiei 5

Parlamentul RomânieiSenat

PERSOANĂ FIZICĂ- modalitatea de a obţine oaudienţă la senatorul Petre Roman 5

Ministerul Finanţelor,Direcţia ReglementareaAchiziţiilor Publice şiPrioritizarea Investiţiilor

PRESĂ – posibilitatea de a intra în posesia unorstatistici legate de achiziţii efectuate de instituţiiguvernametale în anul 2000. Cîte firme au fostadmise la licitaţii, cîte dintre acestea au avutdatorii la buget, cîte au cîştigat dintre cele cudatorii la buget?

5

Curtea de Conturi PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare aunui caz de politici preferenţiale promovate de oinstituţie de stat

5

Parlamentul României, CameraDeputaţilor

PRESĂ – modalitatea de acreditare a unui ziaristpe lîngă Camera Deputaţilor 4

Parlamentul României, CameraDeputaţilor

FIRMĂ PRIVATĂ – programul de achiziţiipublice al Camerei Deputaţilor pe anul 2001 4

Ministerul Justiţiei,Direcţia Generala aPenitenciarelor

ONG – posibilitatea unei organizaţiineguvernamentale de a se implica in programelede re-socializare organizate de DGP

4

Ministerul Finanţelor,Administraţia financiară sector 1

PRESĂ – statistici ale Administraţiei Financiaresector 1 privind cauzele de evaziune fiscalăsesizate de aceasta în 2000.

4

Ministerul de InterneDirecţia Generală de Evidenţiereşi Informatizare a Persoanei

PRESĂ – statistici ale instituţiei cu privire lanumărul de flotanţi în municipiul Bucureşti,înregistraţi în 2000.

4

Instituţia Avocatul Poporului PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare aunor încălcări a drepturilor cetăţeanului de cătreo instituţie de stat.

4

Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară centrală

PERSOANĂ FIZICĂ - solicitare informaţii deobţinere a formularului pentru declaraţia deimpozit pe venitul globalTrimisă: 15 iunie 2001

3

Page 12: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Ministerul Muncii şi ProtecţieiSociale

ONG – statistici cu sumele acordate de MMSSîn 2000 unor organizaţii din domeniul asistenţeisociale, conform prevederii din 1999.

3

Curtea de Conturi ONG - investigare cu privire la activitateaCurţii de Conturi - dacă desfăşoară un audit alproiectelor finanţate de instituţii guvernametaleşi derulate prin ONG-uri.

1

Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară sector 4

ONG – revenire în cazul solicitării de informaţiitrimisă în 27 aprilie 2001, privind obligaţia de aplăti fondul special pentru handicapaţi şi fondulpentru susţinerea învăţămîntului de către oorganizaţie cu descrierea ataşată.

0

Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară sectorul3

PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de achitare adiferenţei de impozit pe venitul global sau derecuperare a acestei diferenţe

0

Ministerul Tineretului şiSportului

ONG- statistici cu programele şi sumeleacordate de MTS în 2000 unor organizaţiineguv. De tineret şi sport din ţară.

0

Prefectura Judeţului Harghita FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0

Prefectura Judeţului Olt FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0

Prefectura Judeţului Timiş FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0

Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii

PRESĂ – procedura prin care o instituţie massmedia poate accesa dosarele unor personalităţipublice

0

Curtea de Conturi FIRMĂ PRIVATĂ - procedura de verificare saucontrol a Curţii de Conturi în cazul procesului deachiziţii publice şi al licitaţiilor publice.

0

Instituţia Avocatul Poporului ONG – statistică legată de tipul şi numărul desesizări depuse la Avocatul Poporului în 2000 decătre ONG-uri, vizînd ilegalităţi comise deautorităţi publice afectînd drepturile cetăţenilor.

0

Instituţia Avocatul Poporului PRESĂ – statistică din care să reiasă cîtesolicitări au fost depuse la Avocatul Poporului înprimul semestru al acestui an, 2001, ce tip desesizări sau solicitări şi în ce stadiu se aflăacestea?

0

Primăria Generală aMunicipiului Bucureşti –Cabinetul dlui Viceprimar RaduDumbrăveanu

ONG - stadiul dezbaterii în Consiliul General alPrimăriei Generale a Capitalei a propuneriiviceprimarului legată de publicarea pe Internet aanunţurilor de organizare a licitaţiilor pentruachiziţii publice efectuate de primărie.

0

Primăria Generală aMunicipiului Bucureşti

PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de sesizare aunor deficienţe în carosabilul de pe stradaproprie.

0

Page 13: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Scorurile prezentate în tabelul 2 evaluează pe o scală de la 1 la 6 performanţa instituţiilor publice în ceea cepriveşte răspunsurile propriu-zise la cele 30 de solicitări de informaţii. Un număr de 12 cereri au rămas fărărăspuns. Se remarcă slaba performanţă a unor instituţii publice de la nivel local şi ponderea mare a solicitanţilorpersoane juridice (firme private şi ONG-uri) care nu primesc răspuns. Mai mult, unii reprezentanţi ai instituţiilorpublice de la nivel local au manifestat o suspiciune aparte faţă de solicitările de informaţii ale firmelor private,mergând până la chestionarea acestora cu privire la detalii despre afacerile pe care le derulează.

Detalii suplimentare privind desfăşurarea şi rezultatele experimentului pot fi găsite în Anexă, care maiconţine şi o evaluare a paginilor de Internet ale instituţiilor publice cărora li s-au solicitat informaţii pe parcursuldesfăşurării proiectului.

Principalele concluzii ce pot fi trase din acest sumar exerciţiu de evaluare sunt următoarele:- există o mare doză de arbitrar în modul în care instituţiile publice răspund solicitărilor de informaţii;- calitatea informaţiei pe care o pun la dispoziţie unele instituţii publice este deficitară;- legitimitatea acţiunii de a solicita o informaţie nu este încă un lucru de la sine înţeles de către mulţi

funcţionari publici;- există cazuri în care una şi aceeaşi instituţie răspunde extrem de inegal solicitărilor de informaţii,

lăsând impresia unor reacţii idiosincratice faţă de anumite categorii de solicitanţi, fie pur şi simplu dereacţie aleatoare;

- solicitarea unei informaţii “sensibile din punct de vedere politic” (cum ar fi de exemplu situaţiaretrocedărilor de terenuri în baza legii 1/2000) riscă să provoace reacţii adverse într-o măsură mai maredecât solicitările “neutre” ideologic;.

- există cazuri când instituţiile publice renunţă să mai răspundă atunci când nu pot satisface solicitarea deinformaţii din diverse motive (fie nu deţin acea informaţie, fie informaţia cerută este prea complexăetc.);

- lipseşte un standard cu privire la documentele pe care o instituţie publică trebuie să le producă dinoficiu;

- posibilitatea de a avea acces la documente în scopuri de cercetare depinde în cea mai mare măsură debunăvoinţa conducătorilor instituţiilor publice.

Page 14: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

ANEXA

Prezentarea şi analiza rezultatelor experimentuluide solicitare a informaţiilor de interes public

Experimentul de faţă a plecat de la convingerea echipei de lucru implicată în proiectul Responsabilitateprin transparenţă – Accesul la informaţia de interes public în România şi Iugoslavia că dincolo de analiza unorcercetători ai fenomenului, dincolo de contribuţiile iniţiatorilor legii vizate, dincolo de părerile unor lideri deopinie, există o relevantă experienţă cotidiană a relaţiei cetăţean – instituţie publică, uşor de sondat, care arată înmulte cazuri o perpetuare a modelelor comuniste de opacitate şi susţin nevoia aplicării cît mai urgente a unei legi aaccesului la informaţia publică.

Instituţiile de stat trebuie să dezvolte conştiinţa importanţei unei relaţii de colaborare cu cetăţenii solictanţiai unor informaţii de interes public. Doar aşa vor dovedi că înţeleg şi susţin principiile transparenţei instituţionale şinormalitatea ideii de accountability (de socoteala firească pe care cei plătiţi din banii publici sunt obligaţi s-o deapentru acţiunile lor contribuabililor) pe care se bazează Legea accesului la informaţia de interes public.

Ideea simulării de faţă şi importanţa rezultatelor sale ca argument al unei analize instituţionale ne-a fostsugerată de o iniţiativă similară a Societăţii Academice Române publicată în martie 2001 în cadrul studiuluiLiberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe marginea proiectului liberal privind liberulacces al cetăţenilor la informaţia publică. Rezultatele experimentului Asociaţiei Române pentru Transparenţă suntgrăitoare şi atrag atenţia asupra stării critice a accesului la informaţie în România. E adevărat, au existat şi surprizeplăcute şi sperăm ca făcînd publice aceste modele pozitive, ele să fie multiplicate. Dorim să subliniem căexperimentul de faţă nu este un sondaj, el necuprinzînd un număr suficient de mare de subiecţi. Astfel, concluziilepe care le tragem nu pot fi generalizate şi nu reprezintă cazul tuturor instituţiilor de stat existente. În demersulnostru ne-am concentrat doar pe cazuri singulare, alese arbitrar, urmărind caracterul simptomatic al reacţiiloracestora. Am dorit să descoperim anumite idiosincrasii şi practici instituţionale pentru a evalua măsura în carediferite instituţii publice deţin sau nu capacitatea necesară implementării noii legi a accesului la informaţia deinteres public. De asemenea, simularea ne-a ajutat în găsirea unor idei de eficientizare a implementării legii, pe carele propunem în acest raport şi care vor face subiectul unei viitoare campanii de lobby pe lîngă MinisterulInformaţiilor Publice şi mai ales pe lîngă grupul de lucru miniisterial care se va ocupa de normele de aplicare alelegii.

Simularea s-a derulat în două etape. În primul rînd a avut loc o simplă investigare telefonică asuprainformaţiilor de contact (adresă, fax, email, pagină Internet), a numelui persoanei de contact şi a directoruluiinstituţiei, a tipului de departament care se ocupă de relaţiile cu publicul şi a modalităţii de soluţionare a cererilorscrise. Evaluarea a avut în vedere următoarele criterii punctate: tonul pe care s-a desfăşurat interacţiunea (suspicios– 0, neutru –1, amabil – 2), funcţia persoanei care răspunde la telefon (portar – 0, centralista – 1, secretara,funcţionar birou Relaţii cu publicul – 2), dacă această persoană se prezintă (NU – 0, DA – 1) şi dacă pentru a oferinişte informaţii banale, solicitantul este chestionat cu privire la motivaţia investigării sale (DA – 0, NU –1). Toateinformaţiile au fost obţinute de la fiecare dintre instituţii. Trebuie adăugat că solicitările s-au făcut în numeleAsociaţiei Române pentru Transparenţă şi că atunci cînd se cerea motivul, era invocată crearea unei baze de date.Notarea a fost făcută pornind de la principiul unei anumite normalităţi a relaţiilor cu publicul, care presupun un tonamabil, prezentarea persoanei care răspunde la telefon, importanţa existenţei unui personal specializat în acest tip

Page 15: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

de relaţii şi oferirea, fără a cere motivul, a unor informaţii cît se poate de publice. Rezultatele acestui primexperiment se găsesc în Tabelul 1. Punctajul este pe o scară de la 0 la 6.

I

DGPMCNSASPRCD

PRS

MpÎMş

MDP

MFAf

Tabelul 1

nstituţia

Tonul folositîn interacţiunede cătrefuncţionarulpublic

Cine răspundela telefon?

Se prezintăpersoanacare seocupă derelaţiile cupublicul?

Se solicitămotivaţia înbaza căreiase facecerereainformaţiilor?

Nr. telefoanelordate pânăreuşeşti săvorbeşti curesponsabilulde relaţii cupublicul

NotaInteracţiune şi relaţiicu publicul

irecţiaenerala aenitenciarelor,in. Justiţiei

Amabil2

Secretara2

NU0

DA0

2 4

onsiliulaţional pentrutudierearhivelorecurităţii

Amabil,

profesional

2

Secretara2

DA1

DA0

1 5

arlamentulomâniei,ameraeputaţilor

Amabil2

FuncţionarBiroul pentruInformaţiiPublice şiRaporturile cuSocietatea Civilă2

DA1

NU1

2 6

arlamentulomâniei,enat

Neutru

1

FuncţionarBiroul pentruRelaţii cuPublicul alSenatului2

DA1

NU1

1 5

inisterulentruntreprinderi

ici şi Mijlociii Cooperaţii

Amabil

2

Centralista,legătura laPurtătorul decuvînt alMinisterului1

DA1

DA0

1 4

inisterulezvoltării şirognozei

Amabil

2

Centralista,legătura laDepartamentulPurtătorului decuvînt alMinisterului1

DA1

DA0

2 4

inisterulinanţelordministraţia

inanciară a

Neutru

1

Centralista,legătura şefSRJC (?) (lasecţia persoanefizice,

DA1

NU1

3 4

Page 16: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

sectorului 4 funcţionarainformaţii)1

MinisterulFinanţelorDirecţiaReglementareaAchiziţiilorPublice şiPrioritizareaInvestiţiilor

Suspicios

0

Centralista,legătura BirouRelaţii cuPublicul1

NU0

DA0

4 1

MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale

Neutru

1

Poarta, legăturaDirecţiaPurtătorului decuvînt, Relaţii cuMass Media şiRelaţii cuPublicul0

DA1

NU1

5 3

MinisterulTineretului şiSportului

Neutru1

Secretara2

NU0

DA0

2 3

PrefecturaJudeţuluiHarghita

Neutru1

Secretara2

NU0

DA0

2 3

PrefecturaJudeţului Olt

Amabil2

Funcţionar BRP2

NU0

NU1

2 5

PrefecturaJudeţului Timiş

Amabil2

Centralista,legăturaDepartament RP1

DA1

NU1

1 5

Curtea deConturi

Neutru1

Secretara2

NU0

NU1

1 4

InstituţiaAvocatulPoporului

Amabil2

FuncţionarăRelaţii cuPublicul2

DA1

DA0

1 5

PrimăriaGenerală aCapitalei

Amabil2

Centralista1

DA1

NU1

1 5

Ministerul deInterneDirecţiaGenerală deEvidenţiere şiInformatizare aPersoanei

Neutru1

Dispecerat1

NU0

DA0

4 2

Page 17: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

În afara Camerei Deputaţilor, care pare să acorde o atenţie mai mare relaţiei cu cetăţenii şi, aşa cum va reieşi şidin următoarele etape ale experimentului, întregului proces al transparenţei instituţionale, nici una din instituţii nuatinge scorul maxim în acest prim experiment. Totuşi, cel mai slab punctaj îl obţine, paradoxal, una din instituţiileMinisterului Finanţelor - Direcţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi Prioritizarea Investiţiilor, al cărei numeconţine tocmai cuvîntul “publice”. Toate suspiciunile pe care tema achiziţiilor publice le suscită, după scandalurile decorupţie iscate în jurul acestui subiect, sunt potenţate inutil de accesul extrem de dificil al persoanelor din exterior lainformaţii dintre cele mai banale. E vorba totuşi de achiziţii şi investiţii făcute din banul public, inclusiv dincontribuţia cetăţeanului căruia i se refuză orice informaţie. Această atitudine nu face decât să perpetueze obsesiaopacităţii treburilor “interne”. Funcţionarii şi conducerea Direcţiei se dovedesc incapabili să vadă legătura întrecomportamentul lor şi suspiciunea generală care pluteşte deasupra tuturor celor care desfăşoară activităţi în acestdomeniu.

A doua parte a simulării a constat în expedierea unui set de scrisori prin care se solicitau diverse informaţii deinteres public unui număr de instituţii ale statului. Acest exerciţiu testa capacitatea subiecţilor vizaţi de a reacţionaprompt şi eficient, în acord cu principiile stipulate de încă nepromulgata Lege a accesului la informaţia de interes public.Pentru a evalua eventuale reacţii idiosincratice faţă de anumite tipuri de solicitanţi, am derulat experimentul folosindpatru categorii de expeditori: persoană fizică, firmă privată, organizaţie neguveramentală şi o instituţie de presă.Principalii destinatari ai cererilor de informaţii au fost Parlamentul României, diverse ministere şi instituţii subordonateacestora, Prefecturi, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Curtea de Conturi, Instituţia AvocatulPoporului şi Primăria Generală a Capitalei. În cerere nu era menţionat faptul că solicitarea face parte dintr-unexperiment, deoarece am considerat că această informaţie ar fi modificat ritmul normal de reacţie.

Evaluarea şi punctajul acestei etape din simulare au vizat următoarele categorii de informaţie:a. Dacă s-a răspuns sau nu (DA – 1, NU – 0);b. Dacă răspunsul a fost trimis în timp util – aici am folosit grila care va fi impusă de Legea accesului la

informaţia de interes public: 10 zile pentru un răspuns. Dacă soluţionarea cererii a fost extrem de rapidă, sub 5zile pentru o scrisoare a cărui expeditor nu a fost presa, am acordat un punctaj suplimentar. (sub 5 zile – 2,sub 10 zile – 1, peste 10 zile – 0);

c. Forma răspunsului – evaluarea informaţiilor din antetul folosit de instituţie (dacă antetul conţinea informaţiilede contact – adresă, telefon, fax – 1, antet fără informaţii de contact – 0)

d. Conţinutul răspunsului – (răspuns VALID, respectînd acurateţea şi completitudinea informaţilor solicitate – 2,răspuns SATISFĂCĂTOR, care nu răspunde la întreaga solicitare sau face trimitere la alte departamente dininteriorul aceleiaşi instituţii deşi ar fi putut să predea ei mai departe scrisoarea – 1, NESATISFĂCĂTOR,răspunsul care face, de exemplu, trimiteri la texte de lege şi regulamente de funcţionare pentru a argumentarefuzul de a oferi datele cerute, fără a da detalii despre subiectul acestor prevederi şi ce altă modalitate deobţinere a acelor informaţii există – 0)

Rezultatele acestei a doua părţi sunt prezentate în Tabelul II. Punctajele sunt pe o scară de la 0 la 6.

Page 18: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

Nr.Crt.

Instituţia

Solicitant:(ONG, persoanăfizică, firmăprivată, instituţiepresă)InformaţiesolicitatăScrisori trimise în25 iunie 2001

Răspuns?

Datarăspun-sului(nr. zile)

Ce tip desuporta fost folosit?Comentarii+

Dacă s-a primit unrăpuns valid?Au sugerat o alta institutieîn cazul în care solicitareanu facea obiectul lor deactivitate?Comentarii+

Nota

1 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor

ONG –posibilitatea unuiONG de aparticipa ladezbaterile de legidin CameraDeputaţilor pedomeniile deinteres aleorganizaţiei

DA1

28.06.2001(3 zile)2

Fax antet,secretariatulgeneral, semnatsef birouMirceaDunărinţu+ antet fără datecontact0

VALID- trimitere laRegulamentul defuncţionare al CamereiDeputaţilor, art. 50,“şedinţele comisiilor despecialitate nu suntpublice şi art. 52,comisiile pot invita laşedinţe persoaneinteresate, reprezentanţi aiONG şi specialişti.Persoanele fizice şijuridice interesate potsolicita participarea printr-o cerere, care se aprobă decătre comisie. Persoanelea căror prezenţă seacceptă, pot fi ascultate,neavînd însă drept de vot.- 2

5

2 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor

PRESĂ –modalitatea deacreditare a unuiziarist pe lîngăCameraDeputaţilor

DA1

28.06.2001(3 zile)2

Fax antet,secretariatulgeneral, semnatconsultantAdriana Dogaru+ antet fără datecontact0

SATISFĂCĂTOR- trimitere cătredepartamentul despecialitate care se ocupăcu acreditarea ziariştilor şinr. de telefon al acestuia.- 1

4

3 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor

FIRMĂ PRIVATĂ– programul deachiziţii publice alCamereiDeputaţilor pe anul2001

DA1

28.06.2001(3 zile)2

Fax antet,secretariatulgeneral, semnatsef birouMirceaDunărinţu+ antet fără datecontact0

SATISFĂCĂTOR- trimitere către DirecţiaComercială a CamereiDeputaţilor şi nr.detelefon al acesteia.- 1

4

4 ParlamentulRomânieiSenat

PERSOANĂFIZICĂ-modalitatea de aobţine o audienţăla senatorul PetreRoman

DA1

26.06.2001(1 zi)2

Scrisoare antet,semnată şefbirou senatorialOzana Strâmbei+antet fără datecontact0

VALID- expunerea procedurii deînscriere la audieneţe. Semenţionează nr. de telefonşi adresa de contact pentruinformaţii suplimentare.- 2

5

Tabelul 2

Page 19: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

5 MinisterulJustiţiei,DirecţiaGenerala aPenitenciarelor

ONG –posibilitatea uneiorganizaţiineguvernamentalede a se implica inprogramele de re-socializareorganizate de DGP

DA1

02.07.2001(7 zile)1

Scrisoare antet,Cabinetuldirectoruluigeneral, semnatDir. GenMagistratEmilianStănişor+ antete fărădate contact0

VALID- expune interesul DGPpentru colaborarea cuONG-uri în vedereadezvoltării unor programede re-socializare.Informează asuprafaptului că în primele 6luni ale acestui an unnumăr de 3000 depersoane din org.neguvernamentale au avutacces în locuri de detenţiepentru astfel de programe.Sugerează ideea unuicontact direct cu DGPpentru a sonda posibilitateunor proiecte comune.Oferă datele de contact.- 2

4

6 MinisterulpentruÎntreprinderiMici şiMijlocii şiCooperaţii

PERSOANĂFIZICĂ -investigare privindstadiul şi textulordonanţei princare se simplificăformalităţileadministrativepentruînregistrarea şiautorizareafuncţionăriifirmelor private (acomercianţilor)

DA1

28.06.2001(3 zile)2

Scrisoare antet,semnatăsecretar generalEugen Popel+ antet cu datecontact1

VALID- dă numărul Ordonanţeide Guvern vizate şi data încare ea a fost publicată înMonitorul Oficial.Ataşează textul legii!- 2

6

7 MinisterulDezvoltăriişi Prognozei

FIRMĂ PRIVATĂ– informaţii cuprivire la programede finanţarederulate deminister în 2001 şiîn care ar puteaparticipa şisocietăţicomerciale.

DA1

28.06.2001(3 zile)2

Fax antet,semnat purtătorde cuvînt OanaGrigore+ antet cu datecontact1

VALID- referinţă directă laprogramul Phare 2000,Componeneta deCoeziune Economică şiFinanciară, care vizeazădirect iniţiativele privatesub 249 angajaţi.Trimiterea pentru maimulte detalii la pagina deInternet a MDP sau laDepartamentulPurtătorului de Cuvînt, nr.telefon şi fax.- 2

6

8 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăsector 4

ONG – revenire încazul solicitării deinformaţii trimisăîn 27 aprilie 2001,privind obligaţiade a plăti fondulspecial pentru

NU0

0

Page 20: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

handicapaţi şifondulpentru susţinereaînvăţămîntului decătre o organizaţiecu descriereaataşată.

9 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăsectorul 3

PERSOANĂFIZICĂ -procedura deachitare adiferenţei deimpozit pe venitulglobal sau derecuperare aacestei diferenţe

NU0

0

10 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăcentrală

PERSOANĂFIZICĂ - solicitareinformaţii deobţinere aformularuluipentru declaraţiade impozit pevenitul globalTrimisă: 15 iunie2001

DA1

22.06.2001(7 zile)1

Mail -Fara numelepersoanei carerăspunde,sender:Asistenţa, existănumăr deînregistrare0

SATISFĂCĂTOR- se specifică posibilitateade a procura formularul dela orice Admin. Financiarăde sector. (Nu se dauadresele)- 1

3

11 MinisterulFinanţelor,

DirecţiaReglementareaAchiziţiilorPublice şiPrioritizareaInvestiţiilor

PRESĂ –posibilitatea de aintra

în posesia unorstatistici legate deachiziţii efectuatede instituţiiguvernametale înanul 2000. Cîtefirme au fostadmise la licitaţii,cîte dintre acesteaau avut datorii labuget, cîte aucîştigat dintre celecu datorii la buget?

DA1

02.07.2001(7 zile)

1

Fax antetDirecţia deRelaţii Publice

şi Comunicare,semnat şefServiciu Relaţiicu Mass Media,Dorin Ţigănaş+ antet cu datecontact1

VALID- conţine prevederile legate de achiziţiilepublice, trimiteri şi textdin Ordonanţa de Guvern12/1993. Specifică faptulcă doar persoana juridicăcare achiziţionează eobligată să ceară şi săverifice documentaţia cuprivire la plata taxelor şiimpozitelor celor caredoresc să participe lalicitaţie. Se face deasemenea trimitere la nouaOrdonanţă de urgenţă aGuvernului nr.60/2001privind achiziţiile publice,care prevede aceleaşireglementări. Din răspunsreiese că MinisterulFinanţelor nu deţinestatistici ale datelorsolicitate.- 2

5

12 MinisterulFinanţelor,Administraţia financiară

PRESĂ – statisticiale AdministraţieiFinanciare sector 1privind cauzele de

DA1

02.07.2001(7 zile)1

Fax antetDirecţia deRelaţii Publiceşi Comunicare,

SATISFĂCĂTOR- deşi răspunsul conţineimpresionante date şistatistici, dovedind faptul

4

Page 21: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

sector 1 evaziune fiscală

sesizate de aceastaîn 2000.

semnat şefServiciu Relaţiicu Mass Media,Dorin Ţigănaş+ antet cu datecontact1

că au o evidenţă foartebună a

cazurilor soluţionate, perol, înregistrate etc, nu seînţelege dacă sumelevehiculate, au fostrecuperate. E vorba de miide miliarde lei şiîntrebarea dacă au fostrecuperate sau pierduteeste chiar relevantă.- 1

13 MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale

ONG – statistici cusumele acordate deMMSS în 2000unor organizaţiidin domeniulasistenţei sociale,conformprevederii din1999.

DA1

26.07.2001(31 zile)0

Scrisoare antet,semnatăDirector generalDumitruCălinoiu,+antet fără datecontact0

VALID- invocă principiultransparenţei respectat deMMPS, conform legii 34/1998 (prevederea la carese făcea eronat trimitereaîn solicitare) şi ataşeazălistele cerute, publicate înMonitorul Oficial cunumele instituţiilor,judeţul şi sumele primite.- 2

3

14 Ministerul deInterneDirecţiaGenerală de

EvidenţiereşiInformatizarea Persoanei

PRESĂ – statisticiale instituţiei cuprivire la numărulde flotanţi înmunicipiulBucureşti,înregistraţi în2000.

DA1

13.07.2001(18 zile)0

Scrisoare antetsemnată ŞefulDirecţieiGenerale, col.Nicolae Ionel

+ antet cu datecontact1

VALID- răspuns studiu de caz:potrivit HG 113/1997"beneficiarii datelor din

Registrul permanent deevidenţă a populaţiei pot fi agenţii economici şi altepersoane fizice, însituaţiile în care prezintădovada unui temei legaljustificat". Scrisoarearăspuns solicităprezentarea temeiuluilegal justificat pentru a dacurs cererii. Rămîne devăzut dacă această HG vafi anulată în momentulintrării în vigoare a Legiiaccesului la informaţia deinteres public.- 2

4

15 MinisterulTineretului şiSportului

ONG- statistici cuprogramele şisumele acordate deMTS în 2000 unororganizaţii neguv.De tineret şi sportdin ţară.

NU0

0

Page 22: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

16 PrefecturaJudeţuluiHarghita

FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii "Lupu".

NU0

0

17 PrefecturaJudeţului Olt

FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii"Lupu".

NU0

0

18 PrefecturaJudeţuluiTimiş

FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii"Lupu".

NU0

0

19 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii

ONG – statisticipentru cercetătorilegate deactivitatea CNSAS

DA1

29.06.2001(4 zile)2

Scrisoare antet,semnata depreşedinte Gh.Onişoru+ antet cu datede contact1

VALID- apreciază interesulorganizaţiei faţă deactivitatea CNSAS.Solicită delegarea uneipersoane acreditate deorganizaţie pentru adiscuta cu reprezentanţiiCNSAS în vedereastabilirii posibilităţilor desatisfacere a cererii.- 2

6

20 ConsiliulNaţionalpentruStudierea

ArhivelorSecurităţii

PERSOANĂFIZICĂ –informaţii cuprivire laposibilitateaaccesului unei

persoane fizice la propriul dosar deSecuritate

DA1

29.06.2001(4 zile)2

Scrisoare antet,direcţia decomunicare,semnatăDirector

Comunicare N.Popescu+ antet cu datecontact1

VALID- se cere lista deinformaţii şi documentenecesare pentru accesareadosarului personal

+ o a doua scrisoare,20.07.2001 prin care seanunţă declanşareaprocesului de solicitare adosarului de la SIE, SRI şiMapN. Se solicită din nouinformaţiile personalepentru satisfacerea cererii(2 scrisori!)- 2

6

21 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii

PRESĂ –procedura princare o instituţiemass media poateaccesa dosareleunor personalităţipublice

NU0

0

22 Curtea deConturi

PERSOANĂFIZICĂ -procedura desesizare a unui cazde politici

DA1

27.06.2001(2 zile)2

Scrisoare antet– semnatapreşedinteleCurţii deConturi, Ioan

SATISFĂCĂTOR- invocă insuficienţadatelor furnizate desolicitant. Face trimiterecătre Consiliul

5

Page 23: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

preferenţialepromovate de oinstituţie de stat

Condor+antet cu datecontact1

Concurenţei pentrusoluţionarea unor astfel dcazuri.- 1

23 Curtea deConturi

FIRMĂ PRIVATĂ– procedurade verificare saucontrol a Curţii deConturi în cazulprocesului deachiziţii publice şial licitaţiilorpublice.

NU0

0

24 Curtea deConturi

ONG - investigarecu privire laactivitatea Curţiide Conturi - dacădesfăşoară un audital proiectelorfinanţate deinstituţiiguvernametale şiderulate prinONG-uri.

DA1

11.07.2001(16 zile)0

Scrisoare antet– Direcţia deControl UlteriorII, Divizia a IV-a demetodologie decontrol-audit,raportare şiperfecţionare apregătiriiprofesionale,semnatăconsilier deconturi, MarinŢole+ antet fără datecontact(s-a primit un

telefon anterior,pe 4.07 princare se solicitaudatesuplimentare)0

NESATISFĂCĂTOR- face trimitere la legea defuncţionare a Curţii deConturi, 94/1992 şi lacapitolul III, Secţiunea 1 aactului menţionat. Nuexplică prevederile acestuiact şi ale secţiuniiinvocate. Nu se înţelegelegătura cu solicitarea deinformaţii.- 0

1

25 Curtea deConturi

PRESĂ –procedura princare unreprezentant alpresei poate accesainformaţii cuprivire laactivitatea Curţiide Conturi. Ce tipde informaţii şicum pot fi eleaccesate?

DA1

26.06.2001(1 zi)2

Scrisoare antet– semnatapreşedinteleCurţii deConturi, IoanCondor+antet cu datecontact1

VALID- trimitere la paginaInternet. Pentru informaţiisuplimentare, e necesar cainstituţia de presă săsolicite prin cerereacreditarea unei persoanecare să poată contactadirect conducerea Curţiide Conturi.- 2

6

Page 24: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

26 InstituţiaAvocatulPoporului

ONG – statisticălegată de tipul şinumărul desesizări depuse laAvocatulPoporului în 2000de către ONG-uri,vizînd ilegalităţicomise deautorităţi publiceafectînd drepturilecetăţenilor.

NU0

0

27 InstituţiaAvocatulPoporului

PERSOANĂFIZICĂ -procedura de sesizare a unor încălcări adrepturilorcetăţeanului decătre o instituţie destat.

DA1

26.07.2001(31 zile)0

Scrisoare antet– semnatăAvocatulPoporului, PaulMitroi+antet cu datecontact1

VALID- trimitere la Legea35/1997de funcţionare a instituţieiAvocatului Poporului.Explicitarea modalităţii desesizare a încălcărilordrepturilor sau libertăţilorcetăţeneşti ale persoanelorfizice de către autorităţileadministraţiei publice.Programul de audienţe.Ataşată o broşură desprerolul şi competenţeleAvocatului Poporului.- 2

4

28 InstituţiaAvocatulPoporului

PRESĂ – statisticădin care să reiasăcîte solicitări aufost depuse laAvocatulPoporului înprimul semestru alacestui an, 2001,ce tip de sesizărisau solicitări şi înce stadiu se aflăacestea?

NU0

0

29 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti –CabinetuldluiViceprimarRaduDumbrăveanu

ONG - stadiuldezbaterii înConsiliul Generalal PrimărieiGenerale aCapitalei apropuneriiviceprimaruluilegată depublicarea peInternet aanunţurilor deorganizare alicitaţiilor pentruachiziţii publiceefectuate deprimărie.

NU0

0

Page 25: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

30 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti

PERSOANĂFIZICĂ -procedura desesizare a unordeficienţe încarosabilul de pestrada proprie.

NU0

0

Din 30 de cereri de acces la informaţie de interes public, am primit răspuns la 18, adică la 60%. Printre celecare nu au răspuns se numără Prefecturile judeţelor Harghita, Timiş şi Olt şi Primăria Generală a MunicipiuluiBucureşti. Instituţia Avocatului Poporului a dat un răspuns întîrziat, deşi foarte bine documentat. Totuşi faptularuncă o lumină defavorabilă asupra eficienţei activităţii acestei instituţii a cărei raţiune de a exista constă tocmai înrelaţia cu cetăţeanul. Toate instituţiile cotate cu 0 puncte în Tabelul II, în care sunt prezentate rezultatele prezenteisimulări, ar trebui să-şi înfiinţeze sau să-şi îmbunătăţească birourile de relaţii cu publicul, pentru a putea face faţănoilor reglementări ale Legii accesului la informaţia de interes public.

Punctaj maxim au obţinut instituţii ca Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii,Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Curtea deConturi. Acesteau au răspuns într-un timp extrem de scurt, pe un suport cu antet avînd datele de contact şi oferindinformaţia solicitată. Acolo unde aceasta presupunea un text de lege, documentele erau ataşate. Scoruri de 5 şi 6,adică punctaje care indică o anumită prestaţie conformă cu performaneţele cerute de la instituţiile publice de Legeaaccesului la informaţia de interes public, au avut doar 8 răspunsuri din 17, adică doar 47,05%. De remarcat ar fifaptul că aceleaşi instituţii fac punctaje diferite pentru solicitanţi diferiţi: CNSAS atinge scorul 6 în două din treicazuri – răspunzînd doar organizaţiei neguvernamentale şi persoanei fizice, nu şi reprezentantului presei. Curtea deConturi atinge de asemenea 5 şi 6 puncte în două cazuri, în celelalte două unde e vorba de firma privată şi deorganizaţie neguvernamentală are doar 0 şi 1 punct. Acestea sunt reacţii idiosincratice şi probabil revelă maidegrabă anumite relaţii ale respectivei instituţii cu categoria din care provine solicitantul, decît incapacitatea lui dea răspunde conform normelor accesului la informaţia de interes public.

A treia parte a evaluării instituţionale întreprinse din perpectiva prevederilor Legii accesului la informaţiade interes public este o trecere în revistă a calităţilor şi defectelor paginii de Internet a respectivelor instituţii. Amfolosit pentru aceasta o parte din criteriile din art. 5, al.1 al legii mai sus numite, care stipulează că fiecare instituţieare obligaţia de a comunica din oficiu următoarele informaţii:

a. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţieib. structura şi organizarea instituţiei, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare şi programul

de audienţec. numele şi prenumele persoanelor din conducere, numele şi prenumele funcţionarului responsabil cu

difuzarea informaţiilor de interes publicd. coordonatele de contact ale instituţiei, denumire, adresă, telefon, fax, email, pagină Internete. sursele financiare, bugetul, bilanţul contabilf. programul şi strategiile propriig. lista documentelor de interes public pe care le deţin

Page 26: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

h. lista categoriilor de documente produse şi/sau gestionate potrivit legii (inclusiv cele secrete)i. modalităţile de contestare a deciziilor autorităţii pentru persoane ce se consideră vătămate în privinţa

dreptului de acces la informaţie.Avînd în vedere că ultimele două puncte ţin mai degrabă de consecinţele implementării legii, fiind nerealist

să ne aşteptăm ca ele să fi existat anterior, şi pentru că multe din paragrafe conţin o întreagă serie de criterii deevaluare, am acordat atenţie doar unora dintre aceste prevederi. Am urmărit în primul rînd dacă instituţiile dinTabelul II au sau nu pagină de Internet. Apoi s-au evaluat date precum informaţiile de contact; prezenţaprogramului de audienţe şi al datelor legate de persoana de contact; dacă au sau nu o adresă de email pe care se pottrimite cereri, plîngeri ect.; dacă există publicată electronic legislaţia sau regulamentele de funcţionare aleinstituţiei; dacă există documentaţie online; organigrama; bugetul instituţiei; anunţul licitaţiilor publice programatede instituţie; dacă pagina este actualizată; dacă site-ul are şi versiune engleză. Fiecare dintre aceste categorii deinformaţii au fost cotate cu 1 punct dacă îndeplineau condiţiile şi cu 0 dacă ele lipseau. Punctajele sunt pe o scarăde la 0 la 10, nici una din instituţii neatingînd scorul de 10. Cea mai bună pagină de Internet, la o distanţă calitativădestul de mare de celelalte o are Camera Deputaţilor a Parlamentului României.

Page 27: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

N

Cr

1

2

3

4

5

6

7

8

Tabelul 3

r.t.

Instituţie Pg.Interne

t

Infocon-tact

Program

audienţe şi

numelepersoan

ei decontact

E-mail

Legisla-ţie /Regul

a-ment

defuncţio-nare

Documen-taţieonline

specificăactivităţiiinstituţiei

Orga-

nigra-mă

Buge-tul

institu-ţiei

Anun-ţul

licita-ţiilor

publice

Actu-

ali-za-repg.

Versi-uneengle-ză apagi-

nii

Nota

ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor

www.cdep.ro

DA-doar

e-mail1

DA1

DA1

DA1

DA+ text legi

votate1

DA+memb

rii1

NU0

NU0

DA1

DA+france-ză1

8

ParlamentulRomânieiSenat

www.senat.ro

DA1

DA1

DA1

DA1

NU+ o listă aproiectelor votate

0

DA1

NU0

NU0

DA1

DA+france-ză1

7

MinisterulJustiţiei,DirecţiaGenerala aPenitenciarelor

www.anp.ro

DA1

NU0

DA+listăemail1

DA +

norme

europene1

DA1

DAneno

mi-nală1

NU0

NU0

DA1

DA1

7

MinisterulpentruÎntreprinderiMici şiMijlocii şiCooperaţii

www.mimmc.

ro

DA1

DA1

DA1

DA1

DA+ legi,

consultanţă1

NUsecretari destat

0

NU0

NU0

DA1

NU0

6

MinisterulDezvoltării şiPrognozei

nuexistă

0

MinisterulFinanţelor(nu existăpagini deInternet aleAdministraţiilor Financiaresau ale altordirecţii)

www.mfinant

e.ro

DA1

NU0

NU0

NU0

DA+

consultanţă

contribuabil1

NU0

NU0

DA1

DA1

DA+

france-ză1

5

MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale

nuexistă

0

Ministerul deInterne,DirecţiaGenerală deEvidenţiere şiInformatizare

nuexistă

0

Page 28: 2001 ti -brosura foia--adf

A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A

a Persoanei9 Ministerul

Tineretului şiSportului

www.mts.ro

DA1

NU0

NU0

DA1

DA+

legislaţie1

DA1

NU0

NU0

DA1

DA1

6

10 PrefecturaJudeţuluiHarghita

nuexistă

11 PrefecturaJudeţului Olt

nuexistă

PrefecturaJudeţuluiTimiş

www.banat.roprefectu

ra

NU0

NU0

DA1

NU0

NU0

DAcondu-cerea1

NU0

NU0

DA1

NU0

3

13 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii

nuexistă

0

14 Curtea deConturi

nuexistă

0

15 InstituţiaAvocatulPoporului

www.avp.ro

DA1

NU0

DA1

DA1

DA1

NU0

NU0

NU0

DA1

DA1

6

16 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti

www.pmb.ro

NU0

NU0

DA1

NU0

NU0

DAcondu-cerea1

NU0

NU0

DA1

NU0

3


Recommended