Franta

Scurt istoric

Franța, pe larg Republica Franceză (în franceză République française) Este o republică constituțională unitară având un regim parlamentar cu tendințe prezidențiale, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda este euro. Deviza națională este „Libertate, Egalitate, Fraternitate (fr)” (în franceză Liberté, Égalité, Fraternité), iar Drapelul Franței este format din trei benzi verticale colorate respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este La Marseillaise.

Asezare si vecini

Așezare și frontiereFranța metropolitană se află la una dintre extremitățile vestice ale Europei. Are ieșire la Marea Nordului către

nord, la Canalul Mânecii către nord-vest, la Oceanul Atlantic către vest și la Marea Mediterană către sud-est. Se învecinează cu Belgia șiLuxemburg la nord-est, cu Germania și Elveția la est, cu Italia și cu Monaco la sud-est, cu Spania și cu Andorra la sud-vest.

Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind Corsica, multe fiind însă mici insule de coastă.

Franța este formată însă și din numeroase teritorii aflate în afara continentului european, denumite în vorbirea curentă„teritorii de peste mări”(în franceză territoires d’outre-mer, prescurtat „DOM-TOM”, ceea ce face ca Franța să aibă teritorii în toate oceanele lumii cu excepția celui Arctic.

Aceste teritorii au diverse statute în cadrul organizării administrativ-teritoriale a Franței și sunt situate astfel:• pe continentul sud-american: la Guyana Franceză;• în Oceanul Atlantic: Saint-Pierre-et-Miquelon și, în Antile, la Guadelupa, Martinica, Saint-Martin și Saint-

Barthélemy;• în Oceanul Pacific: Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Wallis și Futuna și Clipperton;• în Oceanul Indian: Réunion, Mayotte, Îles Éparses, Insulele Crozet, Insulele Kerguelen și Saint-Paul-et-Amsterdam;• în Antarctica: Țara Adélie.

Prin intermediul teritoriilor de peste mări, Franța deține astfel și frontiere terestre cu Brazilia, cu Surinam, și cu Regatul Țărilor de Jos prin partea franceză a insulei Saint-Martin.

VECINII FRANTEI

Franta: Andora (56.6 km) Belgia (620 km) Germania (451 km) Italia (488 km) Luxemburg (73 km)Monaco (4.4 km)Spania (623 km)Elvetia (573 km)

Guadalupe: Antilele Olandeze (10.2 km)

Guyana Franceza: Brazilia (673 km), Surinam (510 km)

GEOGRAFIA FRANTEI

Franţa este împărţită din punct de vedere geografic în Franţa metropolitană, situată în Europa, şi departamentele de peste mări, adică foste colonii franceze care din punct de vedere constituţional sînt parte integrantă a Republicii. Tot de Franţa mai aparţin unele colectivităţi de peste mări, unele teritorii nelocuite şi un teritoriu cu statut specific - Noua Caledonie.La nord Franţa metropolitană se învecinează cu Marea Mînecii, Belgia, Luxemburg şi Germania, la răsărit cu Germania, Elveţia şi Italia, la sud cu Marea Mediterană şi Spania, la apus cu Oceanul Atlantic. Insula Corsica este situată în Marea Mediterană.Ca relief teritoriul francez prezintă o mare diversitate. Ca munţi are Pirineii cu o înălţime de peste 3000 m, Masivul Central Francez (Mont D’or cu 1886 m), Ardeni, Vosgi, Alpi. Din punct de vedere agricol are teren arabil în proporţie de 32,1%, păşuni şi fâneţe 25,4%, păduri 25,5%, culturi arborescente 3,1% şi alte terenuri 13,9%. Clima este temperată cu influenţe oceanice.

CLIMAClima Franței metropolitane este una temperată,influențată de anticiclonul Azorelor, ca și restul Europei de Vest, cu variante regionale sau locale destul de însemnate.

HIDROGRAFIA

Rețeaua hidrografică a Franței este în principal drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. Bazinele hidrografice ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul metropolitan.

Franța dispune de 11 milioane de km² de ape marine teritoriale, în trei oceane, 97% din această suprafață fiind asociată teritoriilor de peste mări.

Pointe du Van (fr), extremitatea vestică a Bretaniei.

Masivul alpin Mont-Blanc.

Franța metropolitană beneficiază de o largă varietate de peisaje: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-naturale

Vegetatia

Versanţii vestici ai Masivului Central sunt ocupaţi de păşuni si de poieni alpine. Cele mai multe păduri de conifere se află la sud de oraşul Bordeaux. În zonele de coastă cresc măslini, merişor turcesc, cimbru si chiar stejari de plută, specifici mai ales pentru Portugalia.

În nordul ţării se află mari suprafeţe de câmpii fertile, mărginite de tufişuri de grozamă şi de iarbă neagră.

Vegetaţia Munţilor Alpi este foarte variată: primăvara înfloresc aici diferiţi pomi fructiferi, creând un peisaj neobişnuit pentru zonele montane

În zonele cele mai înalte cresc plante care s-au adaptat condiţiilor specifice de climă - diferite specii de tufişuri şi ierburi, uneori şi flori de munte minunat colorate.

POPULATIA

In Franta, numarul de locuitori este de – 58 400 000 Datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de aproximativ 105 loc/ km. Cele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inregistreaza in regiunea pariziana, in nordul tarii, in Alsacia si pe litoralul mediteranean.

Populatia este formata din francezi in marea majoritate, germani in Alsacia si Lorena, italieni in Corsica si Alpii Maritimi, basci in Pirinei, bretoni in Bretagne. Se mai intalnesc spanioli, algerieni, portughezi, iugoslavi, marocani, turci, senegalezi, tunisieni, numarul emigrantilor ridicandu-se la aproximativ 8% din totalul populatiei. Rata natalitatii este de 13,3% , iar cea a mortalitatii de 9% . Religii: Romano - Catolici 83%-88%, Protestanţi 2%, Iudei 1%, Musulmani 5%-10%, neafiliaţi 4%

Asezari-Principalele orase

Brest, în jur de 157.000 de locuitoriBordeaux, în jur de 230.000 de locuitoriGrenoble, în jur de 185.000 de locuitoriLe Havre, în jur de 194.000 de locuitoriLyon, în jur de 470.000 de locuitoriMarsilia, în jur de 821.000 de locuitoriNantes, în jur de 300.000 de locuitoriNisa, în jur de 345.000 de locuitoriParis, în jur de 2.200.000 de locuitoriStrasbourg, în jur de 273.000 de locuitoriSaint-Étienne, în jur de 176.000 de locuitoriToulouse, în jur de 444.000 de locuitori

Franta este una din cele mai dezvoltate tari ale Europei si ale lumii. Ea are o industrie foarte diversificata, de inalta tehnologie in special in domeniul aero-nauticii, productiei energiei nucleare ( prodictia de electricitate este asigurata 75% de catre centrele nucleare ). Foloseste energia mareelor, a soarelui, hidro-centralele din Alpi, Pirinei si Masivul Central. Industria chimica, a medicamentelor, a materialului rulant, a otelului, textila, constructii navale, siderurgica ( Lorena ), metalurgica neferoasa ( aluminiu ), manufactura, parfumuri, porte-lanuri ( vestitele portelanuri de Sevre ), sticla si cristaluri, imbracaminte , bijuterii, sunt numai cateva din ramurile industriale ce au dus faima Frantei in intreaga lume. Deasemenea, Franta este o mare putere agricola , ocupand locul I in Europa la cereale ( grau, orz, porumb, sfecla de zahar si cartofi ) si locul II pe glob la struguri si vinuri ( se cultiva in sud , Champagne, Bourgogne, regiunea Bordeaux ). Cresterea animalelor ( bovine, porcine, ovine ) ocupa o pondere de 53% din valoarea productiei agricole, la care participa in mare masura si pescuitul extrem de dezvoltat in zona litorala a Atlanticului si a Marii Manecii.

ECONOMIA

TURISMULConstruita in secolele 12 – 13 in leaganul primitiv al orasului si renovata complet in sec. Al XIX lea, Catedrala Notre-Dame, mai pastreza inca ceva din vechiul spirit. “Doamna” din istoria catedralei a fost o ” fecioara neagra”, simbol al fertilitatii.

Cladirea este o capodopera a artei gotice. Spirala centrala (82 m este marginita de doua turnuri patrate.Vizitatorii pot urca sa vada Bourdon-ul, clopotul de alama de 16 tone pe care il tragea cocosatul Quasimodo in romanul lui Victor Hugo, Notre-Dame de Paris. Intre turnuri se intinde o galerie lunga, iar dedesubtul ei Rozeta, cu un diametru de 9 m, formand o aureola deasupra statuii Fecioarei Maria. Fereastra se continua in sus, de-a lungul Galeriei Regilor, cele 28 de statui ale regilor Indiei si Israelului decapitate in timpul revolutiei.

Turnul Eiffel : inalt de 320 metri Desenat de inginerul Alexandre-Gustave Eiffel pentru marea expozitie din 1889 , monumentul ofera o imagine spectaculoasa la intrarea in orasul luminilor.

Culorile sclipitoare din Gradina Tuilleries reprezinta intrarea din partea vestica a Muzeului Louvru. Louvru este un palat vast care a fost marit continuu de la constructia initiala de la 1546, cu incaperi nepretuite de arta, incluzand chiar si faimoasa Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci.