1_etica medicala

7/29/2019 1_etica medicala

1/25

Etica medicala, bioetica, deontologie

medicala:

definitii, teorii etice

Conf. dr. GC Curca


2/25

! MORALA:se refera la comportamentul/actiunile omului (ce face, cum face). Moral= bun,corect

! ETICA: Studiul filozofic, sistematic si rational-stiintific al moralei (moralitatea este subiectulstudiului).

Filozofia: studiul argumentativ rational al problemelor fundamentale ale cunoasterii

ETICAse refera la la motivatiile pe care le-a avut o persoana pentru ca sa actioneze sau sa ia

deciziile ce au stat la baza actiunii sale (etica furnizeaza criteriile rational-stiintifice pentru

deciziile ce le stau la baza comportamentului, adica definesc moralitatea actiunii).

Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect destudiu)

Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice cestau la baza comportamentului uman (binele, raul, etc.).

Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, codurile si seturile dereguli care il reglementeaza. DEONTOLOGIA: ansamblul de norme care reglementeaza

moralitatea actiunii umane in domenii diferite (coduri si norme).

! ETICA MEDICALA:Etica medicala se ocupa cu studiul moralei in practica medicala;construieste un sistem deprincipii moralepe care se fundamenteaza practica medicala


3/25

BIOETICA! in sens larg(gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu stiintificsistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practicproblemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si

relatiile omului cu biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului,

Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005)

! in sens restrans(bioethical issues): Studiul comportamentului moral si acontroverselor etice generate deprogresele din domeniul medicinii si al stiintelor

vietii! Definitii personale ce au marcat bioetica: Reich (1978) defineste bioetica ca fiind studiul sistematic al conduitei umane,

in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilormorale (Encyclopedia of Bioethics).

BIOETICAMEDICALA(etica biomedicala) se ocupa cu moralitatea comportamentului in

practica medicala in relatie cu tehnologia medicala moderna(dezvoltarea stiintelorbiomedicale), cu mijloace moderne de investigatie si tratament si progresele medicinii

Van Rensselaer Potter, 1970 defineste primul bioetica ca pe"o noudisciplincare scombine cunoaterea biologiccu cea a

sistemului valorilor cultural umane", o etica globala care salege omul de mediiul din jurul sau (termenul de bioetica a

fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetariiasupra plantelor si animalelor).


4/25

! JURAMANTULLUIHIPOCRATE(400i.Hr)Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori petoti zeii si zeitele, ca voi pastra dupa abilitatile si judecata mea urmatorul

juramant si intelegere:

! Sa il consider pe profesorul are m-a invatat aceasta arta, egal cuparintii mei; sa impart cu el traiul meu si sa contribui daca este innevoia platii unei datorii; sa ii consider pe copii sai ca pe fratii mei

pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta -daca vor dori- farataxe ori fara vreun acord scris, si sa impart cunoasterea acestei artecatre fii mei, catre fii profesorilor mei si catre discipolii care au

prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.

! Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile sicunostiintele mele; dar si ca sa tin departe orice vatamare siinjustitie.

!De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se ceresi nici nu voi sfatui n aceastprivin.Tot aa nu voi da unei femeiremedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenieviata si arta mea.

! Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permitesa o faca celor care practica aceasta munca.

! Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului,tinandu-ma departe de orice injustitie voluntara ori inselaciune

abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberisau sclavi.

! Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afaralui in legatura cu viata aceluia si care nu trebuie divulgat in nici un

fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.

! Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viatasi practica artei mele respectat de catre toti oamenii in toate

timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sami se intample."

! DECLARATIA DE LA GENEVA (1948)Pe timpul admiterii mele ca membru al profesiei medicale:

Jur sa-mi consacru viata in serviciul umanitatii. Voi datora profesorilor mei respect si gratitudine.

Voi practica profesiunea cu constiinta si demnitate.

Sanatatea pacientilor mei va fi prima mea indatorire. Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si

dupa ce pacientul a murit.

Voi mentine prin toate fortele mele onoarea si traditiilenobile ale profesiunii medicale.

Colegii mei vor fi surorile si fratii mei. Nu voi permite consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati,

credinta, origine etnica, sex, nationalitate, afiliere politica,rasa, orientare sexuala, statut social sau oricarui alt factorsa intervina intre datoria mea si pacientul meu.

Voi mentine cel mai inalt respect pentru viata umana. Nu imi voi folosi cunostiintele medicale pentru a viola

drepturile omului si libertatile sale civile, nici chiar subamenintare.

Fac aceste promisiuni solemn, liber si pe cuvantul meu deonoare


5/25

Dileme, decizii etice

MODELUL CICLIC DE DECIZIE ETICA / BIOETICA:

1. focus/observatia2. identifica intrebarea/dilema/conflictul etic (solutiile propuse)3. identifica valorile si continutul etic (ce este in joc)4. propune argumentatia pro/contra pentru fiecare solutie5. analizeaza (cantareste) luand in consideratie principiile morale si

practica

6. identifica/delibereaza o solutie optima7. sustine alegerea/propunerea facuta8. nou focus si observatie

DILEMA (Gr. , dubla propunere) este o problema care

ofera cel putin doua solutii egal acceptabile sau egal neacceptabile (opuse)O dilema etica este o dilema complexa care genereaza un impas moral.


6/25

EXEMPLE DE DILEME ETICE DECURGAND DIN ETICA

CLINICA

O persoana in varsta are un AVC si intra in coma fiind asistata de

aparatul de ventilatie. Medicul nu a putut sta de vorba cu ea inainte

de pierderea constientei. Coma se adanceste si medicul realizeaza ca

este posibila moartea cerebrala ori oprirea cordului. Vine baiatul ei

care ii spune medicului sa opreasca aparatul respirator daca nu mai

exista speranta pentru mama sa. Vine fata ei care ii spune medicului

ca fratele ei dorea de mult sa o duca la azil, ca nu a stat cu ea

niciodata sa o ajute si ca il roaga pe medic sa faca orice este necesar

sa prelungeasca viata mamei sale.Ce sa faca medicul?

http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html


7/25

O persoana are SIDA, dezvolta o pneumonie cu pneumocystis

si moare. Dar inainte sa moara cere medicului sa nu spuna

familiei care este diagnosticul adevarat care i-a scurtat viata. Ce

sa faca medicul?



8/25

O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceastaboala. Nu are copii.

La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazut-o de cateva zile. Cheama politia si sparg usa si o gasesc cu

venele taiate, comatoasa dar inca in viata.

Este preluata in urgenta si dusa la spital unde trebuieventilata si pusa pe respirator ramanand comatoasa mai

multe zile la rand.

Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreabadaca nu ar trebui sa intrerupa aparatul respirator pentru a da

curs dorintei de a muri a pacientei.

Ce sa faca medicul?



9/25

Cum stim ce este moral?

! ABORDARE NON-RATIONALA! Dorinta, Obedienta, Obisnuinta, Imitatie, Intuitie! ABORDARE RATIONALA

!Etica virtutii (virtutile antice, virtutile religioase)! Deontologie (datoria)

! Consecintialism (utilitarianism)! Principlism (bioetica)


10/25

! Calea morala din perspectiva eticii virtutii! Caracterul moral: intelepciunea, temperanta, curajul, justitia (antici)

! Calea morala din perspectiva exercitiului datoriei! Moralitatea prin ierarhizarea obligatiilor (Puffendorf)! Moralitatea prin salvgardarea, respectarea drepturilor (J.Locke)! Moralitatea avand la baza un unic principiu moral (suprem) datoria,

(I.Kant)

! Moralitatea avand la baza mai multe principii morale intre care primeazaunul (obligatsia absoluta -prima facie) (WD Ross)

! Calea morala din perspectiva consecintialismului (J. Bentham, JS Mill)! Calea morala din perspectiva principlismului (Beauchamps, Childress)

Solutia/cheia morala la dilemele etice

Abordari filozofice pentru aflarea solutiei morale:


11/25

Socrate

Considera ca virtutea este cunoasterea si astfel slabiciunea morala

este o problema de ignoranta iar nu de caracter.

Platon

Identifica 4 virtuti (virtutile antice)

Intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau,alegerea actiunii potrivite)

Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, tolerantain raport cu ceilalti)

Curajul(fizic si moral) Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat

merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de

injustitie)

Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza

ratiunea. Excelenta de caracter (virtutea) este o alegere

rationala a mediei intre doua vicii extreme care formeaza o

pereche de virtuti (doctrina mediei)

Virtutile crestine (Toma dAquino -Summa Theologiae-, Sf. Augustin Confesiuni-,

mari teologi ortodoxi) adauga la cele 4 virtuti antice virtutile religioase credinta,

speranta, iubirea (de aproape)

Etica virtutilor


12/25

Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere- ori dobandite ).

Exercitiul drepturilor unui om implica indatoriri pentru altul

(corelativitate).

J. Locke, sec. 17, sustinea ca legile naturale presupun exercitarea si

respectarea a 4 drepturi: la viata,sanatate, libertatesiproprietate (s.n.).

Locke a identificat cele 4 atribute esentiale ale acestor drepturi: sunt

naturale (adica date noua spre administrare de catre divinitate -

preexistente), universale (valabile oriunde), egale (pentru toti egale),

inalienabile (nealterabile).

Th. Jefferson, a intemeiat constitutia SUA pe

).

Din aceste trei drepturi fundamentale prevazute de constitutia

americana se pot deduce si alte drepturi precum dreptul la proprietate,

deplasare, exprimarea orala, libertate religioasa, etc.


13/25

Teoriabazatapeexercitareadatorieiunicesiprincipiului

supremalmoralei(deontologiaetica,I.Kant)

I. Kant (22 Aprilie 1724 12 Februarie 1804).Teoriile sale filozofice se afla la bazele filozofieimoderne asupra careia a efectuat o schimbare paradigmatica, a deontologiei etice si a

teoriei moralitatii.

Omul este in centrul universului, omul este in centrul cunoasterii, cunoasterea vine din

interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia morala.

O buna intentie (good will) este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna

in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine,

I.Kant.Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul ei (care deseori nu pot fi

cunoscute, anticipate ori garantate) ci in motivul, buna intentia pentru care se face actiunea, in

calitatea vointei (fapta buna pentru motivul bun) si exercitarea ei in implinirea datoriei

(fundament al deontologiei).

Buna intentie si exercitarea datoriei (actiunea) sunt relevante. Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante.

Nimic nu este bun fara calificare in afara de buna intentie.

In exercitarea libertatii ratiunea implica obligatoriu autonomia (libera decizie). Libertatea

inseamna autonomie si anume a decide singur asupra propriei persoane si a actiona liber fara

constrangeri; de aceea libertatea nu se poate manifesta in exercitarea necesitatilor sauconditionalitatilor.


14/25

Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa Kant este principiul fundamental

al datoriei (principiu cardinal) care devine astfel principiul suprem al moralei.Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric.

Imperativul categoriceste obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El este calea de aevalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni. Imperativul categoric defineste actiuni

bune in sine (necesare) pentru care vointa este in acord cu ratiunea. (Bazele metafizicii

moralei, 1785).

Imperativul ipoteticeste obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe dorinta fiecaruia, si

variaza de la circumstanta la circumstanta, fiind deci circumstantial, si ne indicamijloacele cele mai potrivite atingerii scopului. Imperativul ipotetic defineste actiuni

bune ca mijloace pentru atingerea unui rezultat

Teorie pluralista a datoriei se intemeiaza pe existenta actiunii


15/25

Teorie pluralista a datoriei se intemeiaza pe existenta actiuniisimultane a mai multor indatoriri/obligatii/imperative dintre care

una/unul devine mereuprima facie, prima/primul intre toate,

manifestandu-se ca obligatie absoluta (WD Ross).

1. Fidelitate (promisiune inclusiv de a spune mereuadevarul)

2. Reparatie3. Gratitudine4. Non-maleficenta5. Beneficienta6. Auto-perfectionare7. Justitie (dreptate)Cand toate imperativele sunt egale este mai important sa evitam producerea

raului (non-maleficenta) decat sa facem in mod pozitiv binele (beneficenta).

De asemeneafidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra

beneficentei (WD Ross).


16/25

TEORII ETICE CONSECINTIALISTE

Teoriile consecintialistesi se considera a avea un profund caracter aplicativ fata

de teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in opozitie.

O fapta cu consecintebune este morala; o fapta cu consecinte rele este imorala.

Curentul filozofic consecintialistconsidera ca moralitatea comportamentului

uman poate fi determinata pe baza analizei cost-beneficiu a consecintelor /

rezultatelor actiunilor/inactiunilor noastre (teorie etica teleologica).

Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand consecinteleactiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile.

Pentru a putea face aceasta analiza trebuie mai intai determinate toateconsecintele bune si rele ale unei actiuni.

Apoi se analizeaza daca totalul consecintelor bune este mai importantdecat totalul consecintelor rele

Exista 3 teorii consecintialiste:


17/25

Egoismul etic: o actiune este morala atunci candconsecintele actiunii sunt mai mult favorabile

decat nefavorabile pentru persoana care

indeplineste actiunea

Altruismul etic: o actiune este morala atunci candconsecintele actiunii sunt mai mult favorabile

decat nefavorabile pentru celelalte persoane

oricare altele decat cea care indeplineste actiunea

Utilitarianismul, utilitarismul: o actiune este morala atunci candconsecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile

pentru toata lumea

Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832,

John Stuart Mill 1806 1873)sustine ca actiunea

dreapta/corecta/morala este actiunea care produce

cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi

oameni.

Jeremy Bentham

1748 -1832

John Stuart Mill 1806 1873


18/25

TEORIA ETICA A PRINCIPLISMULUI(PRINCIPIILE BIOETICII)

! Primele institutiiale bioeticii medicale au fost in SUA: Hastings Centersi Kennedy Institute of Ethics

! Primele documenteale bioeticii au fost :! "Ethical Principles and Guidelines for the Protection of Human Subjects of

Research, Belmont raport(18.04.1979) ca un raspuns la necesitatea crearii

Legii Nationale privind cercetarea (urmare a ingrijorarii generaledeclansate de experimentul Tuskagee) si care a generat principlismul ce a

scos in evidenta importanta a 3 principii cardinale in practica medicala de

cercetare stiintifica: beneficenta, respectul fata de persoana/pacient

(autonomie) si justitia

! Principles of Biomedical Ethics, James Childress si Tom Beauchamp prin carese fundamenteaza bazele stiintifice ale principlismului si care astfel s-a

impus in practica medicala (editii 1974-2009). Ei au conceptualizat

principlismul sub forma a celor 4 principii adaugand nonmaleficenta.:

beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie


19/25

1. Declaratia universala privind bioetica si drepturile omuluiUNESCO 2005 aduce in discutie respectarea demnitatii omului;2. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C

303/01);

3. Constitutia OMS(Basic Documents, Forty-fifth edition, October2006)

4. Norme ale Uniunii Europene, tratate si conventii, recomandari

DOCUMENTE FUNDAMENTALE CARE RECUNOSC SI IMPUN

PRINCIPIILE BIOETICII


20/25

Principiile bioeticii.

Principiile bioetice ale practicii

medicale

1.Beneficenta2.Nonmaleficenta3.Autonomia4.Justitia (dreptatea)


21/25

1. Beneficentacere practicianului sa actioneaza numai spre binele

pacientului si sa indeparteze raul (boala) atunci cand o intalneste

respectand maximizarea beneficiilor cu minimizarea riscurilor


22/25

2. Nonmaleficenta: anu face rau


23/25

3.Autonomiase refera la

respectarea drepturilor

pacientului laautodeterminare,

independenta silibertate prin exercitarea

unei obligatii negativede

a nu ingradi si a nu

controla optiunile

pacientului) precum si a

unei obligatii pozitivebazata pe dreptul la

informare, intelegere sivoluntariat; se

fundamenteaza pe

consimtamantul

informat;se include si respectul

fata de autonomia


24/25

4. Justitia (dreptatea)

presupune principiul

nediscriminarii(varsta, sex,

etnie,

religie, grup etnic, politic,

social, etc.) celor ce vor

primi ingrijirile medicale

cat si obligatia medicului de a

lucra spre binele publicdin

doua perspective:

utilitariana (spremaximizarea binelui

social evaluat prinbeneficiul maximal

catre societate si

pacient)

egalitariana (spredistributia dreapta a

costurilor si

beneficiilor:

oportunitati egale in

fata bolii si dreptul egal

al fiecarui om la un

minim de resurse

medicale acelasi pentru

toti)


25/25

Bibliografie

1. James Fieser, University of Tennessee at Martin, Last updated on May 10, 2009 Categories:Ethics,Originally published on: June/29/2003

2. Plato,Republic, 6:510-511, in Cooper, John M., ed.,Plato: Complete Works (Indianapolis:Hackett Publishing Company, 1997).

3. Aristotle, Nichomachean Ethics, in Barnes, Jonathan, ed., The Complete Works of Aristotle(Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1984).

4. Bentham, Jeremy,Introduction to the Principles of Morals and Legislation(1789), inThe Works ofJeremy Bentham, edited by John Bowring (London: 1838-1843).

5. Kant, Immanuel,Grounding for the Metaphysics of Morals, tr, James W. Ellington (Indianapolis:Hackett Publishing Company, 1985).

6. http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	genoveva-ioana
View:	241 times
Download:	0 times