= g~f Bl

FORMA TOR de

FORMA TORI

2012 S.C. BEST LEARN CONSULTING

Sector 4, Bucureti, tel. 0722735435, E-mail: office@fearnconsulting.ro ~ ... ~~ ~

Program realizut in cadrul proiectului ,imbuniitiiJirea efidenfei energetice in go_\podiirii/e }'i comunitiifile cu venituri reduH! din Romlinia'',jinanflll prin fundul Gluhaf de i'l-fediu (GEF) ~-; implementat de U.NDP# ,UDRT i11 partet~eri!lf cu AfMP :,i AAEC

SUPORT DE CURS CURS- FORVIATOR d~ FORMA TOR!

CUPRINS

Capiloh!ll- Cun:mlii adulfi ............... . . .............. 3

1.1. 0 privirc de ausamblo... . .............. 1 1.2. Cum pot fi mothati adultii pentru a participa Ia procesul deinviitarc .................................. 5

Capitolu\2- Tcoriilc prcdiirii ......................................................................................... 7

Capitolul 3- Comunicarc

SUPORT DE CLjRS CURS- FORMATOR de l'ORMATORl

Capitolul 1 - Cursantii adulti 1.1. 0 privire de ansamblu

fn procesul de inv8.tare, adultii prezinti1 trasaturi specifice .. deosebiri de - varsta, - abilit8ii i aptitudini, - experienta, - cultura, - obiective.

intr-un grup de cursanti adulti exist. o mare diversitate, data de bogata experienta de viata acumulata :;;i valorif1cata fn procesul de fnvatare

Cursantii adulti

0 perspectiva s1stemica asupra activitatii de formare necesita o studiere a elementelor ce intra Tn dinamica sistemului. Cursantii fac parte din aceasta dinamic8. Pentru a incheia cu succes un program de preg8.tire, formatorul trebuie sa lie cine sunt cursantii. Pe baza studiilor :;;i cercetarilor efectuate, putem face o serie de generalizi aptitudinilor, al experientei profesionale i, desigur, diferite sub aspectul nivelului cultural i al obiectivelor personale. Prin urmare, identitatea, personalitatea multora dintre cursantii adulti este extrem de bine definita :;;i dezvoltata. Bogata experienta personala devine o resursa valoroasa in procesul de invatare.

Este de asemenea posibil ca adultii sa manifeste reticenta fata de ideea de a se intoarce Tntr-un mediu atat de asemanator celui Colar. Deseori, cursaniii raman cu impresii nepliicute atat despre evolutia lor Colara cat 9i despre Coala :;;i profesori Tn general

0 contributie de pionierat a avut-o in acest domeniu Malcolm Knowles (teoria andragogiei). Knowles sustine ca adultii, in procesul de inviitare, prezinta anumite particularilfiii - adultii sunt autonomi i se conduc dupa propria lor vointa - adultii au acumulat o vasta experienta de viata :;;i o baza salida de cunof?linte - adultii sunt orientaii spre atingerea obiectivelor - aduliii manifesta interes fata de ceea ce este relevant - adultii sunt practici - aduliii trebuie tratati cu respect.

Aceste particularitc3!i pun probleme interesante formatorului, probleme ce reprezinta tot atatea ocazii sau provoc8ri In efortul de a asigura o pregf.ltire eficienta

1. AduJjii sunt autonomi $i se conduc dupii propria lor voinjii

Page3 of41

SUPORT DE CURS CURS- FORMAT OR de FORMA TORI

~LEARN CONSULTING

Pentru a avea succes, strategiile aplicate trebuie sa le permita cursantilor sa Ti asume responsabilitatea pentru procesul de TnvSlare i pentru conducerea grupului, daca pregatirea se face Ia nivel de grup. Formatorul va actiona ca moderator, iar Tn aceastA calitate ti va tndruma pe cursanti si!i li valorifice propriile cunotin1e i si:!. se implice activ tn discutii. Prin urmare, formatorul va evita sa ofere fapte i informatii. Este recomandabil sa le permita cursantilor sA se axeze pe proiectele care ti intereseaza.

2. Adulfii au acumulat o vnta experienfj de viafS i o baza so/ida de cunOtinfe ln calitate de formatori, trebuie sa \inem cent de studiile i experien"ta profesionala ale

cursantilor. Ar fi util sa cunoatem punctele de vedere ale acestora, sa punem Tn valoare experienta i cunotintele lor ce au relevanta pentru programul de pregatire, stabilind o legiitura Tntre ceea ce se tnvati:!. Ia curs i experientalstocul de cunotinte al cursantilor. 3. Adulfii sunt orientafi spre atingerea obiectivelor

Adesea adultii sunt contienti de deficientele lor in materie de cunotinte i deprinderi sau capacitati profesionale i tiu, de obicei, ce seep doresc sa atingA. Aceasta particularitate a cursantului adult poate fi valorificata prin stabilirea de Ia bun inceput a scopurilor i obiectivelor pregAtirii. Programul de pregatire va fi unul bine organizat i structural pe elemente clar definite. Adultii doresc sa-i petreaci!i timpul de curs cu folos. 4. Adulfii manifestS interes faJd de ceea ce este relevant

Dupa cum s-a mentionat mai sus, adultii tiu de cele mai multe ori ce tip de pregatire le este necesarA pentru a-i corecta deficientele. Prin urmare, este important sa li se demonstreze relevanta cursului pentru nevoile lor specifice. Program"ul de pregAtire trebuie sa aibA aplicabilitate tn activitatea profesionala a cursantilor de varsta adulta. Ocazional este bine ca acestora sa li se permita d-i aleag;! proiectele care le reprezinta. eel mai bine preocupa.rile i nevoile de pregfitire.

5. AduiJii sunt practici

Aceasta particularitate este strAns legata de interesul penlru relevanta i orientarea spre atingerea obiectivelor. Forinatorii trebuie si:!. explice tn ce va consta utilitatea cursului pentru cursanti.

Adul\ii pretera sa rezolve probleme tn cadrul pregAtirii pe care o urmeaza; de asemenea, doresc o pregatire adaptata personalit:itii i stilului lor de Tnvatare, o pregAtire Tn cadrul cAreia s9.-;i punA in valoare simtul responsabilitii\ii i independents. 6. Adulfii trebuie tratali cu respect

Cu toate ca Knowles a considerat ca. repsectul este o atitudine esentiala, Tn primul rAnd in raporturile cu adul1ii, autorul sustine ca. o atare abordare poate fi generalizata cu privire Ia toate categoriile de v8rsta.. In contextul orict!.rui program de pregatire, formatorii trebuie sa recunoasct!. i sa accepte bogatul bagaj de experienti:!. al participantilor Ia curs. Cursantii trebuie tratati de pe picior de

Page4of4l

SliPOIH llE CliKS

~~t i.EAnN CONSULTING

CURS- FOKMATOK de FORM A TORI

eg~litate atat Tn privin~~ experientei, cat i In privinta cunotintelor, fiind recomandabil sa li se permita a-1 exprima ilber opinule in sala de curs.

Desigur, acestea sunt observatii de ordin general. in mediul unei companii, in mediul de afaceri in general, unele din principiile generale expuse trebuie modificate pentru a reflecta nevoile de preg8tire specifice organizatiei respective.

1.2. Cum pot fi motivati adultii pentru a participa Ia procesul de invatare

Pentru a fi eficienti. formatorii trebuie sa stabileasca ce anume ii motiveaza pe cursanti i ce anume ii impiedic8 sa invete. Printre factorii motivationali se numara: raporturile sociale, ateptarile exterioare, situatia materiala, evolutia pe plan personal, stimularea i preocup8.rile a eadem ice

Unii cursanti se simt motivati de posibilitatea de a-i face noi prieteni i cunotinte Deseori, cursantii care sunt in acelai timp angajati ai unei companii sau ai unei organizatii profesionale, de specialitate, au obligatia de a participa Ia programele de pregatire. Participarea Ia cursuri poate cmstitui o conditie pentru mentinerea postului. Alteori, prin participarea Ia cursuri de preg8tire, se

'Urmarete asigurarea unei functii mai inalte, obtinerea unei promov8ri, siguranta postului i obtinerea unui avantaj in fata concurentei. La un nivel' mai altruist, adultii urmeaza un curs de pregatire pentru a-i indeplini mai bine sarcinile de serviciu sau pentru a se pune In serviciul comunit8.tii. Tn fine, unii cauta doar sa scape de rutina sau sa invete ceva nou de dragul de a invata.

Obstacole in calea orocesului de Tnvatare

Grice program de preg8.tire se desf8oara cu succes atunci cnd cursantii sunt motivati. Adultii motivat sa invete sun! contienti de utilitatea cunotintelor sau deprinderilor pe care le dobandesc In cadrul cursurilor de preg8.tire. inv8tarea, pregatirea reprezinta mijlocul, nu scopul in sine.

Este de retinut faptul ca aduliii au numeroase responsabili18.ti, fiind necesar un echilibru intre acestea i neVoile de preg8t1re i inv8.tare. Multiplele responsabiliti3ii pot constitui un obstacol Tn procesul de invatare.

in general, adultii manifesta mai putin interes fata, de cursurile generale, ei preferand o 'regatire bazata pe un concept unic ce trebuie aplicat in rezolvarea anumitor problema.

-cursantii adulti Tnva1a mai U"iOr daca au posibilitatea sa puna in practicii, sa aplice noile co nee pte predate.

Retinerea materiei predate este importanta in cadrul oric8.rei pregatiri. Pentru a putea asimila i utiliza informatiile dobndite Ia curs, adultii prefera sa lncorporeze ideile nou-predate bazei lor de cunotinte existente. lnformatiile care vin In contradictie cu ceea ce cursantii ~tiu ~i considera ca este adevarat sunt asimilate i re1inute mai greu.

Un alt obstacol in procesul de preg8tire II reprezinta valorile cu care vin ,inzestraf participaniii Ia cursuri_ Oupa cum am precizat, informatiile care vin In contradiqie cu convingerile sau ideile cursantilor vor fi mai greu de retinut i asimilat. TotUi, data fiind natura Tnsa~i a disciplinei sau a materiei predate, este de multe ori necesar ca ideile sau convingerile cursantilor sa fie puse sub semnul fntrebarii sau chiar contrazise. Este nevoie de o metoda prin care valorile i convingerile

Page 5 of41

.:;~:-1 LEAftN CONSUl T!?

SUPORT DE CURS CURS- FORMA TOR de FORMATOIU

-.;.:~~ _LEAf-

SIJPORT UF: ClJR.."i CURS- FORMATOR de f'ORMATORI

Cu unii dintre cursanti n~ functioneaza aceasta metoda a ,initierii"; fi8 dau dovada de teama fat~ de rise, I ipsa de energre ~~ spirrt de orrentare necesare unui explorator, fie formatorul nu le-a oferit toate datele necesare studiului. Este o metoda care presupune o buna pregatire pedagogica ~i teoretic8 a formatorului. Pentru aceasta categorie de cursanti putem lncerca sa aplicam fie metoda ,modelarii", fie a ,inocul8rii" de cuno~tinte. Aceste metode par a fi mai frustrante pentru un formator pregiitit sa predea unor oameni maturi, dar se pare cii varsta adulta nu inseamnii neapiirat o incompatibilitate cu metodele standard de instruire, folosite mai ales Ia copii

Dei sunt personaliti'lti gata formate, veti observa Ia unii cursanti o ,nostalgie" a pred8.rii prin metoda ,creterii". Probabil sunt contienti cainca au capacit8.ti neexplorate ~~simi nevoia sa fie ajutati sa se dezvolte, vazand in formator un ad eva rat antrenor.

lndiferent de stilul de invatare abordat, apare problema managementului timpului. Fiind persoane cu un ritm de activitate ridicat Ia serviciu, cu familie 9i alte obligatii sociale, cursantii au, de cele mai multe ori, impresia ca nu mai pot tine ritmul. De aceea, este recomandat ca ei sa fie ajutati sa-!?i planifrce studiul materiei de curs. Este problema pe care trebuie sa punem accent de Ia primul curs, "'eoarece !ipsa timpului pentru studiu este cea mai frecventa Iemere de care se pling adultii.

Expertri au identificat doua tipuri de predare: 1. Predare orientata spre cursant prin care formatorul asigura conditiile optime pentru dezvoltarea cursantului. dobfindind experienta impreuna; 2. Predare centrata pe formator prin care formatorul este expertul ~~ atot~tiutorul.

De preferat este adoptarea unui proces de predare oriental spre cursant, astfellncat el insu9i sa gaseasca resursele necesare dezvolt8.rii 9i acumul\rii de cuno!?tinte. Cursantii sunt astfel stimulati sa creada in ansele lor de a 1nv\ta singuri, formatorul intervenind numai in explicarea unor concepte importante i liimurirea unor probleme. Programa analitica nu este rigida !?i lasa formatorului i cursantului ansa de a-i asuma impreuna responsabilitatea privind 1nv8tarea.

Deoarece cursantii sunt persoane cu sarcini profesionale i familiale multiple, e bine sa fie 18sati sa i~i organizeze propriul program de invatare, formatorul insisUmd ~~ monitorizfmd necesitatea unui studiu continuu i a unui ritm propriu fiecaruia.

Climatul de solicitudine, preocupare 9i respect reciproc in cadrul orelor de curs sun! esentiale, stfel inct'lt sa fie angrenati loti participantii in mod egalla discutii i Ia rezolvarea studiilor de caz.

Trebuie incurajati cursantii sa foloseascii i sa aplice notiunile teoretice in practica real i sa vada cum pot rezolva problemele. Formatorul trebuie sa fie doar un facilitator care sa asigure resursele necesare. sa directioneze curiozitatea i preocup8.rile naturale ale cursantilor.

Se creeaza astfel o comunitate educationala in care se pune mare accent pe ideea de deschidere, dar ide egalitate pentru cursanti. in care fiecare sa fie tratat in functie de merite, aptitudini :?i potential i nu dupa varsta, sex, rasa, provenienta etnica i nationala, apartenenta religioasa. situatie socio-economic8, stare de invaliditate, convingeri politice, situatie familial8., orientare sexual etc.

Sunt o multime de caracteristici pe care trebuie sa le detina un cursant ,.ideal", eel putin din prism a formatorilor. Enumeram cateva, tara pretentia de a le epuiza pe toate: - cunoaterea propriilor obiective i interese, -realist,

Pag~ 8 Df4!

SUPORT OE CUHS CLRS- FORMA TOR de FORMATORI

- motivare, - flexibilfdeschis Ia lucruri noi, - activ, - simt al umorului, - comunicare buna, -spirit de echipa.

,;;1 cursantii pot schita portretul formatorului ,ideal", care ar trebui s~ aiM urmatoarele calitflii - cunoaterea profunda a materiel, - cunoaterea caracteristicilor i necesitBtilor grupului de studiu, -realist, - flexibil, - bun orator/ascultator, - simi al umorului, - metode adecvate grupului,

empatic. lndiferent de continutullui, orice curs profesional trebuie sa vizeze urm::'itoarele obiective:

Asimilare de noi cuno~tinte, aplicabile Aptitudini ~~ competente noi Schimba atitudini/modifica mentalit8.ii

Pagc9 of4l

SLPORT DE CURS Cl'RS- FORMATOR de FORCVIATORI

Capitolul 3- Comunicarea 3.1. Comunicarea: delimitiiri conceptuale

Definifie. A comunica inseamni!l "a face cunoscut, a dade fire, a informa, a infiinta. a spune" sau despre oameni, comunit8Ji socia/e etc. - "a ti in legatura, in contact cu"; "a vorbi cu", "a fi rn /egatura cu ... a duce Ia. "

Comunicarea este un proces bidirectional intre diferite persoane aflate Ia diferite nivele ierarhice i se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. in structura sa, procesul de comunicare include, fn principal: emi1atorul este eel care initiaza comunicarea, transmiterea unui mesaj. Se presupune ca. poseda o informatie mai bine structuratii dect receptorul, lucru Ia care se adauga o stare de spirit/motivatie adecvata. Tn cadrul activitatii de formare, emit~torul este, de obicei. formatorul. receptorul este beneficiarul mesajului transmis, eel ciiruia i se adreseazii comunicarea. Tn cadrul activitiiiii de formare, receptorul este, de obicei, cursantul. ~- mesajul presupune un mozaic de informaiii obiective, judecati de valoare care privesc informatiile respective ~i care le ofera acestora o conotatie subiectiva 9i judecati de valoare ~i tn\iiri personale in afara acestor informatii obiective sau subiective etc. Ordinea prezentarii datelor Tn mesaj de catre emiti3tor poate influenta modul/gradul de receptare al acestora: datele prezentate Ia inceput au mai multa influenta (efectul de rntaietate), iar, uneori, informatiile prezentate Ia urma au importantii mai ridicata (efectul de recentivitate) decodificarea presupune descifrarea sensu lui mesajului prim it, iar pentru aceasta, receptorul trebuie sa fie in posesia codului/repertoriului adecvat. fn mod normal, se realizeaza filtrarea mesajelor, ceea ce inseamna: (i) Bezarea mesajefor pe niveluri (gandurile, sentimentele, tendintele incompatibile cu setul perceptiv al individului lind sa fie continuu rejectate sau ignorate); (ii) ajustarea (pi:'lrtile din mesaj considerate inalt dezirabile receptorului sun! luate in consideratie intr-o pondere foarte mare); (iii) asimi!area (receptorul ata9eaz.a mesajului intelesuri pe care transmitatorul nu a intentional sa le transmita) etc. feedbackul se refera Ia o informatie trimisa fnapoi Ia sursa, adica de Ia receptor Ia emitator ~~ invers

canalul de comunicare reprez.inta calea care permite transmiterea mesajului, cadrul (fizic ~i -psihopedagogic) in care comunicarea se produce. Tn sens larg, definete totalitatea posibilitatilor fizice de comunicare. in sens restrans, putem vorbi despre modul de structurare a comunicrilor in functie de: (i) contextul fizic, adica modul de ai'anjare a mobilierului, timpul de desf8~urare a comunicrii etc.; (ii) contextu/ pstho-pedagogic, adica acel context imaginativ creat special de emit8tor, In cadrul unei situatit de comunicare!in timpul unei povestiri legate direct de mesajul de transmis. Acest context poate sa depind8, intr-a mEisura mai ridicata, de actorii comunicationali sau de conditiile sociale care anticipeazii structurile comunicationale, cum ar fi: proximitatea; similaritatea; apartenenta Ia grup.

3.2. Tipuri de comunicare

P~ge 10 ol'41

SLPORI' IJE CURS

l)~'Lt./!~gtJ Ct!NZUL'i"iNC

CLRS- FORJ\.IATOR tic FORMA TORI

Cea mai cunoscuta !iJi utilizata clasificare a comunic8rii este cea dupa codul folosit. fn continuare, vom analiza caractaristicile acestor forme de comunicare: verbala, nonverbala :ji paraverbala.

A. Caracteristici ale comunic8.rii verbale:

;o~~~~~~=~:a~~:o~~~ir~~:~~ic!ili transmisa prin cuvant :;;i prin tot ceea ce tine de acesta sub aspect Este specific umana Forme: orala ~?i/sau scrisa Cea mai studiata forma a comunic8rii umane.

in cadrul abilit8!ilor importante de comunicare verbala, cei mai multi autori inglobeaza ascultarea activa. Ascultarea este procesul activ de interceptare, procesare :?i interpretare a mesajului auditoriului !iJi a stimuli lor contextuali in cadrul procesului de comunicare. Este o mare

_ ferenta intre a auzi !iJI a asculta. Auzim atunci cflnd sunetul ajunge Ia ureche provocand vibratii care transmit un semnal creierului. Ascult8m atunci cAnd creierul reconstruie:?te impulsurile electrochimice in forma original8. a sunetului ata.~.ndu-i o semnificatie. fn mod normal auzim, dar avem nevoie de mult exercitiu pentru a-i asculta pe ceilalti intr-un mod eficient

Care sunt cele mai des intalnite obstacole in calea ascultiirii efective? Pseudoascullarea. Este o imitare a ascult8rii propriu-zise, prin inducere in eroare. Putem sa ne prefacem ca suntem atenti Ia celalalt, pastr.nd un contact vizual formal, clatin.nd din cap in semn de incuviintare, murmur.nd .,da", .,aha", Jnteleg" etc. Atentia selectiv8. Apare atunci c.nd nu suntem interesati decat de anumite informatii dintre cele pe care emit.torul incearca sa nile transmita. Presupunerea. Uneori ne putem gr8bi sa formulam concluzii tara sa a!iJieptam toate detaliile pe care emit8torul ni le-ar putea prezenta. Presupunand ceva nu vom mai avea toata atentia indreptata asupra emit8torului Preocuparoa pentru momentu/ urm8tor a/ discufiei. Aceasta este a problema cu care se confrunta in ""'eneral formatorii Tncepatori. Concentrandu-se pe strategia de abordat. pe urmatoarele intrebari risca

sa piarda din vedere detalii semnificative din conversatie. Acest aspect este adesea insotit de dificultati in formularea/utilizarea 1ntrebiirilor de clarificare, in general Tntr-un context in care emit8torul transmite mesaje confuze. B. Caracteristici ale comuniciirii paraverbale:

lnformatia este codificata ~i transmisa prin elemente prozodice ~i vocale ce insotesc cuvantul !iii vorbirea Tn general !iJi care au semnificatii comunicative a parte In aceasta categorie se inscriu: caracteristicile vocii, particularitatile de pronuntie, intensitatea rostirii, ritmul :?i debitul vorbirii, intonatia, pauza. Tonul ~i intensitatea vocii reflecta eel mai fidel starea emotionala a unei persoane. Nu poate fiinta, ca forma, decal concomitent cu exprimarea verba Ia. Din perspectiva continutului insa, ele se pot separa radical.

Pag~ 11 of41

St:PORTDEC.URS CURS- FORMA TOR de FURJ\1AJORI

C. Caracteristici ale comunic8.rii nonverbale:

_lnformatia est~ codificata ~i transmisa pr1ntr-o diversitate de semne legate direct de postura, m1:;;carea, gestunle, mimica, infati~area partenerilor. fnlesne~te, faciliteGtz8 expnmarea verbala Se bazeaza deopotnva pe elemente Tnnascute dar I fnva!ate. _ Dime_nsi_unea nonverbala a comportamentului este puternic implicata in construirea conditiilor ~nteract1unll, fn cazul structurarii interactiunli, al influenti:irii continuturilor, de cunoa~tere a partenerulu1.

Aspectele noverbale ale comunicaril sunt de obicei mult mai greu de controlat decat cele verbale. Putem invata ce lntrebari sa adresam. cum sa frazam sau sa facem pauze elocvente, dar este aproape imposibil sa afirmam cane putem controla in totalitate gesturile i expresille fetei

Este necesar, a~adar, sa insistam asupra principalelor elemente ale comunic8rii nonverbale pentru a le cunoate ~i pentru a fi pregititi sa le folosim in mod poz1tiv in procesul de comunicare educat1onala. _ P8sfrarea contactului vizua/ este de obice1 garant1a une1 comunicari sincere i deschise. Tn culturile vestice se considera ca mentinerea contactului vizual este o caracteristica persoanelor inteligente, cu Tncredere in sine, independents etc.

A~adar, este necesar sa acordam importanta componentelor culturale atunc1 cand folosim anumite abilitati sau tehnici de comunicare verbala sau nonverbala. Exista nenumarate dovezi ale efectelor pozitive generate de menilnerea contactului vizual: relatia dintre emit8tor I receptor este s1ncera i exista incredere reciproca Pozitia corpului este de ob1cei pnmul aspect pe care cineva Tl observa. Poziiia emit8.torului trebu1e sa denote profesionalism, relaxare i s1guranta Pauzefe. Cei mai multi dintre noi suntem conditionat1 sa ne asiguriim ca. atunc1 cand purtam o conversatie aceasta decurge tara prea multe momente de intreruperi sau de linite. S1mtim ca este de daten a noastra sa umplem golul care ar putea aparea intr-a conversatie Gesturi/e i expresia fete1. Asemanator tonului vocii, expresia fejei i gesturile oglindesc starea emotional. Emiti3torul trebuie sa se as1gure astfel ca expresia fetei ~i gesturile sale sunt congruente cu esajele pe care le transm1te receptorului. Un formator, spre exemplu, care Ti transm1te cursantulul sau

-mcuraji3ri pentru progresul inreg1strat, dar Tnso!ite de o expresie de tristete pe fate fte nu este s1ncer, fie este preocupat de aile probleme; in once caz, receptorul, cursantul in acest caz, va percepe aceasta lipsa de congruenta dintre mesajul verbal 9i eel nonverbal, iar relatia de comunicare dintre cei doi va avea de suferit. Gesturile, o alta componenta care reflecta starile emotionale, trebuie momtonzate de catre emitator/formator, mai ales in situatiile in care acesta tie ca. are anum1te ticuri. De exemplu, mici3rile prea dese, umezirea buzelor sau str.ngerea manerelor scaunului, frecarea palmelor sunt semne de agitatie care sun! mai ales prezente Tn cazurile fo~matorilor incepatori. Exista nenumarate exemple ce reflect semnificatia gesturilor. Important este ca ele vor f1 percepute de c8tre receptor, iar efectele a&upra procesuiUI de comunicare sunt de cele mai multe ori negative. Distanfa fizic8. Exista multe puncte de vedere cu privire Ia distanta fizica ideala dintre emiti:ltor i receptor. De obicei fiecare teorie are Ia baza o anumita componenta cultural8 care face referire Ia

Pagcl2of41

SI!PORT DE CURS CURS- FORi\lATOR tie FORMATORI

gradul de conf~rt al indivizilor cu privire Ia managementul spatiuluildistan!elor dintre ei !?i celelate per~oane Pot f1 identificate patru zone: zona intimB (14-46 em), zona personaM (46-122 em), zona socm/8 (122-360cm) 1,>i zona publica (peste 360 em) _ . Dimensiunea nonverbala a comunic8rii dintre formator :;;i cursant este extrem de important lnche1em aceasta scurta prezentare a caracteristicilor comunicarii nonverbale cu 0 lista de comportamente utile :;;i comportamente de evitat in utilizarea acestor abilit~lti

Comportamente utile in comunicarea nonverbala, din perspectiva emitatorului: - utilizarea tonului vocii in concordanta cu necesit8.tile de contort emotional ale receptorului; - mentinerea unui bun contact vizual; - utilizarea gesturilor care sa confirme receptorului ca. il ascultam i ca. intelege; - utilizarea ziimbetului; - viteza discursului moderat!:i; - postura relaxata !?i deschis!:i, care sa exprime siguranta

Comportamente de evitat in comunicarea nonverbala, din perspectiva emi!iitorului: I ipsa contactului vizual cu receptorul mesajului;

-. a:;;ezarea/pozitionarea prea departe de receptor; - sarcasmul (in ziimbet sau atitudine}; - incruntarea; - ariitarea cu degetul; - gesturi care pot distrage reGeptorul; - c8.scatul; -inch ide rea ochilor; - viteza discursului prea rapid a sau prea inceata

lndiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe sau Ia distanta, trebuie sa avem in vedere faptul ca. o comunicare devine :;;i eficienta numai daca este bazati:i. pe respect reciproc, fiind construita dm cuno:;;tinte, abilit81i, experienti:i. i fler. Abilitfltile de comunicare reprezint8. garantia succesului in procesul de comunicare indiferent de spatiul social in care se desf8oara. Cflnd vorbim despre tehnicile de comunicare trebuie sa precizi3.m ca doar acestea nu sunt de ajuns pentru a asigura succesul procesului. lnformatia potrivita, tehnica impecabila de a ,dresa intreb8ri, de a asculta i de a r8.spunde, empatia, experienta i bunavoinla dintre cei doi,

emltiltor i receptor, formator i cursant, sunt foarte importante, de asemenea

3.3. Feed-back-ul Feedback-ul este un instrument de motivare i corectare, care functioneaz8. eficient dupa

urm8.toarea formula ,Piirerea mea despre puncte forte evidenjiate lji solutii de imbunat8.tire"

NU

constructii impersonale este p8.cat ca .. este groaznic ca

Feedbadt-ul .este perSonal, verbe active am fast iritat atunci cand ma simt furioasa atunci ca.nd

Page lJ of41

SUPORT DE CU{S

este minunat ca trebuie ..

generalitiili se zice ca toata lumea cineva .. noi toti

intotdeauna NICIOdat8 Uneori

judecatJ ae valoare

Exemple:

CURS - PORMATORdc FORMA TORI

sunt bucuros deoarece .. m1-a placut

Feedback-ul este specific. am vazut ca ~?Iii sa folose~?tl coree! echipamentul X .. apeciez ca ai f8.cut un raport concis ..

seda Ia moni~ntulla care s-a intamplat. mentioneaza exact momentul

Este asuniat. senzatii, sentimente

M1-a fost de mare folos ca mi-ai adus raportul cflnd til-am cerut $i daca era mai concis 8 fi Ci'!Jtigat t1mp i 8 fi putut fua decizi8 Ia limp.

Apreciez ca eti 8fit de m8tina/8 in tiec8re zi i mi-ai fide mare to/os daca inainte sa f8ci cafeaua i sa vorbeti cu cotegii, mi-ai aduce corespondenta.

Receptionarea feedback-ului Cand suntem Ia capatul receptor al procesului de feedback ne putem ajuta pe noi inJne

incurajindu-1 pe emitent sa-~; foloseasca aptitudinile descrise mai sus. Ne putem ajuta singur1 folosind cat mai bine procesul de feedback prin:

Ascultare. Receptionarea unui feedback poate fi nepl8cuta, dar acesta nu constituie un dezavantaj fn ~omparatie cu faptul de a nu ~?ti ceea ce altii gilndesc sau simt Tn leg8.tura cu tine. Oameni1 au pareri

llespre tine !?i perceptii ale comportamentulut tau i poate fi util sa fii con!j:tient de ele. Altfel, este important sa j1i minte ca B~?ti indreptatit sa ai propria ta p8.rere !j:i ca. po!i a lege sa ignori informatiJ cu o semntficat1e minora, irelevante sau refentoare Ia un comportament pe care dore9ti sa-l mentli din alte mot1ve. Fii sigur di intelegi. Fii sigur, inainte sa raspunzi, ca ai fnieles ceea ce 11 s-a spus. Daca tragi pnp1t concluzil, devli defensiv sau trec1 Ia atac, pot1 Tmpiedica oameni1 sa-t1 ofere feedback sau nu-l mai po\i valorifica. Verifica daca ai inteles feedback-ul care ti-a fast transmis. o metoda buna ar fi aceea de a parafraza sau repeta emitentuluJ ceea ce tis-a spus. Verific3. Tmpreuna cu ceilalti. Daca te bazezt pe o singura sursa de informatli poti ajunge Ia o concluZJe part1culara. despre care sa crezi ca este imparta$ita de toata lumea. Verificand un feedback impreuna cu altii, pot1 observa daca acetia imparta~esc acelai punct de vedere.

Page 14of41

SUPORT DE CURS

~'J'LEARN CONSULTING

CURS- FORMATOR de FORMATORI

Cere sa primevti feedback. Nu ezita sa ceri feedback asupra comportamentului tau atunci cand persoanele din jurul tau nu o fac benevol. Uneori cei din jur evita sa dea feedback din dorinta de a te "protejan sau pur i simplu din deliisare ... Nu-l irosi. Avem cu totii nevoie sa tim care sunt efectele comportamentului nostru asupra celor din jur. Este un instrument foarte valoros pentru dezvoltarea personalil, pentru adaptarea Ia cerintele grupurilor din care facem parte. De aceea, el trebuie primit a:;;;a cum primim un cadou. Nu uita sa multumeti pentru feedback-ul primit.

3.4. Modele de comportament in comunicare

A. Modelul agresiv: individul i:;;;i exprimA opiniile, ideile, sentimentele :;;>i ii sustine drepturile i interesele fi!!ira a respects opiniile, sentimentele, interesele i drepturile celorlal~i.

Cauzele acestui comportament pot fi reprezentate de: - sentimente de siAbiciune i teama, - convingerea ca. agresivitatea este eficienU'I,

_ puterea experientelor din trecut, -!ipsa abilitatilor, -obinuinta. - ih,1zia succesului, - efectul imediat.

Consecintele modelului agresiv sunt variate: > sentimente vina, ruine > impact negativ asupra relatiilor personate > antipatii J>- agresivitatea celorlalti J>- demotivarea subordonatilor.

B. Modalul umil: individul nu este capabil sA-i exprime opiniile, ideile, sentimentele i sA-i afirme drepturile i interesele pentru ca. permite celorlalti sa nu-i ia in consideratie opiniile, sentimentele, 1teresele i drepturile sale.

Cauzele comportamentului umil sunt reprezentate de: - politete greit Tnteleasa, - frica de agresivitate, - neincrederea in sine, -!ipsa abilitAtilor, - exagerare in oferirea ajutorului.

Consecintele acestui comportement sunt reprezentate de: :.> jigniri, ofense ;.. furie ascunsa, crescandi!!i J>- evitarea relatiilor cu ceilalti !ipsa respectului celorlalti > sc8derea respectului de sine.

Pagel5of41

SUPORT DE CURS CURS- FORMA TOR de FORMA TORI

C. Modelul asertiv: in acest tip de comportament, individul i~i exprima opiniile, ideile, sentimentele ~i l'}i afirma drepturile ~i interesele respectand in totalitate opiniile, sentimentele, interesele ~i drepturile celorlalti

Mode lui asertiv are drept consecinte -;. relatii bune cu ceilalii :.- succes ~i productivitate ;.. lncredere de sine :.- economie de timp ~i energie :..- responsabilitate personal crescuta :.- scaderea stresului

Page 16 ul41

SUPORT DE CURS CURS- FORMA TOR de FORMA TORI

t;;LEARN CONSULTING

Capitolul 4- Educatia adultilor 4.1. Educatia formali- educatie nonformaiB- educatie infonnali

Traditional, educatia oferitB. de ~coalii a fast considerata educafle formaiB, activitatile educative organizate de atte institutii. cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educape nonformalii, iar influentele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc., educafie informalii. Delimitarea intre aceste trei forme ale educatiei este una teoreticEi, in practicB. ele functionlind ca un complex ale cEirui granite sunt dificil de trasat. Mai mult, in ultima perioadii asistam Ia o dezvoltare ~i Ia o "formalizare" a educatiei nonformale, care se apropie din ce in ce mai mult de spatiul ~colar. ~i ~coala- ca institutie- a raspuns provocarilor sociale prin l!lirgirea sferei de activitate ~i initierea unor parteneriate cu societates civil!li, comunitatea localii sau cu diferite institutii culturale. Aceasta deoarece invatarea ,.nu este legaM numai de COBiii sau de alta contexte organizate. Concepfia despre rnvatare are fa bazd ideea i observafia cii un numar mare a/ .qxperienfelor noastre de inviifare s-au desfaurat in afara sistemului de educatie formallJ: Ia locul de

.,;iunc

SUPORT OF. CURS CURS-1-'0R:v!ATOR de FORMA TORI

-.~~J~ Ut:!HlN __ _____ CO~SULnNt;,

I Cert1f1cate rec~~scute ~ I mvel national ~ 1 (diplome Certificate de part1c1pare de bacalaureat diploma d cert1f1cate de absolv1re a J hcenta 1 master etc unor cursun adevennte

Modahta1i de certlflcat de absolwe 8 cert1ficate profes1onale cert1f1care invi'i.tamantulul obligatonu sau vocat1onale care pot Fara certificare ~~ -

certlficat de competenta f1 recunoscute sau nu

I profeslonala (pentru Observa\11 uneon

Jabsolven\11 de mvatamanl aceste actlvll3\l nu sunt profesional). deice certificate ------ ------

"M~i mul~ ca ori~n~d:. indivizii _do:esc sii-i ~lanifice propria viafS, sunt ateptati sa ~ontribuie actiV Ia Vlafa socJetatu. Educafla, tn sensuf sau Jarg, este cheia inviifiirii i infe/egerii modu/ui in care se pot aborda aceste provociiri" (Memorandum privmd invatarea permanent~-, Comisia Europeana, 2001). Educatia este o forma de adaptare a omului Ia lume ~i a lumii Ia om, dar aceasta adaptare se face printr-un model interior, tridimensional, de cunoa?tere, apreciere ~i actiune. [

Specificul adultilor il reprezinta angajarea variata a acestora in multiple roluri. in activitaji de munca, politice, cetatene~ti, de familie etc. 1n toate aceste activiti:iti apar ?i conflicte care i~i pun amprenta asupra personalit8!ii adultilor. Adultul accepta dificil schimb8rile, deoarece acest~a implica modif1c8.n structurale ale modelelor explicative, valorice ?i actionare cu care s-a obi~nuit.

Educatia adultilor este nu numai un proces de asimilare, de interiorizare, de dezvolta[e, ci i un proces de restructurare, de generalizare, de schimbare a relatiilor dintre adult ~i mediu social, de munca, familial etc. ). Adultul are uneori a atitudine pasiv8 fata de invatare, generata de reticenta Ia :~c~i::a~::1i8d;,~::m:a~:l~z~au :~c:~~t=a~i:ig=~~~~i~~rf:v;~ar~ns~~odc:: ~:e :~~~~~~e~;~s~;:u~s~c~~~sD~ actiune practica de valorificare i ap/icare a cunotinfelor i a experientelor de viafA. 1

Ex"perienta de viatifj acumulata de adulii. precum !i>i nevoia de exprimare a acestei impun, in nadrul metodologiei, utilizarea de forme !i>i procedee active ~~ participative, cu accent pe xprimarea

-opiniei proprii. Aproape in toate interpret8.rile date inv8.t8.rii se subliniaza c8 procesul de in atare este mfluentat In mod hotarator de motivatie.

"Conceptuf de motivatie este unul din cele mai spectaculoase din intreaga p ihologie" (Lindworsky, 1921).

Motivatia este un supraconcept pentru toate acele st8..ri sau fenomene traduse prin onceptele aspiratie, dorin"tii, sperant8., vointa, interes etc. (Thomas, 1965). "Ca impuls, motivul ste cauza actiunii, dar pentru a deveni aceasta cauza, trebuie el insu?i sa fie elaborat"; "mo ivele sunt determinate de problemele cu care este confruntat omul, in aceea!i>i masura 1n care sa cinile sunt determinate de motive" (Hiebsch, 1966). Existenta unei motivatii se traduce prin mo ificS.ri ale comportamentului: - motivatia genereaza ac~iune, dinamizeaza subiectul, il face activ;

P;;g~ lH of41

SUPORT D[ CURS

lct"-EARN CO:"-a~tH~ f"~NG

- motivatia dirijeaza sau orienteaza comportamentul spre scop;

CL"RS- FORMA TOR de FORMA TORI

- mot1vatia produce un efect selectiv ~~ intensificator de stimuli specif1ci, deci are un efect asupra atentiei; - motivatla realizeaza o supratensiune.

Teate acestea releva importanta realiz8rii de situatii mot1vante. Este esential ca adultii sa Tnteleaga raportul dintre activ1tatea de formare propusa ~i propriile interese.

"Modelul pentru un inv3.13.mii.nt ra1ional a/ adultilor" (G. Meyer ) trebuie sa raspunda unei singure condi1ii fundamentals, ~i anume ca acest Tnvatamant sa fie "andragogic", ceea ce fnseamna ca el trebuie sa respecte in mod satisfacator particularitatile fnvatamantului pentru adulti. Metodele moderne in educatia adultilor sun! considerate esentialmente experimentale, deci educatia se face pnn efort personal, prin participare activa. Ele sunt determinate atat de specificul acestui public-tinta, cat ide particulantatile acestui tip de educatie.

In continuare, vor f1 prezentate cateva elemente de care trebu1e sa tinem seama atunci c.nd Jcram cu adultli

-1. Sensibilizarea ~~ crearea situatiei de receptivitate. Adeseori, sensibilizarea 9i crearea situatiei de receptiv1tate este denumita !?i activizare sau priza a contllntei i are Ia baza fenomenul psihologic conform diruia 1mpl1carea personala Tntr-o experienta provoaca o activitate persona/a intensa Sens1bilizarea se produce datorita crearii unui moment emotional prin implicarea experientei personale i prin punerea in lucru a unor resurse motivationale. Un rol important 11 are crearea situat1ei-problema care sa genereze nevoia de g8.sirea unei strategii, a unei solutii pentru rezolvarea problemei. Situatia trebuie sa fie o situatie-presiune, in care participantli trebuie sa simta intens ca. reinstaurarea echilibrulul se poate face numa1 prin rezolvarea problemei 2. Crearea situatiei motivante. Formatorii care orgamzeaza 9i desfi3.oara activitati cu adul1ii trebuie sa fie preocupa1i de suscitarea interesului, a curiozltatii, a nevoii in raport cu actiunea respectiva deoarece acestea vor exercita presiune asupra partic1pantilor. Succesul personal, reUIta due Ia dezvoltarea nevo11 de afirmare a fiecarei persoane. Trebuie avute Tn vedere i perceperea clara a scopului, facil1tatea, prestigiul social, valoarea actlvitatil respective etc. 1. Participarea grupului. Pentru realizarea unei situatli formative eficiente, participarea grupului este

--un element esent1al. Grupul trebuie sa aiba un scop clar i sa actioneze unitar 4. Caliti1ile formatorului. Formatorul trebuie sa fie el lnsui o sursa de informatie i un model de comportament care sa antreneze grupul Tn activitatea desf8.Urata. Calitatile strict necesare sunt

bun organ1zator, lndrumator, lider; - abiliti3.tl interpersonale (sa fie capabil sa motiveze participantii. sa identiflce potentialul de lnvatare in once s1tuatie. sa valorizeze interventiile participantilor):

sursa permanenta de informatie, sprijin i ajutor In invatare; diagnostician al nevoilor de fo1mare i al dificult8iilor in invatare; competenta in domeniu; dispon1bilitate pentru munca in grup; sp1ntde echipa; 1nteres pentru reu91ta;

Page 19of41

SUPORT DE CURS

l: LEARN CON:SULT~?M..1

CURS-FORMATORdc f0R,1ATORI

adaptare u~oara Ia condiiiile de lucru, anticiparea dar, mai ales, influentarea acestora; evaluator ~i terapeut.

5. Control ~~ evaluare. Controlul este Tnteles ca nivelul de st

SUPORT DE CURS CURS- FOR:VIATOR de FORMATORI

1 Expenenta concreta 2 Reflectia. Aminte~te-ii ce s-a intflmpla1. 3. Conceptualizarea abstracta. incepi sa real1zez1 experienta. tragi concluzii, incerc1 sa Tncadrez1 expenenta in t1pare (scheme) cunoscute, formulezi teorii ~i reguli. 4 Experimentare activit Decizia ce anume din cei ai Tnvatat va f1 folos1t pentru a imbunatati sau sch1mba optiunlle pentru viitor.

4.3. Stiluri de invatare

Kolb a popularizat un lucru observat de instructori demult, acela ca oamenii au stiluri difente de a invata.

Doi speciali!?ti in domeniul mamagementului dezvoltiini i Tnvatarii, Peter Honey ~~ Alan Mumford, cercetand studiile lui Kolb, printre altele, au dezvoltat o teorie a stilurilor de invatare Ei au clasif1cat cele patru stiluri de invatare astfel.

' .. Stilul activ. Persoanele active se implica in experiente noi, tara prejudecati. Ei se bucura de prezent 1i au o gand1re deschisB., care ii face sa fie entuziall Ia once este nou. Emit judecati mai mull bazate pe sentimente i intuitie, decat pe teorie, care o caractenzeaza ca fiind "prea abstractB." Filozofia lor este. Voi lncerca fatui a data!

Z1lele lor sunt pline de activ1tB.ti. Le place sa se ocupe de situatille de criza, le place provocarea noului, dar se plicttsesc de detalii. Sun! pneteno~i I deschii, i le place sa faca parte d1n grupuri care fac diverse activit8.ti.

Persoanele active invata mai bine din cursu rile unde: - exista noi experiente. oportunitati din care sa invete - se desfiioara scurte exercitii, activit8.ti de grup - exista o sene de lucruri ce pot fi testate - exista ceva de f8cut pentru er personal - pot intra in contact cu celelalte persoane -lise permite conceperea unor no1 idei, fara restrictii

-.J. Stilul reflexiv. Persoanele reflexive stau deoparte i judeca experientele, observandu-le d1n diferite perspective. Ei colecteaza date atat personal cat i pnn altn. i prefera sa le analizeze alent inainte de a ajunge Ia o concluzie. Ceea ce conteaza pentru ei este aces! proces de colectare i analizare a datelor, astfel ca. lind sa amne concluzia finalii cat mai mult. Fliozofia lor este Nu fi prea griibit!

Sun! persoane meditative care ii asculta pe ceilalti, ~i lncearca sa aibB. imag1nea completa inainte de a-i spune parerea

Persoanele reflexive invata eel ma1 bine din cursuri unde. -au posibilitatea sa observe/reflecteze asupra activiUitilor -au posibilltatea sa stea deoparte, ascultnd ~~ privind Ia ceilalti -au Ia dispozitie timp de g8.ndi;-e i preg2tire lnainte de a face un exercitiu, sau comentariu - au posibilitatea sa recapituleze even1mentele -au materiale scrise ~i demonstratii riguroase

l'age21of41

SliPORT llF. CURS CLRS- FORMATOR de "FORMATORI

C. Stilul teoretic. Teoreticienii li adapteaza i integreazii observatille In teori1 care suna logic E1 analizeaza o problema in mod logic, pas cu pas, i asambleazi'i toate imprejuri'irile intr~o teorie coerentii. Au tendinta de a fi perfectionl~ti, sunt preocupati de principii, teori1, modele

F1lozofia lor este Oaca este logic, trebuie sa tie corect! Tntrebi:irile pe care le pun eel mai des sunt are sens? Care sun! ipotezele de bazii? Au tend1nta ~e a fi detaati I anaii!ICI, mal degrabi'i obiectivi, decat subiectivi. Preferii certitudinea, ambiguitatii. lnvatii mai UOr de Ia persoane cu autontate, intr-un mediu impersonal

Teoreticienii invati'i mai bine d1n cursurile unde: - ceea ce este prezentat face parte dintr-un sistem -au pos1billtatea sa chest1oneze ipotezele de baza sau metodologia - iau parte Ia activit.3ti structurale, cu scop precis -pot asculta sau c1ti despre ide1, concepte rationale -pot analiza cauzele succesulu1/eecului -au Ia dispozitle material scris, diagrame

Stilul pragmatic. Pragmat1cii sunt oameni dornici sa incerce idei, teoni, tehnici, pentru a vedea daca functioneaza in pract1c8. Ei cauta mereu noi idei ~~ profita de prima ocazie pentru a le experimenta in practici'i. Ei se lntorc de Ia cursuri cu idei pe care vor sale puna In practica.

Filozofia lor este: Nu este de fo/os daca nu funcJioneaz8! Nu au ri:ibdare Ia discutil vagi i fi:irii seep Sun! persoane practice care iau decizli practice. Le

place sa gaseasca modalitati prin care sa facii lucrurile sii meargii Pragmatic1i invata eel mai bine din cursuri unde

- exista o legiitura evidenta intre subiectul discutat i activitate -sun! prezentate 1dei cu aplicabi11tate evidentii -lise d8. posibllitatea sa exerseze, beneficiind de comentariile/asistenta unui expert - II se prezinta un model uti I, pe care il pot replica - lise oferii tehnic1 i aptitudini care se aplicii in mod curent activltiitii pe care o desfaoara.

Ar trebui subliniat cii este pu1in probabil ca un individ sa se incadreze exact in caracteristicile ---unei categorii. Aces! lucru nu se intampla, pentru ca f1ecare invata folosind o combinat1e de metode, ce

deriva din cele patru modele. Totui oamenii au un stil de invatare preferat, cu ajutorul caru1a invata ma1 eficient. Ce inseamna o invitare eficienta?

Tnvatarea este mai eficienta, clnd noi, f1ind cei care invata: -~tim ce avem de facut - intelegem de ceo facem - avem acces Ia resurse pe care le putem inielege - avem timp sane dezvoltam capacit8tlle necesare - lucram intr-un ri1m care ne convine - avem sprijinul necesar - suntem interesati de ceea ce facem

Page22of-'ll

~Ul'ORT DF: ('IJRS CCRS- t'ORJ\.f>\TOR de FORMA TORI

- facem actiVih~ii variate - putem trece In rev1sta propri1le noastre progrese - avem propnetate pe ceea facem

l'agc23of41

SUPORT DE ClJR.."i CURS- FORMA TOR de FORMATOIH

TH.JG Capitolul 5- Etapele procesului de formare

1. Contientizarea .necesit;itii. Exista o serie de modalit8ti prin care o organizatie devine con:;;tienta de neces1tatea une1 forme de formare. Dacii urmeaza sa fie introdus un nou sistem sau o nou;!l procedura, daca urmeaza sa fie aplicata o noua metoda sau atitudine, este probabil sa apara necesitatea unei instruiri. Alte domenii care ar duce Ia necesitatea unei instruiri sunt: evaluarea personalului, performantele individuale sau probleme comune ce afecteaza atingerea standardelor, cum ar fi scaderea nivelului de corectitudine

2. ldentificarea indiciilor. Primul pas consta in consultarea beneficiarului ~i obtinerea cat mai multor detalii. 0 simp IS. declarare a unei "necesit8V' nu este suficienta, trebuie puse intrebari concrete pentru a stabili exact de ce este nevoie, cine necesita formare, pe ce perioada, etc. E simplu daca e nevoie de o forma complet noua de formare, functia X este necesara, personalul nu poate indeplini functia X, astfel ca indiciu este u:;;or de identificat. Formarea pentru funciii existente care nu sunt indeplinite eficient, necesita o analiza mai aprofundata

3. Analiza necesitaNor de formare. 0 data ce indiciile au fast determinate, s-a stabilit !?i care sunt necesitatile in privinta formarii. intr-a formulare simp Ia, acestea ar fi:

Aptitudinea necesara- Aptitudinea existenta = Necesitatea de formare. Chiar daca formarea se refera Ia o functie complet noua. Ex. un nou sistem informatic,

personalul ar putea avea deja anumite aptitudini, cum ar fi dactilografie, aptitudine relevanta !?i care trebuie sa fie luata in considerare

4, Definirea obiectivelor. De cele mai multe ori, obiectivele formi:lrii decurg in mod natural din necesitatea definita. Scopul este satisfacerea acelei necesitati i obiectivele stabilesc modul in care se va realiza acest lucru, ce vor fi capabili cursantii sa faca Ia sfritul formarii i Ia ce nivel. 5. Alegerea metodelor de formare. Obiectivele. necesit9.tile i numarul de participanti vor ajuta Ia alegerea celor mai eficiente metode de formare, iar altele pot fi satisf9.cute printr-o varietate de alte mijloace: cursuri, invatare asistata de calculator, lnvatamant Ia distanta, seminarii, sesiuni de formare

~osturile, disponibilitatea, constrangeri din punct de vedere al timpului disponibil, preferintele -sponsorilor vor reprezenta factori considerati in luarea deciziei.

6. Decizia asupra pachetului de formare. Urmatorul pas este deciderea pachetului de formare. Acesta poate fi realizat in cadrul organizatiei, sau poate fi asigurat de furnizori externi. Din nou, categoria de formare, num2irul participantilor etc. determina modul de abordare. Formarea care este specific. organizatiei i care necesitB. o buna cunoa:;;tere a proceselor interne de regula este realizata eel mai bine in cadrul organizatiei. Formarea generala, cum ar fi formarea in management sau in tehnici de training, poate fi asigurata de furnizori externi. Pachetul poate utiliza mai mult d'e o singura metoda, ex un curs deformare poate fi precedat de o sesiune de invatamant Ia distanta, urmata de un curs practic, incluznd exercitii i practica pe calculator. lnvB.tfi,mntul Ia distanta se poate baza pe material scris sau cursu rile pot fi furnizate pe suport electronic. Trebuie avut In vedere de c

!'..UPORT DE CURS CURS~ FORMATOR de l'ORMATORI

l~\f!LEMie~! CO~~~HJL:nNG

prezentata a singura data catre un numar restrans de persoane, numai daca acea formare nu este v1tala pentru succesul organizatiei.

7. Designul evalu.Srii. Redactati evaluarea pentru pachetul de formare. Cerintele unUI proces de evaluare sunt - lista cerintelor pentru formare; - metode de cunoatere a aptitudinilor cursantilor lnainte de formare; - metode de validare a formarii Ia incheierea aceste1a; - abordarea petermen lung, care sa asigure aplicarea in practica a cunotintelor.

lnstrumentele de evaluare includ foi de reactie, teste inainte i dupa curs, fo1 de autoevaluare, evalu8r1 ale conduceri1 directe asupra performantelor sau imbunatatirilor. Conducerea directS. trebuie consultata.

8. Redactarea rezumatului form.Sriilinv81iim8.nt Ia distan18/materiale de formare. Formatorul/des1gnerul selecteaza continutul i metodele de formare, identifieS. fiecare sesiune i dec1de ~ aa mai bun a abordare. Este redactat rezumatul sesiunii 91 sunt realizate copiile pentru participant! (hand-out) care vor ajuta Ia desfaurarea ei Matenalele de formare cum ar f1 studii de caz, exercitii sau activ1t8.ti trebuie decise ~~ redactate. Mijloacele vizuale trebuie analizate I hoti3r3te, daca se dore;;te sa fie intocmite profesional ;;i sa raspunda cerintelor formarii.

9. lmplicarea conducerii directe. Managerii din cadrul organizatiei trebuie sa fie implicaii in toate etapele procesului, daco'.i se dore;;te o formare de succes. Conducatoril directi sunt de regula r8.spunzatori de alegerea cursantilor, evaluarea costurilor formi3rli i asistarea cursaniilor Ia punerea in practica a cuno;;tintelor dob8nd1te. Ei sunt totodata implicaii In procesul de evaluare, intruc3t sunt cei mai in masura sa aprecieze daca informatia dob8ndita este aplicata Ia locul de munca fi'l daca personalul care a fast instruitpoate atinge standardele de performanta.

10. Preg3tirile pentru desf3!jurare. Planul de formare trebUie redactat, pentru a se putea intocmi programul cursurilor, tln3nd cant de numarul de participanti i de locul in care se afla ace;;tia. Trebuie obt1nute salile de curs i verificate din punct de vedere al compat1bilit8.tii ;;i disponibilitatil. Programul Jrmatorilor trebuie stabilit in avans, iar materialele de formare tip8.rite f?i distribuite. Suportul ~administrativ, ex rezervanle pentru curs, este necesar. Planificiirile suplimentare, cum ar fi numarul

min1m de participanil, per1oada minima pentru confirmare/anulare trebuie decise.

11. lmplementarea form3rii. Desfaurarea form8rii, fie ca e vorba de un curs asigurat intern sau extern

12. Evaluarea interimara. In cazul oncarui program major de formare este bine sa existe o metoda de revizuire a progreselor. Evaluiiri ale testelor I foi de validare ale instruinlor anterioare trebUie exam1nate pentru a vedea daca obiectivele form8.ri1 au fast atinse. Trebuie obtinute comentari1 din partea participant[lor i a conducerii directe. Asigura11-vS. ca exista un eantion reprezentativ i nu va gr8.bi1i sa trageti concluzii. Daca lucrurile nu merg a;;a cum era de a;;teptat, revizuiti formarea, dar ilneti cant ca revizuirea rnaterialului necesit9. timp ;;i resurse suplimentare

l'age25of41

SUPORT IJE CURS

-.:;w: LEAUN GOt

SUPORT DE CURS

li1LEARN CONSULTING

CURS -FORMATOR de FORMA TORI

Sin:taza CreazA tipare din diverse elemente

r,:;:in"!e"'le,.g~e'OreC+------o'-'Fo_,nn,.,a:'"b"ilu.,_l"-intelege informatia ~i o interpreteaza Cuno,tin'e Formabilul recunoa'ite Iii reorganizeazA informatia

Domeniul afectiv- atitudinile, interesul, atentia, con~tientizarea Iii valorile sunt demonstrate prin comportamente afective. $i ere sunt ierarhizate de Ia simplu Ia complex, dupa cum urmeaza:

lntemalizare Organizare Valorizare

Raspuns Ia fenomen Primirea fenomenului

Comportament controlat de un sistem de valori Organizarea valorilortn ordinea prioritatilor

Valoarea pe care o persoana o ata'ieaza Ia ceva A lua parte activ Ia procesul de Tnvatare: participare

Dorinta de a asculta; con~tientizare

Domeniul psiho-motor se refer8 Ia folosirea abilitAtilor motorii de bazii. Grupul de cercetare a lui Bloom nu a dezvoltat in profunzime categorfile acestui domeniu, din lipsa experien1;ei in a tnvata pe altii aceste abilitS\i. Totu~i, in1972 Simpson a dezvoltat acest domeniu in 7 categorii, pentru a sprijini teoria lui Bloom.

Originalitate

Adaptare

Rispuns complex Mecanism

Rispuns ghidat Pregitirea . Perceptia

Crearea unor noi tipare de micare Abilitatea celui care invata de a-i modifica abilitAtile motorii, pentru a face

fata unei noi situatii Faza intermediara de imitare a unei activitiiti complexe

Abilitatea de a executa o mi'icare complexa lmitarea

Pregatirea de a actiona Abilitatea de a folosi simturile pentru a ghida activitatea fizicS

Orice curs are obiective de invAtare. Acestea aratll cu ce vreti sa ramanA cursantii Ia sfa!'itul cursului. lncercati sale stabilili cAt mai clar, pentru ca ele vor trebui sa fie evaluate.

Example: La sfBT'itul sesiuniilcursufui pariicipantii

1. Vorcrea un designpentruo sesiune de instruire de o orlJ 2. Vor descrie etapefe planificarii strafegice 3. Vor putea sa execute corect trei figuri de tango 4. Vor identifica cltt de important este respectur in sistemuf propriu de vafori . 5. Vor lista sursele de finantare disponibi/e pe piata in func[ie de domeniuf propriu de interes

B. Metodele de formare. 0 metoda este o cale de a atinge un obiectiv.

Page27of41

~Ul'ORT Dt: ClJRS

'ifttEAl

SUPORT DE CURS CURS- FORMATOR de FORMA TORI

~;LEARN CONSULTING

iar flexibilitatea sa este red usa. Un alt dezavantaj important este gradul mare de dificultate al realizArii unui asemenea program, precum i faptul c8 implieS resurse in general costisitoare.

Discutla de grup. Este o fonna de prezentare mai putin fonnala, care poate fi folosita cu grupuri de cca. 20 participanti. Ea presupune timpi alocati interventiei participantilor (comentarii, intreb8ri, nlspunsuri, prezentarea experientelor personale etc.), trebuie sa fie flexibil planificata astfel Tncat aceste interventii sa nu afecteze materialul prezentat. :n aceasta forma, este de a~teptat ca infonnatia retinuta sa fie mai multa decat ln cazul prezentarii simple, tnsa exist~! riscul monopolizi:irii timpilor de discutie de ci:itre un numar redus de participanti mai TndrB.zneti.

Obiectivele discutiei sunt: - implicarea activ8 a audientei - oferirea prilejului pentru schimb de experienta - facilitarea prezentArii mai multor puncte de vedere - dezvoltarea abilitiililor de autoexprimare

Rolul formatorului, pe langa acela de a prezenta notiuni teoretice noi, este eel de a facilita ..._ iscutia in sensu! de a implica pe cat posibi_l tot~ participantii in discutie, de a nu pennite devierea de Ia subiect, de a trage concluzii atunci cand este cazul. Pentru a face fall! acestor cerinte, formatorul trebuie: - sa stimuleze discutia prin punerea de intrebari deschise - sa ceara contributii de Ia participantii mai retrai -sa verifice intelegerea prin intrebiiri de verificare ~i clarificatoare - sa adopte o atitudine deschis8, non- evaluativii -sA previna dominarea discutiei de cAtre un numar rectus de participanti -sa nu domine grupul- sA nu controleze discutia: rolul sau este mai degrabA acela de a ajuta grupul sa ajunga Ia o concluzie decat sao impunii pea sa. - sa nu permita devieri de Ia subiect.

Diacutia pe grupuri mici. impartiti participantii in grupe de 4-5 cursanti pentru a-~i imparta~i experienta sau pentru a Iuera Tmpreuna. Folositi aceasta metoda cAnd aveti timp sa. procesati i rilspunsurile fiecarei grupe in parte. Aceasta este o metoda eficienta de a obtine participarea tuturor.

Parteneri de TnviP.turi. Dati prilejul fiecarui participant sa lucreze pe anumite subiecte sau sa discute despre intrebari cheie cu participantul de lAnge el. Folositi aceasta metoda atunci cand vreti sa implicati pe toata lumea dar nu aveti timp pentru discutii in grupuri mici. Perechea este o buna configura1ie de grup pentrl:l a dezvolta relatii interumane sau pentru subiecte ce nu se preteaza Ia grupuri.

CartonaJe cu rispunsurl. lmpSrtili cartonae ~i cere1i ra.spunsuri anonime Ia Tntrebarile dvs. Folositi cartona~ele cu raspunsuri ca sa economisiti timp sau ca sa Uurati comunicarea cu persoanele ce se simt "amenintate" de un n1spuns tn public. Veti mai avea avantajul i ca. veti avea opiniile tuturor scrise, intr-un limp scurt.

De jur imprejur. Obtineti un rSspuns scurt de Ia fiecare participant. Folositi aceas!A metoda atunci cAnd doriti sa obtineti o participare mare, imediat. Afirmatiile de genu! "un lucru care face un manager eficient .. " pot fi folosite pentru a obtine raspunsuri immediate de Ia toatA lumea. lnvitati

Page29of41

SUPORT [)f. CURS CLRS- FORMATOR tlc FORMATOR!

-.;W'!,EARN CO!'ISUL T!NG

participan!li sa spuna "pas" atunci cand nu au rfispunsul pregatit. Evitati repetarea, daca vreti, rugnd fiecare participant sa aiba o noua contributie Ia acest proces.

Tribuna vorbitorilor. lnvitati un numar mic de participanti sB.-~i prezinte punctele de vedere In fata salii. Rugati ctiva participanti sa comenteze de Ia locurile lor. Folositi aceste "tribune" cnd timpul permite sa insistati pe o anum ita problema ridicata ulterior.

Acvariul (fish bowl). Rugati o parte a participantilor sa formeze un cere de discutii ~i a~ezati participantii rama~i de jur Tmprejurul lor, formand un cere de ascultatori. cand discutiile (simularile) grupului din centru s-au terminal, invitati pe rnd ascultatorii siii-~i spuna parerea. in acest limp, cei din mijloc nu au dreptul Ia replica. Ei vor putea sa raspunda Ia comentariile ascultatorilor numai dupa ce ace~tia ~1-au spus parerile. Aceasta este ometoda consumatoare de timp dar cea mai buna metoda de a comb ina calit8tile discutiilor de grup cu cele in grupuri mici.

Studiul de caz. Un stu diu de caz este descrierea in detaliu a unei situatii pe care grupul trebuie sa o analizeze pentru a descoperi problema i a gasi solutii. Riscul folosirii studiului de caz este ca situatia descrisa sa fie perceputa de catre participanti ca fiind nerelevanta pentru nevoile/ interesele lor -i astfel analiza ei sa fie facuta superficial, tara implicare. Rolul formatorului, pe lnga acela de a

'concepe studiul de caz, este de a teoretiza rezultatele analizei cazului in a~a fel Tncat participantii sa simta valoarea contributiei lor ~i sa recunoasca valoarea acestui efort pentru atingerea obiectivelor de invatare.

Jocul de rol. In jocul de rol participaniii sun! implica!i direct in rezolvarea unei situatii fiind pu~i in postura de a-i asuma rolurile personajelor implicate. Situatia descris8 trebuie sa stimuleze interactiunea dintre participantiJ grupuri. Este o buna metoda prin care participantii pot fi pu~i Tn situatia de a pune in practica elemente teoretice in situatii cat mai apropiate de cele normale. 0 extensie a tehnicii este aceea a "schimbului de rol" in cadrul c~heia, participantii tree succesiv prin mai multe roJUIi familiariz8ndu-se astfel cu diversele perspective prin care situatia poate fi abordata.

Jocul de rol da ocazia participantilor sa analizeze comportamente ~i sa primeasca feedback specific. Riscurile sun! legate de neasumarea rolurilor sau, dimpotriva, de asumarea lor exagerata

Simularea. Combina studiul de caz cu jocul de rol in scopul de a reproduce cat mai fidel posibil o situatie rea Ia. Scopul este facilitarea transferului fn practici:i a cunotintelor teoretice, in cadrul unui mediu care de~i reproduce conditiile reale ram~ne, totu~i un mediu protejat

Exercitiul de grup mic. Tn cadrul grupurilor mici participantii sunt pu~i sa analizeze probleme ~i sa dezvolle solutii lucrand ca ~i echipa. Scopul este dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa ~i Tntelegerea mecanismelor de functionare ale grupurilor de lucru

C. Mijoace vizuale ajutatoare Fli pc ha rtslwh ite boards lntocmiti inainte diagramele etc in creion, apoi in marker Mi~cati-va in timp ce scrieti, dar aveti grija sa nu va adresati tablei Utilizati culori tari, fnchise, care pot fi citite de departe (negru, albastru, verde) Pozitionati flipchart-ulla in

SUI'ORT DE CUllS CURS- FORMA TOR dt FORMATORI

Pe foliile din acetal pentru proiector scrieti eel mult 8110 cuv1nte pe rand Daca este posibil, limitati~va Ia 8 rand uri pe coala Asiguraji-va ca literele sunt suficient de mari pentru a fi citite Uor Folosi!i markere permanente pe colile refolosibile Utilizaji numai culori vizibile (evitati galbenul, de exemplu) Utilizati sublinierile penlru impact Pozitionati ecranul astfel inc! sa evitati reflectarea luminii Verificati vizibilitatea din toate colturile incaperii 9i incercati sa vii asigurati ci1 nimeni nu are o imagine deformata lnchideti proiectorul dupi1 ce ati prezentat coala Li1sati cursantilor suficient timp pentru a citi informatia

Slide-urile Fundalul folosit sa faciliteze, nu sa ingreuneze cititul

Nu puneti multa informatie pe un slide (6 rand uri max) Folos1ti l1tere uor lizibile (gen Aria I), mari (blocul de text nu mai mic de 24) Nu folositi mai mull de 2 culori Folosiji cu masura animatia, astfel incat sa nu distraga atentia de Ia subiectul discutat Asigurati coerenta stilului in slide-uri (aceea:;;i miirime, forma, pozitie 9i culoare pentru titluri, acelea:;;i caractere pentru text, acela~i tip de subliniere) Cand trebuie sa puneti pe un slide un text mai mare, evidentiati cuvintele cheie importante Nu uitati ca scopul slide-urilor este sa fixeze informatia, sa prezinte elementele importante, nu sa fie o 'carte" dupa care sa cititi Folositi grafice, scheme, fotografli pentru dinamizarea prezent8.rii

Video-prezentari Mijloace moderne de prezentare care ofera posibilitate de a pregati din timp informatia :;;i a o refolosi Ia nevoie

Este nevoie de computer :;;i dotarea specific8. a sa iii Metoda are impact doar dadi :;;titi sa folositi "tehnologia" foarte bine

D. Structura continutului. Orice curs are: introducere, cuprins :;;i incheiere. lntroducerea (spune-le ce le vei spunel) este partea de acomodare a participantilor cu

trainerul, subiectul :;;i grupul. Deasemeni, in introducere este cuprins momentul de captare a audientei :;;i de stabilire a credibilit8tii, momentele de fnceput Aceasta se recomanda a avea urm8.toarea structure.

).> ,spargerea ghefl/'' Y prezentarea cursantilor i a formatorului ,_ atept8ri i temeri din partea cursanfilor , reguli organizaton'ce bilateral acceptate

r~g~ 3l of41

SUPORT DE CURS

> prezentarea obiectivelor de curs

t'~1LEARN CONSULTING

CURS- FORMAT OR de FORMA TORI

> prezentarea programului de curs (incadrare in limp, Joe de desflJurare, etape principale) > prezentarea temei

Cuprinsul (spune-le ce le spuil) va cuprinde tema cursului subiectele importante, construite logic fii subordonate obiectivelor de inviltare i timpului alocat

AsigurativB ca. aveti timp in cuprins sa recapitulati, sa concluzionati i sa verificati tntelegerea continutului. Creati elemente de fegatura intra subiecte.

incheierea (spune-/e ce le-ai spusl) are un rol important in orice sesiune de instruire. Ea trebuie sa faciliteze recapitularea elementelor importante de retinut i ridicarea energiei participan!ifor pentru a aplica ce au invatat, dupa. terminarea cursufui, in activitatea for.

lncheierea poate cuprinde o sesiune de intreMri i rnspunsuri, evaluarea zileila cursului i momentuf de Tncheiere structural astfel :

> rezumatul/concfuzia > evaluarea atingerii obiectivelor propuse " > evaluarea formatorului de ciltre cursanfi - evaluarea cursanfilor de catre forma tor > mu/fumiri

E. Designul de curs. Un curs este conceput tinAnd seama de douA aspecte majora: Macrostructura:- continutul cu capitolele importante (structura),

- fluxul cursu lui (modul Tn care sunt legate capH:olele). Microstructura: metodele ce vor fi folosite,

resursele necesare, timpul pentru fiecare parte, pauze, materialele scrise, . punctele cheie de invatare pentru fiecare sesiune (obiectivele de invatare).

Un design da curs reprezinta planul unui curs, scenariul trainerului. Acesta nu trebuie onfundat cu agenda cursului, care este de folos participantilor i contine indicii de tematicA i

repere orare (sesiuni !;le instruire, pauze) Designul unui curS se poate modifica pe parcurs, Tn timpul desf8ur8rii cursului, datorit8 unor

elemente vari_abile care pot interveni (mai putini sau mai multi participanti, interes mai mic sau mai mare Tntrun anumit subiect, nevoi noi de instruire ale participantifor, managementul timpului, etc) F. Materialele pentru curs

Suportul de curs. Acesta este suportul teoretic care sprijina. cursu! dvs. El trebuie sa cantina nici prea multa., nici prea putina informatie, astfef Tncat sa IS.mureasca i sa fixeze continutul i sa ofere posibilitatea cursantului de a capata gust pentru studiu individual.

Trebuie avut grija ca materialul sa fie conceput unitar, Tntr-un limbaj accesibil, ta.ra. greefi de ortografie sau tehnoredactare

Page32of4!

SUPORT DE CURS

~;LEARN CONSULTING

CURS- FORMATOR de FORMA TORI

Materiale pentru participan1i. Materialele pentru participanti contin exercitiile pe care le dati participantilor, fil}e de lucru, tabele, grafice sau alte tipuri de materiale pe care le dati Tn timpul cursului, pentru a exemplifica mai bine un anume subiect.

Slide-urile printate se pot oferi participantilor pentru a-~i lua notite in timpul expunerii dvs.

5.2. Organizarea formarii 5.2.1. Criterii de selectle a cursan1ilor- pot fi diferite, in functie de profilul cursu lui: - grupe cu necesiHiti ~i obiective comune (ex. cursuri profesiona/e) - grupe cu nivel similar de preg8tire i/sau experienta (ex. cursuri Tncepatori/mediulavansatt) - grupe cu tipologii psiho-comportamentale echilibrate (ex. cursuri de salvaton) - numar de cursanti adecvat profilului de curs.

5.2.2. Alegerea tematicii - poate urmiliri mai multe criterii: - corespunzatoare necesarului de pregilitire

corespunzatoare nivelului de pregatire/experienta "'-:. raportul optim dintre notiunile teoretice i Jsau practice - testele necesare in derularea cursului

5.2.3. Aslgurarea resurselor -tine cont de: - buget alocat - materiale necesare cursului (sa/a/atelier, proiector, flip-chart, laptop, camertJ fotolvideo, rechizite etc.) - dotare tehnica specialS (profesionala) - echipa de formatori/traineri

5.2.4. Aliante- relatii speciale cu toate grupurile interesate (cursanti, manageri, finantatori etc.): - responsabili de program - managerul de departamentl~f de echipii - departamente de suport (administrativ, financiar, resurse umane, IT etc.) - cursanti

lideri non-formali

5.2.5. Gestionarea timpului- ca resursa, este deosebit de importanta pentru toti: - diagrams activitatilor - timpi de rezerva - programul cursului (teorie, practicB, pauze, teste etc.)

5.2.6. Pregiitlrea materialulul- variazil in functie de profilul cursului: - suportul de curs -teste de evaluare (pre/post testare, de etapili) - metoda de Tnvatare - teste practice - sesiuni filmate

Page33of41

SllrORTDECUR.S CURS -FORMATOR de .FORMA TORI

- chestionare de feed-back

5.2.7. Preg3tirea locului de desf3urare a cursului - poate contribui Ia crearea unei atmosfere lucrative optime - suprafata i vizibilitate optima - luminozitate buna - amplasarea cursantilor i a forrnatorului -atmosfera placuta. relaxata - aranjarea s81ii de curs - verificarea echipamentelor i a materialelor

Aranjarea siilii de curs. Atunci ciind folosim o anumita a~ezare, ar trebui sa avem In vedere numarul de participanti. subiectul/tema cursului care necesit8. o anumit8 a~ezare (ex: curs de Informatica), m8.rimea salii, posibilitatea ca participantii sa se vadi:1, sa interactioneze, comoditatea participantilor, barierele fizice ce pot fi inli:lturate. Tipurile de aranjamente ale si:llilor de curs pot fi

3. Ia ~coala (banci) -in forma de "U" - dreptunghi -in semicerc - tip "Amfiteatru" -tip "Bistro" -in forma de "brad"

Aezarea in forma de "U"

~~ .. Avanta)e 1-Dezavantaje ermite o_oare_care inter-re.la.tionare - bar.iera fizic3 intre participanti ~i t.rainer re partic1pant1 (mesele) ermite p8strarea meselor pentru o - poate fi un "u" lung, ceea ce imp1edicii I

comoditate mai mare a partiCipantilor ~v~~llitatea ~i_r~~Iionarea buna __ ___j Aezarea tip "dreptunghi" (in jurul unei mese tip "consiliu")

I __ _ ----~v~--~-1 ~-~~~~L_ ___ ~ 1- ~ . . . . .. 1- bar1era tntre partic1pant1 i trainer Len:rugrupun miCI, ~e ~lscutll __ ~-d~creat interactivitatea participant~

Aezarea in semicerc ~ Ava~e --~-- -- -------oe:Za"Vantaj"e -=-=:J

Page Hof41

SUPORT DE Cl"RS CURS- FORM A 'TOR de FORMA TORI

- permite inter-relationarea buna a I ~participantilor (to. ata lumea vede pe toata - inco.moda (.daca nu exist-a mas uta Ia lumea) scaun) - se elimin8 banerele fizice lntre trainer i - partlcipaniil su_nt "ex?ui" participanti, participant-participant - nu se preteaza Ia once t1p de curs -. ----------- ________ __j

Aezarea tip "Bistro" (cu grupulete Ia diverse mese)

Avantaje - aezare mai informala, prietenoasa - permite aezarea participantilor pe af1n1tati - sunt grupe gata formate

Dezavantaje - posibil vizibllitate redusa din anumite unghiuri - nu toti participantii se vad - crearea "bisericutelor''

L_____ ------~----- ----~ Aezarea in forma de brad (mese puse Tn diagonalii, de 6+8 participanti, de o parte i de alta a siilii)

Avantaje - potriviti!i pentru grupuri numeroase - asigura vizibilitatea participantilor c8.tre punctul de interes (flipchart, ecran) - creaza un mediu mai prietenos pentru participanti

- nu toti participantii se pot vedea intre ei - crearea "bisericutelor" - grupurile de Ia mese pot fi destul de mari- ingreuneaza lucrul

Verificarea echipamentelor !Ji a materialelor. Ar fi de dorit ca formatorul sa vina mai devreme ~n sala de curs i sa verifice in primul r~nd functionarea echipamentelor. Verificati i culorile care se vad pe ecran, prin video-proiector. Uneori acesta modifica culorile initiale, i chiar daca pe ecranul calculatorului dvs culorile sunt bine alese i se vi!id excelent, pe ecran se pot modifica consistent

Verificati i daca, cata hartie aveti Ia flipchart, daca markerele scriu. Puteti sa va scrieti primele foi de flipchart, preferabil inainte sa soseasca participantii

Verificati daca exista tot necesarul de consumabile care va trebuie, dad materialele pentru cursanti sunt multi plicate in numarul i ordinea dorita.

Faceti ultimele retuuri i modificii.ri, astfel Tnc~t, atunci cfmd participantii vor sosi in sala sa fie totul gata i sa-i puteti primi cu zambetul pe buze ... 5.2.8. Fixarea programului ~~ anuntul cursantilor - program in funqie de programul de lucru -program In funqie de activiti!itile personalc

Page35 of4t

SUPORT IJL CUR!i CURS- FORMA TOR de FOR:\lATORf

- anunt oficial privind inceperea cursu lui.

5.3. Desfa~urarea formarii 5.~.1_. Tehnici pe~agogice sunt predominant interactive, ponderea lor variind in functie de obiectivul pnnc1pal al cursulul, astfel: a. dobandirea cuno~tintelor- prelegerea

- suportul de curs 9i materialul bibliografic b. dobandirea abiliti'i[ilor - demonstratia

- studiul de caz - exercitii teoretice - exerciiii practice

c. dobandirea aptitudinilor- discutia - jocul de rol - exercitii teoretice - exerciiii practice

5.3.2. Cursantul dificil. Problema care apare in timpul cursului tine de modul in care formatorul mentine interesul ~i motivarea cursantilor pe toata durata acestuia. Unii cursanti au tendinta de a monopoliza discutia. Antrenarea unui numar cat mai mare de cursanti, aplicarea metodei "bulgarelui de zapada" in dezbateri, este foarte importanta, ca ~i respectul reciproc de care trebuie sa dea dovada toti ce1 prezenti faV:i de opiniile celorlalti. Rezolvarea studiilor de caz pe grupe este o solutie de a-i antrena pe cat mai multi, de:;;i exista tendinta de a se implica numai unele persoane din grup, restul a:;;teptand solutii. Primirea de feed-back cu caracter constructiv Ia sfar~itul studiului de caz reprezinta o metoda buna pentru a crea un climat de incredere in fortele proprii pentru cursanti.

in cazul predE~rii unor proiecte poate ap.rea situatia nerespect.3rii termenelor de predare. Cele mai frecvente bariere sunt cele de natura person ala (sarcini de serviciu multiple, sarcini de familie etc.).

De~i empatia ~i solicitudinea sun! caliti:iti esentiale pentru toti, o atitudine ferma a formatorului fata de ace~ti cursanti :;;i obil}nuirea lor sa respecte termenele este hotaratoare Tn rezolvarea acestor situatii.

Feed-back-ul Ia lucrari este foarte important deoarece cursantul poate verifica daca a inteles 9i a aplicat corect notiunile teoretice. realismul 9i spiritul de reflectie criticii al formatorului sunt iecisive, dar nu trebuie sa lipseasca cordialitatea pentru a crea un eli mat deschis in relatia fata de cursant ~i pentru a nu il descuraja.

Participarea Ia aplicatii practice este momentul in care se evidentiaza eel mai bine cursantii dificili (speranta formatorului este sa nu lucreze cu grupe cu adev8.rat dificile). Aici apar .. vedetele", cursantii care ~tiu tot, cei suspicio~i, cei certareti. Nu trebuie ignorati nici cursantii apatici, care pot periclita o atmosfera interactivii. Metodele de combatere a acestora sunt diferite pentru fiecare in parte, de Ia schimbarea subiectului care a trezit dispute neadecvate Ia cererea opiniei grupului ~i stimularea increderii in fortele proprii, prin ele reuind sa se restabileasca o atmosfera propice de lucru

Putem contura cteva tipologii de cursanti dificili: agresivul, atottiutorul, cusurgiul, Optitorul, tacitumul. i lista !or poate continua .... Nu existS retete unice i cu succes garantat. dar pot f1 aplicate cateva metode care trebuie adaptate Ia fiecare situatie i pentru fiecare cursant dificil: - tipul certiireJ - p8.streaz8-ii calmul, nu te implica, folosete metoda discutiei. Nu-i permite sa monopolizeze dezbaterea! - tipul pozitiv - e de mare ajutor in discutii. Fa in a~a fel incat contributiile sale sa se acumuleze. Folosete-1 ftecvent!

Page 36of41

SUPORT DE CURS

.. ~,LEARN CONSULTING

- tipul .,ftie tot" -lasa grupul sa se descurce cu teoriile sale!

CURS- FORMATOR de FORMA TORI

- tipul vorbSret- intrerupe-1 cu tact. Limiteaz8-i timpul de vorbirel - tipul timid- pune-i intrebari Ul}Oare. Mltlre~te-i Tncrederea Jn sine. TncurajeatiH cand e posibill - tipul necooperant, care refuza implicarea - exploateaz8-i ambitia, apreciaz8-i cunm~tintele ~i experienta ~i folose~te-le! - tipul distrat, neinteresat - pune-i intrebari despre munca sa. Fa-1 sa vorbeasca despre activitatea sa

~i despre ce dorete de Ia curs! - tipul snobului intelectual- nu-l critica, folose~te tehnica .oa, dar ... ~1 - tipul interogativ - acest tip Tncearca sA Tntinda capcane liderului. Paseaza Tntrebarile sale inapoi grupuluil

lndiferent de tipul de cursant dificil, Tncercati sa respectati ca.teva reguli generale: intelegeti motivele comportamentului acestuia, nu intrati Tn competitie/conflict direct, nu adoptati o atitudine defensiva, nu il puneti in inferioritate, incurajati grupul sa provoace persoana difici18, incuraja1i exprimarea clara i precisa,

.._ verificati ce ati inteles, incuraja1i expunerea experientei proprii i nu generalizolrile, abordati o criticil constructivA, feed-back intre patru ochi, apelati Ia simtul umorului.

Puteti fi destul de ghinioniti incBt sa nimeriti o grupa dificilii? Probabil ca da! Ce trebuie sa. faceti?

> verificali conditiile ambientale (inc&lzire, amenajarea locurilor etc.) ) intrebati daca tema este neclarS > tntrebati.ce nu este in regula - schimbati tema ) schimbati modul de lucru

:;;; daca nimic nu tunctioneaza ... LUATI 0 PAUzA SCURTA! Aveti toate ansele ca. in aceasta pauza. sa aflati de Ia ei care este problema i daca ea tine de curs, formator sau de probleme externe pe care ,le-au carae Ia cursul dvs.

, 5.4. Evaluarea formarii Este cunoscut i a ramas valabil ~i astB.zi modelul de evaluare a instruirii pe patru nivele (1959),

de ca.tre Donald Kirkpatrick, profesor Ia Universitates din Wisconsin: 1. Reactia 2. Procesul de invatare 3. Comportamentul 4. Rezultatele

ca sa vii evaluati un curs de instruire aveti nevoie de un sistem simplu i practic, pe care sil-l intelegeti i sii-1 aplica~.

Page37of41

SUPORT r>F. CURS CURS- FORMATO~ de FORWATORI

Nivelul. 1: Reactia. Reactia mascara ce au sim\it participantii in legatura cu anumite aspecte ale cursulu_1 cont~nut, trainer, age_nda, organizare, etc. Un motiv de a masura reactia este de a va asigura ca parl1c1~antn sunt mot1vat1 I 1nteresati in a invata. Daca nu le place un program, exista putine :;;anse sa depuna un efort in a Tnvata.

Deoarece reactia este u~or de masurat, aproape toata lumea o face. Pentru a o masura efectiv, faceti urmatoarele Determinati ce vreti sa aflati Folositi un chestionar obi~nuit Creati astfel chestionarul astfel Tncat rezultatele sa poate fi cuantificate Obtineti raspunsuri sincere prin chestionare anonime Permiteti cursantilor sa adauge comentarii

Dintr-o analiza a reactiilor puteti deduce cat de bine este un program acceptat. Obtinetl :;;i informatii de cum puteti Tmbunatati un program viitor

'livelul 2: Procesul de inviitare. Procesul de lnvatare este masura Tn care cuno~tintele sunt asimilate, abilitBtile imbunatati!G :;;i atitudinile schimbate in timpul trainingului

lata cateva sugestii pentru a masura procesul de invatare: Folositi un sistem "Tnainte-dupa" astfel incat fnv8tarea sa poata fi asociata fn mod direct programului de training invatarea ar trebui masurata pe baza obiectivelor Acolo unde este posibil, folositi un grup de control pe care sa-l comparati cu eel care a primit training

in timpul trainingului se pot construi situatii 'lnainte ~i dup;l" in care participantii sa demonslreze ce au asimilat.

Nivelul 3: Comportamentul. Comportamentul, sau transferul instruirii, este masura in care participantii T:;;i schimba comportamentulla locul de munca datorita trainingului.

Daca oamenii i~i vor schimba comportamentul Ia locul de munca. ar trebui sa existe urmiitoarele cerinte -sa doreasca sEi-:;;i imbunatateasca performantele . sa-~i recunoasca punctele slabe -sa lucreze intr-un eli mat permisiv -sa fie ajutati de persoane interesate :;;i cu abilitati -sa aib8 oportunitati sa incerce idei noi

Evaluarea comportamentului se face mutt mai greu, pentru ca cere o abordare :;;tiintifica :;;i luarea in considerare a mai multor factori. Urmatorul ghid va poate fi de folos: Faceti o evaluare sistematica a performantei Ia locul de munca inainte i dupa. fn evaluare ar trebui inclu:;;i: participantii, :;;efii lor. subordonati. colegi, etc Faceti o evaluare Ia trei luni dupa training, ca participantii sa aib8 timp sa aplice ceea ce au invatat

Nivelul 4: Rezultatele. Acesta este mi:isura rezultatelor finale care se obtin datorita trainingului productivitate mai mare, costuri scazute, calitate imbunatatita, vizibilitate mai mare etc. Obiectivele

Page38of4l

SUPORT DE CURS CUR&- .FORMATOR de .FOR'VIATORJ

t;)tLEARN GONS!JLT!HG

programelor de training pot fi enuntate sub form

SUPORT DE CURS

~'JLEARN CONSULTING

CURS- FORMA TOR de FORMA TORI

Pe 18ng8 revizuirea unui curs este importanta i evaluarea impactului form8rii. Atunci cSnd se negociazii un program de formare, furnizorul poate oferi i acest serviciu. Va fi util nu numai clientului dar i furnizorului, pentru ca. poate afla informatii utile i practice de Ia beneficiarii directi.

Evaluarea impactului form8.rii reprezinta etapa finala a ciclului formarii. lnstrumentul este utilizat pentru a afla cat de eficient a fast cursu I de formare ~i pentru a face recomanda.ri pentru fmbuna.tatirea calit

SUPORT DE CUR~ CURS~ FORMATOR de FORMATORl

Bibliografie

Dupont, Ch., La negociation, conduite, theorie, applications, Dalloz, 1990 ~ Hagicalll, l., Formator, S.C. lntratest S R L Bucureti, 2011 ~ Pnioara, I 0, Comunicarea eficienta- metode de interactiune educationale, Editura Polirom,

lai, 2003 Pease, A , Body language. How to read other's thoughts by their gestures, Sheldon Press, London, 1992 ~ Prutianu, $.,Manual de comunicare !ji negociere in afaceri, Editura Pol1rom, 2000

Scott, B , The skills of negociating, Wildwood House Ltd., Hampshire, 1990 $oitu, L., Psihopedagogia comunicilrii, lnstitutul European, lai, 2001 ~ V01culescu, D , Negocierea, formii de comunicare in relafiile interumane, Editura $tiintific8,

1991 Zartman, I.W., The 50 percent solution, Anchor Book, New York, 1976

"?'!L 12 guidelines on using subgroups (12 recomandari referitoare Ia utilizarea subgrupurilor), Training House, Inc., 1989 Manua/uf formatorului, ABA/CEELI, 2005 Training employees and managers (lnstruirea angajaiilor i a managerilor), Planty, McCord and Efferson, 1988.

Page41of41

Exercilii ,Formator de formatori" - participanti -

Exercitiul nr. 1

Parcurgeti chestionarul stilurilor de fnviitare ~~ punctati conform instructiunilor. Completarea chestionarului nu are lim ita de limp. Corectitudinea rezultatelor depinde de cat de :::ru~:s.f.i. Nu exist!i rillspunsuri bune sau proaste. Dacii sunteti de acord cu o afinnatie, puneti

1. Am opinii foarte ferme despre ceea ce este bine sau rau, corect sau incorect. 2. Ac!ionez adesea fiirii sa Jin cont de consecintele posibile

\) 3. Am tendinta sa solu!ionez problemele pas cu pas V 4. Consider c8 procedurile fonnale limiteaza libertatea de actiune a oamenilor J 5. Am reputatia ca. spun cu voce tare, simplu i direct, ceea ce gandesc

6. Constat ca actiunile bazale pe intu~ie sun! Ia fel de valabile ca i cele bazate pe o g8.ndire i o analiza atenta

/ 7. Tmi plac tipurile de activitiiti care imi permit sale pregiitesc ~~sale implementez minutios 8. Ti chestionez tot timpul pe oameni in privinta premiselor lor fundamentals 9. Ce conteazA eel mai mull este dacA un lucru are aplicabilitate practica

V 10. Caut in mod activ experien1e noi J 11. cand aud despre o idee sau o abordare noua, tncep sii mii gandesc Ia felul cum pot fi aplicate

in practicii V 12. Tin foarte mull Ia autodisciplinii; de exemplu Tmi supraveghez regimul alimentar, fac exercitii

fizice zilnice, respect un program strict ~ 13. Mil mandresccand realizez o lucrare fiirii cusur

14. Mii Tmpac mull mai bine cu persoanele log ice, analitice, decal cu cele spontane, "irationale~. 1/15. Mii preocupii foarte mull inlerpretarea datelorla care am acces, ~i evil sii trag concluzii pripite

16. lmi place sa iau o decizie dupa ce mii giindesc cu atentie ~i ci!'lntaresc cu grijii toate alternativele 17. Mi1 atrag mai mull ideile noi, neobi~nuite, deciit cele cu aplicabilitate practicii 18. Prefer sii incadrez lucrurile in tipare cunoscute 19. Accept ~i mii supun procedurilor ~i politicilor ata.ta limp cat consider cii eficientizeaza munca 20. lmi place sii leg acrtiunile mele de un principiu general

II 21. In discutii imi place sa fiu exact Ia subiect 22. Tind sa am relaJii mai degrabii distante, dec&t informale, cu colegii

V"23. lmi place provocarea lucrurilor noi sau diferite

/24. lmi plac oamenii spontani, amuzanti

V 25. Dau o atentie mare detaliilor, inainte de a ajunge Ia o concluzie 26. Mise pare dificil sa vin cu idei nebune~ti 27. Nu cred in pierderea timpului datoriUi "invArtitului in jurul cozii~ 28. Am grija sa nu trag prea U;or concluzii

v' 29. Prefer s!:i am cat mai multe surse de informa~ii posibile V 30. Oamenii neserio~i. care nu iau lucrurile Tn serios, ma irita V 31. Ascult punctul de vedere al altora inainte sa mi-l spun peal meu V 32. Tind sa spun deschis ce sentiments am

V 33. In discutii, imi place si:i rna uit Ia af1ii cum vorbesc 34. Prefer sa ri:ispund Ia evenimente spontan, flexibil, decAl sa planific minuJios Tnainte

35. Tind sa fiu atras/atrasa de tehnici cum ar fi: planuri de contigentii, grafice, analiza

36. Mi11ngrijoreazi:i daca trebuie sa rna grAbesc cu o lucrare, daca am un termen lim ita prea strans 37. Tind sii judec ideile oamenitor dupii aplicabilitatea lor practicii 38. Oamenii lini~titi, liicuti, mii fac sii nu mii simi in largul meu 39. Ma simi iritat de oamenii care grAbesc lucrurile

v4o. Este mutt mai important sa savurezi prezentul, decAl sii te g8nde~ti Ia !recut sau Ia viitor V 41. Creel c8 deciziile bazale pe o analiza atent

/56. MA entuziasmeaza sa incerc un lucru, ca sA vad dacii merge in practicA 57. Tin foarte mull sA ajung Ia o solutie printr-o abordare logicA 58. lmi place sA fiu eu eel care vorbe$1e eel mai mull 59. In cadrul unei discutii, constat adesea ci eu sunt eel realist, aducS:ndu-1 pe oameni Ia obiect, ~i evitiind speculatiile fanteziste

V 60. lnainte de a hotarr ceva, imi place sa cAntAresc mai multe alternative 61. In discutiile cu oamenii, constat adesea ca eu sunt eel mai rational ~i mai obiectiv dintre loti 62. Prefer, de regula, sa nu ies in fatii. sii nu-mi asum controlul, sa nu vorbesc mult 63. lmi place cand sunt in stare sil-mi incadrez actiunile curente in tabloul general al activitiitii pe termen lung

64. CAnd eeva merge ~u. mA mu~umesc sa ridic din umeri ~i sa pun totul in contul experientei 65. Am tendinta sa resping ideile spontane, fanteziste, pe motiv ca sunt inaplicabile

66. Este eel mai bine sa gande~ti cu atentie tnainte sa treci Ia actiune

67. In general obi'}nuiesc mai mull sa ascult decat sA vorbesc 68. Am tendinta sa fiu dur cu cei carora le este dificil sa adopte o abordare logicil

69. De cere mai multe ori, consider ca scopul justificil mijloacele 70. Nu ma deranjeazii sa-llovesc pe oameni Tn sentimentele lor, atata limp cat reuesc sA fac sA mearga treaba

/11. Mise pare sufocant sii lucrez dup8. plan uri formale i obiective specifice 72. Fac parte, de regulA dintre cei care sunt sufletul unei petreceri

V 73. Fac orice este necesar pentru a-mi realiza lucrarea V74. Mii plictisesc iute de munca metodicii, detaliata V75. Tin foarte mull sii analizez premisele fundamentale, principiile r;;i teoriile pe care se bazeazii

diferitele lucruri !ji evenimente V76. Ma intereseazii intotdeauna ce g!ndesc oamenii V 77. lmi plac !jedintele conduse melodic, i respectarea agendei V 78. Mil feresc de aspectele subiective, echivoce V79. lmi plac situatiile de crtza cu agitatia r;;i dramatismul lor

80. Oamenii rna considerii adesea insensibilla sentimentele lor

Punctajul

lndicati pe lis!a de mai jos afirmatiile Ia care ati pus semnul ,1_ Acordaji cate un punct fieci'irei

afirmajii pe care ati notat-o cu semnul ,.;_ Faceti totalurile punctelor pe coloane

58 64 @ 72

~i) ,(1 Activ

~ 5 16 (]~)

28 ~)

& 3/ 36

3~ (~

46 52 55

@ 62 66

1 (3

8 @

14 18 20 22 26 {~

~) 51 57 61 63

T eoretician

Sursa: P. Honey~~ A. Mumford- The Manual of Learning Styles, Peter Honey

CD 9

19 27 35 37 44 j"' ~D_j 53 54 ~ 59 65

69

Pragmatic

Exercitiul 2: Tendintade ... Dar, ca trainer, Dacll ave\1 o Efectele stllulul putej;lultasi luallln preferlnllsclzutt de invitare conslderarecl .... pentru aces! sill, nu preferatal uitatisil. ...

~::~:;~~~io:~~t Activist Afaceexerc~ri Uniiparticipanjipot Oferitiomare

practice(jocuri, consideraexercijiile vanetatede simuli~ri.jocderol) practrce,.un mare oportunitaii Acreaoportunit!lilide rise" particlpanjllorpentru interactiuneTntre Este important sa se a-ii!lexersaabilitl!ijile

participan~ creezeoatmosfera practice Afideschisfn carepermite Creati provocari legl!itur.li cu participan~lor sl!i"ili pentru partlclpanV, sentimenteleii!i asumeriscuri caresaletntareasca expenentele DVS Existaovaloarea abili1B1ile A face Uii!Dr schimbari