1887 02

-11.0.4)4*4.0004,00* 4,.z.s^as'as 4444<')44-4.(0040.11N.JLy v-Vv,..r

E.sr,

Fv's

L

..S, ...

/--"!

/

ICDOOti

g;)

A

ROMAN. mInRoe.L

ORTHODOXA

REV. PERIODICA ECLESIASTICA

G

ANUL al X1-lea

No. 2.

e, 2(9(7)

M A I O.

a

SS

aa

tj

14Ptz,...K11

Meditata dupa &mann onescu

4Z-sn2,A$'2.Q,..sn2sn2s`t

BUCUREgiTIPOGRAFIA CARTILOR BISE

34. Sir. Princt:na telt- Unite, 34.

A

En1---0_1--00,--ag-rm---NEE--f-g

4du M. 1. Calluesco.

I0

if4

cgM-APA;

ejs

! e sit-T, i1

.._

1 , k t, a eA.SIAA PA'AOAAAI I\ WI ___,EN-Tdbm!amasessi alo-.1

'I P-----------03.'' ill hil--,i

14..2-.LASLT=.1A

457e54?e,A54,54,57,S W,,c4V?,.44vka4

;111111

1,5f---FE "kJ EVAIII4

.01-gps611,

A-EW-g51=5T4g.e-V-YEki:4 EmM4--I

,

Astgts"P"- '1,0IgWcsrg,

-'Civ d

L*3

IL

5105011gEv,

0

'-sr(oty. I

I I

4,5a=c

Us y

9

1!1

-

0

3-4fXra

S'a

10 skr4.,.#411.0.90Ool

iiyii

111111111

_ `,

I

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA

SANTIREA MITROPOLIEI VIOLDAYIEI

In c;lilele Malestatii Sale Carol I, Regele Romaniei,si a Malest'Atei sutiei Sale Elisabeta, Regina, iubitaRomftniel, fiind Primat Romania 1). D. Iosif Gheor-ghian, sub ArchipAstoria MitropolitulmMoldovei, D.D. Iosif Naniescu, s'a scOrsit la Iasi Santirea Mare-tului templu Metropolitan in 23 Aprilie 1887.

Acosta frumOsa si maiestosA, 13iseric6, resedintametropolitana, a fost inceputa de neuitatul si multmeritosul 2,1itropolit al Moldaviei, Veniamin Costa-clie, inch din 1833, in diva de Lund, luna Julie 3.Temelia acesteia a fost push de atunci pe loculundo a fost mai Inainte alta Biserica metropolitarhcu patronul: Intimpinarea Domnultu (Stratenia)"zidita de Anastasia, Ddmna lui Duca Voda. Dar siacesta, Stratenia, erasi a fost radicata de AnastasiaDOmna pe locul unde exista o alta Biserica, nurnith,Biserica Alba, cupatronul: Nasterea St. Ioan Bote-ziitorul", si care, dupre cum lice documental lui Ru-

www.dacoromanica.ro

108 SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIEt

set Vodii si traditia poporand, se sustine a fi fost zidi-td de tefan eel Bdtran, sail ,tefan eel Mare, EroulEroilor llomanilor.

Acestd, Bisericd, mult iubitd sufletului celuimareal MitropolituluiVeniamin Costache, zidita cu multesi mari cheltueh, la care s'aii afectatatuncinunumaiveniturile tote ale mosiilor Santei 11Titropolii, dar incdsi cu ajutor bdnesc de pe la Episcopiile si Monastirilepdmentesti si cu contributii de transportun ale cle-rului Eparchici Mitropoliei, in fine in anul 1839,dupre cum atestrt inscriptia gasita pe acoperamentulturnului de la coltul din partea dreptddespre stradaMare, s'a terminat. Nu mai era de cat a se aseqaornamentele in interiorul ei si care erati deja tran-sportate in tail. Pentru ca atiit ornamentele, cum siobiectele de sculpture si icanele, au fost lucrate a-fard din card. Din nenorocire si spre intristarea su-fletulm maret al Mitropolitului Veniamin, tocmaiand era momentul se pronunta acel cuvent sant :Acura slob o cle;s te pies ervul teu, Stapane, clupre CUVen-tul teu in pace, din causa neproportiunei cladireifind prea larga si dar cupola saiil bolta prea grea,sad, dupre cum sustin unit, din causa ca in turnurilede la vale s'ati aseqat tote clopotele, ce sunt de omarime colosala, si care ar fi contribuit la form areaunei crapaturi la mijlocul corpului Bisericei pe am-bele pArti ale edificiului, bolta a caslut si dar de-seversita sa terminare si siintire n'a putut avea nicio data loc. In zqdar s'a incercat neobositul Mitro-polit Veniamin a repara dauna si a forma o altabolta de lemn. Cu tote sforthile ce dat, n'a pu-

r

sI-a

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET 109

tut reusi. Mitropolitul Veniamin demisionand. dinscaun la 1842, s'a retras cu sufletul sdrobit, ca n'aputut vedea cu ochiT s6Y terminath Biserica Sa Mi-tropolitana. Dupre cum ni s'a spus de oamenT ba-trani, adesea Mitropolitul Veniamin ofta si plangeade ate on isi arunca privirile asupra colosalei Bi-serici, dar care nu-i mai presenta inimei sale de cato vasta ruina! More Mitropolitul Veniamin cu sufle-tul strapuns de durere, eh nu lash nemultif sett si oBiserich, rivalh SanteT Sofii, dupre cum a lasat cle-rulm se6la sa, Seminariul Veniamin, iar natiuneizelul ardent de iubire de patrie si model de patriotin pers6na sa !

De atunci a trebnit s t trech preste patru deceniisi sa supOrte cladirea tote vijeliile timpurilor, for-tuni, venturT, torente si ploY, crivhtul sl ar i a, si deabia in 1880, sub ochrmuirea bravului si iubituluinostru Rege Carol I si sub Guvernul Omenilor libe-rah' nationals, cariT suet pAtrunsi de simtul religiosstrhmosesc si de demnitatea s'ad decis, cuaprobarea Corpuriior legiuitOre, spre onOrea Roma-nies, in loc de desfiintarea el, dupre cum pretindeallunii, ca amenintAtOre sigurantel publice, reedificareaei cu cheltuela tereT. A Post norocit Inalt Prea S'antiaSa, actualul Mitropolit al Moldova D. D. Iosif Nanie-scu a indulci suferintele morale ale reposatulmmeri-tos Mitropolit Veniamin, insistandsi observand§i in-spectand Ali si nopte neobosit, timp de 8 am aprOpe,reconstruirea acestuT falnic monument religios si na-tional. Mult a contribuit la ingrijirea soliditatei silucrarei ei artistice, atat la exteriorul ei, dar mai

nationals,

www.dacoromanica.ro

110 SANTIREA MITROFOLIE1 MOLDAVIEr

ales in interior, si Comisiunea insiircinata Cu dese-versirea acestei importante lucfari, compus6 dinonorabiliT cet6teni: Pastia, Drosu si ColonelulLanga, asociati pe lAngii, Ina lt Prea Santitui Mitro-polit al Moldova.

Ca arhitect al lucrarei de restaurare a fost respec-tabilul D. Alexandra Orescu ; Tar ca pictor DomnulTatarescu.

Dupes multe si anevoiOse lucrari, dupes sacrificii.bAnesti destul de marl din partea Ora, astricli neputem fali, ca posedam un monument national reli-gios, unit in tart, in ceia ce priveste maretia, impo-santa si arta interi6ra, cacT in exterior s'a mentinutforma veche.

Malt interes personal a pus spre deseversirea acestei opere si Malestatea Sa Regele iubit al llomanilorCarol I,si pentru arata inca si maT pipait devo-tamentul set' pentru monumentele stramosesti reli-gidse si nationale, insusi a bine-voit a contribui cubanii sei propriT de a face tote ferestrele colorate aleBisericel Mitropolitane, ce sunt unicile in Cara piinhacum si ca artA, si ca frumusete si ca cost; pentrucare cu drept cuvent este enumerat, spre mandria na-tionala, intre ctitoriT acestei resedinti Mitropolitane,dupre datina str6mosasca. TOta ornamentarea inte-ri6ra cu obiectele trebuitore este faeuta la Paris, sisunt de o arty si un gust neintrecut Inca in Bisericilen6stre, escepthnd santele vase, ce sunt lucrate inBucuresti, Capitalat6reisi care nu lasA nimica de dorit.

Unul din clopote chiar, cel al doilea, a fost tur-nat a doua Ora in Bucuresti si cu care s'a reusit pedeplin, spre fericirea nostrA.

a-st

www.dacoromanica.ro


Anuntandu-se inch de timpuriti seversirea eT pentruprimgvara anului acestuia, Ina ltul Guvern a luat totemesurile cuviinciaseAe a se celebra sfintirea acestmtemplu cu tata pompa si imposanta reclamata sidemnh de poporul romitnesc ! Vor trece multe se-cule si acest st. monument religios prin ecoul sonoral clopotelor sale, prin imposanta sa mdreta

va tot spune generatiilor viitare, ca sentimentalreligios al poporulul romauese merge crescend, caprin urmare viitorul st,sa este garant pentru euventul

respects monamentele religiose si nationale,ca-si cultiva simtul ereditat stramosesc de a identi-fica viata nationalh cu cea religiasa! Urm'and ur-melor trase de manic inimi romftnesti, de eroil siaphratoriT nemuluT nostru si Maiestatea Sa Regelenostru Carol I, in manile chruia Providenta a depusdestinele nostre nationale, cu multi n4iinghere sufle-tasca, cu bucurie si fala nationala, privim cum nunumai inthlmnh, dar inch contribue si incurajazhrestaurarea monumentelor BisericeT n Ostre Ortodoxh;vedem ca pe langa victoriile castigate cu arma inmina, prin care am obtinut, ca o consecinta, inde-pendenta nostrii nationalh, pe langa reinaltarea 116-strh la Regat, vedem, c ic, ch suntem unicul pporiubit si chiar invidiat intre poparele din Orient; laracesta pentru ca in tate cestiunele marl' nationalede existents de o juinetate de secul, noT am fosteel int/Ai ce am arittat calea altor natiunl, careeste de urmat. Dupre cum dar in simtul national,tot asa si in simtul religios, tot not vom fi eel ce vomda semnalul, ca orT-ce reinviere si renascere na

si fal-nicrt,

ca-st

www.dacoromanica.ro

112 SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET

tionala nu este complecta, child nu este acompaniatanemijlocit de cultivareasentimentuluireligios, care-ibasa sigurantei sociale, a moralitatel publice si a fe-ricireT individuale, pentru ca avem in capul terei tinglorios si bray Rege, un curagios soldat si bun crestin.

Un popor Ma% de respect catre datinile stramo-sesti, catre religia sa este o aglomerare de individeformata din combinatiuni de interes, si care se potdesface on imprastia la cel intaiu semnal dat, pentruca nimic comun nu-i 141. Nu se iniainpla tot asa siin popdrele ce-sY respecta monuinentele, datinile sireligia stramosasca. Acolo orY-ce navalitor, on-ce en-ceritor gaseste ca resistenta nestrabatuta, pepturi defer, tdta suflarea omenesca a acelui popor, pentru caprefera a cadea victorios, dar maret, de cat a suferijugul tiraniei strtine on a ingerintelor anti-nationale,sail distrugerea datinilor si legei stramosesti. Acestadever intelegendu-1 Maiestatea Sa Regele Romanies,dupa ce in durata Domniei Sale, plina de glorii nati-onale, a redicat nivelul barbatiemostre stramosestf,voeste cu persistenta acum, profitand de pace si ii-niste, a cultiva, in nemul nostru si sentimentul reli-gios si ast-fel sa asigure pentru seculi intregi exi-stents nostra nationala. Mal en Argesul a spus lumeTcivilisate, ca poporul romanesc a reedificat, cu multestraduinti, in totasplendarea sa Biserica lifiNeagoe,opera de arta units in Europa si in care astaqi Ro-mann' resufla on veselie si cliiama cu mandrie na-tionals numele parintilor lui

Astach resedinta Mitropolitana a Twill): spuneprin maretia si colosul seu trecetorului : nu mai

D-deultif !

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEf MOLDAVIET 113

sunt ce am fost, mina ml -a disparut, privirea des-placuta, ce produceam ochiuluiprivitor, imi lipsestecu totul acum numai sunt adapost ulilor, vulturi-lor, si paserilor s6lbatice louts; astae,li sunt localal lui D-qeti; stint miindra si frumOsh ca o miresa alui Christos sunt mareta, impunetare, si demnaexpresiune a poporului Romhnesc stint aceea ce avoit sa flit fundatorul meti vrednicul Archiphstoral Romiluilor Veniamiu Mitropolitul." In ea seculinenumrati Romfinii vor radica &surf de multa-

cereri si indnrari in tots, linistea si vor amintinumele acelor ce au contribuit la deseversirea

Mine, poimhne, Siintul Nicola din Iasi, Bisericaiubita a Jul Stefan Cel Mare, si curhnd dupa acea Bi-serica, cap de opera de arta a lull Vasilie Lupu vorcinema din nou nemul nostru de a serbatori reedifi-carea si restaurarea for si se vor da societatei romh-nesti spre invoca in ele Numele Sint al Dum-cleulm nemului lor! Tote aceste lucrari religiose sinationale s'aii sOversit in timpul Regelui Gloriospentru noi acum, si Mare in viitor, Carol I. SA res-pectam dar si sá fim recunoscetori Maiestatei Salepentru nobilele sentimente si vederi de care estepredominat si condus, chnd El cultiva simtul natio-nal unit cu cel religios, chnd El ni spune in concretca viaca sociala, sigura si fericita nu pate fi afara deReligie; eand El tara, nemul nostru it adumbrestesub scutul lit chnd, prin El, not liber silini-stit traim in societate, se cuvine, trebue a-I aducepentru acestea multamiri si a ruga cu zel pe D -c etpentru sanatatea, linistea sifericirea Maiestatei Salein templele chiar restaurate in epoca Regatulul Sed

;

mi,

li-ded,

www.dacoromanica.ro

114 SANTIREA MITROPOLTET MOLDAVIET

SANTIUA MITROPOLIEI

Vecernia de JWercurr sdr a.Duper solemner primire a Suveranului nostru, con-

form programuluY oficial, la ora, 4 p. in., in prosentaunuY public forte numeros, s'a facut Vecernia cea mare,la care a oficiat I. P. S. S. Mitropolitul MoldoveL4iSucevd, dinpreuna cu Inaltul Cler qi cu personalulMitropolid.

Acest servitiu s'a facut en tart splendOrea bise-ricei ortodoxe.

Sera la ora 7 §i jumAtate s'a fluent privighereaobicinuita la serbatorile mart biserice§ti in presenterI. P. S. S. Mitropolitulm, a P. P. S. S. L. L. Epi-scopiT de Roman, Romnic, Hu§i, Argesu si Dunttreade Jos, a Prea santitilor Arhierei Ieremia Galatanu,Valerian Romnicenu, Dositd Botasanenu, IoniehieBacaanu, Dionisie Craiovenu. Iar Iualt Prea SantitulMitr. Primat a fost representat prin P. S. InocentiePloWenu, Vicarul sante]. MitropoliT a Ungro-vlahid.

Acest mAret serviciu bisericesc de nOpte, a in.ce-put cu eel al Litiet, §i a continuat cu Utrenict,Polieleulsi tote cele-lalte ciintart obidnuite la ambele hramurtale Mitropoliel, care stint : St. Gheorghe, patronularmelor terd Moldova, si Intclmpinarea D077112211211.

Inainte de inceperea serviciului, maretul templuera iluminat si de jur imprejur, inconjurat cumh delampioane facute de elevii scald de meserii dinIasi qi care erad aternate de grilajul de fer, ce incon-jura ograda qi palatul Mitropolitan.

Sunetul marelor clopote, facute de insu§1: mareleMitrepolit Veniamin Costache, din depArtarease-mehea unor tunete din 'loft prin cari se manifeste-zg, vocea hit Dumnec,letianunta pe credinciosise incepe siintirea -until' mare edifichi, ce Wepth,de mai bine de o jumAtate de secol incununarea sa.

ca

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIET 115

Privirile credinciosilor ce intrati In launtrul ace-stui maret temple erati lovite de uimire In fata frumu-seta decoratiunei artistice si a ornamentatiunel bo-gate, sporita inca, si mai mult prin splendidul si fe-ericul iluminat, prin ingeresti cantari ce se audeati,prin adfnirabilul si extraordinarul tabloll ce in tim-pul la lumina miilor de faclii si candele, ma-nifesta intregul templu, din inaltimile caruia se pareaca se aude vocea A Tot Puterniculm Dumnedeti, carechiama. pe Omen" la iubire, la fratie, la libertate sidreptate, cu respectul legilor si al autoritatilor di-vine si umane.

In acest concert dumnedeesc, concert de cugetarisublime, manifestate in sufletul credinciosulut prino aseinenea seibare ce nu se pate descrie, ci numaivedea si simti, all stat credineiosh transportati ptmrtdupa ora 11 din ndpte.

La acest serviciti de privighere, casi la Vecer-nie, au luat parte si Domnii Ministri in fruntea ct-rora se vedeaD-1 D. Sturdza Ministrul Cultelor si alInstructiei Publiee. Apoi si alte autoritati locale.Dupa s6versirea serviciului bisericesc , lumea s'aretras asteptand cu nerabdare qiva de 23 Aprilie.

Piuct de 23 Aprilie.

Acesat cIi memorabilii in istoria Mitropoliei OrdMoldoveY, cu patronul sell Santut Marcie MartirGheorghe Inca de la Alexandru-cel-Bun si cat afost Mitropolia in Suceva, 'Ana dupa stramutareascaunului domnesc si metropplitan in Iasi, a fosttot-deuna splendid s'e'rbAtorita, ca patronul armelorsi al stegurilor lui Stefan-cel-Mare si al altor eroidin acestd parte a HomAnier.

In acesta mare di desteptat cetAtenii vechiu-luY al Iasilor iu un puternic bubuit de tunuri,

noptei,

salt

www.dacoromanica.ro

116 SXNTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIET

ce anuntati sosirea muff mare eveniment in istoria t6-rel. Pe la orele 7 a. m. stradele deja erau intesate delume, lax in acea din fata Mitropolia de abia se malputea r6sbate prin multimea aglomerath acolo.

In acest timp, in interiorn1 catedrala, se faceaobicinuita santire a apex de cAtre Arhim. Vasian,asistat de clerul bisericei, si cu care apa santa tre-buia a se stropi biserica si imprejurimile ei inaintede santire.

La ora 8 a. tn. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovasi Suceve, Iosif Naniescu, vrednicul initiator al re-stauriira Curta de Arges, pe cand se afla acoloEpiscop in 1872, vrednicul si respectabilul initiatorsi conducetor al lucrarilor de restaurare ale acestamarete catedrale a Aloldovei, se afla in biserica St.Gheorghe si imbracat in toate vesmintelerest' dimpreuna cu toti P. P. S. S. Episcopi si Ar-hiera amintiti mat sus, dimpreuna cu intregul Cler,adunat aici de prin diferitele unghiun. ale Romania,asteptand cu tot]. sosirea M. S. liegelui.

La ora 9 fix tunurile anuntara plecarea 11I. `Si. R.de la Palat si in cite -va minute sosi la Mitropolie, in-conjurat de Casa Sa civila si militara, cum si de totiD-nix Ministri si demnitan ai Statului. La porticulbiserica vechi fu intampinat de intregul cler, ce in-conjura pe I. P. S. S. Mitropolitul si care ducea san-tele moste ale martirilor aflatare in vechea catedralii,spre a fi depuse in Santa Masa a noua Catedrale.

Indata MaTestatea Sa lurt loc in mijlocul corte-giuluT, alliturea cu I. P. S. S. Mitropolitul, si incon-jurat de cler si de un public imens, in sunetul clopo-telor intregului oral, in bubuitul tunurilor de pedelul Galata si sub razele dula ale sareluY celei maTfrumase Bile de primavarii, a Inconjurat de tra orTBiserica mare. Venind la treptele de intrare, pe omas'a improvisatA, piosulsi distinsul Exarh al Moldo-

arhie-

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MTTROPOLIET MOLDAVIEI 117

vei a cetit Evanglielia; apoi cu totii ingenunchinclciti prima sip frumUsa rugaciune de Antire.

In acest tiinp M. S. liege le, care statea alatureacu I. P. S. S. Mitropolitul, Orea forte miscat de so-lemnitatea mornentului si de pietatea ce-L caracte-riseza.

De aici plecand, intregul cortegiti fact" a douainconjuratOre a bisericei, pe care o sfar§itot la trep-tele cele man, prin o a doua Evanglielie §i rugaciunecu ingenunchiare publich.

Dupa acesta .cortegiul, mereti crescend, plecaspre a face a treia si ultitna inconjuratare simbolica,ca si cele de mai sin. Venind din non la treptelecele man ale bisericei, s'a citit a treia Evanghelie Cu.a treia rugaciune plina de spiritul si poesia cea maiinalta a religiunel Bisericei Ortodoxe.

Clopotele de sus continuau de a suna ; tunurilebubuiau ; fanfarele intonat imnul armatei cu accen-tele lui martiale... Era un moment iu adever sublim!

Cortegiul, in frunte cu M. S. llegele si Mitropo7litul Moldovet., cu illinistrii, Generalii si top. Inaltiidemnitan al Statului si ai Bisericei, urea trepteletemplulm.

Venind cu totiinaintea u§ilor celor marl, prin carese facea, solemna intrare in templu, acestea eratiiuchise, spre a simbolisa, dupre ideia Bisericei Or-todoxe, permisiunea de a intra priu ele numai ma-rele Imperat, adeca D-deu insusi, sau autoritateace-L represinta pe pament.

Inaintea acestor 11Si, eand I. P. S. S. Mitropolitul apronuutat in presenta M. S. Regelui cuvintele:cap boeli (demnitan) p or t ile vostre, ridicati p or-file cele vecinice ; va intra Imperatul nuirirei ", re-petind acesta pericopa de tree on, si la care intre-bare se respundea din hiuntrul bisericei: Cine esteacestalmperatulmarirap", atingend usile inchise, ele

Ridi-

si

www.dacoromanica.ro

118 SANTIREA MITROPOLTET MOLDAVIET

cu sgomot mare se deschise in laturrsi intrarea ma-relm templu era libera pentru tad lumea. Marelecortegiti, dimpreuna cu santele maste ale Martirilor,inaintand nu se opri cleat in Altar, spre a incepemarele act al sancirei.

Intrand in santul Altar, s'a procedat mai intai laspalarea pristolului (Santa Masa) cu aromate, dupreobiceiul bisericei ortodoxe, la care au luat parteIntregul personal al Episcopilor si Arhiereilor ceaveau a leturghisi. La spalare a luat parte si M.S. Regele.

Dupa spalare, a urmat asedarea santelor mastein launtrul pristolului, pomenindu-se fericitii ctitorisifundatom incepend cu. Alexandru-cel-Bun si pana

Dupa acesta s'a MIS cu S ntul si MareleMir. s'a lipit ye colturi ceT patru St. Evanghelisti,dintre cari unul de insusi. M. S. Regele, unul de I.P. S. Mitropolitul si doni de Episeopii sl Arhierei.letughisitori.

Terminandu-se acesta, s'aprocedat la imbracareaSt. Mese cu a panza (crisma) mare alba, de teseturanationala, impodobita en broderil lucrate de nistepidse ddmne romane; s'a infasiurat preste tot im-prejur cu sfora, pecetluindu-se cu sigiliul Mitropo-litan, spre a nu mai umbla nimem in launtru slido data; s'a acoperit de-asupra en o trainica si fru-masa stofa, asedata de insusi 11. S. Regele cu I. P.S. S. Mitropolitul ; de-asupra acesteia s'a pus o -altaimbraciiminte mum luxosa, dar care se pate schimba,dupre insemnatatea serbatorilor. Spre sciinta amin-tim, ca piatra de marmura monolit ce s'a pus pe st.Altar este acea menita spre acest stop si adusa deinsusi Mitropolitul Veniamin Costache si care -1 portaInca si literile sale initiale. In fine de-asupra ace-steia s'a asedat St. Anteinis, Dumnedeesca Evan-ghelie, St. Cruce, candelabrul si alte obiecte saute,

asta-4

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIEI 119

care trebue sa impodob4sch St. Mast. Dupa acestas'a aprins candela simbolica, dimpreuna cu luma-narile, de catre insusi I. P. S. S. Mitropolitul. Cu a-cesta shatirea Altarului se considers ea terminate.Urma apoi miruirea templului la cele patru part'crucise ale sale, de Inaltul si piosul Mitropolit irn-preuna en M. S. Regele, incepend de la Altar, sistarsind in partea stanga.

Dupa acesta M. S. Regele fu condus de intiegulcortegiti al Arhiereilor si instalat in Tronul regal ;iar I. P. S. S. Mitropolitul, cu to' Episcopii si Ar-hiereii, in numer de do'-spre-clece, in asistenta unuipublic linens, se opri in mijlocul bisericei, spre abine-cuventa inceperea prime', santei si D-deesteileturghii. Ac6sta memorabila leturghie s'a oficiat, cadupre obiceiul bisericei ortodose, in modul eel maisplendid si ne mai pomenit de rar, cact a leturghisit12 Ai:Mere', shod intreg al Biserieei R9-inane, urmati de mai multi arhimandriti, preotl sidiaconi.

In tot timpul servicialui st. leturghii, celebrul corvocal al Mitropoliei din Iasi intona, sub conducereadistinsului maestru si profesor G. Muzicescu, celemai sublime si mai transportatore cautari religiose.

Aiaretul aspect al templului, publicul numeros ceinunda parterul si galeriile, tainica lumina a cande-lelor, unita cu razele sorelui ce bland patrundeaaprin giamurile picturate, ce stint de o negraita fru-musete, liarazite templului de M. S. Regele, si toteaceste intovarasite de frumosele chntan, inaltau su-fletul piosultu pang, in regiunile ceresti. A5i intr'a-dever parea eh se vede o raza a maiestatei divinepogorind din ceruri phna in mijlocul aceste' splen-dide adunari de muritori.

Totul era maret, totul era demn si sublim.La sfarsitul st. leturghii, M. S. Regele, urmat de

nnadieu

www.dacoromanica.ro

120 SANTIREA MITROPOLTEi MOLDAVIET

distinsul cortegiti, se inchina la iconele imperAtesti,primi sitnbolica anafora si-Sftelua locul pe Tron, phnaand publicul, conform programului, de§erta bise-rica, unindu-se cu nenumerata multime ce stateaafaralapiciorele scarilor, de pe care M. S. R. incun-jurat de Ina ltul Cler, D -nii Genera It§i demnitarii natiunei, rosti cu o voce puternica,emotionatii i cu accente forte patrunptdre cuv6n-taloa urmatare:

CUVENTAREA M. S. REGELUI.

semi-secol Biserica 3Iitropolitana a vechet Ca-pitale a Moldovet a remas o 712,eiPqa ruinri, un corptura suflet. Parasitd si sguduita pcbut in temeliilesale, se Malta de-asupra lasztl2ct acesta insemnatacladire, avend wile sale inchise. 'rental si pl4la pd-trundeau prin creipaturile 59i 9121711at sundae clopo-

telor de la bisericuta din fata, chemand la slujba clum-neclejscci, gasia in boltele de;certe ale acestorun sunet mcingdetor ca 5sopte tainice, prevestind ccopera inceputa a fericitulut intru pomeni -e AlitropolitYeniamin nu va peri.

Faptele bone sunt tot-dJuna resplatite si poporulRoman nu vita pe aceia cavil au lucrat luptat pen-tru biserica si patrie.

Datorim acestut sinztim'entmarinimos, cu monumen-tele nostre religiose si istorice sunt treptat restabi-lite si cei dupd 50 de ani de ingeiduire, resare (lei dinzidurt surpate un, sent locct.,9 vrecinic de vechiul scaun,Arhiepiscopal al Moldovet ;s4 Sucevet.

Salut dar cu cea Mat vie mulla»zire acccstet fericitdacesta frumoset serbare ci pe voi toll carit att aler-

D-nil Miniqtri,

Un

el

zidur1

j i

cli,

www.dacoromanica.ro

SANTIREA M ITROPOL1E1 MOLDAVIET 121

gat din tote unghiurile terei spre a imparta59i bucuriaMea, find ca o dovinta addne simtita a inimei Meleeste cup ten taptindeplinit,mandru pot f ca sub Dom-nia Mea s'a redeschis bine-credincio9ilor acdstatropolie, tdrnosita find lomat in vremea cad striga-rea de veselie Christos a inviat" resuna inca in totalumea credina.

ildeverat a inviat" 5si a intrat in casa sa! ridicatarein fiintata in tota stralucirea in a doua a Mea

Capita la, care a depus pe altarul patriet, ca daruleel mai scump, corona lui ,Srtefan, spre a fi contopitacu acea a lui lilihat, refaurita de otel pe aimpul delupta, inte2neind i statornicind ast fel pentru timpurlvectnice unirea psi taria, neatornarea regatta Ro-9n anie t.

Ca. o comora neperitore, trebue sd pastram acestemart isbanqt dobandite prin prudenta Sri jertfe, prinvitejia armatet, fund -ca ele sent rezamul nostru eelmat' puternic in imprefurari grele, moenirea ceamat pretiosa pentru generatiile viitdre.

Cerul, care a luat iubita nostra Cara in inultulStu scut, va bine-cuventa opera nOstra ysi va as-culta rugile nostre, pe care le indreptam neincetatRegina 59i Eu catre A Tot Puternicul pentru feri-circa dragului Nostru popor.

DupA ce M. S. Regele a terminat acestA cuven-tare, intrerupta f6rte des de strightele si urrtrile en-tusiaste ale unei multime imense, D. D. Sturdza,Ministrul Cultelor, rosti urmatorul discurs in aplau-sele unanime ale publicului.

Biserica OrtodoxA Romang. 2.

oi

si

www.dacoromanica.ro

122 SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET

Discursul D-lui Minstru A Sturdza,

Sire,

Se implinesc 30 de ant de crud Ronzdnii de din-coce si de dincolo de Milcov s'au ridicat ca un sin,gur om ca sa respunda la intrebarea ce le adresaEuropa: Ce vrett?" Tom suflarea ro7nandsca inte-lese atunc ca mina providenta este intinsa presteacest pament si nn fre'mat coprinse intreg poporulde la o marline a tere pizza la cea-lalta ; se pcireaca umbrele marelza imperat Traian si a tuturor ero-ilor cari an lucrat i s'au jertfit pentru 11,611u1 ro-ninesc aparuse printre 71.02, sere a ne imbarbata lafapte 9102a si marx.

Xeted si limpede, cictr si categoric fu respunsulce a»z dat Europa, cand 'i-a»t spas ce suntezn, ce amsuferit, ce vrem. Acel respuns era e.,9it din rostulune origini nobile si puternice, era espresiuneavointa une natiunt viz, hotarita de a pone in lu-crare ceea ce voia.

Atunct si credinta depusa in luptele ce se des-faperara isbuti maz presus de afleptarile tuturor.Rine-cuvgntarea cerulut s'a reversal preste not #e providential ca serbam adi indeplinirea a 3 de-cenit a memorabilului an 1857 prim imne de recu-noscinta inaltate catre A-Tot-Puternicul D-cleu, lasantirea acesta marete Catedrale a vecha o'i, vene-rabile 11litropolit a _Moldova, ca serbam ace'sta ani-versare a renascerei nthnulut nostru in acesta m-ate cetate, care a luptat ca conducetore a tuturorcu un patriostim admirabil si cu o abnegatiune ravel

www.dacoromanica.ro


pentru realisarea visulul de our at multor psi mul-tor genertztiunt.

Incomurat de popor ;9i armata ail venit, Sire, ca intimpul de ylorie ;Si de mdrire a patriel, ca sd daft mul-tdmitcl cerului ca ne-a ocrotit miraculos prin greleleincercarl ce am strabatztt, ca ne-a ridicat sus, ca ne-aconstituit puternic 59i ca ne-a ajutat set ridicdmacjstamdrJtei bisericd, fondatet de piosul Mitropolit, al ca-rul Hume se pronuntet ;Si acli pretutindenz cu iubire

veneratiune. Jumaate de secol au stat ruinile eldinaintea nostrei, ca semne ale neputintel in care Ira-ianz, cad nu sinzliam in noz puterea de a termina cla-direa inceputd. Ceea ce era inset cu neputintet inainteca Malestatea Vos'ira sti inalte falnic stjgul Roman,

Jost ttpr dupa ce ne-al conclus cu intelepciune ;9i

virtute, cu vitejie ;Si prevedere, ca sa ocim, set vedempipuizn ca Romania in fine ne apartine none 59i

urma;9ilor no59tri, ca suntem in stare, candpericolul vasosi, sa o apdram cu pepturile ;Si inimile nostre.

Sire,.

Credincio0 'Ti suntem, cad a'i avut 59i a mare ere-clinta in 9101, CredinCi0591 suntem, cad tiz in ?lianainimdsd drapelul morel ;9i at viitorulul patriet.

Multdmind A Tot Puternicului, ca a indltat ;Si aintarit tetra acts,sta , ridiceim cu totii rugs ferbintIspre Ceriu, ca set ocrogscd ;Si set intdrjscet pe Male-statea "V-Ostra, piosul, inteleptul ;Si vitezul nostru Rege,pe buna ;Si virtztosa, blanda geniala nostret Re-gina pe dinastia fundata de Matestatea -rostra.

Trdiasca 2iL i1. LL. Regele ;Si Regina!"Trdiasca Romania !"

.Si

set

59i

o

i

si

www.dacoromanica.ro

124 SANTIREA MITROPOLIFT MOLDAVIET

Dupii D. Ministru Sturdza,-D. Ornescu, ajutor deprimar, a rostit. in numele comuneT, urmatorn1 dis-curs :

Discursul d-lui Omen, ajutor de primar.

Sire,

Moldova, parte in etern inseparabila a Ronzdniasorbeza acli o mare data. 3litropolia acestel frumoseregiunl, de 54 ant, stand in ruine, not perdusemort-ce speranta. lilatestatea Vostra att ridicat-o in,un mare s'i splendid edificiu. Beligia, templele eisunt o necesitate, respund just natures morale a°multi t.

Bisericile, marile monumente religiose, vorbeseplacid poporulul : prin inaltimea stilulta, prin fru-musetea formelor rapesc omulta respect, admiratiei transmit posteritatet ideile s4 civilisatia timpulul

in care s'ait indyat. In van se ataca, se contestareligia, divinitatea.

Existenta ha Dumnecjeu este manifesto la fie-carepas in natura , spiritul divin se recunosce in cor-pul visibil al universulut. Conceputa dupre divul seaFundator 5si maril &Iseult at bisericez, religia cre-oina e una din sursele principale, una din baselecele mai puternice ale civilisatia lumet, ea este inarnzonie cu adeveratele interese ale societatei, pro-gres.ele sciintet, cu puternicia Statuluz modern.

Capitala a doua, ca )si tetra intrega, vede cu fe-ricire ca, dupre cum sub Domnia 111aiestatei Vostre,tote institutille terei au luat o desvoltare fericita,

www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIEf 123

Biserica stramo59Osca a fost in primul toe obiec-tul Auguste Voste solicitudini : Curtea de Arge,Trek-lerarchi si Mitropolia ffoldovei vor remeineaIn veci pentru acesta neperitore

17Traiasca Regele 59i Regina Romania !"

Facet Cerul ca sa conduca multi ani destineleere la intarire, la glorie, la cultura.

Traiasca in etern Ronu2nia, scumpa nOstra tetra!"

Pe langa cele trei cuventrui de mai sus, mai este0 a patra, forte mieclasa in materie istorica si mo-raid, pregatith pentru ocasiunea santirei Catedraleide catre I. P. S. S. Arhiepiscop Mitropolit al Mol-dovei si al Sucevei si Exarh Plaiurilor D. D. losifNaniescu. Acesta importanta, cuventare insa. dincausa orelor Mae inaintate, nu s'a Mai rostit, dartocmai in acestii prevedere se si publicise deja illo anumitii brostrh, care s'a impartit publiculm in unnum'er de mai multe mil' de exemplare.

Totul s'a terminat in Biserica aprOpe de 2 ore p.m. si M. S. Regele pleca pe jos cu suita regaiA ping laporta Mitropoliei, unde primi defilarea corpului ofite-resc, a trupelor din garnisond, fillor de militari si a tu-turor celor-lalte scoh, conform programer oficiale.

(Descrierea de 23 Aprilieeste luata dupre jurn. Ltberalul"din Iasi, en mica rectificari).

E.

clover/1.

ciao'

i

www.dacoromanica.ro

SMITE BIOGRAFICE

DIN VIATA

Mitropolitului Ullgr.41ach, Filaret 11-lea, 1792.

Si ale altor persone bisericep, cu care el a fostin relatiunt de aprjpe.

(Urmare; veqr No. 1, anal al Xl-lea).

Minelul pe Luna August 1780.

Tipiirirea lui s'a inceput la Iulie 23, §i s'a ispra-vit la 24 Septembriti. In prefata, Filaret ne spune,ca ac4sfa Luna 10 trage numirea de la Impe'ratulRomanilor Octavian August; dar la not cre§tiniieke potrivith, aasta numire i in acea privire, ca inacesta Luna se serbeza doue auguste, sail prea stralu-cite praznice cre§tineki: unul la 6 ale lunaPro-slavita schimbare-la-fata a Domnului, child s'a ma-nifestat slava lui cea dumn.ezeesca sfintilor ApostolY,

www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAFICE 127

pe muntele Taborului; al doilea, la 15 ale lune':Adormirea Sfintei Fecidrei Maria, dupa carea ea s'ainaltat cu trupul la ceriti.

pe lima Septembriii.

In esemplarele ce le-am avut la indem5na lipsaufrontespiciut si prefata; dar de sigur ca si acest Mi-neiti a avut prefata, ca si tote cele-lalte.

Spre dovada, ne raportam la editia facutit in anul1805, la Buda, de doctorul si profesorul Ioan Mol-nar, cu cbeltuela Episcopuldi de Arges Iosif. Mine-iul acesta are prefata, ca si tote cele anteriOre sidupre acelas model, precum am vequt in urma. Desi nu putem decide tine este autorul ei, Filaret saualtul, totusi dam aid cuprinderea ei. Observam totodata ca sub acesta prectiventare nu se pone sub-scrierea autorului, ca la cele-lalte mince tiparite laRomnic, care tote la precuventari all subscriereaautorilor, Kesarie on Filaret :

Luna acesta,se dice in prefata de ht Buda, lungcare este a septea de la Martie, la EvreT, inainte derobia Vavilonulul se c,licea Athanim ; era duph robiaVavilonului, Tier. In acesta lung Evreii duph adu-cerea rodurilor, faceau praznicul corturilor spreamintire de petrecerea cea de 40 de ani in pustie.La Eyre): mai era insemnatd acesta lung, cad in cur-gerea el a primit Moisi a doua Orh tablele legei pemuntele Sinaei; in ea s'a inceput la Sinaia facereacortului MarturieT; in ea o data in an preotul eelmare intra in SfAnta Sfintelor, aducend jertfa pen-tru sine si pentru popor; in ea s'a sfintit Templul

Minciiil

www.dacoromanica.ro

128 SCHITE BIOGRAFICE

lui Solomon si s'a stramutat in el sicriul legei dela ea se incepea periodul inbileului de 49 ani, sadcele 7 septamani de ant

Romani): ad numit luna acesta september, adecii a7-a de la Martie, child Cesariul August a stabilitince perea indictionului, carele era in legatura cu adu-narea dajdillor de la supusi. MacedoneniT numeadacesta lunge gorpidos; era, AthineniT,-111entactirion,pentru ca in curgerea ei seversiatt eiserbat6rea nu-mita Nonctctiria in cinstea C,leului Dios (Jupiter), pecare it credead el' ca amestecd si turburd pamentul.

Vorbind despre indictionul, carele se incepe dela Septembrie, spune ca not serbam indictionul, nupentru ca s'a legiuit de August Cesariul, ci pentruca in acesta di Domnul Christos a intrat in -sina-goga si a cetit cuvintele proroculm Isaia, care s'auimplimt infra densul.

Serbarea indictionului s'a stabilit de ant6iul Si-nod de la Nikeea, carele a voit prin acesta a stabiliera cresting de la triumful crestindtatei asupra

prin victoria marelui Constantin asupratiranuldi Maxentie, eel din urma imperat pagan.al Romani lor. De la acesta luna si de la ant6i.ul si-nod de la Nikeea, ad inceput treptat a se ovanduiserbatorile crestinesti si serviciile bisericesti in cin-stea sfintilor, cariT at' proslavit biserica cretin prinfaptele, invetaturile si suterintele lor, pentru flume-le luT Christos si pentru crediiita crestina, si caroratreptat sfintii facetori de cAntari si canane,intocmit slujbele bisericesti.

Aduce apoi temeiuri din Scripture si din cuvintele

nisnauluT

www.dacoromanica.ro


sf. Joan Damaskin, despre marea insemnAtate ceare in Biserica cresting cinstirea sfintilor, si cumtrebue cinstita pomenirea lor, pentru ca sit fie inadevOr spre cinstea si proslavirea lui Dumnedeti,carele proslAvit pre densii.

La finele acestei precuventAri, este o instiintare"a Episcopului Iosif al Argesiului, in carea dupA celaudA pe Doctorul Ioan Molnar, profesorul din Acade-mia Clujului, carele a intreprins tiparirea la Buda amincelor reposatilor Episcopi Kesarie si Filaret, Io-sif dice: Fiind-ca multe gresale intamplat latiparirea dintai, I -am sfatuit (pe Molnar) ca mai in-tat sa fact indreptareaiacestora, si asa sa fie lucrulostenelei sale deseversit, si ascultandu-ne ru-gat, ca en on ce mijloc vom socoti, sa se seversea-sca acesta mare trebuintA, iarasi aicea de uncle sithlmacirea si tiparirea dint& s'at1 facet. Si asa notcu voia si blagoslovenia Preo-Sfintitului nostru Ste-

Mitropolit Ungro-Vlahiei Kyriu Kyr Dositheiti,puind in lucrare prin ameni cu stiinta amhnduroralimbilor, elinesti si romftnesti, si mai mult prin oste-neala unui prea cuvios p5rinte ce au statut si uce-nic acelor doi fericiti Archierei, indreptat gresa-lele cele mai marl, cat putut, atht cele din talma-cire, cat si cele din tiparire si s'aii pus la sfhr-situl ion gresalele si indreptarile.

La finele Mineiului de la Romnic, IerodiaconulAnatolie (1) spune despre sine, ca insusi Episcopul

(1) Cunt ea Ierodiaconul Anatolie era un carturariq ales pe aceletimpurt i ealigraf diStins, dovede§te un Manuseris mare in folio,gros de un lat de maim, eoprinclend mat multe materit. ScrisOreaeste forte frumOsa, negra §i ri*.e. La inceput are un desemn fru-

T -a

pan

oi

s'att

ne-ad

s'ad

www.dacoromanica.ro

130 SCHITE BIOGRAF10E

Filaret a indreptat thlmAcirea acestuT Mineiti; erael a prescris, a tocmit si a aseqat slujbele praznice-lor impkiltesti si ale sfintilor, avend corector preMonahul Rafail de la Hurez. Dupa acesta, intru onota lunga, Directorul tipografieTleromonalaul Ioa-chim, cerend scuz`A de la publicul cititoriu, pentrugresalele ce s'ar fi strecurat far voe in acesta in-tinsa, lucrare, spune, cg, lucrarea acesta a durat treiani; ca s'a inceput cu luna lui Octombriil si s'a sfir-sit cu Septembriii; ca la tiphrirea acestor Mince, cesint cele dint& in limba romanescii, Anatolie si elaii luat o parte activa, Anatolie, ca ajutoriti la in-dreptarea talmiicireT, ca pescriitoriti si aseqatoritislujbelor; era Joachim ca ostenitoriti cling si nopteala diorthosirea, (coregerea) tipariturilor.

CIS luna lui Septembrie s'atr incheiat tote cele 12Minee pentru prima Ora traduse si tiparite iu lim-ba romana. Meritul traducerei, precum am veclut,este al Mitropolitului Grigorie, carele el singur, find.forte iscusit in limba greca, le-a tradus romaneste,ajutat de ucenicii sei, totT ament distinsT prin inv6ta-tura. Iara tipdrirea si revisuirea facut de Epis-copii Kesarie si Filaret, anume : Kesarie a tiparit Mi-neelepelunele: Octombriti, Noembriti, Decembriti,Ianuariti, Februariti, Martiti, si pe child se tipArea

pe Apriliu, el a murit. Opera a contiuuat'oFilaret, cu aceiasT ravn6si sciinta, publichnd in cur-

mos. Anatolie este subscris grece§te, in calitate de ierodiacon alEpiscopiet RiVaniculut, §1 data este latine0e : MDCCLXXVIII.Este §i pecetea lui, carea represinta o corona, numele Anatolie" §idata 1777. Manuscrisul se afla, in Biblioteca repos. Episcop Dio-nisie.

s'an

Tlineiul

www.dacoromanica.ro

SMITE BTOGRAFICE 131

gerea anului 1780 tote mineele remase, anume: pelunele Apriliu, Mai, luniii, Iuliu, August si Sep-tembriti.

Isprhvirea tipitrirei Mineilor de Filaret a fost unevenement de bucurie si cu nerrtbdare asteptat inviata religiosa a poporului roman din t6te partile.De aceea toff grabit, din tote terile romanesti,a si le procura pentru pod6ba si inlesnirea cultuluidivin bisericesc, and in ele serviciile religi6se nunumai ale serbrttorilor anuale, dar si ale fie -caretZile in curgerea anulut Monastirile, Episcopiile,

Boerii pentru Bisericile for si toti ctitorii Biserici-lor din Muntenia, Moldova, Ardeal s'ati indreptatprivirile lor In Minnie, de made s'atiprocurat acestecarts preti6se, si care pana astddi se phstreza inmulte Biserici si se servesc inch cu ele, de si a tre-cut o suth de ani de la edarea lor. Ele a servit demodel in editiile facute in urmh in Buda in Unga-ria, si in Monastirea Nemtului in Moldova. Limbafor a remas mai intacta pana astac,li, ea model desimplitate si popularitate.

Atat Kesarie, cat si Filaret au fost ucenici ai "Mi-tropolitului Grigorie, de aceea intre densii erati vechilegaturi anitealepe thramulsciintei, de aceia vedem,eh Filaret, inch ca Archiinandrit al Mitropoliei, inanal 1775 a tiparit in tipografia Episcopului Ke-sarie de la Romnic Onziliariul, sail cuvintele san-tului Macarie eel Mare al Egiptului. Apoi dupti, cein anul 1776 fu radicat la trepta de Mitropolit ti-tulariii al Mira-likiei, a publicat in anul 1777 cea-slovul in tipografia Mitropoliei din Bucuresti. Apoi,

s'ad

www.dacoromanica.ro

132 SCH1TE BIOGRAFICE

a,sociindu-se cu Kesarie Episcopul RomniculuY, aueditat in acelasI an, in Bucuresti, Mineiul obstesc,sat Antbologiul, cuprinc;letoriti de serviciile biseri-cestY la tote serbatorile anuale din cele 12 luni. Dinaceea ce ne spline el insusi (Filaret) in prefeteleMineelor sale, ca a conlucrat la tiparirea for si subKesarie, si ca la m6rtea lm Kesarie el era la den -Sul, de si m6rtea aceluia a fost grabnica, deducem,ca Filaret, ca Arcliiereti titularit; traia mai mult inEpiscopia de Minnie cu Kesarie, ca un vicariti siajutatoriti al aceluia.

Filaret, continu'and episcopatul seta'. la Mamie, acontinuat si activitatea sa in tiparirea si publicareacartilor bisericesti. Dupa ispravirea, Mineelor, in anul1781, a publicat Cazania, adica cuvinte de cetit inBiserica la serbatori si Duminid ; in anul 1782 2110-litvenicul, sad carte de rugaciunile preotesti In deo-sebite servicii religiose publice si private; in anul1784 Cuvintele &haulm Theodor Studitul, tradusedin limba simpla grecesca. Deaseminea Catavasie-riul ; Psaltirea; Cazania din -not si Evangelia; la1785 Penticostariul, carele cuprinde serviciile bi-sericestY ale cinci4,1ecimei, de la Pastipana la Dumi-nica tuturor sfintilor. La 1786o noua editie deMince, Triodul, sau serviciul bisericesc al postuluiMares la 1787 Liturgia, Slujba sdntulut Stilian, tra-dusa din greceste, etc. (Vecli Catalogul Iarca, edit.1873 p. 15-17).

Filaret, pentru inv6tatura luY, pentru darul cuven-tuluY, pentru zelul set pastoral si pentru ostenelelesale la cultivarea si imbogatirea limber romane se

www.dacoromanica.ro


bucura de o stima obstesch intre contimpuranii seT.Ca dovada la acesta, void cita pasage din scris6reaMarelul visternic al Terei si Dike ofilax al PatriarchiesIanaki Vacarescul, carele in anul 1 78 7, ispravind ceadinteiii. Gramatica a limbei romanesti, o trimite maTanteiii spre, observare si criticare Episcopului Filaret.Vacarescu incepe asa scrisorea sa:

Pre cinstituluT, sfintitului, iubitoriuhi.T de Durn-necleu Episcop a sfintei Episcopii Romnicului si Cra-iovei, Exarch NouluT Severin, Kir Filaret.

Si la tine alt se cuvine, scrie Vacarescul, a seareta mestesugul cuventului, de cat la indreptatoriulde cuventul adeveruluT? Si la ce alt se pate cercametalul auruluT si argintuluT, de cat la petra ceac ercatare? Dumnet).eescaprovedinta, carea te-ail po-Vatuit sple ravna acestii invredniciri, de a fi adic'dindreptatoriti de cuventul adev6ruluTseti, te-ad gatitmai inainte, ca pre un vas priimitoriu de acest maipre sus de tot cuventul firesc der, impodobindu-tesi cu sciinta cuventului firesc, si WI pentru cacTeraT impodobit cis sciinta cuventdrel firesti, to -aufacut indreptatorai si cuventarei cei preste fire, sadpentru ca te-ati ales a filndreptAtoriu cuventariT eel'preste fire, to -ad impodobit si cu sciinta cuventuluifiresc, acum esti indreptatoriii si al unuT puvent sial altuia". Apoi vorbind de intreprinderea sa de acompurie o gramaticdromand, de carea pand acumera lipsita limba n6stra, inchee: Cand urmezii casi acestd grainatica sa -si iea inceputul sal. din Me-hedinVi si Romanati (1), iardsi din eparchia sfintenieT

(9 Lonul natal al Vacarescului.

www.dacoromanica.ro


tale, de uncle all inceput a se zemisli, au ann. firea, allperqania ey (1), ce mai remane sa fac alt, de cat laiubitoriul de cuvent si fericitul tell suflet sa o chd-rdzesc". Vdcdrescu face o privire istoricd, asupraistoriei Romanilor din Dacia, si a Umbel' lor, careagrin amesticul cu popOrele streine, mai ales slave,s'a prostit si a remas necultivath in curgere de 1583de ani, apoi lara§i a inceput a se cultiva de la anul1688, cand s'a tradus si tiparitBiblia, de catre er-ban Cantacuzin. Dar totusi cele-lalte carts bisericestierau tot iii limba slavona papa in clilele fericitilorIerarchi ai Romniculm : Damaskin, Kesarie si Filaret.Adresandu-seiardsilaFilaret;lice: intelepte Parinte!Am ostenitsi am obosit strdduindu-me, nu ca sa facGramatica, ci numai bagari de semd, asupra Gra-maticii a limbei nostre. Un Dumnecleesc parinte siDascal bisericesc m'ail supus intru acesta truda, cua me face vinovat cand nu voiu face un bine ce asputea intamplarea si norocul de multe onface acees, ce nu pate face timpul §i vremea. Undeputem gasi duchovuic Ierarch, ca sa judece in taindsi nu de fata? i acela plin de invetdtura sd, 1)60,judeca Gramatica, si acela Episcop Romnicului,Eparchiei de uncle s'adpierdut a fi Gramatica, caresa voesca sa -T dea inceperea de acolo, acel destoi-nic a-mi indrepta gresalele? Acela indreptdtorid lacite am trecut cu vederea? Unde putem gasi vreme

(1) Vacarescul spune in privirea sa istorica, ca coloniile roma-ne au fost apdate de Traian in Oltenita si in Transilvania; Ca,in Oltenia s'a inceput limba romkna acolo s'a corupt §i atne-stecat cu elemente streine ; tot de acolo trebuia sa iasa maTante' cartea romlinesca i Gramatica.i

c i

www.dacoromanica.ro


a unui Mitropolit si archiepiscop al terei, iubitor dea vedea lucrurT de folos patrieT? Unde putem gasiprintip sirguitoriti de cele de folos patriei ? Undeputem gasi fratT boeri, care sanu-ml' judece indrAz-nela, ci laude ravna? De aceea si fericescmomenturile, ce aduc atatea indestulari nenddajdu-ite in vreme. Si de aceea aducend acesta ostenela amea in mainele sfinteniei tale a until' judecatoriti. in-tocmai urmatoria numeluT propria (1), si impodobitsi en tote cele ce sunt trebuinciose sere infatosareaacestef card, me rog intru Christos, fii sirguitoria, afi acc,sta incepere de invetatura, era nu privelistede trecere de vreme". Vacarescu spune, ea se ocupacu afacerea unm Lexicon romanesc, pre carele, datael nu se va iuvrednici a-1 ispravi §i da la lumina,va lasa acesta sarcina fiilor sei trupestT si grama-ticesti, ca o clironomie a dragostei,ravnei si silinteisale pentru binele, cinstea si folosul simbatriotilorsi a patriei. 1787 Ian. Al sfintenieitaleintru Chri-stos fila smeritsigata sluga. Ianake VacArescul Di-keofilax al Bisericei cei marl' a ResarituluT si marelevistieria al printipatuluT Valachiei. Cu mina mea".

(Copie de pe acestit scrisore s'a gasit intre bar-tiile Reposatului Archimandrit Isaia Giusca, egu-menul MonastireT Socola).

Gramatica lui Vacareseu s'a si tiparit la Romnicin acelasi an 1787. De unde se intelege, ca Filarets'a facut observarile sale, le-a comunicat lui VacA-rescul, si a fost gata de a o da in tipariti, precums'a si realizat.

(1) Filaret Insemna iubitoriu de virtute.

sa-mY

www.dacoromanica.ro


Notiunile ce le-am adunat pana, acum privescpartea cea bun', a Episcopului Filaret. Adaogint laurma si un document, carele ne descrie forte retipre acest Episcop, ca pre un om ueonest, intrigantpolitic fin, carele 4'1 trimetea spionit set in tote prtrtilenu numai in Ord, ci si in alte tert, precum in Austria,in Rusia, in Turcia, spre a urmari acolo planurilepolitice privitore la Romania, si a profita de ele ininteresul seu de a se face Episcop si apoi Mitropolit;si ca, el tot din asemenea motive ar fi otravit pe a-micul sea Kesarie, pentru care tOth tera si cu deo-sebire Oltenii ar fi declarat Domnitoruldi, ca de-1va pune Episcop la R8mnic, va fi ucis cu petre.

Documentul acest atat de negru pentru memo-ria lut Filaret, si carele are trebuinth a fi cernutprin o cri tied sanatosa, pentru exagerarile sale asupralut Filaret, este publicatin tomul al XIII-le al Ana-lelor Societata istorice si archeologice de la Odesa,edat in anul 1883-. Documentul este o scrisare inlimba latina cu traducere rusescii , trimisa prinGraful Rumiantev Kuiazului Potemkin in anul 1783de un calughr Unguren, carele fusese primit in cle-rul Muntenia si pentru invetaturalui fusese radicatla demnitatea de Exarh al Mitropolia de Bucuresttsi dascal de teologie. El se pusese in relatiuni intimecu Filaret, acesta it incredintase diferite misiuni po-litice prin Rusia, prin Austria si la Constantinopole,dar in fine Filaret it disgratiA, si acela acumfusilit apitrAsi Tera-Romanesca, a trece in Rusia si acolo a-§Tcauta protectia si existenta, propuindu-se, ca aduce-toriti de colonists pentru Guvernia Chersonului, din

www.dacoromanica.ro


deosebite tea liinitrofe. tu scrisdrea sa acest calu-gar isi varsa tot veninul asupra EpiscopuldiFilaret.Noi o reproducem aici intregA:

Pre strdlucite Principe! Cad.end la piciarele stra-lucirei vdstre, nAzuesc la protectia vastra: ca sa -mYfie mie strdlucirea vastrd ajutoriti, scut si acopere-ment. Eu m'am nascut in Ungaria, sunt de nemUnguren, acolo m'am educat. Am invetat in Unga-ria, in Germania Filosofia si Teologia. In Valachia,la Mitropolia din Bucuresti m'am tuns monach,m'am fiicut egumen si ierohirigu, adica dasciil deTeologie, Exarchti, adica inspector principal. inanul 1781, Noembriti 2, am fort trimis de Episco-pul Filaret al Romnieului in Germania (Austria),spre a me informa : fire cu a deverat are sa fie resboiii,si in timpul resboiuldi, Valachia va remanea in ste-pfinirea Cesariului sa,u va fi respublica? chat Esteeste inarmata, eke cetati intaiite, cat proviant, siin ce be are casa Austriei? (Spuindu-mi, ca dacdValachia va remAnea in stepanirea Austria, dacaare indeajuns numer de Este si provisiuni, atuncinot de timpuriti sa nazuim la protectiunea Austriel),si Q11 acest stop m'am dus si am pareurs toth, teraCesariuldi, intorcend a-me in Bucuresti, tate le-amaratat Episcopului Filaret, si 'i-am dat scrisorile derespuns de la tots aceia carora Episcopul le scrisese.De aceea Episcopul Filaret m'a ascuns de Caragiasi de Consulul rusesc Lascarev. Eu socotiam ca cucalkoria mea am adus folds Valachiei, si ca ea Leafried trebuia sa se alipesca la stepanirea CesariulutDar s'a inthmplat lui Filaret sa aibd (?) cu princesa

Biserica Ortodoxl Romani. 3.

www.dacoromanica.ro

138 SMITE BIOGRAFICE

Brancovanu, fapta pre carea publicu o stie tots Va-lachia, si in ast-feliti de incurcatura find Filaret, totplanul seti mi 1-a comunicat, adica ca eti cu acestiiscrisdre set" cu cartea de milostenie (care carte estefalsa si nascocita, ca cum eti as avea flab si suroriin robie la Turd, cad et'l din mila lui Dumnedeti nuam frati si surori in robie, precum stie Archiman-dritul Damaskin (1), sa me due in Rusia prin Ru-sia AIM la Petersburg, din Petersburg prin grani-tele rusescA si tiitarasa. in Polonia, era din Poloniain Valachia, si in acesth calatorie cerend milostenies'a me informez, uncle vor fl trims I aces trei gene-rali rusest, si chte corpuri de Este are fie-care ge-ral si in cc numer si Ca sa me informez cu subtili-tate si de tote cele-lalte aratan, sa me intorc laEpiscopul Filaret, pentru care el me va trimite laPorta Otomana, ca sa primesc de la Sultanul o res-platire extra- ordinara, pentru ostinela mea. Dinpartea sa Filaret a fagaduit ca va starui a mi-se dadin bani" prinipatuldi Valach (Voloscago) o sutade pungi, adica trek-C,leci si patru mil de ruble, pre-cum au dat Ln ann trecul;" la dos ArchimandritiDositheiti si Dorotheiii (2), (carii amandoi arum sentegumeni in Bucuresti, unul din el' in MonastireaSarindariu, altul in Monastirea siintulm loan Boteza-

(1) Acest Arellimandrit se vede, ca 5i el era un pribeg dinArdel ; el petreeea in o inonastire rusesei. Magai-Liubensk, siCu invoirea guvernalui ruses° se dusese in Iransilvania.

Acest precum se vede mai departe, era cunoscutin Valachia §i era antic cu autoriul seriso ei. Prin el s'a d'ttacesta scrisUre liniazului Potemkin ; tut el a tradus'o din lati-neste in rnse§te.

(2) Dositheiu in anul 17S7 din Egumen al MOwtst. Si. Ioan faredicat la trepto, de Episcop al Buzeulut, de Mitropolitul Cosma,

Damaskin,qi

www.dacoromanica.ro

SCHITE BEOGRAFICE 139

toriul, si acei archimadriti ail fost spioni in Rusia)unul din ei mi-a spus, ca ar fi capatat in Rusiatruce ! Si tu, mi-a clis el, pentru ce nu te duel inRusia. Intre altele Filaret: and am ajunsin locul Episcopului Kesarie (pre carele Filaret 1-aotravit) nu te voiu uita; pre acel Episcop Kesarie Dom-nitoriul si Mitropulitul Mitropolit deBucuresti, tota Valachia s'a redicat contra lniFiJareti voiau sa-1 ucida en petre, din causii ca Episcopal

Kesarie murise pe neasteptate, si ca Filaret 1-a ucis,ca sa ()cape locul reposatului Kesarie. Tot BanatulCraiovei a strigat si a dekiarat DomnitoriuluT Ale-xandra Voda inscris: data Filaret se va face Epis-cop de Minnie, not ilvom ucide en petre. In acestaturburare imi clisese Filaret: o sa te trimit in Con-stantinopole cu scrisori la prietenii mei Tura, si caprietenii lui Filaret Turcii sa-Y soliciteze lui de laSultanul firman, adica ucaz, in carele sa se qica,Filaret pentru serviciile facute pana arum Port iisa fie Episcop al.ROmnicului. Si and en am adusdin Taregrad acel firman al Sultanulul si 1-am datin manele lui Filaret, at de bine 'mi-a platit el-ostinjla, Inca, si recunosc, ca am remas multamit deresplatirea lilt. De acest firman tata Valachia s'amirat, cad nisi -o-data nu se facuse Episcop cu fir-man sail ukaz de la Sultanul, afara de Domnitoriti side Patriarch. Zara pre Episcopi it face Mitropolitul

sub Domnia lui Nicolal Mavrogeni. Aeetrt est- Dositheiucarele la 1793 fu re neat la Mitropolia ere]. Dorotheiu din egumenal Sarindariului, la and 1791, fa iedicat de Mitropolitul Coma latrepta de Arehiereu ti'ulariu cu rangul (1.1 Mitropolit al Traia-zupolei.

mY-a clis

voiau

Filitis,

www.dacoromanica.ro


si incunosclintazA pre Domnitoriti; ci singurFilarets'a facut Episcop prin firman ukaz de la Su lta-nul pentru serviciile lui Turcilor. EU in sfirsit dintote acestea am cunoscut, ca Episcopul FilaretIuvoeste a se afierosi Austriei sau Rusiei, sat a nhzuila ajutoriul acestor Statpri, ci voeste numai a predasiingele crestinesc Turcilor prin mine. Las cele-lalte celni dis (de el) la solia mea in Rusia, cumrn6 invetA sa int conduc aici, Filaret si amintiOmai sus ceT doi Archimandriti, carii, precum s'a scrismai sus, fusese spioni iu Rusia (adica Dositheiu Ar-chimandritul din Bucuresti de la Monastirea santuluiIoan Boteeatoriul si Archimandritul Dorotheiti. de laMonastirea Sarindariul), ci voiu dekiara numaiaceia,ca se jute inaintea mea Filaret si amintitii Archi-mandriti, ca nici-o-data nu trebue a crede pe Rusia,fiind ca insasi imperatesa Rusiei a fligaduit Mitro-politulni Grigorie si principilor romani, ca pane, lasfirsitul imperiului rusesc va ape'ra Valachia. Ar fitrebuit sa se creda, ca cuventulimperhtesc este lie-schimbat, dar fiind-ca acum Valachia iarasi s'a datTurcilor, iara acum da Valachia Cesariului, contrafagaduintei sale, si alte ponosluiri, despre care nuvoesc a mai vorbi si seri. La ac6stA solie a mea inRusia a participat si insusiMitropolitul Grigorie, sia afirmat tote, si toti au conchis,ca este mai bine atrai sub Turd, de cat sub Rusin, sad sub Cesariul.

i in adever, Domnitoriului, Mitropolitului, lui Fila-ret, Archimandritilor Dositheiti si Dorotheiti siunoradintre boiari, mai bine le este a trai sub Turci, darceia-lalti de la mare pang la mic, cu deosebire aceia,

sau

sad

www.dacoromanica.ro

SC HITE BIOGRAFICE 141

carii au servit Rusiei cu credintd in resbelul trecut,suspinA, plAng si on incAtro se mtii pretutindeneaeste mortea, si astepta izbAvire prin Rusia, precumastepta Israil izbavire din Egipet.

La acestA solie eti am fost isbit ca de trasnet sitibia am remas cu vista, dar Filaret s'a miratsimi-adis : Ce ti s'a intemplat asa de naprasnic? Eu 1 --amrespuns, calm sciti ce mi s'a intemplat. In adever euam primit acesta solie contra Rusiei si am esit din Va-lachia, dar en intentiunea, ca sa nu fac Rusieinici unreti, ci ca sa scap din manele lui Filaret, dar ajun-end la granitele Moldovel si Poloniei, am multamitlui Dumnedeti, ca m'a izbavit de Filaret vendeto-riul clirestinesc si de °data am trimis in-dariipt pre diferiti servitors credinciosi al' mei, petama in Valachia adune pre acel Omeni,carii au urmat sfatului men. si pre carii eu I-am aju-tat, Vanii la sese sute de familii, si child servitoriimei au gasit pre aces omens si adus la judunentca vor merge cu,mine in Rusia, unii dintke ei erati.din Valachia veniti pre eheltuela mea la. graniteleMoldavia si Poloniei, pentru care ell am trait pe a-cele granite mai molt de un an, adurand dmenl prinservitorii mei, ca cu densii sa yin in Rusia si sa servescRusiei, la ce voiiz fi destinat; si de accia am parasiteu povetele lui Filaret, adica nu m'am dus prin Be-lorusia (Rusia -albs), si n'am voit sa me depArtez deDamaskin Arehimandritul de Liubensk si de egu-menul Theodosie de la Sichastria Sofronieva, si casa nu me vecl si sa vorbesc cu densil, ci m'am dusin Rusia prin. Novii-Mirgorod, de acolo in Kremen-

stingeluT

si sa -mi

T-ad

www.dacoromanica.ro

142 SCHITE 1310GRAFICE

ciug. Aici eu m'ani presentat la guvernatorul Iazi-kov si f-am dat suplicrt despre urmatorele :

1. Ca sa -mY dea priment langa riul Dnipru pen-tru sese sute de familil. 2. dea un convoiti,cu carele pe ascuns st aduc cats -va ameni de lagranita Moldova la granitele Rusiei, prin Polonia,cu servitorii mel, care convoiu sa apere pe dmeniimei de Lesi, pentru ca di am vequt multi amenT lagranitele turcesti si moldovenesti, carii au esit dinRusia dupa cele intemplate cu generalul Chorvat (1),si multi din acei fugarl ve;lend, ca eti nu voesc sitprimese Mel pre unul dintre densii pint nu me voidinvrednici sa ved. pre Stralucirea Vastra si sa vor-besc pentru acesti dmeni, si despre altele ce nnamintesc

3. Ca sit scrie gubernatorul de Kremenciug la re-sidentul rusesc, carele se afla in Varsava, dace nupate instil sa dea convoiu pentru aducerea mai susscrisilor amen' in Rusia, adict ca residentul sa sta-ru6sca a se da scrisdre in Ucraina pentru libera tre-cere a amintitilor amen' in Rusia din Valachia siMurcia, sat ca gubernatorul sa me recomiinde luiX.averie de la Liubomirsk Brigadirul regimentuluiUnguresc, prin carele s'ar aduce in Rusiaamens, pentru ca de la granitele moldovenesti siturcesti, phna la granitele rusestT este teritoriul Liu-bomirestilor, prin carele trebue sa tr6ca acei ameni.

4. Ca sa-mi dea ukaz dischis, cati anY va fi liberde datorii catre stat acel prtment, pre carele it vor

(I) Vesh Analele" Torn. VIII.

Sit-mi

amintitif

www.dacoromanica.ro


da mie si Omenilor mai sus scrisi, si dupa trecereaanilor liberl, ce dare catre stat se va impune aceluipament, sail serviciii, sail vor fi ei 6mem impera-testi Si acest ukaz dischis sa se dea in manele mele,ca prin servitorii mei sa-1 trimit a se citi celor sesesute de Om eni, ca sa creda ca, eii amagesc.

5. pana ce servitorii mei vor ajunge la granitamoldovenesch in taint, papa ce li se va ceti ukazulsi se vor aduce Omenii. in Rusia, Guvernatorul sa-midea pasport ca sa yin la Petersburg la StrAlucireaVOstrii, ca sa ye esplic cele serise si multe altelecare aim nu s'ati scris. Aceste secrete eti nu le-amdescoperit Donmului Gubernator Iazicov, afara decele cinci punte. Ci 1-am spus numai, cum a scrisminciuna Episcopul Filaret, ca am nevoe sa cer mi-lostenie in Busia, dar din luna lui Februariu 'Anaacum n'am primit nici o resolutie de la Domnul Gu-vernator Iazicov, si informandu-me. ca Archiman-dritul Damaskin se aflO in nonastirea Liubensk,am luat pasport de hi Domnul Gubernator si amvenit in Monastirea Liubensk, uncle contra povatuireilui Filaret (ca sa nu me duo si sa nu vorbesc cu Da-maskin), eti tote aceste secrete le-am descoperit du-chovniceste la marturisire Archimandritulm Dama-skin in timpul Marelui post, farii, nici o sila si frica, siam rugat pre Archimandritul Damaskin sá traduch iulimba rusescA tote cele scrise de mine in limba la-tina. Spre mai bursa incredintare voesc a serviRusiei cu credinta dovidesc prin aciea, ca eu inaintede acesta am servit Rusiei lu curgere de opt am, childcu pericolul de a-mi perde cinstea, postul, vieta si

nu-1

ca eu

www.dacoromanica.ro


cu cheltuelA am izbavit niste ameni rusT din mAneleTurcilor, pentru care am fost tinut in arest septelulu; cum pre acei 6meni rusi Filaret fAgaduise a-Tpreda Turcilor, si eti en ajutoriul lui Dumneq.eti i-amliberat. Pre un diacon grec anume Sofronie din Mi-trofania, Filaret ndptea 1-a dat Turcilor prin 6meniinarmati de a-T SpAtariei si 1-a trimes la granita tur-cesca, scriind ca si acest diacon, deli este grec, estedin numerul spionilor rusesti, carii an fugit si ca a-cest diacon ar fi descoperit Rusilor banii ascunsi deTura, pre carii Rusii luat din Monastirea Gei-sek. Acest serviciti al men este cunoscut si se va a-dcveri de marturi vii, de acei pre carii eu i-am li-berat. La urmA cu lacrimi ci-Oend in picidrele Stra-lucirei V6stre, to rog ca pre norocul celor nenorociti!ca pre limanul celor nevoesI! ca pre mangaereacelor intristati! ca pre scAparea si ajutoriul streini-lor ! a nu me invinovati, ca eu ostinesc pre Stralu-cirea V6stra cu acesta scrisOre a mea. Cu tOta su-punerea ve rog a me recomenda Maiesthtei Sale im-perraesei, ca sub protectia MaiestateY Sale sit pot

serviciul la care volu fi destinat si precarele it voiti putea purta cu acei 6meni, pre cariiam sii-T aduc in Rusia, dupre starea si rangul med.Rog s'a scrietY Domnului Guvernator de Kremen-ciug, ca dea pasport pentru venirea mea ZaStralucirea Vosteg. Al Stralucirei vdstre milostivuluTmei Dorian prea supus rob Subiectus perpetuusquefidelis Servus Alexius Exarcha Valachioe legumenuset Theologies professor Mitropolio3 Bucurestensi.1783 :Maid 2".

a-rni impliui

sá-rni

1-ad

www.dacoromanica.ro


Las And la o parte nemulth",mirele personale alecAlugArului Ungurean Alexie asupra EpiscopuluiFilaret, care all putut proveni din neimplinirea do-rintelor sale pentru serviciile ce spune ca au facutlui Filaret in misiunea sa de spion. in Austria, si laConstantinopol, pentru a-1 ajuta sa se facd Episcopla Minnie, constatam un lucru din tote spusele ca-lugarului Alexie, ca Episcopul Filaret era si un abilpolitic si rafinat diplomat; ca politica lui era ace-

ca si a Mitropolitului Grigorie, si negresit si aaltor patrioti insemnati, anume, de a 'Astra si a in-tari legaturile politice ale Terei cu imperiul turcesc.Fusese o vreme, cAnd Romani): si din Moldova si dinValacliia ar fi preferat a se anexa la una din pute-rile vecine, la Austria, sad Rusia; dar veclend el' incurgere de mai mult timp, ca fagilduintele ce li seda si de Austria si de Rusia, nu sunt sincere, el s'ailstrins mai tare de Turcia, si aperad interesele poli-tice ale Turciei, ca pe ale for proprii. De aceia vi-dem pe Episcopul Filaret, carele era organ activ alpoliticei Mitropolitului, negresit al Donmitorului, tri-mitend spioni prin Austria si Rusia, ca sa scie cummai bine sA, se pOtA pazi si pe sine si Ora, si peTurcia de subminarile politico ale Marilor Staturivecine. rilaret a putut sa se servesca, contra dus-manilor personali, de intervenirea Sultanului la sui-rea sa pe scaunul Episcopiei ROmnicului, post lacare, precum am ve4ut, el avea marl' dusmani, cariinAscocise asupth-T grave calomnii.

Esemple de fella acesta s'aii mai intamplat in -0-rile romane. Void amiuti un esemplu din Moldova,

iagY,

www.dacoromanica.ro

146 SCHITE BIOGRAF10E

templat en doi-spre-C,lece ani main urmA, de catal lui Filaret, anume : In anul 1792 Episcopul deIIusi Iacov fu redicat la Mitropolia, Moldova prinfirman venit de la Sultanul catre Domnitorul de a-tunei Alexandru 11.1oruz, pentru motivul ea Iacov,ca Episcop de Ruse, rescumperase un numer deTrud din captivitatea Rusi lor. La acusarile de irn-moralitate aduse de autorul scrisarei catre KniazulPotemkin, voiu observa numai atata, ca in tote tim-purile la ocasiunea vaeantelor la Mitropolie si Epi-seopii, au fost mai multi aspiranti. Cei mai cu pu-tine merite se temesU forte de cei meritosi si sprea -i Impedica de a nu le esi Inainte, nascoceati celemai scarbase calonmil, pe care mai ales cei simplile credeali de a binele. Meritelelm Filaret au detep-tat invidia multora din aspirants iudemnat anascoci caloinnii asupra-i. Calugarul Alexie, carele

atatea titluri si de qciinta si de servicii aduseterei, Inca pate sit fi fost unul din aspiranti, sau eelputin unul din eel simpli si lesne creqetori. In totcasul el era forte desgustat, si de aceia a parasittera §i s'a pus in serviciul Rusiei, de a aduna colo-nists pentru provinciile sudice ale Rusiei, numaisá-§1 path, acolo asigura existenta si o positiuneunorabila.

Ceia ce este sigur, suut faptele patriotice aleEpiscopulul Filaret, pre care le-am *tut in urma,cat au fost el pe scaunul episcopal al Romnicului :munca pentru imbogatirea literaturei nostre biseri-ce§ti. ea biserica nostra sa nu fie in acesth privintamai jos de cat alte biserici ortodoxe, grecA, si sla-

Isi da

sit-ad

www.dacoromanica.ro

I3IOGRAFICE 147

vond, si ca Romaniiin cultul for di,vin sit nu mai aiba,nevoie de alte limbi necunoscute. Acosta a fost tintaSi directia data clerulra invetat al Rom amid de Mi-tropolitii cei marl, ca Theodosie, Antim, Grigorie,si urrnatd de Episcopii eel demni, ca Damaskin, Gri-gorie, Parthenie si Kesarie ; asa a urmat, si de acelasspirit romanesc a lost insufletit si Filaret. Meritelelm Filaret au lost apretiate si in sferele inalte alete,rei ; caci ii.. anul 1792, rnurind Mitropolitul Cosma,Domnitoriul de atunci Constantin Sutul, impreun'aen sfatul terei au redicat pre Filaret la trepta deMitropolit al Ungro-Vlachiei.

Dam aicl un resumat de actele publice, ceseversit la stramutarea Episcopului Filaret de laMinnie la Mitropolia Ungro-Vlachiei, dupre cumele se afla in condica shun, a Mitropoliei din Bucu-rest, spre se videa tot-odata ce forme se paziatiatunci. la alegerea Mitropolitilor in Muntenia.

Dupes mdrtea Mitropolitulm Ora Cosma, templatesla 2 Septernbrie, anul 1792, Domnitoriul MichailSutu, adunand Divan din clerul malt si boerir terei,ail ales in unanimitate pre Episcopul FIlaret, apoiprin scrisdrea domnesea de la 6 Sept. catra Patriar-chul icumenic Neofit, Domnitoriul cere ecdosis pa-triarchicesc catra Mitropolitul Stravrupoliei Grigorie,carele sa proclame sisa instaleze pre Filaret la sca-unul Mitropoliei. Dornnul ()ice in scrisdrea sa cAtrA,patriarchal despre alegerea lm Filaret si despre

Fiind ca pre shnta Mitropolie de sub dom-nescul si staptmescul nostru tron a remas veduvA deduchovnicescul ei pdstorit, sfirsindu-si acum viata

luT:

SCIIITE

cali-tatile

www.dacoromanica.ro


fericitul Mitropolit al Ungro-Vlachiel' D. Cosma, la2 ale curentel' dimineta, si tot' eel de ca din-tr'o gura, atilt cei din sfintitul cler, cat si cei din or-dinea politics, ne-ati propus, ca iubitoriul de Dum-neqeti sfintitul Episcop al RomniculuY, D. Filaret,este vrednic de succesiunea acestei pre sfinte Marc-

marturisind top cu un glas si rugandu-ne cuo socotinta nestramutata pentru aseclarea theofilieisale la pastorirea cea de capitenie locals. De altsparte cunoscend si no' demnitatea persona respe-ctabile a theofiliei sale, precumsi calitatile sufietestisi spirituale ale ca este eel betrandintre Episcop' . . . etc., am admis pre theofilia sala tronul Mitropolie' Ungro-VlachieT. Apo' cere lapatriarchie recunosterea lui Filaret, si insarcinareaMitropolitului StavrupolieT de a-1 instala.

Patriarchul r6spunde Donmului prin scrisOrea de la13 Sept., prin carea imputerniceste, cu sinodul pa-triarchicesc, pre Mitropolitul Stavrupolie' a instalApre Filaret la Mitropolie. Pre Filaret it numeste con-frate pre iubit, vrednic, probat, cuvios intro tote ".Patriarchul tot atund a scris Mitropolitulm Grigorieal Stavrupolei, carele traia in Bucuresti, ca sa pro-clame pre Filaret Mitropolit, si impreunA en eeia-lalti EpiscopY din -Ora adunandu-se in biserica

sa faca, forma de alegere bisericesa, carearepresinta un fella de votare satibalofagiu intre cati-va candidatT pu.T de forma, si carea in limbabiseri-cesca se kiama psifiare si ipopsifiare" sail aruncarede sort', din carea tot-derma esa candidatul hota'ritde ma' inainte. La acesta ocasiune candidate' pus' de

aicT,

poliT,

lui si maT

,,

Mi-tropoliei,

www.dacoromanica.ro


forma all fost: Mitropolitul Lidiel Grigorie, si Do-sotheiii Filitis Episcopul de Buzed. Acesta operatiese face prin un prescript verbal trecut in CondicaSfanta, subscris de Archiereil, carii all luat parte laipopsifiare, sub presedinta ArchiereuluY delegat Ina-dins de Patriarch la instalarea noului Mitropolit (1).

Reproducem aici prescriptul verbal incheeat laipopsifiarea Mitropolituldi Filaret :

17Remaind veduva Mitropolia Ungro-VlachieT, fiindca eel ce all fost pftna acum Archiereu, D. Cosma,s'a sfirsit viata, din ordinul malt pre sfintitului Pa-triarch icumenic, D. D. Neofit, cu consimtimentulpre cucernicului si pre inaltatuluYnostru DommtoriuThan Michail Sutul Voevod, am intrat in templulsfintei Mitropolii. a Bucurestilor, insemnat cu amin-tirea sfintilor slavitilor si in tocma en Apostolic Im-perati Constantin si Elena, spre a face sorti pentrucel ce are sa priinesca acest tron veduv. Si in ade-ver anteiti am pus pre halt pre sfintitul Mitropolital Lida, D. Grigorie, al doilea pre iubitoriul deDumnedeu Episcopul Buzeuldi, D. Dositlieiu, si altreilea pre iubitoriul de Dumnec,leq Episcopul Rom-nicului, D. Filaret, carele a fost preferit celora-laltipentru pastorirea acestei Mitropolit De aceca s'autrecut si numele ]or in presenta Condica santa 1792

(1) Acest t ipopsifiare se pastreza la not §i asttdi, dar cousta numatintru aceia, ca in sera dinaintea Ode,. destmata pentru chirotonia1111111 uou Archiereu, citi-va Archierei, eonvocat,i de Mitropolitul,se aduna in biserica Mitropoliei, §i la finele Vecerniei, dupa o micaceremonie speciala bisericesca, se inchee un prescript verbal incondica sfanta, in carele se trece numele candidatului ales de Sinodi recunoscut de 1Zege, §i i se face cunoscut, ca adoua cli are sa fie

chirotonit Archiereu.

www.dacoromanica.ro

150 SCH1TE I3IOGRAFICE

Sept. 23. Subscri§i : Grigorie al Stavrupoliel, An-thim al Pogonianel, Meletie al Thebaidei, Dositheidal Buzeulul, Nicodim al Iliopolei, si Ioan Vacare-scul Dikeofilaxul Bisericel eel Mari si Mare Spa-

Prescriptul verbal si subscrierile sunt in limbagreen. Pupa acesta Archiereil aid mentionati si cumarele Spatariti Domnesc Vacareseul au dat lui Fi-laret urmatoriul act pentru re,cunorerea lui in dem-nitatea de Mitropolit, tot in limba grecesca :

Fiind ca si dupre alegerea comuna a intregeiobstii, sfintite si politicesti, si cu consimthantul preinaltatului, pre cucerniculul si pre ineuviintatuluiDomnitoriii si carmuitoriti a totes Ungro-VlachieiD. D. Joan 1Vlichail Constantin Sutul Voevod, maltpre sfintia Nostra ati fost ales si proclamat pentrutot-deuna (pe viata) Mitropolit acesteiMitropoln ve-duve a Ungro-Vlachiei, find ca f9stul D. Cosma s'amutat eatra Domnul. malt pre sfintitul nostru Domngi stapan si Patriarch icumenic D. D. Neofit, cutul de pe Maga densul Sinod, conformandu-se cuvechiul obiceiti al loculm, a primit acesta alegerecomuna, situ ecdos patriarchicesc si epistola sinodal alini porunceste mie ceha mai mie, ca, impreuna cufratii sfintiti Archierel, aflatori aicl, sa facem obici-nuith sfintitii sibisericestil sorts (psifi), si sa iedic prehalt pre sfintia Vastra la Scaunul cel veduv al Ungro-Vlach id. Si deci, supuindu -mep01 uncii Kiriarchicesti,cei date mie, implinesc acest ordin sfant, dorind Inaltpre, sfintiei VUstre din a,dencul sufletulul: multi andStapane. 1 7 9 2, Sept. 24". Urmeza acelesi subscrieri,

tariti.

www.dacoromanica.ro


ca qi la psifiare. (Revist. Biser. ort. rom. an. IX lunaOctombr. p. 757-767).

Aceste recundsceri si psifieri sail votari biseri-cesti erail numai simple formalitati de adoua m'anA.Filaret era deja Mitropolit indata dupa mortea pre-decesorului set', caci in condica sfanta gasim, ca elca Mitropolit al Ungro-Vlachier, la 8 Septembriu,confirma psifiarea sau votarea bisericesca a Archi-mandritulm Nectarie, carele se alesese ca succesoral sal. la Episcopia Romnicului. ( Condica Sf. aceiasiRevista, luna Noemb. p. 841).

Din activitatea carturaresca a Mitropolitului Fila-ret, cunoscem, cn, el in anul 1792 a retipArit la R8m-nic Inca o carte, Kazania. Pre sfintitul Genadie innotitele biografice despre Episcopul si MitropolitulFilaret, publicate In Revista Bis. Ort. Rom. pe anul1881, ]unele Februariti si Apriliti, ne spune intrealtele, ca a gasit in Archiva Mitropolier din Bucu-rest' un manuscris grecesc intitulat : `8E0cp6pcov

iTcto-roMv itoXtity.wv.(Adunare de diferite epistole poli-tico). In aceia colectiune se afla un numer insernnatde sensor'. ale Mitropolituldi Filaret catra Patriar-chii, 13isericei Ortodoxe, catra membrii: SinoduluiPatriarchies de Constantinopole, catra diferite per-sane, scrison prin care Filaret an_unta suirea sa peScaunul Mitropolier Ungro-Vlachier deaseminea, ca,in acea colectiune se afla o suma de felicitari adre-sate de acele persone lui Filaret cu ocasiunea redi-carei lui la Mitropolie. Dupre documentele Mitro-polier, pre sfintitul Genadie ne mai spune despreMitropolitul Filaret: 1) ca a intarit un act de In-

ni?aoyi,

;

www.dacoromanica.ro


prumutare al hi Nikifor egumenul de la MonastireaDe]ului, dat unui pacharnic Grigorie. 2) Mitropo-litul Filaret, in anul 1792, primind tanguirea Sta-retului Georgie, ca fratii adunati in Monastirea Cer-pica traiati in mare sdracie si strimtore, si cererealui de a i se da sub administratie si Monastirca Cal-darusanii, carea era avutd, Mitropolitul aprobatcererea, si de atunci staretul Georgie deveni supe-rior amand.uror acestor Monastiri, petrecend candla o Monastire, cand la alta. 3). Patriarchul de Ie-rusalim, la 15 Oct. 1792, adica indata dupes insta-larea lui Filaret, felicitandu-1 cu Mitropolia Ungro-Vlachiei, it raga ca sa alba interes pentru averiledin Ora ale semtului Moment; era Mitropolitul iiespunde in acesta cestiune Insciintez pre feri-

circa, Vdstra prin umila mea scrisare, ca din copi-larie nutresc un respect forte mare si datorit in modinevitabil catra pre shintul si datoritul de viatamorment al Domnului, pentru care nici in viitoridnu voiu inceta de a conlucra ceia ce pentru mineeste o datorie, si a lupta, cat imi va sta prin putintd,pentru trebuintele cele iwpunatdre ale Monastirilorst. moment de aid. 4) Patriarchul ecumenic Neofit,aretand Domnului A. Moruz lipsa si saracia scoleipatriarchale din Constantinopole, Domnitoriul pe deo parte vine in ajutoriul scale]. din Constantinopole,hotar'and a i se da anual din Cars asaratia domnescaeke 250 lei, era pe de alta parte pune in vedere siMitropolitului Filaret de a ajutA acea scold. Mitro-politul trimite acei scoli un ajutorit. de 1600 lei.

Regretism ins6 din suflet, ca Prea sfincitul Gena-

1-a

:

www.dacoromanica.ro


die Endceanul, carele eel dinteiti din clerul romans'a dat ostenela a scrie bingrafia Mitropolitulm Fila-ret, prevenit prin ideele cele usdre ce sint astacli lanot de modd, asupra clerului grecesc mai ales si aDomnilor Fanarioti, deli recundsce meritele literariesi sciinta lui Filaret ca Episcop la Minnie, in folosulromanismuhn, totusifacendu-si idee, cd, el a fost grecde origind, afirma, ca redicarea lui la Mitropolie a fosto nenorocire pentru biserica terei; ca al egerea luT atatla Episcopat cat si la Mitropolie ar fi fost impusaterei de Domnii Fanarioti; ca el, Mitropolit fanariot,ar fi ajutat esploatarea de catra Greci a monastirilorinchinate, ca ar fi spoliat Ora de venituri spre a ajutascole greeesti din Constantinopole ca acest Mitro-polit fanariot, impreuna cu alti Episcopi, esiti dinaluatul bizantin", ar fi grecizat biserica terei roma-nestl cu totur", etc. Sperand, ca cu timpui prea sfin.-titul Enaceuul singer va reveni asupra erorilor si apripitei sale judecati despre memoria, si faptele u-nuia dintre cei mai insemnati ierarcln ai trecutuluibisericei nostre rationale romane, sd, spunem notacum ceea ce mai scim despre Mitropolitul Filaret.

in anul 1793 Mitropolitul Filaret a propus Dom-nitoriului Alexandru Moruz hirotonirea in Archiereutitulariii a Archimandr. Mitropoliei Grigorie. Dom-nul core de la patriarchie titlul noulm Archiereu siecdos catre Mitropolitul Filaret pentru chirotonire.Patriarchul prin scrisdrea, sa de la 15 Martie respunde Domnitoriulm era prin altd, scrisdre data laAprilie 27 trimite ecdosis de chirotonire Mitropoli-tului Filaret. In amendou6aceste scrisori Patriarchul

Biserica Ortodoxi 4.Amnia.

www.dacoromanica.ro


nmneste pre Grigorie barbat insemnat, impodobitcu moravuef bune si cu buna educatie". Titlul Ar-chieriei, da patriarchul este de Episcopal Cha-riupolia, ce a fost oare cand stritlucith", etc. Actulipopsifiarei. in Condica &bath are cite -va lacune,anume : nu este trecut numele biserica uncle s'a facutipopsifiarea, fiind lasat lo c desert; deaseminea nu suntaretate Mei numele Archiereilor ipopsifiatori. Insadupre actele solemne ce preced acestei chirotonii,de care am mentionat, nu suntem in drept a presu-pune, ca acesta chirotonie nu s'ar fi efectuat, dacanu de Filaret, de succesorul sea.

Archipastoria Mitropolitului Filaret a fost scurta :numai de un an ; caw. in luna Septemvrie, anul 17 9 3,Filaret a depus demisia in manele Domnulm Moruz,cerend vcie a se retrage in viata privata si rugan-du-1 a puree in locul lui o persanh vrednica de aconduce biserica terei. El declara in demisie, ca seretrage de buua -voie, si din causa deselor bole ce-1supara. Acesta declaratiune a lui este adeverit'asi de dm Archierei si contrasemnata de Archiman-dritul Grigorie.

lleproducem aici acesta demisiune, precum ea seafla scrisa in Condica

Vedand, cd din Ali in qi puterile mele dispardin causa deselor bole, ce des mi se intempla, sicunoscend greutatea unei ingrijiri duhovnicesti cateste de mare si grea de purtat, si apoi dorind ca sapetrec restul putinelor mele vile aid in liniste, meretrag din scaunul meu acesta al Mitr. Ungr.-Vlach.de buna vole, ne silit, si dm socotinta mea proprie,

ce-I

Santa:

www.dacoromanica.ro


Adepunend sortil (kro?0,4 in manele pre inaltatuluY,pre cucernicului si pre blanduldi nostru Dom-nitoritt, pentru ca sit alegA pre acela, pentru careleDomnul va lumina consciinta Domnescsa, si careles6, fie vrednic a reluh carmele acestel corabii du-hovnicesti. i spre sciintii am dat presentul ruedparetis (demisiune), sub-scris de bursa -voie, precumam dis si nesilit. 1793 Septemb". Atat demisiuneacat si subscrierea Mitropolitulul sint in limba greed.

Domnitorul 1VIoruz cedA, sthruintilor lui Filaret,si primindu4 in fine ditnisia, pe de oparte a convo-cat divanul terei, ca sd alega alt Mitropolit, si acelala 25 Septembrai a ales la scaunul MitropolieT lireDosotheiti Episcopul Buzeulul (Filitis), pre careleDomnitoriul in aceesi di 1-a confirmat , era pe de.altrt parte a trimis dimisia Mitropolitului Filaret Pa-triarchuldf Neofit, I-a anuntat despre alegerea luiDosotheiii la Mitropolie si a cerut ecdos patriarchi-cesc pentru strdmutares lm de la Episcopia de Bu-z6ii la Mitropolia terei. Patriarchul trimite ecdosulsea Mitropolituldi Filaret prin scrisorea de la 5 Oc-tombrie. In acesta scrisare Patriarchul, amintind descrisore% Domnitor;u1m dice : Domnitoriul a lostprovocat de caldmasele tale rugaminti a to eliberade durerile nevindecabile, care nu suet propiii pa-storiel pe viitoriti a turmel cei cuventAtOre a lutChristos, Inaltimea sa a priimit dimisiunea ta cea deblind voie, a scris bisericei si a trimis aid ]. la bise-rica propria ta petitiunc catfa InAltimea sa si dimi-siunea sigilata, mijlocind ca sa se trimitit ecdosulcanonic bisericesc pentru asedarea legala a celui ce

www.dacoromanica.ro

156 BIOGRAFICE

are a primi in and demo toegul pastoral al Mitro-poliei de acolo". Venind apoi la alegerea noului Mi-tropolit Dosotheiti, ilnumeste confrate al sea it-Wit,biirbat mat betran de cat altii, intrumsetat cu vir-tutea, educat in pietate, invetat si mArturisit vrednicde catra toti, atilt cei din ordinea clericala, cat side catra sistema boerescii. si politicescA". Apoi im-puternicind pre Filaret de a instala pre Dosotheiti,,dice : permitem si dam tie voe bisericesc6, si de-punem in mhnele sfintiel tale si sortii nostri ca-nonici, si poruncim, ca luhnd pre Archiereii aflittortacolo, si cu voia domnesca, sa fact psiful canonic inpre sfauta Mitropolie de acolo, si cu protocol sfintit,pre carele it veT scrie in Condica sfintei Mitropolitde acolo, si dintre eel esiti canoniceste la sorti vetpreferi dintre altii pre numitul iubitoriul de Dum-nec;leii. Episcopul Buzeultn, confratele nostru iubit,D. Dositheitn stramutandu-1 la scaunul pre sfinteiMitropolit a Ungro-Vlach., in cat sa fie si sri, se (;ticasi de catra tots s'i se recurnisca presfintit Mitropolital Ungro-Vlachiei, av(nd si locul Kesariei Capado-kiei. Deci scriind acestea, imputernicim pre sfintiata, ca sa fact stramutarea urmasulm teu in mod ca-nonic, pentru care ititrimitem si canonicescul nostruecdos patriarchal si sinodal". 1793 Octomb. 5.

La 11 Octomb. Mitropolitul Filaret a seversitactul canonic de stramutare a noului MitropolitDositheib, impreuna cu 9 Archierei, precum arata.protocolul sail prescriptul incheeat la acea ocasiunein biserica Mitropoliei, sulpscris de Filaret, in cali-tate de fost Mitropolit al Ungro-Vlachiei" si de.

scr,TE

www.dacoromanica.ro

SCITITE BIOGRAFICE 157

ceialalti Archierei, deasemmea in limba greed. T6teactele privitare la dimisia luT Filaret si alegerea luiDositheid se pastreza in Condica Mitropoliei, nu-mitd Sfanta, §i sunt reproduse de preasfintitulEnd-c4nul in Revista Bis. Ort. Rom. tuna Noemb. a.1885.

Prea sfintitul Genadie Endcenul, in skita sa debiografie a Mitropolituldf Filaret, spre a dovedi, caFilaret In adever era cu sanatatea sdruncinatd debola, citezd din colectiunea de scrisori, amintita inurma, pasage din dou6 scrisori ale lm Filaret, unacatrd Patriarchul Neofit, si alta catre DomnitoriulMoruz. In cea dinteid, ar6tand patriarchului causadimisiunel sale, Filaret spune, ca ocupatiunile de-puse Inca din tinerete in favarea bisericei si a so-cietatii nimicit puterile corpului si 1-au facutincapabil de a mm purta greutatea de At lant a pas-

acestei Mitropolii a Ungro-Ylachiei, si tot-o-data anunta pre Patriarch, ca Domnitoriul MOruz,dupa repelite Turicimintz din partea sa, i-a primitdimisiunea, acorandu-i de_ a trai in Ora, retras, sisub auspiciile Domnitoriului. in a doua scrisore Fi-laret se scuzd cats noul Domnitorid Moruz, ed dincausa de bald nu pate esi spre intimpinarea 10, lasosirea sa in tern, si ca de acea a delegat din parteasa pe Episcopul de Buzed Dositheid, carele are in-sdrcinarea de a felicity pre Domnitoridla venirea saId tronul Orel ('). Prea sfintitul Enacenul nu credeca sanatatea sdruncinata a lm Filaret a fost sin-gurul si indeajuns motiv al dimisionarei lui ; ci pre-

(1) EuXXoy-ti 8tvp6pcov izotoXibv ItoXtzran No. 18 p. 32-34.

torieT

'i-an

www.dacoromanica.ro

158 SCHITE BIOGR AFICE

supune si de la sine, farAnici un temeiu istoric, Ore-care tainica reactiune a boerilor terei contra fana-riotismului, pre carele it representa in Ora Mitro-politul Filaret, carele ar fi avut de theza" a archi-pastoriel sale : desnattonalizarea bisericei roma-nesti " ! ! (1)

Asa dar Mitropolitul Filaret s'a retras in viataprivata, si cu tote ca nu se cunosc pana acum datedespre viata lui privata, nici despre timpul mortiilm, el s'a seversit viata aici in tera, retragereasa, precum am vequt mai sus esprimata dorinta lmcatra Domnitoriul Moruz. Pe la anul 1795, traiainca Mitropolitul Filaret; cam in acel an el a reti-parit la Minnie cartea de cuvinte ale st. Macarie-Egiptjnul. Portretul Mitropolitulm Filaret se pastrez6,la Mitropolia din Bucuresti.

partea despre amecla-qi a Bucurestilor este undel si sub el un ses, care portA numele de Filaretu.Tot acolo pana nu de mult era o cesmea, carea senumia Cesmeua Mitropolitului Filaret". Ea constadin o casa mare de petit cu doue renduri. In rendulde desupt era cesmeua, Ora deasupra era un foisorsau Sala de petrecere. Apa cea buna a cesmelei luiFilaret aduna acolo vara spre recorire multime deMine din Bucuresti, mai ales serbatorile. Acea yes-tita cesmea, devenind in fine nepracticabila, fu stri-cata impreuna cu casa deasupra ei. Desi intre anit1754-1760 fusese Inca un Mitropolit tot cu numeleFilaret, totusi eu cred ca, cesmeua si delul cu

(1) Ve@ Revist. Bis. Ort. Rom. luna Apr. 1881, p. 459.

ii

In

www.dacoromanica.ro


numele Filaret, amintese numele lm Filaretcu carele not ne-am ocupat in acestrt scriere.

Regretran ca la stricarea cesmelei MitropolituluiFilaret nu s'a luat mesuri a se pastra macar inscrip-tiunile si sculpturile cu care, dupre cum m'am in-format, ce§meua era bogat impodobita.

Dam aid o descriere a acestel cesmele, dupre cumrtn-a representat-o batranul Colonel Papazoglu,cunoscutul nostru Archeolog, in versta de 75 anT,si carele in tineretele sale o a apucat in tat), splen-ddrea el%

D-nul Papazoglu crede ca localitate ce porta a-cum numele de Filaret, cu delul sa, a fost cump6-rata de Mitropolitul Filaret, carele avea acolo viasa, si pe urma o a daruit Mitropoliei, si acesta o astapiinit pana la secularisarea averilor biserice§ti,in anal 1860. lath acum descrierea ce a facut D-1Papazoglu cesmelei Mitropolitulm Filaret:

Cesmeua avea done etage. In etagiul de sus eraun salon mare, impregiurat cu sofale, cu perillY ro§iisi cu ciucurT albe de bumbac. In mijlocul salonului,o masa mare de stejar, incungiurata cu scaune.Acolo se 'recreati Mitropolith in timp de Vara dupa,pranz, in cPele de serbatori, unde se adunati de a-semenea la conversatiT boerii enoriasi ai Mitropo-

Golescii, Catunenii, Falcoenii, Jienii, BujoreniT,Dudescii, etc., carii conversati si petreceati timpulirnpreuna cu Mitropolitul terel. In C,Hua prasniculuiSfintilor Imperati Constantin si Elena, hramul Mi-tropolid, Mitropolitul da masa mare, la care invitespe toti boerif, atat cei in activitate (halea) eat si

II-le,

www.dacoromanica.ro

160 SCHITE BIOGR AF

cei in retragere (paia); asemenea pe consulii stre'iniprecum si starostii comerciantilor si industriasilor :lipscani, cojocarT (blanari), topta,ngiY, bhcani, cu-relari, papugii, islicari, etc. Salonul se sprijinea pe12 stAlpi de petrA cu capitele si cu sculpturi deflort Aeoperementul era invait cu olane. In salonse suia pe o scary larga, pe dinafard, aeoperita.

Sub salon, in etagiul de jos era cesmeua, cu 12tevi de alama, prin care curgea in abundentA apade sub malul Filaret, in jghiaburY de marmura; era,deasupra fie-carei din aceste tevi era reliefurisculptate in marmura, represent'and cu o arty fru-mds'a cele 12 zodii ale anului; era deasupra lor, peo marmura mare, se vedea marca archiepiscopala,cu inseriptiune in limba romana, descriind fundareaacestui frumos monument (1).

Pavimentul cesmelei era asternut cu marmor4, sicu jghebulete in zigzaguri pentru scurgerea apei,carea esind afara din cesm ea se scurgea in balta inve-cinatA, invaseuth en stub. Din acesta balta, prin undeosebit canal, apa se strecura spre strada erban-Voda (Podul Beilicului) si continuAnd pe inga Bi-sericuta esia in Caramidari, Zarzavagii (le-gumari), sub delul VIcarestilor, si de acolo se stre-cura in Dtunbovita.

Din relatia data de Eforia Spitalelor din Bueu-rest', in anu11870, sub titlul de Note sidocumente

(1) Dommil Papazogln n'are copil de pe acea inscriptiune; darml -a spus ea crede a se fi pastrami acele marmure cu iuscriptiuni§i scuiptun la ore-care persone, care le-ar fi fost asigurat la dara-marea acelei ce§ele. Intreband pe acele persene, m'au asigurat ca."n'au nice o cunoscinIa de densele.

yanu,

www.dacoromanica.ro


relative la Asilul Elena Damna", se vede cá JAlitro-politul Filaret in anul 1792 s'a facut testamentulset , prin care a lasat o avere colosala pentru intre-tinerea si educatiunea copiilor orfani, avere compusadin mar multe mosii, mar multe hanuri si lOcuri inBucuresti, dar ca prin nestatornicia lucrurilor deatunci si prin reaua credinta a Epitropilor, toteacele avert instreinat si aim.- testamentul Mi-tropolitulut a perit fara urmd. Din toatil aces averelasata orfanilor, a scapat din intilmplare numaT ha-nul, carele s'a cumparat in urma de guvern si azidit in locul lui t6trul actual. Reproducem aid: intocma relatia amintitd a Epitropiet Spitalelor des-pre mipacele cu care s'au fundat scala de fete orfane,numita Asilul Elena Domna", relatie in care sevorbeste despre donatia Mitropolitulut Filaret

Ca si alte institutiuni de bine-facere in Romania,esistat asemene institutiunea pentru cresterea si

educatiunea copiilor orfani, si data mult timp nuv6dut puse in practica dorintele si legaturile

persdnelor filantropice, sail dispositiunile legilor depe timp, ac6sta a provenit parte din causa felurite-lor fase, prin care a trecut Romania, parte din apa-tia guvernelor ce s'au succes.

Deja la finele secolului trecut, Prea Sfintia SaMitropolitul Filaret, unul din eel: mai filantropi bar-bap' ai epocei, si a cAruia \Tiara a fost un sir defapte pidse si devotiune, a ldsat, prin testamentulseti din anul 1792, o avere colosala spre intretine-rea sieducatiunea copiilor orfani. Insa acesta averecompusd din mar multe mosii, mar multe locurt si

s'ati

TI-le.

salt

www.dacoromanica.ro


hanuri in Bucuresti, s'a instreinat de la destinatiu-ilea el. Dupd tote cercetarile ,acute, testamentulnumai esista in archiva statului, si se lice ca ar filost chiar sustras si rupt de persdnele interesate dea instreina averea orfanilor in folosul for

Din tote chitrtiile ating6tOre de bunurile lasatede Mitropolitul Filaret, esista in qiva de astA,C,li nu-mai uu proces verbal al Sfatulm administrativ, dininfela Domnie regulamentara, carele constatA caguvernul a cumpArat hanul lui Filaret, avere a or-fanilor, spre a construi tetrul din calea MogoOel.

In raportnl Domnului Ministru al Controlulm dinanul 1860, cdtre Domnul Ministru al Finantelor, in-serat in Monitorul cficial No. 214, acel an, prin careface darea de sama a conturilor tuturor caselor ce seafla in revisiunea controlului pang in 1 Ianuarie1858, se citeste urns torea rota la reservele easelde bine-faceri :

Dimpreuna cu lei 114,000, destinati pentru cla-direa de institut pentru copiisermani, cu acest prilejsi spre impacarea cugetului, insemnezA ca acest6casa s'a napustit (parasit) cu luarea hanului ce aveasi de la care tragea un folos anual peste 20,000 lei,pe al cdruia loc s'a cladit tetrul, si pentru care prinlegiuirea obste§tii adunan, dinthiu se hotaraste a sedespagubi cu suma de galbeni 10,000, cu care sase cumpere o mosie, in cat sa dea venitul ce lua dela barn; insd prin o alta chibzuire a obstestii adu-nail, din anul 1843, se mArginWe acesta numai dea i se cumpara un alt loc pentru cladirea unui in-stitut pentru copii se'rmani, sand va veni in stare

proprin.

www.dacoromanica.ro

SCIIITE BIOGRAFICE 163

casa, a face o asemenea zidire; prin urmare numaicand i s'ar da venitul de 17 anii, de child i s'a luat,in sum de 340,000 si cu ceea ce mai are adunatidin venitul banulm, ar putea fi in stare a se facecladirea cuvenita, dupa cum era vorba spre impli-nirea dorinta danuitorulm , reposatul MitropolitFilaret

In mai. multe rendun s'a ridicat vdcea in favareacopiilor orfam; si chiar din sinul adunara gene-rale s'ati ivitreclamatiuni in contra lipsa de cresterea acestor copii, in contra starer for deplorabile, siin contra delapidarilor, ce s'ail facut cu averea Mi-tropolituku Filaret". (15. 4-6).

Jalind din adancul sufletului, ca la nor multe te-stamente si donatiuni ale marilor si generosilor pre-decesori, destinate pentru binele general al Roma-nia, au avut sarta testamentului Mitrop. Filaret,speram ca lucrurile se vor indrepta i ca inimilegener6se i devotate binelui public nu vor lipsi dinnemul nostru, si cu deosebire scn cea Irma deIerarchi ales' ar Biscrica Romane nu se va perdenicl o data de pe campia duchovnicesca cea rodi-t6re a iubitei nOstre patrii, --Ronzdnict OtodoxeCato lice de Resarit.

(PINE). Episc Rom 5Ielchisedek.

o<CMEc

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIG[OASE

CU OCASIUNEA RESTAURAREI SI SANTIREI

ST. 171ITROPOLII DIN Al OLD 0 VA

1.

Prin siintirea catedralei de Iasi, Biserica serbezttserbarile sale cele mai splendide, mai malestose simai impozante. Ori child serbatorile bisericesti, maiales cele domneti, au acest caracter; dar la san-tirea templelor, a catedralelor, ceremonialul religios,find de o inseinnatate simbolica §i mistict, §i prinrugele clerului invociindu-se asupra templelor re-versarea harului divin, ajunge a fi cu deosebirepompos si moralminte edificator Si forte instructiv.

SerbaK splendide : awl( biseria cu acOstd oca-siune iqi desfAsura ton', stralucirea qi lucsul ce -i estepermis a-1 avea "..n ornamentatiuneainteriOra §i este-riara a templului, in pretul odorittor §i in invesmen-tarea sacerdotiului ,

Serbarl maiestose : ctici templul fiind simbol alpalatului Fiintei eel prea inalte, al idealului religios,

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNT RELTGIOSE 16Fv

al D-cleuluY chruia lumea se inching, biserica cu bu-curie chemd pe tote treptele sociale inferiare §i su-periare a lua parte la ceremonialul pentru shntirea,deschiderea, §i inaugurarea cases de rugaciune, incare are a se sanctifica tot eel ce intra cu inimadrepta, cu cuget curat, §i cu vointa fermi a mul-tami Celui A Tot Puternic pentru bine-facerileprimite -§i chema mila si ajutorul in restristeleintamplate ; cu un cuvent, biserica prin Antireatemplelor pune la dispositia on -cArui om sanctuarnlcuviincios, de unde fiinta cea margiuita se patepune in relatinui spirituale, tainiee si sentimentalecu Fiinta cea nemarginita, si de unde finitul pre-simte infinitul ;

Serbart imposante : cad' prin intensitatea stralu-cirel §i pri 1 manifestarea maretiei a cestor serbari, seintipareste adanc in mintea credincio§ilor ce Tadparte la ele sublimitatea cultului religios, carele estein stare a pune in mi§care si a intruni intr'un gandsi intr'o inima, fratasca pre tote cei ce au ceva swatin consciinta lor, pre top.' cei -ce partii in sine cultulfrumosulm, ce-1 vor contempla in picturile idealeale nonei catedrale, si cultul adeveruluT artistic ce-1vor afia, in dimensiunile marete si in liniile propor-tionate §i conform architecture' templului crestin (1).

Aceste serbUori religiose de sigur vor lasa urinene§terse in memoria celor cc be vor visita §i vorparticipa la densele.

(1) Templul find pe din afara coustituit din Emil drepte siparalele, afara de acoperement si turnuri, iar pe din launtrudin mai multe arcade pe care stall tints bolt], presinta un stilmixt din eel roman §i bizantin.

a-T

www.dacoromanica.ro

166 REFLEXIUNT RFI TGOSE

II.

SerbArile religiose presupun misedn, agittha, sen-timente religi6se. Si in adever, de Un timp inc6cese semnaleza in Romania o miscare, o sensatitmemai neobicinuita decat in trecut in ce priveste re-ligiunea, atat pe terenul intelectual cat si material.Restaurarea de temple vechi, fundarea de catedrale,infiintarea facultatei Teologice, tote acestea suntsemne ca sentimentul religios s'a desteptat din nousi mai energic intre Romani.

Pe de oparte pArasita si uitata find biserica, iarpe de alta crud combAtuta si sfasiatd, instinctulstraun religios a trebuit in fine a esi din pirotelade mai inainte si evenimentele actuale ne dau semneimbucuratore, c6, biserica si religiunea iara-sa vor in-flori in Romania. Odata natiunea pusii, pe calea ceadreptA, pe drumul imperatesc al progresului si alprosperare" in tote privirile, fiind-ca unul din atri-butele principale prize care-si manifesta vieta sanationala este si religiunea, apoi ar fi a abate nati-unea de la calea ei firesca. din trecutul sett istonc,lasand sa schiopateze en amandone picioarele, dupreespresia Scripture', iu caile religiunea, on, cum do-rese unit, impingend-o fatis pe poteca necredintei.Miscarea dar religi6sa, ca tote miscarile in alt. di-rectiuni, se va ariita din ce in ce mai puternic,pnutre Roman'. Lar acesta este si natural.

Nu pot Romani' actual" sá uite nici a se abatede la destinele vietei for sociale croite de strabuniilor: tot trecutul for este plin de luptele pentru esi-

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGIOSE 167

stentaindependentA, §i de sacrificii pentru sustinerea§i infrumusetarea cultuldi for divin. Child arborelenational s'a curatit de putregaiul §i uscaturile seco-lilor nefasti, ramurile cele noua crescute din vechiultrunchiti si adapate tot de acelasi suc, fireqte trebuesca da tot aceieaqi. rode. De aceia nu este de mirare,ca Biserica se aft, astach in se'rbAtOre.

Fireqte, trebuia ca cladirea catedralei din Iasi,spre a ne restrhuge acuma la ac4sta numai, sa aibaaan sfaxqit si, dupa mine, un sfhrsit corespuncptorscopulm primitiv al acestei

0 lege generala a mecanicei statuezA ca : on-ceforta isolata acumulata intr'un pullet are-care nupate remanea neeficienta, sari fara efect, nici a seauula cu total, ci eel mult pate a se transforma.

0 forta acumulafa statert ascunsa in cilidilea negata a catedralei croita de Veniamin. Acosta fortyera insuqi sufietul, pins, genial religios al Tnare lufArcluepiscop qi Veniamin, care de lainceputul secolulm actual cu tote paterile spiritului§i buna vointa a inimel sale a lucrat pentru resphn-direa qi inaltarea simtului religios in poporulAcest suflet devotat credintei, ac4stA forta religiOsase zidise, se intrupase si personificase mai la urmaiu vastul si maretul edificiii al catedralei Moldovel,pe care din tot sufletul dorea ca singur ss o qi san--cesca.

Dar homo proponit, Deus disponit: ceea ce pe la1842 s'ar fi privit ca lucru firesc, astaqi in inv4lui-

Mitropolit

set".

www.dacoromanica.ro

168 RI-FLEX1UNT RELIG 6SE

rile nereligidse in care tralm, opera lui Veniaminterminate, si inaugurate face asupra misted o impre-siune mult mai salutary si pot (-,lice estraordinard.

Spre convingerea tuturor de ceia ce e,licem, damloc aice:

Inscriptia de a stanga u e templzduz.

In numele Tata lui si al FiuluT si al ShntuluiDuh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita.

No" Carol I, cu mila vointa natio-nala Rege al R,omitniei, aflat-am in parasire acestasanta si D-cleesca Biserica, Catedrala Mitropolieide Iasi, a caria prima petra fundamentals s'a pusin c;liva de 3 Iu lie, anul 1833, cu multa ravna Dum-necleesca si cu mare ceremonie religiosa de catraPrea sturtitul Archiepiscop si Mitropolitul Moldoveisi Sucevei Veniamin Costachi, iu numele stintuluiMare lui Mucenic Gheorghie pe locul veche" biserici,ce a fost cladita de fericitul intru pomenire StefanVoevod eel Mare, inchinata nasterei stmtului IoanBotezatorul, si in urma reinoith de Anastasia Domnasotia lui Duca Voevod, care i-a pus hramul Intim-pinarea Domnuluz, destinand-o tot atuncT sa fie Ca-tedrala Metropolitans.

Continuatu-s'a lucrarea cladirei acesteia, ince-puta din nal in anul 1833, Om" in 1839, child s'aasec,lat si acoperementul ei ; dar din causa cadererboltilor din launtru, si a retragerei din arhipastoriaMoldova in anul 1842 a fericitului intru pomenirefundator, a Mitropolitului VeniImin, la monastireaSlatina, uncle a siincetat din vieta in 18 Dechemvrie

lut D-ded ci

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGI6SE 169

1846, precum si a grelelor imprejurAri ale timpuri-lor ce ati urmat, incetand atuna lucrarea, acestaBisericA a remas in prtrasire §i neterrninat6 pans inanul 1880".

CIA datorim insa% terminarea operel religiOsA con-ceputa de ilustrul Veniamin? Acesta ne-o spune

lnseriptia de a drepia use.

In numele Tat6luT s:i al Fiu luT §i al SantuluiDuh. Treimea cea de o flinch si nedespartith.

Noi Carol I cu mila §i vointa natio-nals Rege al Romania, veqendu-MT patria intarith.qi inAltath in urma marelui resboiti pentru indepen-dents nationald din anul 1877, am decis in anul1880, dupes votul dat de Camera legiuitdre, a sever0cladirea acestui local D-cleesc, incepend lucrarilede restaurare in 15 Aprilie 1881, child s'a pus adoua petth fundamentals la pilastrii interiors adao0acuma din nou pentru sustinerea boltilor. Termina-tu-s'a intrega lucrare in anul roantuira 1886, aldomnieT nostre al 21-lea, al regatului nostru al qe-selea, impodobindu-se si inzestrandu-se cu vasesante, candele de argint, policandre, °dare si ves-minte pre-Vase, precum si cu cele 10 ferestre cumaestrie impodobite si inchinate de Noi, ca un pri-nos al ravnei NOstre pentru inaltarea sante.): Biseriaortodoxa, intru pomenirea Mea, a iubita -Mele sopElisabeta Regina si a urma0lor No§tri prin staru-inta Arhiepiscopului §i Mitropolit Moldova §i Suce-va Iosif Naniescu, prepdinte al comisiunei de pri-veghere §i de conducere a lucfarilor de restaurare,

Biserica Ortodoxi RominI. 5.

:

lut D-den

;

www.dacoromanica.ro

170 RFFLEXIIINI RELIGIOSE

i prin concursul guvernuluT Meti, sub prqedintaD-luT Ion Brhtianu qi a mini$rilor MeT de Cu lte, re-posatul V. Boerescu, la inceputul lucrarei, i DimitrieAl. Sturdza in urmA pan6 la terminare ; find mem-briT comisiuneT de restaurare D-nii Scarlat Pastia,fost vice- preedinte al Camera deputatilor §i fostprimar de Iasi, N. Drosu, fost senator, inlocuit duph'incetarea sa din viata de d-nul Loc. colonel Const.Langa ; iar arhitect dirigent A. Orascu, vice-pree-.dinte al Senatului, qi pictor profesorul George M.Tatarescu, ambiT. din Bucure01. s'a santit acestsant loca§ de Mitropolitul Iosif Naniescu, Joi 23April 1887".

Acetia cunt factorii ce au facut ca cugetareapidsa a mareluT. Mitropolit Veniamin s6, devie reali-tate.

Miqcarea dar religidsA, geniul inspirator Roma-nilor de fapte marl si generdse, are de initiator preCapul Statului, pre Arhiepiscopul MoldoveT qi peinaltele autoritati ale Wei. Ea este de un bun augur;caci vine de sus, §i tot harul ce de sus se pogdra in-.depline§te pre cele de jos §i cu lipsa. Fie dar bine-cuventati eel ce in numele Domnului inlesnesc pop&relor calea mantuireT §i a perfectiund morale.

IV.

AicT, la acestA solemnitate, Regil deslaqurandu-0tot fastul i pompa de care pot fi incunjurati, nuprovocii nisi invidia seracului, nici rilWirea avutu-lur, caci tota acesta reslatare nu se refera la vanitag

are in vedera glorificarea intre omeni alumesti, si

Si

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNT RELIGIOSE 171

Iui D-cleii, carele cu abundentA isi revarsA milelemale cele bogate preste tot): adoratorii

Din contra, presenta Regilor, Ministrilor si a tu-turor demniratilor superi6re, denunta un mare tactpolitic, o cunoscinta adenca a sentimentelor de carese nutreste, se inobileza si se edified inima omenesca.

Nobleta caracterelor aice se revarsa in toed, ldr-gimea ei, infratirea inimelor, infrAtirea tuturor gra-delor sociale in aceste solemnithti devine mai sin-cera, unitatea aspiratiunflor catre unicul Creator altuturor, unitatea gandurilor catre acelasi stop almantuireT adusa, de D -c eti-Omul Iisus-Christos cre-dinta tuturur ca prin Christos top.' sunt fii de o po-triva iubitY, de o potriva imbratosati de acelasT Pa-Tinte ceresc, carele nu is in considerare vanele dis-tinctiunT omenesti, ci se uita numai la curatiala fermitatea credinteT si, la devotamentul catre a-pr6pele, redich in aceste momente pline de entusiasmreligios nivelul omenirei in sfere inalte , in per-spective de viitorul ce o astepta, conform credinteTsi legel crestinesti.

Aceste momente fericite, in care cetatenii adunatiIn jurul Catedralei for cu inima vesela,' presimtescpatria eterna, si cu cuget inalt intreved prin ochilmince]: idealul vieteT viit6re, sunt ucaziuni rarT si su-blime, de care Biserica se foloseste pentru a inalta,inobila si idealiza pre om.

Pentru ate-va momente, uit'andu- sT de trudaomul se simte fericit, asa cum doreste a fi perpetuti.

Iata pentru ce Elie ca aceste serbari solemne suntedificat6re pentru totT.

vieteT,

;

;

inimet,

www.dacoromanica.ro

172 REFLEX(UNi RELIGIOSE

Pompa, maretia, fastul, luxul, orT undo ar apiirea,nu supdrd, nu jigneste pe nime; din contra ele suntsemnele adeveratei veselil, a entusiasteT desfatdri.si a marei bucurii a tuturor pentru consacrarea Tern-plului celui Prea malt. Insusi David, incunjurat detoth splendorea orientala, canta si dantuia inaintea,Chivotului Legei, child se inaugurd in Sion.

V.

Veniti la serbatore toti credinciosii fii ai BisericeTortodoxe, cacT acestd, serbatOre este cu deosebireInspirath de spiritul national si este de un caractercu total poporan.

Vom (lice mai mult : Serbarea santirei Catedralei,este espresiunea sufletului religios al poporului,simbolul manifestat al sincerei credinti a intregeisufiari din acestii card. Da, poporul romauesc Inaimult de cat on -tine crescut sub adumbrirea arto-relm resdrit din isvorul evangelic; poporul, avendtrebuinta si simtend mai mult bine-facerilepriveste cu cea mai mare bucurie la idealul ferbinteisale pietati, vec,lendu-1 intrupat si realisat in redi-carea siinaugurarea mdretulm Temp lu al CatedraleiMoldova.

De aceia acestd, serbare atinge si nutreste Cu.preferintd simtimintele vii ale religiositatei poporu-lui. Iinpresiunea profunda ce-i face vederea idealu-lui seti remane nestersh in tOta viata.

Domnii cei man ai terei au sciut a alimenta aceste-frum6se dispositiuni, a intretine acest foc sacru dincare se incalqeste inima natiund. Templele marete

www.dacoromanica.ro

RFFLEXIUNI REL1G16SE 173

preserate preste tot teritoriul RomttnieT,Inaugurnrilepompdse si strtlucite, ca a lui Stefan la Putna, caa lui Vasile-Lupu la Treisfetitele, ca a lui NegoeBasarab la Arges, si nu de mult ca a M. S. RegeluiCarol I la restaurarea aceluiasi templu de la .Arges,iar in present contribuirea Sa la restaurareasiinau-gurarea Catedralei de Iasi, sunt vii dovecIT de ideile4si sentimentele cu care se nutreste spiritul ace-stui popor, probn de sfera ideala in care se mistsviata marelui corp al natiunei. Restaurarea si stm-.Vrea Mitropoliei de Iasi este o noun veriga in colanul,de our cu care se infrumusetaza sterna cea de multpret a Romaniet La strigatul : pro axis et focisLpentru altare si mosie, precum in trecut, asa si in vii-tor, pururea va tresalta de bucurie inirna acestuTpopor, simtind ca merge cu bun augur pe caleacroitn de parintii si mai marii

VI.

Mare este influenta bine-facelore a religiunei a-8upra faptelor omenesti! si nu putem in deajunsadmira forta ei cea minunath in producerea delapte marl si multiple. Am putea dice ca tot ce se-tine mai esential de om, de viata lui interna, psihicrti morald, de bunul trait, de conservarea si solida-

titatea socials; realizarea idealelor imaginatiund,innitarea spiritului catre contemplarea binelui qi-adeverului in sine, urmnrirea unui continua progresi aspirarea catre infinit : tote, dar tote aceste, intrn

cadrul religiunei. Nimic nu-1" este strein.Morala private, morals socials si de Stat ; tern-

set.

in

www.dacoromanica.ro

174 REFLEXIUNT RELIGIOSE

ple, spitale, ospiciurT ; arta de arhitectura, de pic-ture si sculptura; desvoltarea inaltelor principiI di-rectere omenirei, spre un ideal tot mai nobil si matinalt ; iath sfera vasty in care religiunea isT face-evolutiunea sa. Cline va contesta ch acesta nu esteo forth?

Apoi find vorba de forte, Biserica chiarna la ser-barea acestui mare princip de activitate in omenirechiar si pre asa disii incredul, carii cred eh in ace-sta lume numaT exista alt-ceva deck forta si ma-teria, sad materia si forta, (cad acest lucru nu esteInca bine descalcit).

Acestora, in miscarea actuala religiesh, se dapdrta templuldi problema de cugetat si de resolvit:cum, dace dupa, d'ensir in lumea acesta nu existadeck forth si materie, data in formarea totuldi estenumai o lege mecanica automata., ca sa nu dicenctde hazard, si dach in desvoltarea miscarilor estenumal un strict determinism si o certh cantitate demiscare, cum, slicem , se explica forta energica.si vie a religiunef, care de and exista omul, casi viata, ca si ratiunea, continud, pretutindineasi in permanenta i§i manifesto miscarile si efectelereale in natura si omenire? A nega acesta fortheste absurd. A o admite ca provenita numaT deliom, pe de o parte este a atribui omului puterea dea produce ceva din nimic, (lucru imposibil), iar pede alta este a admite imulfrea fortelor in natura,lucru ce sty in contraclicere cu sistenrid dinamic, deo constants cantitate de miparea in nature. A diceinss ca forta religiOsh este o form naturals, dar

la.

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNT RELIGIOSE 175

transformath de om dupre trebuintele sale, este im-plicit a admite ca miscarea religi6sA este o fortyinerent4 sari nedeslipita si indscuta naturei omene-sti, de oare ce in tot-deuna sipretutindinea se mani-festa% inteun mod identic la tot genul omenesc ; lucruce not unii din eel credinciosi bucurosi it admitem.Cine insy n'ar admite acesta esplicarea mecanicA,a ruiscrtrei religidsa, va fi silit a da loc unei alteipoteze, ce vine inc4 mai puternic in sprijinul reli-giunei. Va admite, adich", ca forta religiasa este o fortaanteriorh omului si latentii in nature, dar care, pringruparea materiel iu specia omuluiia fare vointa luio energie mai intensive, o desvoltare mai manifestssi o activitate- asa de multiply luck prin efectelesale reale, prin institutiile sale religiose, umpleintrega istoria omenirei.

Pentru a privi efectele admirabile si salutare pro-venite omenirei, dela acesta forta, invitdm la ser-bare si pre increduli.

Cerem scuze lectorilor, ca pentru a sustinea peterenul materialiimului dinamic forta religiunei, amfost nevoiti a face us de un grain asa, de abstract.

VII.

Pentru not eel ce credem dogmele crestinismu-lai, alta este baza religiunei in om, altul nervul e-nergiei ei in totA, viata n6stra. Avend suflet nemu-ritor, avem si dorinta arstelare de o existents maiinalta ; lau ne satisface nimic in lumea acesta, na-zuim tot spre mai bine; cautam tote mijlacelespre a prelungi cat mai mult existenta nostra efe-

www.dacoromanica.ro

176 REFLEXIUNT RELIGIOSE

meth, nu cá am avea placere de densa la batranete,ci acesta este o presimtire instinctive ca forta ce s'ainceput in not ()data en viata nu qi-a implinit cerculseti, terminul variatelor sale miscrtri. Conceptiunilenerealisate , intreprInderile neterminate arata caactele dramei vietei nu s'ail represintat tote pescena acesta, si simtim trebuinta de un alt teatrupentru deplinirea lor. Cu un cuvent, simburii uneialte vieti incolteste deja in lumea acesta. Cu catinaintam in calea vietei cu atilt idealul ei se trans-mite aiurea. De aice speranta unei alte vieti supe-ridre acestia ; de aice credinta in D-deti omni-potent, Domn al viilor si al mortilor.

Dar omul are in sine o parte si mai positiveinstincte energice, sentimente nobile si faculthtiagere. Aceste ne arata care este scopul si menireasa in lume. Adeverul este unul din subiectele cemintea omenesca inbete a-1 studies si a-1 avea denutriment esential ei ; iar neaflIndu-1 inventezAdot felul de ipoteze, Hush, cu care-si satisface mo-nentan imaginatiunea.

Binele 11 crede a fi sfera convenabilA in care-iplace a teal : isi face din el regula credintei salein tote xespectele si-1 is de termin final, de fericiredoritd la care tinde in tout cariera vietei sale pepAm ent.

Cand nu-1 nimereste on se abate de la el, se cre-de a fi esit din cercul destinului seta..

Frumosul este tot ce inbeste el mai ardent si maicu simpatie in lumea acesta. Amorul seu pentrutot ce-1 incantA, qi-1 transports care un ideal mai

si

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUM RELIGIOSE 177

Inalt, mai eeresc, si mai divin, este nedescriptibil.Instincte sublime, setea, nealinatit si pururea totmai arc,16t6re pentru tot ce este nev6lat, infinitetern, pentru absoluta per fegiune in totul, este as-piratiunea nobila ce-1 consuma In t6th viata, este6re-cum nostalgia nevindecatit pentru patria inde-piirtatti, si eterna.

Omul trupesc doreste o alta destinatie mai DO-rocita ; iar omul spiritual trAeste deja cu ideile inalta patrie mai fericith, ; realitatca nu satisface prenimeni. Viata actuala este asa de vremelnicA si ne-statornicA, In cat nici un urn serios nu-si pune in-tr'ensa tote sperantele sale.

lath partea naturei omenesti, ce are nevoe dereligiune, iata fondul pre care ea se baseza char incazul and nu s'ar admite un institutor Dumneqeescal et

lath pentru ce tin seriitor bisericese qicea acum17 secule, ca sufletul omenesc si natural poseda t6teadeverurile evangelice. (Tertulian).

Tata pentru ce. lumea a primit evangelia ea oambrozie cerescd si s'a adapat din spiritul ei cadintr'uu nectar divin.

Drept care si fiul credincios al Bisericei ortodoxaisi derive credinta sa religidsa din sorgintea cea,diving a erangeliului. D-lui nostru I. Christos.

VIII.

Legea evangelich fu propagath in acesteinch din timpurile apostolilor lui Christos, de apos-tolul Andronic, si sub diverse vicisitudini fu intre-

www.dacoromanica.ro

178 REFLEXFUNT RELIGASE

tinuta qi Fatah de diferitT episcopi misionarY si mar-tirT 'Ana la invadarea barbarilor ; dar nici in acestrestimp foeariul credintei nu s'a shins. Cad de zelulrespandirei credintei evangelice sit fost aprin0 atatanteriorii cat §i posterioriildi Nichita Romanul, precare biserica Il glorifica pentru mortea sa martirica.(370) si predica sa cresting in aceste laturi.

Acesta tara 'Ana la descalecare Vi-a primit inve-tatorii a mai ales din Orient; iar dela organizareaeli in stat sub Dragos s'a pastorit succesiv de Mitro-politii sei de Suceva si Iasi In numer ca la 50,asociati avend pe Episcopii de Rhdauti, Roman §iHuO,

Multi Mitropoliti au fost de sigur insemnati pen-tru viata si 'Astoria for spirituals, dar acei dela carene-au remas si scrieri literare sunt: renumitul Var-laam, invetatul Dositei si distinsul aperator al drep-turilor nationale ale Ierarchilor 111itropoliei de Mol-dova Jacob Putnenu.

Venind la Mitropolitul Veniamin Costache, vomdice ca acesta este fala Mitropolitilor Moldova Ac-tivitatea sa pentru religie , traducend §i fac'enda se inzestra Biserica cu tot-felul de cartY, infiintandSeminariul ce-i p6rta numele, lucrand din tote pu-terile pentru luminarea qi redicarea cleruluT si catealtele, suet lucrurT, putem dice, Inca prospete in me-naoria urrnaqilor sei. Dar opera la care cu deosebire0-a incordat puterile si a dorit a o lasa ca monu-ment urmalilor sei, este templul Mitropolitan, a ca-ruia fundamente le-a pus in.1833, dupre cum se vedein inscriptia de pe frontespiciul despre resarit.

www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGIOSE 174

Iar sub temeliile templului, inaintea Altarului,s'a pus de Veniamin o tablh de alarnh scris4 cu pa-trdnele biserica si cu numele lui, precum atestkaun martor ocular.

Mintea, vointa si intreg sufletul sal era concen-trat in seversirea acestui templu. Din acest punctde vedere trebue a ne esplica si rugaciunea lui Si-meon: _Acuni slobocle§le pre robul teu, Stapdne, dupttcuventul ted in pace , push pe frontespiciii, spre ase aplica intr'un inteles larg si la viatala truda fruit samAn a baranului Mitropolit, ce-sipresimtea clilele iuputinandu-se.

Abea insit terminate, zidirea craps; sidupA demi-sionarea 117itrop., templul plech spre ruing din cein ce mai mult. A trebuit dar a se lua initiativade asta-di ca acestii clAdire sit nu disparA cu totul.Cu tote acestea numele lui Veniamin nu disparedin catedralA din contra, spre multamirea publics,dupre initiativa I. P. S. Mitropolit actual, osele ye-neratului Arhipastor, aduc'endu-se dela monastireaSlatina, depus in templu, in cripta din dosultronului arhieresc, unde s'a pus si inscriptia euve-

Iar figura lui apace in mai multe locuri incatedrala. Inscriptia dela erip a morm8ntala :

Veniamin Costache Mitropolit Moldovei si Su-cevei, ascut in Dechembre anul 1768, hirotonitEpiscop IIusilor la 1792 Iunie 27, si la 1796 Iunie

trecut la Episcopia Romanului, iar dela 1803Martie 15 arhipastorind in Mitropolia Moldova'pans la 1842, cand a demisionat, retriigendu-sela mongstirea Slatina, unde a incetat din viata in

intr4git §i

8'aq

nita.

;

www.dacoromanica.ro

180 REFLEXEUNT RE( IGIOSE

,18 Decheinbrie 1846. Venerabilele sale osemintetransportate din Slatina in anul 1886, s'aii depusaice spre eternul repaus in acesta s'Auth biserica a

Mitropolia Iasilor, inceputh din temelie de el insusiin anul 1883 si terniinata acum in 1886, in clileleMajestAta sale llegelm Romania Carol prin.staruinta Mitropolituldi Moldova si Suceva IosifNaniescu."

Trite acestea ca omagitt memories ilustre a vene-ratulul Arhiphstor si mare patriot.

Acura, cilnd in timpuri paanice si in clile fericite,prin initiativa Malestata sale Regelui Carol, prin.supravegherea I, P. S. Mitropolit al Moldova Iosif siprin mijldcele terei s'a restaurat si realisat idealulsufietului pins al lui Veniamin si s'a inzestrat taracu un nal monument mhret, Biserica it consacra pede o parte Intimpinarel D-10 I. Christos in templu,dtmd a se intelege ca eel ce a intrat si a stintit tern-plul, voeste ca toti la el sh vie si sh se mantuiaschprin biserica. Ca eficacitatea in-vetatura lui si camisteriul rescumparareinemuldfomenese,si al impa-ciira lui cu Tatal se face in biserica si prinbiserica. Tar pe de alta parte, templul se consacra Ma-rehn Martir St. Gheorghie, a chruia figurh sculpathse vede pe frontespiciul despre apus, si carele estepatronul steagului osthsesc al Moldova, and a seintelege ca lupta pentru sustinerea credintasi pentruapararea drepturilor si a independentei patria estebine-cuventath de Biserica si jertfh bine-primith

D-c;leu

Bid,

IX.

www.dacoromanica.ro

REFLEXIIM RELIGIOSE 181

inaintea D puterilor ceresti (8 abaot) ; ca sabiaunite cu crucea, aphrand cause drepte, nu pot ne-dreptati omeuirea.

Ne mai aminteste inch ca vitejia straunilor nostri,in resbelile cele crunte cu dusmanii, era sustinuth

insufletita de ferma credinth in ajutorul de sus :Santul Gheorghe, cu St. Dimitrie, Procopie si Teo-dor, suet vechY protectors sI inspiratorl geniuldiostasesc al Romanilor.

Dar templul CatedraleY, ca simbol al tuturor tem-plelor, se consacrh cultuldl credintei crestinesti. Aice-inima intristatuluT isT va destainui durerile intimeInaintea mergetorultn a tote ; aice saacul va implorapanea de tote gilele dela Parintele ceresc; Rice bo-gatul este tinut a-si aduce aminte de fratele stqlmiser si a-1 ajuta cu bunt vointh si din datorie cres-tinesch ; aice filerul veduveY cumpan este catsi talan-tul celui avut; aice eel cu consciinta impovorata degresele, caindu-se cu umilinta, va esi usurat sl veselca s'a curatit ca si cei ce se scaldat in apele Tor-danulm.

Se consacra inch acesta Alitropolievrena a slice infratirei cetatenilor, impacarei certelorsi a desbiniirilor individuale, curatiei moravurilor,infranarilor pasiunilor, bunei ordine in tote. Cacide nice adesa va resuna cuventul eel maitaios decta sabia ; de aice sfaturile evangelice childblande, cared aspre, spre a nu lasa pe pecatos incalea perclerei.

In fine se consacrrt acest templu opera celei marl'a perfeetiunei sufietului omenesc, si a prepararei

ai

luT D-deti

tli

cultulnisocial,

www.dacoromanica.ro

182 REFLEXIUNT REUGIOSE

lui a se apropia maT mult de Creatorul sett Fie caaice s'a se realiseze concordia fratasea, fie ca onaulIn templul IntimpinAreci sa 111th:opine pre D-deti.Fie ca in acest loc cantarea de lauda, sentimentulde recunoscinta, suspinul cainte, ruga miler §i por-nirea spre bine- facerT s'a se inalta la cerurY ca ta.-maea cea cu bun miros. Iar D-deul indurarilor, carelein acest templu i5s1, intjrce fata catre eel' ce-1 iubescpre el, fie s'a le auda en bar qi cu mila cererile lor.

Oh. Erbicenn.

www.dacoromanica.ro

Cuv'entarea D-10 Dimitrie Genie lenu, tinutd cuocasiunea botezulut fiulza seu Nicolae, ee s' a oficiat de P. S.Gherasi9n Pitest6nu, asistat de preurit bisericei St. Gheorghe

vechig, in cliva de 3 Maiu, anul curent.

Fratil or !

Cu ocasiunea botezarei fiului meu Nicolae in crestinism, fiindfericit de seyarsirea acestui act sant, mi-am luat sarcina de avorbi cite -va cuvinte atingetore la religiunea nostra crestina or-todoxa.

Ve rog clar, scumpil mei imp si suron, (caci nurnai ast-fel ar tre-bui sa se adreseze crestinii unul catre altul), sa bine-yogi jertfiputin timp si darui buna-voitOrea aseultare a D-vostra, spe-rand a satisface o mica parte eel putin, din ceia ce puteti as-tepta de la discursul meu.

Nu e d mult, de cand am imbratisat eu, sotia si fiica mea cresti-nismul, tot in acesta Banta biserica, la care P. S. S. ParinteleInnocent Vicariul Mitropoliei ne-a facut marea oaore de a celebrala botezul nostru, si cu -care ocasiune acest fnalt Prelat a rostitpublicului asistent niste cuvinte forte pretiose si forte adeverate;cuvinte, care de sigur au intrat in animile crestinilor de bun simt.

Cuvintele P. S. S. Parintelui Vicariul erau urnietOrele : Avemtoti un Dumne4eu, prin botez am facut pasul eel mare spre a neapropia de adever, iar alt-fel suntem toil omenii frail si trebue sa-cautam a face numai bine," etc.

Referandu-me la aceste cuvinte, le lall pe acestea de m6sura",,pe care basez discursul met.). de astalli.

a-mt

www.dacoromanica.ro

184 DISCURSUL D-LUT GENIELENU

Learn mai de aprOpe istoria veclie, de eand s'au constitnit reli-gin nile.

Religia cea dintai a fost religia asa numita mosaiea".Avesta se numeste religie mosaica, de ore -ce Moisi era acel care

a scris inceputul religiei, apoi au venit Ebreii" si au facut adao-girl, iar in urnia for venira earii au s iris talmudul si auterminat scrisul religiei judaice", iutoreend tote cuvintele lufMoisi pe dos.

Am clis ca Moisi a scris inceputul religiei, iar nu tart, asa, si este;dovada ca, in biblia veche, care exista scrisa si asta4,11, se gases°scrise unele intamplari, in fine istorii care nu sunt sense in randdupa epocele for ; ci lucruri intarnplate ea 200 de am In urma.sunt sense mai 'nainte, iar lucruri ce s'au intamplat cu 50 de arilmai 'nainte sent scrise-in urma, in fine istorii fara sir ; si In intre-barea istoricului: cum se pote acestea? talmudul respunde pe scurt:in torn ", sau biblia, nu exista nict mai 'nainte si nici un mai tarcj.iu.

El bine, ce fel de respuns este acesta?Apoi Moisi nici n'a trait atilt ca sa fi putut serie tote, precum

se g tseste scris in biblie.Yrin urmare, nu mai existi de mult religia mosnica, ci o religie

judaica, o ameste'atura mosaiea, ebraica2 talmuda, compusa de tal-mudisti, dupre placul Ion.

Moisi clicea is biblie : Iubesto pre apropele ten ca pre tine insutr,pe care euvinte le-a rostit si Dommil Nostru Isus Christos, iar tal-mudul 'T, este permis a ucidepre acela care nu Om de religia ta,ludndu -1 din altar Ghia). in 4itta cea mare.

Moisi, care cunoscea bine firea poporalui seu, le face o qi in fie-care an, in care ill sa nn in tuince, nice sa nu bea nimica, sa, se une-sea in sinagogn. Ion sa face rugaciuni catre Duinnecleu ertepecatele facute de until catre altul; iar talmudul a intors-o pe dos,precum am cti, mai inainte, cit-t?i este permis a uci le pre acel carenu este de religia ta, luandu-1 din altar si chiar in (Tina cea rhare.

Moisi dadu acelei clile mare namele de qiuct ertare1"; ei bine, en-tare se numeste acesta, fiindu-ti permis a neide pe omens, in loe dea -i pova-tui ca sa Si is calea jubta, precum ne-a pova,tuit DomnulNostru Isus Chribtos?

In sera ajanului aeelei clile mars, inainte de a ineepe cu ruga,-ciunile catre DumnePu, se dice in sinagoga lor, cu voce mare sirepetat de tier ors, un sir lung de deslepri, care incep cu cuvin-tele, se desleg cu anticipaVe: de tote ce au promis, ce s'au obligatice au ce au jurat; pe urma, de tote ce von promite, ce se vonobliga) ce von minti $i ce von Jura, din acest m cli si pina in cliva acea

Chaldeit"

slice:

§i salt

mintit,

www.dacoromanica.ro

DISCURSUL D LUI GENIELtNU 185

a anului viitor. Tote acestea se repeta de trei or], gi apoi se apueIde rugaciunile catre Dumnecleu. Ei bine, cum pop icrede until ju.-deu cand, 41 promite ce-va, cand se obliga in ceva sau cand depuree Chia" un jurament, data decla-ra el pe fie-care an, inaintea luiDumneqeu, ca se deslega de tote cele din trecut gi chiar pe viitor ?

Este acesta scris de Moisi? nu! ci este un viclegug , o cu-rata ingelaciune a talmudistilor.

Moisi le-a prorocit ca, in cas de vor face prea multe plicate giDumneileu va vedea necesitatea gi o va grisi de cuviinta, le va tri-mite pe un Illesia, adica pe un miruit, care va fi Mantuitorul ome-nirei pecatose, care va reinvia mortis, va areta minuni etc.

Ei bine, Dumnecleu intr'adever gi-a tinut cuventul cps prin Moisi,le-a trimes pe Finl lui, pe Domnul NostruIsus Christos; insa nu leplacea talmudigtilor, nu le-a piacut judeilor, gi 1-au denuntat catrefilistrii. si 1-au gi restignit ; se intelege fara ca sa se gandesca eaacest Isus Christos, este Fiul lui Dutnnecleu gi ca purta numai cor-pul omenesc, iar puterea lui Duninecleiasca nu pote muri gi ca acespecatogi gi facetori de reu vor fi pedepsiti atat de Dumne-qeire cat gi de tota lumea omenesca.

Sure a nu abuza de bona voitOrea rabdare a D-vostra, scumpii meiauditor', voiu lasa restul discursului de mai sus pentru o alta ocasi-

voiu trece pe un alt teram.De ce n'au putut Ebreii sa remaie pe parnentul lor natal gi de a

pastry imperatia pe care an avut-o?.Peutru ca fie-care Ebreu, se crede in drept si se crede capabil de

a fi un vice-rege, general, Ministru sau eel putin guvernor, fara ase gandi insa ca, de a exprima cuventul guvernare" e forte ugor,dar de a guverna e forte greu.

Lesne e de a arunca in ochii ceitu-lalt reproge de rea guvernarea unei ten sau a unei religii, fara a lua in consideratinne dificul-tatile care le intimpina in timpul guvernarei. la sa to vedem,pots guverna, on ce, fie macar o mica societate, in care esti chic-mat ca pregedinte sau ca vice-pregedinte, o poi ore guverna,fara nice o gresala si sa satisfaci placerea fie-carui membru? Nu!Dar sa guvernezi o Ora, sau o religie compusa de miliOne demembri, e forte greu.

Daca toti Ebreii au vrut sa fie generals, apoi n'au avut soldatipentru luptele lor.

Ast-fel fiind, Ebreii gi au perdut imperatia lor, au fost goniticle pe pamentul lor si s'au retacit pe tot uuiversul si pana fii slitiade asta-41.

Ei credeau, ca an sa combata pe un om muritor, gi scapand deBiserica Ortodoxl Romfini. 6.

uriti,

uue si

www.dacoromanica.ro

186 DISCURBUL D-LUT GENIELENU

el, vor face tote dupa placerea lor, sand colo au avut a face enDumnedeirea, care nu pote fi biruita o data.

Moisi le-a povatuit unirea" intre ei, cam minim ast-fel esti pute-rnic si pot' pune in respect pe adversarul teu ; dar el an fost si stintincapatanata si in diva de asta-cli, si de aceia ei merg spre peire,data nu se- vor intoree pe cilea drepta, precum ne-a povatuitDomnul Nostra Iisus Christos ca, chiar pe acel care-t,i face reu,numai prin bine sa-1 bat', palm tend va reveni in firea lui si inratiunea lul.

Acuma vorbim despre Ebreil, din ttra n6Ara, in comparatiunecu Ebreii din alte tere.

Un german 4icea, ca fie care Cara isi are jidovii ei, cu altecuviute, data Ebreii din tare romanesca sent mu ret cleat Ebreiidin alta parte, causes o fi ca tara nOstra n'ar merita Ebrelmar bum.

In Englitera s. e. Ebreit stint englezi; precurn e canoscut detOta lumea, pentru englez nu exista nimic mai stump cleatregina si patria, el este ast-fel patriot, ca ar jertfi total pentruCara lui.

Ebreii d'acolo s'au asimilat cu compatriotil for crestinesti,ast-fel in cat sus-tin numer o mica difererrta in princrpittl religi-unei, dar alt-fel eel putin, ei sunt englezi cu corpul si en sufletul.

In Francia, numeral Ebreilor, in conaparatiune cu popula-titineaintrega a Fra.nciel, este forte mic, Ebreir d'acolo s'au asimilat siau adoptat, in vieta publica eel putin, obiceiurile compatrioti-lor for crestini.

In Germania, numeral Ebreilor e mat mare, asimilarea insanu exista intr'un grad asa de desvo,tat ea in Francia si ca inEnglitera, de aceia tot mar posed naravurt netolerabile, insa,cea mar mare parte a Ebreilor din Germania se compune dinOmen' cult', omen' instruiti, astfel ca au ratiune eel putin.

In Austro-Ungaria. Ebreii stint intr'un numer forte considerabil,insa este deosebire mare intre Ebreh adeverata Austriaci, si ceiUnguresti, cei din Galitia si eel din Bucovina.

Cea mai mare parte din Ebreit adeveratt austriaci, se compundin omen'. cult', omen' aseclati si omen' buni de anima, in fine potfi ,bine tolerati. Cm din Ungaria sunt skeptic', null prea, althde loc religiosi, in fine, un ce nedeterminat. Cei din G-alitiaaunt forte bigot', dar vinde pe D-4eu pentru un florin, in fine,tine molt de obiceiurile judaice, uraste pe crestiu afara numaide punga cella din urma, iar intr'adever slujeste deulin Mamon".

itt

qici

www.dacoromanica.ro

DISCURSUL D-LU1 GENIELENU 137

Cm din Bucovina se arat mai cult', insa nurnat o mica parteeste instruita.

Dar judaismul din Romania se compune dintr'un amalgam :austriam, unguri, multi galitient, rust, germane forte putini, iarenglezt si francezt de loc.

Ebreii nascut,t in .tara din asemenea partutt stint forte putint,priu urmare intr'adever et stint streini. Asa dar, nici de reli-giune crestina nu stint ei, nice patrioti rom'ant nu. stint, atunci elnici nu pot fi considerate alt-fel de cat nurnat ca streini.

cu tote acestea ei cer, si acesta inteun mod imperios, totedrepturile ce 'tote avea un cetaten roman, fara a rationa, "daca etsi-au indeplinit si tote indatoririle catre tara ; ei bine, eine pretin-de drepturi trebue sa aiba si indatorirt; sa vedein le-an inde-plinit et?

aduc aminte de o anecdota relativ la cele clise mai sus.Un credincios si en un ateist aveati o discutie asupra Dumne-

cleirei. Ateistul o nega, credinciosul insa, fiiind si oin destept, itspunea neeredinciosului urmatorele Inchipueste-ti ca at intratintro casa intunecOsa, nestiind data e cine-va intr'insa sau nu; encredinciosul i oiu intra in casa aceia intunecOsa, scotendn-mt pa-1 tria din cap si clicend buna sea, am °mire a ve saluta, nu yesuperati ca ye deranjez si ca am sa ye rog ce-va, si asa inainteEt bine, de este cine-va in casele acele intunecOse, de sigur mevor priimi bine, cu poftim de sedi, en cine ant ouore, fit bine-venit,ce poftestt etc., caci un cuve'nt bun aduce pe altul bun, si pOte cavoila si ajunge la scopul meu. De nu va fi nimenea in casa, n'amperdut nimica, iar consciinta mea esth impecata, de ore-cen'am facut un

Dar tu, necredinciosule, si inca obrazuic, vet intra in casa,cu obraznicie, en inultitri, cu injurari etc., data nar fi nime-nea in casa aceia, intr'adever nat. perdut nimica, ci erat uncaragbios pentru tine insuti, dar de se va gasi cine -va in caseleacele o vet pati-o De sigur to va ocari, to va da afara, infine vet fi petlepsit dupa meritul teu, cum se cade. Apoidar, necredinciosule, cine e pe cale mat justa, eu Sall tu?.

Necredinciosul, valOnd ca credinciosul are dreptate, it ruga casa-1 povatuesed asa mai Inainte si se prefacu cu totul.

Ast-fet sunt si Ebreii din Romania. De ore -ce el sunt streiniaim, trebuiau en bine sa se roue de guvernul nostru, ca sa li sedea drepturile cetatenesti bine inteles, dupa ce vor fi indepliniti tote indatoririle cerute de legile term ; iar nu de a cere cu im-

mist sea.

spune-mi

www.dacoromanica.ro

188 DISCURSUL GENIELgIsTU

periositate, prin viclesug etc. drepturile cetatenesti, sustragendn-se pe de alta parte din tote indatoririle catre Ora.

'Minn crestineseg, ah Romany" lut este forte indulgent5, si gayer-nul nostrn este forte tolerant, de aceia, Ebreii &aim lipsinda-lecultura, instructiunea si ratiunea (Cu numal forte put ine excep-tiuni) au prins ma' mutt curagiu, cerencl in mod imperios ceia,ce nu li se cuvine.

Acuma, (tot relativ la anecdota, sus clisa) tota lumea recunOsceDumnedeirea, si cea ma' mare parte a lumei s'a convins deadeverurile religiuum nOstre erestina ortodoxa; iar Ebreii,candu-se deja in apa, tot it' mai arata fOrfecul prin doue degete.

Se clieen odata, ea Ebreii in mult unul in altu si ca se ajut reci-proe..Niel acesta nu este adeverat. Din acesta virtute, adieu, aju-tarea reciproca, se gaseste Inca putin intre Ebreil asa nurnitiIspanioli, carit dif era en total, atat in credinta judaica, cat si inobleeluri, preeum si in caracter din ebreii cei lechl. Ebreil lechi,si mar cu deosebire eel din t ara nestra, se mananca unul pre altul,io iau reciproc 'Alma din guru si se uresc chiar intre el.

Apo", veclend Inca lie un om instruit si Inca ea putina inteligeuta,sa-1 rui»ede, sa-1 persecute, ba sa-1 °more chiar, e prea Rutin Inca.

El sunt Iasi, fricosi, Insa forte resbunatori, dar pe ascuns, si toe-ma' de aeeia el stint periculosi.

In privinta acesta, am avut destule probe, si ajar din parteafostului meu frate, adieu frate natural ; m'a persecutat si me per-secuta palm, ce si ruinat mnterialminte ; si asa sunt mni. tot"Ebreil. din Inra, nostra, cu numan forte put ine exceptiuni.

Ebreit afland de decisiunea men de a deveni erestin, s'anincereat atit pe la st. eler, cat si printre omen' particular], de ame inegri in. °chi' tor, prin diferite calomn an etc. dicend s. e. eavoiu sa me botez pentru interes pe uniar, pentru a obtine un post o-ficia,l, ea numai pelea mea va fi botezata, iar naravurile vorremdnea, si multe alto asemine.

El bine, trebue sa combat pe acest" calomniatori si a le ?mix' caan min tit.

Eu, Demetrn Genieloau, fost Louis Gabriel, sunt nascut in 23Sept. 1846 chine in Buenresti. Dapa mortea tit dm men, plecasemin varsta de 15 ant la View", acolo am invetnt, acolo am trait, pe-treeencl si un timp indelungat la Paris, venind in Cara pe fie-careau num' pentru un scant timp. La finele minim 1879 am revenitin Cara si am stat 5 am de dile in Ploesti, ca delegat consular olan-dez, avend onorea de a fi invitat tot-deuna la tote serbarile natio-nale si politice, in intempinari a M. S- Regelm etc; Pram bine ye-

D-LUY

lone-

ei

m'a

amt

d'aim,

www.dacoromanica.ro

DISCURSUL D-LUI GENIELENU 189

slut de tot° autoritatile, ubit de tottPloestenii, insa numat de cre-§tinr, iar nu de Ebrei. Nu calca piciorul meu casa ebreului, §i nicica 1 -am poftit la mine. .-9.§a am trait vu crestinii, avein in tot-deunacaracterul crestinesc §i tineam tot derma de taxa mea natala, Roma-nia. Ebreir in'au persecutat cu tots, puterea tor, precum mepersecuta §i acuma, insa se intelege pe ascuns, cam fata le era frierde mine, si tocmar acesta este viclesugul for eel perieulos.

Prin urmare, eu deja eram crestin in cugetare, in consciinta, incaractere §i in obiceiurr ; lipsea numai santul botez, pe care,multamesc hit Dumnecleu, 1-am §i s6ver§it mar daunadi.

In ceia ce prive§te punctal pecuniar, este martor iubitul nostrilnag, Domnu Niculae CThindasanu ca. au mintit Ebreit.

Acest bray orn sta bine, slay a Domnului, insa nu este nici milio-nar, ca sa -nit p6ta pane la dispositie o avere ore -care, este tata defamilie, e si malt mar teller de cat mine, nu este nice ministru, fliersenator, nici deputat, sau macar functionar al statulur, ca sa -meprocure vre un post oficial. En I-am rugat ea sa ne faca on6rea dea ne fi nag, si acesta, find barbat de caracter pretios, de o inimanobila, bun crestin §i bun roman, Impreuna, en prea onorabilasotia sa Sofia, en mare pl teere au priimit sarcina de a sever§iacestact sant.

Afara de acesta, tota lumen §tie ca m'ain a ociat cu un crestin,cu care inst'tlez o fabrics in morn G-radistenu,pentru done industriipe can le-am Ins 0-tat acuma in strcinatate.

Et bi re, nude este cautarea de ban' sau solicitarea in postureoficiale ?

Este adeverat, ea asta-c11 numar dispun de capitaluri pecuniare.Capitalul melt actual consta iu putina carte, o picatura de lute-ligenta, o dosa de energie si in mare activitate, prin care seer eavolu fi in stare de a-mt ca§tiga panea pentru copit mei, iar numatintre crestini §i flier de cum intre Ebrer.

Asti dar, numai bunul simt cre§tinesc, care a stat tot-deuna ininima mea, numai convingerea de eaten tea clrepta §i justa m'auapropiat §i m'au impius de a cere si de a priimi santul botez In re-ligiu yea ortodoxa, §i declar ea, atilt eu ,ccit si soda mea

men Niculat §i fiica mea Elena, en mare bucurie §i Cu tot su-iletul am priimit st. botez in ereftinism i tort domm sti re'manem, buntcre§tin1 §i bunt maim in tdta viata ndstrti, Amin !

In urma unel indispositii, P. S. Glierasim, nepUtend asistaOwl la terminarea discursului a invitat pre St. sa Pr. Dr.

invidio.Gi

crestinaPO

Ma-ria,

www.dacoromanica.ro

190 DISCURSUL D-LUT GENIELNU

Alex. Mironescu, profesor al Facultatel de Teologie, a re-spunde la discursul de mai sus. Si in adever prin o cuventarede ocasiune forte distinsul predicator a aratat asi-stentilor, saris abea incapeau in Biserica, din causaprincipiile religinnei crestine. Lund ca mulct de plecarecuvintele St. Evangelh : Pre eel ce vine la mine, nu-1 voiuscOte afara", argumenta ca iudaismul atat eel din epoca pa-triArchilor, cat si din a lui Moisi si a profetilor, a fost numalo pregatire posstivit catre crestinism ; de aim vine si earn-cterul sea sepaiatistic si tote semnele sale de invechire laapropierea crestinismului. Ca acesta s'a desvoltat prin nr-mare din sinul iudaismului eurat, in mijlocul canna Man-tuitorul incepu servirea sa regeneratore si o intinse apai Intote pop6rele prin S. Apostoh. Ca crestinismul prin ad-mirabila sa invetatura teoretiea Si practica, prin earacteruleel sublim al Fundatorultn seu, prin moralitatea cea esem-plaxa a S. Apostoh , prin implinirea tuturor profetiilorVechiulm Testament in el, si prin influenta cea mare,bine-facetOre si regenera tare atat direct cat si indirectasupra families, societatei si a statului, se arat a ea reli-giunea cea lnas deplinia, descoperitil de Dimme;leu si in-sufletita de abnegatiunea si iubirea cea Inns curata catretots 6menh. Ca iudrlismul, impiirtit in felurite secte ehiarla ivirea crestinismulm, si restalmaeit de talmudisti, numai este mosaismul eel curat, ci un rabinism antiquat silama nits o putere de viat L in sine. Predicatorul incheia cu-ventareq sa, indemnand pe neofiv la purtare adeverat crest-n6sca in tote relatiunile for familiare, sociale sireligi6se, sprea servi ea pilda burt, si altora, la ptcticarea iubirei evan-gelice catre amiss si inamici, in recuaoscinta catre flash lor,in citirea Santei Scripture cn devotiune si credintii. pastrandast-fel haina cea lumin6s1, a St.. Botez tot-d6una curata, casa se invrednic6sca atilt in ac6sta viati, de iubirea si stimatuturor, cat si in cea viit6re de bunatltile fagtiduite de Dum-necleu celor carii all purtat cum se cuvine jugul ski eel bun§i sareina sa cea usorg.

<2a4I411>

potrivita,multimm,

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MES IANICE

(Urrnare; ve(li No. 1, Anul al XI lea .

Sa trecem acum la cercetarea profetiilor care do-videsc divinitatea religiei crestine.

CAP. II.

Profetale Testamentuluz Vechiu.

A1tTICOLU I.

Despre profetiile .W(111[1111 Testament in general.

1. Cestiunea mai importanta de cercetat aid estede a sci data profetiile legei vecin doidese in a-clever ca Is. Chr. este trimisul lui D-i,lei si ca religiasa este adev6rata. Spre a demonstia ac6sta avemde stabilit patru lucruri : 1) ca cartile care continistoria si religia poporului Iudeti existati inainte detimpul venirei lm Is. Chr.; 2) cd in aceste carp seafla preclicerT care prevestesc pre un trimis al luYD-qeti ce are sA, vie si sa intemeieze o religie noun;3) at tote prec,Ticerile acestea s'att implinit exact inIs. Chr. si in religia sa ; 4) ca acesta implinire n'a

www.dacoromanica.ro

192 PROFETIELE MESIANICE

putut fi prevgdufa pe cale naturala, nicY s6 se potri-vesa, din intamplare cu predicerea. Reuniunea ace-stora formeza, precum am aretat, o dovadA despreadevgrul profetiei si o demonstratiune rigur6s6 aluerului profetisat.

Dar inainte de a intra in amiinu-ntinaea acestorprofetii diverse, avem de facut unele observatiunY.

2. Doug feluri de adversari se presinta aici ina-intea nostra. Iudeii carii recuuosc autoritatea pro-fetillor lor, si necredinciosii earii o resping. Pur-tarea 'lasted, ciitre uniT si catre altii este diferita.Iudeilor avem sa le dovedim ca prorociile profetilorse raparta la Mesia,si implinit in Isus Christos.Fates cu necredinciosii munca n6strh trebue sa fiemai mare. Avem ale demonstra si aceia ce Indeiirecunosc si aceia ce ei nega : mai antaiti autoritateaprofetiel in sine insAsi; aposi realitatea profetiiloriudaice despre Mesia; si in fine imposibilitatea, caimplinirea literal4 a acestor prediceri si reuniuneaintrega exacta, perfectii, a tuturor caracterelor datelui Mesia de dare profeti in pers6na lui Is Chr. safi Post prevequta pe cale naturalA, sau sA, se fi fAcutdin intamplare.

3. Litre profetiile legei vechi, sunt unele care,singure, nu formezii, o demonstratiune, dar care s'atiluate impreunA, cu altele, sad prin imprejurarile decare sunt insotite, eastiga o fortes mare. RemAne-ndisolate ar arata in ls. Chr. flume unul din caracte-rile insemnate de profeti spre a cundste pre Mesia,caracter care pote se-i fie comun eu alte pers6ne.Dar 1) reunite tote la o-lalta arata unul din

s'ati

ca niei

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MESIANICE 193

caracterile acestea nu i-a lipsit liff Is. Chr. Deexempla, daca n'am avea alt-ceva, spre a stabilimisiunea sa, deck profetiile care prevestesc des-cendenta luT Mesia din David sad nasterea sa inBetleem, dovada ac4sta ar fi prea slabA. In timpulrepublicei Iudaice s'au nascut multi din urinasii luTDavid, si multi prune]. in Betleem. Dar and unimaceste done semne ale lui Mesia cu tote cele-lalterealisate in Is. Chr., tote impreuna dovidesc ca totes'ad implinit intru el. 2) Providenta a voit, ca pelang6 acele profetii, care luate separat, ar fi preagenerale spre a forma demonstratium, sa mai fie sialte caractere care le specifica, si care find aplica-bile numai la Is. Chr. sa arate lamurit ca el este o-biectul acestor profetii.

Trebue sa facem deosebire intro profetiile demon-strative si acele care n'ad acelasi grad de claritate siautoritate. Punem in rangul antaid pe tote acele cese rapOrtil, la Mesia si nu se pot aplica altora faraa viola textul. Sant singurele care trebue sa fie in-trebuintate late° lucrare polemicA, uncle trebue ajudeca bine, si a nu avansa nimic care ar putea ficontestat. Dar aceste profetii pot sa fie de done fe-kit Sant uncle care at numai pe Mesia de obiect.Altele care se raport6 si la Mesia si la alth persona.

Acea persOnA este obiectul direct al profetieT,dar presinla in acelasi timp caractere, care neimpli-nindu-se in acea persona, se realisezA in tata putereafor in Is. Chr. §i arata prin aceia ca este obiectulindirect al precliceret

Aceste semne, aceste imprejnearT ale profetieT,

www.dacoromanica.ro

194 PROFETIILE MESIANICE

stint profetii particulare unite cu cea principals.17icern, considerand prevestirea sacra in intregulca alts persona este obiectul ce1 dinthi, dar ca Is.Chr. este obiectul principal.

Totusi nu ne vom folosi de acele profetii cu doueintelesurt dealt numai atunci, and pe langa trasu-rile relative la persona cea dintta care formeza o-biectul direct, se vor gasi trasuri, care convin sicare se pot aplica numat la Is. Chr. Asa, de esemplu,ps. 71 al carm titlu arata ca s'a compus pentruSolomon, si care in adever se pare ca, se raporta laprincipele acesta, dar care tontine niste lucruri a-sa de marete, ca Mei fost, nice c'ati putut fi re-alisate intru el: asa cand se ;lice ca va clomni de lamare pana la mare, 0 de la riu4 pa'nei la marginilelumi. Si se vor inchina ha tote imp ratille pamen-&due, tOte nOmurile vor sluji lug i se vor bine-cu-yenta intru el tote seminciile pamentulta, tOte nemu-rileil vor ferici pre el. Ve;lend ca espresiunile acestese potrivesc in totul slur lisus Christos si chiar se im-plinira literalminte intru el, Clicem cu unit din SiintiiParinti, ca Solomon este obiectul direct, dar ca areuu obiect mult mat intins si indirect, care este Is.Chr. care este urmasul lui Solomon si a implinit in-tocmai prevestirea acesta. Suntem cu atht mai multautolizati a intelege asa si a pe folosi de textulacesta, cu cat putem aduce multe alto profetii,care ati de obiect unit si direct pre Mesia, care pre-sinta in el acelesI caractere care se realisezh in totulin Mftntuitorul.

Pe laugh texturile acestea, cetim in cArtile skate

eT,

nail

www.dacoromanica.ro

PROFETEILE MESIANICE 19 5

un numer mare, pe care le credem tot asa de pu-ternice, relative la Is. Chr., care totusi nu pot sademonstreze in mod positiv contra acelora caril re-fuza a-1 recun4te. Sunt mat intee tote locurile pro-fetilor care vestesc fapte implinite intru el, darcare pot fi aplicate si la alte persOne. Sunt apoitote figurele legit vechi, care ca niste raze via a seresfriinge din trite punctele istoriei ebraice, in Is.Chr., ca la centrul lor. Facea alusie in figurele des-tul de multiple ale persOnel sale, cand oicea eapan6, la Ian Botezatorul, tot]. profetii si tota legeaad profetisat. Mamie set Apcstol in multe pArtl de-clara catotalegea avea de scop a-1 figura si a-lvesti.To' parintii bisericei. in urma acestor autoritate sa-cre ail'. inv6tat aceiasi invetatura. AT fi 'de prisos a.mai. aduce locurile respective. Daca Istrail nu esteo natiune profetica, cum dice fer. Augustin, nu matpresinta nimic estra-ordinar. Tata multimea rituri-lor, a sacrificiar, ceremoniilor de tot feliul, decare era plina religia iudaica, cand o consideram insine nu Ili pTeslnta nimic inalt. Dar intorcend privi-rile nOstre la Is. Chr., apropiindu-ne de viata liii, depatima, sacrificiul, de biserica sa, trasurile orincipaledin viata persdnelor ebieesti, deosebitele amaruntede rituri. si sacrifich iudaice ; raportul intre celedou'e obiecte devine mat interesant. Prin raportulacesta, se presinta legea veche demna de originasa divinh; si tot ce ni s'a parut de prisos si fArii,scop, luand un caracter not, este de arum pentruno fapta intelepciunel celei ma]. athinci. Tote locurilece le videm raportandu-se la Is. Chr., de si se pot

www.dacoromanica.ro


aplica si la altii, tote figurile acestea, ce-1 preinchi-puese, sunt forte folositdre spre a intari credinta cre-dinciosilor, carii ved cu mare nthragaiere ca VethiulTestament se uneste in tote privintele si Ore cum seincorporeza cu cel Nod, prin Is. Chr., care este o-biectul anihndurora. Putem merge si mac departesi a slice ca multimea cea mare a lucrurilor ace-stora si a figurelor, deosebitele feliuri prin care re-presinth pre Is. Chr. raporturile exacte intre eIe siDomnul nostril, fac ca sa fie crecjiite e-u deseversire.

Este o cestiune agitates intre invKatorii crestinide a sti, data trebue a se privi ca preiceri formaleale lui Mesia locurile Vechiului Testament caresunt citate in cel Noll, fie de Is. Chr. insusi, fiede Evanghelistiisi Apostolii sehUnii dintre scriitoriar voi ses vada in acestea numai niste alusiuni. Altiidic ca stint dovecli manifeste cá textele citate era'profetii positive. Ni so pare ca este drept a deosebiintre aceste citatiuni pe acele, care sunt aduse eadovada de eatre Isus Christos sail de Apostolii sec,de acele care sunt propuse in forma de discursurisi din care MAntuitorul sari si Apostolii sec nu tragargumente directe.

Ace le de clasa a doua pot sit fie-privite ca nistesimple alusiuui. Iar citatiunile de feliul hnteit,adeca acele ce ail de object a dovedi ca Is. Chr. esteMesia promis lui Istrail, ni se par a stabili demon-strativ un lucru care nu este indeferent de cestiu-nea nOstra actuala: cum cá Iudeii pe timpul lui IsusChristos credeati ca locurile citate era' relative laMesia si iormati profqii adeverate despre venirea

www.dacoromanica.ro

PROF ETIILE MESIANICE 197

sa. Dach" s'ar fi privit ataxia aceste locuri ale pro-fetilQr ca avend un alt sells, un alt obiect, atuncrargun3enearile lui Is. Chr. si ale Apostolilor nu nu-mar c'ar fi fost slabe, dar ridicule. Iudeir ar fi pututrespunde forte bine, ce ne priveste pe not textelece le aduceti ? Este vorba a se sti data Is. este Me-sia ; si spre a dovedi ne aducetf locuri streine deMesia. Nu voim sa stim dacA Iisus a facut cutarelucru, sati daca i s'a intamplat ceva, cher nu se ra-portA la Mesia. Dar din contra vedem pe autoriisacri incredintati, cA, profetiile ce le aduc ei suntprofetir mesianice, a nicT ca se ocupa de punctulacesta. EI it privesc ca un punct ce nu este con -testat nici de adversarii lor. Mai ales scriitorii, carirse sileati in deosebi a couvinge pre Iuder, st. Mate',care scriea intre el' si pentru ei, si st. Paul in epis-tolele uncle disputa contra Ebreilor, intrebuintezalocuri profetice si le aduce ca dovedi. Ar fi indras-nit el' 6re a zidi demonstrarile for pe niste temeliiasa de slabe. Ar fi avut ei 6re indrasnela ca vorbindIudeilor, sa le presupue acesta credinta, daca ar fifost falsh?

Am cis 0 socotinta Iudeilor, cum ca profetiileaduse ca dovada de catre Is. Chr. ,i Apostolii seise raport6 la Mesia, nu este indeferenta de cestiu-nea nastrA. Mar intal o opunem cu succes Iudeilormoderni, carir, pentru a se sustrage urmarilor evi-dente ce resulta din un mare numer din acestetexte, le indreptezA la alte obiecte. AratAndu-lecontraclicerea ce exists intre invetatura for si aceaap6rintilor lor, carii cunosteati mai bine adeVeratul

www.dacoromanica.ro


inteles al profetiilor, li arkam ca din interes par6-sesc ei traditiunea veche. ApoT chiar fata Cu necre-dinciosii, ne servim cu folos de acesta opiniune,stability generalminte pe timpul luT ls. Chr. ca unmare numer de profetii iudaice erati relativela Mesia.Caci, precum am observat, Inca inainte de Chr.(ceia ce li opunem necredinciosilor) preqicerile ce ile aplicAm existaii si erat cunoscute. NoY demon-stram adeverul acesta, qicend : Aceste preclicerTerau citate de oparte, marturisite de altar prin ur-mare existati. AcestA incredere de oparte, acestarecunostintii de alta parte, ar fi done absurditati,data profefile n'ar fi fost constante si publice.

Am putea sa ne oprim la dovada despre anteriori-tatea profetiilor iudaice lui Ts. Chr.; dar fiind-catocmai este o bestiune actualA, nu este nefolositorde a inmulti demonstratiunele, spre a nu rasa nicYo indoiala in privinta subiectulniacestuia, si apoI anu mai. reveni.

(Ira unna) Cherasiin Pitestena.

www.dacoromanica.ro

LAConsaerarea de Archiereu a Prea Stn ie -Sale

D. GHERASIM PITESTEANU.

I.

Catre timpuri departate din vechimea ce a trecut,Timpuri marture de fapte man ce-add par de neereclut,Amintirea cand se'ntorce p'a et aripe *ireLa poporul ce prin strelnei printre popore,Cultivaud Monoteismul ce menit din vec de susPOrta sceptrul luminarii ca un sore neapus;Gasesti mandra serbatorea caud Aron, piintr'o minune,Fiind uns de Mare-preot, p'al seu cap tiara pune

i imbraca haine scumpe, de tharin transfigurat,Iu nimirea unut popul ce'n respect sta cufundat.

II.Dar spre ce lueran inalte ast pontif se pregateste?Care tame ideale haru-i sant le severse§te ?De vietime crunte ardent proacluce el ea dar ;Iar cu s'Ingele stropeste patru cornuri la altar.Stropiri, iutgeri sangerOse §i profume 'mbatatore :Iata tot ce 'n legea umbrei da Fintei creatOre.Dar cu ast-fel de prinOse, on cat de bogate fu,Preotia efeinera ce ispravi man obtinu?Ca si unui flu ce'si perde o iubire de parinte,Interdisa-i fn intrarea prin perdea spre cele sfinteUnd'abia- ntr'un an odata printeun gros de profuin nuor,Ca in zarea departata, privia-al legit jertfitor.Iar fi s'astadi interdisa, daca Preotul eel Mare,

D.

cultusr

iol

www.dacoromanica.ro

200 0 D

Archiereul Legit Noua nu facea 'ntaiu El intrareOferind cea fdra seamen jertfa se_ump sangele seuSi'mpgcand pentru vecie pe Adam cu. Dumnedett.Archiereu prin escelinta, pada jertfei ideale,Aboli pe cea din umbra prin jertfa vietii sale.Ast-fel jertfa d'animale a 'ncetat, cam Domnul Sfant

a facut din Mimi d'omeni jertfe scumpe pe pam6nt.

III.Dacg mandra fu sacrarea sub a umbriT imperatie,Cand ungea pe 'ntaiu- nascutul Mare preot ca sa fie,Cat de mare stralucire cata astacli a avea,Cand pe insup Adeverul ni-1 arata 'll fapta ea!

IV.

Precum astru, dome al tililei, mai feeric stralueeteCand vederea cea errata printr'o prisma it prive§teDistingend cu malt mai bine feluritele-t onion,Daca nu se intrepune la mijloc ceata sau nuon ;Ast-fel and cu al Credintei °chin privim ast act solemn,On-ce suflet se petrunde d'al respect-alit] sfaat semnSi spre plaiul vectniciet, rapit d'asta seena sfanti,Intr'o inalta admirare sbora, salta, se avintI

V.

Silo a Harulut Domnie, de lumina incongturat,Te-am veOut en, Prea Sfintite. Arehiereu cand fu0 sacrat,Cand nu 'n multele soli* on idea inalte, drepte,Puneai forta §i marirea celei mai sublime trepte ;Ci rugat cu Cerul, mult indurator,Sa Ve sprijine El pa§h, sa Ve fie protector.El, isvor al cunoseintet §'al luminii ne'nserateSa V'arate Adeverul, Calea in fapte man, bogate.

i petruns de greutatea sarcinii ce at de sus,Prin cuvinte-adInc simite adinci tame Tu ne-at spus.Laudat sa fie Domnul §i puterea lut diving,Cana Bisericii da omen' cu o ast-fel de lumina.

13ttcure9ti, 21 Decembrie, 188G. Prea plecat eeryl'reotal G. Flora Emma.

A

umilinta

SI

www.dacoromanica.ro

Date post:	28-Jan-2018
Category:	Documents
Upload:	dalv-alem
View:	496 times
Download:	1 times

1887 02

Documents