Anul

Hli

i i bdquo 1

amp

17 Iunie 1907 N r - 2 5 -

M U K ii i 1 i

bullii ii i ii

bull y | i i | i |

i i i i i i i

i l 1 bull i l l I h I

i -icirc l | i i

J

1 U D I V

0

1 1 i u ţ 1111

lll bull

l l i l - n IU1

Iii 1 V-hii

i i Sii1n ii| ll i gt i | ]

ii i

i i n

I I 1

i

I i l l 1 1 1

u i

lliV1 iiii bullbullbull bull

l l l l

I l l 1 V i l I

i l i

l i

a I Mlil l copy BCUCluj

C U P R I N S U L Iag

407 408 414 416 418 419

Oct Ooga Străinul Comuna bdquoViitorul de Preda Un metod greşit de a nobilita pomii Săteanul Spor pe urma ogoarălor Facerea roilor măiestriţi icircn coşniţile mobile Ştiri

icircnştiinţare Rugăm pe toţi cacircţi au binevoit să primească această

foaie să grăbească cu trimiterea plăţii de abonament Administraţia foii bdquoŢARA NOASTRĂ

Pe toţi cărora le ajunge icircn macircni această ioaie icirci rugăm să o cetească şi dacă o socot de potrivită trebuinţelor ţărănimii să o răspacircndească icircntre oashymenii noştri dela sate

Foaia apare săptămacircnal şi o vor primi cetitorii Dumineca

Banii să se trimită la Administraţia revistei bdquoŢara noastră Sibiiu mdash Nagyszeben Asociaţiune

Toţi cărturarii noştri mai ales cei icircn atingere apropiată cu ţărănimea mdash preoţii şi icircnvăţătorii mdash sacircnt rugaţi a trimite acestei reviste articole şi ştiri cari sacircnt icircn legătură cu trebile ţăshyrănimii Icircndeosebi primim bucuros articole cu poveţe economice precum mdash şi snoave poezii poporale etc Scriitorii articoshylelor sunt rugaţi a se folosi de un grai icircnţeles de popor ca să nu fim siliţi a supune schimbării icircn redacţie arshyticolele

Pentru articolele bune dăm şi o cuvenită răsshyplată bănească

Cetitorilor

Abonamentul e pe an Pe jumătate de an Pe trei luni

4 cor

copy BCUCluj

Anul I 17 Iunie 1907 Nr 25

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociaţinnil pentru literatura rom şi cultura DODorului rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe o jumătate de an 2 bdquo pe troi luni 1 bdquo pentru Romacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCT AVI A N GOG A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

Străinul Eră Duminecă icircntramiază Noi stam icircn prispă stracircnşi icircn sfat Cacircnd sa ivit pe drumul ţării Un om la marginea de sat Din pulberea icircnvolburată Abia puteai să-l desluşeşti Cu paşii largi grăbindu-şi mersul Venea icircn hainele-i nemţeşti

La cruceJi deal noi icircl văzurăm Cum sa oprit deodată-n pas Si sa nchinat adacircnc drumeţul Cacircnd a făcui icircn drum popas Privea ndelung ca dus pe gacircnduri La zidul zugrăvit cu sfinţi Şi sta cu capul gol străinul icircn ploaia razelor ferbinţi

Cacircnd sa pornit icircncet la vale Noi ne uitam dela zaplaz Şi nu ştiu ni-sa părut nouă Dar avea lacrimi pe obraz Cacircnd ne-a ajuns a dat bineţe Cu glas domol şi-apoi a stat Si ne-a ntrebat de sănătate Şi de nevoile din satlaquo

copy BCUCluj

408 ŢARA NOASTRĂ

Ne-a zis dar vrea la sfacircnta slujbă Să vie-alăturea ca noi Şi sa uitat cu-atacircta jale Cacircnd a trecut un car cu boi Iar la vecernie străinul Stătea cucernic şi supus Şi-a sărutat duios icoane Cu răstignirea lui sus

Cacircnd a plecat ne-a spus poveţe Cu grai icircnduioşat şi blacircnd Ş-atacirct ne icircncălzea in suflet Că lăcrămam toţi ascultacircnd Spunea că nu-i păcat mai mare Decacirct să-ţi lapezi legea ta Şi vezi icirci tremură cuvacircntul Pe buze cacircnd ne cuvacircntă

Apoi sa dus Ni eră jale Cacircnd sa pornit la drum pe grui Dar uiten ţintirim pe noapte Spun că văzură umbra lui De-atunci tot despre el ni-e vorba S-atacirct am vrea cu toti să stim Anume lacircngă care cruce Angenunchiat icircn ţintirim

Oct Goga

C O M U N A bdquo V I I T O R U L IV Ş c o a l a pentru o a m e n i i icircn vacircrstă

Curatorul bisericii Nicolae Deleanu poves teş te cum sa urzit şi icircnfiripat şcoala pent ru oameni i icircn vacircrstă din comuna laquoViitorulraquo

In scurt t imp mdash spune curatorul De leanu mdash după frushymoase le sărbători ce sau ţinut cu ajutorul preoţilor din coshymune le vecine bunul nostru preo t ne-a vorbit icircntr o Duminecă

copy BCUCluj

409

despre folosul icircnvăţăturii şi cum aceasta şi-o pot cacircştigă cu icircnlesnire cei-ce au avut noroc să icircnveţe meş teşugul cctittilui şi al scrisului Ne-a spus că

Prin scrisoare gacircndur i le oameni lor se pot icircmpărtăşi neshyschimbate la mii şi milioane de alţi oameni cari trăiesc acum fire-ar ci icircn orice depăr tare şi la alte mii şi mil ioane de oashymeni cari vor trăi icircn viitor peste sute şi mii de ani Scrisoarea este un puternic mijloc de a ţinea oamenii icircn legătură unii cu alţii şi de a se deşteptă şi lumină unii printralţii D e aceea se şi zice că scrisoarea este cea mai aleasă măestrie pe care ar trebui să o icircnveţe toţi oamen i i bogaţ i şi săraci plugari şi meshyşteşugari bărbaţi şi femei

Prin icircnvăţarea cetitului scrisului şi altor cunoşt inţe preotul ajunge icircn slujba frumoasă şi cinstită de preot

icircnvăţătorul icircnainte de toate iarăş prin icircnvăţarea cetitului şi scrisului se face vrednic de slujba icircnvăţătoriei

Pe scara cetitului şi scrisului se ridică şi notarul comunei icircn locul de fruntaş povăţui tor al satului

Cu ajutorul cărţii şi icircnvăţăturii se pregă tesc toate căpeteshyniile şi domniile Toţi cei ce doresc să ajungă la o slujbuliţă cacirct de mică nu o pot căpătă şi nici purtă fără să ştie carte

Neguţători şi meşteşugari fără icircnvăţătură de carte abia se mai găsesc

Chiar şi servitorii (slugile) cari ştiu cacirct de cacirct carte sunt astăzi mai căutaţi la oraşe decacirct cei cu totul fără icircnvăţătură

Dar nici cu plugarii nu stă t reaba altfel Celce ştie puţină carte poate mai uşor purta deregător ia

de primar cassar sau altă deregător ie a comunei Totaşa este şi cu deregători i le biceiiceşti şi ale şcoalei Curatorul bisericii t r ebue să ştie carte pentruca să poată purtă socotelile despre averea bisericii curatorul şcoalei totaşacirc Părgarul satului de a semenea abia mai poate pur tă slujba neavacircnd cunoşt inţa ce shytitului şi scrisului

Plugarul cu ceva cunoşt inţă de carte poate p r inde mai uşor cacircte-o icircnvăţătură din vr un calendar din vr o gazetă din vro carte Cu aceste icircnvăţaturi el se poate ajută mai bine icircn purtarea economie i sale Nu-i poate icircnşelă la plătirea dării pentruca el vede ce este icircnsemnat icircn cărticica sa de dare

Şi aşacirc mai depar te cu toate Altfel v e d e lucrurile celce ştie ceva carte decacirct celce nu ştie laquoca bacircta^

copy BCUCluj

410

Venicirc-va vremea ca macircne cacircnd celce nu ştie ceti şi scrie no să se poată icircnvrednici de nici un drept cetăţenesc nici icircn sat nici mai departe

Deşteptarea prin icircnvăţătura de carte este trebuincioasă bogatului şi săracului Bogatului ca să-şi poată chivernisi şi spori averea săracului pentruca agerindu-şi judecata şi icircnmul-ţindu-şi cunoştinţele să poată mai cu icircnlesnire icircnlătură greushytăţile şi piedecile din calea vieţii şi astfel să poată ajunge şi el prin muncă icircnţeleaptă şi prin bună chiverniseală la o stare mai fericită

Trebuinţa icircnvăţăturii de carte este simţită tot mai mult şi la sate D e aceea se şi z ice laquoai carte ai parteraquo iar icircntro poezie se spune

Numai ştiinţa Şi iscusinţa Ne pot scăpă Iar fără ele Năcazuri grele Ne-or inundă (ne-or copleşi)

Şi iarăş Un om care nu ştie ceti şi calculă Şi nice a scrie ce poate cugetă Acela n astă lume adesea e nşelat Şi nu-i vrednic dun nume de om adevărat

acela e perdut Ca moşul o viaţă a duce a trecut

Fără carte pe viitor orice svacircrcoliri spre mai bine vor fi luptă zadarnică

D e carte au fără icircndoială trebuinţă toţi şi toate

Domnitorul din palat Muncitorul dela sat Coconita dela bal Ţărăncuţa de pe mal

După această cuvacircntare plină de icircnvăţături folositoare şi pricepută de toţi cuvacircntare din care eu ca om neicircnvăţat am spicuit cacircte ceva preotul nostru ne-a spus că vrea să icircnceapă a ţinea şcoală cu oamenii icircn vacircrstă mai ales pentru a-i icircnvăţă cetirea şi scrierea cum şi puţină socoteală

Drept aceea a chemat la şcoală pe toţi ceice ar voi cu inimă curată şi de bună voie să iee parte la icircnvăţătură

Pe la un ceas după amiazi ne adunasem icircn şcoală 40 de inşi din toate vacircrstele de la 15mdash50 de ani toţi fără cunoshyştinţă de carte şi toţi dornici de icircnvăţătură

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

Anul I 17 Iunie 1907 Nr 25

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociaţinnil pentru literatura rom şi cultura DODorului rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe o jumătate de an 2 bdquo pe troi luni 1 bdquo pentru Romacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCT AVI A N GOG A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

Străinul Eră Duminecă icircntramiază Noi stam icircn prispă stracircnşi icircn sfat Cacircnd sa ivit pe drumul ţării Un om la marginea de sat Din pulberea icircnvolburată Abia puteai să-l desluşeşti Cu paşii largi grăbindu-şi mersul Venea icircn hainele-i nemţeşti

La cruceJi deal noi icircl văzurăm Cum sa oprit deodată-n pas Si sa nchinat adacircnc drumeţul Cacircnd a făcui icircn drum popas Privea ndelung ca dus pe gacircnduri La zidul zugrăvit cu sfinţi Şi sta cu capul gol străinul icircn ploaia razelor ferbinţi

Cacircnd sa pornit icircncet la vale Noi ne uitam dela zaplaz Şi nu ştiu ni-sa părut nouă Dar avea lacrimi pe obraz Cacircnd ne-a ajuns a dat bineţe Cu glas domol şi-apoi a stat Si ne-a ntrebat de sănătate Şi de nevoile din satlaquo

copy BCUCluj

408 ŢARA NOASTRĂ

Ne-a zis dar vrea la sfacircnta slujbă Să vie-alăturea ca noi Şi sa uitat cu-atacircta jale Cacircnd a trecut un car cu boi Iar la vecernie străinul Stătea cucernic şi supus Şi-a sărutat duios icoane Cu răstignirea lui sus

Cacircnd a plecat ne-a spus poveţe Cu grai icircnduioşat şi blacircnd Ş-atacirct ne icircncălzea in suflet Că lăcrămam toţi ascultacircnd Spunea că nu-i păcat mai mare Decacirct să-ţi lapezi legea ta Şi vezi icirci tremură cuvacircntul Pe buze cacircnd ne cuvacircntă

Apoi sa dus Ni eră jale Cacircnd sa pornit la drum pe grui Dar uiten ţintirim pe noapte Spun că văzură umbra lui De-atunci tot despre el ni-e vorba S-atacirct am vrea cu toti să stim Anume lacircngă care cruce Angenunchiat icircn ţintirim

Oct Goga

C O M U N A bdquo V I I T O R U L IV Ş c o a l a pentru o a m e n i i icircn vacircrstă

Curatorul bisericii Nicolae Deleanu poves teş te cum sa urzit şi icircnfiripat şcoala pent ru oameni i icircn vacircrstă din comuna laquoViitorulraquo

In scurt t imp mdash spune curatorul De leanu mdash după frushymoase le sărbători ce sau ţinut cu ajutorul preoţilor din coshymune le vecine bunul nostru preo t ne-a vorbit icircntr o Duminecă

copy BCUCluj

409

despre folosul icircnvăţăturii şi cum aceasta şi-o pot cacircştigă cu icircnlesnire cei-ce au avut noroc să icircnveţe meş teşugul cctittilui şi al scrisului Ne-a spus că

Prin scrisoare gacircndur i le oameni lor se pot icircmpărtăşi neshyschimbate la mii şi milioane de alţi oameni cari trăiesc acum fire-ar ci icircn orice depăr tare şi la alte mii şi mil ioane de oashymeni cari vor trăi icircn viitor peste sute şi mii de ani Scrisoarea este un puternic mijloc de a ţinea oamenii icircn legătură unii cu alţii şi de a se deşteptă şi lumină unii printralţii D e aceea se şi zice că scrisoarea este cea mai aleasă măestrie pe care ar trebui să o icircnveţe toţi oamen i i bogaţ i şi săraci plugari şi meshyşteşugari bărbaţi şi femei

Prin icircnvăţarea cetitului scrisului şi altor cunoşt inţe preotul ajunge icircn slujba frumoasă şi cinstită de preot

icircnvăţătorul icircnainte de toate iarăş prin icircnvăţarea cetitului şi scrisului se face vrednic de slujba icircnvăţătoriei

Pe scara cetitului şi scrisului se ridică şi notarul comunei icircn locul de fruntaş povăţui tor al satului

Cu ajutorul cărţii şi icircnvăţăturii se pregă tesc toate căpeteshyniile şi domniile Toţi cei ce doresc să ajungă la o slujbuliţă cacirct de mică nu o pot căpătă şi nici purtă fără să ştie carte

Neguţători şi meşteşugari fără icircnvăţătură de carte abia se mai găsesc

Chiar şi servitorii (slugile) cari ştiu cacirct de cacirct carte sunt astăzi mai căutaţi la oraşe decacirct cei cu totul fără icircnvăţătură

Dar nici cu plugarii nu stă t reaba altfel Celce ştie puţină carte poate mai uşor purta deregător ia

de primar cassar sau altă deregător ie a comunei Totaşa este şi cu deregători i le biceiiceşti şi ale şcoalei Curatorul bisericii t r ebue să ştie carte pentruca să poată purtă socotelile despre averea bisericii curatorul şcoalei totaşacirc Părgarul satului de a semenea abia mai poate pur tă slujba neavacircnd cunoşt inţa ce shytitului şi scrisului

Plugarul cu ceva cunoşt inţă de carte poate p r inde mai uşor cacircte-o icircnvăţătură din vr un calendar din vr o gazetă din vro carte Cu aceste icircnvăţaturi el se poate ajută mai bine icircn purtarea economie i sale Nu-i poate icircnşelă la plătirea dării pentruca el vede ce este icircnsemnat icircn cărticica sa de dare

Şi aşacirc mai depar te cu toate Altfel v e d e lucrurile celce ştie ceva carte decacirct celce nu ştie laquoca bacircta^

copy BCUCluj

410

Venicirc-va vremea ca macircne cacircnd celce nu ştie ceti şi scrie no să se poată icircnvrednici de nici un drept cetăţenesc nici icircn sat nici mai departe

Deşteptarea prin icircnvăţătura de carte este trebuincioasă bogatului şi săracului Bogatului ca să-şi poată chivernisi şi spori averea săracului pentruca agerindu-şi judecata şi icircnmul-ţindu-şi cunoştinţele să poată mai cu icircnlesnire icircnlătură greushytăţile şi piedecile din calea vieţii şi astfel să poată ajunge şi el prin muncă icircnţeleaptă şi prin bună chiverniseală la o stare mai fericită

Trebuinţa icircnvăţăturii de carte este simţită tot mai mult şi la sate D e aceea se şi z ice laquoai carte ai parteraquo iar icircntro poezie se spune

Numai ştiinţa Şi iscusinţa Ne pot scăpă Iar fără ele Năcazuri grele Ne-or inundă (ne-or copleşi)

Şi iarăş Un om care nu ştie ceti şi calculă Şi nice a scrie ce poate cugetă Acela n astă lume adesea e nşelat Şi nu-i vrednic dun nume de om adevărat

acela e perdut Ca moşul o viaţă a duce a trecut

Fără carte pe viitor orice svacircrcoliri spre mai bine vor fi luptă zadarnică

D e carte au fără icircndoială trebuinţă toţi şi toate

Domnitorul din palat Muncitorul dela sat Coconita dela bal Ţărăncuţa de pe mal

După această cuvacircntare plină de icircnvăţături folositoare şi pricepută de toţi cuvacircntare din care eu ca om neicircnvăţat am spicuit cacircte ceva preotul nostru ne-a spus că vrea să icircnceapă a ţinea şcoală cu oamenii icircn vacircrstă mai ales pentru a-i icircnvăţă cetirea şi scrierea cum şi puţină socoteală

Drept aceea a chemat la şcoală pe toţi ceice ar voi cu inimă curată şi de bună voie să iee parte la icircnvăţătură

Pe la un ceas după amiazi ne adunasem icircn şcoală 40 de inşi din toate vacircrstele de la 15mdash50 de ani toţi fără cunoshyştinţă de carte şi toţi dornici de icircnvăţătură

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

408 ŢARA NOASTRĂ

Ne-a zis dar vrea la sfacircnta slujbă Să vie-alăturea ca noi Şi sa uitat cu-atacircta jale Cacircnd a trecut un car cu boi Iar la vecernie străinul Stătea cucernic şi supus Şi-a sărutat duios icoane Cu răstignirea lui sus

Cacircnd a plecat ne-a spus poveţe Cu grai icircnduioşat şi blacircnd Ş-atacirct ne icircncălzea in suflet Că lăcrămam toţi ascultacircnd Spunea că nu-i păcat mai mare Decacirct să-ţi lapezi legea ta Şi vezi icirci tremură cuvacircntul Pe buze cacircnd ne cuvacircntă

Apoi sa dus Ni eră jale Cacircnd sa pornit la drum pe grui Dar uiten ţintirim pe noapte Spun că văzură umbra lui De-atunci tot despre el ni-e vorba S-atacirct am vrea cu toti să stim Anume lacircngă care cruce Angenunchiat icircn ţintirim

Oct Goga

C O M U N A bdquo V I I T O R U L IV Ş c o a l a pentru o a m e n i i icircn vacircrstă

Curatorul bisericii Nicolae Deleanu poves teş te cum sa urzit şi icircnfiripat şcoala pent ru oameni i icircn vacircrstă din comuna laquoViitorulraquo

In scurt t imp mdash spune curatorul De leanu mdash după frushymoase le sărbători ce sau ţinut cu ajutorul preoţilor din coshymune le vecine bunul nostru preo t ne-a vorbit icircntr o Duminecă

copy BCUCluj

409

despre folosul icircnvăţăturii şi cum aceasta şi-o pot cacircştigă cu icircnlesnire cei-ce au avut noroc să icircnveţe meş teşugul cctittilui şi al scrisului Ne-a spus că

Prin scrisoare gacircndur i le oameni lor se pot icircmpărtăşi neshyschimbate la mii şi milioane de alţi oameni cari trăiesc acum fire-ar ci icircn orice depăr tare şi la alte mii şi mil ioane de oashymeni cari vor trăi icircn viitor peste sute şi mii de ani Scrisoarea este un puternic mijloc de a ţinea oamenii icircn legătură unii cu alţii şi de a se deşteptă şi lumină unii printralţii D e aceea se şi zice că scrisoarea este cea mai aleasă măestrie pe care ar trebui să o icircnveţe toţi oamen i i bogaţ i şi săraci plugari şi meshyşteşugari bărbaţi şi femei

Prin icircnvăţarea cetitului scrisului şi altor cunoşt inţe preotul ajunge icircn slujba frumoasă şi cinstită de preot

icircnvăţătorul icircnainte de toate iarăş prin icircnvăţarea cetitului şi scrisului se face vrednic de slujba icircnvăţătoriei

Pe scara cetitului şi scrisului se ridică şi notarul comunei icircn locul de fruntaş povăţui tor al satului

Cu ajutorul cărţii şi icircnvăţăturii se pregă tesc toate căpeteshyniile şi domniile Toţi cei ce doresc să ajungă la o slujbuliţă cacirct de mică nu o pot căpătă şi nici purtă fără să ştie carte

Neguţători şi meşteşugari fără icircnvăţătură de carte abia se mai găsesc

Chiar şi servitorii (slugile) cari ştiu cacirct de cacirct carte sunt astăzi mai căutaţi la oraşe decacirct cei cu totul fără icircnvăţătură

Dar nici cu plugarii nu stă t reaba altfel Celce ştie puţină carte poate mai uşor purta deregător ia

de primar cassar sau altă deregător ie a comunei Totaşa este şi cu deregători i le biceiiceşti şi ale şcoalei Curatorul bisericii t r ebue să ştie carte pentruca să poată purtă socotelile despre averea bisericii curatorul şcoalei totaşacirc Părgarul satului de a semenea abia mai poate pur tă slujba neavacircnd cunoşt inţa ce shytitului şi scrisului

Plugarul cu ceva cunoşt inţă de carte poate p r inde mai uşor cacircte-o icircnvăţătură din vr un calendar din vr o gazetă din vro carte Cu aceste icircnvăţaturi el se poate ajută mai bine icircn purtarea economie i sale Nu-i poate icircnşelă la plătirea dării pentruca el vede ce este icircnsemnat icircn cărticica sa de dare

Şi aşacirc mai depar te cu toate Altfel v e d e lucrurile celce ştie ceva carte decacirct celce nu ştie laquoca bacircta^

copy BCUCluj

410

Venicirc-va vremea ca macircne cacircnd celce nu ştie ceti şi scrie no să se poată icircnvrednici de nici un drept cetăţenesc nici icircn sat nici mai departe

Deşteptarea prin icircnvăţătura de carte este trebuincioasă bogatului şi săracului Bogatului ca să-şi poată chivernisi şi spori averea săracului pentruca agerindu-şi judecata şi icircnmul-ţindu-şi cunoştinţele să poată mai cu icircnlesnire icircnlătură greushytăţile şi piedecile din calea vieţii şi astfel să poată ajunge şi el prin muncă icircnţeleaptă şi prin bună chiverniseală la o stare mai fericită

Trebuinţa icircnvăţăturii de carte este simţită tot mai mult şi la sate D e aceea se şi z ice laquoai carte ai parteraquo iar icircntro poezie se spune

Numai ştiinţa Şi iscusinţa Ne pot scăpă Iar fără ele Năcazuri grele Ne-or inundă (ne-or copleşi)

Şi iarăş Un om care nu ştie ceti şi calculă Şi nice a scrie ce poate cugetă Acela n astă lume adesea e nşelat Şi nu-i vrednic dun nume de om adevărat

acela e perdut Ca moşul o viaţă a duce a trecut

Fără carte pe viitor orice svacircrcoliri spre mai bine vor fi luptă zadarnică

D e carte au fără icircndoială trebuinţă toţi şi toate

Domnitorul din palat Muncitorul dela sat Coconita dela bal Ţărăncuţa de pe mal

După această cuvacircntare plină de icircnvăţături folositoare şi pricepută de toţi cuvacircntare din care eu ca om neicircnvăţat am spicuit cacircte ceva preotul nostru ne-a spus că vrea să icircnceapă a ţinea şcoală cu oamenii icircn vacircrstă mai ales pentru a-i icircnvăţă cetirea şi scrierea cum şi puţină socoteală

Drept aceea a chemat la şcoală pe toţi ceice ar voi cu inimă curată şi de bună voie să iee parte la icircnvăţătură

Pe la un ceas după amiazi ne adunasem icircn şcoală 40 de inşi din toate vacircrstele de la 15mdash50 de ani toţi fără cunoshyştinţă de carte şi toţi dornici de icircnvăţătură

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

409

despre folosul icircnvăţăturii şi cum aceasta şi-o pot cacircştigă cu icircnlesnire cei-ce au avut noroc să icircnveţe meş teşugul cctittilui şi al scrisului Ne-a spus că

Prin scrisoare gacircndur i le oameni lor se pot icircmpărtăşi neshyschimbate la mii şi milioane de alţi oameni cari trăiesc acum fire-ar ci icircn orice depăr tare şi la alte mii şi mil ioane de oashymeni cari vor trăi icircn viitor peste sute şi mii de ani Scrisoarea este un puternic mijloc de a ţinea oamenii icircn legătură unii cu alţii şi de a se deşteptă şi lumină unii printralţii D e aceea se şi zice că scrisoarea este cea mai aleasă măestrie pe care ar trebui să o icircnveţe toţi oamen i i bogaţ i şi săraci plugari şi meshyşteşugari bărbaţi şi femei

Prin icircnvăţarea cetitului scrisului şi altor cunoşt inţe preotul ajunge icircn slujba frumoasă şi cinstită de preot

icircnvăţătorul icircnainte de toate iarăş prin icircnvăţarea cetitului şi scrisului se face vrednic de slujba icircnvăţătoriei

Pe scara cetitului şi scrisului se ridică şi notarul comunei icircn locul de fruntaş povăţui tor al satului

Cu ajutorul cărţii şi icircnvăţăturii se pregă tesc toate căpeteshyniile şi domniile Toţi cei ce doresc să ajungă la o slujbuliţă cacirct de mică nu o pot căpătă şi nici purtă fără să ştie carte

Neguţători şi meşteşugari fără icircnvăţătură de carte abia se mai găsesc

Chiar şi servitorii (slugile) cari ştiu cacirct de cacirct carte sunt astăzi mai căutaţi la oraşe decacirct cei cu totul fără icircnvăţătură

Dar nici cu plugarii nu stă t reaba altfel Celce ştie puţină carte poate mai uşor purta deregător ia

de primar cassar sau altă deregător ie a comunei Totaşa este şi cu deregători i le biceiiceşti şi ale şcoalei Curatorul bisericii t r ebue să ştie carte pentruca să poată purtă socotelile despre averea bisericii curatorul şcoalei totaşacirc Părgarul satului de a semenea abia mai poate pur tă slujba neavacircnd cunoşt inţa ce shytitului şi scrisului

Plugarul cu ceva cunoşt inţă de carte poate p r inde mai uşor cacircte-o icircnvăţătură din vr un calendar din vr o gazetă din vro carte Cu aceste icircnvăţaturi el se poate ajută mai bine icircn purtarea economie i sale Nu-i poate icircnşelă la plătirea dării pentruca el vede ce este icircnsemnat icircn cărticica sa de dare

Şi aşacirc mai depar te cu toate Altfel v e d e lucrurile celce ştie ceva carte decacirct celce nu ştie laquoca bacircta^

copy BCUCluj

410

Venicirc-va vremea ca macircne cacircnd celce nu ştie ceti şi scrie no să se poată icircnvrednici de nici un drept cetăţenesc nici icircn sat nici mai departe

Deşteptarea prin icircnvăţătura de carte este trebuincioasă bogatului şi săracului Bogatului ca să-şi poată chivernisi şi spori averea săracului pentruca agerindu-şi judecata şi icircnmul-ţindu-şi cunoştinţele să poată mai cu icircnlesnire icircnlătură greushytăţile şi piedecile din calea vieţii şi astfel să poată ajunge şi el prin muncă icircnţeleaptă şi prin bună chiverniseală la o stare mai fericită

Trebuinţa icircnvăţăturii de carte este simţită tot mai mult şi la sate D e aceea se şi z ice laquoai carte ai parteraquo iar icircntro poezie se spune

Numai ştiinţa Şi iscusinţa Ne pot scăpă Iar fără ele Năcazuri grele Ne-or inundă (ne-or copleşi)

Şi iarăş Un om care nu ştie ceti şi calculă Şi nice a scrie ce poate cugetă Acela n astă lume adesea e nşelat Şi nu-i vrednic dun nume de om adevărat

acela e perdut Ca moşul o viaţă a duce a trecut

Fără carte pe viitor orice svacircrcoliri spre mai bine vor fi luptă zadarnică

D e carte au fără icircndoială trebuinţă toţi şi toate

Domnitorul din palat Muncitorul dela sat Coconita dela bal Ţărăncuţa de pe mal

După această cuvacircntare plină de icircnvăţături folositoare şi pricepută de toţi cuvacircntare din care eu ca om neicircnvăţat am spicuit cacircte ceva preotul nostru ne-a spus că vrea să icircnceapă a ţinea şcoală cu oamenii icircn vacircrstă mai ales pentru a-i icircnvăţă cetirea şi scrierea cum şi puţină socoteală

Drept aceea a chemat la şcoală pe toţi ceice ar voi cu inimă curată şi de bună voie să iee parte la icircnvăţătură

Pe la un ceas după amiazi ne adunasem icircn şcoală 40 de inşi din toate vacircrstele de la 15mdash50 de ani toţi fără cunoshyştinţă de carte şi toţi dornici de icircnvăţătură

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

410

Venicirc-va vremea ca macircne cacircnd celce nu ştie ceti şi scrie no să se poată icircnvrednici de nici un drept cetăţenesc nici icircn sat nici mai departe

Deşteptarea prin icircnvăţătura de carte este trebuincioasă bogatului şi săracului Bogatului ca să-şi poată chivernisi şi spori averea săracului pentruca agerindu-şi judecata şi icircnmul-ţindu-şi cunoştinţele să poată mai cu icircnlesnire icircnlătură greushytăţile şi piedecile din calea vieţii şi astfel să poată ajunge şi el prin muncă icircnţeleaptă şi prin bună chiverniseală la o stare mai fericită

Trebuinţa icircnvăţăturii de carte este simţită tot mai mult şi la sate D e aceea se şi z ice laquoai carte ai parteraquo iar icircntro poezie se spune

Numai ştiinţa Şi iscusinţa Ne pot scăpă Iar fără ele Năcazuri grele Ne-or inundă (ne-or copleşi)

Şi iarăş Un om care nu ştie ceti şi calculă Şi nice a scrie ce poate cugetă Acela n astă lume adesea e nşelat Şi nu-i vrednic dun nume de om adevărat

acela e perdut Ca moşul o viaţă a duce a trecut

Fără carte pe viitor orice svacircrcoliri spre mai bine vor fi luptă zadarnică

D e carte au fără icircndoială trebuinţă toţi şi toate

Domnitorul din palat Muncitorul dela sat Coconita dela bal Ţărăncuţa de pe mal

După această cuvacircntare plină de icircnvăţături folositoare şi pricepută de toţi cuvacircntare din care eu ca om neicircnvăţat am spicuit cacircte ceva preotul nostru ne-a spus că vrea să icircnceapă a ţinea şcoală cu oamenii icircn vacircrstă mai ales pentru a-i icircnvăţă cetirea şi scrierea cum şi puţină socoteală

Drept aceea a chemat la şcoală pe toţi ceice ar voi cu inimă curată şi de bună voie să iee parte la icircnvăţătură

Pe la un ceas după amiazi ne adunasem icircn şcoală 40 de inşi din toate vacircrstele de la 15mdash50 de ani toţi fără cunoshyştinţă de carte şi toţi dornici de icircnvăţătură

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 411

A venit şi preotul şi şi-a arătat prin cuvinte frumoase bucuria că vede adunat un număr aşacirc frumos de oameni cu gacircndul atacirct de plăcut lui D u m n e z e u de a-şi lumina mintea şi de a-şi icircmbogăţi sufletul cu comorile cele mai preţioase ale icircnvăţăturii

Ne-a icircntrebat apoi pe fiecare icircndeosebi dacă avem de gacircnd să urmăm şcoala regulat pacircnă icircn sfacircrşit

Toţi am răspuns că voim din toată inima să urmăm reshygulat să fim ascultători cu racircnduială şi sacircrguincioşi

Simion al lui Vasilie spune că dacă el ştia ceticirc şi scrie piicircteacirc să icircnainteze măcar corporal (căprar) la miliţie (cătănie)

George al Evuţii fiind servitor la oraş povesteşte ~ că să fi ştiut carte putea să găsească o slujbă mai uşoară şi mai bănoasă

Mihailă al Culiţii numai din lipsa de carte a trebuit să muncească icircn Ţară slab plătit la lucrări din cele mai o b o shysitoare

Tănasă al Cracircsnicului spune greutăţile ce a icircntacircmpinat icircn America din pricina că nu ştie ceti şi scrie Numai năcazul ce a icircndurat el neputacircnd să scrie măcar cacircteva şire cu macircna sa iubiţilor săi de acasă

Patru al Măriuţii spune că pe el tot numai din pricina că nu ştie ceticirc şi scrie 1-a dat icircnapoi la alegerile de cassar primar şi alte deregătorii din comună

Toader Verde spune cum a fost icircnşelat mai de multeori la plătirea dării icircn tacircrg icircn boltă şi cu alte prilejuri

Alţii iară spun alte nevoi ce au icircntimpinat din pricina lipsei de icircnvăţătură

Astfel toţi spunem hotăricirct că vrem să icircnvăţăm şi vom veni la şcoală cu drag şi regulat

icircnţelesul era acum făcut mai rămase să statorim cacircteva amănunte

Fiind cătră sfacircrşitul toamnei cacircnd lucrările noastre ale plugarilor se icircmpuţinează ne-am icircnţeles ca să ţinem şcoală de trei ori pe săptămacircnă Dumineca şi icircn sărbători iar peste săpshytămacircnă icircn zilele de lucru de douăori Marţa şi Vinerea icircn ceashysurile de sara după cină

La icircnceput nu ni sa cerut altă decacirct să aducem fiecare cacircte 20 bani preţul unei tăbliţe şi al unui creion de peatră de cari se folosesc şi copiii cacircnd icircncep să umble la şcoală

copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

412 ŢARA NOASTRĂ

In Marţa viitoare toţi ceice ne-am dat cuvacircntul am mers la şcoală u n d e bunul nostru preot ne-a icircntimpinat cu iubire am cerut cu toţii ajutorul Iui D u m n e z e u ni-sau icircmpărţit tăshybliţele şi creionul şi dupăce ni sa spus tot ce t rebue să ştim despre tăbliţă de sp re curăţirea ei desp re ascuţirea creionului de sp re cum t rebue stat la scris mdash ne-am apucat d e lucru

Ca şi copiii am icircnceput să scriem puncte linii subţiri şi g roase şi alte multe şi numai după aceea am făcut un pas mai depar te la scrierea literelor la icircmpreunarea lor icircn silabe a silabelor icircn cuvinte şi a cuvintelor icircn ziceri

Fireşte lucrul nu a mers chiar uşor Bine ştia neobosi tul nost ru preo t că laquograba strică t reabaraquo D e aceea mai ales la icircnceput icircnvăţătura ni-se da icircn porţii mici şi nu făceam un pas mai depar te pacircnă ce nu depr indearn b ine cele icircnvăţate Astfel icircn t imp de o lună ştiam toţi scrie literele mici şi din ele alcătuiam silabe cuvinte şi ziceri In acest t imp am icircnvăţat a scrie şi numeri i pacircnă la 10 şi ştiam calculă icircn cap şi lucra icircn scris orice socoteli cu numeri i pacircnă la zece

Dar cacircte na fost să auzim noi icircn acest t imp Unele din soţiile noastre mereu ne făceau imputări şi ziceau că am ajuns la mintea copii lor de altă parte am ajuns pe gura satului şi numai noi ştim cacircte icircnţepături răutăcioase am suferit dela mulshyţ imea consătenilor cari nu pr icepeau sau nu vreau să icircnţeleagă rostul lucrurilor b u n e de cari noi ne-am apucat Noi icircnsă am mers drept icircnainte fără să ne aba tem din calea ce o c redeam b u n ă şi folositoare

Co lo pe la Sfacircntul Nicolae am ajuns cărturari Atunci ni-sau dat mai icircntacirci abecedarul icircn macircnă Ne-am văzut şi de cacircte o ceruză de cacircte o peana şi de cacircte un caet de scris şi altul pent ru socoteli

Tăbliţa am folosit-o şi pe mai depar te dar nu icircn măsura de pacircnă acum

Pe la Bobotează icircnaintasem binişor icircn car te iar la Blago-vestenii cacircnd se icircnpliniseră 4 luni dela icircnceperea şcoalei noi ap roape toţi cetiam binişor icircn abecedar şi tot ce cetiam puteam şi scrie

Socoteli făceam neicircmpedecaţ i cu numeri i pacircnă la 100 Bucuria noastră a fost nespus de mare văzacircndu-ne trecuţi

peste greutăţi le icircnceputului văzacircnd că am dobacircndi t icircndemacircnare cacirct decacirct icircn cetit scris şi calculat

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 413

Nam rămas icircnsă riumat cu atacircta In timpul icircnvăţăturii am deprins şi cacircteva cacircntări bisericeşti şi lumeşti iar din istoria biblică (sfacircntă) şi din istoria patriei am icircnvăţat prin spusa preotului multe părţi prea frumoase şi folositoare Şi pe lacircngă aceste am icircnvăţat toţi lucrările de căpetenie la prăsirea pomilor si a legunilor

Dela Blagoveştenii icircncolo icircnteţindu-se tot mai mult lucrările din cacircmp şi grădină la şcoală mai umblam numai Dumineca după vecernie icircndrăgind icircnsă icircnvăţătura noi ne căsniam mult cu cartea şi pe acasă de cacircteori aveam puţin timp liber mai ales icircn dumineci şi sărbători astfel după un an ne băgăm nasul icircn orice carte şi icircn orice gazetă pentrucă acum trecusem după multă trudă şi mari icircncordări peste greutăţile cetitului

Preotul icircntro cuvacircntare ţinută icircn biserică a pomenit cu laudă strădania noastră a şcolarilor icircn vacircrstă şi a icircndemnat şi pe alţii să urmeze şcoala ce se va icircncepe icircn toamna a doua

Acum sa găsit un număr icircndoit de oameni cu dor şi drag de a urma cursul icircnvăţăturii

Dar acum lucru eracirc icircndoit mai mult şi mai greu Cu oashymenii icircnştiinţaţi de data aceasta trebuia să se ţină şcoală deosebit ca şi icircn anul trecut pentrucă numai aşa se putea ajunge la bun sfacircrşit De altă parte preotul doriacirc să ţină şcoală mai departe şi cu ceice icircncepuseră icircnvăţătura icircn anul trecut El vedea că abia e la icircnceputul lucrării sale de luminare a poporului şi ştia că pentru a desăvacircrşi această lucrare trebuie să nu laşe de lacircngă sine pe fiii săi cei buni cari se lipiseră cu atacircta dragoste şi icircncredere de dacircnsul

D-zeu ajută şi planul preotului nostru se icircmplineşte La un an dela venirea dacircnsului icircn laquoViitorulraquo icircnvăţătorul

bătracircn de pacircnă acum trece Ia penzie şi icircn locui lui este ales un icircnvăţător ţinăr cinstit şi harnic Acesta merge macircnă icircn macircnă cu preotul icircn lucrarea de icircnălţare a comunei laquoViitorulraquo

Afară de şcoala ce el ţine icircn toate zilelele cu copiii icircn vacircrsta dela 6mdash12 ani şi la termine anumite cu cei icircn vacircrsta dela 12mdash15 ani icircnvăţătorul ţine acum şcoală şi cu oamenii icircn vacircrstă anume cu ceice icircncep pentru icircntacirciaşdată la carte Preotul urshymează a ţinea şcoală cu ceice ţinuse şi icircn anul trecut

Felul acesta de icircnvăţătură sa urmat mereu ani dearacircndul pacircnă cacircnd sa icircmprăştiat icircntunerecul şi icircn locul Iui sa sălăşluit lumina

copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

414 ŢARA NOASTRĂ

Ceva mai tacircrziu sau făcut şi icircncercări de deşteptare a feshymeilor din comună Găsindu-se calea cea adevărată şi urmacircndu-se cu chibzuială şi pricepere femeile sau deşteptat şi ele şi au ajuns la deprinderi mai bune decacirct odinioară

In felul acesta lucrurile se icircndreptează pas de pas icircn comuna laquoViitorulraquo şi din un lucru bun răsar alte 2mdash3 lucruri bune cari oate icircmpreună adaugă la bunăstarea şi icircnflorirea bisericei şi a şcoalei cum şi a tuturor locuitorilor din comună

UIT M E T O D G R E Ş I T D E A N O B I L I T A P O M I I Astăzi cacircnd dările cele grele şi multele lipsuri şi nevoi mai

pe toti dearacircndul ne pun pe gacircnduri şi ne silesc să ne batem capul după noui izvoară de venit trebue să atragem luarea aminte a oamenilor noştri a cel mai lesnicios uşor şi folositor izvor de venit Acesta e pomăritul La prăsirea pomilor nu se cer sume mari nici multă icircnvăţătură şi pregătiri anevoioase ci numai o bucată de loc care nu-i lipseşte mai nici unuia din ţăranii noştri apoi puţină dibăcie şi tragere de inimă la lucru şi venitul icirci cade aşacirc zicacircnd ca din cer icircn poală fără multă bătae de cap şi fără ca omul din pricina pomăritului să fie silit a-şi părăsi cealaltă ocupaţie obicinuită Venitul din pomărit deci iţi vine pe lacircngă celelalte venite obicinuite pe deasupra Şi asta este ceeace icircl face atacirct de folositor şi vrednic de a fi răspacircndit pretutindeni

Şi pentru ca să nu se creadă că doar venitul din pomărit ar fi aşacirc de neicircnsemnat şi nevrednic de băgat icircn seamă mdash trebuie să spunem că ţări cari se ocupă cu deadinsul cu pomăritul cum sunt bunăoară Tirolul şi Bohemia cacircştigă an de an mai multe zeci de milioane de coroane din pomărit Ba chiar mica Sacircrbie şi Bosnia trag mai icircn toţi anii mai multe milioane de coroane din prunele ce le expoartă (le trimit icircn alte ţări) Şi ca să aducem şi un exemplu de aici dela noi mdash comuna Cisnădie a vacircndut icircnainte cu vre-o 5mdash6 ani la neguţători veniţi anume din Germania numai mere mdash şi icircncă mere de soiu mai prost pentru must mdash icircn preţ de peste 10000 de coroane

Parcă aud cum vor zice mulţi dintre stimaţii cetitori da pe hacircrtie este uşor a socoti venite cacirct de mari

Ei bine haid se facem o socoteală ce o poate cuprinde icircn mintea sa orice plugar Să luăm o grădinuţă sau un alt loc poshytrivit numai de 200 stacircnjini bull adecă de 1 s parte de jugăr sau

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 415

de două ferdele Pe locul acesta se pot sădi la depărtare potrishyvită de cacircte 8 stacircnjini (16 metri icircn lung şi icircn lat cu totul vre-o 120 de pomi Să zicem meri pentrucă acestora le prieşte mai bine aici icircn patria noastră şi ei şi dau un venit mai sigur şi mai icircmbelşugat

Un pom bun dă cacircnd este ajuns icircn floarea vieţii lui pe an pană la 5 şi şi mai multe galete (hectolitre) de mere Dar să nu luăm decacirct socotit un pom şi un an cu altul numai cacircte 2 ferdele de mere pe an dela fiecare pom şi ferdăla să o socotim cu cacircte 2 coroane mdash ceeace la poame de soiu bun sigur că nu este mult mdash locul nostru sădit cu pomi ne dă la an un venit de 240 cor Şi mdash ceeace trebuie icircndeosebi să ne icircnsemnăm mdash venitul acesta icircl putem avea pe deasupra venishytului obicinuit dela pămacircntul icircn vorbă Pentrucă locul pe care am sădit pomii ne aduce şi de aci icircnainte roadele ce ne-a adus pacircnă aci Ba icircncă roade şi mai icircmbelşugate dacă icirci dăm pămacircntului ceeace prieşte pomilor şi sămacircnţelor deopotrivă

Dar apoi venitul acesta şi icircncă şi mai mare decacirct acesta icircl aduce mdash bine să ni-o icircnsemnăm mdash numai pomăritul raţional (cu minte)

Ce va mai fi şi acesta Iată ce e Pomărit raţional este acel mod de cultură (icircngrijire) a poshy

milor unde 1 Pomii se plantează numai icircn pămacircnt bine pregătit pentru

cultura lor 2 Unde la plantat se ia numai material bun şi soiuri alese

de poame 3 Unde plantarea icircnsaş se face cu icircngrijirea trebuinshy

cioasă şi 4 Unde şi după plantare se poartă grijă ca pomii să se de-

svoalte (să crească) bine şi să aibă cele de lipsă pentru ca să poată prosperă (să le umble bine) şi să aducă roade

Dintre aceste patru trebuinţe ale pomăritului raţional mdash răshymacircnacircnd ca cu celelalte să ne ocupăm de altă dată mdash acum ne vom ocupă numai cu icircntrebarea cum se produc soiurile alese de pomi cu nobilitarea pomilor Ba chiar şi aci numai cu un metod greşit de a nobilitacirc pomii icircntrebuinţat mult nu numai de^ ţăranii noştri ci chiar şi de mulţi dintre cei ce se socotesc a fi pomologi Şi acesta este obiceiul de a prăsi pomii din sim-burii pomilor nobili şi apoi pomişorii prăsiţi din astfel de sim-

copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

416 ŢARA NOASTRĂ

buri a i strămută mai demulteori dintrun loe icircntraltul In creshydinţă că prin aceasta pomul se nobilitează şi numai e nevoe de a-1 altoi

Cacirct de greşit este obiceiul acesta ne dovedesc sumeteniile de pome ce le icircntacirclnim mai ales de cătră primăvară pe pieţele oraşelor noastre poame frumoase pe care cei mai mulţi le cumshypără bucuros icircn credinţa că tot atacirct vor fi de bune cacirct sunt de frumoase Dar cumpărătorii se icircnşală amar căci mergacircnd acasă şi gustacircndu-le află că acelea nau nici un gust ci sunt poame pădureţe icircn toată forma şi numai la părere sunt poame nobile

Acestea sunt roadele pomilor prăsiţi din simburi de pomi nobili poame sălbatice ori-cacirct de frumoase ar fi ele icircn icircnfăshyţişarea lor

Pentrucă poame adevărat nobile se pot prăsi numai prin alshytoire Iar pomii prăsiţi din simburi dela pomii nobili sunt tot atacirct de pădureţi şi sălbatici ca şi cei prăsiţi din simburi dela pomi icircn sine sălbatici Şi mutarea pomilor tineri dintrun loc icircntraltul nu numai că nu-i nobilitează ci cel mult icirci opreşte icircn desvol-tarea lor firească ce o ar fi avut dacă se lăsau liniştiţi icircn locul unde au fost plantaţi dela icircnceput

Pomii nobili se prăsesc numai din lemn nobil Cine vrea icircnsă se meargă sigur şi să-şi producă soiuri alese

cari se potrivesc eu locul şi cu clima (umblarea timpului) acela să-şi nobiliteze pomişorii cu mlădiţe nobile dela pomi aşacirc cum vrea să-i aibă sau dacă icirci lipseşte dibăcia să-şi cumpere pomi nobilitaţi altoiţi gata

Din simburi se pot prăsi icircn cele din urmă nucii şi per-secii dar şi la aceştia abia din zece unul se alege icircntradevăr bun

de Preda

S P O R P E U R M A O G O A R Ă L O R In doi numeri trecuţi ai foii noastre ne-am icircncercat să

arătăm că părăsirea ogoarălor sterpe este o trebuinţă tot mai mult simţită şi că plugarii nu vor avea icircncătro ci vor trebui să ţină samă de schimbarea ogoarălor icircn locuri cultivate an de an

Lucrul acesta se face cu bun folos icircn multe ţări şi ici-colo chiar şi icircn ţara noastră Pentruce dară nu ar icircncercă şi plugarii noştri

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Este ştiut că dacă am sămacircnacirc pe acelaş loc ani dearacircndul tot acelaş fel de bucate dela o vreme ele nu mai isbutesc şi munca noastră ar fi zadarnică

Aşacirc sar icircntacircmpla dacă pe acelaş loc am sămacircnacirc mai mulţi ani după olaltă gracircu cucuruz sau orice alt soiu de bucate

De aici a urmat racircndul care se obicinuieşte icircn plugăria ţăshyranului nostru gracircu cucuruz şi apoi ogor şi iarăş gracircu cushycuruz şi ogor urmacircndu-se acest mod de lucrare de sute şi mii de ani neschimbat

Pentru timpurile de odinioară acest mod de lucrare a fost potrivit Pentru timpurile de faţă icircnsă nu se mai potriveşte Oamenii sau icircnmulţit moşiile sau bucătăţit şi se bucătăţesc mereu iar datele greutăţile şi năcazurile de tot felul cresc neshyicircntrerupt Trebuie prin urmare să se facă neapărat o schimbare icircn purtarea plugăriei şi trebuie să o rupem şi cu lăsatul ogorului tot la al treilea an

Şi cum sar putea face această schimbare Ea sar putea face icircn multe feluri Unul din aceste feluri ar fi Plugarul să-şi icircmpartă moşia icircn patru părţi In una din

aceste părţi ar trebui să samene In anul icircntacirci cucuruz bdquo bdquo al doilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea trifoiul sămacircnat icircn anul al doilea bdquo bdquo bdquo patrulea gracircu

In partea a doua a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo al doilea trifoiu bdquo bdquo bdquo treilea gracircu bdquo bdquo bdquo patrulea cucuruz

In partea a treia a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci trifoiu bdquo bdquo al doilea gracircu bdquo bdquo bdquo treilea cucuruz bdquo bdquo bdquo patrulea orz sau ovăs cu trifoiu

In partea a patra a moşiei ar sămacircnacirc In anul icircntacirci gracircu bdquo bdquo al doilea cucuruz bdquo bdquo bdquo treilea orz sau ovăs cu trifoiu bdquo bdquo bdquo patrulea trifoiu

417

copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

418 ŢARA NOASTRĂ

Sau mai desluşit )

A n u l

1

2

Cucuruz ] Orz sau ovăs cu trifoiu

P a r t e a d e m o ş i e

2 j 3

Trifoiu

Orz sau ovăs cu trifoiu

3 Trifoiu

4 Oracircu

Trifoiu

Oracircu

Cucuruz

Gracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

4

Oracircu

Cucuruz

Orz sau ovăs cu trifoiu

Trifoiu

Precum v e d e m icircn toate cele patru părţi ale moşiei gracircul urmează după trifoiu pentrucă după el gracircnele isbutesc foarte bine Şi astfel trifoiul este una din plantele menite să ţină locul ogorului sterp ce plugarii noştri obicinuiesc a-1 lăsă an de an

In chipul acesta pe urma ogorului scos din obiceiu şi prin o icircmpărţire mai cuminte a locurilor de arat icircn 4 părţi şi nu icircn două sau trei hotară sau furdulaşe mdash o să urmeze spor şi binecuvacircntare Săteanul

F A C E R E A R O I L O R M Ă I E S T R I Ţ I I N C O Ş N I Ţ E L E M O B I L E

icircn coşniţele mobile de obiceiu făcute din scacircnduri şi icircnshyzestrate cu rame sau părcane ce se pot scoate şi iar pune cu icircnlesnire la locul lor mdash roii măiestriţi se fac mult mai uşor decacirct icircn coşni(ele de nuiele şi anume

Se ia o coşniţă mobilă goală icircn partea din jos chiar Ia urdiniş se pune un fagur cu căsulii de lucrătoare cacircsuliile să fie goale Deasupra lui să pune un fagur cu miere care poate fi şi neacoperită Acum căutăm după matcă icircn coşniţa din care facem roiul măiestrit Spre acest sfacircrşit scoatem pacircrcan de părcan cu faguri de albine şi ne uităm cu băgare de seamă după matcă dacircnd de ea nu mergem mai departe cu scoaterea ci aşezăm părcanul pe care zărisem matca icircn coşniţa unde facem roiul

) Din cartea Scrisori cătră plugari de C Sandu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

măiestrit tocmai lacircngă fagurul de lucrătoare care lam fost pus mai icircnainte şi mai punem icircn coşniţă vre-o 7 părcane cu icircnceshyputuri de faguri dacă navem faguri măiestriţi Măturăm apoi cu ajutorul unei pene de gacircscă muiată icircn apă rece albinele de pe vre-un fagur doi Părcanele cu faguri şi albine scoase din coşniţă In care a fost matca se pun iar la locul lor şi de unde am scos fagurul cu matca punem un părcan cu icircnceput de fagur

Acum se icircnchid amacircndouă coşniţele şi aceea din care am făcut roiul o strămutăm icircn alt loc iar ceealaltă o punem in locul ei

Astfel roiul măiestrit e gata şi se icircntăreşte prin albinele care au sburat pacircnă acum din coşniţa-mamă căci albinele se trag toate la locul unde sunt dedate icircn ceealaltă coşniţă rămacircn albinele tinere care nau sburat icircncă afară şi mulţime de pui şi ouă Ele icircşi cresc o matcă tineră care la timpul său face o nouă prăsilă

Timpul cel mai potrivit pentru facerea roilor măiestriţi este icircn zilele frumoase icircntre oarele 9 şi 11 icircnainte de ameazi

Stuparul

Ş T I E I Icircnştiinţare Am trimis această foaie timp de

o jumătate de an unui număr foarte mare de cetitori fără ca mulţi din ei să fi plătit abonamentul si fără să fi returnat cele 24 numere ale foii Dreptaceea pe toţi aceşti cetitori i-am socotit şi-i socotim abonaţi şi-i rugăm să binevoiascacirc a ne trimite abonamentul pe asemnatul alăturat la Nr 20 al foii

Abonaţii cari au plătit numai pe un pătrar sau o jumătate de an sunt rugaţi să-şi icircnoiascacirc abonashymentul la timp trimiţacircnd suma cu care sunt in restanţă

Totodată rugăm să se lipească pe dosul cuponului icircntreagă adresa sau să se scrie măcar numărul icircn-vălitoarei icircn care trimitem foaia şi să ni-se icircmpărshytăşească spre icircndreptare greşelile ce sar fi strecurat icircn adresă

Cărturărimea noastră o rugăm şi la acest loc să răspacircndească această foaie icircn paturile largi ale ţacircracircnimei noastre

copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj

420 ŢARA NOASTRĂ

Din despărţămacircntul Braşov al Asociaţiunii primim icircmbu-curacirctoarea ştire că sa adus la nouă viată agentura de pe bdquoTocile Duminecă la 114 Aprilie sa ţinut adunarea de conshystituire la care au fost de faţa directorul despărţămacircntului dl A Bacircrseanu vicepreşedintele comitetului dl l)r N Vecerdea şi alţi membri ai comitetului

Tot cu acest prilej sa icircnfiinţat şi un cabinet de lectură unde cei icircnsetoşati de dorul după hrana sufletească icircn ceasurile libere pot să se adape din izvorul Iurninei cărţilor folositoare

o La lrrşmer sa ţinut a doua si de Rusalii adunarea generală

a dexp Braşov al Asociaţiunii mdash- A luat parte un public numacircros Vre-o 50 de oaspeţi dela Braşov şi membrii bdquoAcordului cari sub conducerea dlui icircnvăţător V Oancea a desfătat pe asculshytători cu cacircteva cacircntări frumoase Adunarea sa ţinut sub conshyducerea dlui profesor A Bacircrseanu Sa ales noul comitet icircn frunte cu dl A Bacircrseanu Sau ţinut două prelegeri folositoare din partea dlui 1 Aron şi părintele Ludu Adunarea a fost un prilej binevenit de luminare prin prelegeri de icircnfrăţire prin cacircntec şi de icircntărire sufletească a acelor mulţi cari rar au norocul să fie icircncunjuraţi cu căldură de inimi de fraţi cu mai multă carte şi cu mai multe cunoştinţe

copy

Prelegeri poporale sa ţinut icircn 2 Iunie la Ciufud icircn desp Blaj al Asociaţiunii A vorbit dl prof Dr Cheţail despre hrănirea ca condiţie a sănătăţii şi a combătut alcoolismul Dl Ştefan Ro-şian a explicat poporului rostul unei bune chivernisiri a cacircştishygului şi roadelor muncii trudnice Sau icircmpărţit cărţi ţăranilor

copy

Tot despărţămacircntul Blaj al Asociaţiunii a ţinut prelegeri poshyporale la Roşia de Secaş Domnul profesor Nicolae Pop a icircnshyvăţat poporul despre cultivarea viţei americane Dl Ştefan Ro-şian a dat poveţe folositoare despre asigurări contra focului şi dl Dr Ambrosiu Cheţian a vorbit contra alcoolismului Prelegerile ţinute cu multă dragoste pentru ţărani au fost ascultate cu interes La sfacircrşit sa icircmpărţit cărţi poporului

Q

In comuna Henig la stăruinţa harnicului preot Nic Muntean reprezentanţa comunală a adus hotăricircrea ca cărciumele să fie icircnchise icircn Dumineci şi sărbători

Dorim să auzim cacirct mai multe veşti bune de acestea şi din alte părţi

Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu copy BCUCluj