Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului naţional de audienţă măsurate în perioada ianuarie 2009 - ianuarie 2010
71.000 de cititori zilnic
www.viata‑libera.ro
InterIor
vAlutA
Meteo
Galaþi]
3o 14o
Weekend cu soare
MAxIMe
SInAxAr Euro 4,2664 leiDolar 3,0904 lei
SâMbătă - duMInIcă 30 - 31 octoMbrIe 2010
roMânIA, Anul xxI, nr. 6399 20 + 16 pAgInI, 1,5 leI
DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI
InterIor
Aventuri în traficul gălăţean
Zbor auto între faleze
Coşmarul gălăţenilor din Port se prelungeşte
Apă caldă, din 3 noiembrie
Un şantier mai puţin
Strada Gării, redeschisă parţial
O româncă în „Ţara Soarelui de la miezul nopţii”
Maria Cristina Crăciun va cânta la Oslo
CFR Cluj vine astăzi în fieful Oţelului
Galaţi, teren minat!
Pasiuni
Adolescenţa prin obiectivul unui Zenit
evenIMent/5
evenIMent/3evenIMent/3
vArIA/4
Sport/11
cultură/8
obServAtor/20
cultură/8evenIMent/3
nu vă gândiţi la cineva anume, că nu se face! aveţi doar puţintică răbdare. aşa-dar, discutăm despre categoria piticul de
guvernare. Unde trăieşte el şi cum poate fi recu-noscut. Specia umană băşti-naşă va trebui să cuprindă, pe lângă dive de consum, neveste şi ex-neveste, iubite, amante, piţipoance, cocalari, porneturi şi modele reşapate chirurgical, noua specie politică: piticul de guvernare.
Piticul de guvernare poate fi întâlnit în toate sferele lumii în-conjurătoare. nu e neapărat mic de înălţime! Piticul de guvernare poate avea şi dimensiunile fizice ale lui miron mitrea, un tip observabil inclusiv din avi-on, dar tot pitic rămâne. Spre deosebire de piticul porno, care e mult mai simpatic şi se dezbracă de haine, piticul de guvernare e gol-goluţ, dar pe dină-untru. asta chiar dacă la exterior geme de armani, Versace ori cine ştie ce firme de haine exclusiviste, aduse de prin marea lume special pentru dânsul. Pi-ticul guvernant este pitic la suflet, pitic la înţelegerea
pentru cei sub condiţia lui umană de pitic flămând de bani publici, pe care îi haleşte cu poftă pantagru-elică de sub nasul naţiunii. Dar piticania guvernantă se arată mereu pe la televizor nevinovată ca Fecioa-
ra din icoană: „nici bani n-a păpat, nici gura nu-i miroase!”. Se îndeletniceşte doar cu proiecte. De viitor. Şi, când nu-i ies, e mereu altcineva vinovat. Piticul de guvernare nu e mobilat nici emoţional. Cu mintea lui mică şi simţirea puţină nu poate pricepe dramele celor mulţi care au crezut în el şi l-au votat. Şi l-au aşezat pe el, pe pitic, cu posteriorul direct pe guvernare. incapabil de empatie adevărată, piticul lăcrimează generos doar când ajunge în opoziţie, de unde suferă copios şi se zvârcoleşte televizat pentru
fiecare oftat popular care (rar) îi ajunge la urechi sau despre care îi povestesc consilierii personali. Piticul de guvernare nu are un nume, ci un partid pe care îl slăveşte şi respectă contra cost. Contra costul nu
se confundă cu para-ndărătul. Contra costul e din bani pu-blici, para-ndărătul din banii cui ştie când şi cum să dea. Specie nouă, pe cale de înmulţire prin spori, piticul de guvernare pros-peră, beneficiază, controlează. alţi pitici. indiferent de statura lor, cei din eşalonul doi se piti-cesc singuri, de bunăvoie, ca să
arate ca şeful. Subcategoria piticilor de viitor studi-ază la şcoala vieţii de partid şi sapă conştiincios la temelia… liderilor.
Ştiţi ce-aş face eu cu toţi piticii care inundă pro-gramele de ştiri? i-aş transforma în pitici de grădină. Haioşi şi inofensivi. Dar tare mi-e teamă că în locul lor se vor „pitici” sufleteşte şi guvernamental alţii. mai mulţi. Ce, vă imaginaţi că la pitici nu se schimbă ştafeta?
Piticul de guvernare
ActuAlItAte/2
fAMIlIA/12
SocI
Al/
9
„Viaţa liberă”pe net
„Şase maŞini făcute scrum în parcare” era până ieri, la ora
17,00, cel mai citit text al zilei de pe site-ul
„Vieţii libere”, cu 2.055 afişări. cel mai comentat
articol era „termen de graţie pentru faţadele
blocurilor” (16 opinii postate şi 1.303 accesări).
[ O stradă, trei denumiri, o încurcătură [ Primăria l-a pus în posesie pe fostul proprietar, deşi instanţa a considerat cererea de retrocedare nedepusă în termen [ Tot Primăria a vândut parterul, pentru care, acum, ar da banii înapoi
foto
Bog
dan
Codr
escu
foto
@vi
ata‑
liber
a.ro
Miracolul de lângă noi
700 de grame de viaţă
[ „Naşterea unui copil normal este o minune a naturii pentru care niciodată nu vom şti să fim
suficient de recunoscători”
Sala Casei de Cultură a Sindicatelor va fi gata abia la anul
Criza a întârziat modernizareafo
to M
ariu
s Ţuc
afo
to@
viat
a‑lib
era.
ro
Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver”
Marele premiu a rămas la Galaţifo
to V
asile
Cab
urga
nfo
to@
viat
a‑lib
era.
ro
Sâmbătă noaptea, ora 4.00 devine ora 3.00
dăM ceASul înApoI cu o oră
O clădire şi mai mulţi proprietari
Crin Antonescu, despre a doua moţiune de cenzurăO probă
de conştiinţă
foto
Sor
in P
ană
evenIMent/5
Pe Drumul European 581
Ucis de un TIR basarabean
Joi, pe DE 581, în Munteni, un TIR l-a accidentat grav pe biciclistul Vasile Paraschiv, de 54 ani, care circula băut. După ce a fost transportat la spital, bărbatul a murit, devenind cea de-a şaptea victimă a acci-dentelor din luna octombrie.
Pentru firmele care operează la Halda de zgură
Amenzi de la Garda de Mediu
Societatea care ar urma să preia cea mai mare parte din lucrările de la Halda de zgură a ArcelorMittal Galaţi a fost amendată de către Garda de Mediu.
Tecuci - sărăcie la zero grade
Un sfert din oraş, ajutoare sociale la căldură!
Peste 5.000 de familii cu venituri reduse din Tecuci vor avea nevoie de sprijin pentru a-şi plăti încălzirea în această iarnă.
Pe Bălc
escu 17
Edit
ori
al
ARH
IVA
"V.L
."
[ActuAlitAteSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
10.758 de locuri de muncă vacante sunt înregistrate, la nivel naţional, în perioada 28 octombrie ‑ 5 no‑iembrie, cele mai multe fiind în Capitală (1.107) şi în judeţele Cluj (732), Argeş (609), Dolj (508), Sibiu (502), Iaşi (478), Timiş (441), Bacău (435), Hunedoara (434) şi Bihor (426), a informat ieri Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt Alba (42), Galaţi (48), Tulcea (70), Botoşani (71), Bistriţa‑Năsăud (73), Mehedinţi (77), Olt (89), Suceava şi Giurgiu (câte 94) şi Harghita (101). Pentru persoane‑le cu studii superioare sunt înregistrate, la nivel naţional, 551 locuri de muncă, cele mai multe pentru ingineri şi subin‑gineri (105). Consilier vânzări asigurări (77) şi instructor pregătire profesională, consilier / expert / inspector / referent / economist în economia genera‑lă (câte zece). Pentru studii medii şi profesi‑onale sunt înregistrate 10.207 de posturi va‑cante. Principalele ocu‑paţii pentru care sunt oferite sunt: confecţio‑ner‑asamblor articole din textile (1.289), mun‑citor necalificat în indus‑tria confecţiilor (789), operator confecţioner în industria de îmbrăcă‑minte‑ţesături, tricotaje, materiale sintetice (593), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (392), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi se‑misolide (317), croitor – confecţioner îmbră‑căminte, după comandă (277) sau agent securi‑tate (276). Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor terito‑riale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot accesa adresa de inter‑net www.anofm.ro.
Vatra DorneiSuspendaţi cu telescaunul
43 de persoane (elevi din clasele a III‑a şi a IV‑a şi 17 adulţi care însoţeau copiii) au fost blocate ieri după‑amiază în telescaunul de pe Dealul Negru, din staţiunea Vatra Dornei, care s‑a oprit în urma unei defecţiuni tehnice, nu la cablul de tracţiune, ci la un reductor care antrenează lanţul cinematic al telescau‑nului. Deoarece operaţiunea de înlocuire a reductorului a fost de durată, turiştii au fost coborâţi la baza pârti‑ei în siguranţă de echipe de Salvamont, de jandarmi şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Minus zece grade CelsiusCel mai frig,la Miercurea Ciuc
Cea mai scăzută tempe‑ratură din acest sezon s‑a înregistrat ieri, la ora 8.30, la Miercurea Ciuc, unde mercu‑rul din termometre a coborât până la minus 10 grade Cel‑sius. De o dimineaţă geroasă au avut parte şi locuitorii din Joseni, unde au fost minus 9 grade Celsius, în timp ce la Topliţa s‑au înregistrat minus 8,2 grade Celsius. Începând de astăzi, vremea se va încăl‑zi uşor, în zona depresionară fiind prognozate minime de minus 6 grade Celsius şi maxi‑me cuprinse între 8 şi 14 gra‑de Celsius. Minima absolută a lunii octombrie în judeţul Harghita, de minus 13,5 grade Celsius, a fost consemnată la Miercurea Ciuc în anul 1988, în vreme ce maxima absolu‑tă înregistrată în octombrie a fost de 30,6 grade, în 1952.
BihorCarne de curcan ilegală
Poliţiştii bihoreni au găsit, în depozitul unei societăţi co‑merciale, o tonă şi jumătate de carne de curcan, de prove‑nienţă străină, fără documen‑te legale, valoarea mărfii fiind de aproximativ 22.000 de lei. Cele 1.413,3 kilograme de car‑ne de curcan au fost găsite, joi, într‑un depozit din loca‑litatea bihoreană Hidişelu de Sus, a informat ieri Poliţia Ro‑mână. Marfa a fost confiscată, iar societatea comercială a fost sancţionată cu amendă de 6.000 de lei.
„Drepturile copilului” în imaginiRomâncă premiată la fotografie
Românca Ioana Velescu, în vârstă de 18 ani, este unul din‑tre cei şase câştigători ai con‑cursului internaţional de foto‑grafie organizat de UNICEF şi Organizaţia Mondială pentru Fotografie, având ca temă drepturile copilului. Tânăra va merge alături de ceilalţi câştigători în Awassa, unde va avea loc atelierul “Eye See”, centrat pe tema drepturilor copilului. Colegii săi vin din Brazilia, Israel, Maroc, Noua Zeelandă şi Statele Unite. Ini‑ţiativa a fost lansată pe data de 20 noiembrie 2009, cu ocazia celei de‑a 20‑a aniver‑sări a Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, scrie Mediafax. La concurs au participat tineri cu vârste între 12 şi 18 ani, care au trimis foto‑pleodoa‑rii care să ilustreze unul din drepturile fundamentale ale copilului.
Pe toată perioada ierniiTrafic închis pe Transfăgărăşan
Circulaţia pe Drumul Naţional 7C ‑ Transfăgărăşan va fi închis în‑cepând de luni, între Piscu Negru şi Cabana Bâlea Cascadă. Astfel, şoferii nu vor mai putea circula între kilometrii 104 şi 130 + 800, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din această perioadă, care pot periclita siguranţa circulaţiei prin căderi de stânci, alunecări de teren, înzăpeziri sau pericol de polei.
Trafic aerian afectatCeaţă pe aeroportul din Timişoara
Activitatea pe Aeroportul din Timişoara a fost afectată ieri dimi‑neaţă, din cauza ceţii dense din zona pistei, fiind reluată în jurul orei 11.50. În total au fost afectate 22 de curse, care au trebuit să aterizeze (nouă) sau să decoleze de pe aeroport (13) şi care au avut întârzieri de până la trei ore.
România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 31 octombrie va fi cea mai lungă din an. Potrivit astronomilor, ca regulă, ora ofici‑ală de vară este aplicată între ultima du‑minică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Astfel, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar 31 octombrie ‑ având 25 de ore ‑ va fi cea mai lungă zi a anului.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după 4.00, ora oficială de vară, vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale, potrivit CFR Călători.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la ca‑păt. Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale se face tot în 31 octombrie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Bulgaria trenu‑rile vor circula după orarele din mersul de tren în vigoare.
PNL şi PSD au depus ieri la Parlament noua moţiune de cenzură, iniţiată ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei. Moţiunea de cenzură “Legea educaţiei naţionale ‑ o lege anti‑educaţie şi anti‑românească” are 22 de pagini. Aceasta a fost depusă
de către viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, depu‑tatul PSD Cristian Dumitrescu şi senatorul PSD Ecaterina Andronescu. Moţiunea de cen‑zură se prezintă în şedinţa co‑mună a celor două Camere în cel mult cinci zile de la data de‑punerii. Dezbaterea moţiunii de
cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Pentru adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt nece‑sare 236 de voturi, număr mai mare decât cel al parlamentari‑lor din formaţiunile de opoziţie.
Preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele parlamen‑tare la consultări, marţi, la ora 12.00, temele de discuţie propuse fiind informarea cu privire la concluziile Consiliu‑lui European, perspectivele relaţiei cu FMI şi perspectivele aderării la spaţiul Schengen. Şeful statului a făcut acest anunţ ieri, la Bruxelles, în con‑
ferinţa de presă pe care a sus‑ţinut‑o la finalul participării la Consiliul European de toamnă. PNL îşi menţine decizia de a nu participa la consultările de la Cotroceni, decât în situaţia în care se va discuta despre for‑marea unui nou Guvern. PSD a anunţat că va decide luni dacă participă la consultările cu şe‑ful statului.
Precizând că nu este vorba despre vreo catastrofă natura‑lă, ci de una “artificială, cum ar fi Guvernul Boc”, preşedintele PNL Crin Antonescu a precizat că partidul său nu va da curs in‑vitaţiei preşedintelui ţării, Traian Băsescu care doreşte să consul‑te partidele politice.
,,Sunt teme importante, sunt teme serioase, partenerul de discuţii nu este serios şi din cau‑za aceasta noi am şi răspuns, am anunţat de fapt de mai multă vreme şi ne respectăm hotărâri‑le că noi la consultări cu preşe‑dintele nu mai mergem decât în urmăroarele cazuri: consultări pentru alcătuirea unui nou gu‑vern, consultări pentru dizol‑
varea Parlamentului şi alegeri anticipate sau, Doamne fereşte, situaţii speciale de catastrofe naturale, nu catastrofe artificiale cum ar fi Guvernul Boc. Nefiind niciuna dintre aceste situaţii, nu vom participa la aceste consul‑tări. Repet motivul, pentru că preşedintele, din punctul nos‑tru de vedere, după ani şi ani de răbdare din partea noastră, şi‑a pierdut definitiv calitatea de preşedinte moderator, de preşedinte echidistant, de pre‑şedinte, care, în virtutea acestor componente ale funcţiei sale, poate şi trebuie să convoace asemenea consultări”, a decla‑rat Crin Antonescu.
Maria Măndiţă
România va solicita Consi‑liului Director al FMI a şasea derogare de la începutul acor‑dului stand‑by privind atinge‑rea ţintei de arierate convenite, potrivit şefului misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. “Va fi cerută o nouă derogare, pentru că ţinta a fost ratată din nou”, a confirmat şeful misiunii, so‑licitat să precizeze în mod clar dacă România va cere derogare pentru arierate, în condiţiile în care numai în sectorul sanitar datoriile au urcat cu un miliard de lei. Surse guvernamentale declaraseră anterior pentru Me‑diafax că FMI va cere din nou Guvernului să plătească o par‑te semnificativă din arierate ca precondiţie pentru următoarea tranşă, după ce a constatat că la datoriile statului s‑au adăugat din luna septembrie obligaţii de 1 miliard de lei numai la Sănăta‑te, deşi s‑au achitat 2 miliarde lei către acest sector. Arieratele din sănătate totalizează un miliard de lei, majoritatea facturilor ne‑achitate fiind înregistrate în ul‑tima perioadă, după ce statul a plătit în septembrie două miliar‑de de lei pentru stingerea dato‑riilor către furnizori, iar FMI este îngrijorat că sumele ar putea fi şi mai mari. Această situaţie nu e doar în Sănătate, se regăseşte şi la Transporturi, la alte proiec‑te de infrastructură, mai ales la autorităţile locale, au declarat surse guvernamentale. O misiu‑
ne a FMI este prezentă începând din 20 octombrie, la Bucureşti, pentru evaluarea acordului în derulare şi începerea discuţii‑lor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri. Vizita delegaţiei FMI se va încheia luni.
Întrevederi de ultim moment
Înainte de încheierea nego‑cierilor, premierul Emil Boc a avut ieri seară o nouă discuţie informală cu FMI, iar preşedin‑tele Traian Băsescu se va întâlni în această dimineaţă, la Palatul Cotroceni, cu delegaţia Fondu‑lui Monetar Internaţional.
Guvernul va obliga autorită‑ţile locale, din 2011, să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sau îm‑prumuturi înainte de a rambur‑sa vechile datorii, după ce FMI a sesizat noi acumulări de arie‑rate, au declarat surse guverna‑mentale. Problema arieratelor a fost unul dintre subiectele dis‑cutate, vineri seara, de premie‑rul Emil Boc cu oficialii Fondului Monetar Internaţional. “Pentru a îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control al arie‑ratelor, începând cu anul 2011, autorităţile locale vor fi obligate să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi nu vor mai putea angaja noi chel‑
tuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii”, au arătat sursele citate. Potrivit acestora, miniştrii vor fi la rândul lor obligaţi să monitorizeze mai atent modul în care companii‑le din subordine se încadrează în plafoanele de angajamente financiare şi să aplice sancţiuni drastice, incluzând desfacerea contractului de muncă şi atra‑gerea răspunderii administra‑tive, în cazul directorilor care depăşesc aceste plafoane.
În discuţia de joi seară, FMI a avertizat Guvernul că va depăşi ţinta de deficit stabilită pentru anul viitor dacă va introduce pa‑chetul de măsuri ce vizează scă‑derea cotei unice, a CAS şi majo‑rarea salariului minim peste 700 lei şi a cerut un program clar de priorităţi pentru investiţii, în special în transport şi sănătate, au declarat surse participante la discuţii. Liderii coaliţiei au pro‑pus FMI, la începutul săptămâ‑nii, alături de scăderea contribu‑ţiilor sociale de la 44 la sută la 41 la sută şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16 la sută la 12 la sută, şi creşterea salariului minim de la 600 la 700 de lei. FMI a transmis Guvernului însă că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuţii de reprezen‑tanţii Executivului.
O sucursală a Băncii Transil‑vania din Timişoara a fost spar‑tă, în noaptea de joi spre vineri, jaful fiind descoperit ieri‑dimi‑neaţă, de către angajaţii unită‑ţii. A fost furată suma de 16.000 de euro. Spărgătorii au intrat prin geamul de la baie aflat în spatele sucursalei, geam care a
fost forţat, iar birourile au fost răvăşite. În cursul nopţii (în jurul orei 2.30), alarma s‑a declanşat, iar angajaţii firmei de pază s‑au deplasat la faţa locului, însă nu au anunţat Poliţia deoarece nu au observat geamul forţat şi nici altceva suspect în zonă. Astfel, poliţiştii au fost anunţaţi abia
în jurul orei 9.15, la aproape ju‑mătate de oră după ce primii angajaţi ai băncii au venit la lucru. Sucursala este dotată cu camere de supraveghere. În ul‑tima perioadă, la Timişoara au avut loc mai multe jafuri la case de pariuri şi la magazine, autorii nefiind prinşi.
Sâmbătă noaptea
Dăm ceasul înapoi cu o oră
[ Ora 4.00 devine ora 3.00,odată cu trecerea la ora oficială de iarnă
Invitaţie prezidenţială
Consultări la Cotroceni
Parlament
Opoziţia a mai depus o moţiune
Facturi neachitate
O nouă derogare de la FMI
Timişoara
Bancă jefuită
Nu e catastrofă naturală, doar artificială – Guvernul Boc!
Crin Antonescu refuză invitaţia
ARH
IVA
"V.L
."
www.viata-libera.ro
[EvEnimEntSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
În fiecare an, în Festivalul „Gulliver” sute de copii aşteaptă cu sufletul la gură venirea păpu‑şarilor de la Teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti, care de fiecare dată le umplu sufletele de bucurie.
Nici anul acesta nu s‑au lăsat aşteptaţi. Au venit cu un prie‑ten drag copiilor – „Pinocchio”. Cunoscuta poveste e spusă şi de data aceasta într‑un mod original de Cristina şi Cristian Pepino, sce‑nografa şi regizorul care şi‑au pus semnătura pe nenumărate minu‑nate spectacole. În mod ingenios, reprezentaţia de la „Ţăndărică” a împletit animaţia digitală cu jocul la vedere al actorilor. Pe scenă s‑au perindat păpuşi mari sau mai mici, măşti, dar şi personaje digitale – Zâna cea Bună apărând pe scenă ca un soi de hologramă, la fel ca şi
balena uriaşă care‑i înghite spre fi‑nal pe Geppeto şi pe Pinocchio.
Dacă la dialogurile realizate cu umor de Cristian Pepino după tex‑tul lui Carlo Collodi au râs în casca‑de, melodiile vesele în stil italian compuse de muzicianul şi profe‑sorul la UNATC Dan Bălan le‑au cucerit sufletele. Niciun spectator oricât de mic nu s‑a plictisit mai bine de o oră, timpul a zburat ca‑n poveste.
Actorii s‑au întrecut pe ei înşişi, mai ales că spectacolul de la Galaţi a fost modul lor de a‑i ura „La mul‑ţi ani!” lui Cristian Pepino, care a împlinit ieri o vârstă rotundă. Şi noi îi dorim în primul rând sănăta‑te lui şi întregii familii şi inspiraţie şi‑l aşteptăm să ne mai încânte şi cu alte „năzdrăvănii”.
R. A. P.
Premiul cel mare al Festivalului Internaţional de Animaţie „Gulliver” a revenit anul acesta chiar gazdelor, pentru spectaco‑lul „Povestea de Crăciun”, după Joel Guerriau. Aşa au decis mem‑brii juriului, care a mai hotărât ca premiul special să revină trupei Teatrului „Luceafărul” din Iaşi, pen‑tru spectacolul „Furtuna”, după W. Shakespeare. Cele două piese amintite au fost nominalizate şi la secţiunea regie, însă premiul l‑a primit cel de‑al treilea nomi‑nalizat. Este vorba despre Cristian Pepino, care a regizat spectacolul „Pinocchio”, după Carlo Collodi, la Teatrul Ţăndărică Bucureşti. Premiul pentru scenografie i‑a revenit Danielei Drăgulescu, no‑minalizată pentru contribuţia la nu mai puţin de trei spectacole, aparţinând teatrelor din Ploieşti, Galaţi şi Iaşi. Anul acesta, cele două premii de interpretare, fe‑minină şi masculină, au mers la Bucureşti, fiind obţinute de Liliana Gavrilescu şi Daniel Stanciu, pen‑tru rolurile din „Pinocchio”, după Carlo Collodi, piesă pusă în scenă de Teatrul “Ţăndărică”.
Premiul pentru debut a fost atribuit pentru scenografie şi pen‑tru regie, fiind obţinut de Ioana
Tudor pentru regia de la „Motanul încălţat”, după Charles Perrault, Teatrul de Păpuşi „Gulliver”, şi de Diana Roman, pentru regia spectacolului „Hansel şi Gretel”, după Fraţii Grimm, Teatrul „Anton Pann”, Rm. Vâlcea. Premiul pentru muzică de spectacol a fost de ase‑menea împărţit, între Ilie Rusnac, pentru spectacolul „Făcătorii destinului”, Teatrul de Păpuşi „Guguţă” Chişinău, şi Liviu Prossi, pentru muzica din două specta‑cole, prezentate de teatrele din Galaţi şi Iaşi.
Trei şefi de teatre au fost pre‑miaţi anul acesta pentru „mana‑gement cultural”, laureaţii fiind Ion Holban, directorul Teatrul „Luceafărul” din Iaşi, Aurel Cucu, directorul Teatrului de Păpuşi Baia Mare şi Florin Dumitru, directorul Teatrului de Păpuşi „Aşchiuţă” Piteşti. Membrii juriului au mai decis să acorde o diplomă pen‑tru întreaga activitate artistică „Înţeleptului Nicolae Bănică” şi diploma pentru susţinerea şi pro‑movarea valorilor teatrului de ani‑maţie lui Gheorghe Balint. Juriul a fost format din Dan‑Marius Zarafescu, critic de teatru (preşe‑dinte), prof. dr. Dan Bălan, secretar Secţia Didactică a UCMR‑ADA,
Radu Iordănescu, realizator TVR, şi Ilie Zanfir, consilier local şi director al Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi.
De asemenea, în cadrul
Festivalului Internaţional de Animaţie „Gulliver”, „Viaţa liberă” a decis să acorde premiul special „Dan Ganea” actorului gălăţean
Aurelian Iorga, pentru cele trei roluri din spectacolul „Motanul încălţat” al Teatrului de Păpuşi „Gulliver”.
„Bani grei”Norocoasele săptămânii
Concursul „Bani grei cu Viaţa liberă” a mai marcat o ediţie. Săp‑tămâna aceasta, 581 de gălăţeni şi‑au încercat norocul la acest concurs, dar, din păcate, doar pa‑tru dintre ei au fost noro‑coşi. Trei doamne, toate pensionare, şi‑au adju‑decat premiile de câte 100 de lei fiecare. Mina Moscovici (plicul 107), Elvira Condrea (pli‑cul 512) şi Gheorghiţa Ştefănescu (plicul 84) sunt cele trei norocoase pe care îi aşteptăm luni la redacţie, între orele 12,00 şi 16,00, pentru a‑şi ridica premiile. Le felicităm pe cele trei câştigătoare şi le urăm mult succes tuturor participanţilor.
Teodora Miron
„100 de lei pentru învăţăcei”Florin este aşteptat la redacţie
La concursul pentru elevi şi studenţi, orga‑nizat de ziarul nostru în fiecare săptămână, are un nou câştigător. La ex‑tragere au participat 325 de plicuri, doar unul fiind norocos. Florin Brad a fost desemnat, în urma tragerii la sorţi, câştigă‑torul săptămânii şi a obţi‑nut 100 de lei la concursul nostru. Florin este elev în clasa a IV‑a la Şcoala Generală din Grindu şi a avut taloanele în plicul cu numărul 162. Pe ferici‑tul câştigător îl aşteptăm, luni, la redacţie, însoţit de un părinte, între ore-le 12,00 şi 16,00, să îşi ridice premiul.
Teodora Miron
S-a mai rebotezat un liceuMetalurgicul a devenit Colegiul „Aurel Vlaicu”
Grupul Şcolar Meta‑lurgic a primit săptămâna aceasta ordinul ministru‑lui prin care i se schim‑bă titulatura şi devine Colegiul „Aurel Vlaicu”. „Suntem foarte bucu‑roşi pentru că liceul şi‑a câştigat un binemeritat statut”, ne spune direc‑toarea colegiului, Mirela Onişor. Metalurgicul este acum a treisprezecea in‑stituţie liceală din judeţul nostru care a devenit co‑legiu.
R. A. P.
Amenzi Sancţiuni pentru firmele de la Halda de zgură
Societatea care ar urma să preia cea mai mare parte din lucrările de la halda de zgură a ArcelorMittal Galaţi a fost amendată de către Garda de Mediu. Mai mult decât atât, firma de presti‑giu Phoenix, specializată pentru astfel de lucrări de recuperare a materialelor care există în Halda de zgu‑ră de pe platforma siderur‑gică, se poate trezi că îi va fi suspendată activitatea, a avertizat comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu. “Societatea Phoenix a primit o amendă de 600 de milioane de lei vechi, motivul fiind lipsa autori‑zaţiei de mediu. În astfel de situaţii măsurile care se pot lua pot merge până la decizia de suspendare a activităţii, însă acest caz este analizat în continuare de către comisarii noştri. Vom vedea dacă se va impune o astfel de măsură”, ne‑a spus Turcu.
Precizăm că firma respec‑tivă a încheiat o înţelegere cu ArcelorMittal Galaţi pentru exploatare la Halda de zgu‑ră, urmând ca societăţilor care lucrau acolo să le fie re‑strânsă activitatea sau chiar să piardă lucrări importante. Oficialii ArcelorMittal nu au dorit să comenteze această situaţie, spunând este vorba aici despre o chestiune strict comercială, care priveşte în‑ţelegerea dintre părţi.
Nu a fost singura neregulă descoperită de către comisa‑rii Gărzii de Mediu Galaţi la haldă. O altă societate care operează aici, Grand Smithy Works International SRL, a primit o amendă de 200 de milioane de lei vechi, pentru nereguli constatate de către cei de la Gardă.
Potrivit lui Mihai Turcu, controalele au venit în urma unor sesizări legate de activi‑tatea din interiorul combina‑tului siderurgic a celor două societăţi.
Tudor Neacşu
„La bulivar, birjar!”, îi vom pu‑tea comanda mâine seară… şoferului, cerându‑i expres să ne ducă la Palatul de Justiţie de pe Domnească, până la five o clock… De fapt, actualul sediu al Universităţii „Dunărea de Jos”, al cărei hol, fostă sală a paşilor pierduţi, va răsuna de muzica altor vremi…
Mai întâi am primit o frumoa‑să invitaţie, scrisă, caligrafic, în stil franţuzit al secolului XIX: nici n‑am îndrăznit mai întâi să desfacem sigiliul de ceară! Am aflat de la di‑rectorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, că s‑a folosit si‑giliul de la 1840 al unei biserici…. Invitaţia este făcută de organiza‑torii unui rendez‑vous cu vechiul Galaţi: Primăria oraşului Galaţi, Uniunea Arhitecţilor din România şi Asociaţia pentru Tranziţia Urbană.
Am aflat amănunte: la ora 17,00, lumea veche se deschide! Între panouri care vor prezenta în fotografie monumente vechi de arhitectură, alături de ipostaza lor contemporană şi de explicaţii (un panou arătând clădirile defunc‑te), pe bănci de lemn, studenţi la Istorie şi elevi de la Şcoala Normală, îmbrăcaţi în straie de epocă, vor constitui publicul pentru proiecţia unui film documentar privind is‑toria caselor de pe margine. Vor fi broşuri şi DVD‑uri documentare. Actorii de la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” vor veni la patru ace… de
epocă, cu fragmente jucate din ne‑nea Iancu.
Şi, pentru a avea senzaţia că acele case sunt vii, se vor monta şi vechi felinare. Astfel, strada Domnească va intra în interior, pentru că afară este prea frig… Înainte şi după proiecţie, ne vom putea plimba însă chiar pe Domnească, pe ruta Pasajul sub‑teran – Grădina Publică, într‑o maşină ca o doamnă bine păstra‑tă: un Mercedes negru, din 1966, maşină înmatriculată, cu şofer care ştie să se descurce cu co‑menzile. De altfel, maşina Poliţiei
Comunitare va asigura asistenţa pe parcurs…
Am aflat ieri toate acestea de la ziaristul Ionuţ Negru de la TVG, coordonatorul proiectului. Este vorba despre o idee comună a sa şi a profesorului de istorie Valentin Bodea, de la cartea căruia (un prim volum publicat până acum), “Monumentele istorice şi de arhi‑tectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a sec. XIX ‑ prima jumăta‑te a secolului a XX‑lea”, s‑a pornit de fapt.
Victor CilincăFoto: Bogdan Codrescu
Aventuri în traficul gălăţeanZbor auto între faleze] La Galaţi, maşinile zboară şi aterizează cu bine
Ieri‑dimineaţă, Galaţiul a avut parte de o premieră în trafic: un Fiat pocnit în plin de o Mazda grăbită, a pără‑sit carosabilul de pe Faleza Superioară şi a „plonjat” pe Faleza Inferioară. Din fericire, spectaculosul acci‑dent rutier nu a făcut victi‑me, singura persoană uşor rănită fiind şoferul Fiatului buclucaş.
Comisarul Viorel Cojo‑caru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi a pre‑cizat că la ora 8,10, Cazacu Băldigău, în vârstă de 43 de ani, îşi conducea Mazda GL 10 CXL pe strada Navelor, în coborâre spre strada Portului. Şoferul nu a dat prioritate de trecere Fiatului B 79YIP, corect condus de gălăţeanul Dănuţ Dumitrel, de 21 de ani, şi care circula pe Portului. Impactul nu a mai putut fi evitat, şoferul Mazdei proiectând Fiatul de pe Faleza Superioară pe cea Inferioară.
Dacă ieri păţania de pe cele două Faleze s‑a sfârşit cu bine, să nu uităm că ul‑ciorul nu merge de multe ori la apă, şi nici maşinile nu aterizează întotdeauna pe roţi.
Elena Parapiru
Din păcate, victimele lunii oc‑tombrie par mai degrabă ale bău‑turii, decât ale imprudenţei în tra‑fic. Comisarul Viorel Cojocaru, pur‑tătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi, a declarat că joi seara, la ora 21,45, pe Drumul European 581, în Munteni, moldoveanul Simion Seremetiev, de 38 ani, conducea
TIR‑ul CMB 713 când l‑a accidentat grav pe biciclistul Vasile Paraschiv, de 54 ani, care circula băut. La scurt timp după ce a fost transportat la spital, bărbatul a decedat, deve‑nind cea de‑a şaptea victimă a ac‑cidentelor produse în luna octom‑brie şi cea de‑a doua din această săptămână.
Strada BrăileiSeptuagenar grav lovit de Logan
Uneori, nici zebra nu te poate feri îndeajuns. „Gălăţeanul Ion Cocârlea, de 26 ani, îşi conducea joi dimineaţă Loganul GL 08 DIE pe strada Brăilei. Şoferul l‑a accidentat grav pe Ion Croitoru, de 77 ani, din Galaţi, care traversa pe zebră”, a declarat comisarul Viorel Cojocaru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi.
Elena Parapiru
Neatenţie, grabă sau poate ceasul rău…? Rezultatul este, din păcate, mai presus de dile‑me automobilistice. Comisarul Viorel Cojocaru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi, a declarat că Adrian Roşca îşi
conducea Dacia GL 71 RAD, în Folteşti, pe Drumul Judeţean 242 D. Din cauza vitezei mari, şo‑ferul a pierdut controlul volanu‑lui, intrând în plin într‑un grup de persoane aflat pe marginea drumului. În accident au fost
grav răniţi Gheorghe Neacşu, de 68 ani şi Petru Ionaşcu, de 52 de ani, Iorgu Ionaşcu, de 55 de ani, şi Dumitru Popa fiind uşor răniţi în impact.
Elena Parapiru
Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver”
Marele premiu a rămas la Galaţi
[ „Viaţa liberă” a acordat premiul special „Dan Ganea” actorului gălăţean Aurelian Iorga
Maşină din La belle epoque...Mâine, maşina de altădată va fi
însă un Mercedes din '66...
Vă place istoria pe viu?
Rendez-vous cu Galaţii vechi
] Costume de epocă, teatru, film, clădiri de patrimoniu, mâine, în holul Universităţii „Dunărea de Jos” [ O plimbare cu un Mercedes de odinioară... ] Teatru şi film documentar
Folteşti
Cu maşina în pietoni, ca în popice] Patru victime dintr-o lovitură
Festivalul „Gulliver”
Fenomenul „Ţăndărică”
Pe drumul European 581
Ucis de un TIR basarabean
Foto: Bogdan Codrescu
Locul prin care Fiatul a
fost proiectat în perete
Foto: Bogdan Codrescu
Actorul Aurelian Iorga, (stânga) premiat de Marius Ţuca
Elena Parapiru
ARH
IVA
"V.L
."
www.viata-libera.ro
Viaþ
a înso
cieta
te[Varia
Sâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
4Viaţa liberă
Cursul ValutarValute în cont Curs lei
29 octombrie
C. L
uca
surs
a: M
edia
fax
rubr
icã
real
izat
ã de
Galaţiul pe Rasdaq
SC TRANSURB SA aduce la cunoştinţa călătorilor că, începând cu data de
1.11.2010 intervin unele modificări în circulaţia autobuzelor de la traseele 16, 23 şi 25, după cum urmează:
traseul 16- (Trecere Bac – Piaţa Centrală): prima plecare de la Trecere Bac – ora 7.45 şi ultima plecare din acelaşi punct – ora 19.15;traseul 23- (Comat - Real): prima plecare de la Comat - ora 7.30 şi ultima plecare de la Real - ora 20.50;traseul 25- (Cartier Fileşti – Micro 13): prima plecare de la Fileşti - ora 6.30 şi ultima plecare din acelaşi punct - ora 20.30.
Că iarna bate la uşă se simte în municipiul Tecuci şi prin numărul mare de dosare cu care
primăria este asaltată pentru acordarea ajutoarelor sociale la încălzire. Trecute la catastif au fost deja în jur de 1.600 de cereri, dar este de aşteptat ca numărul lor să crească spec-
taculos în aceste zile, chiar şi cu „frâna” pe buget pusă de la Guvern. „Anul trecut au fost în jur de 6.500 de dosare, dar anul acesta vor dispărea de pe lista ajutoarelor în jur de 1.500 de familii, în urma noi-lor criterii impuse de Executiv (OUG nr.86/2010). Ajutorul so-cial va fi acordat, în perioada noiembrie – martie, familiilor care au venituri pe membru de familie de sub 615 lei, însă în acelaşi timp persoanele în cauză nu trebuie să deţină alte locuinţe sau anumite terenuri, să nu aibă maşină cu o capa-citate cilindrică peste 1.600 cmc, utilaje agricole sau, dacă locuiesc la casă, un anumit număr de animale”, a precizat Cristian Basalic, viceprimarul Tecuciului. Chiar şi cu limitările acestea, un număr de 5.000 de familii asistate social este foar-te mult la nivelul Tecuciului, dat fiind faptul că întreg mu-
nicipiul are în total în jur de 20.000 de familii.
Nimic nu se pierde, totul se transformă
Spre deosebire de Galaţi, unde mai în fiecare an iese cu hârâială la punerea în mişca-re a sistemului centralizat de
încălzire, ba cu probele, ba cu reviziile, ba cu defecţiunile sau cârpelile făcute de mântu-ială pe la blocuri, tecucenii au fost forţaţi în ultimii ani să-şi ia soarta în mâini în materie de calorifere şi fiecare să se des-curce după cum îl duce mintea şi-l ţine buzunarul. Asta pentru că societatea care acum vreo cinci, şase ani asigura căldura în municipiu, Termsal şi-a dat obştescul sfârşit sub povara da-toriilor. De exemplu, numai la bugetul de stat, Termsal figura mai prin vară la DGFP Galaţi cu o datorie de 13,22 milioane lei, datorie care, de altfel, este pu-ţin probabil să fie recuperată vreodată. „Sunt vreo câţiva ani de când multe centrale de car-tier ale Termsal nu mai funcţio-nează. Ele au fost vândute la un moment dat de Finanţe, pentru că fosta societate de gospodă-rire orăşenească intrase într-o stare de faliment, cu datorii
foarte mari, şi li s-a pus seches-tru de bunuri… Din 11 centrale, au mai rămas nevândute doar două sau trei…”, a precizat vi-ceprimarul Tecuciului. Şi, cum nimic nu se pierde, totul se transformă, vechile centrale au reintrat în circuitul urban sub o nouă înfăţişare: unele au deve-nit spaţii comerciale, altele spa-ţii de producţie sau depozite, altele aşteaptă încă să primeas-că o destinaţie din partea noilor proprietari. Ce a mai rămas din Termsal pe partea de apă-canal s-a contopit cu societăţile de profil din Galaţi, Bereşti şi încă vreo 16 comune pentru a for-ma o asociaţie intercomunitară prin care să poată fi atrase mai uşor fondurile europene.
Tot răul spre bine?
Tecucenii care au reuşit să depăşească, după blocajele de la Termsal, criza caloriferelor reci au ajuns la concluzia că, până la urmă, tot răul este spre bine. „În general, lumea a fost mai mulţumită de centrale de-cât de sistemul public. Un mo-tiv de mulţumire a fost şi că au scăpat, măcar pe partea asta, de problemele traiului la comun. Se ştie: că-i apă, gunoi, căldură
– ce nu este contorizat pentru fiecare în parte duce la neplată, la certuri, datorii… Unde mai pui că persoanele care şi-au pus centrală, dat fiind faptul că nu mai există încălzire centrali-zată, au scăpat şi de acele plăţi comune, pe scară, care ar fi vor-ba să se introducă…”, a arătat viceprimarul Cristian Basalic.
În ceea ce priveşte căldura pentru şcoli şi licee în mod cert nu va fi nicio problemă. Încă din anii trecuţi au fost monta-te centrale termice, iar primă-ria are în prezent un inginer specialist în gaze care asigură verificările şi reviziile periodice sau intervine dacă apare vreo problemă. Şi dat fiind faptul că în ultimele zile a fost destul de frig, în unităţile de învăţământ a început să se dea căldură.
Încălzirea costă, frigul e gratis
O problemă este însă că doar 60 la sută dintre tecuceni şi-au permis cheltuiala pe care o pre-supune o centrală termică. „Au mai rămas în momentul de faţă familii care îşi fac încălzirea cu lemne, chiar şi la bloc, alţii mai au un calorifer electric, alţii se încălzesc de la aragaz…”, a ară-
tat viceprimarul. Serviciul de asistenţă socială de la Primăria Tecuci nu are timp „să şomeze”. Sunt de înaintat listele cu cei care primesc ajutoare sociale atât pentru încălzirea pe gaze, cât şi pe cea pe lemne. O pro-blemă este la încălzirea electri-că, neluată în calcul la acordarea ajutoarelor de stat. În anii trecuţi, pentru o sută, două de persoane, cazuri sociale mai speciale – bă-trâni, persoane bolnave, familii aflate în dificultate – CL Tecuci a acordat din bugetul local un ajutor şi pentru persoanele care se încălzeau cu radiatoare sau calorifere electrice. Şi anul aces-ta problema va fi discutată în şedinţa consiliului local. Dar cam greu cu banii… „Vom discuta, să vedem în ce măsură ne permite bugetul să le acordăm ajutoare acestor persoane, care nu pri-mesc sprijin nici pe încălzirea pe lemne, nici pe gaze. Cum va ieşi e greu de spus, pentru că posi-bilităţile sunt foarte limitate”, a declarat viceprimarul Tecuciului. Altfel spus, de la subvenţiile de stat sau municipalitate mai pu-ţin, de la Dumnezeu mai mult. E un fel de scapă cine poate, dat fiind faptul că iarna nu-i ca vara: încălzirea costă şi doar frigul e gratis.
Povestea începe la Tecuci...
Mama Karei a avut nenorocul să-şi nască puii chiar când Zoo Tecuci îşi închidea porţile. Miloşi - dar şi pentru că în acel moment
nu exista altă soluţie -, respon-sabilii Grădinii au păstrat câteva animale şi după închiderea ofi-cială. Aşa au venit pe lume Hera şi Kara, doi pui femele, mama lor stingându-se la scurt timp după ce le-a dat viaţă.
...cu Hera şi Kara
Unui îngrijitor i s-a făcut milă de puii nou-născuţi şi i-a dat unui gospodar dintr-un sat de lângă Tecuci. Omul a crescut leii de la doar două zile, animale-le iubindu-l şi ascultându-l cu sfinţenie.
Nimeni altcineva nu ar fi în-drăznit să se apropie de leoaice – după ce acestea crescuseră – în afara stăpânului lor. Iubirea era reciprocă, cum altfel, pro-prietarul făcându-le animalelor un ţarc generos, bine împrej-muit, în care felinele se simţeau ca la ele în savană. Ba chiar, iar-na, Hera şi Kara se adăposteau într-o colibă construită în in-teriorul aceluiaşi ţarc. Felinele erau vaccinate pe cheltuiala proprietarului, iar veterinarul din sat le făcuse chiar carnete de sănătate, în care Hera şi Kara erau trecute cu nume, vârstă şi fotografie.
Din nefericire, ucisă de un câine de luptă, Hera a lăsat-o
singură pe Kara, care în oc-tombrie 2010 a împlinit doi ani – vârsta la care un leu este considerat matur fiind cea de trei ani.
Lionsrock - raiul Karei
Temându-se, conform propri-ilor declaraţii, pentru siguranţa familiei sale, proprietarul Karei a început să se gândească serios la despărţirea de felina sa iubi-tă. L-a chemat pe un reprezen-tant Vier Pfoten şi în scurt timp s-a perfectat „transferul” Karei din ţarcul gospodarului de lân-gă Tecuci în rezervaţia naturală Lionsrock, din Africa de Sud, la 8.000 de kilometri de casă. Aflată la o distanţă de trei ore de Johannesburg, Lionsrock are o suprafaţă de 1.242 de hectare şi adăposteşte lei, zebre, leoparzi, antilope impala, tigri, elefanţi, habitatul fiind construit (sau organizat) în aşa fel încât să se potrivească cerinţelor de viaţă ale animalelor de pradă, dar şi
Preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica, după moţiunea de cenzură: Interdicţie pentru cei cinci „care nu există”
Criticând modul în care parlamentarii PDL, UDMR şi PUNR nu au participat la votul moţiunii de cenzură, preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica, a ţinut să preci-zeze, clar, că niciunul dintre cei cinci parlamentari gălă-ţeni care nu a votat nu are ce căuta în PSD. Reamintim că la moţiunea de cen-zură, votată, miercuri, în Parlamentul României, s-au abţinut de la vot şi deputaţii PDL Mircea Toader, Carmen Axenie şi Mihail Boldea, se-natorul PDL Marius Necula şi senatorul UNPR Laurenţiu Chirvăsuţă. Cum aceştia au ales să nu voteze moţiunea, conform regulamentului, dânşii nici nu au … existat în sală, motiv pentru care Dan Nica a găsit de cuviinţă să îi denumească pe aceş-tia „parlamentarii care nu există”.
Declaraţia lui Dan Nica vine în contextul în care, în ultimul timp, s-a discutat de mai multe ori despre va-rianta prin care deputatul PDL Mihail Boldea ar pu-tea părăsi partidul, venind la PSD. În plus, recent, în oraş a apărut şi informaţia potrivit căreia chiar sena-torul PDL Marius Necula ar fi interesat să se reîntoarcă la PSD, intenţie care i s-ar fi atribuit – evident, tot pe „surse” şi fostului social-democrat, acum membru UNPR, Laurenţiu Chirvăsuţă. „Vă infirm posibilitatea ca vreuna dintre aceste per-soane să ajungă la PSD… Nu am dorinţa de a-i vedea în PSD pe niciunul din cei cinci”, a declarat preşedin-tele PSD Galaţi, Dan Nica.
Acesta a criticat „lipsa de conştiinţă” a parlamentari-lor care nu au participat la votarea moţiunii de cenzură şi a spus că în cazul acestora a funcţionat „sindromul câi-nelui în faţa măcelăriei”.
Maria Măndiţă
Rutiera în acţiuneSupraveghere radar de weekend
Weekendul le va fi dedicat vitezomanilor, spune comisarul Viorel Cojocaru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi, exemplificând: „Pe Drumurile Naţionale din judeţ vor fi echipaje ale Rutierei, care vor suprave-ghea traficul cu ajutorul radarelor – vizibile sau de tip nou. În special dumini-că după-amiază, acţiunea îi va avea în vizor pe şoferii care şi-au făcut un obicei din depăşirea vitezei regu-lamentare”.
Elena Parapiru
Viceprimarul Cristian Basalic
Tecuci - sărăcie la zero grade
Un sfert din oraş, ajutoare sociale la căldură![ Peste 5.000 de familii cu venituri reduse vor avea nevoie de sprijin pentru a trece iarna [ Când sistemul centralizat este în faliment, centrala termică individuală este sfântă [ În timp ce vechile centrale de cartier se transformă în spaţii
comerciale sau ateliere, de frig în apartamente scapă cine poate [ Subvenţii cu suspans după buget
Imagini din parcul-rezervaţie Lionsrock, destinaţia Karei,leoaica din Tecuci
Adio, toamnă şi iarnă!
Kara, leoaica din Tecuci, s-a întors în Africa[ Ultimul leu al Grădinii Zoologice Tecuci este acum la 8.000 de kilometri de casă
ale erbivorelor. În interiorul re-zervaţiei, vânătoarea este strict interzisă.
De câteva zile Kara, a dat uită-rii copilăria petrecută în ţarc, dar şi mirosul toamnei din judeţul nostru. Frumoasa leoaică s-a în-tors printre ai ei, în Raiul cald al leilor africani.
Elena Parapiru
Valut RON
1 franc elve ian 3,1233
1 EURO 4,2664
1 lir sterlin 4,9096
1 leu moldovenesc 0,2608
1 dolar SUA 3,0904
1 gram AUR 132,5903
Denumire societate Tranzactii Volum Valoare Mediu Inchidere Pret ref.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis ieri în stagna-re, în condiţiile în care nici bursele externe nu consem-nau variaţii semnificative, pe un rulaj redus de acţiuni, aproape de minimul lunii octombrie.
În această ultimă sesiune a săptămânii curente, majo-ritatea acţiunilor s-au men-ţinut la preţuri în imediata apropiere a ultimelor cotaţii de joi, lipsa de interes a in-vestitorilor pentru tranzacţi-onare fiind evidentă.
Astfel, indicele BET, al ce-lor mai lichide zece acţiuni, a încheiat ziua în coborâre cu 0,33 la sută, titlurile compa-niilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 0,10 la sută peste nivelul de la finalul şedinţei preceden-te, iar acţiunile celor cinci societăţi de investiţii finan-ciare (SIF-uri), au determinat scăderea indicelui BET-FI cu 0,16 la sută. În aceste condi-ţii, indicele extins al bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia primelor 25 de titluri în func-ţie de lichiditate, a încheiat ziua cu 0,23 la sută mai jos decât referinţa.
Erste Bank, sub aşteptări
Rulajul pieţei acţiunilor, de 4,9 milioane lei (circa 1,1 milioane euro), a fost cu mult sub valoarea cumulată a operaţiunilor de joi, de 30,5 milioane lei. Totodată, s-au realizat transferuri şi cu obli-gaţiuni, produse structurate, unităţi de fond şi contracte futures, în valoare cumulată de 1,2 milioane lei, astfel că lichiditatea totală a bursei a fost de 6,1 milioane lei.
Cele mai lichide acţiuni au fost ieri SIF Oltenia (SIF 5) şi Erste Bank (EBS). Titlurile EBS au închis în scădere cu 3,19 la sută, la 136,50 lei, după ce instituţia a raportat pentru primele nouă luni un profit sub aşteptările pieţei. Rulajul de ieri al EBS a fost re-dus, de numai 595.900 de lei. Profitul net al Erste Group a urcat cu 2,3 la sută în prime-le nouă luni, la 737 milioane euro.
OMV Petrom (SNP) a fă-cut obiectul unei tranzacţii speciale, prin care s-au cedat 2,3 milioane de acţiuni, la un preţ similar cu referinţa, de 0,331 lei pe unitate. Pe pia-ţa principală, cotaţia SNP a avansat cu 0,60 la sută, până la 0,333 lei.
D.C.Predescu
ARH
IVA
"V.L
."
www.viata-libera.ro
[EvEnimEntSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
Bucuria nu este întreagă – strada Gării nefiind complet redată traficului -, dar nici mult pare că nu mai este. „Într-adevăr”, întă-reşte şi comisarul Viorel Cojocaru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere, „porţiunea de pe strada Gării cuprinsă între ASE şi Chimie a fost redeschisă traficului cu maşini”. Aviz însă şoferilor care intră pe Bălcescu de pe Basarabiei – nu putem să mai trecem de intersecţia cu Gării fără să ne asigurăm, aşa cum făceam până de curând.
Aşadar, ochii mari în intersecţie, priorita-te şi viteza întâi!
Elena Parapiru
Înainte de a participa la şe-dinţele birourilor municipal şi teritorial PNL Galaţi, preşedinte-le liberalilor, Crin Antonescu, a făcut scurte declaraţii presei, pe tema celei de-a doua moţiuni de cenzură depuse, ieri, de opoziţie. Împărtăşind părerea colegului său de opoziţie, liderul PSD Galaţi, Dan Nica, Crin Antonescu a spus că nu este „foarte optimist” în privinţa moţiunii de cenzură, însă a precizat că susţinerea pe care o va avea acest al doilea vot de blam la adresa Guvernului Boc va constitui „o probă de conştiinţă” nu doar pentru parlamentarii din Ardeal, ci şi pentru toţi aleşii care provin din învăţământ. În acest context, Crin Antonescu a preci-zat că Legea educaţiei pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea vizează politizarea la vârf a univer-sităţilor din România, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. În acest context, Crin Antonescu a exemplificat cu perioada 1992-1996, când preşedintele ţării era Ion Iliescu, iar adversarul său po-litic, Emil Constantinescu, era rec-torul Universităţii Bucureşti, dar şi cu perioada 1996-2000, când preşedintele statului era Emil Constantinescu, în timp ce un ex-ponent al partidului de opoziţie,
Ecaterina Andronescu, era recto-rul Politehnicii Bucureşti. „Este o probă pe care o dau parlamentarii care provin din învăţământ, din mediul universitar, o dau parla-mentarii care în atâţia ani, totuşi, au făcut ca în România să existe autonomie universitară şi care acum va dispărea. Practic, una din ţintele acestei legi este politi-zarea la vârf a universităţilor din România (…) Evident că astăzi, pentru puterea actuală, nu mai e de suportat ca oameni de talia unui Andrei Marga sau Ecaterinei Andronescu sau a lui Nicolae Robu să mai fie rectori. Or, aceas-tă libertate, această autonomie reală a învăţământului universi-tar trebuie apărată”, a declarat Crin Antonescu. Fără să pară prea surprins de decizia PDL – deja anunţată vineri – de a proceda ca la prima moţiune de cenzură (să stea în sală, dar să nu voteze), Antonescu a spus că „probabil în-ceputul este mai greu. Probabil că de acum înainte, parlamentarilor PDL li se va impune în orice astfel de situaţie să nu mai voteze”, re-zolvându-şi, în schimb, interesele de grup şi cele clientelare.
Maria Măndiţă Foto: Sorin Pană
Pe Aurel VlaicuCopil luat pe capota unui Opel
Nesupravegheat, oricare dintre micuţii din Galaţi ar putea fi per-sonaj principal într-o păţanie asemănătoare. „Gălăţeanul Laurenţiu Matei, de 30 ani, îşi conducea Opelul Gl 23 LIS pe strada Aurel Vlaicu. Şoferul l-a accidentat uşor pe un băiat de şapte ani, care traversa în fugă şi fără să se asigure”, a declarat comisarul Viorel Cojocaru, pur-tătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi.
Elena Parapiru
IndependenţaMopedist în şanţ
Graba face ce face şi strică treaba. Comisarul Viorel Cojocaru, pur-tătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere Galaţi: „Sorin Zamfir, de 25 ani, din comuna Independenţa, îşi conducea Dacia GL 85 RAM joi seara pe strada Crinului din localitate. Din cauza vitezei prea mari, şoferul a pierdut controlul direcţiei de mers, intrând într-un şanţ”. Sorin Zamfir a fost uşor rănit în accident.
Elena Parapiru
Scandalul blocării achiziţi-ei unui imobil pentru Consiliul Judeţului (CJ), care este posibil să părăsească în viitor birourile de la blocul Cristal al Prefecturii, s-a stins ieri într-un spectacol de bune maniere: şedinţa extraor-dinară a Consiliului. Cumpărarea efectivă a unui imobil anume va fi adoptată în altă şedinţă, după ce comisia de specialitate, vota-tă tot ieri, din specialişti ai CJ, va prezenta ofertele. Deci, tot scan-dalul a fost pentru un biet vot de principiu. Toată tevatura l-a făcut însă pe preşedintele CJ să facă ieri un fel de grevă de putere, respingând oferta PC de a deci-de singur ce imobil să cumpere. Ca să fim exacţi… pe fondul unei majorităţi politice confortabile din Consiliu…
Ultima zi!
Prezenţa destul de slabă a consilierilor (24 din cei 35 aleşi) putea pune în pericol adoptarea hotărârii în lipsa unui consens, fi-ind necesare două treimi din vo-turile tuturor consilierilor aleşi. Dar sabia lui Damocles a fost ideea că banii pentru achiziţio-narea unui imobil vor fi daţi bu-getului de stat, dacă imobilul nu va fi cumpărat, astfel încât toţi consilierii prezenţi, inclusiv cei de la PC, care s-au opus, şi PDL,
care s-au abţinut data trecută, au votat ieri „da”. Din start, Chebac precizase: „Este ultima zi când se pot face modificări în lista de investiţii şi în programele de fi-nanţare a investiţiilor Consiliului Judeţului Galaţi! Ca să se înţelea-gă de ce avem şedinţă extraordi-nară la numai trei zile de şedinţa ordinară: de votul dumneavoas-tră depinde, mai departe, dacă procedura e dusă până la capăt sau suma prevăzută în buget şi aprobată de dumneavoastră se duce la bugetul de stat”.
Precizia, mama consensului
Preşedintele Chebac a preci-zat însă abia ieri public pentru ce este nevoie de spaţiu: Direcţia de Dezvoltare Regională este deja înghesuită, chiar şi fără pier-derea spaţiului din blocul Cristal. Activitatea Direcţiei se desfăşoa-ră în mai multe imobile, şi mărirea spaţiului alocat „se impune cu atât mai mult cu cât volumul de activitate este în continuă creş-tere”, a precizat Chebac. Direcţia „stă în patru birouri, cu câte şase oameni în birou; o parte stau în mansarda Direcţiei de Economie şi Finanţe – în pod! Gândiţi-vă că este structura care până acum a lucrat proiecte eligibile pentru absorbţia de fonduri europene. Vă reamintesc că, pentru anul
2009, gradul de absorbţie a fost maxim la nivelul judeţului Galaţi, fondurile atrase au fost de 120 milioane de euro!” Chiar consili-erii judeţeni au aprobat cofinan-ţări de 20 de milioane de euro şi investiţii proprii ale judeţului, de 27 milioane euro, le-a mai amin-tit preşedintele CJ. Cum ar veni, găina cu ouă de aur este ţinută în pod!
Război şi pace...
PC a atacat data trecută pro-iectul la baionetă, votând împo-
trivă într-un puseu de frondă pe care partenerul PSD din consiliu nu l-a avut de foarte multă vre-me. Ieri însă, vicepreşedintele Durbacă a lipsit… împăciutor, iar consiliera Genica Totolici (PC) a prezentat un amenda-ment la proiectul de hotărâ-re, care îi dădea toată puterea de decizie… preşedintelui Chebac. „Noi, consilierii jude-ţeni, consider că nu cunoaştem toate detaliile referitor la aces-te criterii”, şi-a pus chiar niţică cenuşă retorică în cap consili-era PC. Conservatorul Eduard
Grosu a insistat: nu consilierii trebuie să stabilească crite-riile, ci aceia „care au nevoie de acest imobil”. Chebac nu a muşcat însă acadeaua împă-ciuirii şi a urmat: „Nu pot să iau eu o decizie în numele iniţiato-rilor”. Şi i-a rugat pe iniţiatori să spună dacă acceptă amen-damentul. Iniţiatorii au cerut pauză de consultări (numai două minute) care părea mai mult un fel de „grevă de exces de zel”. Amendamentul a căzut. Comisia votată caută imobil. Pe aproape.
TecuciSfinţirea Bisericii ”Înălţarea Domnului”
În ziua de duminică 31 oc-tombrie 2010, la ora 9,00, va avea loc sfinţirea unui nou locaş de cult în municipiul Tecuci, biserica ce poartă nu-mele “Înălţarea Domnului”. Situată pe strada Gheorghe Petraşcu, lângă intersecţia cu strada Ecaterina Teodoroiu, noii biserici i s-a pus piatra de temelie la data de 14 iulie 2002, în prezenţa ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos şi a academicianului Răzvan Teodorescu, fost ministru al Culturii şi Cultelor.
Lucrarea a fost executată după un proiect întocmit de către SC Aquazut Brăila, prin regie proprie, la care o con-tribuţie de seamă şi-a adus părintele paroh al parohiei, Nicolae Ferda, care tot timpul s-a îngrijit de aprovizionarea cu materiale şi forţă de mun-că, precum şi de asigurarea hranei pentru muncitori.
La sfinţire va fi prezent ÎPS Casian, protopopul de Tecuci, Gheorghe Joghiu şi un sobor de preoţi, alături de oficialităţi locale.
O. Cerchez
Coşmarul gălăţenilor din Port se prelungeşteApă caldă, din 3 noiembrie
Astăzi ar fi trebuit să fie realimentaţi cu apă caldă, după o săptămână în care au fost nevoiţi să-şi încălzească apa la aragaz. Însă gălăţenii din strada Portului trebuie să mai aibă răbdare câteva zile. „Dintre cele două puncte termice din Port care nu pri-mesc agent termic primar de la Electrocentrale, P1 şi P2, doar unul va fi realimentat în acest weekend. Este vorba de P2. Celălalt, P1, va primi din nou agent termic pri-mar începând de miercuri, 3 noiembrie, de la ora 16.00, potrivit celei mai recente in-formări transmise de CET”, a declarat, directorul de pro-ducţie al societăţii de distri-buţie a apei calde şi a căldu-rii Apaterm, Mircea Ispas.
Potrivit aceleiaşi surse, la punctul termic P1, care va fi repornit de-abia miercuri, sunt conectate 11 blocuri: Mălina 1, Mălina 2, Brateş 1, Brateş 2, Bistriţa 1A, Bistriţa 1B, Bistriţa 1C, Bistriţa 2, Jiu, Mureş şi Cătuşa.
Amintim că peste o mie de gălăţeni din strada Portului au rămas fără apă caldă pe 22 octombrie, după ce Electrocentrale Galaţi a demarat o lucrare de repa-raţii capitale la una dintre conductele sale de transport al agentului termic primar, care alimenta punctele ter-mice P1 şi P2 ale societăţii Apaterm.
Rodica Mişcalencu
La Consiliul Local GalaţiSindromul Anastase şi autodenunţul
Ce votăm noi aici? Aşa s-au întrebat ui-miţi consilierii locali, joi după-amiază, când au descoperit că din 16 puncte câte fuseseră anunţate pe ordinea de zi se făcuseră 25. De exemplu, proiectul de hotărâre care revoca închirierea prin licitaţie publică a panourilor publicitare nu fusese văzut de nimeni! Şi to-tuşi, el a fost la un pas de a fi votat. Ce să mai vorbim de „coerenţa” aleşilor care s-au apu-cat de revocat sau mo-dificat hotărâri votate în vară, acum două sau trei luni. PDL a fost ca de obicei Gică Contra.
Vot reluat de trei ori
„Sindromul” Rober-tei Anastase a lovit şi la Consiliul Local, votul pe rectificarea bugetului fiind reluat de trei ori pentru a se putea număra mâinile ridicate. Aleşii s-au bu-curat însă că, în com-paraţie cu Anastase, ei au revenit asupra numărătorii şi nu le-a dat 170 de voturi! Că tot veni vorba, trei aleşi locali nu şi-au mai exercitat dreptul de vot secret pentru desemnarea consi-lierilor în Consiliile de Administraţie ale şcolilor şi grădiniţe-lor din Galaţi. Spre surpriza tuturor, la numărătoare, s-a des-coperit că, din 24 de aleşi, votaseră doar 21. Dacă doi dintre aleşi au rămas anonimi cel de-al treilea s-a „auto-denunţat”. Petru Alexe a spus public că nu a votat, exprimându-şi în acest fel nemulţu-mirea că nu a fost pro-pus să ocupe un post în aceste CA-uri de la şcoli. Avea să afle, cu uimire, că vinovat de situaţie era propriul său partid, care nu l-a propus.
Bătaie în PUZ-uri
Ceartă a fost şi pe seama PUZ-urilor şi a PUD-urilor. Aleşii, Petru Alexe şi Răzvan Avram tot ridicau obiecţii şi nelămuriri. Supărat, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a spus că e de acord ca documentele să treacă pe la toate comisiile şi comitetele din CL, dar să nu mai vină nimeni să facă lobby pentru vreun proiect sau altul: „Ori suntem corecţi, ori nu suntem!”, le-a spus Ciumacenco, supărat.
Vorbe grele
PDL, prin vocea lui Petru Alexe, a cerut pentru a nu se ştie câta oară documente, pri-marul a promis din nou că le va prezenta. Edilul nu s-a putut abţine să nu reproşeze că, în re-alitate, democrat-libe-ralii nu vor decât să-l şi-caneze. La comentariul ironic al consilierului că va primi actele la finele mandatului, primarul, la fel de sarcastic, a fost de acord cu Alexe: „La sfârşitul mandatului o să le primiţi!”. „Poate-l grăbim”, a sunat greu răspunsul politicianului PDL. „Ce? Mandatul sau răspunsul?”, a mai vrut să ştie primarul. Tăcere.
Anca Melinte
Cea de-a XVII-a ediţie a premi-ilor PNL s-a desfăşurat, ieri seară, în sala Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Conform tradiţiei pe care liberalii reuşesc să o menţină, an de an, în ciuda diverselor pro-bleme – fie politice, fie economice – ediţia de seara trecută a dovedit că excelenţa, tinerele speranţe şi politica pot face casă bună împre-ună.
Ca în fiecare an, au fost decer-nate premii de excelenţă, pe di-verse domenii de activitate.
Astfel, „premiul pentru rezulta-te deosebite la învăţătură” a fost primit de elevul Mihai Răcoreanu, elev în clasa a XI-a A, la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galaţi, premiul fiind înmânat de profeso-
rul Gabriel Enache. „Premiul pen-tru cultură” a fost oferit de către Săndel Dumitru, domnului Gene-ral de brigadă în rezervă Neculai Staicu Buciumeni, un longeviv şi biologic, dar şi creativ, care, la 89 de ani se poate lăuda cu 62 de cărţi publicate. Tincuţa Vrabie a oferit reprezentantului Fundaţiei „Motivation Romania”, Gheorghe Ivanof, „premiul pentru Social”.
„Premiul pentru sport”, un pre-miu îndrăgit de liberali, cu atât mai mult cu cât aceştia îl au în „echipă” pe Marius Stan, a fost decernat, de această dată, în dublu exemplar. Unul dintre cele două premii a mers către Ana Porgras, recent me-daliată mondială la bârnă, iar cel de-al doilea premiu a fost decer-
nat antrenorului echipei de fotbal Oţelul Galaţi, Dorinel Munteanu. În timp ce Dorinel Munteanu le-a promis „în direct” gălăţenilor vic-toria echipei Oţelul, Ana Porgras le-a transmis cetăţenilor Galaţiului urările sale prin intermediul unui material video înregistrat.
„Premiul pentru afaceri” a fost oferit de către Bogdan Manea domnului Odi Pal, S.C. MAR-INA Prodprest S.R.L., Galaţi, în timp ce „Premiul pentru tineret” a fost oferit de Raul Mihailov domnului Daniel Vrabie, project manager la Şantierul Naval Damen, Galaţi.
Desigur, ca în fiecare an, libera-lii nu au uitat să ofere premii şi re-prezentanţilor presei. În acest an, Laurenţiu Ichim a oferit „premiul pentru presă” cunoscutului jurna-list de investigaţii Ticu Ciubotaru (corespondent „România Liberă” şi preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor „Dunărea de Jos”). Cel de-al doilea premiu pentru presă a fost decernat domnişoarei Miruna Mihailovici (VOX-TV Galaţi).
În final, preşedintele liberali-lor gălăţeni, Victor Paul Dobre, i-a oferit „Premiul Politicianul anului” preşedintelui PNL, Crin Antonescu.
Maria MăndiţăFoto: Bogdan Codrescu
Unanimitate, dar şi mari absenţe
Consiliul Judeţului: vot pe ultima sută de metri
S-a aprobat cumpărarea unui imobil
[ Durbacă a trimis soli de pace [ Preşedintele Chebac n-a acceptat „coroana” [ Direcţia de Dezvoltare lucrează… şi în pod!
Crin Antonescu, despre a doua moţiune de cenzură
O probă de conştiinţă [ Liderul PNL spune că Legea educaţiei
vizează politizarea la vârf a universităţilor
Gala premiilor PNL
Liberalii premiază excelenţa
Pe aici, se trece iarFoto: Bogdan Codrescu
Un şantier mai puţin
Strada Gării, redeschisă parţial
ARH
IVA
"V.L
."
www.viata-libera.ro
Viaþ
a înlu
me
[MapaMondSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
Nu cu foarte mult timp în urmă, vicepremierul rus Serghei Ivanov declara sus şi tare că nici un soldat rus nu va mai
pune piciorul în Afganistan. Se pare însă că există şi excepţii. Una dintre ele este operaţiunea comună ruso-americană de la frontiera Afganistanului cu Pakistanului, în urma căreia au fost distruse trei laboratoare de producere a drogurilor şi marfă în valoare de un sfert de miliard de dolari. Este prima operaţiune de acest fel şi, se pare, nu ultima. Kremlinul a declarat chiar că este dispus să-şi crească numărul de agenţi anti-drog din Afganistan. Cert este că o astfel de operaţiune demonstrează că sunt şi puncte esenţiale în care SUA şi Rusia au interese comune. Implicarea Rusiei în operaţiunile anti-drog nu este întâmplătoare, dat fiind faptul că este una dintre pieţele de desfacere imediate. Mai mult, banii obţinuţi din droguri sunt folosiţi adesea pentru finanţarea atât a miliţiilor anti-americane, cât şi a reţelelor islamice ce au luat chiar Rusia drept ţintă. De altfel, în viziunea islamiştilor radicali, drogurile sunt „o armă” ce poate fi folosită împotriva inamicilor. Iar din acest punct de vedere, dat fiind faptul că Afganistanul produce 90 la sută din heroina consumată la nivel mondial, nici SUA,
nici Rusia nu se pot considera la adăpost. Nu de puţine ori, Moscova a criticat forţele americane că nu fac suficient nici pentru distrugerea culturilor de mac, sursa opiumului, nici pentru asigurarea unor alternative sociale şi economice pentru populaţia săracă şi dependentă de producerea unor astfel de culturi. Rusia are toate motivele să ia lucrurile în serios în condiţiile în care, din 2000 şi până în prezent, peste un milion de ruşi şi-au pierdut viaţa din cauza consumului de heroină afgană. Spre comparaţie, în anii ´80, în războiul din Afganistan, şi-au pierdut viaţa „doar” 14.000 de soldaţi ruşi… La asta se adaugă dublarea în acest an a atentatelor teroriste ce au avut Rusia drept ţintă, Afganistanul fiind, de asemenea, o zonă de insuflare a zelului pentru mişcările islamiste. Aşadar, terorismul şi traficul de droguri, sunt două probleme atipice în care inclusiv relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt întrucâtva atipice. Competitoare pe scena internaţională, cele două ţări se aliază în faţa inamicilor neconvenţionali care ameninţă regulile jocului din „liga mare”. O astfel de alianţă poate fi un punct de plecare şi pentru alte genuri de acţiuni. Până unde se va merge, şi pe ce obiective, rămâne de văzut.
Excepţie cu arma în mână
Premiu internaţional pen-tru un dirijor de orchestră ro-mân din Spania: Mihnea Ignat, dirijorul Orchestrei Filarmonice a Universităţii din Alicante, a primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia, în cadrul ce‑lei de‑a IX‑a ediţii a Concursului Internaţional de Dirijat de Orchestră, „Arturo Toscanini”, organizat la Parma (Italia). Dirijorului român i‑a fost atribu‑it acest premiu cu unanimitate de voturi, la una dintre cele mai prestigioase competiţii internaţi‑onale de specialitate, la care s‑au prezentat 117 de candidaţi, dintre care 12 au fost invitaţi să concu‑reze la Parma. Mihnea Ignat s‑a impus în finala în care au rămas
doar patru dirijori. Câştigătorul acestui premiu a fost invitat să dirijeze concertul din 7 aprilie 2011 al Filarmonicii Toscanini, la Auditoriul “N. Paganini” din Parma. Mihnea Ignat, născut la Craiova în 1980, a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi la Universitatea de Muzică şi Arte Frumoase la Viena. Este dirijorul titular şi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universităţii din Alicante, de la înfiinţarea acesteia în 2005.
Halloween la Londra: Românii din Londra se întâlnesc duminică, 31 octombrie, la o pe‑trecere de Halloween ce va avea loc la Clubul românesc Unique din capitala Angliei.
Lansare la Espacio Niram din Madrid: Espacio Niram din Madrid va găzdui sâmbăta asta, de la ora 21.30, prezentarea căr‑ţii “Cât mai e vreme”, de Rodica Elena Lupu. Este cel de al doilea eveniment transmis în direct din Espacio Niram de Radio Diaspora Internaţional, din Statele Unite, care a celebrat astfel aniversarea primului an de viaţă al Spaţiului cultural şi artistic „Niram”, înfi‑inţat de artistul plastic român stabilit în Spania, Romeo Niram. Rodica Elena Lupu a publicat peste 30 de volume de proză şi poezie, precum şi eseuri şi po‑vestiri în reviste din România şi din străinătate.
Romanian Global News
Liderii Uniunii Europene au acceptat propunerea fran-co‑germană de modificare a Tratatului de la Lisabona în vederea consolidării discipli-nei bugetare în statele mem-bre, pentru a preveni astfel declanşarea unor noi crize financiare.
Liderii Uniunii Europene au convenit joi noaptea că sunt ne‑cesare schimbări pentru tratarea problemelor legate de datoriile suverane şi au susţinut introdu‑cerea unor reguli bugetare mai stricte, inclusiv sancţiuni destina‑te statelor care nu ţin sub control deficitele şi datoriile. Autorităţile de la Berlin nu au reuşit să atragă sprijin şi pentru măsura de sus‑pendare a drepturilor de vot ale ţărilor care încalcă aceste reguli.
Modificările urmează să fie aprobate până la jumătatea anu‑lui 2013 şi fac parte din eforturile Europei de prevenire a unei noi crize a datoriilor suverane, de ti‑pul celei din Grecia care a pus în pericol viitorul euro.
“Am recomandat crearea unui mecanism credibil, permanent pentru rezolvarea crizelor, în vederea menţinerii stabilităţii financiare în zona euro”, a de‑clarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, într‑o conferinţă de presă.
Germania, sprijinită de Franţa, a explicat că este necesar un sis‑tem permanent de protecţie care să înlocuiască programul temporar, de 440 miliarde de euro, creat în luna mai pentru toate ţările de zona euro. Iniţial, propunerea de revizuire a tra‑
75 de secţii de votare în străinătate
Alegerile din MoldovaIranul a acceptat principiul
unei reluări a negocierilor asupra programului său nuclear con‑troversat, după 10 noiembrie, a anunţat ieri Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, intermediar al marilor puteri implicate în acest dosar. O asemenea întâlnire, la cel mai înalt nivel, între Teheran şi marile puteri implicate în negoci‑
erile asupra programului nuclear iranian, grupul cunoscut şi ca “5+1”, alcătuit din Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania, nu a mai avut loc din octombrie 2009. Ţările oc‑cidentale suspectează Iranul că vrea să se doteze cu bomba ato‑mică, un lucru negat de Teheran, care susţine că este vorba despre un program nuclear civil.
Ceremonia de deschidere a Festivalului de Film de la Roma, prevăzută pentru seara de joi, odată cu proiecţia filmului “Last Night”, a fost perturbată de manifestaţia profesioniştilor din industria cinematografică italiană. Cei aproximativ 2.000
de manifestanţi, în special re‑gizori de film, au blocat acce‑sul invitaţilor pe covorul roşu, grupându‑se în spatele unei banderole pe care scria “Toţi, acasă”, acesta fiind de altfel şi numele pe care l‑au dat mişcării lor. Ei au protestat faţă de redu‑
cerile bugetare operate în do‑meniul culturii şi faţă de decizia guvernului italian de a nu reîn‑noi facilităţile fiscale acordate companiilor cinematografice. A cincea ediţie a Festivalului de Film de la Roma se desfăşoară până pe 5 noiembrie.
Numărul poliţiştilor rutieri din Rusia va fi redus cu 20 la sută, ca parte a unei reforme generale a serviciilor de poli‑ţie. Preşedintele rus a lansat în decembrie un proiect de refor‑
mă a serviciilor de poliţie, după mai multe scandaluri, printre care şi împuşcarea unor per‑soane de către un poliţist aflat în afara programului, într‑un supermarket, în aprilie. Poliţia
rutieră din Rusia a încercat să îşi îmbunătăţească imaginea în ul‑timii ani, dar majoritatea ruşilor îi asociază pe poliţişti mai mult cu mita şi corupţia şi mai puţin cu aplicarea legii.
Împotriva spălării banilorReguli UE la Vatican
Papa Benedict al XVI‑lea se va ocupa ca Vaticanul să im‑plementeze regulile Uniunii Europene împotriva spălării banilor şi fraudelor, a anunţat Comisia Europeană, după ce Banca Vaticanului a fost afec‑tată de mai multe scandaluri. Banca Vaticanului a intrat în atenţie, în septembrie, prin‑tr‑un nou scandal, după ce procuratura italiană a con‑fiscat 23 de milioane de euro dintr‑un cont al instituţiei la o altă bancă din Italia.
SuediaImigranţi atacaţi
Aproximativ 50 de poliţişti au fost trimişi ieri la Malmo, în sudul Suediei, a anunţat poli‑ţia suedeză care suspectează că un trăgător izolat, moti‑vat de ură rasială, a împuşcat aproximativ 15 persoane de origine străină în ultimul an. Atacurile s‑au soldat şi cu un mort. Potrivit anchetatorilor, cel căutat ar putea fi autorul mai multor crime neelucidate care datează din 2003. Acest caz le aminteşte suedezilor de cazul din Stockholm de la începutul anilor ‘90, când un trăgător denumit “Laserman”, a atacat 11 imigranţi, pe unii cu ajutorul unei puşti cu laser. John Ausonius, care a ucis o persoană, a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 1994.
SUACandidatură anunţată
Fosta candidată republi‑cană din 2008 pentru postul de vicepreşedinte al Statelor Unite, Sarah Palin, este pregă‑tită să candideze la alegerile prezidenţiale din 2012 “dacă nu există altcineva să o facă”, a declarat ea, într‑un inter‑viu realizat la domiciliul ei, la Wasilla (Alaska), pentru postul de televiziune CBS. Palin este prezentată drept una dintre personalităţile curentului ultra‑conservator “Tea Party”, care militează pentru un stat mai puţin prezent în viaţa publică şi impozite mai mici.
11 septembrie 2001Ordinul lui Bush
Fostul preşedinte american George W. Bush afirmă că or‑donase doborârea avioanelor de pasageri suspecte pe 11 septembrie 2001, precizând, în memoriile sale, că iniţial crezu‑se că avionul prăbuşit în statul Pennsylvania fusese doborât. Ulterior, preşedintele a aflat că pasagerii se luptaseră cu tero‑riştii şi îi forţaseră să renunţe la planul de prăbuşire a avionului pe Casa Albă. Bush a prezen‑tat viitoarea sa carte “Decision Points”, care urmează să fie pu‑blicată la 9 noiembrie.
Contingentul NATO din KosovoKFOR, redus
NATO îşi va reduce în lu‑nile următoare efectivele în Kosovo la aproximativ 5.000 de militari, din cau‑za îmbunătăţirii situaţiei în fostul teritoriu sârb, a anun‑ţat ieri secretarul general al Alianţei Nord‑Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Efectivele Alianţei vor fi re‑duse progresiv, în cursul următoarelor luni. Numărul actual al militarilor KFOR aflaţi sub comanda NATO este de “mai puţin de 10.000 de militari”, a precizat un purtător de cuvânt.
Armata bulgarăRestricţii ridicate
Armata bulgară a ridicat ultimele restricţii care le in‑terziceau femeilor să facă parte din unele unităţi, cum ar fi garda naţională sau cele de pe submarine. În fapt, femeile nu vor putea să cunoască probabil beţia adâncimilor prea curând, deoarece deputaţii au votat joi şi dezmembrarea unicu‑lui submarin al marinei bul‑gare. Ridicarea restricţiilor intervine după o plângere a două studente ale acade‑miei militare care vor să de‑vină membre ale gărzii naţi‑onale. Vor fi femei în garda naţională dacă, printre alte condiţii, acestea vor avea înălţimea minimă cerută ‑ între 178 şi 182 de centi‑metri. Femeile reprezintă 14 la sută din forţele armate bulgare, al căror contingent este de 44.100 de persoane.
Peste 4 milioane de sinistraţiInundaţiiîn Thailanda
Cel puţin 94 de persoa‑ne au murit, iar alte circa 4,2 milioane sunt sinistrate, în urma inundaţiilor care afectează Thailanda de aproape trei săptămâni, cele mai grave din ultimele decenii în anumite regiuni (în principal în centrul şi es‑tul ţării), au anunţat ieri au‑torităţile. Majoritatea vic‑timelor înregistrate recent au murit înecate în casă sau sunt copii care se jucau aproape de apă. Dintre cele 76 de provincii thailandeze, au fost afectate 38. Apa a început să se retragă în 11 dintre ele.
Un investitor chinez va licita pentru achiziţia combinatului si‑derurgic bulgar Kremikovţi, intrat în insolvenţă, pe care vrea să‑l transforme într‑un centru expozi‑ţional similar celui de la Shanghai, potrivit publicaţiei Standard, pre‑luată de Novinite. Investitorul chinez a vizitat Kremikovţi de mai multe ori şi va participa la cea de‑a doua licitaţie, de pe 5 noiembrie, pentru vânzarea com‑binatului falimentar, cel mai mare
din ţară. Licitaţia va începe de la preţul de 450 de milioane de leva (230 milioane euro). Investitorul asiatic speră să scoată profit din vânzarea la fier vechi a facilităţilor de producţie. Locaţia combinatu‑lui ar urma să fie folosită atunci când nu sunt organizate expo‑ziţii, drept centru logistic pentru produse chinezeşti. Autorităţile bulgare au aprobat oficial în luna iunie lichidarea Kremikovţi, acti‑vele urmând să fie vândute.
Pentru menţinerea stabilităţii financiare în zona euro
Tratatul europeanva fi modificat
tatului a fost primită cu ostilita‑te, întrucât majoritatea liderilor sunt împotriva unor schimbări majore. Liderii au acceptat totuşi amendamente minore, necesare protejării euro. Marea Britanie
şi‑a condiţionat sprijinul de ţi‑nerea sub control a cheltuielilor UE, în timp ce Polonia va susţine planul dacă va avea loc un acord legat de reforma pensiilor.
Orice modificare a tratatului
UE trebuie aprobată în unanimi‑tate şi ratificată de statele mem‑bre, fie prin votul Parlamentului, fie prin referendum. Schimbarea trebuie aprobată şi de Parlamentul European.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy
Republica Moldova va des‑chide 75 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile legislative din 28 noiembrie. Ministrul adjunct de Externe, Natalia Gherman, citată de Pro TV Chişinău, a precizat că tot atâtea secţii de votare au fost deschise şi la referendumul din
5 septembrie, însă locaţia unora a fost acum schimbată. “Ne‑am bazat pe experienţa referen‑dumului şi mulţi cetăţeni s‑au plâns atunci de locaţiile găsite, aşa că am decis să le schim‑băm”, a declarat Gherman. Totodată, Ministerul de Externe a anunţat că va trimite câte doi
funcţionari în fiecare secţie de votare din străinătate, iar aceş‑tia vor avea misiunea de a ga‑ranta siguranţa buletinelor de vot. Un număr de 35 de secţii de votare vor fi deschise în ca‑drul ambasadelor şi consulate‑lor Republicii Moldova, iar 40 în alte locaţii.
Protest în lumea cinematografiei italiene
”Toţi, acasă”!
Românii, peste tot
Cel mai tare dirijor
Reformă
Poliţiştii rutieri ruşi, mai puţini
Dosarul nuclear
Iranul, pentru reluarea negocierilor
Combinatpentru expoziţii
Cele 12 rafinării franceze îşi vor relua activitatea după o grevă împotriva reformei pensiilor care a paralizat ţara, au declarat surse sindicale, după votul de încetare
a mişcării, care a avut loc ieri în rafinăriile care mai erau blocate. Aceste reluări de activitate succe‑sive marchează încheierea mişcării de protest faţă de reforma pensii‑
lor, la o zi de la o manifestaţie care a atras mult mai puţine persoane decât în precedentele zile şi după adoptarea definitivă a proiectului în Parlament, miercuri.
Franţa
Rafinăriile reiau lucrul
Bilanţ modificatMai mult de 400 de morţi în Indonezia
Cel puţin 408 persoane au murit şi alte 303 sunt date dispărute, după un tsunami cauzat de cutremurul cu magnitudinea de 7,7 de luni, pe in‑sulele indoneziene izolate din Oceanul Indian, potrivit unui nou bilanţ. Căutările sunt îngreunate de izolarea satelor de pescari diseminate de‑a lungul coastelor insulelor Mentawai, situate în largul insulei Sumatra, dintre care unele au fost devastate de valuri de peste trei metri înălţime. Aproape 13.000 de persoane au fost adăpostite în tabere temporare.
Ruso-americanăOperaţiune antidrog în Afganistan
Americanii şi ruşii au efectuat pentru prima dată o operaţiune an‑tidrog comună în Afganistan, distrugând trei laboratoare de fabricare a heroinei şi un laborator de opiu, a anunţat ieri şeful Serviciului rus Antidrog, Viktor Ivanov. Au fost distruse 932 de kilograme de heroină şi 156 de kilograme de opiu, în valoare de 250 de milioane de dolari. “Era un nod de trafic cu droguri foarte important, situat la cinci kilo‑metri de frontiera afgano‑pakistaneză”, a declarat sursa.
ARH
IVA
"V.L
."
www.viata-libera.ro
Viaþ
a sp
iritu
ală
[CredinţăSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
Pe 1 noiembrie Sfinţii Cosma şi Damian - Doctori fără de arginţi
Săptămâna ce vine, pe 1 noiem-brie, îi prăznuim pe Sfinţii Cosma şi Damian - Doctori fără de arginţi. Sunt doi fraţi, născuţi în Antiohia şi care au trăit în Cyr - Siria. Credinţa lor în Hristos le-a dat darul tămăduirii celor mai grave bolii. „În dar aţi primit, în dar să daţi!”, se adresau cei doi doctori atunci când însănătoşeau bolnavi.
Cei doi Sfinţi sunt protectorii unor aşe-zăminte medicale.
Evanghelia de duminică„Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr”
În a XXII-a Du-minică după Ru -salii vom afla în bi serici - la Sfânta Li turghie - sen-sul unei pildei de maxi mă actualitate. Cea a „Bogatului ne milostiv şi a să-racului Lazăr”. Tre-buie să deschidem Evanghelia după Luca pericopa 16 (19-31) şi Epistola Galateni (6, 11-18).
De Sărbătoarea „Sfântului Dimitrie cel Nou”, Ocrotitorul Bucureştilor, s-au adunat „pe Colina Bucuriei” din Capitală creştini din toate zările pămân-tului românesc, strămoşesc şi creştinesc. Anul acesta, alături de Moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, Ocrotitorii Catedralei Patriarhale au binecuvântat întreaga sufla-re a Bisericii Ortodoxe Române Însuşi Mântuitorul. O părticică din Lemnul Sfintei Cruci a fost adusă (la Bucureşti) spre închi-nare de la Mănăstirea “Panaghia Ikosifinissa” din Eparhia de Drama - Grecia, însoţită fiind de Ierarhul locului Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Pavlos.
Ne-a ajutat Dumnezeu să ajungem şi-n acest an în Dealul Patriarhiei, în ziua Sfântului nos-tru dunărean - Sfântul Iachint de Vicina, primul Mitropolit al Ţării Româneşti (1359-1372). Încă de la primele ore ale dimineţii, mii de pelerini au format un şir care se prelungea din minut în minut. Spre deosebire de zilele ploioase şi capricioase de dinainte, pen-
ultima zi a Sărbătorii „Sfântului Dimitrie cel Nou” a fost mai blân-dă, încă din dimineaţa zilei de joi, soarele arătându-şi razele care ne-au mângâiat pe parcursul întregii aşteptări până la întâlni-rea cu Sfinţii. Am intrat în rândul creştinilor ce formau din trupu-rile lor o Catedrală vie pe rosti-rea Rugăciunii Domneşti - „Tatăl nostru”. Ne-am împărtăşit apoi din rugăciunea Sfintei Liturghii, transmisă pelerinilor pe un ecran imens de Televiziunea „Trinitas” a Patriarhiei Ortodoxe Române. Momentele au continuat cu vi-zionarea şi ascultarea lucrărilor Şedinţei solemne a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care anul acesta a mar-cat importanţa Crezului Ortodox şi a Autocefaliei Româneşti în viaţa noastră. Întreaga Adunare Sinodală a fost sub patronajul Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel şi în prezenţa Sanctităţii Sale Bartolomeu - Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, care ne-a bucurat cu binecuvân-tarea. Dintre înalţii oaspeţi nu lip-sea delegaţia Bisericii din Grecia, cea care ne-a adus şi în acest an
În Anul Crezului Ortodox, pelerini pe „Colina Bucuriei”
Catedrala vie din Dealul Patriarhiei
[ Credinţa - cea care ne ridică din neputinţele omeneşti
un dar de preţ: o părticică din lemnul Sfintei Cruci.
Bucuria de a fi creştin
Lângă mine, o creştină tână-ră care purta foarte multe ba-gaje. Semn că vine de departe, iar intuiţia nu a dat greş… „Am venit din Mureş împreună cu
”Credinţa - cea mai mare bucurie”
Pe Aurora Matei, în vârstă de 40 de ani, am cunoscut-o după ce ne-am închinat la Racla cu Sfintele Odoare, după ce am primit binecuvântarea Sfinţilor şi florile organizatorilor. „Ce e credinţa pentru mine? E cea mai mare bucurie”, ne-a mărtu-risit creştina despre care aflăm că e gălăţeancă din apropierea Tecuciului, din localitatea Poiana. „Sunt căsătorită în Bucureşti şi nu puteam trece peste această sărbătoare, fără să vin la Sfântul Dimitrie cel Nou să-l văd şi să ne vadă... Dumnezeu. Am patru co-pii şi am venit să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru darul de viaţă pe care ni-l aduce din preaplinul Lui în tot ceasul.
Credinţa e totul pentru mine, biruie în cele rele şi ne ridică din orice necaz, mai ales când cădem la pământ. Crucea lui Hristos este martora pătimirilor, Răstignirii şi Învierii lui Hristos. Crucea este centrul universului, este puntea dintre cer şi pământ care ne ridică atunci când ne prăbuşim din pricina necazurilor şi a nevoilor de peste zi…”
”Calculele” lui... Dumnezeu
„Mi-am dorit să ajung la Bucureşti din tot sufletul, deşi nu se întrevedea nicio şansă, eu fiind profesoară (de matema-tică) la un liceu din Galaţi, ne-a spus domnişoara Carmen C., în vârstă de 30 de ani. Numai că, anunţându-se grevă, m-am trezit cu noaptea în cap şi am pornit cu primul tren înspre Bucureşti, astfel că la ora 9.30 eram deja în şirul pelerinilor. M-a ajutat Dumnezeu ca în trei ore şi jumătate să sărut lemnul Sfintei Cruci pe care S-a Răstignit Mântuitorul.
Pentru noi e greu să mer-gem în pelerinaj în Ţara Sfântă sau în Grecia, dar e o cinste şi o binecuvântare să vină Sfinţii lui Dumnezeu Acasă la noi, iar noi trebuie să le ieşim în întâm-pinare. De fapt, când venim la Biserică, Dumnezeu şi Sfinţii ies ei în preîntâmpinarea noastră, dar pentru acest fapt e nevoie de credinţă. Fără credinţă, rezu-mându-ne doar la latura raţiona-lă, nu ne putem simţi împliniţi. Eu am înţeles că e nevoie de cre-dinţă în vremea facultăţii pe care
Mărturii de suflet
Crucea - punte între cer şi pământ
Aleşi oaspeţi la Tecuci şi...Sfinţii care ne leagă în credinţă
Multe au fost bucuriile pe care le-au adunat creştinii la Sărbătoarea de la Tecuci, de duminică, 24 octombrie, unde a fost sfinţită pictura în stil neo-bizantin, realizată de pictorul Gheorghe Răducanu. Sfântul locaş are hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar din acest an Arhiereul locu-lui, Înalt Prea Sfinţitul Casian, a luat ca al doilea Ocrotitor un Sfânt al Dunării de Jos, pe Sfântul Iachint de Vicina, pe care îl prăznuim în 28 octom-brie. Cum Dunărea de Jos este de-o parte şi de alta a bătrânu-lui fluviu, era firesc ca între ale-şii oaspeţi să se numere Prea Sfinţitul Visarion, Episcopul de Tulcea. Care, vorbind despre acest sfânt locaş ca despre „un Sion” al Tecuciului, a adresat un frumos cuvânt pelerinilor aflaţi pe esplanada Catedralei din Tecuci... „Această zi pe care Domnul a făcut-o este o zi de înălţare sufletească, a spus Prea Sfinţitul Părinte Visarion al Tulcii. Ne-am bucurat îm-preună de atâtea ori, pentru că avem o istorie împreună, iar unul dintre Sfinţii care ne leagă este Sfântul Iachint de Vicina, fost Mitropolit în pă-mântul Dunării de Jos, care mai apoi a unit în credinţă ro-mânii aşezaţi la Gurile Dunării cu cei din Ţara Românească, fiind primul Mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1359-1372. A păstorit în momente tulburi pentru creştinii din pământul românesc. Semn că Dunărea - Iordanul nostru, al românilor - este cea care uneşte eparhiile, nu le desparte.”
Prea Sfinţitul Visarion a adus în atenţie lucrarea sfân-tă şi durabilă a înaintaşilor din scaunul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, o vreme unită cu cea a Tomisului, între aceştia Prea Sfinţitul Chesarie Păunescu, Episcopul care a sfinţit Catedrala din Tecuci, în 1969. Despre acest Vlădică, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian a spus: „Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dat şansa să sărutăm cu ochii credinţei lu-crarea sfinţită la vremuri tul-buri, în 1969, de Prea Sfinţitul Chesarie Păunescu, care ştiu că-i Sfânt. Într-o zi va fi trecut în calendar...”
Mereu prezent la manifes-tările de suflet ale Eparhiei Dunării de Jos - ca unul de-al locului a fost şi de această dată Prea Sfinţitul Corneliu, Episcop al Huşilor, care a apreciat lucra-rea de la Dunărea de Jos şi a aşezat cuvinte alese în inimile pelerinilor veniţi la resfinţirea Catedralei din Tecuci „să se îmbrace cu lumina cea nouă a Duhului”.
Rugăciunea de demult
„Să înălţăm rugăciunea de demult în această epar-hie străveche, fiindcă Hristos Răstignit şi Înviat este Cel care a biruit puterea răului, a spus Prea Sfinţitul Părinte Corneliu. Fiindcă mai puternică decât moartea este Viaţa; mai puter-nic decât răul este Binele. Aici am adunat har peste har şi bi-necuvântare din binecuvânta-rea Părintelui Luminilor”.
Un alt oaspete şi martor al manifestărilor de la Dunărea de Jos, prezent la mai toate manifestările din ultimii două-zeci de ani a fost părintele pro-fesor dr. Nicolae D. Necula, pro-fesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. „De câte ori ajung la Galaţi, mă încarc sufleteşte când văd evlavia şi credinţa pelerinilor din această parte de ţară. Aţi fost o Biserică rugătoare care aţi dat răspunsuri la strană în-tr-o deplină armonie, iar pen-tru credinţa Dumneavoastră, Dumnezeu v-a răsplătit cu mângâiere de la Sfinţi şi cu ra-zele soarelui, deşi dimineaţă întregul oraş era sub un nor greu de ceaţă.”
Mulţi au fost oaspeţii care au poposit în Casa Domnului la Sărbătoarea de la Tecuci, mulţi au fost şi localnicii care s-au bucurat de sărbătoarea lor.
Foto: V. CaburganÎnalţi oaspeţi
la Tecuci
am făcut-o la Galaţi, perioadă în care am participat la manifestă-rile ASCOR. Credinţa dă roade în viaţa noastră, doar dacă vom înţelege că nu trebuie să fim creştini de suprafaţă. Unii dintre noi suntem creştini doar când ne doare ceva, când avem un necaz sau avem nevoie de ceva material. Şi atunci dăm fuga la Dumnezeu; nu e rău, dar trebuie să înţelegem că Dumnezeu e cel care ne are permanent în pază şi noi trebuie să-L purtăm mereu în inimă...”
Străzile Bucureştilor - o cărare a Sfinţilor
Mulţi au fost pelerinii care au invadat străzile Capitalei. Români din Ardeal, din Moldova şi Muntenia au transformat stră-zile Bucureştiului în cărări ale Sfinţilor. Fiindcă, de îndată ce s-au închinat la Sfintele Odoare,
după ce au intrat să se sfinţească în Sfânta Catedrală Patriarhală, „Mama tuturor românilor”, adu-când un semn de recunoştinţă celor patru Patriarhi care odih-nesc în acest loc, şiruri, şiruri, pelerinii şi-au îndreptat paşii la bisericile şi mănăstirile din jur. I-am reîntâlnit pe unii la Biserica „Sfântului Spiridon”, cu statut de paraclis patriarhal, unde sunt Moaştele acestui sfânt Făcător de Minuni. Şi unde odihneş-te, din anul 1977, Prea Fericitul Patriarh Justinian. Am vă-zut mu l ţ i creştini din ţară şi la Biserica „Sfânta Ecaterina”, a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, unde odihnesc „Moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur”. Mare aglomeraţie a fost zilele acestea şi la Biserica „Radu Vodă” din Bucureşti, unde pelerinii sunt binecuvântaţi de Moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul, nefiind uitată nici Mănăstirea
smeritului Antim Ivireanul...Zilele din urmă, ordinea năs-
cută din credinţă a domnit în Dealul Patriarhiei, atât în rândul pelerinilor sosiţi din toate părţile României, cât şi în cel al lucrăto-rilor de la Ordine, Crucea Roşie, Pompieri. Nimic din imaginea aceea a românului revoltat, transmisă de unele televiziuni, nu am întâlnit în Bucureşti.
Şi-au făcut din plin simţită prezenţa, inclusiv în ziua pe-lerinajului nostru, creştinii din Comitetul de organizare al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care au distribuit hrană pentru suflet, oferind fiecărui pelerin ediţia Ziarului „Lumina” din 28 octom-brie, dar şi textele „Simbolului de Credinţă” şi al Rugăciunii Domneşti… Mai spre amiază au dăruit şi hrană pentru trup - pa-chete de alimente şi ceai cald, daruri bine primite de pelerinii veniţi de la drum lung, dar şi din Bucureşti.
***
Îndemn patriarhal:”Creştinul - mărturisitor şi nu confuz în credinţă”
În contextul Şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 28 octombrie 2010, Prea Feri-citul Părinte Patriarh Daniel a subliniat necesitatea ca toţi fiii Bisericii să devină şi adevăraţi mărturisitori ai Crezului Orto-dox: “Este nevoie, pe de o parte, să apărăm credinţa într-o lume care devine din ce în ce mai mult o lume a necredinţei, iar pe de altă parte, cu discernământ să distingem între dreapta credinţă şi credinţele false sau curentele religioase sincretiste. Dreapta credinţă este adesea înlocuită cu o credinţă difuză şi confuză, în care este amestecată credinţa cu superstiţia şi amestecate diferite opinii religioase între ele sub pretextul unei religii universale, acceptate de toată lumea”.
Foto: M. Stanciu
Peste o săptămânăSâmbăta morţilor
Sâmbăta ce vine este Sâmbăta mor-ţilor, o zi echivalen-tă cu Moşii de iarnă sau de vară. Potrivit tradiţiei şi credin-ţei Bisericii noastre, este un moment prielnic de a ne cin-sti înaintaşii, bunicii, moşii şi strămoşii noştri.
Lacrimă la mormintele Părinţilor noştri Patriarhi
Gălăţeanca Aurora Matei
Rugă şi închinare în Dealul Patriarhiei
mama mea, ne spune Elena, în vârstă de 43 de ani. După ce ple-căm de aici ne îndreptăm spre Mănăstirea Cernica, fiindcă vrem să fim vineri la citirea Sfântului Maslu. Mama e bolnavă şi vreau să se bucure de acest pelerinaj; eu nu-mi permit mereu să plec la distanţă aşa mare cu dânsa. Nu ne-a speriat frigul din zilele
trecute, fiindcă ştiu că întot-deauna Dumnezeu îi are în grijă pe cei credincioşi. Am venit să ne închinăm Sfintei Cruci, fiindcă Crucea Mântuitorului e cea care ne scoate din întunericul vieţii, al acestei lumi prea omeneşti, prea pământeşti. Ori Crucea ne cheamă spre cele cereşti...”
îmi pare rău că voi lăsa/ singurătatea fără minecum am lăsat atâtea clipe/ paf şi cu burţile la gâts-au bucurat când au văzut/ cum încolţeşte din stamineşi din pistiluri numai vlagă/ de timp frumos de timp urât
eram un singur fără rost/ cătam o clipă oarecareşi am găsit o mătăciune/ la gardul plin cu cătinişam stat cu ea pân-a trecut/ soare-apune-şi-răsareşi ne-am trezit braţe în braţe/ cu nemurirea pe furiş
ea nu ştia eu nu ştiam/ cum face inima la valecum face inima când pierde/ din sângerosul ei câştigne-am dus pe dealuri să aflăm/ din orizonturi catedralecum ne numim singurătate/ cum suntem totul şi nimic
era să uit ce vreau să spun/ eu te salut singurătateîţi las ce ţi-a plăcut la mine/ frumos urât urât frumoso mătăciune fără rost/ cu flori şi frunze crenelatemă duc să caut alte clipe/ pe sus pe jos pe sus pe jos.
Din colecţia ”Cele mai frumoase poezii de dragoste”
Era să uit ce vreau să spun(cum face inima la vale)
Noua sală de spectacole de la Casa de Cultură a Sindicatelor va fi gata cel mai devreme în pri-măvara anului viitor. Aflată de mai bine de trei ani în reparaţii capitale, cel mai încăpător spaţiu pentru spectacole din Galaţi are în continuare cortina trasă din cauza crizei financiare. Potrivit directorului instituţiei, Octavian Manole, sala este reabilitată în proporţie de 75 la sută, însă mai există o serie de lucrări de fă-cut, pentru care sunt necesare fonduri importante. „S-au făcut instalaţia termică, instalaţia PSI, instalaţia electrică, instalaţia protecţie PSI, instalaţii moderne de iluminat scena şi sala (orgă de lumini şi proiectoare), instalaţia de sunet. Mai avem de schimbat (deoarece au un grad avansat de uzură): scaunele din sala de spectacole, duşumeaua de la scenă, rampa de la scenă, pano-taj şi lambriu special pentru pe-reţi, grup sanitar pentru sală cu toate dotările necesare, rampă şi grup sanitar special pentru per-soanele cu dizabilităţi, mochetă pentru sală, garnituri pentru sce-nă, uşi de acces la sală şi multe
altele. Pentru înlocuirea acestor instalaţii şi a celorlalte obiecte aferente sălii sunt necesare fon-duri foarte mari, greu de obţinut. Cu toate greutăţile pe care le-am întâmpinat şi le întâmpinăm în continuare am reuşit să realizăm mai mult de 75 la sută din între-gul proiect de reabilitare a sălii şi sperăm în finalizarea acestuia în cât mai scurt timp posibil”, a explicat directorul Octavian Manole.
Criza a oprit lucrările
Motivul întârzierilor este, bi-neînţeles, criza financiară. „Când s-a demarat proiectul de repa-raţie capitală a sălii noastre de spectacole, economia României funcţiona în toate sectoarele destul de bine, dar la scurt timp ţara noastră a intrat şi ea în criză, lucru care s-a răsfrânt şi asupra noastră. Să nu uităm că această instituţie nu primeşte niciun ban de la stat şi nici subvenţii, ci su-pravieţuieşte din fonduri proprii, regimul ei fiind de autofinanţa-re. Investiţia iniţială a fost foarte mare, însă nimeni nu a putut lua
în calcul criza economică. Cu toa-te aceste greutăţi am continuat reparaţiile împreună cu echipa şi asociatul nostru de încredere, Grupul de Firme «Galmopan», şi, desigur, ne străduim să fina-lizăm cât mai repede lucrarea. Estimăm ca sala să fie funcţio-nală în primăvara lui 2011”, a mai spus directorul Casei de Cultură a Sindicatelor.
Până în prezent Grupul de Firme Galmopan, asociat al Casei de Cultură, a investit 1,6 milioane de lei, la care se adau-gă 100.000 de lei investiţi de Casa de Cultură a Sindicatelor. Potrivit estimărilor conducerii, pentru darea în folosinţă a între-gii structuri ar mai fi nevoie de aproximativ 360.000 de lei. „Sala va avea un număr de 550 de lo-
curi (cea mai mare din Galaţi, n.r.), confortul spectatorului va fi maxim, sala va avea scaune de tip fotoliu, instalaţii de aer condi-ţionat pentru vară şi de căldură pentru iarnă, lumini şi sunet ul-tramoderne. De asemenea, sala va putea fi adaptată şi pentru proiecţii cinematografice tip 3D şi multe altele”, a mai spus direc-torul Octavian Manole.
Cum devine satul capitalăIon Zimbru, cetăţean. De onoare!] Cine n-are poet, să-şi cumpere!
Poetul Ion Zimbru e din Galaţi, căci aici scrie el, la „Viaţa liberă”, aici trăieşte, aici citeşte, la ce-naclul „Noduri şi Semne”;
când citeşte… De loc, e din satul Zimbru, care şi-a luat numele de la poet. Ba nu, e exact pe dos, căci şi Ion şi Zimbru sunt nume conspirative – pseudonim poetesc, luat din dragoste de satul natal. Nu vă spunem nu-mele adevărat – şi poetul l-a uitat, numai Fiscul şi Dumnezeu îl mai ţin min-te… Sătucul cu doar câte-va case, doar cât îi trebu-ie copilului născut acolo să aibă ceva perspectivă europeană, face parte din comuna Bălăbăneşti. Acum, devenind capitală culturală de judeţ prin gestul de a-i recompen-sa pe oamenii de seamă gălăţeni, comuna l-a în-globat definitiv pe poet în averea ei i/mobilă: tocmai l-a ridicat în rang de Cetăţean de Onoare al comunei. Pe diploma oferită de Consiliul Local Bălăbăneşti, semnată de primarul Dorin Codreanu, scrie şi motivul: „Pentru merite deosebite în ac-ţiunea de promovare în lume a identităţii satului Bălăbăneşti”. De fapt, Ion Zimbru promovează Galaţiul (iată, de curând a fost rugat să trimită po-ezii în Liban!), dar comu-na este în judeţul Galaţi şi nu se poate evita… Intelectualii satului se bucură atunci când, mai la fiecare sfârşit de săptă-mână, îşi primesc poetul. Galaţiul are multe cartie-re, cu poeţii lor mai buni sau mai răi, Bălăbăneştiul, aşezare pomenită în 1460 de Vodă Ştefan, comună care a dat ţării oameni de seamă, are un singur poet, dar acesta este marcă înregistrată.
Victor CilincăFoto: Sorin Pană
Între 28 octombrie şi 8 noiem-brie 2010, vocea gălăţencei Maria Cristina Crăciun se va auzi la Oslo, în Norvegia. Mica-mare artistă este cap de afiş în cel puţin trei întâlniri de simţire românească, ocazii cu care Maria va cânta în faţa româ-nilor - norvegieni, dar şi a localni-cilor din „Ţara Soarelui de la miezul nopţii”, cum mai este cunoscută Norvegia.
Organizatoarea acestei depla-sări este Ambasada României la Oslo şi ne face plăcere să constatăm că avem români adevăraţi, avem copii talentaţi şi unici, prin care pu-tem convinge lumea că în România trăiesc oameni frumoşi la suflet şi la chip. Prezenţa Mariei la Oslo este pregătită de domnul Cristian Istrate, ambasadorul României în Norvegia, dar şi de doamna consul Valeria Toma.
La Oslo, Maria va cânta în Biserica Ortodoxă a românilor din
Oslo, dar şi la Biserica „Betel”, de asemenea, a comunităţii româneşti. Domnişoara Daniela Matei, o româncă stabi-lită la Oslo cu mai puţin de doi ani în urmă, este inima acestei manifes-tări de suflet românesc.
Ne face plăcere să reamintim că gălăţean-ca noastră a obţinut, în ultimii doi-trei ani, în jur de 40 de premii na-ţionale şi internaţionale, ultimele fiind de referin-ţă: locul III la Concursul „San Remo-Junior” din Italia, susţinut între 20 şi 27 aprilie 2010. Maria a adus la Galaţi şi în România Trofeul Festivalului Con curs „Slaviansky Bazaar”, din Belarus, şi pe cel din Republica Moldova, de la Festivalul „Două inimi gemene” (Chişinău), ambele desfăşurate în 2009.
În această vară, Maria Crăciun a revenit la Galaţi cu Locul I de la Festivalul „Mamaia Copiilor” (la a II-a cate-gorie de vârstă) şi a obţi-
nut „Cerbul de Argint” la Festivalul - Concurs „Cerbul Copiilor”, găzduit la Bucureşti şi organizat de compo-zitorul Dan Dimitriu.
Maria Cristina Crăciun are zece ani şi este elevă a Liceului de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galaţi; se pre-găteşte cu doamna profesoară Aurelia Vaida, o gălăţeancă stabilită la Focşani. Pe drumul ei presărat cu cântec are alături adevăraţi români: compozitorul Nicolae Caragia, cre-atoarea Dana Doroftei. Îi veghează paşii din ceruri Dumnezeu şi poe-tul Grigore Vieru ale cărui versuri Maria le-a purtat adeseori în cân-tecul ei, le-a interpretat cu sensi-bilitate.
Îi dorim succes Mariei! Cu sigu-ranţă la revenirea acasă vom afla şi noi mai multe despre dorul româ-nilor plecaţi să lucreze în Norvegia, cea mai nordică regiune locuită.
Maria Stanciu
O româncă în „Ţara Soarelui de la miezul nopţii”
Maria Cristina Crăciun va cânta la Oslo
] Organizatoarea întâlnirilor este
Ambasada României în Norvegia
Numărul 8 al revistei „Axis Libri”De la Aristizza Romanescu la Rembrandt
Revista trimestrială „Axis Libri” a Bibliotecii „V. A. Urechia” îşi deschide numărul 8 cu un autograf al lui Mircea Cărtărescu, cu câteva decla-raţii ale scriitorului, prezent la Galaţi, iar, în contraponde-re, cu editorialul directorului Zanfir Ilie, cu un titlu în ton: „De ce iubim cărţile?”. Urmează setul obişnuit de articole de specialitate, realizate de per-sonalul bibliotecii, tratându-se teme de primă importanţă, atât pentru bibliotecari cât şi pentru publicul larg. La „Din istoria bibliotecii”, Valentina Oneţ scrie despre „Donaţia actriţei Aristizza Romanescu”, iar la tema „Crizele şi bibliote-cile publice”, Sergiu Găbureac vine cu partea a treia. Revista îi acordă trei pagini academi-cianului Mihai Cimpoi, preşe-dintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru exegeza „Obsesia lui Unu şi a Unităţii”, dedicată operei poe-tice a lui Viorel Dinescu şi două pagini lui Ghiţă Nazare, pen-tru un interviu cu Constantin Vremuleţ, la împlinirea vâr-stei de 70 de ani. „Constantin Mălinaş – un prieten neuitat al românilor sud-basara-beni” este articolul lui Vadim Bacinschi, din Odesa. Despre „Zile minunate cu scriitoa-rea Nora Iuga” scrie Angela Baciu, iar Virginia-Camelia Bobaru semnează „Ioan Alexandru, poetul, mentorul, cetăţeanul”. Sunt publicate poeme de Aurel M. Buricea, Peter Schrager (Germania), Andrei P. Velea, Sterian Vicol şi o proză cu Grid Modorcea. Profesorul Antohe Chirvăsuţă scrie despre „Comemorarea scriitorului Ion Chiric, acasă, la şcoala din Gohor”, iar Eugen Holban studiul „Caloianul şi Paparuda”. Ivan Ivlampie în „Dicţionarul enciclopedic de expresii celebre”, de Teodor Parapiru, Cătălin Enică în „Coloanele spirituale ale ce-tăţii”, de Ghiţă Nazare, A. G. Secară în „Frumoasele străine”, de Mircea Cărtărescu, Viorel Ştefănescu în „Între stânga şi dreapta”, de Cătălin Negoiţă şi Dorina Bălan, în „Trandafirul galben”, de Nicolae-Paul Mihail, caută esenţele în cro-nicile celor mai noi şi impor-tante cărţi. Avem şi artă plas-tică – „Rembrandt şi metafora luminii”, de Liliana Negoescu Jorică. Revista, prin complexi-tatea abordărilor, se constituie într-o veritabilă cronică a verii culturale gălăţene.
Ion Manea
Când poetul cetăţean lasă pana, pune mâna
şi la dig, să oprească apele
Dunării...
AstăziÎncepe Festivalul Naţional de Teatru
Festivalul Naţional de Teatru (FNT) se va desfăşura între 30 octombrie şi 7 noiembrie şi va cuprinde spectacole invitate din străinătate, dar şi cele mai bune reprezentaţii de la teatrele din România. Anul acesta, faţă de ediţiile trecute, spectacolele independente nu vor mai fi prezentate separat, ci în cadrul selecţiei naţionale “Spectacole româneşti de top”. Festivalul va mai include, ca şi anii trecuţi, lansări de carte şi dezbateri.
M.Z. (Mediafax)
Concert în CapitalăYann revine în România
Artistul francez Yann Tiersen, cunoscut publicului pentru compoziţiile sale din filmele “Amelie/ Le Fabuleux Destin d’Amélie Poulain” şi “Good Bye, Lenin”, revine în România pentru a susţine un concert în Bucureşti, pe 9 decembrie, au informat organizatorii evenimentului, Artmania. Concertul face parte din turneul european de promovare a celui mai recent album, intitulat “Dust Lane”. Tiersen a mai concertat la Bucureşti în 2003 şi 2009.
M.Z. (Mediafax)
Deocamdată, la sală încă se lucrează
Sala Casei de Cultură a Sindicatelor va fi gata abia la anul
Criza a întârziat modernizarea
[ Noua sală va fi dotată după cele mai înalte standarde şi va putea găzdui inclusiv proiecţii cinematograficeMarius Ţ[email protected]
Pe strada Bălcescu nr. 17 există o clădire cu etaj, la parterul căreia se află trei spaţii comerciale. Cele trei spaţii au fost cumpărate în anul 2005 de proprietarele firme-lor care îşi au acolo sediile. „Am cumpărat de la Primărie, am dat pe fiecare spaţiu câte un miliard de lei vechi şi când am cumpărat ni s-a spus că imobilul nu este revendicat. Acum s-a trezit unul, a apărut aşa, peste noapte, ca mătuşa Tamara, cu acte fabricate cred, că a fost a lui casa şi o reven-dică. Şi uite-aşa am ajuns să ne judecăm, după ce am cumpărat de bună-credinţă spaţiile!”, ne-au spus în cor femeile.
Mai nou, acestea sunt chema-te în instanţă de moştenitorul clădirii, Michael Davidson, care cere anularea actelor de vânza-re-cumpărare. „Am câştigat la Judecătoria Galaţi, dar au atacat sentinţa la Tribunal. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă până la urmă. Acest moştenitor a mai dat în judecată şi Primăria, dar, conform sentinţei judecătoreşti, a pierdut. Instanţa spune că domnul Davidson nu a depus în termen cererea de retrocedare. Cu toate acestea, Davidson a fost pus în posesie pe etajul întâi al clădirii”.
Ce spune Primăria?
Am luat legătura cu servi-ciul Revendicări din Primăria Galaţi pentru a încerca să lămu-rim situaţia. „Domnul Michael Davidson a depus o notificare în 2001, având ca obiect retroce-darea imobilelor situate în Galaţi pe străzile Mavramol, Tecuci, Română şi Braşoveni, fără a fi in-dicate şi numerele poştale. În cu-prinsul acestei notificări, revendi-catorul a menţionat faptul că nu cunoaşte cine este deţinătorul actual al acestor clădiri şi a pre-cizat în mod expres că îşi rezervă dreptul de a depune dovezile referitoare la modul de preluare pe măsura obţinerii informaţi-
ilor de la Arhivele Naţionale. În 2003, domnul Davidson a de-pus, în sprijinul cererii sale, patru contracte de vânzare-cumpărare printre care se regăseşte şi cel privitor la imobilul indicat iniţial sub denumirea veche a străzii, respectiv Mavramol, devenită ulterior G-ral Berthelot şi apoi N. Bălcescu”, ne-a explicat domnul Maricel Gurzu.
La judecată...
Michael Davidson a depus în 2007, la Tribunalul Galaţi, o ac-ţiune împotriva Primăriei, prin care cerea restituirea imobilului din Bălcescu nr. 17, în baza Legii 10/2001. După analizarea tutu-ror actelor depuse de reclamant la dosar, judecătorii au decis că Michael Davidson nu a depus în termen cererea de retrocedare. Astfel, prin sentinţa 58, magistra-ţii au respins acţiunea şi, au decis că Davidson nu are niciun temei legal să ceară clădirea în cauză. Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Galaţi, dar în septembrie 2008 procesul a fost suspendat. „Michael Davidson a ales să îşi
rezolve problema pe cale admi-nistrativă. Noi l-am pus în posesie pentru etajul clădirii, urmând să se rezolve şi problema parterului”, spune domnul Gurzu. Interesant este faptul că atunci calea admi-nistrativă a părut mai simplă de-cât cea din justiţie. Adică, oameni suntem şi ne înţelegem.
Problema parterului, după cum susţine domnul Gurzu, se va rezolva în instanţă, acolo unde este un proces pe rol.
A cui e vina?
Problema retrocedării a fost cumva lămurită: s-a depus în ter-men cererea de retrocedare, aşa că omul a intrat în posesia etajului clădirii. Cum rămâne cu parterul? Cele trei spaţii au fost cumpărate în 2005, când un funcţionar din Primărie a spus că imobilul nu este revendicat. „În condiţiile în care la dosar nu exista o corespondenţă de număr poştal, Comisia de ana-liză a notificărilor nu avea cum să solicite, la momentul respectiv, Direcţiei Economice din cadrul Primăriei, fişa mijlocului fix pri-vind acel imobil pe care îl aveam
în patrimoniu”, se explică într-o notificare trimisă de Primărie că-tre Prefectură.
Adică, în 2005, când spaţiile au fost cumpărate nu se făcuse încă legătura dintre imobilul re-vendicat şi cel aflat în discuţie. După doi ani de la depunerea actelor la dosar, Primăria Galaţi a vândut nişte spaţii doar pen-tru că pe documente erau trecu-te două denumiri diferite, care făceau referire la una şi aceeaşi stradă. „A fost o greşeală din partea unui funcţionar. Dar nici doamnele care au cumpărat nu s-au interesat pe cont propriu să vadă dacă acel imobil este sau nu revendicat. Nu şi-au dat inte-resul, aşa că nu putem da vina numai pe Primărie. Se întâmplă să se facă şi greşeli, dar asta e. Aşteptăm să vedem ce deci-de instanţa şi apoi vom vedea cum rezolvăm problema. Dacă instanţa decide că se anulează actele de vânzare-cumpărare, atunci îi vom retroceda dom-nului Davidson şi parterul, dacă nu îi vom da despăgubiri pentru acea parte din clădire”, explică Maricel Gurzu.
Cumpărătoareleîşi pot recupera banii
Şi cu doamnele care au fă-cut împrumut la bancă pentru a cumpăra spaţiile cum rămâne? Răspunsul vine tot de la domul Gurzu: „Ele pot veni şi acum să depună cerere să îşi recupereze banii, eventual şi cu dobândă. Dar, ca să le putem da banii, tre-buie să depună cerere şi să se anuleze acele acte de vânzare-cumpărare. La fel, dacă pierd în instanţă, trebuie să depună ce-rere şi li se vor da, cu siguranţă, banii”.
Rămâne aşadar ca instanţa de judecată să se pronunţe şi apoi să se rezolve, într-un fel sau altul, situ-aţia celor care au cumpărat la par-ter. Dar, cum rămâne cu faptul că imobilul a fost „înzestrat” mai nou cu bulină roşie? Adică este propus spre demolare. „Păi, aşteptăm să se lămurească situaţia din justiţie şi, apoi, proprietarul trebuie să îşi facă singur consolidarea clădirii. Ştim că la etaj sunt nişte chiriaşi (n.r. foştii chiriaşi ai Primăriei, actualmente ai domului Davidson), care au de-vastat locul, dar, acum, domnul Davidson trebuie să decidă dacă va consolida sau va dărâma. La fel se va întâmpla şi la parter”, conchi-de Maricel Gurzu.
Va plăti totuşi cineva pentru încurcătura creată? Se pare că ni-meni, pentru că „se întâmplă şi greşeli”. Pentru care plătesc oa-meni nevinovaţi. Care nu iau leafă de la Primărie pentru a ţine ordine în hârtii. Şi nici nu trebuie să verifi-ce ce clădiri sunt retrocedate sau nu. Cineva primeşte salariu pentru treaba asta din 2001 încoace. Ca să nu mai amintim că o hotârâre judecătorească spune că domnul Davidson n-a depus cererea în termen iar Primăria, generoasă, spune altceva. Şi retrocedează clădirea, după care îi pune şi bu-lină roşie ca să fie tacâmul com-plet.
Între timp, trei femei sunt purta-te pe drumuri fără a avea altă vină în afară de aceea că au fost de bu-nă-credinţă.
Avem rezultatele finale ale concursului organizat de UZEAR - “SUV-ul Anului 2011 în România”. Câştigător detaşat, cu 133 de puncte, este SUV-ul Dacia Duster, urmat de BMW X3, cu 67 de puncte şi Kia Sportage, cu 62 de puncte. Rezultatele comple-te, precum şi notele acordate de membrii juriului le puteţi găsi pe www.suvulanului.ro.
Cum era de aşteptat, având în vedere problemele financia-re actuale, câştigătorul acestui concurs este şi cel mai ieftin dintre toţi concurenţii. Trebuie
să precizăm că Dacia Duster este un SUV foarte ieftin în varianta 2WD, pentru că ver-siunea cu tracţiune integrală depăşeşte 15.000 de euro. Ei bine, nu cred că Dacia Duster în varianta cu tracţiune doar pe două roţi poate fi numită SUV, neavând nici măcar veleitate de offroader mai mare decât Dacia Logan. Totuşi, chiar şi la preţul de 15.000 de euro este mult mai ieftină decât orice poate ofe-ri concurenţa. Nu mai luaţi de bun ce auziţi în reclamele de la televizor, preţul real este chiar
şi de două ori mai mare decât cel prezentat în campaniile de publicitate care nu includ TVA, taxa de mediu, dar includ trei prime de casare (numai de aici rezultă un preţ cu 2.700 de euro mai mic). Însă nu numai preţul, ci şi design-ul foarte reuşit al Daciei Duster poate motiva titlul obţinut de aceasta în concursul SUV-ul Anului.
Pe locul doi dar la celălalt capăt pe scara accesibilităţii se află BMW-ul X3, mult mai scump, dar cu un nivel de echi-pare standard care depăşeşte dorinţele celor mai exigenţi clienţi. Bineînţeles, nu tre-buie să trecem uşor cu vede-rea peste faptul că scrie BMW pe el şi de ceva timp încoace asta înseamnă calitate şi fiabi-litate.
Kia Sportage ocupă locul al treilea şi este situat între pri-mele două la capitolul preţ, dar este în continuare prea scumpă faţă de Duster. Cea mai ieftină Kia Sportage 4x4 porneşte de la 21.000 de euro. De remarcat la acest model este designul futurist, faţă de mai conservatorul X3.
Vrăjitoare, spiriduşi, magici-eni ori sperietori de spirite rele, adică de minciună, încăpăţânare şi lene. Acestea au fost persona-jele de basm care au împânzit, ieri, Grădiniţa Nr. 7 „Cristal” din Galaţi. Prichindeii de la fieca-re grupă s-au distrat ieri cum au ştiut ei mai bine, în spiritul Halloweenului, sărbătoarea de care se bucură micuţii de peste Ocean. Cu ajutorul doamnelor educatoare, ei au confecţionat dovleci din materiale naturale, au decorat casa bântuită, l-au
ajutat pe magician să găsească cartea cu vrăji şi, nu în ultimul rând, au dansat şi au cântat. Dacă au avut cel mai frumos costum, dacă au desenat cel mai frumos ori dacă au sculptat şi au decorat cel mai original dovleac, preşcolarii fost răsplătiţi cu di-plome. Totuşi, bomboanele şi plăcinta de dovleac împărţite de doamna directoare a Grădiniţei „Cristal”, Ilinca Tiron, au avut cea mai mare căutare printre copii.
C.S.Carp
Astăzi, la CNVAStart la Concursul de matematică „C. Calude”
Astăzi va debuta la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Con-cursul Interjudeţean de Matematică „Cristian Calude” pentru clasele VII-XII. Competiţia, ajun-să la a XI-a ediţie, va cu-prinde două probe: una individuală şi alta pe echipe. Proba individua-lă se va desfăşura astăzi, între orele 9.00-12.00. La ora 17.30 se vor depune eventualele contesta-ţii, iar la ora 19.30 se vor afişa rezultatele finale. Mâine, între 9.00-12.00, se va desfăşura proba pe echipe. „De fiecare dată proba pe echipe a fost transmisă live text pe internet la adresa www.mategl.com, acesta fiind singurul concurs de ma-tematică transmis live pe Internet. Practic, părinţii, colegii, cunoscuţii pot să stea acasă şi să urmă-rească ce face copilul la concurs”, ne explică şeful catedrei de matematică de la CNVA şi organiza-torul concursului, profe-sorul Romeo Zamfir. Tot mâine, la ora 13.00, a fost programată festivitatea de premiere. Marele pre-miu se va acorda pentru un singur elev şi va con-sta în 200 de euro şi o cupă. La premiul I se vor acorda 300 de lei, la pre-miul al II-lea - 200 de lei, iar la premiul al III-lea – 150 de lei.
R. A. P.
Săptămână plinăMaratonul excelenţei la Colegiul „Alecsandri”
O sărbătoare a exce-lenţei, asta înseamnă, pentru elevii şi profe-sorii şcolii, Săptămâna Colegiului Naţional „Va sile Alecsandri”, care tocmai se încheie. Dez baterile, concursurile, diverse alte activităţi, dar şi o impresi-onantă sesiune de comu-nicări ştiinţifice, cu zeci de lucrări la fiecare disciplină în parte, i-au ţinut cu sufle-tul la gură, deopotrivă, pe elevi şi pe cadrele lor di-dactice. Starea de R.E.M., pro şi contra clonării, na-notehnologii, armamente pe bază de ultrasunete, ecoturismul, dezastrul ecologic de la Lacul Aral, un concurs de programa-re, cu elevi invitaţi de la alte licee prestigioase din oraş, un altul, de spoturi publicitare, despre „enig-ma şi miracolul istoric al poporului român” sau despre Hitler şi redactarea lucrării „Mein Kampf”, ex-celente prelegeri în limbile engleză şi franceză, eseuri despre cultura şi civilizaţia latină, dramatizări literare, expoziţie de carte veche, concurs de bloguri, un dialog între femeie şi di-vinitate, acestea sunt doar câteva exemple din ce a fost Săptămâna Colegiului „Alecsandri”, un adevărat maraton ştiinţific.
Membrii catedrei de matematică vor avea şi weekendul plin: sâmbătă şi duminică, la liceu, are loc tradiţionalul Concurs interjudeţean „Cristian S. Calude” adresat pasionaţi-lor de matematică de cla-sele VII-XII. Ca urmare, ma-ratonul excelenţei conti-nuă, la „Vasile Alecsandri”, şi zilele acestea.
Cristina S. Carp
Inimi au bătut pentru inima Andreei] Ea are în continuare nevoie de bani
Săptămâna aceasta, pri-etenii Andreei Mihalcea de la Club Zodiar şi de la Casa de Cultură a Sindicatelor, alături de trupele „Crin Rock” şi „Snyper”, au or-ganizat un spectacol umanitar pentru Andreea Mihalcea – tânăra care are nevoie urgentă de un transplant de inimă.
„Foarte mulţi oameni au donat mai mult decât costul biletului la specta-col. S-au strâns aproape 3.300 de lei. Le mulţumesc tuturor celor care s-au im-plicat şi celor care au do-nat. Mulţumesc tuturor ce-lor care m-au ajutat”, ne-a spus Adrian Mihalcea, tatăl fetei.
Până în prezent, oameni cu suflet au donat în jur de 10.000 de euro. Cu toată generozitatea celor care au pus suflet pentru sal-varea fetei, suma este însă insuficientă. Transplantul costă în jur de 200.000 de euro.
Puteţi salva o viaţă do-nând atât cât vă lasă inima, pentru inima ei. La BRD, pe numele Adrian Mihalcea, au fost deschise conturile în lei RO41BRDE180SV59458311800 şi RO76BRDE180SV59458581800 în euro. Puteţi veni direct la casieria ziarului nostru şi menţionaţi că donaţi pentru Andreea Mihalcea. De asemenea, îl mai puteţi contacta pe tatăl ei la tele-fonul 0724517090.
R. A. P.
S-au aprobat banii de liceu3.465 de beneficiari gălăţeni
Ministerul Educaţiei a publicat pe site-ul său lista cu beneficiarii de anul acesta ai programului „Bani de liceu”. Dintre cele 3.568 de cereri depuse de gălăţeni au primit aprobare 3.465 de elevi. Elevii respec-tivi vor primi lunar, pe parcursul cursurilor, câte 180 de lei.
R. A. P.
Avem deja o victorieOţelul -mai tare ca CFR-ul la „interzişi”
200 de jandarmi, poliţişti şi poliţişti comunitari vor păzi meciul de sâmbătă, 30 octombrie, de la ora 15,00 dintre Oţelul Galaţi şi CFR Cluj, ce se va disputa pe sta-dionul “Oţelul” din Galaţi. Deocamdată, CFR-ul se „bu-cură” de patru suporteri clu-jeni interzişi, iar Oţelul - de cinci suporteri gălăţeni cu interdicţie de a mai intra pe stadioanele de fotbal.
Elena Parapiru
Strada BrăileiSă urlăm organizat
Gălăţeanul Ionuţ Panfile, de 18 ani, tulbura liniştea publică, pe strada Brăilei, loc în care băiatul găsise de cuviinţă să îşi spele rufele în public. Agentul comunitar l-a amendat cu 50 de lei.
Elena Parapiru
Pe Bălcescu 17
O clădire şi mai mulţi proprietari[ O stradă, trei denumiri, o încurcătură [ Primăria l-a pus în posesie pe fostul proprietar,
deşi instanţa a considerat cererea de retrocedare nedepusă în termen [ Tot Primăria a vândut parterul, pentru care, acum, ar da banii înapoi
Rezultate finale
Duster este SUV-ul anului
Când vine vorba de distracţie şi de dulciuri, cei mici nu dau înapoi
Halloween la Grădiniţa „Cristal”
Petrecere cu plăcintă de dovleac
ARH
IVA
"V.L
."
Sâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
10viaţa liberă
www.viata-libera.ro
Viaþ
a cajo
c]
Sp rt]
Sp rtviaþaviaþa
INFO SPORTItalia - Serbia 3-0,la masa verde
[ Comisia de Disciplină a UEFA a anunţat, ieri, că a acordat Italiei victoria cu scorul de 3-0 pentru meciul cu Serbia, din 12 octombrie, sus-pendat din cauza inci-dentelor create de fanii sârbi, cele două foruri na-ţionale fiind şi amendate. Potrivit Federaţiei Italiene de Fotbal, Serbia a primit o amendă de 120.000 de euro şi a fost sancţionată cu disputarea a două me-ciuri cu porţile închise, din care unul cu suspenda-re. Italia a fost amendată cu 100.000 de euro şi cu disputarea unui meci fără spectatori, sancţiunea fiind una cu suspendare (pe teren străin). De ase-menea, federaţia sârbă nu va mai putea să vândă bilete fanilor pentru me-ciurile din străinătate.
[ Echipa de handbal feminin Tomis Constanţa va disputa în deplasare primul meci cu Madeira Andebol, din turul trei al Cupei Cupelor, iar returul pe teren propriu, aşa cum se stabilise în urma trage-rii la sorţi. Cele două clu-buri au negociat ca ambe-le manşe să se dispute pe terenul uneia dintre echi-pe, din cauza distanţei foarte mari de străbătut, dar nu s-a ajuns la niciun acord. ‘’Noi am propus să se joace la Constanţa, urmând să asigurăm toa-te cheltuielile aferente deplasării echipei portu-gheze în România, însă ne-au comunicat că nu pot accepta oferta noas-tră. Nu am dorit nici noi să periclităm şansele de cali-ficare în faza următoare a competiţiei şi am refuzat, la rândul nostru, propu-nerea de a juca ambele meciuri în deplasare”, a declarat preşedintele lui Tomis, Gheorghe Slabu.
[ Remat Zalău, cam-pioana României la volei masculin, l-a transferat pe jucătorul maghiar Peter Nagy, care a evoluat ulti-ma dată la formaţia aus-triacă Hot Volley Viena, a anunţat site-ul oficial al grupării. ‘’Falsul’’ Nagy este al treilea maghiar transferat de Remat, după Andras Geiger şi Szabolcs Nemeth. Voleibalistul a mai evoluat în prima ligă din Italia, la Prisma Taranto, în liga a doua, la Canadiens Montava, dar şi timp de trei ani la cam-pioana Germaniei - VfB Friedrichshafen.
[ CSM Ştiinţa Baia Mare a surclasat formaţia cehă RC Ricany, cu scorul de 43-11 (31-8), în depla-sare, în ultimul meci din Grupa B a Cupa Europei Centrale şi de Est la rug-by. În faza play-off a com-petiţiei, alături de CSM Ştiinţa s-a calificat şi RCM Timişoara.
M. Chiriliuc
Ieri după-amiază, când l-am sunat pe Viorel Tănase, antre-norul FCM Dunărea Galaţi, auto-carul clubului se îndrepta spre Capitală.
„Ne aşteaptă un meci greu, chiar dacă Otopeniul se află pe locul al 14-lea în clasamentul Seriei I”, ne-a declarat tehnicianul gălăţeanul. „Acest lucru va trebui să ne mobilizeze. Mergem la vic-
torie. Aceasta este o victorie de şase puncte, care să ne pună la adăpost”, a mai completat Tase.
Dunărenii au încă unele in-disponibilităţi. Primii doi portari – Mindileac şi Posteucă – sunt accidentaţi, Velescu mai are de ispăşit două etape de suspenda-re. În aceste condiţii, pentru pos-tul de portar concurează cei doi tineri – Măstăcan şi Vlasie, iar în
câmp echipa nu va fi schimbată faţă de etapa trecută (n.n.: 2-2 cu Ceahlăul). De asemenea, va juca Enache, care a stat o etapă din cauza cumulului de cartona-şe galbene. În rest, toţi jucătorii sunt la punct cu pregătirile.
Meciul se va disputa pe te-renul din Otopeni, astăzi, de la ora 11.00. Arbitru va fi bucu-reşteanul Florin Marin – asis-tat de Joszef Fodor (Odorheiu Secuiesc) şi Florin Pucheanu (Ulmi – Dâmboviţa); observator federal – Traian Marcu (Sibiu).
În celelalte partide ale etapei a IX-a se vor juca meciurile: Delta Tulcea – Steaua II, FC Snagov – Concordia Chiajna, Farul – Gloria Buzău, Viitorul Constanţa – Săgeata Năvodari, FC Botoşani – Dinamo II, Ceahlăul – CF Brăila şi Juventus Bucureşti – Astra II.
Din Seria a II-a se evidenţia-ză meciurile: Unirea Alba Iulia – CSM Rm. Vâlcea, UT Arad – FC Bihor, derbiul piteştean FC Argeş – Dacia Mioveni şi CFR Craiova – Poli Iaşi.
Gh. Arsenie
[ Preşedintele FRF, Mircea Sandu (foto), a declarat că nu are probleme legate de acuza-ţiile formulate de un fost oficial cipriot, care susţine că orga-nizarea Euro-2012 a fost acor-dată prin corupţie, precizând că UEFA îl va da în judecată pe acesta dacă nu-şi va proba afir-maţiile. “În ceea ce mă priveşte, n-am absolut niciun fel de probleme. Dacă eu nu vo-tez cu Franţa, Turcia sau Italia, rămânem aceeaşi prieteni. Oamenii vin la tine, te roagă, «dom’le, uite, votează cu mine». Ăsta e lobby-ul care se face în general. Nu se duce nimeni cu teşche-ruţe de bani. Eu unul nu văd că ar fi cineva de la Comitetul Executiv în sta-re să-şi rişte imaginea pu-blică şi mai departe chiar o condamnare penală”, a precizat Sandu.
[ Ieri, însă, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie s-au sesizat din oficiu şi fac “verifi-cări” în legătură cu posi-bile fapte de corupţie în urma cărora “anumiţi membri ai Comitetului Executiv al UEFA” ar fi favorizat două ţări în detri-mentul alteia în contextul acor-dării dreptului de a organiza CE de fotbal din 2012.
* Avocatul Luca Spaziani, care îl reprezintă pe chelnerul bătut de atacantul Adrian Mutu la Florenţa, va cere ca jucătorul ro-mân şi tânărul din Kosovo să se împace şi să-şi dea mâna în faţa camerelor de luat vederi, infor-mează cotidianul „Gazzetta del-lo Sport”. “Avocatul va face totul pentru ca între cei doi să poată exista o strângere de mână, în faţa camerelor de luat vederi”, notează sursa citată. „Gazzetta
dello Sport” a menţionat că bărbatul agresat îi va solicita lui Mutu o compensaţie financiară.
[ Comisia de Disciplină a Federaţiei Italiene de Fotbal a decis ca fundaşul echipei Inter Milano, Cristian Chivu, să fie amendat cu suma de 8.000 de euro pentru gesturile obscene făcute la adresa suporterilor
adverşi, la finalul partidei cu AS Roma, finala „Cupei Italiei”, dis-putată pe 5 mai. Chivu a fost sancţionat deoarece a “făcut gesturi vulgare repetate că-tre suporterii echipei adverse”. Comisia de Disciplină a amendat şi Clubul Inter cu 8.000 de euro.
[ Atacantul român Ciprian Marica a fost considerat cel mai slab jucător al meciului Chemnitzer (Liga a IV-a) - VfB Stuttgart, disputat în turul se-cund al „Cupei Germaniei”, în urma căruia oaspeţii au obţinut calificarea, scor 3-1, după pre-lungiri.
M. Chiriliuc
Astăzi şi mâine sunt programa-te partidele celei de-a IX-a etape a Campionatului Ligii a IV-a de fot-bal. O etapă în care fruntaşele vor juca acasă – Toflea şi Frontiera.
(Marian Dinu; Marian Carp) şi Gloria Iveşti – Avântul Vânători (Bogdan Balaban; Marian Stanciu).
Meciurile, cu o excepţie, vor începe la ora 12.00, în deschidere urmând să evolueze echipele de juniori (de la ora 10.00). Excepţia o reprezintă meciul de la Galaţi, de pe Stadionul „Siderurgistul”, ora 15.00 (juniorii – de la ora 13.00).
[ Echipele din Campionatul „Judeţ-seniori” încep la ora 11.00, în timp ce partida de la Ghidigeni va avea ca oră de start – 14.00.
Dragomir; Mihai Păiş), Viitorul Costache Negri – Atletic Galaţi (Cristian Sandu), Progresul Măstăcani – AS Cuca (Dumitru Dima), Agrojor Jorăşti – Prutul Vlădeşti (Marius Corche; Nicu Poşa), Viitorul Bereşti – Victoria Băleni (Dumitru Ristea), Olimpia Barcea – Unirea Cosmeşti (Constantin Moraru) şi Muncitorul II Ghidigeni – Siretul Piscu (Marius Sandu – ora 14.00).
Meciul Siretul Nămoloasa – Avântul Drăgăneşti nu se dispută, prima echipă a fost exclusă din competiţie.
Gh. Arsenie
În actualitateSportul cu pucul şi crosa
[ Un număr de şap-te hocheişti din grupa an-trenorului Tonel Marcu au fost transferaţi (cu dublă le-gitimare) la C.S.M. Suceava. Este vorba despre sportivi din categoria U 14. Galaţiul neavând o echipă comple-tă de această vârstă, copiii nu ar fi putut participa la Campionatul Naţional. În atari condiţii, Dunărea i-a îndrumat spre Suceava pe Cristi Istrate, Gavril Dănăilă, Andrei Caval, Rareş Dan, George Lăcătuşu, Marian Zaharia şi Andrei Dănescu, pentru ca aceştia să poată să joace anul acesta, clubul gălăţean făcând şi o econo-mie la buget.
[ Jocul dintre Dunărea şi Steaua, desfăşurat re-cent, a trezit nostalgii anumitor spectatori din tri-buna Patinoarului Artificial din Galaţi. Este vorba despre părinţii sau rudelor a nu mai puţin de opt hocheişti de la echipa bucureşteană. Lucian Luşneac, Adrian
Irimia, Marius Mărcuş, Răzvan Lupaşcu, Ioan Timaru, Leonard Pascaru, Ciprian Ţapu şi Nicuşor Luşneac au început ho-cheiul la Galaţi, ei fiind legitimaţi la Dunărea şi Clubul Sportiv Nr. 2, elevi ai antrenorilor Stelian Rusu, Toni Marcu, Ion Berdilă, Cristi Munteanu sau Ion Bălăneanu.
[ În etapa a doua (du-blă) a Campionatului Naţional de hochei pe gheaţă pentru juniori Under 18, C.S.M. Dunărea Galaţi joacă, astăzi şi mâi-ne, la C.S. Şcolar Miercurea Ciuc. Următoarele jocuri, Dunărea urmează să le dis-pute acasă, în compania echipei Platina Chişinău.
Gh. Arsenie M. Petrescu
Ideea de a realiza un dialog despre atletismul gălăţean cu prof. Ionel Tămăşanu (fără îndo-ială cel mai titrat gălăţean în do-meniu) ne-a venit, paradoxal, de la... fotbal. Mai precis de la poziţia de lider al Ligii I a echipei Oţelul, poziţie la care o contribuţie foar-te importantă are şi domnia sa. În ce mod? Tămăşanu este prepara-torul fizic al elevilor lui Dorinel.
Zilele trecute, cu prilejul eta-pei judeţene a Campionatului Naţional de cros, prof. Tămăşanu şi-a manifestat dezamăgirea pen-tru nivelul sportului gălăţean şi, în special, al atletismului. „Sunt trist. Oraşul nostru a fost o forţă în atletismul românesc şi chiar în cel mondial. Când vezi la etapa de cros, la şase probe, că se adu-nă o mână de sportivi, nu poţi fi decât dezamăgit’’. Aşadar, de la o astfel de declaraţie şi până la înfiriparea unui dialog nu a fost decât un pas.
Activitatea de antrenor de atletism aţi desfăşurato numai la Clubul Şcolar Galaţi. Cum caracterizaţi această perioadă?
- Aici am muncit 33 de ani! E drept că am lucrat şi la Piteşti doi ani, dar Galaţiul nu l-am trădat niciodată. În 1970 m-am angajat, prin repartiţie guvernamenta-lă, la C.S.S. Galaţi şi, din 1980, şi la Clubul Oţelul. Vreau să fac o paranteză şi să amintesc că la Clubul Şcolar am avut un ma-nager (aşa cum se spune acum) de excepţie. El se numeşte Nelu
Muşat şi care, din păcate, nu mai este printre noi. În cei 33 ani de atletism am văzut şi am testat (se-lectat) mai mult de 150.000 copii. Nu a fost simplu, dar satisfacţiile sunt imense. Un sprijin substanţi-al l-am „primit” de la motocicleta achiziţionată, şi care m-a ajutat enorm să pot „acoperi” cât mai multe unităţi şcolare.
Dintre aceştia, câţi copii, viitorii performeri, au rămas în secţie la antrenamente?
- Există o cerere permanentă. Atletismul este un sport dur şi, la început, oferă puţine satisfacţii. Atletul trebuie să fie un om puter-nic. Pentru că dacă te ‘’prinde mi-crobul’’ eşti iremediabil pierdut pentru alte preocupări, şi rămâi devotat acestui minunat sport, pentru că, în permanenţă eşti în competiţie cu propriile limite. Socotiţi şi dumneavoastră câţi au rămas, dacă în activitatea mea de performanţă am izbutit să scot 44 de titluri de campioni naţionali, începând cu anul 1972, când am avut primele satisfacţii profesio-nale şi primii campioni: Genoveva Modiga (cros) şi Dorin Popescu
(80 m). La acestea se adaugă cele 56 de medalii de argint şi bronz. Dar încununarea muncii o repre-zintă cele 36 de medalii cucerite de sportivii mei la competiţiile in-ternaţionale oficiale (campionate mondiale, europene şi balcanice).
Orice antrenor are o slăbiciune pentru una din ‘’operele’’ sale. Care vă este cel mai drag?
- Dacă aş spune un nume, i-aş nedreptăţi pe mulţi alţii . Eu am avantajul că am făcut nu unul ci mai mulţi CAMPIONI (vă rog să scrieţi cu litere mari). Pentru dăruire, abnegaţie, seriozitate o remarc pe Genoveva Modiga; pentru performanţe de excepţie, participare la J.O. şi longevitate - pe Alina Tecuţă; pentru modul în care a practicat proba mea favo-rită – pe Claudiu Mereuţă (al doi-lea timp românesc la 1.500 m.). Şi lista ar putea continua...
Aveţi o slujbă în sport, sunteţi în mijlocul fenomenului. Care este statutul dumneavoastră în atletism?
- Cu toate că din 2003, anul în care m-am pensionat, preocu-pările mele profesionale au fost
altele, nu m-am despărţit defini-tiv de atletism. Merg la stadion zilnic, urmăresc antrenamente-le, cunosc sportivii şi ajut atunci când mi se cere sprijinul. Nu am trădat niciodată atletismul, nici chiar atunci când, vremelnic, am lucrat la Piteşti (n.n. – preparator fizic la FC Argeş).
Neam întâlnit la cros, unde exagerând puţin – am văzut mai mulţi antrenori decât sportivi...
- Nu se poate aşa ceva. E drept, s-au schimbat vremurile şi mentalităţile, priorităţile tinerilor sunt altele. Dar cineva trebuie să intervină. Avem oameni şi insti-tuţii care, prin lege, trebuie să se ocupe de sport. Şi chiar dacă sunt puţini, bani există. Avem o insti-tuţie judeţeană creată pentru a se ocupa de sport. Avem o comisie judeţeană de specialitate, care nu trebuie să se oprească doar la or-ganizarea concursurilor, dar să-şi îndeplinească şi obligaţiile de în-drumare şi control. Ştiu că sună ca naiba, dar sunt necesare şi astfel de activităţi. Aceasta înseamnă mai multe competiţii populare,
iar antrenorii, profesorii să mun-cească cu dăruire, să facă selecţie continuă, nu numai să ponteze activitatea şi să se plângă de ne-ajunsuri.
Domnule profesor, cum aţi acţiona dumneavoastră?
- Să fie clar. Noi ne-am ales această meserie şi trebuie să fim şi educatori, şi promotori. Avem obligaţia să avem grijă de copii şi tineri, de sănătatea lor. Ce mij-loc pentru menţinerea sănătăţii este mai teribil decât sportul şi educaţia fizică? Niciunul. Haideţi să-i aducem pe tineri la sport, nu neapărat numai la atletism. Iată, sunt jocurile, acolo, unde sunt şi mingi. Trebuie să facem ceva, să-i dezvăţăm pe copii, pe tineri de fast food, de ţigări şi alte pier-zanii! Eu i-aş aduna pe toţi fac-torii responsabili, pe antrenori, profesori, directori de cluburi şi, împreună, să stabilim ce trebuie făcut. Pentru că într-adevăr tre-buie făcut ceva.
Au consemnat Gh. ArsenieM. Petrescu
IONEL TĂMĂŞANU s-a născut la 3 ianuarie 1942 la Stoieneşti (Bârlad). A frecventat cursurile Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi şi a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti (în 1970). Este profesor gradul I şi antrenor emerit de atletism (din 1997). A fost atlet de performanţă (fondist) la Dinamo şi Viitorul Galaţi, C.S.M.S. Iaşi, Dinamo Bucureşti, C.S.O. Piteşti şi Clubul Atletic Universitar Bucureşti.
Veşti din volei
Voleibaliştii CSU (an-trenor, Valerică Jugănaru) au încheiat pe primul loc meciurile turului Campionatului Diviziei A2, după ce au obţinut trei vic-torii din tot atâtea partide şi conduc confortabil în cla-samentul seriei Nord-Est.
După două săptămâni de pauză, “studenţii” se vor prezenta la startul returu-lui, pe 6 noiembrie. În or-dine, gălăţenii vor juca cu Videoclip Ploieşti şi Ştiinţa Bacău (în deplasare) şi cu Dacia Buzău (pe teren pro-priu).
[ Echipele de cadete au programate duminică, jocurile unei noi etape în cadrul competiţiilor na-ţionale. Fetele de la CSS (antrenor Neluţa Apostu) vor primi vizita colegelor de la CSS Buzău (sala Şcolii Gimnaziale Nr. 3, ora 13,30), în timp ce jucătoarele Clubului Donaris au etapă liberă.
[ Juniorii gălăţeni vor susţine meciuri pe 7 no-iembrie: CSS1 Constanţa - Donaris (feminin) şi Grupul Şcolar “Mihai Viteazul” Ploieşti – CSS (masculin).
Gh. Arsenie
Trei medalii pentru C.S. Siderurgistul la badminton Jucătorii Clubului Siderurgistul, participanţi în Campionatul Naţional de badminton, au cucerit trei
noi medalii. Concursul a avut loc la Botoşani, la el luând parte juniori de 17 ani. Medaliile au revenit ur-mătorilor sportivi: Teodora Badiu – Adelina Marin (Bacău) – locul doi şi medaliile de argint la dublu fete, Teodora Badiu – Florin Tudor (ambii din Galaţi) – bronz la dublu mixt şi Florin Tudor – Cătălin Ionaşcu (Bacău) – la dublu masculin. Următorul concurs este programat în weekendul viitor (5-7 noiembrie), la Bacău – Campionatul Naţional pentru juniori Under 11 şi Under 15 - la care Dorel Badiu, antrenorul celor de la Siderurgistul, va înscrie 9 sportivi.
Gh. Arsenie
Atletismul gălăţean
„Să-i aducem pe tineri la sport!”
‘’Dacă nu am reuşit, ca sportiv, rezultate de valoare mondială, voi face totul să devin un antrenor de mare valoare’’
Ionel Tămăşanu (1968).
Motto:
FOTBAL Liga a II-a
„Mergem la victorie…” [ CS Otopeni – FCM Dunărea Galaţi, un meci de şase puncte
Liga a IV-a, etapa a noua
FOTBAL INTERNAŢIONAL DNA-ul a intrat pe firul problemei
[ Ieri după-amiază, echipele gălăţene din cel de-al treilea eşa-lon fotbalistic au susţinut jocurile etapei a X-a. La Galaţi, în derbiul Seriei I, Oţelul II şi FCM Bacău (ocu-pantele primelor două locuri în clasament) au susţinut un auten-tic derbi. Întâlnirea s-a încheiat la egalitate: 1-1 (0-0). Cea de-a doua echipă gălăţeană – Politehnica, a evoluat în deplasare, la FCM Oneşti. Scor 2-1, pentru oaspeţi.
Alte informaţii – în numărul vii-tor al ziarului nostru.
*Jocurile etapei a VIII-a a Campionatelor Naţionale pentru juniori republicani A şi B sunt pro-gramate duminică, la ora 12,30, respectiv, 14,30. În Seria a II-a se desfăşoară unul dintre derbiuri-le Galaţiului, Liceul cu Program Sportiv - F.C.M. Dunărea, la Stadionul „Siderurgistul”. Meciurile
vor fi arbitrate de oficiali locali: Adrian Cojocaru, Lucian Lupoae, Andrei Misir şi Mirel Arghir. Oţelul Galaţi va juca în deplasare la Gloria Buzău. Jocurile vor fi arbitrate de o brigadă din Focşani, formată din Gică Mihai, Florin Danciu, Cristian Voicu şi Alexandru Samoilă.
[ Ieri-seară, fotbaliştii echipei United Galaţi au susţinut un nou meci din cadrul Campionatului Ligii I de futsal. Parteneră a fost KSE Tg. Secuiesc. Întâlnirea a fost câştigată de echipa noastră, cu scorul de 6-2. Vom reveni cu amă-nunte.
[ Selecţionata de juniori de 16 ani a Galaţiului va susţine următo-rul meci din Campionatul Naţional miercurea viitoare – pe 3 noiem-brie. Întâlnirea Ialomiţa – Galaţi se va desfăşura la Slobozia.
Gh. Arsenie
[ În acest weekend echipele de juniori ale Galaţiului se află în plină competiţie.
Juniorii de 18 ani ai Clubului Phoenix LPS vor juca astăzi, acasă (sala Liceului Sportiv, ora 12,00) cu Axiopolis Cuza Vodă.
Fetele de 14 ani de la Phoenix Panibu s-au deplasat pe Litoral, pen-tru meciul cu CSS1 Constanţa.
[ Federaţia de specialitate orga-nizează în aceste zile un trial pentru loturile naţionale de juniori - Under 16. Galaţiul va fi reprezentat de zece sportivi - băieţi şi fete. De la Clubul Phoenix Panibu au fost convocate fetele: Iulia Răileanu, Irina Vasilache, Ana Maria Dudu, Alexandra Graur,
Sica Cuzic, Teodora Neagu şi Andreea Coja, iar din lotul Phoenix LPS - trei băieţi: Bogdan Şerbănescu, Cristian Badea şi Ovidiu Negoiţă. Trialurile sunt organizate de Alba Iulia, respectiv, Braşov.
[ În perioada 1-7 noiembrie, junioarele de la Phoenix se vor pre-găti în staţiunea Buşteni. Antrenorul Mugurel Lepădatu ne-a declarat că săptămâna la care ne referim va fi un cantonament cu un program dens - cu câte două antrenamente pe zi. Sejurul pe Valea Prahovei este ofe-rit de FR Baschet clubului gălăţean, respectiv echipei vicecampioanei naţionale din sezonul trecut.
Gh. Arsenie
[ Acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a afir-mat că a luat un credit pentru a rezolva problemele financia-re cu care se confruntă clubul din Giuleşti. “Avem un parcurs foarte bun, Dinu Gheorghe şi-a făcut o echipă bună, este ade-vărat - foarte scumpă. Banii nu vin din cer, banii se fac. Eu nu mai pot, numai din luna iunie am dat 5 milioane de euro. De unde Dumnezeu? Ei au depăşit bugetul cu 2 milioane de euro, banii trebuie gestionaţi cât mai bine, eu nu mai pot, este maxim ce am făcut eu pentru ei şi pen-tru suporteri. Este ultima dată când banca mă mai împrumută pentru Rapid. Dacă îi gestio-năm inteligent, banii trebuie să ne ajungă până în decembrie”, a spus Copos.
[ Finanţatorul Clubului Astra Ploieşti, Ioan Niculae, a declarat, după meciul pierdut cu Rapid (scor 0-2), în optimile de finală ale „Cupei României”, că este supărat pe antrenorul Tibor Selymeş, acesta preci-zând, în replică, că nu trebuie uitat că echipa sa a jucat cu Rapid. “Păcat de munca şi orga-nizarea noastră, am rezistat 90 de minute şi cred că am făcut-o destul de bine, dar din păcate nu putem să legăm jocul. Până în prelungiri nici Rapid nu şi-a creat prea multe ocazii”, a spus Selymeş.
La Băile Felix Finalele „Naţionalelor” de cros
[ La Bucureşti, pe cele zece terenuri de zgu-ră din Complexul Sportul Studenţesc se dispută tro-feul ‘’T.T.K.” la tenis, con-curs de categoria a III-a. La categoria 14 ani, Ioan Radu Popa (Dacia Galaţi) a obţinut următoarele re-zultate: 7-5, 6-1 cu Şerban Popa (C.S.S. Slobozia), 6-4, 6-3 cu Mihnea Bara (C.S.M. Câmpina) şi 1-6, 1-6 cu Alexandru Grigoraş (C.S.S. Sinaia). La dublu, Ioan Radu Popa/Andrei Vasile (Venus Brăila) joacă cu Răzvan Codrescu/Răzvan Boblegea (AMG/Sănătatee Bucureşti).
[ În etapa a VII-a a Seriei I a Campionatului Naţional de handbal Divizia A, C.S. Universitatea Galaţi (locul V - cu 4 puncte) joa-că astăzi pe terenul ultimei clasate Ştiinţa Municipal Dedeman II Bacău.
Juniorii mari din Galaţi nu joacă în acest sfârşit de săptămână: fetele de la H.C. Oţelul au etapă liberă, iar băieţii de la C.S. Şcolar reiau campionatul săptămâna viitoare. Intră, în schimb, în concurs juniorii II (mascu-lin), C.S. Şcolar Galaţi (antre-nor Relu Druţu) şi C.S. Şcolar Tecuci (antrenor Valeriu Mănăilă) urmând să joace, sâmbătă şi duminică, în pri-mul turneu al Seriei C care va avea loc la Buzău.
[ Pe tradiţionalul tra-seu de la Băile Felix, astăzi se desfăşoară Campionatul Naţional de cros pentru seniori, tineret şi juniori. La întreceri participă şi atleţi de la Liceul cu Program Sportiv Galaţi. Iată echipe-le pe care le vor trimite la start prof. Marlena Chiţu şi Maria Ciocan: Mihaela Sârmache, Andreea Dobre, Nicoleta Hodorogea, Ana Maria Raducu şi Georgiana Neculcea; Romeo Crâşmaru, Andrei Munteanu, Mi rel Chipirliu, Bogdan Posto-lache şi Alexandru Stoica.
[ Astăzi au loc ultimele meciuri (din serie) din cadrul Campionatului Naţional de popice pe echipe. Fetele de la Voinţa vor juca la Băicoi, iar băieţii Clubului ICMRSG – pe propria are-nă, în compania celor de la CFR Olimpia Iaşi. Cu trei zile în urmă, cele două echipe masculine s-au întâlnit la Iaşi, gazdele câştigând cu scorul de 3185-3021 p.d.
[ Fotbal Club Oţelul organizează selecţii pentru copii pe grupe de vârstă, născuţi în anul 2002, 2003, 2004, 2005. Selecţia are loc în sala de sport a Şcolii Gimnaziale Nr. 34 (Micro 38B – lângă Biserica „Sf. Dumitru”), în zilele de marţi şi joi – ora 17,00-18,30, sâm-băta şi duminica – ora 16,00. Informaţii suplimentare la telefon 0764288287 – an-trenor, Ion Morohai (Moro).
Gh. Arsenie M. Petrescu
Competiţia organizată de Redacţia ziarului nostru şi-a deru-lat meciurile penultimei etape. A fost o etapă interesantă, cu câte-va rezultate favorabile echipelor din a doua parte a clasamentului. În ceea ce priveşte situaţia din fruntea clasamentului, aceasta este de multă vreme cunoscută, iar ultima etapă – de astăzi şi mâi-ne – nu va avea multe lucruri de clarificat.
Liderul şi-a onorat blazonul – deşi avea titlul de campioană asi-gurat, şi s-a impus la un scor clar în faţa celor de Bastia. Performerele
penultimei runde au fost Bronx, United şi Sporting.
Iată rezultatele înregistrate: Olimpia – Sporting 5-8, Bastia – Atletico 7-13, Barcelona – Bronx 3-11, Panamar – Ancora 8-7, ISU – United 4-8, Steaua – Oţelul 4-11, Danubius – Milan 0-10, Panathinaikos – Cruzeiros 0-10 şi Ştiinţa – Porto 10-0.
Prima parte a clasamentului este ocupată de: Atletico – 93p, Ancora – 77p, Panamar – 73p, Ştiinţa – 72p, Milan şi ISU – câte 67p, Barcelona – 65 puncte.
Etapa a 34-a – ultima a celei
de-a 25-a ediţie a Campioantului „Viaţa liberă” - se va derula ast-fel: astăzi (ora 8.30): Milan – Atletico, United – Olimpia, Oţelul – Cruzeiros; duminică (ora 8.30): Ancora – Bastia, Bronx – Ştiinţa şi Panamar – Sporting.
[ Continuă înscrierile pen-tru barajul de promovare în Campionatul „Viaţa liberă” – ediţia a 26-a. Înscrierile se fac la telefon 0745 179 107 şi 0740 664 926 sau în fiecare zi de joi, la ora 18.00, la te-renul de minifotbal „Ambasador (de la Grădina Publică).
Gh. Arsenie
Ieri-seară s-au disputat pri-mele două meciuri din etapa a 13-a a Ligii I de fotbal. FC Vaslui – Victoria Brăneşti 1-0, în timp ce meciul Dinamo Bucureşti – Gaz Metan Mediaş s-a disputat după închiderea ediţiei ziarului nostru.
VOLEI. Directorul echipei de volei femi-nin Penicilina Iaşi, Nicu Roibescu, a declarat că a luat decizia de a retrage echipa din campionat din cauza problemelor finan-ciare. “După mai multe în-cercări de a aduce un spon-sor la echipă, am ajuns la concluzia că nu mă mai pot umili încontinuu. De aceea, am luat decizia de a ne retrage din campio-nat”, a spus Nicu Roibescu. Oficialul formaţiei ieşene a adăugat că îşi doreşte ca voleiul să nu moară la Iaşi şi noua echipă pe care o va face firma Antibiotice Iaşi - fostul sponsor al Penicilinei - să aibă per-formanţe. “Am auzit şi eu că cei de la Antibiotice vor să-şi facă echipă de volei. E treaba lor. Eu le doresc să obţină rezultate măcar la fel de bune cum am avut eu la Penicilina Iaşi. Dar cred că le va fi foarte greu”, a concluzionat el.
HANDBAL. Naţionala masculină a României a fost învinsă, la Karlovac, cu scorul de 34-22 (16-11), de vicecampioana europea-nă şi mondială Croaţia, în meciul de debut din Grupa a II-a a preliminariilor Campionatului European din 2012. Marcatorii României au fost: Ghionea 7, Georgescu 3, Al. Stamate 3, Jurcă 2, Novanc 2, I. Stamate 2, Toma 1, Şania 1 şi Fenici 1. În următorul meci din grupă, România va întâlni Spania, duminică, la Oradea. Preliminariile CE din 2012 programează doar aceste două etape în 2010, celelalte partide urmând a se disputa anul viitor.
CONCURS. Federaţia Internaţională de Handbal a lansat un sondaj online, pe site-ul propriu, pentru alegerea celui mai bun portar feminin din toate timpurile, printre nomina-lizaţi aflându-se şi Luminiţa Huţupan Dinu. Fostul por-tar al naţionalei României concurează cu Cecilie Leganger (Norvegia, care activează la Larvik HK), cu Lene Rantala (Danemarca, Larvik HK) şi fostul por-tar al Rusiei - Tatiana Djandjgava. Luminiţa s-a retras de la echipa naţi-onală în 2009, având un palmares impresionant. “Pentru mine este o veste onorantă şi sunt mândră de această nominalizare. Arată că oriunde am jucat, în cei 28 de ani de hand-bal, mi-am apărat culorile clubului şi ale ţării. A fost o mare satisfacţie faptul că am progresat atât de mult, încât să o depăşesc în performanţe pe Cecilie Leganger, adică să joc cinci finale de Liga Campionilor şi să câştig trei”, a declarat Luminiţa Huţupan Dinu.
POLO. Naţionala de polo a României va debu-ta, astăzi, în deplasare, în compania reprezentativei Israelului, în preliminariile Campionatului European din 2012. Echipa antre-nată de Kovacs Istvan a fost repartizată în Grupa F, alături de reprezentati-vele Israelului, Ucrainei şi Slovaciei. Programul naţi-onalei României în grupă este următorul: Israel-România (astăzi), România-Slovacia (20 noiembrie), Ucraina-România (30 mar-tie), România-Ucraina (11 mai), Slovacia-România (18 iunie) şi România-Israel (2 iulie). Primele două cla-sate în fiecare din cele şase grupe se vor califica în faza eliminatorie, în care se va juca încrucişat, câştigătoarele urmând să se califice la turneul final al CE din 2012.
Rubrică realizată deM. Chiriliuc
Doar două remize în şapte luni
Amărăciunea de la acel 2-3 cu Dinamo, consemnat pe 21 mar-tie, avea să fie alinată în timp. De atunci s-au mai desfăşurat două-sprezece meciuri pe terenul „oţela-rilor” şi doar Pandurii şi Rapidul au reuşit să scoată câte un punct, însă în ambele jocuri echipa Galaţiului rămânea, pentru cel puţin o repri-
ză, în zece oameni. Aşadar, după 1-0 cu Gaz Metan Mediaş, 1-1 cu Pandurii Tg. Jiu, 3-0 cu Gloria Bistriţa, 0-0 cu Rapid Bucureşti, 1-0 cu Unirea Alba Iulia, 1-0 cu FC Vaslui, 2-0 cu Pandurii Tg. Jiu, 1-0 cu FCM Tg. Mureş, 1-0 cu FC Braşov, 4-1 cu Unirea Urziceni, 1-0 cu Steaua Bucureşti şi încă un 2-1 cu Gloria Bistriţa, urmează duelul tare cu CFR Cluj - campioana la zi a primului eşalon.
Craiova - Oţelul se joacă într-o vineriLiga Profesionistă de Fotbal a stabilit ieri ca meciul Universitatea Craiova –
Oţelul Galaţi, din etapa a XIV-a a campionatului Ligii I, să se desfăşoare vineri, 5 noiembrie, de la ora 20.30. Partida va fi transmisă în direct de canalul Digi Sport. La ultima întâlnire dintre cele două echipe, în runda a 34-a a sezonului 2009-2010, oltenii s-au impus cu scorul de 3-0, salvându-se astfel de la retrogradare.
Dănuţ Lungu
Campionatul „Viaţa liberă”
În aşteptarea gongului final...
Zile pline la baschet juniori
Meciuri, arbitri, observatori...
Liga I - etapa a 13-a
[ Antrenorul Eugen Neagoe (foto) a precizat că echipa Universitatea Craiova a obţinut o victorie meritată şi muncită în faţa formaţiei Pandurii, în optimile „Cupei României” (scor
Flash Fotbal
Continuă lamentările lui George Copos
Fotbal CFR Cluj vine în fieful Oţelului, cap de linie pentru multe echipe
Galaţi, teren minat![ De peste şapte luni de zile n-a mai câştigat nimeni acasă la Costin, Paraschiv şi compania [ Pe 21 martie 2010 se impunea Dinamo, cu 3-2, pentru ca apoi să urmeze alte douăsprezece partide în care nicio altă formaţie n-a mai reuşit să plece cu trei puncte din oraşul de lângă Dunăre [ Meciul de astăzi va începe la ora 15.00
„Nu-mi place statistica”„Nu vreau să ne uităm la statis-
tică, nu-mi place să urmăresc date-le, asta e treaba presei. Pe mine mă interesează doar să jucăm noi cum am făcut-o până acum şi nimic mai mult”, s-a ferit Marius Stan, direc-torul general al Oţelului, să discute despre capul de linie pe care îl re-prezintă cartierul Ţiglina III pentru multe formaţii din primul eşalon. „Mă bucur că am reuşit să câşti-găm mai multe meciuri pe teren propriu, pentru că asta ne-a apro-
piat suporterii. Este foarte bine când le poţi oferi celor din tribune o victorie. Data viitoare vor veni la stadion cu mare drag”, a comentat Dorinel Munteanu, antrenorul pe mâna căruia clubul local s-a trans-format dintr-o echipă de pluton în ditamai liderul clasamentului.
„Nu plec de la Oţelul!”
Declaraţia lui Munti conform căreia „după ce voi termina con-tractul cu Oţelul, nu voi mai antre-na în ţară”, a făcut vâlvă în presa
centrală, ziarele de sport inter-pretând faptul că Neamţul n-ar mai vrea să facă mulţi purici nici la Galaţi. Iritat de subiect, Dorinel a ţinut să precizeze că nu s-a gân-dit nicio clipă să plece de la malul Dunării, lăsând să se înţeleagă că-şi va prelungi contractul scadent în vară. „Îmi place la Oţelul, aici se lucrează profesionist şi nu vreau să plec. Orice altceva nu mă inte-resează”, a precizat fostul interna-ţional, care a mai antrenat la CFR Cluj, FC Argeş, Steaua Bucureşti, FC Vaslui şi Universitatea Cluj.
Foto: Ilie Stan
OŢELUL GALAŢI - CFR CLUJMeci de fotbal programat astăzi, în etapa a XIII-a a Ligii I;Stadionul „Oţelul” – ora 15.00 (în direct la Digi Sport);Bilete: 15 lei (tribuna I), 10 lei (tribuna a II-a), 7 lei (peluze);Echipele probabile:OŢELUL: Grahovac – Râpă, Perendija, Costin, Sălăgeanu –
CFR: Stăncioiu – Tony, Cadu, Piccolo, Rada – De Zerbi, Peralta, Culio, E. Dică – Traore, Bud. Antrenor: Sorin Cârţu.
Arbitri: Istvan Kovacs (Carei) – Zoltan Szekely (Baia Mare) şi Eduard Dumitrescu (Piteşti). Rezervă: Dragoş Teodor (Constanţa).
Tabela de marcaj a Arenei „Oţelul” i-a obişnuit, în ultima jumătate de an, pe plătitorii de bilete,
cu scoruri în favoarea localnicilor
2-0), menţionând că fotbaliştii craioveni au acuzat suprafaţa de joc de pe arena din Târgu Jiu. “E bine că am câştigat, am reu-şit să mergem mai departe în Cupă, sper să nu ne oprim până în finală! Şi acolo să încercăm să o şi câştigăm. Băieţii merită felicitări pentru efortul depus şi
pentru tot ce au realizat”, a spus Neagoe.
[ Antrenorul echipei Gloria Bistriţa, Nicolae Manea, a de-clarat că o victorie în meciul cu Steaua ar fi de aur. “Trebuie să fim conştienţi că va fi dificil,
Steaua luptă pentru campionat, are un lot bun, dublat pe pos-turi. Pentru noi contează foarte mult să facem un joc bun şi, de ce nu, să câştigăm. E posibil, ju-căm acasă. Trebuie să jucăm cu entuziasm, cu o mare dorinţă de victorie”, a spus Manea.
Cât o franzelă, atât era: 680 de grame de viaţă venite pe lume mult prea devreme. Pruncul atât
de fragil s-a grăbit să părăsească pântecul cald al mamei şi să dea piept cu viaţa. N-ar fi reuşit nicio-dată dacă Secţia de Neonatologie a Maternităţii „Buna Vestire” nu ar fi făcut imposibilul posibil. Fiecare om din secţie, medic, asistentă, infirmieră, spunea că e „copilul ei” şi nu exista să plece ori să intre în gardă fără să întrebe ce face puiul de om. Trei luni şi o săptămână, cât a stat în grija neonatologilor, a făcut toate complicaţiile posibi-le ale prematurităţii, dar, prin grija şi profesionalismul halatelor albe, acestea au fost tratate cu succes. Imaginaţi-vă cam cât de greu e să prinzi o venă mai subţire decât un fir de păr! Şi de acea venă, pe care trebuie să curgă în trupuşo-rul firav hrana ori medicamentul salvator, depinde viaţa bebelu-şului. Indiscutabil a fost o reuşită medicală cu care nu se pot lăuda clinici din Cluj sau Bucureşti. A fost unul dintre multele miracole pe-trecute chiar lângă noi, la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” din Galaţi. Un succes medi-
cal în spatele căruia se află o mun-că imensă a întregului personal, muncă departe de a fi plătită ori măcar răsplătită la adevărata va-loare. Pruncul a părăsit maternita-tea perfect sănătos şi cu o greutate normală.
Oamenii din umbră
Neonatologii, medici sau asis-tente, rămân adesea în umbră. Dacă nou-născutul nu are vreo problemă de sănătate, atunci mama sau rudele copilului nici nu mai află cine a avut grijă de copil de îndată ce a păşit în lume. Pentru fi-inţa fragilă care bate la porţile vieţii ei sunt acolo, să le deschidă larg. În 43 de ani de activitate, Constanţa Apostol, asistent-şef la Secţia de Neonatologie, a îngrijit apro-ximativ 60.000 de bebeluşi. Câte 1.600 pe an. Un oraş de copii mai mare decât Tecuciul! Dr. Maria
Sfatul mediculuiCauzele naşterii premature
Copiii prematuri sunt cei care se nasc înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Ei cântăresc la naştere sub 2.500 gra-me şi au diverse semne de imaturitate. Cu alte cuvinte, “nu sunt copţi”.
Există o multitudine de factori care predis-pun la o naştere prema-tură:
- nivelul de trai scăzut din punct de vedere so-cio-economic: ca venit, educaţie, nutriţie;
- vârsta - gravidele de la vârste extreme: sub 16 ani şi peste 30, după unii autori; eu aş spune 35-40, mai nou;
- istoricul de naştere prematură anterioară: dacă o femeie a născut prematur o dată, se pare că sunt “îndeplinite” nişte condiţii repetabile pentru a se mai petrece şi a doua oară la fel;
- activitatea fizică ex-cesivă, efortul fizic;
- fumatul şi utilizarea drogurilor;
- avorturi anterioare la vârste mari de sarci-nă;
- boli materne: infec-ţii urinare, hipertensiu-nea arterială, anemia:
- cauze obstetricale: sarcina gemelară, mal-formaţii fetale etc.
Gravida trebuie să stea de vorbă cu medi-cul ei de la primele vizite din sarcină şi să înţelea-gă dacă are risc de naş-tere prematură. Evident, la prima vizită se poate efectua un prognostic relativ asupra evoluţiei sarcinii, pot fi identi-ficate sarcinile cu risc, dar nu se poate oferi gravidei certitudinea că totul va evolua normal, pentru că dezvoltarea unui copil în uterul mamei este un proces care durează nouă luni şi cunoaşte o dinamică neegalată de niciun alt fenomen natural. Întotdeauna am fost de părere că naşterea unui copil normal este o minune a naturii pentru care niciodată nu vom şti să fim sufi-cient de recunoscători.
Dr. Liliana Docan
Bătălia pentru viaţăOrice oră în plus contează!
Ginecologii ştiu să recu-noască la consult dacă o pa-cienta riscă să nască prema-tur, dacă deja naşterea pre-matură a început sau dacă se mai poate temporiza aceasta. Obstetricienii luptă din toate puterile cu timpul pentru că în situaţia unei naşteri înainte de termen orice oră câştigată repre-zintă o şansă în plus pentru copilul care se va naşte de a se îndepărta de complicaţii grave pentru viitorul lui.
Naşterea prematură
Mămicile trebuie să se alarmeze dacă apar con-tracţii uterine dureroase, dacă apar scurgeri vaginale anormale sau dacă îşi simt copiii mişcând “altfel” de-cât de obicei: fie mai alert, fie mai lent.
Naşterea prematură nu este aşa de periculoasă pentru mamă, deşi pot să apară complicaţii (depin-zând de cauza care a deter-minat naşterea prematură), dar este extrem de pericu-loasă pentru copil, care nu este suficient de matur, mai ales din punct de vedere al plămânilor, pentru a supra-vieţui în mediul din afara uterului. Ca urmare, cu cât sarcina este mai mică atunci când se produce naşterea, cu atât riscurile pentru co-pil sunt mai mari.
Durere
Nu există diferenţe de durere între naşterea la termen şi cea prematură. Uneori, cu toate că prema-turii sunt mai mici, naşteri-le durează mai mult decât cele care ajung la termen şi nu se grăbesc aceste naşteri tocmai pentru a proteja co-piii. Este falsă credinţa unor mămici că ar fi mai protejat copilul lor dacă se efectu-ează operaţie cezariană. În timpul travaliului prema-tur, organismul copiilor se adaptează şi face în aşa fel încât să sufere cât mai pu-ţin după naştere. Cu alte cuvinte, este mult mai bine să se nască un copil prema-tur pe cale naturală decât prin cezariană, cu excepţia situaţiilor în care medicul consideră altfel.
Dr. Liliana Docan
Terapie de cupluCopiii CUM rămân?
Prin plecarea părinţilor la lucru în străinătate, sunt asi-gurate nevoile primare ale copilului (hrană, îmbrăcă-minte, adăpost) şi nevoia de siguranţă financiară. Odată satisfăcute, ele permit să se dezvolte nevoile de pe treapta următoare, nevoia de siguranţă exprimată prin: stabilitate, protecţie, un me-diu ordonat şi structurat. Dar copilul aflat în grija veci-nilor sau rudelor are de sufe-rit tocmai prin aceea că el NU mai este protejat şi apărat de părinţii săi, nu se mai simte ocrotit, iar atunci când se află într-o situaţie conflictuală cu cei de aceeaşi vârstă se poa-te simţi lipsit de putere, vul-nerabil. Acest lucru are efec-te negative asupra stimei de sine, este generator de anxi-etate şi poate conduce la un comportament evitant, sau, dimpotrivă, agresiv. În plan social, forme extreme ale nevoii de mediu ordonat şi structurat pot conduce până la afilierea copilului la grupuri delincvente. Continuarea, în pagina viitoare de Familie.
Psiholog clinician, Nicoleta Purice
Iată ce simt şi gândesc două dintre mamele care au trecut printr-o naştere prematură şi care acum îşi strâng în braţe pruncii sănătoşi şi viguroşi. Gândurile lor sunt consemnate într-un caiet special al mamelor care au născut la „Bunavestire”.
„Copilul meu a venit pe lume mult prea devreme şi mult prea mic. Cuvintele sunt prea puţi-ne pentru a le mulţumi cadre-lor care şi-au făcut datoria cu
promptitudine. Doamnei doc-tor Cristina Sandu simt că îi da-torez viaţa copilului meu. A fost prima care şi-a arătat grija, dar şi afecţiunea faţă de el.”
„A fost un şoc faptul că o să nasc prematur pentru că nu şti-am tot ce implică acest lucru, cu atât mai mult cu cât a fost o sarcină normală, fără probleme, supravegheată. Prima săptă-mână de viaţă a copilului meu a fost foarte critică. Nu ştia ni-
meni dacă o să fie bine sau nu, doar de bunul Dumnezeu de-pindea acest lucru. Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit copilul şi doamnei dr. Cristina Sandu, care are un suflet de aur. Mulţumesc tuturor asisten-telor şi infirmierelor pentru de-votament, promptitudine, grijă şi răbdare. Foarte greu mai în-tâlneşti asemenea oameni care nu fac decât să te încurajeze şi luptă pentru copilul tău ca şi cum ar fi copilul dumnealor”.
Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire”Profesionalism şi dăruire
La Maternitatea gălăţeană mamele sau rudele lor nu primesc vreodată o listă cu produse sanitare sau de alt fel pe care să le cumpere. Spitalul este do-tat cu tot ce-i trebuie, de la echipament, aparatură şi medicamente de ultimă generaţie pentru a face faţă cazurilor grave. Salvarea fiecărui caz ţine strict de individualitatea lui. Cât despre naşterile premature, nu se poate spune că sunt mai dese în ultima vreme. Cam 15 la sută dintre naşteri sunt premature. Important este, însă, că a scăzut mortalitatea.
Ambiţie„Şi ce dacă m-am născut mai devreme?”
E adevărat ce am auzit printre mame şi bunici că pruncii prematuri sunt mai isteţi, mai inteligenţi decât ceilalţi? „Nu, copiii născuţi prematur nu sunt mai isteţi decât cei născuţi la termen. Ei, în schimb, cresc mult mai repede, recuperează mult mai bine diferenţa de greutate. Adică se comportă în aşa fel încât parcă ne spun: Şi ce dacă m-am născut mai devreme? O să vă arăt eu că pot să cresc în lumea largă mai bine chiar decât aş fi crescut în uterul mamei”, ne-a răspuns dr. Liliana Docan.
Miracolul de lângă noi
700 de grame de viaţă[ „Naşterea unui copil normal este o minune a naturii
pentru care niciodată nu vom şti să fim suficient de recunoscători”
Cristina Sandu, medic-şef Secţie Neonatologie, lucrează de zece ani în Maternitatea gălăţeană şi din 1994 în această specialitate. Este mama a doi copii, pe care i-a adus
pe lume tot aici. Copiii ei sunt obiş-nuiţi ca, de îndată ce a ajuns acasă ori îi ajută la lecţii, mama lor să fie chemată înapoi la Maternitate. Nu au niciodată certitudinea că mama lor va rămâne cu ei acasă până a doua zi. Au înţeles că profesia îi cere să fie mereu pe ţeava puştii. Nici acasă nu are linişte: sună la Maternitate, întreabă de copiii cu probleme, de evoluţia lor. Dacă ar fi să refacă drumul în viaţă, tot ne-onatologie ar alege.
Fărâma de viaţă
Dr. Cristina Sandu nu poate traduce în cuvinte sentimentul pe care îl are în faţa unei fărâme
de viaţă de câteva sute de grame. „Este neajutorat şi trebuie să faci imposibilul să-l ajuţi. Aici se mun-ceşte în echipă. Este o muncă de Sisif, azi e bine, mâine nu, poimâi-
ne şi-a revenit, pentru ca în ziua ur-mătoare să se răstoarne tot”, spu-ne şi Constanţa Apostol. „Munca e aceeaşi şi se bazează strict pe învăţătura de ani şi ani din faculta-te, pe specializare şi pe experienţă. Aplici ceea ce ştii. Relaţia cu mama nu e uşoară. Întotdeauna îi spun adevărul orice ar fi. Care sunt şansele şi complicaţiile care pot apărea. Nu poţi să minţi”, spu-ne dr. Sandu. Vă imaginaţi cum este să-i explici unei proaspete mămici că nu-i e bine pruncului? „Pe unii îi feliciţi pentru că e bine copilul, pe alţii îi îmbărbătezi, dar le şi spui adevărul. E foarte greu să te dedublezi! Medicii sunt şi ei părinţi şi ştiu ce înseamnă să
nu dai veşti bune. E o mare artă să ştii să coordonezi mama în aşa fel încât de la o zi la alta să spere, să colaboreze. Sunt şi mame care, din cauza incertitu-
dinii, fac căderi psihice. Stările mamei se transmit şi copilului. Să ai grijă şi de ea, şi de prunc, munca e dublă şi grea”, spune Constanţa Apostol.
Muncă multă, oameni puţini
Criză de cadre e în tot siste-mul sanitar, dar la Neonatologie cu atât mai mult. Deşi ar tre-bui să fie 35, la Secţia de Neonatologie a Maternităţii sunt la datorie zece asistente, opt infirmiere şi doi medici. Munca lor se desfăşoară însă departe de ochii mamelor, la Reanimare şi în saloanele spe-ciale unde copiii sunt vegheaţi zi şi noapte. Şi totuşi, Constanţa Apostol crede că ea şi colegele ei au cea mai frumoasă mese-rie din lume: „Aici ai ocazia să vezi şi viaţa, şi reversul ei”. Cea mai mare bucurie a cadrelor de la Neonatologie este când ma-mele vin cu pruncii de mână să le mulţumească ori când vin să nască aici femei care au ve-nit pe lume tot aici. Şi cum am putea încheia oare un material despre Secţia de Neonatologie a Maternităţii „Buna Vestire” şi despre oamenii ei minunaţi de-cât cu un catren al epigramistei Constanţa Apostol:
„Ca amintirea-n urmă să rămânăCând vin pe lume o ea, sau poate un el,Zvârlim mănuşa iute de pe mânăSă-i provocăm cu viaţa la duel”.
Fotografia lui a făcut înconjurul lumii. Un făt de doar 21 de săptămâni şi-a ridicat mâna din uterul mamei şi a prins dege-tul medicului Joseph Bruner de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, SUA, în timpul unei operaţii pe coloană efectuată asupra pruncului încă nenăscut. “Se întâmplă tot timpul”, au co-mentat asistentele. Fotograful Michael Clancy, care a reuşit să surprindă acest straniu moment, a fost implicat ulterior într-un scandal. Medicul a susţinut că i-a tras copilului mâna din uter, nemulţumit că fotograful nu a vrut să-i vândă poza. Cert este că bebeluşul a fost salvat şi s-a născut în condiţii normale pe 2 decembrie 1999. Se numeşte Samuel Alexander Armas!
SamuelCe spun mamele?
Un miliard de mulţumiri Una dintre cele mai impresionante fotografii ale lumii
Când mamele le vorbesc pruncilor născuţi prea devreme, aceştia îşi deschid ochişorii
De regulă, prematurii stau în spital atât cât ar fi trebuit să mai stea în burtica mamei
ARH
IVA
"V.L
."
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[ImobIlIareSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
13vIaţa lIberă
VânzãriTerenuri
CumpãrãriCase
VânzãriCase Schimburi
Imobiliare
Închirieri - CereriApartamente
Închirieri - OferteApartamente
VânzãriGarsoniere
Vânzãri1 cameră
Vânzãri2 camere
Vânzãri3 camere
Vânzãri4 - 5 camere
CumpărăriGarsoniere
Cumpărări1 cameră
Cumpărări2 camere
Cumpărări3 camere
Închirieri - OferteSpaţii comerciale
• Ocazie, proprietar vând casă tip vilă din cărămidă, cu spaţiu comercial, zona Ţiglina 2, re-novată, modernizată int., ext. recent, CT, g,f,t Venghe heliom, cam. înalte 3,40, mansardă ne-compartimentată 70 mp, deschi-dere 20 m, sc =140 mp, st =320 mp, singur curte, merită văzută, 69300 E cash. Tel. 0754526023. (vl/NC-280254)
• Vând casă cu teren Şendreni şi te-ren extravilan 2 ha Greaca, preţ neg, 3 E/ mp. 0742959176, 0745201469. (000775/NC-283398)• Vând casă la roşu, în sat Costi. 0745189410. (000786/NC-283657)• Casă Parc CFR, Dobrogei 10. Tel. 0744865277. (000930/NC-283818)• Vând urgent casă P+1, st 1.000 mp, sc 260 mp, utilităţi, Vânători. 0722141910. (vl/NC-283835)• Vând casă nouă la şosea T. Vladimirescu. 0740555618, 0236828600. (000946/NC-283863)• Vând casă Soveja. 0723243538. (10/10/ext/80m/NC-283997)• Vilă Vânători p+1, 174 mp, utilităţi, 65.000 E. 0740938195, 0740501429. (003049/NC-284180)• Vând sau schimb cu ap. Bucureşti, casă cu toate utilităţile, 600 mp, str. M. Eminescu, aproape de Cernat. Tel. 0722778352. (003109/NC-284364)• Vând casă zonă centrală. 0751525293. (003132/NC-284412)• Vând casă Şiviţa, 800 mp. Tel. 0758067445. (003144/NC-284452)• Vând casă sat Balinteşti, 60.000 lei. 0753212219. (001199/NC-284502)• Case noi P+1+M Vânători, toate utilităţile. 0756558374. (001204/NC-284527)• Vând casă +0,10 ari vie, Hanu Conachi. 0740421694, 0757494784. (001166/NC-284555)• Proprietar, vilă sat Costi. 0747686277. (003117/NC-284585)• Vând casă sat V. Alecsandri. Tel. 0761673806. (001246/NC-284650)• Vând casă com. Independenţa, toate utilităţile. Tel. 0744297911. (001245/NC-284652)• Vând casă +spaţiu comercial, teren 400 mp, casă 280 mp, spaţiu 170 mp (zona bănci). Tel. 0747998315. (003190/NC-284729)• Vând casă comuna Smârdan. Telefon: 0748107391. (10/10/cs/06/NC-284801)• Vând case şi teren str. Tecuci 127. 0722455339, 0723638529. (001310/NC-284849)• Vând casă p+m la roşu în Tuluceşti, cu posibilitate de utilităţi. 0761625778, 0740028092. (003227/NC-284860)• Com. Nicoreşti, sat Fântâni nr. 124 vând casă de cărămidă acoperită cu tablă, mobilată, curte cu anexe, cur-te 5000 mp, grădină cu pomi şi vie, grădină 1 ha arabil plus 1 ha pământ arabil şi 1 ha pădure în apropiere, negociabil. 0758456529. (001154/NC-284894)• Vilă sat Costi, la roşu sau gata, 56000 E. 0766493560. (001329/NC-284901)• VAND CASA SIVITA. PRET NEGOCIABIL. TEL. 0740119429 (SMS/PF/284952)• Vând casă Războieni nr. 73, 750 mp. Tel. 0749522238. (001085/NC-284235)
• Vând Vilă Arcaşilor, zona Vega, la cheie, 148.000 E. 0749056627. (002965/NC-283901)
• Închiriez spaţiu complet utilat, autorizat pentru şcoală de şoferi. Rel. la 0236444569, 0722851618. (001194/NC-284497)
• Superofertă! SC Prodvinalco SA Galaţi închiriază spaţii cu diverse destinaţii: depozitări, producţie etc la sediul din bdul G. Coşbuc nr. 257 Galaţi. Relaţii la tel. 0741110311 sau 0236472383. (10/10/bc/24/NC-282367)
• 500 MP, VÂNĂTORI, INTRAVILAN, 15 E/MP. 0749.374.726. (08/10/bc/26/NC-248735)• Vând 2 terenuri a 1000 mp, cu construcţie, com. Drăgăneşti. Tel. Spania 654655405, accept beep-uri. (0012/NC-279970)• P.f. vând urgent teren intrare Smârdan, lângă sat nou, 1.000 mp sau parcelat, variante auto, preţ neg. 0752782024. (000102/NC-281925)• Vând teren casă comuna Vânători. Tel. 0751974606. (002401/NC-282338)• 125.000 mp Fileşti, deschidere la DJ, extravilan, 41 E/ mp. 0725282048. (10/10/bc/36/NC-282502)• Fileşti 180.000 mp, extravilan, deschidere 200 ml, 45 E/ mp. 0740273879. (10/10/bc/36/NC-282503)• Teren Barboşi, intravilan, 1700 mp, cu utilităţi şi construcţie. Tel. 0745621911. (002675/NC-282869)• Teren Odaia Manolache, 1000 mp, la şosea, cu utilităţi. Tel. 0766658573. (002675/NC-282870)• Teren 9.500 mp, zona Tuluceşti -Odaia Manolache. 0744909527. (000940/NC-283810)• Teren 400 mp, zona Flora -Atlantic, accept variante. 0749052523. (002997/NC-283950)• Vând teren 7000 mp, Vânători. Telefon: 0767870865. (10/10/cs/16/NC-283971)• Vând teren Odaia Manolache, 4000 mp, preţ 28000 lei. 0740561152. (001004/NC-284012)• Proprietar 1.000 mp, M. Kogălniceanu, 10 E/ mp. 0740300515. (001043/NC-284136)• ##Teren## intravilan, M17, utilităţi, 500 mp, cu căsuţă 40.000 E neg., accept variante auto. 0728001049, 0744765322. (003061/NC-284140)• Vând teren 1.000 mp, intravilan, în Vânători, în zona vile, deschidere 14 ml, 15 E/ mp. 0788307934. (000977/NC-284157)• Sat Costi, 5800, parcelabil, 6 E. 0744207247. (003026/NC-284166)• Loturi casă Vânători de la 10E/ mp. 0765543100. (10/10/gc/34/NC-284262)• 600 mp Smârdan, 150 mil. 0766488999. (10/10/gc/34/NC-284263)• 2400 mp DN26, 10E/mp. 0765543100. (10/10/gc/34/NC-284264)• 440 mp Fileşti, 150 mil. 0741646908. (10/10/gc/34/NC-284265)• Teren Tirighina 1 ha neg. 0726186658. (001128/NC-284357)• Vând teren cu vie, spalieri. Tel. 0771729345. (003115/NC-284382)• Extravilan 20.000 mp, în Costi. 0743289021, 0236449835. (001146/NC-284401)• Extravilan Şendreni, 4.000 mp, 3 E/ mp neg. 0742013286. (001145/NC-284402)• Teren 150 mp, Crizantemelor, 150 E/ mp neg. 0742013286. (001145/NC-284403)• Vând teren 1500 mp, Micro 13B. Tel. 0758067445. (003144/NC-284451)• Vând teren 500 mp Centură. Tel. 0758067445. (003144/NC-284453)• Teren 204 mp, Micro 17, utilităţi. 0747504850. (001191/NC-284500)• Vând 500 mp teren intravilan, utili-tăţi, Tuluceşti. 0728535808. (001197/NC-284503)• 2 ha teren agricol, Bădălan, tarla 121. Tel. 0748912857. (001268/NC-284666)• Vând urgent teren Bariera Traian. Tel. 0743095569. (001266/NC-284668)• Teren intravilan 1.000 mp, d= 28, Calea Prutului, Piaţa Ruşilor, utilităţi în zonă. 0745099992. (001292/NC-284740)• Teren DN25, 10-15 E mp. 0741772671. (003205/NC-284762)
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PublicitateSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
14viaţa liberă
Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.
imPortant!
www.viata-libera.ro
CumpãrãriAuto
VânzãriAuto
Vând autoutilitară FIAT DOBLO, 5 locuri, an fabricaţie 2006. Telefon: 0724233394.
Vând autoturism DAEWOO LEGANZA, an fabricaţie 1998. Telefon: 0724233394.
Oferte deServiciu
INVITAŢIE
PARTICIPARE CURS GRATUIT DE FORMARE ÎN MESERIA DE AGENT DE PAZĂ ŞI ORDINE
S.C. INTERNATIONAL PROTECT SECURITY S.R.L. lansează o invitaţie de participare la cursul de formare profesională în meseria de „agent de pază şi ordine”, în cadrul proiectului «O MESERIE, UN VIITOR MAI SIGUR». Cursul este gratuit şi se adresează persoanelor şomere şi celor aflate în cautarea unui loc de mun-că, oferind consiliere psihologică, precum şi şanse reale de angajare în urma absolvirii.Pentru detalii şi înscrieri, contactaţi: S.C. INTERNATIONAL PROTECT SECURITY S.R.L.- GalaţiTel. : 0734548810, e-mail : [email protected]
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, co-finanţat din Fondul Social European.
INVITATIEPARTICIPARE CURS GRATUIT DE FORMARE IN MESERIA DE AGENT DE PAZA SI ORDINE
S.C. INTERNATIONAL PROTECT SECURITY S.R.L. lanseaza o invitatie de participare la cursul de formare profesionala in meseria de „agent de paza si ordine”, in cadrul proiectului «O MESERIE, UN VIITOR MAI SIGUR». Cursul este gratuit si se adreseaza persoanelor somere si celor aflate in cautarea unui loc de munca, oferind consiliere psihologica, precum si sanse reale de angajare in urma absolvirii. Pentru detalii si inscrieri, contactati: S.C. INTERNATIONAL PROTECT SECURITY S.R.L.- Galati Tel. : 0734548810, e-mail : [email protected]
Proiect selectat in cadrul Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, co-finantat din Fondul Social European.
IPS_3.doc/U:publicitate
• Caut farmacist(ă) cu expe-rienţă, inclusiv pensionar(ă), pentru angajare într-o farmacie nou înfiinţată, urgent! Tel. 0722312237, 0726751226, dl, dna Grigorescu. (002598/NC-282587)
• Restaurant angajea-ză ajutor de bucătar şi ospătăriţe. Relaţii la telefon 0740-079001 (1110gc15/NC-284455)
• Studio videochat angajează mo-dele în condiţii superavantajoase. 0740721354. (009892/NC-264883)• SC angajează confecţioneri texti-le cu experienţă, transport gratuit, condiţii avantajoase, salariu atractiv. Rel. la tel. 0236449440. (0106291/NC-273461)
• Contracte muncă Italia, hotel -re-staurant, menaj, 650 -1500 euro. www.epp-jobs.com, 0268474435, 0368425804, 0747661527, 0745489172, 0729772702, 0731503304, 0769875604. (10/10/ext/11m/NC-280762)• Societate comercială angajează modelatori covrigi cu experienţă. CV-urile se pot trimite pe mail la [email protected] sau la numarul de fac 0236.449966. (10/10/cs/15/NC-282147)• Societate comercială angajează: vânzătoare cu experienţă şi şef magazin cu următoarele cerinţe: absolvent al unei facultăţi, abilităţi de utilizare a calculatorului, dis-ponibilitate la program prelungit. Aşteptăm CV-urile pe e-mail la [email protected] sau la numarul de fax 0236.449966. (10/10/cs/15/NC-282148)• Angajăm agenţi imobiliari şi asis-tent manager, salariu motivant, pro-gram flexibil. CV +foto: [email protected]. (0106128/NC-282410)• Societate comercială recrutează personal calificat pentru muncă în Germania. Aşteptăm CV dvs la adre-sa de e-mail: [email protected], OP1, CP 89, 0766888003. (000468/NC-282546)
• Cosmetică practică pentru uce-nici, cursuri de machiaj. 0755578470. (10/10/cs/56/NC-283015)• Ofertă muncă Italia: menaj, îngrijire persoane, asistent medical, cameris-tă, ajutor bucătar. Tel. 0732393508, 0767448744, 0742413731. Tel. /fax 0368425622, email: [email protected]. (10/10/ext/51m/NC-283114)• SERVICE CAMIOANE ANGAJEAZĂ MECANIC CU EXPERIENŢĂ. RELAŢII LA TELEFON: 0731.37.37.00. (10/10/cs/35/NC-283745)• SERVICE CAMIOANE ANGAJEAZĂ ELECTRICIAN AUTO CU EXPERIENŢĂ. RELAŢII LA TELEFON: 0731.37.37.00. (10/10/cs/35/NC-283746)• Companie româno-italiană an-gajează vorbitori de limba italiană la nivel mediu sau avansat pentru postul de operator telemarketing. Se oferă: salariu motivant, bonuri de masă, bonusuri din vânzări. Relaţii la tel. 0756169701. (0106262/NC-283830)• Angajez patiseri cu experienţă. 0745540029. (002962/NC-283867)• Club din Sibiu angajează anima-toare. Tel. 0755101391. (002985/NC-283906)• Companie asigurări recrutează 8 consultanţi financiari. Experienţa constituie un avantaj. Trimiteţi CV la [email protected]. Tel. 0743964396. (002992/NC-283911)• Angajez medic stomatolog, cen-tru stomatologic. Tel. 0768827048. (000987/NC-283938)• Ecotech Auto angajează tinichigiu auto cu experienţă. 0745624883. (0106142/NC-283944)• Angajez barmaniţă bar. 0756104748. (000991/NC-283960)• Angajez barmaniţă cafe-bar. Nr. tel. 0748471338. (000999/NC-283987)• Angajez îngrijitori vaci lapte, ofer masă, cazare, salariu atractiv. 0745609138. (003054/NC-284146)• Angajez frizeriţe, coafeze cu ex-perienţă. Tel. 0740382799. (002991/NC-284155)• Societate comercială angajează inginer constructor pentru oferta-re, licitare, decontare, cunoscător programe devize. Tel. 0752167964. (0106280/NC-284178)• Angajez cofetar -patiser cu expe-rienţă. Tel. 0752416156. (0106279/NC-284183)• Angajez barmaniţă calificată. 0236325229, 0766419294. (001075/NC-284192)• Angajez barmaniţe zona Port, rog seriozitate. 0744559935. (003078/NC-284204)• Pizzeria Da Rosso angajează aj. bucătar. 0757681231. (0106286/NC-284230)• SC angajează medic stomatolog (dentist) în condiţii avantajoase. Tel. serviciu 0728229242. (001094/NC-284237)• Societate comercială angajea-ză bucătar cu experienţă. Tel. 0734225006. (0106288/NC-284251)• SC angajează cu forme legale geamgiu. 0236463243, 0722533826. (001113/NC-284278)• Agenţie de turism angajează agent de turism cu experienţă. CV la [email protected]. (10/10/cs/64/NC-284333)• Angajăm 2 zugravi, experienţă min. 5 ani. Rugăm seriozitate. Tel. 0740661236. (002977/NC-284350)• Vulcanizare auto modernă, zona Coşbuc, angajează personal cu ex-perienţă în domeniu. 0745969809. (0106313/NC-284368)• Angajez vânzătoare consiganţie non stop cu CM. Tel. 0762676970, 0745659242, 0762677305, 0744770013. (0106295/NC-284410)• AJPS Galaţi angajează jurist 6 ani vechime, cu definitivat şi IT-ist. Tel. 0726168368, e-mail: [email protected]. (0106296/NC-284415)• Angajez vânzătoare tarabă legume. 0765257105. (001161/NC-284423)• Societate comercială angajează dulgheri şi fierari. Rel. 0236311347. (001172/NC-284428)• Companie austriacă de asigurări ca-ută manageri cu experienţă în vân-zări. Tel. 0735203533, 0766612282. (003141/NC-284432)• Recrutăm colaboratori pentru asigurarea obligatorie de locuin-ţe, pensii private. Tel. 0735203533, 0766612282. (003141/NC-284433)
• SC scoate la concurs 2 posturi, unul de barman şi unul de administrator. Relaţii la tel. 0749094896, între orele 9,00 şi 17,00. (10/10/ext./91m/NC-284439)• Societate comercială angajează femeie de serviciu. CV-urile se de-pun la sediul societăţii din Calea Prutului nr.13 (vis-a-vis de piaţa en-gros). Relaţii la tel. 0745.039.322. (1110gc15/NC-284454)• Angajez cofetar şi patiser cu ex-perienţă min. un an. Se oferă pro-gram fix şi salariu motivant. Tel. 0754031973. (0106316/NC-284457)• SC Firogal SRL angajează dulgheri, zidari şi mecanici utilaje (şoferi). CV-urile se depun la sediul firmei în str. Traian nr. 446. Tel. 0236477522. (11/10/gc/14/NC-284470)• SC angajează şofer profesionist pt. transport intern şi internaţional. 0751546074. (0106319/NC-284475)• Tubulatori rafinărie. Detalii 0339401699, 0761367407. (10/10/ext./92m/NC-284485)• SC Dataphone Division SRL an-gajează consultant vânzări direc-te Vodafone. CV se trimit la [email protected]. (0106320/NC-284513)• SC Dataphone Division SRL anga-jează area sales manager echipă de vânzări directe Vodafone. CV se tri-mit la e-mail: [email protected]. (0106320/NC-284517)• Societate comercială anga-jează croitor textile masă croit. 0236306026. (0106321/NC-284518)• Societate angajează muncitori ne-calificaţi pentru şantierul naval. Nr. tel. 0753119367. (10/10/ext./98m/NC-284530)• S.C. ERG TERMROM S.A. anga-jează muncitori necalificaţi. CV-urile se vor trimite pe e-mail: [email protected], pe fax: 0236/ 412 565 sau se vor aduce la sediul societatii: Galaţi, bd. Otelarilor, nr. 25, bl. D9E, mezanin. (10/10/cs/65/NC-284551)• Angajăm vânzătoare fast-food -pi-zzerie în Centru. Relaţii 0745888718, după ora 12,00. (001216/NC-284595)• Caut logoped cu experienţă şi te-rapeut ABA (sau persoane doritoare a fi instruite). 0770509378. (001221/NC-284597)• Angajăm faianţari, rigipsari, zugravi, zidari, instalator. Tel. 0755031723. (0106362/NC-284624)• Societate comercială angajează cofetari şi patiseri cu experienţă. Tel. 0747770255. (001269/NC-284635)• Angajăm electricieni pentru bran-şamente şi iluminat public. Tel. 0754305343. (003189/NC-284644)• Angajez coafeză şi manichiuristă cu experienţă, cu CM şi bonusuri. 0728460651. (001277/NC-284653)• Angajez dulgheri pentru deplasări. 0741309888. (003186/NC-284696)• Cafe Pub angajează barmani-ţă-ospătăriţă. Tel. 0740610448, 0748158244. (003211/NC-284746)• SC angajează barman/barmani-ţă. Tel. 0741769318. (003206/NC-284752)• Angajăm operatoare jocuri elec-tronice, cu experienţă. Relaţii la telefon 0720114450, 0741182403. (10/10BC28/NC-284776)• Societate comercială angajea-ză zugravi, zidari pentru lucru în deplasare. CV-urile se pot depu-ne zilnic, între orele 8,00-16,00, la adresa societăţii, str. Traian, nr. 166, Galaţi. Relaţii la telefon 0740006605. (10/10EXT102m/NC-284778)• Angajez maşinist utilaje cale şi terasamente. Muncitor necalificat pentru săpat şanţuri şi gropi. Relaţii la tel. 0744360147. (0106373/NC-284826)• Asociaţia de Proprietari Ancora 1 angajează femeie de serviciu. Pentru informaţii adresaţi-vă marţi, 2.11.2010, între orele 11,00-13,00, la sediul Asociaţiei din Galaţi, str. Roşiori nr. 27, bl. B1, sc. 8, zona Ancora. (0106334/NC-284830)• Angajez operator xerox, nu nece-sită experienţă. Tel. 0752405992. (0106369/NC-284836)• Angajez necalificaţi în construc-ţii. Tel. 0743101431. (001313/NC-284838)• Exfilmetal Grup angajează sudori. Tel. contact 0733051479. (0106332/NC-284839)• Angajăm, în regim part-time, ope-rator automate cafea, permis con-ducere, eventual maşină proprie. Relaţii la 0758252450. CV la mail: [email protected]. (001250/NC-284858)• Angajăm agent turism. 0740635532. (001343/NC-284884)• Angajez vânzătoare aprozar. Tel. 0748981153, 0733965390. (003247/NC-284892)• Restaurantul Mexican de la Potcoava de Aur angajează ospă-tăriţe. CV se depun zilnic la sediul, după ora 17,00. (001350/NC-284908)• Angajez bucătar şi pizzar. 0746147009. (001349/NC-284909)• Vrei un job part time sau full time?, minim studii medii, posibilităţi afir-mare. 0743567657, 0730240946, 0742499198. (003257/NC-284920)• Şcoala Rădeşti organizează con-curs pentru ocuparea postului de fochist, pe perioadă determinată, în data de 12.11.2010. Înscrierile se fac la sediul unităţii până în data de 10.11.2010, ora 12,00. Relaţii la 0236333454. (0106341/NC-284929)
• Companie multinaţională recrutea-ză 4 persoane pentru lansarea unei noi game de produse pe piaţă, ofe-rind câştiguri la nivel european. CV la e-mail: [email protected]. Rel. la tel. 0743586848, 0770509646. (003260/NC-284938)• Magazin mic Ţiglina I angajează vânzătoare, experienţă 3 ani, 900 +bonusuri. 0727881104. (10/10/ex./104m/NC-284945)• Angajăm contabil cu experien-ţă. Tel. 0236418257. (0106343/NC-284949)• SC ANGAJEAZA MACARAGIU CU AUTORIZATIE ISCIR GRUPA III,EXPERIENTA IN AMG.TELEFON 0731024085 (SMS/PF/284950)• SALON MASAJ EROTIC DIN BRASOV ANGAJEAZA TINERE CU SI FARA EXPERIENTA DIN TOATA TARA.MASA,CAZARE GRATUIT SI 300-500 LEI ZILNIC.0757806476 (SMS/PF/284954)
• Angajez farmacist şi asistent de farmacie. Tel. 0758071814. (0105780/NC-280018)• SC ANTARCTICA SA ANGAJEAZĂ DIRECTOR FILIALĂ GALAŢI. CERINŢE: EXPERIENŢĂ MIN. 2 ANI PE UN POST SIMILAR, PERMIS CONDUCERE. CV-URILE SE TRIMIT PE E-MAIL; [email protected]. (0106363/NC-284647)• SC angajează patiser cu experi-enţă, oferim salariu de 2000 lei. Relaţii la 0751-183632 (1011gc08/NC-284704)• Centru stomatologic angajează asistentă medicală şi femeie de serviciu. 0743403508. (0106370/NC-284835)• Companie americană de distri-buţie selectează persoane pt. for-marea unei echipe de promovare a produselor firmei. Nu există o limită de vârstă. Programul e fle-xibil. 0740090369, 0768055052. (003263/NC-284937)
• SUPEROFERTĂ CURSURI AUTORIZATE: COAFURĂ -FRIZERIE 300 LEI, COSMETICĂ 400 LEI, MASAJ 400 LEI, MACHIAJ 350 LEI, MANICHIURĂ PEDICHIURĂ 300 LEI. DIPLOME DE STAT AVIZATE MINISTERUL MUNCII, VALABILE INTERNAŢIONAL. PLATA ÎN RATE, PRACTICĂ ÎN SALONUL ŞCOLII. POSIBILITĂŢI ANGAJARE LA ABSOLVIRE. 0720751536 SAU 0755714468, WWW.BELLA-MAR.RO. (00106275/NC-236583)
• SUPEROFERTĂ! CURSURI DE CALIFICARE OSPĂTAR BARMAN 350 LEI, BUCĂTAR 350 LEI, CAMERISTĂ HOTEL 250,CURSURI IGIENĂ, DIPLOME DE STAT VALABILE PENTRU CARNET MARINAR, ŞI INTERNAŢIONAL. PRACTICĂ ÎN RESTAURANT DE 4 STELE. PLATA ÎN RATE. TEL. 0755714468 SAU 0720751536. WWW.CALIFICARE-RECALIFICARE.RO. (0106275/NC-236586)
• Angajez manichiuristă unghii tehnice cu experienţă, seriozitate şi dedicare în meserie. 0746265551. (0105831/NC-280819)
• SC Vega´93SRL angajează condu-cător auto cu experienţă, pentru cisternă combustibil. În acest sens solicităm un dosar care să conţină: CV (cu număr de telefon); cazier auto; carte de muncă - copie; carte identitate; permis auto; card ta-hograf; atestate profesionale (in-clusiv ADR). Dosarele se depun la SC Vega´93 SRL, Serv. Mecanizare (auto) Galaţi, str. Siderurgiştilor nr. 7, clădire Vega Holding, tel. 0236473105 interior 125. (10/10/gc/39/NC-284056)
• SC Vega´93SRL angajează condu-cători auto, cu experienţă, pentru autotrailer şi autobasculantă 25 t (articulată). În acest sens solici-tăm un dosar care să conţină: CV (cu număr de telefon); cazier auto; carte de muncă - copie; carte iden-titate; permis auto; card tahograf; atestate profesionale. Dosarele se depun la SC Vega´93 SRL, Serv. Mecanizare (auto) Galaţi, str. Siderurgiştilor nr. 7, clădire Vega Holding, tel. 0236473105 interior 125. (10/10/gc/39/NC-284057)
• SC Vega´93 SRL angajează con-ducători auto, cu experienţă, pen-tru autobasculantă 8x4. În acest sens solicităm un dosar care să conţină: CV (cu număr de tele-fon); cazier auto; carte de muncă - copie; carte identitate; permis auto; card tahograf; atestate pro-fesionale. Dosarele se depun la SC Vega´93 SRL, Serv. Mecanizare (auto) Galaţi, str. Siderurgiştilor nr. 7, clădire Vega Holding, tel. 0236473105 interior 125. (10/10/gc/39/NC-284058)
• Societate comercială angajează electrician şi montator de gresie -faianţă. CV-urile se pot depune zilnic între orele 8,00-16,00, la adresa societăţii, str. Traian nr. 166, Galaţi. Relaţii la tel. 0740006605. (10/10/ext./96m/NC-284522)
• Angajăm finanţist cu experienţă minim un an. Trimite-ţi C.V.-ul la adresa [email protected] sau la Fax: 0236319085. (10/10/cs/66/NC-284800)
• Liceul cu Program Sportiv anga-jează muncitor calificat -fochist cu contract de muncă full -time. Cerinţe: calificare în specialitate; vechime în specialitate minim 5 ani; fără cazier juridic. Dosarele se depun până pe data de 12 noiem-brie 2010. Relaţii la sediul unităţii şi tel. 0236498083. (vl/NC-284955)
• SOCIETATEA COMERCIALĂ BECON INSTAL ANGAJEAZĂ LUCRĂTOR COMERCIAL PENTRU MAGAZIN, VÂNZĂTOR SAU VÂNZĂTOARE CU EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL INSTALAŢIILOR SANITARE, INSTALAŢII TERMICE, OBIECTE SANITARE. CERINŢE: EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU; CUNOŞTINŢE SOLIDE DE OPERARE PC; CUNOŞTINŢE TEHNICE (REPREZINTĂ UN AVANTAJ); SPIRIT DE ECHIPĂ, COMUNICATIV; CAZIER CURAT; MULTĂ SERIOZITATE. OFERIM: CARTE DE MUNCĂ; PACHET SALARIAL ATRACTIV; POSIBILITĂŢI DE AVANSARE. CV-URILE ŞI SCRISORILE DE INTENŢIE LE PUTEŢI TRIMITE PE ADRESA DE EMAIL: [email protected] SAU LA TEL /FAX 0236461611, 0744158415, PRECUM ŞI LA PUNCTUL DE LUCRU DIN MICRO 39 ÎN INCINTA COMAT. (10/10/pc/07/NC-282904)
• Societate comercială anga-jează sudor confecţii metalice (poate fi şi pensionar). Relaţii la tel. 0236469899, 0756153661. (003264/NC-284935)
• Predau leasing Opel Corsa, 2008, motorină. 0741136621. (0106104/NC-282024)• Skoda Fabia Combi, 1,4 TDI, 2008, 103000 km, full, 5900 negociabil. 0744305505. (000535/NC-283435)• ###Vând### Vitto 2005, full, ###variante### produse agricole. 0743305206. (0106197/NC-283527)• Ocazie, Fiat Ducato maxi, neg. 0744909527. (000940/NC-283809)• VW GolfV, 2006, 102 CP, 85.000 km. 0740420905. (002953/NC-283831)• Vând autoutilitară Piaggio, plat-formă cu obloane, diesel, 2007, impecabilă, urgent. 0743155253. (0106304/NC-284079)• Vând Dacia Break, 2004, albă, meri-tă văzută. Tel. 0747503196. (003067/NC-284210)• Opel Astra H 1,7 CDTI, 2008, 6.990 E. 0744639142. (0106285/NC-284231)• Passat, 2006, 1,6 FSI, full options. 0744639142. (0106285/NC-284234)• Vând Break, 1998, 25 mil. neg. 0755165945. (003094/NC-284286)• Vând un voucher, dosar complet. 0728032356, 0336437759. (001087/NC-284355)• Logan 105 CP, noiembrie 2006. Tel. 0743144887. (001127/NC-284358)• Vând Papuc diesel, carosat, 2006. 0755245172. (0106312/NC-284370)• Matiz, 2004, aer condiţionat, alar-mă, 13.000 lei. 0745798288. (vl/NC-284383)• Astra H, 1,7 CDTI, 101 CP, 5500 E, înmatriculat. 0755164607. (001187/NC-284476)• Mercedes Sprinter 316 CDI, 2002, 17+1 locuri, contract convenţie 4 ani, variante. Tel. 0740933302. (003151/NC-284479)• Vând Logan 1,4, 2009, geamuri elec., servodirecţie, airbag-uri, unic proprietar, preţ fix, 4300 E. Tel. 0755799913. (003150/NC-284483)• Opel Astra, 1995 şi 2001; Opel Zafira, 2001. 0746067110. (003154/NC-284493)• Vând Logan Laureate 1,5 dci, 2005, verde, 113000 km, 3600 euro. 0755044866. (10/10/cs/01/NC-284564)• Vând Audi A6, 2,5 tdi, 1995, gri, 2800 euro. 0755044866. (10/10/cs/01/NC-284565)
• VW Golf, 2004, import Germania. Tel. 0753802563. (vl/NC-284957)
• Fiat Punto, 1995, import Germania şi Peugeot 306, 1996. Tel. 0753802563. (vl/NC-284958)
• Vând Renault Symbol 1,5 dci, negru, 120000 km, 3800 euro, 0755044866. (10/10/cs/01/NC-284567)• Skoda Fabia 2003, ABS, ASR, AC, proprietar, preţ neg. 0740846716. (001147/NC-284583)• Vând Dacia Papuc 2 locuri, 2005, 4x4, cu obloane înalte. 0766362066. (001188/NC-284592)• Opel Corsa C 1,4, 2002, înmatri-culat, 4.000 E neg. 0769741552. (001218/NC-284600)• Vând Logan 2010 iunie, înmatricu-lat, preţ 6.000 E neg. 0746755953. (003168/NC-284614)• Vând Opel Astra 1,6i, fabr. 1992, înmatriculat. Tel. 0740296823. (003175/NC-284626)• Vând tichet auto Rabla. Tel. 0726153334. (001256/NC-284632)• Vând motor Dacia nou făcut, vând diverse piese Dacia. 0746230693. (10/10/ext./99m/NC-284698)• Vând Renault Kangoo 1,9 die-sel, 2004, preţ negociabil. Tel. 0740472282. (001305/NC-284749)• Renault Laguna II, 1,9 CDTI, 2003, 3500 E. Tel. 0741772671. (003205/NC-284751)• Vând Renault Megane, 1997, ben-zină, 1600 cm3. Tel. 0741104644. (001290/NC-284764)• Vând Dacia Papuc 2002, carosat, ITP valabil, 4500 lei, 0751-086895 (1110gc17/NC-284777)• Vând Dacia Papuc, 2 locuri, an 1995, ITP 2012, preţ 2500 lei neg. Tel. 0743162350. (003231/NC-284825)• Vând Peugeot 407, din 2007, mo-tor 1,6, TDI, impecabil, preţ 7.500 E neg sau variante +diferenţă. Tel. 0748851106. (003229/NC-284827)• Vând convenabil piese noi Dacia 1300 -1310. Tel. 0236465564. (003220/NC-284831)• Vând Dacia 1300 plus parbriz şi set motor noi. 0336412752, 0236417420. (001157/NC-284834)• Vând tichet Rabla 2010. Tel. 0724457159. (003241/NC-284874)• Vând Cielo 1998, bej, stare perfectă. 0740976579. (001338/NC-284876)• Dacia 1310 stare foarte bună. 0764501698. (003250/NC-284890)• Vând trei cupoane Rabla, ur-gent. 0762613775, 0769691354. (0105860/NC-280829)• Super Nova 2001, 114.000 km, 1,4, benzină. 0743124073. (vl/NC-284269)• Vând Opel Vectra 1,8 i, 2006, 77000 km, 8400 euro negiciabil, 0755044866. (10/10/cs/01/NC-284566)
• Vând Matiz 2006, AC, 70000 km, albastru, 2150 euro negiciabil. 0755044866. (10/10/cs/01/NC-284568)
• Vând Logan 1,6, 90 cp, full-Abs, AC, geamuri spate + faţă, jan-te, oglinzi electrice, verde met, 82000 km - carte service, unic proprietar pe carte, 4200 euro neg., 0769671612. (10/10/cs/01/NC-284569)
• Toyota Avensis 80.000 km, 2006, 2.000 cmc. 0744581394. (0106245/NC-284154)
• Cumpăr Dacii, Nova, Super Nova, Solenza, Logan, avariate pentru dezmembrat. 0744108878. (009462/NC-61707)• Cumpăr autoturism după 2000 ori-ce tip, stare. 0745208845. (001922/NC-196491)• Cumpăr auto orice tip, plata ime-diată. 0742757503. (000949/NC-274178)• Cumpăr auto străine defecte, ava-riate sau bune pentru dezmembrat. 0745604097. (002009/NC-280501)• Cumpăr tichet Rabla 2010. 0741582972, 0757218761. (000047/NC-281182)• Dacia 1995, 2004 sau alte auto. 0745955433. (003048/NC-284179)• Cumpăr Logan Break, prim pro-prietar. Tel. 0721581426. (001080/NC-284189)• Cumpăr 2 vouchere, acte complete. 0728032356, 0336437759. (001088/NC-284354)• Cumpăr urgent voucher Rabla, ofer 850 lei. Tel. 0765456378. (003181/NC-284628)• Cumpăr Dacia toate tipurile, 1997-2009. 0752203868. (001332/NC-284857)• CUMPAR VOUCHER REMAT DOSAR COMPLET. OFER 800 LEI.0766514399 (SMS/PF/284953)• Cumpăr cupoane Rabla. 0740904551. (003187/NC-284622)AR
HIV
A "V
.L."
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PublicitateSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
15viaţa liberă
Cartele PrePay: Orange la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi
Orange PrePay
7 C12 C
4 C 17,7 RON31 RON53 RON
Pachet Orange17,7 RONdoar
orange
22 RON 37 RON
62 RON
21 RON
Decese
• Asistentul principal Tofan Tănase, autorizat pentru
ÎMBĂLSĂMĂRI,
răspunde solicitărilor prin 0236418264, 0744477943. (001369)
• SC VILLMAR SRL Servicii funerare complete. Transport intern ‑ internaţi‑onal. Autofunerare speciale. Foto ceramică alb‑negru şi co-lor. Preţuri avantajoase, str. Cezar nr. 23, Micro 39, vizavi benzinăria Petrom. 0236319390, 0722474704. (0075378/NC-187291)
• Cu sufletul sfărâmat de durere şi necontenite lacrimi anunţăm dispa-riţia fulgerătoare a bunului nostru tată, socru şi bunic
MIHĂILESCU ION. Fiicele, ginerii şi nepoatele. Pentru un ultim oma-giu se află depus la Capela Bisericii Sf. Ana. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 30.10.2010, ora 15,00, la Cimitirul Eternitatea. (003185/NC-284690)
Comemorãri
• Deşi timpul trece ochii sunt plini de lacrimi, tristeţe şi durere de când te‑am condus pe ultimul drum, acum trei ani,
VASILACHE ŞTEFAN. Uitarea nu se va aşterne niciodată pe chipul nostru orice ar fi. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fam. Vasilache. (003159/NC-284602) • Doi ani de lacrimi, de dor după fiin-ţa care a fost tată, soţ, bunic
TĂNĂSACHE COTINEL. Nu te vom uita niciodată! Familia. (001291/NC-284781)• Au trecut doi ani grei care ne apasă prin lipsa dragii noastre
ECATERINA IFTIMIE (mama TITA).
Înţelepciunea, vorba caldă şi calmă, sfaturile şi chiar dojana ei blândă le aşteptăm dar nu mai vin. Din lu-mea îngerilor, loc pe care îl ocupă cu prisosinţă, ne veghează şi apără. Dumnezeu să o ierte şi să o odih-nească în pace! Soţul, copiii, gine-rele, nepoţii şi strănepoţii. (001236/NC-284802)• La 1 noiembrie se împlineşte un an de la decesul scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici Szilagy Domnica. Cu durere familia. (001311/NC-284812)
• Regrete, lacrimi şi flori din partea fa-miliei Luncă şi a fiilor Daniel, Gabriela şi Marian. Te vom iubi mereu
MĂRGĂRINT LENUŢA. (003258/NC‑284923)• Cu durere în suflet anunţăm de-cesul iubitului nostru tată, bunic PATRICHE V. IONEL, 75 ani, com. Smulţi. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. Copiii şi nepoţii. (001306/NC-284784)• Colectivul turei I Secţia Cazane, din cadrul întreprinderii Electrocentrale Galaţi regretă profund dispariţia distinsului coleg EUGEN APOSTOL. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. (003240/NC‑284879)• Familia Ţocu Ion regretă pro-fund dispariţia colegului EUGEN APOSTOL. Sincere condoleanţe fa-miliei greu încercate! (003240/NC‑284880)
• Conducerea Secţiei Cazane împre-ună cu maiştri, şefi tură regretă pro-fund dispariţia bunului coleg EUGEN APOSTOL. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. (003240/NC‑284881)• Suntem alături de cumnată şi ne-poată la anunţul decesului fratelui şi unchiului nostru avocat BĂLAN GHEORGHE. Sora Moraru şi nepoţii Şuteu. (001355/NC‑284925)• Sincere condoleanţe Toticăi, Codruţei, Yarei şi lui Andrei pen-tru cel care a fost avocat BĂLAN GHEORGHE. Fam. Popescu V., Popescu A., Munteanu M, Sandu A. (001356/NC-284926)• Cu adâncă durere anunţăm tre-cerea în nefiinţă a scumpului şi ne-preţuitului soţ, tată şi bunic avocat BĂLAN GHEORGHE. Înmormântarea duminică, 31 octombrie 2010, ora 13,00. Soţia, fiica, ginerele şi nepoa-ta. (001357/NC-284927)• Membrii Cenaclului "ARIODNA" regretă trecerea în nefiinţă a dom-nului GEORGE BĂLAN, prozator, poet, epigramist, demn reprezen-tant al culturii gălăţene. Fie‑i ţărâna uşoară/ Marea plecare nu‑l doară,/ Cântul luminii să‑i dea/ Pacea pe care‑o dorea. Căci "toate curg către amurg,/ Cu largul lumii vârstele,/ Curmate sunt şi astrele,/ Nevăzutele, cum curg." (George Bălan, "Amurg"). (001312/NC-284959)• Familia Sava regretă stingerea celui care a fost procuror GEORGE BĂLAN. Fie ca Dumnezeu să‑l pri-mească în împărăţia Lui. (001312/NC-284960)• Cu durere în suflet suntem ală‑turi de verişorii noştri greu încer‑caţi de dispariţia tatălui lor NIŢU ALEXANDRU. Familiile Lungu şi Toader. (001340/NC‑284883)
• Cu regret anunţăm dispariţia dintre noi a bunului nostru cuscru APOSTOL EUGEN. Dumnezeu să‑l odihnească în pace! Sincere con-doleanţe familiei! Fam. Gâţă Ilie. (001322/NC-284842)
• Cu durere în suflet anunţăm tre-cerea în nefiinţă a celui care a fost
cpt. rezervă MUNTEANU CONSTANTIN. Defunctul este dep-su la Capela Cimitirului Sf. Lazăr. Ceremonia de înmormântare va avea loc sâmbătă, 30.10.2010, ora 12,30. Dumnezeu să‑l odihneas-că în pace. Copiii, soţia şi nepoţii. (001323/NC-284852)
• A încetat să mai bată inima iubi-tului nostru tată şi bunic APOSTOL EUGEN, om minunat şi blând, de o înaltă nobleţe sufleteas-că. Dumnezeu să‑l odihnească în pace! Copiii Corina, Eduard, Andreea, Adrian, Elisabeta. (001322/NC-284846)
• Când se stinge o lumânare o aprinzi din nou, dar când se stinge o viaţă o plângi mereu. Cu sufle-tul sfărâmat de durere şi necon-tenite lacrimi anunţăm dispariţia fulgerătoare a bunului nostru soţ, tată şi bunic APOSTOL EUGEN. Petru un ultim omagiu se află de-pus la Capela Bisericii Sf. Vasile. Înmormântarea va avea loc du-minică 31.10.2010, la Cimitirul Şt. cel Mare. Familia. Dumnezeu să‑l odihnească în pace! (001322/NC‑284851)
• Colectivul SC Navlomar Shipping Galaţi este alături de colega lor Rusu Anca la durerea cauzată de moartea fulgerătoare a tatălui. Sincere condoleanţe. Dumnezeu să‑l odihnească. (0106372/NC‑284854)
• Locatarii blocului C5B, Micro 18, sunt alături de membrii familiei Mihăilescu la pierderea tatălui MIHĂILESCU ION, în vârstă de 67 de ani. Corpul neînsufleţit este depus la Biserica Sf. Ana, din Micro 19. Transmitem familiei îndolia-te condoleanţe. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. (003224/NC‑284855)
• Cu durere în suflet fiul, fiica, gine-rele şi nepoţii anunţă decesul lui
NIŢU ALEXANDRU. Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Sf. Lazăr, sâmbătă, 12.30. Nu te vom uita ni-ciodată. (001331/NC‑284882)
• Suntem alături de colega noastră Valerica Apostol în aceste clipe de grea încercare şi durere pricinuite de plecarea spre cele veşnice a so-ţului EUGEN APOSTOL, fost mais-tru principal la SC Electrocentrale Galaţi. Dumnezeu să‑i dea odih-nă veşnică. Colectivul Serviciului Achiziţii. (003246/NC‑284896)
• Conducerea SC Electrocentrale Galaţi SA transmite sincere con-doleanţe familiei în aceste mo-mente grele cauzate de dispariţia fulgerătoare a celui care a fost un om deosebit APOSTOL EUGEN, maistru Secţia Cazane. (003245/NC-284900)
• Suntem alături de colega noas-tră Apostol Valerica în aceste momente grele pricinuite de pierderea fulgerătoare a soţu-lui şi a colegului nostru maistru EUGEN APOSTOL. Colectivul SC Electrocentrale Galaţi SA. (003245/NC-284902)
• Suntem alături de dl. Aldea George acum la trecerea în nefiin-ţă a mamei sale dragi. Dumnezeu s‑o odihnească în pace. Fam. prof. Ciocoiu Lucian. (003256/NC‑284916)
• Îţi sărutăm mâinile cu care ne‑ai crescut şi mângâiat, mămică. Cu adâncă durere în suflet soţul, copi-ii şi ginerele anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor mame, soţii şi soacre
MĂRGĂRINT LENUŢA. Te vom iubi mereu! (003259/NC‑284924)
• Cu inima îndurereată suntem ală-turi de Dănuţa la sfâşietoarea des-părţire a celui care a fost sufletul ei pereche
ION (NUTEL) HARABAGIU. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. Sora Carmen, Andreea, Laura şi Gabi. (10/10/cs/09/NC‑284956)
• Suntem alături de colega noastră Apostol Valerica la greaua încer-care pricinuită de decesul soţului APOSTOL EUGEN. Sincere condo-leanţe. Fam. Poalelungi. (001348/NC-284928)
• Membrii Sindicatului Energeticienilor din cadrul SC Electrocentrale Galaţi deplâng trecere în nefiinţă a celui care a fost coleg şi prieten ms. APOSTOL EUGEN. Sincere condolenaţe fami-liei îndoliate. Dumnezeu să‑l odih-nească. (003266/NC‑284934)
• Un gând de mângâiere, com‑pasiune şi sincere condoleanţe. Suntem alături de colegul nos‑tru Ştefanache Adelin Cristian în aceste clipe de grea încercare şi durere pricinuite de plecarea spre cele veşnice a socrului. Dumnezeu să‑i dea odihnă veş‑nică! Colectivul ArcelorMittal Tubular Products Galaţi SRL. (0106335/NC‑284853)
• Personalul din Şcoala Specială Nr. 2 Constantin Pufan anunţă trecerea în nefiinţă a colegei lor
LENUŢA MĂRGĂRINT. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (003251/NC‑284917)
• S‑au împlinit cinci ani de la decesul scumpului nostru frate şi cumnat
LUPU ALEXANDRU, com. Cuca. (003173/NC-284806)• Astăzi s‑a împlinit un an de când o inimă bună a încetat să mai bată, un suflet bun s‑a ridicat la cer lăsând în urmă o nemărginită durere şi un gol imens. Recunoştinţă veşnică scum-pului nostru
PLETEA MIHAI. Soţia, copiii şi nepo-ţii. (003180/NC-284807)• Pe 1 noiembrie se împlineşte un an de când fratele, cumnatul şi unchiul
IONAŞCU GEORGICĂ a plecat dintre noi iar liniştea s‑a adunat în jur drept aşternut pentru veşnicie, rămânând prezent mereu în inimile şi gânduri-le noastre. Dumnezeu să‑l odihneas-că. Familiile Drosu, Drăgan, Enache, Ionaşcu. (001315/NC‑284813)• O clipă de aducere‑aminte acum la împlinirea a 10 ani de când nu mai este printre noi
RADU VICTOR. Lacrimi, flori şi o candelă aprinsă la tristul mormânt. Dumnezeu să‑l ierte. Soţia, copiii şi nepoţii. (001150/NC-284815)• Frunzele argintii ale toamnei se aştern pentru a şaptea oară pe mor-mântul celei mai bune colege
GEANCU NICOLETA. Colegele Lili şi Coca. (001210/NC-284817)
• Aducem un pios omagiu la împli-nirea a patru ani de la trecerea în nefiinţă a mamei şi bunicii noastre PUFU GHERGHINA. Fiica şi nepoţii. (003146/NC-284818)• Pios omagiu la cinci ani de la trece-rea în nefiinţă a dragului nostru
ALEXANDRU GHEORGHE. Dumnezeu să‑l odihnească. Familia. (001326/NC-284840)
• O inimă bună a încetat să mai existe. Dorul celor dragi rămâne în suflet. Nu te vom uita nicioda-tă. Dumnezeu să te odihnească în pace, dragul nostru VASILE IOAN. Dan, Nina, Monica, Cristi Nicoară. (001055/NC-284211)
• Cu durere anunţăm scurgerea unui an de la trecerea în nefiinţă a minunatei mame
##ALDEA CONSTANTINA##
şi a unsprezece ani a tatălui
##ALDEA NICOLAE##.
Dumnezeu să‑i odihnească în pace! Familia. (001234/NC‑284803)
• O fi fost mai importantă pre-zenţa ta în cer decât pe pământ? Niciodată nu vom găsi răspunsul! Dumnezeu să te aşeze în loc spe-cial de unde să‑i veghezi pe cei care te-au iubit. Fam. Nicoara Dan. (001055/NC-284805)
• Omagiu trist şi o adâncă recu-noştinţă la împlinirea a doi ani de lacrimi şi durere de când a plecat dintre noi minunatul soţ şi tată
MIRCEA MOGA. Verii şi nepoţii. (001243/NC-284809)
• Trist şi îndurerat omagiu la îm-plinirea unui an de la trecerea în eternitate a celui care a fost fratele şi unchiul nostru
IONAŞCU GEORGICĂ. Fam. Lupoae şi fam. Stavarache. (001312/NC‑284814)
• Au trecut nouă ani de la de-cesul bunei şi iubitei noastre mame, bunici şi străbunici VASILE RUXANDRA. Flori şi lacrimi pe tris-tul mormânt. Fam. Gazzi şi Achiţei. (001297/NC-284810)
• Se împlinesc patru ani de la tre-cerea în nefiinţă a dragii noas-tre surori, mătuşi şi naşe PUFU GHERGHINA. Dumnezeu să te odihnească în pace. Cu regret fam. Gazzi şi Achiţei. (001297/NC‑284811)
• A trecut un an de durere şi dor nesfârşit de când scumpa noastră
• Pe 3 noiembrie 2010 se împlinesc şapte ani de la trecerea în nefiin-ţă a celei care a fost o bună soţie, mamă şi bunică
EPURESCU CATRINA. Te vom păs-tra mereu în amintire. Dumnezeu să te odihnească. Familia. (001207/NC-284816)
• Lacrimi şi rugăminţi către bunul Dumnezeu să te aibă în paza Sa
IONAŞCU GEORGICĂ la un an de la deces. Dumnezeu să te ierte şi să ai parte de lumina veşnică. Soţia, copiii, nepoata, Bogdan. (001177/NC-284821)
• Sâmbătă, 30 octombrie, se împli-nesc 40 de zile de la decesul ma-mei mele
POPESCU ANETA. Amintirea ta o vom purta cu noi în inimă în-totdeauna cu drag şi durere. Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău blând şi bun. Familia. (001320/NC-284823)
• Comemorăm astăzi trei ani de la trecerea în nefiinţă a fiicei noastre dragi
DANIELA. Părinţii. (003221/NC‑284824)
• O candelă aprinsă, o rugăciune sfântă spusă la mormântul tău atât mai putem face pentru cea care a fost nepoata şi verişoara GEANGU NICOLETA, 35 ani, la şapte ani de când ai plecat de lângă noi. Dumnezeu să te odihnească în pază. (001257/NC‑284869)
• Păstrăm în suflet aceeaşi tristeţe la împlinirea a trei ani de când ai plecat dureros şi neaşteptat dintre noi GEANGU NICOLETA. Trecerea timpului nu va şterge amintirea chipului tău şi nu va reuşi să ali-ne dorul din sufletele noastre. Mariana şi Alexandra. (001257/NC‑284873)
• Au trecut şase luni de când scum-pa noastră mamă şi soţie DOINIŢA MUNTEANU ne‑a părăsit urcând la ceruri. Ne‑au rămas doar amin-tiri după o viaţă trăită împreună. Sperăm ca bunul Dumnezeu s‑o ocrotească aşa cum merită. Pentru noi n‑au mai rămas decât chinui-toarele aduceri‑aminte şi speranţa reîntâlnirii. Onuţa fiica şi Ticu soţ. (003255/NC-284915)
• Numai moartea necruţătoare, părtaşă cu nemiloasa boală, te‑a dus în veşnicia ei. După doi ani, precum şi de acum‑nainte ELENA (LILI) SAHANAGIU, rămâi în aminti-re‑mi aceeaşi fiinţă dragă, puterni-că, cu mult curaj, dornică de viaţă. Ai lăsat multă durere (în care ţi‑ai trăit şi ultimele clipe) dar şi amin-tiri, demne de nobleţea sufletului tău ‑ nimeni nu te poate da uitării ‑ Soţul, Emil. (001363/NC-284930)
CIOLAN GHERGHINA
a plecat fulgerător dintre noi, lăsând un gol imens în sufle-tele noastre. Nu vom uita niciodată zâmbetul cald, sfaturile pe care ni le dădeai şi dragostea cu care ne‑ai înconjurat atât cât ai fost lângă noi. Neputincioşi îţi spunem Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia Ciolan Şt. (001175/NC‑284822)
ARH
IVA
"V.L
."
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PublicitateSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
16viaţa liberă
PROGRAM MICA PUBLICITATE ZILNIC 800-1700
SÂMBĂTĂ 800-1200
DUMINICĂ 830-1230
imPortant!
19
Cartela Vodafone 4 euro 22 RON
Cartela Vodafone 6 euro 34 RON
Cartela Vodafone 10 euro 53 RON
Piaþa ImobiliarãComemorãri
CumpãrãriDiverse
Diverse
Meditaþii
Pierderi
Licitaþii
VânzãriElectronice
CumpărăriElectronice
Citaţii
DiversePrezicătoare
VânzãriDiverse
Societate comercială vinde echipament serigrafic
profesional, dimensiuni masă 1.000x1.300 mm. Telefon 0722286815.
Vând mere en-gros (Bilieşti –Vrancea).
Tel. 0237262655. (003157)
• Pierdut căţel talie mare zona Ţiglina.
Răspunde la numele Aris, oferim recompensă. Tel. 0744315485. (003046/NC-284102)• Pierdut câine Ciobănesc Mioritic,
culoare gri sur. Aducătorului sau celui care poate oferi relaţii se oferă recompensă. Relaţii la 0745351012, 0236416078. (003154/NC-284922)• Pierdut legitimaţie Poliţia Comunitară, Cazaciuc George. Se declară nulă. (0106336/NC-284829)• Pierdut insignă Poliţia Comunitară nr. 677. Se declară nulă. (0106331/NC-284837)
VânzãriSpaþii comerciale
CumpãrãriSpaþii comerciale
CumpãrãriTerenuri
VânzãriTerenuri
• Vând teren str. Morilor nr. 200, st =223 mp, d =110 m şi teren Metro s =500 mp, d =200 m. Tel. 0770553934, 0336415643. (003172/NC-284841)• Vând avantajos teren zona Metro. Tel. 0745615109. (003214/NC-284848)• LOTURI CASĂ INTRAVILAN, ZONA VILE VÂNĂTORI, UTILITĂŢI, 15 E. 0741010010. (003230/PF/284861)• Teren construcţii Tg. Bujor, arabil Bădălan. 0764501698. (003249/NC-284893)• Vând teren extravilan 4x4200 m, sat Costi, 6 E neg. 0236345181, 0732106697, 0236472354. (001360/NC-284932)• Teren 2.000 mp şi casă începută (P+1), Bariera Traian. 0731359848. (001367/NC-284947)• VAND VATRA CASA 918 MP DESCHIDERE 18 M PROPRIETATE BRANISTEA INTRAVILAN UTILITATI POSIBIL RATE TEL 0740781615 (SMS/PF/284951)• Vând teren intravilan 3000 mp, la şosea, M. Kogălniceanu, acte la zi. Tel. 0743066035. (002912/NC-283653)• Teren Vânători, urgent, lo-turi 500, 800, 1000 mp, 7 euro/mp, 0726633473. (001213/NC-284289)• Vând teren 3000 mp, ieşire din oraşul Tecuci spre comu-na Munteni, drum E581. Tel. 0744538411. (001233/NC-284679)
• Vând teren cu casă demolabilă, suprafaţa 342 mp, strada Revoluţiei nr. 30. Deschidere la stradă şi spate 11,85 m.l. Toate utilităţile în curte, preţ 240 euro/m.p. negociabil. Telefon: 0745501782. (08/10/cs/36/NC-257613)
• S-a scurs un an cu mare durere în suflet şi multe lacrimi, iubitul meu bă-iat. Eşti şi vei fi mereu printre noi, nu te vom uita niciodată, dragul nostru
Dumnezeu să te ierte şi să te aibă în paza Lui. Mama, împreună cu fra-tele, cumnata şi nepoţii.
(001247/NC-284808)
DIDI ALEXANDRU
ZUGRAVU.
• Au trecut şapte ani de tristeţe, lacrimi şi dor de când draga noastră fiică
NICOLETA GIANGU (BELINSCHI), 35 ani
a plecat în veşnicie, dar sufletul şi chipul ei au ră-mas şi trăiesc în inimile noastre. Cerul să te răsplă-tească pentru bunătatea ta. Dumnezeu să te odih-nească în linişte şi pace. Părinţii şi fiica. (003133/NC-284819)
• Au trecut şapte ani de lacrimi şi dor, şapte ani de când ne gândim la tine
NICOLETA GIANGU
(BELINSCHI)
ca şi când ar trebui să vii de undeva departe. Te aş-teptăm şi vom trăi toată viaţa noastră cu speran-ţa că vreodată ne vom revedea. Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace. Sora, cumnatul şi nepoţeii. (003133/NC-284820)
• O rugăciune pentru odihna scumpilor noştri părinţi, bunici şi străbunici
ELISABETA CONDREA,
VASILE CONDREA. Amintirea şi dragostea lor le vom păstra me-reu în suflet. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace. Familia. (003066/NC-284804)
• SC Agromec Cuca SA, localitatea Cuca, societate în faliment (dosar nr. 6879/121/2009 -Tribunalul Galaţi) prin lichidator judiciar Enagea Lichidări IPURL cu sediul ales în Galaţi, Hotel Faleza, str. Roşiori nr. 1, recepţie şi et. 5, vinde prin picitaţie publică următoarele bunuri imobi-le: sediu central Cuca, secţia 2 Cuca, secţia Băleni, secţia Scânteieşti, sec-ţia Fântânele şi diverse bunuri mobi-le (utilaje agricole, mobilier, birotică, mijloace de transport auto). Licitaţia va avea loc la sediul ales al lichida-torului ales din Galaţi, Hotel Faleza, str. Roşiori nr. 1, et. 5, jud. Galaţi, la data de 3.11.2010, ora 11,00. Caietele de sarcini în valoare de 500 lei pen-tru fiecare bun imobil şi de 10 de lei pentru bunurile mobile pot fi cum-părate de la sediul lichidatorului judiciar. În situaţia în care bunurile nu se vor vinde la data de 3.11.2010, licitaţia se reia săptămânal, miercuri, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. Relaţii suplimentare la tel. 0740865221. (0106337/NC-284875)• SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA organizează în data de 5.11.2010, ora 10,00 la sediul societăţii din str. Traian nr. 63 licita-ţie publică cu strigare pentru închi-rierea următoarelor spaţii: standuri -hala agroalimentară -Piaţa Centrală, 4,18-6,81 mp/stand; standuri Hală in-dustrială Piaţa Ţiglina I, 6 mp /stand; standul nr. 3 -hală industrială, sub-sol -Piaţa Centrală, 6,25 mp; standul F11 -hală industrială Piaţa Centrală, 8 mp; spaţii comerciale Piaţa Calea Basarabiei 9-43 mp; spaţii comercia-le şi depozitare Piaţa Micro 20, 15-72 mp; spaţiu comercial piaţa Veche, 76 mp; spaţiu comercial Fileşti, 25 mp; spaţii comerciale şi depozita-re Complex Flora, 20-58 mp; spa-ţiu comercial -Piaţa Centrală, Hală flori, 74,3 mp; spaţiu comercial Piaţa Centrală, 36 mp; spaţiu comercial -Piaţa Centrală, str. Dimineţii, etaj, 59,36 mp; spaţiu comercial Piaţa Centrală hala veche, 33 mp; spaţiu comercial Piaţa Centrală, hala veche etaj, 64 mp; spaţiu comercial Piaţa Ţiglina I, 24 mp; spaţiu comercial Piaţa Micro 40, 19 mp; spaţii comer-ciale Complex Tudor Vladimirescu, 137,58-156 mp. Procurarea docu-mentaţiei şi înscrierile se fac până la data de 3.11.2010 la sediul soci-etăţii. Informaţii suplimentare la tel. 0236411054, 0236418359, servi-ciul Comercial -Contracte, Licitaţii. (10/10/bc/23/NC-284878)
• SC Iuliago SRL, cu ultimul sediu cu-noscut în Galaţi, Aleea Mercur nr. 6, bl. V5, sc. 1, ap. 20, este chemată în judecată la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, din Galaţi, str. Eroilor nr. 13, în data de 12.11.2010, ora 12,00, în calitate de pârât în dosarul nr. 65/2010. (0106338/NC-284877)• Hristea Grigore din Cavadineşti, ju-deţul Galaţi este chemat în judecată pe 8.11.2010, ora 8,30, la Judecătoria Tg. Bujor, de Hristea Atena. (001366/NC-284948)
• Admite acţiunea formulată de re-clamantul Patriche Ştefan, cu do-miciliul procedural ales de cabinet individual de avocatură Szekely Ana Cezarina, cu sediul în Galaţi, str. Mihai Bravu nr. 11, în contradictoriu cu pârâta Bordeianu Niculina, do-miciliată în comuna Măstăcani, sat Chiraftei, jud. Galaţi, având ca obiect perfectare act vânzare-cumpărare, constată perfectă vânzarea-cum-părarea terenului arabil în suprafaţă de 0,48 ha, din care 0,17 ha situat în extravilanul com. Frumuşiţa, jud. Galaţi, tarlaua 265/1, parcela 1537/1/20 şi 0,31 ha situat în extra-vilanul com. Frumuşiţa, jud. Galaţi, tarlaua 265/1, parcela 1537/1/19, la preţul de 358,40 lei, intervenită între Bordeianu Niculina, în calita-te de vânzător şi Patriche Ştefan în calitate de cumpărător. (003243/NC-284885)
• Meditez individual la orgă elec-tronică. 0746254831. (001132/NC-278528)• Licenţiat meditez avantajos la domiciliul elevului engleză sau ro-mână I-XII. 0749397116. (000015/NC-281191)• Conferenţiar universitar ofer pre-gătiri matematică. 0746138883, 0722775605. (000042/NC-281206)• Meditez LA MATEMATICA elevi cla-sele III-VIII. Tel. 0742045272. (10/10/gc/12/NC-283305)• Meditaţii, teme I-VIII, orice nivel. 0763963337. (000916/NC-283747)• Profesoară matematică meditez clasele V-XII. 0742282628. (002964/NC-283864)• Meditaţii individuale matema-tică (clasele III-XII). 0720758029. (0002967/NC-283897)• Profesor activ, gradul I, meditez (la domiciliul solicitantului): fizică, ma-tematică (bacalaureat). 0741177211, 0772054142, 0336437628. (003011/NC-283974)• Meditez avantajos matematică gimnaziu, liceu. Tel. 0740576647, 0236437129. (003027/NC-284031)• Meditaţii germană orice nivel. Tel. 0770600365. (001141/NC-284586)• Profesoară de matematică cu expe-rienţă meditez avantajos V-XII. Tel. 0745541956. (001359/NC-284933)
• Vând foto Sony Digital, receiver digi şi antenă, staţie Technics şi boxe, Sony Playstation2. 0743894779. (003058/NC-284142)• Vând calculator, monitor, sistem sunet şi UPS. Detalii [email protected]; 0740036448 (002763/NC-284268)• Vitrină frigorifică pentru magazin alimentar. 0747686277. (003117/NC-284584)• Vând cameră frigorifică 10x5x3, cu agregat, în garanţie. 0722646706. (0106367/NC-284708)• Vând sonorizare şi lumini complete pentru club- discotecă, 2500E, 0751-086895 (1110gc17/NC-284774)• Vând TV Daewoo 54 cm, preţ ne-gociabil, 600 lei. Tel. 0744876282. (003184/NC-284646)
• Vindem maşini automate spă-lat de la 350 lei cu garanţie. 0740482562. (001189/NC-284463)
• COMUNITATEA ELENĂ GALAŢI îi invită membrii săi şi pe filoeleni la spectacolul dedicat zilei MARELUI NU, desfăşurat la Teatrul Muzical, sâmbătă, 6 nov., ora 11,00. Intrarea liberă. (0106340/NC-284913)
• Doamna Margareta rezolvă orice problemă în legătură cu căsnicii des-trămate, argint viu, alcoolism, aduce persoana iubită înapoi. 0752930830. (001007/NC-284013)
• Cumpăr teren arabil în localităţi-le Cudalbi, Băleni, Rediu,Suhurlui, Pechea, C.Negri, Munteni, Corod. 0752160710. (0106045/NC-195023)• Cumpăr teren arabil în Vaslui, Iaşi, Tulcea, Galaţi-Fârţăneşti, V.Mărului, Jorăşti, Tg.Bujor, Băneasa, Smulţi, Vîrlezi, Corni, Lieşti, Iveşti, Drăguşeni. 0722384539. (0106045/NC-213906)• Cumpăr teren agricol în Tg. Bujor, Jorăşti, Băneasa, Vârlezi, Fârţăneşti, Corni, Valea Mărului, Smulţi, Drăguşeni, Corod, Lieşti, Iveşti, Brăneşti, Independenţa, Şendreni, preţ neg. 0762989418, 0751828912. (009205/NC-279319)• Agricol 5-10 ha, în judeţ. 0741646908. (10/10/gc/34/NC-284226)
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PublicitateSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
17viaţa liberă
Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.
imPortant!
Cartele Pre Pay: Orange, Vodafone, Romtelecom la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi
Împreună
pentru
comunicareCartele telefonice: 10 RON
Cartele telefonice: 15 RON
preţuri valabile în reţeaua de
difuzare a ziarului Viaţa liberă
10,50 RON
15 RON
Întâlniri peFir
MicaPublicitate
Mica Publicitate
Investe te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI POSDRU 19524 IN PRIMUL
AN DE IMPLEMENTARE
Rezultatele activit ilor din primul an de implementare a proiectului cu titlul “Cre terea calit ii in formarea cercet torilor pe baz de programe doctorale imbun ta ite prin parteneriat (PhD EXPERT)”, beneficiar Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, au fost diseminate atât in România cât si la partenerii transna ionali ( Ecole Centrale Paris, Ecole Nationale Superieure de Chimie de Paris i Katholieke Universiteit Leuven, Belgia) prin urm toarele ac iuni:
1. Construirea si actualizarea periodic a web site-ului dedicat proiectului si pentru implementarea sistemului de management, monitorizare si diseminare a rezultatelor;
2. Participarea la seminarii, vizite de lucru, in universit ile partenere, a personalului echipei de implementare a proiectului, in vederea realizarii schimbului de bune practici privind organizarea de cursuril, seminariil si activitati de cercetare din cadrul programelor doctorale;
3. Organizarea unui seminar la Ecole Centrale Paris in perioada 10-20 Decembrie 2009, un seminar la Katholieke Universiteit Leuven, in luna Martie 2010, a unui workshop la Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, in perioada 22-23 Iulie 2010, cu participarea membrilor grupului int , a membrilor echipei de implementare a proiectului si a reprezentan ilor partenerilor europeni, in vederea prezent rii, evalu rii si aprob rii periodice a rezultatelor proiectului;
4. Asigurarea unui contact permanent cu mediul universitar, precum si cu posibilii angajatori ai cercet torilor doctori preg ti i in Scolile doctorale din universitatea solicitant , in vederea confrunt rii evalu rii interne, cu cerin ele privind activit ile de cercetare din aceste coli doctorale. Date suplimentare se pot ob ine de la managerul proiectului, prof.dr. Maria Vlad, Universitatea „Dun rea de Jos” Gala i, e-mail: [email protected], tel.: 0749514024.
Investe te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI POSDRU 19524 IN PRIMUL
AN DE IMPLEMENTARE
Rezultatele activit ilor din primul an de implementare a proiectului cu titlul “Cre terea calit ii in formarea cercet torilor pe baz de programe doctorale imbun ta ite prin parteneriat (PhD EXPERT)”, beneficiar Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, au fost diseminate atât in România cât si la partenerii transna ionali ( Ecole Centrale Paris, Ecole Nationale Superieure de Chimie de Paris i Katholieke Universiteit Leuven, Belgia) prin urm toarele ac iuni:
1. Construirea si actualizarea periodic a web site-ului dedicat proiectului si pentru implementarea sistemului de management, monitorizare si diseminare a rezultatelor;
2. Participarea la seminarii, vizite de lucru, in universit ile partenere, a personalului echipei de implementare a proiectului, in vederea realizarii schimbului de bune practici privind organizarea de cursuril, seminariil si activitati de cercetare din cadrul programelor doctorale;
3. Organizarea unui seminar la Ecole Centrale Paris in perioada 10-20 Decembrie 2009, un seminar la Katholieke Universiteit Leuven, in luna Martie 2010, a unui workshop la Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, in perioada 22-23 Iulie 2010, cu participarea membrilor grupului int , a membrilor echipei de implementare a proiectului si a reprezentan ilor partenerilor europeni, in vederea prezent rii, evalu rii si aprob rii periodice a rezultatelor proiectului;
4. Asigurarea unui contact permanent cu mediul universitar, precum si cu posibilii angajatori ai cercet torilor doctori preg ti i in Scolile doctorale din universitatea solicitant , in vederea confrunt rii evalu rii interne, cu cerin ele privind activit ile de cercetare din aceste coli doctorale. Date suplimentare se pot ob ine de la managerul proiectului, prof.dr. Maria Vlad, Universitatea „Dun rea de Jos” Gala i, e-mail: [email protected], tel.: 0749514024.
Investe te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI POSDRU 19524 IN PRIMUL
AN DE IMPLEMENTARE
Rezultatele activit ilor din primul an de implementare a proiectului cu titlul “Cre terea calit ii in formarea cercet torilor pe baz de programe doctorale imbun ta ite prin parteneriat (PhD EXPERT)”, beneficiar Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, au fost diseminate atât in România cât si la partenerii transna ionali ( Ecole Centrale Paris, Ecole Nationale Superieure de Chimie de Paris i Katholieke Universiteit Leuven, Belgia) prin urm toarele ac iuni:
1. Construirea si actualizarea periodic a web site-ului dedicat proiectului si pentru implementarea sistemului de management, monitorizare si diseminare a rezultatelor;
2. Participarea la seminarii, vizite de lucru, in universit ile partenere, a personalului echipei de implementare a proiectului, in vederea realizarii schimbului de bune practici privind organizarea de cursuril, seminariil si activitati de cercetare din cadrul programelor doctorale;
3. Organizarea unui seminar la Ecole Centrale Paris in perioada 10-20 Decembrie 2009, un seminar la Katholieke Universiteit Leuven, in luna Martie 2010, a unui workshop la Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, in perioada 22-23 Iulie 2010, cu participarea membrilor grupului int , a membrilor echipei de implementare a proiectului si a reprezentan ilor partenerilor europeni, in vederea prezent rii, evalu rii si aprob rii periodice a rezultatelor proiectului;
4. Asigurarea unui contact permanent cu mediul universitar, precum si cu posibilii angajatori ai cercet torilor doctori preg ti i in Scolile doctorale din universitatea solicitant , in vederea confrunt rii evalu rii interne, cu cerin ele privind activit ile de cercetare din aceste coli doctorale. Date suplimentare se pot ob ine de la managerul proiectului, prof.dr. Maria Vlad, Universitatea „Dun rea de Jos” Gala i, e-mail: [email protected], tel.: 0749514024.
Investe te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI POSDRU 19524 IN PRIMUL
AN DE IMPLEMENTARE
Rezultatele activit ilor din primul an de implementare a proiectului cu titlul “Cre terea calit ii in formarea cercet torilor pe baz de programe doctorale imbun ta ite prin parteneriat (PhD EXPERT)”, beneficiar Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, au fost diseminate atât in România cât si la partenerii transna ionali ( Ecole Centrale Paris, Ecole Nationale Superieure de Chimie de Paris i Katholieke Universiteit Leuven, Belgia) prin urm toarele ac iuni:
1. Construirea si actualizarea periodic a web site-ului dedicat proiectului si pentru implementarea sistemului de management, monitorizare si diseminare a rezultatelor;
2. Participarea la seminarii, vizite de lucru, in universit ile partenere, a personalului echipei de implementare a proiectului, in vederea realizarii schimbului de bune practici privind organizarea de cursuril, seminariil si activitati de cercetare din cadrul programelor doctorale;
3. Organizarea unui seminar la Ecole Centrale Paris in perioada 10-20 Decembrie 2009, un seminar la Katholieke Universiteit Leuven, in luna Martie 2010, a unui workshop la Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i, in perioada 22-23 Iulie 2010, cu participarea membrilor grupului int , a membrilor echipei de implementare a proiectului si a reprezentan ilor partenerilor europeni, in vederea prezent rii, evalu rii si aprob rii periodice a rezultatelor proiectului;
4. Asigurarea unui contact permanent cu mediul universitar, precum si cu posibilii angajatori ai cercet torilor doctori preg ti i in Scolile doctorale din universitatea solicitant , in vederea confrunt rii evalu rii interne, cu cerin ele privind activit ile de cercetare din aceste coli doctorale. Date suplimentare se pot ob ine de la managerul proiectului, prof.dr. Maria Vlad, Universitatea „Dun rea de Jos” Gala i, e-mail: [email protected], tel.: 0749514024.
• Filmări video, DVD, muzică nunţi (DJ), fotografii, decoraţiuni eveni-mente, baloane heliu. 0744533119, www.nentory.ro. (003152/NC-437)• Reparaţii frigidere, maşini spălat automate, domiciliul clientului, ga-ranţie. 0236496406, 0722421075, 0741984870. (009296/NC-439)• S.C. CASA TA S.R.L. execută la termen lucrări de AMENAJĂRI INTERIOARE pentru locuinţe, spa-ţii comerciale, birouri la PREŢURI ATRACTIVE. Asigurăm garan-ţia lucrării. Tel.: 0236434078, 0744705850. (02/10/BC/22/NC-1121)• Regizor, cameraman cu experienţă, filmez nunţi. 0723239187. (002397/NC-85129)• REPARAŢII FRIGIDERE, COMBINE FRIGORIFICE, congelatoare, maşini de spălat, lăzi- vitrine frigorifice. Domiciliul clientului, GARANŢIE. 0740167887, 0720256788, 0336801774. (0105436/NC-112909)• Livrez la domiciliu nisip, ba-last, materiale de construcţii. Transport 3,5- 4 tone, 0741568633 (11/10/cs/12/NC-158440)• Reparaţii maşini spălat auto-mate, frigidere, domiciliu, garan-ţie. 0763772722, 0770508663, 0336809021. (009296/NC-161483)• ELECTRICIAN AUTORIZAT execut, repar, modific instalaţii. 0746045199. (001072/NC-199025)• Termopane aluminiu, PVC- 5 came-re, gratuit plase ţânţari. 0236417280, 0744421650, 0751036762. (0105474/NC-206718)• Reparaţii frigidere, congelatoare, maşini spălat automate, domiciliu, garanţie. 0741523857, 0236334137. (002814/NC-209727)• Decupez-demolez rapid ziduri, găuri hote. 0756780318. (008126/NC-214145)• Parchetar, montez, raşchetez, re-condiţionez parchet clasic, maşini profesionale aspiraţie. 0744694623. (009407/NC-232732)• ###Intermedia### execută ###hi-droizolaţii, termoizolaţii, construc-ţii, amenajări### interioare şi ex-terioare, ###clădiri la roşu### la cele mai mici preţuri. Relaţii la tel.: 0336802576, 0758032207. (07/10/bc/38/NC-241255)• DESIKO execută sisteme pro-fesionale de hidroizolaţii. Promptitudine, seriozitate, garan-ţie, rate. 0753316304, 0740337456. (10/10/pc/06/NC-263854)• ECHIPĂ PROFESIONIŞTI (Italia) efectuăm ultrarapid finisaje apar-tamente, demolări, decupaje pereţi şi izolaţii polistiren. 0745209979. (009892/NC-264886)• Parchetar autorizat montez, raş-chetez parchet clasic, maşini pro-fesionale, garanţie. 0752973208. (003073/NC-271880)• Amenajări interioare, gresie, faian-ţă, rigips, glet, tencuială, şape. Tel. 0745965872. (001121/NC-274867)• Amenajări interioare, faianţă, gre-sie, rigips, glet, tencuială, şape şi construcţii case şi construcţii me-talice. 0756940530. (001121/NC-274870)• Muzică nunţi, formaţie +DJ. 0746254831. (001132/NC-278529)• Execut instalaţii sanitare, electri-ce, zugrăveli, altele. 0742566663, 0761766059. (001865/NC-278773)• Curăţenie, menajerie la domici-liu, spaţii, birouri. Tel. 0748946448. (009144/NC-279230)
• Montăm, şlefuim, recondiţionăm parchet lemn masiv, utilaje pro-fesionale, aspiraţie. 0742703584, 0724871337. (0105868/NC-281043)• Dacia Papuc cinci locuri, transport marfă. 0757081950. (000018/NC-281289)• Execut puţuri forate şi denisipări. 0747847652, 0748960103. (002318/NC-281654)• Efectuez curse aeroport Mercedes, non-stop. 0744181070. (000229/NC-281772)• Forăm puţuri până la 60 m. Tel. 0747553034. (000266/NC-281858)• Electrician autorizat execut instala-ţii, reparaţii. 0744657441. (0106129/NC-282443)• Construim case pe structură lemn, mansarde, foişoare, garaje, garduri. 0744395480. (002645/NC-282751)• Echipă tânără, serioasă şi îndemâ-natică execută amenajări interioare şi exterioare de orice tip, asigurăm calitatea şi garanţia lucrării. Tel. 0743453375. (002734/NC-283061)• Sparg beton, montez maşini de spălat, accesorii. 0742286810. (003104/NC-283083)• Filmări, fotografii, formaţie, DJ, nunţi. botezuri, profesionişti, avantajos. 0747127232, 0747526910. (000920/NC-283772)• Persoane punctuale şi experimen-tate execută zugrăveli şi izolaţii polistiren. 0748154689. (002939/NC-283793)• Echipă serioasă execută amena-jări interior -exterior de orice tip. 0744840400. (000933/NC-283816)• Execut zugrăveli, tencuieli, rigips, izolaţii, lambriuri. 0746294427. (002943/NC-283821)• RAPID ŞI AVANTAJOS izolaţii cu polistiren. Amenajări interioare. 0757121223. (000961/NC-283870)• Executăm zidărie, tencuieli, gleturi, şape, izolaţie polistiren, faianţări, ri-gips, zugrăveli, sobe cărămidă, cură-ţăm hornuri. 0754309681. (000968/NC-283931)• Execut gresie, faianţă, glet, ins. sanitare, parchet, garduri şi zidă-rie, preţuri mici şi rapiditate. Tel. 0754812410. (002995/NC-283949)• Efectuăm zugrăveli, tencuieli, fa-ianţă, gresie, parchet, rigips etc. 0748299300, 0765524450. (001017/NC-284115)• Traduceri autorizate eng./ france-ză, 10 lei. 0720622704, 0746761730. (001037/NC-284161)• Zugrăviţă execut zugrăveli, faianţă, gresie, izolaţii. 0754295509. (001056/NC-284175)• Echipă serioasă execută zidărie, tencuieli, gresie, faianţă, zugră-veli, gleturi, rigips, scări de bloc. 0740883589. (001053/NC-284176)• ##Balast##, nisip, pământ. 3,5 t-30 t. Tel. 0758944020. (003090/NC-284277)• Executăm amenajări interioare apartamente, vile, case, tencuieli, zugrăveli, rigips, polistiren. Tel. 0755457839. (002977/NC-284349)• Zugrăveli, rigips, izolaţie polisti-ren, faianţă, zidărie. 0748998643. (003106/NC-284365)• SC execută termoizolaţii exterioa-re, amenajări interioare, confecţii metalice, construcţi diverse. Tel. 0767578162, 0746569547. (0106311/NC-284375)• Transport grupuri 8-10 persoane în ţară. 0740034748. (003118/NC-284379)• INSTRUCTOR AUTORIZAT PREGĂTESC CONDUCĂTORI AUTO CATEGORIA B, GARANTEZ REUŞITA. TEL. 0744874226. (0106293/PF/284387)• Garduri forjate, grilaje protecţie, confecţii metalice. 0748589542. (0106298/NC-284577)• Curse aeroport şi interne. Tel. 0741482827. (001217/NC-284601)• Execut, repar, modific mobilier, uşi, ferestre. 0740852292. (003165/NC-284619)• Executăm lucrări amenajări interi-oare, calitate şi preţuri imbatabile. 0746488945. (001232/NC-284724)• Execut porţi, garduri fier beton, lu-crări termice, sanitare. 0756528829. (003216/NC-284847)• Transport 1 leu /km. 0753345402, 0764891571. (001334/NC-284895)• Reparaţii frigidere, conge-latoare la domiciliu, garan-ţie. 0742170898, 0721822855. (002703/NC-281294)• Vrei facturi mici la întreţi-nere? Încălzire în pardosea-lă! 0747985435, 0762262154. (001278/NC-284734)
• Ultimele oferte. Amenajări inte-rioare pentru toate buzunarele. Echipă serioasă caută lucrări se-rioase. 0753956797. (000696/NC-283123)
Matrimoniale
Nou‑născuţi în ziua de 29.10.2010
Propuneri deAfaceri
Cereri deServiciu
PrestãriServicii
CONVOCARE
In conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 republicata, Saverio Frisardi, presedintele Consiliului de Administratie al SC TREFO SA, avand sediul in Galati, str. Frunzei nr. 75, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 17/15/1991, C.U.I. 1637878, convoaca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, in Braila, Zona Libera Perimetrul III – Hala TREFO, in data de 30.11.2010, ora 11.00, cu urmatoarea ordine de zi: 1. Autorizarea membrului consiliului de administratie Letterio De Francesco de a indeplini functia de administrator al unei societati cu raspundere limitata având acelaşi obiect de activitate cu TREFO SA.
In cazul neintrunirii cvorumului necesar, A.G.O.A. se va tine pe data de 01.12.2010, în acelasi loc, la
aceeasi ora si cu aceeasi ordine de zi. La adunare pot participa si vota toti actionarii inscrisi la Registrul Actionarilor la data de referinta
19.11.2010 care se pot prezenta personal sau prin reprezentanti in baza unor procuri speciale. Actionarii se vor putea prezenta personal la adunarea generala, isi vor putea numi un reprezentant sau
vor putea vota prin corespondenta. Reprezentarea actionarilor se poate face si prin alte persoane decat actionarii, cu exceptia administratorilor, pe baza de procuri speciale care se vor depune in original la sediul societatii pana la data de 28.11.2010. In acelasi termen buletinele de vot prin corespondenta completate si semnate de actionar, insotite de copia actului de identitate/certificatului de inregistrare, se vor depune la sediul societatii personal sau prin posta recomandat cu confirmare de primire pe care sa fie trecuta adresa expeditorului (actionarului).
Propunem ca data de inregistrare, potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004, data de 16.12.2010 pentru
identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararii adunarii generale ordinare a actionarilor.
Actionarii care detin cel putin 5% din capitalul social, au dreptul in cel mult 15 zile de la data publicarii convocarii sa introduca puncte pe ordinea de zi a adunarii generale si sa prezinte cel tarziu cu o zi lucratoare inainte de data adunarii proiectele de hotarare aferente noilor puncte. Actionarii isi pot exercita aceste drepturi numai in scris, transmise prin servicii de curierat sau prin mijloace electronice.
Fiecare actionar are dreptul sa adreseze societatii intrebari in scris privind punctele de pe ordinea de zi a adunarii generale, la sediul societatii, insotite de copia actului de identitate.
Documentele si materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, formularele
care se vor folosi pentru votul prin corespondenta, formularele de procuri speciale, buletinele de vot, proiectele de hotarari pot fi consultate si solicitate/procurate de la sediul societatii sau accesand adresa www.trefo.ro/Adunari Generale, incepand cu data de 31.10.2010.
PRESEDINTE C.A., SAVERIO FRISARDI
CONVOCARE
In conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 republicata, Saverio Frisardi, presedintele Consiliului de Administratie al SC TREFO SA, avand sediul in Galati, str. Frunzei nr. 75, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 17/15/1991, C.U.I. 1637878, convoaca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, in Braila, Zona Libera Perimetrul III – Hala TREFO, in data de 30.11.2010, ora 11.00, cu urmatoarea ordine de zi: 1. Autorizarea membrului consiliului de administratie Letterio De Francesco de a indeplini functia de administrator al unei societati cu raspundere limitata având acelaşi obiect de activitate cu TREFO SA.
In cazul neintrunirii cvorumului necesar, A.G.O.A. se va tine pe data de 01.12.2010, în acelasi loc, la
aceeasi ora si cu aceeasi ordine de zi. La adunare pot participa si vota toti actionarii inscrisi la Registrul Actionarilor la data de referinta
19.11.2010 care se pot prezenta personal sau prin reprezentanti in baza unor procuri speciale. Actionarii se vor putea prezenta personal la adunarea generala, isi vor putea numi un reprezentant sau
vor putea vota prin corespondenta. Reprezentarea actionarilor se poate face si prin alte persoane decat actionarii, cu exceptia administratorilor, pe baza de procuri speciale care se vor depune in original la sediul societatii pana la data de 28.11.2010. In acelasi termen buletinele de vot prin corespondenta completate si semnate de actionar, insotite de copia actului de identitate/certificatului de inregistrare, se vor depune la sediul societatii personal sau prin posta recomandat cu confirmare de primire pe care sa fie trecuta adresa expeditorului (actionarului).
Propunem ca data de inregistrare, potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004, data de 16.12.2010 pentru
identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararii adunarii generale ordinare a actionarilor.
Actionarii care detin cel putin 5% din capitalul social, au dreptul in cel mult 15 zile de la data publicarii convocarii sa introduca puncte pe ordinea de zi a adunarii generale si sa prezinte cel tarziu cu o zi lucratoare inainte de data adunarii proiectele de hotarare aferente noilor puncte. Actionarii isi pot exercita aceste drepturi numai in scris, transmise prin servicii de curierat sau prin mijloace electronice.
Fiecare actionar are dreptul sa adreseze societatii intrebari in scris privind punctele de pe ordinea de zi a adunarii generale, la sediul societatii, insotite de copia actului de identitate.
Documentele si materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, formularele
care se vor folosi pentru votul prin corespondenta, formularele de procuri speciale, buletinele de vot, proiectele de hotarari pot fi consultate si solicitate/procurate de la sediul societatii sau accesand adresa www.trefo.ro/Adunari Generale, incepand cu data de 31.10.2010.
PRESEDINTE C.A., SAVERIO FRISARDI
CONVOCARE
In conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 republicata, Saverio Frisardi, presedintele Consiliului de Administratie al SC TREFO SA, avand sediul in Galati, str. Frunzei nr. 75, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 17/15/1991, C.U.I. 1637878, convoaca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, in Braila, Zona Libera Perimetrul III – Hala TREFO, in data de 30.11.2010, ora 11.00, cu urmatoarea ordine de zi: 1. Autorizarea membrului consiliului de administratie Letterio De Francesco de a indeplini functia de administrator al unei societati cu raspundere limitata având acelaşi obiect de activitate cu TREFO SA.
In cazul neintrunirii cvorumului necesar, A.G.O.A. se va tine pe data de 01.12.2010, în acelasi loc, la
aceeasi ora si cu aceeasi ordine de zi. La adunare pot participa si vota toti actionarii inscrisi la Registrul Actionarilor la data de referinta
19.11.2010 care se pot prezenta personal sau prin reprezentanti in baza unor procuri speciale. Actionarii se vor putea prezenta personal la adunarea generala, isi vor putea numi un reprezentant sau
vor putea vota prin corespondenta. Reprezentarea actionarilor se poate face si prin alte persoane decat actionarii, cu exceptia administratorilor, pe baza de procuri speciale care se vor depune in original la sediul societatii pana la data de 28.11.2010. In acelasi termen buletinele de vot prin corespondenta completate si semnate de actionar, insotite de copia actului de identitate/certificatului de inregistrare, se vor depune la sediul societatii personal sau prin posta recomandat cu confirmare de primire pe care sa fie trecuta adresa expeditorului (actionarului).
Propunem ca data de inregistrare, potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004, data de 16.12.2010 pentru
identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararii adunarii generale ordinare a actionarilor.
Actionarii care detin cel putin 5% din capitalul social, au dreptul in cel mult 15 zile de la data publicarii convocarii sa introduca puncte pe ordinea de zi a adunarii generale si sa prezinte cel tarziu cu o zi lucratoare inainte de data adunarii proiectele de hotarare aferente noilor puncte. Actionarii isi pot exercita aceste drepturi numai in scris, transmise prin servicii de curierat sau prin mijloace electronice.
Fiecare actionar are dreptul sa adreseze societatii intrebari in scris privind punctele de pe ordinea de zi a adunarii generale, la sediul societatii, insotite de copia actului de identitate.
Documentele si materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, formularele
care se vor folosi pentru votul prin corespondenta, formularele de procuri speciale, buletinele de vot, proiectele de hotarari pot fi consultate si solicitate/procurate de la sediul societatii sau accesand adresa www.trefo.ro/Adunari Generale, incepand cu data de 31.10.2010.
PRESEDINTE C.A., SAVERIO FRISARDI
• Domn, 48 ani, caut jumătatea. Eu am Dacia Logan nouă, tu poţi avea o locuinţă. 0748829832. (003168/NC-284615)• Tânăr, situaţie materială bună şi apartament, caut prietenă intimă şi discretă. SMS sau tel. 0748631644. (003222/NC-284832)
• Şofer B,C,E solicit angajare. Tel. 0747851392. (002905/NC-283701)• Doamnă serioasă doresc să îngri-jesc copil. 0752900619. (000906/NC-283711)• Şofer cat. B, 17 ani conducere, solicit angajare, rog seriozitate. 0746755953. (003168/NC-284613)• Lucrătoare la maşini de brodat cu multe braţe, cu vechimea în meserie de 20 ani, în Salonic, Grecia, solicit angajare. 0740512105. (003163/NC-284621)• Doamnă, 50 ani, singură, fără locu-inţă, doresc să am grijă de o bătrâ-nă, un copil sau doi, ori menajeră. 0735391549. (001231/NC-284637)• Şofer cat. B solicit angajare (fără fier vechi şi piaţă). Tel. 0755650348. (003226/NC-284828)• Bonă cu experienţă îngrijesc co-pil. Tel. 0746352108. (001345/NC-284889)
VânzăriUtilaje agricole
• Caut asociat/ chiriaş pentru fer-mă legumicolă, 15 ha, Bârlad. 0746758938. (000345/NC-282174)• Ofer împrumut sumă minimă 2000 euro, garanţie imobiliară. 0754791351. (000878/NC-283604)• Vând afacere producţie îmbuteli-ere apă plată şi sifon. 0740022929. (002972/NC-283886)• Închiriez casă schimb valutar în in-cinta magazinului Jeans Shop Micro 19. Relaţii la telefon: 0751053900. (10/10/cs/38/NC-284108)• Vând licenţă fornetti. Relaţii la 0744372648. (001333/NC-284898)
Mica Publicitate
• Tractor U650, stare perfectă. 0740435629. (003015/NC-284038)• Vând plug 650 cu 3 cormane. 0749157736. (001160/NC-284422)
Gherase Luca1. Stase Andrei2. Dragomir Nicoleta 3. ValentinaDruţă Dumitru Nicolae4. Radu Matei Mihai5. Matei Cătălin Florin6. Patriche Eliza Andreea7. Munteanu Ionuţ8.
ARH
IVA
"V.L
."
[AgendASâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
18viAţA liberă
www.viata-libera.ro
Viaþ
adi
n carn
etFilmelaTV
30 octombrieProgramTV
30 octombrieTVR 1 TVR 2
HBO
PRO TV
Acasã TV
Antena 1
Glume Glume
Prima TV
ProCinema
TVR Cultural
Scorpion23 octombrie ‑ 21 noiembrie
Sãgetãtor22 noiembrie ‑ 21 decembrie
Viaþa Horoscop
Capricorn22 decembrie ‑ 19 ianuarie
Vasile Ghica
Ştirile Mega TV de luni până vineri orele: 18,30 ‑ 19,00 şi 21,00 ‑ 21,30.
30 - 31 octombrie
Casandra
LocalTV30 - 31 octombrie
... şi pe 31 octombrie
pe 30 octombrie...S-a întâmplat
Etv Galaþi - BrăilaPrima Tv
Mega TVcanal propriu
Cernavodă 156 cm ‑ 2 cmHârşova 230 cm staţ.Brăila 269 cm + 1 cm
GALAŢI 264 cm + 2 cmIsaccea 207 cm staţ.Tulcea 169 cm + 1 cm
cult.)12:00 Vizor monden (2010, div.) (r)12:30 Pro Patria13:00 Fără frontiere14:00 Telejurnal (em. info.) *Sport*Meteo14:20 Călător pe viaţă14:45 Familia Simpson (SUA, 1989, s. d. anim.,ep.20) 15:15 Ne vedem la TVR! (2007, talk
show) (live)16:40 O dată‑n viaţă (div.) (r)18:40 TeleEnciclopedia (1965)19:40 Sport20:00 Telejurnal (em. info.)20:40 Tema zilei *Meteo21:10 Bull Durham (SUA, 1988,
acţiune)1:55 Călător pe viaţă (r)2:20 Piraţii (r)3:10 Profesioniştii... (talk show) (r)3:15 Telejurnal (em. info.) (r)3:50 Tema zilei (r)
7:00 D’ale lu’ Mitică (rep.) (r)8:00 ABC... De ce? (pr. pt. copii)9:00 Atenţie... copii (div.)9:35 Liber pe contrasens (2007,
talk show)10:30 Bazar (doc.) (r) 11:00 Lumea de aproape (doc.)11:30 Între cer şi pământ (2008)12:00 Zestrea românilor (doc.)12:35 Arena Leilor (2010, reality
show) (r) 13:35 Atenţie, se cântă! (div.)15:10 Străini în ţara făgăduinţei
(Can.‑Irl., 2001, s) Partea a treia16:50 Poate nu ştiai17:00 Telejurnal17:30 Comorile din insule (r) 18:00 Natură şi aventură Cu: Ovidiu Pop şi Dan
Păvăloiu18:30 Dincolo de hartă (doc.) (r)19:00 Arena circului: Cirque du
Soleil: Varekai Prima parte19:55 Animal instinct20:10 Sub semnul lui Neptun Thriller, Franţa, 2008 Prima parte21:45 Învingătorii22:00 Ora de ştiri *Sport*Meteo23:00 Timpul chitarelor0:00 Atmosferă fierbinte (Angl., 2003, s. com.,ep.29)0:55 Comorile din insule (r) 1:25 Chip şi asemănare (r)1:55 Străini în ţara făgăduinţei (Can.‑Irl., 2001, s) (r) 3:25 Devorându‑l pe
Dumnezeu (r)
7:00 Ştirile Pro TV Cu: Iulia Vântur *Ce se întâmplă,
doctore?10:00 Ce se întâmplă,
doctore? (2007) Cu: Oana Cuzino10:45 Cursa pentru fermă
(SUA, 2009, com. de fam.)
12:30 Pro Motor (2007, emis. sport) (r)
13:00 Ştirile Pro TV Cu: Iulia Vântur13:05 Gossip Girl: Intrigi la
New York (SUA, 2007, s,ep.3)14:00 Dansez pentru tine (2010,
emis. concurs) (r)19:00 Ştirile Pro TV Cu: Oana Andoni *Sport*Vremea20:30 Omul păianjen 2 (SUA, 2004, avent.)23:15 Fraţii Grimm (Angl.‑Ceh.‑SUA,
2005, s. avent. fant.)1:45 Pe urmele ucigaşului
din Green River (SUA, 2008, polit.) Prima parte3:30 Cursa pentru fermă (SUA, 2009, com. de
fam.) (r)
7:00 Observator Cu: Alex Ferariu şi
Anca Rusu9:00 Un caz de milioane
(SUA, 2002, com.) 11:00 Aici sunt banii (SUA‑
Ger., 2000, polit.)13:00 Observator Cu: Alex Ferariu şi
Anca Rusu13:15 Maddie şi David
(SUA, 1985, s)14:00 Mamă de împrumut
(Can.‑SUA, 2007, polit.)
16:00 Observator Cu: Alex Ferariu şi
Anca Rusu16:45 Benny Hill (Angl.,
1969, s, col., a‑n)17:00 Hercule şi regatul
dispărut (SUA‑NZ., 1994, fantasy)
19:00 Observator Cu: Simona Gherghe *Sport*Meteo20:30 În puii mei (2010,
div.) Cu: Mihai Bendeac22:00 Îngerii lui Charlie: În
goana mare (SUA, 2003, acţ.
com.)0:15 Halloween (SUA,
2007, horror)2:15 Observator (r)3:00 Aici sunt banii (SUA‑
(2008, reality show) Cu: Horia Vîrlan20:30 Minunata Lume Disney: Neînfricata Mulan (SUA, 1998, d. anim.)22:30 Miss fata de la ţară0:00 Voluntar de profesie (2010, reality show) (r) 0:30 Clubul de Poker (2010,
reality show) (r) 1:30 Focus (r)2:30 Imobiliare Blitz (r)3:00 Autoforum (div.) (r)3:30 Sport, dietă şi o vedetă (r)
2007, s)12:15 Teleshopping (recl.)12:30 O mare de pasiune (Mex.,
2009, s) (r)13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (SUA, 1982, dr. romantic.) Prima parte15:30 Victoria (SUA‑col., 2007, s)16:30 Rosalinda (Mex., 1999, s)17:25 Vremea de ACASĂ17:30 Poveştiri adevărate18:30 O mare de pasiune (Mex.,
2009, s) Ultimul episod19:30 Fructul oprit (Mex., 2009, s)20:30 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (SUA, 1998, f. rom.) 23:15 7 păcate (Braz., 2007, s.
s,ep.10)1:00 Ultima prinţesă (Chi.‑Hongk.‑Jap., 2005,
dramă)3:00 Tache (Rom., 2007, com.)
(r)3:30 Ierburi (SUA, 2005, s,ep.9)
(r)
11:00 Profil, poveste, persona (r)12:00 Tradiţii13:00 Ziduri şi umbre (f. s. doc.)13:30 Galeria Maeştrilor (2007, f.
s. doc.,ep.14) 14:00 Charlot ucenic (SUA, 1915,
f. burl., a‑n)14:20 Charlie lucrător la bancă
(SUA, 1915, f. burl., a‑n)14:50 Transformarea (SUA, 1915,
f. de scurt m., a‑n)15:05 O noapte fără somn (SUA,
1915, com., a‑n)15:45 Ordinea cuvintelor (r)16:00 Decor şi stil 16:30 Destin în exil17:00 Săptămâna culturală
(2010, talk show) (r)18:00 Jurnal de modă19:00 Oraşul de buzunar (2010,
magazin cult.)20:00 Darclee 15021:00 Jurnalul cultural21:30 [email protected] (magazin cult.) Prezentatori: Camelia şi
Andrei Văcaru22:30 Nimfa Plebee (It., 1996,
dramă)0:25 Jurnal de modă (r)1:20 Jurnalul cultural (r)1:50 Destin în exil (r)2:20 [email protected] (magazin cult.) (r)3:10 Maestro (r) Violonistul Bujor
Prelipcean
5:00 Diagnostic: tulburare bipolară (SUA, 2010, f. doc.)
6:00 Războiul mireselor (SUA, 2009, com. rom.) 7:30 Manuela şi Manuel (Puert., 2007, com.) 9:05 O altă Cenuşăreasă
modernă (SUA‑Can., 2008, com.)10:40 Kaiser Chiefs Live at Elland
Road12:10 O duminică de pomină (SUA, 2008, polit.) 13:50 Edward Mâini‑de‑Foarfece (SUA, 1990, dr. romantic.)15:35 Niciodată nu e prea târziu (SUA, 2009, com.) 17:05 Eu şi Marley (SUA, 2008, com.)19:00 Războiul mireselor (SUA, 2009, com. rom.)20:30 Bine dotat (SUA, 2009, s.
com.,ep.7) *Orientul Mijlociu 21:00 Stand‑Up Café (s) 21:30 Un pic însărcinată (SUA, 2006, com. rom.)23:40 Fratele dispărut (SUA, 2009, dramă) 1:25 Babylon A.D. (SUA‑Fra.‑
Angl., 2008, S.F.) 2:05 Aliens ‑ Misiune de
pedeapsă (SUA‑Angl., 1986, S.F.)
Sâmbătă, 30 octombrie 2010
8,00 Perpetuum mo‑bile (TVMi); 8,30 Dor (TVMi); 9,00 Magazinul copiilor (TVMi); 9,30 Tu alegi! ®; 10,00 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 11,00 Mai în glumă, mai în serios (TVMi); 12,00 Dosare secrete (TVMi); 12,50 Descoperă Moldova (TVMi); 13,00 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 14,00 Ring‑star (TVMi); 15,00 Ora de sănătate ®; 16,00 Mănăstirea Capriana (TVMi); 17,30 Vedete la bis (TVMi); 18,25 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 19,15 Povestea de sea‑ră (TVMi); 19,30 Miracolul dansului (TVMi); 20,00 Expressul de week‑end ®; 22,00 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 23,00 Trei surori (MTVi); 0,00 Închiderea programului.
Duminică, 31 octombrie 2010
8,00 Erudit ‑cafe (TVMi); 9,00 Magazinul co‑piilor (TVMi); 9,30 Tu alegi!; 10,00 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 11,00 Ring‑star (TVMi); 12,00 Miracolul dansului (TVMi); 12,30 Un zâmbet, o floa‑re (TVMi); 13,00 Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii (r); 14,00 Dosare secrete (TVMi); 14,50 Mai în glu‑mă, mai în serios (TVMi); 15,55 Artelier (TVMi); 16,25 Cântecul ca iedera (TVMi); 17,00 Destine şi destina‑ţii (TVMi); 17,20 Fii tânăr (TVMi); 18,00 In memori‑am G. Vieru (TVMi); 18,25 Retrospectivă ‑ Obiectiv ştiri/sport + Istoria berii; 19,25 Povestea de sea‑ră (TVMi); 19,40 Abraziv (TVMi); 20,00 Expressul de weekend ®; 22,00 Retrospectivă ‑ Obiectiv retrospectivă ştiri/sport + Istoria berii (r); 23,00 Documentar “Eterna” (TVMi); 00,00 Închiderea programului.
1632 ‑ Se naşte JAN VERMEER van DELFT (m. 1675), pictor olandez.
1705 - Se naşte Papa CLEMENT al XIV‑lea (GIOVANI VICENZIO ANTONIO GANGANELLI) (m. 1774). În timpul pontificatului său (1767‑1774) a fost desfiinţat Ordinul Iezuiţilor (1773).
1820 ‑ Se naşte GEORGE TĂTĂRESCU (m. 1894), pictor.
1862 ‑ Se constituie Direcţia Generală a Arhivelor Statului, printr‑un Decret de unificare a celor două Direcţii ale Arhivelor Statului din Bucureşti şi Iaşi, semnat de domnitorul Al.I.Cuza.
1871 - Se inaugurează Uzina de gaz aerian de la Filaret.
1881 ‑ Se naşte EUGEN LOVINESCU (m. 1943), critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, director de reviste, conducător al cenaclului “Sburătorul”, membru, post‑mortem, al Academiei Române.
1920 - Legea pentru înfiinţarea şcolilor româneşti de studii superioare de la Paris şi Roma.
1922 ‑ Instaurarea dictacturii fasciste în Italia. Benito Mussolini este numit prim‑ministru al guvernului.
1926 ‑ Se naşte DAN HATMANU, pictor, laureat cu Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, cu alte premii naţionale şi internaţionale.
1940 ‑ Se naşte CORNELIU ANTONIU, poet, publicist, laureat cu Premiul Societăţii Scriitorilor “Costache Negri” (1991). Din 1998 scoate la Galaţi revista de cultură “Antares”, preşedinte al Filialei Uniunii Scriitorilor Galaţi
– Brăila. În anul 2004 a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
1948 ‑ Episcopul-locotenent Antim Nica sfinţeşte Biserica “Sf. Dumitru” din satul Ferdinand (azi comuna Suhurlui), jud. Galaţi. (Piatra de temelie a fost aşezată la 22 septembrie 1935.)
1953 ‑ Încetează din viaţă PETRE DULFU (n. 1856), poet, traducător şi dramaturg.
1960 ‑ Încetează din viaţă MIRCEA FLORIAN (n. 1888), filosof, membru post‑mortem al Academiei Române.
1972 [ Încetează din viaţă ONISIFOR GHIBU (n. 1883), pedagog, memorialist, om politic, membru corespondent al Academiei Române.
[ Încetează din viaţă GEORGE DUMITRESCU (n. 1901), poet.
1984 ‑ Încetează din viaţă (a fost asasinată) INDIRA GANDHI (n. 1917), om politic, prim‑ministru al Indiei (1966‑1977; 1980‑1984).
1993 ‑ Încetează din viaţă FEDERICO FELLINI (n. 1920), regizor italian de film şi una dintre marile personalităţi ale cinematografiei mondiale, laureat cu patru Premii Oscar.
1996 - Începe să fie marcată, anual, Ziua Internaţională a Mării Negre, (hotărâtă la Istanbul, cu prilejul semnării Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către miniştrii Mediului din Turcia, Bulgaria, Georgia, România şi Ucraina).
2002 ‑ Încetează din viaţă JUAN ANTONIO BARDEM (n. 1922), regizor spaniol, premiat la Cannes (1955).
1497 ‑ Lupta de la Cernăuţi. Ştefan cel Mare înfrânge armata polonă. Este victoria deplină a lui Ştefan cel Mare asupra invadatorilor poloni.
1724 - Începe construcţia Bisericii Stavropolos din Bucureşti, unul dintre monumentele arhitectonice ale epocii fanariote.
1823 - Încetează din viaţă EDMUND CARTWRIGHT (n. 1743), inventator britanic. A inventat războiul de ţesut industrial.
1858 ‑ Se naşte DUILIU ZAMFIRESCU (m. 1922), poet, prozator, memorialist, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române.
1863 ‑ Decret domnesc privind înfiinţarea la Bucureşti a “Şcolii Superioare de Litere”, instituţie de învăţământ superior, premergătoare Universităţii.
1871 ‑ Se naşte PAUL VALERY (m. 1945), scriitor francez, membru al Academiei Franceze.
1888 – Americanul John L. Loud patentează pixul.
1921 ‑ S-a organizat prima cursă motociclistă în provincie pe traseul Galaţi-Tecuci-Galaţi.
1930 ‑ Premiera filmului “Ciuleandra”, primul film sonor vorbit în româneşte.
1937 - Se naşte CLAUDE LELOUCH, regizor, operator francez.
1944 ‑ Se naşte MARCEL DRAGOMIR, compozitor.
1954 - Se naşte MIHAI MĂNUŢIU, regizor de teatru, prozator, eseist, laureat cu mai multe premii pentru regie.
1955 [ Încetează din viaţă AGRICOLA CARDAş, (n. 1883 la Galaţi), agronom, profesor. A organizat şi condus şcoala Practică de Agricultură de la Ţigăneşti-Tecuci (1910-1914).
[ Încetează din viaţă DIMITRIE GUSTI (n. 1880), sociolog, membru, vicepreşedinte (1923‑1925) şi preşedinte (1944‑1946) al Academiei Române.
1957 ‑ Se naşte la Cosmeşti, jud. Galaţi, DAvID SAvA, pictor, designer vestimentar, membru al UAP ‑ Filiala Galaţi . În anul 2004 a primit Medalia “Meritul Cultural”.
1976 - Încetează din viaţă BARBU SOLACOLU (n. 1897), poet, dramaturg, memoralist.
1978 ‑ Încetează din viaţă CONSTANTIN C. ILIESCU (n. 1892), medic, membru al Academiei Române.
1981 - Încetează din viaţă GEORGES BRASSENS (n. 1921), poet, muzician, cântăreţ francez.
1992 ‑ Au încetat din viaţă, într‑un accident rutier, DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI, barzii Basarabiei.
1993 ‑ Se aşază piatra de temelie a Bisericii “Pogorârea Sfântului Duh şi Sf. Stelian” din cartierul Ţiglina I, Galaţi.
‑ Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, sâmbătă, 19,00, „Cutia Pandorei”, de Katalin Thurócz (r. Eugen Făt); duminică, 19,00, „Zăpezile de altădată”, de Dumitru Solomon (r. Mircea Cornişteanu).
‑ Teatrul Muzical „Nae Leonard”, sâmbătă, 18,00, „Cântece de altădată”, cu Alexandru Jula; du‑minică, 18,00, opera „La Traviata”, de G. Verdi (r. Eleonora Constantinova).
Expoziţii
‑ Holul Universităţii „Dunărea de Jos”, „Rendez‑vous cu Galaţii de altădată” (fotografie, documente).
‑ Sala „Nicolae Mantu” a Galeriilor de Artă – expoziţie de pictură (Gheorghe Mihai‑Coron), intrarea liberă.
‑ Muzeul de Artă vizuală – ex‑poziţie de pictură, „12 profesori, 12 plasticieni”; expoziţie de pictură, Zamfira Bîrzu; expoziţiile perma‑nente.
]‑ Pari obosit!‑ Da, dle! De dimineaţă până
noaptea târziu muncă şi iar muncă!‑ Şi asta de când?‑ De mâine vreau să încep!
]
‑ Crezi că volumul meu de poezii poate genera lumină?
‑ Da, dar numai dacă i se dă foc!
]
‑ Munca a ucis pe cineva?‑ Nu. Dar eu nu vreau să risc!
Ingrediente: 8 roşii, 200 g creveţi, 100 g maioneză, sare, piper, o legătură de ceapă verde, o salată verde, usturoi verde.
Mod de preparare: Se aleg creveţi frumoşi, se spală şi se fierb în apă cu sare. Separat, roşiile (de preferat prunişoare) se golesc de conţinut. După ce creveţii s‑au fiert, se scurg şi se amestecă împreună cu maioneza, ceapa verde tocată, sarea şi piperul puse după gust. Cu această compoziţie se vor umple roşiile şi se vor aşeza pe un platou, pe frunze de salată verde.
v.P.
Nevoia dvs. de suport moral este evidentă, dar numai cine vă cunoaşte foarte bine poate să vă ofere sprijin fără să vă jignească.
Vă simţiţi vânat/ă de persoane care nu suportă importanţa care vi se dă în ultimul timp. Nostalgiile revin.
Nu puteţi fi refuzat/ă pentru că atitudinea dvs. vorbeşte de la sine. Rar aţi mai fost atât de agitat/ă. Pe drept motiv.
Sunteţi tratat/ă exact cu delicateţea de care aveţi nevoie în acest moment. Buna dispoziţie vă revine ca prin minune.
Ţineţi secret un proiect foarte important şi beneficiaţi de tot sprijinul de care aveţi nevoie. Succesul e garantat.
Nu suportaţi să fiţi contrazis/ă, în special în probleme în care sunteţi considerat/ă specialist/ă. Faceţi concesii.
Ideile vă sunt apreciate şi puse în aplicare, lucru care vă încântă extrem de mult. Şi din punct de vedere financiar se simte încântarea...
Vă doriţi să aveţi ocazia de a schimba lucruri care v‑au afectat în trecut. Vă maturizaţi pe zi ce trece.
Sunteţi la fel de nostalgic/ă cum aţi fost nu cu mult timp în urmă. Dar sunteţi hotărât/ă să nu lăsaţi să se vadă.
Colaborarea dvs. cu un/o coleg/ă este excelentă, deşi nu s‑ar putea zice că este neapărat în favoarea dvs.
Cineva vă face o surpriză pe care nu ştiţi cum s‑o interpretaţi. Poate că v‑ar trebui un traducător de buzunar...
Primiţi un cadou de care nu vă mai săturaţi. Sunteţi de înţeles, dar pe dvs. oricum nu vă interesează aspectul acesta...
Vãrsãtor20 ianuarie ‑ 18 februarie
Peºti19 februarie ‑ 20 martie
Berbec21 martie ‑ 20 aprilie
Taur21 aprilie ‑ 21 mai
Gemeni22 mai ‑ 21 iunie
Rac22 iunie ‑ 22 iulie
Leu23 iulie ‑ 22 august
Fecioarã23 august ‑ 21 septembrie
Balanþã22 septembrie ‑ 22 octombrie
Îngerii Natalie, Dylan şi Alex lucrează sub acoperire pentru a recupera două inele din argint care au dispărut. Acestea conţin informaţii valoroase codificate care relevă identităţile noi ale fiecărei persoane din Programul Federal de Protejare a Martorilor. Atunci când martorii încep să fie ucişi, numai cele trei justiţiare pot opri asasinul, un misterios Înger “căzut”.
‑ Muzeul de Istorie; Casa Colecţiilor (Farmacia Ţinc) ‑ „90 de ani de la stabilirea relaţi‑ilor diplomatice dintre România şi Finlanda (1920‑2010)”; Casa Cuza vodă, Casa Memorială „Costache Negri” (com. Costache Negri); Casa Memorială „H. P. Bengescu” (com. Iveşti); Casa Rurală „Ioan Avram Dunăreanu” (com. Suhurlui), expoziţii perma‑nente.
‑ Complexul Muzeal de ştiinţele Naturii – expoziţie de caricatură de presă; expoziţie de reptile vii; expoziţie de mi‑nerale; „Peşteri din România”; Observatorul Astronomic,
Acvariumul, Grădina Botanică, Grădina Zoologică.
‑ Galeria „Umor la etaj”, sediul „Vieţii libere” ‑ „Galaţi ‑ Exerciţii pe arhitectură şi ape”, Florian Doru Crihană (pictură), intrarea liberă.
Biblioteci
‑ Biblioteca Judeţeană „v. A. Urechia” – sediul central, dumini‑că, 8,00 ‑ 13,00; filialele „C. Negri” şi „Grigore Vieru” – închise.
‑ Biblioteca Franceză „Eugène Ionesco” – sâmbătă, 10,00 – 13,00;
C.S.Carp
Roşii umplute cu creveţi
Gemenii lui Céline DionEddy şi Nelson
Cântăreaţa canadiană Céline Dion şi soţul ei, René Angelil, au hotărât ca ge‑menii lor, născuţi sâmbătă în Florida, să se numească Eddy şi Nelson. Numele bebeluşului Eddy a fost ales ca un omagiu adus lui Eddy Marnay, muzicia‑nul care a produs primele cinci albume din cariera artistei. Bebeluşul Nelson a fost botezat astfel după Nelson Mandela, pe care Céline Dion l‑a cunoscut în urmă cu doi ani, cu ocazia unei serii de concerte pe care le‑a susţinut în Africa de Sud, fiind impresionată de umanitatea acestuia.
M.Z. (Mediafax)
ARH
IVA
"V.L
."
Telefoane Utile
www.viata‑libera.ro
Viaþ
a ca
leid
osco
p[Magazin
Sâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
19viaţa liberă
ProgramTV31 octombrie
TVR 1 TVR 2
HBO
PRO TV
Acasã TV
Antena 1Prima TV
Copierea oricãror elemente grafice ale acestei publicaţii va fi sancţionatã prin lege
ProCinema
TVR Cultural
Radu MACOVEI Director general
Grigore LAZAROVICIDirector general adjunct
Katia NANU Redactor şef
Anca SPÂNU Redactor şef adjunct
Dan Cătălin PREDESCUSecretar general de redacţie
Mioara MÃNÃILÃ Director publicitate
[ DeParTaMenT CalCUlaTOare / Camelia LUPU, Adrian BARBU, Andra AMĂLINEI, Lili CRÃCIUN, Mihaela MINEA, Tiberiana PRISÃCARIU, Carmen ROPOTAN, Ana BELIULuminiţa CHIRILÃ, Vasilica PRODAN, Camelia NEDELCU ‑ Echipamente livrate de ROMLOTUS
Pãnuţ HAGHIAC, Nicuşor CRÃCIUN, Nãstase VÂRLAN, Cătălin BOGHIAN, Silviu PĂDURARU, Vasile STAVĂR, Marius CĂLMUC, Mihai PĂTRAŞCU, Petrel GHIŢĂ, Ion MACOVEIUnica tipografie din zona Galaţi ‑ Vrancea ‑ Brãila, care tipãreşte un ziar cotidian, la calitate de nivel naţional! 0236 416 911 ‑ int.37
auditat de Biroul Român
de Audit al Tirajelormembru al Biroului
Internaţional de Audit
al Tirajelor
ISSN
122
1‑49
14m
arcă
înre
gist
rată
CO
TiD
ian
inD
ePen
Den
T®
viaþaviaþaviaþaliberã
Fondat 1989Fondat 1989
[[[
[ eCOnOMiC / Ovidiu AMÃLINEI, Cristinel LUCA, Tudor NEACŞU, Rodica MIŞCALENCU [ JUriDiC / Ştefan DIMITRIU, Elena PARAPIRU, Teodora MIRON [ CreDinţă/ Maria STANCIU [ CUlTUrà ‑ ÎnvăţăMÂnT / Marius ŢUCA, Cristina CARP, Roxana ARTENE PENCIU, Angela RIBINCIUC (C.M.) [ POliTiCă ‑ aDMiniSTraţie / Maria MĂNDIŢĂ, Anca MELINTE, Victor CILINCà [ COMUniTaTe / Gabriel KOLBAy [ SPOrT / Gheorghe ARSENIE, Dănuţ LUNGU [ agenţii De PreSă / Monica ZANET [ FOTO / Vasile CABURGAN, Sorin PANÃ, Bogdan CODRESCU [ ReDactORi cOlabORatORi / Alina Comşa Durbacã, Theodor Parapiru, Marius CHIRILIUC, Dan CABURGAN
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Galaţi, str. Domneascã nr. 68 / SeCreTariaT tel. 0236/460 620, fax 0236/471 028 POliTiC, tel. 0236/460620(int. 25) CUlTUrÃ, JUriDiC, integRaRe, cOmunitate tel./fax (pt. redacţie) 0236/414 630 relaţii CU PUbliCUl 0236/461 772/ SPOrT 0236/411 644/ TeHnO 0236/462 460 PUbliCiTaTe tel. 0236/463 664, 0236/460 719, fax 0236/460 875 TeCUCi: Casa de Cultură ‑ tel./fax 0236/820 508 / DiFUzare tel. 0236/460 395
Echi
pa d
e se
rvic
iu:
Secr
etar
de
reda
cţie
: Vas
ile C
abur
gan;
Co
rect
ura:
Ram
ona
Cotâ
rleţ,
Lili
Arg
hir.
Cap
limpe
de: T
udor
Nea
cşu.
TrUSTUl De PreSă „DUnărea De JOS“
[ SUbreDaCţia galaţi nOrD / Ion Trif Pleşa [ SeCreTari reDaCţie/ Gheorghe ARSENIE, Viorel BUCUR [
[ DeParTaMenTe aDMiniSTraTive: DireCTOr eCOnOMiC: Gina LUNGU / DireCTOr DiFUzare: Aurora RADU / DireCTOr aDMiniSTraTiv: Violeta SARCHISIAN / şeF ServiCiU FinanCiar: Carmen HOGEA
Dispecerat Urgenţe ‑ 112Ambulanţă non‑stop (VITAL MED) ‑ 0236/462222Pompieri ‑ 981; ‑ 0236/460441Centrala Inspectoratului Judeţean de Poliţie ‑ 0236/407000Poliţia Municipală ‑ 0236/412222Poliţia Transporturi ‑ 0236/418460Secţia 1 de Poliţie ‑ 0236/419966Secţia 2 de Poliţie ‑ 0236/460854Secţia 3 de Poliţie ‑ 0236/413400Secţia 4 de Poliţie ‑ 0236/468490Secţia 5 de Poliţie ‑ 0236/416945Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ‑ 959Centrul de prevenire şi consiliere antidrog ‑ 934; ‑ 0236/461800Jandarmi ‑ 956Poliţia comunitară ‑ 0236/316000; 0236/314000Prefectură ‑ 0236/312100Consiliul Judeţului ‑ 0236/411099Primărie ‑ 0236/307799Protecţia civilă ‑ 982; 0236/411456; fax ‑ 0236/413219Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi ‑ tel. verde: 0800828674 ‑ 0236/477900; fax: 0236/325530Garda de Mediu ‑ tel.: 0236/311333‑ fax: 0236/413170 S.C. ECOSAL PREST S.A. ‑ 0236/312282Informaţii CFR ‑ 0236/460643Rezervare bilete tren‑ 0236/496000Agenţia CFR ‑ 0236/472420Autogara ‑ 0236/412683Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului ‑ 0236/413929; 0236/460355.
Deranjamente ‑ intervenţii:APATERM: dispecerat ‑ 0236/311018, 0236/473100/120;relaţii cu publicul ‑ 0236/473151 DISTRIGAZ SUD (Sucursala Galaţi) ‑ 0236/9281 ELECTRICA (Galaţi) ‑ 929(număr unic cu apel gratuit pentru toţi clienţii indiferent de zona de reşedinţă)
28 octombrieNumere extrase: 11, 14, 40, 16, 8, 32.Total fond de câştiguri: 329.997,76 lei.Categoria I: REPORT 278.491,52 lei.Categoria a II‑a: 1 variantă a 25.753,12 lei.Categoria a III‑a: 138 variante a 186,61 lei.
Numere extrase: 1, 45, 5, 4, 29 + 3.Total fond de câştiguri: 1.332.689,71 lei.Categoria I: REPORT 1.073.228,44 lei.Categoria a II‑a: REPORT 95.314,54 lei.Categoria a III‑a: 1 variantă a 23.449,53 lei.Categoria a IV‑a: 40 variante a 293,11 lei.Categoria a V‑a: 50 variante a 281,39 lei.Categoria a VI‑a: 1.284 variante a 31,04 lei.Categoria a VII‑a: 837 variante a 19,61 lei.Categoria a VIII‑a: 4.287 variante a 13,67 lei.
FilmelaTV31 octombrie
Vremea va fi frumoasă în acest sfârşit de săptămână, pe fondul unui cer mai mult senin. Temperatura maximă va ajunge la 14°C, în timp ce minima, noaptea, va fi de 3°C. Vântul va sufla slab, din sud şi sud‑vest. Presiunea atmosferică va fi de 764 mm coloană de mercur, iar umiditatea de 70‑80 la sută.
Duminică seara e posibilă apariţia ceţii, care ar putea persista şi luni toată ziua. Săptămâna viitoare va debuta cu maxime de 14°C, nopţile având temperaturi minime de 6°C.
Noroc20:40 Tema zilei*Meteo21:10 Casa Rusia (SUA, 1990,
thrill.) 23:20 Garantat 100% (talk
show) Cu: Cătălin Ştefănescu0:20 O carte pe săptămână0:25 Nu te pune cu tata! (Hongk., 2005, acţ. com.)2:05 Vizor monden (2010, div.) (r)2:30 Vedeta familiei (r)3:20 Telejurnal (em. info.) (r)3:55 Tema zilei (r)
7:00 Timpul chitarelor (r)8:00 Dincolo de hartă (doc.) (r)8:30 Natură şi aventură (r)9:00 H...ora prichindeilor 10:00 Ferma 11:00 Pescar hoinar (r)11:30 Chip şi asemănare Marius Oprea, istoric12:00 Motomagia (2007)12:30 Magazin olimpic13:00 Bugetul meu (rep.) (r)13:30 Zon@ IT (2007) (r)14:00 Vrăjitoriile lui Jamie Oliver (Angl., 2002, f. s. doc.)14:30 Atlas15:10 Un strop de ciocolată (Spa., 2008, dramă)16:50 Poate nu ştiai17:00 Telejurnal17:30 Comorile din insule, ep.818:00 D’ale lu’ Mitică (rep.) Prezintă Mitică Popescu.19:00 Videoterapia (2010, div.) Cu: Marius Bodochi,
Olimpia Melinte20:10 Orient în occident (Angl.,
1999, com.) 22:00 Ora de ştiri *Sport*Meteo23:00 Erasure la BBC0:00 Periculos! (Aus., 2007, f.s.
de acţ.,ep.4) 0:55 Comorile din insule (r)1:25 Atlas (r)1:55 Sub semnul lui Neptun (r) Cu: Jean‑Hugues Anglade, Jeanne Moreau, Jacques
Spiesser3:30 Vrăjitoriile lui Jamie Oliver (s/(r)3:55 Atmosferă fierbinte (s/(r)
5:00 Ce se întâmplă, doctore? (2007) (r)
6:00 Gossip Girl: Intrigi la New york
(SUA, 2007, s,ep.3) (r)
7:00 Ştirile Pro TV Cu: Iulia Vântur10:00 După 20 de ani (talk
show)11:00 Vice versa (SUA,
1988, com.)13:00 Ştirile Pro TV Cu: Iulia Vântur13:05 Apropo TV (div.)14:15 Zâmbete într‑o
pastilă (SUA, 2006, s.
com.,ep.5)15:00 Omul păianjen 2 (SUA, 2004, avent.) (r) 18:00 România, te iubesc!
(2008, magazin cult.) emisiune de
reportaje şi anchete19:00 Ştirile Pro TV Cu: Oana Andoni *Sport*Vremea20:45 Land of Jokes (2010,
div.)21:45 Serviciul Român de
Comedie (2010, div.)22:45 Raport special (SUA,
2002, thrill. acţ.)1:45 Apropo TV (div.) (r)2:45 Raport special (SUA, 2002, thrill.
acţ.) (r)
7:00 Observator9:00 Şapte băieţi şi o
ştrengăriţă (Fra.‑It.‑Rom., 1966,
avent.)11:00 Hercule şi regatul
dispărut (SUA‑NZ., 1994, fantasy) (r)
13:00 Observator13:15 Narcisa sălbatică (Rom.,
2010, s. dramă) Rezumatul săptămânii14:00 Îngerii lui Charlie: În
goana mare (SUA, 2003, acţ. com.) (r)16:00 Observator Cu: Alex Ferariu şi Anca
Rusu16:45 Benny Hill (Angl., 1969, s,
col., a‑n)17:30 În puii mei (2010, div.) (r) Cu: Mihai Bendeac19:00 Observator Cu: Simona Gherghe *Sport*Meteo20:00 Animalul (SUA, 2001,
acţiune) 23:35 Un ghem de minciuni (SUA, 2008, dramă)1:40 Poveşti de Halloween (Can.‑SUA, 2008, comedie‑
horror)3:00 Karatistul (SUA, 2006, com.)
Kevin Costner şi Whitney Houston sunt actorii principali ai acestui film care a avut un imens succes de box‑office şi a lăsat în urmă cel puţin o melodie celebră ‑ “I will always love you”, remake al originalului cântat de Dolly Parton.
bodyguard (acţiune, SUA, 1992)
Acasă, ora 20,30Cu: Kevin Costner, Whitney Houston
Titlu original: The Bodyguard
Conspiraţia silicoanelor sau sindromul Janet Jackson
[ Libertate pentru bust! Ceva sigur se petrece. Ori silicoanele îndesate în bustul vedetelor de tabloid au luat‑o razna şi vor libertate, vor afară, la aer, ori sindromul Janet Jackson a pălit în masă populaţia feminină de pe teveu. Nu trece o săptămână ca uneia dintre fătucile flămânde rău de celebritate să nu‑i scape, cu sau fără intenţie, un sân pe‑afară. La început, se arătau timid, un sfert de areolă ori poate‑un sfârc nevinovat. Acum pieptul se vrea afară pe de‑a‑ntregul. De la Andreea Mantea, căreia i‑a sărit… ce i‑a sărit în timpul dansului, la Adela Popescu, care ne‑a arătat… ce s‑a putut tot în timpul dansului, la Andreea Popescu – una din multele iubite ale lui Liviu Vârciu (perioada post‑Pestriţu) ‑, lista se tot lungeşte. Am văzut la Cârcotaşi o duduie cu maxim de zel şi minim de inteligenţă care în plină emisiune matinală pe OTV, şi‑a expus voluntar dotarea anatomică, a spus un banc de‑a dreptul porcos şi la urmă a încercat să‑şi îndese în decolteu nişte baloane. De unde nu‑i, nici Dumnezeu nu cere! Creier.
[ O fi sindrom, o fi conspiraţie? Mă gândesc şi eu ca proasta la Guvernul Statelor Unite care a sesizat Curtea Supremă cerându‑i să dea o amendă de o jumătate de milion de dolari postului de televiziune CBS pentru că a difuzat în direct imagini cu sânul dezgolit al cântăreţei Janet Jackson, la finala Super Bowl din 2004. Auzi la ei, cică a fost un „comportament indecent”. Mă laşi? Janet a păţit‑o în timpul unui dans cu Timberlake din cauza unei “greşeli de fabricaţie” a costumului. Televiziunile noastre nu au asemenea probleme! Mai că nu pun pe frontispiciu: „Independenţă pentru silicoan(ţ)e! Libertate pentru sâni!”. Şi spuneţi drept, dacă nu apărea duduia Ciuciu cu bustul ei augmentat chirurgical mai aflam noi de domnul Bebe, de domnul Blăniţă şi de alţii ca ei? De copilul ei care s‑a născut sau nu s‑a născut în taină?
[ Strugurii sunt acri? Taman Răzvan şi Dani s‑au găsit s‑o comenteze pe Ciuciu şi să spună că bustul ei arată de parcă a avut doi pepeni în mână şi s‑a împiedicat. Ba că silicoanele ei privesc în direcţii diferite, unul în tavan, altul în podele. Invidie, dom’le.
PrOFiT. amazon.com, cel mai mare retailer online din lume şi-a crescut în trimestrul trei. Profitul este peste aşteptări, ridicându-se la valoarea de 231 milioane de dolari, cu 16 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii vânzărilor, scrie ediţia online a „Wall Street Journal”. Vânzările nete ale companiei au crescut cu 39 la sută în perioadă menţionată, până la 7,56 miliarde de dolari. amazon estimează pentru trimestrul patru venituri între 12 miliarde de dolari şi 13,3 miliarde de dolari.
DeParTe, DeParTe. astronomii au confirmat faptul că o galaxie lipsită de strălucire, care face parte din constelaţia Fornax, este cel mai îndepărtat obiect cunoscut din univers, informează site-urile de specialitate. aflată la mai mult de 13 miliarde de ani lumină faţă de Pământ, galaxia uDFy-38135539 reflectă o eră în care stelele abia începuseră să ia altă formă faţă de ceaţa cosmică. cu ajutorul telescopului Hubble şi al unui alt telescop extrem de performant aflat în chile, au fost realizate mai multe fotografii ale galaxiei, astfel că s-au putut face diverse cercetări asupra acesteia. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că galaxia s-a format atunci când universul avea doar 600 de milioane de ani, adică o pătrime din vârsta sa actuală, ceea ce înseamnă că uDFy-38135539 nu este nici ea prea tânără. Deşi galaxia este foarte veche, ea nu a putut fi observată până acum tocmai din cauza distanţei la care se află. lumina emanată a călătorit cu 186,000 mile pe secundă foarte mult timp până a reuşit să ajungă la Pământ.
La steaua
ARH
IVA
"V.L
."
Viaþ
a pesc
urt
[ObservatOrSâmbătă - Duminică, 30 - 31 Octombrie 2010
[ În acest weekend ne bucurăm de tradiţionala sărbătoare a Halloween-ului. Aiurea! Niciodată nu m-am chinuit să citesc despre această invenţie preluată mură-n gură de români, dar din auzite ştiu că-i vorba de mascaţi, dovleci agresaţi şi spirite destrăbălate. Concluzia ar putea stârni furia Noii Drepte: am impresia că această serbare ne face să apreciem bostanul mai mult decât trebuie.
[ Aşadar, e sfârşit de săptămână, deci aş cam lăsa politica deoparte. Vorba lu’ Răzvan Vasilescu din „California Dreamin’ (nesfârşit)”: „Fuck USA, fuck NATO, fuck Bill Clinton şi p-ăia de la Bucureşti!” Vă reţin atenţia c-un tratat despre specia intitulată „Părinţii elevilor care-i sunt colegi copilului tău”, elemente cu care nu poţi interacţiona niciodată dacă nu procreezi (intri în joc şi dacă înfiezi pe cineva). Părintele de elev (mai ales cel de şcoală primară) face cinste regnului doar atunci când acţionează în grup – în particular, de obicei doar gesticulează şi îţi dă de înţeles că este de acord cu opinia ta. Nu ia însă niciodată iniţiative de capul său, îi trebuie turma alături. Dacă învăţătorul/profesorul/dirigintele vine c-o sugestie, părinţii de elevi o iau ca literă de lege şi, până a doua zi, au strâns o anumită sumă de bani. „Aşa a zis doamna!” e motto-ul după care funcţionează breasla mămicilor şi tăticilor fără frontiere. Tutorele posesorului de ghiozdan este mereu neliniştit, el este motorul şedinţelor cu părinţii: „Doamna învăţătoare, n-ar fi bine să dăm un var în clasă? Dar dulapul acela nu-l schimbăm? Dar nu trebuie să avem şi feţe de bancă?” Curiozitatea exacerbată a acestei specii îţi face ravagii în portofel. Şi dacă s-ar jura dascălul că învăţământul românesc e gratuit, el tot ar întreba: „Dar când strângem fondul clasei?” (va urma)
[ Am rumegat bârfa conform căreia noi, conducătorii auto, vom fi obligaţi de la nu-ştiu-care dată să fim echipaţi de iarnă (de la 1 noiembrie, parcă) şi zic că nu-mi convine. De ce să fiu forţat să mă blindez cu cauciucuri de iarnă încă de la Sf. Dumitru? Păi, la fel de bine ni s-ar putea ordona, pasager sau pieton, să avem mereu asupra noastră seringi, garouri, defibrilator, tensiometru, atele, fiole cu antitetanos şi nişte celule stem. „Just in case” cum ar zice americanul. Mai ştii? Poate cazi pe stradă, poate îţi rânjeşte vreun maidanez pe la rotulă…
Temperaturile au scăzut des-tul de mult în ultima vreme, dar apetitul pescarului pentru ieşiri în natură creşte din cauză că se apropie sfârşitul sezonului. Şi unde să mergi în perioada asta dacă nu la răpitor nervos, gata oricând să se arunce la năluci-le tale sau la peştişorul viu din cârlig. Dacă ştiuca este ceva mai hâtră şi se ascunde în bălţi cu apă limpede şi ceva mai stătută, şalăul şi avatul sunt ţinte perfec-te în aceste zile la Dunăre. Două sunt locurile favorite ale pesca-rilor în ceea ce priveşte aceste două specii: primul e spre gura de vărsare a Prutului, însă în această perioadă pescuitul în zonă este încă interzis (deşi ma-joritatea nu respectă această nouă prohibiţie „de toamnă”), iar a doua este pe „Dunărea
O inedită expoziţie de desene, realizate de copii şi tineri refugiaţi în oraşul nostru împreună cu fa-miliile lor, s-a deschis, săptămâna aceasta, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. Manifestarea a fost organizată de Organizaţia „Salvaţi copiii”, în colaborare cu Fundaţia ICAR şi cu muzeul gălă-ţean. La deschiderea expoziţiei au fost prezenţi aproximativ 60 de copii şi tineri, însoţiţi de părinţii lor, toţi din Centrul de Cazare şi Proceduri Galaţi. „Această acţiu-ne se înscrie în cadrul proiectului „Integrarea copiilor refugiaţi din Centrul de Cazare şi Proceduri Galaţi”, finanţat de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi are ca obiectiv
educarea copiilor din centru în vederea înscrierii lor în sistemul de învăţământ românesc. E foar-te important ca ei să beneficieze de sprijinul nostru pentru a reuşi să se adapteze cât mai bine aici”, a declarat Ana-Maria Gaiu, repre-zentant al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”.
Expoziţia cuprinde lucrări reali-zate de copii şi tineri din Myanmar, Turcia, Irak, Pakistan şi Afganistan. Desenele nu au o temă anume, fi-ecare exprimând sentimentele şi viziunea autorilor despre noua lor „casă” ori despre locurile de unde au venit. Lucrările rămân expuse la muzeu până la sfârşitul lunii no-iembrie.
C.S.Carp
Ioana Andrada Tudorie are 16 ani şi adoră să observe lumea prin obiectivul apa-
ratului de fotografiat. Este con-vinsă că a moştenit câte un pic din simţul artistic al tatălui, care a cochetat ani buni cu fotografia, a mătuşii, care a lucrat într-un stu-dio foto şi a naşilor de botez, care au avut un laborator de fotogra-fie. A descoperit magia formelor şi a culorilor în urmă cu patru ani, jucându-se cu un aparat digital, şi a imortalizat sute de imagini în în-cercarea de a-şi contura propriul stil. A urmat cursul de fotografie al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” unde a învăţat să descifreze tehnica fotografică şi a participat la expoziţii organizate în cadrul fotoclubului.
O întâmplare i-a schimbat ra-dical Ioanei modul de a percepe fotografia. În urmă cu un an a găsit acasă, din întâmplare, un aparat Zenit pe care părinţii ei îl uitaseră într-un dulap. Un aparat
pe care unii l-ar considera obiect de colecţie, dar care încă funcţio-nează perfect. Adolescenta a ex-perimentat atunci primele ima-gini pe film şi s-a declarat o fană convinsă a fotografiei clasice.
„M-am reprofilat pe film pen-tru că are mai mult suflet şi pen-tru că aparatul foto clasic cere mai mult de la fotograf. Trebuie să gândeşti imaginea pentru că nu-ţi vine să iroseşti niciun cadru din cele numai 36”, este de părere Ioana Tudorie, care mărturiseşte că îşi cheltuieşte toate economii-le cumpărând filme şi developân-du-le.
Printre semifinaliştii LicArt
Elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Ioana a participat la mai multe concursuri pentru liceeni. Anul trecut a avut trei fotografii se-mifinaliste la LicArt (Festivalul Naţional de Arte pentru Liceeni)
La Muzeul de IstorieSeminar despre „Valul lui Traian”
Muzeul de Istorie Galaţi organizează marţi, 2 noiembrie, ora 13.00, la sediul instituţiei din strada Mr. Iancu Fotea, nr.2, un seminar ştiinţific cu tema „Valul lui Traian. Moştenirea romanităţii în strategii de dezvoltare durabilă”. Seminarul, or-ganizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Asociaţia Antiquitas, se înscrie în ca-drul proiectului „Strategii defensive şi politici trans-frontaliere. Integrarea spaţiului «Dunării de Jos» în civilizaţia romană” şi are în vedere prezentarea rezultatelor cercetărilor realizate începând din 2007 până în prezent.
Mărturie excepţională a trecutului, sistemul defen-siv roman cunoscut sub numele de „Valul lui Traian” este un monument de im-portanţă naţională, clasat în Lista Monumentelor Istorice, al cărui viitor poa-te fi legat de o serie de strategii şi proiecte în care valorile de patrimoniu cultural să devină repe-re esenţiale. În contextul în care - în ultimele două decenii - monumente si-milare din Europa, precum zidul lui Hadrian şi valul lui Antoninus Pius (Marea Britanie), înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, au contribuit decisiv la dezvoltarea co-munităţilor aflate în ve-cinătate se poate încerca acelaşi lucru şi cu „Valul lui Traian”.
R. A. P.
Specia părintelui de elev (partea I)
Deşi nu vorbesc aceeaşi limbă, copiii refugiaţilor s-au înţeles prin intermediul culorilor
Expoziţie de desene
Copiii refugiaţilor, mici artişti
Când încă mai era cald am prins ceva avat, iar acum încercăm o întoarcere la „locul crimei”
Pe final de sezon
Vremea răpitoruluimoartă”, mai la sud de Brăila, sau pe Vâlciu, după cum îi spun localnicii. Acest braţ al Dunării,
care desparte Insula Mică de Insula Mare a Brăilei, este un adevărat paradis al pescarilor
de răpitor. Cu câteva săptămâni în urmă, când temperatura era ceva mai ridicată, am reuşit să dăm lovitura la avat: cinci bu-căţi de cel puţin un kilogram, la rotativă şi twister. E drept, toţi peştii au picat într-un interval de 15 minute, semn că am reuşit să nimerim un banc de avaţi. În rest, activitatea nu a fost chiar atât de mare, dar în jurul nos-tru localnicii prindeau şalău la peştişor viu. Pentru acest week-end am planificat o nouă ieşire pe Vâlciu (de la Gropeni vom merge spre sud), însă despre rezultatele acestei expediţii vă vom ţine la curent în episodul de miercuri al rubricii noastre, „Puşca şi mulineta”.
Marius Ţuca
PuşcA şI
mulInEtA
Pasiuni
Adolescenţa prin obiectivul unui Zenit[ Ioana se numără printre elevii gălăţeni care
participă la Festivalul Naţional de Arte pentru Liceeni
şi a obţinut în luna iulie un pre-miu la concursul „Liceul nostru în obiectiv” desfăşurat la Bucureşti. Anul acesta participă din nou la competiţia LicArt, unde şi-a în-scris creaţiile proprii la toate ca-tegoriile foto.
„Fotografiez oameni, locuri, lucruri, ipostaze… Nu îmi place să prelucrez fotografia pentru că mi se pare că îi stric esenţa. Lucrez doar la contrast şi luminozitate, atât”, spune adolescenta, indig-nată de setea cu care unii trans-formă radical imaginile pe care le surprind. „Îmi fac mereu timp pen-
tru fotografie şi mă strecor peste tot. Am făcut poze şi în aeroport, şi în metrou, în locuri unde nu am voie. S-a luat de mine un poliţist, în gară, pentru că pozam un bă-iat pe o linie necirculată de mult”, adaugă ea amuzată de excesul de zel al omului în uniformă.
Ioana Tudorie vrea să studieze mai târziu ştiinţele politice sau poate regia de film. Nu s-a hotărât încă. Îşi doreşte doar să-şi poată întreţine în continuare pasiunea pentru fotografie şi să surprindă, cumva, imagini pentru toate idei-le care îi roiesc prin minte.
Foto: S. Pană
ARH
IVA
"V.L
."
LumeaVedetelor16
În această seară
Omul păianjen 2
Ideipag. 4
Istoriepag. 7
Ştiri de weekend
Reporter: Ştim că ţi-ai petrecut cea mai recentă vacanţă în Antalya. Povesteşte-ne
cum a fost, te rog…Simona Pătruleasa: Am ales
Antalya pentru că era o destinaţie mult lăudată, nu foarte departe de ţară şi pentru că urma să am aproape prieteni foarte dragi. Am stat la Mardan, un hotel nou, care m-a impresionat. Mi-a
plăcut mult faptul că ne oferea tot ceea ce aveam nevoie ca să
ne relaxăm, dar şi o listă lungă cu diferite activităţi (bowling, tenis, dan-
suri braziliene, teatru, concerte etc.), 14 restaurante, dar şi cea mai mare pisci-
nă din Europa. Am vizitat şi împrejurimile, am făcut o plimbare pe mare cu vaporaşul, dar cel mai mult m-a impresionat ospitali-tatea localnicilor şi a personalului hotelului. Singurul inconvenient a fost temperatura foarte mare - peste 45 de grade. Recomand cu toată convingerea această destinaţie de vacanţă.
Rep.: Ce ţări ai descoperit în ultimii ani şi care ţi-au rămas aproape de suflet?
S.P.: Nu-mi place să zbor şi din acest mo-tiv nu mă gândesc să văd locuri prea înde-părtate. În ciuda acestui lucru, am fost acum doi ani în America. Îmi doream să ajung aco-lo, mi-a plăcut, dar nu cred că aş mai merge din cauza distanţei. Cel mai mult m-au im-presionat spectacolele de pe Broadway - am avut plăcerea să o văd şi să o ascult pe Liza Minelli, dar şi pe Chuck Berry. A fost un Revelion pe care nu-l voi uita niciodată, ur-mat de zile însorite în Miami şi în Bahamas.
Rep.: Ţi-ai făcut planuri pentru Sărbători?
S.P.: Îmi doresc să petrecem Sărbătorile aca-să, cu familiile noastre.
Rep.: Unde îţi place să petreci, de obicei, vacanţa de iarnă?
S.P.: Acasă sau la Viena. Şi acolo ai posibili-tatea să mergi la concerte, iar atmosfera este una specială.
Rep.: Vei găti bucate tradiţionale, ca de obicei?
S.P.: Da, dar cele mai gustoase rămân tot cele făcute de mamele noastre. Eu
mă voi ocupa de desert, de decorarea casei şi a mesei.
Rep.: Ce fel de mâncare nu lipseşte niciodată de pe masa ta de Crăciun?
S.P.: Sarmalele, cozonacul şi piftia.Rep.: Ştim că ai o pasiune pentru
bucătăria ungurească. Ce „reţete” te-au cucerit?
S.P.: Prietena mea, Adriana, care trăieş-te la Budapesta, mi-a gătit pentru prima dată reţete ungureşti şi am fost cucerită pe loc. Ungurii au o bucătărie deosebită. Mă bucur că şi în Bucureşti am descoperit, în Centrul Vechi, un restaurant cu specific unguresc, unde se găteşte minunat. Îmi plac în mod deosebit gulaşul de vită şi de-sertul (somloi galuska).
Rep.: Eşti gurmandă sau, mai degra-bă, pofticioasă?
S.P.: Pofticioasă.Rep.: Cum reuşeşti să-ţi păstrezi si-
lueta? Ce “trucuri” foloseşti?S.P.: Nu fac nimic ieşit din comun.
Mănânc cu mare atenţie pentru că după 25 de ani metabolismul se schimbă şi tre-buie să fim mai atenţi. Nu mănânc după ora 20,00 decât dacă merg la o petrecere. Pâine - foarte rar, iar dulciuri o dată pe săp-tămână. Fac mişcare şi masaj de două ori pe săptămână.
Rep.: Ai simţul aventurii atunci când vine vorba de destinaţii care nu figurează pe harta turistică? Accepţi provocarea?
Simon
a Pă
trule
asa
Preferă vacanţele aproape de casă
Sâmbătă ‑ Duminică30 ‑ 31 octombrie 2010
Simon
a Pă
trule
asaPreferă vacanţele
aproape de casăS.P.: Nu prea sunt curajoasă. Prefer să
fiu foarte sigură de pământul pe care calc.
Rep.: Dintre amintirile legate de călătorii sau vacanţe, ce întâmplări hazlii îţi trec acum prin minte?
S.P.: Eram în Bahamas şi am par-ticipat, din greşeală, la o altă excur-sie faţă de ce plănuisem iniţial. Am avut noroc, totuşi, comandantul era român şi am avut parte de o călătorie foarte plăcută.
Rep.: Ai găsit acea destina-ţie turistică care să te deter-mine să te gândeşti că acolo ai vrea să te retragi la pensie? Dacă da, unde se găseşte?
S.P.: Mi-ar plăcea să stau în Capri. Nu cred că aş putea să mă plictisesc niciodată de acest loc.
Rep.: Cu ce gen de suveniruri revii, în general, din locurile vi-zitate?
S.P:. Tablouri, albume, DVD-uri şi, mai ales, lucruri uşor de trans-portat.
Rep.: Ce nu-ţi lipseşte nicioda-tă din bagaje?
S.P.: Costumul de baie, lucruri personale de igienă, o carte,
haine practice, o carte de rugăciuni şi un ghid care să cuprindă toate obiectivele
turistice care merită văzute în locul ales.
Rep.: Ce nu ai făcut încă, dar ţi-ar plăcea să
faci într-o vacanţă?S.P.: În vacanţe fac doar
ceea ce-mi face plăcere. Nu cred că există ceva să-mi fi dorit şi să nu fi făcut.
Deşi îi plac vacanţele în străină-tate, nu-i place să zboare cu avi-onul - acesta este motivul pentru care Simona Pătruleasa (Kanal D) obişnuieşte să aleagă destinaţii tu-ristice mai apropiate de România. Totuşi, acum doi ani şi-a călcat principiile şi a mers în America. Din fericire, păcatul zborului lung a fost iertat, sub soarele din Miami şi Bahamas.
”Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”
Documentarul este realizat exclusiv din imagini de arhivă, obţinute de la TVR şi de la Arhiva Naţională de Filme, şi prezintă inclusiv scena judecăţii soţilor Ceauşescu, din decembrie ‘89. Au fost incluse în documentar şi imagini inedite, care nu au fost niciodată difuzate - imagini tăiate la cenzură, căutate şi selectate de Titus Muntean. Pentru realizarea documentarului au fost vizionate peste o mie de ore de înregistrări.
Citim…
”Strada sardinelor”
Personajele din romanul „Strada Sardinelor”, de John Steinbeck, îşi duc viaţa la periferia orăşelului Monterey, printre pescă-riile de sardine. Doc, protagonistul povestii, este biolog marin, studi-ază şi adună creaturi ale oceanu-lui de pe toată coasta Californiei. Majoritatea acestora sunt tri-mise la universităţi, muzee şi laboratoare de pe în-treg continentul. Însă, dincolo de pasionan-ta sa activitate, Doc este un personaj excentric pentru cei din jurul său: un indi-vid mărunţel cu o barbă impresionantă şi accese de furie oarbă. Însă poate fi şi cea mai charismatică şi amabilă fiin-ţă din lume, genul de om care îşi scoate pălăria când trece pe lângă un câine, iar câinele îi răspunde cu un zâmbet şi, de asemenea, un excelent ascultă-tor, curios să afle câte ceva despre oricine, astfel încât toată lumea care îl cunoaşte îi arată simpatie. Aceşti oameni simpli şi sin-ceri, stângaci şi nepricepuţi într-ale vieţii vor deveni, nouă ani mai târziu, prota-goniştii celebrului roman „Joia dulce”.
(Interviu realizat de reporterii site-ului
www.zodiac.ro(Continuare în pag. 16)
(Urmare din pag. 1)
Vedem…
Cameleonism
Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus (III)
Istorie necesară
Ideipag. 5
Galaţiul, greu încercatCroix de la Guerre pentru oraşul nostru! (2)
Considerat aproape unanim drept cea mai bună peliculă inspi-rată de o bandă desenată, ”Spider Man 2” va putea fi urmărit în aceas-tă seară, de la ora 20,30, pe PRO TV. Povestea filmului ”Omul Păianjen 2” începe după doi ani de la me-morabilul sărut dintre Peter Parker (Maguire) şi iubita lui M.J. (Kirsten Dunst), urmată de o despărţire dulce-amară. Deşi iubirea pentru Mary Jane este mai puternică decât oricând, ea şi-a continuat viaţa, ur-mând o carieră de actriţă, locuind în Manhattan şi trăind în noi cercuri sociale. Acum Peter se confruntă cu noi provocări. El se înstrăinea-ză de cel mai bun prieten al său, Harry Osborn (James Franco), care, motivat de dorinţa de a răzbuna moartea tatălui său, îl învinuieşte pe Omul Păianjen.
Dr. Octavius, cu sprijin din partea soţiei sale, a muncit cu ambiţie în la-boratorul său de acasă, încercând să perfecteze teoria sa revoluţionară a fuziunii. Dar când o demonstraţie a creaţiei sale eşuează îngrozitor, dr. Octavius este supus unei transfor-mări teribile, evoluând în puterni-cul, multitentacularul Doc Ock, cel ce va deveni duşmanul de temut al tânărului Parker/ Omul Păianjen.
Filmul aduce şi mai multe efecte speciale, mai spectaculoase sărituri de pe o clădire pe alta şi lupte furi-bunde între plasele eroului şi lovi-turile straniilor tentacule ale noului venit.
ARH
IVA
"V.L
."
Feldefel2 30 - 31 octombrie 2010
Elena Parapiru
De viaţă
AcuzatorulGomez Ipadrillio de Maljunction
y Avenido lipăi pe culoar în spate-le Elviriei şi, atunci când camerista îi arătă uşa doamnei, el apăsă pe ivăr fără să mai bată. Uşa – încuia-tă. «Doamnă! Cocoană!!!) Tăcere. «Sărăntoaco!!! Deschide vrăjitoareo, pentru Dumnezeu, au te fac io s-o deschizi!» Şi pentru că dona Isabella, plânsă şi speriată, tot nu-l recu-noscuse: «Hai, sunt fratele bietului meu frate!” Dona Isabella deschise, cu tot curajul care îi mai rămăsese. Ticălosul, care nu mai călcase în casa asta de la nunta fratelui său, privi la lucrurile de pe pereţi, stabilindu-le parcă preţul şi mormăind. Nici nu fusese să-şi vadă fratele întins pe cri-vat, dar ştia: fusese otrăvit! Pe drum, Elviria îi povestise despre spuma ciudată de pe buzele mortului şi îi descrisese culoarea. Era sigur şi, chiar dacă n-ar fi fost sigur, tot urma s-o alunge pe venetică din casa fra-telui său! Neinvitat, don Gomez se aşeză greoi pe un scaun tapiţat cu piele de Cordoba. Se uită în sfârşit la femeie: preţuise deja totul, din pri-viri. Se şterse neglijent cu o eşarfă de pe spătarul scaunului şi în gând mai adăugă şi eşarfa la lucrurile pe care le va câştiga. „Ce doriţi, dom-nule?” – îngăimă dona Isabella. „Mă aflu în doliu şi nu se cuvine a sta în faţa unui bărbat, fie el cumnat!” Don Gomez rânji: „Femeie, poa-te mâine-ai să încerci chiar Cizma spaniolă, aia care face praf din oase. Ori poate Sfântul Oficiu al Inchiziţiei să-ţi prescrie Fecioara de fier, să-ţi intre cuiele alea-n carne înceeet, înceeeet…” Dona Isabela se cutremură. „Sfânta Inchiziţie? Ce să aibă cu mine Sfânta Inchiziţie?!” Bărbatul se aşeză mai bine: „Cum crezi c-or să se poarte sfinţii părinţi cu o ucigaşă? Cu una care şi-a otrăvit soţul! Ai noroc: dacă n-ai fi posedată, aşa cum cred, un tribunal civil te-ar condamna la jupuire, să fie de învă-ţătură şi altor muieri.” Femeia nu găsi nimic la îndemână decât unul dintre boftori. Aruncă spre bărbat, dar gră-sanul se feri iute, în ciuda greutăţii sale. Încălţarea se lovi de uşorul uşii şi izbucni afară, unde Elviria icni scurt, nevăzută. „Cum îndrăzneşti, dom-nule?! Să pleci din casa mea!” Don Gomez se hotărî cu greu să se ridice: „Treaba ta. Dar toţi servitorii vor fi bu-curoşi să jure că nu l-au otrăvit ei… Şi atunci cine? Vrăjitoarea. O femeie care nu rămâne grea e precis vră-jitoare.” „Sunt nevinovată!” „Mda, poate o să te creadă careva…” Omul o luă spre uşă, dar se şi întoarse: „Ar fi bine ca până mâine să pleci! Eu nu te zoresc, dar sfinţii părinţi vor fi nevoiţi să-ţi confişte toată averea, după ce, firesc, te vor condamna. De ce să nu scapi, mai bine, iar eu să rămân să pă-zesc aici moştenirea lui frate-miu?”
Victor Cilincă(va urma)
QUERMESSA
Plăceri vinovate
Sunt kistch-uri care îmi prind privirea mai ceva decât lucrările de artă – ştiu nişte şeminee pe care cu onor spun că le-am ză-rit şi prin palatele ţiganilor din Toflea, dar care mă distrează de mor şi, dacă aş primi unul cadou, cred că nici bătută cu lanţul nu l-aş da, dar aş pretinde că doar de silă îl ţin în casă. A, şi nişte manele sinistre, pe care le ascult şi mă tăvălesc pe jos de râs – recunosc, îmi sunt străine alergiile la muzica „mârlănească”. Că de, n-oi fi vreun os domnesc, ba au contraire, am auzit că în stepele basarabene natale, oamenii încă nu cred că apa vine printr-o ţeavă mică, direct în casă şi curge numai când îi zici tu.
Sex tv
De la un timp mă uit la un serial nocturn, perfect pentru insomniile care mă bântuie de pe vremea când credeam că întunericul nu mă mai sperie, doar îmi vine mie aşa, pe chelie, să mă uit noaptea la tv. Aşadar, urmăresc „Swingtown”, pe Universal. Nu cred că orăşelul swinger-ilor (perechi că-rora le place schimbul de „sexperienţă”, ca să mă exprim aşa) chiar a existat vreodată,
dar cred că au fost şi show-uri bazate pe idei mai slabe. Oricum, faptul că serialul se străduieşte totuşi să pună probleme mora-le, deşi el reprezintă decadenţa îmbrăcată în hainele anilor ’70, mi se pare mulţumi-tor. Plus că la două episoade cât difuzează Universalul într-una din nopţile din săptă-mână (nu ştiu care şi nici nu verific în pro-gram, prefer să fie surpriză), chiar nu simt insomnia cum nu trece.
Condamnat la tăcere
Când curiozitatea privind destinul swin-ger-ilor m-a trimis să îmi arunc un ochi pe site-ul de specialitate de pe internet, veştile erau că serialul a fost întrerupt. Opiniile fa-nilor sunt următoarele: 1. dacă serialul era prost, era normal să îl oprească – numai că nu era cazul, serialul fiind bine scris, jucat, produs; 2. dacă serialul nu avea promovare, trebuia scos – televiziunea însă îl promova la greu, avea şi publicitate; 3. dacă nu se vorbeşte despre un lucru, serial sau ce o fi el, ăla e un produs mort – Bingo! „Cum să recunoşti că te uiţi la ˝Swingtown , fără să se gândească lumea că, implicit, îţi pla-ce ce fac swinger-ii?”, exemplifica fanul cel deştept. „Iar dacă nu vorbeşti nici tu, nici
alţii, pe acelaşi considerent, despre show-ul respectiv, produsul nu poate avea succes”.
Carpeta mea cu cerbi saşii
Nu vorbim despre ceea ce ne place mai mult şi mai mult. Despre ce ne facem să fim eu-Elena, tu-Maricel, el-Tarzan, nu toţi o apă şi-un pământ global. Despre ceapa pe care am ronţăi-o şi cu o felie de chec, despre fap-tul că bem oţet şi lingem sare de lămâie, că stăm nespălaţi cu zilele dacă nu trebuie să ne ducem la serviciu, că nu ne aruncăm hăinu-ţele găurite în puncte jenante, doar pentru că în ele ne simţim cel mai mult acasă. Că bem cafea doar când mergem în vizită, pentru că acasă ne este lene s-o facem. Că nu ne plac oaspeţii, ci doar cei care sunt de-ai casei şi pe care nu trebuie să-i pupi ceremonios. Că citim cărţi poliţiste de duzină, şi nu literatura lui Mario Vargas Llosa, cum face tot ţăranul care a auzit de-abia după Nobel de scriitorul peruvian. Că fredonăm Lady Gaga, nu sim-fonia a VI-a impară a lui Berlioz. Că mie una îmi place la nebunie carpeta de catifea cu cerbi şi căprioare asimetrice şi chine-zeşti, a mamaiei de la Călăraşi. Şi să nu îmi ia nimeni macrameul cu „Cina cea de taină”, că doar numărând apostoli pot să adorm.
Interzis!
O variantă pentru înlocuit
carpeta de pe peretefoto Bogdan Codrescu
ARH
IVA
"V.L
."
Caleidoscop 3 30 - 31 octombrie 2010
Cu linguriţa sau cu polonicul
Prof.dr.ing.Viorica Maria Macovei
Reţete de weekend
Ţelină pane cu sos picant
Ingrediente:- 2 ţeline, 1 ou, 2 linguri făină sau 2 linguri pesmet, 2 castraveţi mici acri, mărar verde tocat, un pahar maioneză, ulei, sare.
Mod de preparare: Ţelinele se curăţă, se fierb în-tregi în apă clocotită cu sare, se scurg şi se taie felii grosu-ţe. Se dau prin ou, făină sau pesmet şi se prăjesc în uleiul încins. Sosul picant se face din maioneză amestecată cu castraveţii tăiaţi mărunt şi cu mărarul verde tocat. Feliile de ţelină prăjite se pun în acest sos.
Ţelină cu smântână
Ingrediente: o ţelină, 2 mere, 200 ml smântână, lă-mâie, sare.
Mod de preparare: Ţelina se taie în felii foarte subţiri în beţişoare de forma chibrituri-lor, sau se rade prin răzătoarea cu găuri mari, numai înainte, ca să iasă ca nişte tăiţei, cât mai lungi. Ţelina se presară cu 1/2 linguriţă de sare fină şi o lingură de zeamă de lămâie, se amestecă şi se lasă 2-3 ore să se moaie. Merele curăţate de coajă se rad prin răzătoa-rea cu găuri mari şi, numai în momentul servirii, se ameste-că cu ţelina şi cu smântâna, că să nu lase zeamă. Smântâna se poate amesteca, în preala-bil, cu o linguriţă de zahăr şi cu pătrunjel tăiat mărunt. Se serveşte imediat ca fel prin-cipal.
Ţelină cu maioneză
Ingrediente: 1 ţelină mare (100 g), 2 mere ionathan, mie-zul de la 5 nuci, zeamă de lă-mâie, maioneză din 2-3 ouă.
Mod de preparare: Ţelina curăţată se rade prin răzătoa-rea mică, iar merele decojite se rad cu răzătoarea mare, stropindu-se cu zeamă de lă-mâie pentru a evita oxidarea. Miezul de nucă se taie mărunt şi se amestecă cu cele de mai sus. La sfârşit, se adaugă ma-ioneza şi se amestecă bine. Se aşază în boluri şi se ornează cu bucăţele de măr, decupate cu simţ artistic.
Dafinul (Laurus nobilis) este o plantă aromatică din familia Lauaceae, din care mai fac
parte şi alte plante de interes, ca de exemplu: scorţişoara, avocado.
Dafinul este un arbore sau un arbust, cu înălţimea de 10-18 m, nativ din bazinul mediteranean. Frunzele au o lungime de 6-12 cm şi o lăţime de 2-4 cm, cu margini curbate şi fin dantelate. El este o plantă dioică, cu flori masculine şi femele dispuse pe plante separa-te. Florile de culoare galben-ver-zui pal, cu diametrul în jur de 1 cm, cresc câte 4-5 în umbrelă ală-turi de frunze. Fructul este o mică bacă neagră de 1 cm lungime, conţinând o singură sămânţă.
Sunt cunoscu-te mai mult utilizările
frunzelor de dafin, folosite pentru aroma lor la prepararea mâncă-rurilor, dar florile sunt valoroase deopotrivă pentru utilizările lor te-rapeutice.
Dafinul mai este cunoscut sub denumirea de laur. Fosile din genul Laurus au fost descoperite datând înainte de glaciaţiunea din Pleistocen, când acopereau păduri întinse în jurul mării Mediterane şi în Africa de Nord.
De la cuvântul laur derivă cuvân-tul bacalaureat (bacă de laur) şi cel de laureat (încununat cu lauri).
Dafinul în Biblie
În Biblie dafinul este cunoscut ca emblema prosperităţii şi a faimei. În credinţa creştină el simbolizează Învierea lui Hristos şi triumful uma-nităţii.
Dafinul în mitologia greacă şi romană
În mitologia greacă dafinul ocu-pă un loc aparte. Cuvântul grecesc pentru dafin este daphne, cuvânt derivat de la nimfa Daphne şi le-genda lui Daphne şi Apollo.
Conform acestei legende, dafinul este dedicat zeului Apollo. Apollo zeul luminii, tânărul frumos cu ple-te de aur, purtând permanent ki-thara, arcul de argint şi săgeţile de aur, s-a născut în insula Delos, unde mama lui, Leto, a fost prigonită de
zeiţa Hera cu ajutorul balaurului Python.
Ajuns la maturitate, Apollo se răzbună pe Python, omorându-l şi îngropându-l în locul unde se află oraşul sfânt Delphi, punând acolo te-melia unui altar şi a unui oracol, spre a profeţi oamenilor vrerile lui Zeus, tatăl său.
După uciderea balaurului Apollo se întâlneşte cu Eros – zeul iubi-rii, care îşi întindea arcul de aur. Văzându-l, Apollo îi spune lui Eros că numai săgeţile lui de aur, care au ucis chiar şi balaurul, sunt cele fără de greş. Jignit, Eros scoate din tolbă două săgeţi: pe una care răneşte ini-ma şi trezeşte dragostea i-o înfipse în inima lui Apollo, iar pe cea de-a doua, care ucide dragostea, o trimi-se în inima nimfei Daphne, fiica lui Peneios, zeul unui râu.
Întâlnind-o într-o zi pe Daphne, Apollo se îndrăgosteşte nebuneşte
de ea şi începe să o urmărească. Dar aceasta nerăspunzând sentimente-lor lui, la capătul unei fugi deznădăj-duite cere ajutorul tatălui ei să o sca-pe şi a pământului să o înghită. Ruga ei este ascultată şi ea se transformă într-un copac mândru, de-a pururi verde, cu frunze care nu se ofilesc niciodată. Îndurerat Apollo acceptă că dacă Daphne nu a putut să-i fie soţie, să devină măcar arborele lui preferat. De atunci el şi-a împodobit fruntea numai cu frunze de dafin, l-a fel a folosit mândra podoabă pentru kithara lui şi pentru tolba cu săgeţi.
Pornind de la această legendă, în Grecia Antică frunzele de dafin erau considerate sfinte şi asociate zeu-
lui Apollo. Cununile de laur erau oferite ca premiu învingătorilor jocurilor pitianice, care erau ţinute
la Delphi în onoarea zeului Apollo, începând din 582.
Celebra prezicătoare Pitia meste-ca frunze de dafin înainte de a-şi pro-nunţa profeţiile şi ardea frunze şi ră-murele de dafin pentru a-i afuma pe cei care aşteptau prezicerile. Cei care
obţineau de la ea un răspuns fa-vorabil la întrebările puse se întorceau acasă încununaţi cu frunze de laur.
nute la fiecare patru ani începând cu 776 în Olimpia în onoarea lui Zeus, erau decoraţi cu coroană din mlădi-ţe de măslin, mai târziu s-a trecut la folosirea coroanei de lauri.
Imperiul Roman a împrumutat fo-losirea coroanei de lauri ca simbol al zeului Apollo. În „Istoria natura-lă” a lui Plinius (23-79 era noastră) găsim scris că laurul este dedicat zeului Apollo.
Frunzele de dafin erau folosite în Roma antică la ornarea coroane-lor purtate de toţi împăraţii şi eroii.
Dafinul în folclorul chinezesc
În folclorul chinezesc se consideră că pe lună se găseşte un mare arbore de dafin, iar denumirea dafinului în limba chineză s-ar tradu-ce „laurul de pe lună”.
Există şi o istorie a lui Wu Gang, un om care aspira la imortalitate,
neglijându-şi munca sa. Când zeii au descoperit acest lucru au hotărât să-l pedepsească punându-l să taie dafinul cu ajutorul căruia ar fi putut să ajungă la rangul de zeu. Dar, cum dafinul se regenera imediat ce era tăiat, el nu a putut fi niciodată tăiat definitiv. În limba chineză fraza: „Wu Gang taie dafinul” este utilizată pen-tru a se referi la o trudă fără sfârşit, în mod asemănător cu legenda lui Sisif din mitologia greacă.
Dafinul în numismatică şi heraldică
• Frunza de dafin este prezentă pe bancnote de 1 dolar american, înca-drând chipul lui George Washington.
• Pe moneda japoneză de 10 yeni sunt gravate frunze de dafin.
• Emblema naţională a Greciei constă dintr-o inscripţie albastră cu o cruce albă, încadrate de două ramuri de dafin.
• Pe stema steagului din Republica Dominicană există un dafin şi un palmier.
• Stema steagului din Peru este încadrată de o ramură de dafin şi o ramură de palmier.
Pădurea de dafin „Laurisilva” de pe insula Madeira (Portugalia) a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO în 1999.
În zilele noastre, câştigătorii di-feritelor premii şi concursuri poartă denumirea de „laureaţi” (laureat al Premiului Nobel, poet laureat, etc.). De exemplu , câştigătorul premiului
Grand-Prix de Formula 1 este încu-nunat cu o coroană din frun-
ze de laur.
Dafinul în istorie şi mitologie
ARH
IVA
"V.L
."
Idei4 30 - 31 octombrie 2010
Distanţarea de mase În articolul “ Hur destabiliseras nationalstaten?” (Cum se destabi-
lizează statul naţional?) publicat în ziarul Svenska Dagbladet, din 19 ianuarie 1997, Kajsa Ekholm Friedman, profesoară de antropologie
socială la Universitatea din Lund/Suedia, spunea: ”Se afirmă as-tăzi că ne aflăm în faţa unei disoluţii a statului naţional. Dar, în
ciuda proiectelor regionale, precum UE, şi a spaţiului redus pentru politică naţională, nu statul este pe punctul de a
dispărea. Legătura omogenă a statului naţional între elite şi mase este cea care se distruge.(...) Mulţi intelectuali s-au exprimat deja clar că au ales apartenenţa de clasă şi s-au distanţat de popor. Mulţi dintre colegii mei declară că simt mai mul-tă afinitate cu intelectualii din alte părţi ale lumii decât cu propria clasă muncitoare.”
Schimbarea regilor, bucuria... cameleonilor
Omul, dotat cu raţiune şi voin-ţă, a ajuns să-şi schimbe aproape totul: pielea, părul, ochii, culoarea acestora, membrele, organele interne, mai puţin capul (deşi nu lipsesc idei şi preocupări în acest sens), numele, familia, naţiona-litatea, cetăţenia etc. Dar cea mai interesantă schimbare, care nu stă în putinţa ani-malelor, este schimbarea purtării şi convingerilor, indicii asupra calităţii ca-racterului (sau năravului) omului. De unde şi zicala, omul schimbă părul dar năravu’ ba! De ce recurge omul la camele-onism? Pentru a se apăra, a induce în eroare, a ataca şi a face victime, a-şi asigura o poziţie socială, pro-fesională, politică etc. în ton cu vremurile, a pune în practică pro-iecte de transformare a lumii etc. Cameleonismul omenesc îmbracă diferite forme, cele mai des întâl-nite în zilele noastre fiind lingebli-dismul, pupincurismul şi snobismul, cu efecte nefaste asupra mediului înconjurător, adesea de anver-gură naţională şi internaţională. Cameleonismul iese cel mai bine în evidenţă la schimbarea regimu-rilor. Schimbarea regilor, bucuria... cameleonilor!
O filozofie
Şi la noi, schimbarea din 1989, a scos la suprafaţă, ca pături supe-rioare (adică acele pături nedorite şi nepoftite) ale societăţii o elită de cameleoni: politici, economici,
culturali etc. Parola revoluţi-onară (sic!), „toţi oamenii de bine să iasă în faţă!” chema, de fapt, toţi cameleonii la
împărţirea prăzii. I-am văzut după aceea defilând prin faţa
camerelor de luat vederi (Şi mai defilează şi astăzi!). Au înfiinţat partide, au restructurat (dezmem-brat, furat şi vândut) economia naţională, au pus istoria şi cultura poporului român la index, ca un ca-davru de care trebuie să ne debara-săm cât mai repede, au declarat
poporul român tarat şi patibular, culti-vând în rândul noilor ge-neraţii renegarea şi emigra-rea. Cameleonismul a devenit o filozofie şi un mod de viaţă.
Talentaţii
Avem cameleoni de marcă în toate domeniile, de toate etniile, unii încă activi, alţii trecuţi la cele veşnice, după ce au făcut dovada talentului ieşit din comun în do-
meniul cameleonismului. Cel mai reprezentativ, aproape un monstru sacru, rămâne fără îndoială, Silviu Brucan. A nu se trage concluzii pri-pite de antisemitism, ură împotriva evreilor etc. A fost cel mai longeviv: a trăit şi activat politic în trei regimuri, două secole şi două milenii! Născut Saul Bruckner (1916) şi decedat Silviu Brucan (2006), călău al elitelor româ-neşti, în paginile ziarului Scânteia, cerea condamnarea la moarte a lui Iuliu Maniu, Gheorghe I.Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr şi Pamfil Şeicaru. Soţia lui Brucan, Alexandra Sidorovici, a fost acuzator public al
Tribunalului Poporului. În pe-rioada stalinistă şi mult
după aceea, până în deceniul opt
al secolului XX, când
a pri-m i t
alte î n -
s ă r c i -nări, a învă-ţat poporul cu forţa cuvântului (şi sub ameninţarea cu forţa pum-
nului) ce înseamnă comunism. În 1989, şi după aceea a făcut par-
te (alături de alţi doi cameleoni) din troika revoluţionară care a demarat procesul de subminare a economiei naţionale şi a so-cietăţii româneşti în ansamblu. Brucan a elaborat planul, Iliescu a ţinut de şase şi Roman a acţio-nat.
La vremuri noi
O societate nu poate fi trans-formată fără învăţare. La vre-muri noi, trebuie oameni noi cu experienţă. Pentru Brucan era o floare la ureche. A luat materialul propagandistic din perioada sta-linistă, a făcut uşoare modificări, în ton cu vremurile, şi gata! Fuga cu materialul la Scânteia, par-don! la Adevărul, fostă Scânteia. Schimbând cuvântul capitalism cu comunism, cu uşoare modi-ficări, pe ici pe colo, în ton cu vremurile, din articolele apărute obţinem o mostră de propagan-dă brucaniană din perioada co-munist-stalinistă. Curat camele-onism!
Nicuşor Gliga
Dicţionarele explicative definesc came-leonismul ca fiind proprietatea unor reptile de a-şi schimba culoarea pielii
după culoarea mediului înconjurător, pro-prietate numită homocromie. Reptilele (dar şi vietăţi marine) au fost dotate cu acest sistem, fie pentru a se apăra şi a nu deveni hrană, fie pentru a se camufla şi a păcăli victimele, hrana cea de toate zilele. Animalele nu pot fi incriminate pentru cameleonism, acesta fiind natural, conform firii lor, aşa cum a creat-o Dumnezeu.
Cameleonism
Elite, popor şi stat naţional
A fost mai întâi Tribunalul poporului...”Elite” venit de la Răsărit pe cai de oţel, cărora li s-au alăturat “elite”-cozi-de-topor, s-au autoîmputernicit şi au jude-cat cu asprime elitele indigene, în „numele” şi pentru „binele” poporului.
Poporul, dus cu preşul
La vremuri noi, tribunale noi. ...Tribunalul elitelor... Împinşi în faţă, ur-maşii acelor „elite” răsăritene, cărora li s-au alăturat urmaşii “elitelor”-cozi-de-topor, împuterniciţi de „elite” străine, judecă cu asprime poporul. Recalcitrant, refuzând să se alinieze la imperativele prezentului şi viitorului, poporul este biciuit cu cele mai josnice epitete: “ stu-pide people”, “tembel”, “patibular” etc. Repetate ca nişte mantre poporului amăgit şi adormit cu promisiuni şi vise, exemplificate zilnic până la saţietate, mantrele acţionează ca o educaţie hip-nopedică. Şi educaţia a început să dea roade. Elitele se distanţează (interesu’ poartă fesu’) de popor, iar o bună par-te a acestuia se complace în situaţie. La aceasta ajută foarte mult şi nivelul învă-ţământului, continuu “adaptat” la cerin-ţele europene, precum şi televiziunile care oferă din gros junk food cultural.
Înstrăinarea intelectualităţii
Globalizarea prefigurează o societate sau societăţi conduse de elite, nu de par-tide sau coaliţii de partide politice, care şi-au trăit traiul. În societăţile viitorului, sus vor fi elitele şi sub acestea masele. În faţa prezentelor şi viitoarelor sfidări, elitele politice, economice şi culturale se înstrăinează de mase. O parte, nu lipsită de importanţă, a intelectualităţii, se or-ganizează în grupuri, cluburi exclusiviste, aproape ezoterice în raport cu propriul popor, dar de un cosmopolitism aberant faţa de grupuri de aceeaşi factură din alte ţări. Această stare de lucruri este tipic românească? Se pare că nu.
Disoluţia statului naţional este utilă re-gionalizării (feudalizării) Europei. Şi cea mai bună metodă pentru atingerea acestui target se pare că este distrugerea legăturii (omogene) dintre elite şi mase. Procesul este în toi şi se desfăşoară, deocamdată cu succes, graţie şi elitelor şi maselor.
Nicuşor Gliga
ARH
IVA
"V.L
."
Idei 5 30 - 31 octombrie 2010
Dilemele angajatului
Din descrierea lui N.Iorga efectu-ată în anul 1906, când a vizitat acest castel, au rămas următoarele impresii: „Palatul acesta cu multe încăperi şi cu o largă sală de danţ, ce-şi înegreşte acum în zadar scândurile necălcate, a fost zidit de Grigore Brâncoveanu, ale cărui iniţi-ale, „G.G.B.” strălucesc aurite pe balcon, dar ale cărui arme au fost date jos de cu-rând, din porunca noilor propietari”.(1)
În perioada 1876-1882, castelul cu tot terenul ce-l avea era arendat câte trei ani lui Clocoţean din Tohanul Vechi şi apoi unui oarecare Fodor. După această perioadă, Biserica grecească din Braşov, prin delegaţii săi, Paraschiv şi Ghenovici, arendau castelul şi tot ce aparţinea de el, pe cel puţin şase ani. Preotul Ion Mardan a ţinut în arendă castelul în perioada 1882-1894. Preotul a locuit în acest castel pe toată peri-oada arendării. A urmat Spiridon Ion Mardan, fiul acestuia, care a arendat castelul cu o mie fiorini pe an în pe-rioada 1894-1900. În anul 1901 au ars mai multe şure cu fân din curtea cas-telului. În perioada 1901-1903 arendaş a fost Mihai Tibaldi, după care au umat până la 1906, Leon Solomon, notar din Drăguş. Fraţii Matei şi Gheorghe Jicu din Drăguş au arendat castelul până în anul 1912, iar de la 1914 şi până la 1918 notarul sas Iohan din Codlea a fost cel care arendase castelul.
În decembrie 1924, Petru Nicolae Cornilă cumpără castelul împreună cu două mori de apă de la Comunitatea grecească din Braşov cu opt sute mii lei, banii fiind împrumutaţi de la un fra-te Dumitru Nicolae Cornilă care locuia la Cleveland-Ohio-U.S.A. Dar în luna ianuarie 1925, pe baza dreptului de preemţiune, statul a anulat vânzarea făcută şi a restituit toţi banii lui Petru Cornilă. Din acel moment castelul a trecut în proprietatea Ministerului
Agriculturii şi Domeniilor, sub minis-teriatul lui Alexandru Constantinescu, care a hotărât să fie destinat unui „Cămin de odihnă pentru scriitori, ziarişti şi artişti plastici şi drama-tici”
Începând cu data de 1 iulie 1931, castelul a fost trecut la Casa şcoalelor şi culturii poporului.
După ce castelul a intrat în patrimo-niul statului au fost efectuate reparaţii şi amenajările necesare pentru desti-naţia aleasă de Cămin de odihnă. (2)
Inaugurarea Căminului de odihnă s-a făcut pe 2 iulie 1925, slujba reli-gioasă a fost oficiată în faţa clădirii, la intrarea principală, de către I.P.S. Mitropolit al Ardealului, Nicolae Bălan. Au fost de faţă Al. Constantinescu, mi-nistrul Agriculturei şi Domeniilor; Al. Lapedatu, ministrul Cultelor şi Artelor, şi alte oficialităţi, precum şi foarte mulţi săteni din localitate.
S-a decis ca în perioada lunilor iu-lie, august şi septembrie, căminul să primească câte 16 persoane pe lună: 4
ziarişti, 4 scriitori, 4 pictori şi 4 artişti dramatici. La începutul fiecărei serii, la poartă se va arbora drapelul naţional, iar intrarea principală, marginile scă-rilor, uşa sălii de lectură şi mesele din sufragerie se împodobesc cu ramuri verzi de brad şi flori naturale culese din cele două ronduri din faţa castelului. Aşa se primea la Căminul de odihnă elita intelectualităţii din România.(3)
Al. Lapedatu în calitatea lui de mi-nistru al Cultelor şi Artelor a donat câte 200.000 lei în rentă celor trei sindicate, astfel ca din veniturile lor să fie ajutaţi cei care vor beneficia de odihnă la acest cămin. În acelaşi timp s-a anga-jat să se restaureze Biserica brâncove-nească de la Sâmbăta de Sus pe chel-tuiala Statului.(4)
Curăţenia exemplară din came-rele frumos mobilate şi împodobite cu glastre de flori, cât şi parcul bine întreţinut, făceau din acest cămin un loc de refugiu dorit şi invidiat. O de-scriere a clădirii şi a parcului, dar şi a unui Regulament de funcţionare au fost redactate special pentru a fi puse la dispoziţie celor patru instituţii care au rolul să facă delegările celor care vor beneficia de această locaţie. Reţinem câteva amănunte referitoare la amenajarea interioarelor şi a parcului adiacent:
- „La jumătatea balco-nului şi aproape de mar-ginea de sus este făcută din fier forjat o formă de inimă, în mijlocul căreia stă o cruce, iar sub ea este prinsă, pe o tablă vopsită cu alb, o cunună neagră de lauri (în formă ovală lungă de două palme şi lată de una şi jumate) ce
- La intrare te întâmpină o alee de brazi largă de 8 m care „se bifurcă în două ce cuprinde un mare rond oval cu flori. În faţa castelului, la o distanţă de un metru dela zid sunt opt bucăţi de stâlp rămaşi din ruinele vechiului castel a lui C. Brâncoveanu. Pe cele opt piese înalte de un metru sunt puse lădiţe cu flori.”
- De la intrarea principală, dacă o iei la dreapta pe cărarea din faţa castelu-lui, după ce treci de trei colţuri ale clă-dirii, „dai de o uşă care duce, în dreapta, la cuptorul de copt pâine şi la baie, iar la stânga la pivniţa unde se ţin zarzavatu-rile”.
- Toată proprietatea căminului de odihnă este împrejmuită cu gard de scânduri înalt de 2,5 m iar în interior sunt plantaţi pomi fructiferi şi culturi de zarzavat.
- Fântâna cu roată este situată în grădina de la nord, „este construită din şase tuburi de beton cu un diametru de un metru şi este închisă cu şipci acope-rite cu ţiglă. Are o adâncime de 7 m din care trei cu apă. Rufele se spală la pârâul Sâmbăta”.
Pentru locuit sunt amenajate cinci camere. La parter sunt două camere cu câte trei boxe fiecare. Boxele au câte trei paturi fiind destinate a fi lo-cuite de familii cu un copil. La etaj sunt trei camere care sunt despărţite fieca-re cu câte trei boxe, dar numai cu două paturi fiecare. Pe lângă pat, fiecare boxă are o măsuţă şi o garderobă. Tot mobilierul a fost confecţionat şi vopsit în alb, la Şcoala de meserii din Viştea de Jos.
Vii punctual - ai venit să-ţi spionezi subalternii la sosire.
Eşti prietenos cu subalter-nii - vizezi popularitatea iefti-nă.
Eşti rezervat - te consideră cu nasul pe sus.
Îţi lauzi subalternii - eşti linguşitor.
Îi critici - faci pe nebunul.Te interesează munca sub-
alternilor - eşti băgăreţ.Nu te interesează - nu ai
habar de probleme.Faci şedinţe - eşti şedinţo-
man.Nu ţii şedinţe - lucrezi în
secretDacă eşti tânăr - n-ai expe-
rienţă.Dacă eşti mai în vârstă -
eşti depăşit.Stai seara târziu - faci pe lu-
crătorul supraaglomerat.Pleci punctual - nu-ţi dai
interesul.Te consulţi cu colegii - nu
eşti în stare să iei decizii.Nu te consulţi cu colegii -
vrei să ţii totul în mână.Spui bancuri - eşti neserios.
Nu spui bancuri - eşti plictisi-tor.
Pleci în concediu - nu te in-teresează soarta firmei.
Nu pleci în concediu - îţi păzeşti scaunul.
Insişti asupra problemelor tale - eşti încăpăţânat.
Cedezi - eşti moale.Ai succes - ai avut noroc.Ceva nu merge bine - bine-
înţeles că era de aşteptat.Trimiţi oamenii la cursuri -
vrei să-i îndatorezi.Nu-i trimiţi la cursuri - nu
laşi pe altul să se ridice.Vii cu idei noi - eşti fantas-
magorist.Nu vii cu idei noi - eşti re-
fractar faţă de tot ce-i nou.(internet)
Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus (III)
Istorie necesară
ARH
IVA
"V.L
."
Special 6 30 - 31 octombrie 2010
Util
Relatările lui Platon
Primele referinţe cunoscu-te despre Atlantida se află în dialogurile lui Platon Timaios şi Critias, scrise în 360 î.Hr. Un participant la dialog, Critias, discipol al lui Socrate, este cel care povesteşte legenda Atlantidei. Din motive necu-noscute, Critias a rămas ne-terminat şi s-a speculat că ar fi primele două dintr-o trilogie, care ar mai conţine şi un al treilea, Hermocrate.
În Timaios se relatează ceea ce un preot egiptean i-ar fi spus lui Solon într-o călătorie a acestuia în Egipt. După spusele sale, egiptenii au cunoştinţe istorice ce se în-tind cu mult înapoi în timp, ei ştiind fapte din istoria Atenei necunoscute însăşi atenieni-lor. Mai departe, el afirmă că Atena a reuşit să învingă o ar-mată invadatoare numeroasă, venită de pe o insulă aflată în Oceanul Atlantic, ce era “mai mare decât Asia şi Libia la un loc”. La scurt timp după vic-torie, în urma unor catastro-fe naturale, întreaga armată ateniană a fost distrusă, iar insula Atlantida s-a scufundat în ocean.
În Critias, dialog rămas neterminat, sunt prezentate în detaliu istoria, geografia şi cultura Atlantidei, în paralel cu istoria, organizarea socia-lă şi cultura vechilor atenieni. După Critias, în vechime zeii şi-au împărţit între ei pămân-tul, Atlantida fiind atribuită lui Poseidon. Poseidon s-a îndră-gostit de o muritoare numită Clito de pe această insulă, cu care a avut 10 copii. Cel mai mare, Atlas, a dat numele re-giunii, şi a devenit primul rege al ei. În continuare, Critias descrie geografia insulei în detaliu, amintind de bogăţiile naturale, de climatul blând, şi de construcţiile monumenta-le ale atlanţilor. Dă apoi detalii despre organizarea socială a atlanţilor şi despre obiceiurile lor. Aminteşte apoi de prezen-ţa naturii divine în atlanţi, care i-a făcut să respecte normele etice şi să ducă o viaţă dreap-tă. Totuşi, susţine că această natură divină s-a tot redus, ca urmare a amestecului cu muritorii de rând, şi atlanţii au devenit mândri şi au început să încalce legile. Zeus, văzând acestea, i-a adunat pe zei în jurul său pentru a le vorbi. În acest punct, dialogul Critias ia sfârşit şi nu se ştie ce urmea-ză.
De când faimosul filozof grec Platon a scris prima dată despre fantasticul conti-
nent numit Atlantida (Atlantis, oraşul lui Atlas), cu mai bine de două mii de ani în urmă, învăţaţii lumii au rămas blocaţi în dezbateri aprinse legate de existenţa sau in-existenţa unui asemenea loc. Cu toate că unii, destul de rari, iau în serios cuvintele lui Platon, cei mai mulţi iau în derâdere ideea că o civilizaţie avansată ar putea să dispară complet, ca şi când nu ar fi existat vreodată. E ca şi cum ţi-ai imagina un ele-fant ce ar merge pe zăpadă fără să lase urme, făcând astfel ca întreg subiectul să fie uşor de ignorat şi să fie redus la minimum ca un alt exemplu de pseudoşti inţă medievală sau, în cel mai bun caz, o născocire fan-tastică, nedovedită istoric. Şi aceas-tă poziţie nu este deloc una ce nu e rezonabilă, pentru că, până la urmă, Platon a descris acest spaţiu ca fiind atât de mare precum Libia (numele antic al Africii de Nord) şi Asia la un loc, făcându-l suficient de mare încât să nu fie greu de găsit. Totuşi, nimeni nu a reuşit să găsească mai mult de-cât un recif de corali, care ar putea să reprezinte ţărmurile antice ale aces-tui ţinut; mult prea puţin, comparativ cu un întreg continent scufundat. Dar cercetările continuă şi dacă există ceva care să crească atât în dimensiuni, cât şi în complexitate până astăzi, atunci acesta a devenit ceea ce ar reprezenta Sfântul Graal tehnologic/istoric al secolului al XX-lea.
A existat vreodată Atlantida, şi dacă da, unde ar fi putut să fie? Deşi nimeni nu poate să răspundă la această întrebare cu un grad ridi-cat de certitudine – cu toate că unii susţin că ar putea – există câteva teorii interesante ce merită a fi luate în considerare. Unele sunt mai pla-uzibile decât altele, dar toate sunt numai presupuneri. Aşadar, fără alte adăugiri, iată lista topului zece al te-oriilor legate de continentul pierdut al Atlantidei.
Atlantida se află în Bahamas,
Bermuda, Arhipelagul Azore, Insulele Canare etc.
Ideea prin care Platon s-ar fi refe-rit la un loc în Atlantic nu moare aşa uşor, ceea ce a făcut ca fiecare insulă sau ţinut ce se află pe coasta de est a Americii şi pe cea de vest a Europei şi a Africii să fie propus ca locaţie a fantasticului continent. Din păcate, niciuna din aceste insule nu este im-presionantă ca întindere sau mărime şi nici nu sugerează că ar fi susţinut cândva ceva care să se apropie de o civilizaţie avansată din trecutul îndepărtat (şi nici din zilele noastre). Bahamas, datorită descoperirii pe coasta insulei Bimini în 1968 a ceea ce pare a fi un dig de port (în gene-ral, dezaprobat de oamenii de ştiinţă, considerat ca fiind o formaţiune de roci de plajă ce conţin linii de rup-tură pur naturale care ar sugera un “drum” pavat) şi a interesului în cazul nedovedit, dar popular al legendei “Triunghiului Bermudelor”, rămâne favorită printre presupusele locaţii ale Atlantidei, deşi este departe de a se bucura de unanimitate.
Atlantida se află în Asia sud-estică
Dacă cineva se uită la geografia planetei din perioada de vârf a ulti-
mei ere glaciare, ar putea să observe că nivelurile oceanelor erau cu peste 60 de m mai scăzute atunci, rezultat al faptului că foarte multă apă era închisă în straturi masive de gheaţă, în cea mai mare parte a Americii de nord şi a Europei. Aşadar, poţi vedea că insulele din arhipelagul pe care îl ştim azi ca Indonezia erau cândva un continent complet, aproape la fel de mare ca Europa occidentală, ce se întindea din Australia până în sub-continentul indian (…) Temperat, subtropical şi masiv, ar fi fost locul ideal pentru o civilizaţie emergentă – poate una la fel de avansată tehnologic cum este cea a noastră din ziua de azi – să poa-tă să prindă rădăcini. Ar fi putut oare ca o asemenea civilizaţie să se ridice atunci, ca, poate, ulterior să fie distrusă de propria sa teh-nologie, iar toate dovezile pentru aceasta să se fi scufundat sub ex-pansiunea oceanică, după cum se topea calota glaciară? (…)
Atlantida a fost de fapt ţinutul mitologic Mu
Mu este numele unui continent ipotetic, ce se presupune că ar fi existat în Atlantic sau Pacific, în funcţie de persoana pe care o as-culţi. În orice caz, se spune că ar fi
dispărut undeva la răsăritul istori-ei umane, iar supravieţuitorii ar fi migrat pe alte continente, ducând la fondarea unui număr de civili-zaţii extinse în toată lumea. Astăzi, oamenii de ştiinţă în general văd conceptul de Mu şi alte continen-te pierdute, precum Atlantida sau Lemuria, ca imposibile fizic, de vreme ce un continent nu se poate nici scufunda şi nici nu poate fi dis-trus de orice presupusă catastrofă şi, în special, nu într-un timp scurt. În plus, greutatea dovezilor arheo-
logice, lingvistice şi genetice este con-trară afirmaţiei care susţine că civilizaţi-ile din lumile vechi şi noi se trag dintr-o civilizaţie ancestra-lă comună.
Atlantida se referă la un continent vechi numit Lemuria
În mod intere-sant grecii nu au
fost singurii care şi-au menţinut convingerile referitoare la o ci-vilizaţie veche, insulară. India şi continentul asiatic au propria lor tradiţie, pe care o numesc Lemuria – o civilizaţie insulară, care se pre-supune că ar fi existat în Oceanul Indian. Ideea cum că acest loc ar fi existat a fost postulată prima dată de către zoologul din secolul al XIX-lea Philip Scalter, explicând discontinuităţile pe care le-a găsit în biogeografia din acea vreme, a regiunii Oceanului Indian. Premisa prin care susţinea că Madagascar şi India ar fi putut să fie cândva părţi dintr-un continent mai mare, pe care el l-a numit Lemuria, a fost considerată ca învechită, de către înţelegerea modernă a plăcilor tectonice, care dovedeşte constant că deşi există continente scufun-date – cum ar fi Platoul Kerguelen în Oceanul Indian – nu există ni-cio formaţiune geologică cunos-cută sub Oceanul Indian care să corespundă Lemuriei lui Scalter. Până la urmă numele a fost îm-prumutat unor primate, native din Madagascar, cunoscute ca lemuri (sau a fost oare invers?) nefiind aşadar o pierdere completă.
(va urma)Sursa: internet
Teorii despre oraşul pierdut al Atlantidei
Top 10
ARH
IVA
"V.L
."
Istorie 7 30 - 31 octombrie 2010
Generalul Berthelot, la Tecuci
Bombardamentele artileriei turceşti şi bulgăreşti de peste Dunăre, aliate cu trupele germa-ne, au distrus o parte din oraş încă de la începutul războiului. Bombardamente zeppelinelor germane, în partea a doua a răz-boiului, au continuat „opera”. Victimele febrei tifoide, aduse de refugiaţi. Oraşul, gazdă pen-tru aceştia, dar şi pentru aliaţii ruşi, până la ieşirea Rusiei din Război. „Statul major” al Crucii Roşii, trata răniţii care urmau să plece la spitalele din Iaşi, Roman sau din Rusia. Oraş martir!
O grea bătălie s-a purtat la porţile oraşului cu bandele de dezertori ruşi care au atacat Galaţiul după izbucnirea revo-luţiei bolşevice, hoarda fiind învinsă şi ora-şul salvat… Şi-a meritat Galaţiul înalta medalie franceză Croix de la Guerre, pe care generalul Henri Berthelot în persoană ne-o oferea în 1922… Şeful Misiunii franceze în tim-pul războiului, Berthelot, a fost martorul pierde-rii multor soldaţi francezi, căzuţi alături de ca-marazii români, aşa cum scrie pe monumen-tul din Cimitirul „ E t e r n i t a t e a ”, „Pour la cause du DROIT et de la CIVILISATION” („Pentru cauza DREPTULUI şi CIV ILIZ AŢIEI ” ) ! De pildă, locotenentul pilot de 24 de ani Frederic Cochet Forthuny, căzut în 1919, neşan-să!, „celebrând pacea”, zace ală-turi de camarazii săi infanterişti căzuţi în timpul luptelor. Multe nume, ca acela al soldatului avi-ator Jean Robillard sau al solda-tului Cheraki Brahim ben Saifi, săpate în piatră: cruci de metal pentru creştini, mici obeliscuri pentru algerienii musulmani…Pe un petec de hârtie...
Programul „Serbărei dela 21 Octombrie 1922”, semnat de pri-marul Teodor Thenea, prevedea ca „ajutorul de primar” să pri-mească „decoraţiunea” din mâi-nile generalului francez. Conform programului, oaspetele francez urma să fie primit de autorităţi-le civile şi militare la gară, la ora 9,00, cu urarea de bun sosit din partea primarului, cu „onoruri date de o companie [militară] cu muzică”. Urma oficierea unui Te
Deum la Catedrală. La 10,00, la Palatul Administrativ, avea să fie oferită distincţia. Urma defilarea, plecarea fetelor gălăţene (desi-gur, în costum naţional) şi a găr-zii de onoare spre Primărie, unde viceprimarul avea să ia decoraţia, înconjurat de membrii Consiliului Comunal. Oaspeţii urmau apoi să ajungă la gară, pentru a lua dru-mul Bucureştiului.
Cum cotidianul „Galaţii Noi”, care apărea încă din 1914, lipseş-
te pentru peri-oada războiului şi puţin după, nu ştim ce de-claraţii s-au spus atunci. Ca să spu-nem însă ceva despre inima generalului în octombrie 1916, ca şef al Misiunii Militare france-ze, ca să ajute la refacerea şi reorganizarea armatei româ-ne, cu arma-ment francez şi
britanic, pe teritoriul rămas liber în Moldova… În timp ce un de-taşament român defila, la Paris, cu ocazia paradei militare din 11 noiembrie, Berthelot i-a spus şe-fului de Stat Major: „Foch, saluez! C’est la famille.” Adică „Salutaţi, Foch! Ei sunt din familie.”
Victor Cilincă
Berthelot a avut ocazia să mai decoreze vitejia oamenilor aces-tor locuri, cu doi ani înainte. „La 27 decembrie 1917, ora 15.00, în pia-ţa oraşului Tecuci (care pe atunci făcea parte din judeţul Tecuci, n.red.) s-a desfăşurat o solemni-tate deosebită, prilejuită de de-corarea a 20 de ofiţeri superiori, 7 plutonieri şi zece soldaţi, care s-au distins în luptele de la Mărăşeşti. Au participat generalul Henri Mathias Berthelot, ofiţeri fran-cezi şi ofiţeri români din Armata I. În strigătele <<Ura!>> ale tru-pei, generalul francez a prins în pieptul ostaşilor decoraţii fran-ceze, de la Legiunea de Onoare (conferite ofiţerilor) la Crucea de Război (soldaţilor). După o oră şi jumătate, ceremonia s-a terminat, generalul plecând, în strigătele <<Ura!” şi <<Trăiască Franţa!>> ale mulţimii”. Am aflat acestea din ar-ticolul lui Florin Şinca (cotidianul „Adevărul” din 27 iulie 2007).
Rezistenţa
9 decembrie 1817: Regatul României, ce mai rămăsese din el, adică Moldova, cu capitala la Iaşi, semna armistiţiul cu Puterile Centrale, după ce Rusia, unde iz-bucnise revoluţia, făcuse la fel, abandonând războiul. Armatele bulgare şi turce, aliatele germani-lor, ocupaseră Brăila şi deţineau malul drept al Dunării, în faţa Galaţilor… A fost o iarnă cumplită, incertă, fără speranţe. Guvernul de la Iaşi îşi pregătea valizele pentru o eventuală retragere în Basarabia… Şi la Galaţi, comu-nicarea cu rudele din Muntenia „nemţească” se făcea prin Bureau International de Paix din Berna, cu condiţia de a se scrie despre lu-cruri domestice, fără nicio atinge-re cu secretele militare, cu starea normală, depresivă…
O foaie de zece bani, „Comunicatul Oficial al Prefecturii Covurlui”, cuprinde, pe 7, 8 şi 9 ianuarie 1918, liste de subscrip-ţie „pentru vitejii apărători ai Galaţiului” răniţi şi lista săracilor care primiseră ajutor de sărbători prin ziarul local, cotidianul inde-pendent „Galaţii Noi” care, din pă-cate, lipseşte din colecţiile gălăţe-ne. Pe 8 februarie, foaia publica o listă de subscripţie de la Iaşi, care se găsea la redacţia cotidianului şi căreia gălăţenii puteau să i se alăture: pentru cumpărarea unei „săbii de onoare” „marelui gălă-ţean” Eremia Grigorescu, eroul de la Mărăşeşti. „Această sabie este menită să arate recunoştinţa şi admiraţia noastră a tuturor, a ce-lui ce a stat neclintit de strajă.”
Victor Cilincă
Croix de la Guerre pentru oraşul nostru! (2)
[ 88 de ani de când Galaţiul a fost decorat de generalul Berthelot
Galaţiul, greu încercat
În tranşeele şi noroiul Primului Război Mondial
Afişul primăriei, care anunţa evenimentul decorării oraşului
ARH
IVA
"V.L
."
Casanoastră8 30 - 31 octombrie 2010 Femina 9 30 - 31 octombrie 2010
Mapa cu plante Totul despre buze (IV)
Soluţii pentru micile probleme inerenteBuza superioară
subţire şi buza inferioară
mai groasă
Pornind de la extre-mităţi spre centru şi fo-losind un creion bine
ascuţit, trasează con turul puţin mai
în exterior decât buza propriu-
zisă, pentru a crea impre-
sia vizuală a unei buze mai g r o a s e decât în realitate.
O manichiură impecabilă face parte din aspectul îngri-jit al unei femei. Unghiile noastre au nevoie de cea mai bună îngrijire şi trebuie să învăţăm că manichiura este mai mult decât o formă de artă pe unghii, ea acordă o atenţie deosebită sănătăţii lor. Prin intermediul ei unghiile se cu-răţă, capătă o formă estetică, nu se deformează şi tot ea previne exfolierea lor. În această ordine de idei, putem să afirmăm că tendinţele în manichiură din sezonul toamnă/iarnă 2010-2011 se concentrează pe unghii naturale, în forme delicate, în total contrast cu nuanţele puternice ale lacurilor de unghii. Iată care sunt principalele tendinţe ale acestui sezon rece, în materie de forme şi culori care te
pot inspira cu uşu-rinţă.
Unghii roşii
Lacul de unghii în nuanţe puter-nice de roşu ocu-pă primul loc în atenţia femeilor în acest sezon rece. Un lucru cât se
poate de normal, într-un sezon în care hainele sunt mai puţin colorate. Simbol al senzualităţii, roşul pe unghii va reuşi să feminizeze orice ţinu-tă şi te va face să te simţi puternică şi senzuală.
Unghii în nuanţe de gri
Nuanţa acestui sezon este griul, care se regăseş-te nu numai în piesele vestimentare, dar şi în ma-nichiură. Astfel, investeşte cu încredere într-un lac de unghii gri mat sau metalizat, pentru că ambele se poartă şi se pot asorta lejer atât cu ţinute office, cât şi formale.
Griul mat, care duce uşor spre nuanţele nude, este o nuanţă neutră astfel că se va asorta indiferent de cu-lorile pieselor vestimentare pe care le vei alege. Dacă îl alături unei vestimentaţii colorate în nuanţe calde, vei construi un contrast original.
Griul metalizat este mai adecvat unei ţinute de seară, fie ea de club sau pentru o ocazie specială, însă şi acesta se poate asorta uşor cu orice nuanţe din vestimentaţie, fie că vorbim de cele reci sau calde.
(va urma)
Rochii tricotate
Rochiile tricotate nu au nicio regulă în acest sezon. Se poartă în continuare pu-loverele-rochii, un pic mai groase, dar lor li se mai adaugă şi rochii-sarafan, tot tri-cotate, cu bretele, dar şi rochii mulate sau mai largi din jerseu.
Fulare tricotate voluminoase
Foarte voluminoase şi cu multe calităţi practice, fularele tricotate vin în cele mai diverse modele şi culori. Prin urmare, nu se aplică nicio regulă, doar simţul tău es-tetic.
Fes tricotat în ochiuri mari
Pentru zilele cu viscol, ai o opţiune confortabilă şi la modă: un fes tricotat în ochiuri mari care te va proteja foarte efici-ent. Se poartă modelele clasice îndoite pe frunte, în nuanţe neutre. Pentru un aspect mai chic poţi să apelezi la băscuţele fran-ţuzeşti tricotate, în culori intense.
Mănuşi şi şosete tricotate
O tendinţă mai nouă este reprezentată de mănuşile tricotate fără degete, care, trebuie să admitem, sunt mai mult esteti-ce decât practice. În schimb, şosetele trei
Evaluaţi spaţiul disponibil
Înainte de a vă convinge că încăperea care ur-mează a fi decorată este prea mică sau că piesele de mobilier sunt prea mari, vizualizaţi spaţiul în mintea dumneavoastră sau desenându-l pe hâr-tie. În camerele care au uşi de trecere către alte încăperi trebuie asigurat un culoar liber, care să înlesnească accesul până la uşile respective. Prin urmare, nu aşezaţi piese de mobilier mari prea aproape de uşi sau în mijlocul acestei suprafeţe
de trafic. Dacă aveţi ferestre, încercaţi să evitaţi mobilierul înalt, care poate bloca vederea către acestea.
Evaluaţi dimensiunile mobilierului
Dacă nu aţi achiziţionat încă mobila, mă-suraţi spaţiul şi apoi porniţi la cumpărături. Cataloagele online şi mobila la comandă vă oferă posibilitatea de a alege dimensiunile po-trivite pentru locuinţa dumneavoastră. Dacă
alegeţi să cumpăraţi mobila direct din ma-gazin, luaţi bine măsurile spaţiului dumnea-voastră şi cereţi vânzătorilor informaţii exacte cu privire la dimensiunile mobilierului. Dacă mobila există deja, apreciaţi care este cea mai mare piesă şi amplasaţi-o pe cel mai mare pe-rete. Continuaţi această procedură până când camera va avea piesele adecvate şi se va putea circula liber în spaţiu.
(va urma)
”Alocasia”O plantă spectaculoasă
”Alocasia polly” este o plantă cu frunze de culoa-re verde foarte închis, cu nuanţe de albastru indigo, şi prezintă nervuri proemi-nente de culoare gri deschis. Sunt plante ce iubesc lumina umbrită şi nu suportă deloc soarele direct. Pentru o creş-tere echilibrată, se recoman-dă răsucirea periodică cu 90 de grade a ghiveciului. Deşi nu iubeşte lumina multă, ”Alocasia polly” iubeşte căl-dura, temperaturile cuprinse între 22 şi 30 de grade Celsius. Dacă temperatura este mai ridicată, trebuie crescută şi umiditatea atmosferică din ju-rul plantei. Nu suportă deloc temperaturile sub 18 grade
Celsius. Umiditatea atmosferică medie sau ridicată este propice dezvoltării bune a ”Alocasiei”. Este necesar să fie amplasată într-un spaţiu bine aerisit. Se va pulveriza frecvent pe frunze, dar numai dacă temperatura mediului ambiant este sufici-ent de ridicată! Se udă des, se menţine pământul permanent umed, dar nu ud. Iarna se udă numai după uscarea superficia-lă a substratului. Se fertilizează lunar vara, deloc iarna. Se va evita udarea în exces sau stag-narea apei în farfurioară. Se în-mulţeşte prin rizomi.
Atenţie: Seva frunzelor este otrăvitoare, de aceea se va evita amplasarea în încăperi cu accesul facil al copiilor sau al animalelor de casă. Mâinile se vor spăla temeinic după fi-ecare manipulare a plantei! Planta este sensibilă la atacul păianjenului roşu, dacă mediul în care trăieşte este prea uscat. Apar pete maronii pe frunze dacă substratul este prea rece sau dacă este udat cu apă prea rece.
În această iarnă
Tricotajele revin pe podium (II)
sferturi din tricot sunt şi estetice, şi mai mult decât practice, fiind idea-le dacă le asortezi unor cizme înal-te până la genunchi.
Ghete tricotate
Nu te gândi că sunt complet tricotate, însă vei vedea în ma-gazine cizme, botine, ghete care au inserţii mai mari sau mai mici de tricot. Însă, bine-înţeles, că talpa lor este cât se poate de impermeabilă.
Tricotaje pentru el
Sunt sigură că te-ai întrebat ce se întâmplă şi cu moda pentru el. Oare cât de adecvate sunt tricotajele în cazul lui? Sunt foarte adecvate atâta vreme cât nu exagerează. Anul acesta pentru el nu se mai poartă vestele tricotate şi nici ca-rourile, în schimb peste cămaşă poate adăuga un pulover cu an-chior, neapărat într-o singură nu-anţă sau un cardigan simplu cu nas-turi. Pentru vreme mai rece, poate să apeleze la un cardigan mai gros, în tricotaje clasice, dar tot într-o singură nuanţă.
ManIchIura Culori şi forme pentru sezonul rece
Buza inferioară subţire şi buza superioară mai groasă
amenajărI
Mobilier în spaţiu mic
Problema numărul unu care îi preocupă pe proprietarii de case mici este modul de amplasare a pieselor de mobilier în spaţiile insuficiente ale camerelor lor. Fie că obiectele sunt prea mari, fie că există prea multe piese sau că mobila împiedică accesul la uşi, există întotdeauna o soluţie. Fiecare casă are spaţiu
pentru mobilier, însă uneori este nevoie să utilizaţi piese multifuncţionale şi să fiţi mai flexibili în decorarea locuinţei. Următoarele sfaturi vă pot ajuta, sperăm, să reuşiţi să găsiţi un mobilier potrivit pentru un spaţiu mic, astfel încât ansamblul să arate cât se poate de bine.
igrasIa
Cel mai mare inamic al casei!În cazul unei locuinţe care abia se construieşte procesul
este mai simplu deoarece, la ora actuală, casele sunt foarte bine izolate şi compartimentate astfel încât o atenţie sporită asupra acestor detalii va împiedica apariţia igrasiei. În cazul în care locuinţa există deja, trebuie să o izolăm corespun-zător. În primul rând trebuie să hidroizolaţi fundaţia cu folii din carton bituminat, aluminiu, materiale care nu permit trecerea apei în interior şi infiltrarea acesteia în fundaţie şi în pereţi. Un alt lucru este acela de a verifica acoperişul lo-cuinţei, şi acesta trebuie realizat corespunzător şi izolat. O altă etapă este izolarea pereţilor la exteriorul casei cu polis-tiren expandat. Acesta protejează foarte bine pereţii casei şi împiedică infiltrarea apei. La interior puteţi izola cu vată minerală şi gips-carton, proces care termoizolează şi păs-trează căldura în interior. Pentru o siguranţă mai mare este indicat să schimbaţi tâmplăria exterioară a casei. Montaţi ferestre din PVC, aluminiu sau lemn cu geam termoizolant. Deşi soluţiile prezentate sunt sigure, nu în toate cazurile fac faţă deoarece există locuinţe noi, izolate corespunzător, care au totuşi igrasie. Cauzele igrasiei şi ”punctele slabe” ale unei locuinţe sunt diferite şi fiecare cauză are o rezolvare diferită. În orice caz trebuie să tratăm cauza igrasiei, nu efectul aces-teia!
În acest caz, vei proceda exact invers decât în situaţia anterioară, trasând puţin mai jos conturul buzei inferioare, care va părea mai mare decât este de fapt.
Buze prea mari
Angelina Jolie e numai una şi este discutabil dacă trăsăturile chipului nostru se ”asortează” atât de fericit cu buzele groase, aşa cum este cazul ei. Dacă vrei să corec-tezi acest aspect (căruia nu i-aş spune, totuşi, defect), foloseşte numai rujuri în nuanţe cât mai deschise (sau gloss), şi eventual încearcă să trasezi conturul cu un mi-limetru în interiorul buzelor, pentru a le face să pară mai subţiri.
Buze prea subţiri
Evită culorile prea in-tense şi rujurile mate, care nu vor face altceva decât să atragă atenţia asupra buze-lor subţiri. Poţi combina cele două sfaturi destinate per-soanelor cu buze asimetrice.
ARH
IVA
"V.L
."
Istorie 10 30 - 31 octombrie 2010
Note pe Cărţile Sfinte (Anexe)
Apostol, Iaşi, 1756, exemplar aflat în depozitul de carte veche al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, f. nr. de inv. (Volum preluat de la parohia Smulţi I, jud. Galaţi).
- I -
Filele 1-1011: Această Sfăntă carte ce să chiamă Apostol este a Sfintii Mănăstiri a lui Adam din în (sic!) codrul Ghenghii unde să cinsteşte şi să prăznu(i)eşte Adormirea Preasfintii şi Pre(a) blago(slo)vitii şi slăvitii Stăpănii no(a)stria Născătoarii de Dumnezeu şi pururea Fecioarii Maria. Şi au cumpărat-o părinte-le Ioreste, egumenul Movila, în şepte lei cu cheltu(ia)la şi ci-au fostu, ca să fie pomană sfinţie(i) sale şi părinţilor dum(nii)lor sale carii săntu ctitorii Sfăntei Mănăstirea. Iar cine ar fura-o sau l-ar (sic!) schinba sau l-ar muta aiure sau să-l e (adică să-l ia, n.n.) în tărie (cu forţa, n.n.) fără de vo(i)e egumenului ce ar fi la Sfănta Mănăstirea, unul ca acela, ori preot, ori mirean, ori măcar ce-a fii, unul ca ace-la să fie [afurisit şi] blăstămat de Domnul nostru I(i)s(us) H(ri)st(o)s şi de Maica Precistă care îi este Sfăntu(l) hram şi de sfin-ţii şi întru tot lăudaţii Apostoli şi de c(e)i Sfănţii şi de Sfinţii trii sute optsprezece [părinţi] de la Nicheia. Piatra, hirul (fierul. n.n.) să putrezască iar trupul acelue să ste(a) întregu. În zilele Mării Sale, Preaînălţatului Domnului nostru Io Co(n)sta(n)tin Cehan Racoviţă (a doua domnie în-tre 8 februarie 1756-2 martie 1757, n.n.) voievod, la văleat 7264 <1756>. Cu poronca şi zisa Sfinţii Sale amu schirisu (scris, n.n.). [Cuvintele din parantezele drepte reprezintă o interpolare ulterioară].
- II -Fila 174v: La această Sfăntă
cărţi (sic!) am legat şi eu cănd am fost la Sfânta bisearică (a) Mitropoliei la vreme(a) (i)eşitu-lui (adică atunci când cartea a ieşit de sub tipar, n.n.), vă leat 7264 <1756>.
- III -Filele 108-119: 1802
oct(ombrie) 14 s-au cutremu-rat pământ(ul) foarte tare, la ame(a)zii patru ceasuri şi s-au stricat Mănăstire(a) lui Adam şi altele măn(ă)stiri pi la multe lo-curi. Şi am scris eu ... (semnătu-ră indescifrabilă, n.n.) preot.
- IV -Fila 174v: Această Sfăntă car-
te ce să numeşte Apostol, l-a(m) legat (sic!) eu acum mai pre urmă la veleat 1813. Veniamin ier(o)monah.
Cu puţină vreme în urmă am descoperit patru însemnări (din-tre care trei inedite), scrise cu caractere chirilice, referitoare la această mănăstire: două din anul 1756; cea de-a treia din 1802 şi ultima din 1813. Cele patru în-semnări se găsesc pe un Apostol, tipărit la Iaşi, în 1756, iniţial pro-prietatea Mănăstirii Adam. După înfiinţarea schitului Zimbru (1793, pe teritoriul satului Bursucani, jud. Galaţi) exemplarul respectiv a ajuns în posesia acestui aşeză-mânt, iar la desfiinţarea schitului (1864) la Biserica „Sf. Nicolae” din satul Smulţi, judeţul Galaţi; de aici cartea a fost predată în anul 1980 depozitului de bunuri bibliofile al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, unde se află şi în prezent. Potrivit primei însemnări, Apostolul a fost cumpărat de „părintele Ioreste egumenul Movilă“ al Mănăstirii Adam „din codrul Ghenghii“, cu preţul de „şepte lei... ca să fie po-mană“ atât stareţului, cât şi părin-ţilor lui, „care săntu ctitorii Sfăntei Mănăstiri“. Însemnarea continuă cu un blestem pentru cei ce ar fura sau înstrăina cartea şi se încheie cu precizarea timpului în care s-a făcut achiziţionarea, anume „în zilele Mării Sale Preaînălţatului
Domnului nostru Io Co(n)sta(n)tin Cehan Racoviţă voievod la văleat 7264 <1756, n.n.>“. Însemnarea aceasta a fost reprodusă (cu data-rea greşită, 7274, şi cu erori de lec-tură) de preotul Gh. Bârsan de la Bursucani (Schitul Zimbru, Galaţi, 1944, p. 49).
Potrivit unei alte însemnări (f. 174v) cartea a fost legată la Mitropolia din Iaşi, cu concur-sul unuia dintre monahii din Mănăstirea Adam, chiar în anul tipăririi. A treia însemnare (f. 108v) ne încredinţează că datorită cu-tremurului din 14 octombrie 1802 „s-au stricat Mănăstire(a) lui Adam şi altele măn(ă)stiri pi la multe locuri“. În fine, cea de-a patra (f. 174v), aduce în atenţie un vieţu-itor din obştea Adamului, care de-a lungul a câtorva zeci de ani s-a ocupat în mănăstire cu meşte-şugul legătoriei cărţilor. Este vor-ba de ieromonahul Veniamin care leagă din nou Apostolul, în anul 1813, cu siguranţă în Mănăstirea Adam.
Cele patru însemnări confirmă şi completează ştirile noastre de până acum despre importantul aşezământ monahal din Eparhia Dunării de Jos. Se cunoaşte des-pre stareţul Iorest Movilă (pe nu-
mele de mirean Ioniţă), fiul mai mic al lui Movilă Adam - unul din ctitorii mănăstirii - că era „preţuit de răzeşii satelor din jurul ctito-riei Adămeştilor“. El a refăcut din temelie biserica mănăstirii dis-trusă de un cutremur de pământ întâmplat înainte de anul 1759 şi a închinat-o Mitropoliei din Iaşi. Însemnarea de care am amintit şi pe care o redăm integral în ane-xe dovedeşte că stareţul Iorest, care a avut parte de o păstorire de aproape 40 de ani (cca 1724-1764), era şi un iubitor de carte, îngrijindu-se ca mănăstirea în fruntea căreia se afla să aibă, chiar în anul tipăririi, Apostolul necesar desfăşurării slujbelor, al cărui cost l-a plătit din venitul său personal. Însemnarea despre cutremurul din 14 octombrie 1802 confir-mă ceea ce se ştia din tradiţie, că biserica mănăstirii s-a prăbuşit. Valoarea sa documentară este dată de faptul că a fost făcută în-dată după nefericitul eveniment. În testamentul său, întocmit la 23 ianuarie 1803, negustorul gălăţean Gheorghe Şişman, ctitorul biseri-cii Sf. Arhangheli - Galaţi, metoc al Mănăstirii Neamţ, lăsa „1.500, adică una mii cinci sute (lei) pen-tru Mănăstire(a) lui Adam, ce este
asupra munţilor Covurluiului ca să să facă, fiind stricată de cutremur“ (arhim. Daniil Oltean, Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli“ din Galaţi, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, anexa II. 2, p. 65).
Referitor la ultima însemnare, aceasta aduce o informaţie inedi-tă despre existenţa unui legător de cărţi între vieţuitorii Mănăstirii Adam, la anul 1813. Ieromonahul Veniamin se îndeletnicea cu ace-laşi meşteşug şi 35 de ani mai târ-ziu. O însemnare făcută la 15 august 1848 pe un Molitfelnic, imprimat la Braşov în 1811, care a fost publi-cată în urmă cu trei ani şi a trecut neremarcată, ne încredinţează că şi la acea dată părintele Veniamin din Mănăstirea Adam se ocupa cu legatul cărţilor vechi (Vezi Doru Mihăescu, Episcopia Romanului, 600 de ani de istorie, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2007, p. 219, nr. 198 c. Cartea se află în prezent în Biblioteca Episcopiei Romanului). Mărturiile inedite la care ne-am referit se adaugă „bazei de date“ necesare întregirii istoriei acestui aşezământ monahal de referinţă.
Pr. Eugen Drăgoi,Parohia Înălţarea Domnului,
Galaţi
Mănăstirea "Adam” Însemnări inedite
Unul din aşezămintele mo-nahale cele mai vechi cu via-ţă aproape neîntreruptă din Arhiepiscopia Dunării de Jos este Mănăstirea Adam; are un trecut de peste 350 de ani (bi-serica mănăstirii a fost sfinţită în anul 1652), fiind la vremea ac-tului secularizării din anul 1863, a patra mănăstire ca mărime şi importanţă din Moldova.
Mormântul lui Lazăr este situat în Betania - oraşul lui Lazăr şi al celor două surori ale sale - Maria şi Marta. Astăzi ca şi pe vremea Mântuitorului, Betania se întinde de-a lungul arterei de acces situată de-a lungul Văii Iordanului ce duce la Ierusalim. Betania era aproape de Ierusalim, „cam la cincisprezece sta-dii” (Ioan 11, 18), echivalentul a şaşe ki-lometri. Se crede că aici a fost adeseori Iisus, fiindcă în Betania locuiau Lazăr şi surorile sale, rugătoarea Maria şi sili-toarea Marta. E sigur că în Săptămâna Patimilor, Mântuitorul a stat în casa lui Lazăr, fiindcă în acest oraş, înainte cu o zi de la Intrarea în Ierusalim (sărbă-toarea Floriilor), Mântuitorul l-a înviat pe Lazăr.
Mormântul lui Lazăr este o con-strucţie din piatră şi pe vremuri nu era situat la adâncimea la care este astăzi; spre el duc 27 de trepte.
În epoca bizantină, avem în ve-dere veacurile IV-VII, mormântul era înconjurat de un zid şi „la răsărit era o biserică cu trei naosuri, cu pardo-seală în culori. Întregul ansamblu se numea „Lazarion”, astăzi localitatea numindu-se „El-Azarieh” şi provine de la numele oraşului creştin. În vre-mea Mântuitorului, Betania se numea (după denumirea în ivrit) „Beit-Ania” sau „Beit-Hanania” - „Casa lui Hanani”.
Lazarionul a rezistat şi după invazia persană din anul 614, dar şi în secolele următoare până prin veacul al XII-lea. Din cel de-al XIII-lea veac a fost părăsit şi starea aceasta de uitare a durat vreo trei veacuri. Aici, pe „mormântul prie-tenului lui Hristos - Lazăr”, musulmanii au ridicat o moscheie. Astăzi, Biserica Greco-Ortodoxă are un sfânt locaş ri-dicat pe locul casei lui Lazăr, iar la ceva distanţă este marcat locul în care a avut loc întâlnirea dintre Mântuitorul Iisus Hristos şi cele două surori Maria şi Marta, care i-au dat vestea morţii lui Lazăr. Tradiţia spune că după ucide-rea Sfântului Arhidiacon Ştefan, pri-mul martir creştin întru Hristos - Lazăr a plecat din Betania în Cipru şi aici l-au găsit Apostolii Pavel şi Barnaba. A fost hirotonit preot de cei doi, aflaţi în pri-ma călătorie misionară. Tradiţia spune că el a mai trăit 30 de ani. A trecut la cele veşnice în localitatea Larnaca, iar pe mormântul său a fost ridicată o biserică. În 890, împăratul Leon cel Înţelept a mutat Sfintele sale Moaşte la Constantinopol; a ridicat în Larnaca Biserica „Sfântului Lazăr”. În anul 1204, cruciaţii au strămutat Sfintele Moaşte în Marsilia. În anul 1972, în urma unor lucrări de restaurare a Bisericii din Larnaca a fost descoperit un mor-mânt din marmură care avea o părti-cică din Moaştele „lui Lazăr, prietenul Mântuitorului, cel pe care l-a înviat în a patra zi”.
Nu vom părăsi Betania, Casa lui Lazăr cel înviat, fără să pătrundem sen-sul adânc al icoanei sale
care ni-l prezintă pe Lazăr ieşind din mormânt. Sfântul Evanghelist Ioan ne relatează că, vărsând o lacrimă pentru prietenul Său care era în mormânt de patru zile, mul-ţumind Tatălui Ceresc că L-a ascul-tat, Mântuitorul îl cheamă pe cel mort: „Lazăre, vino afară! Şi a ieşit mortul legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză, şi faţa lui era în-făşurată cu marahmă. Iisus le-a zis: <<Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să mear-gă>>” (Ioan 11, 43-44). Strigarea „a fost necesară spre f o l o s u l ascultătorilor”, căci face din minunea învi-erii lui Lazăr în a patra zi, „un chip al Învierii generale a morţilor. Şi ceea ce s-a împlinit cu unul devine chip al tuturor”, ne învaţă Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian.
Nu reiese cui anume a zis Mântuitorul să-l dezlege pe Lazăr, însă Sfântul Chiril al Alexandriei, în Comentariul la Evanghelia după Ioan, spune că această poruncă putea fi adresată „ucenicilor, iude-ilor care-L urmau sau îngerilor” din cer care Îi slujesc spre mântuirea oamenilor. Faţă de aceste preci-zări, părintele Dumitru Stăniloae, într-o notă de subsol a traducerii amintitului comentariu, sublinia-ză că oricine moare este dezlegat, „devine viu prin voinţa lui Hristos”. Însă nu e suficient doar acest fapt, ci este nevoie de dezlegarea pre-otului, fiindcă este învestit cu har. „Nu ajunge să fie cineva ridicat din moarte sufletească, ci trebuie să i se dea şi puterea mădulare-lor lui pentru a lucra cele bune”. Cât îi priveşte pe cei cărora le-a fost adresată porunca de a-l dez-lega pe Lazăr, părintele Dumitru Stăniloae spune că potrivit unei vechi tradiţii iudaice, „aceştia nu puteau fi decât Apostolii, ai căror urmaşi sunt episcopii şi preoţii”.
Icoana minunii din Sâmbăta lui Lazăr
Este definitorie această minu-ne prin care Fiul lui Dumnezeu ne aduce în prim plan învierea lui
„Lazăre, vino afară!”
Glasul lui Dumnezeu Lazăr, care potrivit învăţă-turii Sfinţilor Părinţi ai Bisericii noastre, „este un simbol ge-neral al învierii de obşte”, care se petrece „în Casa ascultării” din Betania, cu
câteva zile înainte de vânzarea, pătimirea, Răstignirea şi Învierea Fiului lui Dumnezeu. Sfântul Chiril al Alexandriei observă că, deşi în-viat, Lazăr iese din mormânt „încă legat şi strâns în lanţul păcatelor”; acest fapt este ilustrat în icoana învierii lui Lazăr, iar el se face viu fiindcă a ascultat „prin pocăinţă de glasul lui Dumnezeu. Dar fiind-că nu s-a dezlegat încă de legătu-rile păcatului, nu poate umbla pe picioarele lui liber, nici nu poate face lucruri deosebite în mod dezlegat, având mâinile legate şi picioarele, şi picioarele ţinute în legăturile celor morţi… Are vede-rea acoperită de neştiinţă”, tot la fel cum şi noi avem inima împie-trită de neştiinţa de Dumnezeu. Şi numai dezlegarea de păcate care vine de la Dumnezeu prin Fiul Său cel iubit, numai atunci, Lazăr cel înviat „ajunge să fie în unire cu Iisus”.
În moartea lui Lazăr cel bolnav cu trupul, trebuie să ne revedem pe noi, cei bolnavi cu sufletul.
Învierea lui Lazăr prefigurează învierea viitoare a neamului ome-nesc. Faţa acoperită a lui Lazăr ara-tă „ruşinea” care acoperă sufletul nostru datorită păcatelor, păcate ce înăbuşă sufletul nostru cu lan-ţurile morţii, spune Sfântul Chiril al Alexandriei. Şi e bine să înţele-gem că potrivit învăţăturii Bisericii noastre despre învierea de apoi, vom fi liberi în Hristos, doar atunci când nu vom mai fi stăpâniţi de păcate. Cel care ne aduce învierea în Hristos este Fiul lui Dumnezeu-Cuvântul, Cel care S-a Jertfit pen-tru păcatele noastre.
„Temele Învierii lui Lazăr şi ale Duminicii stâlpărilor reprezintă două aspecte complementare ale divino-umanităţii lui Iisus Hristos înainte de patima Sa, subliniază teologul Makarios Simonopetritul (în Triodul explicat). Aceste două sărbători sunt privite mai degra-bă ca o singură sărbătoare desfă-şurată în două zile, fiindcă au un tropar comun, iar temele unuia se regăsesc din plin în celălalt.
Simbolic, ambele sunt aşezate cu şase zile înainte de Paşti”.
Cea mai mare minune
Învierea lui Lazăr este cea mai mare minune săvârşită, în zi de sâmbătă, de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfinţii Părinţi spun că revenirea Mântuitorului în Iudeea (din Pereea) marchează începutul drumului spre Patima cea de bu-năvoie. Patimă ce va începe după ce fariseii şi cărturarii Îl vor prin-de, cu complicitatea lui Iuda, şi-L vor trimite la moarte. Este însă o moarte spre Înviere, căci prin po-gorârea la iad Mântuitorul va în-via chiar iadul, trezind la viaţa cea veşnică pe toţi drepţii Vechiului Testament, de la Adam şi Eva, protopărinţii neamului omenesc. Observăm că Fiul lui Dumnezeu a plâns ca un om, dar a înviat ca Dumnezeu, această faptă dătă-toare de viaţă demonstrându-ne încă o dată divino-umanitatea Fiului lui Dumnezeu.
Biserica "Sf. Lazăr” din Larnaca (Cipru)
ARH
IVA
"V.L
."
Buzunar12 30 - 31 octombrie 2010Nr. 1067
Pradă de război...Anecdotă orientală
Des
en d
e Fl
. Cri
hană
Pe munteCumulii albi prin azururi gândul ni-l fură de-a pururi. Fi-mi tu pe plaiul din slavă lină şi moale otravă.
Vezi tu cum anii se sfarmă – Curme-se grije şi larmă, timpul prea tulbure, multul aprigul chin şi tumultul!
Scutul şi coiful cu pană ia-mi-le ca de pe-o rană, pune-le-alăturea-n iarbă, Soarele-n ele să ardă.
Verdele fără prihană strigă-ne epoca vană. Apele-n iezer – ce caste! Roagă tu norii – s-adaste!
Lucian Blaga(Vârsta de fier, 1940-1944)
(Continuare din suplimentul VL de sâmbăta trecută, pag. 12. Ce s-a întâmplat până acum: Nastratin-Hogia, împins de foame, a plecat la cerşit prin târg. Către seară ajunge la „casa unui negustor chiabur şi filotim”. Intră înăuntru pe furiş şi aude „glasuri şi chicoteli de femei”.)
- Unde-o fi negustorul nos-tru? pe ce mări o fi umblând? zice una.
- Aide degrabă, piaptănă-mă! zice alta. Acu pică efendi cadiul; să nu-l facem s-aştepte, că-l ştii ce iute şi nerăbdător este!
Nu i-a trebuit mai mult lui Hogia, că nu era om prost, ca să-nţeleagă ce drăcie e la mijloc: negustorul, departe pe talazuri; cadiul, iute şi nerăbdător pe drum de seară; iar stăpâna casei se găteşte frumos să-l primească. Şi-n adevăr, n-apu-că Nastratin să se ascunză bine după nişte perdele, iată intră stă-pâna casei gătită straşnic numa-n zăbranic şi-n fireturi, şi după dânsa o jupâneasă bătrână, care o stro-peşte cu mirodenii.
Stăpâna s-aşează pe o sofa, se mai uită-ntr-o oglinjoară, îşi mai potriveşte cârlionţii pe frunte şi
pe lângă urechi, zâmbeşte şi pe urmă zice bătrânei:
- Auzi-l! vine efendi cadiul! vine! aleargă!
Bătrâna face un pas spre uşe, când se arată şi efendi, gătit şi el de sus şi până jos ca orice băr-bat când vine la o întâlnire iute şi nerăbdător pe drum de seară. Şi cum a intrat el, bătrâna s-a făcut nevăzută.
Cadiul s-a repezit lângă sofa şi căzând în genunchi a-nceput să sărute mâinile cocoanii şi i-a zis:
- Ah! un veac mi se pare de când nu m-am mai învrednicit...
- Şi mie, două! a răspuns cocoa-na, luându-l în braţe.
- Mare dor am să facem iar un
război: inima ta e o cetate, iar dra-gostea mea e ca un împărat care vrea s-o stăpânească. Daca se dă cetatea de bunăvoie...
- De bunăvoie? a zis cocoana râzând; de bunăvoie n-are haz să se dea o cetate...
- Atunci – a zis cadiul – împăra-tul trebuie să ia cetatea prin silă.
- Să poftească!Hogia, de după perdele, au-
zind acestea, a zis în gândul lui: „Care va să zică, aşa merge trea-ba? pe război?... Atunci, dacă-i aşa, la cetate nu se năvăleşte fără tobă!” şi a-nceput să bată straşnic
din dairea şi să strige ca un nebun cât a putut mai tare: iuruş!, după obiceiul turcilor când dau năvală la ziduri.
Într-o clipă a-ncetat războiul; iar luptătorii au pierit amândoi prin uşa dimpotrivă. Hogia a ie-şit de după perdele,a luat haine-le şi chiulaful* cadiului (căci uitai să vă spun că era vară şi cadiul se dezbrăcase) şi s-a coborât cu braţele-ncărcate pe scară jos. A mers la şopron, unde a găsit, ală-turi de măgarul lui, pe al cadiului, i-a-ncărcat pe amândoi şi a pornit cu ei acasă.
S-a bucurat nevasta când l-a văzut venind cu atâtea daruri bo-gate.
- Unde le-ai găsit?- La război, răspunde Hogia.
(Va urma)
I.L. Caragiale(Universul, 1909)
*) chiulaf: un fel de scufiţă, peste care se-nfăşura turbanul.
AmarDragostea noastră a fost cam sucită, făr’ de rost, c-a-nceput în primăvară ca un bob de lăcrămioară şi la urmă a murit ca un plâns înăbuşit.
Da’ eram noi amândoi, bibilică-bibiloi, când ardea soarele-n toi, parcă dase boala-n noi: gura ta, a de muiere, de dulceaţă şi de miere, era arşiţă şi boare, mă topia şi-mi da răcoare.
Îţi pica vorba domoală ca descânticul de boală: lacrimă erau, şi stea, ochii tăi de peruzea.
S-a ivit vr’un domnişor care te-a vrăjit uşor, ori ţi-a fost mintea năucă de te-a prins dorul de ducă!
Au murit de-atuncea, toate.
Ceasul vechi la ce mai bate, când în fiecare zi toate sunt cum n-ar mai fi!
Miron Radu Paraschivescu(Cântice ţigăneşti, 1957)
Aforisme şi reflecţii
[ Sufletul mediocru aude zgomotele banale ale zilei, trăieşte fără să simtă vibraţiile majore ale universului.
[ Omul mediocru este egoist până şi în durere, o trăieşte pentru el însuşi, îi dă sensul inferior al unei catas-trofe personale.
[ Mediocritatea ucide în faşă capodopera.
[ A fi bun de nimic e pentru mediocru un noroc în viaţă.
[ Mijlocul de a defini o no-ţiune stilistică rămâne în fond tot metafora.
[ Metafora este modul de a visa al umanităţii.
[ Îmi plac metaforele pen-tru că prin ele gândul se ex-primă cu mare surpriză. Însă fac toate sforţările să mă lip-sesc de ele.
[ Mizantropul e un iubitor de oameni, care, contrariat în nobilele lui aspiraţii, s-a îm-bolnăvit de melancolie.
[ Nu e adevărat că omul doreşte să trăiască. Ajunşi la o bătrâneţe normală, aproape toţi oamenii vor să moară şi e firesc să fie aşa.
[ Experienţa multimilena-ră a întărit în om convingerea că moartea e o lege naturală, căreia nimeni nu-i poate scă-pa.
[ De obicei oamenii care se tem de moarte se sinucid, părându-li-se, mister al psiho-logiei, mai acceptabilă pieirea prin propria iniţiativă.
[ A muri înseamnă a trece de la starea de animal sensibil la aceea de obiect rigid.
G. Călinescu
Atunci, trecând şuierător prin vid,Din zbor se închega un bloc lichid,Se rotunjea în goana-i purpurieŞi-şi alegea o cale pe vecie.Pe el se-amestecau în văi grozave Puhoaiele de ape şi de lave.Deasupra nori clocotitori şi ceaţăAcopereau priveliştea măreaţă.
Materia îşi începea, enormă,Viaţa-n cea mai primitivă formă,Cu deplasări spasmodice-n mişcare,Cu largile-i contraste ţipătoare.N-au fost atunci timpane să audăAcele chinuri de lume crudă,A căror ecouri, distilate,Sunt azi în mii de sunete curate.
Ne-am închegat din ape şi din foc,Ne decantăm în straturi sociale,Se-adună tot mai harnic la un locAsbest cu-asbest, metale cu metale.Nutrim un vis şi năzuim spre el,Noi, fauna semeaţă a furtunii.Să sune dintr-al nostru viu oţelCuratul sunet al perfecţiunii.
Mult până-atunci. Dar dacă se-nfiripăPuţin măcar din visul arzător,Pe nervii noştri va vibra o clipăEcoul sunetului viitor.Şi-asemeni clipe de vor fi mai dese,Dac-am lovi-n duşmanii dimprejur,Mai repede din ele se vor ţesePrezentul bun şi viitorul pur.
Nicolae Labiş(Lupta cu inerţia, 1958)
SerenadăDe cu noaptea, câte toate:Clopotul toacă şi bate,Broaştele, nu ştii de unde,Calcă-n clapele afunde.Se clătesc în beregatăCu faianţă sfărâmatăŞi înghit la ceasu-ntâiCioburile ei scârţâi. Ciorile din pomi se muşcă,Steaua cade, foc de puşcă,Fierăstraie şi rindele Rod în ciurciuvele.Pe la trei,Vin păduchii mititei;Pe la cinci, Ploşniţele cu opinci.Şobolanul te miroasePe la şase.Gâlcile dacă ţi-au copt, Doctorul vine la opt.Bezna rece, zidul rece,Mai muriră paisprezece.
Tudor Arghezi(Flori de mucigai, 1931)
Geneza
Ziceri[ Sunt fericiţi aceia care dispar
la timp, proiectând totul în viitor.[ De fapt monstruozităţile,
prin aspectul lor de opere de stil, construite în pură imaginaţie, nu obţin efecte de teroare ci umor subtil şi aparţin ca atare graţio-sului.
G. Călinescu
ARH
IVA
"V.L
."
Buzunar13 30 - 31 octombrie 2010
Des
en d
e Pa
vel M
atei
Replici de la CristianFraţilor Quintus:Nu s-au duelat „titanii”Niciodată pân-acuma,Însă-n ce priveşte aniiS-au cam întrecut cu gluma.
Nelu Quintus (Ploieşti)
Replică:Vesel când prin viaţă treci,Eu vă spun şi nu-i gogoaşă,Căci când sari de nouăzeci,Vezi că... gluma se îngroaşă!
Constantin Cristian[
Despre premierDăscăliţa lui, o zână,Şi-a permis un comentariu:- Nu i-am pus condeiu-n mână,Ca să-mi taie din salariu.
Eugen Pop(Cluj)
Replică:Treaba asta cu tăiatulN-o mai comenta atât,Tot e bine că băiatulNu s-a... repezit la gât!
Constantin Cristian [
De facto:Spre un trai civilizatŞi o viaţă mai uşoarăDrumu-i greu şi-ntortocheat...Până ce ieşim din ţară.
Valeriu Cercel (Toronto-Canada)
Replică: Drumul pe care-ai apucat,Ce duce printre văi şi stânci,Nu-i, însă, doar întortocheat,Ci şi pavat... cu gropi adânci.
Constantin Cristian
BerbecDe ce-i Berbec în zodiac?Eu mereu m-am întrebat.Bani nu are, anii trecŞi-i atât de-ncornorat!
SăgetătorSe crede SăgetătorŞi-ncepe să se-agite.
Să ochească nu-i uşorCu săgeţi cam... ruginite.
VărsătorVărsătorul în tot loculE un ins fenomenal.El mereu îşi varsă foculPe plan guvernamental.
Gh. Enăchescu
Lui Constantin Păun apropo de cartea„Elegie neterminat㔄Neterminata elegie”,Pe care-a editat-o dânsul,E pentru mine-o tragedieCă nu-mi mai încetează plânsul!
Gh. Penciu face „Popasuri umoristice”În peisaju-ţi literar,Găsind atracţie puţinăPopasu-mi este scurt şi rar,Că n-are ce să mă reţină!
Iulian Bostan
Fotbalistul şi savantulNu-s, desigur, ineditCând afirm la tot poporul:Creierul e prost plătit,Comparându-l cu... piciorul.
Concurenţă nelegalăÎn baruri fin amenajateSe-ntrec la bere zilnic seniorii,Dar cantităţi mai însemnatePe scările de blocuri beau... minorii.
De gustibus...Făcut aşa din razachieÎmi place vinul şi-mi dă ghes,Când are tenta ruginieŞi când e gratis, mult şi... des.
Şoferilor de astăziDe iei „sala” şi „traseul”,Cam puţin e, vreau să zic,Dacă n-afişezi tupeulÎn trafic... nu eşti nimic!
Ion Grosu
Meteo de sezon receVântul suflă pe-altă strună,Îşi încearcă noi măsuri,Iar de-acuma vreme bunăNumai printre... picături.
Adevăr profundIa, mai toarnă-un păhărel!Cere iar, cinstita faţă,C-adevărul, zice el,Iese greu la... suprafaţă!
Ce ştie tot satul nu ştie bărbatulŞi de-a lungul şi de-a latulUn proverb îşi află locul,Şi ce ştie la voi satulŞtie şi la noi tot... blocul!
Propunere academicăVoi veni c-un comentariuPe criteriu literar:
Să se taie din salariuSă rămânem cu... salar!
AmantaŢinut de-a lui consoartă-n lesă,Şi-a găsit omul o metresă,Şi-acum la dublu îl conduc,Deci, e perechea la... papuc!
Educaţia în familiePe fiul său neisprăvit,Deşi metoda nu se cade,Din când în când l-a altoit,Cu bune... roade!
Laptele şi mierea UniuniiLa mirabila schimbare,Strâmb din nas, post-aderare:Laptele s-a covăsit,Mierea s-a... zaharisit.
Iulian Bostan
Rezolvare fericită Avid de bani şi nu puţin,Tănase, vârstnicul bărbat,Dorind să fie elegant,Se-mprumuta de la vecin.
Recent, cuprins de dor şi chin,C-o jună el s-a însuratŞi ca un soţ manierat,Nevasta îşi iubea din plin.
Da-şi temperă curând avântul,Căci vârsta îşi spunea cuvântulAtunci, lucid, puţin bigot,Şi soaţei observându-i chinul,A hotărât, cu bani cu tot,Să împrumute şi vecinul.
Un om harnic Că este leneş domnul Gică,Vorbeşte lumea pe nedreptDeci, totuşi nu e înţelept,Să-l acuzăm la o adică.
Fiindcă oricine de-o să zică,Făr-de flagrant, pe-orice mişelNu poţi să îl blamezi de fel,În plasa legii de nu pică.
Dar reputaţia-i stricatăDe astăzi este reparată:Nu este leneş, nişte ţânciVorbeau de el ca de-un model.Că l-a surprins muncind pe brânci,Poliţia într-un bordel.
Dan Căpruciu
Poante în limita legiiPatriotismÎnainte vreme eu munceam,Pentru mine, pentru ţară, neam.Astăzi, numai pentru a trăiPentru pâinea de a doua zi.
DisponibilizăriA sosit o circularăSă mai dăm oameni afară.Şi-am răspuns că nu se poate,Că stau frate peste frate. Despre milă Milă să nu ceriDe la cei bogaţi,Că dai în averiŞi îi deranjaţi.
IndignareCum să fiu, se poate, Fiul lui Adam?Când tu ai de toate, Iar eu... n-am!?
NedumerireMă consider o povară,De nimica nu am parte,Că în propria mea ţarăNu am loc nici pentru moarte.
Vasile Plăcintă
Gh. Gurău este de acum un nume în umorul şi în lirica din Galaţi. După o ucenicie îndelungată la cenaclul „Verva” şi în presa locală, unde şi-a ascuţit „ţepuşele” desti-nate semenilor, autorul s-a repezit spre edituri. În ultimii trei ani şi-a fericit cititorii cu patru apariţii. Este vorba despre fabule, poezii cu tâlc şi schiţe umoristice. Acum avem în faţă noul volum „Cochetând cu muzele”, în care autorul „a turnat” din toate câte puţin: nostalgii du-ioase, efuziuni pastelate, înţepături rocamboleşti, îngrijorări, iritări etc. O adevărată hărţuire multilaterală a muzelor.
Deşi conţinutul volumului nu este „tranşat” pe specii literare, fi-ind preferată dispunerea mozaica-tă, cele mai frecvente ca număr par a fi fabulele. Dar, mai are oare drept la viaţă această specie, acum, într-o epocă a liberalizării sloganului şi a imprecaţiei? De ce să mai umblăm
cu farafastâcuri artistice, când poţi să-i spui, de exemplu, pe nume (inclusiv „javră ordinară”) oricărui demnitar? Şi totuşi justificări există. Fabula rămâne nemuritoare prin
ingeniozitatea autorilor de a con-strui contraste, de a lărgi sfera per-sonajelor, de a descoperi noi cali-bre de înţepături şi de a-i asigura emoţia artistică necesară conferirii statutului de artă. Toate aceste „in-grediente” îi sunt la îndemână lui Gh. Gurău, care rămâne un fabu-list important şi pentru că apetitul lui spre social musteşte chiar şi în
unele creaţii lirice inspirate din pre-zentul cald: „Abolică la bine/ când şi se cere/ tăiere, de cei la putere/ uniţi într-o clică/ Abolică… Mitică/ (Abolică, Mitică…)
Ca om care şi-a petrecut copi-lăria la ţară, poetul a rămas „pe ve-cie” marcat de sentimentul naturii. Sunt preferate, se pare anotimpu-rile iarna şi primăvara. „O natură-nfrigurată/îmbătrânită/ şi albită pe la tâmple/ multe stau/ să nu se-ntâmple…/ Restul stropilor/ de viaţă/ geruri grele/ vin de-nghea-ţă!” (Peisaj de iarnă). Toamnei i se
pun în cârcă şi ceva misiuni filo-sofice: „Scuzaţi doamnă/ doamnă toamnă/ că mă port/ ca un hap-sân/ însă tu/ cu-al tău elan/ mă faci doamnă/ mai bătrân/ cu încă-un an!) („Nostalgie”).
Nu putea lipsi, evident, iubirea. Uneori tonul este şmecheresc: „Hai iubito că nevasta/ Şi-a vărsat pe mi-ne-amorul/ Într-un mod gospodă-reşte/ („Hai iubito-n seara asta…). Apoi, decorul este înnobilat de reverii: „Hai iubito decuseară/ Ieşi cu mine la fântână/ Să ne oglindim în apă/ Tu să fii frumoasa zână/ Din povestea domnişoară/ Eu să picur din pleoapă/ Ca o salcie bătrână…/ (Idem)
În volumul lui Gh. Gurău, mai răzbat, pe alocuri, şi jocuri gratuite de condei. Dar asemenea, pozne i se mai întâmplau şi lui Nichita. Ba, mai moţăia câteodată chiar şi bă-trânul Homer.
V. Ghica
Sonete
In vino veritas
De-ale zodiilor
Epigrame en-gros
Inspirate de confraţi
Cronică de carte
Muze „hărţuite”
ARH
IVA
"V.L
."
Jocuri14 30 - 31 octombrie 2010
SudokuÎnscrieţi în căsuţele libere
din cele nouă casete numere de la 1 la 9 fără a se repeta, astfel încât suma totală pen-tru fiecare casetă în parte să fie 45 şi, de asemenea, suma pentru fiecare linie sau co-loană să fie tot 45.
3 5 2
7 3
8 6 3 2 9 7
1
2 7 1 8
4
4 6 8 3 9 5
9 3
3 8 5
ÎncrucişareVă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cu-
vintele de mai jos, astfel încât să rezulte o încruci-şare corectă:
[ AA, AR, CE, ET, RA, RE, TE, UR, VM;[ AŢE, BIS, EMA, ERI, ETA, IOC, IŞI, IŢĂ, SAD, VAL;[ ARIE, IALĂ, OPIS, ROST, SECU, SUTĂ;[ ATRAS, TEŞIT;[ ÎNSUŞI, LIŞIŢE, NĂIMIT, PISTIL;[ TUPEURI;[ PURITATE;[ LUPTE GRELE, PĂRĂGINITĂ, RAME DE CIREŞ,
SPOR LA BANI, STELE PE CER.
Fuga
voc
alel
orN
.A. C
ompl
etaţ
i voc
alel
e lip
să p
entr
u o
dezl
egar
e co
rect
ă!
6 4 9 6 12 2 1
5 2 10 1 13 2 11
6 14 2 12 3 11 8
6 11 8 4 2 15 6
6 14 5 2 10 3 4
5 6 5 13 10 1 6
7 3 16 14 8 6 1
17 8 4 2 15 7 8
9 2 9 8 4 6 11
6 4 7 8 2 6 11
17 8 4 2 10 3 4
6 4 3 17 6 11 6
17 6 15 1 6 4 8
Cuvinte potrivite (fantezie)
(Plecând de la cuvântul de sprijin descoperiţi celelalte cuvinte în conţinutul textelor de mai jos, în ordinea înscrierii lor în grilă, îngrilaţi-Ie şi ... încrucişarea este gata)
Aritm
ogrif
Înlocuind numerele cu litere corespunzătoare se vor afla, pe spaţiul marcat prin raster, citind din colţul dreapta-sus, un fel de mân-care specific pescărească (6, 2, 5), iar pe orizontală... de-ale gurii.
Jocuri realizate de Gheorghe Gurău
Gând (25) (despre cânt)
Cu parfumde floripe drumvânzătoride melodie,flaşnetarii,îşi duc veaculşi-aduc leaculbolii, zismelancolie,fac ce facşi scot pe placdin cutia muzicalăleacuri,dăinuind de veacuripentru vindecatde boală!
Gheorghe Gurău
ORIZONTAL: În nebunia lui după gheşeft făcu apel la o cunoştinţă, o rudă mai îndepărtată, un căpos de om ce comercializa melasă la cei care îi solicitau, pe care însă din dorinţa lui de câştig o îndoia cu apă; arăta cu un arac, iar hainele îi veneau pe el pre-cum frunzele de viţă; total lipsit de orice fel de scrupule îşi făcu un prost renume în rândul sătenilor; când ara la câmp o făcea parcă în duşmănie încât, se zice, toate cele rele i se în-tâmplau numai lui; pitic de statură, cu alte cuvinte fără o bună creştere, tata spunea despre el că îl poţi cumpăra cu un capăt de aţă; purta peste căme-şa largă un ilic jerpelit dintr-o ţesătu-ră rară; mai tot timpul pe acasă era de felul lui oţărât şi pus pe harţă, ros de invidie fără niciun sens, dar se credea mare şi se vroia a face parte din elita societăţii...;
VERTICAL: Poate tocmai de asta îmi lăsa un gust amar acel individ nesuferit, un tip păros şi neîngrijit atât la ţinută, cât şi la suflet, care îşi lua de cele mai multe ori elan şi se credea primul ţăran al comunei; o mândrie fără acoperire, o băIăceală în lacuri tulburi în care se scălda caracterul lui; de nenumărate ori s-a ars în afaceri, pentru el viaţa a fost ca un meci pierdut înainte de a începe; ce mai, un căţel, o potaie, o javră de om cu laţe atârnându-i pe spate; din punct de vedere moral, etic vorbind, omul nostru era o pată cenuşie în cotidian; printre acari, o îndeletnicire specifică zonei, se simţea un ofuscat, mai tot timpul opărit, adică lipsit de chef, ceea ce în calitate de soţ nu făcea decât să îi aducă antipatie; se golea sala de îndată acolo unde el pe-rora, atât de tare apăsa şi accentua vor-birea sa; ăsta e el, cu cele bune, dar mai cu seamă cu cele rele ale sale...
S P D S R C G
S Z T C P R T
F R D M T R
R C T T R T L N
R T C T B R T
P T N G L
T N T T T R
T R C C T M R T
R L R C R R
ARH
IVA
"V.L
."
Jocuri 15 30 - 31 octombrie 2010
Soluţiile jocurilor apărute în ziarul de ieri:
SudokuÎnscrieţi în căsuţele libere
din cele nouă casete numere de la 1 la 9 fără a se repeta, astfel încât suma totală pen-tru fiecare casetă în parte să fie 45 şi, de asemenea, suma pentru fiecare linie sau coloa-nă să fie tot 45.
5 2 1 4 8 9
1 7
4 8 6 1
5 6
9 4 3 8
9 5
2 7 9 1
8 2
1 9 2 7 5
Exerciţii de încrucişareVă invităm să potriviţi în grila de faţă toate
cuvintele de mai jos, astfel încât să rezulte o în-crucişare corectă:
[ AO, BE, BO, II, IM, IT, NA, NR, OR, TA, TS;[ ACT, ARE, ERĂ, ETA, GÂT, INS, ODE, ROL, SOŢ;[ ATOM, DUDĂ, RAPT, STRĂ;[ ORALĂ;[ ATACAT, ECRANE, LEPĂDA, RACOLA, STAŢIE;[ UDĂTURĂ;[ IDEATICĂ;[ ARME LETALE, DINŢI DE CAL, FIRE DE TORT,
FULGI DE NEA, TOT MAI MARE.
Colţu
l buc
ătar
ului
Ridică greulGreşeală
Loc de odihnăGrup de cântece
Ape!OpacLecţie
Casete!Trage cu urechea
Adăpost pt. păsăriCadou
Făcuţi din mers
Gene!Straniu
Act domnesc
Stat…
Reco
nstit
uire
Înscrieţi în cele 24 de case-te toate cuvintele de mai jos, pornind din locul indicat de săgeată şi ţinând cont de lite-ra ajutătoare. La o dezlegare corectă, pe cele trei coloane marcate prin raster se vor pu-tea citi două proverbe româ-neşti.ADIPOS, CLINTI, CIUNGĂ, DRAPEL, ESTEŢI, FICUŞI, GĂTELI, HAMURI, IZOLAT, ÎNNODA, MEDICI, NECTAR, OCUPAT, PAROHI, PERDAF, PUSTIU, SCALAR, STROFĂ, TALIAN, TAXATĂ, TRISTĂ, UNICAT, ZAHANA, ZICALĂ.
Corina NeaguCiulin
Maşină de război
Solo voce
…Într-o parteCăruţă
Casa copiluluiBaltă
…Serviciu marin
BaremMină!
Răni pe spate!Document
ArcanDan Ionescu
S C
U
Z
D L
Z U
P
F
F F
M O H
N E
H
T U G
H X
N
Prezentat la vedere
……
Cută la fustă!
Ceas de ceasCaiete!
…Perete!
VERTICAL: 1) Florile răului într-o soci-etate care se cere a fi bazată pe principii - La un cabinet de binefacere! 2) Avută în vedere într-un caz de plângere majo-ră - Conectat cu brio la o situaţie consi-derată fără ieşire. 3) Doi la sută... năut! - Fac deseori cerere de ajutor social (var.). 4) Nu poate urca pe scară - Gură spartă după o ieşire zgomotoasă. 5) Scoate su-fletul din noi - Aflate în deficit de efec-tiv! 6) Masă de sfinţit pentru cei în via-ţă - Execută lucrări de mare valoare. 7) Aplică întocmai normele de serviciu - A executa o lucrare la piciorul broaştei. 8) Pune capăt unui trai parazitar - Plin de pete! 9) Serviciu de stat cu obligaţiile plătite la zi - Unitate de instrucţie la zi. 10) A da peste nas în caz de scăpare - Dotat de la natură cu ceea ce femeile îşi doresc în mod permanent.
VERTICAL: 1) Ofertă de serviciu primită din Turcia - Oful croitorului cu vederi înguste (pl.). 2) Desfăşurare de forţe pentru punerea în valoare a economiei subterane - Cam ce nu se poate scrie! 3) Alegeri din priviri! - Lucrare de laborator... cu caracter compact. 4) Vorbă amintind de lea-gănul copilăriei noastre - Actor... în ţinută de gală. 5) A conduce spre ieşi-re - Recomandare medicală în regim de compensare. 6) Rezultatele unei activităţi cu foc continuu (sing.) - Vezi ceva dintr-o revistă! 7) Cuvânt de pre-zentare într-o formă aparte - Stă cu clanţa pe ea. 8) Acţiune în forţă cu pătrundere în adâncime - O porţie de morun la cuptor! 9) Bază de trata-ment. 10) Cuiele... la ieşire! - Marcat de un insucces la şcoala vieţii.
