DATA: ŞCOALA: CLASA: a III a STUDENT: GHEORGHE MIRUNA

ARIA CURRICULARĂ: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE OBIECTUL: ŞTIINŢE ALE NATURIITEMA: ORGANELE DE SIMŢTIPUL LECŢIEI: DE COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE

SCOPUL LECŢIEI: Recunoaşterea şi analizarea organelor de simţ

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili: Să recunoască organele de simţ; Să realizeze corespondenţa logică dintre simţ şi organele de simţ cu ajutorul căruia este perceput; Să descrie sumar funcţionarea organelor de simţ; Să recunoască rolul organelor de simţ în relaţia organismului uman cu mediul înconjurător; Să manifeste spirit de colegialitate dar şi competitiv în cadrul lecţiei fiind activi şi participând cu interes la lecţie; Să rezolve corect sarcina din fişele de evaluare;

METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia Explicaţia Analiza Problematizarea Ciorchinele Jocul didactic Învăţarea prin descoperire Observaţia Descrierea MIJLOACE DIDACTICE: Mulajele reprezentând urechea, ochiul,pielea Albume ştiinţifice: „Corpul uman” Planşă cu ciorchinele Planşă cu organele de simţ Planşă cu criterii de evaluare Măr, lămâie,grapefruit Parfum , naftalină Un caiet, o eşarfă Zahăr, sare Fişe de evaluare

Recompense

DEMERS DIDACTIC

NR.CRT

MOMENTELELECŢIEI

CONTINUTUL STIINTIFICSTRATEG

METODE

DIDACTICE

MIJLOACE

MODALITĂŢIDE

EVALUARE1. MOMENT

ORGANIZA-TORIC

Se crează condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei. Vor fi pregătite materialele necesare . Pe o măsuţă, în dreptul grupelor se află acoperite mulaje reprezentând : ochiul,urechea şi pielea. Mulaje

2. VERIFICAREA CUNOŞTIN-

ŢELORANTERIOARE

-Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?(-Am avut de pregătit lecţia „Cum funcţionează organismul uman?” ) La tablă este afişată o planşă reprezentând interiorul unui organism uman.Elevii trebuie să observe şi să completeze în „ciorchine” cu denumirea corespun-zătoare organului intern. Iese câte un reprezentant de la fiecare echipă.Se primeşte un punct pentru răspunsul corect. -De cine sunt protejate organele interne ale organis-mului uman?(-Sunt protejate de schelet.)

Metoda modernă „Ciorchi-

nele”

Planşă cu ciorchinele

Recompense

Evaluare oralăcontinuă pe grupe

-Ora anterioară am lucrat tot pe grupe şi v-am cerut să pregătiţi pentru astăzi un set de întrebări despre un organ intern asupra căruia grupa voastră a devenit „expertă”.Trebuie să le adresaţi membrilor unei alte echipe.Punctajul maxim este de 3 puncte.Voi decideţi câte puncte acordaţi. Grupa expertă în „inimă” deleagă un „expert-lider” care adresează întrebările membrilor unei alte grupe. Se procedează la fel şi cu celelalte grupe. Elevii răspund la solicitarea liderului care apoi se consultă cu restul echipei pentru acordarea punctajului. Dacă întrebările adresate nu sunt suficiente sau elocvente pentru a afla informaţiile necesare despre organul respectiv, intervin cu alte întrebări ajutătoare: -La ce ajută aceste organe interne? ( -Organele interne , împreună cu alte organe, contri-buie la funcţionarea organismului uman.)

Jocul didactic

„Interviul”

Evaluare oralăcontinuă pe grupe

3. CAPTAREA ATENTIEI

-Deci omul , pentru ca organismul său să funcţioneze , are nevoie de aceste organe în interiorul corpului său: organe interne. Omul are însă nevoie să şi perceapă lucrurile , schimbările din mediul înconjurător, să le simtă, de aceea corpul uman a fost înzestrat şi cu o altă categorie de organe care datorită rolului pe care-l au, acela de a simţi, -se numesc organe de simţ..

4. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A

Acesta este şi titlul lecţiei noastre de astăzi , despre ele vom învăţa şi anume „Organele de simţ”.Le vom

OBIECTI-VELOR

desoperi treptat care sunt, rolul fiecăruia, vom afla lucruri pe care le cunoaşteţi din viaţa de zi cu zi dar şi amănunte noi şi interesante.

5. PREDAREA NOILOR

CUNOŞTINŢE

Scriu la tablă titlul lecţiei iar elevii pe caiete.-Ce am în mână?( -Un măr.) Aleg un copil, îl leg la ochi cu o eşarfă şi îi cer să –mi spună ce se află din nou în mâna mea.De această dată am un caiet.-De ce X nu a putut să-mi spună acum ce am în mână?( - Pentru că nu a văzut.)-Cu ce ar fi putut el să vadă obiectul din mâna mea ?( - Ar fi văzut cu ochii.)-Iată un prim organ de simţ pe care-l descoperim : ochii. Dirijez discuţia cu elevii astfel încât să

descopere singuri rolul acestui organ de simţ. Scriu la tablă ideile iar elevii în caiete.-Ce alte obiecte vedeţi în clasă?(Elevii enumeră obiectele)-Care este deci rolul acestui organ de simţ?(Rolul său este văzul)-Ce am recunoscut cu ajutorul ochilor?(Am recunoscut obiectele)-Ce culoare are mărul?(Are culoarea roşie)-Dar coperta caietului?

Observarea

Conversaţia

Învăţarea prin

descoperire

Măr

Eşarfă

Diverse obiecte

Evaluare oralăcontinuă

individuală

Evaluare oralăcontinuă

individuală

(Are culoarea--------------)-Ce am mai observat cu ajutorul ochilor?(Culoarea obiectelor)-Ce formă are mărul?(Are formă rotundă)-Dar tabla?(Formă dreptunghiulară)-Ce am recunoscut?(Forma obiectelor)-Cum este această cretă faţă de aceasta?(Mai mică)-Ce am apreciat?(Mărimea obiectelor)-Puteţi să formulaţi singuri ţinând cont de ultimele trei exemple ce mai recunoaştem cu ajutorul ochilor?(Recunoaştem forma,culoarea,mărimea)-Priviţi gardul şi casa vecinului.Unde se află gardul faţă de noi în comparaţie cu casa?(Mai aproape)-Deci,ochii ne ajută să apreciem şi distanţele.-Ce fac frunzele acestea?(le scutur)(Se mişcă)-Aceasta cum este?(Nemişcată)Putem concluziona că observăm cu ochii şi mişcarea.Aparent, simţul acesta,ni se pare simplu.Avem doi ochi şi cu ei percepem lumea înconjurătoare.Organul văzului este însă un organ complex a cărei

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperire

Diverse obiecte

Evaluare oralăcontinuă

individuală

funcţionalitate v-ar fi greu vouă s-o înţelegeţi explica-tă în termenii ştiinţifici.Pentru a vă face cât de puţin o impresie asupra acestei complexităţi şi a vă trezi interesul (cine ştie, poate unii veţi dori să ajungeţi medici oftalmologi)iată cum arată un ochi,dincolo de ceea ce voi vedeţi în oglindă sau la ceilalţi,doi irişi căprui,negri,verzi sau albaştri,înconjuraţi de gene.

Dezvălui mulajul ochiului. - Acesta este irisul,ceea ce se vede afară.Putem vedea obiectele pentru că razele solare sunt reflectate de acestea şi intră în ochi.Suprafaţa pe care o vedem se numeşte câmp vizual.Acesta depinde de poziţia ochilor.De exemplu,animalele ierbivore au ochii de o parte şi de alta a capului;au o vedere laterală pentru a observa prădătorii.Prădătorii şi animalele care trăiesc în copaci au ochii în faţă.La om, fiecare ochi vede lucrurile dintr-un unghi diferit. - Deschideţi albumele de pe mese la pag.17.Observaţi şi aici descrierea ochiului.Veţi avea la dispoziţie aceste albume pentru a citi despre el. Dau unui copil să miroasă un parfum şi îl întreb ce

simte.(Un miros plăcut)-Cu ce ai simţit acest miros?(Cu nasul.)

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperire

ObservaţiaConversaţia

Mulajul ochiului

Albume

Parfum

Evaluare oralăcontinuă

individuală

Evaluare oralăcontinuă

individuală

-Ce putem spune că este nasul? (Un alt organ de simţ.)Scriu la tablă şi copiii în caiete. Îi dau unui alt copil să miroase un bob de naftalină. Se concluzionează că este un miros neplăcut.-Care este simţul pe care îl percepem cu ajutorul nasului?(Mirosul.) Se completează la tablă şi în caiete ceea ce am aflat

despre nas.-Nasul detectează substanţele chimice şi le trimite la creier.Putem mirosi intenţionat respirând mai puternic.Oamenii pot distinge aproximativ 3000 de mirosuri diferite.La pag.19 puteţi observa cum pătrund mirosurile în cavitatea nazală cu ajutorul aerului. Unui elev îi cer să guste puţin zahăr.-Ce gust are?(Este dulce.)-X a introdus zahărul în gură şi a spus că este dulce.Ce organ l-a ajutat să afle acest lucru?(L-a aflat cu limba.)-Care este simţul de care este responsabilă limba?(Gustul.)- Dacă beţi iarna un ceai când sunteţi răciţi,cum este ceaiul?(Fierbinte.)

Învăţarea prin

descoperire

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperire

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperire

Album ştiinţific

Zahăr

Evaluare oralăcontinuă

individuală

Evaluare oralăcontinuă

individuală

-Cine vă ajută să vă daţi seama de temperatura ceaiului?(Tot limba.) Se completează noţiunile referitoare la limbă.Le dau să guste apoi:sare, lămâie, grapefruit.---sărat, acru, amar.-Poţi simţi gustul cu ajutorul unor muguri care se găsesc pe părţile laterale ale limbii.Mugurii din diferite zone corespund diferitelor gusturi.Poţi distinge 4 feluri de gusturi:dulce,sărat,acru şi amar. Observaţi tot la pag.19 zonele responsabile pentru fiecare gust:vârful limbii:dulce şi sărat;în spate: amar şi pe lateral:acru. Pentru a detecta arome mai fine foloseşti mirosul.De aceea multe mâncăruri par fără gust când eşti răcit şi ai nasul înfundat.Dar principala funcţie a gustului este de a ne spune dacă este bine sau nu să mâncăm un anumit aliment.

Ca o curiozitate:muştele au senzori gustativi pe picioare.Ei permit să guste hrana chiar plimbându-se numai peste ea.Unii peşti au senzori gustativi pe toată suprafaţa corpului. Se completează la tablă şi în caiete ceea ce am

aflat despre limbă.

Produc un zgomot.-Ce s-a întâmplat?

Analiza

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperireAnaliza

sare, lămâie, grapefruit

Evaluare oralăcontinuă

individuală

Evaluare oralăcontinuă

individuală

(S-a auzit un zgomot.)-Cum l-aţi perceput?(Cu urechea)Se completează la tablă şi în caiete :următorul organ de simţ: urechea.-Ceea ce se poate vedea din ureche este doar o sin-gură porţiune:urechea externă.Iată ce complex este şi acest organ atât de sensibil care ne ajută să recepţionăm sunetul.Descopăr mulajul şi le explic că urechea externă duce la urechea medie şi cea internă care se găsesc protejate în interiorul oaselor craniului. La multe animale urechea externă este mai importantă decât la oameni. Ele îşi pot mişca urechile pentru a „căuta” sunete.Deşi oamenii au muşchii necesari pentru a face aceasta,foarte puţini îi pot utiliza.-Voi puteţi?Toate sunetele sunt vibraţii,numite unde sonore.Majo- ritatea animalelor ce trăiesc pe uscat aud prin detec-tarea mişcărilor din aer numite unde sonore.Acestealovesc o suprafaţă subţire numită timpan care vibrează.Nişte oscioare mici transmit vibraţiile în interior şi mesajele lor sunt transmise la creier. Discut şi exemplific pe mulaj şi în

album:numărul 3 timpan,4 oscioarele.

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperireAnaliza

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperireAnaliza

Mulajul urechii

Mulajul urechii

Album ştiinţific

Evaluare oralăcontinuă

individuală

Greierii au organele timpanale ale auzului pe picioare.

Solicit unui elev să pună mâna pe sobă.-Cum este?

(Fierbinte)-Aţi spus că şi ceaiul poate fi fierbinte şi sesizaţi acest lucru cu limba.-Cu ce ai sesizat că soba este fierbinte?(Cu ajutorul mâinii) Este adevărat dar şi cu piciorul dacă ai fi atins soba ai fi descoperit că este fierbinte.De fapt,ceea ce te-a ajutat să afli acest lucru,este pielea. Elevii completează în caiete noţiunile despre

piele.-Ce simţ percepem cu ajutorul pielii?(Pipăitul)-Să pipăim lemnul scaunului.Cum este?(Neted,alunecos)-Dar faţa de masă?(Are asperităţi) Îi cer unui elev să închidă ochii şi să întindă

palmele.Îi pun în ele un măr.-Ce formă are?(Rotundă)-Deşi nu l-ai văzut ţi-ai putut da seama şi de forma sa. Cu ajutorul pielii simţim temperatura,aspectul supra-feţei corpurilor şi forma lor.Deci pielea nu este doar un”sac” care ţine unite

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperireAnaliza

Măr

Evaluare oralăcontinuă

individuală

părţile corpului laolaltă.Ea este un organ viu,impor-tant,cu diferite funcţii:te protejează de condiţiile variabile din exterior şi de infecţii.Prin sensibilitatea la atingere îţi permite să-ţi dai seama de ce se întâm-plă în jurul tău.Prin ea se transmit senzaţiile de cald sau rece,presiunea şi durerea.Ajută la păstrarea temperaturii constante a corpului;reprezintă o altă cale de eliminare a toxinelor din corp.Ea are o grosime de aproximativ 2 mm pe cea mai mare parte a corpului,0,5 mm pe pleoape, 6 mm pe tălpile picioarelor. Iată o secţiune în piele.Am spus că este foarte subţire dar aici este mărită de foarte multe ori. Imaginaţi-vă că vă tăiaţi.Priviţi câte vase şi glande străbat pielea de sus în jos în cei aproximativ 2 mm de grosime.Dacă ar fi atât de groasă acestea s-ar putea vedea în ea,cu ochiul liber.

ObservaţiaConversaţia

Învăţarea prin

descoperireAnaliza

Mulajul pielii

Evaluare oralăcontinuă

individuală

6. FIXAREACUNOŞTIN-

ŢELOR

Să reluăm din schemă şi să revedem:-Care sunt organele de simţ?Prezint şi planşa.(Organele de simţ sunt:ochii,nasul,urechile,limba, pielea) -Acestea folosesc omului pentru a culege informaţii despre mediul înconjurător. Ca să mă conving că aţi înţeles să ne jucăm puţin.!Eu adresez întrebările şi voi numiţi organul de simţ. Ce organ de simţ foloseşti ca să afli:-dacă un obiect este moale sau tare?

Jocul didactic

Planşă cu organele de

simţ

Evaluare oralăcontinuă

individuală

(pielea)-cine te strigă?(urechea)-dacă o prăjitură este proaspătă sau veche?(limba)-dacă ceaiul din cană este cald sau rece?(pielea,limba) -cum miroase o floare?(nasul)-dacă o riglă este mai lungă decât un pahar?(ochii)-ce gust are o lămâie?(limba)-dacă un casetofon funcţionează?(urechea)

Jocul didactic

Evaluare oralăcontinuă

individuală

7. EVALUAREA Se împart elevilor fişe de evaluare.Se explică sarcina de lucru.Timp de lucru 10 minute.Se reţin fişele.Se discută apoi cum ar fi trebuit rezolvate având în faţă pe o planşă criteriile de evaluare.

Exerciţiul

Munca indepen-

dentă

Fişe de evaluare

Planşă cu itemi

Evaluare scrisă individuală

8. APRECIERI Fac aprecieri asupra modului cum au răspuns copiii în general , nominalizez pe cei care s-au remarcat în mod deosebit.

9. TEMA PENTRU ACASĂ

De învăţat lecţia. De găsit şi alte informaţii interesante referitoare

la organele de simţ.

Schema lecţieiOrganele de simţ

Ochii - văzul - recunoaştem culoarea , forma, mărimea- apreciem distanţele- observăm mişcarea

Nasul - mirosul - recunoaştem mirosurile plăcute şi neplăcute

Limba - gustul - simţim gustul şi temperatura alimentelor

Urechea - auzul - recepţionăm sunete

Pielea – pipăitul - simţim temperatura , aspectul suprafeţei corpurilor şi forma lor