196079440 Corectarea Deficientelor Fizice Spiru Haret

Conf. univ. ELENA MUREŞAN Lector univ. drd. CRISTINA JELEASCOV

Lector univ. drd. DOINA MUREŞAN

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE MIJLOACE UTILIZATE ÎN APĂ ŞI PE USCAT

Universitatea SPIRU HARET

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

Redactor: Andreea DINU Tehnoredactor: Mihaela STOICOVICI

Bun de tipar: 04.05.2006; Coli tipar: 8,5

Format: 16/61×86

Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine Splaiul Independenţei nr.313, Bucureşti, s. 6, O. P. 83

Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MUREŞAN, ELENA Corectarea deficienţelor fizice: mijloace utilizate în apă şi pe uscat / Elena Mureşan, Cristina Jeleascov, Doina Mureşan - Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 136 p., 20,5 cm. Bibliogr. ISBN: (10) 973-725-555-0 (13) 978-973-725-555-6 I. Jeleascov, Cristina II. Mureşan, Doina 615.8:797.2


UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Conf. univ. ELENA MUREŞAN Lector univ. drd. CRISTINA JELEASCOV

Lector univ. drd. DOINA MUREŞAN

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE MIJLOACE UTILIZATE ÎN APĂ ŞI PE USCAT

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006



5

CUPRINS Cuvânt-înainte ……………………………………………………… 9 I. Consideraţii generale …………………………………………… 11 II. Efectele benefice ale hidrokinetoterapiei ………………………. 14 III. Bazinele de înot şi sălile de gimnastică ………………………... 16 IV. Reguli de bază care trebuie cunoscute şi îndeplinite de către un

kinetoterapeut care predă exerciţiul fizic în apă şi pe uscat ……

18 V. Deficienţe fizice ……………………………………………….. 20

V.1.Torticolis ………………………………………………….. 20 V.1.1. Indicaţii metodice de acţionare …………………….. 20 V.1.2. Exerciţii corective ………………………………….. 22

V.1.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …... 22 V.1.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat … 24

V.2. Cifoză dorsală …………………………………………….. 27 V.2.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 27 V.2.2. Exerciţii corective …………………………………. 29

V.2.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …. 29 V.2.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat ….. 32

V.3. Cifoză lombară (joasă)……………………………………. 37 V.3.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 37 V.3.2. Exerciţii corective …………………………………. 38

V.3.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …. 38 V.3.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat ... 39

V.4. Cifoză totală ……………………………………………… 41 V.4.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 41 V.4.2. Exerciţii corective …………………………………. 43


V.5. Lordoză lombară …………………………………………. 49 V.5.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 49 V.5.2. Exerciţii corective …………………………………. 50


V.6. Cifolordoză ……………………………………………….. 57 V.6.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 57


6

V.6.2. Exerciţii corective …………………………………. 58 V.6.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …. 58 V.6.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat ... 60

V.7. Scolioză în „C” …………………………………………… 63 V.7.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 63 V.7.2. Exerciţii corective …………………………………. 65


V.8. Scolioză în „S” …………………………………………… 71 V.8.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 71 V.8.2. Exerciţii corective …………………………………. 73


V.9. Spate rotund ……………………………………………… 79 V.9.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 79 V.9.2. Exerciţii corective …………………………………. 80


V.10. Spate plan ……………………………………………….. 84 V.10.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 84 V.10.2. Exerciţii corective ……………………………… 86

V.10.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă 86 V.10.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat … 88

V.11. Torace plat şi înfundat; umeri căzuţi şi aduşi; omoplaţi depărtaţi şi desprinşi …………………………………….

91

V.11.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 91 V.11.2. Exerciţii corective ……………………………… 92


V.12. Abdomen aton (proeminent) ……………………………. 98 V.12.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 98 V.12.2. Exerciţii corective ……………………………… 99


V.13. Genunchi în varum ……………………………………… 104 V.13.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 104 V.13.2. Exerciţii corective ……………………………… 105


V.14. Genunchi în valgum …………………………………….. 109 V.14.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 109 V.14.2. Exerciţii corective ……………………………… 110


7


V.15. Picior plat ……………………………………………….. 116 V.15.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 116 V.15.2. Exerciţii corective ……………………………… 117


VI. Complexe de exerciţii ………………………………………….. 121 VI.1. Complex de exerciţii în apă (nr.1) ………………………. 121 VI.2. Complex de exerciţii în apă (nr.2) ………………………. 125 VI.3. Complex de exerciţii pe uscat (nr.1) …………………….. 130 VI.4. Complex de exerciţii pe uscat (nr.2) …………………….. 132

Bibliografie ………………………………………………………… 135


9

Cuvânt-înainte

Recuperarea terapeutică în mediul acvatic şi pe uscat constituie o problemă de actualitate, având în vedere numărul mic al unor publicaţii de specialitate asemănătoare.

O serie de deficienţe fizice cunoscute, precum şi poziţiile vicioase ale corpului pot fi influenţate benefic prin exerciţii specifice înotului şi gimnasticii.

Explicând scopul acestor exerciţii, oferind mijloacele şi indicaţiile metodice de acţionare în apă şi pe uscat, am urmărit permanent respectarea principiului hipocratic primum non nocere.

Exerciţiile sunt ordonate pe afecţiuni, într-o formă simplă şi accesibilă, cunoscând influenţa acestora asupra aparatului locomotor, cardiovascular, respirator, sistemului nervos şi metabolismului.

Realizarea unor programe în apă şi pe uscat reprezintă pentru cei interesaţi modele utile şi surse de inspiraţie.

Sperăm ca acest material documentar didactic, al recuperării terapeutice în mediul acvatic şi pe uscat, să fie util studenţilor cu specializarea kinetoterapie, precum şi celor interesaţi de acest domeniu. Autorii


10


11

I. CONSIDERAŢII GENERALE

Terapia naturală simplă (apă; aer; soare) este foarte accesibilă. Apă: Apa este un mijloc terapeutic şi igienic important, îmbăierea

reprezentând un factor de menţinere a igienei corporale. O serie de staţiuni de pe litoral (Mamaia, Eforie Nord, Eforie

Sud, Techirghiol, Mangalia, Neptun), precum şi lacurile sărate (Slănic Prahova, Ocna Sibiului) oferă posibilităţi de tratament pentru oamenii de orice vârstă.

În ţară există staţiuni cu ape care au un conţinut mare de iod (Govora, Bazna), sulf (Călimăneşti, Cozia, Căciulata, Olăneşti, Pucioasa), sau elemente uşor radioactive (Herculane, Felix), unde băile locale şi generale, asociate cu exerciţii efectuate în apă, au efect benefic asupra suferinţelor celor care le practică.

Aer: Aerul marin şi cel de deal, mai rar cel alpin şi de stepă, are efecte benefice pentru cei cu boli respiratorii, cardiovasculare, conva-lescenţi după diverse boli contagioase (sunt indicate staţiunile Vatra Dornei, Tuşnad, Covasna, Sinaia, Predeal, Păltiniş, Cheia, Lacul Roşu, Poiana Braşov, Techirghiol, Eforie Nord, Mangalia etc.).

Aerul ozonat, nepoluat, asociat cu mişcarea, conferă organismului confort fizic şi psihic.

Soare: Cura de soare (helioterapia), cu efectele ei benefice, completează factorii naturali de călire a organismului, întărind sănătatea.

În staţiunile mai sus menţionate există servicii de recuperare şi reeducare funcţională, dar şi de prevenire a deficienţelor fizice, în scopul corectării, formării şi menţinerii unei atitudini corecte a corpului.

Înotul stă la baza mai multor ramuri sportive desfăşurate în apă, cu tradiţie la noi în ţară, fiind în acelaşi timp şi un important mijloc asociat al kinetoterapiei.

Kinetoterapia este un mijloc terapeutic al tratamentului complex de recuperare, care foloseşte un sistem de exerciţii fizice cu acţiune asupra întregului organism. (Drăgan şi colaboratorii, 1982)

În staţiunile balneo-climaterice kinetoterapia (sau kinetologia terapeutică) este des utilizată ca terapie propriu-zisă prin mişcare, kinetoprofilaxie sau kinetologie de recuperare funcţională. Ea este


12

utilizată alături de factorii naturali (apă, aer, soare) şi de cei balneari, componentele principale ale curelor balneare. Recuperarea este ideală prin executarea exerciţiilor fizice atât pe uscat cât şi în apă. Exerciţiul fizic executat în apă obişnuită, în scop de reeducare, poartă denumirea de hidrokinetoterapie; utilizat în apă de mare sau ape minerale ia forma specială de kinetobalneoterapie. Talasoterapia reprezintă folosirea apei de mare şi a climatului marin în scop terapeutic.

Hidrokinetoterapia (sau hidrogimnastica) reprezintă un ansamblu de exerciţii executate cu corpul în imersie (scufundarea parţială în apă) în scopul reeducării unor deficienţe, beneficiind de factorii mecanici, chimici şi fizici (în special cei termici).

Se cunosc mai multe tipuri de hidrogimnastică: gimnastica convenţională în apă (mişcări simple executate în

apă, care pot fi efectuate de orice persoană); aqua-power-training (exerciţii în apă, cu obiecte sau greutăţi); aquarobic (gimnastica pe muzică, efectuată în apă); aqua jogging (alergarea prin apă, cu atingerea solului).

În funcţie de condiţiile materiale şi de afecţiuni, se poate utiliza unul din tipurile mai sus menţionate.

Marele avantaj al hidrokinetoterapiei constă în faptul că mişcările pot fi executate de orice persoană.

Înotul este necesar, deoarece, odată învăţat, poate fi practicat până la o vârstă înaintată. El are un impact deosebit în dezvoltarea organismului tinerilor, întăririi şi călirii acestuia.

Practicat în mediu igienic, înotul solicită musculatura întregului corp, mai mult decât alte discipline sportive; influenţează puternic calităţile motrice; asigură dezvoltarea tuturor funcţiilor organismului, cu precădere cele ale sistemului respirator, cardiovascular şi locomotor, activând astfel marile funcţiuni vitale; influenţează creşterea armonioasă, formând o ţinută corectă, frumoasă.

Execuţia unor mişcări în condiţii neobişnuite (apă) ajută la stăpânirea aparatului locomotor; dezvoltarea coordonării şi orientării în spaţiu; recuperarea după anumite accidente şi reluarea activităţilor zilnice.

Binefacerile acestui sport se răsfrâng atât asupra omului sănătos, cât şi asupra celui suferind.

Practicarea înotului ajută la corectarea unor deficienţe fizice cauzate de diverşi factori, reducând unele deficienţe motorii:

1. Caracterul analitic al exerciţiilor din gimnastica de bază oferă posibilităţi multiple şi eficiente de acţionare selectivă asupra unor


13

segmente sau regiuni ale corpului în apă, în funcţie de obiectivele urmărite.

2. Exerciţiile fizice în apă şi pe uscat, utilizate în scop terapeutic, au un conţinut specializat de reeducare funcţională, corectarea defi-cienţelor fizice, refacerea volumului şi proprietăţilor aparatului muscular, redarea mobilităţii normale în articulaţiile cu mişcări reduse, tonifierea în condiţii de scurtare a grupelor musculare.

3. În apă se vor folosi ca mijloace de acţionare: poziţii şi exerciţii statice şi dinamice luate din gimnastica de bază, adaptate la scopul urmărit, afecţiune şi particularităţile pacientului.

4. Înotul oferă persoanelor obosite posibilitatea de a se relaxa în întregime şi de a-şi încărca „bateriile” din nou, după o zi de muncă agitată.

Sportivii de performanţă se refac mai repede după o oră de înot relaxant.

Având în vedere faptul că înotul angrenează toate grupele musculare, toate calităţile motrice de bază, speciale (specifice) şi combinate, sunt dezvoltate: viteza, rezistenţa, forţa, îndemânarea, mobilitatea.

5. Calităţile psihomotrice şi psihice, cum ar fi curajul, perseve-renţa, dârzenia, voinţa, stăpânirea de sine, se dezvoltă practicând cu regularitate înotul.


14

II. EFECTELE BENEFICE ALE HIDROKINETOTERAPIEI

Pentru menţinerea unei poziţii înalte pe apă, toate grupele

musculare ale corpului sunt solicitate, picioarele şi braţele lucrând repede şi în forţă, mişcările fiind executate pe direcţie verticală şi laterală.

Efectele benefice ale apei au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri. Menţionăm chinezii prin doctrina atitudinilor şi mişcărilor (Confucius), mai târziu grecii şi romanii prin multitudinea bazinelor construite cu apă la diferite temperaturi (în număr de 854), care au pus bazele indicaţiilor şi aplicaţiilor benefice ale exerciţiului fizic aplicat în apă. Există date care relevă importanţa şi influenţa efectelor binefă-cătoare ale apei, rămase de la medicul grec Galenus care a pus bazele studiului anatomiei umane (130-200 sau 210 e.n.), poetul tragic grec Euripide (480-406 î.e.n.), împăratul roman Aurelianus şi mulţi alţii.

Angrenând, în mişcarea efectuată în apă, aparatul osteo-muscular parţial sau global, putem corecta deformaţiile instalate sau cele în curs de formare.

„Un corp cufundat total sau parţial într-un fluid în repaus”, conform principiului lui Arhimede, „este împins cu o forţă verticală, de jos în sus, egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp, numită portanţă hidrostatică”.

Pe lângă cele două forţe, greutatea corpului şi portanţa hidrostatică, există forţe pe direcţia de deplasare (portanţa hidrodinamică pe verticală) care se opun înaintării corpului (rezistenţa hidrodinamică).

Mişcările sunt efectuate în condiţii de descărcare (uşoare), cu amplitudine foarte mare şi cu solicitare musculară foarte mică.

Greutatea corpului este scăzută în apă, astfel în imersie totală (până la baza gâtului) într-o apă obişnuită greutatea lui este cu 8,8% mai puţin decât în aer, iar într-o apă sărată reprezintă 6-7% din greutatea reală. Această pierdere aparentă a greutăţii favorizează mişcarea, având următoarele efecte benefice:

scade presiunea intraarticulară, diminuând durerea; musculatura se relaxează; se menţine ortostatismul şi pacientul îşi poate relua mersul; pacientul îşi poate mobiliza segmentar grupele musculare care

prezintă contracturi;


15

poziţiile vicioase ale corpului pot fi influenţate favorabil; articulaţia dureroasă scufundată în apă beneficiază de principiul

lui Arhimede, fiind posibilă mişcarea fără efort; retracţiile capsulare şi ligamentare sunt uşurate.

Unele boli sunt ameliorate prin practicarea înotului terapeutic: afecţiuni neurologice (paralizii, pareze, hemipareze sechelare); poliomelită; afecţiuni posttraumatice; afecţiuni reumatismale degenerative; reumatisme articulare cronice; afecţiuni cardiovasculare (în acest caz trebuie evitate băile hiperterme).

Există şi contraindicaţii ale hidrokinetoterapiei, cum ar fi: afecţiuni dermatologice; afecţiuni articulare acute; crize comiţiale; afecţiuni neuropsihice; incontinenţă urinară; infecţii în sfera O.R.L.; boli neoplazice; T.B.C. (nestabilizată); boli infecto-contagioase în faza acută; afecţiuni cardiovasculare grave; alergie la clor; vârstă înaintată.


16

III. BAZINELE DE ÎNOT ŞI SĂLILE DE GIMNASTICĂ

Există diferite tipuri de bazine: unele special amenajate, care au

anumite caracteristici, folosite în sanatorii; altele obişnuite, dotate pentru mai multe întrebuinţări. Enumerăm câteva:

piscine de dimensiuni mari: – cu apă – obişnuită; sărată; sulfuroasă; cu temperatură ridicată; – au o înălţime medie a apei (0,80-1,30 m);

– sunt dotate cu bare de sprijin şi sisteme de ridicare şi coborâre a bolnavului în brancard;

– fundul bazinului poate fi drept sau înclinat. piscine cu apă dulce:

– acoperite sau descoperite; – de diferite dimensiuni şi adâncimi.

căzi: – cu instalaţii moderne de masaj acvatic:

– pot fi confecţionate din ceramică; plastic; fibră de sticlă; oţel inoxidabil;

– sunt folosite în spitale, clinici, cabinete cu orientare terapeutică.

Temperatura apei: 220-250C este temperatura optimă pentru înotătorii care fac

performanţă; 260-300C este temperatura recomandată pentru efectuarea unor

exerciţii de intensitate moderată; 280-320C este temperatura favorabilă pentru executarea exerci-

ţiilor acvatice. Temperatura apei influenţează buna dispoziţie a pacienţilor, durata

exerciţiilor în apă, intensitatea efortului, ritmul şi buna funcţionalitate a întregului organism

Clasificarea băilor, în funcţie de temperatura apei: băi reci: 00-260C; au efect de scădere a temperaturii corporale;


17

băi neutre: 260-350C; nu au efecte importante asupra temperaturii corpului;

băi calde: peste 350C; băi hiperterme (peste 380C); băi intens hiperterme (peste 400C; au efecte nocive asupra organismului).

Temperatura apei oferă confort la 340-350C. Apa caldă are următoarele efecte: vasodilataţie periferică; tahicardie; scăderea tensiunii arteriale; scăderea sensibilităţii periferice şi a durerii; relaxare generală.

Unele bazine dispun de materiale utilizate în imersie: pod plutitor; masă de reeducare înclinată; plan înclinat la 350; scaune. În acest caz, programul desfăşurat cu pacientul are specificat un anumit parcurs de reeducare.

Sălile de gimnastică trebuie să cuprindă un minim de dotări: saltele; scară fixă; bănci (drepte şi curbate); bară fixă; bară laterală; corzi; bastoane; benzi elastice; săculeţi cu nisip; gantere; măciuci; mingi medicinale.


18

IV. REGULI DE BAZĂ CARE TREBUIE CUNOSCUTE ŞI ÎNDEPLINITE DE CĂTRE UN KINETOTERAPEUT

CARE PREDĂ EXERCIŢIUL FIZIC ÎN APĂ ŞI PE USCAT

Când lecţiile se desfăşoară cu persoane de diferite vârste, cu

diverse afecţiuni, este bine ca specialistul în reeducare să facă frecvent recomandări pacienţilor şi în acelaşi timp să-i supravegheze foarte atent.

Kinetoterapeutul trebuie: să ştie să înoate; să aibă studii de specialitate; să stabilească, în funcţie de diagnosticul pus de medic, un

tratament pe care să-l dirijeze şi să-l observe permanent; să conducă şedinţa de reeducare ţinând cont de vârsta, sexul şi

gradul de recuperare al pacientului, fiind întotdeauna alături de acesta; să cunoască temperatura, adâncimea şi calitatea apei; să anticipeze căderea pacienţilor; să prevadă spaţiul de tratament cu personal în număr suficient

pentru transportul pacienţilor, introducerea acestora în apă şi anunţarea imediată a unui caz de accident sau de stare de rău în apă;

să avertizeze pacienţii în legătură cu riscul de dezechilibrare; să-şi sporească măsurile de precauţie dacă numărul de pacienţi

este mare; să oblige pacienţii să facă un duş complet înainte de intrarea în

bazin; să urmărească bolnavii, deşi în majoritatea cazurilor aceştia

intră singuri în apă utilizând scara şi ţinându-se de barele de acces; să aibă un caiet al pacientului, în care să-şi noteze: diagnosticul,

vârsta, starea bolii, antecedentele subiectului, tratamentul pe care îl aplică;

să urmărească pacienţii până la părăsirea incintei; în condiţiile lucrului în sălile de gimnastică, va avea grijă ca

acestea să fie bine aerisite, curate, luminoase şi dotate cu aparatură corespunzătoare.


19

Şedinţa de hidrokinetoterapie: durata poate fi de 5-45 de minute, în funcţie de vârsta, starea

generală a pacientului, antecedentele acestuia, temperatura apei, media general admisă fiind de 15-25 de minute;

exerciţiile de respiraţie se recomandă după fiecare exerciţiu; ritmul mediu este de 12-16 mişcări/minut; lecţiile trebuie să fie planificate la o distanţă apreciabilă de masă; în cadrul sanatoriilor lecţiile se desfăşoară zilnic, în rest la

recomandarea medicului; după încheierea lecţiei (şedinţei) pacienţii vor face un duş la

temperatura de 320-330C, după care se vor usca complet învelindu-se cu un prosop uscat care le va permite să-şi adapteze treptat tempe-ratura de la nivelul pielii la cea a mediului ambiant, fără a risca să răcească;

în mod normal într-o şedinţă nu se tratează mai multe deficienţe, aceasta presupunând o organizare foarte bună a cabinetelor medicale, un număr restrâns de pacienţi şi o bază materială modernă;

lecţiile se pot desfăşura: – individual: kinetoterapeutul va intra în apă, lucrând lângă

pacient, oferindu-i acestuia şi materialele ajutătoare corespunzătoare (corzi, bastoane, gantere);

– în grup: kinetoterapeutul va observa cel mult 10 persoane cu aceleaşi deficienţe şi simptomatologii.

ideal ar fi ca alături de kinetoterapeut, pacientul să beneficieze permanent de supravegherea medicului, psihologului şi maseurului.

Prin hidrokinetoterapie putem trata următoarele deficienţe fizice şi nu numai: torticolis; cifoză dorsală; cifoză totală; lordoză lombară; cifolordoză; scolioză în „C”; scolioză în „S”; spate rotund; spate plan; genunchi varum; genunchi valgum; picior plat; obezitate.


20

V. DEFICIENŢE FIZICE

V.1. Torticolis

Definiţie: Prin torticolis se înţelege o poziţie vicioasă a capului datorită scurtării unilaterale a muşchiului sternocleidomastoidian, având ca rezultat înclinarea capului de partea muşchiului lezat şi răsucirea lui spre partea sănătoasă.

Cauzele care pot duce la instalarea unui torticolis sunt variate: – congenitale (torticolis congenital): malformaţii ale coloanei

vertebrale cervicale; lezarea muşchiului sternocleidomastoidian; – dobândite (torticolis dobândit): infecţioase (torticolisul Grissel,

specific copiilor, după infecţii nazo-faringiene); neurogene (în leziunile plexului cervical); traumatice (după fracturi sau luxaţii ale coloanei cervicale); oculare (leziuni unilaterale); auditive (leziuni unilaterale); cicatriceale; „a frigore”; etc.

V.1.1. Indicaţii metodice de acţionare ● Exerciţiile alese urmăresc: – tonificarea (creşterea tonusului muscular) prin lungirea

muşchiului sternocleidomastoidian din partea afectată; – tonificarea (creşterea tonusului muscular) prin scurtarea

muşchiului sternocleidomastoidian din partea sănătoasă (opusă); – creşterea tonusului muscular la nivelul centurii scapulo-

humerale şi a cutiei toracice; – formarea unui reflex corect de postură a capului, gâtului şi

trunchiului cu toată centura scapulară (inclusiv braţe). ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile alese vor respecta cât mai clar

şi precis toate direcţiile, planurile şi unghiurile de lucru. ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei: ● ● poziţii folosite:

– stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi derivatele sale;


21

– aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale. ● ● mişcări folosite: – întinderi;

– arcuiri; – extensii; – răsuciri; – rotaţii; – circumducţii.

● ● exerciţii folosite:

– statice (posturi corective); – analitice (favorizarea grupelor musculare de la nivelul deficienţei: cap, gât, centură scapulară); – de respiraţie; – aplicative cu caracter corectiv.

● ● obiecte folosite:

– mingi medicinale; – bastoane; – săculeţi cu nisip; – gantere mici; – cordoane elastice etc. ● ● aparate ajutătoare folosite:

– banca de gimnastică; – bara fixă; – planul înclinat; – lada de gimnastică; – scara fixă etc. ● ● partener – exerciţiile se pot executa cu partener (kinetoterapeutul sau alt pacient) cu ajutor activ.

● Exerciţiile indicate pentru cap şi gât, executate în apă, vor

consta din: răsuciri spre partea bolnavă şi îndoiri spre partea sănătoasă,

executate pasiv, activ liber şi activ cu rezistenţă;


22

extensii ale coloanei vertebrale, combinate cu îndoiri spre partea sănătoasă;

mers în echilibru cu greutăţi mici pe cap, sprijinite cu mâna dinspre partea sănătoasă;

exerciţii pentru membrele superioare şi centura scapulo-humerală, executate asimetric (braţul părţii afectate efectuând mişcări în apă sub nivelul umărului, iar celălalt peste acest nivel);

exerciţii pentru trunchi (extensii, înclinări laterale spre partea nedureroasă şi răsuciri spre partea opusă, utilizând bastoane);

mişcări semicirculare ale capului, în plan posterior.

V.1.2. Exerciţii corective

Pot fi asociate cu exerciţii de respiraţie, masaj, automasaj V.1.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă

1. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, mâinile pe şold Mişcarea: 1 – 2: îndoirea capului lateral spre partea sănătoasă; 3 – 4: răsucirea lui spre partea afectată. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

2. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate, mâinile pe şold Mişcarea: – îndoirea capului înainte, semicircular înapoi, dreapta – stânga Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

3. Aceleaşi exerciţii (1 şi 2): – din mers înainte, pe vârfuri şi pe toată talpa; – cu uşoară îndoire a genunchilor. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

4. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, picioarele apropiate Mişcarea: – extensii ale capului; – cu întinderea unui picior înapoi. Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 1)


23

Poziţia iniţială Mişcarea

Fig. 1

5. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, braţul de partea afectată în apă, celălalt coroană sus deasupra capului

Mişcarea: – îndoire laterală a capului spre partea sănătoasă; – şi răsucire spre cea afectată (2 x 8). Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

6. Poziţia iniţială: stând lateral, cu braţul sprijinit de bară Mişcarea: – ridicarea unui genunchi la suprafaţa apei; – cu aplecarea şi extensia capului (2 x 8). Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea (distanţa de înot va fi parcursă în funcţie de pregătirea fizică a pacienţilor):

a. din procedeul de înot craul: bătaia de picioare craul cu sprijinul braţelor pe o plută, întoarcerea capului spre partea dureroasă;

b. din procedeul de înot bras: bătaia de picioare bras cu sprijinul braţelor pe plută şi extensia capului (fig. 2);

c. din procedeul de înot spate: menţinând braţul de partea bolnavă pe lângă corp, celălalt braţ întins pe lângă ureche, înclinări ale capului spre partea sănătoasă.


24

Mişcarea

Fig. 2

V.1.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe, pentru

Torticolis dreapta:

1. Mers normal cu răsucirea capului spre dreapta la fiecare 2 timpi (2 x 8 timpi);

2. Mers cu un baston apucat la nivelul cervical, cu capul în

extensie (2 x 8 timpi);

3. Mers cu un baston apucat diagonal la spate (mâna dreaptă jos, mâna stângă sus), îndoire lateral-stânga şi răsucire spre dreapta din 2 în 2 timpi (2 x 8 timpi);

4. Mers cu o minge medicinală aşezată pe cap, susţinută cu

mâna stângă, braţul drept înapoi-jos (2 x 8 timpi);

5. Mers pe vârfuri cu arcuirea braţului stâng sus şi a celui drept înapoi-jos (2 x 8 timpi);

6. Deplasare în arc de cerc, cu paşi adăugaţi, lateral spre

dreapta, braţul stâng sus, braţul drept jos (2 x 8 timpi);

7. Deplasare cu paşi încrucişaţi spre dreapta, cu uşoara înclinare a trunchiului şi capului spre stânga, braţul stâng sus, braţul drept jos (2 x 8 timpi);


25

8. Poziţia iniţială: stând cu faţa la oglindă. Mişcarea: – îndreptarea gâtului şi capului în poziţia corectă, braţul stâng

sus, braţul drept jos; se menţine poziţia câte 8 timpi, după care se face o relaxare prin inspiraţii şi expiraţii.

Se repetă exerciţiul de 4 – 6 ori.

9. Stând cu spatele lipit de perete, mâna dreaptă pe şold, mâna stângă pe umăr, bărbia sus-înainte.

Se va menţine poziţia 1 x 8 timpi, cu respiraţii şi relaxare între repetări (2-3 x 8 timpi)

10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe urechi,

coatele lateral (capul între mâini). Mişcarea: 1 – 2: înclinarea capului spre stânga, cu arcuire, cu apăsarea

mâinii drepte pe zona laterală dreapta; 3 – 4: răsucirea capului cu mâna stângă spre dreapta; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un baston apucat diagonal la spate (cu mâna stângă sus şi dreapta jos).

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului spre stânga, menţinând bărbia

înainte-sus; 3 – 4: revenire şi răsucire a trunchiului spre dreapta, bărbia

înainte-sus; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

12. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, cu mâinile prinse la ceafă, coatele menţinute lateral.

Mişcarea: 1 – 6: extensia trunchiului cu ridicarea bazinului de pe călcâie,

cu arcuire în poziţie şi inspiraţie lungă; 7 – 8: revenire pe călcâie, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.


26

13. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme („în patru labe”).

Mişcarea: 1 – 8: deplasare în cerc prin păşire pe palme şi genunchi, spre

dreapta, cu capul şi gâtul răsucite spre dreapta; 1 – 8: deplasare în aceeaşi poziţie, spre stânga. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

14. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, mâinile prinse la ceafă, coatele în extensie.

Mişcarea: 1 – 4: extensia capului, gâtului, trunchiului şi coatelor, cu

arcuire şi menţinere, inspiraţie şi apnee; 5 – 8: revenire, cu expiraţie prelungită. Exerciţiul se repetă de 2 – 3 ori.

15. Poziţia iniţială: aşezat călare pe o bancă de gimnastică, cu un cordon elastic prins diagonal la spate (mâna stângă sus, dreapta jos).

Mişcarea: 1 – 2: întinderea cordonului, prin întinderea membrului superior

stâng oblic-lateral sus şi a membrului superior drept oblic-lateral jos şi inspiraţie, cu ridicarea bărbiei înainte sus;

3 – 4: revenire, cu expiraţie.

16. Poziţia iniţială: culcat facial pe lungimea unei bănci de gimnastică, cu capul în afara suprafeţei de sprijin.

Mişcarea: 1 – 4: extensia menţinută a capului şi gâtului, urmată de răsucirea

capului spre dreapta; 5 – 8: revenire.

17. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă, apucat asimetric (mâna stângă mai sus)

Mişcarea: 1 – 2: extensia capului şi gâtului; 3 – 4: revenire; sau 1 – 2: extensia capului şi gâtului; 3 – 4: răsucire a capului spre dreapta. Exerciţiile se repetă de 4 – 6 ori.


27

V.2. Cifoză dorsală Definiţie: Cifoza dorsală este o deviaţie a coloanei vertebrale

toracale, în plan sagital, având convexitatea curburii îndreptată posterior.

V.2.1. Indicaţii metodice de acţionare ● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului grupelor musculare ale spatelui, în condiţii

de scurtare; – creşterea tonusului grupelor musculare ale toracelui anterior,

în condiţii de lungire; – creşterea tonusului la nivelul grupelor musculare ale centurii

scapulare; – formarea reflexului de postură corectă. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor fi executate în

direcţie, planuri, axe şi unghiuri precise, corecte şi clare. ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe, pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale. ● ● mişcări folosite: – îndoiri laterale; – extensii; – arcuiri; – răsuciri; – rotări numai înapoi. ● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice: exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu caracter

analitic, în special pentru grupele musculare ale gâtului, trunchiului (torace şi spate), centurii scapulare;


28

– aplicative, cu caracter corectiv; – de respiraţie. ● ● obiecte portabile folosite: – minge medicinală; – cordon elastic; – bastoane; – măciuci. ● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – lada de gimnastică; – scara fixă; – bara fixă; – paralele; – frânghia; – bancheta curbată.

● ● partener: – subiectul şi partenerul (sau profesorul) se vor ajuta în

realizarea unor mişcări. ● Exerciţiile efectuate în apă vor respecta următoarele norme

metodice: poziţii specifice mediului acvatic; mişcări de extensie care

solicită partea dorsală a trunchiului (întinderi în axul vertical al coloanei vertebrale); îndoirile laterale; răsucirile spre stânga şi spre dreapta; semirotările efectuate posterior;

încă din perioada de învăţare, toate exerciţiile se vor executa din poziţii corecte;

exerciţiile odată însuşite, se vor repeta de mai multe ori, păstrând permanent o poziţie corectă a trunchiului;

exerciţiile efectuate cu membrele superioare se vor executa sub nivelul apei, sau la nivelul liniei orizontale;

exerciţiile pentru membrele inferioare vor cuprinde mişcări de îndoire, flexie, circumducţii, forfecări, cu scopul tonifierii musculaturii abdominale şi redresarea poziţiei bazinului;

în timpul execuţiei mişcărilor de respiraţie, se va atrage atenţia asupra întinderii în axul vertical al coloanei vertebrale.


29

V.2.2. Exerciţii corective V.2.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă

1. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: – mers prin apă cu mâinile la ceafă; – apoi extensia membrelor superioare spre înapoi. Ritm lent de execuţie, cu inspiraţii şi expiraţii.

2. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, picioarele depărtate Mişcarea: – bara este prinsă având palmele oblic lateral, trunchiul se

împinge înainte în extensie; – palmele alunecă pe bară apropiind, treptat, braţele întinse de

corp; Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 4: răsucirea trunchiului lateral, braţul opus este târât prin

apă atingând celălalt braţ la punctul maxim al răsucirii; 5 – 8: execuţie în partea opusă, poziţia trunchiului menţi-

nându-se corect în apă. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

4. Poziţia iniţială: stând cu palmele sprijinite pe umeri Mişcarea: – rotarea braţelor înapoi, trunchiul în extensie (2 x 8) (fig. 3)


Fig. 3


30

5. Poziţia iniţială: stând cu palmele pe şold Mişcarea: 1 – 2: ridicarea braţelor întinse diagonal sus; 3 – 4: lăsarea braţelor în apă diagonal jos. Se execută în ritm lent, cu inspiraţii şi expiraţii (2 x 8) (fig. 4).

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 4

6. Poziţia iniţială: stând depărtat cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 4: coborârea braţelor în apă în 4 timpi, efectuând rotări

spre înapoi din umăr (înşurubări) cu braţele întinse, trunchiul în extensie; 5 – 8: acelaşi exerciţiu din urcare. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

7. Poziţia iniţială: decubit ventral (culcat cu faţa înainte spre apă), cu braţele întinse sprijinite în sparge val

Mişcarea: – execuţia bătăilor de picioare craul cu ridicarea trunchiului

în extensie. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

8. Poziţia iniţială: stând cu palmele pe şold Mişcarea: 1 – 2: ambele braţe se întind diagonal jos-înapoi în apă, apoi

ele se apropie până la atingerea şoldurilor; 3 – 4: alternativ se şterge spatele îndoind câte un braţ din

cot, trunchiul fiind în extensie. Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 5)


31


Fig. 5

9. Poziţia iniţială: decubit dorsal Mişcarea: 1 – 2: plută pe spate cu sprijinul palmelor în sparge val,

îndoirea genunchilor la piept; 3 – 4: întinderea lor înainte în ritm lent, păstrând trunchiul

în poziţie întinsă. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

10. Poziţia iniţială: stând depărtat cu faţa la bară, palmele sprijinite în sparge val, coatele îndoite

Mişcarea: 1 – 2: un picior se întinde înapoi, concomitent cu extensia în

plan sagital a trunchiului, capul menţinut pe spate, braţele întinse; 3 – 4: revenire la poziţia iniţială. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 2: îndoirea laterală a trunchiului odată cu ducerea unui

braţ întins deasupra capului, atingând cu palma celălalt braţ; 3 – 4: se schimbă sensul de îndoire laterală a trunchiului,

capul fiind menţinut între braţe. Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 6)


32


Fig. 6

12. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. bătaia de picioare spate, braţele menţinute întinse deasupra

capului sau pe sub şold împreunate; trunchiul împins înainte, privirea în sus;

b. bătaie de picioare spate sprijinind braţele pe o plută înapoi; c. înot spate dublu; d. înot spate în alunecare; e. înot spate complet (braţe şi picioare); f. elemente ale înotului sincron: rostogolirea înapoi cu corpul

întins. Parcurgerea distanţelor se va face în funcţie de cunoaşterea, mai

mult sau mai puţin, a înotului. V.2.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe, sau cu partener: 1. Mers normal cu mâinile la ceafă, coatele în extensie (2 x 8 timpi)

2. Mers pe vârfuri cu braţele oblic în sus, cu capul în extensie

(2 x 8 timpi)

3. Mers pe călcâie cu mâinile prinse la spate, bărbia sus (2 x 8 timpi)

4. Mers normal cu arcuirea braţelor sus şi lateral la fiecare 2 timpi (2 x 8 timpi)

5. Mers normal, cu menţinerea capului în extensie şi bărbia

sus, cu un baston apucat de ambele capete astfel: – cu braţele sus; – bastonul apucat la nivelul cefei;


33

– bastonul apucat la nivelul omoplaţilor; – bastonul apucat înapoi-jos. Se pot combina între ele aceste exerciţii de mers.

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, braţele îndoite cu palmele la piept şi coatele lateral-în extensie, bărbia sus

Mişcarea: 1 – 2: extensia cu arcuire a coatelor, menţinându-le pe linia umerilor; 3 – 4: extensia cu arcuire a braţelor întinse lateral; 5 – 6: se repetă 1 – 4.

Exerciţiul se repetă de 4 ori (fig. 7)

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 7

7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de capete înapoi, la nivelul cefei

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului spre dreapta, cu arcuire; 3 – 4: revenire; 5 – 6: îndoirea trunchiului spre stânga, cu arcuire; 7 – 8: revenire.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

8. Poziţia iniţială: stând Mişcarea:

1 – 2: pas înainte cu piciorul stâng, cu ridicarea braţelor prin înainte oblic-sus şi menţinerea piciorului drept înapoi cu sprijin pe vârf, capul în extensie;

3 – 4: revenire; 5 – 8: se execută cu piciorul drept înainte.


34


Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2

Fig. 8

9. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea:

1 – 8: rotarea braţelor întinse înapoi, alternativ (dreptul / stângul). Exerciţiul se repetă de 3 ori

10. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme înainte (pe „patru labe”) Mişcarea:

1 – 2: ridicarea în extensie şi arcuire a braţului drept şi piciorului stâng (braţ-picior opuse);

3 – 4: schimbarea piciorului şi a braţului; 5 – 8: repetarea 1 – 4.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de

capete înainte jos Mişcarea:

1 – 2: ridicarea bastonului sus şi extensia trunchiului; 3 – 4: răsucirea trunchiului spre dreapta (în axul vertical); 5 – 6: răsucirea trunchiului spre stânga; 7 – 8: revenirea la poziţia iniţială.



35

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4

Fig. 9

12. Poziţia iniţială: culcat facial, cu sprijinul bărbiei pe palme Mişcarea:

1 – 3: extensia trunchiului (capul, gâtul şi regiunea dorsală), cu ridicarea braţelor sus, concomitent cu ridicarea şi menţinerea în extensie a membrelor inferioare apropiate şi întinse;

4: revenire; 5 – 7: se repetă 1 – 3; 8: revenire.


13. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de capete înapoi, la nivelul omoplaţilor Mişcarea:

1 – 2: aplecarea trunchiului înainte (900); 3: răsucirea trunchiului spre stânga; 4: răsucirea trunchiului spre dreapta; 5 – 7: se repetă ca la 3 – 4; 8: revenire la poziţia iniţială.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 10).

Poziţia iniţială Mişcarea: 3 4

Fig. 10


36

14. Poziţia iniţială: aşezat depărtat pe sol, cu sprijin pe palme Mişcarea:

1 – 3: ridicarea în extensie a bazinului, capul mult pe spate şi menţinerea poziţiei;

4: revenire; 5 – 7: se repetă; 8: revenire.



Fig. 11

15. Poziţia iniţială: culcat, cu braţele sus Mişcarea:

1 – 2: extensia capului (la nivelul gâtului), capul rămânând pe sol, concomitent cu extensia pieptului şi îndoirea genunchilor, tălpile pe sol, braţele întinse lateral;

3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă 1 – 4.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 12)


Fig. 12

16. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu un baston care se apucă de capete, la nivelul omoplaţilor Mişcarea:

1 – 3: ridicarea trunchiului cu bastonul şi a membrelor inferioare întinse şi apropiate;

4: revenire; 5 – 7: se repetă 1 – 3; 8: revenire la poziţia iniţială.



37

17. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă Mişcarea:

1 – 3: extensia capului şi a membrelor inferioare; 4: revenire; 5 – 7: se repetă 1 – 3; 8: revenire.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Exerciţiile de respiraţie trebuie efectuate, după fiecare exe-cuţie, sau serie de exerciţii:

1 – 4: întinderea trunchiului cu braţele sus şi se inspiră lent (pe numărătoare);

1 – 4: se menţine aerul cât mai mult (apnee); 1 – 4: aplecarea trunchiului, cu expiraţie prelungită.

Exerciţiile se repetă de 2 – 4 ori.

V.3. Cifoză lombară (joasă)

Definiţie: Cifoza lombară reprezintă o deformaţie în plan sagital, cu convexitatea orientată posterior, localizată la nivelul segmentului lombar al coloanei vertebrale.

Este o cifoză atipică.

V.3.1. Indicaţii metodice de acţionare

● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii lombo-

sacrale, în condiţii de scurtare; – creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii abdo-

minale, în condiţii de lungire; – formarea reflexului de postură corectă, cu inversarea

curburilor coloanei vertebrale, cu atitudinea corectă a trunchiului, bazinului, membrelor inferioare.

● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor respecta direcţiile, axele, planurile, şi unghiurile precise, clare şi corecte.

● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte portabile, aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:

● ● poziţii folosite: – stând şi variantele sale;

– pe genunchi şi variantele sale;


38

– culcat cu variantele sale; – atârnat cu variantele sale.

Este contraindicată poziţia aşezat! ● ● mişcări folosite:

– îndoiri numai laterale (în plan frontal); – răsuciri; – extensii; – arcuiri; – rotări.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice – exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu

caracter analitic (grupele musculare ale regiunii lombosacrale, abdominale, membrelor inferioare);

– exerciţii aplicative, cu caracter corectiv; – exerciţii de respiraţie.

● ● obiecte portabile folosite: – mingea medicinală; – bastoane; – haltere mici; – săculeţi cu nisip; – măciuci; – corzi elastice.

● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – banca curbată; – scara fixă; – inele; – bara fixă.

● ● partener – subiectul cu partenerul său (coleg sau profesor) se vor ajuta în realizarea mişcărilor.


1. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele apropiate Mişcarea: – ridicări pe vârfuri, concomitent cu ducerea braţelor oblic-

înainte, capul şi trunchiul în extensie.


39

Mişcarea Fig. 13

2. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele apropiate

Mişcarea: – ridicarea călcâiului la şezută, atingerea

lui cu palma, împingând bazinul înainte (2 x 8) Exerciţii de respiraţie (fig. 13)

3. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele apropiate

Mişcarea: – extensia alternativă a unui picior înapoi.

4. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – palmele sprijinite înapoi pe bazin (zona

lombară), rotarea bazinului (în ambele sensuri) (2 x 8) (fig. 14)

5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu spatele la bară, cu palmele sprijinite oblic înapoi

Mişcarea: – împingerea trunchiului înainte, în extensie.

6. Poziţia iniţială: culcat ventral, cu spri-jinul palmelor la bară

Mişcarea: – bătaia picioarelor la suprafaţă ca în proce-

deul craul, menţinând trunchiul şi capul în extensie. Exerciţii de respiraţie

7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. împingeri de la peretele bazinului, în alunecare spate; b. înot braţe spate dublu, cu împingerea trunchiului şi

bazinului înainte, picioarele sprijinite pe o plută; c. picioare spate, având pluta sprijinită la nivel lombar; d. rostogoliri întinse înapoi (înot sincron).

V.3.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe, sau cu partener:

1. Mers normal, cu balansarea unui picior întins-înapoi şi a braţelor întinse oblic în sus (2 x 8 timpi)

Mişcarea Fig. 14


40

2. Mers pe vârfuri, cu mâinile prinse înapoi la spate, împingerea abdomenului înainte (2 x 8 timpi)

3. Alergare cu călcâiele la şezută (2 x 8 timpi)

4. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: ridicare pe vârfuri, cu ridicarea braţelor prin înainte sus şi

extensie; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

5. Poziţia iniţială: stând cu spatele şi călcâiele lipite de scara fixă, apucat cu mâinile la nivelul capului

Mişcarea: 1 – 4: extensia numai a capului, trunchiului şi bazinului; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

6. Poziţia iniţială: culcat dorsal (pe spate), cu o minge de cauciuc într-o parte la nivel lombar

Mişcarea: 1 – 2: rularea mingii, pe sub zona lombară în extensie; 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă ca la 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi la nivelul regiunii lombare

Mişcarea: 1 – 2: extensia capului şi trunchiului, cu coborârea bastonului

înapoi-jos aproape de genunchi; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

8. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme Mişcarea: 1: extensia piciorului drept înapoi-sus; 2: revenire; 3: extensia piciorului stâng înapoi-sus; 4: revenire.


41


9. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu bărbia pe palme Mişcarea: 1 – 2: extensia trunchiului, cu capul mult pe spate, cu întinderea

coatelor; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

10. Culcat facial, transversal pe două bănci (pieptul şi capul pe o bancă, membrele inferioare pe altă bancă), bazinul (zona lombară) fiind liber, cu o minge medicinală aşezată pe această zonă.

Se va menţine cât mai mult timp această poziţie.

11. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă, cu o minge medicinală aşezată la nivel lombar

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea picioarelor întinse, la 450; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

12. Poziţia iniţială: culcat dorsal Mişcarea: 1 – 4: „podul de jos”; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

V.4. Cifoză totală

Definiţie: Cifoza totală reprezintă o deviere a întregii coloane vertebrale în plan sagital, cu convexitatea orientată posterior.

Este o cifoză atipică.


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului grupelor musculare ale spatelui, în

condiţii de scurtare;


42

– creşterea tonusului grupelor musculare anterioare ale toracelui şi abdomenului, în condiţii de alungire;

– crearea reflexului de atitudine corectă a trunchiului. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor fi executate în

direcţii, planuri, axe şi unghiuri precise, clare şi corecte; ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe, pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei: ● ● poziţii folosite:

– stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale.

● ● mişcări folosite – îndoiri numai lateral; – întinderi; – extensii; – arcuiri; – răsuciri.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii cu caracter corectiv); – dinamice: exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu caracter

analitic, pentru grupele musculare ale spatelui, toracelui, abdomenului; – aplicative, cu caracter corectiv (mers, alergare, săritură,

târâre etc.); – respiratorii.

● ● obiecte folosite: – mingea medicinală; – bastoane; – corzi de sfoară; – cordoane elastice.

● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – scara fixă; – planul înclinat; – scaunul cu spătar; – frânghia marinărească;


43

– lada de gimnastică; – bancheta curbată.

● ● partener – în exerciţii, un ajutor foarte eficient îl poate reprezenta partenerul (colegul sau profesorul).

● În apă se vor executa: exerciţii pentru cap şi gât, sub forma mişcărilor de extensie,

răsucire şi rotare numai înapoi; extensii ale braţelor numai înapoi, peste nivelul umerilor,

mărind astfel amplitudinea mişcărilor coloanei; extensii, îndoiri, răsuciri, rotări numai înapoi ale trunchiului; balansări înapoi şi lateral ale membrelor inferioare.


V.4.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă

1. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate Mişcarea: 1 – 2: extensie cu ducerea braţelor întinse pe lângă urechi; 3 – 4: extensie cu ducerea braţelor oblic lateral. Exerciţii de respiraţie amplă (2 x 8).

2. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: ducerea palmelor la ceafă, cu extensia trunchiului; 3 – 4: aducerea lor în apă aşezându-le pe şold, împingând

trunchiul înainte. Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 15).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 15


44

3. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea:

1 – 2: răsucirea trunchiului cu un braţ întins prin apă, extensia trunchiului, menţinând celălalt braţ pe şold; 3 – 4: se execută în ambele direcţii. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

4. Poziţia iniţială: stând depărtat

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului lateral, braţele întinse (un braţ oblic sus deasupra apei, celălalt în apă alunecă pe lângă coapsă); 3 – 4: executare în cealaltă parte.

Exerciţii de respiraţie (fig. 16)

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 16

5. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate la marginea bazinului, palmele apucând bara în faţă.

Mişcarea: – cumpănă pe un picior, cu menţinerea trunchiului în extensie.

Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: decubit dorsal, braţele întinse sprijinite de bară Mişcarea:

– mişcarea de picioare bras pe spate, cu întinderea şi îndoirea genunchilor (1 – 2) (3 – 4).



45

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4

Fig. 17

7. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu braţele întinse sprijinite de bară Mişcarea:

1 – 4: apropierea şi depărtarea membrelor inferioare întinse lateral. Exerciţii de respiraţie (fig. 18)


Fig. 18

8. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot spate complet, alternativ – braţe şi picioare; b. înot spate în alunecare menţinând un braţ sus, celălalt pe

lângă corp, urmată de schimbarea acestora; c. înot spate dublu (ducerea simultană a braţelor dinainte

spre înapoi); d. bătaie picioare spate, menţinând o plută cu mâinile la spate; e. înot bras pe spate cu mişcare de braţe simultană;


46

f. plută pe spate, vâslind cu braţele lateral pe lângă corp, invers direcţiei de deplasare;

g. rostogoliri înapoi în apă.


Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe şi partener:

1. Mers normal cu arcuirea braţelor sus, la fiecare pas (2 x 8 timpi).

2. Mers pe vârfuri cu menţinerea braţelor înapoi la spate (2 x 8 timpi).

3. Mers normal cu menţinerea bastonului apucat înapoi la nivelul omoplaţilor (2 x 8 timpi).

4. Mers normal cu extensia şi arcuirea braţelor sus şi a unui membru inferior înapoi-întins, la fiecare 4 timpi (2 x 8 timpi).

5. Combinaţii între aceste deplasări.

6. Mers în „patru labe”, cu o minge medicinală aşezată în zona cervico-dorsală, sau cu nişte săculeţi cu nisip.


1 – 2: fandare înainte cu piciorul drept, cu extensia braţelor şi arcuirea lor oblic-sus;

3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă cu piciorul stâng în fandare.



1 – 2: pas înainte cu piciorul drept, cu ridicarea braţelor prin lateral şi aşezarea palmelor la ceafă (coate în extensie);

3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă cu piciorul stâng.


9. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul oblic apucat de capete la spate, braţul drept sus, braţul stâng jos


47

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea spre dreapta, cu arcuire, a trunchiului; 3 – 4: îndoire spre stânga cu arcuire; 5 – 8: se repetă ca la 1 – 4.

Exerciţiul se repetă de 4 ori.

10. Poziţia iniţială: cu spatele la scara fixă, apucat cu mâinile de şipca de sus, călcâiele fixate la şipca de jos.

Mişcarea: 1 – 6: extensia trunchiului şi capului, fără a se desprinde palmele; 7 – 8: revenire.


11. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, la distanţă de 1 braţ, apucat cu ambele mâini în dreptul pieptului.

Mişcarea: 1 – 6: ridicarea piciorului drept înapoi, extensia trunchiului şi a

capului, cu menţinerea poziţiei; 7 – 8: revenire; 1 – 8: se repetă cu piciorul stâng înapoi.

În timpul ridicării şi menţinerii picioarelor înapoi, trunchiul nu se răsuceşte spre piciorul ridicat.


12. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, cu bastonul apucat înapoi de capete.

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea bazinului la vertical, extensia trunchiului cu bastonul sus; 5 – 8: revenire.


13. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, braţele întinse înainte pe sol, pieptul pe genunchi.

Mişcarea: 1 – 8: se execută rularea treptată a fiecărei părţi a corpului pe sol

astfel: 1 – 2: bărbia; 3 – 4: pieptul; 5 – 6: bazinul;


48

7 – 8: coapse şi extensie totală, cu braţele întinse şi capul pe spate („poziţia pisicii”);

1 – 8: se revine în poziţia iniţială pe acelaşi drum. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 19)


Fig. 19

14. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), braţele întinse sus Mişcarea:

1 – 2: ridicare în extensie cu arcuire a braţului drept şi a piciorului stâng;

3 – 4: aceeaşi mişcare cu braţul stâng şi piciorul drept; 5 – 8: se repetă.


15. Poziţia iniţială: culcat facial cu capul spre scara fixă, apucat cu mâinile de şipca de jos

Mişcarea: 1 – 8: ridicarea trunchiului prin păşire pe fiecare şipcă până

la cea la care se realizează o extensie amplă; 1 – 8: coborârea şipcă cu şipcă şi revenirea în poziţia iniţială.


16. Poziţia iniţială: culcat facial transversal pe banca de gimnastică, poziţie menţinută orizontal.

Mişcarea: 1 – 4: extensia capului, trunchiului, membrelor inferioare şi

a braţelor lateral, cu menţinere; 5 – 8: revenire la orizontal.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Acelaşi exerciţiu poate fi executat cu un baston în mâini.


49

V.5. Lordoză lombară

Definiţie: Lordoza lombară este o deviaţie a coloanei vertebrale în plan sagital, cu convexitatea orientată anterior, fiind localizată în regiunea lombară.

V.5.1. Indicaţii metodice de acţionare ● Exerciţiile alese urmăresc:

– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii abdominale, în condiţii de scurtare;

– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii lombosacrale, în condiţii de lungire;

– formarea reflexului de postură corectă a trunchiului şi membrelor inferioare.

● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri, direcţii, axe, unghiuri cât mai corecte, precise şi clare;

● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte portabile şi aparate ajutătoare, care vor corecta deficienţa:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale.

● ● mişcări folosite: – îndoiri; – aplecări; – înclinări; – arcuiri înainte; – ridicări; – răsuciri.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice: exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu caracter

analitic (pentru grupele musculare abdominale, sacro-lombare, membrelor inferioare);

– aplicative, cu caracter corectiv; – de respiraţie.


50

● ● obiecte portabile folosite: – mingea medicinală; – bastoane; – bănci; – haltere mici; – săculeţi cu nisip; – corzi elastice.

● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – lada de gimnastică; – bancheta curbată; – scara fixă; – bara fixă; – frânghia marinărească.

● ● partener – colegul sau chiar profesorul, care poate ajuta la realizarea mişcărilor.

● În apă se vor executa: exerciţii pentru întărirea musculaturii trunchiului:

înclinări, îndoiri, flexii, răsuciri în ambele sensuri; ritmul va fi moderat, iar amplitudinea mărită;

exerciţii pentru întărirea musculaturii abdominale, utilizând contracţiile izometrice pentru mişcările de picioare;

exerciţii pentru membrele inferioare sub forma ridicărilor lor uşoare până la 900.


V.5.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă 1. Poziţia iniţială: stând

Mişcarea: – mers prin apă, executând cu braţele mişcarea tracţiunii de la procedeul de înot craul.



– mers prin apă cu trunchiul aplecat înainte; – se execută cu braţele mişcarea de bras.


51



– valuri de trunchi înainte, cu accent pe prima parte; – revenire.


4. Poziţia iniţială: stând lateral, cu sprijinul mâinii în sparge val Mişcarea:

– ridicarea piciorului înainte la 900, cu uşoară înclinare a trunchiului spre picior;

– acelaşi exerciţiu, cu răsucirea trunchiului. Exerciţii de respiraţie

5. Poziţia iniţială: stând lateral, cu sprijinul mâinii în sparge val Mişcarea:

– ridicarea genunchiului îndoit la piept; – apucarea acestuia cu braţul liber, înclinând în acelaşi timp

trunchiul. Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, palmele se sprijină pe aceasta

Mişcarea: – gruparea genunchilor la piept, vârfurile picioarelor atingând

peretele, trunchiul grupat, privirea în jos; – revenire.


7. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, mâinile sprijinite de aceasta, având un picior ridicat susţinut pe bară.

Mişcarea: – îndoirea cu arcuire a trunchiului înainte peste coapsă,

menţinând capul cât mai aproape de genunchi. Exerciţii de respiraţie (fig. 20)


52


Fig. 20

8. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate Mişcarea:

– gruparea genunchilor la piept; – urmată de întinderea lor.


9. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate, cu picioarele depărtate

Mişcarea: – rotarea picioarelor în plan anterior, cu amplitudine cât mai mare.


10. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate, cu sprijinul ambelor palme pe bară

Mişcarea: – se execută ridicarea alternativă a câte unui picior, cu menţinere; – revenire în plută.


11. Poziţia iniţială: decubit dorsal (faţa spre sparge val) Mişcarea:

– sprijinul labelor picioarelor pe sub bară, întinse în plută, îndoirea trunchiului spre bară cu apucarea ei.


53


Fig. 21

12. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. bătaia de picioare spate, cu o plută susţinută pe abdomen; b. bătaie de picioare spate, braţele menţinute vâslind pe

lângă corp, ridicarea alternativă a unui picior întins, îndoit sau grupat, cu întreruperi, reluând apoi mişcările;

c. călcarea apei, menţinând trunchiul uşor aplecat înainte; d. bătaia de picioare bras, din poziţia decubit dorsal, braţele

vâslind pe lângă corp; e. braţe fluture sau craul, fără mişcare de picioare; f. rostogoliri înainte prin apă (fig. 22).

Mişcarea Fig. 22


Exerciţii libere, cu obiecte portabile, la aparate fixe şi cu partener:

1. Mers normal cu trunchiul înclinat înainte, cu mâinile prinse la ceafă, pe creştet, sau la spate (2 x 8 timpi).

2. Mers normal cu trunchiul îndoit înainte, cu atingerea solului la fiecare pas („mersul elefantului”).


54

3. Mers pe „patru labe”. 4. Poziţia iniţială: stând cu braţele întinse înainte.

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea genunchiului drept înainte spre braţul stâng; 3 – 4: revenire; 5 – 6: ridicarea genunchiului stâng la braţul drept; 7 – 8: revenire.

Exerciţiul se repetă de 4 ori. 5. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, cu un picior

sprijinit la nivelul bazinului Mişcarea:

1 – 4: îndoirea trunchiului înainte, cu atingerea coapsei cu pieptul, braţele ating scara fixă;

5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă cu piciorul celălalt sprijinit pe scara fixă. Exerciţiul se repetă de 4 ori / pe fiecare picior.

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile pe şold Mişcarea:

1 – 2: aplecarea trunchiului cu braţele lateral (900); 3 – 7: răsucirea trunchiului dreapta, apoi stânga; 8: revenire pe verticală.

Exerciţiul se repetă de 4 ori. 7. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea genunchilor la piept; 3 – 4: revenire; 5 – 6: se repetă 1 – 4.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Acelaşi exerciţiu, cu ridicarea picioarelor întinse-apropiate.

8. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu braţele pe lângă corp Mişcarea:

1 – 2: întinderea înainte a piciorului drept şi a braţelor lateral; 3 – 6: îndoirea trunchiului înainte, cu apucarea genunchiului

cu ambele mâini; 7 – 8: revenire în poziţia iniţială.

Exerciţiul se repetă cu întinderea piciorului stâng înainte.


55

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 23)


Fig. 23

9. Poziţia iniţială: aşezat, cu sprijin pe palme la nivelul bazinului Mişcarea:

1 – 2: aducerea genunchilor la piept, cu apucarea lor cu mâinile; 3 – 4: rulare dorsală, cu menţinerea genunchilor la piept; 5 – 6: revenire în ghemuit; 7 – 8: revenire în poziţia iniţială.



Fig. 24 10. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu braţele pe

lângă corp, picioarele întinse şi apropiate Mişcarea:

1 – 4: îndoirea trunchiului înainte, cu atingerea coapselor cu pieptul şi a solului cu palmele;

5 – 8: revenire la verticală. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 25)

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 4 Fig. 25


56

11. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu o minge medicinală apucată la nivelul gleznelor, braţele pe lângă corp

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea membrelor inferioare, întinse, cu mingea medici-

nală şi trecerea lor peste verticală, peste cap, cu atingerea solului; 5 – 8: revenire în culcat.

Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. 12. Atârnat în plan oblic, cu faţa în sus

Mişcarea: 1 – 8: ridicarea alternativă a picioarelor întinse spre verticală.

Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori. 13. Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele întinse-apropiate, cu

un baston apucat de capete sprijinit pe coapse Mişcarea:

1 – 4: îndoirea trunchiului pe coapse, concomitent cu rularea bas-tonului spre glezne, trecerea acestuia peste vârfuri şi aşezarea lui pe sol;

5 – 8: rularea bastonului înapoi, cu trecerea peste vârfuri, genunchi şi revenirea lui în poziţia iniţială.



Fig. 26 14. Poziţia iniţială: culcat dorsal pe lungimea băncii de

gimnastică, apucat cu mâinile de bancă în dreptul capului Mişcarea:

1 – 4: ridicarea picioarelor întinse-apropiate şi aşezarea vârfu-rilor peste cap pe bancă;

5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 27).


Fig. 27


57

V.6. Cifolordoză

Definiţie: Cifolordoza reprezintă asocierea a două deviaţii ale coloanei lombare, ambele în plan sagital: una la nivel dorsal cu convexitatea orientată posterior, cealaltă la nivel lombar cu convexi-tatea orientată anterior.

În cele mai multe cazuri întâi apare o deviaţie, şi apoi, în evoluţie, se asociază a doua cu caracter compensator.

V.6.1. Indicaţii metodice de acţionare ● Exerciţiile alese urmăresc:

– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii dorsale şi abdominale, în condiţii de scurtare (lucrează concentric);

– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii sacrolombare şi ale peretelui anterior al cutiei toracice, în condiţii de lungire (lucrează excentric);

– formarea reflexului de postură corectă a trunchiului şi membrelor inferioare.

● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri, direcţii, axe şi unghiuri cât mai clare şi precise;

● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:


● ● mişcări folosite: – îndoiri; – întinderi; – extensii; – arcuiri (în zona dorsală); – răsuciri (în axul vertical); – rotări (în plan frontal).


58

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice – exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter

analitic (musculatura abdominală, a cutiei toracice, a zonei dorsale, a membrelor inferioare);

– exerciţii aplicative, cu caracter corectiv;

● ● obiecte portabile folosite: – mingi medicinale; – coarda elastică; – bastoane; – saci cu nisip (mici).

● ● aparate fixe folosite: – scara fixă; – banca de gimnastică; – calul; – lada de gimnastică; – planul înclinat; – banca curbată; – bara fixă; – inele etc.

● ● partener – colegul sau profesorul, care poate ajuta la reali-zarea mişcărilor.

● Se va lucra astfel: una dintre curburi se va fixa, printr-o poziţie corectivă

(exerciţiu static); cu a doua curbură se va lucra activ (dinamic); apoi se vor schimba modalităţile de lucru pe cele două deviaţii.


V.6.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe şold

Mişcarea: 1 – 2: răsucirea trunchiului spre dreapta; 3 – 4: răsucirea trunchiului spre stânga.

Se repetă de (2 x 8)


59

2. Poziţia iniţială: stând apropiat, cu braţele întinse lateral Mişcarea:

1 – 2: arcuirea trunchiului şi braţelor lateral; 3 – 4: ridicarea genunchiului alternativ la piept.

Se repetă de (2 x 8) (fig. 28)


Fig. 28

3. Variante de mers, pe lungimea bazinului: pe vârfuri, pe călcâie, rulat, adăugat, cu palmele pe şold înainte, înapoi.

4. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu sprijinul palmelor depărtat

oblic pe bară. Mişcarea: 1 – 4: tracţiunea alternativă a genunchilor la piept; aceeaşi

mişcare cu pedalare.

5. Poziţia iniţială: stând apropiat, braţele la ceafă Mişcarea: 1 – 2: extensia capului, odată cu arcuirea braţelor; 3 – 4: ridicarea picioarelor alternativ întinse înainte. Se repetă de (2 x 8) (fig. 29)


Fig. 29


60

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu sprijinul picioarelor pe peretele bazinului şi al palmelor depărtat oblic pe bară.

Mişcarea: 1– 4: aplecarea trunchiului uşor spre înainte, păstrând

poziţia capului în extensie.

7. Poziţia iniţială: culcat ventral, cu sprijinul palmelor depărtat oblic pe bară

Mişcarea: 1 – 4; 5 – 8: tracţiunea unui genunchi, alternativ, spre piept.

8. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. alunecare spate, braţele oblic sus, ridicarea alternativă a

unui picior; b. bătaia de picioare spate, braţele întinse apucate deasupra

capului; c. înot spate complet; d. înot spate dublu, cu picioare craul; e. înot „over” pe o latură şi cealaltă.

V.6.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe, sau cu partener:

1. Mers normal, cu mâinile la ceafă (coate în extensie) (2 x 8 timpi)

2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse înapoi la spate, cu bărbia sus (2 x 8 timpi)

3. Mers pe vârfuri, cu mâinile pe cap (coate în extensie),

bărbia sus (2 x 8 timpi)

4. Mers normal, cu bastonul prins, de capete, la ceafă (2 x 8 timpi)

5. Mers pe vârfuri, cu bastonul prins, la nivelul coatelor – înapoi, la spate (2 x 8 timpi)

6. Mers cu mingea medicinală aşezată pe cap (2 x 8 timpi)

7. Combinaţii între aceste variante de mers


61

8. Poziţia iniţială: stând, cu mâinile pe şold Mişcarea: 1 – 2: ridicarea înainte a piciorului drept întins; 3 – 4: revenire; 5 – 6: ridicarea piciorului stâng; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

9. Poziţia iniţială: stând, cu bastonul agăţat înapoi la nivelul coatelor

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea genunchilor (ghemuire); 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi la nivelul umerilor

Mişcarea: 1 – 2: răsucirea trunchiului spre dreapta; 3 – 4: revenire; 5 – 6: răsucirea spre stânga; 7 – 8: revenire; Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

11. Poziţia iniţială: stând depărtat, pe prima şipcă a scării fixe, braţele întinse, cu mâinile apucat depărtat la nivelul umerilor

Mişcarea: 1 – 8: îndoirea braţelor, cu apropierea pieptului şi bazinului de

scara fixă (coloana dorsală fiind menţinută tot timpul în extensie), moment în care se va trece cu mâinile pe şipca de jos; se va coborî, şipcă cu şipcă, până aproape de ultima treaptă;

1 – 8: urcare şipcă cu şipcă în acelaşi fel. Exerciţiul se repetă de 4 ori. 12. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi

la nivelul umerilor Mişcarea: 1 – 2: aplecarea trunchiului înainte (900), cu menţinerea

coatelor lateral şi a bărbiei sus;


62

3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

13. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul orizontal

Mişcarea: 1 – 4: se alunecă pe ambele palme înainte, braţele întinse şi

capul în extensie, până când corpul se întinde complet; 5 – 8: se revine la poziţia iniţială, prin păşiri succesive spre

înapoi, pe ambele palme. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

14. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu vârfurile fixate la scara fixă Mişcarea: 1 – 2: ridicarea trunchiului la 450, cu ducerea braţelor lateral,

bărbia sus şi spatele drept; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

15. Poziţia iniţială: culcat facial, cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin, braţele sus

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea trunchiului până la orizontală, cu braţele întinse

lateral; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Exerciţiul se poate realiza cu un baston aşezat pe omoplaţi, sau

cu o minge medicinală aşezată pe zona cervicală.

16. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa în sus, pe un plan înclinat Mişcarea: 1 – 2: ridicarea genunchilor îndoiţi la vertical; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Exerciţiul se poate realiza cu o minge medicinală la nivelul

genunchilor sau al gleznelor.


63

17. Poziţia iniţială: culcat dorsal, în afara suprafeţei de sprijin, numai a zonei capului, braţele apucă marginea suprafeţei de sprijinire (lada de gimnastică)

Mişcarea: 1 – 7: ridicarea genunchilor şi menţinerea lor la piept; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.

18. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 4: ridicarea braţelor lateral, cu inspiraţie; 1 – 4: apnee; 1 – 4: coborârea braţelor, cu expiraţie.

V.7. Scolioză în „C”

Definiţie: Scolioza în „C” reprezintă o deficienţă a coloanei

vertebrale în plan frontal, cu convexitatea îndreptată spre dreapta sau spre stânga, asociată cu răsucirea (torsiunea) corpurilor vertebrale spre convexitate şi gibozitate costală.

Termenul „scolios” = întortochiat, indică o deviaţie laterală a coloanei vertebrale.

Se cunosc 2 forme de încurbări scoliotice: a. atitudinile scoliotice, care reprezintă deviaţiile laterale reducti-

bile ale coloanei (scolioze funcţionale); b. deviaţiile laterale morfostructurate (scolioze patologice).


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului grupelor musculare din partea convexităţii,

în condiţii de scurtare (se lucrează concentric); – creşterea tonusului grupelor musculare din partea concavităţii,

în condiţii de lungire (se lucrează excentric); – creşterea elasticităţii şi a mobilităţii cutiei toracice; – corectarea posturii liniei umerilor, omoplaţilor şi a bazinului –

formarea reflexului de ţinută corectă. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în direcţii,

planuri, axe şi unghiuri clare şi precise;


64

● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte portabile şi aparate fixe, care vor ameliora sau corecta deficienţa:


● ● mişcări folosite: – îndoiri laterale, în partea convexităţii; – semirotări în partea concavităţii; – întinderi în axul lung al coloanei vertebrale. ● ● exerciţii folosite:

– statice (poziţii corective); – dinamice: exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter analitic; – aplicative, cu caracter corectiv (mers, alergare, sărituri,

târâre, căţărare etc.); – respiratorii, cu caracter corectiv.

● ● obiecte portabile folosite: – bastoane; – mingi medicinale; – corzi; – săculeţi cu nisip.

● ● aparate fixe folosite: – scara fixă; – bara fixă; – banca de gimnastică; – lada de gimnastică; – bancheta curbată; – planul înclinat etc. ● ● partener:

– colegul sau profesorul de specialitate reprezintă ajutorul în realizarea corectă a mişcărilor

● În apă se vor executa: exerciţii pentru întărirea musculaturii spatelui, utilizând extensii,

îndoiri, răsuciri;


65

Notă: exerciţiile statice se vor executa din poziţii simetrice atunci când trunchiul este în extensie;

îndoirile laterale şi răsucirile de trunchi se execută din poziţii asimetrice;

braţul de partea convexităţii va efectua mişcările în apă sub nivelul umerilor, celălalt braţ executând deasupra apei şi numai spre înapoi.

exerciţii de echilibru şi tracţiuni pe verticală la bară (suspensii), acestea determinând o solicitare simetrică a muşchilor antagonişti.

Notă: exerciţiile din deplasare vor cuprinde mişcări asimetrice de braţe şi picioare.

mişcările de trunchi se vor executa astfel: îndoiri laterale către partea convexităţii; răsuciri către partea concavităţii.


1. Poziţia iniţială: stând cu un braţ întins deasupra apei, celălalt pe şold în apă

Mişcarea: 1 – 2: deplasare înainte cu ducerea piciorului de partea convexi-

tăţii înainte, revenire şi 3 – 4: a celui de partea concavităţii înapoi. Exerciţii de respiraţie

2. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: îndoire laterală de partea convexităţii, cu braţul întins

pe apă; 3 – 4: răsucire a trunchiului de partea concavităţii. Exerciţii de respiraţie

3. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: – mers pe vârfuri, cu ducerea asimetrică a braţelor – unul sus

(cel de partea concavităţii), celălalt lateral oblic sub apă (cel de partea convexităţii);

– extensii de trunchi. Exerciţii de respiraţie (fig. 30)


66

Mişcarea Fig. 30

4. Poziţia iniţială: stând depărtat

Mişcarea: – un braţ la ceafă (de partea concavităţii) trage în extensie

celălalt braţ la spate înapoi, care împinge trunchiul în faţă. Exerciţii de respiraţie

5. Poziţia iniţială: stând lateral la bară, piciorul de partea convexităţii fiind sprijinit pe bară lateral, braţul de aceeaşi parte pe lângă trunchi şi celălalt ridicat înainte sus.

Mişcarea: – îndoiri laterale spre picior Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: decubit ventral Mişcarea: – bătaie picioare craul, cu sprijinul palmelor pe bară; – ridicarea braţului (de partea concavităţii) întins înapoi, cu

extensia trunchiului. Exerciţii de respiraţie

7. Poziţia iniţială: decubit dorsal, corpul în plută pe spate, braţele întinse, palmele apucă bara

Mişcarea: – răsuciri ale trunchiului de partea concavităţii. Exerciţii de respiraţie

8. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot în alunecare spate, braţele în poziţie asimetrică (sus

de partea concavităţii, jos de partea convexităţii);


67

b. exerciţii de bătaie picioare craul, bras, având un braţ pe plută (de partea concavităţii), celălalt braţ îndoit la spate (de partea convexităţii) (fig. 31);

Mişcarea Fig. 31

c. înot pe o latură, un braţ întins pe lângă ureche (de partea

concavităţii), celălalt braţ sprijinit pe coapsă (de partea convexităţii).


Exerciţii libere, cu obiecte portabile, la aparate fixe, cu partener pentru corectarea unei Scolioze în „C” stânga:

1. Mers normal cu braţul drept întins sus, braţul stâng înapoi-

jos şi arcuiri la fiecare doi paşi (2 x 8 timpi)

2. Mers normal cu o minge medicinală (1 kg) aşezată şi ţinută pe umărul drept, braţul stâng cu mâna pe şold, capul în extensie (2 x 8 timpi)

3. Deplasare cu fandare pe piciorul drept înainte şi cu arcuirea

înapoi a piciorului stâng (2 x 8 timpi)

4. Poziţia iniţială: culcat dorsal cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 4: îndoirea trunchiului spre stânga, cu ducerea piciorului

stâng lateral şi atingerea acestuia cu mâna stângă, braţul drept se duce sus, cu menţinerea poziţiei;


68

5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

5. Poziţia iniţială: stând cu braţele pe lângă corp Mişcarea: 1 – 2: fandare laterală cu piciorul drept, cu uşoara înclinare a

trunchiului spre stânga, braţul drept aşezat pe creştet, braţul stâng dus îndoit înapoi la spate;

3 – 4: revenire; 5 – 6: ridicarea piciorului stâng lateral (450-900), cu înclinarea

uşoară a trunchiului în aceeaşi parte, braţul drept deasupra capului, braţul stâng înapoi rotunjit la spate;

7 – 8: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 32)


Fig. 32

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de ambele capete diagonal la spate (mâna dreaptă sus, stânga jos)

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea şi arcuirea trunchiului spre stânga; 3 – 4: revenire; 5 – 6: răsucirea şi arcuirea trunchiului spre dreapta; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: stând cu piciorul stâng sprijinit pe scara fixă, ladă, sau scaun

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga, cu braţul

drept deasupra capului, stângul rotunjit la spate;


69

3 – 4: revenire; 5 – 6: răsucire cu arcuire a trunchiului spre dreapta, braţul drept

sus, stângul lateral; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

8. Poziţia iniţială: stând cu latura stângă la scara fixă, apucat cu mâna dreaptă deasupra capului

Mişcarea: 1 – 4: fandare laterală spre dreapta, cu îndoirea şi arcuirea

trunchiului spre stânga; 5 – 8: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

9. Poziţia iniţială: pe genunchiul drept şi piciorul stâng întins lateral, cu bastonul apucat de capete în diagonal la spate (mâna dreaptă sus, stânga jos)

Mişcarea: 1 – 4: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga; 5 – 8: răsucirea trunchiului spre dreapta în axul vertical, cu

mutarea bastonului pe omoplaţi. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

10. Poziţia iniţială: aşezat pe genunchiul şi călcâiul piciorului stâng, piciorul drept întins lateral, cu sprijin pe braţul stâng, braţul drept lateral

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea bazinului de pe călcâi, cu arcuirea trunchiului

spre stânga şi ducerea braţului drept sus; se va menţine poziţia cu inspiraţie;

5 – 8: revenire, cu expiraţie prelungită. Exerciţiul se repetă de 4 ori (fig. 33)


Fig. 33


70

11. Poziţia iniţială: apucat, cu latura stângă la scara fixă, mâna stângă în dreptul bazinului, piciorul stâng sprijinit pe prima şipcă, braţul drept apucat deasupra capului

Mişcarea: 1 – 4: extensia cu arcuire a trunchiului (în exteriorul scării fixe),

cu depărtarea în lateral a piciorului drept şi întinderea ambelor braţe.

12. Poziţia iniţială: aşezat călare pe banca de gimnastică, braţele lateral

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga până când

palma stângă atinge solul; 3 – 4: revenire; 5 – 6: sprijin apucat cu palmele de bancă înapoia bazinului,

ridicarea în extensie a acestuia şi a capului, cu menţinerea poziţiei; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 34)


Fig. 34

13. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin (bancă sau ladă de gimnastică), palma dreaptă la ceafă, palma stângă pe şold.

Mişcarea: 1 – 4: extensia amplă a trunchiului şi capului, cu arcuire şi

menţinerea poziţiei la punctul maxim, pe inspiraţie; 5 – 8: revenire cu expiraţie (fig. 35).

Mişcarea: 1 – 4

Fig. 35


71

14. Poziţia iniţială: sprijin înainte cu bazinul pe aceeaşi linie cu umerii

Mişcarea: 1 – 4: trecere în sprijin lateral pe braţul stâng, picioarele vor fi

uşor depărtate, braţul drept în extensie deasupra capului; se va menţine poziţia;

5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori (fig. 36)


Fig. 36

V.8. Scolioză în „S”

Definiţie: Scolioza în „S” este o deficienţă a coloanei vertebrale, care presupune existenţa a două deviaţii în plan frontal, convexităţile având sens alternativ.

Sunt frecvente scoliozele în „S” cu o curbură localizată la nivelul segmentului dorsal şi alta la nivel lombar.

Scolioza în „S” se defineşte ţinând cont de sensul curburii dorsale (exemplu: scolioză în „S” dreapta = curbura de la nivelul coloanei dorsale are convexitatea spre dreapta, iar curbura coloanei lombare are convexitatea spre stânga).


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului grupelor musculare din partea convexităţii,

în condiţii de scurtare (se lucrează concentric); – creşterea tonusului grupelor musculare din partea concavităţii,

în condiţii de lungire (se lucrează excentric); – creşterea elasticităţii musculaturii cutiei toracice; – formarea reflexului de postură corectă, pentru linia umerilor

şi a bazinului.


72

● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor fi executate în direcţii, planuri, axe şi unghiuri precise şi corecte;

● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivatele sale;

– pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale.

● ● mişcări folosite: – îndoiri; – întinderi; – răsuciri; – extensii; – arcuiri; – balansări etc., asimetrice pentru cap, trunchi, membre

superioare, membre inferioare. ● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice: exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu caracter

analitic (pentru grupele musculare vizate de deficienţă şi grupele musculare ale celorlalte segmente ale corpului);

– aplicative, cu caracter corectiv; – respiratorii. ● ● obiecte portabile folosite: – mingi medicinale; – bastoane; – corzi; – cordoane elastice; – săculeţi cu nisip; – haltere mici etc. ● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – scara fixă; – lada de gimnastică; – banca curbată;


73

– planul înclinat; – bara fixă etc. ● ● partener – colegul sau profesorul de specialitate, cu

ajutorul căruia se pot realiza corect mişcările, exerciţiile. ● Exerciţiile se vor executa astfel: se va fixa una dintre curburi

în poziţie corectivă şi se va lucra cu cealaltă curbură. ● În apă se vor executa: exerciţii de braţe care vor amplifica mişcările de trunchi:

braţul de partea convexităţii va executa mişcările pe sub apă în plan posterior, sau se va ridica până la nivelul liniei umărului; braţul de partea concavităţii va executa mişcări deasupra liniei umărului şi tot în plan posterior;

din articulaţia umerilor, rotările se vor executa dinainte – înapoi, continuate cu extensii, ridicări şi mişcări care să implice apropierea omoplaţilor de coloana vertebrală;

mişcările de trunchi se vor executa astfel: de partea convexităţii îndoirile laterale (atât la nivelul

regiunii toracale, cât şi a celei lombare); de partea concavităţii răsucirile. cu membrele inferioare se va lucra astfel: acestea se vor aşeza în poziţii diferite pe fundul bazinului,

repartizând inegal greutatea corpului pe ele; piciorul de partea convexităţii va fi aşezat asimetric înainte,

lateral, fandat, iar cel de partea concavităţii va fi aşezat înapoi, în exterior. exerciţiile de respiraţie vor fi ample, utilizate în mod

obligatoriu, având rol de redresare a cutiei toracice; exerciţiile de relaxare sunt indicate pentru a decontractura

musculatura de partea concavă a scoliozei.


1. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu un braţ sprijinit de bară (de partea concavităţii) şi celălalt braţ sprijinit la spate

Mişcarea: – bătaie de picioare craul; – cu tracţiunea genunchiului pe a 4-a mişcare. Exerciţii de respiraţie


74

2. Acelaşi exerciţiu executat din decubit dorsal

3. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate Mişcarea: 1 – 2: mers prin apă cu rotarea unui braţ înapoi (cel de partea

concavităţii); 3 – 4: ridicarea unui picior înainte (cel de partea convexităţii). Exerciţii de respiraţie (fig. 37)

Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4

Fig. 37 4. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate

Mişcarea: 1 – 2: îndoire laterală a trunchiului de partea convexităţii; 3 – 4: cu ducerea piciorului înapoi întins (de partea concavităţii).

5. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate Mişcarea: 1 – 2: răsucirea trunchiului cu palmele pe umeri (extensie cu

arcuire), de partea concavităţii; 3 – 4: ridicarea piciorului lateral, de partea convexităţii (fig. 38).

Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4

Fig. 38


75

6. Poziţia iniţială (scolioză dreapta): stând depărtat, cu sprijinul braţului drept de bară

Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4: braţul stâng ridicat sus-înainte, piciorul stâng

ridicat înapoi. Exerciţii de respiraţie (fig. 39)

Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4

Fig. 39

7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot craul în alunecare: braţul stâng (de partea concavi-

tăţii) întins înainte; celălalt braţ (drept) pe lângă şold, vâsleşte; la a 4-a bătaie, ridicarea piciorului din partea convexităţii înapoi întins;

b. înot spate în alunecare: braţul stâng (de partea concavi-tăţii) întins pe apă pe lângă cap; celălalt braţ (drept) pe lângă şold, vâsleşte; la a 4-a sau a 6-a bătaie, ridicarea piciorului din partea convexităţii întins înainte sus;

c. alunecare spate: braţul stâng (de partea concavităţii) întins pe lângă cap; celălalt braţ (drept) pe lângă corp; ridicare, la 3 bătăi, a piciorului de partea convexităţii îndoit lateral (jumătate bras);

d. plutire pe spate având pluta ţinută în regiunea dorsală, împingerea trunchiului şi bazinului înainte;

e. călcarea apei cu menţinerea braţului de partea concavităţii ridicat sau la ceafă, celălalt braţ vâsleşte prin apă, membrele inferioare executând mişcarea de picioare bras, cu împingere alternativă lateral.


76

V.8.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile, cu aparate fixe şi partener,

pentru corectarea sau ameliorarea unei Scolioze în „S” stânga: 1. Mers normal, cu braţul drept sus şi stângul pe şold (2 x 8 timpi)

2. Mers cadenţat, cu extensia braţului drept sus şi a celui stâng

lateral, a piciorului stâng lateral şi a celui drept înapoi, la fiecare 2 timpi (4 x 8 timpi)

3. Mers pe vârfuri, cu mâinile pe umeri, corectând linia

umerilor (2 x 8 timpi)

4. Mers cu piciorul drept pe o bancă de gimnastică şi stângul pe sol

5. Poziţia iniţială: stând

Mişcarea: 1 – 2: ridicare pe vârfuri, cu extensia şi arcuirea braţului drept

sus, stângul lateral; 3 – 4: revenire; 5 – 6: ridicarea laterală a piciorului drept şi a braţului drept

sus, braţul stâng lateral; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

6. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului spre stânga şi întinderea piciorului

drept lateral, braţul drept sus, braţul stâng pe şold; 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă ca la 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

7. Poziţia iniţială: depărtat stând, cu bastonul apucat la nivelul umerilor astfel: agăţat la cotul stâng, apucat la mâna dreaptă

Mişcarea: 1 – 2: îndoire cu arcuire stânga;

3 – 4: revenire;


77

5 – 6: aplecare (900) cu bărbia sus; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 8 ori.

8. Poziţia iniţială: pe genunchiul stâng, cu piciorul drept întins lateral, cu bastonul apucat înapoi la nivelul omoplaţilor

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului, cu arcuire, spre stânga;

3 – 4: revenire pe ambii genunchi, uşor depărtaţi; 5 – 6: extensia trunchiului şi capului, cu ridicarea bastonului sus; 7 – 8: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

9. Poziţia iniţială: stând cu spatele la scara fixă, apucat cu mâna dreaptă de sus şi cu mâna stângă jos

Mişcarea: 1 – 3: extensia trunchiului (bazinul cât mai mult înainte), capul

în extensie; 4: revenire; 5 – 7: ridicarea genunchiului drept la piept, cu menţinere, 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

10. Poziţia iniţială: cu latura dreaptă la scara fixă, mâna dreaptă apucă la nivelul taliei, mâna stângă deasupra capului

Mişcarea: 1 – 7: extensia trunchiului spre exterior, cu menţinere; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

11. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin înainte pe palme Mişcarea: 1 – 6: balansul piciorului stâng înapoi şi a braţului drept înainte,

cu arcuire; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.


78

12. Poziţia iniţială: aşezat transversal pe banca de gimnastică, cu piciorul stâng întins lateral pe lungimea băncii, cu bastonul apucat diagonal la spate (mâna dreaptă sus, mâna stângă jos)

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga (numai la

nivelul coloanei dorsale); 3 – 4: aplecarea pieptului înainte, menţinând bărbia în extensie; 5 – 6: extensia trunchiului, cu bărbia menţinută sus; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

13. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu mâinile sub ceafă Mişcarea:

1 – 2: ducerea piciorului drept lateral (pe sol); 3 – 4: revenire; 5 – 6: ridicarea piciorului stâng întins la 900; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

14 Poziţia iniţială: culcat înainte, cu bastonul apucat cu ambele mâini la nivelul omoplaţilor (sau cu o minge medicinală de 1 kg)

Mişcarea: 1 – 6: ridicarea trunchiului, a braţelor cu bastonul şi a membrelor

inferioare în extensie, cu menţinerea poziţiei; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 ori.

15 Poziţia iniţială: atârnat pe un plan oblic, cu faţa în sus Mişcarea: 1 – 4: desprinderea mâinii stângi de şipcă, concomitent cu balansul

lateral al piciorului drept, menţinerea poziţiei; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Pentru o scolioză în „S” dreapta se pot executa aceleaşi exerciţii

descrise în acest capitol, dar realizate în sens invers: – braţul stâng şi piciorul stâng vor executa mişcări de ridicare

şi extensie; – braţul drept şi piciorul drept vor executa mişcări de coborâre

şi echilibrare.


79

V.9. Spate rotund Definiţie: Spatele rotund este o cifoză dorsală superioară,

asociată cu omoplaţi depărtaţi, coaste arcuite, umeri duşi înainte, datorită tonicităţii crescute a musculaturii pectorale.


● Vor fi angrenate şi tonifiate toate grupele musculare ale spatelui, în special cele din partea dorsală superioară;

● Mişcările şi exerciţiile vor fi realizate pe o bază mare de susţinere (sprijin); vor avea direcţii, planuri şi axe precise şi clare;

● Se vor realiza exerciţii de respiraţie pentru tonifierea peretelui toracic şi abdominal;

● Se va crea reflexul de atitudine corectă; ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate ajutătoare, care vor ameliora sau corecta deficienţa:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivatele sale;

– pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale; – atârnat şi derivatele sale.

● ● mişcări folosite: – întinderi;

– extensii; – arcuiri; – îndoiri laterale; – răsuciri; – rotări; – susţineri; – purtări.

● ● exerciţii folosite: – statice, cu caracter analitic – corectiv;

– dinamice, cu caracter aplicativ – corectiv (mers, alergare, săritură, târâre, căţărare etc.).


80

● ● obiecte portabile folosite: – bastoane; – mingi medicinale; – cercuri mici; – măciuci; – coarda elastică; – gantere mici.

● ● aparate fixe folosite: – scara fixă; – banca de gimnastică; – bârna mică; – bara; – bancheta rotundă; – planul înclinat.

● ● partener – subiectul şi partenerul său (colegul sau profesorul) se vor ajuta reciproc pentru realizarea mişcărilor;

● Exerciţiile efectuate în apă vor respecta următoarele norme

metodice: exerciţiile statice se vor executa simetric, solicitând muşchii

planului posterior al trunchiului (sinergic) exerciţii executate din plută pe piept, plută pe spate, atârnat la bara marginii bazinului;

exerciţiile de trunchi vor cuprinde mişcări de extensie, îndoiri laterale, răsuciri, circumducţii în plan posterior;

exerciţiile de membre superioare se vor executa deasupra liniei umerilor, în plan posterior;

exerciţiile de membre inferioare cuprind mişcări executate în plan posterior

exerciţiile de respiraţie sunt obligatorii; se pot executa în apă şi exerciţii cu obiecte portabile, fiind

indicate mingile medicinale, corzile elastice, bastoanele.


1. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri Mişcarea: – braţele sus pe lângă cap, extensia trunchiului cu ducerea

braţelor înapoi, capul pe spate.


81


Mişcarea Fig. 40

2. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri

Mişcarea: – braţele sus pe lângă cap, ţinând de capete o bandă elastică,

extensia trunchiului. Exerciţii de respiraţie

3. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: – rotarea amplă a umerilor din înainte spre înapoi, simultan şi

alternativ cu joc de gleznă. Exerciţii de respiraţie

4. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri Mişcarea: – aceeaşi mişcare ca mai sus, având braţele coborâte, trăgând

de banda elastică, împingând trunchiul în extensie, apropiind omoplaţii. Exerciţii de respiraţie (fig. 41)

Mişcarea Fig. 41


82

5. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, apucat înapoi cu braţele

Mişcarea: – ridicarea genunchiului la nivelul apei, simultan cu extensia

trunchiului, capul pe spate. Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, cu spatele la bară, apucat de sub ea, având coatele îndoite

Mişcarea: – împingerea trunchiului înainte în extensie, cu întinderea braţelor. Exerciţii de respiraţie

7. Poziţia iniţială: ghemuit, cu palmele la bară şi faţa spre ea Mişcarea: – extensie pe spate (start de spate), cu întinderea picioarelor şi

arcuirea trunchiului, braţele întinse încadrează capul Exerciţii de respiraţie

8. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. bătaie picioare spate, braţele menţinute întinse pe lângă

cap (împletit apucat); b. bătaie picioare spate, menţinerea unei plute în regiunea

dorsală, trunchiul în extensie; c. bătaie picioare craul, braţele sprijinite pe plută, trunchiul

în extensie; d. bătaia picioare bras, braţele sprijinite pe plută, capul tras

spre spate; e. acelaşi exerciţiu, cu mâinile împreunate la spate (bras cu

trunchiul ridicat) şi picioarele coborâte uşor; f. înot spate dublu, cu bătaie de picioare spate, trunchiul în

extensie, bărbia ridicată. V.9.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

1. Mers în cadenţă, cu rotarea umerilor înapoi (1 x 8 timpi)

2. Mers normal cu inspiraţie şi expiraţie, la 3 timpi, cu ridicarea şi coborârea braţelor prin lateral


83

3. Mers în cadenţă, cu mâinile aşezate pe creştet (1 x 8 timpi) şi la ceafă (1 x 8 timpi), cu arcuirea coatelor înapoi la fiecare pas

4. Mers cu o minge medicinală aşezată pe creştet (sau un

săculeţ cu nisip), susţinută cu mâinile, concomitent cu ridicarea alternativă a genunchilor la orizontală

5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile la ceafă

Mişcarea: 1 – 2: aplecarea trunchiului înainte, cu întinderea braţelor lateral

şi arcuire; 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu faţa la scara fixă, apucat şipca din dreptul pieptului

Mişcarea: 1 – 3: aplecarea cu arcuire a trunchiului înainte, cu menţinerea

capului în extensie; 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

7. Poziţia iniţială: pe genunchi pe călcâie aşezat, cu mâinile la ceafă

Mişcarea: 1 – 3: ridicarea de pe călcâie, extensia trunchiului, capului şi a

braţelor şi cu arcuirea acestora; 4: revenire; 5 – 6: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

8. Poziţia iniţială: aşezat, cu bastonul apucat de capete şi susţinut la nivelul omoplaţilor

Mişcarea: 1 – 3: aplecarea trunchiului înainte, cu bărbia sus; 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.


84

9. Poziţia iniţială: culcat, cu regiunea dorsală pe o minge medicinală, genunchii îndoiţi şi braţele pe lângă cap

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea braţelor lateral, cu inspiraţie; 3: menţinerea poziţiei braţelor şi apnee; 4: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

10. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme înainte, capul în extensie

Mişcarea: 1 – 2: balansul braţului cu piciorul opus înapoi-sus; 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă în partea opusă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

11. Poziţia iniţială: înainte culcat, cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin (bancă, ladă etc.), braţele pe lângă corp

Mişcarea: 1 – 4: extensia trunchiului, capului şi braţelor lateral, cu menţinerea

în poziţie; 5 – 8: revenire, cu relaxare. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

12. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă Mişcarea: 1 – 2: extensia membrelor inferioare şi a capului; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

V.10. Spate plan

Definiţie: Spatele plan este o deficienţă caracterizată prin dispariţia

curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale, toracele se aplatizează, omoplaţii sunt lipiţi de coaste.


● Exerciţiile alese urmăresc: – îndepărtarea rigidităţii coloanei vertebrale; – prevenirea tendinţei de inversare a curburilor vertebrale;


85

– creşterea elasticităţii musculaturii cutiei toracice şi a spatelui; creşterea mobilităţii articulaţiilor capului, gâtului, scapulo-humerale şi ale coloanei vertebrale în totalitate;

– educarea reflexului de postură corectă a întregului corp; – creşterea capacităţilor de coordonare, precizie, echilibru între

segmentele corporale. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile se vor executa în planuri,

direcţii, axe şi unghiuri precise şi clare; ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi derivatele sale; – aşezat şi derivatele sale; – culcat şi derivatele sale. ● ● mişcări folosite:

– ridicări; – îndoiri; – întinderi; – extensii; – răsuciri; – rotări (circumducţii); – arcuiri.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice – exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter analitic, compen-

sator la nivelul trunchiului şi a celorlalte segmente ale corpului; – exerciţii aplicative, cu caracter corectiv; – exerciţii respiratorii.

● ● obiecte portabile folosite: – mingi medicinale; – bastoane; – săculeţi cu nisip; – haltere mici; – cordoane elastice; – materiale uşoare (voal, fulgi).


86

● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – scara fixă; – bancheta curbată; – planul înclinat.

● ● partener – colegul sau profesorul de specialitate, cu ajutorul căruia se pot realiza mişcări sau exerciţii cât mai corect;

● Pentru ameliorarea acestei deficienţe, exerciţiile vor fi realizate

concomitent cu inspiraţia şi expiraţia toracică.


1. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele împletite la spate Mişcarea: 1 – 4: extensia capului şi trunchiului, cu arcuire.

2. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, cu palmele sprijinite pe aceasta

Mişcarea: 1 – 8: balansul unui picior întins înapoi, cu extensia capului şi

trunchiului; – acelaşi exerciţiu cu celălalt picior.

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele sprijinite pe bară Mişcarea: 1 – 8: împingerea bazinului înainte-înapoi şi lateral dreapta-

lateral stânga. Exerciţii de respiraţie

4. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, palmele sprijinite lateral

Mişcarea: – alunecarea palmelor pe bară, împingând trunchiul înainte,

apropiind braţele unul de celălalt. 5. Poziţia iniţială: stând depărtat

Mişcarea: 1 – 2: ducerea braţelor întinse lateral prin apă, extensia trunchiului

cu arcuire;


87

3 – 4: coborârea braţelor prin lateral înapoi, cu încrucişarea lor la spate (fig. 42).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 42

6. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu palmele sprijinite de bară Mişcarea: – bătaie de picioare delfin (ondularea corpului).

7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe şold Mişcarea: – rotări din umeri înapoi, alternativ, cu extensia trunchiului

(umerii în apă) (2 x 8). Exerciţii de respiraţie (fig. 43)


Fig. 43

8. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. alunecare spate, cu împingerea bazinului înainte; b. alunecare pe piept, cu mişcări ondulatorii (asemănătoare

delfinului)


88

c. spate dublu, cu picioare bras (accent pe împingerea trunchiului înainte);

d. înot bras, cu respiraţie la 2 braţe. V.10.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

Exerciţii libere, cu obiecte portabile, cu aparate fixe şi cu partener: 1. Mers cadenţat, cu menţinerea braţelor întinse oblic jos şi a

bărbiei sus (2 x 8 timpi)

2. Mers cadenţat, cu menţinerea braţelor întinse oblic sus (2 x 8 timpi)

3. Mers cu o minge medicinală (1 kg) ţinută înainte jos

(2 x 8 timpi)

4. Mers pe vârfuri, cu bastonul apucat înapoi, la nivelul taliei (2 x 8 timpi)

5. Mers cu fandare şi arcuire pe fiecare picior înainte, la fiecare

doi timpi, cu extensia şi arcuirea braţelor lateral (4 x 8 timpi)

6. Mers cu îndoirea trunchiului înainte, la fiecare pas (2 x 8 timpi)

7. Mers cu menţinerea unei mingi la ceafă cu ambele mâini a

(2 x 8 timpi)

8. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: ridicarea pe vârfuri, cu ridicarea braţelor sus, cu arcuire

şi inspiraţie menţinută; 3 – 4: revenire şi expiraţie; 5 – 6: ghemuit, cu sprijin înainte pe palme şi inspiraţie; 7 – 8: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

9. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: ridicarea braţelor sus şi extensia capului, cu inspiraţie;


89

3 – 4: revenire, cu expiraţie; 5 – 6: aşezarea mâinilor pe şold, aplecarea capului cu bărbia în

piept, cu inspiraţie; 7 – 8: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori .

10. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 4: rotarea alternativă a braţelor întinse înainte şi aplecarea

capului înainte; 5 – 7: extensia coloanei cervicale şi dorsale, cu braţele lateral; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

11. Poziţia iniţială: stând, cu faţa la scara fixă, apucat cu mâinile la nivelul pieptului

Mişcarea: 1 – 3: balansul piciorului drept întins înapoi, cu extensia capului

şi trunchiului (cervico-dorso-lombar); 4: revenire; 5 – 7: se repetă, cu piciorul stâng; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 ori.

12. Poziţia iniţială: pe un genunchi, cu celălalt îndoit înainte, mâinile pe şolduri

Mişcarea: 1 – 3: aplecarea trunchiului înainte, cu aşezarea pieptului pe

genunchi; 4: ridicarea trunchiului şi aşezarea pe ambii genunchi;

5 – 7: extensia capului şi trunchiului, cu arcuire, cu braţele lateral; 8: revenire la poziţia iniţială, cu celălalt genunchi înainte. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

13. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu sprijin pe palme înapoi Mişcarea: 1 – 2: ridicarea bazinului şi extensia amplă a capului, trunchiului

şi bazinului; 3 – 4: revenire, cu aplecarea pieptului pe genunchi. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.


90

14. Poziţia iniţială: culcat înainte, cu sprijin pe palme la nivelul pieptului

Mişcarea: 1 – 4: întinderea braţelor, extensia capului, trunchiului, a

membrelor inferioare şi îndoirea genunchilor (se va apropia capul de vârful picioarelor), cu inspiraţie;

5 – 8: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

15. Poziţia iniţială: culcat înainte, cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin (banca, lada de gimnastică)

Mişcarea: 1 – 2: extensia trunchiului, cu arcuire, la nivelul coloanei

cervico-dorsale, cu inspiraţie; 3 – 4: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

16. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu membrele inferioare în afara suprafeţei de sprijin; exerciţiul se poate face cu partener

Mişcarea: 1 – 2: extensia picioarelor, cu arcuire şi accentuarea mişcării

la nivelul regiunii lombare (partenerul ajută la efectuarea extensiei, prin presare pe membrele inferioare);

3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

17. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu genunchii îndoiţi, cu o minge medicinală susţinută între ei

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea trunchiului, cu atingerea genunchilor cu pieptul,

braţele lateral; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 ori.


91

V.11. Torace plat şi înfundat; umeri căzuţi şi aduşi; omoplaţi depărtaţi şi desprinşi

Definiţie: Toracele plat şi înfundat este caracterizat prin

diminuarea diametrului sagital al cutiei toracice şi creşterea celui transversal, concomitent cu înfundarea sternului şi coastelor; umerii căzuţi şi aduşi se caracterizează prin coborârea sub orizontală, concomitent cu împingerea lor înainte; omoplaţii depărtaţi şi desprinşi se datorează insuficienţei musculaturii posterioare a centurii scapulare, astfel încât sunt poziţionaţi mai departe de coloana vertebrală şi de peretele costal.

Asocierea acestor deficienţe este mai frecvent întâlnită la copii şi adolescenţi.


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului muscular, în condiţii de scurtare, a

muşchilor romboizi, trapez şi ridicători ai umerilor; – creşterea tonusului muscular, în condiţii de alungire, a

muşchilor pectorali; – creşterea elasticităţii cutiei toracice. ● Mişcările şi exerciţiile se vor executa în planuri, direcţii şi

unghiuri clare şi precise, pentru asigurarea unei ţinute corecte; ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:

● ● poziţii folosite: – stând şi derivate; – pe genunchi şi derivate; – aşezat şi derivate; – culcat şi derivate; – atârnat şi derivate .

● ● mişcări folosite: – îndoiri;

– întinderi; – proiecţii înainte – înapoi;


92

– purtări; – răsuciri; – rotări; – extensii; – arcuiri.

● ● exerciţii folosite: – exerciţii analitice pentru dezvoltarea grupelor musculare

vizate; – exerciţii de respiraţie; – exerciţii aplicative (mers, alergare, târâre, căţărare, esca-

ladare, suspendare etc.). ● ● obiecte portabile folosite:

– bastoane; – mingi medicinale mici; – corzi de frânghie;

– corzi elastice; – greutăţi mici; – eşarfe subţiri şi uşoare.

● ● aparate fixe folosite: – bănci de gimnastică;

– scara fixă; – plan oblic; – inele; – banca curbată.

● În apă, se vor executa: mişcări de extensie, proiecţii înainte-înapoi, întinderi,

răsuciri, rotări, arcuiri, toate executate sub nivelul apei; exerciţii ample de respiraţie, cu ducerea braţelor în lateral.


1. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: – mers înainte pe vârfuri, cu braţele apucat împletit la spate. Exerciţii de respiraţie cu ducerea braţelor lateral


93

2. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: – mers pe vârfuri, cu palmele pe şold, împingerea trunchiului

înainte, cu ducerea coatelor înapoi. Exerciţii de respiraţie cu ducerea braţelor lateral

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, antebraţele sprijinite pe cap Mişcarea: – răsuciri de trunchi dreapta-stânga, cu împingerea trunchiului

înainte. Exerciţii de respiraţie cu ducerea braţelor lateral

4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu spatele la bară, mâinile sprijinite pe aceasta oblic-înapoi

Mişcarea: – deplasarea alternativă a braţelor întinse pe bară, apropiindu-le

treptat, micşorând unghiul Exerciţii de respiraţie

5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un braţ pe şold, celălalt întins deasupra capului

Mişcarea: – îndoire laterală stânga-dreapta, schimbând braţul deasupra

capului Exerciţii de respiraţie (fig. 44)


Fig. 44


94

6. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – braţele oblic în jos–înapoi execută semiîncrucişări ale braţului

spre înapoi, cu împingerea umerilor spre înainte. Exerciţii de respiraţie

7. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – braţele menţinute în apă, rotări ale umerilor alternativ spre

înapoi, cu ridicarea lor. Exerciţii de respiraţie

8. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul unui braţ pe bară Mişcarea: – bătaia de picioare spate, celălalt braţ fiind îndoit la spate,

împingând toracele înainte (sau susţinând un aparat plutitor). Exerciţii de respiraţie

9. Poziţia iniţială: decubit ventral, picioarele execută bătaia de picioare craul pentru echilibru

Mişcarea: 1 – 2: un braţ sprijinit pe bară, celălalt se va duce oblic sus

înainte menţinut; 3 – 4: revenire cu schimbarea braţului. Exerciţii de respiraţie

10. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot spate în alunecare, un braţ întins pe apă, celălalt

vâsleşte pe sub apă (fig. 45);

Mişcarea Fig. 45

b. înot spate cu mişcare simultană a braţelor (spate dublu), mişcări de picioare craul, bras spate;

c. înot spate cu mişcări de braţe alternative; d. jocuri în apă cu temă.


95

V.11.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe:

1. Mers normal, cu braţele lateral (8 timpi)

2. Mers pe vârfuri, cu braţele lateral sau oblic-sus (8 timpi)

3. Mers pe vârfuri, cu un baston apucat de capete şi ţinut înapoi pe omoplaţi (2 x 8 timpi)

4. Mers normal, cu un cordon elastic apucat de capete, ţinut

sus şi întinderea cordonului spre exterior, lateral (2 x 8 timpi)

5. Patru paşi mers pe vârfuri, cu braţele sus – inspiraţie şi menţinerea aerului în plămâni; patru paşi mers normal, cu coborârea braţelor înapoi, oblic jos – expiraţie (2 x 8 timpi)

6. Mers pe vârfuri, cu braţele sus în extensie (1 x 4 timpi)

Mers pe toată talpa, cu aşezarea mâinilor pe umeri (1 x 4 timpi)

7. Poziţia iniţială: stând, cu braţele pe lângă corp Mişcarea: 1 – 4: ridicare pe vârfuri şi a braţelor prin înainte întinse oblic-sus,

cu inspiraţie şi apoi apnee; 5 – 8: revenire, cu coborârea braţelor şi expiraţie prelungită. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

8. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele diagonal dreptul sus şi stângul jos, în plan sagital

Mişcarea: 1 – 2: extensia braţelor, cu arcuire şi inspiraţie; 3 – 4: schimbarea extensiei braţelor şi expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

9. Poziţia iniţială: stând cu spatele lipit de un plan vertical (scară fixă, perete etc.)

Mişcarea: 1 – 4: îndoirea genunchilor concomitent cu ridicarea braţelor

oblic sus şi inspiraţie; 5 – 8: ridicare cu coborârea braţelor şi expiraţie; Exerciţiul se repetă de 4 ori, fără să se dezlipească spatele de perete.


96

10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul înapoi susţinut cu coatele

Mişcarea: 1 – 2: întinderea braţelor prin alunecare pe lungimea bastonului

până se ating capetele, concomitent cu extensia capului şi cu inspiraţie; 3 – 4: revenire în poziţia iniţială, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse înapoi şi apucate la nivelul palmelor, capul şi toracele în extensie

Mişcarea: 1 – 4: aplecarea trunchiului înainte, cu menţinerea poziţiei (la 900); 5 – 8: revenire la verticală. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

12. Poziţia iniţială: aşezat călare pe banca de gimnastică, cu o halteră mică apucată în mâna dreaptă

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea braţelor întinse lateral şi mutarea halterei din

mâna dreaptă în stânga în dreptul frunţii, cu inspiraţie; 5 – 8: coborârea braţelor, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori, cu pauze pentru relaxare şi

respiraţie.

13. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu un baston apucat de capete, menţinut pe coapse

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea bastonului sus, cu extensia şi arcuirea trunchiului

peste spătar, cu inspiraţie şi apnee; 5 – 8: revenire, cu expiraţie prelungită. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

14. Poziţia iniţială: culcat facial, cu braţele sus Mişcarea: 1 – 2: ducerea braţelor întinse prin lateral, înapoi şi apucat de

mâini la nivelul bazinului, cu inspiraţie; 3 – 6: menţinerea poziţiei capului, trunchiului, membrelor

inferioare în extensie, cu apnee; 7 – 8: revenire în poziţia iniţială, cu expiraţie.


97

Exerciţiul se repetă de 4 ori. După fiecare executare de 8 timpi, se relaxează şi se respiră normal.

15. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe „patru labe” (cu sprijin pe palme), la nivelul capului în faţa ochilor, pe o suprafaţă netedă, se aşează o minge de tenis sau un balon umflat.

Mişcarea: – se va inspira adânc şi apoi, prin expiraţie prelungită, se

îndepărtează obiectul spre marginea opusă a suprafeţei plane, cât mai mult timp .

Exerciţiul necesită odihnă şi relaxare, după care se va repeta. Exerciţiul se repetă de 2 – 3 ori.

16. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu picioarele depărtate, cu sprijin înapoi pe palme la nivelul bazinului

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea bazinului, trunchiului şi a capului în extensie

şi arcuire, cu inspiraţie; 5 – 8: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

17. Poziţia iniţială: culcat dorsal în lungimea băncii de gimnastică, apucat cu palmele la nivelul urechilor, picioarele îndoite şi cu sprijin pe talpă pe sol

Mişcarea: – târâre cu impulsul picioarelor şi tracţiunea braţelor, până la

capătul băncii.

18. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu o minge medicinală mică aşezată pe abdomen şi cu genunchii îndoiţi

Mişcarea: – inspiraţie şi expiraţie profundă, cu dilatarea amplă a abdo-

menului, învingând rezistenţa mingei medicinale.

19. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un cordon elastic înfăşurat peste torace, braţele pe lângă corp sau pe şold

Mişcarea: – se va inspira profund, astfel încât cordonul elastic să se întindă; – la expiraţie se revine în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 ori.


98

V.12. Abdomen aton (proeminent) Definiţie: Abdomenul aton este caracterizat prin proeminenţa sa,

datorită insuficienţei generale a musculaturii abdominale; secundar se va instala (în evoluţie) o lordoză lombară.


● Exerciţiile alese vor urmări mărirea tonusului muscular la nivelul:

– musculaturii abdominale, prin contracţii izotonice; – musculaturii trenului inferior, prin contracţii izometrice şi

izotonice; – musculaturii spatelui, prin contracţii izometrice şi izotonice. ● Mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri, direcţii şi

unghiuri precise şi clare. ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei respective: ● ● poziţii folosite:

– stând şi derivate; – aşezat şi derivate; – pe genunchi şi derivate; – culcat şi derivate; – atârnat şi derivate.

● ● mişcări folosite: – îndoiri; – întinderi; – extensii; – arcuiri; – răsuciri; – rotări; – ridicări; – purtări; – menţineri.

● ● exerciţii folosite: – exerciţii analitice pentru dezvoltarea grupelor musculare

vizate; – exerciţii pentru respiraţie;


99

– exerciţii aplicative (mers, alergare, sărituri, târâre, căţărare, escaladare etc.).

● ● obiecte portabile folosite: – mingi medicinale; – bastoane; – corzi; – benzi elastice; – greutăţi mici.

● ● aparate fixe folosite: – bănci de gimnastică;

– scara fixă; – bara fixă; – inele; – lada de gimnastică.


V.12.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe umeri

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea alternativă a unui picior la piept. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

2. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe şold Mişcarea: 1 – 2: ridicarea unui genunchi la piept; 3 – 4: întinderea lui înainte, acelaşi exerciţiu cu celălalt picior. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

3. Variante de mers în apă: pe vârfuri, cu genunchii uşor îndoiţi, pas adăugat, pas de polcă.

Variante de alergare: cu genunchii la piept, cu călcâiele la şezută.

4. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite de marginea bazinului.

Mişcarea: – ridicarea alternativă a unui picior întins sus, cu menţinerea

lui la verticală (4 timpi).


100

5. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite pe marginea bazinului

Mişcarea: – forfecarea picioarelor înainte şi înapoi (bicicleta) (2 x 8).

6. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite pe marginea bazinului.

Mişcarea: – ridicarea ambilor genunchi la piept (fig. 46)


Fig. 46

7. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite pe marginea bazinului

Mişcarea: – încrucişarea picioarelor întinse înainte (8 timpi).

8. Poziţia iniţială: stând apropiat, cu sprijinul unui braţ la bară Mişcarea: – balansarea unui picior înainte, lateral, înapoi (4 timpi / direcţie); – acelaşi exerciţiu, cu celălalt picior (fig. 47).

Mişcarea Fig. 47

9. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu sprijinul picioarelor la bară Mişcarea: – ridicarea trunchiului, braţele întinse ating genunchii sau bara.


101

10. Automasaj sub apă al abdomenului

11. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. plută pe piept, înaintare numai cu mişcarea de braţe bras,

picioarele sprijinite pe o plută; b. plută pe spate, înaintare numai cu mişcarea de braţe,

picioarele sprijinite pe o plută; c. bătaia de picioare craul, bras, sau fluture; d. înot spate, cu ridicarea ambilor genunchi la piept în anumite

momente ale deplasării; e. înot spate dublu, cu picioare bras; f. înot craul, cu picioare fluture; g. rostogoliri înapoi în timpul înotului.

V.12.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi la aparate fixe:

1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus (2 x 8 timpi);

2. Mers cu ridicarea unui genunchi la piept, la fiecare al 3-lea pas (2 x 8 timpi);

3. Mers ghemuit, cu trunchiul la verticală, cu mâinile prinse la

ceafă (2 x 8 timpi);

4. Mers cu fandare pe fiecare picior şi cu extensia şi arcuirea braţelor lateral (2 x 8 timpi);

5. Mers normal, cu tragerea forţată a abdomenului în inspiraţie

profundă (4 paşi în inspiraţie, 4 paşi cu expiraţie şi relaxare) (2 x 8 timpi);

6. Poziţia iniţială: stând, cu braţele oblic-înainte. Mişcarea: 1 – 2: ridicarea genunchiului drept spre braţul stâng; 3 – 4: ridicarea genunchiului stâng spre braţul drept. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, la distanţă de un pas, apucat cu palmele şipca de la nivelul umerilor

Mişcarea: 1 – 8: se va coborî şipcă cu şipcă până la atingerea solului;


102

1 – 8: revenire în stând. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

8. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat Mişcarea: 1 – 2: ridicarea bazinului şi trunchiului la vertical, cu ridicarea

braţelor sus şi inspiraţie; 3 – 4: aşezarea pe coapsa dreaptă, cu coborârea braţelor lateral,

expiraţie; 5 – 8: se repetă 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

9. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu sprijin pe antebraţe Mişcarea: 1 – 2: ridicarea genunchilor îndoiţi la piept; 3 – 4: întinderea picioarelor pe verticală; 5 – 8: coborârea picioarelor pe sol. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

10. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu genunchii îndoiţi şi cu sprijin pe palme la nivelul bazinului

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea cu extensie, a trunchiului şi bazinului la nivel

orizontal, capul în continuarea trunchiului; 3 – 6: se menţine poziţia prin contracţia musculaturii abdominale; 7 – 8: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

11. Acelaşi exerciţiu se poate executa cu aşezarea unei mingi medicinale pe abdomen, sau a unui săculeţ cu nisip

12. Poziţia iniţială: pe genunchi pe călcâie aşezat, cu trunchiul

pe coapse, braţele întinse înainte Mişcarea: 1 – 8: trecerea prin rularea pieptului pe sol, înainte, până la

nivelul palmelor şi extensia trunchiului, cu menţinerea braţelor întinse, capul pe spate;

1 – 8: revenire la poziţia iniţială, prin rotunjirea coloanei şi sugerea amplă a abdomenului şi aşezarea pe călcâie.


103

Acest exerciţiu se mai numeşte şi „pisica”. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

13. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu fixarea picioarelor la ultima şipcă a scării fixe.

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea trunchiului până la 450, cu braţele menţinute

lateral; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

14 Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu membrele inferioare sprijinite pe banca de gimnastică, cu o minge medicinală pe abdomen

Mişcarea: 1 – 4: ridicarea bazinului în extensie, menţinând mingea cât

mai mult timp nemişcată; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

15. Poziţia iniţială: culcat dorsal, apucat cu mâinile de ultima şipcă a scării fixe şi cu o minge medicinală prinsă la nivelul gleznelor

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea membrelor inferioare, cu susţinerea mingei

medicinale deasupra solului; 3 – 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

16. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă Mişcarea: 1 – 8: ridicarea genunchilor la piept; 1 – 8: ridicarea membrelor inferioare, apropiate şi întinse, la 900. Exerciţiul se repetă de 4 ori. După fiecare 2 x 8 timpi se va face pauză pentru relaxare şi

respiraţie.

17. Poziţia iniţială: atârnat dorsal pe un plan înclinat Mişcarea: 1 – 4: ridicarea membrelor inferioare întinse şi a bazinului

peste verticală, până se va atinge punctul de sprijin (palmele) cu vârful picioarelor;


104

5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

V.13. Genunchi în varum

Definiţie: Genunchii în varum reprezintă o deficienţă fizică ce constă în depărtarea genunchilor, astfel încât coapsele şi gambele formează unghiuri, cu vârfurile orientate în afară (exterior) (genunchi „în paranteză”)


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului musculaturii externe a gambelor, în condiţii

de scurtare (contracţii izotonice); – creşterea tonusului musculaturii interne a gambelor şi a

coapselor, în condiţii de alungire (contracţii izometrice); – dezvoltarea mobilităţii articulare la nivelul genunchilor; – deprinderea de a merge corect. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile alese vor fi executate în

direcţii, planuri şi unghiuri clare şi precise; ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei respective: ● ● poziţii folosite:

– stând şi derivate; – pe genunchi şi derivate; – culcat şi derivate.

● ● mişcări folosite: – adducţie din articulaţia coxo-femurală; – balansări în toate direcţiile; – mişcări de lateralitate internă a labelor (executate din

articulaţia gleznelor); – mişcări de lateralitate internă a gambelor (executate din

articulaţia genunchilor); – îndoiri; – întinderi; – răsuciri;

– rotări.


105

● ● exerciţii folosite: – exerciţii de dezvoltare fizică generală, cu caracter analitic

(vizând toate grupele musculare ale membrelor inferioare); – exerciţii pentru creşterea mobilităţii articulare şi supleţii

tendoanelor; – exerciţii aplicative (mers, alergare, săritură), cu caracter

corectiv. ● ● obiecte portabile folosite: – minge medicinală;

– corzi de frânghie; ● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică;

– scara fixă. ● În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări: mişcările membrelor inferioare se vor executa din articulaţia

coxo-femurală, a genunchiului şi a gleznei; se vor face abducţii din lateralitate simetrice şi asimetrice,

rotaţii interne, balansări, îndoiri, întinderi; exerciţii cu rezistenţă manuală.


1. Poziţia iniţială: stând, cu palmele pe şold Mişcarea: – deplasare înainte şi înapoi, cu sprijin pe partea internă a labei

piciorului. Exerciţii de respiraţie

2. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – rotarea genunchilor spre interior, cu ducerea labei piciorului

spre interior. Exerciţii de respiraţie

3. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – ridicare pe vârfuri, cu direcţionarea labelor picioarelor spre

interior, palmele pe şold.


106


Mişcarea

Fig. 48

4. Poziţia iniţială: decubit dorsal, sprijinul braţelor la bară Mişcarea: – ridicarea genunchilor îndoiţi la piept şi răsucirea lor în ambele

direcţii. Exerciţii de respiraţie (fig. 49)


Fig. 49

5. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul palmelor pe bară Mişcarea: – ridicarea şi coborârea genunchilor întinşi apropiaţi. Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: decubit ventral Mişcarea: – bătaie picioare craul, cu sprijinul palmelor la bară (accent pe

labele picioarelor). Exerciţii de respiraţie

7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot procedeu integral craul, cu genunchii cât mai apropiaţi

(fig. 50);


107

Mişcarea Fig. 50

b. înot spate şi fluture (accent pe poziţia apropiată a picioarelor); c. bătaie picioare craul cu pluta; d. bătaie picioare spate; e. înot numai cu braţele (bras, spate, craul), cu menţinerea unei plute la genunchi; f. înot pe o latură, cu bătaie de picioare alternativă.

V.13.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi la aparate fixe:

1. Mers pe marginea internă a labei piciorului (2 x 8 timpi)

2. Mers cu vârfurile orientate spre interior (2 x 8 timpi)

3. Deplasare cu sărituri mici pe două picioare, susţinând o minge de cauciuc mai moale între genunchi (2 x 8 timpi)

4. Poziţia iniţială: stând cu mâinile pe şold

Mişcarea: 1 – 2: fandare înainte cu piciorul drept, cu ridicarea braţelor

lateral şi extensia capului (piciorul drept se va aşeza mult în interiorul poziţiei);

3 – 4: revenire; 5 – 6: se repetă fandarea cu piciorul stâng; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

5. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu braţele lateral, cu un cordon legat în dreptul genunchilor, gambele uşor depărtate

Mişcarea: 1 – 2: aşezare pe coapsa dreaptă, cu uşoară răsucire a trunchiului

şi braţelor spre stânga;


108

3 – 4: revenire pe genunchi (bazinul pe verticală); 5 – 8: se repetă spre stânga.


6. Poziţia iniţială: stând depărtat peste banca de gimnastică, mâinile pe şold

Mişcarea: 1 – 2: aşezarea piciorului drept înainte – întins pe bancă, cu

aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea braţelor lateral (bărbia în extensie); 3 – 4: revenire; 5 – 6: se repetă cu piciorul stâng; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: stând depărtat (distanţă mai mare decât lăţimea umerilor), mâinile pe şold

Mişcarea: 1 – 4: alunecare cu picioarele întinse lateral, pe partea interioară

a tălpii (atât cât permite mobilitatea şoldului), presând genunchii spre interior, braţele se ridică lateral;

5 – 6: aşezarea mâinilor pe sol şi săritură în ghemuit; 7: revenire în stând; 8: săritură în depărtat, cu mâinile pe şold. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

8. Poziţia iniţială: pe genunchii apropiaţi şi cu gambele depărtate, mâinile pe şold

Mişcarea: 1 – 2: îndoire laterală cu arcuire amplă spre stânga, cu aşezarea

palmei stângi pe genunchi şi apăsare; 3 – 4: se repetă spre dreapta; 5 – 8: se repetă ca la 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Acest exerciţiu se poate executa cu aşezarea piciorului întins

lateral şi apăsarea spre interior cu mâna de aceeaşi parte.

9. Poziţia iniţială: aşezat transversal pe banca de gimnastică, cu sprijinul piciorului stâng lateral în lungimea băncii, cu vârful spre interior


109

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului lateral stânga, cu braţul de aceeaşi

parte care apasă pe genunchiul stâng, iar braţul drept se arcuieşte peste cap;

3 – 4: revenire cu schimbarea piciorului, în partea opusă; 5 – 6: se repetă ca la 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.

10. Poziţia iniţială: aşezat cu sprijin pe antebraţe, cu genunchii îndoiţi, uşor depărtaţi

Mişcarea: 1 – 7: apropierea forţată a genunchilor şi menţinerea lor în

poziţie, cu ridicarea bazinului pe verticală; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

V.14. Genunchi în valgum

Definiţie: Genunchii în valgum se caracterizează prin apropierea

genunchilor, coapsele şi gambele formând unghiuri cu vârfurile în interior (genunchi „în X”)


● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului muscular, în condiţii de scurtare, a grupelor

musculare din interiorul coapselor şi gambelor; – creşterea tonusului muscular, în condiţii de lungire, a grupelor

musculare din exteriorul coapselor şi gambelor; – creşterea stabilităţii articulaţiei genunchiului (scăderea laxităţii

articulare); – formarea deprinderii de mers corect. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor avea direcţii, planuri,

unghiuri precise şi clare ● Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,

obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei: ● ● poziţii folosite:

– stând şi derivate; – pe genunchi şi derivate; – culcat şi derivate.


110

● ● mişcări folosite: – ridicări; – coborâri; – abducţii; – adducţii; – îndoiri; – întinderi; – rotări – purtări.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective);

– exerciţii pentru dezvoltare fizică generală, cu caracter analitic (toate grupele de muşchi ale membrelor inferioare, musculatura trunchiului etc.);

– exerciţii aplicative cu caracter corectiv (mers, alergare, sărituri, căţărări etc.).

● ● obiecte portabile folosite: – mingea medicinală; – săculeţi cu nisip; – coarda de frânghie.

● ● aparate fixe folosite: – banca de gimnastică; – scara fixă; – lada de gimnastică; – frânghia marinărească.

● În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări: exerciţiile efectuate vor cuprinde articulaţiile coxo-femurală,

genunchiului şi gleznei; mişcările vor fi: balansări, îndoiri, întinderi, încrucişări, adducţii,

rotaţii externe simetrice şi asimetrice; exerciţii cu rezistenţă.


1. Poziţia iniţială: stând, călcâiele apropiate, vârfurile depărtate (poziţia I din baletul clasic)

Mişcarea: – ridicări şi coborâri pe vârfuri, palmele vâslesc pe lângă corp. Exerciţii de respiraţie


111

2. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, mâinile pe şold Mişcarea: – mers pe partea externă a piciorului. Exerciţii de respiraţie

3. Poziţia iniţială: stând cu picioarele încrucişate Mişcarea: – mers cu pas încrucişat înainte-înapoi. Exerciţii de respiraţie

4. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: – pas lateral dreapta, cu ducerea braţelor până la nivelul umerilor

şi coborârea lor. Exerciţii de respiraţie

5. Poziţia iniţială: decubit dorsal, mâinile sprijinite pe bară Mişcarea: – mişcare de picioare bras, cu ducerea genunchilor mult în

lateral, simultan şi alternativ. Exerciţii de respiraţie

6. Poziţia iniţială: decubit dorsal, mâinile sprijinite pe bară Mişcarea: – tracţiunea genunchilor la piept, menţinându-i depărtaţi. Exerciţii de respiraţie

7. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – sărituri pe loc cu depărtarea şi apropierea picioarelor, vârfurile

orientate în exterior, menţinerea palmelor pe şold sub nivelul apei. Exerciţii de respiraţie

8. Poziţia iniţială: stând lateral, cu vârfurile depărtate, sprijinul palmei pe bară, braţul liber pe şold

Mişcarea: – ridicarea piciorului îndoit din genunchi, lateral, sprijinind

vârful piciorului în spaţiul popliteu (passé din baletul clasic). Exerciţii de respiraţie (fig. 51)


112

Mişcarea Fig. 51

9. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: – alergare laterală cu paşi adăugaţi (stânga-dreapta). Exerciţii de respiraţie

10. Poziţia iniţială: stând lateral, cu picioarele apropiate, vârfurile orientate în exterior

Mişcarea: – balans lateral al piciorului. Exerciţii de respiraţie

11. Poziţia iniţială: stând lateral, cu o mână sprijinită pe bară, picioarele sunt depărtate, cu vârfurile orientate lateral (poziţia III din baletul clasic)

Mişcarea: – îndoiri şi întinderi din genunchi (poziţia plié din baletul clasic). Exerciţii de respiraţie (fig. 52)


Fig. 52


113

12. Poziţia iniţială: decubit dorsal, mâinile sprijinite pe bară Mişcarea: – încrucişarea laterală a picioarelor întinse. Exerciţii de respiraţie (fig. 53)


Fig. 53

13. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. înot bras, cu accent pe poziţia în afară a genunchilor; b. înot bras în alunecare; c. înot bras pe spate, cu accent pe poziţia genunchilor în afară; d. înot fluture, cu picioarele bras; e. bătaia de picioare bras cu pluta, mişcare simultană şi

alternativă; f. călcarea apei; g. alunecare spate, cu apropierea şi depărtarea picioarelor.

V.14.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi cu aparate fixe:

1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus, lateral şi oblic–înapoi (2 x 8 timpi pentru fiecare menţinere a braţelor);

2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse înapoi la spate la nivelul

coatelor (4 x 8 timpi);

3. Mers pe partea externă a labei piciorului (2 x 8 timpi);

4. Mers cu încrucişarea picioarelor peste linia de mijloc (2 x 8 timpi);


114

5. Alergare cu genunchii la piept; cu călcâiele la şezută (2 x 8 timpi);

6. Poziţia iniţială: stând cu mâinile pe şold, cu gleznele şi

vârfurile cât mai apropiate. Mişcarea: 1 – 2: ridicare pe vârfuri, cu inspiraţie şi apnee, cu ridicarea

braţelor sus; 3 – 4: coborâre pe toată talpa, rulare până pe călcâie şi ridicarea

vârfurilor, cu expiraţie, coborârea braţelor cu mâinile pe şold; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

7. Poziţia iniţială: sprijin înainte culcat, cu genunchii îndoiţi şi împinşi mult lateral, braţele sunt întinse, palmele aproape de bazin (poziţia „broscuţei”)

Mişcarea: – se realizează arcuiri în poziţie, astfel încât bazinul să atingă

solul şi gleznele se vor încrucişa înapoi.

8. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, apucat şipca din dreptul pieptului cu ambele mâini, picioarele cât mai apropiate la glezne şi genunchi

Mişcarea: 1 – 4: îndoiri şi întinderi repetate scurt (genuflexiuni) şi cu

încordarea musculaturii membrelor inferioare şi a trunchiului (coloana vertebrală se va menţine cât mai dreaptă).


9. Poziţia iniţială: stând cu o latură la scara fixă şi apucat şipca din dreptul pieptului, braţul celălalt cu mâna pe şold, picioarele cât mai apropiate la genunchi şi glezne

Mişcarea: 1 – 2: întinderea piciorului din exterior, înainte pe vârf; 3 – 4: aşezarea sau schimbarea vârfului cu călcâiul;

5 – 7: se repetă mişcarea „vârf-călcâi”; 8: revenire în stând. Se repetă 1 – 8 şi cu celălalt picior în exterior. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori cu mişcări de relaxare prin

scuturare a membrelor inferioare.


115

10. Poziţia iniţială: stând lateral la scara fixă, apucat cu mâna din dreptul taliei, celălalt braţ cu mâna pe şold

Mişcarea: 1: balansarea laterală a piciorului exterior; 2 – 3: menţinerea poziţiei laterale a piciorului; 4: revenire; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se reia şi pentru partea opusă. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori pentru fiecare parte.

11. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme (pe genunchi pe patru labe)

Mişcarea: 1 – 2: balansarea piciorului drept întins lateral; 3 – 4: revenire; 5 – 6: balansarea piciorului stâng întins lateral; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.

12. Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele încrucişate, cu palmele pe genunchi

Mişcarea: 1 – 8: apăsarea mâinilor pe genunchi, cu arcuirea lor spre sol,

dinăuntru-în afară.

13. Poziţia iniţială: culcat lateral pe lada de gimnastică, cu membrele inferioare în afara sprijinului, apucat cu mâinile de ultima şipcă de la scara fixă

Mişcarea: 1 – 8: încrucişarea membrelor inferioare în plan frontal.

14. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 2: ridicarea piciorului drept întins la 900; 3 – 4: coborârea lui lateral-dreapta până se atinge solul; 5 – 6: revenirea lui la verticală; 7 – 8: revenirea la poziţia iniţială; 1 – 8: se repetă cu piciorul stâng. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.


116

V.15. Picior plat Definiţie: Piciorul plat (platfus) reprezintă prăbuşirea bolţii

plantare interne, la care se poate adăuga şi cea transversală. Apare mai frecvent în copilărie şi la persoanele adulte care stau

mult timp în picioare.

V.15.1. Indicaţii metodice de acţionare ● Exerciţiile alese urmăresc: – creşterea tonusului muscular al plantei piciorului, în condiţii

de scurtare; – combaterea contracturii musculare a plantei piciorului; – creşterea gradului de mobilitate a articulaţiei gleznei, a

elasticităţii tendonului şi a inserţiilor de la nivelul articulaţiei gleznei. ● Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate precis, corect

şi clar, cu respectarea direcţiilor, planurilor şi unghiurilor de lucru; ● Vor fi alese cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte

portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei: ● ● poziţii folosite:

– pe genunchi cu variantele sale; – aşezat cu variantele sale; – culcat cu variantele sale.

● ● mişcări folosite: – flexia şi extensia plantară, internă şi laterală; – îndoiri şi întinderi ale membrelor inferioare; – răsuciri; – rotări.

● ● exerciţii folosite: – statice (poziţii corective); – dinamice – exerciţii pentru dezvoltarea fizică, cu caracter

analitic la nivelul grupelor musculare ale piciorului; – exerciţii aplicative cu caracter corectiv.

● ● obiecte portabile folosite: – mingi de tenis (de plastic, de cauciuc); – beţişoare sau creioane; – măciuci; – bastoane;


117

– cordoane elastice; – bucăţi (batiste) din materiale diferite.

● ● aparate fixe folosite: – scara fixă; – banca de gimnastică; – scaunul cu spătar; – frânghia marinărească;

Toate exerciţiile vor fi executate cu piciorul gol, neîncălţat. ● În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări: întregul membru inferior va efectua mişcări de întindere,

rotare, îndoire a genunchiului, flexii şi extensii din şold, executate simetric, asimetric alternativ;

mişcările de flexie plantară vor fi executate concentric şi în interiorul segmentului de contracţie;

la început, vor fi preferate poziţiile de plută pe piept şi pe spate, cu întinderea vârfurilor;

se va pune accent pe exerciţii executate din poziţia pe vârfuri.


1. Mers pe vârfuri – înainte; – înapoi; – încrucişat adăugat; – pe partea internă; – pe partea externă.

2. Joc de gleznă – rularea tălpii pe călcâi şi vârfuri

3. Întoarceri pe vârfuri în apă (piruete), cu mişcări diferite de braţe

4. Execuţii la bară a poziţiilor de picioare din baletul clasic

(I – II – III – IV – V)

5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu faţa la bară, sprijinind mâinile pe ea

Mişcarea: – deplasare laterală pe marginea bazinului, sprijinind vârfurile

de perete şi împingând în ele.


118

6. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: – ridicarea laterală a unui picior, apucarea lui cu mâna la

nivelul gleznei şi executarea unor rotări.

7. Poziţia iniţială: culcat dorsal Mişcarea: – rotări în interior şi exterior ale picioarelor, executate din

articulaţiile coxo-femurale, cu mişcări de rotaţie externă şi internă din glezne.

8. Sărituri drepte pe un picior şi depărtate pe ambele picioare,

executate peste obstacole mici

9. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea: a. toate procedeele de înot; b. toate exerciţiile de start şi întoarcere; c. bătaia de picioare craul, spate, delfin, bras, cu sprijinul

braţelor pe plută; d. înot numai cu braţele, menţinând pluta la nivelul gleznelor

(picioarele întinse şi îndoite); e. exerciţii de scufundare, cu accent pe poziţia vârfurilor f. exerciţii de alunecare din decubit ventral şi dorsal, executate

cu împingere de la marginea bazinului. V.15.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe: 1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus (2 x 8 timpi)

2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse la spate (2 x 8 timpi)

3. Mers pe partea externă a labei piciorului, cu mâinile prinse

la spate (2 x 8 timpi)

4. Mers cu paşi adăugaţi lateral, pe partea îngustă a băncii de gimnastică, cu menţinerea braţelor lateral (2 x 8 timpi)

5. Combinaţii între toate aceste deplasări

6. Poziţia iniţială: cu spatele la scara fixă, apucat la nivelul

bazinului, cu o minge de tenis (din cauciuc) sub una din plante


119

Mişcarea: – se vor executa rulări ale plantei piciorului (de la călcâi spre

vârf şi invers) (4 x 8 timpi); – se va schimba piciorul (4 x 8 timpi).

7. Poziţia iniţială: aşezat cu sprijin pe coate (antebraţe), cu picioarele apropiate

Mişcarea: 1 – 2: extensia plantelor picioarelor, cu vârfurile paralele cu solul;

3 – 4: flexia plantelor picioarelor, cu vârfurile în sus; 5 – 8: se repetă exerciţiul 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

8. Poziţia iniţială: cu faţa la scara fixă, apucat la nivelul bazinului Mişcarea: 1: ridicare pe vârfuri, cu genunchii şi gleznele lipite; 2: coborâre pe toată talpa; 3: trecerea greutăţii pe călcâie, cu ridicarea vârfurilor spre

verticală; 4: revenire; 5 – 8: se repetă ca la 1 – 4. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori. Între serii se vor face mişcări pentru relaxarea membrelor

inferioare (scuturări, tremurări)

9. Poziţia iniţială: aşezat, cu sprijin pe palme la nivelul bazinului, picioarele întinse şi apropiate

Mişcarea: 1 – 4: îndoirea genunchilor şi apropierea lor de piept, fără a

desprinde vârfurile de pe sol; 5 – 8: revenirea prin întinderea genunchilor, contactul solului

la nivelul vârfurilor. Exerciţiul se poate repeta de 6 – 8 ori (vârful picioarelor devine

un vârf de creion cu care se trasează o linie).

10. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu apucarea spătarului cu braţele, sub ambele picioare (plante) se află o minge medicinală

Mişcarea: 1 – 4: se va rostogoli mingea cu ajutorul vârfurilor picioarelor

înainte-înapoi;


120

5 – 8: se repetă exerciţiul şi spre dreapta-stânga; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.

11. Poziţia iniţială: aşezat pe banca de gimnastică, sprijin pe palme la nivelul bazinului, cu un baston sub talpă

Mişcarea: – apucarea bastonului cu ambele vârfuri şi menţinerea lui câteva

secunde în aer. Exerciţiul se poate realiza cu măciuci, prin apucarea cu vârfurile

picioarelor a mânerelor măciucilor Se pot folosi bucăţi de material mai gros şi apoi din ce în ce mai

subţire şi fin

12. Poziţia iniţială: cu faţa la scara fixă, apucat la nivelul pieptului

Mişcarea: – urcare pe scara fixă, treaptă cu treaptă, cu aşezarea mijlocului

plantei piciorului şi a braţelor în diagonală (opuse picioarelor); – coborârea se execută în acelaşi fel. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

13. Poziţia iniţială: culcat, cu o minge medicinală (1 kg) aşezată pe faţa dorsală a picioarelor în extensie

Mişcarea: 1 – 4: îndoirea genunchilor, cu menţinerea în echilibru a

mingei pe vârfuri; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

14. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun, cu un baston aşezat pe vertical şi apucat între labele picioarelor, menţinut pe verticală cu ajutorul mâinilor, genunchii depărtaţi în lateral

Mişcarea: – se va aluneca cu suprafaţa plantelor pe baston, înspre sol şi

se va reveni în poziţia iniţială. Se vor menţine tălpile lipite de baston, vârful picioarelor fiind

orientat spre sol. Exerciţiul se repetă de 6 – 8 ori.


121

VI. COMPLEXE DE EXERCIŢII

VI.1. Complex de exerciţii în apă (nr. 1)

A. 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe şold Mişcarea: 1 – 2: aplecarea capului înainte; 3 – 4: aplecarea capului înapoi; 5 – 6: aplecarea capului lateral stânga; 7 – 8: aplecarea capului lateral dreapta. Exerciţiu de respiraţie: 1 – 2: inspiraţie, cu ridicarea braţelor întinse oblic, înainte sus; 3 – 4: expiraţie, cu coborârea braţelor.

2. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele sprijinite pe umeri Mişcarea: 1 – 8: rotarea umerilor înainte; 1 – 8: rotarea umerilor înapoi. Exerciţiu de respiraţie (fig. 54)


Fig. 54

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe umeri Mişcarea: – ridicarea unui genunchi la piept, atingând cotul braţului îndoit

de aceeaşi parte şi opus (2 x 8) Exerciţiu de respiraţie


122

4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse lateral Mişcarea: 1 – 8: rotări ale braţelor spre înainte, menţinând palmele în

extensie; 1 – 8: rotări spre înapoi, menţinând palmele în flexie. Exerciţiu de respiraţie

5. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: îndoirea braţelor la piept, cu uşoară tracţiune înapoi; 3 – 4: întinderea lor lateral, cu extensia trunchiului. Se execută de 2 x 8 ori. Exerciţiu de respiraţie

6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele pe lângă corp Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4: palmele pe umeri, ridicarea cotului lateral şi

coborârea lui apropiat de trunchi; 5 – 6; 7 – 8: ducerea braţelor înainte alternativ (2 x 8). Exerciţiu de respiraţie

7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse lateral Mişcarea: 1 – 4: încrucişarea braţelor întinse înainte; 5 – 8: încrucişarea lor înapoi, cu împingerea pieptului în faţă. Exerciţiu de respiraţie (fig. 55)


Fig. 55

8. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: un braţ se duce lateral, odată cu îndoirea trunchiului de

aceeaşi parte, având celălalt braţ coroană deasupra capului;


123

3: arcuire, cu bătaie deasupra capului; 4: revenire cu ambele braţe lateral; Se repetă în partea opusă (2 x 8). Exerciţiu de respiraţie

9. Poziţia iniţială: stând, cu braţele pe lângă corp Mişcarea: 1 – 2: ridicarea braţelor lateral, până la nivelul umerilor; 3 – 4: coborârea lor, îndoind coatele, apăsând alternativ apa

(2 x 8). Exerciţiu de respiraţie

10. Ştersul spatelui alternativ cu o mână (2 x 8) (fig. 56)

Mişcarea Fig. 56

11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse lateral

Mişcarea: 1 – 4: răsuciri ale trunchiului spre stânga; 5 – 8: răsuciri ale trunchiului spre dreapta (2 x 8). Exerciţiu de respiraţie

12. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: – rotări de bazin, în ambele sensuri (2 x 8). Exerciţiu de respiraţie B. Variante de mers, cu palmele pe şold (fără comandă): – pe vârfuri; – pe călcâie; – păşind cu un picior întins înainte;


124

– păşind cu un picior îndoit la piept, înainte, înapoi; – pas adăugat. C. Exerciţii la bară (grupul se risipeşte, luând loc la bară)

1. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijinul mâinilor pe bară

Mişcarea: – balansări de picioare: 1 – 8: înainte; 1 – 8: lateral (dreapta-stânga) întins; 1 – 8: înapoi întins.

2. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 8: rotări ale piciorului întins, din înainte spre înapoi; 1 – 8: şi invers

3. Poziţia iniţială: cu faţa la bară Mişcarea (fără comandă): – căderi pe braţe (flotări); – prinderea piciorului îndoit la spate, călcâiul aproape de

şezută (dreptul-stângul); – palmele pe bară, picioarele ghemuit grupat la perete,

împingeri cu întinderea picioarelor şi braţelor.

4. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul palmelor pe bară Mişcarea (fără comandă): – bătaia de picioare spate; – gruparea picioarelor la piept; – răsucirea trunchiului, cu ducerea ambilor genunchi la dreapta,

la stânga; – depărtări şi apropieri întinse de picioare; – rotări alternative şi simultane ale picioarelor; – mişcări de picioare bras, pe spate; – vârfurile sub bară, corpul întins, se îndoaie trunchiul spre

picior („abdomene”).

5. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul palmelor pe bară Mişcarea (fără comandă):

– bătaie de picioare craul;


125

– depărtări şi apropieri întinse de picioare; – tracţiunea unui genunchi spre abdomen, alternativ („bicicleta”); – bătaie de picioare delfin, cu accent pe îndoirea picioarelor

mult înapoi. D. Înot liber (10 minute), pentru cei care ştiu să înoate Plimbare de-a lungul bazinului, executând un program liber

(10 minute), pentru ceilalţi.

VI.2. Complex de exerciţii în apă (nr. 2) A. 1. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: 1 – 2: ducerea mâinilor la ceafă; 3 – 4: coborârea braţelor în apă, cu aşezarea mâinilor pe şold

şi împingerea trunchiului spre înapoi (fig. 57).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 57

2. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: un braţ ridicat deasupra apei, atingând ceafa cu mâna; 3 – 4: celălalt braţ îndoit sub apă, atingând spatele spre înapoi,

concomitent cu extensia trunchiului. Mişcarea se execută atât spre dreapta, cât şi spre stânga (fig. 58).


126

Mişcarea Fig. 58

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, ambele coate îndoite înainte

Mişcarea: 1 – 2: rotări, cu pumnii strânşi, spre înăuntru; 3 – 4: rotări, cu pumnii strânşi, spre în afară.

4. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: încrucişarea braţelor întinse înainte; 3 – 4: ducerea lor lateral; 5 – 6: ridicarea lor din apă şi încrucişarea deasupra capului, cu

braţele întinse; 7 – 8: coborârea lor lateral (fig. 59).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4 5 – 6

Fig. 59

5. Poziţia iniţială: stând apropiat Mişcarea: 1 – 2: pendularea braţelor întinse pe sub apă înainte; 3 – 4: pendularea braţelor întinse pe sub apă înapoi.


127

Exerciţiu de respiraţie (fig. 60).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 60

6. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: întinderea braţelor lateral; 3 – 4: îndoirea trunchiului spre dreapta, un braţ rămâne întins, iar

celălalt este dus prin apă, prin faţa corpului, până îl atinge pe primul; revenire;

5 – 6, 7 – 8: acelaşi exerciţiu spre partea stângă (fig. 61).

Mişcarea Fig. 61

B. Variante de mers (fără comandă): – pe vârfuri; – pe călcâie; – pe un vârf; – ridicarea alternativă a genunchilor la piept; – înainte şi înapoi.

C. Exerciţii la bară (grupul se risipeşte, luând loc la bară)

1. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijin pe bară cu o mână, cealaltă pe şold


128

Mişcarea: 1 – 4: balansarea unui picior întins înainte şi înapoi.

2. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijin pe bară cu o mână, cealaltă pe şold

Mişcarea: 1 – 2: ridicarea unui picior îndoit lateral (passé); 3 – 4: întinderea lui lateral (fig. 62).

Mişcarea: 1 – 2 3 – 4

Fig. 62

3. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, un picior sprijinit pe aceasta Mişcarea: – aplecarea trunchiului înainte pe picior.

4. Poziţia iniţială: decubit dorsal Mişcarea: – bătaia de picioare spate alternativă; timp limitat de profesor.

5. Poziţia iniţială: decubit dorsal Mişcarea: – bătaia de picioare încrucişată; timp limitat de profesor.

6. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, lipit de perete, un braţ menţinut îndoit şi sprijinit cu mâna pe bară, celălalt braţ deasupra capului

Mişcarea: 1 – 4: împingerea trunchiului lateral, îndoind uşor trunchiul,

dreapta-stânga (fig. 63).


129

Mişcarea Fig. 63

7. Poziţia iniţială: decubit dorsal

Mişcarea: – gruparea genunchilor la piept („abdomene”) (10 mişcări cu

pauză)

8. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul braţelor pe bară Mişcarea: – bătaia de picioare craul, cu amplitudine mare şi mică.

9. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul palmelor pe bară Mişcarea: – mişcarea de picioare bras (10 mişcări cu pauză)

10. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul braţelor pe bară Mişcarea: – mişcări ondulatorii din articulaţia şoldului (delfin), presând

apa cu gambele (10 mişcări cu pauză).

11. Cu faţa la bară, sprijinul palmelor pe bară, se execută mici sărituri drepte pe ambele picioare.

D. Înot liber pentru relaxare, 10 minute, pentru cei care ştiu să înoate Plimbare de-a lungul bazinului, executând un program liber

(10 minute), pentru cei care nu ştiu să înoate.


130

VI.3. Complex de exerciţii pe uscat (nr. 1)

1. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: pas lateral spre dreapta, cu ridicarea braţelor prin lateral

şi bătaia palmelor sus; 3 – 4: revenire, cu coborârea braţelor şi bătaia palmelor de coapse; 5 – 8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

2. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: fandare înainte pe piciorul drept, cu ridicarea şi arcuirea

braţelor lateral; 3 – 4: revenire; 5 – 8: se repetă cu piciorul stâng. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile pe şold Mişcarea: 1 – 2: aplecarea trunchiului înainte, cu întinderea braţelor lateral

şi arcuire; 3 – 4: revenire; 5 – 6: extensia trunchiului şi capului; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile pe şold Mişcarea: 1 – 2: îndoirea laterală spre dreapta; 3 – 4: revenire; 5 – 6: îndoirea laterală spre stânga; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile pe şold Mişcarea: 1 – 2: răsucirea trunchiului spre dreapta, cu întinderea braţului

drept lateral;


131

3 – 4: revenire; 5 – 6: răsucirea trunchiului spre stânga, cu întinderea braţului

stâng lateral; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

6. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 2: ridicarea braţelor sus şi extensie; 3 – 4: îndoirea înainte a trunchiului, cu atingerea solului cu

palmele; 5 – 6: extensia cu arcuire a trunchiului şi braţelor; 7 – 8: îndoire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin înainte pe braţe Mişcarea: 1 – 3: balansul piciorului drept înapoi; 4: revenire; 5 –7: balansul piciorului stâng înapoi; 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori. Exerciţiul se poate executa şi cu balansarea picioarelor lateral.

8. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele întinse sus Mişcarea: 1 – 2: ridicare în ghemuit, cu aşezarea capului pe genunchi; 3 – 4: revenire în culcat. Exerciţiul se repetă de 6 ori.

9. Poziţia iniţială: înainte culcat (facial) Mişcarea: 1: extensia capului, pieptului şi membrelor inferioare; 2: depărtarea braţelor şi picioarelor în plan frontal; 3: apropierea lor; 4: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 ori.


132

10. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1 – 4: ridicarea braţelor lateral, inspiraţie; 1– 4: menţinerea poziţiei şi apnee; 1– 4: coborârea braţelor, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 2 ori.

VI.4. Complex de exerciţii pe uscat (nr. 2)

1. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: ridicare pe vârfuri, cu ridicarea braţelor sus; 3: ghemuire, cu aşezarea palmelor pe sol; 4: revenire în stând. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

2. Poziţia iniţială: stând Mişcarea: 1 – 2: pas lateral spre dreapta, cu aplecarea trunchiului înainte

şi ridicarea braţelor lateral; 3 – 4: revenire în stând; 5 – 8: se repetă spre stânga. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

3. Poziţia iniţială: stând depărtat Mişcarea: 1: ridicarea genunchiului drept şi atingerea lui cu braţul stâng; 2: revenire; 3: ridicarea genunchiului stâng la braţul drept; 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral Mişcarea: 1 – 2: îndoire răsucită cu braţul drept la piciorul stâng; 3 – 4: revenire; 5 – 6: îndoire răsucită cu braţul stâng la piciorul drept; 7 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.


133

5. Poziţia iniţială: stând depărtat în plan sagital (cu un picior înainte şi celălalt înapoi), cu braţele lateral

Mişcarea: 1 – 2: îndoirea trunchiului înainte, cu bătaie de palme între picioare; 3 – 4: ridicarea trunchiului şi a braţelor sus şi bătaia palmelor

sus; 5 – 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

6. Poziţia iniţială: aşezat depărtat, cu palmele în dreptul bazinului Mişcarea: 1 – 2: extensia trunchiului, cu braţele sus; 3 – 4: aplecarea trunchiului la piciorul drept şi prinderea labei

piciorului cu mâinile; 5 – 6: revenire, cu extensia trunchiului şi a braţelor; 7 – 8: aplecarea trunchiului spre piciorul stâng. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

7. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele sus Mişcarea: 1: ridicarea piciorului drept la verticală şi a braţului stâng şi

atingerea lor; 2: revenire; 3: ridicarea piciorului stâng şi a braţului drept; 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 – 6 ori.

8. Poziţia iniţială: înainte culcat Mişcarea: 1 – 4: extensia capului, trunchiului, braţelor şi picioarelor, cu

inspiraţie şi apnee; 5 – 8: revenire, cu expiraţie prelungită Exerciţiul se repetă de 4 ori.

9. Poziţia iniţială: sprijin înainte culcat (poziţia pentru flotări) Mişcarea: 1 – 4: păşiri laterale pe braţe şi picioare spre dreapta; 5 – 8: revenire cu păşire; 1 – 8: se repetă spre stânga.


134

Tot timpul execuţiei trunchiul şi bazinul vor păstra o linie dreaptă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

10. Poziţia iniţială: ghemuit, cu sprijinul mâinilor pe sol Mişcarea: 1 – 4: ridicarea trunchiului şi a braţelor, cu inspiraţie adâncă; 1 – 4: apnee; 1 – 4: coborâre în ghemuit, cu expiraţie lungă. Exerciţiul se repetă de 2 ori.


135

BIBLIOGRAFIE Baciu, C., Kinetoterapie, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981. Badiu, T., Hâncu, N., Chiriac, P., Îndrumar metodic de kinetoprofilaxie şi

terapie a deficienţelor fizice, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2003. Calb, M., Anatomie funcţională şi biomecanică, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2000. Cirlă, L., Înotul, mijloc asociat al kinetoterapiei, Editura Caritas, Bucureşti,

1992. Cordun, M., Kinetologia medicală, Editura A.X.A., Bucureşti, 1999. Cordun, M., Cirlă, L., Hidrokinetoterapia în afecţiuni reumatismale, Editura

Printech, Bucureşti, 1999. Culda, C., Dungaciu, P., Culda, P., Manual de gimnastică, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., şi colab., Medicina sportivă aplicată, Editura Editis, Bucureşti, 1994. Drăgan, I., Medicina sportivă, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. Firică, A., Examinarea fizică a bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului

osteoarticular, Editura Naţional, Bucureşti, 1998. Fozza, C.A., Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. Fozza, C.A., Nicolaescu, V., Gimnastica corectivă şi masaj, I.E.F.S., Bucureşti,

1980. Jeleascov, C., Gimnastica ritmică de bază, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2000. Marcu, V., Bazele teoretice ale exerciţiilor fizice în kinetoterapie, Editura

Universităţii din Oradea, 2000. Mureşan, E., Înot curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. Niculescu, G., Gimnastica de bază, Editura Printech, Bucureşti, 2001. Plas, F., Hagron, E., Kinetoterapie activă, Editura POLIROM, Iaşi, 2001. Sbenghe, T., Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura

Medicală, Bucureşti, 1987. Sbenghe, T., Kinesiologie – ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti,

2002. Sbenghe, T., Cura balneo-climaterică, Editura Medicală, Bucureşti, 1986.


136

Sbenghe, T., Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală, Bucureşti, 1981.

Todea, F.S., Exerciţiul fizic în educaţia fizică, sport şi kinetoterapie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

Tudusciuc, I., Gimnastica de bază – sinteză, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.


Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	burca-cristian
View:	176 times
Download:	33 times

196079440 Corectarea Deficientelor Fizice Spiru Haret

Documents