17
I ., . .* h c i n e G ; b i u ? . -1,. 1
Aroganp pedepsitil de Dum-
&cb&., $i meditaGuni cari te ,inStruiesc $i pe bhe cum s&$ @tigi un loc in T e o c r a f i e . - D o m n i a Divind.Aceasta eske a- cum :pentru oamenii & bine chqtiunea cea mii impor- tanta: Este la fel gi pentnr tine.? , .~
, .
,,'rnOCRACY ", Rumanian Made in Rumania
1946 Asoci@a ,, Martorli lui Iehova din Rom(lnia "
PenoanH juridid moraia B u m 2. - S*. BBasarabia No. 38
Pentru relafii: Asociatia ,,Mait& lui Iehova diu R W a " PefiosnH juridic8 - moral&, Cluj -Napoca,
Cluj-~apma, a. a i l 1% RF. 6, ap. 1 TEL. OU4.l U I W sau OZfi41436068 A. ~ - ~ ~~ . .
. . i l T e o c r a l i a De cine te temi tu ? . .
NTREAGA LUhrffi tremuril. Oamenii lumei se f tan de. ceeace alw pot sil le fact $an s8 zic& dcspre oi, dar nu se tern de Dumnezeu, gi deaceea sunt Tmpotriva Lui $i a hPgr% Sale, eu toate ctl pretind a fi cretini. e l mai mare profet al lui Dumnezeu a aritat In mod expres cilia sf&$tull~ii lui Satan vor avea loc astfel de st215 do lucrurj. gi toge.,faptde ...... .., .. dovedesc c i acea profelie dim Luca 21: 25, 26,~ie, ,acuma fn curs de Pmplillire, unde spune : ,,$i pe p%mht va fi strbtware printre nea- muri in nedumerire.,.: 9, timp ce oamenii Pgi vor da sufletul de g r o a In agteptarea lucnrrilor cari se vor Tnthpla pe pBm$ltlf. Si w e va fi sf&itul astorfel de fricoqi ? R a s p w d l8,aceasta P1 g5sh En cuvintele profe- rice ale lui Dumnezeu : ,,Groaza, p a p a $i law, vin peste tine, locuitor al wi i ($i lndeosebi peste a$a nunlita ,qe$tic8tate') ! Cel ce fuge dinaintea strigatelor de groa- 2% cade h gmapi, .$i cel ce se ridici din groapil se prinde b lat ; cgci so descl~id stivilarele de sus, $i sedating +-
. . . .
meliile phAntului !" (Isaia 24: 17, 18). Fiecare guvem de pe p&&ut, este o patte a organjza-
[iei ,,dumnezeului acestei lumi" (2 Corinteni 4: 3, 41, vi fiecare guvem de pe p&&t a t e acuma hpotriva Teo- cratiei. Acea Teona~e Pas* este guvemul sau &Ipllr8fia lui Dumnaeu, cu Chrisms Isus ca Domnitor. ,,Vie hpa- r@ia Ta ; fac8-se voia Ta, precum fn cer gi pe pb$nt". (Matei 6: 10); Nici &I guvem pitmhtesc nu este pentru Teocbatie. Regele guvemului teocratic zice : ,,Cine nu este cu Mine, este lmpotriva Mea, ~i cine nu m g e cu Mine, risl'pegte.'' (Matei 12: 30). Fapule bineounoscute mat& acum pe deplin, . ci3 toate organhtiile politice, eomerciale $i religioase, sunt hpottjva bp~rkt ie i lui Dwrmezeu. Aceqta I$i are motivul siiu, CA Satan, ,,durn- nezeul nevazut al acestei lW, sta lmpotriva Domniei tworatice, c u W putuea sa ~i cu toaffi puterea asocia- fiicr sai Ooah 14: 30). Ca *mare inspiragei din partea Diavolului, $i n&jlocit din partea Ierarchiei Romalo- Catolice cu planurile ei de domnie inondial& elemeniele politice, Mmerciale $i religioase ale lumii, au wmpirat cu topi hpreunii fmpotriva Teocra@ei, $i cautii nimicirea acelora, cari servesc lutr'adevilr ace1 guvern drept, ?n calitate de martori ai lui Iehova Dumnezeu ..,
Cu referire la aceasta, a prezis D u e z e u , 2n profefia din Psalmul2: 5 3 : ,,hplira$ii p b h t u l u i se r&coal8, gi domnitorii se sfatuiesc &npreu?& impotriva lui Iehova $i lilipotriva Unsului Sgu, zicfind : Sii le xupem legtiturile $i sZ sc&p&m de lanwle lor ! " Psaltnul 83: 3 spune : .,Fac
planuri pline de viclegug lmpotriva popotului TBu, ti 54 sfstuiesc bnpc,triva celor ornotiti de Tine (grotejaiii iui %umeezeuf". Toate nafiunile exercitri un omecat'e fel de religie, $i Mate natiunile au desconsiderat $i nu au tinut in seama hot&@ile lui lehova Dumnezeu $i deaceea L-nu .&tar. Nici una din ele nu chiam& h l p ~ r ~ $ a Sa, sau s5 privessc8 la ea, ca la inshnentul de mantuire ~i elibe- rare.
Sf'@itul activiffigi lui:.Satan este aproape. Deoarcce Satan $tie, cii timpul sau este scua, a adus multe suferinte p s t e popoarele pgmfintului, a$a dupa cum a fosl ncensta prezis dinainte in Apocalips 12: 12. Toate ceccurile pofi- ace ~i comerdale sunt cuprinse acutns de f1ic8, $i astfel de cerc.wi se fntorc acum la religie, ce ni$te petifionari, si cauta la ea ajutor. Pe , ph&t este ,,strhtorarea neamuri- lof', ,,oarnenii i$i dau sufletul de groazh 31 agleptarea celor cz au s& vie pe p8mgnr. Toate cetele de lupta ale lumii, cari stau sub ordinul lui Satan smt adtinate pentru Armagbedon, hiitHlia zilei celei mari a lui Dumnezeu Cel Atotputenuc (Apocaiips 16: 13 -16). Toate forpie dc lup- ffi a lui S a m sont kpohiva Teocratiei $i ̂ unpotriva ace- Lora cari stau pentru Teocrape. Timpul lui Iehova a sosit, spre a-$i arHia puterea Ss Empobiva NNror arelora cari se opun Domniei Sale, dupa cum esie declaiat In2 Moise 9: 16. Este timpul SAu, spre a ,,nimici pe cei cc pr6p3- desc pb~~htul ' ' , prin mina Sa dreapt5 (Christ- lsus)" (Apocalips 1 I: IS), ceeace se refer8 la tot ce este lnilrzp- tat "mpotfiva Teocratiei. In armoi~ie cu scopul S*.I f$cut
DLcine+etemi'&? 7
hcepe atuiici SB conoasca relntjunea Tntre lehovn, Creato- nrl, $i om, $i s& aprecieze corect aceasta. El Inva@ L% Iehova este isvoml viepii (Psalm 36: 9). Numai cel ce ie teme de Dumnczeu, poate primi binecu\,fintQile din isvo: ml ulietii. ?n Proverbe 14; 26,27 se spune : ,,Cu~e se ieme de Iehova are ull sprijin tare in El, ~i copiii lui au UIY !oc de adapost la El. Mca de Iehova este uri isvor de visa@: ea ne fere~te de cursele morlii". . .
in tirnp ce, dupil cwn este prezis 7n Isaia 60: 2. Tntu- nerecul acopere p b h t u l $i intnnecime maxe popocrele, ji ir: timp cc astbi, printre oiuneni, donmegte cearlB i ..
rilutate, o invitqie este adresata tuturor oanlenilor dc: bine, spre a-:i indrepta devotanentul lor spre h?i~rclc Teocrar ~i s8-i fie supugi Lui. ?n aaceasta zace singnra sperant8 a omenirii, dup8 cum Iehova a facut de cunclrcui lumii k mod clar (Matei 1 2 18-21) Pe nimic, ?' .tn ce lurnea rca prezr:nt8 are de oferit, nu-~i poate cineva ascra speranta. Cine se consacrema pe deplin $i r~eegoist pcn- nu pernu1 tcocratic, va trgi, toti ceilalli nu vor trai. Fie ca to@ aceia cati doresc sH traiasca, lo^ aceia caii iubesc dreptat,~ gi ur&c .&Bdelegea, sB ia seruna la cu\.iittele Dornnului a c h i a este pi~nr?ntul:~i plinilatea lui, $i care j ing~r poate n~htui spre .vie:1\2. ... ::
Cine se teme de Du~nnezeu,~iu acordR nici o a!e:;;io- ne la aceea ce al$ ouneni pot syjilne despre el, fnetept. este acf:la, car2 nu $ne dc inipodunt dec3t aceea cc ghd i I~urnncze~r despre el. Se ccre ca @ &cut& inima alprobarea lui Dunu~ezeu, deoarece el $tic ca lrebu-
~~ -
de cunoscut, a dar Iehova, ,,Posesod d u i gi al pB mhiului", Regelui Say Christos Isus, neamurile lurnii de mostenire $i marginile pkm&Nlui ?n .stFiphire ! (Psalm 2: 8). $i ce slt faca Domnul cu toae neamurile, cari sunt impokiva Teocragei ? La aceasta dB lehova Regehri S(lu, I
t
Christos Isus, uimatorul r8spuns : .,Tu le vei sdrobi cu un toiag de fim, $i le vei sfattlma ca pe vaciele unui olar"
I
I I (Psalm 2: 9). Aceasta nenorocire le va ajunge pe neamuri
in Armaghedon. Numai aceia cari se tern de Dumnezeu I : $i swveso Domniei Sale vor r i b h e h vieaw.
Cine are aouma o notiune spirituelll despre guvnnul 1, teo~ratic $i iubegle pe Rege, acela se m e de'Dumnaeu; $i daca rabdil h acestea, niciodatH nu se va mai htoatce in lume, care spartine lui Satan. Cum poata cineva evita cursa Diavolului ? & Proverbe 29: 25 se declarH : ,,Frica de oameni este o curs&, dar cine se Increde ?n Iebova n'are de ce slt se team.%." Prin aceasta se arat% clt nurnai kcredere deplin6 in lehova oferil siguranm Frica de oameni duce k c w s a Diavolului gi in nimicire. Fnm de Duinnezeu ofeta singura cale de sapare din cursa Dia- volului $i duce spre vieat& Cine se hotBrWe slt serveas& pe Dumnaeu, mbuie,s&.l iubeasca, adiclt slt fie devotat desinteresat. Lui gi sesriciului S5u. Ci S'a consacrat serviciului lui Dmezeu in mod desinteresat, urm&e$te prin aceasta o cale hteleapt8; cBci este scris: proverbe...9: 10): ,,hceputul fnplepciunei este fiica de Iehova ; ti gti- in@ sfinfilor este priceperea." Spus cu alte cuvinte, un om atunci devine hplept, data re terns de Dumnezeu. H
.. .:
N TOAH.'TIMPUR~~~! Bfost S ~ O ~ U I vidit al iyi.,: ISatan de k 0-1 pe Iehovi: Dun~nezeu i-a hpaduit
sB faca aceasta, toty numai p& la o anumitB limita. Din c&d fn c a d Dunmeku, Domnul, a mustrat pe Diavolul, nu spre binele a d nelegiuit, ci spre binele poporului, penm ca aeesta 5% nu uita complect, ca Cel Atotputemic, Creatod cerului $i al p-hdui, exists, in realitate.
In anmititimpuri, a organizat Satan puteri mondiale, a c&or semne caracteristice deswp8r metoda organizag- ei sale, bdreptats ^mpotriva lui Dumj~ezeu. Egiptul era distins prin bogitria gi puterea sa militxi%. Domnitorii s8i ersy &&semi, din cale afan3 de arcgang. Dumnezeu a aplicat pedepse gele MU& dmtre ace~t i domnitori in- gllmfati. Asiria, o alllta nafiune mare, a exercitat deaseme- m a inchinare la Diavol $i a batjbcorit pe Iehwa Asiria a fwt o mare putere politic& Babilonul a cinstit Weosebi elementul ~ligios. Estede notat cH la toate aeeste putefi mondiale, puerile domnitoate componente au fost consti-
ie sB aibe aoeasta spre a primi vieag. Desaprobarea lui Iehova i n s e m nimicire. Daca b\elepciwa hceye pentru oameni cu temerea de Dumnezeu, reesB dela sine c6 omul trebuie sit se t e a m $i dup8 aceea de Dumnezelg tot timpuZ gi mai ales, el trebuie s& se t e a a ca nu cum- va SB nu primeasca apmbma lui Dumnezeu. A te teme de Dumnezeu $i a nu avea nici un fel de fricH de oam&, este a$&& singum posibilitate, spre a seepa de a m DiavoMui. Apmbarea lui Dumnezeu. 2oseamnB pentcu om toM. ,,SfmtqAmB pe Iehova al Qtirilor. De El sH vit ,
terneti ~i s& v.4 b̂&iw$ag. $i atunci El va fi un iocw sf&'' maia 8: 12, 14).
De cine ar trebui sH te temi ?
i
,,
$i de cine te temi tu ? i.
10 Tmcrqia
tuite din aceste trei elemente, ~i anume : grupa domnitoa- re financiark $i comerciala, grupa domnitoare politick gi reprezentantii doqitori +i religiei. La putnile mondiate amintite, una smafia'din a&& grupe,' a fast in mod deosebit mai .puterni& -to&. !nsa s'au hpotrivit lui Iehpva. & Egipt, grupa care a exercitat a n n e w a fost
.:+a mai puternica ; in Asiria, p p a de putere politia era cea mai distinsa ; ?n Babilon, elementul religios a pQit pe primul
Profetul lui Dumnezeu Daniel, comp& puterile rnon- diale ou wimalele rtpitoare, ~i in,Apocalips aceste puteri w t desenmate sub a&@ simbol. Nu s'ar putea alege un 'simbol mai oimerit pen& o putere Iumeascix, d& acela .al unei fiare de prads, deoarece istoria ara* ca toate acele puteri au fost feroce, crude $i time, $i au'fost htrebuinmte de Diavolul spre a de&a pe Iehova D m - nezeu. Natuml, toate aceste put& mondiale $-au avut domiitoni lor v+@, dar domnitoxtd lor real, sau durnne. zeul lor, a fostSatan, Diavolul.'A existat nurnai o sing^ na@tme pe p h h t ' c h nuulpuiea fi inclusa in rhdul acestor puteri mondiale fe~&, atiiune na~unea Israel. Ea a fost organha deIehova pentru bunul mers a1 popuru- lui $i a fost ktrebuintat8 de El penwca prh, icoane vii sB-$i preumbreascB sqpul S h cu omenirea Israel a dat grey in cele sin uma, din cauza necredinciogiei sale fag de Duanezeu, ~i atunci Satan a devenit dmezeul btre- gei I&.
C%teodat$ ar fi putut sH par& ca ~i c h d puterile aului
ar fi biruit pe deplin pe ~umnezeq$ep@ii. Acesta nu a fost totw nieibcum cazul. Gel, qtotputemic a *bgaduit lui Satan gi ingeribr sa, sa -eze o cale a r&uKtii, p h 5 .. : la un ymit 'kmp, socotit de Sine potrint ~i nece- sar, sH intervina $i s&Si desfopere puterea Sa, penhca popoml sa nu uite cu totul nyele sau.
Rgn& rezewate zilele .& ym8 ale epocei noastre, spre a fi martore a celei rnai Bthnicii, care a domnit cadva pe ph~tlnt. Deoarece $a numita cre$tin%tate este in [email protected] cu mast8 fa@mici<a putut Satan sk &a- geasca milioane de oarneni g i , sk:! fact3 sB mead& cB aceasti3 orgmizarie itqeli3toare ir fi:a*resia politica a fmp6ta6ei lui Dumnezeu pe p h h t . ' !'!
Egipttd, Asiria $i Babionul, $i-au primit, unui dups altul, pedeapsa dela Iehova Durnnezw. Biblia artat& clar qi imurit, cB qanumita crqihatate va primi pedeapsa cea mai a@ a tuturor timpurilor. L.a timpul pr8b~irii sale complecte, Satan va fi legat, lxntruca sa nu mai Gyele mai mult na$unile. & decmul v&steior, Dumnezeii a aplicat, din timp timp, diverse pedepse sistemu1ui lui Satan. To tq acatea au prembrit numai acea pedeapsa mare, gozavk coplefitoare, care va prega ti un sfJrSit domniei lui Satan pe phflnt.
Con~entaml nostnr are ca obiect, spre a atrage atenfiu- nea asupra unui reprezentant v&ut al lui Satan, asupra unui rege asirian din vechime, $i asupra pedepsei aplicate acestuis Este vorba de rigele Asiriei, Sanherib.
in Juda, popmtl ales al lui Dunmezey dolnnea pe
acea vreme ca rege, Ezechia. fiainte de hcep11tul domni- ei lui S W r i b , regele Asiriei, fnaintagul lui, a luat Samn- ria $i a dus pe mul$ Israeli$ in prioso~are. Dunmezeu a permis aceasta, pentruca Israeli$i L-au uitat, s'au dus dupa Diavolul gi au curvit cu idolii s& Ezechia ,,a facut ce este plHcut haintea Iui Iehova, Intocmai cum &use t d s5~1 David ... El ~ i - a pus bcrederes h Iehova, Dumnezeul hti Israel ... $i a pit& poruncile pe cari le
i daduse Iui Moise Iehova Si Iehova a fost cu Ezechia, care a izbutit ?n tot ce a facut. El s'a r % d a t hpobiva regelui Asiriei, gi nu i-a mai fost supus .... fn al pahu- sprezecilea an a1 regelui Ezechia, Sanhaib, regele Asiriei s'a suit bpotriva tuturor cewlor fnWte din Iuda, $i a pus s t 8 p M pe ele " (2 Regi, capitolul 18).
Nurnele Sanherib inseamn8 ,,zed lunei" gi este un simbol a1 pgcatului. Acest rege gi-a concentrat sWuin- tele sale mai lnttii pentru a nimici pe dwmanii Asiriei. DupH aceea ~ i - a pus ochii pe Samaria, gi mai t h i u pe Ezechia, regele fui Iuda Sanherib ii atacat cetwe htBn'te ale lui Iuda +i le-a cucerit. Ezechia a ridicat argintul gi aurul din Templu $i din palanrl regal $i le-a dat lui Sanherib, vHdit spre a potoli minia acestuia gi spre a preveni astfel haintarea lui bnpotriva itrusalimului. Aci a arHtat el desigur lipsa de credinta Sn Dwnnezeu, dar Donmul i-a iertaf aceasta. Sanherib s'a hot&,% .t cuce- reascs Imalimul, $i a trimis, fnaiute de hceperea atachi, un mesaj regelui Ezechia, in Iemalim, spre a zdruncina increderea lui Ezechia h.Dmezeu. El a ere-
zut ca Ezechia, drcpt m a r e , va hcela cu r%eala sa, $i i se va supune, astfel & Asiria va putea atunci I st@$- naascahtreaga Palestinil
Solii lui Sauherib au ap-t fn fap zidurilor Ierusali- mului. Ei se M e h cu marea putere a regclui lor, g i defgi- mau pe Dumnezeu, Cel Atotputernic. C h d Ezechia a auzit mesajul arogant al regelui asirian, s'a nelini$tit forute mult. El gi-a smiat haiiele, s'a ac0perit.c~ un sac ~i a intrat h Casa Domnului. Totodata a trimis..un.sol La profetul Isaia ca s&i spud : ,,Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsa $i de ocara ; .... Poate ca Iehova, Dumnezeul tau, a auzit !mte cuvintele lui Rab~ache, pe care 1-a himis regele Asiriei s t @ W sHy sB batjoco- reasca pe Dumnezeul cel via, g i poate ci3 Iehova, Dumne- k u l tau, $1 va pedepsi, penm ~uvintele pe cari le-a auzit. fnalp dar o ~gaciune penm ceilalti cari au mai r6mas !" (2 Regi 19: 3,4).
Profetul Isaia avea incredere neconditionat% !n Dum- nezeu, $i ca urnare acestuj fapt, a primit dela Dumnezeu un mmaj de hcurajare pentru Ezechia (2 Regi 19: 6, 7). care prin amta a fost b a t in credio@ gi a refuzat pe solii lui Sanherib. Dup& aceasta Sanherib a scris lui Ezechia he'o scrisoare provocHtoare : ,,S% nu te in~ele Dumnezeul t&u, in care u: Increri, zichd: Ierusalirnul nir va fi &t 5 mgmjle regelui Asiriei. I& ai auzit ce all . . facut irnpairryii Asiriei tuturor war, $i cum le-au nin~i- tit, $i Lu, sa tii izbsvit ? Dumnezeii neamurilor pe 4 i-au nimicit painfii mei, au izbbavit ei pe Gozan, Haran,
Repf ti pe fiii lui Eden din Telasar 7" (2 Regi 19:lO-12). Din pricina acestei scrisori, s'a dus Ezechia h Tenl-
plu gi a strigat catre Iehova Dumnezeu In mgaciune din toat8 iniia Nici un om n'a strigat vreodata catre Dom- nu1 b astfei de mod, &a ca a fi fos t~~pl i l t i t oarecum pentm credinfa sa .,Ezechia s'a rugat lui Iehova $i a zis: Iehova, Dunmaeul lui Israel, care &i Fke. eherubimi I Tu egti smgurul Dumnezeu al t h ~ r o r 'hpHratilor pSmEntului I Tu ai mcut cenuile'6' p@&: Iehova, plencH-Ti wechea, $i asculta I ~do"v~.deichide'~~i ochii $ i privegte. Auzi cuvintele lui ~ ~ ~ e r i b , care a trimis pe Rabgache ssH batjocoreasca pe @&ezeul cel viu. DR, leliova, este adevht c& lmpmpaiafii 'Asiriei au nimicit neamurile $i le-q'phtiit pde;$i'ca au m c a t ?n foc pe dumnezeii lor ; dai"ei'nu'& dumnezeL ci erau lucrsri &cute de m h a oindui, erau lemn $i piatra ; ~i i-au ninlicit. Acum, lehova, Dumnezeul ttostru, izh&ve$te-ne din m b a lui S~her ib , ca sB $tie toate ?mp&&iiile pbbtului c6 numai Tu e@i Dumnezeu, Iehova !" (2 Regi 19: 15- 19). . . ' '
Nwnai Diavolul a putut inspira o astfel de scrisoare bafjocuritoare, nem~inat8, ca aceea a imphtului asiriw ewe Ezechia Pika la ace1 timp, nimenea nu a manifestat o astfel de an,gan@: fa@ de 1ehov.a Diavolul este autorul tuhlror astorfel de aidgh, cutezanfe gi huge. Timp13l Domnului, Iehova, d s e , penma pedepsi aceasti3 nenr- ,$inare. pentruca popopJ saktie ea El este Cel Prea halt. Dblrfiul a kdrumat pe Isaia, sB profeteaca despre San-
lierib : ,,Pe cine ai batjocorit ti ai tu ? fmpotrivti cui ai
r id id glad 1 $i tmpotriva cui ti-ai ridicat ochii ? fmpo- mva S t W u i lui Israel I Prin solii t3i ai batjocorit pe DomnuI.. . Peprmcil e$ti furies tmpotriva Mea, $i pentru- ci% trufia ta a ajuns pgna la wechile Mele, de aceea voi pune klciugul Meu b m e tale, $i z&da Mea intre buzele tale, $i te voi face sH te intorci pe drumul pe care ai venit. Deaceea, q a vorbe$te Iehova asupra tmpsratdui Asiriei. Nu va intra TLI cetatea aceasta, nici nu va arunca cu ssge.# in ea, nu va sta baintea ei cu s c u l ~ i , $i nu va ridica intsrinni de $anW -mpomva ei. Se va Entoace pe drumul pe care a venit, gi nu va htra En cetatea aceasta, zice lehova. Cgci Eu voi ooroti cetatea aceasta, ca s'o mhtuiesc, din pricina Mea gi din pricina mbului Meu David" (2 Regi 19: 22,23,32- 34). Din pricina aediiciogiei fa@ de Iehova Dumnezeu, gi
pekruci4 el a refuzat sH &a ascultate Diavolului.$i repre- zenwului say dadu Dumnezeu Domnul, lui Ezechia promisiuuea, cB acest cuceritor crud $i inghfat nu va birui, ri Ezechia s'a hcrezut En cuvintele Domnului.
Trebuie ca in fiecare sear& sil fi domnit o mare agita- tie fn cetate. & fa@ zidwilor, era tabSra unei armate pu- ternice, sub comanda unuti generd, we nu a fost invins niciodata p h i aci. Pe c h d bgtrhii lui Israel, h cetate, se bgrijeau, dupe cele rnai bum puteri ale lor, penhu sigurane femeilor gi a copiilor, cei mai tineri $i mai voi- nici, stgteau pe ziduri, gata de atac. Locuitoru cetH$i a$-
teptait cu fnfrigume $i mare nergbdare rev&satul zorilor zilei noi. MulQ aveau bcredere En Ezeehia $i In cuvintelc lui Isaia, profetul lui Dumnezeu : multi altii, din contr8, nu aveau credinm de loc.
Dom~?ul a has vslul nopQi peste cetatea sfhta qi ea 3
fost acoperiUl En ktunecime a d h a Nici un om nu s'a lncumetat sB iasa peste zidwi, afar& din cetate.. La rev&- satul zorilor, c h d primele raze de lumia puteau ti vkute la otizcmt, p d c i i au pkdit dupg dupan, sus pc ziduri pi k tumllri. Ei se agteptau s& vadH pe dugman, En ordinea de bataie, mllrJsluiud spre cetate. Spre c w mai mare surprindere a lor, totul era li&tit, nici o mi$care. S'au uitat tmprejur, !n t o w p w e , nu ,m vBrut, m toate amtea, pe nimenea. P&ea ca gi c h d nici nu ar fifost.0 raSiIr.5 a ddugmanului pe acolo. C h d zprii zilei se ivisera de-a-binelea, posturile de 0bservatie.a~ deswpe&& ce se int8mplase,,&.@np ce Israeli$ii agteptau cu frick atacul dqmanului, Domnuj ~ i - a Entins &a Sa cea b p t a impotriva dugmanulul, gi acum zaceau amlo fn pulbere cadavrele a 185.000 dintre cei mai viteji rkboinici ai lui Sanherib.
Biblia tapotteaza scurt : ,,In noaptea aceea, a iqit it~gerul Dornnului qi a ucis In t abw Asirienilor o sut.5 opt zeci $i cinci mii de oameni, Si c h d s'au sculat dinlineap, iata cH toti erau nigte trupuri moatle. Atwci Sanherib, hp&atul Asiriei, gi-aridicat tab&& a plecat si s'a tntotors ; $i a locuit la Niive. $i, pe c h d se Trichina tn casa durnnezeuhii sslu Nisroc, Adramalec $i Sareter, fiii
sai, 1-au ucis cu sabis $i au fugit fn m a Ararat. $i En lo- cul lui, a domnit tiul s.5u Esar-Hodon" (2 Regi 19: 35- 37).
Astfel $i-a exprimat Domnul mhia Sa, asupra acestei mari mcganp qi PngFrmfnre $i a dat din nou poporului dovada, c& El, Iehova, este Dumnaeu, gi ?n afar& de El nu este nici un Dumnezeu. fn Armaghedon, apropiaml decont final al lui Dumatxeu cu Diavolul $i cu hoardele sale, aceasti% manifestare se va repeta ?n m W i l mult mai mare. D e w trebuie ca fiecare, care este consacrat lui Dumnezeu, s t fie curagbs.
, 77 . .
Vindecarea ' nearnurilor" . . . . . . ,
KNATATEAP&ORULUI a t e o chestiune foar- 5 te impoItwt& Ar fi o mare bioefacsre petltru on- meni, daca to* ar putea fi shgtogi. Statele actuale fac Ztw'adevttr cate ceva pentru ocrotirea s&HtZ$ii poporului, dar cu aceasta este legst8 exploatarea Multi, cari 20 apa- renp voiesc a ajuta pe bolnavi, nu aiz nimic EmpobivB sB faca chiar $i pe cei sHnrni bclnavi, sprc a putea trage foloase din eceasta, Alimentele sunt 20 @a m&urH falsie- cate, incat multi sunt expu$i prin acestea multor bode.
Boala $i moanea sunt chiar wntrariul si vietii. A$adar trebuie ca boala $i rnoartea sH fie lndepat; tare, pentruca omul s3 se bucure vqnic de sHnHtate $i de vieat&. Primul om pe pM&t a fost t a d natural al ?ntr@ gului neam omenesc. Dupa cum reese din singud raport asupra acestei chestiuni, hotMtor, exact $i vrednic de crezare, acest bilrbat gia exercitat capacitatea de a nqte copii, d&uit8 lui de c3tre Dumnezeu, prima datS atunt:i c a d , din cauza neascultttrei sale rebele fmpotriva Create- rului ~i Legiuitorului s & ~ , se g&a in afara Edenului,
deja ca oshdit, #i &perfen@ efectele s i t inpi de moarte. Ca m a r e wtui fq& el nu a pntnt da nagtere la nici un ~ p i l r?, ci fo* copiii stti au wtenit imperfaofiunile sale. 1 och11 lru Iehove, a C r e d u i , a Celui Perfect, fiewx om imperfect a t e un pWtos. Romani 5: 12 ex* regula divip8, &pa cum urmeaz8. : ,,D,eaceea, dupii c.w printr'un singur om a intrat p3catul2n hune, ~i prin pileat moattea, 8i wtfel moartea a tmcutmupra tmuor oamenM, .din pricin3 cB toti au p5c8ntit."
Singw Iehova Dumnezeu a putut s5 ia maSwile nece- sare, pentruca omul bsoult8tor s3 primeasca din mu sB- natate ~i vie* .$i El a &cut w t a prin gu~emul SBu teonatic, cu Chtistos ISUS oa Rege. Spre a %la pe oa- men& Satan, ma1e1e hpotrivitor a1 Teoci@bii aduce la iveaM luauri absurde, pc cari le prezinta cape qlprise mijloace de vindecare. Mai kt& a sedw Satan pe religio- li&ti, he4 din Eden (I hfoise 3: 4), 56 bvete cB nu este moarte. Aceasta a fost prima sa rninciuna (Ioan 8: 44). Atunci a lbat el sH se fonneze siqteme religioase gi a adus fn mod falsnwnele lui Cfx@os h legatu~i4 cu acestea, penm a induoe Tn eroare pe bmeni prin diferik metode, &se ,,vindecafe prin credh@". Unul digtre aceste sisteme hvaw c5 nu exista moarte ; saatatea me-
I diocr&, sau starea de boa& n'ar ii altceva dec& inchipu- iri false ; bHrbafi $i fmei ar putea aduce vindecare qi sIin&t@te tuhuor acclora care cred in acea $tiin@ ck vindecare. Astfel de mijloace de vindecare stau En dire& contradicfie cu cwgntul lui Dumnezeu gi cu scopul $i(u
faiut de cunoscut, pe care El II va dute la tndepliin prin Christos Isus.
Este adev&at, ca Christos Isus a inhegrins cgtevavin- decftri de bolnavi, c h d a fost pe p b n b t ; dar aceasta a fost numai un exemply prin care a fost preumbric ce l u c ~ mare va face El fn fnp&atia Sa Mai dep&te a, sewit la aceea ca sP ?nt&easca medinla celor b l k i En El ca Mesia, Regele guvemului teocratic a1 lui Irhova (Matei 11: 1- 6). Kcetarea darului de vindecare, care a fost acordat apostolilor Sai la Rusalii, iardela acestia a fost transmis $i asupra altor ucenici credinciogi, a fost scadeuta odata cu moartea tumor eelor favorizati CLI
acest dar (ICorinteni 13: 1, 2, 8). Acum folose~te Satan totu$ putereasa, atat de mult cat e podbit, spre a aduce La iveala unele vindecbi de bolnavi. Scopul s8u adevarat este ca st? indepmeze pe oameni dela Dumnezeu $i s8-i orbeasca fafa de g u v d teocratic al Lui Iehova Uoa trebuie sP fie adtnisa de toti $i h e : c2 dintre aceia cari au fost vindeca@, prin qazisa ,,vindecare prin credinw, nici unul nu a r&ne dupa acem SanatOS pentN totdeauna ; c k i En~iqi ei au murit cu totii ?n dec~asul timpului. !nsuqi vindecitorul prin credinp 3's imboiriHvit $i a murit fn acela$ mod, Din contra, mijlocul de vinde. c a e a1 lui Dumnezeu, prin care gwernul teocrath: va awrda oamenilor ascultBtori smatate gi vieafa, este ceva perfect.
in Apocalips 22: 1, 2; acest guvern teocratic este rcprezentat prin won. Acolo'se spune : ,,$i mi-a &at un
d u cu apa vieiii, limpede ca cristalul, care ie~ea din scau- nui de domnie a1 lui Duma~zeu $i al Mielului. !n m i j l d pietii (a cewi K i t e sau a organizatiei teocratice), gi pe cele doui~ malwi gli? W u i , era pomul viepi, rodind & ~ ~ t i z , & feluri de rod; ahd'rod in-fiecare lung ; ~i f ~ e l e pomului slujesc la vindecka neamurilor" (Trad. Americana revizuita). Acessta ap8 a adevHNlui d8t8tor .de viea(a, eqte chiar opus3 torenani, pe care ^mpotrivitdrul guvernului teocratic, marele balaur rosu: I-a aruncat cjin gura sa, pmtruca sil poaa Tnghiti pe oamenii lesne aezitori (Apocalips 12: 15.16). Apa ade- vhlui, care izvorSgte dela tronul Teocrayiei, este clar6l $i lGpede, qi aceia, cari iubeso pe Iehova Dumnezeu $i Teocratia Sa, beau cu nadejde din ea.
Pe ambele maluri ale d u i , cu apa adevWIui datator de vied@, se afl8 pomul vie^. Icoana din Apocalips mat& qadar, un rilu cu pomi pe ambele maluri. ,,Pomul uietii" nu este un singur porn, ci o specie de pani, o familie de pomi, ,,pPdurea (sau dumbmva) viefir (dupa Biblia eugl. Diaglott). Cine umblll pe d m u l ceta$i stinte, metge prin urmare de-alungul malurilor rAului. Apa vietii curge numai pe calea, pe care a pregatit-o gwernul teomatic al lui Iehova, p e w cei ascultktori ai neamului omenesc. Ea curge pilna la hotarele cethtii sfwe {ii de acolo afar& mai departe, penmca $i aceia cari nu. apaqin organizatiei principale a iui Dumnezeu sub Christos, s& poatH avsa ocdunea sP primeasca bine- cuv8ntAile, cari se revarsP din marele izvor al adevhiui
lui lehwa. IJomld sau ,,d&br+va" vietii, produce doubprezece
Fcluri de rod (sau doulisprezece recolte), $i d3 h fiecare. lung rodul ssu. Aceasta artitL ci3 di'spozitia vietii nu va fi niciodata suspendat8 sau zHdHmicitB, ci aceasti4 fngrijke divin8 evte din belgug, pemanent8. Pomul dB rod pentnr folosul acelora, carel necesit&pentru i112retierea vieGi. Ilodul este acela cu care servii:lui Iehova s e w c pe altfi, cari au nevoie de ingrijirqa plini3 de har a Lui Dumnem. Sunt roadele fmpilrapei. !mp&&tia (adica calitatea de ~nernbru fn ?mp&r&ie).,va .&.:tiat& ,acelura, cari aduc roadele cuvenite (vezi Matei 21: 43). Sunt roadele pe cari imp8r&tia teocratica le ofera acelora, cwi au trebuin~h de tie. Dumnezeu a luat mburi penbu cei ascultatori din n~unul omenesc, $i pentru aceia cari sunt nu$ca$ de iuhire fap de Dumnezcu $i fafa de TeocraUia Sa $i asculta de El, este o pl6cere de aaduce aliora, ceeace Dumnezeu a prev&ut h fngrijirca Sa penhu ei. Nimenea nu poate apartine ?rnplir@iei, care nu aduce roadele acesleia, adica sA duc8 cu him5 veselt celor blhzi ai pAm8ntului,ceeace Dumnezeu le-a pregatit.
Christos Isus este MareIe ,,Porn al vietii", pe care Iehova I-a plantat: pentru a oferi vieap celar ascult8tori ai omenirei. Din rnila Sa a mai plantat lehova lnca gi pe oltii, cari s5 fie cu Christos Isus, htruc8t ?i cheamR ca nlembri la fmp&&tia teocratic6, $i le-a rezewat mmerele privilegiu de a avea parte la bitiec.uv5l1lilrile hp&rira$iei. PC acc~tia Ti des&nneaz& lehova ca ,,wbori ai dreptstii,
un sad al lui Iehova", spre slava numelui Sau (Isaia 61~3). Martorii ungi ai lui Iehova, cari stau credincio$i $ ser- viciul S6u, constituie accvti arbori ai drepatii, silditi de
I Iehova psalm 1: 3; Ierania 17: 7.8).
Fmnzele ,,pomului vietii" slujesc la vindemea nea- murilor. F m e 1 e ofera iunbtJ6 $i acoperire (1 Moise 3: 7). Ele au servit la purifiarea atmosferei, din caie culeg gazele otr8vitom'e. Ele servesc pe mai departe ca medica- ment pentru bolnavi $i la tnfiumusqarea pcisajeior. Chrism Isus, care este ,,pamu1 viepf', fn &at& liumuse- tea $i gloria Sa, va vindeca gi va biiccuvPlnta pe cei bl&i *i credincio~i ai omenirii. Chiar $i r8mligifa matto- rilor ungi ai luisehova, caw este acuma pe fnde- plinegte ?n prezent, ca ,,grbori ai drepatii", o lucrare. care Yntr'o anumita mhwX acfioneaz24 in mod vindeator : ,,Iehova M'a uns sB aduc vqti bune celor nenoroci$. El M'a trimis s6 vindec pe cei cu inima zdrobiW. (Luca 4: 18; Isaia 61: 1, 2, @ad. engl.; Proverbe 15: 4; Psalm 147: 3).
m p a b&tXlia Armaghedonului, care este aproape, supraviefuitorii sub domnia teocratic8 vor fi fnvatati, ce fel de alimente sunt b~lne de mancare ?i cum sS le foloseasc8. Ei vor fi 16murifi asupra igienei adev&ate, asupra somnului corect, y i asupra manifest&ii corporale, $i nimenea nu-i va fngelrt mai mult $i se va spune ade- v8nll ; gi va fi hcurajator pentru ei sa $tie cB primesc a d e v h l curat Ei vor fmgc foloase din aceasta gi vor face repede progres. Dunlnezeu va vindeca pe bolnavi in
~ ~.~ ~. . . . ~
Bga [el, inc8l buni~siiitarea lor sa poaa fi durabil8. Poprui 'va invata ce estc drepr: dupa cum este scris h Isaia 26: 9:
I! CYmd se lmplinesc judec%tiie Tale (lehova) pe phfint,
locuilorii lumii invata dreptatea." Dupa cum declars SWnta Scriptura, p h h t u l Tvi va da atunci roadele lui, spre binele omului. htocmai dup8 cum Menu1 - pe
- a!unci.singura parte des8vk~its a pilmfintului - a produs lwanlii desavS~it8, tot q a Domnul se va Pngiji, ca pmsntul ss aducH roada sa, aliment desevkqit, pi El va
' invaia pe oameni, cum gebuie consunat2 hrana. Daca oarnenii ascuitatori lnvaw in acest mod, q a dupa cum Uumnezeu %I nod milostiv S'a bgrijit penm ei, prjn Regele Christos Isus, care $ids vat-sat stingele Sau penbv ei, $i daca ei I sc acomodeaa ?n asculture deplh t vor primi, ca urmare la aceastk shatate $i vieat8 vecinic8.
. , , .
Cum devine cineva bogat?
I EHOVA este izvorul tuturor bog%ilor, ~i Chris- tos Isw lmparte bunurile Sale. ,,Tat% itlbe~te pe
Piul, $i a d&I toate lucnuile ?n mgna Lui': ( Ion 3: 35). Cine recuno~te pe Iehova vi-L ascuit& va primi binecu- v$nt&i bogate dela Domnul. Din acest motiv a zis isus: .,$i vieap vecinic8 este aceasta : si4 te cunoasa pe Tuie, sin@ Dumnaeu adeviuat, $i pe Isus Christas, pe care L-ai trimis Tu" @ow 17: 3). Mu16 cati au o doi-inw dupa binecuvhtBrile vie&
dar cad smt pe cai false gi fn mare incutc8torZ. pot li auziti spun$nd cam a$a : .,Daci fac numai aceea ce eu recunosc ca tiiud dtept, pol fi sigur c5 voi fi mhhiit". Un astfel de punct de vedere gi wncluzie, este coinplect eronat. Nu sunt multe c&i, ci numai una singur8, pe care oanienii pot primi damde bogate ale lui Iehova ; acewts cale a iadicat-o Dumnezeu Cum poate fi ea gesita ?
Urmatoarele cuvinte ale Bibliei au fost scrise sprc" folosul &elora, cari tind dupa aceea, 3B gBMsca calw dreaptl : ,,$i mFB credintg este cu neputintg s i fim piacuti
vri rog la demonstrarea biblica asupra acestui pun~:t : ,,FiindcB oricine va d m a numele Domnului, va fi rbt- tuit. Dar cum vor chemape Acela Zn care n'au crezut ? Si c h vor crede "un Acela, desire care n'au auzit ? $i cwn vor auzi dkpre El. f8t.8 probv8duip1 ? Si cum vor propovw d a d nu sunt mi ? DupH .cum este scrb : Cilt de fruh.&e suit picioarele celor ce vestesc p a c e ale celor ce vestesc Evaighelia !" @omad 10: 13- 15).
Un b&bat, care cauta ski dea impom@ demonsea- Qilor sale proprii, sau acelore ale altm oameni, nu este un ,,predimW In btelesul Scdpwilor. Lui i s'ar potxivi ~nai degrabH expresia de ,,orator & vorbe goale". Cine- va, care apeleaz5 la sentimentele sau pasiunile semenilor sHi, nu predicll adeim, pentmc6 adevhl.poate ti primit numai printr'o s a m e linigtia hfelegHtoare. ,,Veniti totu$i sa ne judech, zice Damnul. De vor 6. pHcatele voastre cum e chbizul, se vor face albe ca zllpada ; de vor ti rogii ca purpwa, se vor face ca 1Ema'" (Isaia I: 18). ,,A ne judeca w Domnul", fnseamni4, a cer- ceta cuvhtul Skiu cu rugBciune, cumpHtare gi atentime.
Domnul..M#e afarH pe mmtoxii Sili, spre a l&nwi pe oameni despre smpul Skiu Ei nu vestlac o%ecari p k r i ornerqti, ci atrag stentiunea asupra mesajului adevb- lui, care este cuptins 9.n Scripturi Cine prime$@ amasl?, lhurire djn Biblie, gust& prin aceasta privilegiul de a crede in Dumnezeu, Domnul $i fn Christos Isus, Domnul. Daci cineva ,,crede" ^htr'adev&, dovedegte aceasta dea- senlenea prin fapte colespunzHtoare. Cine cladegte pa cu.
Cum dwina oincw b o w 7 29
vhtul lui bxmezeu - w a c e constihie o parte a credin- @i sale - trebuie sH aotivqe Sn annonie cu acest cuvsnt.
Oamenii au creat o imtituue, care se nume.$e ,,biseri- c6" g i care b v n e anumite lucruri, cari sunt cmoscute cs ,,m&&isirea de credinpBB'. P~purul este sfdtuil insis- ten& $8 creadb astfel de 'mvBfaruri $i sH obseme strict ceren~oniile mumitei mgrrurisiri de credin@. A-ti pune hcrederea pe 'uvll@tUti omeneqti, sau pe ceeace o mga- nizatiune omeneasc8 aprob8, nu henmnll ,,credinp.+ a&v&at& lehova Dunu~ezeu $i Christos lsus stint PnvS- w r i i noqtri gi adevbtete inv6Wuri sau IecQi, segaresc & Scripturi. Ele au fost cowemnate acolo, pentru ca oamenilor, cai. cautll calex drept&tii $i vor sH meargi pe ea, sH le seweascg ca conducator s i p . (2.Tinlotei 3: 16, 17). Din aceasta reiese cH nu se poatq plllcea lui Dum- nezeu, daca cineva se bezeaz@ gi se reazimH pe ceeace ;el ins@i a inventsf gi nici nu poate primi aprobarea S q dacH crede oarecari p&eri qi opiniuni omenepi ~ i ' s e sprijina pe de. Nun~ai atunci poate cineva place hi Dum- nezeu, cfind cunoqte cuvfintul SBu, cl&dqte pe acesta. gi asculta de El.
Spre n putea ,,~+ede'; 2n adevllralul tn~eles nI cuv811- tihi, este wader de primi importans, a ctqliga o anu- mi@ cunogtinfB din Scripturi. fnainte de toate cinevn trebuie sA creadH ,,c6 Dumnezcu exisla", adica, c6 El h8iegte $i c4 El este Cel deia care vin toate trine- cuv8nt6rile (Ewei 11: 6). Dumnczeu este Cel Vecinic. I:il a creat ceruf qi..p&nlhtul $i tot cc este fii eie. Uupa cum
. .
aratg Scriptun'le, El este Marele ,,Eu a d , adicil nu nu- mai cheva, care a fost o d a sau care a venit & existap $i este acuma, ci ,,Eu smf' : Celw .existi3 vecinic (2 Moise 3: 14). .poamne, Tu ai fost locul nostru de a& post din h e m & neam, bainte ca sB se fi n&nrt mun~i, $i -&te ca sa se fi Bcut pWgntul +i lumea, dim veci-. nicie fn veciaicie, Tu @ti Dumnezeu" (Psalm 90: lj2). Scripma declari mii departe : ,,A$avorbe$e Dumnezeu, . . Iehova, care a facut cerurile $i le-a Zntivls, a &tins p M n - tui $i cele de pe el, care a dat suflare relor ce-l lociuesc, . $i suflet c e 1 ~ ce merg pe el" (Isaia 42: 5).
Prin c w W S~U, Biblia sau S&ta ScriptmB, se descopere Dumnezeu d l o r Sale gi destainuiegtc b acesta hot&%ea S6 asupra . m d o r Sale Deosebitele Sale nume $i titluii, sunt p h e de SnsermCitate. Dumnezeu ioseamng Pufernic, Created tuturbr lucnu'ilor ) nurnele Iehova indid ho&£ma Sa N m a W e Sale ; &em- narea h n e z e u Ce1 Afofpulernic con$ue.cugeN puterei Sale nem&ginit+ Titlul Cel Prea fmlt ne desnie pe Cel Sublim, Suprem, haintea cantia nu este altul. Nurnele .. Taka bseamns d&t?itor de vieap. El este Tatsl Domnului Isus Chrisms, deoarece Christos Isus, Fiul, ,,bcepiitul ceatiunei lui IehovaVBVB, a primit vieafa direct delakl (Apocalips 3: 14). Iehova a hot&& cal Fiul SBu iubit, Christos Isus, fie Executorul principal al hoth%lor Sale $i MBntuitotul omenitor.
Numai cine r emoqte pe Dumnezeu .$ pe Christos Isus ca Mhtuitorul omenirei $i ssculta de El, este preg5-
tit sB primeeasc.5 matile comori, pe cari Dumezeu le-a p r e v m p&u omenire. Soarta hlNrOr celor neascula- tori va B nirnicuea vecinicH. Cine este cunoscut astazi pe pWht ca un om de biae - preumbrit prin lonadab, este gata sa pthItaS~& binecuvhtHri bogate $i durabile, fiind elibemt penW vecie dc stlrllcie. Deaceea este de cea mai inare importanta penVu fiecare om onest, sa-$i bsu$eas- cil o cuno$tintB despre D m e z e u pe calea ordonat6 de El, care este descrisa in Biblie.
Pentru relaw: ASOCIATIA MARTORII LUX IEHOVA DIN ROMANIA
Penoangjuridic&-momla cu sediul h Cluj Napoca,str.Emil lsac nr.6,ap.l, Telefon:0264/592862 sau 0264/442216(Marti-Joi 17-20 Ihmhca 10-20)
Vizitqi site-ul nosh www..smir.m E-mail:[email protected]
Turnul de veghere ceastB revista se editeaa cu scopul pentru a face A pe popor cap&il d c+*ca pe lehova D-e- zeu . gi simpwile .$ale,,ga.,.nun sup! Fnsem-
nate in Biblie. ~ a , p u ~ ' i i c ~ , i p ~ t p ~ ~ ~ i bi>ti+..destinate bddeosebi 6s ajute. marto&r;~i,~~$oGa~+i. o w t l o r de bine. Aranjeazil &d$ $ibtice $stematicipq~ cititqrii ei, iwx sooietatea 6 e . .cu .wpl~e$t de IiteraturH tn ajutonrl astorfel de studii. Ea public& mMal potririt pentm c o n f e ~ p radiofonice, conferinp publice cat $i pentw alte mijloace de instnutie public4 ?n Scripturi.
Ea aderg ?n mod scrict la Biblie oa autoritate wmpe- tent% pentru comentariile sale. Este cornplea libera $i separata de orice retigie, parkid politic, secte retigioasc sau alte o r g a n i ~ u n i lu&$tl. Ea este consacrat& pe de- plin $i fk3 rezeme Empwei lui fehova Dwnnezeu sub Christos Isus, Regele iubit. Ea nu este dog- matic& dar invita pe toti la o cer- .. cetare minugoasA ti critic& a con- tinutului ei la lumina Scripturilor. Ea nu se deda la contraverse $i coloanele ei nu sunt deschise pB- rerilor personale.
TipHrita lunar, ?n form! de 16 pagini, cu w p m foarte fnunos colocata, ea este f d chinului Dv!!., care nu trebuie s t lipseasc4 din nici o casH
Cer* aceasti% revisa mBttorilor lui Iehova, prietenii Dvs., sau direct &la societatea editoare din Bucure$li 2, str. Ba%&ia 38.
