... c_~---

,"t~-< '

s.

. i

1

:"

,1,

1

\1

S.N. LAZAREV

'K"-RMASA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR

I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI'"

;~

I.S.B.N.: 973..5 .

'"",,- "<,,,,--,,"~""H-"""'~ -~. .., ,-..=-~=\

S.N. lAZAREV

KARMASAU ARMONIA DINTRE FIZIC,

PSIHIC ~I DESTT~

~'1\

~'~\

"

tt-

MOLDOVA

r''" .

.

1

.(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III"Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1 (:;111"111/''''''''0\1'' IJ)/) 1

;:, 'Toate drept~n'e asupra acestei .edq" apartin EdlturllM,,!dm'lI- la~l - (,(,00

!

....

~.

""':- ,'<"',,,-.-',." .,," .'>";:: ~;\;'~>_:;-::,

.,~'.

"

..,.."

,', ..

"",~'i:'.o~\",:;.i''''Oii~

.',~

....

'"

::'i.

S.N LAZAREV

KARMA ilSAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I

" DESTIN" "

Traducere. prefata ~i note:'

Hie J;>anilov

1t

,.

: ~mlll'III~I~B.~:~~~~ASI

~MOLDOVA

1

\

il

. ,

"

, l,..! ..

.1

~.,~.j

JI

, )

/1 1

f

~I;t

.

~o'..;..

~..

, .<'10.

;'

.t.\o~'

"";

- .

IS.B.N: 973-572-019-J

....

, 1.

PREFATA

/~

Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/0 inde/ungatariltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd\'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\JaI/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vcihiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriielahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atiiJill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest

'lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll

,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlutllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.

$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/

"' Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-illargume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntregedijfChl/ Jilo,vofiei materialiste afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte

;'.'.

,grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. AutorollucmriJ, . Serghei - Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiein~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care arPI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupradiagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul"

.hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,de f°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, lacare recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, unpacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv douall1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii

1

,!j,

.'

rJ

.(;

. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini...A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe ScLazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se.aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt.cont!nuqre nesçhimbatii. .

Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comunautoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, aelahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai

.Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial alecelellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li

. ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorileprimordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestoraconsfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa!If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a deauforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!orrezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-adovedlt afi nepuÜncioosii. . ..

.\

CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca

. o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.pstructura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar ()slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1).lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiutade <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, .de fapte- reak dinpr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\.convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demultavreme COTl4I11llfr!lenoastre: '.

'

.

-Ne put:m .DqJ:fÇ,vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara

sa ne operam? ,

Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum?Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a

.il'!f(Jrmarieiereditare? ' .

.Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi.

ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,'.

.

1

~..,.",,'-,'~

t,;'f

..'

.1.'

.........

1 7

Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI/ff1:lpulsarcinii7

.

Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .

Învataturi'i.z.

Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii?È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva.

. lor?, : "'/. .

Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine?$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .

. ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sauArmonill dintre fizic, psihic,

.spirit.§i destin" afirmaca are O.

mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mititeÎn:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor maigr~ave holi,dar ijia celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i ade.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla Înnoi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (Înbine .sau . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale.pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçeintel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentrup~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre

"core.çJJUnzatoare . .l'au un camportament. .etic irepro§ah!l:

~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcesteicarfi, civem tati, Însa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu

. [Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # alrestahilirii .sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. puteavindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe

.nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate În karmafiecrfruia dintre no,i.

.~

KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i.

idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea /1{1.

.

,\

/lie Danilov.

...

~.

l'.~

\'".\,~~. ,

'

<.

- \'. :-:1'

~ .":

8

,S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti

".

,;

. Cuno~~ ~st mecan~$m.(10/ scopul cdrlii apesta :fi este), omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. .

. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii. :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil

indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi laf:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul uneiprofunde ~ penculoase crize spiritual-morale.

.,

,.

,'

. .

pin partea autorului

. .,:,

, i

"~ ;,-"

Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti.f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~ud~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau

;i.r#L~ nutrip.sentimentenegativefatiide c~vasau d" cÎneva.'

"<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care

~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID"\U1iversulbioenergettcii, ,-

"f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e

,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia

~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~

. .'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent', lumll,mcof!Juraware,.,pnn;:

,

\

_

:

.

'

.

~.,

'~.

'.

.'~,

.'

.

',

J.;

'

,

el..,

eg,

er,

eitlegilor a..

ceste.

..

,

.",ia,Prin. '

". ,', :

erarea in

.

dividului ca.parte

''''lntegfilDtaa structum umvers'ulul.' , ,

~f; . L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le:,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira -,

'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprinsCIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~ tragica

'..

1 ","

,;.

.~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~idespre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta În faptul ca vasul se

:<mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va,

salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase

decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Celemai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu lesimiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului

~~

~..

':'"

~.~"

1,yj

.1'. 1: !

1

111

. , '.

'1"

"

/.

,.," ,./.

11 ....

~.

\~

,." ("i-' .

,

JO'";;""

\'

~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces seafla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tcastâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor

, ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritulnostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea

"spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,,

'Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structuriibiocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.' C

",PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În

'

-fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii unpericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nuspre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i

" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unorsarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În faradilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În

, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentrusparta oamenilor~iviafaUniversuluf ' ,

,

" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,

de

,_

Vl

,

'n

,

a

."

con,du

,

ciit

,

O

,

r

,

' auto

-

e

"_

s

,,

'

,,

.'

,,',

ezat

,

l

,

a v

,

0

'

lan

,

'

,

,.,.

le,

g,

a

'

dao

..

Ch

.

l

,

'

,

'

, .o..

i

, _

se'aratii. j'Je ce pedala sa ap entru; a acce1era ~i cu aceasta seÎncheie' instruirea sa ca er.Camacel~i este ~i nivelul'CU1IO$tinteloractuale În d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!carepot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! depiPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~colidifera'una de cealaltamlmai prin

"marca ma~inii" ~i prin."capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa custudierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aieatitomobiIuluL" ,

" '-.",

Fii.ramteJegerea Jumii Înconjuratoare, a propriei persoane,rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticilpot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului

, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor decomportament În ,sfera spiriinlui.

',

~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-amvazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura

:'t

\" f

Il-

w<~:~' ,'. .' din cei ce vor citi cartea, sa"",

. '';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, .' 10S nu numai pentru,''''ou'' .' ' 'A t IUCTU este pencu

'. . .'?'~a la fel ca_mme. .~esfrivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I

,'amuI care ar Incerca dmbl me se poate ocupa numal:~:pentru rudele acestula. De aceste pro eau anumite puteri ~i 'care,.,

" trâns de oamem care"

i':un cerc, foarte res . - re tire În acest domemu.'.

'~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p -~ Îh carte fapte n~teptate ~I cui~> În fine, multl cltlton v?r gas -'dulla scene din literatura"". 1.

Il'te care-I vor tnmlte cu gani:~totu mso ,,.

.,-,'

, ,',:S.F . . -t VI

.5-aJ: par- ea de incredibile..'

"" '." t °1 onca' ,<, Eu Însa sunt cerce", or ~ , ,

.' va- asigur ca ele:t'I, ,'

,"1 "le la oare amaJuns,

"

,

-Xfaptele expusesau conc UZIl- 1. 'firIDatii.. nu o. data de'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con ,

::~ezultatele activitiitii mele. 'j,',~':'

, ."

l

i

!

~

. .:.~

,

.-

~' "",,:,'-, '

,

'

"

~",;,t".'

\\

~

....

IL

1~'

,",/-

.

")1

~8,

l

' 1,'i,

1

\',~

,

{.

j,

CÀPITOLUL 1

...

'",

.', ,,'

"

,

.

Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i',istoria 4ezvolt4rii acesteia.

/' ,:r

, "Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI!,mime""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daralvi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se&J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i

.

. ~a acesr dar lÎ sII i-l, dea pe acela de a-§i vedea,. propriik pl/cate", .' '

".

,. .' . .

,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLaufost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0intelegerefilosOficà a lumii cât ~ deconfirmarea tIfà echivoc,inactivitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.

,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fataomenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea saunerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,

'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datorescdezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci defactori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar

. În om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC

.----

~

1

..

1

.''l'#

..'...

/4

",'dffioo,decat sâsOhimbilumeaÎn . w,'",

'

,prezell.t

,

de pârghiile" 1", conJuratoare, Noi'nu 'dis pun

:-"

":,

.mod!]

,,

"

InIJoacele ~i sist' 1ID

.1 carea radicala a mo du' l '

~me e necesare ,

,.." noastre' " ' w nostru de gând'~"u" ..

. ".a ~pmtualitapi noa,;;tre

C., Ire, a concepJ:iiJpr

" contemp,

oram sunt, ' l '

'~Ie . propuse de fil~'

'., r ." d

ID ce nIaI feric't'

"""",II

"econsl. erare a bagajului,

'. 1 caz, 0 IDcercare

".~. eforturiIe ar trebui C

, anal '

qmo~tmtelor noastre În timp, '

,

'.iiiI d'

IZatespre Întele' l ',

c~c, or" e autoperfecponare Ca sa '.

gerea mnii,spre cautal'~'

, ,exerclta 0 influen'a '., pop schlmba lumea ca w"

.'

Înt "

,asupra el trebuie ',' ' sa pOJ:l

. rucat În(elegerea lumiire ' .' ~' , mal mtâi s-o În(ele";.

.J\deseori ',prezIDta mceputuI h' ."

0-

'. w ,

avem 0 reprezentare defo '.'sc Imbarn ei. '

,sa ~ subordonâmorb~e c' drmd'

afa despre lume Încercând "

çilStru,

!8âJ!du.ne totod t"' an. e fapt noio distru,

'

grad 1 d '

, a a, ~Ipe nOi Ar treb '

"gem

.' u' ependentei n

'

O,

astre fa'", ,d

'' 1

"p!Sa ne con~ti,

",

entizâm " .1

cuno~tem 1 giI d ',. ta e ume §I leg t d'> ' ',

,Cercetâr~e ;e~~eCJllte ~iilte;lZâ ~i se d

,

èivOlt:I~::~asta, sa '

,

asu '

,

'

e electuez sunt ".

pra Întelegerii Ii ceea''

onentate În primu! rand' ,

subcon~tiinfa, Universulce reprezmtâ omul, con~tiinta'

,'"ESte. ,timpul sa t~:rtmtâm r'

',' ', pomltIva confOnTI careia "

.l'

a,

re.prezentarea materialistâsafiziqi; 'Omul est"

omu, mcepe ~He sfii~~te cu e 't

c l '

, ,'

e ,;un slstem rofi " XIS enta

omp ex dl!1care doar .t . "OrmatIv-energetic foan95 98°1

.

" '

, ,ca eva ptocente 1 "e

,',- /0 teprezentând- ' "

,".1 constItule co rp ul fi '

sub""

, 0 straturile mfi' ,ZlC,,

con~tIentului atat de ne ,0rmatIv-energetice ale,

0 - d ' cunoscutenouâ c .U '

",CUPM ~-ma de probcmele s' w."

a ~I mverspl ÎnsU~Î,

bohlor, caut IDprimul rân danatatu

,

umane ~Ide.preveltir

data' ' cauzeleapari';e' "_..1.ea

., ,~convi\1gde necesitatea;.. 1ace~t':'.'" ~i defiecare

1?teJ-ectuaie a omu,

lui. Din P' au.ate 0-perfecponaru spirituale ~;

Slstem unit dru prezent nu diS

, , ,ar e cuno~tinte c'

. punem de un

,VlrtU~le bioenergetice tara ~:'

sa ,~p'ermitii sa descfftâmPoslbdltatile' bioenefge '; '.. , pnCIDmm nu oame n 'f

d ' "..cu sunt amt de ',- - 1 or,

acest omemu trebuie fiicutâ ,man, mcat patrundeœa'În

trebUle ÎnceputaPri

,cu multâ prudenta Înmod grad t.

Întel ',n promovarea

' eticii '

a ~Iegerea lumii cOns.tituiecel mai b ' umarie. Etica ~i

anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa

proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care

cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea'VlnmentulUl spiritual .' acestel

, ~I al transformârilor,

1

F

Lc." ",-,._"

--

,

,

",','- .-

,"",

"

~i,

'1i:f["

1.

.15.,..

""ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel

de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara.,',-

, Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi. ~amenilor, sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare aacesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor,sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înaltaautodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului

, ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia, obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte

ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care suluastiizi În fata fieciirUi om, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au

,

intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1 ceea ce senume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, ' "

Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJlÎn~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuindirecpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- caam simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e maiirnportantâ decatacumularea ~idezvoltarea capacitatilor.

. '. ,

Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acestapoaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnsticapof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt unimpact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiiaÎn cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile Industanului", pe caream

. citit-0 prin anii ~aptezeci,.

, Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cuurm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-apovestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupacum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foanebogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul dincei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'le rege. -Îngrozit,regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresantInteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Începutsa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda

'.

\ ,~,:.:"~

. ~

16

tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' ."pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l stat.ea in putinta

Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm 1 .ID ~l a de~cendenplo

,

r,

sât""unn

" ai ~,, p at. regele ~l-a pie d . Ir

'

'~u s s-au ri,sipitprin intreaga mdi'r /u,' onul i~r

. DrumUI '~x. e."

, meu rre bIOenergie a tre' '

metodelor magiei ~i mltnn .""

cut pnn~(erea, pap

"

lI1ari~i ale vrac,ilar Am

9 --~cil' ,

'~t'~l a prac.fIcIlor tâmad

-

uito.riJ,

.0','

rD fi. a ont molt pnn tara '. .

.

e, écare dat! cânct analizlim ..- ! ~I~~amstudiat.;

cunosc C8UZ11'pl'imordial' - ~lDfonnatlenoua doreamsi

n~ . .1

a, sa, Inteleg 'tare .-" .r<rolnor familiale,de,ce exista n "', est.e Izvorul~edltare...

. , '

aml1ucare se SUng~f boli-

-', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c - ,'- ,.'acestel infonna~i Ea tJ:

, 'eb' . a g!'nele,

n'

u pot constItui SIJrsa' nUÎnaiprin

,

inte~ediulc~lesa S

ie

,

fi piistral: ,i transm,

is,u~ilor,

fI. / ;

',' amAUnor. Când aee t" . ,.a ns un anUmlt nivel uu " '-', - as "convlDgere agiisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si!GCest roi, piistr~a,

~i.tranSltlit .fi

strq~n~are indeplinesc:en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap~ dm generape 'inc:mltate, le-am numit,

SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu. mijloculanilor (jptzeciln- 8znit

ative .stabJ~~,de pelabIOenergeticuman. -

~' : .

am c','$â 1~'14entiiic\in cântpul

- -Am.te~it IICestJuCi'!iJabiaIain '-,

u', . " .l~tamplator, ,La institiUUJ dGeJ:',f!J1Qnu1uJ l~abSolut

bIOen~getiçieni JJI<oalli .e ,~edicln!, Nr, 1UIlIfldin' complicat.LBolnavul av.::

sa:l a:t :sa,- lâmureasciuli cazr~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~.saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, ~ 0 anUffiJtapenollditde'timp,

, Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat- '. ",

~,IIu"inare". Cântpul moale .cie

ID ~~ntinuare poate. .finumit>" JDte1pretatintotdeauna ca '" . va. ,~bolnavului,'pe carel~am-f .' 1 ti ". porpune vida, a de 't ..,,~ .e as c, amslm~t ca reac~oneaza l ' .

vern u.wU'-o datimâiniJe ni~te structUti, puterni

a lntervenpa mea, 1iim'team,cu~pului, ,) , 'cI' care traversau locu1 SÎnCopei

. "Momentan mi s-a schimbat in .-' .avusesem pana atUnci: caca, -, treaga repcezefttare ce-o~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a

~pulUl prin careoie produc . l

decare producea

defofIDareaj, "

'eaupter nie de energie.

~"';";'>,

.

",

.

,

'

,

' /1

".~" Vi - ,'.-",' "

"

i

!

,

"

J

t

Ii

17

, Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numimboala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt amarcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se

;\

.materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,

" ci sa ~i previn bolile. ' ,

"Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie

, instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor"maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de

i .medicd~ente, ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~

ce cre ...,;---'-"'-.' ",".-. -.Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat caaceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cuÎncetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu secircumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilorIi se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul segâsesc Într-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune esteextrem de variata. Deformârile observate ale structurilorcampurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu

. atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,.faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile

,

~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~.. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legaturadialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteazareciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate

, În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actionaasupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât maad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte maisenzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiitiale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectieiunor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrezvirtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unorobiecte din lumea nevie ~ial altor cercetari.

---...

,,;j

18

";"

, La Îl'ICep"1Iam lucrat cu metodele traditionaleale influentariibioenergetice.

În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor,fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere ÎnÎnsânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-otratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!niimele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteaupricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii.I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut samânânce, de~i de câteva zile refuza brana.

\

~,

Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~ioperând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-ataiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Începutinfectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticelenu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupacâteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de acÎn ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta interveniseameliorarea sanata~i.

. .'

CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mii-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilororientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergeticaasupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatreaceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 staredepJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflânddespre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dusin mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sapaleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodouaminute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia aprimit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Începutsi, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afarapericolului. , '

Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,. ,apoi au inceput complica!iile -meningita ~i congestie pulmonara,

: r.':~'I_,'~- .

;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta"I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face\~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se(.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea1}tiipot fi de folos În acest fel.'Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine..

'- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.

- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a

,

f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de:':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a

;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce

',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era( ,

e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am. ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam

;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cutncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~iil fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii

Ie-am depistat nici eu Însa am reu~it sa-i restabilesc vederea.A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste

.cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea afost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIUadministrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa

'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri derinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou amvindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avutnici un efect, in timp ce eu -am reu~it.

( ,

Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâorganele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organintr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire facparte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri aiomului. ' 1

19

,~i

20

~.

.Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand

mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat caorgamsmul uman - este, un. sistem unitar

Înc'ITe sanatatea,destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile.lntâlnind-o pe

~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfectsanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametruluidestin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,lamari neplacen.

. Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatateconcentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~slngur punet nodal al sistemului

"om" ~i le-am distrus pe toatecelelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu 'am Îndepartat cauza boliisale ~Ie~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. Am ÎntelescâtrebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça sistem unitar.Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze realeeare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!.

./Dupa cum au demonstrat-o teste]e,

cauzatuturor neplaceriJorpa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei petatal sau m tImpul SarelnlLAcest lueru a detenninat deformatiastructunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i.destlnulfiicei.

('.

.În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta

~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~aaeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~ofa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate abtmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~cate clnel. - ~ase on pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i numal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul,am vazut ca

~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~ide .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La atre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului ÎnreglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~id~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar pestecateva zlle IOnzas-a repetat.\

~;t

J:.,

!

_

'

,

'

,

:

,

'

,,:,

'

..

'

il' .-'

~Îl'

21

Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un.mecanism

:'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea> pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment,{':din viata ei.' .~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu.

'," -.- Mi-a munt sora. .

'- Ce ati simtit atunci? .

- Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu,'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I\'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj

';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva

~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.feaparut.

Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~uregretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeazadeformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-ocorectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa

': nu Întotdeauna~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare.~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca!

a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Taraintelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulteeste lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ cemod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0orbeeiiiala prin Întuneric.

Perfectionarea lliterioaraInstitulului de medicina Nr. 1

a metodei a avut loe În cadrulunde rn-am Geupat de tratament ~i

/

, ,

["-

v

/""

,,c-" ,f", - "_."""

, ,,,," ~_..

'.~-";.-'-""'--~

22 JJ

\,

.

- unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!ieiterapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucratlu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpulbioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indepârtând structura;"poate fiindepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0structura karmica considerând-o un rezultat alirithienteipatologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe

~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prinindep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llUsimtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care deforma!iilebiocâmpurilornu puteau fi rezultateal.edeochiului.

.

Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad caatat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10rbioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viatafemeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme.~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri deordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foartesuparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin

Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci aunui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda detratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-amconcentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~i deformatiile s-aucoÎ'ectat..

. . .'

Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efortmaxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci depacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erauneob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneamacasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} deveniseverzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergiamea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa caun cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflucum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si

iS

23

organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru. , nu dintr-o data. .

. Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-ameliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control derutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactiialergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am

. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce

'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa:)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei,',Fau aparut eruptii ~imâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei;t:!ni-amdat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i amj!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie~ritica va alege aceasta cale - furtul bioenergiei de la 0 alta'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de lati~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'

.

.j

M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergeticaindca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu

. -am indepartat de principiile clasice de lucru ale, .oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare deisaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~itrtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie

.

patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i

;'.)M. .."

"'::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot

L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .

.

l'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care

c}

'..'. lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:.

..' ~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t.'",~'f' . .

. ..,,!.;;~,;:s~

,-

\

i

.,...~C-''''- '~""'.""

-,,'J'

j,"..;c~ -

24

medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisurasa . ;iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn 'oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.giisi solu!ia. <. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .'

secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu.

/

. schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, "~... \..

s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnouniiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continuiactivitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratareaomului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut.

Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care levedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care audeterminat deformarea structurilorkarmice le-am explicatpacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiarfoarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a decele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-ampierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul,au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajungeactionând cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine',

'-'. - i

acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e"tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~itransmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pecand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot facepentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenitcercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului Înprocesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul caaparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestordezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala...reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acestadevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignoratun timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem

:il

25

'. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i,prin spovedanie,.

.

sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice

interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât

~.

corpul. depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De. aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i

asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului, pentru ca e\e sunt primordiale.

Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice princon~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilireasànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari!iadeformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului.exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuitpentru un diagnostic precoce.

.(

Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce

reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca.În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor,

.

al. ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B.

Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul dinmeritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod

Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei Îndiagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie adiagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat ladistan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov euam descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul,plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.

. ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp)sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia,.ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.

A' La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorulmaladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~ica trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinelefilosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituiestructurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura

~!

'(-'~"'"~"_.."-"-" ",,"" .-'. ~. .,'-'-~--~'''''''-\''

26

:~

cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tientVedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ;omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul"diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de 'rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdfparametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cuÎncetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea,practicareaunei puternice influentein sensulvindecariinu numai .

a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatiastructurii campurilor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitiabolii la nive] fizic. .

Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu maiac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticareaprecisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauzaprimordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asuprafaptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi amprivit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-o eliminam În timpce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~iactioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ionezespiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat

,

sastuqiez parametrispirtualita!iiumane. .'

.,~~

Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat .

legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ces-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura

. campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament,instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnhcon~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca Înviata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!cat ceva ~iacurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului .

este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionareacu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea

'!'If

j':I~

~~-

~

27

>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor.Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii:: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului'; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de'~. mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În5 .~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul/i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În

r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios.;:1)Faptele marnei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egaliii'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie

*, completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii. ,informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,caracterului ~ispiritului acestuia.

Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§inevii, aorganismelor inferioare ~isuperioare. .

TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate.

Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cumdeasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miiruntisiirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La felse pot Înver~una copiii diferitelor fiinte necunoscute noua ~ineÎntelese de n61.,

.

Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ unpe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nuprea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa

~

.:V

..".,o;~: .".,..."_.",, ~ ~,.,

'7 ", ",,"-'

211

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!,'minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.

Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~iaeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sadesciiTezeceva anume ln Jumea lnconjuratoare.

El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/epentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa gre§easca ~i sa saralntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~eascavreodatii.. Cine dintre noi n-a cunoscut macar 0 datii ln viataavertismentulanima]e1or?

. ,

Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/ade el ~iI-ampuslntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva lnpiliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare,avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne deÎnviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .epericulos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas multtimp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla acapului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. .

. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe decarare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te'Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-Itin ~e coada. El §i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,II§teptandsa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà,cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lângamana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma.

Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand pestecateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care erafigurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa estemortala. ~

Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numalstarea fizica.a omului ci §i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

.;..

2'1

,/-

§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fosturmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa deceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nutrebuia sa fie atllljatii de el, Însa acest atllljament exista §i pur §isimplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea

, vreunul din ei. Însa, nimic!..Am Început sa analizezdaca.ea arevreo vina.

Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.0 ruda. Chiarbunica ei. . .

. .

Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tineretebunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,

, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar,nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse

\bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre

"aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile

;supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta

} metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor,,destinele lor.

'0

Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza\Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate,':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtempe toate...~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În.viata

. piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea

".iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelaltepacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de

. .natUra,de oameni... .,Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca

diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§temomente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de ase defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de

\

~1,

3,0

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlllce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~icava avea un s~it tragic. Investigatiilemele au .scos la iveala '.

. faptul ca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii.Marna a .

fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc.Îiprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde deea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

. CuviJ;ltele,'gândurile ~i faptele ei au creat un prograrn de)'~

.-

.- . omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ciasupra.fiiqei.

Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un .

ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupracopiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~imarna ~i dupaco~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aUÎncetat.Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea

.

.pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,p.sihicul.~. soartanoastta.' .

Fiecare.noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la

descope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me scaeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.,

Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiuneinverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta aomului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatiicânipului informativ al Universului.

,( . '

.Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar celerele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce neÎnconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data depreafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul,dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna laprimirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onariim~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediulstructurilor câmpurilor.,

~

1 -

,

"\1i<:lit.

~,

Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,

: -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~imecanismul de.blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .

Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva, generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla.

nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul aretimp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cusiinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.

.Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda

din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nuexista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlteprograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor

, ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnelepiirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Estedrept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomenÎmi sllnt deocarndatanemtelese. .

.

"Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.

Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rauÎn p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine

. cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazuriloracest fapt este unefect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cupiirinpi are loc Û\intensificitre~i0 activizare.a prograznelor, atat acelor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse deparinti

.În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~

În ulumultimp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numalcopiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i

. comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adicaspiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani Înurma acestproces Începea de la vârsta de treisprezecepaisprezece ani. . .. .

Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel amÎncetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.

f

31

1.1

"."

.. ,

"":,,:..!.":':'~ .w:.:~.,= .':

" "

..

31

1 .

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-afostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pecI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe carema suparam. .,

Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi lnregula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa madebarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0probl:m_acu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei

'~ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,

' oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel cese supara. ,

'Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'

tragediei tiirii noastre. Omul cu karma purificata sau Inchisa estestrânslegat

~~divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva

sa actlOneaza lmpotnva UmversulUl.Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii

ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~'

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a plâtit cu

, millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii.

. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~itoate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ lnsub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . ,

4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Safiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine 'din

, , ,punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientatImpotriva viitorului ~i a Universului,

',

.\

Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Euexplic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enurezaapare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimatdragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica

.~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i sedeformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Caurmare, la copll poate aparea nu doar

-enureza ci ~i tulburiiri ~i

}

33

l,

.\

, .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat alintreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta

''dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii\.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '

":!~

'f

~

0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel deJmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu aputut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa

; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorbade un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin

'descântecele popul/jre., '

- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicateu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva

. dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colegadumneavoastra? .

- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.- ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul

raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?

-'-- Da, un fiu.I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat

acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei dea face rau.

'

,~,

1

:1

ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra suntdescmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '

~

u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.

'34

.;:...

")

. Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cucare intriim zilnic În contact. .

Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a /,

structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.

' ,- .Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '

Înca foarte puternic. ' '- Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\1sotul ~inu pot sa-i dorescraul.";:~,Eu am mSlstat.

'r~'- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~

dorintade ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+cinci zile, seara.'

,,\*

.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo, }Idoua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i'

Atunciam Înteles. .'1; .

- Ce ati simtit?- Ma obseda 0 tâmpenie:- $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla

ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi lereprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pecare-l provocati. .

Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un ,Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una dinlegile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu,gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu

.abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la 'c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditieesentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, celmai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurulnostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar Înnoi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc Înlipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce seÎntâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinareanoastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

35,

[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastrespirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,

, nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se'. manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu

toate nenorocirile noastre. 'Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe

care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~imi~a spus ca are ni~te, complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen, nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de': neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta\ care se ocupa de bioenergie ~i <:1Început sa 0 trateze. Ea simtea 0

permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de

" vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa sesimtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. AmÎnceput' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, auÎncetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa

". mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri

: În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~iam descoperit.di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asuprapacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI de multii. vreme de

. bioenergetica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva meal, ',

.~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se

: cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe celvinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pecare trebuia sa-I urmez.

.

Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat maimult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg deinfluente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-olovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut. .

Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate ficulpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunziprintr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucatlovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iDmod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

~J>;;

36

-"Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca '

omul care a acponatasupra femeii era el Însu~inevinovat. Cauza ; .principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1n karmaacesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului adus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~inepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a

:Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformareadestinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura)

.~. bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rieasupramea Însumipentru,'

. ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a iraspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !,ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: :pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiilesistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la cepoate duce folosirea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violenteila nivelulcâmpurilor.

.Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile

. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~ila nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazulloviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. Încazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelulbiocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cucopiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: carecu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~ia famihei acestuia.

Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentarebioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata deac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostitanici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1ideoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce sespune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rândvor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice

.De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode

de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucruam În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

~~(:

i:$

'6),

','"

~.

"

37

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate,deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedândastfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebirede

- sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea.

~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, careaveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-oanume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0"specializare" ingustii.

".

Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cuanumite aptitudini ~i cu ù karma buna; de aceea gre~elile comisede ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vorrasfrânge asupra urma~ilor lor.

. '

Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmplacând vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia

',neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea

ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice,, asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul

Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. Lanivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura deagresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fostorientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul"vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. .

De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pepromovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unoranumite simptome nu constituie nici pe departe semnul uneiÎnsanato~iri reale. ,}

Nu de mult a venit la mine 0 femeie:- Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a

resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!iiertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal

- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda seperfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreazastarea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}edeformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? lnprimul rând de gasirea ~i interpretarea corectâ a cauzelor bohi, de

-.:-

~~

11

fi'

38

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..destarea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,.

,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj.Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de"

~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eamdinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior,anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip

..

substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de .a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei:

;,. hrana

"

i1U'\n zilele de COJ:lSu

,

ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~

,

t

,

.,

."

'

,

'

,,.,

:~,

1

, "mm!c. . ,'".

Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j'posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;..

, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~'r,

.vigilenta treaza.. '.

" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveainvreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat'

,

0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~ia \nceput sa ma miisoare pliJ:lade curiozitate: Probleme aveafoarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspreavantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu.incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.casunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. .Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra\ntr-o .conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~iastfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii

.

ale'tauzei bolii unui om.- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu

pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceeaactiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana.la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu segande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!.Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme .sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fieblocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al'nenorocirik>r.

,19

- Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred ÎnDutnnezeu? . '. , '

- Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastrapersonala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti

. sa nu .credeti .Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubitij

Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ, pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de

dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-Istopat!.

.'

. .

. Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama

: "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut., F emela !a totul ca pe 0 distractie.

'.

"

- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .

. , - Am avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani, dar am pœferat sa ma dedic cercetàrilor.Acum.am patruzeci de .

':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un.apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În(';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe"'dumneavoastra,. ci ~ipe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~

',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va

.~' vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.: Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se;; afla În farfuria lor, decat ceea ce se Întiimpla În jur.

;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta peA, pac!ent!.. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,

- fentru dumneavoastra sau pentru mine?- ln primul rand pentru mine.- Curn. sa Înteleg acest lucru?

40

. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. ',.Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute

.~

cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa

,.

§ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel mai important -vindecarea prin intermediul Întelegerii.

.

Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cuacea femeie §i dupa.

.La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total l ',. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului.

. " .

. . - Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(tnotivele bolii dumneavoastra.

. .

- $i ce yeti face acum? \.

- Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{ivoi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'

În acel moment am Înteles ce gre§ealii am Jacut În diseutia \:u'3. . . . '. -.N

femela, '...:K

. - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus ta:;:.pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia?

,:,;.

-Da. '''/.'

,C','

"

- $titi ca aveti un Început de cancer uterin? .- Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.

.Suntgata sa mor lini§tita.. .

. - Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.'

.Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire

.

copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci lasalvarea spiritului din copiii dumneavoastra.

. .

Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, auinceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii.Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patiineagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.

- lata caacum programul de distrugere a Universului este lazero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii §i ficatul imisunt curati,.

,

Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul einu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind

Ii

41

dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiilesale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~diegrava'

\

; A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu: lacrimi in ochi:

- -:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteamca are 0 mfluenta negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cupsihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii,rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiarsa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-ai~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceputsa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica sesimtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?

Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta

rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle furacopulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupracaracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurilecampurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furtm

.

aslv de .e.

ner~e de la ~.

ropm coyu atestii faptul ca eI.....

<qièkarma

foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica.

deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitatemtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are estenevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iiniematerna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarteu§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal.

'.Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca

ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile eise manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-alungul catorva generatii. .

La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energieImagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea.Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am'observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.

.111

42

energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta

trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament constaÎn faptul ca omul nuasociazâ energia CJl spiritualitatea ci 0disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0

u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale'.;blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.

.~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, J

. sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâ Jinopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

.coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!'doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:Ptrupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e;spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. : ,:

. ~ .'Îmi

.amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1

Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În:::. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!: ',a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e'spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita.acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani.Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare',",',

".. '.'mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, Însa

~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop. folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice deperfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam Înmod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0

categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor.proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUcturaenergetlca

~ lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parcanu s-ar fi mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechilemetode ~icuno~tinte. .

"

43

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei detestare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea

.acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mise parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-iÎnveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata demoralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omuluini~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa lesuporte. .,

În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceeaÎnainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vaddaca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul uneirugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni deconsultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~iun post sever. Dar nici

.acest luctu nu e suficient. Pentru a

vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i,.

nicipacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ,Închisa,

.ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a

vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutoruldiplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare aspiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt".Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarniom ~iÎn special În ultimul timp.

Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iarpeste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,dureri de cap.. ,

- V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte? '

- Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus totce mi-a venit la gura.

.

- ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campulnu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzicecu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentulcontactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'... ~.

4./

','j

. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice!contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort

care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.

Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are unraport direct cusltuatia actualadin lume. .

. :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru'.DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii

.~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nuputea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '.

.. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt

slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus euconlocutorului rneu. .,

. .

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic.Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nuÎnsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista unmecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oameniiatribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat,

Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program deamhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fostfoarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietiletrecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecânddupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe detrait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'

.mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aItprogram. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiaustructunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelulcon~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierareera gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

1

"

A~{

"r 1.

45

ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Astainseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fitrecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiiriistructurilordestinului fie printr-o boala incurabila; fie printr-uritraumatism cu chinuri ingrozitoare.

.

De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurilespirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.

Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suportaChinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernreapunctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.Acest proces natural are loc in mod automat Omul care sechinuie devine mai spiritualizat '.

Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatieicampurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla

.acum Într-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fatade omen

,

ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .

Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceastaeste un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare a legilorpe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin(inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un

. pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul. fiecarui om care traie~te acum pe pâmant

.Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea,

cateva pachete de programe negative: programul de anihilare aoamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternicfata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lusla sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermcfata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in taranoastra. .

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza acesteprograme ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit

fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnnchinuri ~i suferi1~te. '.

'

..'lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l

vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia

-Ifi

"

"

.. i .

IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei Universului stauprocesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul".

Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUtUnic, care a existatdintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a douacomponente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. Înfiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta.

. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lorpermanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç,

>iarmateria sa devina camp.' '. \ .

. .Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0

manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În ceainformationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~teriidensitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unororganizari mai complexe. .

. Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul .existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' maicomplexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unorstructuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricaruisistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea cenoi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~iamateriei. . .

La atingerea unei anumite densitati materia ~e transforma În"

.,inforglatie.Unicitatea(starea materiei coocentrata cândva Îiltr-unpunct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului suntreprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. depunct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sadevina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte,punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Existadoua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -

.Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niaterieiinterstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,

. sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". InstabilitateacomportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

;1

'.,: 47

care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestelconceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~epoate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel mmaterie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn.

negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a douaÎnceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care auloc' În adancu\ stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Suntprocesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers.Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I alcâmpurilor, .diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:

~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnaladispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare..

Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaIcâmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.

Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, macel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~lobiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespundastrict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor douafenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea elementcare asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest

. roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, caredetermina dezvoltareaUniversului. .

Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !ncre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal,Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh).

Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltariiUniversului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului,

1

1,1i:l'1

il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizicest~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze0 . mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidentapnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j lupteicQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana dinSine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolutnou. '.' .

. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisuradiferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare

> ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana'I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acelemve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.

0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-unanUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât,mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare.Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prinnegarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut ÎnUmvers concomitent. În ÎDtreg

c°lJ>lIlsau ~i ~reprezinta unorgan~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta

conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibilenum~ pnntr -0 onentare c.atre procesele

inf°"!1ationale primareale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.maextenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutuise rea1izeazapnn forma lar forma genereaza conf,inutul.

La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canleoscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale~Icele fizu::e,Intrucat VlataomulUieste 0 reflectare În miniatura a

' Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc inVlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~tepnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei Însubstanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i alVltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi aobiectului viu,..

III.1 :,

49

j

. .,

Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al..rdensitiitii informap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea

con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a demediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~teriiSimbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintiicivilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceput respingecultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la ea ca un Jiuratii~itor pentru a repeta acest proces la un nivel superior ~i cu 0aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza laUn nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugereaciviliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia

j civilizatiei. ,

"

În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i lupteicontranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugerereciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebireaesentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza detrecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi

, e~te intensmcarea revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terijvitezei acestei tranzitii. . '

Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatieiexista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendululuidinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarjipot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca

i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În, decursul unei secunde, la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,",

Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa neimaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatiipe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fiinterschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.

Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului.f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acestfel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

50

pentru.~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.'

generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan fizic.~i sa creasc,unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~.spirituala. Viata pe pamânt este oconfirmare a procesptui,realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1

~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut peP.~ânf s-~Idezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa

den~i'~. speCÎi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul câmpurilor cre~W!gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU numai.qà a aparut ca unJ~erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tCeste dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"corespondentei . dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele'Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .

verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,Daca legatura- cueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsireaverigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului,.

CompmtamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilorinformationaJe ale ÎntreguJui. organism.. .Dada. .Însa.comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii

. de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului,atun~i campul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului.Are loc det'ormarea câmpurilor, obiectului cu inttbducerea unorprograme de distrugere, adidi Întoarcerea la starea ini~a. Unasemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i ungrup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali -slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. .1 Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎidetermina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmarese poate spune ca prinCÎpalacondifie a slinÎitiitiifiZice0 constituie

'.

cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului informational alUniversului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

~,

51

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât;Încât reclama 0 neÎntarziata adaptare fizica. Biogenosfera. seschimba cu rapiditate. .

.

. Întrucât procesele infurrnationale În Univers sunt prim,ordialeÎn raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate Înprimul rand de influentarea structurilor informationale, spiritualeale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii salutacu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care lepromit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gatauitand de faptul cà principala conditie pentru rena~tere este 0mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii din

. cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumeaÎnconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveauncomportament corespunzator acesior legi. .

Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm.Ceea ce Înainte se realiza În decursul mai multor a!1i,aeum poatefi reallzat În cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acumcresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza În carlingaunui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unuibiciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructificeavantajul ce i s-a oferit. .

Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului careare acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .

Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~jnevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala cichiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.cresc În progresie geometrica În cazul uner aptitudinibioenergetice ridicate ale omuluL Influentainformational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fifoarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uriprogram de distrugere a tuturor rudelor ~Î copiilor sai: Intrucatfunctioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa serelnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatireapsihologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor saleenergetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

52

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante

" .psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj. , .Psiholçgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,

. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

.~ dificil~ide durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:; .. . maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim caleadezvoltiiriÎ.~\oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de baza:

.,.. - c01l4tIentIzar.ea,mvestIgarea lumii m momentul curent,"~reare are !oe prin negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.

, -evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,Jcomportamental in concordantii cu aceste Jegi; .:' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.

Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au pututcon~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,pipiiau un eiefant mcercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acumolnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa.

În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.Exista orientiiri doar catre prima treapta .

'acumuJarea.itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare aci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11douaorientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, alecomportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,Tacandabstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia~ivrajitoria.

.0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început

prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,dinmomentur În care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

"-,

j/.<~:'t , '53: "':-:~-~~f~r(;

,."degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i

,vrajitorie. Estecât se poatede normal deoarece are loc 0mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi"elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizeziprocesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii ~

, problemel~ce se ridicain fata ci. .

. Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ceÎnainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele

"

piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea' informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor

practicii la toate nivelurile. . . ."Nu pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea

lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendintecontrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,

1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a',' pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica

" trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmarej

putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si: supravietuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i

timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. .În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua

;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiunienergetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un modde a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca aomului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuieaplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nutrebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" citrebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe celetrei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se preocupe deridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de

, comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viatar

\ spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta

Mamou =idol ln mitologia precre~tina

54.

'ii,!if

'"l"'"''iWJrjtJ

ltrebuie acordat.

~a \,','{

Cosmosul este fprin cultura, Prioritatea, În sistemul de valori,sanctitâtii ~ nu

.pragmatismului deoartce

primordial iar civilizatia estesecundara,

, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai 'vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avutun al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe calesupranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al,treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca elesunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este

;~ inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificareayuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-oanumitâ etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas atât de Înurma fata de posibilitiiti, Încât acest lucru a Început sa ameni~teexistenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al treilea ochi' aconstituit salvarea, "

'

Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatiespÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~imorahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$terezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa faptpentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera.

, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: laÎnceputare lac un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a'cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,

Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlareainf«rmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sase diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $isavantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devinacapitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii

,

problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare ametodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personalemeschme se lovesc de cele mai Înalte legi ale Universului,Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Întotdeauna vizibildeoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11face legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmeceiubitului nici nu banuie~te faptul cii ea distruge psihicul, soarta ~ifizicul viitorilor siii copii,

,.

55

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâcultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte În scopuri strictpersonale, Verigile sistemului nu mai actioneaza În concordantiicu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a

; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!iiÎn domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana

.când, Îflcele din urrnii, au disparut.

La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$tesisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $idezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directiasalviirii lumii, În!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i aresponsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau

, religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu,

piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, sii fie con~tientde riispundereape care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismenteindirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii suntdate ÎnBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale câmpurilorcarl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $ipersonalitatiiomului, '

, Religiile mondiale !IIi fost preocupate de 'piistrarea açestor"structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i adu~manilor are un' sens profund din punctul de vedere albioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui aitom $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului dinsubcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legileautoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unorgrave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat peparcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de iubire' $ibinefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui,asigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglariicâmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magieputea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplaticu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,

numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

",

,.,"

,\-

;;

'. ,"'","1' -' . ,,\IJ;~. structlirilor etice;;

ut.. .'?S" .,\fI}\"Mdeau.Cum În~&

"

~;,..", " .

..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~mUI}i.Îa~r. .:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~:~lmt !. ","'J'",,'

,

':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .<,.1,

",'~rt:Ç!),'\1k' ':",'::iJ"~'-:I' ',. -~:' '. ':."'.'$;>D~~'~'~',ri'- ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.

.'

,-,?t{;'J;"{.'.

,- ,

"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; .' ",~t~#ZiitoraJ multorblo~ne~ç!t!!#

.,.Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor complexe

, duce,la: ' ','",intij,,' " " "ta ~ Mdi, amt-~ a acesL, , .,~~~t'. "in,care pentru

de_grad~j

"'""',',",,'

ibfOen,et""',,

""""tti'.demoralitate au,

elatlt :01"111).' r\ldele'$i chiarprie "i~ropiap ~i discipoIii,

Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este desute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizicedegradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tftmOdo ~~ _n~tIa, la eXterior\ C~d Începe decade~1'flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurilesuflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri Încarem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera.ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri,ei vordev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spredeo$ebtrjlde alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiiicu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu ni§te structuri spiritualed~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0una~a' capacltate .de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile(jc~~iIiÜigice.,vorn o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu unatluJî\lt set de ~tode; CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i aledisclPolulw sa~,,' Tendmfa .multot bioenergeticiehi de a obtineacces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~ptachmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~itdeplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica atruPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oactiunemsuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aducepréjudicii Întregii omeniri.

"

...

t.

57~:

Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ Întotdeauna; fuarte bine protejatProcesul patri1nderiiÎnSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizarefireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii sOGietiitii~ialsistelIlelor de aparare religioasa. , '

,. .

PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. Început saasalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, În ultimele decenii,acest pro(!~sa ciipatat propottii nemaiviizute, În acest fel are locun amestec' gro$Olan~i 0, Îl/fiuenta puternÎoa a structurilorcâmpurilor rara 0 suficienta stuclier~a rezultatelor Îndepartate aleacestor interventii. De regula, pe cercetatori Îi intereseaza maiputin ce reprezintii SQbco~entu] ~iÎn ce mod reacponeaza el lainterventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,imediat~ ~ nu Întelegerea profunda a proceseh?rcare determjnasiinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, , . ,

Lipsa unei. gândirj ,strategice În dOlIleniul bionergiei,preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor decirculape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pareeficien!, Însa re~tatut est~ absolut irnprevizibü ~ riscant.

.....

,!' ., .

Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor deaparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poateaqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc deaparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistemexcelent deaparare i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" carepropovaduiau binele nu numai În,ceea ce priv~ faptele, clar ~jÎnceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiurile, Oricâtarparea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .carerespingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentariibioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~imecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau preaactiv de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare suntdemolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltareasubcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~ipsihologice clin,organism a fost inipata Înca. În secolul trecut.Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentionat. Medicii

t\

~.

$.

,.

" . .psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan~.aubCo~tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând!tdesea ni§te problemepractice, Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul ,unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient,care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' .. :çercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadisubco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ceinfIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a

. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare:~ fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni Îi intereseaza

<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În proceseleautoreg\ârii, lar pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate

",.robi chiar

.o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost

trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu segânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia /

sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtamentibcorect'

.$Î' al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca

bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseaseamotivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe,viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doarspre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea treptelorQ.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omulciare;COl\Side~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI.constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .

:,

ÇJ.n.~natura

-

8.

,

urm

_'

at paIeaprotectiei fiziC

,

e, de pilda, m

'

iirirea .grllvit11i! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace,~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodificestruCtuia psihicà, comportamentul, m concordantii cu proceselecareaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i0 necesitate Înprezent, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oameniiwc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiatpÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ". .. C~œ'~ai numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ

. .' alinveIi~ biocâmpurilor. Omul pasionat de magie Înd"etrimentuleticü; a iubirii ~ia cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i

l' .

~.

59

.. . . daca omul dispune de putine .forte, el',;distruge rudele.. AsWI, . - .

It forte el Poate'

. . . .tant daca are mal mu e ",buie sa deVInanumal s , - Dadi omul este pregatit sa

. ciasanctltatea cu VI~ta IUtrumea:~~~nge la ni~te posibilitati mari,pte 0 munca tltanlca pen" ' , .

. se poate ocupa ~ide bioençrgle.

1

, f

CAPITOLUL II

l

~-.

StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM

.Cu destul de pup; timp În unna ' ,.',

'mal discuta aprins daca termenuLde ~.cercun,l,e medlc~e IDca

creat 0 noua armatâ de , ~ latan/10C~p este.~egInm~is-a,

~mp?nerii acestuia, ',"

ar ",pnntre a~~f,Jy ferve?ti ai'

Astâzi e greu sa gâs~ti oamen' - '

densul corp fizic al omuluieste '1c~e sa nu cuno~câ faptul ca

,

". ",I1tCODJurat de stratufÜ e " "

1DI0rmanv-ener getic l'nVlZ' l' biJ '.,'

unU!camp,

'

pentru cel m8.1 1<1clin '

v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI dimu .. t,re el. Sa .

blOenergiei,f ,n punctul de vedere al

Destinapa straturilor " ,"',

" "

'

'-'" 'care compun ' l '

IJJ.loqtJaponal-energetic al omul . , '.IDve I~ul

extrem de complexe:w ca~ ~ IDterconexiuniJe lor sunt

..

Cu 'mulfi ani Înunna, când b'" '

'

ajutorul cadrului !1IIlfost. a)a IDcepeam sa lucrez cu

Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:lavad fonna. câmpu~uiuman,

eu vedeam pâna unde fin Pani' lecu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula,

râsucea cu 1800 Când"gr te campulw. Acolo cadrul S

.e

, msa am vrut sa vlid fi ';

deasupra capului am constatat'orma campulw de

pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ stand pe ~odea.: nu pot ajurtge

~nsus mâna În care fineam cadrul ~e ~caun ~~ I~ceput sa lidlc

Insemna Calimita se gas' ea '

nsa acesta ramanea nemi~cat., m8.lSUS,

'

<,' -

~ .'t..-

\61 "

".

Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma,Am desenat pe hârtie un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul

/

limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadrul a dep~it marginilehârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început sa

, masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa

.' cadrulrel;1JzaÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.IDgândit

" ca PO!lte câmpuluman se' prelunge~te ID sus pâna la capatulUniversului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am Întelesca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, Înraport cu limuele corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te lainfinit.'

,'

,'

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele suntdiferite. ' '

'.Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine

informatia privind starea fizÎcâ a corpului, a organelor a:ceStuia~ise folose~te pentru diagnosticul medical':'

. ,

~..;~tructurile~ice se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0mlanpure 'Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele maiap~, se" pJsti:eazâinformafia privindfapte!e, emofiile,sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În aceastavia1â. ,

',

Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe liniepatema ~imaterna,'egata de copÜ . .

/Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniirilanterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorulpoate patrunde, mai'profund În câmpulomului, cu atât mai .

puternica va fi interventia sa,.

Dar În aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slâbiciuneadiagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentnimeni nueste capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucâtorice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate '

fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,cu 0 karma pura, '

Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani depurificarea karmei mele, ~tiu câte Îmi sunt Înca inaccesiblle,Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu verific dacii

- :":0':);.I*~'i/;j'.

,\~ .

~.,,'1

. ,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i,daca'mi se interzice, Înseamntrca În câmpul meu exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~}

. .-

.. 'qtrebUte sa ma lupt. Pâna când eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii

niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'ypot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:

,

,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~,isp~im karma pacientuiui meu. ;~,

, Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În. \

, Vlatanoastrapamânteascaeste un lucruirealizabilde aceea e atât

''''de importantâastiizia doua cale -calea cunoa~terii,care permite '.Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientuluilui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,contact incorect cu 'Structufile câmpului. ,

.

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nuÎnseamna sa. fii superior, În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-lridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-am pus de multe ori'Îi1trebareade c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<llOfdiscipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0'data pen~ '

totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea,

, . capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-iÎnvata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram camulti, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1[ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de<lvant!\ie.Mai târziu am ÎIJtc:les:nu n1,1maica nu voiau, dar nic! nuputeau. "

'. În principal "metodele" 101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '

din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important: ~',

tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii,slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor

'existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisusHr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitura cuÎntelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde,poruncl ~Isfatun.

În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu decercetiiri ~tiintifice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitatesentim«;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va exista un domeniu

.' 62

/. .r~

'e ., .1i3'.> "

inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane,determinat de <!Càte ,notiuni. ,

'. .. .,

lnvestigând zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I

ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatleprecisaÎn si*mUl descris. '

,

"

, , ..'

Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~eomya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e~!;:onzontul sau~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus acestesentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. ,

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m

. primulrând, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te:'QIllul .

"ff' ' "',"

",' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe

când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere, ~te strâns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~ avut

prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand amÎnleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e ~tarea

structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat sa. actlOnez

asupra 101'prin cele mai diverse mijloaœ:pnn p.r<lctIcl~aglce,prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~

tradtponale.

AIn incercat totu!Însa rezultatele erau S\JperfiClaie. , .'

Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a; l):Ianreaf<)'1eldeint1uentare nu fac.'~ deCât sâ-i.traumatIzezê pe paclent~ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare Însa ~u .(ezolva

problemele cardinale, ln' onœ f?rma Vlolf;:llta ramane. mtviolentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate ?eficleni, ~I I~pslt

de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:StmlJloceste cainla.', . ." '

Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele,

mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna meaconc~ptie despre lume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte aUniversului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-almeu În câmpul omului. ,,'

"Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere

al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll

. .( ,1

numai ÎI1cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.

1 ~~ Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu. ,,;~,- De ce lui Dum,

'

nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4

,

""

,

'spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~, dimensiuni colosale ~icare cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;

Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIedisparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (

',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere}iertare pentru cele'Înfaptuite, ÎI1sufletu/ ~trupul sau se produc'

:~ schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~teimperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+prim~te de la acestâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra Înarmonia cu UniveTStM. '..

-64

Nici unfel de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiilepers,onaleale omului. .

Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg latestele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; În unitâtirelative,marimeapa(ametruluimasurat. . .

'.Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$te ÎI1doua

grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitateenergetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nudani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategicedepinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de aceèa oriceÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce lacuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea

.sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt

spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübire. Structurile tacticeau un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mairapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legatiÎotre ei, prin actionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~ivalorile celorlalti. Astâzi foarte des poti vedea. cum, de dragulunei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioarezer'velestrategi\:e. Exell;J.plede astfel de "tratament" suntdestule Înjund nostru. . .

.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: ,,~

,

65

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~. .~':" '. '."

unil'". ""~,,,,~""Este.necesar .sa nu .se mte~I all)te~cPl1eKJ

",'

or ,,~"""" .,' ,'- .'" "

",

.nicio~tii~; biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?cegân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e, atul1~

. . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUtà.. lnsensibilitatea omului ;fatà .de energlliefine, .

fata- decontQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a dedefoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~

, oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi,VJatlicrc:~a' ogroaza.de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '.

.P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut

. multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~avalorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,.Il!epoca 8:en~te\'iiiele" au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul

. luI 1.

. al. XIX-Iea detreizeci:.~ opt, .acum aceastà, .putere aseco u' , . "'. ". -. ~X - .

a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~De.Àceeaotite inf1lJentii,negativaar~urmaograve.

~.între parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta f°arte rnare

0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subçon~ben.ta.- ..

"Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCtt°namfata de

ea.Pericoluf agresiunii 5Ilbco~tJente. oonst.a n: hysacontroluIu!

asupraacesteia 'Ia.nivelul, fizic. C~pul ~sareactIoneaza

ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~eJ'!I:spuns~i,În conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~lculegand doar consecintele lor. .' .

Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln-sistemul de

parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloarenegativii ~i, cU cat este'mai mare În valoare absoluta, c~ atat est~

mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectufatii deo agresiune strftil'la.

"

.. , ~ . . \

" 0 trasatura caracteristica' importantii a blOcampulm 0constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~realui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1

.

W"j',!!'::':t~f(!IA~'

,'i,,66>

"j'"" .',', ,'.. j,.'j

,'.,,',

'"" '.

"1~e

'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'aceste structu~;i,c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

" \ ', ,

,J,)~

''jSf:;ltifuentuliubimeste multilatAnf ~i cel mai maretoc'cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU ,il,'

' fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,

Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:,iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-omunca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta

/;;'evaJl1ândti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;''gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

' "" ,',,Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,

omului cullnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' .l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:iliiactuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de multtimp de tOat!' ,

'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa;precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. '

acele~i bariere, ~Qârid lumea ~ipe noi În~inetari sa tragernmviitiUl'1iiltelecorespunzatQare,

"",', '

"

'.,

Astàzi avein po~i&ilitatellde a;,pipâi" adevârul c6nj1nut ÎrtPoruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cuajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté atat de fa!niJiar,starea Încare am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh sa gamm

'drumul catre ArÎponiaLumii" ' ,

'

t'

<..

1

-'"

'1'.

'CAPtTOLUL III.f )

./,

'

"TeSJareabwenergetjcii1

, ' ,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca, atn,Icturile câmpuiui ~ corpuL fjziccoexistâpa doua contra'rll,.

care intei:q.cfidnfif1ZareciprQc, Viteza de trecere astructu~ or,'., " , i. ,llIl', ""'

,

' a"c nm, , U lUifizicdin

,

tr-unul,',', ntr-alMp

,oate

- "

fi d'

Ifentà," cam"\ly"",,,r ",' J. tu l t c._",

" E'

"""

'

"

' ,

'

", ", '',tra

",

tar"

iI diferitelqr,boliarat,

a,;~tratam,

en es e u' "

1qJenen~'

,'

, ", - Upra'

rouit maÎ e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i nu. as , ,

orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~amsm CI_asupr~cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca

fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e:~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgrailintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada carç sà fie-eliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pecare 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu altebUvinte, cauzele bolii. ,

"

,',,: '-- Anali!:ând deformapile structunlor campulUl u~an, am,vRZUt

'. ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele,.f'

sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .constituie neconcordanta caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cucam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulul. G~dunle,stiirle, emotionale, comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu

,

'

-V,

',

"

, l,

' duc la deformarea structunlor campulUl,armoma mversu 01, ,',' .

,". ~

~

68

,Prin ~~~~~zelor ~e prod?C~te'defo~

~~:~;~rt~tca::: O:U~fl~em~:f~~1Ic~purilor,~~bu!~sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:.masuta

.In~~~~il9r, ml-am 4atseama 'e4.numarul lor ~Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie emo~onaliformeaza În straturile informativ-energetice ale campului uinan"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,', ;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradareap~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemriale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun .

s$tem\lnitarcuo.~transa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca' structu~lespirituale;'P.$ihicul{soarta; car~~rUJ sunt element,eale

acestuisistentlnt'lueniarea oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètridetermqaautom,at'mOdfficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de~d~ ;cte~erea ~ul\li. dè spiritualiiarnidic~În ac~ll\$itimp ,psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate ,inBuentândpozitiit toate' latutiIe. \;ieJii

'. <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti,neplacehled~\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutitrezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului de, autoreglarè. a CampI/lui, 0bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii

smictutilOCspirituale,alestruoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireliol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l, ".

".I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etical °Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere

..~rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve,.În cazcontrar, aJtltând' truptil, .

pop ,de.tenorapnnclpaIele' sttucturi 'katmi.ce." Influentareabioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'micemedicamen~eÎns~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuielucrat.fiiraun siStemde control. . ". .

.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi-- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e.care .permite apreciereaparamet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor

câmpulpj. ." ,

.'.

.AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului

autoregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile

-'

\

11

..

,. -69

deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ depto~a omului Împotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' alestructUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA.Distrugeréa lor are locatunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, deomuI iubit. în câmp eJCÎsta.structuri care, sunt,responsabile decapacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\Îce la graveimbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizicimpreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, elpoate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i,În"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate dad apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda-peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepetermen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor .nevii, .În. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de

, descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuatsepara!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectivindustrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentrusQpravietuite.' .'

"."

..

. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu aparametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau,Intrucât embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se .

giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizicconstituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilor.Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~uneha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programedeterminatécoclate in oampul informativ energetic; al Universului.$iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În celeenergetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmele.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.

1 ..'

Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza. comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea

prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa

Il1'1

.'..' ...,"

',;' ./",' ,", ,: ,:~"

',''"

' ,,' .<:, \ -::'~''';i,

<

:,.',":':':';' ,".- ::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,

\ \,hi;-'.:,,, }::"<',::' \' t: ,\~MIIJ4,;Nu.dI' '.

,"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-

. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri ~it, Îttlfreptate .spreeliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i mtb~ti!mtul'omultii §itot cepâtrunde În 'suboo~ti~r~~e ungbid al:acpunilor~i

'.;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,. .,;,>,'.:.',' ',,: ", .". .Daci. ~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ absoJutulsubco~~tuluier/l.În prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei; alcâtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqimedicjna. .' ,

" "'.,1.'.',,' Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~

' ,corptilui 'fizic,Logiœ 'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§ide.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''desul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm"

'C'"'

,',''.

,,'

','disparipauneia diaau* dOll!~mpOnente"",,

,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i asimileammurd&1aenergetioicu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullumaipentnlf~ ci mtf4ÎÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro ".,' p" se' ,bloca_6n~tientu1. ,. ,".,

." '.

"SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~ent,nu ,1tJ!IÎ',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât

.~tateafizica. este"s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIirn~tti dependente comPlicate~iD~te urmiri grave.. ,': ','" "!-

\~", }'

1

"Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de

cap permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte deÎntâJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laatecasoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$Îsuferadin cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie: .- Totulecorect Dar spuneti,micum deati ghicit toateaGestea'?" .

1~, ,

~<

.... 71. .. .

, :-, Eu n~~'voieaigh1çesc, Eu, ~e1) c\Ulzaleholii~ile'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e

IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviataatâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~iin propria ta viata..

",

,.', \,

"DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângeaca pe fetita 0 e,vitâ colegele de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu

,ea. . . . .

-':'Spuneti nume1e fetitelor. .r , ' I..aefectuar~testelorvi\d ca tOatefetitele numite <jefemeie1.

au 0 atitudtne'negativi\.fatà de fiicasa. . '.. - în'l9?4ati jignit foarteputernic0 femeie; Îiexplic eumamei, Ces,-a Întâmpla:t?Prin' aceasta jignire S-i\. ,(jreat .0deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l.

.' câmpul fetitei ~i este orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt

,

atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' ..

. Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cumse schimba atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fltoate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marnaÎnsi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor

~. cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajungela un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatuldorit. '

l'

,

.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare decare discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L

Marna ei, Într-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fiica a tinut ace~tasQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv,

nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpuluiintre copii ~iparinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirareacopilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnlenormale' binevoitoaredintre, oameni, Bunica tinea supiirare pe .

" .". 'marna sa Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost transrr.nsii

fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

',,"',,\';t~lt'

72.

"'" ", 5~~~.:_.'.:

','-

" ','-

-',-',

"

'-

','- '-

- -

.

- -" "

,-""I.t,,~;,>,~~

desl>aqid?re~,~fÜale C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fMuli~~se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~ighi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~!a su~~t, se,mtâh:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., .

','< '\r. ,'~'i

. . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in mod tlocyent.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pemarna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,

:~ ,. RapçrtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitÎlnar'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatÎl1soc.1êtate În to!ite"v.eacurilep.riotej~În1potriva destriimarii celo~ma! fi!1estructUri ~ecâmpului oamenilor. ACÎlm toa.te aCe1:iteaaufostpterdute. ,','. :

',,' ,.

'., .

.

-:</...,~.\!

'""- "

,"~';:\,>

. . Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta M.,a$U.ti~\o

. ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitâacutii'illrcltrebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga duratâ. I~arn cerçetat.star.eli ,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci delocÎmbucurito~,. oN!,!;"demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acumÙd~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctorsa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiactiJ».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tanât incâ,prezintatulburankarrmce IDpnnclpal sUbforma unpi putérnjc simtiimantal jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea eladesli,°ri

-se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii si

l7anUlasca.acest lucru.. ln ultimii câtiva Ani, conflictele in 'carefusese .~~at I-au .dus in situatia dé a agresa rara voia sa

. o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~alovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmodnegatIvstareasa fizidi ~i, În primuLtand, inima. Eieste u'nombun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul deOdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa

, p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fiebolnav.

-Pe seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca

-1-au apar;ut .dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoareceputemrca defO/matie a câmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

,~

\73

grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut, mas.iIi §Î'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea

probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o.cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa-~ipUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!swuun:,in1:lecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintiisai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceputsii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrumine lucrulcel maiirnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiitcâmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica cica\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste

- foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii, , neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç'pani ia plecare,.

" insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.''. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i

deformare!f- c.ampului. MotÎvul? Se supiirase pe mine: Seara avrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUno~nta din cllUzadureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnentco~dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durereatre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva ore 'suntinsuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie.

. ,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consultp6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-auputuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎtei s-a

;- inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn> karm<j"destul decuratii; supiirarea s-a Întors Îndiirat~i ldvitura a,. prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, care respectaulegile

snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa peloe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se

.

supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pepropria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceeasupararea ,;se prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsireaInstantanee: noi murim cu Încetul. Lipsa de Întelegere §i desensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.

..1

,74

...

,.

" ",-1.

r' .,',,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~

consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa'mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate Ca, laprimavedere,

.

~ purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i, ,P1UZ1\,u.nw,,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii

pânâ la n~tet"~, fiului. 'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitatâ, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu

, ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta Întâmptare~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpulcice$teia ~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Illefiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii

"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~irelapile?'!so!iA.F,om)al, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prinfaptul ~ ,tIU>-1plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea(mtle&nlsn:1Uluipastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-de,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.'d~elne .~,ntai.târZ/q, ril?l.lfu~'În~or~i adesea 'seÎnçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi ~ pe care IlQiiiiubim cet mmmult "," ,',

'

,, .,

'l',

1;.1

".. ,

", Averntla 'co~ltatieo ,tân8râ'tnamiicafemi~acerut ~i

~qec c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce,~1.cumS-amtâmpla~çmn arata o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa

'f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~,

,Incep 'si tratez copilul, fiittdcj

. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i seface ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat .

cala Încep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era, una singura, FemlJiiÎi rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului

çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare afemeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa sesimta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâÎn totalitate"

'

, C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,!~[;, (,!~.t..~::;"vjni 1'1~ ,:gnÜ!

\..- ,

75

,' 'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oamenisunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpulfiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie care detemunainterteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele dedr8.gosœ,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU

'. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i .6ÜditÎn'~ acestula. D~~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl

'

Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe,,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatAdeeÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~,

,impçtriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,voœsaraspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~m~e~ fi~c;inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1in1:otdeaUliac'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiimi\lbite<fatâdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!1Î11tecà orice neplilcere este

, cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,,

,

nefe~edebdJi, amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor." '

: r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o,'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. ale

sUuGtUrii)câriiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI.œ~.<;!U'ey.ableste~, '~, bineltu~il*'cei'ce!vfl, Ip'ilSCi:..': ~ce~eoea mm puterm.ca'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ,~",~ n\Dnim

~ ' bi'''' ",',' ,',.,""""",

. , ,'. ,' , C .

'"'''''~'''''''..-''' 0,""'",.. ,

", ri" ',;""0-".,",

'....

.. ;,"

':.'

..-; ,1.':,'

~'. ,',-,,,,,,,,,

-,'",., ,,'

.');.. ',.. ..

"'..'

'\

~

'1~ ."

.,

'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1explicat'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'

..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la

câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrlisa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.aapropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea màtu~l1sale, Chlar~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau În

, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~,oamenilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeazas~cturilecâmpurilOr'omultii. "

',J.

11

1

76. -,

.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~distan)i birouldeoar~Înultima \Terne nu-i mai~neasa intrein.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaperü ~ .amvizut1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt;persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQil1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fivârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nâuatii. Col.l'descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea decitee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ .

.'al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..Ùontin\$Jd

, ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1iifaptu} eê.fernc.,ia.În4ce~i timp ayea .~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor.~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via niveluÎ

.,subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü

. programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre§~le sivâqitede 1>in4n..lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de .

.stràl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIfnii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fostÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .

.câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac.,. prograOi'distnagea În'mOc.tSuDcOÎl§tientf6/lleile..Acest lucru .Wi."~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~

.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi.dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjlsofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!tmai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'untJ:agit~den4Cereetând strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestuiont Si program

, 111acp,

',

.0na"çU atâtmai intens cwI.'At Qmulerirmai'.

,. . ,-

"

. legatde fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~tepentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,'distrus tara Y9iemuIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate .vitala. '

..."',' . . . ,',

Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectuacorec~i ale câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUacacest lucru. Am seos programul din câmpul acestui om vrin'

~"f'

r. ,

. -, -)' '-

77

'açtiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de.

:c~ in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u de ce ml-am, itlcaica( principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea

spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra unel.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat malrepede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11ndee

,

ti,

ect:

.,

E,

r__.

it,

Plie

-

ut,

saS

:_

im,

p C,

a,

pOF !

,

5chlm,

ba.S

,

0

,

a

..

tta cu,.

I.

'

.

~

,

-

.

,

Int

"

,

âlm

,

r,

.eanoastri s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-aapiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~

cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca, ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~' chiardaci se elinUniUn,altmOt!dm oâmpulom~I~I;~c~ntmua .

sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul~

(lares-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, IDpâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1 vaactiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Utptogr~l instfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca

.kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!epe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul.

fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .'reU$itsi neutt~ei cam 6W'/0'diftacestpro~' re~l.a trebUÎtsH4i~apoiezpentru chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.telesale,'.'indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. peI!,a sau indiferitlt obiw;eeste §i eLincorect, dat'despreacestluCt\l mai ,târziu: '.

'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oameniinu~tiu câte <k' periculos ca Înpefloadele de putemic aVantsufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative. '

..

:.

<Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. aveaenureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:

~ V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.Femeia nu poate sa-~iaminteasca. Eu preclZez: .: Era in februarie, cam pe 11-12.

il'"

78 "

,

--Afost.~anuntii mele!-., C~,~amtfimplat fa nuntâ? , ;

Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiriftega~ ~ute~ce sa,u ~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda

. cu sotul. ' ,'

',

('. ,.:,''.

.,", ",

." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?'

,

, ,

Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalaculsiiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWatÎn memqrie:: ,

' , . : '.'

,

.;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:'

',' "

'~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare deputelJ1ic aVânt aveaci0energie caldsalii de:aceea

?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi,.pe,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate.~reJudlcl~'întorcif!1.du~semdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.

sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",'

.- ,

"- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba auexplozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu

,~' se manifeste printr~boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<

'emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6. ..

.',,: "

"

,, :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal jigqiriiœre,a intrat la 0 m~

~~S~~W~'~ulnu se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$.rept~~n nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv

si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~'vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.aucons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei Însa cândsuph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai

. P~culoasii,~ IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar ~ În copiiilu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ multtunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA

0 sarbatoare'"Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i

nedr~?Iepecare le-asavât1jt cu voiesau tara de voie: Dacaacest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra În functiunemetanismui ciÎntei ~iare lac autopurificarea În subco~tient. .

..

.,

..........\ A

- ._" ~ -f'

79J. ,

Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cutotul confuz. . .' - ,

t Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiuneade poeaintii. Aceasta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~

. sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost lntrecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate decât sa~ faci rau ~inimicaltteva. ' " ,

A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei, tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta

este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjncon~tientizate ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. lntimpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte În care?faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I

'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn'

'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~tesau.În cre~tinism tâ1~1 ,

ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat unsfânt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~ ~~

, decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiilnsanctitate. .', ,\

\ , . ..'Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle

de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete,

deeât omul CUO karma grea pentru a fi În' rând cu lumea, De 'aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~iteza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divineste mai importantadecâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura.

"',

Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de Întelegerea ,

tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii legii, trebuie sacurio~tilegea, ",.'

- '.La Început presupuneam ca pocainta bl~heazii' nurnatprogramele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta(urarea) de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,eposibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformaremaxima ~ide armOliizarea structurilor câtnpub,lI.

' . ,

La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul,Rilacum orice celula a organismului este ~contact cu organismulei, Contactul nu poilte fi intrerupt mc! ln cazuI celel mat grele

'

'",

,

HM.

'. 1 > '.'. -' -

,

karmesauai"",,' ",. ,," 'c',

C.. âIn, Pulw., ' fiec' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe

" ,-"'"om conpnIQform"ha

" d " ~I',

sup:réJne~e,dtrestrw" i.d;:,.pn~, lnc~carea le81lorÎI1C

,.,am

.

,

,

, iiJ,

i, '01,'

,,

",'-, '''''''-

, ' ,."

. m."", , " .'

.

~.'

..,,

~ e"..

.,

Clitre.. .

el. m.

~...-.

I.,

'in-

,

ce/elalte" "y'''" """",.ntat'gra.ve InCilcirile " 'SUll

,

t'lIi",

e,

Jurile....

pe ~e ac:estea'

'd' staI'

, '

, ,CtI

"

. atiit>maI fine

",,' ,,', ,~e,mea:za",

E~terita a douueze care se e 1 d ','" '

"primor

_

'dial ~c;eaa: purita."._,Ï l'

,

' dX

ia/cU reclproo, ce

,

a'

.a paca.tulu,

ida ",',

'"

',,"nmor eaomulmdevui d ' l '

"

P/!-,

Re,

gaJl, ,

di,

m,

'/!\:'dÎfrrlteli., ' ", ''''''',,

'',

" al' "'

,

' ", "

,

1' emteesD' ,", ,,'

,MU ...,IIW",un, e,stn!ctwilor '"eaceea~apa'\prin ""ta '"

,Cl\1J1purqJr,

cunoscut,CâtreDi ~ ,~n", 'c~treçeea c;e nupoate fi

;~finÎtlâlt,

'

"

,"~

,

,,

' repreZl~t~

"

Rtmgere,

a umiiniv,

el mU,ltmai',

',',area liplntu",,, aomuluT ol purificarA a k '

,

"'c','

r, ,~arme!.,'- ". .f.' ,.' , ,

Unitatea a, tot~"cemdncon', , ",'

,'

, modul'''c~mai nelWePtat. ,~ara uneon., se confirma În'

,

Ma".\'" da ', ,', ' ,'"',..

.."c ,, at 0 ~Q cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, lâns ca" .

caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ" '"p

"II moare

'salvat.M~

,

lIUiuitat la,distaiJ.,

' ta" l ,

tab1~

Inu,b'

,se ~

,

he',

daca v,

aputea fi"", ",'

, . a,OU,loener"''''hc'aI'''' l ',

am" "

v,.",i\ZlI

, '

"

tJ>et,e,

I1.6_" '''''''',,

,~8,

c

,r-., '

-, ':;'''"

""""'

"

,,

,

""

...at,

ne,u,

I~1

""... ,.. !IIIWl ~.omatului .'a '

0 'Înc~~e ,AAia'.8iijJÎ~neze,' ,'.',.. ' "'",",",::~,ut>trava

nem,' I~Ç't. l"",',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. C

,~amele stitea, . ,*.n ,) , .

" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'" ",

"'.;+*81' ", .,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie?

.:",,:,', '~~~,,',)' ,,~.:tK:

'

',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'- ';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-<, ,'-;

"i',~ i'ln

,

cep1tt',

siL,

tteu.tr,

""

aJ"

w"

ez, " ,''''''

".' ,l, ":"-'--",

"" ,,

'

,

' --::

,',

'

,

:,

''',

' ',","'smw ""," ,"", ,l a '''''''liUlfaotr-ava, dinQ1"8am

",

' ""

r,.,,~

"

w,

~am"

te,

Statçe,ln,

edic,

!Un,

lJnti~e ..inated '---~jmlv~\m /\pal)', '

"

,',",

"

,,":v,a,

Ciino , ...'"

' n,''',

'

,

'~,m '",

-''':'' ",

'

"

' ,

"

,,' .-c...c.

,

IISplqn

"

, ', ',

',

'

,-,'-",

/l,", dat\.J's!i-,blla\'""am ~hUS eu

'''''''', <m::1PJ1n'te",!UII:',"" "Je '

a d"'~_,P""t

l1

gea

h'~

,

rsli-

aa I

r-~~~-,

t si,

"S:~,

,mod,

i!WeP'est-

e_

o jwnà,

'

"

tate cJe'ora,'""""':' 'J"

. ~Am) ca\"uU:uensti1 '

revinli l'utin Cate putin Situa' '. .'ne, catnele amc,eput sâ-~i

Îmbunatatitniu/t P ',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a

saman,

. ance otra~;~ Am'

mIncoe I

nD

,

:tmat

,

,

~teresa~ce ,a tnibuit cm

'

'n~leb ' '

"uuuamWstlg.apiJe~',

aza,

',aces,

tel, I\e,feric

-ife Întâni pl' , ' '~'6,

,

'

-'

atn vazt,It,

ca lasai ' '

an s a COntPPrtamentul'stâ ' ', e ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ,"

panelUmve

,

rsu/uL Mai pe' I~~ ,g.' d, "

; tœ,

ii.lcase le,

giIe,supre,

me ale,

.'

al' espte acest 'caz ,...,()cazie; poate mtrtO altacarte", vornvorUl cu 0 alta

.. . )- .

"""

iJ.!.<-

8/

" , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a'!vot 0 emope cerebralii~ acum Îi amo*~e degetul de la 0, ,

-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic1

'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~faptelesa/e," '~$i cumràmâne cu sânatateamea?ma Întreabaea,

Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa,jntervincu mâjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,'! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri

"fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee

l' fâta urmiiripentru pMient, ," '

, Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,'când ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campuluicauzate deneÎncrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea,

cr- Nu;-a~a,ceva,este exclus! r ' '-'- Atentie, vadesc;riu situapaJ - le .zece-minutedupa ce ati

ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectatepacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,Ati awtnepliiceri ln ultimultip?

---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,çiUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmrtepre1'liritstructurile câmpurilor femj:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWttidentice, Animalele domestice, depind foarre mult deeticastiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele maimulte or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curatÎn!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIicapu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pedesen, Cine-i vinovat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Ilfiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În amanuntime tinereidoamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minuteati fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirareadum,neavoastrâ s-a riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra

..

sotolui, sau a copilului, ,',

Coreetezcâmpul femeii. Se amelioreaza starea câinelui,ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui singur l'icior , posterior

pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informatia

,,2

~. ~wf<~umit ~campuliciinelui se IDdreaptaÎntotaIitate. ,

,",,'"'",

''0, ~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele doniesticedepmd'de nai,~

daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI,~ pot fi pedepsif.iÎnlpreunii,

'çunol. ',< " 0c'"

,. .

t ,

,înultimul t!ml' mi ~i destQt felul de~,Ünrecu diverse. probl~e desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe

, ? bronfitli..M~ au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e

~.

brolWIta nu numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il,-&<..vat, '.. .

- "cumG,lunitt~aisuPiiratpes~, '

- Ea~af~arte vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc..

" -= .Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp pe oamenii .

care 1f1sunt aproplap'1 cu atâtmaitnult 00 trebule si f.ii

supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ', 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a

l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutitom~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i

.cu ciit mmcorectarfifost tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel deSItuafueste1lC~ptat tratamentuJ prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcâtac~ poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul omlllni~ si

'ambileze ~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii.Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca

're.zulta~.ovind~e ~ali ~~u-l asiguri 'pe pacientimpotrivarepe~acestet SItuafu.

"

",

Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii rosttratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne darcauza bro~itei. sup~ea - a riimassub forma 'unui pacb~ deprograme rnsubooll$tientul siiu. Daci În acest timp sau peste '

, cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpulcoptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'aoameniJor mo,tenlt ~e la tatli. Copi/ut, crescând,. arpurta În el' 0

: . qigrm~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t

:= ==ce cu~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::;

~''''

..",

8J

" bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe,cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natoruliicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului În astfeI de!;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, .infarctul, tu/I1oarea pulmonara,

! gastricisau esofagiani."

.', '. .,Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81

blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,printr..unflivel superior de etici

,~' cul~ sau. l'cm res~ctll:"eaperceptèlor biblice,' În câtnpuJ fief,;ârui~dmtre. nOI existaasèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ seexfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilorcatdiovaSculare fi oncologice.' ". .,.

"A -,

~icum acest mecanism Îi este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAase giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" malill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor. ."

Chiar '$1 un 0sittgurfapt caacesta araticli, d80il~tr~8?1arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 mdireexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va ~

imposibil de

cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitateanoaStri. "

,

. .., ,Logica propriei noastte con~fe' $i: logica ~stenteJ $1.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~

,

confirma acestlucfU. ',. '.

,

Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~amexplicat ci agresivitl\tea sa J interioari Îlidreptatli im~tnvafemei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. înucma corectliril, amreufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam cipr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". .

~ Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.Care credep ca ar putea fi cauza?" .. .

- Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dmnotl. . .,

- Trebuiesi vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~Opurtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnflnici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

.CU.~.

-. 1 .

'-" c. '. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu malasa I1ICIacum indifcrent,., , .

,'.' .".'. .

"'-,' -,-.'.-' ~- .

;':""

+- Se~~entulofensei ca~ ura sau invidiarepre.zintâ lJJ1adinformele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltiça, J;)~nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibratisentunçntelc fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsava pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU

asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:,Prima i!.lUIljl1~avoastraaQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea

~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor,fatii ,de ,aCeasta,se riiI!fi'âjtgeasuprac:le~ de a douasotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalttrebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,

' : ',,~a .ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i

supiiriiri :~mp()trlYapnmet dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m'.'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la ::cea~aL ~iça" disensiune,. ,lmPJtova §opel dp~eaYOll84'a, ~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve,(I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt

,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulordumnea.voastriprovc;x;ândll.le tat felul~e,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va pe p~m~

~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii,Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~Cft)§tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)aJ;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l' Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu

Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]Sto.lCtu17iIQf:flne, ,'." '"

'

. . .

.;~nt av~!1itlafllilleunbarbilt ta ~~ti~~~ c~ r~latiide t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ~118 .de.divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn

.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/lse purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui,~cestela nu J-jlplicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicut totul casa'l despartji, Ei .s-.au

-despiiqitCeade,.a doua norlqÎipJaçea

foarte rouit malntll, msa prograinuI de:distrugere,alsentimeritelor\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientul ei ID mod

,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest. lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru

... .

..."

(

J

l

'\l,

"

'.tIS-- ~. .~. -

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide"'\ceIiUJ\ItPMtrJ.!.separare.: . '. ."

, ."":':;"''':',!

.Co~tii,nta' omului e paQ micij r~titii. care ~e fiArptJta pun

. eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1greu e4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JDaspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere

'.de .b~ne. u:

ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel II1I~card)ra .

sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaçeeaa~ ne poateiljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°walumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te~i ..numl.liaspÎJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=magraf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorocirilor,

'(.<'. .. . .

Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,- ',

.- M.am cclrtat cu coiega mea §ima liufoça sqpararea, Eu aIn

cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat -. Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic.

..

'. ' ., '..

~ Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~malpentru <dumneavolIStrii,.c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Ieas.a supiirat pe dumneavoastra, pentru ca §Ieasa fie.~rtata,,

femeiaaÎnceput 8-0, scalde:.. ' . ..

,

~ Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJcn.am:jignit.o Cl.\nimic.. , . ".:: .",.

Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~Hexplic:

A

... , .'

.

- Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( ,ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele

's,ale, într~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~!prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:ain. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tataldumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra În prunele lumde sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra seppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poatesciiPii, ,

"'

"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa caretrebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea

1

1

i'

lM .)

dumneawasOi. .,~ ludufti, programete kanmce'.alep!r1nJilor .~.progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia.Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el~ abia dupa aceea si Ceret!'rertare.~ofensati)r; peJItnJ faptuJ ça els-a

~ ~ v41Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,înca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si

, inl:ef~ti in fOnil interior isI--i g~o ScuZa0muIui\~ apoi.siterefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'leritse pot "Ioca programele. kannice de distrUgere

~i degerierare..AcesJ lUctu vA va. ajuta .Si vA pisttap sinitatea, ~i pe 'a

11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ''Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a

omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ;

C~IlÎl-ll ' )" ,

Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea: ,

- - Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate -comiteuit omtn viatA?- ,

',-

, ,

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' ,- Uciderea uituFmt omo

'','

.- Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba deucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'siucizi ID tine dragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluidedtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~inenorOCln,'

"\.

", Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior dec~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. unbmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu

- ~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foStposibilun asemenealucru. ,

",,

: .'-,- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la 'urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea

;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti

~:"IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile

~

ki: trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~i

.'.'.

,'., .,'-' ,'.',"

,'

~;""''''-;,,? ,L,'

, : -,(J,:".',

87,

viata'inomul care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1 -

puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la ca.: rimânând mul~ani- in cimpul SluperitrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul,Într-un moment bine' determinat, când aceSta a implimtcincispre2ece ani: '.'

"

"

."

. l'"tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite

formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nunumai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '.

'-ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu exista,.' ~eni, C1riStiIdei". Cauza crimelor~ 0 niotivape aparenti, a, omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele

distructive ,~ autodistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,' Î~subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!elor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~rprograme, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~IpnnaSpiratiacitre Divin.

'

,

'.

. ,

" Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~motivele:.. ,',

. . ':"..-'-1-De patru ori v~a dat târco~ gândul ~ea va smuc:ad~:.A~

decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl esteimposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~

'reprimându-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof!'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.

, Femeia miintrerupe: . ,--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod

concret ce $icum e cu mine.'

,

Îmi continui ribditor explicapile:,

"'- Acum vii d~cep de top oamenii in folosuldumneavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Câttimp va dliinui În dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea,probleme nu numai cu fertilitatea. '

\1.

- r

\ ,

"

u

:-:-,

Spun,."

'

, ,

efÎ!m,

i",

c"

o, ' ,

',,

n-

Q

.-

r,

'

,

et" O'_.

sâ-m,

i,

fienurl b' ? C""'

,A'

putef!itia?,'

,i, ,

" ." 'roc ., .',me.. e.garanf1uml

~~Suntsup~icitat, Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~ ':

\i1Vo$e~e.'"

,:'

, ma

d ' h 'd' N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic pen~ ci''''- "

1cpt etotuldeQutrineavoaStri,' "

y.-.,mu t

Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ';",

'

tramle imW;onale' bm' e C.. '

,.

sa,

s!'un,

a: un cuva,

Ant. y cercetez.. .a nu s-a SUparat., ca . ri"

un rau ~i1Iiaimare.' ,r nu ~I-a...cbt astfel

1:'

':<.",'t ;', -

,.

'; 'Yine la consUltaf,ie° tâniI;a ded, -"

,, ' ,

' '

tiu-i,intreb:pe pacie,nf,i'ce-i supha ci n:;.uazea de, aD!. Deobicei

futeieste pe depJinr' ti ta a' ' , ultsmguL Starea.fizich

prezint/iJ' distorsiu' .~a sc t~are ~I numlU structurile spirituale. -'

DI ptiteouce. Dar. deocantd tiinfIu

"

Aen,

Waza preapuf,in_

stateade sânata' " ,î ' .a, a

,

ce,

stea,

'

l '..'

, te, 1 spun, ,,' ..A

& prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,deca

,

t m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi d 'A

'

~1iate e mlU .mUlt

M-' ','car le,mcolo nmucgrav

a pnv~ cu n~e ochi obosif,i, absenf,i:', ,<,

y .-,Am dlabet. . ' "

'

.,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln

' 1A

-diagnostic carett ' Ia'~ 1 ~ocaglUldUl ca n-ampus un

'-'..., "",u e' gray, balnav ;.,.. fi 'tr

,eb\1le sa se simti . - n.. '

,', - eu a Irmea,:ClI

, mmunat. uupa ce m.ant a t -' "cIIuzeleaparifieibolilot a.1IiÎnfelesca diabetul pUea~~' s~

cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui Or' nU-1at.

0 ~1a.:bloche;zeprogramele ",~.",; al '

,

'gamSIn

,

u-

1 trebuie sa,

" '

"",uu~vve ealtor' oamem' - trun A

cantpul acestuia CA, .,pa, se 'fi

",' ",

"u cat este mat, putemic

'

.mai'progrQmu

"

,

,1 distructiv cu a+~ t '

.

fi, . §1 penculos

,"

Ut ,mlUe clenti ~ mai' - treb". -fie blocarea acestuia, adicib al C' sl~ra ulesa

La plU,

'sprezece lUIi fata, se Î:d~' sttercet

dez cauza dlab

,

etului fetei,x d

.ago se eun t8n/iJr,A ,-1 '-raU e tat, Însiiau trebuit sa

d .' m~"'!SvstJta

câm '1 l '. , se espartii. S-audespilrfit deoarece, p\ln e or mformatlOnaie erau incompatibile lit l

'

,

-acest lucru se poate manifesta' dm' , . : umea fÏ;zica

sa-I urasca de rnoarte petân/iJrln

.ente. chipun., Fata'1!1nceput

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a, El 1-11p~t rau de '

pmvOcat aparitia diabetului d ,c~te sentrmente au

leg,

I_

le de bazl( ale Universul,eoarece a lost Itrcâlcati una din

C '

\11, a mtervemt ruptur" tr '

, osmos. Renunfarea la sentimentele cele mai, Înalt

adIn

fie ea ~:

e e ormeaza

-.

89

"

acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!,

'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,"

;: " Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituieeliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispândir~a inrormafiei '

"negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unuisingur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larândulsau, este o-p1Utea \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate

'i,perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie,cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre 'despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme'ptiteau vedea doar

, Marii Inifiafi.. ,

, '

,'

Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu

"pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un,b/iJrbat. $i ea il iub~te Jnsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii'neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se intimplii de rapt. Deparea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul

,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea segb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf20,B\lnica,' pœFcomportarea ei, 8:'ade:zisde iubire ca sentimel\tdivin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,LaÎnceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'amirÎtat,din interespentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pecomun~ti ' ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea areC\lnoscut În.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El inschimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. '

Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbuÇl\~te În plâns'

~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit'

~ Darpe primuhot al bunicii cum ÎI chema?'

,

Femeiamapriv~te~pronuntiiplinadesatisfacfie:- Retre!Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.

" .. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiilegil\6cologice. '

,

. - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.- Da, confirmii ea.'

'

,c,

H"

Ji ''''''VAPlic~:?,'-Nu,

",

'

.:..,.. El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn' " ' ,',

~a clin eI,Înloc shidespA,

'."

~~ attuClS. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~-I ~1i~~nu

. , ,l)a,"" "

cu destbIA CIUZIt!te'

, ,,tn-1Un purtatcu el nu,

* cuni II§fi procedat .' ,,,-

"'--'--.,.,' ,

'

,'

,-"

C,

eea,

C

"

e aJi' ficut,

'

,

atUnc,

' ~constituie ;"-'.',-

acum,b

'1iJo'

."""..-voastri. Mai 11,, , 0

' r

'. intrerUpéœ.4esareinA~attJJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvut

:~: ';+-De douaofi: ~ ~si am. '", '. ",c,. . ','din CIUI:œ.mea.

"", COplllDsa n-am reu~ dar nu

, ,~1'ebuiasi'avepbiieP,

"

,

7"' Da, ~icare.i cauza?

\"

",3..J.-,

.

"

,

pe,

ntnJ,

.

.

'

,

ca.

'

..

:a..

tit~.

eisJ,

ub,

'

.

H'ea,

'

.

n,

n..

ui.blirba,

t,~5;~.

" "',.,.,

'

,

'

, c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A ,~~, IDasemen~ ',

''''1°rata, . cum avett copu?',"

-:Attin~catsamai~p? ,,",

"

'

"-Am avutun aecident Am ,', '"

euftac1uri ale oaSeI0f b~ ,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,

copii. ','," .,'.~am si nuu pOt.adute poJQme

=:Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intÎfl1pIlitor?

'"

Q.mia, da" ,',' ,,'

'~6~~'::~~~ de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V""fapteie

'mirturi 'd'

','

ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie,

e e. necontestat aacesuii realiti' " " " , ?pnntr-o'abordare corectli a "

tt poo VD;Il\ecarea b01il

, '..:;' '" ' 'ca\lZe1 care a generat-o" .

. Odati, atlând,u-tnli in

,.-'

'ft~.' '.~ la '

""

. . 'A' '

ClDeVa, am v5.n,t"

~

lDregJstrarea non';; nepoa+";n..~..;. ' . .

-

' '-"',.

0...,..,.,... cu,

' ' 1"""'"- care avusese 1/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I1Î1"ea8i,tinAri' ,oc cu ,un ,an

fenclt, rudele bucuroasePri'''-.1 ' fi fiumoasi,..

'unnurein ' "

, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau, ,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tânir . . am

conftwita cu prob1emefoarte'

a familie se va,

Chgrave,,"

',;'-' eami-ti imediat nepoata, itrebuie tratati de urgenti fiiOd a -am 'spus 'eu ,gazdei Ea

n~re. ,,' .c poate avea compJicapi mari la

. ,. f(

,

91

,. ,,"'7' "Acum tr~ ~ ,i s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns,'aceasta,

'i

.

c ~ Oricum, sJ vina! ~ doar Începutul,- Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi §i am vimt in câmpjJl,,' . ..'

, \

tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai graveincilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea

,

ce seJili,eamli "degenerarea familier'. " "

,

- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazliblestemul? l-am intre!>ateu. '

'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.,.:- AspuS ~ lI1otiwl? ,

C

, , N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,, -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudéle pe linie' materna,Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia

" voastri I\UOsinguracaua, "

'

A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Seneztabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1ei, ,

"

'

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' acolnisun pbt pentlUcare aCUJrI.pIJtesc toti urmll§iisii, El s-adezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua..,De ce 0 ~~ lltit

, deaspra~ aceastHapti a-$II?' "

'

'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cui,

~" ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali" omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!j

folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:incâmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p4e copi!iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla,

,

ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '

m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi aUniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere aorganismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtreDumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucrudisparip&familiei este inevitabil/i. -

"Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre ,

,

Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' câmpullor structurile

'\

!:'

,'

(

blèsféIitului.' $i6tii conVin in 1-"", , ,

t, Iacut, În primul rând pring c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie

, C,..

" ' ,cuno~ereacau;zel. ."

,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' . ,,'tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il

', ,

'"

ergetl;e de ;zect de ori

Ul'inii,'JflSa"noi; acordampreaor

~~I cu ~a~Vligenerapi m

spirituaJe. conCentrândU- ,,', pu!" at~npe dezvottiirii lor,

"'--'"

ne mat-alesÎn d'ire"""a'orien- ..,',

'prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H ,

ri '

"

.. "1" '"

wu, tOf'.

"" ~y'. '",

, ",ate ale, Vlrtoare'a' U " """''"'''1"1.. -' - "

""r ;'1t"'.' '

lltla$uOt

Recent unei" ""

,'" """

bioenergeticiarliii '&.èc:::;rt'

"

d~a ':itlele, .,0' 'titlentata

Ciiinele;nu-,~"

i,pu

_;e

,

a m'

,

i~caPicio~eunl

'e

UCtru."nepl

,

leu,

t_

' i,,

-a -paralizat

E ,.' pos enoare"" .

'", , a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ',.,1' ,;,"" , .

er,

Ii1,

nm;d,

'

,

/Iii!: femei~, èrkÎn ",-',

D1°tl!U1,

.C,':eea

,

ce,am vi\iIt

iI'l"""'flWia a..trera deJsarcmii" 'ând ",

"" 'Y'W S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs'

" il"

, ,c , coptl~l,program,~ distrugere a animalului. Ji ,C né. ~I ~declatf$ilf'un

atât de't'ldicatea.gtesivita" ", ',' ",,'Investlgat cauza!cesteJ

§i~:tua zi,câinel~ eradi~n:::~:~;

mam~ S~ahtgat p~tru el

':, Copilul, damneavl>asttlnue,

" """','

'

,

eu",

c!tJn,

~t.. 'mêlé - 'E1e 'o..;-~"

mari,

'

eapacltâft;' 'j.

"

"

am,

'

, ',

' expli,

,

cat,

"

t"",

' Il''''' nu' sunt 'pr6tt\' lit d

~FTi'ébuièsli 'q3 ru II, " ."

,~e.eo orientare

iubeascape Dumne;zeum"":t'Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie bun~i~'

'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât b(j~aflÎre'Pam~~Est$

~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:",treaga dUmne~yoilStli- VJatâ~i '

teufliacum !IIi schÎinbafi' Btru'

de, ~te mcrutt Dacii 'I1ü'Veti

, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b' , éJ!c~aspitJtual1i'i! copitutui, 'afutici

~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat' fiblo'ca~,ptinsi8tetnul

, V1,

Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt?attë de, man

'

" Contf1lioapiÎtI,Co

',

'P"

iM,

:"

d~itiiU"atUt1,

'

"

,

,

H,

',

en ~t sa vedem,

O,

'

.

utn

"

VJ1P,

te"""

a.tfionaD' fi '. ' CIsltuat'a e grava': il'

"'" '-" '

m enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"', ,'.'cli Noui !FeStamentl-li', '" i "~

oumtrebUle.. Ii drept

Investi' t;;1'

,pnmtt matbrtle decât pe GiI V '",

, gat"'earatii'ca me! pâltii lan''"

", ' eOft1,

-ptltemio'culumea,înconjarlt ',,'~e tatUlInteratfÎoneazii

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale -spiri,tu,~1i~i comportam:= eti::utertllc,1i

îlbtl~~, ~ctura

,

'

sareuul,''tatUl; . daci,ciJte 0-., , ,mamel. n. Iurta. a cmcea a

Pri d1II comumune, cu' DuI1t, " .

m~ e la Elo swn1i4e clÎlita ' .î' ,

nezeu, atunci'

feme,la trece ni,t~ mcercan A,P,

'n -atreia'.' a patra luna

. cestea pot lua cele n;tain~tept8te

93

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

,

spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,

A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilulde diate;ziiariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeastaCU.tât'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi aleUniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"/lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul eiputei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul.Bxista indiciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentuliubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iinaceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai potavea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti~i apl'oapeooranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" ", , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà, 111,1,!Dedio tâniir' cu care discuta

. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata decare era '

Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus: ',

-Tu n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevoœ decu ,.t0tula1tfeldesot.

", Co '>

..Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara'

voia Sà; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. asentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Începutsa funCtk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' defémei,

' :'-""", ,'., ", :

"

":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\lunui'om !(jar;Înacel~itln\p; ~Î>flOOa,OobserVllt!e, nevinova1Jila,prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lant se poate intinde~imai departe. ,

' " "',

Recent, analizând cauzele bolii unei femeÎ arn viizut Încâtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin - partea marneiacesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupraslinat!tf.iifemeii. "

.. -",

",'

,

-At! avutconflicte cumatna În 1972? .'- Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.- Endmpotriva? ',' !: ~

~

,

!14

.',,

~~ Jnod"ÇategoricIar " ~ ",'

,. , ,

, ,

1Uiri~. "(,,,' .eu t-aJn spuscioocptn am ~,JniCercetez stlucNiile kaoni '.. ~.x.. " ..' " , "

'~Am sa '',' ,ce Il,,',,,,,,un UIbJou uluitor '

."

'

vi rog sa nu,vi mirapde cèeace .j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e

VI' -"";"",

., '

.

:'am sa vi spun,

~Pa.'-,.., "t"<' an...,~oare? , ,

'." într-o, ~atfi anterioari'~" :' '" ,,,,i

dumneavoastli: sOt A ' '. ' '7mu/1t de cancer. ~I,.1 ',

t m, VIapf .ateoolri v--a fast 10 dnj,' 'M~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La '

"

go c. ama$l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '.

12. ~~nta el af1~pt IQgQl.fna,

, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ln ~a~" ~,totl,l(, a\lllt 0 tu.lnQfi fi~,fll,,:"af1 ~t cu bine.mvolUn

,(Gr

.

'

, al. ' "'a_-'.

'.', ençlti $l

,

,chiar.

, ,

'"'J~ "'J~

.

"

u""""" nu V"IIatIn$ 'Mam An.'UIJO»~

. douafucercare."Opunându~ ',' ~1"""n"II, ~~t a~a,dumneavoastriea ... "", .categOOf;d1"agostei,$1

~i'prganismul ea mce:~ ~t ,gr:eala.çâr1d cdula se IqptJ CUceluJicanceroasfi. . ,$1 ~ ordon~. Ease transfonnJ,:Îa

'pupiuri,anumi~ ti.In ,d' nA- .',

.,"',

-- Qtif; " '-p e~dire,femeJa muspt;lpe: - ,

'

'.' '>'-t<, 111!1Jnamf!lta munt ln 1975 din c . ',.'" ., ln, ,acest moment ,mi A ..: ' .auza unUI $Meol!!,.

pr4gmatWuuf, ',," . gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prinA"

, "pnn ~uI nostn.J. am În" 't1 UJ":"".sa ne 1n(Iep~ to~OIII1mult de ',' ""r~.

Q

"uulultimp

,' ., ,,'.

"

,sen~le diVUle. '~'

,.' "';,.,'.'.' . , . . , . . .

" .'

.'

,J:'rinciPB.lainf0~eeredita!i' ,". ,.

', "c',

'mteonediul câm ul\Ji.

" . ~ tran,snutenu nUlIlai PriA'

coIilul sau .i il ,.Mam~.este m~olubillegati prin câmp. dee aceea triirile eJnOUV".aI .asuP(a,copüului. Daci este orb,

',.""

e n;wnel se ramTângiilbit, Ifcest JUClU

, va,1f\",,",n~,0~:~deseparareade omul

~~ctura negativi a. câmpului femeii dca~ofii"pentcu ~1.VlItoarelenenorociri ale copilul\1Î;

. 'ete~ muIte. din

,"An~li:œz incaICirile le '. ,"...' .

, pacœntele mde ~1i zic:1i/or ~tivfirii iubirii la una.din, ~Fetitele dumneavoastri pre.zintio '

,puternica aunor programe n ' acumulare atât desterilitate. ve" mcât eJe pot duce la~'

~ 11:~,} ..

:.:;:'11/,

..~

95

- Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imirispundefemeia,' ,

" -. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este'detennÎi1atde structuracâmpuluilui, adic! de karma.

. ,

în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulcaprezicerile hOroscopului pot fi œodificate.in anumite CondiPi.

M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne .fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoareatenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele

, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care'" se orienteazAdestu! deprofe$ionalÎn problemelebioenergiei. Am

'

refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul publicital' ~ia-mi continua Cercetirile.

' ' '

.,

Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi neÎntâlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noine..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn locurimferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta elefa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela mii,ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte deplecareaei ne-am intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlrivi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l(

.de ofensi, fapt ce i-a

r~1it ~ chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin telefœ. ','

. ., Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste

, câpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurilekamtice, .. '. .

- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilulimediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.atrage dUpasine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiripsihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierdereacopilului.

:.- Decipre.ziçer.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea,

cu one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. ',

.~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii

bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~ va determiriiidestinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependentde struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea

. .

, \

1

~

9tJ,

. "',\' '

s~ritu1w ~1'ri1i aspiratia eatre D"va'. .' '

, bloenergetIcâ, se va modifiea .k

Ml1.,,

. vep modifica s'lJuctura,

',' l.am 'explicat Prin .alei

~ arma,~ destmul dwnneavoastrâ.tru'

, '..'."Clp e tulbudQ'eares e .'s ctum e

,

ampului (emeii>; A"-~~_,

."

~pwr innome,

l,

'

. '.x .' . .,.lI1tl Cluatcoreen"m""

,

rc"

ma,

ta,

. Dupa,

un timp am .ti t ~ d

,a nec~ara;.Ea.era. Slm..caeas ' l 'mare prünejdi~'~iam sooa1o-0.

'"

'

,upra el p aneazao, - ;Da~ nuputetielimina8upâr&. . -" .,'

,

, '\$,

4ec~a ,mecanismul karm'A;:

'

l' ,

,ellj

ce, 1-0,pu~,

SO!UI9I",

',sesare"" . ~. n, una a' trwa .. mu,,~trecut printr~omcer ,.'. -,.a patra a

'$1 reprO~e Îm~v~ ,,' 0e, ap r~~t'sii blocap supararea'

;"'.pericutoasi .00 ' ",SOft! m. ,Acum msa"este. {}'

. ..,

,'. ' ''""t~ dumneamaStrâ,-cât., , Sltuape

, Ia</o ~ logica: viepi cotidi 'd'

.$1pentru copi!. LliIliti

fe~eita. ,',' ,

,.. e~ acadonp sii fiti sanatoasâ~'

, "Un timp i-iun unniirit ,'" 1: .,.,

,.,-j.;e'

atm, ; ,

onios"

o;'stahil,

, Du"x n..:m~u,

d~ la dis,

tantâ, '

,'

,el dev

,

lIII,,

',

es.,. . ..4, rea COnil..".;"

. .'

dafuntelefon:.,'. ""

', lenCita matna !ni.a

' Afiavut-dreptate":copilul '.',-

"

:c:--

cordonuJ oinbilieal'i"~:ur t .~~sa ~o~:E

,

I.s-,

a.niiscut.cud

.. , '-.." a ,1n Jurol gâtulul Aa& .oetom: . .''. '~" ml-au 8pUB

.D~ eœmai uluitoar!e Co ,', '."

"" d', .

investi".. .' ., ,

'nfirmare a fost peste trei iuni ÎI1

'.

.garn ecogr,aficea-:copiluJui E . Uil1Ia

mlCfoSCQplee'lariiveIol erei ru1ui"D. .1 prezenta hemoragii .

.ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ .. ~ n:artifostuliminjite la , .

d~~a dupi stenariul prezis,de ~ ~emmentele s-ar fij)Utut

'1i.og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste . orosc6p. .

orice preziceri prin as' . ,mat pl"e8USde oriee 'lIStrologie,~se.Poat , " hi' 1

,k

p!fap,~spre armo

,

nie, booatate D' . ,

,.

"e~ a armanegatIVa.. ,".', . 'IVlnltate,

"

.- L :

: ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1:, ' ' ,'.

infonna.tjv-energetic 'al iiri. uL,eo~ll,se. rormeaziim:câmpuJ

momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln

cQPi!ului.~i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermmâ viito,ru.ln~ere cOI1iluJui,are locp:npl au dubii-daca sa dea, sau nu

d,eformlll'

,

e&'.; Chiar ..;~.

"1

ata,

C

"

asupr,a .acestor s'lJucturi

W3uugerea or p"""a1- E'

,repercute

,

aZii asupra stru, tu.1 -!:' a. xtrem

,

de negativ se1

. c nor .Câmp"ul'" .p lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil

dea awa /lurnÎli baiih . a" onnta unUiadintre piirinti.

.l

,sau numat fata.Chiar ~i nurnai simpl~

-/ ;V' ,97

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de,.tè11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,

a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structurilor de comunicare ~i,

, solidaritate cuoatnenii. ,'

.' , '.

La,j.)inç,i.spr~anio~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea,cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste câtiva ani poate

,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru, va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt sedatoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o

, ,doara.'

.'"

. ""

Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,dupa care s-au consolat cu gândul. Acum Î~i iubese foarte multfata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructivdublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt nicaieri ci Wfaceco~tiineios datoria În campul copilului,

.

În timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-atrecut pringând: "Nutcebuia safae copii".,Apoi a .maijignit-oodata~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul firav, neprotejat

. al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeutprin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit.

Este foarte important ca În timpul balii copiluJui sa ereiimconditii' pentru Însiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acestlûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la spiritulcopilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motivÎndoparea copilului-cu medicamente ~i'mâncare nu poate decatsa-i faca un rau. -'

Nu demult discutam cu tatâl unei fetile tare era cat pe. ce samoara În timpul uuei boli grave. Am privit câmpul copilului dedinainte ~ide dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii careprodusesera boala au dispiimt aproape complet. Am Început sacaut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost ,

dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelorde negare a universului a fost neutralizata prin iubire, .

,198

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, În timpul bolii eopilului,

, foarte multe dépind de,comportarea, de etica §i cillarde regimulafunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, .supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decatPentn.icopii/Oriee suparari §i repro§uri ale piirinplor, unl\1 fatade celâlalt câqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Stateasufleteasca a piirintilor este starea sufletului §itrupului copilului.Pentru, a-I'pàzi 'pe çopil de boli §f,necazuri piirintii trebuie-sa

,lnteleagâ lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos',suflete§te. .

,

'

lnfata tnea stihJntâniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi""ani 'lnurma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuareaprocedurilQr prescrise; ÎI1 câteva luni, durerile. i-au trecut; 'lnschimbamceput si-i scadavéderel). Cazulera tipic; cândrenun!i

'

.la copi!, mainte de concepfie sau În timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cuvorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln treizone: cap, primaceakra §i plci6are. ln acest caz au coincis ni§teputernice mcâlciiri pe Imie materna §i paterna din care cà(jzii

,deformarea. çampului ,În zona ",picioarelor se muta, prin.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare - capu!..Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' câtevaluni. Acesta este §i motivulderutei

medicilor din ultima vreme.DliCainainte, cand boala àfJuea saselocalizeze Într-un anumitorgan, 'ka era tratatâ 'timp.Îndelungat '§ipacientul'"se msanâto§eal'

, (de§i 'ln realitate boala se muta Într-un aIt organ acumulându-setreptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou,Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rând prin diferiteorgane În' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singursector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul.

' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei elipsita de sens §i periculoasa cum sunt lipsite de sens §i enormelecheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala §i!nu cupricinaaparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gândirea oamenilornu-i perfectâ Încapiitânându-se fi mod pueril sa. vaqa numai

,99,

'. ~ ."

",: E tuzI.asrnati de binefaœnle civih.za.pel,,

" tul dar nU "Icauza, n . , ..' frurnos

:: elec ,Y, .'

..tru care 0 Jucane

' ne comportâmc~::~ :~f:c~~7e cu adevâratindisp.ensabil7;, coloratâ are pn~~ "... omului ni§te stereotlpun de

,", înainte rehgla" Il

d~~a în toate este voia Domnului". E~, .'~;,compo~ent c~rect'11~ehiocare a influentei',negat\ve dl~t,0 mooa

,Ii

,

ta,

te mJOunat, .1

..,Coniuratoara- Omul put

,

ea-'.

tul ulm asupra umll JO"

" ddsubcon§tlen

,.010

.t lor sa Ii se Opuna pomm e ,. c d la rarea evemmen e , .intervem ln es 3§U , .

În suflet era obligat sa pâstreze.armomala interese ~rso~ale: msafiindca sufletul reprezinta un câtnp ~I,', cu 1umea mconJUratoare'fi

mul realizeazacomuniuneacu' anume la riivelul acestul camp JO0Întreg Universu!. ' .

, ,,

, . '1 " ii suntem Înca foarte departe deUneori confirmarea faptu UI.cd" ta noastra, vine cu 'a Întelege motivele multor.evemmente 10 VIa

.totul pe 'nea§teptate. .d' spitale cuno§tea principiife de baza

' MediculJCf al,unuta. m" a nu s-a grabit sa le .aplice 'lnaleautbreglam:~~ur~~~dl:~:bOlnav §Îavea,decâteva zile lapractlca sa. Odata :nsa". - care nu se lâsa cu nici un fel, derand 0 temperatura ndlcata,

' t- '1 mele -i a Început sa. se.'

.tit de cerceane ,y .mijloace,el §I-a amm

lit t1arte vinbvat deceva. Nu-§tlu cegândeasc,

a: "Doamne, eu su. ,0C acumcauza dar Tu iarta-mi'_JO: tu lt nu

,pot sa gases , , .

"Paeat am

'

.IlI"lap,1

." m .; "ac asemenea pacate...,. ,-

a" te eg §Isa nu ~ li'gr'e§eala. Ajuta-m sa m,âzutpana la 37,2 grade.Peste doua ore temperatura a sc

" . ,

",\., '. ," 'la' concluzia pèsimista ca, Întru.cat. Cttltorul.ar puteaaJunge.

'tua.a omenirii este grava §1are loc cu

-

mulul de fapte negatlve, Slt

!Jcu mult mai' buna dedit. . '1 alitate situatla, es e , .fiirasperan!à.. n re

.' dere Exista unmecamsm dene-am putea Imagma la pnma ve . , ( ..d Ïiareakarmel. '

l 'blocare $1 e .pun c .., -.

rimul rand Întelegerea faptu UIAcest lucru neceslta msa, 10 pt are tulburA echilibrul

,este 0.

fi care evemmen c ,

'.ca fiecare om ~I e

t noastra interioara trebUle saU.

1.

De aceeas area"

parte arlversu U!. . ,d ' sentimentulsmereniei.Cu cat estefie a:propiata la ~aXlmum e

atât este el mai putindependentdemai fin mvelul camp~IUI,~'d arte se situeaza el de Joglcapersonalitatea noastra, cu atat mal ep

.

lfO ". (.

;~

'\.-,j'

.'". . .

t~puliJi.FiecBrefom,se .po ate ' ' ,. .

~. " ..

~Itn.

,., '~. , '

,

',,

'

,

'

,-

,Ill"""

.

, pesme.-

,

InSU'1 ÎIl P"

rimul rând'. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJl-lume, ,poil alimentatie, $i Îucii 0 Caiitate~'

art,faerec

.'

t ~~easplrapa. '., ' 10 CI unportantâ:

La ÎIlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur ' - '

,

- grupspre casClldde fi '1 .Oh

,P. .carn tmpreuua cu un

- tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n ~ zona lacul.uiRita. {)rçam

aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d, .eo patruzecl de ~mute am

ÎIliilpmeaaceea u~ am vazutetr

mMgmea prapastlel. De la,~oseaua Îngus ta ,,- d ,'

aseul pe care I-am,parcurs;~ ,"" .un eamceput urcu,ul l1Qtn, A "

'lllcutoasociapeçuviataomului, i ": . Su,.. ,tuuClam

realiza incomparabil mai m It ~. am Stmpt. ca. omul poate

n~ntrerupta, decâtpnntr-un saI~izofa~n!It asp~ape :ontinua, ., Cel mai eficient mecanism de blo'~

e ~curta durata.,.este asplrapa, permanenta, , care_~Ipurilicare a kanI)el

spirituala. ,'"nemtreruptâ catre, desavâqire,a

. Acum,se vprb~te mult-d"

'

,

D\I;!lUlezeu, spunând .,E u C', '

de,

,neDucesltatea remtoarcefii' catre

b' '.. ".

"re m mnezeu'" ,

dISMca, omulpoate'riimâne t; art d - ~I, mergat;! "laDivinul. Credinta io D

,0 e eparte fara de coutactul.cu

Îmbinacu spiritualul.umnezeu"esteunproces În-care fizicul se

, Acest Juçru se vede pe un exem lu t; ,'

--',

a ,Început sa fu h. '

P,' Parte Slmplu.Dacacel,

ula, .' uc,..oneze fi, disonanfii cu' .orgamsmu

,

IUt uu mo; ,p_en.tru. e ' .~.

-.

'

unp,

eratlvele,, ,- ams~l'atun"

degenerare~i:dezagregare.Pen '- CIID~peproces~1 de

organismul singura dorin an'tru restabilir~a unltiiPI cu

dificila,':.Încordata, ritn)icJ deu aJ~n~e este nevOle.de 0 munca'

armoniei,,cur pre a celulet~1 restabilire a

,

Sufletul ,i spiritul omenirii t . ,.'Celulele gray bolnave ale o~

sun ac~m IDcredibtl-de .çalmate,

procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~.Mun<;aneobositafl con~tienta pentru

tâ;:ceperea acestet munci.' ,

Irupu]uleste singura cale de sai pe ecponarea~P.tWtlUI~Ia

sa depui et;, orturi" fi"vare. "TrebUle sa tInzj; si:ÎIlcerci

'm lecare zqlÎn fi . - .'

,ÎnsuP

.

.pentru a,-'-hn e d -.. ecare ora, sa te lupJ1cu Une

""',.,.. ceva, ar'sa f1tmmte câ ,. .putea aaJIUse vida ,i va trebui -t 1 '.

mmnerezultatelearautomulf1tmiresau semet;e n-ar ~a

be ,u~p din nou. Nlcl un fel de

,.. ,e UISa siil~IUtasciiÎn nai...

~,.\~

,"'9J

, ,,Daca inima pbtreazâ sc:met,ia,b1amarea §i ura, ea se tine, f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men Într-~!~

predicil~aale. "

'

Ce ÎIlSeamnasmereriia din punct de vedere biaenergetic?'Omul care prim~te cu smerenie, toate Încerciirile viet,ii,

economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safiecheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastiirezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omuluipentru autodezvoltiu'ea sa.

}\deseori sunt Întreba,t dacii se pot ameliOla capacitatilecopiilor, da<;ase poate spori randamentullor la ÎIlvafiitui-a.Lipsadorintei de a ÎIlviitaapare hi copi!'foartesimplu. în timpul sarcinii

, marna se debaraseazâ de sentimentele fata de sot de copil,saufafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (jerenegare a câmpului informaponal. al Universului care blocheazacapapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului Îi vine

, gr~u sa Învete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare,care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se Îndoiasca desentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da

; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt. determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor.

. lnvestigam un copil cu un) Înalt grad deagresivitatesubcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului.înainte de n~terea, copilului eaa .savâflit 0 faptii ID contradictiecu otica. Iatii de ce a existat Întotdeauna nopunea de cinste afamiliei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, IDgeneral pana la a N-a spita. se giise~te Într-o strânsainterdependentii la nivelul biocâmpurilor

.

Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Cândpiirintii Îi aleg numele, acesta se fixeaza În karma copilului ~i-iinfluenteazâ structltrile câmpului. Existii nume neutrale, existiinume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva, Acest lucrupoate fi miisurat bioenergeti.c.

.

, Câteodatii se Întâmpla ca numele fixat În karma sa nucorespunda numdui pe care ÎI poartii omul. Prima oar!i m-amlovit de acest fapt analizând Împreuna cu 0 marna probletnele

, !

~"-,

" ':

102 .. .;. i "'.

-,'.' "' ,,,

fiüluÎsiu J\.Iri:Nu $ÜU'din(cebIib2i r~ ,inereu oA:elilf'trebuilsiaiba'un'altriu1ne. ' ,

'

,; Da,noi 8lI1'mJt\a inç.epotsi-ÎpuBeI11JiUflleiedeArtku;~ar apoÎ n6"am riZgSr!dit ~nè-atIl déciS,sl~j chcitte Juri,spune~m~a, ':,',," ,',', '" ",'

.,

"

..

'.'L 'Mi'UitIatab1ou]'b~geud! nUmeliJtfti~~lIatutuie ArthUJ', "",

"

"~um'ele se Îrttipire~te in târnj,ul bioenergetic alomului~i

~

dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. Înainte. ,copJilor Il se. ~ideaunume de sfinti nu intâmplit6r. Karma. s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja

~I acpona m favoarea lm, Dându-f eopilulm:numele unei'ri1derlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeascâ

'cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHuladll:a.,De aceea, llându-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' éstenecesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugându-J;ie laDumnezèu in:gândc.a În numelecopilului's1i mtre numal cetaceeste IuIlÜM~, ce, aspitàspre' dragoste; comuniune, nOblete, spreDumn-ezeu 111numeJe accluiom ÎlI cinstea ciiniia ne botezârncopi1u!' ' " "

,', ,

',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'Într-un .al~or~,Dtipi 'cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de

'vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:"

,

A~eacopii ~eja.destulde ,man cârid 9-a decis sa niai aduca pe .lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, alelegildr ,SUt>~me !Hndci i~a JÏ!urit eopilul laputin tUnp dupan~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormântat.. L-a lasat lamaternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-am~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare,p.:'etenll au II1ceputsa caute În dreapta ~iin stânga pe cineva care

, sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba"celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1ÎII;1icpentru ca fainilia

, ~e~me sa dispara .de tot. L1isându-~icopilul În spital femeia asaValllt 0 cnmii aUit de mare, Încât nimeni 11-0putea absolvi de

ds1i~ .'pe eap . .

"

'

/ ,

1.

103

" Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai Înalte. simturi ale Universului ~ de âceea orice forma de Înciilcare a,

ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de aavea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de ÎntrerupereÎn spe~ Îh fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~Iml nu~alcu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gându! poate dl,ice la urmanfoarte grave.

/ .

Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist'ovarian baroatul dureri puternice' În regiunea lombarli, prostatiti.

,, BolUe;;:;>ambilorerau (egate de Înciilcarea.legilor energeticealeprimei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~colega s1\ facll Întreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa saaVQlteze. Adica dorinta exprimata În cuvinte sau În gând de animici'viitorulom este 0 Înciilcarea legilor pentru care omul,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '

,,

0 tâniira extrem de frumoasa prezenta deformatii.ale

structurilor câmpului În regiuneacapului~i În partea inferioari aabdomenului. Asta Însemna bG)1iginecologice În viltor. Ele s-atldecla~t În ID.omentulÎn c,arei.a trecut printninte, sa s: sinucida.

Dupa Întreruperea sarci,nii~i supiimarea dragostel fata de omuliabit a Început ac~onarea acestuiproces~ ' ' .

r;'1<

~

Ma gândesc cu gr9azace se ya Întâmpla cu noi peste. cârivaani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlarda~a ea se va interna Încele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o

. vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul careucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile. '

0 tâniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu Îi spun motivul:, - Bimica dumneavoastrii, În tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i

ucida copilul Întrerupând sarcina.' . ". .

- Imposibil, Îmi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez.cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-aQorit prim'a sarcina, ~i Înca foarte puternic. Prograrnul de

J

l"~

10;',

r

,!d

'

iaqugere,

a,

' .~~ .iabiap,

,IAtnidite .>~ inst.QJat,

,,'

,

, În ~âmpul ci.SentÎlltfntOll!'~'deurâ.. WtotUiQj)pd"'~insubcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"Wlu prognunql dedistrugere a, copiiJor. în ciuda doritltelor ulterioare de a aveacopij".Jn;'~PMt cOtUinuadc

'~.'~amuldistructiv; ~t program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entulpacienteimde provocandu-ini~tecomplicatiiepidermice.

'

,

'0 alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: .

:~ - ÎI dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frânge.À,proape c.anu poate mèrge. ,,'

c. -.', Analiiezprogramut

,

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mamadumneav<>astraa,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat sifRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riutscapa de Sarcina. Copilul S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a'dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format În câmpul marnei,distorsiuni care a\$ deformatfÎ, au, deteriorat strueturile eâmpuluidumneavoastra cândaveati n\J.lIllli,einci ani. MQ~enindu-le, fiul'dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare.Comportamentul femeiicu cinc,ianiÎ'!ainte de'n~tere,m tÏmpulsarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pâni la. maturizarea 'Sasexuala, Îi influenteazi putemic destinu! ~i sânatatea. Una clinmodatitaple ge. blocare a programelor negative introduse ÎnsubColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie ,

rememorareac~mportamentului femeii În timpui SareiWicât ~icomportamentul, rudelai-. sale.' .

....

,----10 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea ,

, confirma: '

- În 1957 'ap Întrerupt 0 sarema, dupii care a survenitÎnrautiprea stirii dumneavoastri de sânitate. '

,

- Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ainÎmbolnavit de tubercu!oza. ,

- Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?...

f

,,.

105,

'"

", iluI' iiniitateami s-a ameliorat.

" - Da. Dupa n~terea COPdrep

~1~a f~ta a avut 0 diatezaMi-a trecut tuberculoZR. E

" eIii' '

,,

.' . diverse boh ale pl .' .'putemlca lar dupa .ace~a .

' Ii arnelioreazi dupii n~rea" ! Multe femei .~u ca ~itatea. se

ci În timpul sarcIDii' ..'

p tul "este explicat pnn aceea. .copulor. ap . . . 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, 'organismul se mobllizeaza, ~entru copil ii Înnoblleaza.' are marna 0 nutr~q- p, . tmblrea pe c' .,

eliorându-i starea fiziCii.Dar males estructurile,

Câmpu!Ulel arn .. ..-0 bânuiesc..Mama transfera.

Pe care OaInenllnlCl n . .Înci 0 cauza. . .i tulb arlle sânat!pi' marne!; pnn careboliIe sale copdulUl!.~dlc, . ur

În câmpu!copilului~ acesti\ ',. ea Î~i'isp~~te prop=~~~CarteÎntre marna~icopil. Ce n~

'

, Începe si.fie bol~a:t rân!('incor~ctitudineastructuril~ câmpulUl'. sugereaza ln pnm ,

aI"l pneumoniiledese m copniirie,copilului? -Sun!dlatezele, er~l e,nt enerate de deforrnatiile

"

boli ale rinicMor, Bolile copnl?rn: te~te de la piirinp. .structurilor CâmPUIUl.bl~~ne

ghrg,:c" An~

permanelltii, controlându-i 'Pe pacientii difici\i n" 1 ez 1tru refacerea 'intregului ' .' de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' Pa:~steia. Intluentarea ~i '

, tablou ~ bolii§11ntotdeàuna mâni-n;D1ini. Sut1etu1 secon~ent1~ek

'.'

mergA ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu, vin~eclimaI greu decat ~p.

e' imi vine de mul~ 'on sa midefofmapi ale ,cara~lt~:;: d~ cazuri simt ca me1?da Înca

dau cu capu\. de peref.1. .,.eu n-aIn atins perfecpunea can-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCldu Ii 0 'practici Îndelungat~vindecator ~I filosof ln schimb,

t ~aCeÎnc!, un pas' ln direcpa, poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea'.

.'dezvoltirii metodel. '..

-a ru at sa-I viid pe fiul, unel,Nu demult 0 cuno~tmtaAmd'

g.~ijumitate Însi avea,unprietene. Copil~. nu avea d~~ ~o:fii trebuia pe loc sa-i fiecaracterilJ~redllill de dur, nceDO la ÎndetnânliÎn capu!. altti 1, zvârlea cu ce aV_, ,Îndeplinita cacl, e..

aflau de fafii. ~i se eIlervaiirintilor sau a striiini!orcare se .'

,

~umpllt daca gre~ea:tinta.' A. Daca promip sa te PartiOdat! bunicu! I('a prop, ~~

un, ~g;.." t,

L-a Plimbat, I"a aduslimb m~ma ZIS §l u.cu. , .cuI.fromos, te p cu '. t~ §i i-a aruncat-o buni UI

acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" .'~in~ ' .,

1 -1

lfJ6

","."

.\

. Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" '..',:"pentm ca

'

pricma era'În ei 'ln am: Pde ,am

E~!I'Pi\iinp

.

,.1U copl,

',

luI,

ui,'

bw' 1 î "

, an 01 1 au vetJ' t 'atefeul, n cmcisprezecemin te l ",1 IIBpreuna Cu

În jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;UifcÏ: Întoi'scabinetuJ ~ususul

cas(:tâ, apOia !!-isit'ni~e tuburi"

casetofon ~ a distrus ()

arunce ÎncapuJ piirintilor sai,AiC::i:~psea pe cJ.ea 10ceput sa le'

~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui '

, ka 0 p!!!ermca.:wumulare~e

, tlmpul.8arciniipiirintiise cetÜu',~arma personala,a mamei, ln

, ceHilait de 'aceea 'pachet!1l'

des nutnn~ repulsie unul fata de

, ;~acponeze automat ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa

'~e miisurinu dilÎlinua1Ja=~~~Ptcopilului, Niciunfel

InteresaU.t Cfa ,'" m' d '..

agreslVltate,Lueru! cel' mai,

,

""'"lcatoru agr

,

'w..

,subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJu co~tiente ~i

'QOmpottamentul ' sau er . d "a biiiat., Pnn unnare

co~portati1entu,

l.§i st,area sp~tual:œ~a~l'

d,e.

cbnceppil..

e,

\ fata" " , ,"

a, pannjL'Gr m momentul< de,

t:;upirarile mocnite ; r ~' , . "'

œœ~tdeterrnimii CO/llPortam:e, p~~!or, unul' fata de

$1!~.

,' ÎDCi,'

.!DI,1' bsA~--"

,'.

'

,

D'.copiluhll ~ pU

"

nficar.

e.-

a k,arrn..;, ."",,,,,,mmlC' u" doa ' '

~.ameliat.arestabiliia-structuril~ la

.

~,~edinfé am vazuto

stru, ' . .

cmrilor,

S,pirituale, Ïnsa 0' schi.

. amb

pu.lw I~ copi!, 0 nive!,

are,

a.' marerealaa"

,

rntmat pe$te.weo treiluni, de a" , co~tunfel areloc

un~tat. .instatltarieu,.l-amceea nu.~ebwews~s~ conteze pe

cJnClllp...

rezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt pe pannp ca :rece-

D w' '. ' ...,.-y.e - se eehilibreze cam 1, "upa Clncl,ziIe m-a sunat cuno'-; ('

-

P\!.

-"-Bai ~>" "w'

'lWnfa !Dea. .'

,

. aLU.lUIIIeste rau. Sesufooa. M . w-"

. ,

D'iscutcu mam\\ dl Ii ',

&Icasa a mtrat mparucit

copilul. ,,~exp ç cauza celor c~ /l-au ÎIl.tâmplat cu

,'" Ali ~ptat rezultate imediat C . '

.'

sufletulw.

'

' este de O !DI' e de 0. .'

e. apacltatea energE;tÎca an mat mare fat; d .

aceea.

cbpilW nli Prezm' .. l' n ":'

.'.

e cea a corpului .de

" '"ca ~te schimb"' . .

b '

,

Z1 v-ap permis sa vi su w."

,an VIZ1,de.,In a patra

,supreme, Din aceasti ca!:;~P':mIne incilcând astfel legile

acestluclu! Daci ID-am '

era copiluJ.Va mg-si' prlcep,..;, ., apucat sa-I tratez P fiul dumn '

-,.eu VOl,face tot ee-mi sti 10 - uteri ':"

eavoastra, ,

dumneavoasttjreprezinti un 'tandica sa-l aJut. Repr~unle

dumneavoastra~i ;""ntru C '1cap pentru lÎline, pentru

,""- OPI.

'..

107-~

Trec pâteva ~ ~.vine lIUIffi8.baiatului la mine. EU.ÎieXplic:,-.Fiecare'om pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecând peste

ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul,, structura, sa spirituala..Fieowe °l/l' are cate, 0 cumpiina În viapi ,~i.

Îl:l,permanenpi'el va fi ÎD,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. lnvietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul §i tatiil. l-apc~eat

.pur ~i slmp!.qÎJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie Încare-,exista progratne prmiçe ~o38e. Aceasta intensifica

,progr~ele dumneavoastri §isarcinace vii revine este aceea de ale bloca. Principale!e dumneavoastra Încerean ~ viapi trebuie si,fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vârf ~i ,

În4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu §i mai multi,

putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtatipici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese Înçheie ~itotul Ya fi ntinUl;lat.,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti

, 'În Iatnilie ,se vor adauga boli §i alte nenorociri., Femeia se uitii ,'(inOVi!-tiÎIl p~ânt..Eu continui:

, ','=P~cjp~, ~eav?asn:a.~pitii În viapi va ti dorinta de avae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti sevaiÎn,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reu§i, pregâtiti- va saprin\i!i pedl1apsa. "", " "

,

Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul

~ §ine despâ!1impentnl'operlolldiidefunp: ,

-

,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi:culiO§tinta.mea: '

,

- AcumÎi e rau ~imamei §icopilului,are din nousufociiri ~i'convulsii. ' , ,,'

,

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a Început clinnou Sa se ÎIldoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot euÎntr-adevir sa vindec §i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomitrepro§Urile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezultat

'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea.s-au reflectat f'ara

Întârziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mu§catprietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat §i a gândit rau desprentine: La nivelul câmpulvi s-a produs un atac bioenergetic.întrucat câmpul meu este echilibrat, eu neavând niei o. vina,atacill s-a ÎIltors Înapqi ,~ia:ciizut asupra mamei §i fiului:

îi expli~ din nou cauzele §i le refac structurile câmpului.

1118

,

.

Vrefi s'vA dau 'un sfat'" ' . '

1JlU\tt1m,.

.~? Niciodati' fl"~ d .

. ~ ~ii.fi~ siiniitoasii ~.

i sii triifi"--~' . ',~I" e mmeDi01 nl ~' C m, .' .

ml , ," nilIlânui,

"',

... ,~, nu enutep Preten.;', Jo' DlCIun fel de repr"" N'

.fi '

t'l,,,fa

,

f!de.treeut; nici faf~ d'..,..,.

.'ICI af! de soarta,nici

d ",1" eoarncDI Put- sii..JI

"

. .onf!, darÎn rorul inten' or

'

:-t" '." exterionzafi eum. once """'0. ald -

reprezmti un program d 'd' tru '-Y' "'.' ~voastriiCelula nu poate faCe ~e;~re al ~Iwa c.~ai-J adresafi.

proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecând. de la

Îmbolniiv""'teNe-arn ob. .. de c,eliilaeste resprlnsi sau se, , . ~nlt sii ettHte

'

..;;~ lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l-

m pr~enJ:lI..raf!de toata.mde. .. " al""" COlegude servici,'faf! de

Trec,

C,

â,

teva,

ZiI_

e..._

:,

M, a ;"''''"-",

',

...

. '.

',.

.

'

. ,., un ,e;z CUItIse SlrntebX;-nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBriÎ" ' tul. Marna

cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA.

lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJÜ

procesul e În Curs de ~bilizare, ~mtI 'eampul s.a echili1:J.tat;

, fi eercetez de Îa distantii e"

' " .'

8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a.de distrugere reciprocii au d l '

,pArintilor, adicA prograrnele

al ';, ,. .

. ec an$atprogramul de am di-P ",din rnoinenM.~eru "". ',' o. strugereprograrn orientat spre interior'~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest

,""~in,du-l" a~br.! ,"

'"

,mtoarcesp:e" exteiior

pi! corecpe câmpul copi/ului devin .. .,cald. Se pare eiI a fast' elimin

"

. e nta.I l'IlaIeabil,mai

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~ ~~ din caUZeleprincipale ale

~ ~ c~ci zile.'Discut eu cun~ tin . "

:"""$41, pnetena men foSt 0 ,~. fa: mea.

'.'

ta ~ toati seaca a mângâiat-oPe~~len. fu-su s-a apropiat de

.În asemenea:minutem'AI' . .'

.\ :, .

"

... es pentru ce triiescpe piimânt.. .

A' 'ând ' '

...euro, c 'fratez feme~ ii cercete ' '. '

copm lor. 0 diseutiede maximum' z.1nmod obligatoriu~ pe, copilde muiti &nide Încerciiri .

b:trute'poate sii~1~pe pe

cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '. 1 eJq)lic mamet care ar fi

, wlnerabile.'

."w fi care ~puncte1e lui

,-.

l'..

109

. Unei femei Îi exi>lic camotivul bolii fiului ei ÎI constituiecomportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 vaparasi ~i il ucisÎn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gândutsa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cuUniverM. Acest lucru se ret1ectâ asupra stiirii sale psihice ~ifiziee.' .

t explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea Îneercarea capitaUi.,

va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! dè sot ~ifaJ:ade sine.-- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu Însa

ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '

- Dar altiicum traiesc? ma Întteabii ea., - Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i , .oricât s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,În interior, in subcon~tient ei auun buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Avetinevoie de ni~te eforturi co~tiente. De câteva ori n~ati rezistatÎncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureride stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corectdiagnostieul?

" '

'

,.' "

,

-D8:raspunde femeili uiniità. Am fost internata În spitaUnwma,euojUmitate~dean. "., ',' ,

.

. - Acum, la nivelul cântpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin.,Daeil RU vA veJ:i repf"ÎIIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:iisterile,el va deveni0 .rea/itate.

,"

-;.- Dar Înaintecumtriiau oameDii? " '

, '-'- ExistA0 vorba: ,J'inerefea miinânca 0 turti dulee aurita ~icrede ca e pâinea cea de ,taate zileIe".Ïnainte, prin eforturileprorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-ocomportare oorectii.oamenii se aflau ÎnV-O comunicare str&nsJicu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru.Aeum ÎnSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri cusudoare fi sânge. "'.

..

. - Spuneti-mi ee Încercare 'il a!jteaptii pe fiul men,' ceprimejdie? '

.'-.,'

, ~3erce~.stru~le.kirmice. .- -

- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca estesl8biciunea pentru alcool. '

Femeia ma Wiv~ phna de uimire:,\\ \\

/

'// .'

110

, ~ El are ~ trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedeasiibeii.CunJ. Roate fi ajutat? ' ,

'... " '

- PÏimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i',regÜnul alimentar al ropilului,Ce ÎIlseamna slabiciunea,luipentnl

, alcool?Înprimul rând faptul ci el mtr-o oarecare mÜ$ura,esterobotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mtâtnplafiindQiispiri,M sau este la Piimânt. Dacii spiritul se mvata,'trupul§i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posedelucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, Înprimul'râpd avej:i

,-grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIanânce Peste masura,;~.Mâncatul peste masura ÎD1pinge,spiritulcatre piimânt

-Femeia o~az:a: '

"~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mâncare,Când s,-aniiscut,plângea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu

pl." tottimp~Hi;dâdeam saJwgâ, '','

",

-- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcuUniversU} §i; plângând, mcerca sa-I intensifice.

,Supraa!imentându-I i-apçreat' 0"

falsi' iluzie de c<m,lPrt:'O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m,

spirit,.ci m trup. Cerinteletrupe§ti au inceput ,sRmtreaca. peçeleale sufl«ului.SpirituJ a mceputsi se deformeze,

' "''T$ice-ideticutacum? l

'

,

,'- .sa nu-I mai, mdopati. În nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic

mtre mese: Este necesar wuÎlinimuin dehrana'§i la ore fixe, Maiputina camemtrucât aceasta te tintuie§te la.pâmânt HJ;anatrebuie, sa fie vegetalâ, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul'n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupracerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare Întrucât aceasta ridicaagresivitatea subco~enti,

", , ",' ,

.Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpiradelicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci lasatisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la,muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine alecâmpului ~i penetra'rea in acele zone; ~ visare a ceea ce estematerial" /pâmântesc Cùboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouricând riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca aisa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

III;

''',' c . al - 'stipân va fi lucruJ promis. Înface din cOP,

llulsau un sclav,

C,

ann,- ' n' progr arn de nimicire a

'

tot&1(.- si vrea,creeaza u'8, ceSt ma,

d ea, 1<11,

a',..' maten' ale Asta a ~i fost cauza

'A fi ' " unor avan",je '" ce

,

e srant ln avoare"," 1' n"lor Precedente, Dezvoltarea..

'.

aI- dlspannel CIVIIza l'A tn 'pnnclp a a . ~ ,

l,'. bun medicament UllpO va,

spiritualititii C9PI!ulw este ce mat ,

unor apucatunurate, " 'tr- ÎI influen!eazil deasemenea 'Comportarnentul dumneav~as,,:. continua sa va suprimati

, foarte putemic pe coy~, D~~~dUl!neaveastra. aceSt lucrt.l se va. sentimentele dlVIDefalà. e ~Ot~iIuI" 'rasfrange neintâfAat asupra cOP", U

t\armece. El a Început sa .se" Am

,

resta ca 1 s-au lacu",'

""""

"

Imp . A uln' mulnmp',,~ d" rau cu mme,m " -,. poarte extraor mar oe 1 C ' ,e În 'clumneavoastra, La,

" - Nici un fel de farmecbe.

~~:~e el reactioneaza' Î.ll mod" t, t; ile dumneavoastra su con~'

,,~~

'"

"'",

co~tient.,'A

"." Sfaturile vrajitorilor ru~i cum sa-I,

Am clnt mtr-o reViS", ,.' 1- ,ci est luceu nU-Ipencu os,, .' faci farmece ~Ulva. Sespune ac

'om trebuie mai intâi sa UClZl, -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI.-fiindcli farmecele" ' "...1 d VIDe care-l , protCJeaz:R,

"in, ' , '

elsentlmen:,

t",\e 1.A d tat Împotriva

,

n,

aturui' care,

' es Violent .m rep ,reprezmti.WI ~roc

" . , ,~ irituale: În acest caz ar.e IQG"oaduce prejudlcu .stru~:r~ui nu numai a celui vra]lt CI,~}dezi ,nte,

'

grare,-

a splOtulUl~1 est. Acest , lucru se rasfr

""

ange ID-'1 respec we 'celuia care face vrajl e" 1 În sp' ecial acelor ce vor vent.mod catastrofalasupra copu or, ,

. ,Femei,a da dm cap:, ,-' ot; obti~e niciodata, nimic- Întotdeauna am afirmat ca nu P 1", ,

cu fl)$, prin violenlii."A "ond vr" -a;itoria? Este utilizarea

,

' Ce este m '"' 1- Deslguc ,,',

subordonarea structun orresu

,rselor divineÎn scop~n, egOiste,

t, '

, ,

,'ter tactice de momen . ,karmiceunor ID ese,

1 la' disparat8. problema propriilor el,Când pentru o. ce uavie iri este pusa mai presus deinterése, a propnel ,su~rd!' se dezvolta dupa 0 lege propne,lnteresele organlSmulw" c~,

te ganismul acest lucru se,poat~diferitâ de cele dupa care trate§ or, " ,

transforma Într-un proces oncolo~c.âmpurilor unde toM este,

Penetrarea În straturile fine e cdecl~eaza cele mai

uimitor, ',În scopuri telunce, de consum, ,

1..

f"",:,,:.,>~

,112,

'

piJtemice progfüne de apirar~ ',ln fun'.

" ~ . .

se c,upleazA mecanistriul distru' ", cIJe d~ ~adul de penetrare,

unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l = mdiVld, a unci farnjlii a

. arnenirii Întregf '-"","c

.'.unO'i grave Înciilciiri' a

.-DacHemeia wea si fie l'"

'

- Am sAva m°rh,";cu O'muwblt ce trebuie'siifacA?

Sp ' ' tualx,~.",.sesc a "straveche <."-x", '

,ln . .. O'fernele nu nurnai A' , , ""'1", Prin bagatia

~lfacAfericit cu adeviratc ~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I

. Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu"

~," .

~ a cO'ptlului,Câmpul devine.,mat () sery un tunp abreO'la,ei

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimânt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia

mtregulwcare se mtm...te Um'

curA de i/ummarea unci pArti'

a,.'" vers, '

~'

Un co 'l' "

.l ', -

pl are 0 encefalapatie Cu ' '.'

'

sa" m,farntlie au avut . .'

,trel anl mat,

nte de n."A read ',

lac certun te ", - -.-.IV°rtuIUl;>5itatAlui ~i m

"

"pu mlce pana la limita

gândul 'sinuciderii, Acestearnel np 0' datii Ie-atrecut prin minte,

atât.de'"SOlidar" Întocmite,~:o~e~O'nstante de autodistrugere

se gasescacufli1 În strucfura ~.ul

~ u:a'?te de ll~terea copi/ului

prO'teJat'fÏ':prooesuldistrugeriilUlsau, Adultetuleste mai bine

cO'ptllllcarea tn~nitdl ~ cumultmal'ielit,'pe aândau.t

,

O'distlu,

'

g,ere P' I.'AO'~ ,

e a Piirinp,

dO'uli,prograrne puternÏce.l e', ",.., acumpnn encefala ' . 'IJ .

Marna estenedmneritii; ,pa~e, ...

'

"-'"- Dare, dacii s-arelimina a "

. ,

bme? , , " ~tea~ copi/ul s-ar putea face

. -'"- Sanatatea' copilului', .l

,

.'

'-

' .

stru""" ' 1 ''

..umneavO'astrii d ' d "~.~n or sale spirituale iar ac ,epm e de star

se vormdrepta, copilul va fi siin::a SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~

-

.

, O' f~meie sufeta' din cauza "'" .

di-

agnostreuL Judecând. dupa- starSbt.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun

l ' hi. ea laener"" .

po lC. stoza O'varianii, g"uca, este vO'rba de 0

- SinguriiSUlltetivÎnovatad bo '

'

Femeia se mira,e ala dumneavoastra,

-CucâtivaaniÎn urm'-, ,.

""";"

, aaIJcO'mlSO'f1 t "-"uCII~~aceasta este cauza Sterili" ,ap a Impotriva regulilor

care va adorA1i Încii fi ,taIJ1.AIJucls,lUblreadin blirbatul\

OaTtecrud :p pnn surprinde C. . re, analele

,

lp

. dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltÎnchise,aveti,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtâmplat?" - 'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am

,"/

cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cuaoesta, Am gr~it cri ceva? Îl iubeam'1)18i mult pe cel cu carern-am miiritat, '

,'

'

. Îi',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te nutre~te asemenea,sentimenteÎncât uciderea',lor, ID tine'.sau În el, ~te 0' crimaimensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fieliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levaseotuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea,sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurilespirituale' fine atât la ea cât' ~ila biirba!, Copi!uInaScut În astfel decanditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului.Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' saconceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa facamu altora. Dacâ pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati

, nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma,lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost-destul de bune pentru a reallza ce pericol Îi p~te pe copii ~inepotÏ, Noi cO'nsiderlimÎn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~ine luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care Încearca si, nesalveze familia de la pieire, .IiexplÎc femcii toate aceste legi §i.vadca structurile campului ei Încep si seffidrepte,

" '+-- Ce si fac? Întreabafemeia,' ''

- Înprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnântescci la un nivel superiO'r,spirilual,Când veliÎntelege tO'atèacestea,

. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna ~ si cuplezesistemul de protectie. Cea maibunii ap3'raœ a spiritului ÎmpO'triva

.

degrailiirii" 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive ale '

corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul desprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i,

,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune În Biblie. ", lmi .amintesc de 0 tâniirâ cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare

totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racutun avori' Însi defonnarea structurilor spirituale s-a Încheiat prinprotect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu

J

.114

j

mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-amreconwu!atfwneiisa m.i fll.dt1<!JlcontroL

'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv' ciboala' einu poate fi.vindelra~prinpioenergie.Singura cale,spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuit sarecurgâ 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sâptiimâni, mi~aadus radiografiile. Opturafiile dispâruseia complet. .,

"

, ,:" l'Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca Începutul mul~r' boli

ginecologice se gâSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'maiadesea 0: protecfÎe .impetriva

m~te:nirii\lnor urmlllji .cU.maJfOfJ11$: Dist1'tlgând din c,e În te mai, acti,,: aeest sistem :.de

'''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, DeÎDtelegândcauz~le; bOlii,contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~i capacitate: vitali la nive!fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina

"

deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitateagenerljlia omenirii:, ,

/'

',"

""'.'

.",.,

Ceea; ce$eÎntâmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:,depovestea PUcll4retuV

"

,, " , ,

',' ,l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un~; ,', " .

'." -Cum sa,~ungpânUaN?

,

'~L>umneavoastl'i mergefiÎntr-odirecfie 8r~ti, Îi rispundetaranul,

'

,'",- Nu-i nÎmic, am.un calminunat!, ,

"- Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistlitiranu! si-llimureasci pe ciliret. .

,

,,

i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. .-:->"'Çucât va fi, mai bun :caIuldumneavoastri ~i,cu cât vefi ., ,

aveamai multe:provim; tu atât viti fimai departe,d~tel.' Cu.cât maimarisunt realidrile ftÎÎnteimedicaie cu atâtsunt

mai Îndoielnice În..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.

"

Ne-am obi~nuit,În virtuteainerfiei, si credem ci.principalulsistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e

imÎmitare.'UiramÎnsi, un adevâr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot .ullitar,Subco~entu1 §i cOD§tÎÎDtareprezinra câmpul iar corpul fizic'este

0 varietate:, un~contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai

perfect sistem de 'l~roteCfieial organismului este, În primulrând,

r.

115. '

",'

, ,

" '

.De aceea,când În,

'. striicturi\Or spirituale ale câmpul~., ... trebUie siprotectJa , ,,; apate', problema su.pr~,adica cele'fat8o~~ ~

Omul rând, strUctun!e.~ateg!ce,.supra,Vletulasca,'l'l' .x de cauza primordlala. ,

"" al care ne ~g"

',: spmtue"

",

'.. 'ta'

" '. î Sparta annca eXIS ,

:'.

"

, .tim' lecJ.iileistone1. n ,

'd ' at, elN~liVerrtVOlesa W,, Tb Inaviciossauhart Icap ,

.. unobicei:daca se ~tea un COPlas~gura 0 generatie de urm~1,' , ~. t

,mare pentrU a se" .era ~unca ln

. ' .siniit~i"'

, al, st tul ' sn artan a pierit fiin,

dca se destramase? -, ' fin:" a;,,.

, ',1nsB, 10 . ;

""

:.,',

\S piritual. ; ,,. ',;

,

, .'1."

" fiZlc duce a' ù Idoarcapeuncorp'"Filosofia; careprive~te.oI1lU

' tr ' "ii medicine,contemporane,. ., nllaterallla m e.,." tezarea-conceptia tngu~ta, u,

ln .chiuretarea,ectomla, pro ,

Extirparea organulUibo av,t Daciromul'arfifostnumal

'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnenct~' Însa omul ,este,În acel~1"" 'a. fi fost core,

" . , l, ,trU

'

ri , toate acestea '" '.' rtant dec

,a

,

t trUpu ....' , ,'. pu! este mal 11111'0,"

, Wà1ttil11p,~icâmp,lar :am,. ,Întfe paIarie~i ghete: spUnea

" Nu Înoap În IDtreglme . . '" .trU'trUpWhitm an.

' ,,

'

,

"

,1 'tifun:~i legl pen,' .. ,

suat ID ace IIIjl ,..,..' t sont"

Leg 'lle ...iritu,

IUlU,

1I1an. . larie severll:"

Pe ca'

. "t', ex1Staocore..,

',$'

, ândnumai ca Întfe ac~tea nU'atâi ele pot fi .~i de op~e. ~ ~ luiaceste legi>'-de umce, pe ~ domeniul s:Rmpulul, al spintU". '

,sll penetreze, ID .,

de ' tiune asupramedicma IOC:Pde

" Însll metodele .sPecifiee, , act'"tie duceuman ' pii'stran U-~I

.'"

aaerea)aceastll lntervent' ,. ''1. ,(re."';. extlrparea, co , ",

' tuale'

insesu:ablle lacorpu U1 -t..."..ale structunlor spm '.

'

,

la. ,serioase deformarl, ,.," .

",

. În~ sll faca ~I 'lnceput,

.' deei trUpul este ca mal .LogicaQelora ce Vin , .,

si anali:zeze."

. ,tâi q; abia.dupi aceeaapol ..

l,

te de a analiza mal ln .,..Logicaspintu U1es ,.'

. . .or '~~' hl pnoza,d a a""ona

',

di. coatemp~.e ~t' .

,'tâm plllÎn me cma

d,

PropiereCeea ce se ID.a este 0 Îneer,care , e a

esihoterapia, extrasenson~,' ,

ca sufletului, Pnntr-o ~el d .Picll a logiciicorpului.de .log! , î ' cat filosofia~ 10gJcamecaD

d' urma dlspare, ntru. "rezent' abordare aceasta,, ln

"a iar cea a trupului - tactlca, IDP,. spiritului constltule strateg! , ,

lU

succesuJ.

tacticmomenlan,.

çJj.

'.. .

potQI:iuIw- a~estelo'caa e ~ t?tuI. "Dupâmin~

vamm_',

~.

A x.

. gJ . corpWUI.însa Inttebarea.,este da-'..ceva '"'1''' noI! .'" ,'", . ,1 . , .

. ,, . , .

Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d '. . '.. .intervenJ:iichirurgitale. Am

e mlo~le pe oameni prin

acum În' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa pe banda rulanta ~i

probleme. Dar cine a sUt ' ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara

"victOlji"? '

. J sa analizezewnsecmtc:le a:cestei

;~ ~auza miopieia constituie defa. at. . . ..

",la mvelulcapului detenninate d

optim

ea strueturilor câJ:npulUl

.strutturile stabi!eale cânipului

e senA

entul de ur~ stat!.latÎn

nic!ieri dupa iIltenrenpa. chium~. ceste stru~ nu clispar

" distructivelanivelul' ' 1rurgJcaIi, ,el: contmui'aCfiunile

al "

campu UI,.se tr81lsfera, asUPfj! ait .'e corpulw, sauasupra param~triI

" "'.

or organeOpenqiile,de tr.artSpla:rttsaD./:sp~tuali lIlomuluI. .

".

deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rparEseaie unor ~ganeduc

concomitent, Încear, ai" , si

-', .

.,d

,oare,

" .'

te

'

bille daca omul

. ." -§1VID cee ~ l!UfIetuI sa t..,

Sil~ con~entÎ1.éze gr~l' '. d',

. '.caP, eclUWl,

clin s.ufletul sau. ". e..r~nastfelsa schup,becl\te ceva

!', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot fi. r~1 ,.'..bloenergettcenegative, '.

. . . e jJJI(I1Interventll

. ' în tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'. ". . ,

'copi! este ~ataf; de bâlbâiaJ! ria ~ eXlsta.os~a ,Î!1~eun

.anaJ'>:atQèJe..cesepetrecÎn t.. mtennecliul,bipno;z;el.,;Am

a bâlbâier Ca_-' '. f~ unOf astfe

,

1de metodede ttatareIl sebâlbâie.oml'

"'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, În ,u .pr~ZIJlti devJ,enaie

Parametri au rilmas acei~i Dmnte §1, dupa tratament.

asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce ~pnoza n-a putut aqfiona

sa caut' pentru a' gui locul der~ -0 .mtr~unaltloe. am Început

hipnoza a transferat boaJa În ..toe

Aestmape. Am. descoperit ca ,

.' . . yu r. avut loc odistru gef total'a struCtunlor .karmice ale desti l' "'" e il

copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel VIe~.vntoare ale

Fara 0 mtervenpe asupra ca' . . .

. transferar.eabolii fie .'

. UZet este pOSlbili ',doar.. .., asupra: ,altul organ, fie asupta d""":- I

.

asupra pSlhlCl,lIUljÎntr -una dinviet1 1. .. - u UI,

,'

. ,1 e UI'YIltoaresau sa sc atimce .''-., .

,

,

.-...-Jl7

...

-';'..

. . ,

,.~uLasupra copuIQr,. Mecanica ram~e ,Jotmeçanici".F~ ,Q~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca.

' .1J

.; ,'i 'Ji.':

'r Îmiamintesc 0 pjW.pe çare mica ~ un meKut< rciartetânar...AI!ihi.a adunatpe Ciameni ~i a!J\çepqt;$à le,imP-rta

.j)edepse pentru Încalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a

1revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r>d.. ~Dece? Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~ de .

.suferinte! ,'.,' l' i)J'

;Alah ha riispunl>: .,,:1,'

",...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-ça pij.~or

0mene§ti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel.

,~,.

,Çonsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wcecomportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~omuluidec~t meqicina. 1

i" . .'

Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0 bo!llf!,gTJ\'i.~~

.c~re un. bioenergetician.. Qmu! »,!1}blaJp. çâr~",Q1.Ipji~~entn\l a 1W1iavut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW,!Daiavea margini Discutând cu 'el simtic~,~Jiul,siiuÎk P~'19mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza~tatea.,În faptJ,It.ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~ py.~ .prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~piçiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINIst;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$üpra' tIupJ11\JÎ~,.'cj~i

.fJ.wui.~.a1J.~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile M ~gase~ §i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl înai~bqa4 ,WIIdintr-I.\norgan Într"!J.Itu1.A,cuj11extrasensorica §im~icina,~i'!iif(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~ '

cfuTIpului)alungii boaladin trup În suflet. ,1\1I1~tin, ÎnpsiW.cuichiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare.

.', . : '1.<'1.

P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicânlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c §i .laini~liens al câmpului §i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP Latelevizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t cuajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i.reclama, "poate

. Înlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la( distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul

;,,'deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului ~ a

"

118 .'

, t . .-.

pairWviep viitGlU"e.0 piute(Ün defortnatii Ii fost transferatàasupra oopiilor. ",

' '

!',Daciboala estert!teptatà cariu,ea este tratatiprin zvârlireabi dintt~un Ioc.tn aItul/ Când va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn ,

cirèia:'boala este '0 fâtimia degradarii: spirituale ~i vOr fieliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura.

." ,

lniperfeçtiunea .filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !umene duce laautodistruge~e. ;

,

.~ Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana ÎD.,

ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplitcapu!. A luatcâ(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatunpUh.ctdep8'.gât,l-amscutUtat~el $iboala a disparut.Tânarula awrore!tCiie inWtesab.tà:' "

,,'.

-Tata, la ce bun sa Înyat la Universitate, daca se' pc;>atevindecaÎn acest fel?, ' ' '. ' ' - .

h Tatti i-a rMpuÎlSca d!!ÎnVatattrebuie oricliin sa ii1vep.EU am

ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceastà problema, 0 disCupe' de douamiliute nU eStesuficientà. '

"

.

'JMetbda desprè care este vorba În carte peimite tratareabol;1ot'œmuiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce

, aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'când.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina.ApoillÎn mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodeidonsti'lti prevenir~.èvenimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa,COhI1tfulfànoa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iuteap~ea toa'te prc;>cese1e.De aceea nu se puneproblema,negariimeditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cumedtcina'trupului, 'l!CotdândU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltariispiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiiorritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nude o,1hlocUirea unei conceptii cu alta. ,

, , Ocupându-se numai de trupul fizic, medicina se indepi\rteaza

tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala -vindecarea omului,' caci6mtl1 este, m primtilrând, spirit,.câmp. ,

,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune,

Hipocrate. ;Înainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '

119

~:. ~ .'."

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii,regl,lIamente,Exista$i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! .. ~

! :~edicul terapeut,aVând 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,Înacel~1 bmp"i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te

mm

'bine 'asta ÎnseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~" caz~ În care simpla aparitie' a medicu1ui În salon ~ehore~

starea pacientilor. Din pacateÎnsa, În tiltim,e~ decenp, me~lcmaacorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~'(\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI,medicului.

"

,,'.''

i'.

Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez ',unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Imlvorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. aleaparatuh.ti care acpona asupra .câmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a..vi.odecarea pacientilor Îaramedlcamente, Am declSs,aanaitZez~ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClirea.nurnal

dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul çu ~Jutorul'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljIsuferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata,agresivitate con~tientà ~i sentimentul ~e u~ape ~~e a trebUlt sa-I

nutreasca În 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~tputernice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor:Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulwcâmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, stareafizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput .sa:1 ,

analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&reaenergetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu mukmai proastà decât inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametnspirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut~ult, ~schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a

. tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,Î~.titratunle

t, profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-af;

VladimirMibailoViciBehterev (1857-1927)- medic~icefCl:lAlor=,cu

:'. importaitte contributii ln domOniulmorfologiei, fiiiologiet, netU'0p8tologle.,

~:!

psihiatriei ,i poihologiei. '

\"'''-''-.,.. ,->---~

r-- . '

Il

i

,1

l,

Il ~

1

1

i'

12ft, ,.,

"

,;,:~!~.;, ,?',',

"n"

,", :., ,

"'. ..,

,ir~t dih' co~titlbt ÎJ) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~ucoborât jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade aiubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sàriii~teanoastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.în Hniige(1eraleam vazut~llIfit~~IOlI pe çat:e-1vedem'pretutil1deni În 'turne:diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragulsâniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II'fi altele zeci

,

1sau,SUted.elabOliate sau numai ÎIl faiii de proieat reprezintii 0'cllceriieeJtaeP!ionàli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe

;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelortari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot Îndrepta doarsuatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga

. boala ÎtI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ În interior va'

distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,, ci imunitateaÎntregului organism.în aeest fel, Învingând'oboala

izolata; mediclnamodemacondamnii Olnenirea la 0 degenerare ~idisparitie,lentil'~ichinuitoare, .ÏnttQcât. boala reprezintii ,blocareaunui comportament ~ auneigândiri. incorecte, cel mai adeseasubcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,multprocesuldedezintegrare.

",

", Analizând, stnÎcturile dâmpului societiitii ~i omeuirii Jideasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns laul"lhAlloareaCOIlchlzie:În~timü 0 sutâ cinciZllcide ani nivelulde

'

agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce În,ce inai mtilt $ii'fiinddislstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $Î sl.ibcon~tient,(:suntd.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente1\gtesivitatea noastrà emanii; la" niVelul câmpului, În Univers,Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100anului 1995,judeaând dupa, rezultatele" cerœtanldt mele;. ar ,trebui sa" secdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:În acesteCondi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiualeechmbrate, " ">,

', ,', ~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita,

~isallu se'cO~eniciodatà;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~putinesperan!e.

.' ,,'" ""'"

"" ' 'Aparat~m ;cü' d~l, mai mi,lre Viitof ~i cu l:;e~!1).ai pUlemica,,"

"'. .'.':-,

..".,.,.'.'.,' ,.',,.

--'..'. . "".,. ,.:.'"actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca În viitorul ap!opiat

I~l~'

elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, Çer~etiirileJacutede mi.n~aratii

",di StructUrile câmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllttemeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergetÎçe nupatrund pâna'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om caredispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator. ;

Patrunderea tot mai profunda În structunle karmlce pentruÎn~epiirtarea polilor trçbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUWÎ~il pe,Qercetiitori, În 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e

, determinâ coQulgenet!c alplantelor, I\IlÎl,nalelor~ omulul.,Mest,proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l"c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom Întâia programelor tmediate,adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I():tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtlaaparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana ~~~~àÎn acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD

, urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~' Qre~ În:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunând de °i aparatUra ~u prea

.' soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTÎlegenetiCjj,,~~8â~f;V!!-}~ale ~,plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, '~, s~,bâ!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a

,' exp~rimente pe coduri,legelletice U!lWle ~ ~e. P~cOIUI.unor astfe!.de (;)xperimentecq\1l!ta,În faptW ca pr~ul W:

~QntQpireal,çodu!iJorgenetiçe ~e OInuluicu ~e ale ~ul\ll,0 data materializat, ,,!je,va Quibiiri În ~çt\1TijeinfoanatIolUlle ale

'

,

biogenpsferei ~i!je,va dezvolta ÎI). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii .Împotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetârile, se trans1IDte.c~Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., .

SlStemul . auroregliiri!

çâmpurilor va veni În apârare;l qârnpIlIUlinformatJ,onal.~\ daca. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea,.structunlor fine ale SPlTltulul,(, atunci Începe &a:~ction~ cel mai efiQieptmecanlSmde

.' ~ocare-lJ).oartea, , . .'. ~"i

.lit.

;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a façut ~ desQ.

O

-

PiITun ,0°.

l/

~'parametru al SistemulUi autoregljU11 -dragostea de Sille. ",

"0 femeie çare ,aveQ.itla'mille la çO!lSUl~avea vedi)l'eadestul

!"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,UtW 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~â~, de 0 femele; ,Cu" .

,,122<.

, .t

.~

toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1Î'!?oate adUi»' amittte Sa fiawt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai În'profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata Împotriva.ei ins5$i,

. -'çumpop siite ~singut?Poate fi vorbade un'gândde

sinuci4~eo~ eu.' '

-*' '

,

F~eia ~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echefde viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igândurilede Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a maitrai se 4Rtoréwunw fond vital sçazutlntr-o asemenea si~tiesuittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gândillsinuoiderU.';' , ,

' '1,

Îl,Wnteieu 0 CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteilfODdutuivitai ~ uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwaa' otnuluj,pcin ÎrIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai,in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfÎin~t de umfata de\ln Qm:,dorindu~irauLAœst tucru acreat incâmpmei tm

.~ dedisir\lllere~'~PiiStteaiâ ~se tranSmitecopiilor!,dete~ind' dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,,insesiza.l;>il.cteând tb interior6atitudine deprinuilltAfata deviata,

, uncori'nuiliifestà, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la '

rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde.

mecanismdistrUttiv, poateetih1tte CU u~tii 0 raptâ 'co-i poate fi fatala, n\1-1iptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imwmare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL'

',.

-.,'

, Am investigatcampulfiuluifemen.El prezenta'ni$testAri. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil)

reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.)s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tâniirulsesimteadeocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGarnu biinliia 'tneepencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declan§at deascendenti ,~ continua activitatea macabracAutând' sa se

,manifeste În cmpul cel mai nea§teptat ~illexpliÇabii cumijloacele

logicnoo~te.' "

,' "

"

.

0 feI'ReieIIcvenÎt la mine pentru a doua"oara. La prima~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoartemultumitii de .rezultateÎrIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi

.,1

123

';cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1 fi~t~~a siifidiscutat

1Cliet. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. "

.

A ~

i scotând din pantâ 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e e ,

satu! ei. tl a(it. '" ' .,.

",' ..,..;.çorect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt .

la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza. . ..

,tlvad imediatpe otnul ça.-eareputemicdeformatlparlU;l1etru

lJI~nU\vi..~ i-Iariit. '.

femeiae uluitA: "'

":""'CumdeV,.apdat~a? ,;'.".

'.'

în loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.sunt;P!pfes19WSt.

N. '",

'.,

' ,_.n

",

' un, .' e ~w asta.

,

-

,Es-

te,

rezulta,

tut,

un4:l,

rmmc1 mclelun,

g"teU.1 DiC1(1 ~" . ,,' . A .. 1

~tnC9rdti.t.ede4~voltare.fÎ pert'ectionareacap~ltà\11 ~ e.

in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cuno§tlnta: "'A

~ ,Amintrat inpanicii,mi-a ~pusea: Am ~ p~ CU~e

n'iiicuno$C demulta.w~e. ~a vemt la mme.§l nu-a ~t0

declaratie de dragost.e.,~pentru mine ni§te sent1men~Cluda~.,

N.oficumvavreo,deVlece., . ' '.

", "A.u efectuat. testarea ~ i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e&este,

-:

. . i, ;..' '

,

'~

reala. ",." faCo .

. - Nu se poate' e\imina?Nu §tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca,

!urbata, ' " "" ,"

,,'""

,Era:.~. ,cU foarte in~ant ,~, amin~.~ ~die.f~::tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.

." .'

. lumea homQ$OOJalita.tea'

§Î les~1IUllS!Ilul.se co~tlera caC41Vll

nopnlll.ExistA nu, nurnai çluburi"dar~con.vm.gerea ca sunt

,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat aldeformatillor structurilor kannice. ~ ele se pot cor~ mseam~a

,'ca se p<:Jat.evorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at

Stnl~e,

karmi~ ale femeiÎ §Îam vwt ca DlOti~ deVlatle1swe .stiiteam.ceea ce i s-aÎntâmplatei: a

fostputerl11cofens.atâ depnetena ~preferatA de eue era foarte legatA.Prin vorbe ~

fapte rep~obabds:

prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminând un pu~u~es:emotibnal.

'

Acest meca,.i~m de diStrugere a dragostei fata d11

', _n.~;Q eredi'+ar Q; pe ntru ,a-1 compensa"emel s-a u ""

.,.,"

subcon§tientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,,exp~tprintr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,

'.~,',~,

",~"",'" '.

~" '",..

,,,,",,,. ..-

"'~~~,~---'...-

'"

Il

Ii,

1'1',,l'i.l'

,

11

1

',

i['1l,

l'il,

il!

l

'!

Il;

,

1

il

~L._,."., "/"

~J.acditbrstructciri ~i~am w.zut ci sentimedtele femeiiSo,811modifiCllt.

''",',',

",". "i '

:."':""Â<!Um,!<>ns!..va fi iD ordinè. Nu vor mai apJirea excese:, Prietenava avea uh cu totul ait comportament.

', :

'

.", ':~sLIi ~ii~plati Ptietena a venit peste 0 zi ~~cu'jena, i-aSpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ",

" Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. Închipuim tit de deforrnat! eSte Înco~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poateapirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau

."tar~~ ce se di~u~~~it'~ pmoanl. Omultrebme,...~, pe,~ ~enü, iIr,lI1blf'ea~~i reprezintâ0~ - ptIi't'e8' it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lIfatAde oameni~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastâlminunatâ .pirticicii aUmversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acêastli iubire umanista interioara

~'~~~'n~ atunc~ca 0 ÎIlcercare de aocompensa, potÇitiM, dcml$ile<iJeXuàlê!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVteredetaI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, RacireauJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iarIi~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnareastriÎCtU1'Üorfizice~ispirituaie. . " 'i

") '~..cWe ;tncak;âJ:oJegilec6mpottamentului'saubiologicpro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji câmpurilor.,~<lI8tê pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare

.SJiii'iM_II1:.,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei.~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab~~1Il ferneiê, iÎn plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea~i'Îtii! ~)''SttUCturil" :tâmplllui ,cafe 'raspund 'de

~ ''U>~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea"jC

~r',~Ito~lIactMare Ioc'sup'rimareadragostei~i l

,'It. '~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5prè\4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii'JiU*.W,.~qOStda'§i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl.stt<uctnrilccâmpurilor lOt

.'mt' ~,r. .~.PentfU'complitatie ,voi da

,~'o8meoiIo1":œrese .iUbC!SC:spirituilitatea, sufletul,'ff~t"'MI; ~!'I1e' 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette'(~ ~fnti œle"fmai'milii valori cuputinta:

.1>

125,

atul ~ femeile ~e se iubesc t§i tmbuniitâtesckarma, se',' decipeei~prog~turalor. ' ',. .

".

, Cauza a IU-a'

" Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii."Cuvântuli nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe.tirimulcâmpuluicualteprograme. .. . - - .(' ' Cândam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l, este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi.

Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge totceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, .

" Lucrând cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibiisa,nu l'iisutPrinsde ~t deputerriict este'dependentaw~ui' despiri~,de structurile biocâmpului. tn viata de. toate ~el~

ne

penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa neplângemde soarta, Se doved~insii cà ~ OOICel.ar~,ca

u~~ distrugerea... dintilor. Am œrcetat zecl.de cazun ~,amdescoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a

. parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~tetn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor "

i'nCer~le, .

trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea'faptd~sine. ,'Owza parodontozei .0, CÇlnstituie, ~ârfirea ,tatâIui,supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ectâ., Echilibrareaemotibnalii ~,' cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate

. de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum. eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fând de faptul

ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor

fizice.""'",

" '" "

'

" Prin'cesunt periculo.e vorbele ~i gândurile cele? . - A,

Când ne,gândun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtrenoi ~i omulla care negândim. Are Ioc un ~~b de mforrnap.e~I

de energie. De aceea orice ,gând rau repfezJntaun atac energebccare poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omulcare bâ1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gând~urâ~e ~preoameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carolaj,'

r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), Îll\emeietorul, Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii Î1IUU\d\Iea naturi. 'Il !ioaetAjil (dao).

..

,

'"

.116 .

'. ~'

a(;es..sunt.~dreptate ~ in aœlllfi timp,.distrugetea.piopriilorstructuri kannice. Cuvântul intensifiea ol"ic,o,pTogram.ln preientenergCticapamântului estède ~ natura, mcat pana ~ gândurileriiuvoitoare despre mi om sunt suficiénte pentru ...i \produce unriiu.AnaJizând un numiir mare de &pte am,ajuns la concluzia ca;m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

. .mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campulinforrnationalal Piimântului este, supnUncârcat de programe'negative, Când oinulse gân~e la cinevanuprea ftumos, are

,~ 100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tiraa-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci. '.

. . "Ne atacânr~ineomorâm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de

multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn processub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fienecesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient

. pOtenpalul negativ acurnuiatpâni. m prezent de omenire.', De

. aceea acmn 1111'e suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui.Subcon~en'nJl nostru e Într-atât 'de deformat ca nici. 1Jlacarsupoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyçondipesuficientii .pentrupiistrareairit~ sufletuIui§i.a. trupului. În situafia 1I"'11.,laprit1cipala~ondifÎe ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~ntemdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fildoar boa, ti'ebUiesa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormalare' ~ deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile.Supreme. Ideal\1rile~Î perceptele ,dupa caretriiiau oamènii cumiIeŒiÎn urinA aCi\.lDtsunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.'Dinaceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activpentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii Qarmoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt "spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatacenergetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nuadmita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu.

Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugàciunea: ,,Doamne, darudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va. asiguraimpotriva muItor pacate..

.'.

Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura fÏ'aza. Un tâniira jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"

~/ ~.'

1

127

. Analizând faptul, vad~sc Întâmpla: se constituie un program fied distrugere, fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e.de

h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc. e:~~~paclue, provocareaunui rau atât ~i cat ~lunU1altom:

,'.

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permItedescopiircauza: "'.

.

. -.Aveji o.vecinii cucare v-atI certat.., .,--'~a~1Jrtati

pica ~ asta deformeazàcâmpul, din care cauzii

ayeji pierderi de energie. însa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbIttde

r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.Câmpulse ei:hilibreaza.

..'. - x..'.A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea/,'

Jm. Dacà. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un~:matism 'persoanei respective" \propriului. câm~~t pl!!rder~ '. ... .

Un gând udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresaIU.1:=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata

pentru acestlucru

este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?, Judecap; ciel cu ce

m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . ' :Il

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ ~. -. la

.velul fizic §inu-i obIigatonu)cadintr*o datà sa?eapar:t .t

DIboli Poate Începe destram

,

- area structurilor.

~ne. $i,IDceap" n~ e. ... 1 fi' m 1 VOl'cu. toate cà omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se.

roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~

~olosala:~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a

aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca:va niai .aminti de cC1emtâinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - .

pricina nenorocirilor a fast bana. ., Noi ne nimicimfir8.$i. ne dam seama d~

acest lucru' Bana n~

. sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteazalongevitatea. . -

'"' 1.

'1A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:.

AI:

ta,

ha este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1Imen ..'fi t - IntrUcat

lucru.comun' tut\iror este bunatatea. su e easca.

J*

" ,.'

/'

.'129

'. I-am explicat. clmotiwl' cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,œre'dl avea III

subco~ent, format de tatiil siiu Încii inainte ca ~ si se fi

niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, câmpul s-a armomzat.. ... ..

. D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la

vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i.mi se pl.~ge de dure~1. ,putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII:

.

din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Idedistructiv '

'.".

unprogram '. ". ..,...

".L..Atizis' c;eVI!.riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1

expliceu.'.

..'

. . . ,~.

-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la cevaraUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', eaptoape verde de oboseala. ,

". . .

'. .'

- Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.. ~ Nu-i voie-sacompitim~ un om? . .,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1.

Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul,snfletu1omului. '.. 'Odatii, la ,0 .consu1tatie,o pacientii s-a apucat sa ' 0

compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au.apiirnt ~ele~1

maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tottoamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~ealacostii mari. deformari ale structurilor câmpuluicu', toateconsecintelece decurg deaici. ".

Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo:. destrâmiirii sfar§itului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra

nu sunteti de acord cu boala lui; ç:u nenoroClrea lUI,va gandltlnumai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I.

pnn.~asta favo~atI

destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, candcompasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund În int~rior, ele sepot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem -c~legiti-n!<ii~i logicaexistentabolii ~a pe 0 parghle a ~emoltarll

spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate arapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea

.

exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se

130 ,

adresarepIO~. Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau .numail1ll'Jiu,ci Îlltotdeailnava rimâne ~ una ~ alti!, Îlt-egalimisuri:"IJ

''.,',: ,

"".,' ..

"",

~aIV-a ,

Ceœetând .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1ÎIlcercatsa eiuçidezmotivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;(

Influentateaoarnenilof' la unasemeneanivel al oâmpului este cu mult mai.dificiJa decat ne

. pu~em ÎIlchipui. Varnpirismul Înseamna mr Ilumai ,furtul unei" anUlllitecantitâti de energie;,,ÎncMcareaÎnvel~i câmpului ~i

crearea condiJ:iilorpentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~iprc;judiciertia. struCfuriifine a câmpului care poate duce lad~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.

. .~ observat nu o.'datâ ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM

. devieri psihice:,OtnuIuÎ'i)are ÎRCepesanse foloseasca de energiastriiina i se Închid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel estenevoit8a ia dinœ m'ce mai multiienergie"altfel pot apàrea ni~teboli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.înœputulll'Cestui processta ÎIl e$~ismul, exacerbat manifestat În gânduri, emoj:ii,sau fapte,ÎnneÎnfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi çanalele delegiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergeticà..Aœstproces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~teboli , grllvemtruciit 1IICe~tiase nasc cu Œànalelede .Ieg~à cuCosmosul. Întl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i ,

corpullor seciituit de energie se va, demola, fie cà eiÎn~i~i vorde~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriuluisuflet.~a cà vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de

.serioasii latâ câteva .exemple clinpractica mea.'Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoarâ. Diagnosticarea, de

la distanpi a fiiœi ei aratâ ca unul din profesorii de la '~coal!!demuzicâ Îi tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe liniepaternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i deaœea i se furiienergia. îl testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar

,În cazul de fat! nu era el vinovat cHatâl siiu,care a fostfoarteegoist ÎIl re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca,,ca sâscape, fi diidea din energia ,ei.' "

11

1

1

!

l

,1

"1 :"; 1

Il 1

131

, Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunciomut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru

, distrugesistémuLde,proteçj:ie alcopiilonij. .Copi~iÎncep sA f}e,grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln

,

cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mâncat,J' 0 parte -dm karma.flului ~i nepotului. ' "

Un tâniir Îmi poveste~te:',',.

"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an,un orn degradat Înultunul hal, unhot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cuu§~

, spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanentaagresivitate. Ultima data când a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~ade la. apartament., Stina, În spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rogpentrU'el. Huli~ul aÎnc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat,mairepede ça de obiceLlnainte nu $e Întamplase lII1a.Defiecaredata când pleca,el batea În u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,becuri. Ce s-a putut1ntâmplacu el? ,

'. ..Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll

asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUiscandaiagiUlui:',' " ,'.,

Se vede ca, atunci când se roaga pentru sufletul altUia omul'are 0 influentâ ~"aipute1'Dicaasupra lui decât un blOenergetJclan'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor

fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pâna. la

rugaciune: un nivel ridicat dè agresivitate., prez'enta unor devIenpsihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :eera. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md IDsubcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tâniirului el Îneepea.scmdalul ÎI enerva'~i În IIcest iel primea energta de la acestafiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic Îi cre~~a. Dupa J:\.Igaciune '

el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energlecare a .Început sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare,sucprinzator §i de aceea a plecat În tâcere.. Se Întâmplase cevaneobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e. . '

Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a Înregis1rat 0 ~odJficarenes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna

!>$)- ,

ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupraCo1l1pOJ1lUa~tu1uifi,.. JI6ihi<:l.JlW.Plll6itiç amui. dtMèit 8initGSdin puÎlct'~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safiziçi

.Il inregistrat.0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poateagrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualesegisesc 1n contradictie. Când se malf! .spiritul ~ si sIibeascatemporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au1neeput si corespundii normelor. ,

.' . ,Princi~ .i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al

> contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a. CQnstituit-ocolUportamentulautodistrug~ipeClllead~t-o

tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectareastructuriikarmieea. tati/ui acresçut b1UsÇI1i.ve.luldef;9nexiunecu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tânIrului a~~batcompo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-af~ numai in .urmauneicorectii ,maiprofunde. .

A fost interesant de continuat investi8/ltille.

- în cemomer(tevel)eade obicei~ om? ,'

-Qricât ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericiteale VÎefii mele, la cele mai nepotriVÎte ore. Efjj, intotdeaunaingrozitoqi penibil. . ,.

-\, ,...,.' Este ,,0 intâmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite.inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul deenergie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea

, si obpni aceasti energie. . , - .'

'.'

.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie de energie? Ei. 1nfi.l1'1e,chilJJJieVÎctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul .

pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de .la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVÎne, .deexemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, aurenegat,Înaitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti acana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata.dinaita. parte decât prin furtul delaalfi oameni. Dacâ, este .vorbade un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe

,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.Îi cedeaz1i energie. Copil).d~i .bate J?s. de colegii de joacâ ',i-i jign~te, bate animalele $i

1

1

1

1l,

1

.133

.~ . --

deaseaneneaobtineeaergie, ride $Î 1$i ~ joc de ~ 10

ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ ~cefÎ HIici-'eun1Ji ait am ciste Ulla dÎJ1formele vampirifllnului. .',' '

Uneori insii marna poa:te crea' singura condifÜle peetru. . aparitia $Î dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVÎnd cursurile

'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boaliial CQpiiTJIni,10cepe si-I .vinci. cu lIlâinile ~i 0 ~gie1i.zic1ibruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat lacopil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eIpe copi(si fie doar COl!swnatori , . - '. . . "}1ama care se roagi pentru ca ~ ei ~ fie~tos.d~eazidea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi VÎndeci,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte. '

'. ',' '-

"Este posil:1il." \III1Ilpmsrnuiintentionat; adicifurtul nemijlocitde energie. dIj.J"pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tintein domel1iulbioel!ergiçj, ~ simp.co-i ~ energie. .' ,..r. .,

' -Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate Îi .'iiz1e diri ce ~cemai greu si mentini,contactul CUÇoslUosul pentrpa se,_cir\<ll~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul În a~aI.vampmstnuluiti. al deconeçtitii faf! de9Psmos, proces çar~,se in.eod!B8Îadesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,' ~narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, plitifoarte scwpp mâioe. Uneori .bioenergeticienii ÎndeÎjuns, pr~pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor,dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveascâ.. , .' .

Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e.Subcon$tÎentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jarinfluentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosccât' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i cât cIe:puPnesunt~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cândare loc iDfbleatareabioenergeticli inso#tâ de furtul de energiese produee-deformareastruCtunlor câInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timpducând la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copüi pru4ele

. JWe8tuia.,Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unniom certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il

!

~ , .~

"1311

,

. r ~,.," 1., ',,'.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieÎI1~limp, $Ï''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale

sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVântafi-ipe'<:tiicewutisC.'" . ,,'

..'''''.

,<':<:~'\',,,:.J '.":'.,',',

'-~~:i,,' ,:..

,<-.

.'~ ,:,;'

. r '�ilt5 Îti~ un cu 'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajutpe fiica

~.cealrtai micâ~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,'

Testez' pe 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva,

.;~ Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tâmpului În. regIunea capulUlproduse de"v!i!npirisniuluhui birbat.

'

. .

. .-rAre' dese' d~reri de cap? .

.

"' Da" i' "'1.

--:- .'" ",

\

-- E palida ~i obose~te?', . ,~Da, obos~ foarte tste, ÎI1spebiillia mat~maticli: '

~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei Îifura.energia unbar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl ÎI constituie faptul catataI ei futa cADdvln:nergie"dehidumnealloastta: De aceea fataategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.'

.

",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce<leenergie, un' Vétftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare furaenergie '$ide tà sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e întrerupeaicj. Tatàl estenèvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine,

.

În anrW1962]Ua en~rgie dé la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei alu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei eràstI'iipunsa A aparutun' pf?CesÎ~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .l°co reacpe În lanf; sUferHiut,filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energieprovocand aStfel ,'destràmarea

.structurilor câmpului$i

degmerarea fiziçi gradatà. 0 singulii fapm.prin care s-au.Înciilcatle~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZÎcji ~ispmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelulbiOt:hergeticse star~~te tragic., '.'1: ' ;

~rmàfo~eapacimtà este otânlra cu multipleprobleme. .ÎiexphcÎI1 cemod Încil1câea legiJl!-supreme,Îi atatce intluenfii.are

~. h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i sànatapi ei. Are'Incluse CM8\elede comumcareOOUniversul.œeade a dete~nat .

,"

",

Ii

1:

:1

,1

1

1 "

135

ocadere eaergetica lafuca. FataÎmi confirma ca.tatiil este ateu,materialist. ~. .

.,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu ÎnDumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie

. sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu Întelege acestIucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai Întâispirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile câmpului fetei:Întrucât are 1I,nnive1.energetic precar ~i legàtura.ei 'cu Cosmosul

.este .minÎmi, .ea este vampira. Îmi furii energia. FatII,nu siroteacest lucru1nsa a observat cà,celor miei nu je place ÎI1brate la,ea.Câinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~orenergia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim caÎI1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirilestraine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatàface vr~nrau.

,\

Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explicmecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el .'

Începe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii.Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca elare un mijlocminuna\Împotriva Vampirismului. Îl rog sa se,~plice. Era interesalit de ~t. , '.' .

/. -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p reprezinfi un

l focar de supurajie~in~aredecât sa ia.,'.". ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va vetiapàra

, 'in acest mod, ÎI1 curând singI1r vefi deveni un ,,focar de,supurafie""Ce ne imaginàmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~/SÎatuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandàri. Când simpp ca

':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite

"

iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, Îi vor purificasutletul,~i-Ivor.uni cu Cosmosul. .

Mai târZÎu am testat sfaturile tânarului:spirituillitatea, sutletul,comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii astructutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea.ubirQa ~i energia' divinà, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli.. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu.

ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceastà Întâmplare este

'~ "',.",', l

,".,.:J;,;,,'

.. i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ,:',. \,' "_:'",,',-''''',.

<"""',',",,'-""

'~I;~,~:;;"ti '\','. -

(.

...~

. elocventl ~tr\1 faptuliœ tebniÇ4violentei. CIlle În pr~t destul,deti_,,~dia'--;. ~--'~.'/--bioenergiei;.esœ sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodatà

tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila nivel~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1obijnuit; iriprimuldOd,ü fie intei'esat de Ceea ce s~hrtâmpli eutrUpui siU.., .'

~i ce-i mai interesant,caÎn' tandemul vampir-victimaÎntotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceastaeste un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul.Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJesuperi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirÎnsi are loc unprocesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, .

IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.

. CauzaaV-a.. .

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntrelumeadini ,amogiJor 'JÎ ,hunea noastrifizica suntPbsibilecontacte.§i, 'daçAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi.

.' "Sudarea" '.câmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci~d SIiIILÎncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe deÎnmormântare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}ireaeâmpuriJor:œlorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cre§tini, .

arderea pe f!lg .Ia indieni ~ .qa, mai ,departe. Toate' acestea

cancw:i, la aepaqu-ea ~or ~ la treeerea sttucturilorcâÎnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale

. Universului; . . . ..

Daciomul pistreazâ picicelui decedat, aceat lucru Se.. reflectâ .negativ asupra sa §i'po~ duce la diferite boli,' tulburari

psiliice, schinibarea catacterului. ,'. . ..

Supararea omului Înainte de moarte poat~ duce deasemenea. la contopirea..câmpurilor

.§i probabil ca de aceea trebuie

ÎntotdeliUlUtÎndeplinità ultima dorinti a omului: '.' .

Daci pâni la na§terea copihJlui femeia' afictit avort,câmpul.oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu oâm:pul copilului

n~cut ulterior JÎelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.

. \

,',

137

j'

. .' Aflându..roi oda~la mare am ficut CUJIO~ticu 0 fami.lie ':0

doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de Î1\ilttme, noaptea J1Pa 10. somn Întotdeauna,Am.mvest1gat-o§Iam ~t ci ~a, mamte

de na§terea fetitei a avut 0 Întreruperede sarc~ ~Iet Ii avut..loc

.unirea câmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet. I-am. expbca~femeii În ce consti vina ei, ea §i-a ÎnSU§it-o,s-a dus la b~cii §1s-a rugat .sa fie iertatà pentJu copilul ~e tare ,?Ul-a ~~cut.~pii

aœasta câlnpul fetitei s-8 nivelat §I ea a IDeetat sa, mal ppe..noaptea Însomn.,. . .' .'.

. A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrnciideviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~

faptu\ ci ~meneaderiiupe bunicu1ei deœdat ~ nlll~t.11mp.m urma.

ktnacât. câmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~rudele,triirile negativeÎn raport cu bum~ decedatae gase&I_mcâmpul femeii ~iÎl deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparampe oameni ~i si-i urâm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap

bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma:puternici dragostea, §Î' ~t~§amentul, cu atiit. e nuu penculoasaorice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. . ." ,'.

.

,;;;i/:'

", r:< .' """..' ,

La Moscovaamfost rugat si vid? fem~ie.c~e se siJntea: .fO!lf1e riiu.. 1 se parea

.ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu

respingeau aceasti idee ÎnSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~proaste .de sinltate' I-~.cero~t câml'ul. ln zona ~nt1uentel.salace i se scurgea energm ""

§UVOI.Am IDcepu~~ caut~. .,Fenieia mi-a povestit ci, În urmi cu oluna, I-a munt bumca

care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionistà. Inainte de m?arte ea.a .veutfoarte mult sii-§ivadiin.epoata, Însa.femela n-amalaJUns la tnn~.Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeiaavea 0 putemici legiitura cu astralul §i de a~

a §1awt lac 0 ,.

.'~ d oi... Unul dm semnele unelasemenea scurgere .1IlIISIva e en~..,... . ..'

asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel groazeinexplicabiJe.

; .

edi.Am Început si ma gândesc În ce ~od a§ p~tea rem a

IIxmirile. I~am propus siaprindii ÎIl b1Sef1ci0 luman&:e p~~bunica defunctii, dar femeia fâcuse acest lucru de m~e

on pana

. acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,

,'.i 1

138

eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de céi vii.M~ gândit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmitàceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotarât sa orgânizez 0m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dèotdatei,.'amstab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~am 1~ dÎncamera.c . .

, . ". .,\;'C~~m-:amÎntQrs dupa câtcjva mmute,femcia,mi-a:povestit

ca' ;mâinile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. În sus '~' ca ceva8-'amtfu,nplat. CâmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut3entlmentul .de groazii. înseanuü Ca ceea:oe, dorise'.bunica

-~ nepoata:aÎndeplillit:.'.. ..' :;. .Dupa oanumitâ perioadiide timp femeia a observat ca, dupa

ac~tâ intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~purtarea.oamenilor'fatâ de ea.Se tIOattpresupune ca' Il aVlitlocun.~,l(je ttansmitere acullO§tinteJor ~'eJq!erientei. î~ eun-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.' ,

! ". .

'"

",'

'

° al,

tii,

P.

ac~lIftâ~-..

. roag,

A...

's.oajut.pe'fiica,

,ci '

,

care,

.

.

a

"

ÎJ!fepul,

i..

saaIbAco§lI1Mur1m care ap81'!l.1II.t6tdealinabunica'fetei, ~.deun an ~ jumatate,Bunicavo~ cu nepoata, iida sfaturidi$~tâ -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'pétretut dupi.lnoartea e/inam

,

t~.

_

sa,tee$:!,

patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga 'm..".., . ',' .'

'.' 1, 'WS pe nej)Oat&'sa:. ' .'':'" :" : :,

'

. ~~o~est~to'n'1i cumam fostiDmo~ânta~flindcAeul1u til)mmtenmuc,.', '.' .' "', . ,.

, "~ândlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui,~UI1ltaa Îhceput sa"! repro$ezé nepoatei: ',;:

-'De ce atidus din casa lucrurile mele?,'

'Nepoatai"a.explÎcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu '

maIfaetrebuintA1n'CaSi. . i". '- Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. .Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. câmpurilor bunicii

decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituiesupitrarea ~œmici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIulcarea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normalai'Oâmpuri1or.

" '...

'" 139

, Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lnedeinfOJ1l1AtÜprivind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ çhiarpoatemtr~unanultlitfel'sainflentœfiJd~arealor. '. 1 .

, M\,s-a mtâmplat 'QdatâceV~interesam:An!. fiicuto~tintâcu 0 femeie având <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql

'bioenergici, ,Cu muJti an.iÎn urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data amceput, sii-i vinàÎn mod regulat Î,Il vis. LIiÎnceput femeia s-asperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a Început sa comunice' cu"el ~i el

. adeseori a prevenit-o În legatura cu undk: nepliiceri, i~a datsfaturi. , .,'

"'.

",

'. Ma pregiit~ sapil,!c În COftcedium Sud., NueraIn 'm!'deamai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitâmplaeeva rap, Amvprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre ÎnclegaturaCUtat81ci,~sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e ÎQtâinp1i\,çevaneprevazut. '. .,

" "

",

Câteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :Înotân.iJntr-una

'" dinzile ~jjndt!pirtându-ma mult deJnai,,1I1IlsimJ:it Înigenunchio,

durera, atat, de ,acutii '.Îneat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.maiPutea revMilatân'ni Îngem.m~hdreW."~o depl~'a

\ meniscului.; Faoând dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,ça,,datoritâ ajutorului ,iJidiiéct,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~delamol!lte, alegânclu-nli doar cu un tra\imllti»m. . :n , ,i i Âaeuti,situatie4 ap8rIit JiindçlmainUL~:lpl~e l1I-mnSUP8ratifoarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea..pH)cedat incorect, A fQlt.(\ Încercarede,'care n"mn.pututtrece i~prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'Îi1tâmple ori,.'onenorocire,;,ori untraumatism, ori 0 bOala.

"

' , . .,Când m.am ÎntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci.. iar.,i.a

aparutÎn vis tat8lei, stând.a18turide mine. EI.bea, zâmbeam" ~ eu, iar pieioarul drept Îmistiitea mtr-un chip,çittdat mtr-o.parte,

". A"..li?ând apoi câmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia.

reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omarenenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul 'genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unuiprejudlciu minÎnl. În ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-amputut afla cu precizie.'

. ,

lÎ/J'. -

.;

. .'

" ,<:Jauzatr~a C~ ~area ~profundiPfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea açrescut, s.atranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rândoamenii ceimai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eœV8stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aœastiit1èik:a,rea IegiIor~ ~ia si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepccare -niu$it 11'-0'CVlt()U8Juton1I cun~ mde.' .

", ':'i' 1 ~ '.

.... '

"",.

\' .

"0rttz8 t'''JI1.;.a'.' ",'

Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat '

.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 s&Ittatea fi soarta multorgen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu eraindeajuDs.de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape.Fondu!

, prob18li18J;~ tmnitorW:'ooœ gândlegat de sinucidere.esteextrem ~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui. "

. . ,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoareCIIt8"D-IItt"put\Jt,fi.indeplrtate dllniCÎ 'un fel, de' medicamenteMediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit ~ atunci femeiaa deci&siUioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Câmii~am' vlzut liniile

. karmi°~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii:~

. ..

',

'

, :--,

'

..

.

..-,

'

d

'

_.

iI

"

,~,

~.

'

.

ere-

,

',

fun

,'

CP

,

,

,

008 '!D

,

ciro,"

:

.

puI'fi..

etlleup,

"

,

'

,

O

"

WICiJi,

~d. ~ef°ODaJU"~. ~ 'Program.ele ~.dorinteide '~bleroirilede autodistrugere pot si diinuiasci În~tul ~ foarte niulfiani. Femeia aiIDOftenitdelaWII,~"un~è&'!program' dll'autodiatrugereatit deputerni.c; tAoAt, ,pentru blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureride .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui §edinte de corecpe, il~.J'~ dureriIe.\Io~ auÎnc:eputsi se diminueze.

. AmnC1,am,.decIa si ~~ 11aci,un' asemenea program sein~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doileapaiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de

,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care~ 0 ftnUll1C:SC~resi~" ~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,

~n:~~, IJI~ poaœprovoca:.muIœ mAlfdiipoaœ aduce, dicud~.c8r8cteruIIJi, .si"~1iœ fuartemuItviataomu1ui., -,

...

. ..-'.

141-Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? în primul

rând este vorba de ,Un' program de auto~gere care seformeazi În câmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .anutrit mult timp gânduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comlstentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntâmplatcu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimâne stabil ~se

. transmite ereditar urm~or.,' ,,

'.. ~. : '

.

Acestprogrampoatefi '()urmare alipSei dorinteipirinJilor deaaveacopii.

. -, ".

, Câmpul omului are un SIStemdefenSIV fat! de lumeaÎnconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl,~aIe' pirinJilor În timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptlcreeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este delungi durati pentruci este conceputde pirinti,

,

".

. ,

DecePtia În legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Ilmic ~i slab, ciie IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID..siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mmpu~ce decit dragostea pentru e~ decât.~~tiinta !aptulUi ciun copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ trecm

profunzimea .câmpului fui; În subco~~t ~ decb\l~.~~mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlornegative pentru copi! trece În, subco~i ti incepe si sedezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestortiiiri cât P Întelegereapericoluluiprezentei lor.

...'

Câmpu! pirinJilor Începe si distrugi câmpul copilului Lacopi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns.distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i atatRJ.uicbiar fi În decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a

. niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, lanenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~atransmite ~ lI11I18PJor.programele su~co~ente care se ,gasesc lncâmpul. copiilor O' dati cu ~ m. :.spetlal de la ~c~utul

;maturizirii sexua1e,trec În co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~trecopii ~ parinp. CinCÎminute de dezicere pot costa am ~ultJ deizolare, reprO§UrÎ, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

"-142

etieü, ,'spirituljlitatea ,"ln, genda!,"8I.IIlt~)jmporlante pentru. sanatate decit pri~~ ~injectille. . ,

.),'"

!1

.i

~i ÎI1ca 0 partidularitate. ,foarie, importlu1tii.Programul desuicid"poate "fi ~nectat'de orn:e' program.putemic'.din" .araraÎtldteptat'spro~barea colnpoltamentului omului.Organismulreaetione~. violenta prin lip~ de <lorintâ.de~ta.. .

Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus specialÎn subco~ si acfionèze negativasupra omului,' si determineuhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice programput:ernic "poate ,.~ oçontraactiune "(eiprimata prinprogramuf aleooliamului~ fuœatUlui?m-aÎntrebat asistenta,..

'.' Amtestat câpvà oameni,careau'{ost codap ~w descqperitprogramul'de sitilicidete apâIut Iit câ1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1llinriiirii ~a'uneiridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gânduri, de sinueidere

~ia 81tormodifieiirinegative:ÎncompOJ:taln~ omului..' ' .

.,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine dacâ poate;siise dllCii

la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lezâ: ."

,".

"'. ~.'.(rebuiesaplec În America,~ de &CjIet,m-am ÎI1SerÎII,Ja'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa câtova ore'Îl1S&atnÎnœpWsa masimt.nu l'ma bine, Nu"gyputepspune daca.

-,

simetgÎn~lÜ'e.'~e~"?...,:\ ,,(,Ma uit 'la structura eâmpului.

Miiril11'eadefunnatiei, a. atinslimita maxima ceeaee'Î11BeaÎ:nna;pericolulunei'boli grave. Verificcâmpull din perioada ,premergatoare Înc.eperii cursurilor:def()nnajjilesunt~",

"'.. ". (;e;la 'determinat,o"atât de PUtemiçi.deformape a eâmpuluifemeii?Continuitestarea ~igâsesccauza. E$teo indileare.a legiiinfbrmatice, programarea. , }.. . .,,'

Când- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0'iaformat.ie .

printr-0 métodA dura, are loc defurmatia stmoturii eâmpului care,dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o

ÎmbolnAvire la nivelfizic; Se ~tie câ mBulgaria a existat 0 ,telStativâ:de efectUare aÎnviifârij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamenü au aCUmulatJÎllllt maimulte iriformapi ÎnSâpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program

,~...

...

143~,

;'. . d'''''''moriei, 0 ~ildereputernicii a imunit~iis-a constatatpler erea;"""",

'.~ialtefel10mene?~g~;.", "

s'tit cil a vrut sil'consulte un0 femele' tanara.;Ill1-~,Povedinar un tâIlir care este'

.. entru ca il place extraorr

bioenergetIcl~ l' ~.- . ltimul timp a observat ni~te neregu 1indlferentfata de ea, mu,'

;IegiiturAeu siinitatea.

' .. ,- d l' de-a

m .tUJ.ile, câmpului femel1, ~I va '"

Ucrw1 .. '

Analizez struc.

.. ' tris Peu,truoonsultaJ:l1 ,laL tu1 uiuitoare FemeIa fi-a ms

" .1 '

' UJ'ep,'.. ',' "

kIc.,.~ntactul structurii c~pun.or ~:' bioenergetIclan, aavut .. . -

atunci subcon~tIenty.l: . .t ea de mformaJ:l1 ~, . w' 1.; ,tran81ll1er

.. , -actioneze,' asupra'"tjinâru Ul( bioenergeticianulUla. I~eeputa

sai~tneia ÎndrAgostiti'de, el.Împingandu-I sa se ,mtâlneu.~ c: la nivelco~ent.,fiÎltdcA n~Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea

fizici, Îl1'afarilde gândurile ~I"

. se Întâ,mplaSeIDcamnue IDcturi1ecâmputilorcelor trei oamem, de dorinte1e fem~n,.dar; stru,

a Început vriijirea tânirului,1" au.~H

.

ne.

eput.

sa..

mterac\1.

,. .

onez.

e,. " ogram'dur' AIre. $t fapt a'

,

"n.w;nto Iwa unm pr ". ..:,' introducerea ID 00,,,,

,riI tânirului', ~i'Într\1cat. vriJll'ea'. determinat, deform~ea ~etu orului'-a-œasta'à dusla\ consiituie un' program dittafara ~p 8IIU,,

.

amu1uide aut0dlstrugere. .dec~area progr:.w

s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'aleFemela Care-I1Ub~ pe t~: fie bolnavi, Bioenergeticilmul astru~nlor, sale ~I~mceflUiri utmIiceaie câlnpului.. ,;."',,. .avut§1,el:panede ~te defQnn .~tie tragid..ale cirei cauze nu.. 0 faptA neetIca 'a creat oS!

:'" .'

",

erauvizibile. "

.' d cat violenta.. Am fost Întrebat. Violenta n,u poategen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco,.despre paClentu:,luIKII§~~a

'p~us faptul ca orice programdur,confirmadm pacate,.0~I

mt

.œre ale omului introdus .sub$train fata de convmgerl e m en

forma Într-~n programdehipnozâ sau autosugestIe se poate tran8 ,

"

."

"djstrugere. :.' - ctUalAegreu de spœcA trebuie,.Sigur cil În Sltuap.a. noastra a ,' . 'mulw ' Nu P oti Îruocui

.d " e programare a 0 '. ",

'interzisA ime lat onc

N este vorba de interzicerea.vechiul daca n-aIcreat ceva nou'.

u . A tiitp.c karmatil) eficace. darcare mr u ,.....medicamentelor prea pu.. . 1 .' sistemului de, codare aoinenirii ~i mCI despre ln oculrea

/il41>,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre inlocuirea, . . treptatâ a violen~eispre care inclinà medicina contemporana prin

dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armonieidintre om ~i1ume, ,

Àproximativ 'cu un an În urma am' inceput si cercetezposibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala,Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credeaci cinevaÎlpoate ajuta.' , ,

',

;~M.am intâlnit cu:el.4ii,.am spus:, ,

-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din. jur fi daci acest sentiment Îi Iip~, ÎD,suflet i se inst1rI ~ 0. stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime

aceastâ dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce,Aceasta,'duce ,lanarcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata

Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului", este, un. nivel scizut, de

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauzaunor'puternice>fi'ustâri;.a repJ:imiriidragostei fatA de oameni,

', I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei. sivâttite depirinpis1liip de elÎD8\lfi,

"

"'

,

'"

"

' Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a câmptuui a dispàrut.Dupa câtevazile :controlut adezv!luitpuritatea, câmpului;pasiullea pell.tru.alcool Îi dispiruse, Dupa 0 jumatate de an amverificat: omul a Încetat sa mai bOl vindecându-se de ,aceastâboala, tJ

~ ..Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te

cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare:vl'Cinul sIIu acizut in patÎbla bef1ei de care nu putea scaparnclcum" ,

- M-am dus la el ',ti am hotiirât si aplic' metodadunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intâmplatÎnainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lÎnte?" "CândIraU Împirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-amsupiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! cate-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,

,145

,

" ""

,

,

'

.

"

.,,

' b' "'.",' ,',.,. ,.':;1..",," "',,

'~'~acec'Cüüf este, ,

'1ineGd,,' '.' ~shl ~M

dO' l

asem' ene', a Patun,

' i. Î,

nam,,

' te, . l '''''''''tru asc..pa e"

..~bu,ie sa fd

,

,

,

0,m

'

,

u, 1:'''''': .' po', '''+e supne

,

P'I,hi,

mea"" ebu' dÎitceteze sa maltu! 'ae toate omul tr le '

.' a indrageascapre:ten, lndin'

,

', r"sa" I' ntr

",

'

"

e",

in

"

mm"",.,:",.,

o""",.:

m""",

e;,

«u,

ea, s

'

,,

'

. "",""",

',.',',

, ';i,, '

, ",, '

,"

, ', Ji"" ',

',

'}U," .

'),t';~\"'d':'/' ,,';'\'inten

,

'oru, "

1si,

U,

",insuflet

,,

'<!'"': Toutu '

1 Prezeitt\)l",

~toTul sunt,

" i .artnorne re ., ,1 dIubirea 1nseamn ',~x tinda catre sintAmantl,1 e' .' 'Omul trebUle ... , ,obiecteale dragostel.,

i el nu vamaitrebuisi -, . ".iubire,ÎDintenorul sau ~Iatuncm În lume cotespunde mvelulUl

"Situatia care $-a creat acu ,,,

Se Cheltuiesc tat mai mul~1 ...", aI.omemnt. , ".spiritual contetnpor~ .

, l 'pta impotriva acestora .Jnsa,ban, i pentru

"

n,

ar"

cotICe,

~I pentru ~,' 1 Ca.ti~ 10t mai mU

,

lt" " timp ce narcottce e "i!la , .efectul este mlzer ln,

" '

,.

fi tului ca nu Impotnva, teren.' Éste une~ctal nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina,

narcoticelor ttebUle dusa~ptaa0 constituie niveh:d"scazut ~: patima .pentru acestea" au~" ..

~i inca din catiZ8"fncaJciiriidragostei in..terioare~ om~: dtagostea",s-aspus4:JesprenOl'multor'Iegi 1n°at1l~mse ~ in erea iubiriipeittruDumnezeucu doua ml~de anl ln,'

urm:'t~:: pi~o"

ti ~i de copii, fatade sine ~,

I:,

.a simtAm

,

mtelor diVIne a,avi '. ~

.

.de lumea,

ct ne.. ~ICo . de' natura 'ne e ~I ."t~ ,de

,

'om, U,

I d"

rag, 1atf!,

' d ' "1" VI' at", , '/ioastri,, ",

Iaa,

t,

e aC"

est,

e' t va cotI lan ",... ,in'Conioar

,

a a,

devam C

"

e" d di trugere a Gr

, ,

&g,

!>Ste,

l,

care'

,'. a pre gramul es"h'

Înciilcâri ' declan~eaz.."da a cruzimii pe eacen-o po,:

. are dtept reZUItatct~~realnic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~. stinge cu alcool sau

~o~'aI 'omenirea trebuie sa Învete dm.. actuale ~i a scapa de p gi e s e,Universul oatt1enii, Jumea,

nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i~i.viitoml.' ,,Du~ezeu esteÎnconjuratoare, trecutul, pre~

,e mai mult decât SlP\plu: a~' l,

bire", Unii cred ca acest ucm-' b Iubirea este 0 artau .,

am Început sa lU esc,spus cà iubesc~1 gata,", ' ,. rintr.un efort permat;le1i.t..

'-complicata care trebUle l\1vat~taptru pentru existenta ei deplinaOricecelulaa

,

organls,

mu UI nose'lncetat, " dar .i si respecte.. . .x fu ""oneze n . "

.,trebuie ,nu numal... nv" .

1 Omul este 0 celulii a lumll,. ." 'ntre g orgamsmu ,

" 1 d si' regulite umtapt cu l , ., de a-~i Îndeplini funcpt e, arSarcina lui este nu numal ~~I i unitatea cu Universul,.spre

~i tinda neÎncetat spre conta~ : ctul nostru cu Divinul este.iubirea fat! de Dumneze~,

rin;~~ credinta, dar ~i prin puritateadeterminat nu numal pnn 0 '"

\1'46 ..

-~.. , .. ... , ,

"

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:=. - maimarCit contacq.I. ., .

", :viDe lami~bi.ietdul meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii ÎI

doare picioruI.',

,(.,- TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e IIIoptsprez.:ce am n-a maivrutsa tr~ dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee câmpul. ,Nuçu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor me{:karma

.~ &e eJÇtinde" 'numai ,..asupra ,adul~", Pânii la

treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. ~e proteja~. S\!pararCtillui!lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul, Încq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e §.ii!lcii1~le sale,

"

, ,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimântului .s-a modificat ÎnQ:-!Jtât,Încâka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci .§.i.cei de una!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica,

~i sedistrug,. ulUll. peceliilalt;la;felca ~ lUhl4ii,"

,"

.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochjpxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l colegdeclasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr

crqtemari? .Noiam, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR au ll1P~tenit,!I~estructlui . deformate .1iJecâmpt,Wi. <4/botiÎÎpâ!1desc?(e 'se. vaalege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastiitTagediivârstii,Încep si se:atacebioen~etic unji peaJJii?

'A.deseori câ!1d lespun ciamenilor:

"voi lIt&iniibUfÎt În voidragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar nu HUll iubit". Defiecare data mi vid neV;oit'»il exp!iQfaptu! cii drasostea este unsentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin el ~.cii el trebuie sase . Împrii~ În.. lumeaÎntreagii, Este iubirea pentruÎntregui .organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij aleBibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergeticeasupra oamenÎlor. p", acumcâad marna jigne~~ Pop Cl.lvâ!1t,privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu Întelegeca initiazi Încopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-IÎmpinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava

,~

~

,.f' 147 '

,

..

, '.'" '~~siO()~e2:e~cu~~~aD'acà~I;~!.."!ristemulse qestraiDii.Cand din

, fuaa acorda atentJa~truI~i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitreom dispare sentlmen~l d~

:':~~re negativii se deschide calease . distrug blocajele ~I pnn -. ,Pentnl de$t1'ilmare.

.

:." - .

V ' un ciilugarla.

, 0 femeie ~i-iî ' ' it de o pilda.. meA' -' demlamm esCA

", Te primesc, Il raspun,P

,te-ma., si mnoptez"

'A" 1, 'te'spune:

:nmelj ,

'uroi din trei: on Innt~ ta~u o~'

femela, 1ns3trebUte ~ alegtAle fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa tat

culci cu nnne, ~n bel .vm,or . ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot.un taP nu potfiindoii e om

"si beau vin, este pacatul,cel mat nncAr fi un sa.cnlegtu.Va trebu!'il iirul a indeplimt ~I celelaltedintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug , ,

doua dorin1e ale femell,'. rincipala ~i, daca 'ea este

~adar, iubilea esteA$truc:tUra,Por avea urmiiri catastrofale, -Întreaga, atunci celelalte I~cil

.

can.-

.nU

b~es este una din triiirile sale'

,x nsulere Ca lU Ir ,Omul s.-a:obi~nult Sa co ,

bunul sau plac, ,Este. 0 conceptlede care poate dispune dupa . ,'

gre~itii,A' wei arte suntem, ea Îmbrati~eaziiIubirea este acel mtreg a ,P

, diirUiesc .;,n-avem met. un' 1 b' es ~I Vlatam se .. . feÎntreaga lume, u If'1 c'ind Însa În noi Încep' si t1'/.UIl1d(ept sa atentiim

.

la el', ,'

'A cepem sa ne distru. -

gem.' l ' Pnetar~lnOlm

" al-sim.nrile mlcu Ut pro'" easta structDrile spmtu e'w ,

d ' trugem pnn ac . ,dragostea,nOl IS' ", Noi dispunem de ceva careerioare care ne leaga de Umvers, .

aI- ...sup'etatea noastri person a" .de fapt nu este propn ,

,

Cauza a VI/-a'A ltimele decenii ale istorieiNe-am salbaticit f~arte ~ult mA

~elegem lucrurile cele mainoastre ~i,'din aceastà cauza,nu Ill,'

,

ele!mentare.

' d'

raspuns coretetla Întrebarea:Multi dintre nOlpot a un"Ce-iaceea hrani?:' ,.'

" ând, tructu rile cânlpului uman" -A pnmulr s-Hrana influent~ m

- la fel este ~ omu!. Am testat sa~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\

ID timp ce mânciim ~i am, ~ostviid ce se Întamplil. ~ bloener:ulasimileaza hrana pnn pn~aextrem de mlrat afland ca 0

ta poate fi vindeteat un om mceakrii, Printr-o' alimentatte corec

J...

1.h

. -'~'~~fie jncOrectàifduc«rIa'Pièrzanienu 1I1al'pufindecât conceppadesprerome ~icomportament."

', , ",~ra spus' Dumnezeu: iatâ, V::"aritdat tot Celuide ierburi care

Îm~tie~âmanaWCâtasegise~ pe intreg Pilmântul, ~. tot Celuide'~._e,facioade ~r8spandesc BiIninta si.

w11e:4e'Mmi".În "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a statmai mult de trt\i oredupâ. ce Ii Costgâtita: esre 0 manii,,murdarii"

, ,fiindcael\ e buna doar pentru -trup;oÎn,ea nu se mai giis~tenimicpentru suflet.

." .

" Înindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba','de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te Înnici Un caz la

gatit; De ce'?rSângele. estepwatorul datelor despre viatacorpulur fizie, În el lita toata informafia privind bolile,simturile ~itriirile emofionale pe:care le ÎnCearœ animalele,la taiere,'

"

"

;,. r"

Odata , oremeie "m~a'

fU$I1t,!a analaez motivele.eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare avea ~apte

..an!.

, Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, Încearca sa' flirtez!;cu<femeilemature. Înel nu-i nimiceopilarese.Întreagaluipuritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism În sensu! celmai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spiritualisunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prinexpresia"iI arepe necuratul În,el". Vinovat este tatiil copilului ~inu la nivelul karmei çj prin modJli situ de viata. .

.Patametri gândirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui suntfoarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un ompentru aavea parametri atât de rlegativi ce trebuie sa faei pentrua distrugecomplet câmpulpropriuluicopil?

'- Ce-i tatiil biiiatului? 0 Întreb eu pe femeie.-Locui~telatarâ. Este miicelar. Taie porci.Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la

zero. Îiiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'1. .

~ Dar Îi place sa beasângeIe animalelbr,Îmi spune femeia,Acum totul, este Clar. Structura câmpului tatiilui, ~rin

intennediul sângelui animalelor, prime~te informapi privindsuferintele aces'iora În timpul tiiieni. ,

,

1-19,

'- .. . A "iirta' erau mult mai de~tepti dec~t noi,Stramo§l1 no~tn In4ep

dP

.

.lficarea animalului cerandu-lA'

A hi,

Anamte e sacr Acand se mc na,

u 1

.

't; - 1Întrebuinteze,

la mancare.fi tul ca erau nevOlt' sa- , .1

iertare pentru. ap 1 t 1 negative,pe care acum nOl eÎn acest fel el blo.cauconsec!n,e e,

..Înghitim rata sa ne pese."

d 'n cultura populara exista,,

Înmnte nu Înlelegeam e ce l ,

,;

interdicti,

a de a 9iti În timpul mesel. '.1În, fat-a,'

sau mâncatul- ,atul cu çartea sau Zlaru,

, Reiese ca manc. . 'zbaterile olitice ~i familiale pot, În fa18 eeranulul teleVlz~rulw, ~ ca În ti~Pul mesei inforniatia' -t:raumatiza sufietul omu w, Pex;.'t fapt este bazat ritualultrece liber În su"con~tJ.ent.

A

e aCest Divinul. Daca Însa...

d. - nerea 10 contac cu:, Împ8rta~tnl, a Ica ~u

-_.;.. andp.te la treburile sale

"

,

l A t'mpul Impàrt~tnl se g ,"'V. -'preotu 10 1,~' 'Divinitateanu se.reahzeaza. ,Pamânte~tJ.atuncl contactu cU

fi. tA eputul Sacru ceva omenesc'

. ta un su e mc '.-ln fiecare 010 c:.XIS, . ~atrupul trebuie sa pnmeasca~i ceva animali,

c.'

ln,

starednor

lm . :t Spiritul de la Dumnezeu,d 1 fi t sufletul e a SplA, , .'. hrana e a su e,. .

' ale acestuf ~Ireste", .. " dmacestevengl .' 'Excluderea onc..re1l\. . d Pe Principiul primitlv al

,'

. . .sib ' l- Vlata bazat.. oar . .inadml 1a lar. ' 1

.la

Wa da atentiecelorlalte vengt,ÎmbuibiiriinUffim a trupu w ara . .

""zm' , ta calea cea maisigura spre regres., ,rep,

", ,

.f'

-/"l' fil.,

-.if' ,<.T, f,

1"

'.'\',ù"

CAPITOLUL IV

,.."'"'

"

Diag~psticu/' tt:hnic

,~

~

. ~pr:ezent H acumulat0 mare c.ntitatede'fapt~ privinlipr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwiiobiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau'Jucrurile :referitorla obiectele vii.

'"Comportamentllllor poate fianal~t, generalizat ~ pe aceastA bazà se, ,pot ernitepFPgnozeprecise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi esteinacceptabilii Întruçât acestea,"În Iwnea fizica, cel putin la primavederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare amodi~cârilor structurii, de dezvokart} În tinip ~i spatiu. Într-unanumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fiziceasupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetârile mele arata caIucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele caredetermina soarta obieCtelor nevii exista.

',

Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor câmpului unui -obiect individual cu câmpurile altor obiecte. Aparitia unorprograme genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set deprograme constante ale obieetelor vii a permis accelerarearealizâriiprogramelor. câmpurilor la nive! fizic. Cornportamentulobiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin

. parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastiidiferenta dispare.

151. .,' ,.,.

'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~teobserva 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa _progno~or~l a

diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~telegatii dein,divi,du~e,dede~area dÎ,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCIIunitatU câmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)trustacea fizicaa,obiectelpr y» ~nevn $Jnt f~e;zentate de.structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~pemute

elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..

. Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1. tç~poral

Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul

câmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce. -ge I\~a. pute.m ,.yorbl

despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,

infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.'

"Aetipn,ând,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He

schimba. starea ;fi,ZÎca.~ çOQl!1°~entul.or,I~~ oblect.<~A,easemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1aldi~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~lne,YIl~Pfdet.erminate de rne~l ~a explJ!l. AstÎel, p~8!"anwlinfom,tatio~aI..Serea~.la- nivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I

mecanis!nuI Înyers. Ac,ea:ita~te, RPn4Ï\1a oo,Mgatooe a eJqSte11teiUniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rÎFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a

nivelul câlnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw 111, orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye

lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,estprincipiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr:~e ladistantil.,În 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. ' .

Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e.ale

..Piirnântului ,sunt conditionate de .procese!e

'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~Iobiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. . , . -. ;.' ,." - ..

Zona çata.cliamelordeÇllfe ne apropiern,dov~enunw:naltransfofrniirile

.ecologice

'

dar, ~,defonparea Stl:\1ctuolorinformati<>nal-energetice ale Piimântului. ln pre,zent omul,Încercând .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uentaasupra ,obi~or nevii. se fiisfrânge, În mod nejpLtlv asupra

151

'''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'", ;' "".,' ...' ,"-'~;',

,",'

.".."

"

SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' fji~j*ii'Uli~1Izistnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea~atl ,~ c11iar,'$1'.nemulfumirtià 'in ',IegÎ.tUIt'~éD,j.eaVretmi

&f:wt:~~~~ ~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l: ,pe,

Labaza ~turor ~rce~lotœre prives<:obiei:teJeVii~ neviiti~u~e sÀ stea oiiialtâ precizie a, dlagnosticmi '~i' 0;' aria1izllapoS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' ,

, , ~et~deletrad*onale.

ale dÎ~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,.~, ~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja existente,

macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#", ~ec~w:~ .~erc~or structuri~' câmpului 'da ,posibilltatêa

"preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~âtc~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizÎi; se aflaÎri prograniulcattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor câmpuri,loras~1i 0 maltâpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea~ wiinto!~ea~a 6 'intetven~~ ~'O intèracpune cu câmpurile°9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incâmpul .sau" 'PrograrnedlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in câmpul obiectuluineVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi.

'pen~. distrugerea- aC:estuia,

Mec~mul ~ut~regtatii cârt!puri!°r cupnnde un progmrit-replic1i

, de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. 'De aceea actionarea asupra?biecu;tor ,/ n~yu

,,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor

Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire '

,deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:

'

,îrt ~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice ética ~peratOrului,pUfol'tatea,.stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. deo~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un

~)tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile.mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina Într-un viitor apropiat0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite princre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi deexploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i cacianume ea det~na starea mediului inconjur1itor, .

. Prima, 1Ip1~~are ,a . testârii e~asenzoriale În diagnosticarea

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la Ialta,' Eu'

~

153

'f, ..

am decis si' ~z enc~teIi testârii~tr-un. dpmeni~ noupentru mine.,Mis-a pr,pU$sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea,

I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorulcadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucrucenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele matfayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~~uin e~ petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~atdeasemenea. "AInfnceput.apoi s1ieaut l~e celt(mat favorablle

pentru ~e~men~tl" unde s-@).!p~~ c~ate ~a ~l ~rul,

m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~nce

Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~utenWte rezultate foat1e. interes~te~~o~

constructiile ndica!e ,

Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~k10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea ~,desttnui °lIlulUl. .scbimb ~Ie Înai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~IasateÎn l

,

o..

cU:,..

ri, ,

netav,

'

°,

m,

',

'

-

b,

iI,

e",_

,p

"

,

r..

obabil C

"

a,

inain

-

te C,

0

'

nstru

""

cf<>~,

mm,

'

>~

'intuiti:v uv.de ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l'I?Qlrile

nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,..parcurile s~~..~e.~~,~~~~~~ 1:~er1~!lWaU:de,r~~;up.;ÇOnfoJ;tbio.energetJC'~cat, .'. .~~~ p~~lo~pare, ~~~ celemall~uItepoli.mçIYsIVcele can~e ~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~,

c1i

'~p~ ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~:~nefa;om{~iOiie~voi.abile ..$i1}u~ Î1ll.ega~l~ mel

un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~estmecanism. in:ti!:Ste deoeamdatâ neclar ins1i ,el ~ ~ areinfluent! asupra Vietii oamenilor. , 1

, În C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna de peteiar În Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .

.". '. .

în 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. .Îl interesa metOda mea ~iII}i-apropus s-o .utilizim În ~ostttn!tehnic. El se ocupa de cerc~ În domemul ecologtet ~ ~orea saefectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e

de

'b1'tiih\' 'studi.,'ului extras, enzorial,'.

al stiril bazmelor ,poS! lli"'e. . s,

d 1d-hidrografice.,Astfel de cercetâri se taceau deJa, e pot, ':pl a

detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland °.

.

.- 1$4 ,l,.1 .'

! ','.' " d '

(,'. '~'

an.tIJIIj~ z nâ,Clini!Rcea'Uri'He1fer ,,' , .

,hana. Amluat ru~h~~ am ,<, ,~I 'fu.pa .!o~ografiisau pe

1u~.MCeiCe'7'1' ~ut$~.~e règiumqt am tncepUtsiilL.LL'.u...lt_" ' ta!.Nm in pnVlrtta

'

pol,

n,

am cu_",

fosD E,colISl"". mu ca maXima'co" ", ". , .

'

or. u

ftiiviulÎli ÎllSIi ,',' ,..

ncenttatte trebwe' sa fie la gurile

',' ""'" '"am constatat ca era Pe cursuI "

.al '

.

Ace~tIuCrli'~a!mtâm'ta'. ."

,supenor Neve!,

fi.., ",. 'or ,P t ~I ln CazuI azotului Cauza ' '"

,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN" z.'.""0 ~nstit1Jle

3e ee cânipüIeund~ 'H'. ',

.t' .eVet~"':W fosforul ~Iazotul

!.i.;,"-".'i.rl! ., . , a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t î.'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde ni lui d'

,,

"

f>L1jen. 1\

;~~I:ade pNn~là ' ".. '.' "V~, ~,poluare cIJfusfoqi azot

~~I'iie'~p~'~~ÎÎi:pp~~~e ~ ~ou..~ ~~oati'lent.Existi 0

, &tfel \le'~i'c\i'~F~p~endlcular. pe firulapel.

:L)J[1"" d"'" ", ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' ' ."

aeoc...uaUnü'~eÎiIcn ',"d" " "

.t;':-v~or1nsa. ÇerceWbrii' 'iitisenfual: n,nP~ e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare1L

",

",, '--

',

'1J,

'

,' ,

.;" ,' ,

,,', . 1It~u,,

0 da,

ta,

"et1_,ectul,

,

ap"

et:

"cu, rate "':,':""-,, ' I,1I.~oe, uUl'ii toate cal 1 r, '.'. " '," . /~o

'rli'.1-"rn;,'

,'ca

"

<Arif c'" ~ ee,. tI'ebuia $i fie 0 P

,

olu,

ate 'foarte,...,":;7"~i' Început ln\>'esHmu'eamaluril A ' 1 '

, ,

Ne-fa'deveneiiciiratâ'''1'~. .or: co bunde apa in

".., ',. , trecea 0 Parte ~ Inelulw -".' '. Co "',

,

fte, n, tfu' tt'

,"', ' ,':) ""',' , '11 ""

~; ,:<1,

"

IUI m,

al,

1avo_ " ral)!_

"!.

t." wu oatnen Or ln s '

,

,,'",. ,

i'~="''';;&. ,'". uuo"LUJ<1energ

,

eti<:i,

'

a o-m.",:,

.,

est ','. '

p.I1I11<1\1UUC,specifica Speci4lizaU'" "" " '''? ,e°

:r~~p#$i~6 are '6Înf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~'~e' În

extsta ~Izone \\uptea b "

,., "asupra iocwtorilo't,dar

'a'sei1i~et;~ sUU'_~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea siint de .

.1..L )~-'

,", jjlisC~to/,i, tnerar

,

e.,

La: 'p,~, ,

bur-

g""""

"

"dI.,

. ; d,'

...'" r"tS ll s-a cr .,".", '-r-. ~uv e, ,,' "" .' . opent exIStent.> un or sUU' ;,

irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' ,~ , t", ",v ,energetice

. " A ."" ,'" '" 'gate tlure ete.

"cWilasemenea ".. "" p' ,"". ,. ,

,'", cercetiri ""ot

' fi utile n ".

c6nstru).';.;a '-"1.. 'l ';;" "Pc"

,,

u n,

umat,pe, '

""

utru"

vI' =ere or Be locwt,dar. ,'"

" .

arnplisamentelorpentru obiectiveleteh "~ penttu" pr~Iectarea

perjC\itate. ,

mcecu un gradndicatde

. r"~

"')

,

"_,p

Éfap,

a_

.urm~a'cons,

ti,tw

,,

'i..o,

',

'

:

in,

'

,,','Vesti, ,

';g, ."""

,

"

LacuI", ' Lad',:

o--G 'atapoluantâ ", ' "~ ~ oga,

,&i'Yârfui"""'c~~otar~,m Lad9~aformaunei IiInbilungi

,

",', $SCUJrt,lar tea cu fost'or are forma '

.,"

$Ï,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul' ',', un,el p~ de cemeala

'" "

J," ,L ' ',L--> ,

'

ut- UtlDa' pe '"".',',.. ,'" '

care ah deSeltat- o spun'e',.,' ,

I!b~oIut' t:Orec~' i este ;';!;.\r.:.~"'"

.', ,.'."

,Pro1esorul, este

at1i<'",~, <11f~de ~ Volhov pe IIIaIurilecaruÏa s

:"yu, combinat deconcei1fl1ite ro" , , ,- ,e

sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'"P .tetn.ic:e, foarte multe

FoSfotuI a: trèbUi &1aiba ~elfOrmâ'd~~;:~:"..me~de ~?t.

\..

,.J

155

Verifie. Rezulta din nou opatâ in mijlo~acului.Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat

prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.teu În doua-ttei ore,În conditii normale seface,Îndoua-trei lu~i de l11unca.Când amlucrat pe harta, cercetàrile privind poluarea cu fpsfor Înca nu seefeetuall, Ma! tâ.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetârihidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluareamaxil11ii(;Ilfosfor.,s~ gasea exact În locul indicat.de mine. N-amavut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Anitucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' Înpropoqie de 80%.

, Rezultate, .foarte iutet'esante au fost obtinute ~ În cazul

stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei În sala "Olctiabrskii". Eu amcemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fieinfilttatia. ln câteva locuri indiCate de mine et'adeja pl~ul spart~ise efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperitÎnainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde,vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apavine'liin afara dintt..o !f,éaviicar-.:tnlCe la:t;â1iva ;l:eci..~metri de .sala. Verificând, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11curge apa,in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentulapei În locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~ice metalse aftiiÎn apa. ~

'"'

'

Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am,mteleieâte de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatçstiriibioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic.,Analizând rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu existanimic mistic În posibilitiiplemetodei. Este vorba doar demanifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~ineÎntelese demultâ

.Iume. "

,

(

l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .constâ Înaccea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu,câmpurile acestora,iar.câmpurile con~ 0, informajie muIt mai completâ ~ mai exacta

decat obiectuI fizic Îns~i.

1'.

156

~~

"

ÎnseatAna~' se putea 'prevedea'

clin '

' ,

'

, Intamplat laFernobyl? rn-a intrebat cmeva: ,tImpceea ce s-a

- Testanle aratil: cii inca cu doi 'in' ,'

campul Centralei atomo~electri 'd an:,

"

amte de accident, in

deformatii ale structurilor aee tuice e a Cemobyl au apirut

. - P t fi d', ' ',s a care au dus la catastrofii,. '

0' ' eplsta'teposfbilitiit;1~ '

,' '

/atomicii? ,,','

... e e avane la: once' te1ltrala

.

- Da, Însâ' eu acum'nu pot' ad "

'i

pentru dinucam 0 karma destu sa" .once c~trala atomica

fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a.I?e~ml1 bine de I1n an

subcon~tient nu este des tul d ;a, msa mvelul meu etic

,'.

". e nwcat. 'ln dlagno,sticarea oriciirui obie '

, .'

contact cu acestala' nivelul ~C\,este neces~a intrarea În

curio~ivor Încetca sa diagn ti h '

pu I}l. Daca, bloenergeticienii

dupa aceea vor chelicom o:ec ~eo, centr~iiatomo-electrica ~i

lucryl cel mai important.p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i

.~trucât câmpurileinformational-

"

"'

de dlv~se subnivele, În protl!s\ll dienetgetJc~.sun~eterogene ~i

nu am """"' a" sufi"", ...~,

,

"

, '

"

agn

-

os,

,

tIciri

""

1 0

'

b,

lectu,

lui dac,a-"

""'HI clent <no,pur! 'a4u "" .'

"n,

"

ciilcarea,

S,

tructuriicâm , pu' l'

,

~",'-.

potl '

ce un P,

reJ, ,UdlclUprin

w ""lectu UI respecti '

poateavea uf! sflir~ittragic."

" , '

V~l acest lucru

. l '\

Ditectia ,'ttnei' Întreprinderim-a. ru' ". '

profeslon,alaa lucritorilor B

. ,

gat si teste,

z capaptatea

b . . 10energetJca Permlte tabil'

aza,

SGl'1sului sau a "'ot grafie"

,',

'

s, Ire8 pe

. 10 0 ,1 nu numat 'al' - '1dar ~i a$Abitati~ destinului' ' d

a c ltâfl or pwfesionale,

infdnn tu" 1 . ~I e asemenea reconstituirea Î tre..

", a,' egate de Vlata omului.

" '

n gl1

, Am efee;uat testiirile ~i am d'

'

~,

.vind comp

,

a,

tibilitatea ~i formarar r~oman~iirile de rigoare

}ŒZultatula ftOSt '1 - ,ea unw colectJ.vde Înaltadasa, '

nsa neatteptat" du a' '

muncitorii s-au at~at atât d ul'. ' P"

untImp oarecare

sa se. mai duca acasii'e

~t de munca lor Încât au incetat

nemulp:unirea ..a . . Ormeau la SeTV1CI provocând

'îso!""or

"multealtec<implicafiifamilial.

. ntr-~ ait coIectiv formai de, 88emeneafu '

e. ,.

blOenergetJce eticient. "',.

UrIna testiirilor

d -' '

,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitorilepllflt cu Rluit capacitiitiIe condu -

" "..

or au

schmtbarea lui. .catorulw ~I lucratonl aucerut

'

157

(,f

, La nivelul final' câinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~icaracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gând

negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectuluineviuputându-iprovoca prqudicii. ' '

în interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelornevii, progresele distructive' pot trece de la om În campulobiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor.nucleare ~i alti speciali~tiÎn ~ectoare de lucru. de mare riispunderetrebuie si fie oameni .b).l'\lÎla.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa aitidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' Îp caz contrar, tara sad()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie,

Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tienteale ,omului influenfe~a energetica piimântului ~ ,poate crea

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale,0

'

, Toti bioen\tl"geticienii,vindecatoriide Îtlal~ clasa au un nivelfoarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfelintrarea Încâmpurileinformaponale ale Universuiui ar fi foarteperibuloasA. Ïncercafea de a mari numirul bioenergeticienilorprin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua Îtl ç:onSideraree.aitiitile~ceale .acestora; poate duce la rezultate negative,

Subcon~~tul onwlui controleazi ÎntJegu! Univefs, dar estedeosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci demetri În jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaœatuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc Încampul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului .informatia confinuta Îtl ele. Foarte activ are loc ,asimilareamformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut lacapJlIpatului copiluluiliteratura politistii;

Campul fieciruÎ obiect viu ~i neviu confine mformatia nunumai despre obieCtUlrespectiv, dar ~ ÎtllegatUracu ceea\ces-a

Întamplat in jurul sau. -Structura câmpului oriciiroi inciiperi. 'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i

actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nicimiicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asuprasinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea Îtltrucât are locacumularea de energie negativa de catre structurileinformationale ale incaperii. '

',.

"'..-,'

158

, Cindoin6I distruge prin triiril'

'. ' .

câmpului, unui, obiect, asupra 1 ".e

drsale emoponaJe structura

Structura ~ unui obiwse?I, eaptà un. atac .de r8spUlls

structura câm uI.. . . ect ~Vlue la fel de autonomi ca, ~i

p w unw oblect,VlU ObiectuI n' '.asupra celui viu ~ sa faca schitnb d' itID

..eVlUpoate acpona

." . . e ormaPtcu aœsta..

Odata.,

- ,.' dQpiiord,

e de consuIu$e mi 8- .ÎD

,

co,

.,

rdat,

'. Mi-am,

&dus aminte d U.

HelI8 opnt~, d~i e

,

ra

mini. ,e fi er. am pout ' uI'

'..',~ ela ÎDCeput... ron"';oneze Mec

. .

- ':,ceas m

;~existi, ÎDsAicum, ,

fim"';n~:"

, Am ,

'aniSnUd

_,

de d,

ecl~are.

'".,...,neaza..ÎDœput siistudiez

cii11tpul1Pclin~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0 . .}~~a acestul8;' Poo

- urmare triii le .

. putermca spartutB.

. ,structura câmpuIui'~' b"lI°astre emop~e pot deforma

intluenti asupra Ob~0 lee; I1eVlU.~ in,~ fel si aiba

.J Nu de muItrili.-a teld-OI1at'- . ' '" . "

::.

.,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= :œ.~, nu--a $pus .ca

eR1ISIUnt~Ireaotiona violent!' ,'. ,

luÎta.fuarte des la

din Jara. ~câmpultel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice

progr'ame'deuri.i, .,

ruIw $1vid ci este deformat de

,

~ ii,spul18:taWui::i.,"

,..' . ..

"""'ldteIege ca'." '. .', .""

fiigideruI.'toateobi~tele;:-' m. JU~ tii~ eviu:televizorul,

eloip t1Spw1dcu aceea~ mo:::;' . 1,.~ te porti urât, cu ele,

. T~s-a mirat peste miawii: ., .

tel""'~'

Al1'I

ruI7. eu:ap

,

. ' .fIUteri"

ÎDcatpot~ ;"~''''''M -p ' - .

. e)/lZO' .", ".-'''''''''''''

ana ~I

,"

,,'

l, ".

~ Atwn~ lumea -are' iti . . .

depinde de tine.

d.

.

capac fi foarte man ~I asta nu

. ..,'"

CI e cee. ce se petrece pe Piimânt. :.- ~I CtJ-Ide fiœt acum?' '. .

...LGând~telafaptu1'ca~ vinov '. '.. '.

sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut.at, cere-p lertarepentru

DupA 0 Jumitate de orA tatil . ...'

primitii de la roca §1iteleVizoruIa'~a CO~tlel11:1zat

.mfurmatia

.

. .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~si :m~oneze norrlurl.

~I pistreazii informa' D' '. ~ me ,~~t.œ B.CUmuleaza

obiect de-ahneu, in~ l-~

cme~ .m-a mvidiat privind un,

"""0;urma "iani vii face - d

eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.un rau aca.

159'"

'.Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or

de aur. ~ era foarte fromos, ii plieea mult, insa dintr-o, data a displrut nu Se ~e unde. '.

.

...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8probleme, i-am r8spuns eufemeÎÎ, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. în cazcontrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. în campullan~rului existaun puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atinanwnite conditii. ' " " '

.Femeia nu' 111-11,crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mât1aa venit din nou

la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul aaparfinutinainre une( fernei' care, Îh timpul blocadeiLenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu erala gâtill el ci În camera, ÎIlSii:infomtatiaprivind acele evenimel1teÎrldeplirtate ~a tixat ~iS-8,'pasttat În camjJUIobiectu1ui. '

La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 erupliealei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita afust dedicatiiÎmbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA

. feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel deameliorare. Am continuat eàutiitile~ .am descoperitci aletgia iieste provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii.mai putemic

.

atunci când feffieia este llcasii. în ~care!litii parte' ea Se simtebine. Ath tugat-o

.

sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.LabuCâtirie, lângi perete, Ï-am indicat focu\ unde trebuiau'sa segaseasca platttae careconstituie cauza botii. Femeia mi-acorifimtat

.caaoolo erau ~te '<;âteva ghivececu plante' de

apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor,

si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea erafavorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDStÎtuiefaptul di

. mamei femeii, În timpul sarcinii ~ dupa n~terea copilului, nu-i

p~ceau plantele. ACest program s-a fixat ÎD subco~tient ~iferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~iCarispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora.

. Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleèstedeterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilori\O$ttÎ fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza lairiiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .poate deveni, de

160 "

1

lIStj1neo.~uJ motiv de aIer' ' :..'" '.' ", ''

Înain~i BaU dA,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de

,

'"','

e pm m altcÎntrupârÏ lamA 1 '. '

.

momentul cam! omul le d. ~ .,.~~, pâni În

injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~em.oponalde exemplu

pr~ q(:\Ç8f~~"aaityrat~câ~.un Pl!§~,cu çare H. intoxicat,

,a oblecU!\oro.eviÏaaupra omului:O~ ~~'Efo

xemple !te inf1u!IDta

",Q~eie, eraIa od,iIm- A

tr ' .'.use

A

arte multe.

d' "'.",a.ID -op~lUI1e tm preunl

... .

\fi CII~ am,

pului,

nefavor..abil er' a ..." ",91cçpm,

§1

Co "" 'nevol", sa stea ÎD '-

, pl1l,s~ Ultau la tele,vizotiar fem " . - . ."

,ca.rnera.

.~ 0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca se,t&.vOla sa cltca$ça. Tele~rul

~aÎDtQl:S qe la od ih - "I.\D ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Când

, ." "

,'"na starcmdesanatatea f1

..- '

, .

ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'alemeu ~ scazutbruac§i

,CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r:

n~aptiUt /là ~ea ~e

deçursul & do~saptimânii '

,fatà de .tele~or \fi

câInpului. ', '.'

,

,'

atacu unUl obleçt fievi", la nivelul

,0 alta Pacientii are mul"; I'",','

d "'0"

, ",p e problem.e cu. sànitat. ' -

e.p~'W~téI1)1cealestructuril "A' '.

ea, pre~ta

i;

.

f~.

' ,

'

,

'. "'

-.,

'. .',

.de.,..Î-""~-

.

",' '

.

,

..

.o,..

,~.

~..

' .....

,ulUI.

.

~,

"

u;ezm_

otiveie.

fiHi"':",,"," ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi '.1-

, at+'~t';'~ica de ~cul GUca;.~lucra, " '"" ", .".'l,\e,~ura

'."'i'1":'~'l)ri, vec;!t/l.~ "~ .nncatPt Rw.pI.I! din '

niel,

nu,.

-nn,

.,n:wven. sa ~ duda,

I~ru.,

" ti,'

,.

'

,

' '.. .CIIlIZa'l\Sta

~.iÇ4M:aIAt."'b' a, ,

,~p ca,ea,

'~r:~ ,F1JI,D,.ptmtru,~~dçdragoste? .. . '.:.j/X-"j:";

'-'." .\.f,,'

.. ,r

""" "','",,' ,"; .,<',"";

Ofata,e;te PfO$t'dis" E","'" -'

',,' ,'"

cap'ota~e} ,ma§ini.:Nici~3:~n~-t ::ns Cu'ra~~~chi§tPcul de

faPt j)analll' va decl~ o. cum litiitrece poo mmte ca acest

prpgramul de.

ura fa,

f; 'de \.ln .ftn~.

'

P,

" t' obdurere ~e ~p: s-a 4ecl

.

~at

ac ...; d,1"." <,,"".Lul, lect ~ el Ilvaras d-

, e~ moçici, la nivelul câmpului ~bi tul". .

pan e \fi

reacpon.eazaidentic '. "ec V1!1~1cel neviu

.'

.. f, .

defO=a:~~dfp~à c: ~~ obiect.~e~upoate<letennina

bàtea.;q, -: i' ,"~or omulw, Sa nI: amintim cum

"NuPI;l.

-~.

ge .~te,Ct~~

....1,1..m,.

ID!:S

O

edl d

.

eGar~,s-alovit ~uI.

sptman,

- d:", oare.' p " în

pedagogie' intr~ 0-atiu'1din.r e ,ea. y--p a.semenea

..,' e mcorecta fa<; de lum 'VIItoareleprobleme ale omului, 1"

'

e care va genera

161, .

Foarte êorl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lècu cpmputerul pecare s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, amvàzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erauni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcâmpul calculatorului ~iintrândin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic.Efectuând diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a

. structurilor câmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatiiapareau de obicei când ma suparam pe câte cineva. Probabil ~acititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, Însa eu nufae dècât sa, expun faptele, a§a cum s-au petiecut. Pentrurestabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pemine fiindca I-um suparat. ~i peste câteva minute I-am gasit pecel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. Devina era un program distructiv care "stiitea" În câmpul meu. Cu

,trei ani mainte de na§terea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru unQm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in câmpultatiilui ,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializatsub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu careeU intramÎn contact,

,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a

reactionat pro~pt la acestprogram. Câmpul sau, drept raspuns,rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa ce ameliminat 'programul din câmpul meu, calculatorul "s-a

lini~tit".

Am hotarât sa verific daca ma§ina poate sa-~i schimbe atifudineafatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum câmpulcaleulatorului reaqioneazâ ÎD mod diferentiat la câmpul fiecàruioperator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ lapersoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar deprograme distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I puteasuporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat caacesta Îi ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi deveniseclar un mecanism pe care-l bànuiam de foarte multa vreme ~icare consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ràu aparatura~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

""""""",.-

,.,>-'-

162"

,

" ' ,',

,,~~~Î1~~iitili,ia plânSdedtn-eri de~fuchj~i rn-arugatsilviid "'e estecaun, AmÎnçeputsa-i stu~ structurile,~â:~~tat legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflaÎn

:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i: i~j~fiC:I;~~~icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte desenate pe carton,cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comportaicoanelefatade stapâna, Nu ÎncaJca~Ieoare,legile În raport cuea? DotW,icoane, una reprezentându-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii

. pe Sfitit1,ll,Niçollje.fiiçiitorul ,de lniouni, erausaturate de

",

progrlUJ1ede,ura ~idistrugerç,Suniiasacrilegiu - chipulluiIisusHristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ distrugere. pestiipân~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare

deta/iata a primeiiCOauçsedoved~te ca artistul care a pietat-o nu a dorit n~terea 'fiului~, Qmul ,careare În çâmpul sau Il$tfel de programe nuaV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoanaSfintuluÎ, NicOIaes-a4e~s de sentimentelf#,divine fatAdecopii ~ide tatâ ~ ace,eà~i el il.codat dezicerea de Divin ,În icoana pe carea pictatcOÎ'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multavremeÎnaœacametA,

''

" ",, ÎnainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaiçoanelof, În

' mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta,Dar~i aCestlucru'nu, era de Îjuri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmeifata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' eticapersonalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturiÎI1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i 'numlfi,tnstarea de ihi!l1Înaredivina se pictau icoanele cu vopseledizolvate În aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simplapie;zenta ÎI1 preajma Jor armoniia structurile câmpului ofl1uluibolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuLAstfel de icoane, giisindu-se În camera, influentau caracterul,

' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai În sens pozitiv, Iconitelepictate de un om Într-o stare normala, chiarsfintite În bis'enca pot'aduce rau stâpânilor lor. Cu atât mai mult, cu cât tot ce este legatde numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitemtara piedici Î~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta

1

.

,'.'

,,,",!,

/63

iCI).~~ot~tÎ~ucate,iÎiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~ ~~%~::fii~" "." a o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a

'" ,',' 'lOfluent p

,','," " " "

, ,14r",,.',ii.,;I'ti,l'plate al careiprotagonist am fost '2hla~Mi-am RU!.1llt ~III am

,

' arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatcaeu'A.mra~U~;iD"at~hellll~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am

~i"api~dut c,ahtâtiJea~ten~~e,w fuQctio~eze bine, L-arn dus dmdus acasa, Aco_lo lar a mcep:-" S!l :

t ~ funcponeze Însa deli ' 1 .iiar~1 n-a mal vru ,

l' 'nou ÎD ate eru meu < ,

E, curios daca exista un mo IVac'easta data'pent~mult tlmp.dr~: Testarea a aratat ca asupra

ma, terial in ac,

easta,

poveste CIU~t..,'

, ' ,

'

"

t n'eviu Am inceput sac,

aut" di clionat un uvlec'

,aparatulut'de Ta

.0 a a,

b' t 1 respediv era oieoana care sepe schita a(eherului ~I 0 lec u, ,gaseala un metru de aparat

,

" ' " ,

'.'

;

' 1 b;;ot dintr-o'tar,

a baltlca,' " t 'gat sa consut un.-, , ,. °,

da"

ta,

am lOS ru,

''

"

,

'1 " "

-'

"

.i boala,

care,

tocmm' ',' t"ca a campu UI $<lU < ,

d"DefonJ]atla pu erm'd

"

" elile tatiUui comise cu,

01 anlincepuse. erau declan~teef:stsavâIlit un sacrilegiu legat d~inainte den~terea cQp;luluL

s';;' intrebpe marna copilulUi dacaobiectelede cult Am Illceputt~gat deicoane sau de obiectenu'tine m~e vreun evell1~e:roximativ cu vreo doi ani Înatntebiserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcapus <>icoana in baru! in ,eare se, de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,p

t de vedere energetlc acestgAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~c ,ra impotriva unui QlJiectlucru semiina cu 0 hul~rea

,

~o,

mou Ut~

~a

Upta a fost determinata deD '

,

't" tii lntrucataceas a't

neviu~ia 'IVlll1 a: ' , 'a t talui fiul care i-a 'mo~temstrÎtlctura,iinformatlv-energ:tlc .a aa p'entru imperfectiunea sat< structura trebUta sa Ispa~çasc

,aceasa,,',

spiritua,la. , ,'," are~ de fantastic; se raport~azaOrice: oblect neVlU,.oncat ar p

'clusiv la om, Deoseblt de 'În,

med, individualla once altloblec~ m

Obiectele de cult Aiti ar,

'" ta acest ucm m ,Puternic se manhes ,

" ature a oamenilor care, 10'fi ' uza mortn prem ,'putea sa e ~I cab: sa intre in co~tact cu asemeneavirtutea profeslel lor, tre Ule, ,:,

',

obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,,

,',.

e in orice bisericii acum se face unPe de'alta parte msa aproap , - l 'nari icoane ~icl1 ailenegot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,

i:f~;T"~

. .-,';.

~:;~'

164

atrib~t~reli,~~aiIe,... P.

e ce.uita.

~luJitOri~ ~~~iSlll\l~ de .~i._blie?":.. A ultrat Wttt Templu1Dollihuhn$u.a JZgonitpe t°ticue

vmdeau ,i cumpârau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o

"casa a~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, PreofÜorinu simt, ori nu potdm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distrugeenergetica Templelor. . ,

Analiza bioenergetica aratâ ca, pentru restaurarea campuluiTemplului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau.

/,~. Uncazinteresantmi s-apovestitla Kronstadt.fn or~ se atla0 biserica in ruina~i cei biitrâni ~i amintesc cum s-a' incercataruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa

. aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadeadertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tâniir ,i chipe,carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu câpva ani,mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, inapartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit

. intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur detreizeci de arii când incerca sa arunce În aer biserica.

.Am Început sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia?De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-auconstatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de

\) dinarnitare ca ex:ecutant, Însa, când a viizut ca biserica nu puteafi

demolatii prin dinamitare, el a Început sa facil eforturi deosebitesa-$i p!!nii În aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,icomumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceeaprogramul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. întrucât sotia~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cutOln. . .

Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe. luna,povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiinta vie.~iPiimântul de asernenea ~ Îi1câfoarte inteligentâ. .,

. .

165

Fac 0 mica parantezâ. Mergeam prin or~ pe lânga 0 cladireinteresanta cate amintea de 0 stalactitâ. Privind la cliidire, amsimtit ceva sâcâitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Amverificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ceinfluenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etnpsihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlrudetermina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl.

Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtulintuitiv al armonieifiira Îrisa a ajunge sa Întelegem Jumea, deaceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prinsimplul fapt al exist~ntei lor. .

Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1nstructurÎle energo-inforrnationale ale' Pamântului s-an produsputernice schimbari negative. A Început cumularea ~l ~ctIvarea -programelor. de distrugere ~i acum once gând negatlv, oncetraire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelornega~ive ale câmpului inforrnationa,l al Pamântului. La niv:lul,câmpului are loc 0 separare În deua tabere: a celor ce tmd catreiubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramareaccelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.astructurilor biocâmpuriJor cu programe negative

,.'(f

,',\'.'.::"

""

,,'~':;:it\~:':i:: '(",';':'",' ',,:

..

'CAJPfr~LVf}V,"

,,'.,;}"

~

:.--'

,',

Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice ale o",,'1lu;..

\)\

. '

'\.

"

,i':,:"" ':',,",'. .'

'" "

'

~pr~ o~ului\\re'~~H1AabsohiÜotceea c~Unconjoara:s~atlul,obiecteled~,tlZca5nÎ9.~e, tilmele,.spectacolelepentrut;a toa~ acestea ~ de !?âmpuri.l1fIergo-informationale Ùremteractloneazacu s~ctuti1e. 'Câmpului uman. ,'"

"

. Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului §i cali!iiWacesteimte~Ct1unL. baca. fill11ele §i.,..c~le ;au În 'ele elemetite deagresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor câmpuluiomulUi cu urmàri u§or de prevJiZut. '

.,

Ïncepând a: augustl~5 are loc 0 cre§tere a agresivita\ijs~con§ttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamântului.Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape totalepulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi p°rtll de agresiUne. ,

Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate În artaoccldentala, de m~ e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i apropagande! f°rtet Când tara, noastraa fost invadata de unnesraf§lt torent de videofilme; procesul influentarijsubcon§t\entului a scapat practic,de'sub controL '

,Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor,

mofenslVe .la pnma vedere, În cea mai m!1reparte a 1er contin~rograme"de, vio.!entâ,§i, ceea- ~mare~te §i mai mult pericol~l,mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla

11

t 167

ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeeÎn subcon~tient tara piedici,se pianteaza fcarte adânc, se pàstreazà foarte multa vreme ~ideoarece 8ubcon§tientul lucreaza În regun !1Utonom, el poatereceptiona informaP!l În mod independent §i rara 0 selectiecritica,

'

Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a câtorva filme

sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, bazà: nivelulagresivitapi con§~ente §i $lbcon§tiente, Am VOroit deJa desprefaptul ca valoarea agresivitapi subeon§tiente a oriearui obiee!trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent ÎntotdeadnapoartaÎn ele 0 Încarcatura de um~ism avand un foarte .,scàzutnlvel deagresivitate subcon§tientà. ln poeZla lUI Pu§kin,

,de exemplu,

indicatorul nivelului agresivitapi subcon§tiente este, extrem descazut.

Dar sa ne ÎntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrul film deanimape ;,Tom §i Jerry": agresivitatea con§ti~ntà -.

zero, ,cea

subcon§tienta - plus optzecl.Mat,~eparte: ,,Alba ~zapada §l cel

~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.ceasubcon§tienta-. plus §I!oizeci,Acestefilme, ÎI).Cll.\dabOl1ùmtellorexterne intrùduc În 8ubcon~tient

ciuzimea; ~~ dupa vizionarea

lor,' niv~lul agresivitatii subcon§tiente a eopilului cre~te de catevaori. AC\lm,doonefericire, copiii au Înc~put sa poarteràspunderea

, pimtru ÎncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta Înseamna ca Începefiedestramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Când aceastadestramareÎncepe de la vârsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la

,

, degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzându-§l capacttateaviiala, , .

Atunci de ce sa complicam~i sa Îngreunam viata copiilor ~iprin intermediul unei arte distructive?

Sa vedem situatia filmelor care rulau pâna nu demult peecranele cinematografelor §i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa"ar~ agresivitatea: con§tienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta- minus douazeci' prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta §atZeCI",

, ,,; .

~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al de§ertulUi : ml!1US~aizeci §i minus cincizeci; "Solaris": plus ~iminus doua sute zece;

~

...

168,., ,

"

,,

,,' ,'';

""

".

-,

"Andtei~qtJlio,r;'p~S .dou~eci~inrinus' d~i '~ute' plittvzeci,Iatâcée<ice:arept~titat pentrilndi1lft{f." >;'11:,

"/. .

Cercetând , tUye!~1 .agresivitatii s\lbco~tientea" diverselor '

. grupuri sodale, ind\lsiveele i alt\liilli~ilorpo1itic~ alecântâretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data În plusde infailibilitatea sistemului autoreglirii câmpurilot.

.'Acest lucru consta În faptul di omul care apare, !Je scena

manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului, spectatorilorsau asCultatotilor. Déaceell90municarea §ÎIÙcrulcu-~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate

subcon§tienta minima' §i 'cu 0 ma:xirlia Încarcatura de iubire.Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudiciipublicului'Toate steleleestradei, teatrului §i cinematografieinoastre, tara exœppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitateSUbCPD§tÎenta.,'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapiduce la 'IÎUtoelit)1inare:omul Î~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sase Îmbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Câscena din cauzaunui accident

,n

,efericit sau,

"

prin voia destirtului'.i a Întâmplirii", ,.,,, ,carieraluHncepesase destramefi\tiimotiveaparente.

',

De aceea,ÎllaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui câr1tiret sau actortrebuie si ipCludanlÎfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii~i0imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii deiubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 muncapermaèa.' La primavedere pare surprinzator, Însa acestmecanism acponeazii~ În sferapoliticii. Politicianul cu un nivelridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~iinteleetul aici trec,pe planul al doilea. '

Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentrutinerele ' femei, În special pentru cele gravide pentru ci' spiritul .

mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adâncii estepatrunderea agresivitiipi În subcon~tient, cu htât ea este mai,'periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelulcon~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar În proportie dedoi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil,deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci

1

169~~

la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gândurilemarnel.

' 'Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate

popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile Î6siircinate erauduse savÎ7iteze expozitii, erau ÎnconJurate de lucrun fTumoase, demuzici~ §i iubire. În satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede,gânde§te, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmatachia,r ~i de privirile S1Tiiine,, Acum sa neco Imagmam pecontemporana noastra bruscata ~i Înjuratii pe la cozi, Înghesuit1i

.

În~ijloacele de transport În comun, "destinzându-se" În fata unuivideofilmoccidentaL..

'

," '

Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu]karmei nu Întotdeauna reu~im sa veI1em Întregul proces alautore~larii câmpurilor, cât de precis, cât de complicat~i cat deneÎnteiesse de~ara ~. .

'.,.

Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simplelozinci ci rezultatul \loei Întelegeri profunde a lumn ~I a leglloracestei~ Dificultatea ~onsta În aceea ca trebuie sa Î\J.vatiimsaasociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJcumaterialismlJ.!,'religia cu~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,Înalt1i cu pragmatJsmul,permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponalecùtidiene. '

', .

Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat ÎQtr-unpmces incontrolabil ~i arta, În acest sens, nu ,a jucat un roiseçundar. Începand de la mijloçul sec01l1lUl trecut, pnndezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~Sljbcon~tient,.apArarea acestuia Împotriva piitrundem agreslVltapldevine din ce 1n Cilmai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1oroccidentali au 0, spiritualitate sçiizutii~i un Înalt nivel d:agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeazastructurile biocâmpurilor §i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl.Poti vedeÙn expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D:la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara saÎnteleaga despre ce este vorba, . '

170, i'

°. deseoperire n~teptatâ a constituit-o pentru mineexpoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni. Dupa testareacâtorva lucriiri

~i,fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive

asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura dei~biie ~ comuniunea.cu çO$mosuI.M-am oprit În fata unuiadintre 1OOloun..Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compusdm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Aflân~u-ma În preajma acestui tablou

~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am, mmentm câmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata:-~.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de

lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0fo~e Înaltâsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii deI,ublte, 'agresivitaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' decoborâte,

,,

'''''', ',

. Ac~t:tabrou. ~a a-~ cr~a nici un fel de asocieri' co~tieiJ.te,vmdec.a bloenergettc omul, Îi dainf°11IU!tii,interactioneazii cu elcao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am Ît'tcét{;atsa !ratezcu aJu~oq.d,t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lÎmit de pUterea lorde acfiuneAtuncl amlnteies Î11ce consti eset'tta talismanelor icoanelorAvând 0 structura~ctiva a biocâmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~

?um~ s~iritul, sâniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor,°Icoana: Plctatâ de un om cu 0 Înalta spirituaIitate nu ni.1maica-I

,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar ÎI ~i' protejeaza.Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanelep~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintiiC~8.;. splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~Îp artaadanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual.Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul atâtor,~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se Împ~tie rnvâIit. Qacam~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arboriavand 0 putemicà retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum elese pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescÎntr-o ~I~tina, Arilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , .

Lumea. d~ azi triii~te Ît't principal prin necesitatÎle sale ~iaceste sentlmente repre~ntii- vârful infim' al aisbergului, iar ceeace nu se vede -' ineiircatura .de iubire, d,e Cosmos, ~i de

.;j,

l

171,.."',.,.,...

'..

$piritUaiitale; este Ïgn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment.Pictând câtev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am datseanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poateaç1Ïona"de sute de,' ori ÏQai putetnie asupra lumii spirituale aOfu1)1ui.în modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintelefata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~ip(!tfc;Ctillne.încereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau În vedere dOllr terapiaflziœ, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de stareaspiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlouriearesunfplinede spiritualitate ~ide iubire. '

,'Analizand. cail!!d~zvOltârii~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii)pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i,"civitizatie", însu~i cuvânwI ,;cultura", vine de lactlvântul "cult".COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre~a.ç~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .çeva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura

.ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbolsuprem al unitâtii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibiladivetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie",

,

Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiuiÎntiÏnpee civilizatia ~ctionéazâ În dpmel1iÎ1ltransfonniirii fizice.

, 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-Îritr.oanumita etapa a ciVilizapeiÎnd~e sa nege ~isa diStrtt$i cu1tura:

Pentru ca procesul sarilmâna ilemtrerupt se cere acumulareavaIorilor spirituale, în societatettebuie sa:existe structUri care sarespinga doar bunâstarea materialii, fiziea ~ care sa pregateascapo~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmasputine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, "

Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i"civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" seearaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta -plus zèce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de"eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci,agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma

172,

la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce,

civilizapa poartâ fi ea elemente ale distmgerii.Am 'testat parametri câtorva Jâri' pentrua determina

potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei,Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. ceasubcon~tienta - plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tientazero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitateacon~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus

c'doua sute zece. Analizând datele de mai sus se poate spune caGermarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatieiAmerica este tara cu cea' mai Înaltii civilizape insii pentru '

.' 'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJiamic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~]

civilizapa,.Vând un bun potential pentru viitor;În RusÜi 'fiprezent nu exista civilizape Însa exista 0 cultura interioara, uncolosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clareproorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de laRusia, .

'

-,

....

.

CAPITOLUL VI

Ce este diavolismul?

T.

1refuz al omului de a a~cepta id.

eea ca adeviiru.

1este 0raglcu , ,.' anifesta fi toate,substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se m , ,..

d.

Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ cu CIOCI~II e a~in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a

0adeviir Schimbarea lumü se produce cu V1tezedifente ~I œ.re .neÎfltr~ruptiico~entizat:e,

.NeÎnteleg~rea .1egilor I~II ~I

Înciil~area açestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~'.

" ame negatlvecare damUlesc autonomcreeaza puterrnce progr",

'"'structurile informationale ale stru~o,r campuril?r umane,. ' Existenta În .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate

.-,' al

, .. din Punct de vedere blOenergetlc Cilfi . studlata ~I an lza... ,'ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,

.C' tem deja faptul ca gândurileomului creeazaun sistem

.

.fi

uno~al.

"ln car e existii 0 cantitate iniensa de programeID ormaJlon'1 d' tru tive ~lautonome' atat pozitive cat ~i negative. Programe e IS c..

' 1 ' '.." câm pul informaponal ca un organlsm'programele rau Ul eXls... ID , .independent, guvernat de anum~te legl,

",

1 tI' nt' de existent. Programelor dlstructlveCum am uatcuno~ ,,, ... .al'.

. am -Ineeput sa luerez cu ele? Cereetarea ~I an 1Z8~Icum . ." "pulstructurilor biocâmpurilor demonstreazii ca ID cam

<

'"

174 ", ",,-:

J 11' "-",,

infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womenirÎi exista maseimari depr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ deoameni m decursul riiÎJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!deb\>a1a~idepind Î1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trecene&tingherite dÎJ1tr-un,oâml'Îl1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeasœsprijin,din.,~at!ea ,.bloCUlui,~n~fI.~~'progJ1lme' alomenirji,.,'A<;esteptogtaniesuI1t ,neutre panil ÎiicliPa În care nu aparcondipilepentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiirinegative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea~liminarii acestor program.e, eleÎncepsii se activeze ~'oa1\erepede~Iacest luçru ,se des~oarâÎntr-un mod 'foarte Qrigih~incepeactivitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unedeorgan~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, de aceea de decurg peh/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" Î!1sa,;viru~ii"disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eazâ programele de.wstrugere ilomului. Gând orgallÎs!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de lacalea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~eÎns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,§i, .1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,fâ'p~tru'VitttsUl,i;câte'Bta6pli1tê~t'mb'Ji!ft~;ùnril~eri1 ponltl-v:--Pêa~p;;a~st~.'~Lea ?f!gÎJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ootsttucroripebaza'açestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliataCfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituiec°rrÎW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~

.prin 'a~ti~ea

ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepecare le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm §iSpiriful cOnstitUleun 'sÎstemenergo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilorspirituale distt.uge mai Întâ'Î suf\etul Onlului dup'â care ,trece lademolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~iexista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de

' deceriii ÎD campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda ÎRpsihii:,În sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelulcomportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic,care"patninzâi1dri1aimtâiÎntr-o ,eeltiIa' izolatii, ,ajun$~. sâ. semmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusulihfoinllijidna/ lariÎvelul câmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezintadiavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.eadezvoltiirii 'spiritUa/e ~i Începe sa renege legile Universului, el

" -1~

1-

1

175.

1 . "c!\re În. ...abl 0'

.r~d1i a unui asemenea "VIrus'. .

"deVlOe meV1t 1

-'p

e dile.'Ïn ce fel actioneazii"VI11Isul~permanenla ne p~de~tegr ~al'

.

t chiar pe mine. TrebUIe sa,cum se dezvolta el, ~ mIfi ~~adestuI' de periculos pentru carecunosc ca acest studlU a,~ fi tale atât trliè'Cat ~i grupuluigre~elile mele putea~

sii-m~~~ddiferite maiadii, structurileÎmJireuna ~ care lucramilii

observat ca din 1987 practic tapbiocâm?,unlor a~eStora,'.'," ro amelornegatÏye. Dacapacie

..

nl1,

1 prez,

mta,

0 .acn,

VI,

zar~ afies

pta.

grprintr-o anumita

,"

forma a- . '- <t area legtlor se manl .' '. .

1mamte mc",c .,

, . - '1 i: dupa 1987dimenSlUm edevierilorstructnrale aleblOcampUn,° '-

t sa villa ni~te.

.. . ,

~cut conslderabll; au mcepu"-'.

'

defottBapllof au crl"'" tru diferitele pacate. Ce, mseamnapedepse muIt mal gr~e~6::abmuHace ceva negatWÎItlpotrivapedepsemultmm gre .

','. t- CaptaÎncepesa se amplificesa sau.a unpi~lto~, atonel a~:: ~n biocâmput sau.A ctescut,

deze~1 de on ~I sa se.actlVlatutUror gândurilor negative, ilputermc farta de ~cttUl1e,' ,

resiune Întrucât.gândul este 0gârtduril0r Îndreptate spre ra~ ~I1 'le reie' cât ~~le bune seU..,nita

..'

te, ..,

' i,

of0

'

,

rm,.atlO

,

nal,

' :

ii...,

at,

â,

~,

gan ,\ln,

.",

' +J"".'eÎnultiinii,'. - ... .

al". t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, .teunesc ln structtJn

Iinf,apo .

al al omenirii are loc activarea~aSe ani În ,campul,"

~rmatto~uravietuire ~i spre' distrugere., structurilor Q

,

rientate ~,

1 spre ~ cttJn'

.1 orien

, " tate spre. '.." e 'comporta stru eFoarte mter,~ts

'. ' . 1 ii.nd,sa distrug~ structuriledi$tritgere.Îi1ainte. de,wate, e e'deza gareafizicà a

"

spiri~ate p~ni()rdlale 'care, :I:h~:portlln:t etlc,' tinde saorgamsmulm. Daell o~ ar . .c 'unea se 'Îndreitptasprepiistreze integritatea.

spm~:u~~~e;e~a fie bolnavmmdes.De,' destramarea corpulm ~ztc.

d unt un rau Întrucât protejeaza'aceea bol

,

ile,

grave,

,nu mtot,

erila

,

, una s. .

_tuale'

AI ""el

'"sta', u lueniril

,

e. .

' 1.. troctu or spm . wÎtnpotrivademoam s

,' lt tul distroge~ structurilor- d ,onbaalaeSterezua

" 1 -' can, une,.'d la dezintegrarea fizica.,' tita, spirituale. În acest caz ea va uce

ctI.ca m-a fileut sa simt ce' .

1 Care m mdelungatamea pra, ,pnmu caz , ,

'.Înseamna un program cKstruct1v, , ,

Analizam cau~ele pentru care un tânar, bun, ~~priete::,c~.

d.

tr datii 0 agresivitate putermca m rap ,manlfestat m -o. .aratat ca, În trlare,prietenul sau. Anallza, cauzel a

1

!~

1t111

,1

176, . ~ .

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatâl, sau.' Pragramul .dedlstrugc:re se.831iea Î11,biccâmpIII tatâl1,li; acesta Îl acttv* iar fiul

~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am Î11cbeiat aCest "caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, Î11timpce, mergeam .

,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,neÎnteles.Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii Î11ceput sa,.miameti~creIem ln cap, tCtul a inceputsâ mi se Î11~a. Înfatll ocMar, m-a ~uprins~~biciuneg~nerala. S~a flzicape

'care,

.0,

a,

veam eraaceeaca Clneva ma Î11v~rt...te" 'Intr ,.0 , d.' v

'... " ' '.',

""',~, ,- o.wv ,,-m"'itna

~~de~~alat.,§tarea mi se Î11rautâteacu flecare minut. ~pa aeeea~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a~ezpe ()banci ~i

.~ .doml vrec clnClSprezeçeminute. M-am trezit, Însâ staxea meaera la fel deproasta. Mergeam de parei Înctam În unt. Îmi veneafcatte grel1sà Înaintez. ~ aveam senzatia uneigreutiti rellle deparca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac În wei. Acéasta stare a festprodusa 4e at~cul~ergetic al tatâlui. tâniiru1ui. În timp ee

. ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacâmpuLacestuia ~iel, a.lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca elÎl1Bu~ihabar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,Încareitura autodÎstructivadln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actÎV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m ded,~~gere'~I\1 \l1ccâ,?Wul,tatiilui.tâniinllui.meupacient puteaJucraa~t Impc~V:1l;lUICat~I.,!IIlpc.trIva,altpr canieni $Ljneila nivelu!fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupraacestel strl.lC~n agreslve.Întrucât.structuriJe distructive 'senutrescdin II}ciilc~ealegi1cr În rapottul. Cq. camenii, prin.!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".ât tcateInciilc5rile legilcr ccmlSe de tatâl baiatului,' de stramc~ii acestuia

. ~ procedat la ccrectia neCt)sara.~ numai dupa aceea atacurile a~Inc~~t.M.am cc~yinsca, ~ cCntact cu unprpgramnegativ, estepcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal,dar ~lla cel blOe\fergetic, .

,

Ce Înseanlnii rau/? '

.' , ,"J{

.'

Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itÎn diferiteccnditll pcate avea semnificatii"diverse. Care-i dif~enta? Dinpunctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI Înseatnnademclare, binde - creatie. îl1sa dezvcltarea ncului trece

177

Întotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia esteabligatOriulegi$. d~ demolare, dar În creape demolarea trebUle .si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu estealtom decât binele scapat -de-subccntrcl.. . . ' ' .

L>acâ la' baza deq1.c!ârii sta un Începutsplritual, atu~cI .demolarea cr~, Însi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme

, de neconttclat.'.

," ' . . ., Din llCeastacauza civilizatiile Care~-au epuizat splntual1tatea

se autodistrug~ distrug ~ce.i Înju~. '.. ','Cc,..

Mâuitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumrauln.; fost ,Mât de &eXUal;~.Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~ film

amcirican,CeÎnse~: ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn

intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~tecprita, Daca agresivitatea ~cbcara pânila ~I".elulpnmel.eeakre,atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi peseamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el..Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, Întinzându-se, unecn .

de.-a

lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmulvietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt aucrescut atat œ rouit; Încât ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:eÎntâ17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea de agre8\vitate ,Ill

structurile informationale ereditare. ,. '.. . . . .

,

,Înatta Întregii lumi,În .specialÎn America, are Icc' prolife~ea

violentei. îri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~elcusexual,itatea. Ce se Întâmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera

În prim.a ceakra~i devine neecntralabIlâ. '"

. ,."

, .

',Recent am Ïacut .0 interesanti diagnosticare. Era vorba ~,o

catell cu un grad Înalt de agresivitate: Cineva I-a sÏatu~tpe stapansa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, ela dis~t ~imult timp a fast un animal blând, Iim~tIt., ..

Dupa câteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpmpui. Stapânul a fcst nevcit s-c Împ~~. . , . " .

Analizez situatia. Câmele avea III zcnacapulUl un putermccentra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalIcc~iente a stapânului.

.

"",178

,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,œDtntlfa8resivdtü~~ui AHiÎntrtat, Îni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0a~1iridica1Rçate~imultiplicattrapid Îfi CâmpulacestOR.I:antulcrC§terii agresivitiPf afü;ltintreruptinsa izvondacesteia a

"'''',

"

"'",

,

'

, '," ,-,

,-',, ",', v' , " " '" "I-,~~,,'~q :;:"",,c'i'- ,

".,},;(~:",'

. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea',

programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, ÎtlgeneiaI, Încâmpul omenirii,eXÎstii un mediu agt;eSiv care,se

,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, .

Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganÎSmuni~,prezintiimciilcm ,aie legilor,.De, Îndatii 'C6;tUnilic.ercatsàajung, la.acestnive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,Început si,catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana,cercetez deladistantii biocâmpul,acestoia, efectuez corectiilenecesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am Înteles,câ nu eravorbade 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al

'agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ezdinpunctul de vedere, al Întregi[omeniri,'sa viid;dacârpot sa ajutcuceva,;ainceputo

tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ,central. .'~Mta ,iii.'numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:iiacesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece,awesivitatea.subco~tientii

"

plus doua sute," zece. Aceasta1Dseamnaea acest program nupoaten fixat Înmodco~tient, el-este nesesizabi1;, Îtlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,estemaro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-amobservat demult. $amanii'În astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuieizgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul

,

rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.Încalc,aLegile Supreme include În biocâmpul sau un program de

, diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele În planul fizic,$amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acestluem; Îndreaptii, structura ,biocâmpului omului, insa nuÎntotdeauÎla el putea sa dea ni~te indicatii, precise privindcompo\1lU11entul,corect. Când vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau'omului ca acesta .se comportii incorect §i de aceea În eL~i~auflicutsiila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv

179

,'

''iJishliJ~~'~':~iitatea omului, ~i nec~itatea respectiirii

legitura~",""c",", 'dec~ a:uta.a:~r'e::~velurile,firie ~i~u de ba!lii, ~ceasta.CiJid ~ . ;Z'e Înce 'sa se opuna ~ sama atace.Euse ~POrtà ca 0 fiID~~;I;' Într~oalii~vindecator. $i,probabll

mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de ÎIIalta clasii, Boalanu-Ici acest lucru il slmt ~." trebuie azvârlit din trup, ea ested bulgare de nMolçare

"

".' d " 1 1oar. un

" .' ' ", ' e fi;foarte agresÏv. $1daca vm eca oru, unor~nism wu c.are~ppat . tr8teze În mod incorect, atunci fienua gaslt cauza .~I~I~ceput

~ 1 wI fie va lua asupra sa boalaci el nu va.reu~ sa VlJIdece 0 na ~ui.s-au a programului de" n asl!nilarea mecaOlsm . ' B 1' acestulapn.

1 ," b Inavirea p'iicientului sau.' oa a,distrugere care' a ~U

"

8 a

'

d11110

1imul se ,œmpoJ1i",

tr, '

ebuie s-o,..,lan sm1'ltual. lavo s ,

'

,

LomeOlm ~n p t'.-~~tiv decât bolile de la nivelulfiZlc, arecunosC, mult mal 1t~ve 'm It mai palide decât nivelunle fine

acest,

m,

vel,programe,

le,

,

sun

"

tu,"

1' , .",

'

poart-a , extrem de'

" ' d agreS1ve ~"""unele acestea ,?evm

in~~~ ~~troduCereain subcon~tientul omuluiinvent1v,mergand p ,

" " Omulcareincearcasa se lupteaunui program de auJodistrugere~ 'de la aceSta 0 Încarcaturacu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem,

distru,

ctiv,

a car,

e a'

ctIo,

ne,

aza ,lin

,

"'-1 Cercat sa actioneze. ,

al Cnd ' grupu ,meu a lll, ,

informaJ1<>lI, ' a," 0 am s-~ decl~at un puterOlcbioenerglIDc"asupta .~esdtul pr

r:rno~tra s"a,pogorât Clivafoarte,atac. EXISta senzatla Çli, .c:asup .

'

,,

'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte..' "

ative se poate manifesta lli mod,

:Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCât de puternice,

dlfent Cazul care u~eazat fi astfehde manifestiin,,.

1.

surnnnzatoare po ,'pencu oase ~I. t' ,

al'

,

oU' dl ' an des pre bioenergœ ~I a,,'

r'eporter unUl c . ,'Dlseutam cuun"

"1 meu in pnvIDtaacestelvenit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera

',

probleme Înc;epuse deJa,

s~ Sde a n,

ri f'aram'

otiv'se explica prin,t marele nmnar e omom afirm 'ca.ln prezen

"' b"";',

m Traducândaceasta,

atœ-d 1 1s-a CUI <u" ID 0 . , - ..faptul ca lavo u '; .., 'na ca aeum, din cauza actÎVlzaniÎ,

nlim,

baJul blOenergetl~llDSet~ amen!,' se

,

dezvolta ~i trec la' d ' 1 Vlolen el ID 0 ,

Permanente a 1 el or.1 d Omenire 'care-I' 1 ative' acumu ate e " ' "' actiune programe, ,:. neg

fi t necontrolate, Am Început sa-!deterinina sa comlta. m~te ,ap e ' . '

..

180 <J

.' i.

expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe lnplus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusivin utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit eâtevaftazecare

.

ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindciunele idei 'Suntdificil de insUfiç CâBd am inteiesacest lucru, l-amrugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. AmderuIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil.exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~ibu pe care am vrutsa. 0 .eliminAm. Frazaplutea, migrind-aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoceminute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0eliminAm.Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomenmiiintâlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel

. bioenergetic. $1:.in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIizândsituati!l>8.ntintclesdinbiQcÎmpu'lmeu se g1sea un program dedistrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic.Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intâmplataievea.Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'inafaraluL . .

.

înbiocâni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greude .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca unvirus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programulde distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului estefoarte mare. Comitând 0 fapt! reprobabili, poti sa te simtiexcelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa câtivaani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii~i'pe nepoti. Omul care .a savâqit 0 fapt! reprobabili nu simteaeest lucru ~i nici nu Î11!clege:odat! decl~at, .programul dedistrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom.

Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Aminteles acest lucm relativ recent $1:am ÎncepUt sa caut motivele.

; S-a dovedit ~ii, daca. Înainte agresivitatea era alimenta'!a decruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii deamanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de

.\'\'0

181( .

".

exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\matede. tip ;,Ton\ $1:Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. deaee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acesteasunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de

c autodistrugerea omenirii. ,'

Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a, 'taientul nu oonstituie celmai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar adeprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala,poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. Încerciiriledeperfectionare Ïara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii

.

etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinlâduce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i nêpotii, au din ce Încemai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1eforte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese desub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mâine,eu voidev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii În frâu. Cunosc un .tânar pecare destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.'

..

Odata, Împœuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuamdiagnosticarea de la distanta a marinarilor HilaliÎn cursa..ln pauziia venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am(ost de acord.' .'

În Încaperea intrat un tânir de vreo douazeci ~idoi deani C\l0 ntini absent! ~i.cuprivireaMinsii. Tânarul a \lrmat de câteva oriun tratamenf'cu ~oc insulinic, Însa starea 1ui a ramas grava ~i, maiales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~scadespre el. ' .

.- În copilirie am observa! ci am puterea de a prezice uneleevenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt acestecapacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele deinfluentare au crescut ~i am inceput sa citesc gândurile oamenilor~sa leinfluentez vointa. .'

, . .

- Stârtd in post, Î~icontinua tâniirul.relatarea, am viizut ni~te. .oameni care incercau sa escaladeze gardul Îtitr-un loc interzis ~i

". .!;l'a de ajuns sa ordon În gând, ca omul ~icadea de pe gard. Sau.

"

.,.,

.

,,

'.

.",

"

,

'

,

m

:",_,...",

ergea Înaintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a..: ~;omand În gând: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge:,j;>

't-,'-:.<-. j'Ir; .

1;" < .-.".,..,.."

''i'

18Z,

J-. ,

,l, ,',,'0 "", "

,='~~1'~::=d~:=:~'sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\' 'r IM'~'\ii\f,';.'~: '.:'

M-amtat'la.' pararnetni .a~vit!fiidnltufui, Erau la

'1l!~'.~~9;,; ~"",,~,~+~eli~'ie\llindrep4tl,$pre distN~~e. . .

'.';, .'.. ':. ":în~;ttmptân8rul~1:tlep~a:nuntJnle: ."i<'" .

,.. <:\I,tinlpula,m inœputd observca 'aptitullilIile mele SUnf

.q~~ spœa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma-~duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.Îhtitnpul~oteztUu~ când am fost

'ttèÇtJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"çJs;.artiroptceva.~ 'R1Jl'$itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;CitevÙ:Îie am fost iatr-;;sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare mabote~e$i. i-am~puscamor:

'

.

.~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia.Pimin~ Î1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizatPeo.~I:Când,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citeserugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara Începeasaploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~.eliIJica~pSihilitrie.,'

,', . ')

"

..,...;PIi~ si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul men? m~a intrebat'.'tati! $~Iui. '. ,",

L-am 'luat pe tatli bliatu1ui' În' camera 8l!tuntl . ~i i-amexplieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei, ÎrIplrinti. '.- Sopa'dumneavoastra ar putea vern? "

. .

'..;..-Desigur, indouhile vafiaici.

. -~iia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marnatanlirului. .

. .',' .

-'. 'Problemeie fiului sunt, În bunapll1:te 'determinate deorientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli peeare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru.Pelinie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ieé,deosebiteiarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urât atâtde putemic p~ so1UJdUmneavollStrlin Iimpul.saranÎi?, .

- El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidintade a mi domina: El are mari Înclinapi pentru hipnoza. în familiese ~tiefaptul elbunicUl sàu a fostvr!ijitot.

,1

,.

"',

...,

" IIJ3, .

..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocâmpului trebpiecontrolatâprintr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intâm.pla, atuoeicre~reaposibilitltilor 'Îlftrece orientarea OInului CCie&ce se ~iintâmplâcu fiul dUmneavoastra.M~naÎ~i mar~te viteza in limpce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemeneaetttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacitâtile deosebite~i egoismul

. interior'mo~tenitede la tiltlIau fO$tintârite de supirl1;ile~iuradtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare abiocâmpurilor ~el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Daciimainte Vremepedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar,Într-o viatiNiitoare, aCU1l1~tproces".a SQlrt8t la numai-câJÎvaan'i...,

l,'-

'1:. .;~;

Cu foar eâpva ani in urma,când tratant bolile~ mâinÎle ~nu vedeam eauzelelor,ain Încercat sa vindec ofetitlde treilunideoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprinsla biserici 0 lumânarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute(dupa cum am caleulateumaitâbriu), fata aintratÎn'Colril'~ia.fost'dusâ lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedarenegativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca,,aturtci cândease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea

'.de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii'~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea

biotlâmpurilorretitei~içllndmecaniSmulerimei a avutun impactCUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Cevaasemlil1itqr se Întâmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eumamei. tânirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail,Amintip.vatoate'caZqrile de supàrare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitinspecial !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gând la Dumnezeu~icerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate.v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gând iertare]atotieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi.depânii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru:

. Peste doua zile pirintii tânlrului mi~au povestit ca acestuÎa aÎnceput. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. ÎnÎnsanato~irea lui. . . '. '

Iar eu m-am convins Înca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie safie Îiltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .

t

"",lU

.'

,y"

,

'

,

"Oamcmii aœrr,t,~, repreœt1 destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, arpute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De~. ~deJ'eaanaeeastitonacomplex.fÎI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci launul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unarbiaenergeticie1)i '?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1l§tientubre~tii azonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'uneietici s~are~tru ci la ni~ bio<;âmpurilornoi S\Jnteln1uft

, lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ ~r",prQb1eme1ar eticii,este''~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii \ÇQ,aSpÎf&pi,actfve ,pentru"C1U1Q8fterepotfi,~ Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.

" 'Am.t~~ aCtÎ\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~

.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie,

si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1LbunSÎ8temdefensival omuluiÎIrep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui~areceatuncicand, t1aisunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlinVIMer~i1i.jl po.filipsipeo~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibiiponsp~ faptelor.oltlulQide ÎJ)citlc;ateaLegilor"Supreroe.Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZÎC!'m,caeu "prezint Il~tetulburiri ~ce: IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitauuri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziçAAdU+Se,inaeest mod, de~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prinsVlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupraifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. Îllceput' sa-mi~etemJine.ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insümi ÎncepsâmcalçLegile SuPI:eJI1t1,.legàtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1aiprecari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie.Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' deinve~v. Elc pravOacâ a pu~:acti~ a.pragramelornegatlve. stoc,ate ln biocâmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittreunitate; iubire,resp&:tare a Lc;giIorSupreroe În.el are lac acreFespirituali . rapidâ.

.~i anno_eastru~, cimpului.

~~easta'reprezintâ de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ânâtatea~i .Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci Însii amuIe

. ~.'agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de

distruger~ aflat m stare-emboonarâundeva Îp -câmpul acestuia.

j

185

Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar salespiritUaie ~i ladegènerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amulnU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." ÎIltrucâtorice faptâ' de-a naas~a, ,se n.xeazâin' câmpul infarinatianal ~iiiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ esteÎndreptat, Împotriva legilor iubirii §i UIlitâtii ne ,mdepârtea4 deUrrivers, pravbacâ dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.dedistrugere.De.ceea~~ia faptiiÎntâmplatoare Ile poateiiIfluen\:!isaal1a, Întregu} $ens al eticii r~dâ În faptul de' a nu

. acumula a karmâ negativa'care, ajl,lngândla un anun'lit marnent,Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrugâ atatpe noLcat §Îpj!-capiii n~tri.

U).

La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~ijumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uitlacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Pârintii au ,ucisiubirea unuI În celâlalt cucâtiva ani Înainte de n~ea copilului~ia.ceast~ ~estrâmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $icU 'c1irec1i~preçisâ,...jfarmat ~pro~. care are acum aexistent!... autunomâ,i.:<in,,',bia.pul- copilului..Stn.K1tutile

'.

,",

,,1

biooâmpului .capiluIui!ii.tntÎntr~atâtde defarmate Încat!eM, saumviatitVcl fi ilâ1Ïnili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheazâ.

a~tiipasibilitateprintt-o.baali gttava. Dacamedicina va mv~!a. sa vindecetrupul §i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,

.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea Întregii amenu;mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distrugepe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:În faptul cit.artrebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat,altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttilacestui veac var üpiJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a vaconstituidistrugereaaltotaameni",

. '. ..La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi'

psihiœ.În ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace Înse8mni;A~sistemele de blacare ".lucr~ prin iiItermediul dezinte~

. psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, neÎn!élegând adevaratete'.

cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice,.

~a ~i b~câ miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:

, ;J..,1;

. ".\":":,'1"

1

!f4 .' "

"

~~Iii,Urât Je faptutcane ~i numai CODIIJI!icatea CUlin,

(~eneacopilla'nivelulbiocâmpurilof poatedeveni P~QII$ft.~am Îtl.t, sâtratœCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.

,

Y,o! oopi1<'~:«in ~ ~ jumatate, Care 'gtÀ'cuminte la ffiatoi,osaÎn~~;'n1a ~tacIiprin subco~entul sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii~u4Ii~pilu4rile-aJI! regisit 111D1Î11Ç,'prognunui de cü~e";multip~ aÇtiv.Mai~ aJI!siJntit oslâbiciun",tizicà. '~~~'~ duphnWtip ÎnSiau ÎllceputsA$ed~u~e~ritu;lll}~fin~- Ïnci:rcând sa-!. vindec pe copil aniptcfuat

;~~; sâudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze~',l'iip4âmpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca,biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadaçe ~icwntra~~,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor câmpului pot~~,rwo~amelede di$trug~"i,În'1inal,daca ei;nuau 0

'~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot

~~~~ J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este~ÎQ,~t. c. '." "

,

",

~

"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,.. ;1; ,\. ,

'(i;;;V~' dis~ispirliului ",'il' obligii ,pe °iU:' "sa se...~ ;o;"l'.:d ."""

"~~!!'~: W,~.in fljpt ~oluLun\1isaniw, acest..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d vAd 0 destrirnare

, ~~.o tnaItiagreei,vitateinstructuri1ebiotmpu\ui~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriçiid. ,'pe'P()~j:iiJe~ibOp~j,~ Il awf.' dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra

',

~, -,

',-"

'

,

','

"

'

,

'.

,,,

'

,,,

01',

,

,

'l:

,

âmp

"'

~-

,

.~m

,

U

, ,

lUl

,

'

",

pen

""

tru

"

",ca

,

e,oergiab

,

,

isen,

.,

'cii,int,

eri0IUl",

'~!IlJ!1t' dlfecponate asupra parametruiuj celui mai,w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaçeea, când În 'biserica seaduçe ul1~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,çu pmernicedefQ~.,ale structuriiDr ac~,œra",' impacIUI'asupra spiritUlui4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din~cturile,fine.Uneori,acestIUCIVare Io.cp,~.seamainriutiitiriistirii fiziœ, copjhd putându-se'Unbolnlvi djJpi botez insâ Înf'~ aœst lucni:ii vindeca

~ spirituaIe;,iiameliora'~ vijtnrulsAu; al ~piilot~i'", ',' ",i"

~.'-,., {

"~

~

".'

',-,.~.,

'.

,',"

l'. l'.' l' ;

CAPITOLUL VII,

":L'

',f

~ . ,

;~

, .jncheiere

;', ~j;,;y

'- ,,J, ,"

,;, ,.', ,

,'; :', :'"

-l ,~ ,; ,:\

, ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,ç;a vi~spiritua1a a. oamenilor seSpn]1i1a.j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zeceM

,'

run,

,

C

"

J,.b

," ,

~&i"

l!I;,

~J;~:'J,

\iI',

a

"

',,

ge--

"

",

I/',

~

"

"

,doua, ,

. b,

!IIW,'

""'"

'

°,

.

,

çonstt,

' ,'

~",,

"

~e ~,

P;

te,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, tij!ena. - cciIètretrWtut!.

"

,Dacil )11PIjlV!,DHp~el. i?a1C!leavem o. ol\feçare Idee, cclei3Pte' ~p.tecmitafe nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. lnj)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui AP°stot Joan ele~taate ~îrrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconuê,

~ ".""'\' ~ """"''''''''''''!''''''

' ,"

"""',.,

'

,

;..,' ""

,.

"',,'" " -""","

,

",

''',

',

',

'"

'"

,, 'i::.

,,',,

",

,',

" '

,-

,

,"'

,

',1, ""

,.,

"

,

',

."

,

'

,

'

"""

"

"

,

-""

,,'.

,','

,

'

""

,

"',

'

,

'

",

'

,,-"

,'-

"

, !;. ..':'" '~clre acesre ,"~ se m~n;~iienergetic' ,..,~= obtirlutu:rmatoareaors::.e:,

".,

semetÎJl, "Iacomia; mania, zgârcet1ia, m§hn;rea,1 invi~,

.. desftâuI: .' ",'.v;

. fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~!, omenÎfe&a:~ 'considerabillista p~ateior §i une!edin ele,~,

ç;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m œltinur,Impor4rite, cèle tna1.aisttuctJ.ve., '

, ..,:,.}

1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie Întremperea sa:rcinil-ince,Pând çu luna a çmcea.

'

",.

, ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la ,dif!:riteterrnOlll;refacedrumulpu:q.JrSdeUDÎvel'Sindezvoltareasa luând con~cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'çu Divinitatea, ~ cel mai striIIs.co\ctate 1~1!Da cincea Junà:

,'

";"

iB.

Starea feme~ in timpul sarcinii determinâ foarte multe Îndestinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuiesubordo!)a!,in prim~ rând, inte~eselorcopilului iar a~ lucrupresupune 0 serie Întreaga de exigente:

'.. formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului are loc pânala ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa seorienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie,caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetarianacare sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in,prinrele

,.dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni sepoate manca came ~i pe~te; delicatesele - nulnai dupa luna a~aptea; .

'

~ dl?osebit de importantiieste Iuna acincea când flitul ~iDumnezeusunt un tot uhitar'

.. , .-În timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimenteoegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum esteel! ~i sii nu admitii parerile cte.rau În legatur1i,cu trecutulsau sagrabeasca viitoruL .' . ' '

" Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi uneigândiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUldeformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude sedezicede ViitoruI-copil sau când are 0 atitudine negativa fa'ti deferneia ÎnsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele maielementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate

1aduce pr~udicii ÎiI1ense

.sânâtiipi ~idestinului copilulul. ..

~ , . .

, 2. Foarte putern1ce deformàri pfOvoacii gânduriIe ~i EapteleÎndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine În sine sau În aitom, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale.

- .1 .

3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul În legâtura cutrecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a.Încetini .

evenimentele, adicâ atacurile Îndreptat&' impotrivatimpului, '.

... 1

. j

189

\ .4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire,

de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, În carte s-a vorbitfoarte';nult. AcesteÎncBlCirise at1ii.pe locul al patrulea.

TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centraleiintern8tionale ~~ auzit' un glas iritat: .'

,

. ""7~AstâziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i În receptor s-aauzi!siimnalulde Între~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie,Am

. mai:fotD,1atÎnca'9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voceIin~tI,.. plâcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se maiprimese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termenpentrti. convorbirear6 mâinela ora cinei dimineata. Ammultumit ~arn Închis.,,M-arnuitat la câml'ul primei tel~oniste.Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un.timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru cabioeâmpulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea

" plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocâmpului., $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...

\.'

5. N~te deformàrÏ destul de paternice, ale câmp1,lluibioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii.

.'. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale astructurilor ,biocâmpUqIor umane 0 constituie, Înciircâtura deiubire caci 'iubirea este manifeistarea ce! mai Înaltii aunitiifi,i, '.a, .armoniei luroii. "

' ., . .

Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,tereaspirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii deUnivers, Jati de Întreg~i trecerea de la intregla parte, adicadragostea pentru pârinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest procestrebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la Întreg sl're parte ~iinvers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. .

A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, devirtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~iIubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".

./

.r-'

IIHJ ,.,

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!înili fi.,ungrupsepanitde avertismentefo~ importante pentru œipe earemetOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic."

.Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste

complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ,ASimiltœa tehniciiponderomotbrografiei .estePo,sibilâ ÎDSâ difibUtatea 'met.odeiconl>ti Îh ~~ ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;Îiaa1tji,

spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu"8pwte, ftrap~ilede rigœre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI-'

cel!œi-Împ?rtant Îl eonstituie faptnt camet.oda esœpericulollScâ~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av;ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectarepoateprovdca.:unrfiu orimlui. ' . ~,". .. <

,.,

'

' 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra.naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns,iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; fd~i vine' maj lent, aréÎnSchimb>,~teUrmaiimblt maidistrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tâniircare,W!iid.~eu:'~a decis, ,',; J'

,,~V~fieu!,. ,','< ,,"

',"";...~,aiidialopa\~pa "RI~~Ji.azerev'I, ,PiireaBnnp1u#u$Çr.Îtt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invâlitr- ?Jl'8iosPI!ÎP2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' ", fi ,>f'im~âitdvieille":Chiar Î1hÎ.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiidedifurite senzapi, Întelegeam fiecare,durere de capsau 'ÎntepaturadiJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am Început.sama acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~

, ~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasuprameR,care in1icompuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datunrezultat, dar pe n~eptate În aoest proces au fast atr~ sofia ~eopiii, Când primeam, diverse ÎovitUriptintru gre,e1ile mm,Împreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care Îiiubescnespusdeimult.N-ampututÎntelege de ce, ..,buieei si,

displindapentrIJpiicatelemelesi~te În acel monient F;iceamtot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JIÎnceput aii sufere mai putiIl În 8chimb am Începtit sa primesc ,

,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0 ptoblema nouii' ~ eu m-am 1. . 1

.,-"

191

!,~','

avântat Îil rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit caÎn ni~te mâiIli neÎ11demaœtice metoda poate avea 0 influentii,nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meutdecâtsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, ampierdut 0 jumatate de câmp, toa~a partea stân~a, de..a lungul;linieide simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute.

,Mel~ lucrus-a mtâmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Miichilluia ÎngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Amfuteles cât de u~r e samori ~ Încii ÎmprC\lnacucei dragi $i

.apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa

- ma cumilltese Însa orgoli,ul ma Îmboldea sa merg mat, departe,;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I Întrec~'. AceastiloziIlcaÎnva~ dincOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a,mceream sa descopàr defeçpunil.e diIlautomobil, ~, ~ maideparte.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de

fTagmentarea câmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl!!mun'cf!,' Într-o atare'sÏtuatie, Întrei'-patru l~i.infarctul de '

mi~çardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomulpentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqdaLazareV". Lueram p.r~c În fiecare zi mJa Încalcirile Legilor "

Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam'sa merg Înainte. 'Pe;ne~~tate au iiÎnceput aiiapara

, neconc()tdante În diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.eralarg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1fpe care 1:

'simteamÎlnplântatepeste tot pâna la senzapa, meomparabilii, cadeasupra eapulcl nu am;biocâmp,Cel mai cumplit er~Înaii aii ~dsuferintele cqpiilor, ~tiiIld di VÜ10vatulsunt eU.$1 ca' met 0"salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn

ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I dediagnosticareakarmei,"

, ,',[

Nci putem l'urie punet relatarilor tâniirului.

Escnta metodei nu constâ ÎIi mânuirea ei tehnica ci. indezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, malpericulbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este ceamercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare omcare aspiIi:,.'la' .Divin se Încarca, de energiile ~perioare ~,

;i'

1~..." 1!13

desc~ fati deDivinitate. Cu karma impura, pnând Într-o mâila,,

vila ia.rÎn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus.Poli vindeca ~i obtine 0 informape pura numai În starea când

karma este Închisa..

.-"

1

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uriIUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~sirnfirli~i,n~atidevenit principü p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearcaimediat.sa ()bpllà .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere aoopilului"ci 0 "Întreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat

ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., ,Când,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN În primul

t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procÎISUI8similariiacesteia. cevasitnpJu.J;)in' pâc,atetnetoda 0 pot stipâni ~mai !oarte'

Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. " '

Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iatecare poate apirea'înorice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vâd

. prmcipalele ei pkateintr-o'" ÎDtrupare anterIDara. Ii descriucaratterul Înciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatieprecisiiAnalizân&sÎtuapa, wad cà. gradul deprelucnire' ainfortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1à ca in karmatnea s)Jntprezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeazaimormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcâmpbIIDainte de acohtin)JadiagnostiJ:area.

. -.

.'.

'

j Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i satra.n~onn inftângerea iD.victerÎf>;;;'incamI< de fat&-aceasta a fostun,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\tafé akarrnei mele.,' ' , .'., ,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m

legatura CUiUnfapt pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc.. Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . ,

~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.,' ,...,$i cine viirâspunde'? ,

'. - Probabil DiVinu~a fOstrA$punsulsiu nesigue.'

- Putep fi convinsde acest lucru? '

Tânarol a riilnas ihcurcat. '- ~titi exact când primiti 0 iriformape co~ ~ când

d.formatii? .. "

: Tânarol numi-arA$p~. !'.- .La nivel1il- dumneavoastti ÎncearCa m~ sa lucreze

nebânuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foartesimplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie

,(L....

ce-i aceea karma? -'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunânt~~tide a.ceea

karma se poate lnchide abjurând cu trup ~i suflet. Vindec~torii~bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~!posturi severe, sa excluda dependenta de b].Jnunle,mat~nale.Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll.

K~a omenirii, contemporane este atât, de impura cainchiderea ei acum este cu mult mai dificila decât inainte.

Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunescCOIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicând-otrebuie de gândit, de 'gândit ~i iar de gândit.

Asigurarea autorului relatarilor de mai Înainte, care a ÎncerClitaplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or câmpurilo! saie

, au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandireunilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! cartea va '

Întelege cât de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~!va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mmadauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pemargine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentapecorectà ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru cetrebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtâlnun z!lmc se gase~techiar ln noi. ,

Ïnfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecareom trebuie sa se simtii salvatorullurnü. -

, întÎ'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingerierau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. '

Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viizând interferentetebiocâmpurilor, cà fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreazaactiv pentru salvarea lurnü §i.estt\un salvator allumll. '

J ,Am vorbit deja despre faptÜI cà procesele care au loc in

Univers sunt, arnbigui. Aspira1ÏiJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul

,~..,.

, ,"

194

,'-,"

,

"

-..

"

..,','J.- --

-', ',> ',>"-'

,',,'- - -

":, ',',~,,''/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~nisa1tJ,'ni~", trébtii~ieali~ti'p~!~I\t~a

fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziunü laniverot câmpiJrilor,iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6adiferentierii fI1!1teriaie. ,

'," '

,

Indicatorii çjeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa,spaVu,

.tiÎnp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenalè' iri!buie

exprimatâ in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji §l1JliirireatimpuM, Înfrtlcâi timpuleste It:gatde duiatà, principalele proGeSe .. În Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largireaUtrifersului'ceeace se ~Întan1pla ÎI1 ptezent.. '. .

CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.Îl1ereaoricanu proces sauobiect eS!e diliototttia fizici ~i În acel~i tintp cr~tereacdeziunii

,câmpuJui.- ' '.'

..Diferenpere'a la nivelfizic, adica sporireÎi necesitiitilor ~i

conexiuni/or' corpului cu m~ul ÎltConjurat0r tara o'premisaspiritUala este condarimatii

-la autodistrogere. ' Diferenperea

corpului ,r~prezintà dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaploracestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanÎl estecondifionata de suportul dezmltiirii spititUale. înacest CelCivilizapacontemporanli.este Îi1trochipareacautiirilor spiritUaie pecare le-astriih1tut omenirea Înmi/eiliile III1terioare.Acesta este

'faptul care,condiponeaza corelapà dmtre. material ~i spiritUal Înaceasmlume. '

.. ., ,

Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! cazpartÎCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelulcontemporan-atunci posibilitaple &cfiuniisPirituaietrebuie sa seimbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicinacontémporan!i n-ar fi exiSUjtfârii C/iutanle de ltIi/eriiiÎn domeniulspiritului ~ial actiunii spirituale asüpra o1Jluluidi succçseleei suntmaterializarea acestor cautiiri.înultifuele decenii medicinli s-aapropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit~i pentru dezvoltarea În continuare tnibuie sa' se reintoarca lasursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,fliraÎnlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!»','siise maidezvolte.. '

,

Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea"spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu

/

195

pastc,area re~or ~i Într-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului ÎIlSa imperfecpunea noastri~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrareabolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~epqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa facaInedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~iprof1laxiaboliloreste primul pas În direcpa spiritualitâpi deoarece.anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a

bolilot. în lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare laeficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale.

Omenirea 'se Întoarce Încet dar neabituf catee Tatiil sau, catre. spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra

~ansa de salvare. .'.

\

'/'

,'Or',',;'>'-'

.:"

';..-

j"'/

,

.,'

....

.....

"

\

,-

. .:

.'

j'

CUPRINS

\~~,,:):

t:\,;/~."

PREFATA """""""",,,,,,;:,,,, 0 ,. 5

Din partea autorululo o.. 0" 0...00""""'"'0 0" 9

CAPITOLUL l ".,.., ',...,, ,.. 13

Concep{ia sistemului de autoreglare acdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,' 13

CAPITOLUL II 60

Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60

CAPITOLULlli ..,. , ,..., o..." ...'... 67

- .Te$tarea bioenergetica

.000000.0000 00. 00' : 0 0 0 . 0

, . ,. 67, .

CAPITOLULIY , o ".0"" O"

150.' "

Diagnosticultehnic : 0 ... 150

CAPITOLUL V .., , ,..., ".,.,.,166

Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului 0 . ., 166

CAPITOLUL VI ..,173

Ce este diavolismul? " 0 .. . .. . 0 , .' 173

CAPITOLUL VII """",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''187

Încheiere 0.. . .. . .. . . .. 187