„PROIECT RACORDURI PROPRIETARI LA REŢEAUA DE CANALIZARE, LOCALITATEA

CERNAVODA, JUDEŢUL CONSTANŢA”

VOLUMUL II – CAIET DE SARCINIFAZA: PROIECT TEHNIC

OCTOMBRIE 2011

Denumire proiect: „PROIECT RACORDURI PROPRIETARI LA REŢEAUA DE

CANALIZARE ORAS CERNAVODA, JUDEŢULCONSTANŢA„

Autoritatea contractantă: ORASUL CERNAVODA prin Consiliul Local

Proiectant general: S.C. ALLPLAN PROIECT S.R.L., CONSTANŢA

Prezentarea proiectului pe volume: Volumul I – Specificaţii tehnice Volumul II – Caiet de sarcini Volumul III – Liste cu cantităţi Volumul IV – Piese desenate

Data elaborării: OCTOMBRIE, 2011

Pagina 2 din 50

Colectiv de elaborare:

Director executiv: Ing. Daniel CRACIUN

Sef proiect: Ing. Catalin Dragos STAN

Ing. Dumitru Ion ARSENIE

Proiectant: Ing. Adrian Antonel TAFTUR

Ing. Corina MATACHE

Ing. Adrian GHENCEA

Pagina 3 din 50

CUPRINS:

I. CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE TERASAMENTE

II. CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE EXECUTIA RETELE DE CANALIZARE DIN TUBURI PVC

III. CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE CONSTRUCŢII

Pagina 4 din 50

- I -CAIET DE SARCINI

PRIVIND LUCRARI DE TERASAMENTE

A. LUCRARI DE EXCAVATII

CAP. 1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini ( CS ) se va folosi pentru lucrări de terasamente la obiectivul de investitii „PROIECT RACORDURI PROPRIETARI LA REŢEAUA DE CANALIZARE ORAS CERNAVODA, JUDEŢULCONSTANŢA „ şi are scopul de a stabili condiţiile tehnice şi de calitate.

Prezentul C.S nu este limitativ, el putând fi completat de către consultant pe parcursul execuţiei, în cazul apariţiei altor condiţii.

Respectarea prevederilor din C.S. este obligatorie.

Art.1.1. Condiţiile tehnice cuprinse în această parte se aplică la toate lucrările de excavaţii necesare realizării lucrărilor definitive sau provizorii prevăzute prin proiect ca şi lucrărilor de excavaţii din zonele de împrumut.

Art.1.2. Lucrările de excavaţii includ : curăţirea suprafeţelor de teren afectate de amplasarea structurilor, decaparea stratului vegetal sau necorespunzător, excavaţia propriu-zisă, etanşarea incintelor, evacuarea apelor de infiltraţie sau de orice altă natură pentru punerea şi menţinerea la uscat a incintelor de excavaţie, evacuarea materialului excavat, descărcarea şi nivelarea în halde, depozite sau lucrări definitive.

Art.1.3. Excavaţiile vor fi realizate conform liniilor, pantelor şi dimensiunilor arătate pe planuri. Săpăturile în exces datorate executantului nu vor fi plătite, iar umpluturile necesare pentru aducerea cotelor de fundare la nivelul din proiect vor fi executate pe cheltuiala executantului cu materiale adecvate aşa cum va dispune consultantul.

Art.1.4. Înaintea începerii lucrărilor de excavaţii, executantul va întocmi proiectele tehnologice de detaliu pe care le va supune aprobării consultantului. Prin aceste documentaţii executantul va urmări şi va justifica în principal utilizarea raţională a spaţiului, alegerea utilajelor, protecţia stabilităţii lucrărilor adiacente, sistemul de drenare, colectare şi evacuare a apelor, măsurile de tehnica securităţii muncii, etc.

CAP. 2. RESPONSABILITATEA PĂRŢILOR ÎN CONTRACT

Art.2.1. Executantul are obligaţia să examineze amplasamentul lucrărilor şi documentaţia pusă la dispoziţia sa, să culeagă orice alte informaţii considerate de el necesare pe baza cărora să aprecieze pe propria sa răspundere condiţiile şi dificultăţile de execuţie a excavaţiilor.

Pagina 5 din 50

Art.2.2. Pe durata execuţiei lucrărilor, executantul va lua măsuri pentru menţinerea stabilităţii taluzelor, îndepărtând materialul instabil şi executând protecţiile sau sprijinirile necesare.

Art.2.3. De asemenea pe toată durata execuţiei lucrărilor, executantul va lua măsuri pentru menţinerea la uscat a săpăturilor, executând lucrări specifice şi instalând echipament adecvat şi suficient pentru evacuarea apelor de orice natură.

Art.2.4. Trasarea axelor principale, bornelor de referinţă, căilor de circulaţie şi limitelor terenului pus la dispoziţie executantului, precum şi materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului sunt în sarcina investitorului şi se predau pe bază de proces - verbal executantului.

Art.2.5. Executantul este răspunzător de păstrarea în bune condiţii a bornelor şi de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de consultant.

Erorile intervenite pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi corectate de executant pe cheltuiala sa, cu condiţia ca aceste erori să nu se bazeze pe date incorecte furnizate în scris de consultant.

Pentru verificarea trasării de către consultant, executantul este obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele., bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

Art.2.6. Executantul va executa toate lucrările de pichetare şi măsurare necesare pentru fixarea exactă a amprizei excavaţiilor, a uvrajelor ce urmează a se construi.

Executantul este responsabil de păstrarea reperilor; dacă în cursul lucrărilor unii dintre ei vor fi distruşi, el trebuie să reimplanteze alţii pe responsabilitatea sa.

Art.2.7. Înainte de începerea lucrărilor executantul va ridica profilele topografice pe traseele stabilite şi marcate în proiect, prezentându-le consultantului spre confruntare şi însuşire. Aceste profile, odată însuşite de consultant devin profile de referinţă pentru evaluarea volumelor de lucrări.

Art.2.8. Executantul va stabili regulile de circulaţie în zona de şantier, va monta indicatoare şi va pune afişe prin care se va reglementa : circulaţia oamenilor şi utilajelor în şantier, măsurile de protecţia muncii şi zonele periculoase sau interzise pentru accesul oamenilor şi animalelor.

Art.2.9. Executantul va executa punţi de traversare , poteci şi platforme de lucru şi de odihnă, iluminat corespunzător prin care să asigure o circulaţie bună şi sigură a personalului.

Art.2.10. Executantul va efectua următoarele lucrări premergătoare excavaţiilor :- curăţirea amprizei excavaţiilor de arbori, arbuşti, rădăcini,etc., transportul şi

depozitarea acestora în locurile stabilite de achizitor;- curăţirea terenului vegetal din ampriza excavaţiilor, transportul şi

depozitarea în halde, în vederea reutilizării lui ;- măsuri de protecţie a taluzelor.

Executantul va fi răspunzător de devierea temporară a traficului ca şi de toate măsurile de siguranţă necesare sau cerute de consultant.

Art.2.11. În timpul execuţiei lucrărilor executantul va asigura :- degajarea punctelor de reper acoperite ;- personal topo calificat şi suficient pentru controale;- măsuri de securitate, semnalizare, deplasare sau evacuare a utilajelor

pentru facilitatea măsurătorilor.

Pagina 6 din 50

Art.2.12. Executantul va prezenta la solicitarea consultantului tehnologiile propuse la lucrările de excavaţii. Consultantul îşi rezervă dreptul de a cere schimbarea parţială sau chiar totală a concepţiei de excavare, executantul rămânând în continuare responsabil de aspectele care derivă din noua metodologie de lucru.

Art.2.13. În cazul în care în timpul execuţiei lucrărilor, pe amplasament se descoperă valori istorice, artistice sau ştiinţifice, executantul este obligat să oprească execuţia lucrărilor în zona respectivă şi să comunice consultantului, organelor de poliţie şi comisiei monumentelor istorice descoperirea lor.

Art.2.14. Executantul va răspunde de :- excavaţiile suplimentare în fundaţia lucrărilor în cazul în care depăşesc

linia proiectului cu toleranţele stabilite la fiecare lucrare în parte;- orice formă de accidentare a oamenilor, a utilajelor.

CAP. 3. EXCAVAŢII PENTRU LUCRĂRILE PROVIZORII ALE EXECUTANTULUI

Art.3.1. Pentru excavaţiile necesare construcţiilor provizorii ale executantului cuprinzând organizarea tehnologică şi socială, acesta va întocmi propriile sale caiete de sarcini.

Art.3.2. Executantul nu va începe nici o astfel de lucrare până nu obţine aprobarea consultantului care se va referi în principal la următoarele aspecte :

- amplasarea în afara zonelor lucrărilor definitive sau provizorii cuprinse în proiect sau existente ;- influenţa acestor lucrări şi a tehnologiei de execuţie preconizate asupra

stabilităţii lucrărilor din imediata apropiere ;- amplasarea haldelor şi depozitelor pentru materialul excavat ;- efectul acestor lucrări asupra scurgerii apelor de orice natură ;- modul în care va fi reamenajată zona lucrărilor respective, după terminarea

execuţiei.

CAP. 4. CURĂŢIREA TERENULUI

Art.4.1. Ampriza structurilor prevăzute prin proiect, va fi curăţată de arbori, arbuşti, tufişuri, cioate, rădăcini sau alte materiale existente şi se va decapa stratul vegetal.

Art.4.2. După înlăturarea acestor materiale, vor putea începe lucrările de excavare a stratului considerat impropriu pentru structuri, conform planurilor din proiect.

Art.4.3. În cazul în care imediat după realizarea acestei excavaţii urmează a se începe execuţia unei structuri într-un termen cerut prin proiect sau de consultant, executantul va lua toate măsurile pentru a-l respecta. Dacă acest termen se depăşeşte, motiv pentru care consultantul consideră necesară o nouă decapare, aceasta va fi făcută de executant.

Art.4.4. Toate materialele rezultate din operaţiile de mai sus vor fi evacuate din zona lucrărilor, haldate sau depozitate în zonele indicate de investitor.

Pagina 7 din 50

Executantul va acorda o atenţie deosebită depozitării stratului vegetal în vederea reutilizării.

Art.4.5. Executantul va proteja toate elementele naturale sau lucrările existente în zonă pe toată durata execuţiei lucrărilor de excavaţii aşa cum va dispune consultantul.

CAP. 5. INFORMAŢII ASUPRA LUCRĂRILOR SUBTERANE EXISTENTE

Art.5.1. Situaţia lucrărilor subterane existente în amplasament trebuie să fie cunoscută de către executant pe baza planurilor furnizate acestuia. În cazul lucrărilor de construcţii existente situate în vecinătatea lucrărilor noi, proiectul trebuie sa specifice toate informaţiile necesare (inclusiv cotele de fundare) care sa permită executantului să-şi desfăşoare lucrările fără afectarea celor existente.

Art.5.2. Executantul va verifica prin mijloace proprii situaţia lucrărilor subterane existente în zonă. Pe această baza el va putea propune, lucrări suplimentare faţă de prevederile proiectului, în vederea asigurării integrităţii şi performanţelor construcţiilor existente învecinate. În cazul în care va fi necesară efectuarea unor lucrări de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, gaze, canalizare, electrice etc. din zonele respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite de eventualele distrugeri ale acestora şi pentru a se evita accidentele sau incendiile.

CAP. 6. SIGURANŢA EXCAVAŢIILOR ŞI PROTECŢIA TALUZELOR

Art.6.1. Executantul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii gropilor provizorii pe termen scurt şi a celor pe termen lung şi de a limita la strictul necesar volumul acestora. Pentru săpăturile în terenuri slabe (mobile) precondiţiile constau în evitarea eroziunii din cauza apei de şiroire, din ploaie sau infiltarţii pin executarea de şanţuri de colectare şi deviere a acestor ape.

Art.6.2. Dacă în cursul execuţiei lucrărilor, executantul constată o slăbire a stabilităţii unui sistem de protecţie aplicat sau a unui sistem de sprijinire provizorie, va supune spre aprobare consultantului un proiect de consolidare. În caz de urgenţă se vor executa lucrări de consolidare, înainte de a prezenta consultantului proiectul acestora.

Art.6.3. În cazul unor alunecări de teren produse în timpul execuţiei lucrărilor până în momentul recepţiei finale, datorate unor greşeli ale executantului acesta va reface pe cheltuiala sa lucrarea descrisă în condiţiile ce vor fi dispuse de consultant.

Art.6.4. În cazul descoperirii în timpul excavaţiilor a unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic.

Pagina 8 din 50

CAP. 7. EXCAVAŢII GROSIERE SI DE FINISAJ ÎN TERENUL NATURAL

Art.7.1. " Terenul natural " este materialul cu sau fără coeziune (loess şi alte materiale loessoide, etc.) care se excavează manual sau cu diverse utilaje de excavat.

Art.7.2. " Excavaţii grosiere " reprezintă zona cuprinsă între linia terenului şi linia situată la cca. 0,20 m deasupra cotei de fundare, şi se vor executa cu utilaje de gabarit mic. Art.7.3. " Excavaţii de finisaj" reprezintă zona cuprinsă între linia cotei de fundare şi linia de deasupra cotei de fundare la o înălţime de cca. 20 cm. şi se realizează manual cu unelte adecvate.

Art.7.4. Excavaţiile în terenul natural se vor executa cu utilaje sau manual la cotele şi taluzele indicate în proiect. Art.7.5. Pe durata execuţiei, în incinte etanşe, săpăturile vor fi ţinute permanent la uscat. Excavaţiile nu vor putea fi efectuate decât după instalarea unor dispozitive eficace de drenare, captare şi evacuare a apelor.

Art.7.6 Săpăturile pot fi executate în funcţie de prevederile proiectului şi normativului C 169:

a) cu taluz vertical, fără sprijiniri, de obicei în gropi de fundaţie de mică adâncime sau în terenuri de consistenta foarte ridicata (marna, roci stâncoase, argile tari);

b) cu taluz vertical cu pereţi sprijiniţi cu dulapi de lemn sau metalici, orizontali sau verticali, cu filete si şpraiţuri (numai reglabile). Aşezarea dulapilor (verticali sau orizontali) şi interspaţiile dintre aceştia se vor indica prin proiect. Filetele, cadrele de susţinere, şpraiţurile şi tehnologia de execuţie se vor preciza de către Antreprenor care are obligaţia să execute săpătura la dimensiunile cerute din proiect;

c) cu taluz înclinat, de regula cu borne de 0.5 - 1.0m lăţime la fiecare 2m înălţime, înclinarea taluzurilor şi lăţimea bornelor se adopta în funcţie de natura terenului. Antreprenorul poate aduce modificări elementelor de mai sus, cu condiţia asigurării stabilităţii săpăturilor pe toata durata execuţiei lucrărilor. Dacă aceste modificări necesită un volum mai mare de lucrări decât cel luat în considerare la ofertare, ele se vor executa cu acordul expres al Investitorului şi vor fi plătite de acesta cu menţiunea că Antreprenorul trebuie să convină în prealabil cu Investitorul asupra costului acestora;

Executantul va trebui să dispună de mijloace de pompaj suficiente ca număr şi putere pentru a face faţă oricărei eventualităţi.

Pentru evitarea acestor situaţii, este indicat ca excavaţiile şi umpluturile să se execute în perioada secetoasă a anului.

CAP. 8. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR DE FUNDARE

Art.8.1. Stratul de fundaţie este stratul în stare naturală, nealterat, capabil să asigure stabilitatea construcţiilor proiectate.

Pagina 9 din 50

Art.8.2. Decaparea stratului vegetal se va face până la înălţimea completă a stratului de pământ vegetal inclusiv a rădăcinilor şi a altor materiale organice.

Art.8.3. Excavaţiile manuale se vor executa la un interval de timp cât mai apropiat de realizarea stratului suport construcţiilor din beton.

Recepţia fundaţiei se va face de o comisie constituită din beneficiat, proiectant (geolog)şi constructor.

Art.8.4. Întreaga suprafaţă de fundare se compactează cu rulouri compactoare pe suprafeţe orizontale şi cu maiuri manuale pe suprafeţele înclinate, cu 6-8 treceri pe aceeaşi fâsie.

Art.8.5. Controlul geotehnic al caracteristicilor materialului din terenul astfel pregătit, se va realiza prin determinarea greutăţii volumice în stare naturală şi uscată, precum şi a umidităţii determinate pe un număr satisfăcător de probe; probe prelevate la cca. 100 m echidistanţă.

Art.8.6. În cazul nerealizării condiţiilor de mai sus se va relua compactarea terenului de fundaţie, cu un număr suplimentar de 2-4 treceri. Dacă nici după repetarea compactării nu se vor obţine condiţiile prescrise se va opri pregătirea suprafeţei de fundaţie pentru zona respectivă şi se va cere avizul consultantului pentru măsuri în continuare.

Art.8.7. Circulaţia cilindrilor compactori va fi dirijată paralel cu axul lucrării, fiecare următoare trecere trebuie să acopere pe cea precedentă cu 0,25.

Art.8.8. Recepţia terenurilor de fundare după compactare constituie o fază determinantă prin care se autorizează începerea umpluturilor. Depunerile trebuie începute în max. 8 h după recepţionarea fundaţiei pentru a evita deteriorarea terenului de fundare. După expirarea acestei perioade terenul de fundare va fi din nou recepţionat.

La recepţia terenului de fundare se întocmeşte un proces- verbal tip de verificare a naturii terenului de fundare.

CAP. 9. HALDE

Art.9.1. Executantul va prezenta consultantului spre aprobare propunerile sale pentru suprafeţele destinate haldelor.

Zonele de descărcare vor fi alese într-o manieră care să nu împiedice funcţionalitatea hidraulică a lucrării.

CAP. 10. UTILAJE DE EXECUŢIE

Art. 10.1. Buldozerul de 81-180 CP pentru decapări şi strângere în grămezi.Art. 10.2. Excavator cu cupă de 0,71-1,25 mc pentru excavaţii deasupra nivelului

apei.Art. 10.3. Rulouri compactoare de mici dimensiuniArt. 10.4. Maiuri manuale şi mecanice

Pagina 10 din 50

CAP. 11. RELEVEE TOPO - GEOLOGICE, TOLERANŢE

Art.11.1. După execuţia excavaţiilor de finisaj, executantul va realiza pe cheltuiala sa un releveu topografic exact al suprafeţei de fundare. Pe acest releveu geologul consultantului va executa o cartare geologică de detalii figurând toate accidentele geologice, faliile, fisurile, orientarea lor, descriind totodată aspectul acestora, natura materialului cu care sunt umplute,etc.

Art.11.2. Acest releveu va fi executat sub controlul topometrului investitorului şi geologului consultantului.

Art.11.3. Pentru lucrările de excavaţii se admit abateri faţă de linia excavaţiilor obligate după cum urmează :

- excavaţii mecanizate 0,25 m;- excavaţii de finisaj manuale 5 cmAbaterile de la linia geometrică a excavaţiilor obligate sunt acceptate în lungul

profilului

Art.11.4. Lucrările de betonare sau de amplasare a prefabricatelor vor putea începe numai după ce pregătirea terenului de fundare a fost terminată şi recepţionată prin grija investitorului.

CAP.12. STAS-URI ŞI NORMATIVE RECOMANDATE PENTRU EXCAVAŢII

C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

Buletinul constr. nr. 5/1988C 159 - 89 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin

metoda penetrării în con.Buletinul constr. nr. 4/1990

P 10 - 86 Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

SR EN 14688/2-05 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământului.STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea ProctorSTAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

CAP. 13. PROTECŢIA MEDIULUI

Art.13.1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi / lubrifianţi în apă sau pe drumurile de acces.

Pagina 11 din 50

Deasemenea, executantului îi revine sarcina de-a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe (provenite de la utilajele şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.

Art.13.2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.

Art.13.3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi/lubrefianţi.

Art.13.4. Executantul va depozita stratul vegetal excavat, în condiţii corespunzătoare, care să permită utilizarea ulterioară a acestuia atât la înierbarea taluzurilor cât şi a altor platforme ce urmează a fi amenajate.

Art.13.5. Executantul va asigura transportul şi depozitarea materialului excavat şi care nu este corespunzător realizării umpluturilor, în amplasamente ce vor fi stabilite de comun acord cu autorităţile teritoriale de mediu şi cu autorităţile locale (gropi de împrumut, halde de gunoi ale unor localităţi din zonă).

Art.13.6. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele şi/sau mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.

Art.13.7. În cazul în care, pe perioada executării lucrărilor se vor descoperi relicve arheologice, Executantul are obligaţia de-a sista imediat lucrările, de-a lua măsuri de protejare a descoperirilor respective şi de-a anunţa beneficiarul şi instituţiile de specialitate ale judeţului; reluarea lucrărilor se va face doar cu acordul instituţiilor de specialitate.

Art.13.8. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării / limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului (instructaje periodice ale personalului, acţiuni de prevenire a braconajului, etc).

Art.13.9. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor de excavaţii (birouri, atelier reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrefianţi, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică menţionată.

CAP. 14. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII PENTRU EXCAVAŢII

Art.14.1. În timpul execuţiei lucrărilor, executantul are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Se atrage atenţia ca la instructajele efectuate să se insiste asupra aspectelor ce pot apare la lucrările de pe taluze, la înălţime şi altele, pentru care se vor întocmi instrucţiuni specifice de tehnica securităţii muncii.

Pentru executarea lucrărilor de excavaţii se vor respecta următoarele :

Pagina 12 din 50

1. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu Ord. 9/N/15.03.1993.

2. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi pe apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a-II-a/1993.3. Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi ProtecţieiSociale şi Ministerului Sănătăţii .4. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 editată de Ministrul Muncii şi ProtecţieiSociale.

Art.14.2. Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.

Art.14.3. La lucrările de excavaţii executate cu excavatoare, se vor respecta prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.

Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă; lăţimea platformelor de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi mijloacelor de transport. De asemenea se va acorda o atenţie deosebită lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul utilajelor se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau când aceasta nu e posibil, se va opri tensiunea în reţea.

Distanţa minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor şi marginea platformei trebuie să fie de cel puţin 1,5 m.

Deserventul utilajului este obligat să observe starea taluzelor şi în caz de pericol, de surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă. De asemenea pentru situaţii de viitură antreprenorul va instala un sistem propriu de atenţionare şi în caz de pericol de inundare se vor evacua utilajele şi personalul la o cotă accesibilă şi neinundabilă, asigurând accesele.

O atenţie deosebită trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicol, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Art.14.4. Pentru circulaţia autocamioanelor cu materiale, în afara măsurilor prevăzute, se va asigura prin dulapi, panouri longitudinale, menţinerea pereţilor tranşeei care s-ar putea dărâma în urma unei circulaţii necontrolate.

Art.14.5. Întrucât se lucrează în mediu umed se va face controlul zilnic al instalaţiilor electrice. Toate electromotoarele ce deservesc punctul de lucru se vor lega la pământ.

Art.14.6. Se interzice accesul personalului neinstruit tehnic în orice zonă de lucru.Art.14.7. Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care

să evite accidentele tehnice, sau cele ale personalului.

Pagina 13 din 50

B. LUCRARI DE UMPLUTURI

CAP.1. RECEPŢIA TERENURILOR DE FUNDARE

Prezentul caiet de sarcini ( CS ) se va folosi pentru lucrări de umpluturi la obiectivul de investitii mentionat şi are scopul de a stabili condiţiile tehnice şi de calitate.

Prezentul C.S nu este limitativ, el putând fi completat de către consultant pe parcursul execuţiei, în cazul apariţiei altor condiţii.

Respectarea prevederilor din C.S. este obligatorie.

Art.1.1. Recepţionarea fundaţiei se va face pe tronsoane cuprinse între 100 m şi 300 m de către o comisie constituită din reprezentanţii beneficiarului proiectantului şi constructorului.

Art.1.2. Calitativ, din punct de vedere al naturii terenului de fundaţie, trebuie îndeplinite condiţii de la capitolul „Excavaţii”.

La recepţia terenurilor de fundare se întocmesc procese verbale de verificare a cotei şi naturii terenului de fundare pentru fiecare tronson sau zonă recepţionată.

La final se va întocmi o fişă de recepţie a întregii fundaţii (reprezentând ansamblul tuturor tronsoanelor sau zonelor recepţionate pe parcurs).

CAP. 2. DOMENIUL DE APLICARE

Art.2.1. Această parte cuprinde condiţiile tehnice de execuţie pentru realizarea terasamentelor.

Art.2.2. Consultantul poate efectua completări şi modificări la prezentul caiet de sarcini pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, dacă acestea nu corespund cu cele stabilite anterior.

Art.2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la acest caiet de sarcini consultantul şi investitorul, vor putea dispune întreruperea lucrărilor, executantul fiind răspunzător de pagubele rezultate din aceste întreruperi sau din refacerea lucrărilor necorespunzătoare.

Art.2.4. Executantul este obligat să efectueze toate încercările de laborator şi verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini precum şi încercările şi verificările suplimentare pe care le vor considera necesare pe parcursul execuţiei, consultantul şi investitorul.

CAP. 3. MATERIALE DE UMPLUTURĂ, SURSE

Art.3.1. Sursa de material pentru umplutura , va fi material provenit din excavaţii . Nu se va permite folosirea pentru umpluturi:

a) a pământurilor vegetale;b) a pământurilor cu substanţe organice;

Pagina 14 din 50

c) a pământurilor cu conţinut de materiale diverse (cărămizi, bolovani, lemn, fiare rezultate în general prin demolări);

d) a pământurilor cu umflări şi contracţii mari, a argilelor moi cu conţinut de materii organice şi a mâlurilor;

Art.3.2 . Materialul pentru stratul suport este reprezentat prin piatra sparta sau balast de carieră procurată din cele mai apropiate cariere.

Art.3.3. Delimitarea perimetrului de exploatare se face în ideea micşorării distanţei de transport a terasamentelor şi a asigurării umpluturii pe tipuri de materiale.

CAP. 4. TOLERANŢE

Art.4.1. Umpluturile se vor constitui conform dimensiunilor date în planuri. Consultantul şi investitorul îşi rezervă dreptul, ca înainte sau în timpul execuţiei, să precizeze schimbarea pantelor taluzelor sau să opereze alte modificări pe care le consideră absolut necesare.

Art.4.2. Următoarele toleranţe vor fi admise în raport cu limitele teoretice reprezentate pe planurile de execuţie:

MATERIAL SUPORT 2 cm

CAP.5. PROTEJAREA UMPLUTURILOR

Art.5.1. Executantul trebuie să întreţină şi să protejeze umpluturile în condiţii satisfăcătoare până la terminarea completă şi recepţia definitivă a lucrărilor care fac obiectul contractului.

Art.5.2. În general, suprafeţele umpluturilor care dintr-o raţiune oarecare trebuie să rămână expuse la aer un timp, vor fi protejate contra tuturor alterărilor, ravenelor, fisurilor, etc.

Art.5.3. Taluzele provizorii, reluările sau chiar straturile curente ale umpluturilor, trebuie să fie tratate ca o fundaţie: decapare pe grosimea necesară pentru a găsi un material cu densitatea şi umiditatea corecte, udare şi grăpare pentru înlăturarea tuturor ravenelor.

Această întreţinere este în sarcina executantului şi este inclusă forfetar în preţul umpluturilor.

Art.5.4. În cazul în care se produc alunecări în timpul construcţiei sau după terminare dar înaintea recepţiei definitive a lucrării, executantul trebuie să restabilească taluzele prescrise şi să facă toate lucrările de consolidare necesare pe cheltuiala sa.

CAP. 6. CONDIŢII DE EXECUŢIE

Art.6.1. Materialul utilizat pentru umpluturi nu trebuie să conţină resturi vegetale, lemn carbonizat, bulgări din argilă sau marnă, turbă, mâluri.

Pagina 15 din 50

Art.6.2. Calitatea umpluturilor realizate se determină pe probe prelevate de către laborator, prin metode standardizate cu valori de control impuse după compactare, conform normativelor în vigoare.

Art.6.3. Executantul este obligat să-şi ia toate precauţiile pentru a asigura o bună compactare a umpluturilor noi la contactul cu terenul de fundare.

CAP. 7. CĂI DE ACCES PROVIZORII ÎN ZONA UMPLUTURILOR

Art.7.1. Poziţia şi modul de construcţie a drumurilor şi pistelor pe care executantul le estimează a fi necesare la realizarea umpluturilor trebuie să fie acceptate de investitor şi consultant. Aceste drumuri, cât şi cele puse eventual la dispoziţia executantului la începutul lucrărilor trebuie să fie menţinute în bună stare pe toată durata şantierului.

Întreţinerea acestor drumuri va fi asigurată de executant până la terminarea lucrărilor.

Art.7.2. Achizitorul poate cere ca drumurile şi pistele să fie dezafectate după utilizare dacă ele sunt amplasate în zone care deranjează lucrările.

Art.7.3. În cazul execuţiei de rampe de acces pe paramentele umpluturilor, executantul va trebui să îndepărteze părţile acestor rampe care se situează în afara profilului tip al umpluturilor. Părţile acestor rampe situate în interiorul profilului tip vor fi tratate conform prescripţiilor.

CAP. 8. MODUL DE EXECUŢIE

Art.8.1. Executarea umpluturilor se admite numai după tratarea şi recepţionarea stratului de fundaţie conform cap.8 din C.S.- Excavaţii la suprafaţă.

Art.8.2. La depunerile curente, înainte de descărcare şi împrăştiere, se vor lua măsuri ca suprafaţa să fie pregătită pentru depuneri astfel :

- se va îndepărta stratul necorespunzător şi deteriorat ;- suprafaţa de depunere va fi plană, fără urme adânci .Pentru aceasta, circulaţia vehicolelor se va face pe mal cu condiţia ca utilajul să nu

se apropie la mai puţin de 2 m de limita superioară a taluzului.Art.8.3. Operaţiile de descărcare, împrăştiere, compactare se vor executa pe

tronsoane distincte, cu următoarea succesiune a operaţiilor :a. descărcarea autobasculantelor se face în grămezi, dispuse astfel încât să asigure o împrăştiere minimă (dacă este cazul)b. depunerea materialului se va face în straturi orizontale, cu grosimi de 20 cm c. compactarea se va executa mecanizat prin circa min.8 treceri pe fâşie d. pentru a realiza o bună înfrăţire între straturi, decalajul între straturi, în secţiune transversală, nu va depăşi grosimea unui strat.Art.8.4. Lucrările de umplutură se vor întrerupe în cazul unei ploi torenţiale sau de

durată la care se observă antrenarea materialului fin din umplutură.Art.8.5. Execuţia lucrărilor pe timp friguros se admite cu următoarele condiţii :- se va lucra cu materialul uscat, sau cu umiditate redusă ( 2-3% ).- materialul din care se execută umplutura nu trebuie să fie îngheţat;- stratul pe care se depune umplutura nu trebuie să fie îngheţat;

Pagina 16 din 50

- depunerea va fi întreruptă în cazuri excepţionale: ninsori abundente, viscol, temperaturi sub - 5 0C ( noaptea ) şi 00C ( ziua );- atunci când tronsonul unde urmează să se lucreze este acoperit cu zăpadă,

aceasta se va îndepărta ;Reluarea umpluturilor se va face numai în condiţiile dezgheţării în profunzime a

materialului depus, cu respectarea operaţiunilor de descărcare, împrăştiere, compactare.Art.8.6. În perioada cu temperaturi ridicate peste 250C, compactarea se va efectua

imediat după umectare. Zonele unde se vor executa aceste umpluturi şi volumul acestora, se vor conveni în prealabil de către executant cu consultantul şi investitorul.

CAP. 9. INSPECŢII ŞI ÎNCERCĂRI - CONTROLUL CALITĂŢII

Art.9.1. Verificarea calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de desfăşurare al lucrărilor.

Verificarea lucrărilor de compactare se va face de către personalul atestat.Controlul se efectuează prin :

- control vizual;- control dimensional prin metode topo- geodezice;

Art.9.2. Controlul vizual se va referi în special la : înlăturarea stratului vegetal din ampriza lucrarilor, înlăturarea rădăcinilor din terenul de fundaţie şi din materialul de umplutură, depistarea zonelor cu terenuri mâloase, turbă, deşeuri, precum şi a zonelor cu exces de umiditate, natura terenului de fundare şi a materialului din surse, modul de depunere, împrăştiere şi compactare a materialului, etc.

Constatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate prin dispoziţii de şantier date de consultant, dispoziţii în care se vor prevedea măsurile locale ce trebuie luate.

Art.9.3.Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru şi va consta din:

- pichetarea axului, amprizei, şablonare a taluzelor, etc. - determinarea cotelor fiecărui strat de depunere după compactare.- şablon pentru controlul pantei taluzelor.

CAP. 10. UTILAJE DE EXECUŢIE

Art.10.1. Buldozerul de 81-180 CP pentru împrăştierea materialuluiArt.10.2. Rulouri compactoare de mici dimensiuniArt.10.3. Maiuri mecanice şi manuale.Art.10.4. Excavator cu cupă de 0,71-1,25

CAP. 11. PROTECŢIA MEDIULUI

Pagina 17 din 50

Art.11.1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi/sau lubrefianţi în apă sau pe drumurile de acces.

Deasemenea, executantului îi revine sarcina de-a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe (provenite de la utilajele şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.

Art.11.2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.

Art.11.3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

Art.11.4. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele şi mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.

Art.11.5. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului.

Art.11.6. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor de umpluturi (birouri, atelier reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrifianţi, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică menţionată.

CAP. 12. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Art.12.1. La execuţia umpluturilor se vor respecta următoarele:1. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu Ord. 9/N/15.03.1993.2. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi pe apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a-II-a/1993.3. Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi ProtecţieiSociale şi Ministerului Sănătăţii .4. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 editată de Ministrul Muncii şi ProtecţieiSociale.

O atenţie deosebită trebuie acordată lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul utilajelor se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau când aceasta nu e posibil, se va opri tensiunea în reţea.

Pagina 18 din 50

Art.12.2. La lucrările de excavaţii executate cu draglina sau excavatoare se vor respecta prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.

Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă. Lăţimea platformei de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi a mijloacelor de transport. Distanţa minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor la marginea platformei trebuie să fie cel puţin 1,50 m.

Deserventul utilajului este obligat să observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.

O atenţie deosebită, trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Art.12.3. Execuţia decapărilor şi a împrăştierii umpluturilor se realizează cu buldozerul. La aceste lucrări se vor respecta prevederile referitoare la acest gen de lucrări.

Art.12.4. La executarea umpluturilor se vor respecta măsurile cuprinse în norme privind acest tip de lucrări.

Se interzice introducerea utilajelor grele de compactare în locuri înguste unde utilajul poate lovi construcţia din beton sau se poate agăţa de armături.

Se interzice trecerea cu compactorul în apropierea şanţurilor în care se lucrează.Art.12.5. La încărcarea manuală şi mecanică a diverselor materiale, precum şi

transportul acestora cu mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operaţii.

Art.12.6. Pentru situaţii de viitură executantul va instala un sistem propriu de atenţionare. În caz de pericol se vor evacua utilajele şi personalul la cotă neinundabilă şi accesibilă, asigurând accesele şi se vor proteja cu blocuri din beton din rezervele pentru viitură, zonele expuse la eroziuni.

Art.12.7. Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care să evite accidentele tehnice sau cele ale personalului.

Art.12.8. În timpul execuţiei lucrărilor, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Art.12.9. Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.

CAP. 13. STAS-URI RECOMANDATE PENTRU UMPLUTURI

13.1. Verificarea lucrărilor de compactare se va face cu personal atestat, descris în " Norma metodologică privind autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii" publicată în Buletinul construcţiilor nr. 4 din 1996 şi GE 026/97 " Ghid pentru executarea compactării în plan orizontal şi înclinat ".

C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

Buletinul constr. nr. 5/1988C 159 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin

metoda penetrării în con.Buletinul constr. nr. 4/1990

Pagina 19 din 50

P 10 - 86 Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

SR EN 14688/2-05 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământului.STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea ProctorSTAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

- II -CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE EXECUŢIE A

REŢELEI DE CANALIZARE DIN TUBURI PVC

1. GENERALITATI1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea

colectoarelor de canalizare din tuburi de PVC, cu diametre Dn 160 mm

1.2. Tehnologia executării colectoarelor de canalizare din tuburi de PVC, comporta în principal urmatoarele faze şi operaţiuni:

1.2.1. Faza premergătoare

1.2.1.1. Pregătirea traseului colectorului de canalizare (eliberarea terenului) şi amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor.

1.2.1.2. Marcarea traseului şi fixarea de reperi în afara amprizei lucrărilor în vederea execuţiei lucrărilor la cotele din proiect.

1.2.1.3. Recepţia, sortarea şi transportul tuburilor de PVC şi a celorlalte materiale legate de execuţia colectorului.

1.2.2. Faza de execuţie

1.2.2.1. Săparea tranşeelor la cotele din proiect.1.2.2.2. Verificarea cotelor săpăturii cu aparatul topo.1.2.2.3. Sprijiniri.1.2.2.4. Execuţia patului de fundare1.2.2.5. Lansarea tuburilor.1.2.2.6. Verificarea radierului colectorului cu aparatul topo.1.2.2.7. Îmbinarea tuburilor.1.2.2.8. Umplerea parţială a tranşeii între îmbinări.1.2.2.9. Instalarea căminelor.

Pagina 20 din 50

1.2.3. Faza de probe şi punere în funcţiune

1.2.3.1. Proba de etanşeitate a colectorului pe tronsoane.1.2.3.2. Înlăturarea defecţiunilor.1.2.3.3. Executarea umpluturilor şi refacerea terenului (conf. destinaţiei iniţiale

sau a specificaţiilor proiectului).1.2.3.4. Proba generală de etanşeitate a colectorului.1.2.3.5. Recepţia generală a colectorului

1.3.La fazele de execuţie de la pozitiile 1.2.1.2.; 1.2.2.2.; 1.2.2.4; 1.2.2.5.; 1.2.3.1.; 1.2.3.3.; 1.2.3.4.; se vor încheia procese verbale de lucrări între beneficiar şi constructor, în care să se consemneze modul cum s-au executat operaţiunile sau rezultatele probelor.

1.4.Prezentul caiet de sarcini respectă terminologia, semnele convenţionale, calitatea materialelor, încercarea materialelor.

2. TRASAREA SI NIVELMENTUL2.1.Înainte de începerea lucrărilor, pe baza procesului verbal de predare - primire a

amplasamentului, constructorul va identifica poziţia bornelor de nivelment materializate în proiect şi va stabili pe teren traseul colectorului, conform planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice (cămine de vizitare la schimbarea direcţiei, camere de intersecţie etc.), prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect, se consideră ca fiind insuficiente sau apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect, se vor solicita clarificări din partea proiectantului.

2.2.De-a lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi în dreptul căminelor proiectate, de o parte şi de alta a traseului, la o distanţă suficientă, pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, pentru materializarea permanentă a axului colectorului în timpul execuţiei.

2.3.Determinarea adâncimii săpăturii se va face cu riglele de nivel şi cruci de vizare, iar verificarea cotelor de pe fundul tranşeei se va face cu aparatul topo.

3. SĂPĂTURI3.1.Execuţia săpăturilor se va începe dupa completa organizare a şantierului şi

aprovizionarea cu tuburi şi a celorlalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână deschise numai timpul strict necesar.

3.2.Tuburile vor fi aşezate în zonele de lucru de-a lungul şanţului pe o fundaţie plană lipsită de asperităţi astfel încât să rezeme pe generatoare în plan continuu.

3.3.Săparea şanţurilor va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei colectorului, întocmit de constructor pe baza posibilităţilor de lucru ale şantierului.

3.4.Săparea şanţului se va executa mecanizat sau manual, conform prevederilor din proiect, începând din aval spre amonte.

3.5.Săparea ultimului strat de 20 – 30 cm de deasupra cotei de pozare, va fi executată numai manual (chiar şi în cazul săpăturii mecanizate), cu puţin timp înainte de

Pagina 21 din 50

montarea tuburilor pentru a se evita înmuierea acestuia prin apă de ploaie sau de infiltraţii.

3.6.În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătura se va executa obligatoriu concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.

3.7.Amenajarea patului colectorului se va face conform indicaţiilor din proiect.3.8.Săparea şanţului se va realiza diferit în funcţie de adâncime după cum urmează:

- Dacă adâncimea este cuprinsă între 4-6m se va săpa mecanic până la adâncimea de 4m iar diferenţa se va săpa manual

- Dacă adâncimea este cuprinsă între 2-4m se va săpa mecanic până la adâncimea de 3,5m iar diferenţa se va săpa manual

- Dacă adâncimea este mai mică de 2m atunci 90% din adâncimea necesară se sapă mecanic iar diferenţa de 10% se sapă manual

3.9.În dreptul mufelor sau al îmbinărilor tuburilor, se vor executa adânciri locale ale tranşeii.

3.10. Pamântul rezultat din săpătură se va depozita pe o singura parte a tranşeii, opus părţii pe care sunt depozitate tuburile.

3.11. Pe terenurile agricole, pământul vegetal se va depozita separat, pentru a se putea realcătui stratul respectiv.

4. SPRIJINIRI4.1.Executarea săpăturilor la tranşeele cu pereţi verticali cu adâncimea peste 1,8 m se

va face în mod obligatoriu cu sprijinirea malurilor.4.2.Sprijinirea malurilor se face conform prevederilor proiectului, cu ajutorul dulapurilor

de lemn, dulapi metalici de inventar, sau a palplanşelor de lemn sau metalice, în asa fel încât să se obţină o siguranţă suficientă şi o usoară executare a lucrărilor în interiorul tranşeei.

4.3.În funcţie de natura (consistenţa) terenului, dulapii se aşează alăturaţi sau distanţaţi.

4.4.În terenuri puţin coezive, sprijinirile se execută cu dulapi asezaţi orizontal.4.5.Dulapii verticali se aşează la o distanţă de 0,25m între ei, iar şpraiţurile la distanţa

de 1,00m. După adâncirea tranşeii cu cca. 0,70m se aşează un nou rând de dulapi orizontali, apoi iar dulapi verticali şi şpraiţuri.

4.6.În terenuri cu ape subterane abundente, sprijinirea pereţilor se face cu palplanşe din lemn sau metalice, bătute manual pe măsura avansării săpăturii.

4.7.Sprijinirile se vor executa conform indicaţiilor din proiect.4.8.Demontarea sprijinirilor orizontale se va face de jos în sus, câte un dulap de fiecare

parte, pamântul batându-se în straturi de 20 cm.

5. LANSAREA ŞI ÎMBINAREA TUBURILOR5.1.Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se va face atât la primirea pe

şantier cât si la depozitarea pe marginea şanţului.5.2.Verificarea va avea ca obiect aspectul, dimensiunile extremităţilor tuburilor, care

vor trebui să se încadreze în condiţiile tehnice din ISO 161 şi ISO 11675.3.Verificarea pe şantier se va efectua cu şabloane speciale şi se vor verifica în

special extremităţile tubului în scopul realizării corecte a punctelor de îmbinare.

Pagina 22 din 50

5.4.Lansarea în şanţ a tuburilor se va face cu cea mai mare atenţie pentru a se evita deteriorarea extremităţilor tuburilor.

5.5.Coborârea tuburilor se poate face manual.5.6.Nu se vor utiliza cabluri sau lanţuri neprotejate, folosindu-se însă chingi late sau

funii legate de capetele tuburilor.5.7.Pentru reţelele de canalizare din tuburi de PVC se folosesc îmbinări cu mufe.5.8.Tuburile se vor monta cu mufa în sensul opus sensului de curgere al apei.5.9.Înainte de execuţia îmbinării, capetele tuburilor se curăţă cu atenţie5.10. Se centrează capătul cu mufa şi se împinge puternic, astfel încât să se

realizeze o îmbinare perfect etanşă.5.11. Pe parcursul montării tuburilor se va urmării ca patul de nisip pe care se

montează tuburile, să fie neted fără goluri pe toata lungimea de pozare.5.12. Verificarea reţelei de canalizare se face în două etape:

- verificarea pe parcurs în timpul punerii în operă a materialelor pentru urmărirea calităţii lucrărilor ce ramân ascunse. Se verifică pe tronsoane, controlându-se dacă nu au rămas corpuri străine în conducte şi dacă îmbinările sunt corect executate.

- verificarea cu aparatul topografic a pantelor. Se admite abaterea limită ± 1%.

6. CĂMINE DE RACORD6.1.Pentru accesul în conducte şi pentru curăţirea şi evacuarea depunerilor, se

prevăd cămine de vizitare prefabricate din PEHD.6.2.Căminele de vizitare după funcţionalitatea lor sunt de racord.6.3.Căminele cuprind în principal: fundul profilat hidraulic, camera de lucru, rama şi

capacul de închidere6.4.Rigola are la partea de jos forma profilului tubului si în continuare, în sus pereţi

verticali pe înălţimea tubului. Racordarea rigolei cu pereţii caminului se face prin banchete, având panta de minim 10%.

6.5.În cămine, accesul se face prin scări profilate în pereţii căminelor sau prin scări din fibre de sticlă.

6.6.Verificarea calităţii căminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se vor face concomitent cu verificarea şi proba tuburilor, ţinând seama de condiţiile de exploatare ale acestora.

7. UMPLEREA TRANŞEII 7.1.Umplerea tranşeii se execută în două etape, una dupa lansarea şi pozarea

tuburilor şi alta după proba de etanşeitate.7.2. Umplerea tranşeii după lansarea şi pozarea conductei se va face în straturi

succesive de pământ de 20 cm grosime, bine bătute cu maiul de mâna pe o înălţime de 15,00 cm – 30,00 cm, peste generatoarea superioară a tubului, lăsându-se libere punctele de îmbinare. Pamântul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să conţină pietre mai mari de 4 cm.

7.2.Compactările umpluturilor în jurul tubului se va face simultan pe ambele părţi, pentru a se evita deplasările laterale ale tubului.

7.4. Umplerea sub tub şi în jurul tubului se va face cu nisip uscat.

Pagina 23 din 50

7.5. După efectuarea probei de etanşeitate se va executa umplerea totală şi compactarea tranşeii, inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul îmbinărilor.

7.6. La umplerea totală a tranşeii se va avea grijă ca suprafaţa terenului să se refacă conform destinaţiei iniţiale (drumuri, trotuare, teren agricol etc.).

7.7. Excedentul de pământ se va transporta în zonele unde sunt necesare umpluturi, în gropi sau în locuri speciale de depozitare, conform acordului organelor locale.

8. PROBE DE ETANŞEITATEProba de etanşeitate se face conform STAS 3081/81

8.1.Se face mai întâi o verificare a etanşeităţii pe porţiuni între cămine.8.2. Verificarea la etanşeitate se face între două cămine consecutive, înainte de

execuţia umpluturilor8.2.Se vor executa umpluturi de pămînt parţiale, peste conducte, lăsând îmbinările

libere.8.4. Se va proceda la închiderea etanşă a tuburilor racordurilor laterale şi blocarea

extremităţilor conductelor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei

8.5. Umplerea cu apă a tuburilor se face de la capatul aval, aerul evacuându-se pe la capatul amonte.

8.6. După umplerea tuburilor, se lasă pline cu apă un interval de 24 ore.8.7. În timpul probei se completează continuu apa pierdută, măsurându-se cantităţile

adaugate.8.8. Toate operaţiile efectuate vor fi consemnate în procese verbale de către

executant şi care va sta la beneficiar.

9. RECEPTIA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE9.1.Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile prezentului caiet de

sarcini şi cu regulamentul din H.G. nr. 273 / 1994 de recepţie a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora.

9.2. Recepţia conductelor este precedată de controlul riguros al acestora, care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

- respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectul de execuţie;- respectarea prescripţiilor de montaj şi funcţionare;- asigurarea etanşeităţii tuburilor; - asigurarea capacităţii de transport;- respectarea măsurilor de protecţie şi securitate a muncii;

9.3. La punerea în funcţiune a colectorului, care se face de către constructor, va participa în mod obligatoriu şi personalul, care va exploata instalaţiile respective.

10. NORME DE PROTECŢIA MUNCIILa execuţia lucrărilor pentru construcţii edilitare, se vor respecta

- “Normele de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Legea nr. 90-1996.

- norme specifice de protectie a muncii pentru activitatea întreprinderilor de constructii - montaj si de deservire;

- norme specifice de lucru al utilajelor ce sunt folosite.

Pagina 24 din 50

Din cadrul normelor specifice de protectie a muncii, elaborate de C.P.M. Bucuresti, se vor respecta în mod deosebit prevederile din urmatoarele capitole:

- Cap. I - Generalitati- Cap. II - Îndatoririle administratiei si ale angajatilor- Cap. III - Instructajul de protectie a muncii- Cap. IV - Norme de igiena a muncii- Cap. V - Echipament de protectie- Cap. VI - Organizarea santierului- Cap. IX - Masuri privind activitatea pe timp friguros- Cap. X - Lucrari de încarcari si descarcari materiale- Cap. XI - Executarea transporturilor- Cap. XII - Lucrari de depozitare a materialelor- Cap. XIII - Electrosecuritate- Cap. XIV - Scule si dispozitive- Cap. XVI - Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale si dispozitive anexe- Cap. XVII - Sudura- Cap. XVIII - Utilaje si dispozitive de constructii- Cap. XXI - Lucrari de terasamente- Cap. XXIII - Lucrari de alimentari cu apa si canalizari- Cap. XXXVIII - Lucrari de izolatii- Cap. XXXIX - Dispozitii finale

C. MĂSURI NECESARE A FI LUATE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MUNCII, PREVENIRII ŞI

STINGERII INCENDIILOR

1. Managementul riscurilor tehnice/tehnologiceLista actelor normative aplicabile

- Hotărârea Guvernului României nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului

de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, modificata de HGR 940/2006

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii cu toate completarile si

modificarile ulterioare

- Hotărârea Guvernului României nr. 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului

de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a

punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;

- Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997 pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea în construcţii, completată şi modificată de HGR

Pagina 25 din 50

675/2002, HGR 102/2003 şi HGR 622/2004

- Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 1587/1997 pentru aprobarea

categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice;

- Ordinul comun MFP şi MLPTL abrogat privind aprobarea structurii, conţinutului

şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi

prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de sevicii;

- Ordonanţa Guvernului României nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de

montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, completata si

modificata de legea 440/2002;

- Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 293/1999 pentru aprobarea

Normelor Metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj utilaje,

echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;

- Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr. 323/23.10.2000 pentru aprobarea

unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;

- PE 013/1994 - Normativ privind metodele şi elementele de calcul a siguranţei in

funcţionare a instalaţiilor energetice;

- PE 224/1989 - Normativ pentru proiectarea instalaţiilor termomecanice ale

termocentralelor;

Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire a acestora

Factori de risc intrinseci care pot interveni pe parcursul realizării lucrărilor

prezentate în aceastǎ documentaţie pot fi:

a) incompatibilitatea materialelor aferente instalaţiei cu condiţiile de exploatare

impuse (clasă de calitate necorespunzătoare, caracteristici mecanice şi

elastice necorespunzătoare);

b) configuraţia geometrico-structurală necorespunzătoare (dimensionarea

necorespunzătoare a elementelor circuitului, traseu necorespunzător);

c) defecte de fabricaţie (neomogenităţi chimice şi structurale, defecte de

material, granulaţie necorespunzătoare);

Pagina 26 din 50

d) montaj necorespunzător (calitate necorespunzătoare a îmbinărilor sudate,

nerespectarea configuraţiei traseului etc.).

Măsurile de prevenire a factorilor de risc care trebuie luate în fazele următoare de proiectare sunt:

- alegerea materialelor elementelor de conducta se va face conform parametrilor

de calcul ai fiecărui circuit;

- toate materialele folosite se vor certifica conform prevederilor SR EN

10204/2005;

- grosimile pereţilor conductelor vor corespunde materialului ales şi parametrilor

de calcul ai circuitelor;

- se vor prevedea suporţi care să preia deplasările conductei;

- pentru evitarea folosirii unor materiale cu defecte de fabricaţie, furnizorul va

efectua controale pe lot, pe probe prelevate pe 2 elemente (verificarea

compoziţiei chimice, încercarea la tracţiune a materialului de baza, verificarea

respectării toleranţelor la diametrul exterior şi la grosimea de perete conform

standardelor în vigoare) şi va întocmi certificate de calitate care vor însoţi

furnitura;

- sudurile efectuate pe şantier vor fi verificate conform listei cantităţilor de lucrări

care va fi elaborata de proiectant;

- pentru orice abatere de la proiect la faza de procurare şi montaj se va obţine

acordul proiectantului;

- după efectuarea montajului se va efectua o probă hidraulică a instalaţiei la

presiunea precizată pentru fiecare circuit în schema izometrică a acestuia.

Factorul uman implicat în faza de exploatare constituie de asemenea un factor

important de risc. Acesta grupează toate erorile umane care se manifestă în activitatea de

mentenanţă şi de exploatare tehnologică. Erorile umane în exploatare pot fi:

- erori făcute în condiţiile exploatării tehnologice;

- manevre greşite, interpretarea eronată a unor informaţii, comunicarea

defectuoasă;

Pagina 27 din 50

- erori făcute în activitatea de mentenanţă;

- nerespectarea procedeelor de supraveghere tehnică, control, întreţinere,

reparaţii.

Măsurile de prevenire a acestor factori de risc sunt:

- instruirea personalului privind exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei;

- verificarea periodică a cunoştinţelor personalului;

testarea psihologică periodică a personalului;

2. Managementul riscurilor de incendiuLista actelor normative aplicabile

- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- Hotărârea Guvernului României nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de

construcţii şi amenajari care se supun avizării şi/sau autorizării privind

securitatea la incendiu

- Hotărârea Guvernului României nr. 678/1998 privind stabilirea şi sancţionarea

contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

- Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale

de prevenire şi stingere a incendiilor;

- Norme metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi

protecţia civilă, aprobate cu Ordinul MAI nr. 1435/2006

- Normativul C 300/1994 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/11.06.1994 pentru

prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi

instalaţii

- Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 privind aprobarea metodologiei de

elaborare a scenariilor de siguranţa la foc;

- Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001 pentru aprobarea

Metodologiei de certificare a conformităţii, de agrementare tehnică şi de avizare

tehnică pentru fabricarea, comercializarea şi utilizarea mijloacelor tehnice de

apărare împotriva incendiilor, modificat cu Ordinul MI nr.394/2004;

- Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor

generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări

Pagina 28 din 50

electrostatice - D.G. P.S.l.-004, modificat de ordin MI 349/2004

- PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor

pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice;

- P 118/1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

Prezentarea factorilor de risc de incendiu si a masurilor de prevenireFactori de risc de incendiu în instalaţiei pot fi: scurtcircuit la motoarele electrice

asincrone; scurtcircuit la acţionările electrice ale robinetilor; izolaţie termică sau materiale

de întreţinere (lavete, cârpe) îmbibate cu substanţe inflamabile, motorină, ulei sau păcură,

etc.

Măsurile de prevenire a incendiilor luate în considerare la faza de proiectare şi care

trebuie realizate la transport, depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii sunt:

- spaţiile de depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii vor fi dotate cu

instalaţii sanitare şi toate dotaţiile PSI conform legii;

- în perioada de montaj, executantul are obligaţia de a asigura securitatea

obiectivelor învecinate împotriva incendiilor şi de a dota locurile de muncă cu

materiale şi echipamente de stins incendiu;

- se vor lua măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis, sudură electrică

şi tăiere cu flacără;

- execuţia lucrărilor din prezentul proiect se va face astfel încât să nu se blocheze

căile de acces pentru intervenţie în caz de incendiu;

- materialele utilizate la izolarea termică a conductelor vor fi incombustibile şi se

vor asigura împotriva îmbibării cu substanţe inflamabile, motorină, ulei sau

păcură şi vor fi complet evacuate după terminarea montajului.

Pentru stingerea incendiilor de natură electrică se vor utiliza numai stingătoarele cu

praf şi bioxid de carbon şi cele cu zăpadă carbonică.

3. Managementul riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale (protecţia muncii)Lista actelor normative aplicabile

- PE 205/1981 - Norme de protecţie a muncii pentru partea mecanică a

Pagina 29 din 50

centralelor electrice;

- PE 703-1/1981 - Norme de protecţie a muncii la lucrările de montaj ale

centralelor electrice;

- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat de MLPAT

cu ord. nr. 9/N/15.03.93

- Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

- Hotărâre nr.1425 din 11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a

prevederilor legii nr.319/2006

- Hotărâre nr.300 din 02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

- Hotărâre nr.1146 din 30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de

muncă

- Hotărâre nr.971 din 26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Prezentarea factorilor de risc din punctul de vedere al securităţii muncii (locuri şi operaţiuni periculoase) şi măsurile de protecţie a muncii

La executarea lucrărilor de montare/demontare se vor respecta din legile şi

normativele de mai sus următoarele capitole:

2.3.1. Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii metalice;

2.3.2. Norme de protecţie a muncii privind încărcarea, descărcarea, manipulare şi

depozitarea materialelor;

2.3.3. Norme de protecţie a muncii privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi

autoaprinderilor;

2.3.4. Tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice;

2.3.5. Mijloace individuale de protecţie a muncii;

2.3.6. Prim ajutor în caz de accidentare;

2.3.7. Norme de protecţie a muncii la lucrările de sudură;

2.3.8. Norme de protecţie a muncii privind macarale şi mecanisme de ridicat;

2.3.9. Norme de protecţie a muncii pe timp friguros.

Pagina 30 din 50

Principalii factori de risc de accidentare şi îmbolnăviri profesionale cu care se

confruntă orice participant în procesul de muncă sunt:

- neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi alte mijloace de protecţie

acordate obligatoriu şi gratuit salariaţilor, precum şi altor categorii de persoane care

desfăşoară activităţi la persoane juridice sau fizice;

- nerespectarea instrucţiunilor de protecţia muncii specifice locului de muncă, respectiv

activităţii depuse de persoanele participante la procesul de muncă;

- utilizarea de echipamente tehnice necorespunzătoare din punct de vedere al

prevederilor din normele, standardele şi din alte reglementări referitoare la protecţia

muncii, în sensul că acestea nu trebuie să pună în pericol sănătatea sau viaţa

salariaţilor;

- utilizarea de echipamente tehnice în lipsa aparaturii de măsură, control, semnalizare şi

protecţie sau în condiţiile neîntreţinerii acestora într-o stare ireproşabilă de funcţionare;

- nerespectarea instrucţiunilor de exploatare a instalaţiilor şi echipamentelor tehnice,

precum şi a tehnologiilor de lucru specifice;

- desfăşurarea activităţii fără autorizaţie din partea inspectoratului teritorial de muncă,

pentru funcţionarea unităţii în condiţiile legii din punct de vedere al protecţiei muncii;

- lipsa măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător

condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici unităţii, respectiv activităţilor din

cadrul unităţii sau nerespectarea acestora;

- nerespectarea obligaţiilor ce-i revin conform legii de către conducerea persoanei

juridice în privinţa stabilirii atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin participanţilor din

subordine la procesul de muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;

- neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţia muncii,

corespunzător condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locul de muncă;

- neefectuarea controlului în ce priveşte cunoaşterea şi aplicarea de către toţi

participanţii la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice

stabilite în conformitate cu prevederile legii în domeniul protecţiei muncii;

- neinformarea fiecărei persoane, anterior angajării, asupra riscurilor la care se expune

la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;

Pagina 31 din 50

- angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt

prevăzute în mod expres prin normele de protecţia muncii condiţii speciale de

autorizare;

- nesesizarea şi/sau nesemnalarea la timp a oricăror defecţiuni tehnice sau situaţii care

constituie pericole potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

- nerespectarea cu rigoarea necesară a instrucţiunilor, normelor şi procedurilor de

mentenanţă preventivă;

- nespecificarea în instrucţiunile de lucru a acţiunilor şi măsurilor ce trebuie întreprinse în

cazul producerii accidentelor;

- neadoptarea de măsuri de bună organizare şi crearea unor condiţii optime de lucru, în

scopul prevenirii stressului la locul de muncă;

Factorii de risc din punct de vedere al securităţii muncii pentru demontarea, respectiv montarea circuitelor de conducte pot fi:

- lumina iradiată de arcul voltaic la sudarea electrică şi la stiloscoparea

materialelor pe perioada montajului;

- lucrări cu foc deschis, sudură sau tăiere cu flacără oxiacetilenică;

- utilizarea maşinilor şi dispozitivelor de tăiere cu disc;

- folosirea de schele provizorii la demontare, respectiv la montare, şi circulaţia în

vecinătatea acestora;

- lucrări la înălţime sau in apropierea unor instalatii in functiune (statii de

reducere-racire, supape de siguranta, etc.);

- verificarea îmbinărilor sudate cu raze gama sau/şi lichide penetrante;

- zonele cu sarcini ridicate în cârligul instalaţiilor de ridicat;

- podestele şi scările cu urme de ulei sau motorină;

- punerea în funcţiune de la starea rece până la atingerea parametrilor de regim.

Lucrările care se execută de dezmembrare, dezafectare, a instalaţiilor tehnologice pot prezenta în principal următoarele pericole:· balans la piese în timpul deplasării;

· căderea de pe structura metalică a persoanelor ce se ocupă de demontare;

Pagina 32 din 50

· căderi de scule şi materiale.

Măsurile de prevenire a factorilor de risc luată în această lucrare sunt:· toate operaţiile se vor face sub conducerea directă a responsabilului lucrării.

· se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă pericol de accidentare;

· se vor afişa în locuri vizibile marcaje care să indice sarcina admisibilă pe platforme şi

scări şi se va urmări nedepăşirea lor de către personal;

· schelele provizorii vor fi bine fixate şi marcate pentru sarcinile admisibile;

· platformele şi scările vor fi meţinute în stare curată neadmiţându-se depoziarea pe ele

a obiectelor de orice fel;

· se vor face instructaje cu muncitorii astfel încât fiecare să-şi cunoască locul şi

obligaţiile ce-i revin în timpul lucrării;

· cablurile de legare trebuie să corespundă sarcinii care se ridică, înscrisă pe fiecare

element în parte, să nu prezinte îndoituri, ştrangulări, fire rupte, să fie ferite de muchiile

ascuţite ale pieselor prin adaosuri de lemn sau metalice;

· sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de către muncitorii instruiţi în acest

scop şi numiţi prin decizie drept ”legători de sarcină”

· comanda de ridicare se va da numai de o singură persoană şi anume maistrul

responsabil de lucrare după ce s-a convins că:

- legătura pentru ridicare (demontare) este corect realizată;

-este asigurată supravegherea corespunzătoare – şi personalul de deservire

este instruit şi la posturi;

Se va controla:

- stabilitatea (echilibrul) sarcinii;

- îmbinările cu cleme ale cablurilor;

- eventualele tendinţe de alunecare a legăturilor.

- Continuarea ridicării (coborârii sarcinii) este permisă numai dacă totul este în

perfectă ordine:

o accesul în zonele de lucru la înălţime se face numai pe scările de acces şi

podestele confecţionate şi montate

Pagina 33 din 50

o pentru lucrările la nivelele superioare se vor utiliza numai muncitori cu vârsta peste

18 ani, bine instruiţi care nu suferă de rău de înălţime sau afecţiuni care le interzic

lucrul la înălţime;

o în timpul efectuării lucrărilor care necesită aplecarea lucrătorilor în afara

balustradelor, efectuarea de operaţii pe construcţii metalice în situaţii în care este

posibilă căderea de la înălţime a personalului, asigurarea cu ajutorul centurilor de

siguranţă este obligatorie.

o legarea se va face numai de elemente sigure şi fixe ale instalaţiei sau construcţiei

care nu sunt afectate de procesul tehnologic în curs de desfăşurare.

o admiterea la lucru pe platforme se va face numai după verificarea şi preluarea

acestora de către responsabilul de lucrare.

o în efectuarea lucrărilor de montare sau de demontare la nivelurile superioare,

sculele şi materialele mărunte se vor păstra numai în cutii sau lădiţe speciale.

Lăsarea acestora la voia întâmplării precum şi aruncarea deşeurilor de materiale

sau a altor obiecte de la înălţime sunt strict interzise.

o schelele provizorii vor fi bine fixate şi marcate pentru sarcinile admisibile;

o platformele şi scările vor fi menţinute în stare curată neadmiţându-se depozitarea

pe ele a obiectelor de orice fel;

o se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă posibilitatea de

accidentare;

o se va separa eficient sectorul de montaj de cel de exploatare;

o personalul care lucrează la înălţime va fi asigurat cu centuri de siguranţă şi verificat

înainte de începerea lucrării dacă este apt pentru astfel de lucrări;

- nu se va lucra sub sarcina ridicată în cârligul instalaţiilor de ridicat;

- se vor folosi obligatoriu căştile de protecţie şi întreg echipamentul

corespunzător lucrărilor prestate (ochelari, mănuşi, şorţuri, etc);

- se vor monta panouri de protecţie împotriva radiaţiilor atât pentru personalul

operativ cât şi pentru personalul aflat în zona acestora;

- se vor lua măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis şi tăierea cu

flacără;

Pagina 34 din 50

- se va separa eficient sectorul de demontare de cel în exploatare;

- în perioada de demontare, executantul are obligaţia de a asigura securitatea

obiectivelor învecinate împotriva incendiilor şi de a dota locurile de muncă cu materiale şi

echipamente de stins incendiu;

- sudorii vor trebui autorizaţi conform PT ISCIR în vigoare;

· întreprinderea de montaj va pune la dispoziţia sudorilor şi echipei de montaj întregul

echipament de protecţie din fondurile acesteia;

· beneficiarul va urmări ca executantul să predea locul de muncă curat inclusiv

spaţiile în care în timpul montajului s-au depozitat provizoriu materialele;

· se va interzice accesul persoanelor străine în zonele de montaj sau exploatare.

· beneficiarul va urmări ca executantul să predea locul de muncă curat inclusiv

spaţiile în care în timpul demontării s-au depozitat provizoriu materialele;

· se va interzice accesul persoanelor străine în zonele de demontare;

· spaţiile de depozitare, de demontare, vor fi iluminate, încălzite, ventilate şi dotate cu

instalaţii sanitare şi toate dotaţiile T.S. şi PSI conform legii;

· măsurile preconizate pentru înlăturarea pericolului de accidentare în locurile

periculoase nu necesită fonduri suplimentare fiind cuprinse implicit în valoarea

lucrării sau sunt măsuri organizatorice care revin personalului de exploatare.

· Beneficiarul lucrării este obligat să asigure însuşirea temeinică de către întregul

personal a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale şi să se asigure respectarea conştientă a măsurilor respective.

· În fiecare loc de muncă se vor afişa instrucţiuni cu prevederile care trebuie

respectate pentru evitarea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale,

precum şi interdicţiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode

necorespunzătoare de lucru. În acest scop beneficiarul va organiza o activitate

permanentă de propagandă vizuală, auditivă şi audiovizuală a protecţiei muncii la

nivelul centralei şi locurilor de muncă.

Pagina 35 din 50

Măsurile specificate nu sunt limitative. Pentru a preîntâmpina eventualele accidente umane sau tehnice trebuie efectuat funcţie de desfăşurarea procesului tehnologic tot ceea ce este necesar.

- III -CAIET DE SARCINI PRIVIND LUCRARI DE CONSTRUCTII

Pagina 36 din 50

A. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA ELEMENTELOR DIN BETON ŞI BETON ARMATPentru realizarea în condiţii corespunzătoare de calitate a lucrărilor, cumulativ cu

prevederile Normativului NE-012-99, trebuiesc îndeplinite condiţiile tehnice înscrise în

prezentul caiet de sarcini.

1. MATERIALEBetoane

Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţii de betoane care

funcţionează pe baza certificatelor de atestare.

Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, atât la prepararea betonului,

cât şi la încărcarea în mijloace de transport şi transportul la locul de punere în operă.

La stabilirea reţetelor se va urmări realizarea următoarelor cerinţe:

- clasa de expunere a betonului – XC2.

- clasa betonului: C16/20 (Bc20)

- tip ciment CEM I 32.5

- permeabilitate: P10 8

- gelivitate G100

- tip ciment I 32,5

- lucrabilitate T2/T3

Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatele încercărilor

preliminare de laborator privind:

- umiditatea agregatelor;

- granulozitatea sorturilor;

- densitatea aparentă a betonului proaspăt;

Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de apă,

în funcţie de umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris în

normativul NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de

betoane cât şi la locul de punere în operă.

Ciment

Pagina 37 din 50

Cimentul tip CEM I 32.5 este ales ţinând seama de condiţiile de exploatare,

condiţiile de execuţie, tehnologia adoptată şi clasa betonului.

Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte de

utilizare prin metodele reglementate de standardele în vigoare la data execuţiei şi de NE

012-99 (anexa I,1)

AgregateleLa prepararea betonului, se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere

omologate.

Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice indicate în normativul

NE-012-99 si SR EN 12620:2003 cu următoarele cerinţe suplimentare:

agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive, nu se

admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase.

nisipiul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipiului de concasaj.

conţinutul în părţi levigabile al nisipiului va fi de max. 2% şi a pietrişului se limitează

la max. 0,5%.

curba granulometrică a agregatelor va fi stabilită în laboratorul staţiei de betoane,

pentru obţinerea mărcii prescrise. Dimensiunea maximă a granulelor va fi de 16

mm sau 31 mm, în funcţie de dimensiunea minimă a elementului.

se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele

indicate pe mărci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de

evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea

compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării sorturilor.

Nu este admisă depozitarea directă pe pământ pe platforme balastate.

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi

şi impurificarea agregatelor.

Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta şi prevederile normativului NE 012-

99.

Pagina 38 din 50

ApaApa utilizată la prepararea betoanelor, precum şi la umezirea acestora după

punerea în operă, trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare la data

execuţiei – SR EN 1008:2003.

Raportul apă / ciment în reţeta betonului va fi stabilit în laborator, ţinând seama de

marca prescrisă, de lucrabilitatea necesară şi de caracteristicile fizico-mecanice ale

betonului.

La stabilirea raportului apă/ciment, se va ţine seama şi de umiditatea agregatelor în

momentul preparării betonului.

Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor

CofrajeleCofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor şi

a suprafeţei perfect plane a elementelor, conform părţii desenate din proiect. Cofrajele, din

placaj sau alte produse pe baza de lemn, trebuie să asigure obţinerea unor suprafeţe

rugoase (pentru aderenţa cu betonul de monolitizare) şi să aibă găuri pentru trecerea

mustăţilor de legătură. Se va urmări etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel

încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce

apar.

Înainte de betonare, interiorul tiparelor se unge cu agenţi de decofrare.

Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, C11-74 şi ale standardelor în

vigoare la data execuţiei.

Oţeluri pentru armăturiPentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel

beton rotund OB37 şi PC52 ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din standardele

în vigoare – STAS 438/1-89.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu respectarea

prevederilor normativului NE 012-99.

Pagina 39 din 50

Piesele înglobateConform detaliilor de execuţie, pentru a fi înglobate la betonare, vor fi pregătite

piesele metalice (praznuri, plăcuţe).

Piesele trebuie să respecte geometria prevăzută în proiect, să fie curate şi să fie

poziţionate în tipar conform prevederilor proiectului.

2. ARMAREAFasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în

strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele impurităţi de pe

suprafaţa barelor se vor îndepărta.

Pentru a se evita corodarea oţelului se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în

maxim 15 zile de la fasonare.

La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei prevăzute

în proiect:

- montarea distanţierilor,

- crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a

furtunelor prin care se descarcă betonul;

- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare.

3. TURNAREA BETONULUIÎnainte de începerea betonării se vor controla (conform normativului NE 012-99):

- concordanţa armăturilor cu proiectul (secţiune, nr. bare, poziţii).

- concordanţa dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din

proiect.

- etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.

- stabilirea structurii de susţinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea cofrajului în timpul sau după terminarea betonării.

- existenţa utilajelor necesare pentru vibrare.

- existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă.

Pagina 40 din 50

La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 şi se vor urmări

următoarele aspecte:

- betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se

încadrează în limitele de lucrabilitate admise şi nu prezintă segregări).

- betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale.

- se va urmări umplerea completă cu beton a secţiunii

- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor

- se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi menţinerea acestora.

Compactarea betonului se va face prin vibrare alegând tipul de vibrator

corespunzător dimensiunilor elementelor şi posibilităţilor de introducere a capului de

vibrator printre barele de armătură.

Timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin

determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.

După turnarea betonului se vor lua măsuri pentru reducerea deformaţiilor de contracţie

prin menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare.

În acest scop se protejează suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie

(rogojini, prelate şi folii) şi stropirea periodică cu apă.

4. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILORFazele proceselor de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate

lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea acestora trebuie să fie consemnate în

“procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse"” încheiate între

beneficiar şi constructor.

Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal

referitor la faza anterioară.

Verificarea calităţii lucrărilor se va face conform programului de control anexat.

Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:

1. executarea cofrajelor,

2. calitatea şi montarea armăturilor,

2. introducerea corespunzătoare şi fixarea ancorelor,

3. calitatea betonului livrat de staţia de betoane,

Pagina 41 din 50

4. condiţiile de turnare şi compactare a betonului,

5. decofrarea elementelor.

5. PREVEDERI SUPLIMENTAREPrevederile din prezentele instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile din

următoarele normative:

- NE 012-99 - “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat

şi beton precomprimat”. (Buletinul construcţiilor nr. 8-9/99),

- SR EN 12620:2003 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali

- SR EN 1008:2003 Apă de preparare pentru beton

- STAS 438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat

la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

- Ghid pentru programarea controlului calităţii lucrărilor pe şantier/97, emis de

COOCC-SA si avizat de MLPAT

- C 56-2002 - “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

aferente” (Buletinul construcţiilor nr. 1/86).

- C 204/1980 Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj al utilajelor si

instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţie

B. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA CONFECŢIILOR METALICEExecuţia pieselor metalice se recomandă a se face într-un atelier specializat de

către lucrători cu experienţă în domeniu. Lucrările pregătitoare constau în sortarea,

depozitarea, sablarea, debitarea pieselor, curbarea, îndoirea pieselor. Se vor verifica în

mod obligatoriu certificatele de calitate eliberate de întreprinderile furnizoare,

controlându-se tipurile de laminate, dimensiunile şi calitatea.

Lucrările propriu-zise constau în trasarea, tăierea, prelucrarea, îmbinarea pieselor

şi montajul de probă.

Metodele de lucru se adaptează la dotarea atelierului de confecţii metalice, iar la

terminarea lucrării suprafeţele metalice trebuie să fie perpendiculare pe axe, cu marginile

drepte (fără degradări sau neregularităţi) şi curate.

Pagina 42 din 50

Controlul în timpul execuţiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasării,

controlul pieselor după prelucrări, verificarea ansamblurilor şi controlul cordoanelor de

sudură.

Confecţiile metalice se execută din profile laminate, asamblate prin sudură.

Sudurile între elementele componente se realizează pe şantier la nivel calitativ

corespunzător clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS şi se verifică în conformitate cu

Normativul I 27.

La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau

prescripţiilor tehnice CR-7, colecţie ISCIR.

Tehnologia de sudare se elaborează de executantul lucrării pe baza datelor din

proiect. Conform prevederilor I 27/82, sudorii care execută îmbinări în clasa de calitate IV

vor fi verificaţi conf. prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.

Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN

288/2,3 şi SR EN 729-2/96 privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile

rosturilor de sudură şi la abaterile limită de la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă.

Examinarea sudurilor de rezistenţă se va face prin examinarea cu ochiul liber sau

lupă, măsurarea cu rigla şi şablonul şi corectarea cu aparate speciale.

Sudura defectă se va crăiţui şi se va suda la dimensiunile din proiect.

Verificarea îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a mărimii şi

frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrisă.

Verificările şi încărcările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii

executante pentru asigurarea calităţii sudurilor.

Aplicarea metodelor de control, în funcţie de tipul defectelor este precizat în STAS

8539/85, 10041/90, 6606/86, 9552/87, în prescripţiile tehnice CR3, CR6, CR8, CR20

colecţia ISCIR precum şi prevederile I 27/82 (tabel 8 şi 9).

Confecţiile metalice se vor proteja prin vopsire cu un strat grund alchidic şi două straturi de vopsea alchidică.

C. VOPSITORII CU EMAIL ALCHIDIC PE SUPRAFEŢE METALICEGENERALITĂŢI

Pagina 43 din 50

Prezentele instrucţiuni stabilesc condiţiile minime şi modul de execuţie, condiţiile

tehnice de calitate şi modul de verificare a acestora, pentru lucrările de vopsitorii cu email

alchidic pe suprafeţe metalice, la clădiri care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor

chimici.

Pagina 44 din 50

STANDARDE DE REFERINŢĂ- C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

- C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente.

MATERIALE ŞI PRODUSEMaterialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile

tehnice conform standardelor şi normelor interne, specificate în capitolele 11,12,13,14, ale

Normativului C3-76 pentru materialele indigene.

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă prevederilor

din următoarele standarde de stat şi norme interne al unităţilor producătoare:

- Diluant D 005-12;

- Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;

- Chituri de cuţit, C 895-7;

- Email alcihidic, E 875-2;

- Grund anticorosiv pe bază de miniu de plumb 355 - 6;

- Hârtie pentru şlefuire uscată (HCN), STAS 1581 - 61.

Materiale din import se vor putea pune în operă numai dacă sunt însoţite de

Agrement tehnic emis de laboratoarele autorizate din România.

TRANSPORT ŞI DEPOZITAREDepozitarea materialelor pentru vopsitorii se va face în depozite închise sau

acoperite şi ferite de umezeală. Se vor respecta indicaţiile furnizorului.

Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii vor fi depozitate în locuri uscate şi ferite

de îngheţ. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se

recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între +7°C şi + 20°C.

În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se

evita scurgerea, uscarea sau murdăria produselor.

Transportul şi depozitarea materialelor din import vor respecta instrucţiunile

producătorilor.

Pagina 45 din 50

LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA VOPSITORIILORÎnainte de începerea lucrărilor de vopsitorii trebuie să fie terminate lucrările de

pardoseli precum şi lucrările de montaj a echipamentului tehnologic şi a instalaţiilor

interioare.

Tâmplăria metalică trebuie să fie montată definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie

trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată.

La executarea vopsitoriilor se vor lua măsuri pentru protejarea pardoselilor pentru a

le feri de umiditate şi de murdărire.

PREGĂTIREA SUPRAFEŢELORSuprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar,

vopsea veche, noroi, gheaţă, zăpadă etc.

Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare,

dălţi, piatră abrazivă sau prin sablare sau ardere cu flacăra.

Petele de grăsimi se şterg cu tampoane înmuiate în solvenţi (white - spirt,

terebentină, benzină uşoară toluen). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a

benzinei auto, care pot întreţine coroziunea metalului.

CONDIŢII DE EXECUŢIE A VOPSITORIILORLucrările de vopsitorii se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi

prevederile prezentului caiet de sarcini.

Vopsitoriile nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore

de la încetarea ploii (în condiţii de temperaturi care să permită uscarea suprafeţelor). Se

va evita lucrul la faţadă în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita

uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu

trebuie să fie mai mare de 6°C pentru a se evita conservarea vaporilor.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit, acestea vor putea

fi folosite numai după verificare.

Pagina 46 din 50

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIEVopsitoria cu email alchidic se aplică pe suprafeţe de metal după terminarea

lucrărilor pregătitoare.

Tâmplăria se furnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de îmbinare şi

respectiv, grund anticorosiv.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o

legătură mai bună a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.

După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi

ştergerea de praf după uscare. Apoi, în cazul unor lucrări de calitate superioară, se

execută una sau două şpacluiri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare

şi ştergerea prafului rezultat.

Materialul pentru şpăcluit se prepară din chit de cuţit, şi diluant special D005-12 cu

vopsea la culoare.

Diluant special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru pentru

şpăcluire.

Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit cu granulaţii din ce în ce

mai micim pentru diferite straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea

cerută

În general se vor aplica 1….2 straturi de şpăcluire în grosime de 0,2….0,5 mm, la

lucrări de calitate superioară se vor executa 3 şpăcluiri.

Aplicarea vopselei se va face în două straturi.

Vopseaua se aplică într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai

subţiri de vopsea şi va fi întinsă până la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.

Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală.

Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de

celălalt.

Executarea lucrărilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din

“Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor

aferente” indicativ C 16-84.

Pagina 47 din 50

CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILORControlul calităţii lucrărilor se face de către investitor şi proiectant, urmărindu-se

respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Pe parcursul lucrărilor de vopsitorii se va verifica în mod special:

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport;

- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor

interne de fabricaţie respective;

- existenţa agrementului tehnic şi valabilitatea acestuia la data începerii execuţiei;

- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru

remediere sau refacere.

Recepţia lucrărilor de vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă s-a

format pelicula rezistenţă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselei cu degetul

în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor avându-se în vedere

următoarele:

- suprafeţele vopsite trebuie să prezintă pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi

acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite.

Vopseaua, de orice fel, trebuie să fie aplicată până la “perfect curat” adică să nu

prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de

peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de

pigmenţi, neregularităţi, cauzate de chituri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de

pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare, etc.;

La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu

pelicula de vopsea a suprafeţelor se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri,

cremone, drucăre, olivere, etc.) să nu fie pătate de vopsea.

Pagina 48 din 50

ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE VOPSITORIIVopsitoriile cu email alchidic, se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă

este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o

cârpă uscată.

În cazul în care spălarea nu este necesară, suprafaţa se poate şterge direct cu o

cârpă uscată flanelată.

Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile.

D. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA HIDROIZOLAŢIILOR Pentru aplicarea hidroizolaţiilor şi etanşărilor de rosturi se vor respecta prevederile

normativului NP 040-2002: “Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea

hidroizolaţiilor la clădiri”.

Suprafaţa trebuie să fie netedă, continuă (fără fisuri, fără defecte de turnare a

betonului), curată (lipsită de apă, praf sau impurităţi).

Se prevede impermeabilizarea pe întreaga suprafaţă exterioară a obiectelor de

construcţii din prezentul proiect printr-un sistem rezistent la presiunea şi agresivitatea apei

din sol. Se vor aplica 2 straturi.

La interior, căminele şi bazinele se vor proteja cu un sistem impermeabil, pe bază de

ciment cu aditivi speciali şi agregate selectate, rezistent la presiune – contrapresiune şi al

agresivitatea lichidului vehiculat. Sistemul se va aplica în două straturi.

La alegerea materialului pentru impermeabilizări se va urmări :

- să fie agrementat tehnic în România

- să fie impermeabil la apă

- să prezinte rezistenţă la agresivitatea lichidului vehiculat (ape uzate

menajere)

- să aibă aderenţă la suprafaţa suport de min. 0,2 MPa

- granulaţie – maxim 0,7mm

Pagina 49 din 50

Se vor respecta instrucţiunile de transport, depozitare, preparare , pregătire a

suprafeţei suport şi de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.

Toate materialele utilizate trebuiesc agrementate tehnic în România sau să aibă certificare CE.

ALLPLAN PROIECT

Pagina 50 din 50