Anil IX. (SECTfA ISTORi9 -1C4DRMIEI 1311CUR15Tr, APRILIE 1885. No. 4. BISERICA ORTHODOXA ROMANA REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA APARE 0 DATA PE LUNA Predica Culiktul" II. Tim. IV. 2. DIN 1STORIA B1SER10E1 ROMANILOR MITROPOLIA UNGRO-VALACHIET CONDICA SANTA (Unuare, Vecli No. 3, anul IX-lea, pag. 1891 LXXVIII. FP14"Pig EZ.Z(NqMX KZ 3 H flplitifiNA A esECEAWP ROAM 4E MAd KVI19116; AR: c?( AA MW'Fz CAZKI-19thlE HEnshii 4z, IIII1 KbHOKX ,(14114MX KZ I1V MA n0,1143 CZ CZESZPWE" A AE Ar)1E0-1 Y CAlif, WH Ca rtz.rqE", Wil ca flOPTV rptima #liz 010' CZ KA,E AE EllAr xIA AArk, Am BENTI KS7m AM 11qTV 01`111 AA tiV KVeElpii AA CKAqHVA !t,C)mt-IE", Wli MAm OVFA A3 CTZ- 1171-1A MilEs nprfr C1)1111,13'), CA 117ell TEA' mtynom-f- Tt;" topti Hileiq Kul° rptiroptEl WH ZsZ MZel A CA nrk AVMHHATVA HOTpV ii4H- KARA rAKOMILI,X fi0E15;, KA CZ 11)AKX MHAZ KV CAX- - WeX AYIAK E Nrk WH CZ na A^TV (ppa CZ (1)1E InK0 AA EflAill A Mi 1PE 11KApE BOP AAEVE 10;(1X lipABFIAZ) (pie K8 E 8 4. neck aim qui CA" WI! A MNA9 CA" nrk AqM1-111ATVAV HOTO:? R. - AM WN ts/VHZ tsOmfig, Mrk, A vv. IW IIIE4A www.dacoromanica.ro
Transcript
Anil IX.
(SECTfA ISTORi9
-1C4DRMIEI
1311CUR15Tr, APRILIE 1885. No. 4.
BISERICA ORTHODOXA ROMANAREVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNAPredica Culiktul"
II. Tim. IV. 2.
DIN 1STORIA B1SER10E1 ROMANILOR
MITROPOLIA UNGRO-VALACHIET
CONDICA SANTA(Unuare, Vecli No. 3, anul IX-lea, pag. 1891
LXXVIII.
FP14"Pig
EZ.Z(NqMX KZ 3 H flplitifiNA A esECEAWP ROAM 4E
MAd KVI19116; AR: c?( AA MW'Fz CAZKI-19thlE
HEnshii 4z, IIII1 KbHOKX ,(14114MX KZ I1V MA n0,1143
CZ CZESZPWE" A AE Ar)1E0-1 YCAlif, WH Ca rtz.rqE",Wil ca flOPTV rptima #liz 010' CZ KA,E AE EllArxIA AArk, Am BENTI KS7m AM 11qTV 01`111 AA tiVKVeElpii AA CKAqHVA !t,C)mt-IE", Wli MAm OVFA A3 CTZ-1171-1A MilEs nprfr C1)1111,13'), CA 117ell TEA' mtynom-f-Tt;" topti Hileiq Kul° rptiroptEl WH ZsZ MZel A CA
ENrk WH CZ na A^TV (ppaCZ (1)1E InK0 AA EflAill A Mi 1PE
11KApE
BOP AAEVE
10;(1X lipABFIAZ) (pie K8 E
84. neck aim qui
CA" WI! A MNA9 CA" nrk AqM1-111ATVAV HOTO:?
R.
-
AM WN
ts/VHZ
tsOmfig,
Mrk,
A vv.
IW IIIE4A
www.dacoromanica.ro
boNtacA SANTXrr
41
0 m H Vp WH A TglfgpOP GO4HAOP AlISANLIAV MZeit
CAM. 4 MBA 4Z 6VNZ BORE M4 NE(1)14 CHAN tett/
IIIIMENrk, MA at AZCA iNt internv a Mit 6-AP Ng WH m
CAg%4 A5c1EpriliZ) WN Eli Teg Aliiil'A Am CNA; A-..%. " 7/ 'N
siATA A M4 AZCA9E AE EHAP XI Es 4 TV013 Ta KO-s ..0 ,-. .3
MHp0110ANcs. $
HKZAHtt\WWcl ,-
i?4,HRZ A C(1)HTE 101 HKZAH-
'p Mrk '4110. '14 WH A ATOP (peA4H A5crieE.A oZCOS (7272--1764) Mal° KA.
= Grigorie fost episcopal Itemnionlu7.
= I- Fost al lapilli Grigorie.
.-= t Fost al Nisei &ram.
t Cervenilor Neolt.
238
7'
-111
www.dacoromanica.ro
CokbtcA siNTI
Al Ierapolei Med.
t Al Sardelor Nicodim.
j Fost al GrevenilorChrisant.
t Fost al Ieonielloakim.
t Al Pogoniauiel Partenie.
:144.
it1313__ = Comma epise7 Bnzonlit
= Fost al Buzeului Rarant.
=
=
.>:1
t
=
t;firaloi
'gUk4.2
www.dacoromanica.ro
t40 CONDICA SANTA.
NOTE:
299 Actul este stria pre pagina intilia a fold 56 din condica Banta.No_ Scrisorea actului este un feliii de scrisdre ronda, lipsit6,de
trilsurile caligrafice.sco. Aici observam, ca actul este confirmat de care Mitropolitul Gri-
gorie, oi acesta confirmare este puss de-asupra ; adeca unde ar ficu tale sit figureze on ce confirmare.
292 Mitropolitul Grigorie, Lost egumen al m8nastirei Trei-ierarchi din Bucureoti, supra-numitg, Colta, s'a radicat la tronulMitropoliei n anul 1760, Iulie 28, dupg, mortea lui Filaret, anda fost ales cu titlul de al Mirelor (ve0i actul de mai sus) of a ri5-mas aio, cu intrerupere de doi ani, IA' la anul 1787, cand l'ainlocuit Cosma at Buzeului.
808 Despre Mitropolitul Grigorie observam, a el a avut o acti-vitate kiar politica forte insemnatii. In anul 1768, radicand Rusiaresboill in contra Turciei of invingend ootile rusesci, MitropolitulGrigorie a Lost dus la Petersburg cu visternieul M. Cantacuzin oflogofetul N. Brancovenu of a r6mas aici One la anul 1770, duprecum se va vedea din actul condicei sante sub No. LXXXI.
804 In anul 1774 Julie 13 Metropolitul Grigorie, primind mos-cele prey euviosulul Dimitrie Basarabov dela generalul rus PetruSalticov, le-a aoeclat in Biserica Mitropoliei Ungro-Valachiei of aregulat, ca serbsatorea acestui sant romanesc ea se in in slioa de27 Octomvrie ; iar la 1786 Mitropolitul Grigorie a facut santelormOsce o mad de lemn, imbracata cu argint, care s'a pastrat panein anii de pre urma, and F. S. Genadie al Argeoului cu ajutorulcreotinilor a fa-cut racial ce se vede in Mitropolia Ungro-Valachieiof asta-4
205 La 1786 Octomvrie 10 Mitropolitul Grigorie prin interveni-rea Domnitorului Alecsandru Ipsilant, prim- sce dela Patriarchulde Constantinupol, Sofronie, titlul de loco -iitor al Cesario Capa-dociei, titlul ce a radicat pre Mitropolia Ungro-Valachiei la rangulde Mitropolie de prima class. Multe ail lost relatiunile din trecutale Bisericei Romanilor cu Bisericile of popdrele din Asia- mica.In seculul I Apostolul Andrei din Asia mica trece cu predicaEvangeliei in partite Scitiei of capita in partile Dobrogei de as-ta-0 trei discipuh, pre martirii In, Rim of Pin (vet Rev. Bis. Ort.Rom. an. V. No. pag. 511-520; 647 -656.) In seculul al II Legeona ro-markA, 4uprgelopitl fulgeratorea, de loc din Oceania Capadociei, aducesemintele crestinismulul in Dacia of Invata, pre locuitoriT acestelmesteougul, de a manui pleia. (SA se consults caramidaril din poporai Moldovei). i tot in virtutea acestor relatiuni ale Bisericei Ro-manilor cu Asia mica se datoresce relicviile S. Than dela Suceva.In fine Patriarchul Sofronie a creclut de cuviinrg, ca titlul de onoreal Mitropoliei Ungro- Valachiei sa Se legat tot de Asia mica of spe-cialrainte de Cesaria Capadociei. Eaca actul, privitor pre titulareaMitropoliei Ungro-Valachiei, apatata in anul 1786, pre care not 11insotim de o traductiune mai ingrijita.
gxst Stacpv-CCecOat 6 irveop-a-TL%c 'CarYTYIC npoiccip.svoc Xaxstxtuvt Scacyrip.Cast inoxfic Ta1C8 Mapsttvhc iTxpvcorrepa aV zicatcTectc EspoTeXedatc, ev atc Eepapia-v-TEC of %cm& Toirov CipxLeperc, Stapl-ricovrcct, ti); Kaoc XexpiTyptev. -HTtc
SOFRONIE CU MILA LillD PEU ARCHIEPISCOP CON-STANTINOPOLII AL ROMEICEI NODE, A TOTA LU-
MEA PATRIARCH.
f Multe aunt privelegiile a-cestuT apostolicesc , patriarchi-cesc 9i de a t6t1 lumea scamual nostru, prin care se aratAluminat stapAnirea gi puterea
precum multe gi fmbelgu-gate aunt gi duchovnicegeile da-ruff, care de la dumnetleegch giStuath Apostoh gi Ucenicil Man-tuitaLului, care daruri spiritualeat trecut la nor gi la cinstita gicea impreunA cu nor Ana Adu-nai e. De unde se rAvarsit gi se fm-parte Tx multe tart; gi ca sA clicmai bine, pretudindenea gi asu-pra multora, curgend, ca dintr'unisvor mult eurgetor, darul biseri-cesc, prin care se Intinde a el fn-nalt6 positie gi marire, ce privegeegi mAregte pre seT gi In feluride kipurl fT IncununezA, fl sift-vegce gi dupA, eadere fi einstegtecu cuviintA. De aceea gi de mul-te or' dupa vekiul, santul gi palmacum pazitul obiceiti Bisericabine voe9te, ca o stapAnitdre, dedA"ruegte laude pronuntate, gi ti-tlurf ale vre unui sewn mat alesgi mai fnalt, la alte scaune, careati treptA mai mica, facend ace-sta dupre buna vointl gi mareaeuviintA. CAct unde nu se vatamade be cele Reclate, nice scaderede einste se pricinuegte altuia, nupbte mijloei flier d piedici a sefropArtAgi gi altul din cinstea ace-stuia. gi din lauda cuventAtOre atineril de loe, In santele slujbe,spre mai multi cinste 9i slava aeparchiei acelia, In care are a seeinsti proestosul eT eu pronuntatlvestire de tinerea locului a *r&unui alt scati4 mai inaltr Intru
'OA;ix1.1.a0litfu'v
et-/rev,
iclal;t1;
ttiLfic
anal;
iv
Spivs
I
tat,
fiii
,
tai)
'amp,
eiptv
www.dacoromanica.ro
242 CONDICA $ANTA
izzkijatactxii cptlartitia qc Totaf)- tote slujbele cele ante, Ia caresnit ata.c/ploscog ouvijOlc gxxaXat slujincl eel de pe aloaurea archie-ouoa ezxXloCa, u7r71PXe recrtko- rel se cinstesc, precurn obiceiulTtpaip.ivil %at T(l) 19.p6vtp T'-q a'uo- a urmat, care acesta bisericescAteccic rpolc5Xstoc 06yypo6Aaxeac cinstire de o asemenea lauds, dinwpb xpOvtov rlSrj cip.viatovsinwv, %at vekime fiind obicinuita, Bisericer,o %Is& v.atps% p.vpozokeT716 thly- a Lost data gi scaunuluT sautei7e.o:3Xxxix; asp.vorpsnek , xat TC- MitropoliT a Ungro ValachieT dep.ecoc irk); rjj 2t'voyOsv %at -ea apkiic ani ne pomeniti, gicel dupA, vremi7C(JoaariptoOsiali cdnip Mitropolit al Ungro-Valachiei cuT8' liyao&at, rat TripiCsoOat iv kip cuviincios gi cu cinste, preTa7c EsposeXeozCI; unipttp.o; rat Tanga numirea de prea cinstit,iixpxo; NXaytvcov, ouvexeripiCeso care o art mogtenit el Intru fn.%at TOtx69 eT &pq Scarittlast ?sex- taiul Inceput, de a se dice gi aTw.ij, %at Toy Tazov Ttf A'7- se vesti la slujbele celex6pac. tirrtvoc .0.0%4; Tilt A'y%rva; de prea cinstit gi Ecsarch PIaiu-vb toss ZaCp8- TSTapT8 OVTOC rilor, se mai laudA tot de odatitist %at ciost, %xi sv ouvEXE6asat gi cu o alts asemenea namireTitiv wept to; isponetron Esispono- pronuntatit, de tiitor loculat An-Xtrewv, %al orepT(ILWY TWV atticco; ghirer, care scaun al Anghireior oxstp.ivcov TCp )1J.dc A'no- In acea vreme fiind al patruleacoiaxtb, Ila.tpta.py_tx(p TS xat abut- Ia rand gi la gederea sa, gi inp.svmp TH'TCP Opovtp, uzilpr-v adunArile color fmprtunt, cu noTp.o; zat imipcospii; fj Totairq atm- prea sfintitilor gi prea cinstitilorviip.tatc, 'tat t 'MACK Tiic %at& T6- Mitropoli i, ce aunt dea drep-coy TOza TB" tul supugi la acest apostolicesc,x6pac, 6 cpaoTtp.1.01% Tip OpOvy patriarchicesc gi de a totA lumeaTs'up 067ypoi3Xaxtac /rep?) xpavow scaun al nostru , era- einstita ei
atirtilloveinow we srpvrat. Era inaltA, o asemenea glAsuitA nu-n ouvoatxt &a711)ov, lirof3t3ct mire gi titlul de tinerea loculuioaivtoc T8 OpOva T8'C8 Tfic A'7- Anghirii Intru acel loc, care nu-%Opac, %at Tfic nc aaxs qicstot.- Te- mire s'art Lost dat spre cinste a-vimic, %al iyzphe xaTacaostoc cestui scaun al Ungro-Valachiairsoov.ro;, ouvunogtpace &Vac gao!s de nepomenitiani precum s'aiixat fj totatiq Xextutii StaTilp.tot; pe urmA, Inse. prin sobornicA
iiroxt) T67T8 ! sire cu cale, scoborandu-se acestfj tccloctp.0.etoa Tti; ,ap5vtp Oirrypo- scaun al Anghirii, gi scadend dinpXxxtac, rat IZTOTS 11.eXpL Ts as trepta, Intru care se afla, ageslatStstast Tti) TOL8'Ttp Unovoephvy de a fi scaunul al patrulea, s'a6.)c atirery incoptpaap4 Totatiriic pArut a fi scaslutrt din cinstea saatapipaioecoc, ptiaivk cppowttoano.; gi ace pronuntatA lanai de a V.-atopthoxt cbv TO:8'.TOY tizartOgtts- neriT loculul Anghirii, care eravov 67TOPtikalliiV Ts- TOt.8.TEI TLTX8, data spre cinste scaunului Ungro-%at T71C cpjp.16 silt COLXOTEMOSCalc Valachiei. de atunci gi pang,uppdvou Te'Tor)06yypopkaxia;, iv acum se afla Intru o ast-fel delyettovicf Xaprpq xat siaspsi s6pt- sub 111016E3A, precum am clice, Bert-axottevy, giTCC %MO; '8 Ty) Tozby dere a unei asemenea proclamAri,ispopmiceimat i v ToE6 neingrijindnimen aindrepta, ceamupoic xat xpovotc syi ierpropTiph- ast-fel socotitrt scadere unui ase-Ytp tubv 7E vec, xat Vat) aup,pcik- menea titlu §i a laudeT, ce s'art datMc= TO:6 s j Xptc03106111) Itklast dar acestni scaun a1 Ung-iro-Valar
aflAndu-se chief, sub domniegi bine credinciesg, care nu
putina slave gi cinste aduce In vre-mile cele de acum sadutului no-stru nem, gi Inuit *CB: celor, ce sefalesc fn eregtinesca numire, gi selaud's; luminand in strAlucirea en-sevice, gi paza dreptelor dogme.Iar acum cel ce stralucit §i ea
domne§te intru mega domnie,prea bine credinciosul gi prea inal-Iatul domn, gi eu mare euviint'aStAptinitor al toter Ungro-Vala-chiel, dornnul domn I. AlexandruI. Ipsilant voevod, fiiuin Christosprea iubit gi prea dorit al smereniinostre, revnitor fiind al Bisericel gipeste tot al nemuluT ILI treg, cu vir-tute gi cu invetAtua 1mpodobit fi-incl, gi dorind stralucirile crate pri-vesc spre cinsteanemuluT, gi aces de
pgzitm. Teri a Ungro-Vala-ehieT, pre langh, cele-l'alte ale saleisprAvT, gi mArite fapte gi stralucitacu clesevergire statornicire celuTde acolo al muselor Bodement,cate an cugetat gi strelucit a adusin s'avergire: povquindu-se de a-ceeagi mare a sa intelepciune gicregtinescri bunk' vointft, care nunumai spre -folos gi ajutor, ci gi sprecinste gi strAlueire a nemulnitreg, gi ace de Dile.' bine cuven-tate Terel a Ungro- ValachieT, pri-vese, all inscris poftir catreNon, gi &titre OM &Rata frqime,a se harazi gi a se dttrui aceluTScaun al prea sfinteT Mitropoliia Ungro- Valachiei, falnica numi-re vestitere de locutinere a vreunul Scaun insemnat din prea san-tele nestre MitropoliT, gi a ceruta lua sfirgit gi a se aduce la sever-sire, dupe a nostr6 Patriarcha-le.Mgrinimie gi a SinoduluT ehotA-rire, printr'o carte a nostril patri-archicesca gi Sinodicrt. 1i agaIBeendu-se kibzuire Sinodalit gistumps dupe o asemenea poftire,s'a gasit gi s'a judecat de cuviint,Aatat de catre Noi, precum i de
Tip '8.71 cpsXoTtplOstaav, xat xopeti-pt&sicsav ilypordXst Tafwg xceea.60sv,ctxty. ezetAantv tpacyrip.,toc xcd,p.srcaoces7c6.1; rata TE tijc iittav
chtre top eel impreuna al nogtrifray Archiepiscopi, care se aft.aici, a priimi doinnesca, gi de prea,mare cuviinta a fnaltimei Sale pof,tire, gi de a inalta la o asemeneaglasnitore laude gi titlu, de locu-yitor celui dintaiu Scaun dintr'ale
,N6stre Mitropolil, gi cu un fel deprivilegiti a cinsti pre aced scaun cuacesta m6rit6re glasuire, pentruDumne0.eescarivna gi osardia ceaferbinte, ceinaltimea Sa ail afatat,§i pe tag slioa, arata catre mareanostra, Biserica a lul Christos, caun inteadeve'r pios intim toteCregtin gi ferbinte Protector gi Fiiuadev6rat al Bisericei, precum celede Dumnesleii cinstit6re ale salefapte marturisesc, gi adeve'rul lu-crurilor incredinieza, prevestin-du-se bune gi temelnice nadejdide multe bunatly gi folose, ce peviitor ail a se infiinta din parteainaltime sale, cea cinstit6re deDumnekti, atat catreBiserica, catgi de obgte atm tot nomul, pen-tru ac este a dar gipentru ode ase me-nea acestora cuvinte, s'a facut ob-gtesca sinodala hotarire a so ha-razi aceluT scaun al Ungro -Vala-heieT slava gi cinste acea ma-ritare glasuire a tineril loculuTChesarie, ca un titlu gi privile-
aupre cum gi maT 'nainteavea tinerea loculul Anghirii.intru santul Duch scriind, duhov-nicegte hotarim impreuna, cu celdin prej urul Nostru prea sfiny Ar-chierei gi prea cinstiti intruD uchulSfant iubiy al Nogtri Fray gi im-preuna slujitori. Ca eel ee acum,ca Archiered pastoregte gi duhov-nicegte carmuegte acea Mitropoliea Ungro-Valachiel, gi cay aly peviitor vor mogteni scaunul aceleiMitropoli; pe Maga cea dintruceput §i din vekime mogtenita,cinstit6re numire de prea cinstitgi Ecsarch al Plaiurilor" sa, se gla-suiasca in sfintele slujbe "gi loco-lifter al ChesarieI" atat to to qee4
Eparchie, precum cci pe la supu-sele E. Episcopii, duprc cea de s-cum cu mare cuviinp, daruita §idata cinste ace Mitropolii, potri-vit cu domnesca poftire, din partea modesties nestre §i a tete celldin prejurul nostru sfintel adu-au.; laudatere glasuire de tinerea
Chesarie, ca un titlu §i privilegin. care cu cinste dandu-se§i harazindu-se acelei Mitropolii,trebue acea tarie neclintita §i ne-mirata, neputend a lipsi nimenide acesta nuabire §i titlu pre cei,ce vor sta Archieref InteacestaMitropolie §i Eparchie intru totvecul. Drept aceea spre dovadas'a faeut §i acesta a nestra pa-triarchicesca, sinodala hotariterecarte, §i trecenda se in sfantaCondica a Mare. Nostre Biserici a
Christos, cu cinste s'a slobozitace prea sfintei Mitropolii a Un-gro-Valachiei, dandu-se in mai-nile prea einstitilor §i de prea bunnem Boer): Capukehagialele aiprea laminate acei Domnii.
In anul 1VIantuirei una mie §ep-te-sute §epte-sleci §i §ese, in lunalui Octomvrie in clece clile, Indic-tion al 10-lea4
t Meletie al Efesului.Meletie al Nicomidei.
j- Anania al Dercului.Zaharia al Critului.
j- Atanasie al Tivelor.Gavriil al Corintulut-
t Acakie al Samului.j- Metodie al Iracliei.
Partenie al Halkidonuluit Antim al Brasil*.t Antim al Serelor.j- Partenie al Silivrit
Meletie atNauplei.
P3 Episcopul Romnicului, Grigorie, cel en dimisiunea de maisus, sea suit pre tilonulEpiscopi0 de ROmnic la 1748 Alai 8, duparetragerea lull Climent §i a remas aids pea la 1764, cand presintadimisiunea din Episcopie.
107 Episcopului Grigorie se datoresee tisirirea Octoichtiho, eel
exams
Til-
;cal
¶8-
tainr,i
keno-
C. -litI-}t
-I.
lui
ttt
t
igi
efiz
kettle
t
www.dacoromanica.ro
246 CONDICA SANTA
tradus de Episcopul Damaskin §i archimandritul Genadie de laCozia §i s'a tiparit la 1750. (Vesli prefaIa Oct. tipArit la 1811).
808 Dupit retragerea din Episcopie, Grigorie s'a a§eslat cu ye-derea in Craiova §i de aid In anul 1768 ocup6, cu voia boierilor§i In urmarea ducerei Mitropoliei Grigorie la Petersburg, tronul Mi-tropoliei Rngro-Valachiei pea la 1770, and se reintorce Mi-tropolitul.
809 Episcopul Grigorie are §i meritul, ca Ingrijesce intr'un modspecial de averea Episcopiei. De la densul avem o sumg, de actedomnesci, prin care el inmultesce averea Episcopiel (vacle-se Con-dica docum. Episcopiei).
LXXIX.
ITIPPN /1" Xr., z. 7, 1
AAi BiliMAC KZ firfC1)ZTA 7muKont A eZAAHE, A --. AD ''''. S-
KtrAV Av VZMA (pz.- Az A' cf. 'AAEszva nziror, aptK% lioqi1Z KVAA CKel E pi CV K)6HT0pWA AE Is(gAINE
a4E 1 `Tel `N n AA ci;'? Is
KH'IIE A 0 EcIHKO A eZ HHKOAV rim-i 7/ g;
roes E KW 'A C% IRVHZ BOE NECEA'H AE HH/MEN't. "?'
6,- 7 / 6, q- / ..\ 5 Ia (pH AET014111 AA AtIATZ ainTZ EMIC-7goeKom F. VIATA MI Cce CK914 tiME ' A0e .4-
. ... ' s
TWIA TX KOMIKZ.-, .-.
COBr(7272-1764)A 41 MI° KA .
6..
# t,
Grigorie fost:episeopul komnieulni.
= f Fost al lapilli Grigorie.
t Fost al Nisei Scram.
t Cervenilor Neon
=
--=
www.dacoromanica.ro
248 CONDICA SANTA.
= Al Ierapolei Matei.
f Al 8ardelor Nicodim.
Fost al GrevenilorChrisant.
tuf.,00240"= t Fost al Ieonieiloakim.
t f Al Pogonianiel Partenie.
itc434._ mi.A .3g. Cosma episcop Mined.
?s;?f 379,= Fost al Bluetit ni Rafail,
= f
re=
gat, 60(.4111Y
rAPIZZ dr'
=
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 249
NOTE:
81° Actul alegerel kit Partenie este Boris pre pagina a doa a foici 56.811 Scrisorea actuluT seme"na in total cu eea a dimisiunei lui Grigo-
rie, gi find serial.' de liana aceluiarlogofet al Mitropoliei, represinth,aceiagT lipsa, de caligrafie.
812 Partenie este radicat la trepta episcopieT in anul 1764, in lo-cuind pre dimisionatul Grigorie, vi Amalie aid pane la anul 1771, cAndeste inlocuit de catri5 Kesarie, care a fost locotiitor One la anul 1773,and a fost §i ales Episcop al s-tet Episcopii
818 Partenie se vede, a face parte din partida politics cea vekeronAnescit, ; adeca nu se nklAjcluie, in cre§tini, ci Linea la suzeranita-tea PorteT otomane. 0 dicem acesta fundanclu-ne pre actul de alegereal lui Kesarie, unde se dice pre fats, ca Kesarie afost ales in 1773 subinfluents, i in preset*, feldmar§alulut Petra Romautov, iar Parteniese intelege ,ca a fost depArtat din Episcopie sub inguinta Mitro-politului care tacit', de in 1771 trimite la Romnic cu ajutorulo§tirilor rusesci pre Kesarie in calitate de Jocotiitor.
814 Partenie se vede din acte, a a fost §i un gospodar-bun ; actsub dinsul averea Episcopiet se cresce (vedi cond. d.ociga. Episcop.
LXXX.148 A6I1 Aka& tgAgii
'e rind TO11 Alt 11112r114 84K.
(Urnaez6, simbolul credinT i confesiunea tradi-tiund bisericeseT, din care noT reproducem partea depre urnag, cu iscAlitura facsiunile) :
rs.
4VI18 vie Tit +KZ ma me TV91-10E wii ti,E
KZTE TOArliAE 91 A (IE ocagric" muipolioATH ca" {1Z-
K CKI1M6A 4:94 TP.-;7 E11ApXIA M'1:;
ci C/ Ps k
(0.70,444.,4vz .1.-ioti' //41v.,,A,,,,f/orAit.
jo3egg 73 1- vz$v I. pi, R: yoew,f4(,)(49 -4
4.1; sx,ito- of, 'Pt ( cl-pere,
Romnicul.
Romnic).
fliVoadtila /MIR Gas ALIATIHill
in
NE
51 (2)
'a azs
5
www.dacoromanica.ro
250 CONDICA SANTA.
NOTE:
315 AmAnd.00 actele chirotoniei lui Partenie mint scrise pre pagina1nt:11a a foiei 57 din condica stint t.
no Scrisorea: actelor este cea rond6.caligr. a secululni al X.VIII-lea
LXXXI.
' AMA
n rot fIVTTtPNFIKA noahrz 'A IWTOM%11111111-1 4-1 'N ,
nzpzipii tipz"tz CZ 016HME pecoFo Acvnpa
V
Alika-ff
fleT7/
414A- TAe f A
ANAOP AN"/
AnoiSHKZ AV CZ8 T A.... c... 7/ - 5... ,....
Anotoviite,MYTA+1 CA +1in 4 garr9AA CorAv7/ i
WATE'N 7
MN A' ell All K A "ACtrileA MVKAANAOr MK AO-v 7 7
liNHOCE CAIIHAE AA A NbA ,,,,ta A. 4 dnaHrepCE WA-
Trk tZTOMZHCKZ A8KVIleleC'S/ NaKAA111 MO A0517/
4i
Etilitierrt7
KApl 11 THN3all(NVCE LLIN nztiz Am AA
.9AN AM AV NOEM A" AVA AN" CKAg" IN NIZel
7/A CA
r pH r o e i E se 114KA) NIN AA8 TSHM11 M NE'reV6VPrY.
IA( npt cdemttwry Nurreonomi ME 19a A tr.-VISA/0 icy' TpropiiainTVP4 EVC K II Ail " 60-OiNI
y. 8 / ,,..?-ii.A
N1 Apn A FINN 7_)11" 4Apz KY AftnyAn TAKO3NNO
BE EN : MN KV IINKOAAE 6eeKOlirk8 BE AO) WU! CA-.-,%. 7/ 71 ri-
eZMA# AA (8C+KA 411ZeZ1.11,1E: .I.AP AN" 4 4A Pa Ae
. ,.
KM3E9MICHTOP Laps EIZPISVA 11A8TAKO3FINO BE criti-
.0,AP KApEAE AiePreA kg niNue MYKAAN 411pOTHISA
TVP`MAOP AA MZNairlierk KOMANA1
AKOAW AY Ni
p tor fro:4'iut d)(1.1" TZithli AE TyPtii: uni 4rnv-qi"it,i3cE warrrk NIVICH9E KZ AN 4 EVKVpUtli A8
..o -.a 1 I
WZ3V 'MHZ /VIKA" .2144 AV MA, CDZKZ"" 3ANTY. lloZ--
ph nznx .,1% MA C) TVAV, UM IA9 CA8 4ToPcV AA
II it ,,,Atiu)
z..
,,
' ')
www.dacoromanica.ro
CONDIOA SANTA 251
ANilli 0
it?,,osa : Ai9i 9vinzurA yip will (Inez iNONkNV
UM (1)ZP,M rnivreononn rip% IPST'VPHHKA WTOMZ
tt*CKAP .inzpzqu E MHAOT11RH8OCE IACVEleA 14iiiir
EPTZ910HEr
WH iNelt,Z TiiTS190° 9kAOP rfEWHIIH, A8
9etii,31; tNOAAHV u,ipri HE mzei A CA rich AVMHHAIr tNomtiv:" HOvreq fw AilatiVH" OICE es : fa-pEAE RI HHA AA INOmileKVA CZ8 CKA, WH 6838NACKA
HV7" apHHTE MHT90110A1 rl 4:1)Z96E AA CZ° 4113Z9Ac,- . ,tz .07,iealma"- HE118ur Oen. [um NO AA Kea I WliA +1'11"4,
ra 1 `AphneoH pzmNi" A8 Trptimm I1AZpl A CA Is HT
tiff AA EVKV9k1.1, WH KS' 110equKA nizei'li CAM ,Nvnac4 )119-v" if W8141E A:" 9EAOP ME CA8 .irramflA'A AH4
nrWrnani WH 601 apt MI CA /0 cliagtiV 04.;"TEi
+Tetimr-fonom 11 A.A VrreOSAAKIE na Too AVOA TeX 5 AA N° KZ A" : ,t: to . HA'rel'EPWHHA 4'-.
'r lAno TORE KV" CKIJi A ; IIETZlin AC 11c.,..N-cira"-
Trn : Berk upliffu,HTv^ WH A TOATZ Allit+ Ha-Toioxv WH Ag MI Ea rTZIU Kyf '1711C..;OCI E : WH
CA8 (Up AllytTrE +Tr nomENIIE $1916 AllATZKWHHKZ 'A cdmiugrE muurrponom II IA Wrposnaxie.
NOTE:
317 Actul acesta este scris pre pagina a doa a foie 57.318 ScrisOrea actulul este caligrafia secululul al XVIII-lea.
(Va urma) Genadie Craiovenn.
W8 : K : 770).
, ),
7/
_.^ s
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA
VERITATEA SI INTINDEREA INSPIRATIEI SANTELOR CARTI.
Revelatiuna fiind stabilitil, prin argumentele ce am adussg. venim again la inspiratia celor ce ne au dat inscrisceea ce Dumnedeil a bine voit sa descopere for sail altora;cacT anume acastd, inspiratle dit Antelor Seripturi t60, auto-ritatea ce o au. De aceea ci santul apostol Petru, pentru a arItainsemnatatea qi vrednicia sAntelor c rtT, dice, cg, nu prin voea6minilor s' a fdcut ceind-va profetia 1 ci purtaft de santul Duhau vorbit 6miniY ceY sting at luf Dumnederk. Eca ce anumene remane a mai trata relativ de -divinitatea Antelor cArtT._
Patru lucruri trebue s t distingem in privinta chipulul dii-pre care Antele citirtI au putut fi iuspirate : 1. revelatiea; 2. in-spiratia propriti ()psi% ; 3. asistenta _Safi ajutoriul special ciparticular; 4. ceea ce se numecte miiscarea piosd , care vinede sus', care provacii, pe scriitoriu sti scrie, dAndu'r gand.n.1i vointa de a nu se inpla cu premeditare, &II, a fi ins asi-
gurat de o protectiune particulars, care sal fer6scii, de orlce greqalil.
.Revelatia este manifestarea supranaturala a unuT adevernecunoscut pan;1, atunci. A§a, prin revelatie Belt cunoscutDumnedeti llu Noea timpul deluviulul, luT IsaianumeleluT arils; prin revel* a aritat el profetilor tot ceea ce pri-veqte pe Mesia, ci tot ceea ee att. finis er asupra evenemente-lor dintr'un viitoriu depitrtat, care era cu neputint1 sa le en-noscit pe calea natural.
lnspiratia proprid disil este o migcare prin care Dumne-deit comunica until autoriil vointa de a scrie, i cAnd scrie'1 conduce ast-feliti in cAt procurA gandirile eel putin, sail(liar cuvintele, ferindu'l de on ce pericol de a se departade adever, fie in sens fie in espresiuni.
Asistenta presupune o determinare de a pronunta asupravre unuT punct de credinta deja revelat; qi se pate defini
o directiune ii un ajutor a lui Dumnedell , prin care
1) Si se vadi numeral trecut, pe luna luT Februarie.
ai
'i
aqa:
gi
gi
www.dacoromanica.ro
sINTA scluVrtud 26A
eel ce pronuntit asupra vre nnuT -adev6r religios nu p6te sitse rittaciasca, Ili sit se inhale in decisiunea sa. Acest ajutor re-cunolcem not ca a fost promis bisericei, prin acesta devi-ne ea infailibilit, cand decide in sin6dele generale.
Miiscarea pioset, dupre cum am definit-o no!, pare a nu fide cat efectul charului ce de ordinar acordit Dumneclet . celorce intreprind a scrie sat a compune ceva spre mitrirea hi!Dumnelleti, edificarea bisericeT i spre folosul credincio§ilor;
acOsttit pi6sit dispositie nu face infailibilT pe eel ce lueritspre asemine scop. Putem cita ca esemplu pe piosnl autor acartel Imitarea lu,f .1i,sus Christos. El n'a avut de cat cea mai-curatit intenciune; el fie, propus a da regulele una pietittl so-lide, a inspira sentimentele unel adeverate devotiunT, §i sepote presupune ci nu s'a depitrtat dela adever in niel unadin maximile sale. NumaT o mirare de pietate 1-a provocatde a scrie, dat tot& silin0 sa, nu se depaxteze dela ade-Tier, nici dela regulile adeNtratel si solidel pieti4T; dar pentruacesta nu se p6te privi ca infailibil; clef n'a-avut nisi o pro-misiune de un ajutor care !aril feriasc6, de or! ce greOlit i deorT ce surprindere; a§a ca, vorbind adeverul, el a putut sitse amagiasea.
De aice este uqor a conchide, cit ceea ce se numeqte mif-care pidsd nu ajunge pentru ca ceea ce compune un scrii-toritt sit se priviascii, ca o scriere sacra,. NoT and. cetim Scrip-tura o privim nu ca euvent al 6minilor, ci ca cuvent a lutDuninecla,, precum c4i este in adever ; ceea ce n'ar putea fidaccI santul scriitoritl n'ar fi avut in ajutoriul sett de cat acOs-tii bun& dispositie, care se nume§te miscare pioset.
Cat pentru asistenta particulard, care impedicit pe unscram-h'i de a ciidea in er6re, afirmam cit este de-ajuns nu-mai pentru ca sit ni atragit respectul i sit ne impunit o su-punere complect& ; totu§T produsul eT nu se p6te numi cu-vent a /uY Dumnecleit. Adevaat cif S. Grigorie Dialogulca el prime§te cele patru prime sin6de, ecumenice ca gi pecele patru evangelk : dar acesta nu privqte de cat supunerea nostra, care trebue sit fie aceiasi, cu tote cif lucrurile lacare ne supunem difer& in eseelinta. Cara o autoritate qialts este infailibilit, supunerea nOstrit trebue sit fie egaht,pentru profitul moral ce tragem ; cu tote cit remane bineconstatat cis, autoritatea Scripture! este superior& unet deci-siuni sinodale. Trebue dar sit recun6§tem in dumneg.eevtileSeripturT ceva maT pre sus de cat asistenta particularit, Efi sitadmitem inspiratia, prin care Dumnezeti imprimis o suflare
Biserica Ortodozit Ram nA 2
§ i tia
gi
dice,
yi
www.dacoromanica.ro
24 SANTA SCRITTURA
divinit, care determine pe autoriti sa scrie, $i '1 conduce ast-feliil ca el nu numai nu pate caaea fn cea mai mica gresalasail cea mai us6rit surprindere, dar cit tot ce dice este chiarcuventul lut
Cand szylare divine, not nu facem mai mult de eatesprimitm puterea terminului greed 0e6itvaTuag, cu care seserveste S. apostol Pavel (Tim. 3, 16), pentru a arata, chipuldupre care santii scriitvi stunt inspirati. T6ta Scriptura esteinspiratd deDumneclerh, dice el, si de folos spre. invatare.. . etc.Sa se noteze ea el vorbise mai 'nainte de cartile vechiuluiTestament, in lectura citrora Timoteiti era instruit, anume detote Lira esceptiune.
Santul apostol Pe +ru, in locul pe care 1-am citat mai sus, nuse serveste de aceiasi espresiune ca s. Pavel, dar intrebuintdzilo alta equivalenta; el (lice ea Anti! profetr, autorii cartilorsante, ad fost purtati impin,st cumva de santul Dolt cit sascrie (pEpOilevot, actis ceea ce inginnit destul ca eiau primit de sus impresiunea §i miscarea care T. a determinatca sit scrie si ce anume sit scrie. De sigur dar ca acesta mis-cue $i adsta impresiune aunt ceva mai puternir; decat asis-tenta i directiunea.
Acesta precisata, nu se p6te intelege cum unii teologtail putut sit pretinda ea nu tom Scriptura este inspirata si camare parte din ea n'a fost scrisa dp cat prin simpla asistentaa santului Duh. Dace ar fi cis, dupre cum se pare cil, ail in-teles unii din ei, ca mai multi santi scriitori n'atl avut nevoede revelatie, n'ar fi nimica de condemnat in socotinta lor, pen -tru ca evangelistic, spre esemplu, marturi a viete, faptelorDomnului, ca sit'i scrie istoria n'atl avut nevoe de cat de aju-
- toriul inspiratieT; santul Luca ni dit destul a intelege a-dsta, la inceputul evangeliei sale. Asa dar, revelatia nu estenecesara in casurile cand santul scriitorid a putut fi bine in-format asupra celor ce aerie, prin calea naturalit ; dar eariisipentru acesta nu putem (lice ca n'a avut trebuinta nisi deinspiratie, precum se pare cit au voit sit sustin:1, unii teologiprin urmitt6rea proposiIiune : Nu este necesar ca tote adev&rurile ,si sententele santelor cdrj't sd fi fost immediat inspiratecelor ce le-ail, scris (Censur. Jovan. an. 1588). Numai confun-darea din er6re a terminilor revelatie inspirafie, ar puteajustifica acdsta propositie ; de altminterea este prea indras-neta; mai ales cil, in s. Scriptura nu se cuprind numai faptesail imprejurari istorice, care se pot sti pe alte si cum darear putea refusa inspiratia pentru tote aclev6rurile si sen-
licem
qi
cal;
D-dett.
gi
gi
www.dacoromanica.ro
§ANTA. SCRIPTURA.
tentele santelor carp Acdsta se opune formal socotintilorunanime a santilor parinti.
0 alta propositie facuta cte aceimi teologY se pare a fimat indrasneta i mat pericul6sa : 0 carte, 4ic et, precum-pate fi de esemplu a doua a Macaveilor, scrisetprin sciinfa ominescd ,si fetrd asistenfa seintulut" Duh, devine &Intel Scripturet,data sdntul Duh, atestet mat' in urmd cet ea nu confine in sinenimica fals (Vide eamd. Censur.). Eca presupunerT careisbesc simtul comun, §i care reduc la mai nimica autoritateaintru tot diving a Scripturilor.
Trebue sa marturisim ca pintre teologit carit ad recuno-scut necesitatea adev6rul inspitatiei, este o diferenta deopiniune in ceea ce prive§te aplicarea et la ceea ce se cu-prinde in santa Scripturti ; cad aceste divine cart' ca §i t6tecartile contin doua lucruriintelesul §i espresiunile. On cacetesc Scriptura in textul original, ori ca o cetesc intr'o ver-siune bine facuta qi exacta, ed gasesc acela§i inteles, darespresiunile aunt diferite. Aseminea, in lucrurile pe care le ra-porta dot sad trey evangeli§tT se gasegte aceea t sens, dar nutot aceta§r terment.
Cea mai mare parte dintre teologit vechi socot ca santulDub aqa a condus inspirat pe santii scriitorl, in cat nu se aflanimica in scrierile lor, mod in ceea ce prive§te sensul fonduladev6ruluT, nice in privinta espresiunilor, care sa nu li fi fostinspirat. Ala s'a cre4ut §i afirmat pans la finitul seculului alqese-spre-q.ecelea. Dar dupa aceea mai multi at'i pretinspentru a stabi]i adev6rul infailibilitatea lucrurilor cuprinsein santele carp', nu este nevoe sa recurgem o inspiratiecare sit se intinda pima §i asupra espresmnilor ; agiunge cacugetaxile s6 fie inspirate, c is et, §i nu'i necesar sa fie tot ast-felid qi terminit.
Dar se amanam aasta cestiune ; vom mai discuta-o dupace vom fi stabilit adev6rul inspiratiei grin chiar autoritateasantei Scripture gi cea a traditiunet.
Not giisim in Scriptura mai multe locum uncle se preci-seza ca tot ce se cuprinde in santele carte este cuventulDumnecleit, §1 ca ceea ce arm* profetit, li s'a comunicat dinpartea lut D-4ed insuqi, cu insarcinare de a comunicaaltora. Am veclut cum incepe Isaia profetiile sale : Ascultagceriur ,si auclY petmentule, cet Domnul a gretit. Dumne4eddice lut Ierimia: Eca di pun cuventul mei in gura ta; gi deale ori nu intalnim not in acest profet precum in ceialalttaceste espresiunt : $i a fost cuventul DomnuluY cdtre mine,
n
i
ca,
loot
el
205
si
gi
si
giIs
si
gi
www.dacoromanica.ro
2g6 SANTA SCilIPTURA
clicgnd , acest cuvent 'I adresati ei poporului, dupre or-dinul lui Dumnellei. Vorbepte-li pi nu lipsi a li spun tot ceti-am poruncit erz (Ierimia 1, 17). Ast-feliti a despretuindceea ce li se spunea din partea lui Durnne4eit poporul Iudetidespretuia pe insugi Dumnedet pentru aeeea gi Domnulnostru Iisus Christos dicea apostolilor : Cine ve" ascultd prevor, m6' ascultd pe mine, pi eel ce se l'pddt de va, de minese 16pdda (Luca 10, 16). Si in alt loc, ncest dumnezeescMantuitoriu promite a da apostolilor *curd ,si tntelepciunecdria nu vor putea sta im_protivd nimine din ininnicit lor. Ceeste mai mult el 'I previne ca vor fi tefrriti inaintea tribuna-lelor spre a da compt de inv6tAtura lor, dar ca BA nu se in-grijascA de cele ce all a respunde sari a vorbi, pentru ca neat.
nevoe BA vorbiascA el: Duhul Pdrintelut melt va vor-bi intro vat, dice Domnul (Mat. 10, 20). Anume dupre acestprincip primit crestini primiati cu t6t. supunerea invAtAturaapostolilor, gi priviati tote instructiunile for ea cuvent al luiDumnecleti insugi. Dar ciao& se crede, ca un lucru ferit deon ce indoelA, ca apostolic erati conch* dirigdti si inspiratiintr'un chip dumnedeesc, pentru a predica evangelia, cu catmac virtos trebue sA credem cA ei erati. dumnaleelte condulidirigeti gi inspirall, and all lgsat inscris cel ce predicase,spre a be transmite succesorilor for in apostolat gi tuturorcelor ce aveaii sit credit in Iisus Christos, in tot deoursul ye-curilor. Cita aceste senior! ad fost, sing gi vor fi ea o predi-care perpetuii in t6te vecurile, panA la adona venire a Dom-nului gi Mantuitoriului nostru Iisus Christos.
Mai departe, Anta Scripturii,, in nenum6rate loeurl, ne a-sigurii. c. santul Duh este eel ce a vorbit prin gura santilorscriitori. Duhul Domnulut vorbepte prin mine, dicea David
cuventul pe limba mea (2 Imp. 23, 2). Santul apostolPetru, in prima cuventare ce a tinut credinciogilor dup5,inaltafeaDomnului, recunagte cii santul Duh este cel ce a vor-bit prin gura but David : Trebuia sd se impZiniascd, dice acestapostol, ceea ce a precli,s stintul Duh in Scripturd, prin gura124 David (Fapte 1, 16) pentru Iuda vendetorul. Si DomnulraportAnd un loc din. psalmul 110, dice c. David, inspirat giluminat de Duhul lui Dumnedeti numegte pe Mesia Domn alset. (Mat. 22, 43). Duhul lui Dumnedeu. radicii pe Ezechiilgi clucendu'l is porta despre 1.6gal-it a case! Domnului, dice:Peg/4We, Paul omuluZ stmtul Duh 't dict6za. euvintele pecare be pronuntii, gura lul. Apo!, ceea am eitat deja din, S.Pavel, care dice crt, Wit Scriptura este inspiratd de Dumne.
sit, aibit
lur
si'1
www.dacoromanica.ro
st.NT A SCRIPTURES 267
(leg folositcfre pentru invetrare , . etc, i ceea ce (lice san-tul Petru ce 6minit cet sting vorbit fiind purtact qi lumi-nati de santul Duh, probeze acela§T adev6r, invederdz5, eeprofeth qi Amp scriitor tfati fost de cat ni§te instruruente decare s'a, servit santul Duh ca se spun vi sa scrie ceea ce lise inspira ; in acest senh eeit unit §i cuvintele lul David : Lim-ba mea este pand a sdriitoriulut ce scrie degrabet (Psalm 45. 2).
Si t maT judecant qi aceea, ca nu se putea nice intr'un chipsit ni se transmith, nob, fare intervenirea lui Dumnecleti) ni-qte asemine Berieri de o invettiturtt asa de sublime asa denestamutata, precum descoperirea tuturor marelor evene-mente, phriti, la finitul lumeT, prin hiqte 6mini alit de simpli,asia de ignorant( chiar, precum erati cea mai mare parte dinprofeV apostoh. tea observatiunea ce face In acdstil, pri-vint6 Bantu' apostol Pavel, in epistola inter, ciltre Corinteni:Vedett chemarea vostrd tragic?) ccZ nti sent mulft eintelepftdupre corp (dupre lume)) nzz multi puternid, nu multi no-bil d cele nebune ale lumet a ales Dumnecleg, ca sd rupi-neze pre cet intelTft, pi cele slabe ale lumet a ales Dumnecleit,ca set rupineze pre cet tart: ¢i cele poste pi despre cite ale lu-met a ales DumnNed, cele ce nu sunt, ca set desfiinteze precele ce sunt; ca sd nu se lauds nimine Snaintea lug. §i apoi nuse pote intelege cum s'ar putea numi Banta Scripture cutgnta luY Dumnecia,, fitre inspiratiea pe care o sustinem noi. Malsunt scrise i nenumerate alte cerci f unele de o valor° fortemare ffi forte respectabilit, dar nutnirea de 'cuvent al lut Durn-neclett nu Be de de cat sante Scripturi.
Din tote aceste argumente, trase din santele ea/IT, pe langcare s'ar mai putea adttoga qi alte multe locuri, unde BantaScripture se ntuteqte cuvent al lut Dumnecleg, putem trageincheerea justA, i f6rte temeinica et tot ce se cuprinde indumnecleeqtele Scripture a fost inspirat §i dictat de santul Duh.
Tot apt ati inv6tat santii pitrinti ai bisericei despre BantaScripturh, Cetift, ()ice santul Climent Romanul iii epistola saWrit Corinteni, cetipt santele Scriptus% care sunt oracule alesantultd Duh, pi firt bine Sncredinfatt cer ele nu cuprind yinsine nimicd nedrept, fabulos salt fals. Santul Tustin, in apo-logia ce a adresat imperatorilor, cline ca ceea ce scriti pro-feta' inspirdtt nu trthue a se- atribui lor, ci cuiventulut luIDumneclea oare't inspire i if i in dialogul contra lui Trifonel suatine adev6ratatea santeloi Scripturi, in care, slicenu pote'sd se gdsiascel nice cec maf mica falsitate, nick vre ocontraclicere. Tot acest stmt martir dice, in altar acriere a
ysi
aIE
si§i
1
si
si
pi
Sly
www.dacoromanica.ro
258 SANTA. SCRIPTURA
sa, cd santiY scriitorY n' ag scris intr' un spirit de desbinare,pentru el n' aft avut nevoe de cat a se curati spre a primi ope-ratiunea santula Duh,, care, pogorit din cerig ca un, arcupdivin, s'a servit de 6mina pe carit" 'l -a ales ca de un. instru-ment musical, spre a ni descoperi cunopcinta lucrurilor cere,stY,si dumnecleeptY. Comparatiunea este f6rte puternia, espri-
intr'un chip forte energic lucrarea santuluT Duh in 6mi-nii
Sfintul Irinet., in tratatul sell contra eresurilor (1. I. cap.46,47) sustine c not suntem datori a supune spiritul nostrula tot ceea ce grtsim in shntele pentru c santa Scrip-turit este perfecta, fiind dictate de cuventul luI Dumnecletisi de spiritul set ; si dad, este dicta-MI este prin urmare in-spiratit. In alts parte mat (lice a, in cetrti/e lug Proisi acestaeste carele scrie, dar ca lisus Ch,ristos este cel ce vorbepte. Ate-nagora, vestitul apologist al religiuneI crestine, in tratatulsett intitulat, Legatiune adresata imperatorilor M. Aurelio,Antonin pi Aurelio Gomod, pe cariT el II numeste filosofT,dice cit preutiT inteleptiT ptiganismuluI se sfortase a afiaadev6rul crecluqe cit '1 vor putea gitsi prin propriile forputerT, incralendu-se prea mult in spirittll si in istetimealor ; dar putut ajunge la cunosterea celul Tot-puter-nic, pentru cit nu se adresase car& Dumneleil care singurputea set le comunice luminile necesare. Pentru aceea, adaugeel, eI inselat vorbind de Dumnecleti, de materie si delume. Noi twill avem marturf al sentimentelor credinteIn6s-tre pe profeti, caril condu# de santul Duh, all vorbit despreDumne4ett,si despre lucrurile divine. NoI ne raporthm, oimperatorilor, la drepta judecatit i pietatea vostra cittrft divi-nitate, in care v6 deosebitl de toti, intreb4m, este 6redrept demn de ratiunea cu care este dotat omul de a voisit se decidit, dupre niste res6ne cu totul ominestT, asupraunei credinti, asupra unei religiunT, basata pe autoritateasantuluY Duh, care a condus pi mipcat pe profeM servindu-sede gura for ca de un instrument?
Tertulian, scriind' contra ereticului Ermogen, care pretendadi la creatiune Dumnecleil s'a servit de o materie, care pre-exista, '1 combate prin texturT din cartea FacereI ; si maI 'na-inte de a le cita, eca cum stabileste el autoritatea sftntelor
SAntul Duh, a condus ast-feliti ordinea santa sale Scrip-turY, cri, in acelasi timp cand spune cit s'a &cut ceva, aratitsi din ce anume s'a produs. Au4itT, Scriptura stintuluY Duh,acestit espresiune este de mare ins6mnatate; ea nu este ma
f;si
m
cit n'at
s'at
qiqi
:
carp,
ai
gi
v5
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA 259
dar pre atata compunere a lui Moisi, pre cat a santului Duh.Se p6te 6re precisa mai bine §i-mai espres inspiratia artilorsantei Scripturi? El adauge apoi : Daca santul Duh a avutatata grija a ne inv6ta si a ne face sa cunostem origina
n'ar fi avut el aceiasi grija de a ni arata din ce anu-me s'ati produ3 ceriul si pamentul ? inchin dar plenitu-diner Scriptures, care 'nai face cunoscut §i pe Creatoriul gioperile sale. Asa dar, santul Duh este eel ce vorbeste in Scrip-turf ; i ast-feliti este autoriul lor, in cat Tertulian le crededemne de adoraie. Se pdte 6re recun6§te qi stabili mai lamu-rit inspiratia care dpi santelor Scriptnri atata demnitate?
Climent AlexandrZnul nu este mai putin limpede in stabi-lirea acestui adev6r ; crtci gi acest prtrinte dice ca gura Dom-nulu 't, spiritul divin, a pronuntat ceea ce cetim 'in santeleScripturY ; c t Dumnecleii este unicul nostru dascal, §i ca Cuadeverat Scriptura este dumnedeesai, dupre cum o spunesantul apostol Pavel in epistola catra Timoteiti.
Origen observa, cit Iudeii gi crestinii erati unanimi a credeca, cartile Scriptures ati fost guise prin inspiratia santuluiDuh. Santul Ciprian spune dourt, trey cuvinte ca Bantu'Duh este carele votheqte in dumnesleeqtile Scripture.
Eusebie raport6za in intregul sets un pasagiti a unui seri-itoriti eclesiastic care, refutase pe Artemon, inimicul declaratal divinitatei lui Iisus Chtistos. Acest eretic §i sectantii seiadaoga, prescurta gi corumpea santele Scripture, dupre ca-priciul lor. Dar nu este de creslut, dice acel vechiti scriitoritt,cg, ace§ti eretici sit nu simtiascA asemine faptg, esteurmarea unei obrg,znicii ne mai auzite; cad dace nu cred eicg, santele Scripture ate fost dictate de santul Duh, trebue sa'iprivim ca pe niste necredincio§i ; sate, daca se cred pe densiimai intelepti de cat spiritul lui Dumnezeit, noi avem totdreptul tratam ca pe niste indrAciti. Asa, dupre socotintaacestui scriitoriti eclesiastic, cei ce atenteza la inspiratia san-telor calif trebue sit fie puss in numerul necredincio§ilor.Acelao Eusebie, esprimandu'si socotinta sa proprie in cartea13-a despre preparatiunea evangelicrt, slice ca cartile Scrip-tures Ebreilor contin preslicerf gi descoperie dumnezeesti, cO,tot ce se cuprinde in ele are o putere i o energie tot-diving,care este in infinit mai pre sus' de cartile ominesti, i a aces-ta este semnul gi proba cea mai viderata a divinitatei ion
Santiit Atanasie, in esplicarea psalmilor, vorbeste astfelitide t6te cartile sante: Tdtg, Scriptura vechiului qi a nouluiTestament a fost compusg, pain inspirarea santului
Ml
prin
cii,
Duh."
lu-crurilor,
el-sods
se's
www.dacoromanica.ro
260 SANTA SCRIPTURA
Si santul Vasilie eel mare in procuventarea la psalms se ros-teste : Tote Scripturile inspirate de Dumnelletf ni-at fostdate de sAntul Dub, ca avendu-le not ca o magazia piing, detot feliul de medicamente pentru vindeearea sufletelor nOs-tre, fie care sa p6tit grAsi intro ele pe cele potrivite Mei saleparticulare. Ltlatf aminte ca santul parinte nu face nick[ oesceptie ; el dice in genere cis tote Scripturile au fost inspi-rate de Dumneclet , ca, tote ni sunt date de Duhul sant.Unul din cele mai puternice mij16ce, slice el in serisoreacatre santul Grigorie Naziansul, pentru a ne deprinde sitne facem datoriile, este meditarea si studiul Scripturilor in-spirate de Durnnecjet.
Santul Ambrosie final a, in diferite locum a serierilor sale,InsemnAtatea qi demnitatea sAntei Scripture, gicend aft totce cuprinde ea este cuvent at 1u4 Dumneclea. Mai multi clicca scriitorii ScriptureT n'att arta in scrierea lor, (lice tot acestparinte in alt loc (Ep. ad Just. 8), si not nu negam aces-ta, clici in adev6r eT n'ad scris prin -arta, ci prin char,care este mai presus de oil ce arts, pentru ca eft scrieatt ceeace li inspira santul Duh. Fericitul Ieronim, in mai multelocum, sustine ca Scripturile Bunt in totul divine, pentru caautoriul lor este santul Duh; i in prefata sa, la epistola san-tuluT Pavel ctitril, Filimon, combate pe cei ce cliceat ctt nutot-deuna lisus Christos este care vorbesce prin gura san-tuluT apostol Pavel. El sustine in acest loo eft i cele marne insemnate arailruntimi din acesta epistola, ca i cele maimarl lucruri ce gasim aiurea in scrierile acestui apostol,sunt tote inspirate, si ea aceiasi putere care se ridica, lacele mai sublime, se pogara ate o data $i pana la lucru-rile cele mai mice.
Santul Epifanie aratand (Haeres. 76) ca anomeeniT, can eratcurate arieni, veq.endu-se striviti prin marturiile santuluT apos-tol Pavel, pentru a se descurca de o autoritate de carese simtiat sdrobiti, respundeat ca apostolul vorbise ate adata ca om, far& sa fie condus luminat de santul Duh;santul Epifanie, 4ic, dupit ce ni arata acest subterfugitnascocit de eretici, 'I respinge ca pe un felit de blas-fern, care tinde a ruina cu totul autoritatea si divinitateasantelor Scripture, in care nu-se gases° nici contradictiuni,nice erori, pentru cet Duhul aclev&ulta este autoriul lor.
Santul Than Chrisostom este acela, dintre santii parinte, caremai molt de cat tote a final at vrednicia qi insemnetatea san-te Scripture(. Daca piste cuvinte connuie ordinaref (lice
§i
digit
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA 281
samtul pttrinte (Horn. 2 in Mat.), at putere sit ne puns pecalea virtutii, pentru ce faced asa de putin cast. de cuvin-tele Scriptures ? Nu intelegeti voi cti, daeA luarea-amintea unui om p6te mult pentru indreptarea 'Astral apoi eucat mai virtos aceea care ni-o face Dumnecleit prin cha-rul santului Duh? Cad cuvgntul lut Dumnecleg, care se con-servg in Scripturi, este ca un foe care aprinde sufletul ce-lui ce'l intelege". Intr'un alt loc (Horn. 37 In Genes.) MicecA, Scriptura are o mare putere, o energie excelentit simulti, bogAtie si abondentit de sensuil, in putine cuvinte;de undo conchide cit trebue sit fim cu mare luare-aminte&ad o cetim sari o ascultdm, ea bine sit'T patrundem sen-sul si as ne folosim dupre -cum se cuvine. Cad obiceiulsintilor smiitori este de a ne da in putine cuvinte o mul-time de sententii; si mai ales GA tot ce invata et in Scrip-turd este o doctrind dumneclascd pi nimica ominesc . Unsingur cuvent al Scriptures p6te sit ne dea un mare fondde in.04itturt, si cunoseinti."
Ar trebui sit transcriem in mare num6r de pasage, dacaam voi sit raporttm tot ce s'a olis de sitntiT pitrinti asu-pra inspiratiei; mai ales de santul Chrisostom si fericitulAugustin., Acest din urmit 4ice intre altele cii, singurulmijloc de a ne al:Ara contra gresalei ar fi sit urmilm lu-mina Mediatorului. El a vorbit mai intgi prin profeti, apoiprin El insusi, si in fine prin apostoli, pre cat a creslut caeste de trebuintA, ; tot el este care a compus o Scripture Incare credem nos, in ceea ce priveste lucrurile care nu pu-team sit le stim prin nos-insine; cAci precum in ocasiunileundo n'am fort nos insine de fats, suntem tinuti sit damcrelare celor ce at vOut, tot asa, si mai ales incit, -p entrulucrurile care nu cad sub sensuri." Cuventul ferieitului Au-gustin Ipse condidit (El, sat. insu,s/ a alatuit, compus), estede mare si. profundil, insemnare. El 4ice cis lisus Christoeinsupt a alcAtuit Scriptura, pe care o numeste canonicd (Aug.de civ. 1. XIII. c. 3). Intr'alt loc, ferieitut pitrinte observgcit, pentru adev6ratatea lucrurilor care s'at petrecut in tim-pul arAtArei Verbulutt nu impart& intru nimicit cg, cutare s'aseas de eel oe insif at v6slut pe Domnul si at vorbit cuel, sat de eel ce all audit dela altii; adsta, cit Sitntul Duha imputernicit de a vesti si scrie evangelia si pe Marco siLuca, cariT erat urmAtorT as apostolilor, se pita considers cao variant', a providentei. Santul Duh asa dar conduce si im-puternioeste IA santa soriitOri ca sit scene, si el este care dil
www.dacoromanica.ro
262 SANTA SCRIPTURA
scrierei for t6ta autoritatea. Dar din t6te locurile in care fe-ricitul Augustin se pronunta asupra inspiratiei, nu este niciunul din care sa se p6ta cunoste mai bine sentimentul sett,de cat acela unde esplica el pentru ce si cum s'a &cut ca san-tul evangelist Mateiti, citand profetia din Suiptura vechiu-lilt Testament despre eel trei-zeci de arginti, pe care a fostvendut Domnul, o atribue lui Ierimia, pe and ea se gasestela Zacharia. Santul parinte, dupa ce s'a servit de cate-vamijldce exegetice pentril a deslega acesta dificultate, dice, el,pe scria santul Mateiti s'a presentat in memoriea sacare era condusa guvernata de Santul Duh, numele luiIerimia ; Domnul a voit ca el sit scrie asa, si sa nu cor6ga pre-tinsa gresala, care i s'ar fi putut observa mai in urral Su-posand aci o vointa a lui Dumnecleii ca sa se scrie IerimiaIn loc de Zacharia, eca, 4ice fericitul Augustin) un cuventf6rte puternic si o causa forte folosit6re, care se pate 'lice ca1-a determinat sit faca asa: ca sa se cun6sca adeca ca topprofetii erad ast-felid condusi de unul §i acelas Duh sant, siasa de acord intro ei prin miscarea aceluiasi spirit, in catunirea for era mai mare de cat atunci chiar cand tote la unloc n'ar fi avut de cat o singura gura pentru esprimagandirile gi oraculele lor ; i ca trebue dar sa recun6scemfara preget ca tot ce a clis santul Duh prin mijlocirea lor,este comun tuturor, asa ca ceea ce (lice fie-care din ei apar-tine si tuturor Stint de observat in acest pasagidtrei espresiuni din care se constata evident sentimentul feri-citului Augustin asupra inspiratiei. El asigura, mai intaiil,cti memoria thntilor scriitoK este condusd de santul Duh,in cat ei nu pot sa cadti in nici o gresala din partea aceista.Al doile, (pee ca tote profetii ate. vorbit prin acelasi spirit; deunde conchide ca trebue sti primim fdra nici o Indo616, cg,tot aceea ce spiritul lui Dumnecleu ail vorbit prin ei, apar-tine deopotTiva tuturor si fiecaruia. Dupa o marturie asa declara ar fi de prison BA mai citiim si altele, spre a cunOsteopiniunea fericitului Augustin asupra
Sit mai adaogim cateva marturii a odor veal pentru acomplecta santa nostra traditiune, eel putin Omit la secululal sdselea, pentru cg, de atunci inc6ce nimine nu -mai patepune in indo6lii consimtementul perfect si unanim al auto-rilor care au scris asupra santei Scripture. Unul dintre eelmai invetati scriitori, care vietuia pela mijlocu seculului alcincilea si care a scris inaintea sinodului de Chalcedona, ti-nut in 451, este celebrul Teodorit, episcopul Cirului. Comen-
child§i
a'§t
inspiratid.
eelorlallt. n
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA 263
tariile care le-a facut el asupra santeT Scripture Bunt stimatede intr6ga lume creqtinA, ; p6te lice Ca dupil, santul IoanChrisostom, el este dintre sarrtii parintr, care a esplicat maTbine litera santeT Scripture. Eca cum, se esprim6, el in pri-vinta inspiratiei in prefata sa la psalm!: Trebue sii qtim,gice el, ca caracterul distinctiv al profetieT nu este numal.7) acela de a preclice viitoriul, dar gi acela de a istorisi lucru-7)rile presente viit6re. A.qa, dumneoleescul Moisi ni-a rapor-
77tat tot aceea ce facuse Dumnecleul universulul de la Ince-
put, fiind informat despre t6te nu atat de catra 6mini, pre catprin charul santuluY Duh. De asemine, dumneq.eescul Da-),vid a vorbit in psalmiT sel de minunile pe care le facuseDumne4eil cu poporul sett, §i de acele pe care are sa le ma!Jac& in viitoriti. Sunt uniT carif sustin cA, nu totT psalmiT sunt77compu§i de acest sant imp6rat ; n'am nimica de cps asupra
acestei socotintT, pentru ca in fond putin importa ca eI safie tot! aI lul, sari uniT a altora; eta este constant ca top
fost scribe prin inspiratia santu.lui Duh; noT qtim cil, Da-),vid a fost profet, qi ca acela de caril se vorbelte in Parali-pomene are fost aijderea. Dar propriul profetilor este ca77limba for sd fie pane a scriitoriulut ce scrie degrabO.Trebue a observa in acest rasagiA a lu! Teodorit ca pro-
fetia se is in loc de inspiratie, §i ca numele de profett ins6m-nit in genere pe autorit inspzrarY. Asemine este videratpnn charul santulut Duh, intelege el acele luminT, acea di-rectiune speciala, acea mirare i inspiratie, prin care santulDuh a ferit -pc santil scriitorT de on ce gre§ala, §i a facutca scrierile lox sit fie in adevor cuvgnt al luY DumnecleU.
Ceea ce Teodorit dice de psalm!, ca adeeN, pun importade a se §ti care este acela sari aceT care i-ail compus, ne facesit ne amintim ett. santul Grigorie Dialogul s'a servit de aceiaigandire in privinta cartel lul loy. Mind ca socotintile auntdestul de impartite asupra scriitoriulul acestei sante cart;santul Grigorie (lice (Praef. moral. in Iob) ca uniT at atribuit-olrtl Moisi, ceea ce el nu aproba. AltiT cred cil, a fost corn-pusl, de vre unul din profetT, pe privire ca nimine altul n'arfi fost capabil s4, intrebuinteze ni§te espresiunT ala de miste-riose §i sublime, faril, ca sufletul aceluia sit se fi inMtat maTpresus de lucrurile pamenteqtT prin spirituL profetia Duplace expune diferitele socotintY, santul Grigorie decidecestiunea, liisand a se presupune ca tot! santil scriitori ailfost condu§T, inspirati §i dirig6t1-de santul Duh, ast-feliA cascrierile lo r trebue privite ca opere a acestal spirit divin.
qi
qiad
ea
ast- feliil
si sit
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURi
Este de prisos, dice sAntul papa, a se maT osteni cinevaosa eaute pe autoriul care a compus cartea acesta, pentruca credincio§if nu se indoesc cet santul Duh este autoriul tY,Asa in adev6r santul Duh a scris-o, pentru ca ehi i-a dioo-
tat cuvintele ca BA se scrie ; spiritul luT Dumne4et'i a scris-o,flind el el este care i-a inspirat gAndirile autoriuluT, carea compus-o, qi ca acesta s'a servit de cuvintele sale ca sa ni
transmits faptele virtuteT, pentru ca noT sa le putem imita.oNe-am face, fart fndo6la ridiculi, continua sAntul Grigo-orie, dace cetind niqte scrisorT, ce am fi primit dela 'vre oopers6na Italia, noT am negligea §i pers6na autoriuluT, i sen-osul cuvintelor sale, numal pentru ca sa cercetara copild-ore0e cu ce felill de condeit sa se fi scris acele scrisort Tot aqA,,ndac?i, qtim o data ea santul Duh este autoriul carter lul Iov,
ne mat opri qi a esamina cu prea mull& curiositate pentrun a afla care este scriitoriul, n'ar insemna ca discutara asu-opra condeiului nu ne silim a profita cu folds de continu-otul cartel?"
Nu se p6te (lice nimica maT positiv mai lamurit asuprainspiratief skritilor autorif calif at scris dumneclee§tile carp.' alesante' ScripturT. Comparatiunea de care s'a servit santul Gri-gorie este Ora de energie §i de lumina, §i este Cu totul eon-trait, opiniunel unor teologr, earl! s'att multamit a admitenumal o simple asistenta sat protectiune, care sa impedecepe sintif scriitorf de a cadea in vre o gre§alti. natal Gri.gorie o spune respicat ca, tot ce se cuprinde in Scripture esteadev6rat cuvgntul lug Dumnecleit.
Dupa atatea probe din Banta Scripture i din Banta tradi-tiunef se 'Dote trage cu tot dreptul incheereaf ca tot creqtinultrebue sa, ereda ca t6te eartile canonice ale vechiulul qi nou-lui Testament at fost scrise prin inispiratia santului Dull;ca el a condus ast-felit gandirile i pana celor ce at scris,in cat eT n'att &cut nicl o grelala, nicT in ceia ce priveqte-in-vetatura credintei bunelor moravurT, nicl in privirea par-tilor istorice, care stint raportate in aceste scrierf. Acesta bepune pe cea maT inalta trepta de autoritate qi vrednicie.
Dupa ce am stabilit ast-felit prin dove;11 vi marturif akade certe §i afla de positive adev6rul inspiratief, trebue sa, esa-minam greutatile obiectiunile ce se fac .in acesta pri-vinVt.
Obi. L Dupre J. D. Michaelis, traditiunea se reduce, tn
64
si
Qi
si a
si
,,a
si
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURt §gt
ultimul analis, la marturia bisericei primitive; dar atestabisericit n'are Biel un mijloe de a atesta faptul inspiratiel, carefiind secret prin natura sa i ascuns simtirilor, nu pote fi obiec-tul uner mitrturiI.
NoT reespundem la ac6st6, obiectie, c& deli inspiratia s'apetrecut in spiritul santilor seriitorT, si cu t6te ea este secrets,a putut insd ETA fie cunoseuta eel putin for prin el mani-festatit bisericei primitive; i Ca probd evidentd cg, eT ail ma-nifestat-o bisericei, este cit biserica a recunoscut din capulloculuT cartile banonulul ea fiind inspirate. Cad, precum ammaT dis, o convingere Elsa de unanimit, asa, de universals, asade constants si asa de veche, a trebuit neapitrat sit ailA ocans& ; si pe de alts parte, este viderat ca acesta causit nup6te fi de cat declaratia publics ce ati fAcut-o apostolilceiala1 t1 Anti scriitori, ea scrierile for erail inspirate de Dum-nesleii. Asa, miirturia bisericei primitive n'are de object ime-diat faptul secret al inspiratiel, ci declaratia public& si solemnd,ce i-a faout apostolil i profetii pentru inspirarea, scrierilorlor. In ail faptul public al acestel declaratif este o probs fartreplica a faptulul secret al inspiratiel.
Obj. 2. Mal muiti rationalistl Germani pretind cit IisusChristos apostoliT, fiind IudeT numit scripturile vechiu-luT Testament divine, nu in intelesul c& ar fi inspirate, ci UT-'nand vechiului obiceiti de a atribui luT Dumnecled orT ce lu-cre mare ci escelent.
R6spundem qi la ac6stg, obiectiune, cit noT nu putem maTbine judeca despre socotinta Iudeilor, carif trdiail in timpullul Iisus Christos si al apostolilor, de cat dupre mArturia luflosif Flavie si a lei Filon, scriitorl contemporani. Dar orleine cete0e scrierile acestor doT Iudel, este en neputintit sanu recun6scit cii IudeiT prin antoritatea divinti, a citrtilor forintelegea anume inspiratia propriii ca eT nu dar midcum acestel expresiuni acel inteles Iarg ce naturalictil ar voial atribue. Si pe de alta parte, dacit contra evidentei, s'argitsi bled vre o obseuritate inchipuitit, in socotintele acestordoT autorly marturiilo precise ci numer6se ce ni procuritTalmudele §i -vechil rabinl, an fi de ajuns ca sit o spargitss o imprit tie cu totul.
Obj. 3. Marturia luf Iisus Christos ci a apostolilor, clic alp:rationalistl, nu prob6zit nimica in favorea inspiratiel; oddargumentele ce trageall din inspiratia Scripturilor nu eralldo cat argumente clise ad hominem. Fentru OA) dupa opiniurnea aprope comund, apostolil caril all putut sit argumenteze
ail
disc; ci
el
si
1i
ii
ji
www.dacoromanica.ro
266 SANTA SCRIPTURA.
dupre nigte sensurf ce Iudeii dadea profetalor vechiului Tes-tament, farit a le aproba, pentru ce n'ar fi putut sa argu-menteze tot asemine gi dupre inspiratia Scriptures, fora sa oadmits ?
Mai 'nainte de a r6spunde direct la addstI obiectiune, notvom face o observare, cs f6rte rar se intemplit sa recurg5. ci-neva la o ast-felil de argumentare, i ci Iisus Christos gi apos-tolii, eitand necontenit Scriptura in tote euventarile lor,, artrebui sit se presupunit ca erati tot-d6una in opositie on le-gile ordinare ale langajului, presupunere pre cat de gratuitypre atata §i de ridicula. Vom afirma acum : 1) Cit clad se in-trebuintdzit argumente ad hominem, trebue sit se anunte anu-me, sal trebue sa se cundscri, din qirul vorbei ca ast -felill seargument6z1, mai ales cand principul care se presupune esteo greqall fundamentals, care trebue sa se combats; 2) Cit nutrebue s2i, se serviasca cineva de o doctrinl falsa, in fats celorce nu o admit; 3) Cs, child se Stabilese, puncte de doctrinesal precepte de moralit, nu trebue sit se stabil6s-el pe o er6re fundamentalii. Aceste sunt pre atatea legs sacre,ce qi ratiunea dreptul natural prescril ors citrui moralist.Eca dar legile ce ar fi violat Iisus Christos §i apostolii dataar avea vre un temeitt opiniunea ce combatem nos. Cad, 1)a nu ni-al dat nici un semn dupre care sa putem distingeadev6rata for socotintd, on tote cs doctrina, ce suposa el', erao er6re fundamentall, pe care ei trebuial anume ss o respin-ga, ; 2) din contra, santul apostol Pavel a suposat inspiratiaScripttuilor, disputand contra gentililor, care nu o admiteall,
traditiunea ni spune cs apostolii au indemnat biserieile sit seserviasel de argumentarea inspiratiunei firs deosebire contratuturor inimicilor religiunei creqtine, fie Indei, fie pagans; 3)in fine, santul Pavel indemnand pe discipulul set Timoteilla cetirea santei Scripturi, da ca motiv principal anumeinspiratia Scriptures, inspiracie pe care adversarif noltri oprivesc ca o er6re capitall, care pAnI, la ei a impedecat pe6mini de a intra in intelesul santelor carp'.
Obi. 4. Se obiectezl Inca cit este imposibil a privi ca ins-pirate de Dumne4eit niqte ell; care contin falsitati qi contra-
Dar demonstratu-s'a puns aci, intiun chip satisfacnorittpentru un spirit resonabil, existenta macar a uniea din acestepretinse falsitsi ? Cat pentru contrac,liceri, ele Bunt numalpArute ; cad rationali§til Germans se lauds ca numai es allflout et dispara un mare num6r ; qi trebue si recun6qtem ca
nisi -o-data
ci
'T
dictiuni.
si
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA
cu, tote erorile capitale in care tgrit falsele for principifde exegesd, eruditiea for profundg, in limbile i sciintile orie-ntale, fdcut sd esplice intr'un chip satisflicaorid multimede locuri care, prin obscuritatea Tor, deconcerta critica ceamai constiinci6sd. Dar 6re aceste prime resultate nu aunt oprobd evidentg, ca prin noun silini, prin amilnunte cercetarT,se va diminua si maT mult num6rul acelor pretinse greutapsate §i parute contradictiuni, qi ca trebue sa atribuim acestg,neputintd pentru present fiumai nesciintei n6stre, cart nuOnto Scripturi ?
Obj. 5. Tote pop6rele all carl,T pe care la cred divine sisacre ; asa Persii privesc Zendavesta for ca revelatie divind ;tot asa Indienii cu Vedele lot, Chinezii cu cele cinci King,Mahometanii. cu Coranul, RabiniT cu Talmudul. Dar esteevident ca aceste carp n'ail in ele nimica divin. Cum sd neincredintam dar ca carple sante ale crestinilor ar avea, dinacest punct de vedere, acest privilegid esclusiv?
R6spunsul la acesta obiectiu.ne'l da J. H. Janssens (Her-mineutica sacra, cap. II, §. 11 tom. 1). El (lice ca numaTmarea decadentg in care se gasiati acele popdre, care as su-ferit ca niste vicleni sarlatani sit respandiasca pintre ei car-tile pe care le-am citat, este causa ca ele se privesc ca sacre psidivine. Nimica insa nu probeza ca ar fi inspirate in adev6r.Pe Maga ac6sta, invatatura care se cuprinde in ele, aci ridi-cult, aci superstitiosg, aci viderat eronatil, pentru ea sustinepoliteismul, dovedeste destul de clar ca aceste carp suet ope-re a unor amagitorf. i ce este maT mult, nu se va gasi nicfo persona celebrd prin minuni sail profetii care sit le reco-mande ca venind de la Dumne4ed.
Pentru a curma ma' repede acestg, discutiune, sa, loan incercetare pe Mahomet. Acest amagitor, pentru a plAceaIudeilor a aruncat trinitatea cresting, fiticendu-se prin acestapldcut i arienilor, $i a mentinut tderea imprejur. Spre a seda si filosofilor ca bine-venit, el preferd politeismul, sad maTbine cisstoicismull deismului. Pentru ay da un aer desantenie, el opreste intrebuintarea vinului. Pentru a castigainimile prin prestigiul sperantei, el promite 6minilor dupg,mdrte campii Elise'. Spre a proveni la nevoile materiale alepartisanilor complicilor se', el adung, din tote partile, subtitlu de milostenie, sum' enorme. De t6ma sit nu prea lovias-cd in crestini, el distinge pe Iisus Christos i apostolii seTcu numele cele ma' pompOse. Ore tot asa ati &cut autorirsantelor n6stre cIrO? Dar tine se mai p6te indoi ca cresci-
61
i-ad
'f-a
lid
www.dacoromanica.ro
fts SANTA SCRIPTURA
nix all primit cartile for cu privilegiul de inspirate anumedela Iisus Christos apostoli, carix s'ail confirmat misiunea,for cu multime de minus! profetif, care s'atl implinit gise inaplinesc?
Greutil,tile i obiectiunile asupra inspiratief fiind ast-felitiinlAturate si resturnate, sit trecem la o alta cestiune ; aceeaadecft dacft, inspiratia se Intinde la t6te partite Scripture!,chiar i la acele care nu privesc nici credinta, nic! mora-vurile.
Unif autorT all sustinut eft santul Duh n'a inspirat i nicTa favorisat macar cu asistenta sa specials pe Anti! scriitoriin lucrurile care n'au raport cu religiunea, cum aunt partilecurat istorice. No! insit credem eft, inspiratia se intinde asu-pra tuturor partilor Scripture!; si 6ca pe ce se razimit soco-tinta nastra.
1) Acele fapte care la intftia vedere se par a nu avea decat un raport depArtat cu credinta, formezft partea cea maXconsiderabilil a sante! Scripturi; qi ar urma sa fie neinspira-te. Dar santul apostul Pavel lice eft Tad Scriptura este in-spirata:
2) Cand Iisus Christos si apostolit atribuit santelorcart-I o autoritate dumnecle6scft, eI n'ati facut nicT o restric-tiune. Ba inert santul apostol Pavel raparta la invtteitura totce se cupnnde in santa Scripture : Tot ce scris, slice el,.54 a scris sere invelettura nastret (Rom. 15,4).
3) Opiniunea care margineste inspiratia divine numa! lapartile care privesc doctrina, a Lost cu totul necunoscutft, inbiserica primitivit
4) In cate imprejurarl nu s'ar expune cineva la gresel!capitale, privind ca streine doctrine! niste fapte, care tocmaiar avea o leg-Aft-11A directft, cu ea. Mai ales Cand scim ca po-porul Iudeti i biserica sa, mai in t6te fasele istorief sale, pre-inchipuia cand pe Mesia, dad pe poporul i biserica crestinft ;Fri and acesta insa 1, represintit biserica tirumfatore dincerium(.
Dar adversari! opiniuneT n6stre intimping si clic:1) Santa Scripture neavend in vedere de cat a ne inv6ta
religiunea, nu este de crelut ca sa fi intervenit Dumnecleilqi In Tucruri curat ominestl.
2) Apostolic nu eras infailibill in t6te cele cinumal in cele ce predicati cu privire la inv6titturit mora-vari; de ce dar sft, nu facem adstft, deosebire i In seri-erne for ?
si
all
s' a
ce 4icead,§i
qi
www.dacoromanica.ro
SANTA SCR1PTURA .9
3) Nu ar fi 6re nedernn art atribuim santulnl Duh pinelucruri triviale, ca ceea cescrie santul Pavel lui Timoteiti, dea'I aduce mantaua, care o litsase la Carp in Troada; ca n'a-yea pe langit sine de cat pe Luca, si cii pe Trofiml-a lilsatbolnav in Milet?
4) Se gitsesc in santele cartIlucrurT, asupra carora autoriTfor n'aii fost siguri, precum i opiniunT false. Ce insemnaspre exemplu, espresiunile de indoelil ca de (Luca 3,13)ce2te doue sail, Ira (loan 2,6); ce insemnd ca threle s' a opritca ceriurile sent solide?
5) Se gilsesc in Scripture greseli de memorie ; asa aposto-liT si evangelistii raport6vzi, une-ori profetiile in alp termini,sail cit6z6, un profet in loc de altul ; dar acesta nu se p6teimpdca cu inspiratia.
6) Apostolic recunosteail eT tngic cii nu vorbesc tot-deunaprin inspiratie, ci si dela densiT. Asa santul Pavel in primasa epistold card Corinteni (cap. 10, v. 10, 12) deosebesteceea ce comandet Domnul de ceea ce consiliazet el.
7) ApostoliT ail lost supusT greseleT, chiar si dupe pogo-rirea stintulul Duh; cad santul Petra s'a inselat voind a su-pune $i pe gentilf observatiunilor legale-Iudaice, dupre cumacesta s'a constatat la sinodul din Ierusalirn (Fapte 15).
Ori cat de ingeni6se ni s'ar piirea aceste obiectiunT, eleinset nu pot r6sturna mitrturia formalit a ha' Iisus Christoscea a santuluT apostol Pavel, cit tot ce se cuprinde in sart-tele ciirti este inspirat de Dumnecleii, nicT autoritatea santilorpi-what; cariT all invqat intru una ca santa Scripture, firenicT o restrictiune sail esceptiune, este cuvent a la Dumne-cleU. Dar sit esamindin si aceste obiectiunT si sit vedem dacitaunt fundate.
C ea intet ea se razimit pe un rationament cu totul fals ;dace scopul principal al Scriptures este de a ne inv6ta ade--verurile religiuneT, nu urnAzit ce apostoliT n'att fost inspiraVisi in site puncte pe care le tratezd in scrierile ; nu urmdzitce in aceiacl carte sit intimpinam nol falsititti amestecate cuadeverurile religiuneT. Din contra, tocmal pentru c e ne in-vatit adev6rurile religiuneT, sit cerea ca santa Scripture sit nuconfine nimica fals ; eta on ce gresald alitture cu adeverul,ar putea firecte sit Injogsca autoritatea acestuT din urmit, (Tacitnu sit o nimiciasca chiar.
A doua obiectiune ritdicd la aceiali val6re vorbele cu scrie-rile apostolilor. Dar este o mare diferenta intre ele ; cAci ca66 fie' apostoliT infailibill in t6te conversatiile tor, ar fi trebuit
Biserica Ortodox* Ronan* 3
si
si
cad,
www.dacoromanica.ro
270 SANTA SCRIPTURX
ca santul Duh sit'l inspire necontenit i set. dirige in gandi-rile, vorbele §i faptele lor; acdsta ins& nu credem ca era ne-cesar. Cand, pentru ceea ce- e! ne-at Itsat in scris, qi care tre-buia sa r6mAnit ca o reguld perpetua in biserica, nu se p6te(lice tot ma.
A treia s'a propus tocmai din timpul fericitului Ieronim,i rspunsul ce da el este alit replica. Vom (lice dar impre-
une el ea niel de cum nu este nedemn de santul Duh dea dirige spiritul 6menilor ast- feliti ca el sit nu comity eroriflier in cele mat mid lucruri. Negreqit ca nu tot ce se cuprin-de in santele Scripture este deopotriv6 important; dar erg*nu vom gasi nimica ca sa nu fie de nice un folos ; a §ace tra-surile cele mai putin importante in aparenVI., in sat. de in-tegritatea i simplitatea povestire; sail serves( ca legatur&intre lucruri.
A patra obiectiune nu presinta nice o greutate seri6sa, cadespresiunile indoelnice nu probez& nice de cum ca autoriicari s'at servit de ele n'ar fi inspirati. EIe sent o maniera devorb& primit& in limba ordinara a 6minilor. Santul Duh scieanegreqit numeral esact, dar n'att voit 85 '1 descopere scrii-torilor ; socotit cit era mac- natural a'i lasa sa vorbiasc&dup& cum se vothesce in comuu, ca cum ar fi vorbit de laei-in§ii. Vom observa Inca ce santa Scripture neavend destop a ne inve-ca adev6ruri filosofice, at vorbit de lucruri,ast-fel cum se vorbesce de ordinar. Ala., poi qi ast&sli 4icem:SOrele r6:9are, sdrele apune, §i in vorba nostril familiar& nuamintim nimica de mi§carea Omentului in jurul sorelni; qide qi in vorba comuna zicem bolta ceriscd, nu intelegem ins&ca cerul este solid. Ala dar nu putem acusa pe santul Duhea a ldsat pe sanfi scriitori s6 vrobiascl despre lucruri aciaprecum se vorbia atunci de tdta lumea ; dupre cum nu pu-tem invinovitti nice pe autorii profane din timpul nostru,call! vorbesc despre acel6q1 lucruri,precum s'a vorbit sevorbesce de la inceputul lumei.
A cincea crbiectiune euprinde dou6 part! distincte : primaca apostolic qi evangeli§til raportat profqiile in propriiifor termeni; si a doua, eit eitez& cite -o-data un profet in localaltuia. No! r6spundem, mat intaT oil deqi apostolic evange-ligtil nu s'at espimat cu ace160 cuvinte ca i profetii, ei ins&n'at schimbat nici cum sensul profetiilor ; i prin urmareac6sta nu se p6te considera ca lips& de memone sat ca oadeverat& gre1611 Cat pentru partea a doua a obiectiunei,ce apostolii ar fi citat pe an profet in local altuia, fericitul
n'az'i
§i
Cu
all
si
www.dacoromanica.ro
SANTA SCR 'TPTURA 271
Ieronim $i fericitul Augustin at probat in deajuns, duprecum am v6q.ut mai in urmili ca ac6stil, aserciune n'are nicio val6re.
A fesea obiectiune nu este fundatA de cat pe un equivocde cuvinte ; cacr deci santul Duh a inspirat pe apostoli intot ce au scris ei, sunt insa lucruri pe care ei le ordonat dinpartea lui Dumneclet i altele pe care le ordonat din partealor. Cele intiti Bunt comandamente de drept divin, si celede al doilea sunt precepte sat consilii omineseT ; aceste pre-cepte insit, date de catra apostoli, eraii nu mai putin inspiratede Dumneclet. Asa, pentru a intelege bine pe apostolul Pa-vel, cand vorbecte de precepte sail comandamente a Domnului,trebue s& observtim cti el are in vedere aceea ce Insuqi IisusChristos at ordonat sat prescris in evangelie; si recun6scemin acelasT time ea afara de aceste precepte, putut da ciapostolic sfaturi, care nu Bunt in evangelie. Aceste sfaturi,ins& pe care le dti, Pavel sat ceilalp apostoli, eat nu mar pu-
inspirate de santul Duh ; acele mai-en-sem& care se cu-prind in epistolelelor. tea ceea ce deosebesce in destul santulapostol Pavel, cand sfatueste pe femei sa nu se marite de a dam
; pentru care adauge observatiunea: tiSi cred ezi amduliul la Dumnecla (1 Cor. 7, 40). Asa dar prin o inspira-tie particularii, apostolul da niste sfaturi asa de intelepter ciele devin parte din dunmezeestile Scripturi, indata ce suntadresate prin scris credinciosilor ; clef Wet Scriptura este in-spirata de Dumnecleic ,si de folos spre invepturet. . . .
Cat pentru locurile din a dota episto15, cri,trA, CorintenT,este ucor r6spunde. Ma &tea, ca santul Pavel nu se caestedrept vorbind, ea, a reprimat pe Corinteni, pentru c& corec-tiunea ci reprimands, ce le fAcuse, devenise asa de folositore;dar voesce s6 le spunii, ca ci el s'a intristat impreunit cu ei,in tocmai ea un parinte, care sg, intristezii, dad pedepsescetopic seT, ci impArtasesce 6re-cum durerea pedepsei ce le-oaplicii, bucurandu-se insii, cand vede c& reprimanda a con-tribuit a le schimba purtarea in bine. At doilea, data se pare
apostolul recun6see insu§i cii, lucr6za ci vorbesce ca unlard de minle, prin ac6sta el dit a intelege cti desi a se lauds,cine-va pre sine in genere este o nebunie, totuci el este ne-voit s& o faca ac6sta pentru demnitatea apostolatului set, pecare inimicii seT se silia degradeze.
In fine r6spundem ci la a re'ptea obiectiune, c,i, nimene nupretinde ca apostoliT ar fi fost absolut infailibilT. Reuunos-and chiar c& santul Petra a putut 56, se amtigiaseit ; recu-
ca
sa-lt
all
tin
6rii, ca fi
a
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRiPTURA
noscend crt in greutatile, care 4ilnic se presentat, apostolitputeatt sit se 811800, qi sa se lumineze unit' pe altil, acesta nu4mpedica filet ca et sa fie inspiratT, fie-care in prop-riile saleserierT. Putem sa afirmam chiar ea sautul Duh, care lucraprin eT , n'a voit sa le descopere indata Ere -care lucrurT ,
{aria ajutoruri ordinare ; din contra placut ca a sa seserveasca si de asemenea ajutOrurT, pentru constatarea ade-v6rulut Dar until din aceste mijloce naturale, qi cel mat pu-ternic, era de a discuta intre eT, §i a decide in comun acord ;pentru ac6sta insa, nimenea dintre el nu s'att crelut lipsit deajutorul santuluT Duh, ci din contra deslegarea cestiunelo atribuiati inspiratiuneT divine : pdrutu -s'a santulut Duhnoue, giceati ei in urma oil-care decisiunT, care o luati in co-mun acord.
Alta cestiune, care trebuesceresolvatit, cu privire la BantaScripturA, estg, ca simpla asistentet n'a fost de ajuns scinfi-lor sciitort in nict o parte a scrierilor lor. Cand santiT scrii-
gi parintii bisericeT ati vorbit de ajutorul supra-natural,care a sustinut pe autorif santel scripturT in compunereaoperilor lor, el all aplicat acest ajutor in geuere la tOta Scrip-tura, fail, a escepta vre'-o parte 6re-care, fie ori-cat de mica.
cand Iisus Christos §i apostolil alt numit vechiul Tes-tament lege divinet, Scripting divine, oracole a santulutDuh ; and toti parintil §i invetatorii religiunel creltine,vorbind de vechiul si noul Testament, le-ati numit pretu-tindenea instrumente, organe a seintulut' Duh, condeie a du-hula luI Dumnecleil, cOrde miscate de un arcus divin, eIn'aitstabilit nici o distinctinne nice intre diferitele calif din carese compune Arita Scripture, nici intre partile fie-cariea dinaceste carp'. In fine cand santul Pavel declare cd Wet Scrip-tura este inspiratet de Dumneclert, cand traditia din tote tim-purile n'ail nutrginit inspiratiunea numal asupra unor pertltdin Scripture, ar fi ni se pare o cutezanta prea mare saatribuim vre -unel parti din santa Scriptural numaT simplaasistenta a sant-uluT Duh. Ac6sta s'ar permite numaT card ace-sta asistenta ar indeplini trite conditionile inspiratieT propritt4isa, avea nici un drept sit admitem un fel de ajutor caren'ar putea sa impliniasca forta si energia termenilor in treb uin-tatf de santil scriitorT, si care nici intr'un chip n'ar re'spundesentimentelor si expresiunilor santilor parintli. Dar ori cums'ar privi lucrul, asistenta este inferiors, inspiratiei, pentruca ea are numaT acel scop de a dirige intelegerea unui sant
i-ati
torT
Asa,
si n'ain
,si
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA. 273
scriitoritt in intfebaintarea facultittilor sale, ca sit nu comitanicf o gre§ela, pe dad inspiratia influentezd mat. mutt asu-pra vointa, pentru a impinge pe seriitoriti qi determina sitscrie. Ada, in simpla asistent,d, scriitorul este cel ce se de-termina a scrie, liber qi independent de ort ce ajutor supra-natural, pe cand in inspiratie santul Dub. insuFg este auto-riul acesteT determinatiunt. 'nett o diferentd: in inspiratie,Dumnecleg dictezi sad deqteptd pe santulscriitoritt prindumne-cle6sca sa suflare, comunicandu-t cel putin fondul aceea cetrebue sit scrie, §i'l conduce ast- feliii ca nu numai sd, nu gre-qescit, dar ca tot ce scrie sa fie acleve'rat cuvent a luY Dumne-
avend ca autoriti pe Dumnesled insult ; pe cand in simplaasistentil, Bantu' Duh nu dict6zd nimic, ci numai impedicitpe scriitorid sa nu filed o rea intrebuintare de luminile sale.
Afard de acdsta, data in ScripturN, sunt locuri cornpusesub simpla asistenta, urmezit sit fie uncle 041 inspirate qi al-tele neinspirate, in cat aceste din urmit nu s'ar putea numicuvent a mut Dumnetleti, ci cuvinte ominelti ; dar acest ames-tecti de cuvent a Jut Dumneged i de cuvinte ornine§t-T, de-parte de a afla cel mat mic sprijin in santit seriitort i inBanta traditie, set gitsesce din contra in oposiOe forma% cuaceste dou6 autoritatil care afirma liimurit ca too Scripturaa fost inspiratit de Dumnplett i cit in Werintregimea a estecuvent a hit Dumnegeil.
Vom mat observa qi aceea, ca data Antit scriitort n'adavut de ajutor, in compunerea scrierilor lor, de cat simplaasistentd, atunct ce diferintit sa p6te face intre scrierile forsi intre decisiunile sin6delor ecumenice? Dar traditiunea
biserica v6d o mare diferentii cad Scripturile in ochilfor sunt insult cuventul hit Dumneclett, pe cand clecretele si-n6delor nu sunt considerate de cat ca esplicdri curat omi-nesci en privire la cuventul lut Dumneled aceste espli-cart sunt privite ca infaibile.
In fine, simpla asistentit nu pate fi de ajuns pentru o ()petitreputatd de Scriptura Santa, §i nicf p6te acea opera sit devindcuvent a Mt Dumned.ett, ne find compusit prin inspiratie,ci avend de isvor sciinta omineseit. Insa4f biserica, asistatd,qi ea de sAntul Dub., nu pate deelara de cuvent a lui Dum-neq.ett o carte, care n'ar fi inspiratti; tact tot-d6una §i ingenere prin. Scriptura santd s'a inteles o opera compusil deRantul Duh.
a'l
ci;
; deli
insasi
www.dacoromanica.ro
274 SANTA SCRIPTURA
Urm 6zit in fine intrebarea, data inspiratia%e intinde 'Anasi asupra cuvintelor de care s'att servit santii scriitori in corn-punerea opeitilor lor.
Autoritatile asa de numer6se si asa de importante, pe care .
not le am citat in fav6rea inspiratiei scriitorilor vechiuluinoului Testament, nu sunt asa de dare si precise asupraintinderei inspiratiei, spre a ne putea pronunta cu certitudineea ea se intinde salt nu se intinde Ong asupra espresiuni-lor de care s'att servit sAntil scriitori. Din adsta causg teologiisi esplicatorii santef Scripturi, divisati ca in dou6 tabere,s'ait decis unit pentru si altii contra inspiratiei verbale. NoT,departe de a condemna opiniunea contrarA, socotim ca maiprobabil cg inspiratia nu se intinde pang, 0 la cuvinte, ecarationamentele pe care ne intemeem.
1) N'ar fi necesitate a admite inspiratiunea verbala de-cat pentru a stabili veritatea i infailibilitatea santei Scrip-turi pentru a proba ca ea este euvent a lui Dumneslett.Dar Scriptura p6te avea aceste dou6 caractere i fara inspi-ratia verbald. Este de ajuns ca sa fie inspirate t6te gandirile
ca santul Duh, prin un ajutor special, sa fi veghiat casantul scititoritt s. intrebninteze termeni cuviincioqi prin cares. exprime exact adev6rurile ce 'i se comunica. Daca totusi sta.rueste cine-va a susIine necesitatea inspiratiunel verbale,atunci ar trebui sa conchidem eft diferitele biserici din lumeacresting, n'ad cuventul lui Dumnedett, pentru ea nu posedde cat traductiuni scrise in diverse limbi i prin urmare intermeni cu totul altii de cat aceia earl au esit din pana san-flor scriitori.
2) Diferenta cea mare de stil, care se intelnesce pretutin-dene, atat in oraculele profetilor, precum i in scrierileapostolilor si a evangelistilor, este Inca o dovada destul deputernica contra inspiratiei verbale. Fie-care dintre el scriedupre geniul sett, dupre educatiea, dupre seculul in care a
Isaia, de o nascere distinsa, precum observa fericitulIeronim, crescut la curtea regala, are un stil delicat, nobil,maiestos, cu un cuvtnt, dema de educatia sa. Amos din con-tra, nascut inteun umilit bordeill de pastori, crescut pelanga tqrme, nu presint6, in tablourile i comparatiile sale,de cat imaginile vietei campene (leron. Cap. 3 Amos, si pre-fata la Isaia). Santul Luca, apt in limba gr6ca, scrie destulde curat, pe dad santul Petru se deosebeste prin un stilstrins si concis. Nu este dar mai natural a atribui adstadeosebire in modul de a scrie talentelor difer4ilor
gi
scriitorT,
1i
gi
si
Qi
trait.
www.dacoromanica.ro
SANTA SCRIPTURA 275
de cat a recurge zadarnic la minunT qi a representa pe san-tul Duh fAurind o diversitate a§a de mare de langagiii, con-form cu caracterul fie- ciruia ili potrivit cu diferitele talentea scriitorilor ?
3) In fine diferenta in modul cu care evangeli§tiira portaadese on cuvintele luT Iisus Christos, se pare ca, ne autorisanu mai putin a respinge inspiratia verbal,. Cito admit And, ceiace nu se pate contesta, c evangeliqtif ail raportat cu fideli-tate ceea ce li dicta santul Duh, cum se p6te juitifica acestadiversitate de espresiunT ? P6te va (lice cineva ca ea esteopera aceluiaqi Duh sant? Dar atuneT not nu mai avem,in pasagele divers raportate ale evangeliel, cuvintele lulIisus Christos, c tcl aceste dumnedeeqt1 cuvinte ne maT fiinda luT Iisus Christos de cat in ceea ce prive§te sensul, §i dataacest sens nu este de ajuns, dupre partisanil inspiratieT verbale,urrnkii, neap ,rat en, aceste pasage din evangelie nu maicontin propriile cuvinte ale luT Iisus Christos, ceea-ce estecontra credintel universale a bisericeT.
Innocent M. Plocgtenn.
www.dacoromanica.ro
EXISTENIA LUI DUNDIEZEO
PROBATA CU ARGUMENTE DIN ItiTIUNE.
Ore exists Dile" ? Eta cestiunea la, care on-ce om este tinut arespunde. In adever, and un om, constrins de necesitate de a'si es-plica misteriele ce'l incungiurl, cautt a'gi face o tale pintre ideelesale, dela fnceput 41 adresezA acestAintrebare : exists ore un D-cleil ?Dela respunsul afirmativ on negativ, depinde directiunea vietei sale,sorta sa pentru eternitate. Data D-sleti exists, atunci provide* sane supraveghiazA gi justitia sa ne agt4p1A. DacA D-cleil nu exists, vir-tutea este mune un numel cum slicea Caton desperat, on6rea o ilu-siune (un vis) al sufletelor naive gi religiunea o inventiune superAci6-sA.EA volt" demonstrit ca D-cleil exists, cA, prin urmare, tot-ce uma-nitatea a avut mai generos gi mai maret In ideele gi sentimentele saleeste o realitate vie, gi cA lumea morals ca gi cea &nal are seprele sell.
AcOstA demonstrare se va impArti in trei: In prima parte, voiil sta-bili dogma despre existenta lug D-cleii; In a doua, voiii respunde launele obiectiuni gi prin acesta t 0 va, cimfirma veritatea cA D-pti. exists ;gi In a treia, me volu fncerca de a spune ceea ce el este. Platonvoind lute° sh a stabili fnaintea discipulilor sei acestA mare veritate :existd un D-16.41 strigA cu o voce sublima : nAteneilor, data vre-o-datA am simtit nevoia de a Invoca divinitatea, este mai cu sena inacest moment. SA chemAm clod din tote puterile nostre ajutorul JulD-cleti pentru a ne 'IrAta existenta sa (1)." In adever, cum a clis-ountil dintre eel mai mari cugetAtori actuali at Angliterei, D-rNowman I: dintre tote articulele de credintA, cel mat fncunjuratde diflcultAti, este existenta lug D-cleill dar care cu tote acestea seimpune cu mai multA, putere spiritelor nostre."
I.
Filosofli mil, din anticitate prinA acum, s'ail aplicat a demonstraexistenta unei Fiinti supreme, ail Intrebuintat diterite probe, ce esteugor a se reduce In done. Anteia este sc6sA din consciinta omenescAear a doua, din ordinea admirabila ce stralucegte In naturA. Le vom
(1) Legele.
www.dacoromanica.ro
PROBATX CU ARGUM. DIN RATIUNE 277
espune pe rand, adaogond gi ce In acesta, privire barbatil marl inomenire.
Mal ante ti, consent*, omen6seg, and este intrebatA asupra acestechestiuni marl : 6re exist unD-sleti? respunde afirmativ. Consent*,in adeve'r, este un judeeltor necoruptibil, care se pronunta, despre va-16rea faptelor n6stre, slicend de uncle ca sunt bune, ear de altele casunt rele. NimeniThu scapa de acestil voce intima gi profunda, ce'istriga: tu a! facut bine, iar tu refl. Omul pote incerea de a acoperistrigatele solemnele ale consciintei sale, Foote, ca un sumet luptator, ase lupta din resputerT cu acest 6spe misterios, ce porta in sine gi con-tinuo f1 acuzr),, dar nisi -o-data omul nu remane invingator. Jacob Infine putu invinge pre anger in vale, dar omul nu pot° nici-o-data trantila pament consent*. sa. Apo!, unde s'a veslut legislatiune fara un le-gislator. Cine 6re a instalat In noT acest tribunal, la care ne presen-tam fara voia nostra ? Cine dre a spat in sufletul nostru aceste legiale justitiei, care nu se plecg la capriciile pasiunelor nostre ? PrecumMoisi nu este suveranul autor al tablelor lege!, aga nicinoT nu suntemcreatoril congeiintei mistre. Cine dar ? Familia? or! societatea ? setteducatia ? Niel cum mai mutt. Cad familia este judecata de cXtrit con-sciinta; societatea gi educatiunea Inca sunt judecate. Ba adesa con-sent* este in opositie formals cu ceea ce se petrece in familie, cuce se urzegte in sinul societtiteT, gi cu ce se intreprinde de educatifi.Se cuvine decT a cauta mai pre sus de om pre qutorul aceste! consci-
nemil6sA. Omul este ugor, ear consent* seriOsa ; omul behilh-bKcios, ear consent* nu se schinabit ; omul pasionat, ear consentn *alinigtital pling" de judecata gi de impailialitate. Dee!, data nu omul,nici nimic din ce vine dela om, n'a facut consciinta, atunci consciintaeste opera luT D-Pti : prin urmare, D-Pti exista, citel nu p6te fi efectfara man.
Daca consent*, probeza inteun chip aga de simplu gi riguros exis-tenta luT ordinea gi frumusetea (cosmos) admirabilli ce stralu-cegte in univers nu o manifests ma! putin. Se scie ea pentru a aveacertitudinea despre existenta until om, nu este necesar de a'l vedea,numaT de cat ; este de ajuns de a'i vedea lucrarile sale. Niment dince! -ce exista actualminte n'a veslut pre Negoe Basarab V. v. ; dar tine,privind mar* i'gi frum6sa catredala de Argeg, nu va afirma ca el aexistat ? Tot aga gi despre D-slett. NimenT nu 1-a ve'slut vre-o-data (1),dar vedem continua spendida lume, ce a facut, gi conchidem : caD-Pti exista. Ear pentru a da o mai mare evidenta acestei probe,sa ne punem in fata uniea din minunatele mecanisme ce a inventatgeniul omenesc. D-ex: in fata acelul cuptor ce arde, acelei ape Inferbere, aceluT abur ce impinge sulurile de otel, a caror migcare se to-
(X) 16n Epiet. 1, cap. 1V v. 12.
clic
intl
D-clett,
www.dacoromanica.ro
278 EXISTENTA LTA DUMNI pEt
munice la numer6se roll: In presenta acestuT mecanism a§a de binecombinat, 6re nu yeti aproba to a pentru construirea luT a fost ne_voe de un mecanic capabil ?
Sit ne punem Inca in fats unuT tabloa de picture, ce ne-ar repre.senta o naufrangere. La vederea vasuluT In momentul de a se frange,betut de valurile fartunese ale merei imflatit' pane la nor!, la privireaplutitorilor le§inati de feme, tremurand de tlesperare, cu ochii§i manele intinse ate cer 6re nu vett credo pe de o parts ca asis-tali la un adeverat desastru, ear pe de alts, ca pentru compunereaunuT a§a de impresionetor tabloil, a fost trebuinte de un mare pictor ?-
De aseminea, and autlit1 o musics incantet6re, ori and la un os-pel de familie suntep. dulce legenatT de farmecul repitor al unei me-lodiT melancolice, nu ye inchipuiti 6re ca pentru compunerea unelmusic! ma de armoniese a fost numaT de cat trebuinta de un artist ?Alja §i natura este un mecanism) un tabloii §i o armonie.
Natura este un mecanism ce a uimit pre tog rnatematicii, §i pelenge acesta, ma§inele nestre cele ma! puternice nu aunt de cat juceriTcopilare§ti. Ce aunt 6re vertejil §i scriptil no§tri In comparatiune cus6rele ce atrage la sine apele ocenului sub forma gratiose, de nor;in comparatiune cu astrele ce cuirierit inmensul spatiti atragendu-seunele pre altele §i echilibrandu-se, dupre legele, pre care geniul luTNewtone In genunchT le-a formulat? Se admire puterea locomotivelornestre ce due enorme greater pe liniele ferate; dar ce 6re Bunt acesteIn raport cu globul nostru, carele alerge prin aer cu o rapegiune ui-mitere de trei-clecT chilometre pe secundg ? Lumea este mandril, a aaflat lumina electric& ce schimbe noptea in cli, §i arate calea navige-torilor prin fazurile cele invertit6re; dar singura numal de-prinderea ne impedece de a nu fi cupring de mirare in facia lumineieel nemarginite a skein!, care invinge tete luminele stelelor, §i careleatinge cu raslele sale mat multi marl planet! perduti In ni§te distantenecalculabile. Un ast-feliti de mecanism, viderat este a, nu s'a facutBare un mare mecanic, ear acest mecanic are in tete limbele numalun nume : deer D-sleii ex sta.
Natura este Inch un tabloii a cerui frumusete a incantat pre tot!liana ingeniese a anotimpurilor schimbe colorurile fere a lasa
se, se invechiasce, §i repara netncetat ceea ce timpul continua se In-dreg a strica. In fie-ce an, sub ochil no§tTi, primitvera IT reverse,panerul sea de fort; vara aduce seceri§ul see; tOmna ne inavute§tecu fructele sale, ear friguresa ierne se acopere ca o mir6sa cu viELlul brumelor §i al zapedeT. Fare aceste minunate, variatiune, fareacesta continue reintinerire a nature; vista omenesce ar fi mai putinplecute, dace nu insuportabile. Fie-care an . . . . dar a me intindemai milt in descrierea splendorilor nature!, atat de molt descrise de
palicll,
(fanarile)
Nett ;
poop.
www.dacoromanica.ro
PROBATA CU ARGUM. DIN RATIUNE 279
poeti, este a cadea in repetirl pretentiose. !In lucru insa nu s'at putearepeti Indeajuns : ca pentru acest tabloli a trebuit un pictor; deciD lea exista.
In fine, natura este o armonie ; nu numal o armonie musicals : dela murmurul zefirului, cantecul duios si duke al previghitoreipana laaccentele =gore si minore ale votes omenisti; ci o armonie de fiintisi de regnuri, care se succedezil regulat si formeza un concert admi-rabil. Asa mineralul de elemente nutrit6re vegetaluluT, vegetalul in-tretine la randul sea viata animalului; apoi in capul creatiuneT apareomul resumand in sine tote armoniele universului. Mineralul nu scieea este, planta, nu scie eh' vietueste, animalul nu cunoste secretul fi-intelor si dorms linistit intre nutretul sea de astallf si cel de rani.Dar omul cu inteligenta sa descopere dinapoia velului stralucitor allumelor, marea figure a Celui ce a treat totul, si in entusiasmul seala vederea mecanismuluT, a tablouluT si a armoniel creatiunei, cantspe acordul brie : Auclit-am, Domne, taina economies tale, inteles-amlucrugile tale, si am glorificat Dumnesleirea ta."
Dar proba de existenta lui D slat se fortifica inch mai mult prinprovedenla cu care lumea creata, se conserve tot-de-una frum6sa,pururea noun, ca cum ar fi exit acum din manele Creatorulul. Earacesta se considera de filosoft ca o continuare in creare, nu mai putinadmirabila, ca creafunea de la inceput. De vom considera operilecele mai faim6se ale 6menilor pentru frumseta si dnritatea carora nus'a crutat nimic, vedem ca en timpul ele decad. Catedrala de la Ar-gest, Trei-IerarhiT din Iasi, au trebuit sh se reface pentru a mai pu-tea representa frumseta primitive. S-ta Sofia din Constantinopol as-tasli nu se mai cunoste; Stul Petru din Roma nicl panh asta,0.1 nu s'aterminat dupre planul primitiv. Partenonul de la Atena stain buciiti,ear alte edificiT mtirete ale omenirel trecute, definitiv ruinat (Ba-bilon, Ninevi, Palmira etc. etc). Madonele (Ic6neleMameiDomnului) luiRafael perdut gratiele primitive ; insasi operile musicale ale luTRossini, Mozart, Beethoven si al ii nu mai par a inpresiona tot asa devia pre audientii actuali. Pe and mecanismul cerului, de la steuacea mai mica pang la cometa cea mai indrasneta, este apururea not.si puternic ; tabloul natures de la fl64.e pane la s6re continua a remii-
si radios ; armonia lumel, de la firul de Terba ce suspinitdupe rouh pang la grindina ce bubue si detuna, remane pururea fru-m6sa, sublime si splendida. Prin urmare, si ca providentaexista. 0 mecanic sublim, pictor sublim, musicant sublim, salutare!Tu as fost, esti si veT fi! Veniti acum 6meni marl aT tuturor seculilor,genii suverane, magistri aT cugetarei, vents de aclamati pre facato-rul vostru. Eta-I : Platon, mai pre sus de frumsetile sebimbaciose
si -au
nea viola
DileA
earl
www.dacoromanica.ro
280 EXISTENTA LUf DUMNEpEll
ale nature; recimette o frumsetia supreme, a careea frumusetele na-turals hunt numai o palida imaging,.
Aristotel inpresionat de viderea cum fiintele ft' transmit undo al-tora mitcare, ce in sine nu o posed, conchide din acesta existenta untilprim motor. Ciceron, reunind In sine geniul filosofic al Romanilor,se aplica la descriptiunea animalelor, espune cu elocuenth: moravurile,industriele gi constitutiele organice, oi In urmare dg, glorie divinitatelce treat. Plutarch nicintfoiputea fnchipui b lume farA de D-cleft.Ear cregtinismul este insati realisarea fmparatiei luT D-cleft pe pa-ment. divin, cuventul Dumnedeesc, epre a fi Inteles deOmen; he realise In persona lui Iisus Christos. De aceea tots barbatiTmarl In cretinism nu stint de cat in resunet al acestel incarnatiunidivine ; pintr'enoii omenirea anti Osana intru cele de sus, pe petm8ntpace fi snore chhtni buntt-noire din partea lul D-cleti. Dar sh, revenim lafiloeofi : Cartesiii studiaza, ideea sa despre infinit ti se fnalta la exis-tenta infinitului personal, de nude numai a putut acesta idee a'i veni.Apoi Fenelon, ca un alt David, dg, sbor liber penes sale a nara glorialui ata de stralucita In dispositiunea aerului, a pamentului oia aptlot ; ear Bossuet gi Filaret al Moscvel invera anatomia ti medi-cina pentru a analist mai bine corpul omenesc, ti a admira intelep-tiunea divine, ce htralucegte in treatiunea omului. Leibnitz, ace] no-bil gi ftudace Nelept, Intreprinde cu tots sciinta GermanieT aformula apologia Divinitatei. In fine, fnsugi Voltaire deti Incredul,serise attest distill celebru : Lume acesta forte me fncures gi etinu pot cugeta cum exista, acest cesornic ti ornicar sa nu Ora avea".
Jean Jacques Rousseau probAnd, la randul seri, existenta lulmerge pang a dice : cu cat mai putin fl Inteleg, cu atata mai mult 11adorei (1).
Mai departe a fngira tote opiniunele despre D-deti ale fnvetatilornaturalitti fisici de la Kepler ti Bacon pang, la actualii FaradayMayer gi Quatrefages at fi a face istoria religiunei. Voiti aminti nti-inai de marele istoric filosof Belgian, Laurent, to dice r ca istoria%de manifestarea planiirilor lui D-tiers, ti a concurhnlui activitriteibmenetti. Ca, prin urmare, vista omenescit este o educatiune, a ca-idea magistru este D-clew, ti istbria ni descopere progresul, ee elevulfate sub mana magistrtilui t2). Ear filotoful Francez Paul Janet Indescribrea causelor finale Ptoband to pretutindenea In liaturAse vedeitri stop bedit, t6126hide clt tinivfersul Intreg bste treat of guvernat de6 rtititthe a tdt fhtelepta I pro+gdet6A. Scoptit dar fn naturA bate altadotadt patMliieg, ft 9eiih I OinenOtt c
eeea ee Itti tits fit steal priVii937 all ti tote po-(i) `t tulle,(3) Istoria Filosofiel Tom 18. Introducere.
le-a
D-cleti,
tkisia D-clett.
Dilett
01
8ttettli maki clis-b
www.dacoromanica.ro
i.R.GBATA CU ARGUM. DIN RAVINE g81.
porele, dupa, 6menii mart Selbaticii au idoliilor nomasli. Sepaturelece curiositatea nostra le-a fntreprins pe terenurile Babilonulut on aEgiptului ni -ait descoperit temple acoperite de mini. Nimic nu estemai evident astasli ca unanimitatea popdrelor de a recunegte un D-slert-Omul n'a lust posesiunea wad buctiti de pament fAra, a. nu redicaaltare. Numai ignoranta gi pasiunele au desfigurat idea primitive giexacta, ce genul omenesc avea despre divinitate. Idolatria este fiicaerorilor ndstre. Noi am divinisat vitiele nostre pentru a-nu fi obligatia be combate, omenif Ingelat despre adeve'ratanatura, a lul Dieudar nu gi despre existenta sa.
Astfelia este evident . acestel veritati : D-4e4 existtl; Aar acestaevidentil nu este fara, umbra; de aceea se cuvine a imprIgtia tot ce'iIntunecti lumina.
II.
Genul ominese, dinpreuna, cu tot ce are In sine mai nobil gi maiinvqat, se acorda a slice cu apostolul Paul : n TOM casa se edificede tine -va, ear eel ce a creat tote este D-clew" .(1). Dar acesteste Ore distinct de univers, oil el nu este de cat insugi universul?Aiel fncepe discutiunea. Unit, ca stoicienii anticitatei gipanteigtil mo-dern; pretind a D-slew §i lumea este tot una. Virgil a esprimatacestil teorie in poema sa :
Un spirit animeza natura gi se aflii amcstecat Cu totalitatea sa (2,).4In acest cas, ar fi in univers ca sufletul In corpul nostrg. gi
ar avea tot acelagi rol, adeca ar vegeta In plante, ar stralucifn planete, ar via In animale; ceea ce de unit moderni se esprimA prin :inmanenia lui In natura. Alp* cugetatori, card aunt ai eel mainumeroai ai mai inteligenti, sustin ca D-sleri este o fiintA personals,ea,' este destins de operA" precum sculptorul este destins de statua sa,gi ca conduce universul la destinele sale cum un admiral conduce oflotA la port. Acegti din-nrma au dreptate. i eca done probe nere-futabile : 1 Universul, ce porta In sine gloriosele semne ale inteli-gentei, ce 1-a fgcut, este lipsit de spontaneitate, de liberate, gi n'arenimic din ceea ce constitue o fiinta personalli; 2) universul este finit,liinitat, marginit In perfectiunile sale.- Prin urmare, nu este Dilert,cad D-slew este prin escelenta fiber, gi esenta sa este de a fi infinitgi perfect in totul.
1) Universul este lipsit de spontaneiate (vointa, de a incepe de lasine ceva). In adevtr, ori-cat de minunate ar fi migcarile ftipturilor,ele se fac virtutea unor legs necesare gi se Intone deapururea
(1) Epist. Evrei c. III, v. 4.(1) Eneida c. VI.
D-clert
In
salt
Dileti
D-sled
www.dacoromanica.ro
282 EXISTENTA LUI DUMNEWr
acelegi. Pamentul se inverte pururea pe aceegi eliptica. Luna 'gi rein-tore° in tote lunele acelegi fase. Ocenul fgi regulezg, fluxurile gi re-fluxurile sale dupre legI fixe. Cele patru anotimpurI se succedezastatornic in aceegi ordine. Dace bug universul ar fi insugT causg, vie,data ar fi o inteligenta supreme, gi-ar schimba prin combinaciuninouk ordinea ce'l constitue. atracterul unei inteligenti inalte estetocrnal de a descoperi raporturl noue gi de a le aplica. Uitati-ve laom. Cum a variat el combinatiunea lucrurilor, ce serves° la intrebu-intarea sa I In arhiteeturg, aunt patru stilarT : eel grec Impkr it in do-ric, ionic gi corintiac ; stilul roman cu arcada plink; eel bizantin cu.cupolele sale, gi stilul gotic cu inaltele gi ugerele sale arcurl unghiu-lare. In resbel, omul a inlocuit lance ce 1ovegte de aprepe cu artile-ria ce lovegte de departs; in comert a inlocuit dale de petra gi ca-role cele grele yin cal* ferate gi locomotive. El schimba aspectul pg-mentului: apropirt distantele, sepa canale, strkpunge mun4ii, vorbegtegi aude la distante marl* prin tilefene gi scrie prin electricitate cu ra-pegiunea gandului; eta o admirabila varietate de combinatiuni noue,gi semnul unei inteligenti inalte.
Dar natura nu variazii. Stelele nu'gi schimba positiunea, ca o ar-mata in timpul de batae. Ele se intorc inteun cerc neschimbabil. Pi-onul nu se strlmuta in faele SiretuluT, nici Dunarea nu se ostenegteudand pelele Romaniei. Rindunica fgi face astaP cuibul in turnurilemetropoliel de Iasi, cum gi'l facea, acum trel -mil de anT, la acopere-mentul templulul lui Solomon. Natura este frum6sg, nu contraslic ;dar este orba. Ea se migca admirabil fare nici o Incloire, dar ca unsclav ascultg, de mans, cea atot-puternick ce a facut-o. Prin urmare,ea nu este Dila'.
2) Natura este marginal in perfectiunele sale. Mal trebue a o de-monstra ? Cugetatf numai la vol ingi-ve, la intunericul din minteavostra, la slabiciunele inimel vestre, la retacirele culpabile ale ima-ginatiunei vostre, gi spuneti de ve credeti DumnePt. ? Dar, (lac& voinu suntep vol cara suntetl cea mai framosit parte din creatiu-ne, cum va fi creatiunea ? Doue-Oeci bucati de sticla, reunite int-preuna, nu pot sit' formeze o oglindg, dintr'o bucatrt; o mie de perfec-funi finite nu vor forma nici-o-data o perfectiune infinite. Acesta estevederat ca sliva. Prin urmare, lumea nu este D-Pi. Deci D-Puexist!' separat de lame.
Dar ImI yeti dice data este un D4eri, pentru ce exista reul? Pen-tru ce suferinta, pentru ce greutatile nesuferite ce amgresc vista, gipentru ce mortea, ce o terming. aga de crud ? Acesta obiectiune estestinca de care se lovegte ratiunea. Ne vom incerca pre cat se pete ao resolvi. Durerea exista, nu este mitlfloc a o contesta. Dar _aunt douechipuri a intimpina durerea. Cel d'intgiU consta In a o primi cu lini-
:
D-sled,
www.dacoromanica.ro
PROltATI CV AlIGUM. DIN RATIIINE 283
gte gi rebdare ; ear al doile in a o primi cu murmur, furie, amara-ciune, gi a'gi face din ea o arms contra lui D-Pii.
Care are dreptate ; rebdarea ce plange gi agtepta, orT desperareace se revolta gi blasfemrt? Socot ca rehdarea. Cad reul are de causanu pre D4e11, ci pre noi. Abusul libertatei nestre produce reul. Insocietatea nostra d: ex : 6re D-clew turbura familiele, falsifice relatiu-nele intre 6meni, calomniaat reputatiunea vecinului? 6re D-sleilataca on6rea, innocenta, virtutea; gi nu pasiunele nestre cele nedes-ciplinate ? Este adeverat ca mertea, acest reit teribil, lovegte fare. de-osebire gi crutare, ba adesa chiar contra ratiuneT? Dar 6re D-0.0u afacut mertea ? Nu. Cand cine-va se sue pe cursul until fluvitt, ajungela sorgintea sa. Suiti-ve pe cursul sgomotos al acestul mare fluvitt alreului, carele se fmfle, de tote vitiele gi crimele nostre, gi la sorgintealui yeti Oa vointa culpabila acelul anteiti om, carele, in be de a seservi de libertatea sa pentru a asculta, s'ait servit de ea pentru a seface culpabil.
Dar pots nu vets lipsi de a insista, gi a slice : pentru ce D-slet facupre om liber ? .-
Pentru doue motive : c4 pentru el Dile' voi a fi iubit de noi liber;b) pentru cit.' voi a ne da gloria de a merita noi fericirea nostra.
D4ea crew lumea nu atata pentru a'gi areta puterea, marimea gifrumuseta sa, pre cat pentru a'gi manifesta iubirea sa. ApoT, carac-terul esential al iubirel este de a fi de voe, consimtit gi liber. Nimedintre emeni nu voegte a fi iubit de un amor silit gi fatal. D-slettde asemenea a voit a face flint; care sal iubiasca nesilit gi lazaconstringere. Pentru acesta tocmai ne-a gi dat libertatea : de a nelipi de densul dupe o mature. deliberatiune , orT de a ne departade densul, de vom judeca-o acesta in interesul nostru. Omagielegi semnele de stime, nu ni plat de cat atunci, dad ni vin de la unsuflet convins. Acosta o vra gi D-sleit ; pentru acesta ne -a facut liberi.
Mai mult, D-clew n'a voit ca gloria de care ne-am bucura sit fie nu_maT o glorie pur gratuita, pentru care nu am fi facut nimic. D-sleiine-a tratat mult mai demni. El ne-a aruncat 1ntr'un camp de lupta gine-a is : De veT fi bray, 41 voiii incununa fruntea cu laurel gi pur-tandu-le, veT recunegte marinimia gi darnicia celuT ce ti le-a dat, earto veT fi legitim mandru de curagiul tett cu care le -al cagtigat."
ttit pentru ce D-sleil ne-a facut liberi ; cacilibertatea face meritul.Pentru ce 6re blamati pre migelul ce da dosul inimicului ? Filnd-calfiind liber de merge Inainte, a rupt-o de fuga. Pentrq ce ere recom-pensati pre soldatul ce a salvat stegul ? pentru cA7 find liber a sebate sail a se culca la pament, a preferit o glorie periculesa In loc deun repaus desonorator. Dsleti a facut cum facem gi noT : a facut
www.dacoromanica.ro
g84 EXISTENTA 1.11 DUMNEpEi
libertatea pentru a face meritul; ear meritul 1-a fa'cut pentru a face re-compensa.
Cred el se inSelege de acum pentru ce exists libertatea, pentruce existents reuluT, urmare a acestet libertrtST, nu probeza nimic contra existenla lui
Dar 6re se pote sustinea ca n'ar fi nict un mister in acesta distri-buliune de bunurT pi de rele, ce pare atfit de caprili6sA aicT pe pa,meat ? Nu ; totul nu este upor de inSeles fn acesta privire ; sunt neno-rocie ce deconcerteza, rafunea : ele cad preste capite virtu6se. Darlampa ce permite sepatoruluT de mine de a scormoli prunentul nueste s6rele ce lucepte in cerurT. algaul nega-vg, 6re existenp, sore-IuT pentru ca mi'l zarepte din adencul groper, uncle s'a afundat devitt ? Rafunea n6stra este o lampa de palgaii, ear D-dell s6rele. Inslilele n6stre se aude slicendu-se adesa ca rafunea omenescg este inprogrgs, ca numai eT singure se cuvine a, n.e supune, pi ca tot ce estemisteriti trebue sa lipsiascrt din spiritul nostru.
Dacg, am mat erode pe unit scriitorii, chreptinismul denaintea dog-melor sale ni ordong de a da la o parte ratiunea nostra, cum rausul-mania' igi lepada sandalif la p6rSile moscheelor Tor. Adversarii noptri allaerul de proclama ca totul pretutindenea aiurea este clar, pi numaTcreptinismul este obscur. Li cer Tertaciune pentru atfita upurinSA, giuitare ; misteriele fuse in naturg ocupit un loc tot apa de larg ca pi inreligiune, pi aceste mistere tine are le constatrt de nu raliunea ?pogorindu-se in mijlocul inveSaflor, in sinul academielor, ar fi indrepta li. dice : Voi, calif ve inarmati cu neputinci6sa v6stra raiune con-tra me, respundetrinT : Scii ce 6re este tocul, crildura, electricitatea,lumina, mipcarea? Ce 6re este un sunet, o colore ? Ce eterul, timpulpi spaliu12 Esplicali'ml pentru ce o plandi venin6srt crepte algtumade o Orbit sangt6sit, cu t6te ca, I T trage alimentele tot din acelapi teren ? Acosta materie, ce o framentati cu atatamfindrie gi succes, Ore'TcunopteST esenla,? Cartesifi slice a materia este intinderea, ear Leib-nitz dice a materia este o forla simple numitfi monads. Intro Car-tesig. pi Leibnitz 6re v'ati facut alegerea pi subiectul este 6re destulde lemurit ? Iml atacap providenta, care Use. altele a inspirat inimapi devotamentul mamel v6sb..e pentru voT, v'ainspirat 'nue' bunetatebland& pentru fill voptri ; dar s& nu inergem aga de sus a cAuta difi-cultag de resolvit. Eta, arama, argintul, fosforul pi carbunele ; espli-cati'mT causa interns a diferenSei for specifice. Fosforul are cutareproprietfig, ear carbunele cutare : pentru ce ? EsplicaSi'mT pentru ceiasomia gi liliacul all un parfum apa, de diferit, depi orneza, aceiagTgrading, pi beau aceiagi roug ? Cum visa de vie cea aura, aspra pi no-dor6sfi produce strugurul col atat de dulce pi frumos ? Cum pelitauneT ghinde cuprinde organisaiunea gigantica, a unuT stejar ?
g<i
D-Pti.
www.dacoromanica.ro
PROBATI CU ARGUN. DIN RATIUNE /85
Pentru ce corpul vostru cregte Ong la o epocg, ear de la alt: In-cepe a scedea ? Acesta'i legea sa, yeti dice. Dar ce insemne acestcuvent : legea sa, de nu ignoranta vostre degerte, care se ascundesub masca unei scum false ? Cita ceea ce vol decorati Cu pomposulnume de tege, nu este de cat reintorcerea statornice a aeeloragi feno-mene, fare. a li putea da altg, ratiune, de cat exacta for periodicitate."
Eta ce ar obiecta D-deti invetatilor, pi cu dreptate. Se scie a din-tre tote doctrinele, cregtinismul este acel ce iubegte mai mult lumina.Scolele lul teologice nu sunt sc6le mute, unde se. se impung, orbegteors -cui ori-ce. S'a discutat in scalele primitive alt Alexandriei gi An-tiohiei; s'a discutat in seculul de michloc sub imperiul Bizantin, sediscutg, acum de trei secule, gi astedi cu deosebire infloresc sc6leleteologice la apus, la reserit, la merle -di gi meda-nopte a Europei-Dar cregtinismul nu se felegte de a vedea clar gi acolo, uncle Dileen'a voit. El n'are aceste pretenfuni superbe; lase semisciintei acestearogante ridicule, gi de 6re-ce geniele cele mai marl s'all perdut gise perd Inca in analisa unei piceturi de ape., cregtinismului se parelucru de tot simplu a nu putea resolvi tote obiectiunele ratiunel n6s-tre eel marginite contra providentei divine. Cregtinismul ni afirmenumai ca aceste, providente, exists, gi ni-o arate probendu-ni ce,D-cleti este gi are in sine tote perfeetiunele. Cregtinismul fuse nuse insfircineze de a justifica provide*, in tote impregiurerile. El laseaceste grea sarcine luT D-dell insugi, carele pentru a repune ratiunean6stre are previderele fritelepciunpi sale cei nemerginite, ear pentrua recompense, suferintele n6stre de o di, ni face cunoscute bucurieleinmense ale vietei eterne.
M.Cana cine-va nu pote vedea un om nici a vorbi cu densul, ajunge
a'i studia lucrurile sale, gi a cun6gte tine este el. Istoria artel ni spu-ne a dupe -ce Michel-Angel a sculpat pre Moisi, fu repit de- o su-blimer migcare de admiratiune, gi lovind cu ciocanul sell genunchiulstatue; II dise : Torbegte gi me numegte ! Dar frum6sa marmurg, pa-rea a dice celul c9 a sculpat-o : 6re majest6sa espresiune ce mi -al datnu ajunge a proclama geniul tee ? Aseminea omul in dorinta sa de arapi de la natura numele gi cunogtinta autorulul eT, o lovegte gi'i dice :vorbegte nature gi spune'mI tine te-a fe'cut ! Ear natura ling, gi videfT respunde suridend : Omule ! 6re frumuseta gi atributele mele celeadmirable nu to fac a cunegte flints, supreme, a careea ell sunt numaio asemenare departata degi radi6se? Sa studiem dar atributele natu-re; ele ne vor spune tine este D-dell.
Atributele nature sunt numer6se gi descriptiunea for a implut car-tile filosofilor gi ale poetilorrcu tote ca Inca n'ae studiat-o deplin.
Biserica Orthodox/ Romani. 4
www.dacoromanica.ro
EXISTENTA LUI DUMNET,5Ed
Nol Ins aid ne vom ocupa numai de : puterea, justitia gi dragos-tea, ce se vede In ea, gi prin urmare in Chestiunea TrinitateTnu p6te fi atinsit, cad' vorbim In genere despre divinitate gi cu ar-guments scOse numai din mintea omenesca.
Ori-tine cunogte ca in natura este o putere. Migcarea vij elosa aocenului sfaxamand navele cele mai tarT gi de otel inventate de artaomenesca; multimea enorma a plantelor. ce balanteza, ca nigte Lam-pe in inmensitatea cerurilor ; atractiunea reciproca, gi gravitatiuneace le face a se roti in jurul astrelor gi dinpreuna cu acestea in jurulunul centru necunoscut ; focal vulcanilor gi cutremurele ce fac sa sedespite parnentul ca o b6mba de tun ; tote acestea aunt semne ca na-tura este puternica. ApoT, faptura, ca acesta vrea sa clic& natura, nuare de cat ceea ce a primit de la facatorul eT; prin urmare Dileu esteputernic.
Dar natura fisica este numai opera inferiora a lui D-sleil, gi pie-destalul glorieT sale. Natura morals este opera sa cea escelenta. Sadeschidem inima omuluT gi aid vom afla mai antaiti neinvinsa iubirede dreptate. Violenta, cruslimea, minciuna gi ipocrisia ne intarita. Laauciirea faptelor criminale, cu top condemnb.'m pre faptuitorif lor.Cine nu s'a spaimentat auclind ca o femee, pentru un amor criminal,gi-a ucis barbatul gi fiica ? Cine nu s'a cutremurat intelegend ca unbarbat gi-a ucis, rumpend In bats,'T, femea gi eopiii, pentru a avea Ti-
ber desfraul pasiunelor sale ? Spuneti'mi, eine a facut sa esit din ini-ma vostra accente gener6se de indignare, de nu simtul nemuritor aljustifei ce Dile& a plantat in vol ? noT avem numai o raffia, earfocarul este insugi
Mai malt Inca, Ocatele nostre ne inpedeca a avea o idee exactadespre justitie gi sanctitate ; dar orT cat de imperfecti am fi, iubiminnocenta, iubim virtutea. De ce ni aunt dragalagi copiii, de nu pentruinnocenta for ? Ce mama n'a pazit virginitatea fetel sale ca luminaochilor sal?
Ce fate n'a tresa,"rit de furie auslind desonorea suroret sale ? Ce soyan'a ve'rsat lacrami de sange pentru reua conduits a frateluT sett ? Dartu, meti, ce veT face ? Dad, omul, cu. tots Inclinarea sa la retigi poftele sale vitiose, a conservat Inca o idee aga de tnalta desprejustitie gi bine, tu, carele egti innocents, infinital suferi -veT batjocuralegef tale ? Ce crecif, o omule D-cleft s'a jurat ca pang, la a treia ge-neratie va persecuta familia, ee'to va bate jot de innocenta, de vir-tate gi de justitie, ca unele ce aunt atribute esentiale gi constituescsanctitatea luT cea neviolabila I
In fine, ea atributul justitiei inima /Astra mai poseda pre eel al a-moruluT, al dragosteT. Iubirea este eel maT nobil gi mai glorios atributal sufletuluf omenesc. Dragostea duce departe pre om in calea marl-
86
D-Oeli.
D-sleul
I
§iD-slet.
www.dacoromanica.ro
tROBATA. CU ARGUM. DIN RATIUNE 28/
mei morale; cats dragostea adeverata gi curate nagte devotamentul,ear devotamentul dus pans in capet aduce renuntarea la sine, gi prinurmare sacrificarea de sine. Esemplu despre acesta avem tots mar-tirii cregtinismului gi as causelor nobile.
Dragostea gi devotamentul soldatului pentru stegul sett este cevaadmirabil. Plin de devotament MIA patrie, patruns de o sublima ab-negatiune, in entusiasmul victories, capitanul Valter, la inaltimea re-dutelor PlevneT, se arunca cu ochii deschigi in vecluta mOrte. Sublimsacrificiti! Eta, pentru ce veneram emit
Gandituv'ati vre-o-data la iubirea mamei v6stre ? Cand eral copil,ea se scula noptea, igi da ostenelele cele mai grele, veghia purureacele mai mitt plansuri ale- tale cu o nelinigte durer6sa.Maitarslitl, te-aingrijit la tinerete, a plans la plecarea, gi p6te, val! la gregeleletale. Astatli p6te este m6rta, fuse cu figura to in ochii ses. 0 mama,sublima faptura a lui D4eti, dui6sa manifestare a bunetate ha!Cred in pentru a am avut o mama gi cred in ea Inca.
Mama me este o biata femee, dar de voitT chema ajutorul el, ea gimarta mi 1-ar da. Cine Ere a plasmuit acesta inima mare, de nuD-Pti ? i ce trebue a ne inehipui despre escelenta CreatoruluT,data Iaptura sa este atat de escelenta? i iubirea unei mameeste numai o copie forte departata de iubirea luI D-slew !
0 iubire, sublime, iubire, Ere pe Valliant nu mai as vre-o ase-menare cu
Mai este fuel o iubire, care intrece pre tote cele-lalte in duiogie,putere, innocente, gi in marinimie. Acosta este iubirea preotuluipentru sufletele incredintate lui. Mama fgs iubegte copildl, ca esterodul pantecelui sell ; soldatul iubegte stegul, ca, este simbolulonorei sale; ear preotul iubegte sufletele, gi trebue sa le iubiasca,ca este libera alegere a devotamentului sett. Preotul trebue saaiba o inima de mama gi sit fie petruns de nespuse dureri la pa-till de merte al fratilor sei iubiti ; preotul se cade a avea inimainflacarata a soldatului, ca cu statornic eroism ss biciuiasea vitielegi sa resbune virtutea ; preotul in fine se cuvine a avea inima unuimartir, ca sa'gi jertfiasca de voe tote afectiunele sale familiarepentru a sbura dupe, cercetarea sufletelor perdute, sat. care s'arperde din negligenta lui. Eta cum preotul, ca representat al dra-gostei lui pe pament, trebue a se areta In mislilocul conce-tatenilor set. Dragostea nu asculta nisi vocea interesului, nitsvocea glories, nici vocea sangelui, ci numai vocea cea lamentativaa suferintelor. Vasilie eel mare gi I6n Chrisostom aunt exem-ple de acesta iubire In cregtinism.
Apoi acesta dragoste aga de mare la nos muritoril, cat pote fi6re in ? Ea este aga de mare cat remane cine-va uimit
D-40
D-clew
vii,
D-tleti,
D-glee
www.dacoromanica.ro
288 ECISTENTA LTA DumNEpEtr
privind la clans& Este a§a de mare a D-cleti VT-a dat spre sacri-ficiti pre propriul sett Fat pentru mfintuirea nOstra.
Akita a iubit D-qa lumea (1)! 0 stapenul meti, cum te-acut dragostea ta pentru mine I Santul tel cap este petrun.s de spin,manile §i piciorele tale pironite cu cue, trupul tett strivit cade Inbucay! La spectacolul mipator a unel dragoste divine, ce intrecepre cea de mama, de soldat §i de preot, voiti striga:
Tatra nostru, carele eyti In ceruri, santasca-se numele teU, vieImpe'raiia ta, fie voia ta precum fn cer a§a §i pe pament.
Prelucrat dupre o conferinfa a abateini G. Fremont ciitrii luciatoril din Paris.
G. Erbicena.
(1) Ioan, c. III, v, 16.
fa-
www.dacoromanica.ro
Illf Ille* rugaciunel asupra destillelor omillesti
In timpurile vechi, 6minil eminenti prin intelepciunea gicaracterul for erati veneratl de pop6re. Sfaturile for care ra-re-orl nu nimeriad, observarile care mai tot-dduna eras drep-te ; cumpatarea lor, and puteati gli ei ca gi altii sit se dea lafarmecul placerilor ; despretul pentru lucrurile pe care 6mi-nil de rind le cauta cu cea mai mare infocare; infrenarea forlinigtita gi graya, cand fie-care in jurul for se slobolia la be-tia poftelor ; curajul for in mijloeul nenorocirilor generale ;totul in ei se parea el anunta ceva supra-natural. De aceease gi credea ca asemine 6mini sunt in comunicare on Dum-necled gi cA dela el primesc tot feliul de descoperirl inalte gimantuit6re.
CAnd Moisi se retragea in singurAtatea muntilor spre a seintretine cu Dumnedeti, poporul, plin de respect gi frica, nu'lputea perde din ochT. CAnd armata, Israelite, se lupta con-tra unui dugman superior In num6r, era destul sit se gtie eaMoisi se raga Domnulul, gi numai-de-cat era sigurA de biru-inta. 0 mare influentl avea asupra tuturor intreprinderiloropiniunea r6spandita generalminte pintre IudeT gi pagAni CAinteleptii lot avead raporturl intime cu divinitatea. Aga, fncurgerea velcurilor, preutiT se priviat ca nigte 6minT maiAnti de cat altil, pentru el numal el intrad in sanctuariultemplurilor.
Scid cii, pretingil inteleN din 4ilele n6stre rid de acdstaore dintii a vechelor pop6re, ca de o superstitie grosolanii.Adev6ratul intelept insa, gasegte aci un adever mare, pecare nu deriderile pot sA'l restorne. Aga, nu p6te fi nici oindoela el 6minii marl al timpurilor b6trane avead dese rela-lima cu divinitatea, gi numal aceste comunicatii 'I facea4. Ili
www.dacoromanica.ro
290 INFLUENTA RUGAC UN El
mai Intelepti mai prev*tori, mai curagiosi, si mai marini-mosi de cat
Bine le eel mare, pe care Donanul nostru Iisus Christos 1 -a&cut lumei prin comunicarea sa intima en Parintele sell,este di a facut din tots 6minii preuti ai crti-a deprins in asemine relatiuni ale fapturei enprin care sufletul se innobildza suge intelepciunear Ins t ocomunicare pament6sca, materials, cu divinitatea, este cuneputintg, eaci Dunnneqeil n'are in sine nimica parnentese.Dumnecleil este spirit prin urmare numai spiritul nostrup6te sa se apropie de El. Dar numai rugaciunea este mijlo-cul prin care inteligenta omindsca tinde a se uni Cu inteli-genta infinita. Este de observat, ca chiar 6minii cand Intrain comunicare unit en altii, mai putin o fac ac6sta prin sim-turile din-afara de eat prin contactul spiritulut lor, adica prinschimbarea gandirilor si a sentimentelor.
Scia ca in timpul nostril multi 6mini cred rugiiciunea deprisos, sail eel putin nefolositdre; nu se HO, de t6mil ca sitnu fie tratati de bigoti: in ochii for rugaciunea nu este burntde cat pentru 6minii de o inteliginta marginita, i chiar ean'ar fi de cat o functiune a bisericasilor.
Pentru ce sa rog? (lice pretinsul intelept; eaci rugk-ciunea mea nu p6te schimba Intru nimica cursul evenemen-telor. Ceea ce Dumne4eil a hotarit, se va intempla numai-de-cat, t6te staruintile mele pentru a dobandi contrariul,vor remanea zadarnice. Dumne4eil 'mi da, si fara sit cer eil,tot ce 'ad este necesar ; el cunoste nevoile mele mai 'naintede a'l ruga eii; si apoir nici consiliile Did dorintile mele nupot influenta asupra decretelor providentei. Nesfirsita buna-tate a lui 'mY da ceea ce crede el ca mi-ar fi bun sifolositoriil, fara srei mai cer eti prin rugAciune.
Sunt multi 6mini cart eugeta far& a se esprima.Multi altii vorbesc asa, frira sa si gandiasca asa, caci simtulfor din -lituntru li spune en totul alt-ceva despre puterea ru-gaciunei. Multi Inca s'ar rusina, ar remanea fart nicipuns, cand i-ar intreba cineva data se HO sari nu. Si ceamai mare parte dintre pretinsil invetati fac o lauds, unmerit, din a combate pe fait religiositatea in genere i maiales necesitatea i influenta rugaciunei asupra destinutilor-nostre particulare si publice.
Nu asa pentru omul adev6rat si bine crescut; el crede cao rugaciune infocata a avut tot-deuna, are si in present ceamai mare influenta asupra destinuluf ominesc; el crede ca
al ii.
Fac6toiul,
D-4e11.
ast-felid,
un rt!ts-
'qi
CeluT -pros- £Halt,
gt
ml
gi
www.dacoromanica.ro
AST:PRA DESTINEE.OR OMINFFY 291
rugaciunea are atata putere, in cat p6te schimba mersul In-treg al imprejurilrilor care ne privesc, i tot-deuna in chipulcel mai folositoriti pentru noi. Acestii, convingere nu este oilusie; ea este miscutti, parte din insu§i cuventul Mantuito-riului, parte din observarea vietel omineqti §i din propriaesperientil.
Dace o asemine incredintare n'ar fi decat un vis al ima-ginatiei aprinse, cum ar fi putut Isus Christos sii recomandeanume qi cu atata stitruintit rugaciunea? Nu cunostea el ore.,ca qi pretinlii Inv6tati din dilele ndstre, tot-§ciinta lul D-deft?N'a spus-o chiar (Mat., 6, 32) ca, Pctrintele ceresc pie de ceavem nevoe? Cu t6te aceste, ni recomandil, rugaciunea. §i nilice : Cerett ,si vi se va da, cetutaft fi vet' afla, bateft si, vi seva deschide; ceicY celuf ce cere se va da, cel ce cautet vu, afla,fi celui ce bate se va deschide. Este Ere cineva intre vot careset dea hula'' seIZ petrd in local pa' care o cere, sau clawcere peste, tata det serpe, Dec', dace voY ret find stiff' setdaft cele bune fiilor vostri, cu cat virtos Pdrintele cerescva sti set dea bune celor ce cer deli densul (7, 7-11) !
Nu mergem cu credinta pitna acolo cii, rugitciunea nostril,are sit faert minuni, cu t6te c6, Mantuitoriul ne asigura qidespre acesta; puterea sa 1119, este extraordinary ; dar extra-ordinarul nu incetezii a fi natural; ctici adese-ori §i natura-lul ni se pare ca este o mimine, pentru ciL nu tot-deunapricepem. Noi nu credem earitiqi ca Dumnncleil se grabeqtea asculta pe data rugiiciunea nostril; sate -o-data se intemplg,tii acesta, dar sate -o-data rugficiunile sunt au4ite mai tarlitt ;tot-derma insit in momentul eel mai potrivit cu adevOratelendstre interese, moment pe care scurtimea inteligintei nes-tre nu'l pdte determina. Eca pentru ce noi trebue s. lasam
lucreze acel ce tie tete, a§teptitim evenementul cuIncredere. Nu trebue sii credem nicl o data cit cele ce ceremno! prin rugitciune ar constitui un adev6rat isvor de fericirepentru noi. Ar fi o nebunie sä gandim ca vederea marginitn,a omului s'ar putea macar asemena cu tot-qciinta lui DUM-necleit 1 Totuqi iubim s. descoperim acestui duios parintepang, i cele mai copillreri i cele mai secrete dintre dorin-tile ndstre; cite este ma de duke de a'§i deschide cineva ini-ma unui p.rinte I Dar, chiar atuncea cand dorintile ndstrenu se Implinesc, chiar cand imprejurArile le contraclic, noitrebue FA, fim p6trun0 de recunorinta; ct&ci cercarea a do-vedit c t tocmat contrariul aceea ce-cere cineva face fetid-rea sa a familiei sale; leim c. dorintile ndstre aunt adese-
'fmar
sa sa
si
'1
si
www.dacoromanica.ro
292 INFLIJENTA RUGACIUNET
on impinge de vanitate, de moliciune, de o inim& prea obi-cinuit& on pliicerile lumeqti. De aceea, on de eke on ceremdela Dumnedeti ceva, verm face forte bine sA, addugem cuvin-tele Mhntuitoriului: Nu precumvrea ci dupre cum voeftf,Tu Pdrinte ! i far& s& ne arAtam pretentioqi, vom terminarugticiunea nostril, cu increderea unui bun copil: Tata va fa-ce dupre cum va crede mai bine pentru mine ; cii me incredlui, cu tot& inima si din tett conqciinta."
Ajar& de acesta, este qciut cit rugactunea are o puterniclinfluent& asupra sortei diferitelor permit:re ; gi acestit lucre-dintare nu este nici cum in contradicere cu cele ce am dismaT sus. Tot-derma de chte on ne apropiem de Dumnedenprin ruglciune, ideile, credintile nestre despre puterea, buna-tatea, dreptatea sa, sunt mai limpedi qi mai vii de cht childghndim asa vag la aceste perfectiuni, in mijlocul sgomotu-lui vieteT. Increderea religi6s6 create ; cit nu'mI permit sitcer un lucre nedrept dela Cel ce este insa§i dreptatea, sisimtesc cit El 'ml va da puteri s& dobandesc aceea ce estedrept §i bun, dacil, si hodrirea mea de a intrebuinta bineacele puteri va fi nestremutat& i sincera. Unit cu D-deulmet, plin de incredere in ajutoriul luT, lucrurile cele maT grelemi se fac forte uB6re, §1 cele ce mi se pitread cu neputintit,se realisezil in clipit ; crici sentimentul dreptittei Si al legali-tate intreprinderei mele, me insufleteqte §1 me imputerniceltela munch,, cu atata mai mult cu cat simtesc ca me aflu inpresenta lui Dumneden, cu cht §citt ea el me va bine-cu-yenta si me va sustinea. Ah ! de ate on a triumfat nepu-tinta prin acesta credintzl, nestrilmutat& qi prin acest& mareincredere in bunfttatea lui Dumnedett, pe care numal ru-gticiunea o naBte §i o create in inimile nostre!
Asa, conlciinta ce avem pentru bunetatea §i dreptateacauser nostre, unit& cu statornicia credintel, d& omulul o pu-tere, a cariea urmirT Bunt adese-on de necredut, si pe care cre-dincioqii le consider& ca minuni. Pot mult in adever qi arta,abilitatea, prudenta, viclenia, bogittia; dar o vointA fermi,intemeeat6 pe sentimentul binelul §i pe curagiul ce ni ditreligiunea, sfarmit §i rup ca ni§te panzg, de paianjen tote in-trigile urdite de viclenie, abilitate, finettt, si tesute de putereasate influenta .celut bogat. Dar acest sentiment al bineluT sial aprobitrel lui Dumnedett, -nu Be na§te de cht din calduraruV ciuneT.
Ore nu ne-a invetat in destul istoria trecutuluT cit adeseun umilit i timid muritoric intarit prin rugaciune, a
eu,
Pik
www.dacoromanica.ro
ASUPRA DESTINELOR ()WNW! 293
exit din obscuritatea sa, inarmat de o hotgrire mare, qi a facutca pop6rele §i tronurile sit ca§tige o causg, dreptit, care secredea perdutg, ? Duce Dumnecle& este cu nor, se clicea,cine"p6te fi in contra nostra? §i in adev6r cit Durune4eit eracu el ! Nu cun6qtem not adese on ca 6mint positiune,fArg, avere, fart influents, fara alts putere (le cat relatiuneacu Dumnelei, se apucit sg, execute planuri marl §i grele,manatf de un stop nobil, §i isbutesc F35, r6st6rne tote pedicile ?Dar de unde aveati el atata putere? Negre§it din vointa lor.Dar acestit vointa ? Din sentimental ca causa for este drdptg,.Dar acest sentiment ? Din rugticiunea care, fitcutit in presentaluT Dumnecjeti, Ii lumina spiritul §i li cre§tea increderea..Nuqtim not ore ca adese orl o mica armatg,, descuragiath §i dejabatutg, de maT multe orT, se presintg, pe campul de batae infata unul du§man, superior §i prin puterea armelor §i prinnumer §i prin §ciintit? P6te ca ea tremura pentru causalegitimit cu care a intreprins afararea ; p6te cit credea per-derea el ca §i consumatit! Dar intr'un moment solemn si ca-pitani §i soldati cad in genunchl Ili se r6gg,; rd,dicit cgtritDumne4ett inimile for ; se scold apoi §i sunt alti 6minT. Imre-derea insufleteqte mi§carea for qi privirile lor ; §i itira a seteme de mdrte, merg cu sange rece contra inimicului. Fie-care din el aude o v6ce hluntricg, care'l (lice : Dumnesl.eti estecu mine ! i in adev6r cg,Dumneq.eti era cu ei citcl fie-caredevenise un eroti. i ce pot Ere rna§inile neinsufleOte contravointeI omulul? Nu enormele mase corporale , ci spirituleste care face lucrurl marl. Ala, cand eel slab invinge pecel tare, el datoreqte victoria i triumful seti ruggeiund.
0 omule putin credincios, vei nega to influenta rugAciuneiinch §i asupra sortei pop6relor §i staturilor? Dar far 1, rugA-ciune ar maT cAltiga vre-o-data cel slab biruintg, asupra celultare ? Fib-4f rugitciune ar avea curaj omul lipsit de razim siintreprinda ceva mare §i folositoriti ? FAA, rugitciune ar in-drazni ore omul obscur esti, din retragerea sa §i sit aperedreptul §i adeverul in fata natiunilor qi a graqilor §i puterni-cilor pgmentului?
Rugiticiunea, acest mijloc de comuni care al spirituluT cu D om-nul spiritelor, netransportg, tot- deuna catracelemaisubl me re-giunl ale vietei , de unde plitcerile pamente01 ni se paro nimicg,, drit nedreptateaingrozitore ; §i cu cat omul de-vine maT bun Ili mat intelept, cu atata sufletul set'i intrit maTmult inintimitatea lut Dumneslett.
Comunicarea cu Dumnellett prin rugiiciune p6te sit rklice
.fAr6,
;
sa
www.dacoromanica.ro
294- INFLUENTA RUGXCIUNEI
a§a, de malt sufletul nostru, in cat nu numai folosele Omen-te§tT, dar §i vi6ta intrdgli, sa, ni se par de nimica in cornpa-retie cu bunurile cere§tf pe care trebue sh, le cucerim.
Iisus Christos, intrarmat cu rugaciunea in grAdina Ghet-simani, merse farh frion, inaintea judecitteT si la mortea detruce. S. archidiacon Stefan, improrat cu petre de un po-por furios, rugandu-se mhrturisia, en curaj santa InvepturAa Donmului.
Mii de marturisitori al credintef primirh m6rtea ca Ili el prinfelitt de feliuri de torturf. Eroismul acestor dmini virtuosispaimanta pe IudeT qi pe pagan!; despretul lor de mOrte filenso, remand ineremeniti panic qi calaiT lor §i judechtorif lor,dintre care multi- se facuril, la rindul lor martin. Ast-feliti s'aintins qi se intinde imp6rei4ia Jul anis Christos asupra lame! in-tregf ; §i chderea templurilor pganeqtT, fu semnul eel maividerat al schimbarei moravurilor qi a destinelor pop6relor,la care a r6sbiltut lumina Evangelic!.
Asa, rugaciunea ne sance§te li ne preface in totul, comu-nicandn-ne nou6 puteri §i o incredere fora margin! in bunh-tatea :44 tot-puternicia lui Dumnecleti ; ea ne lini§te§te §i neface sa aqtepthm cu sange rece isbutirea treburilor n6stre.Inarmati cu rugaciunea, nof ne ferim de a compromite prinviolent!, prin manic sail prinieo pornire nechibzuith, o in-treprindere 6re-care pe care vom fi discutat-o in presentalul Dumnedeti.
Cea mai mare parte din imprejurarile legate de destinulnostru sunt urmArT ale ougetareT sail ale actinnef ndstre in-tel6pte sail nechibzuite , in cat am putea afirma cu siguratAilea destinul multor 6minT mar!, sorta multor pers6ne cecun6§1-em, ar fi fost en totul allele, eh in multime de impre-jurarl ar fi lucrat en totul alt-felitl , data s'ar fi dedat larugheitme qi data ar fi fost religio§f din tot sufletul ili dintota convictiunea lor.
Convinv ast- feliti, sit nu intreprindem nimic, aril a fl con-snitat vointa MT Dumnecleti prin rughciune ; cad con§ciintanostril, va fi maT bine auslith in mijlocul acestef retragerf du-hovniceqtf, de cat in mijlocul sgomotuluf lumef; nu maT acoloputem noT gasi Ei luminile cele ma! curate si curajul Miscutdin increderea in Dumne4ell.
Nu se petrece nimica pe acesta lume care sa nu se fi pre-vNut din t6th eternitatea ca facend parte din lantul evene-mentelor. Dar gi rugaciunea este 0 actiune, qi uua dintre ce-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA DFSTINELOR omuctsTI 295
le mai marl, dintre cele mai sacre de care este capabil omul,pentru c6, ea '1 apropie de Dumne4eil. Prin urmare, rug;1-ciunea cu t6te urn:IA.1.N ei, face qi ea parte din Imprejurilrilece alcatuesc destinul p6te influenta asupra carac-terului vietel nastre private sail publice. Acesta este una cle-ver care nu s'ar putea contesta de eat dara de cel lipsit deon ce sirat moral, i care prin instreinarea sa de la familiaPArintele ceresc, s'a alaturat §i s'a as6mtinat animalelornecuven tAtor e.
Innocent N. Ploe§tenn.
omulul,
t
si
www.dacoromanica.ro
Discurs tinut la solemnitatea distribuirei premii-lor elevilor de la §c6lele publice din Hu§1,
0--Prea Seintite Parinte,
Domnule Prefect,Onorabih Cetettent',
La vederea until onor. public atat de numeros, intrunitpentru prima Ora in aceste zidurT, o datorie 'mT impuneimperios a aduce de la inceput omagil tuturor onor. au-toritAtT locale, care ni -au procurat fericirea a inaugura aces-tä &Wire cu o solemnitate scolara ; In special aduc mul-tamirT D -lul primar si onor. consiliu comunal, prin a carorasolicitudini s'a ajuns acesta nimerita idee. Domniile for do-videsc si cu acesta ocasiune Ca scola trebue sä premerga tot-deuna. scOlei trebue O. 'i se de preferinta, locul de °mire.
Acesta nobila preocupatiune ce Domniile for at aratatsi arata scOleT, &este acelasi echo si in tote pepturile. i
in adever : de un timp incoce ochiT tuturor sunt indrep-tat! spre scolT, particular! ca si inaltul guvern, familiT ca sicea maT mare parte din societatea culta donecla, incura-giaza, harazesc, fac pentru scolT tote sacrificiile posibile si inconsecintA astepta fructe dela ele. De un timp incOce nutocmal departat, ideea de a se lumina poporul si a se latiinvdtamentul in raport cu timpul si necesitAtile neamululnostru a luat mare avant, cu deosebire barbatil nostri dis-tinsT all fost preocupatT si accentuiaza a se da instructiunelsi educatiunei o directiune Romandsca pe base sanatOse.
In fata viuluT interes ce s'a pus si se pune lumineT, si ainsemnatatiT ce '0 are instructiunea si educatiunea, in fataingrijirilor ce pune inaltul guvern al MajestatiT Sale, ca in-
www.dacoromanica.ro
DISCURS LA SOLEMN. DISTR. PREMIILOR 291
structiunea sa se pota respandi pe cat posibil in masa in-trega a populatiund nOstre, intre barbatT ca si intre femeT,in fine, in fata atator generatiunT, ce asta-41 avem ocasiunea le vede Inainti -ni, speranta viitoriulul terei si in special ajudetului nostru Falcit , mi se inlesneste ocasiunea aatinge uncle puncte, ce mi se par a ar putea pune Inca opetricica la edificiul educativ, ce trebue sa'l lasam noT vris-tnich ca un model si monument al unor Ingrijiri statornicesi parintesci la cel nevristnici, incredintaV noe de a le daforma si taria ce voim.
Dar DOmnelor si Domnilor, cand este vorba de a se cre-ste generatiunT care sa ne urmeze, a se forma caracterele,cand este vorba a pertracta cestiuni scolare educative, apoltrebue sa ne desbracam de on ce partinire, trebue, clic, säcautam a urmari si descoperi defectele uneT educatiunT ne-potrivite, chiar si atunci cand de uniT am ti desaplaudatt,cad et cred a orT ce Roman cugeta ea si mine, ca intere-sul general, binele comun, trebue sa'l punem maT pre sus,sa'l preferam interesulul individual, binelul propit. Dacaeste dar ca in acesta cestiune unanim suntem de acord,apol asta-c,11 prin stralucita ei colectivitate ni spune, ca noTcu totiT nu suntem adunaV pentru a serbatori interese in-dividuale materiale, ci pentru cultul ce generalmente da-torim instructiuneT si educatiunei. Asa dar nicl o data caasta-141 nu mi se pare mai potrivit a arata fructele uneleducatiuni rationale, religiose si nationale, dar tot odata simaT potrivit a medita la periculele uneT crescerT nerationale,anti-religiose si anti-nationale.
In scopul acesta cutez, onorabila adunare, a cere pre-tiosa D-vostra atentiune.
Educatiunea, sora destinsa a instructiund, acea ce tradu-duce ye omul civilisat, sat cum dice Romanul. ede bunneam D, din timpiT immemorabili a fost preocupatiunea pa-rintilor de familiT, ca si a pedagogilor filosofi si teologT. AOpute adauga ca educatiunea datecla inaintea instructiunei,cu alte cuvinte de o data cu omul; ca, in fine, educatiuneain tote timpurile si la tote popOrele, ce at format state, nu
www.dacoromanica.ro
298 nrscuRs LA. sOLEmNi DISTR4 *PREMIILOR
numai ca n'a fost negligiata, ba Inca a fost cautata si culti-vata, fiind sadita in om trebuinta el.
Prin educaOune se Inobileza sentimentele, se deprindeomul a voi si a face binele, de vreme ce educatiunea seadresaza partii morale a omului. Instructiunea transmitecunoscinti si aptitudinI necesare, formeza pe om fiinta cu-getatore si reflectatore , pe cand educatiunea '1 face fiintasimtitore si bine voitore. Cea intal prepara capete lumi-nate, earl cea din urma inobileza si formeza inima, ca-racterul omulul.
Acesta din urma este maT grew de facut, de cat cea din-caci precum observa un eminente barbat din secolul
al IV-a, santul Ion gura de our ea creste pe om e arta ar-telor, stiinta stiintelor, cu alte cuvinte e maT usor a im-magazina cunoscintT variate, de cat a educa. Si desi educa-tiunea omulul interns e cea maT anevoiosa, totusi experi-entele at dovedit ca educatiunea se face pe o cale intreitaadica : prin exemlle,prin precepte si prin defirinder4
Daca vom considera istoria ca fapt al educatiund umani-tatii, vom gasi de o potriva exemplul, invetatura qi deprinde-rea. Asa, teocratia vechiulul Aseciament si maT cu sama legis-latiunea mosaics n'are de eat un stop; acela de a da omulul,deprinderi bune prin precepte, forme si riturl, ca ast-felsal prepare de a realisa binele. La acesta deprindere seuneste invetatura si exemplul patriarchilor, al profetilor sial eroilor natiunel.
Dar data vom lasa istoria si vom trece de la ea la fami-lie qi apol la scolii, vom gasi asemene ca in familie predo-mina exemplul si deprinderea; earl in scold deprindereasi Invetatura.
Incep intaT cu familia.Copilul primeste cele intal impresiunT si cea intai directi-
une in familie qi Inainte de tote de la mama. Grijele fisi-ce are mama in fie care cii, In fie care minut, stabilesce olegatura intima intre copil si mama. Apoisiguranta nature-la, ce are copilul de a gasi in mama sa satisfacerea trebu-intelor sale, it Invata de a cauta, a o pretui si a o iubi.
tat,
www.dacoromanica.ro
iiiSdURS LA SOLEMN. DtSTR. PREMIILOR 299
Acest sentiment de dragoste materna, tiurezd mama ac-tiunea, ce ea trebue s'o exerciteze asupra desvoltarei co-pilului set.
Al doilea stalp puternic, educator in familie, este lata. Tatamat cu samd contribue qi influintezd asupra copilrilui in ceeace privqte deprinderile mat seriose. Si deli tata nu esteaa de apropiat tot-deuna de copil, ca mama, fiind cd elnu privighiazd imediat la trebuintele copilulur, fiind cdocupatiunile nul permit de ordinar a tral tot-deuna incercul strimt at familia, insa in schinb latex este represintantdreptuluI qi al legit. errata', cum dice tin mare pedagog,Schleievmeir, este ca si focul, arde tot-deuna si inevitabil.Mama este ca o sabie, ea nu tae tot-deunay. Amenintdriletate in general at mat multd greutate de cat a mamel,pentru cd se indeplinesc negreqibil. Fdrd ajutorul tate, amo-rul matern ar degenera uqor in o lap condescendenta si n'aravea caracterul serios, care face sanctiunea. Tata, vigurosdupa corp, ferm dupA spirit, MO cu copilul este intAia au-toritate ce el simte, recunosce qi respects. Earn purtareatataluI set este necesar intaiul model, cAruia sex confor-mezd copilul.
Si deli adeverata basA a educatiunei este in familie, darcomplimentul se gdsqte in sad, cad scola indeplinweaceea ce s'a inceput in familie. Dar educatiunea scolarA sedestinge de cea familiars, intaI cd nu este intre profesor qielev raportul intim si sentimentul de atarnare, care legspe copil de parintI; si at doilea educatiunea in scold seface in o mat mare comunitate, individualitatea copilu-luI dispare mutt si trebue ca vointa luY sex se supuna legegenerale.
Pe cand in familie fie-care copil se tratezd dupA vrista, incold se afla o multime de copil de aceea0vrista, care for-
meza o divisiune, o class, in care nu este vorba de vointaparticulars, ci tot! se supun unui ordin strict si general. Co-munitatea vietif qcolare inlocueqte o sums de mijloce arti-ficiale, pe care educatiunea privata nu le intrebuintezd decat cu tin succes problematic.
www.dacoromanica.ro
800 DISCURS LA SOLEMN. DISTR. PREMIILOR
Vista scolara este pentru copil o lume noue, unde eltrebue adese orT sa discute, sa vorbiasca, unde el nu gase-§te ca a casa la fie ce moment mans de ajutor, condescen-den ta materna, grabaservitorilor, ci o regula statornica inain-tea caruia nu p6te a se ajuta de cat singur, in scOla in fineincepe a cunosce o sums de camarac,1T, cariT aL acele0 pre-tentiunT ca si el qi acele0 dreptud.
ScOla, icOna lumeT, il invata pe copil ca omul nu valo-rers de cat ceea ce este, nu este judecat de cat dupa merite,cad el vede ca qi profesorul self in nepArtinirea lui, preferspe copiil sarad, insa harnici, copiilor bogatT, dar lene0 ;ca in scold ca si in lumea mare meritul §i talentul este 0nu nascerea i-rangul famine, care claseza eleviT.
ScOla invata pe copil a indeplini seriosy dupa un planhotarit si in un scop determinat, aceea ce pans atunce n'afacut de cat fara §ciinta, de placere, si fara vedere specials.In fine scola trebue sa comunice copiluluT conoscintele qiaptitudinile necesare omului, creOnuluT si cetatenuluT, a-dica sa verse acelea principiT in inima tinerei generatiunT,ca ea la Limp sa produca fructe rationale, religiose si na-tionale.
Dar nu o putem pretinde acesta numal de la §c61A, cumnu o putem pretinde numaT 4e la familie, ci de la aman-doua, adica si de la §cols si de la familie, cad §c6la si fa-milia se complecteza §i educat;unea nu prospers de catacolo unde ele se ajuta una pe alta.
Dar educatinnea familiars, cu durere trebue sa recunos-tern, s'a cam negliget in clilele nOstre, mare parte din pa-rinV qi mame cu dare de mans 'i lasa pe copil, aprOpe invoia sorter, se alapteza de mance, cum se intampla, se in-vata a vorbi asemene, li se inspira de slug! expresiunT sipornirT nepotrivite, se lasa in fine de capul for in fragedavirsta copilaresca, in acele critice- momente, cand copilulca si o cera e capabil a lua forma ce i-se va da. Dar apoTcand vine timpul de a se instrui si educa ? Atund parintiT,mar ales cei bogati, '1 daa pe copil de a casa, '1 pun in alta
.
www.dacoromanica.ro
DISCURS -LA SOLEMN. DISTR. PREMIILOR 301
familie in scop de a'l initiain primele inceputuri ale instruc -tiunei, de educatiune putina vorba.
Ce fructe pore astepta la tinip familia, numai zic Statul,de la copil educati In modul acesta? De sigur ca fructereligiose si nationale nesuficiente. Dar apoi cand yin ase-menea copil la scold ? Scola .am zis este complimentul fa-mine, dar ce sa complimenteze ? Cad inceputurile educa-tive lipsesc la cea maT mare mare parte cu desavarsire. Darapoi chiar si pentru ace trimisi la scold, iata ce maT putemobserva:
Pe unele. locurl cu durere trebue a marturisi ca uniT pa-rinti surpa a casa ceea ce profesorul zideste in scold, ca sicum profesorul ar fi dusmanul parintilor. De acea in inte-result educatiunei rationale trebue sa se inlatureze tristeleantipatil, ce se ivesc une-ori intre profesorl si parintii ele-vilor, trebue sa se introduce o deplina intelegere si armo-nie intre familie si scola, cad chemarea profesorilor si aparintilor este aceiasT, si ca uniT nu 'si-o pot implini fara aju-torul si devotameritul
Dace permis asi maT adauga, fara a lovi in cine-va, de cat numai in putinul interes ce uniT parinti '1 ail deeducatiune, cad dandu'si copilul la scold, nu'l maT cerce-teza cum merge si cum se porta in cursul anuluT; dar insacopilul stand ca parintele sea '1 cerceteza si se interesezade prbsperitatea luT morale, de frecuentarea lui la scold,de purtarea lul fate cu profesorul, copilul incepe sa devinamaT sirguitor si maT devotat datoriilor cerute de buna educa-tiune ; din contra se lasa totul in negligente salt pans la finelearailui, saL pane ce vre-o imprejurare neasteptata desteptaatentiunea parintesca, ceea ce pentru culture e o pedica demulte on gret de reparat. Se maT observe Inca o stabiciune,ce constitue un defect educativ familiar, acela adica ca inalte branse se face educatiunea sistematica si cu abundentabuna ore in politica, in comercitt si in alte brans; pe candpentru educatiunea familiars, menita a fi temelia Statulul,nu se cauta tot atatea metode, nu se abundeza tot asa insilinte, ci se lasa totul in voia sorter. De unde se vede ca :
Biserica OrthoclexA Romaaa.
'ml-ar fi
www.dacoromanica.ro
802 DISCURS LA SOLEMN. DISTtt. PREMIILOR
educatiunea a cam slabit in timpul nostru, nu e ca. intrecutul departat, cand carte multi, pate nu se inveta atata,dar in schimb strabunii nostri emu neadormitT in ceea cepriveste buna crestere, cand educatiunea se facea cu ingri-jire si sub nemijlocitul for control, in tot-deuna adapandpe fill for cu principil &unclose, cu invetaturi stindtose, cucredinta dr6pta si dandu-li exemple frumose prin insii sipurtarea lor.
Si care sa fie causa ore ca educatiunea familiars sla-bit de un timp incoce? Causa nu pare a fi alta de cat sla-birea sentimentuluT religios, si pe cat timp educatiunea nuse va funda pe acel ce este petra unghiulara, ea se va zidipe nisip si opera nu va avea soliditate, nicT durata.
A aduce Inainte-ni exemple pe aceT pdrint,i, carilcrescut copiir in spiritul religiositateT, in credinta drepta siin frica de Dumnedet, si copiii for at ajuns o glorie, unornament pentru parincl, nu este acesta scopul cuventuluTmet, destul numaT cd in tema generals trebue sa recunas-tem, ca indeferentismul religios constitu' un ret real edu-cativ, de unde reese proba positiva, ca religiunea si crestc-rea in spiritul eT este singura si unica conducetore la caleabineluT, la fructe frumase.
A restoi istoria culture! si educatiunei generale, sat chiaristoria patrie nostre, ar fi a maT adauga probe la probe,la ceea ce generalmente este dovedit si recunoscut.
Dar podoba until copil, a generatiune) ce se ridica, estenu numai in a'V indeplini cu religiositate datoriile fats cufamilia, scala si biserica, ci Inca a's! indeplini acele datoriT,ce prin singe ne bap, pe totT la un lac, vret a dice, ca toT
impreund formam o natiune, un popor, poporulmanesc si in urmare tinerimea trebue a se creste numaTRomanesce. _Nu vreU sa dic prin acesta ca trebue chine-zeste sa refusam luminile occidentuluT civilisat, nu intelegca numaT aid in patria nostra sa se marginiasca ultimelecuvinte ale sciinteT, ci voesc a dice ca familia trebue a sadide timpurit nationalismul, din frageda virsta, ears scaleTsa remand a'l complecta si desvolta.
s'a
nidT
s'at
Ro-tots
www.dacoromanica.ro
DISCtIRS LA SOLEMN. DISTR. PREMIILOR 308
"i ore acesta ar fi peste putinta? Nu, cad daca in tre-cutul neamulul nostru, acesta era aureola pe care strabuniinostri cu putine mijlOce 'ail pus-o ;inguri pe frunte , cusingur meritul lor, apol asta-c,IT in secolul lumineT, in oepoca de inflorire, prin un nimerit sistern educafiv, fie inscold, fie in familie, fora alte dificultati, e maT uor a seajunge. Exemple avem si pe alte natiuni inaintea carorane inchinam in alte priviri, asa, Francesul scote din sco-lele sale Francesi in totd puterea cuventului, GermanulGerman, Englesul Engles; si not Romanii nu trebue sa nebcrandim la acesta? Nu trebue sa scotem Romani?
Vedeti dar ca nu este destul numai ca generatiunile cese ridica sa ',g imbogiitiasca mintea si sto '. 1 luminede cusuma cunoscintilorposibile, nu e destul, numaT ca acestecunoscinti sa fie cladite pe un pedestal de moralitate si re-ligiositate, ci sa fie tmp!etite Inca si cu nationalitate. Atin-gend acesta n'am voit a contesta familieT si scolei Romanevre-o lipsd in acesta privire, ci numal am voit cu acestaocasiune a ne aduce aminte de ceea ce a facut in trecut oglorie pentru neamul nostru Romanesc, am voit cu acestaocasiune a ye aduce. aminte ca prin tote incerca'rile sortet,avend acesta pretiosa calitate, not n'am incetat de a fi Ro-mani. Incongiurati de popore marl ;;i lacome, de Turd, Un-gunT, PolonT, etc, etc, aseryitT apoi cand de Slav!, cand deFanarioti, in nos insa n'ai.1 incetat de a circula stramosescuisinge Roman, ci or! de cite -orT impregiurarilesi forta nos-tra ne -ail ajutat, in tot-deuna ne am emancipat. E dar dedatoria nOstra acelor presents sa fim si noi tree la randul nos-tru, precum ati Post strabunii nVrT, cad si asta-c,h suntemincongiurati de popore marl, c de datoria nostra, clic, a vc-ghea neadormit la educatiunea atator generatiuni, ce nume indoesc ca si ele la randul for vor stra'si face o gloriein a creste pe urmasii lor in spiritul moralitatii, at religio-sitatiT §i nationalismulut
Terminand deci nu pot in destul a me adresa la atatirepresentati a! famile!, asta-ch luand parte la acesta serbti-tore, nu pot dice maT mult de di indemna de cat a fi vi-
www.dacoromanica.ro
804 DISCURS LA SOLEMN. bEST11.-P1zEMtiL012
gilerlti in educatiunea re densiT sunt meniti a o incepe, a'Tpune intaile fundamente, fundamente menite a cladi incontinuare pe ele si maT departe religiunea ortodoxa si na-tiunea Romana.
Inaltul si patrioticul guvern, din partea luT, face tote sa-crificiile posibile, ca prin scolT sA se complec-teze si desvol-teze educatiunea familiarA, ca ast-fel sa corespunda celortrel cerintT: adica, sa dea terel si natiunel omenT instruitTsi educatT, crestini bunT si cetatenT integri.
La urma voill adauga ca este de datoria nOstra a tutu-ror Inca, atat acelor ce avem sail n'avem copiT, a ne inte-resa de educatiunea generatiund presente, cad ea singurape viitorime va face trainicia neamulul nostru.
Eara tie, generatiune tenera, mladita a acestuT judet, ceasi putea all spune cu acesta ocasiune ?
Nimic alta, scolarT, de cat religiositate, moralitate si na-tionalite, la care vetT ajunge prin devotament, studiu si bu-ne purtari.
George Aramti.
www.dacoromanica.ro
Predict elaborate in clansurd la esamenul deconcurs pentru postul de predicatorid catedral inCernduti, la 4/16 lune 1884, de parochul I6n Berarid
din Strocti.
iubestI pre Do mnul Dumnedeul tett cu kidinima to 4i cu tot sulletut tett si cugetul tell,acEsta este 'India gi cea mat mare porunc2 ; a douasi aseminea acesteia, iubestT pre aprOpele tell,ca pre tine insuct. Intru aceste dour portutc1 atarnA legea si proorociT. Mat, C. 22, V. 35-40.-
lubitilorLegea veche trecu. Trecut-a intunericul §ti a resArit
cea adev6ratl. tin s6re noti strAluci pe ori4onul lumeiatunci, cand omenirea cea obositA de rAtAciri plginAtApajunse deja pe pragul peirei, atunci, cand chiar Iudeii, a ei-rora lege singurA Inca maT fnea la adorarea adeveratuluiDumneleti, se Adancirii, tai ei tot maT mult in patimi,legi i fah de§artil.
Ura §i Ocatul cuprinse tot pilmentul. A§a descriind pro-fetul Isaia starea ac4sta, dice : (Poporul met. nu is aminte lamine, popor ineareat de nedreptati, fAc6tori de rele, a i pA-rAsit pre Iehova" (1) iar in alt loc : Tot capul este bolnav,t6tA inima molelitA, dela talpa piciorului pane la cap nu esteintr'Ansul nimic intreg, numai rane, invineOrT, plAgi pr6s-pete.... piimentul pustiit, qi fata Sionului a remas ca o co-liba vie..., ca o cetate impresuratA." (2)
li tocmai atunci, cand se apropia desperarea cu paqf re-pecit, spre desfacerea §i perderea totalA a neamulul omenesc,vesteqte de o data Vitileimul na§terea luf Mesial a Salvato-riului nostril lisus Christos.
(1) Isaia I. 4.(2) Isaia I. 6-7.
S3
a1L
creo.tinl,
-de-
In
si
www.dacoromanica.ro
306 PREDICA LA ESAM. DE CONCURS
Prin sosirea sa, cade cortina preste trecutul vitios,Domnul Incepe in al trei-zecilea an al vietei sale de a bine-vesti evangeliul dreptatii.
El introduce in lume lege nova, care nu era cunoscutanici lnT Moisi to intregul ei cea mai inalta si santar6s-punclend fariseuluiisoititor la intrebarea: Care ar fi cea maimare p runca"? Sa iubesti pre Domnul Duinnec,eul tell cuOW, inima to gi en tot sufletul tell si cu tot cugetuladsta este intaia gi cea mai mare porunca, earl, a Bona gi ase.seminea acesteia : Sit iubesti pre aprOpele tett ca pre tineinsuti" (1).
i ore cum ar fi si ce ar fi de noT, dace n'am rev6rsa dra-gostea inirnei n6stre sufletului nostru fatit cu acel ce ne-a ;Edit pre 110T, fata en Domnul resetimparatorul nostru,carele ne-a ertat gi. ne-a eliberat de osanda vecinicA, spiandp6catul lui Adam, ce se tragea preste intreg neamul omenesc,cu Angelo luT pr a sant. Ore nemultumirea gi nerecunoscintan'ar insenma tot atitta ca si osanda vecinica pentru noT ?
In adevor da ! Omul nemulOmitor gi fara de recunostintava lua plata sa, plata slugel necredinci6se si viclene din
evangelie. Nu este insit destul, ca noT, eel ce purtam numeleeel dulce de crestin, sa '1 iubim pre Domnul din suflet, inimagi cuget, cad Christos a mai adaos pe langa porunca adsta
alta nou6, ea sit iubim pe apr6pele nostru, ca pre noTengine," arltAm ori-eiruT om, fie el strein sail si vrAj-malul nostru eel mai neimpacat , dragoste prin cuvent sifaptit.
tocmai despre adsta dragoste evangelica catrl, apr6-pele-nostru, void sit v6 cuventez astit T.
Sunt inerediMat ca fie-carele din auilitorii meT En6 va pe-trece cu atentiune incordatiti :
77Intru adsta v41 cunoste ea suntetfinv6taceit meT, de yetiavea iubire Intre voi." (2) Asa dice Domnul sanOor s61 apos-toll, qi eT hitelegend qi induleindu-se de acesta tnvLtatura
tra apropele preste tot locul, unde ajunsese bine-vestirealor,earn dup6 densii pitnit ash4i, §i de a41 pentrn tot-derma varemanea porunca acesta tot w;:a de mare §i sPLntit. Cerul qi:Om entul vor trece, earit cuvintele Domnului nu vor trece (1).Dragostea eittr5, apr6pele, achtil poruneA inaltii, §i-ail f icuttale prin 6rdele barbarilor, prin crucjimele §inelegiuirilepi,-ganilor li prin tote ratacirile lumei ace§teia.
Ea a ru§inat a§e4emintele idolilor, a stirpit r6tacirea §i areu§it isbanditore §i naritii din tote patimele §i fitrA-de-legile,tot acesta dragoste i-a adus la respect §i credinta adev6ratitchiar §i pre cei mai invtati bitrbati, pe imp6rati §i regi ye-stiti li insufg pe filosofii eel' mai renumiti.
Porunca dragostei evangelice cittra aprepele ne pune pen-tru tot -donna In uimire §i mirare. ,i in adev6r iubitilor!P6te sa esiste ceva mai inalt, mai cre§tinese §i mai frumosin credinta ce ni-a lasat'o Domnul drept mo§tenire, de cat casit ne iubim unul pre altul, §i sit facem bine celor ce ne ur6scpre not ?
Pote fi ceva mai nobil in lume §i intre locuitorii el, candvom arunca cu Paine in fratele nostru raitcit, carele 1.6:licitpetra asupra nostrra
P6te-se ceva mai placut marelul nostru Salvatorill Is. Chr.,de cat sit intindem celul ce ne love§te in obraclul drept li eelstang sRre lovire?
Cum iubea Domnul pe fie-carele om atat pre eel drept,cat li pre eel p6catos, cum suferia el ivitcle §i batjocurile fit-tarnicilor carturari §i farisei cu dragoste qi rebdare, cum ertael pisma§ilor §i prigonitorilor set, ba chiar §i muncitorilor §isbirilor ce'l pironiati pre truce, rugandu-se Domnului in celedin urrna. momente : D6mne ertit-li for cit nu sciii ce fac"jiacit ast-fel ar fi sr', fie dragostea nostril unuia spre altul ;iacit de acestit dragoste era patruns §i apostolul limbilor,cand scriea el care Romani 4icend : Iubirea apropelui r6unu lucreza, drept aceea, plinirea legit este dragostea" (2), §icre§tinilor din Corint li scriea multe despre dragostea apr6-
(1) Mat. 24.35.(2) Rom 13. 10.
www.dacoromanica.ro
308 PREDICX. LA ESAM. DE CONCURS
pelui, dicendu-le intre altele cum 0. dragosteanu cade, nag,car profetiile de vor lipsi, mdcar limbele de vorinceta, mrtcar sciinta de se va strica (1) urmati dragostea,t6te ale v6stre din dragoste et", fie (2) prin dragoste servitiuntil altuia" (8).
Dragostea este eel mai nepretuit miirgUitarit al creditgeicreqfine, ea este cea mai inalr, cea mai de fructe inv6ta-turA a Mantuitorului nostru, a chruia petrecere pre pamentera piing de dragostea cea mai Anti, nu numaT far, cu ere-dincioqii prietenii, ci i chiar fads cu vrtijmagil sea cea maiinvequnati, dragostea crttre apr6pele aduce in lumea acestasi cea mai mare satisfacie, cele mai splendide fructe intro-cre§tinT. Ea 16grt pe un om de altul, pe o familie de alta, peo natie de alta qi form6zit ast-fel ordinea cea mai perfect&in lume.
Fiica a este pacea, pentru cs uncle esistr& pace, acolo tre-bue sA,fie §i dragoste, unde esistti apoi dragoste, acolo dom-nesce unire, acolo se r6varsa bine-cuventarea ceriului, acolomerge biserica lui Christos spre limanul dorit, spre inflorire.Ear creatorul dragostea privesce cu satisfactie din cer la fruc-tul s6nartnat de el pe prtment.
Dragostea aprOpelui ne feresce in fine de multe patimi,fair - de -legi i plicate grele §i ne pregraesce ast-fel calea spremantuirea nostrti. cea vecinicti. Dumnedet este dragosteaeel ce petrece in dragoste, in Dumnedet petrece qi D umnedeitIntr'ensul" (4) A§a (lice s-tul evangelist Ion.
Dar st ne intradm 6re? Sunt cre§tinii de acum adev6raiinv6r.cei ai lui Christos, precum a lost cre§tinii din timpuriletrecute, de pe la inceputul creq,tinatipi, child aprinli de foculdragostea cereqti, se filcurg, uniT prin via for curate §isAnti,prin post, rugaciune qi vidr, ascetics, isvoriti, din dragosteaevangelica, far, cu amicif csi en duipanii lor, vrednici §i par-ta§i sit fie num6rati in cetele santilor, ear altii, imviipAiali tot
de acea dragoste Banta, priming boteclul de sange din par-tea pitganilor tiranT, mArturisindu'l pre Domnul cu cea maifnaltg raiirturisire?
Inceputul 1-a filcut santul martir Stefan, carele fiind. mun-cit i in fine ucis cu petrel se ruga in genuchi pang in ulti-mele momente a vietit sale pentru ueiga ii seT nemilo§1, eardupii, el urmarit Bute miT tot in aceiall dragoste nespusti, §iadmirabilA.
Sunt 6re in 4ilel n6stre Inc& cre§tini cu ast-fel de dragostepiing de resignatiune, ca et p6tg, fi numiti creqtini adeveratigi fti vrednic!, urma T statornici a! acelor creltini iubitori deapr6pele for?
Cu durere, cu mare durere trebue sit constatez ca in par-tea cea mai mare nu. Focul dragostei cel imvapgiat fang cuapr6pele perdut flaciirile sale. Sub cenula cea r6eitl, mair6maserA icl cob cate-o scintee, care ameninta de a se stinge.Unde'ci intorci privirea, trebue sil, star gi BA, gande§ti, 6re maiesistit in lume urme de dragoste fatil cu apr6pele?
Asti -4T nu ea' numai nu incape unul de altul, Satana dug-manul luminei qi al dragostei umblit duo', cuvintele st. Scrip-turi ca un lett racnind" prin lume cautit tot chipul sit in-ghita totit dreptatea gi adeverul, el cautl sa rilpiascit omululcregtin acdstit gcinteie dumne4e6sca, ce o numim dragoste.
gmitnit neghing in grail' cel-a sitdit Christos ; ne-ghina se inmulteqte i graul este in pericol de a fi inadu§it.
Nof nu ne iubim unul pre altul, nu inctipem unul dealtul. Pisma, fittitria, mandria i trufia, ura resbunarea, cuaceste fapte se fillegte partea cea mare a creltinilor din tim-Durile n6stre.
De dragoste nu'i vorba. Cu ochi lacomi privesc maimulti la averile apropeluT, eu pisral, la norocul ce i datDumne4eti, cu dragoste nurnai la nefericirea fratelu!.
Cu mandrie gi trifle se apropie cei putini de loca§ulDuran* tt. Pasind in launtru ei nu cereit, nici doresc sit im-blaqiascrt mania cerului prin rugiiciuni ferbintl elite din inimg infranta, qi smeritit, ci din contra, eel mil T privese cuinvidie la hainele scumpe ale apropeluT, cauttt otalusile eele
gi
qi-a
qi
Dia-volul
maT
gi
ceT
1-a
luT
www.dacoromanica.ro
310 PREDICX. TA ESAM. DE CONCURS
dintai, vorbesc cuvinte deserte, se ingrijesc dupti cu-vintele Domnulul de gripe veaculul acestuia, de amitgireaavutiilor si pofta celor-lalte" (1).
Cea mat mare parte din crestinii nostri de ast5,-4i in locsti asculte glasul servitorilor santului altariil si al inv6tfito-rilor euventului dumneleesc, ei asculta de sfaturile neere-dinciosilor, urgisesc biserica, defaima religia mostenitit de lastribuni si ap6ratiti Cu valuri de shnge, patAnd ast-fel numelecel dulce de crestin adev6rat.
Ei uittti 0, dea s6ma, Dnmnului si judecititorului ne-partinitor de tote faptele for la clina cea infricosata a jade-
s6rmanil ca vor fi intrebati tot de el despre pitictireaimplinirea poruncil dragostel evanghelice cititrit apropele
lor, atunci cand dupEt euvintele psalmistului : va judeca elpe sftracif poporulul si va mAntui pre fiii saracilor si va umilipre cel clevetitor" (2), atunci child acela, carele nu s'a fi aflat
scris in cartea va fi trirnis dupd euvintele din st. apo-calips in cuptorul eel de foe" (2).
V6 strig dar voile tuturor dimpreura cu psalmistul ; Ovoi, fiii 6menilor, pang, ctnd marirea mea va fi spre batjocora.
cand yeti iubi desertiticiunea si yeti cb,uta minciuna" (4),preferind eele pitimentesci celor ceresd, cele vremelnice ce-lor vecinice, cele trecititore celor netrectitore ?
Para cand yeti inchide ochil vostri fatti, cu p6catul,child yeti astupa urecile vastre fatn, cu s6rmanul §i vfiduva,&tit cu fratele vostru eel needjit si prigonit, pAnA cand nuveti asculta glasnl Domnului, carele ni strigiti in tote 4ileleneincetat ca eel iubim pe Domnul din cuget, inima si suflet,ear pe apr6pele ca pe not insine?
Mult reit vine, dice sf. I6n gurg, de aur, de la Satana, maltinst si de la 6mettii eel inrauta i i, carif ne pandesc fatis Itin ascuns, eitutaud sa stingit dirt not flacara cea sacra, adragostel.
SA ne pAdim sit ne ferim dar atAt de stApanul intune-ricului, eta §i de 6menii cei reT.
Dragostea cAtre apropele, acAstA virtute mai mare de catt6te virtutile, s'o nutrim en ingrijire in adtuicul inimii n6stre,pArAsind t6te cele, ce due la perdare, t6tA reutatea ce ame-nintA de a se incuiba in sinul creltinAtAtii.
SA reinoim legAtura ndstrrt cu Domnul, sa intindem ulnanostrA fratelui spre aj utori inirna n6str% spre dragoste crel-tinA qi evangelicA, fie el 0 dusmanul nostril, care ne prigo-ne0e cumplit, aka dupe cum ne-a invetat Christos , §i
atunci fiti siguri cA Domnul cernrilor qi al pAmentultiini varesplAti pentru aseultarea i urmarea invetAturilor §i a po-runcilor sale dumne4ee0i.
Trecend de aid la vecinicie, se vor face totT fiiT dragostei,pArtaqi de bunAtAtile cele veeinice si fericite.
Amin.
1,
si
www.dacoromanica.ro
Copie dupe raportul Prea Oucernicula Protoiereic aljudetulu Mehedintt cu No. 1,069 din 31 Decembre 1884, adre-sat Prea Stintier Sale Pdrintelut Episcop al EparchieY Barn-
nicu Noul Severin.
Prim darile de s6mil, ce sunt, pot (lice tablouri sinoptice,se indica, Prea Sante Stapane, progresul &cut de o societatesat institutiune In o epoca limitatit.
Mat tote ramurile sociale din Ora, pentru a cun6sce matbine progresul ce fac, precum gi de a indrepta lacunele, ailIntrodus darile de sema anuale.
0 asemenea m6sura salutary era reclamata imperios sase aplice Fisi de administratiunea eclesiastica.
Daca nu vett fi cel d'intai din Ora, Prey Sante, dar pri-mul Chiriarh In adsta eparhie suntell Prea Santia Vostra,care att aplicat adsta frum6sa, §i utila, dispositiune Incadin anul 1882, care nu putin contribuela propa§irea bise-ricel qi a clerului ce pastoriti, pentru a atinge apogeul mi-siunet sale.
Dupa aceste indicatiunt, yin, Prea Sante, la darea de se..ml,ce void a face de starea eclesiastica din acest judet.
Precum Malt Prea Santia Vostra att bine-voit a gag entale, administrarea acestui judet mi s'a dat la, I -ill Aprilie,anul curent ; apot, in urma congediulul acordat de 15 Bile,eti am venit aice la 16, adica de opt luni qi jum6tate numat.
Deli not venit, totuqt onorabila administratiune locala,preotat In general, d -nil orarni Severinent qi elita conjudete-nilor Mehedintent, de la inceput 'mt-at dat doveql de ceamat caldur6sa afabilitate, facendu-m6 cu adsta, deli nu detot, cad 'mi e scris in inima a iiita regretul pentru G-orj,undeca protoiereit am functionat 15 ant.
Deet, do0 motive de multemire simte sufletul met la tran-sferarea mea aice : buna primire §i progresul moral, precum§i solicitudinea Prea Santiel V6stre In fav6rea persona mele,pentru care fie'rat permis a V6 arata sentimentele melede profunda recunoscmtil, li de gratitudine Prea Santiet V6s-tre qi publiculul Mehedinten.
www.dacoromanica.ro
L Sn'tJATIA I3ISERICSCA. A JCD. MEREDINT1* 813
Venirea mea aice, de§i dupe cum 4iseill nu 'mi-a fost dela inceputul anului qicu formarea inventarielor, primirea cii pre,darea cancelarielor, ocupandu-me mult timp- qi cel mai favo-rabil, vara qi cu deosebire t6mna find ploi6sii, qi caile de co-municatiune dificile de umblat mai on gma in acest judet,unde 5 din 7 plao Bunt situate pe *Mull fili vai, cari numaila timp bun se pot vedea, osebit de acesta, postul de sub-protoieretl pe lunile Julie cii August stand vacant, qi gren-tatea lucrarilor ducendu-o singur, 'ini-a lost Inca o stavilade a putea e0i in inspectii prin judet; apoi, cum din cores-pondenta cred ca v'ati convins, multe lucrari venite anteriorqi dupa transferarea mea a trebuit sit le resolvez on cerce-taxi prin localitai, ducendu-mo la unele de mai multe on cumulte dificultati pans ce le am putut termina, ceea cc 'mi -aluat mult timp favorabil de inspectiuni.
Pe Mug& t6te acestea dic, conform dorintei Prea SantieiV6stre ci datoriei mele nu am neglijat, pre cat 'mi -a fost po-sibil, inspectand ast-fei §i in acest scurf timp : 77 biserici,dand preotilor qi locuitorilor, pentru cele ce am gasit ca altnecesitAtil cuvenitele consilie ca al nu amane imbunatatirealor ; urmare, pe care cu Inlesnire yeti bine-voi a o constatadin registrul de inspectiuni, pe care on smerenie '1 inaintezca.ncelariei P. S. V6stre.
Multumita neobositei staruinte §I incerijiri a Prea SantieiV6stre, ca multe biserici s'ail recladit din Anti, s'aii reparat,s'ai1 Inzestrat cu pamenturi de yea prin acte legalizate detribunale qi alte necesarii, pentru care, spre Incuragiareafondatorilor li donatorilor, atl bine-voit a disposa sa li seaduca publice multamiri, spre o emulatiune mai intinsti cA-trA asemenea laudabile fapte, inscriindu-se numele acestorpioqi crectini In dipticele bisericelor, spre a se pomeni la sf.jertfelnic; ceeace le-a produs o mare satisfactiune §i recuno-scintil. sufletesca.
Conduita preotilor de aice, se intelege, nealterandu-seproverbul ncti padure fara uscaturi nu p6te fi", nu este toc-mai de criticat, clef din constatarile mele m'am putut con-vinge ca ei pre cat inteligenta, cultura li educatiunea 'I fa-voris6za, 'ci fac datoriele.,
Sorta for materials cu a cantaretilor mai cu shaa la co-munele rurale ca In -WO, Ora, este de regretat, pentru CA%sillariele alocate prin budgete, ale preotilor de la 20-100lei anual c1 ale cantaretilor de la 5-20, sunt pre derisorie li
www.dacoromanica.ro
314 SIITATTA IIISERTCNCA A /LTD. MEREDINT1
nu li se platesc regulat, afara de orase, unde stint mai bineplatiti de si nn ca suficient,1 si ii se respund regulat.
In privinta salarielor celor de la Ora din trecut, de ase-menea ntultamesc onorab. comitet permanent, d-lui Quin-tescu, fost prefect, eel ce la solicitiirile ce le am facut tot-d&una,m'ati. ascultat, si d-lui Ghelmegdnu, acts-laird prefect, careen o bung-vointa nespusa 'mi -a dat tot coneursul domniclsale, si in inspectiunile ce a facut it face judetulni s'a ocu-pat atilt deb iserici, indemnttud pe locuitori a le imbunatati,cat si pentru salariele preotilor si ale cAntaretilor, obligAndpe d-nil primari a activa achitarea, asa ca multi din eiaehitat, si pentru cei remasi cu esereitiurile anilor expiratlstint deja Mate mesuri a se aloca in bugetele annlui viit r,ca s& li se platiasea.
Ca positiunea for else pdta inibuniat 4i, pe litina ea este ne-cesitate a li se destina legalmente resursele si fixa salariele,aptA Vi plata sii, li se fatal priti casieria generala a judetului,singura autoritate financiara acreditata; alt-fel, ea si in tre-cut, nu vor fi scitpati de str,Iganiri.
Epitropii sunt mai la t6te hisericile, insa ele, afaril, de celedin or*, neaveud ce administra, pans acuma mai n'aiinisi o actiune.
Dispositiunile marimei parochielor, preveclute de regula-mentul st. Sinod relativ, care este inert, un mijloc de imbn--uatatire, pentru biserici si servitorif lor, ca sit devie aplica-bile, este de dorit ca pe viitor sa-se permit& refaccrea si im-bunatatirea infie care comunl immaibisericilor parochiale;sueursalele actnahnente ruinate, si cele ce se vor ruing, trep-tat sail se inchida ; ele nu se vor deschide de cat and fonda-torii le vor asiguralegalmente si suficient esistenta for si a per-sonalului spre a se putea intretine ca si cele parochiale.
acesta s'ail deschis done biserici, Tina facuta din notesi alta reparata inehis alte done ruinate.
Preoti nouT hirotonisit cinci.Din riturile streine ail trecut prin sf. botez in religiunea
nostril, ortodoxa done femei de rit catolic.Din locuitotii aflati in coneubinaghl sail cnnunat o seta,
§i cinci ; multi insa aunt necummati, pentru care,deli dupil, nennmeratele ordine ale Prea-SAntiei-V6stre,facut cele marl stitruitdre intervenirl si preotif depus po-sibilele silinte si chiar din initiativa protoieriei, nu s'ail pu-tut-aduce la ennoseinta de a se cununa, propuind felurite1 retexte, altii, aflandu-se in grad de rtulenii prohibite, per-
s'ati
s'ati
s'ar'i
Analsi a at1
nott-deel
'1I-ail
www.dacoromanica.ro
S1TUATIA 13TSVZICASCA. A IUD. MEREDINTI 815
sistil, in vointa for fart', srb se desfacit, asa cii, in loc sa securme r6u1, din esemplul lor concubinagiele pe c i ce -tree°nn nurnai in ora-le, uncle multi traese fora pudore, dar chiarIn tOrii, se immultesc naerell, devonind prin uncle comunedin ce in ce mult mai mare num6rul lor.
0 asemene convetuire defavorabib, for ci immoral:', pen-tru societnte, dupe, opiniunea multor persone bine aprecia-t6re, numai prin ()lege impuitore represivii, s'ar putea opri.
In resumat, Pre Sknte StfipAne, dupe cutn vets vedea dintabloid. format dupa modelul trirnis, ce plecat '1 innaintezin aliiturare, sunt in acest judet : un plait si 6 plase ; 3 co-mune urbane, 197 rurale: tote 200; contribuabili 37,056;parochii 230 ; biserici 334: functionkii, 302; ruinate 9; inreparatie 13 ; construite din not 1; intretinute de stat 4 ; decomuna 329 ;, din fondurfle sale 1; cu pogOne dupl legearurala 184; inzestrate de locuitori 5; pogone 145 ;preoti 300: funetion6z6, 298; dimisionati 2 ; eonfesori 170;v6duvi 66; 1111,4:Ito/I 26; institutori 1; diavoni 2; semi-narist.' gr. Litt 4; preoti hirotouiti din nolt 5 ; scale de ri-tug streine 4; biserici 3. Eterodoxi trecuti la religia. ortod.. 2.Locuitori afiati in conenbinagitt casntoritY, cirnitire ortodo-xe 206; biserici parochiale cu epitropiflegale 227; fara, epi-tropii 3 ;
.A.st-fel stand, Prea Santite St.ipttne, starea eelesiastiel, dinacestjudet, respectuos 'mi permit a o supune prin preseutulreferat la cunoseinta Prea &lucid V6stre spre cuve-nita regal t.
Protoioreq, (S.) tefan Nicolaesen.
§i
dams
gi
www.dacoromanica.ro
Copie dupe raportul Prea Cucerniculut Protoieraal jud. Do j, No. 65 din 22 Ianuarirt 1885, cettrd Prea SantiaSa Petrintele Episeop al Eparchia Rmnicu Noul Severin
D. D. losif.
Urmand ordinului Prea Santiei V6stre, Prea Santite Sta-pane, cu No. 1568/84, si povittuindu-ma de exemplul anuluitrecut am citutat sit studiez de apr6pe starea materials atuturor bisericilor, precum si cea monk a clerului din ju-detul ce 'mi este incredintat, si ast-fel am format tabloul rela-tiv, pe care grabesc a '1 inainta cu cea mai adanca smereniepe laugh; acest plecat raport din parte'mT, spre indeplinirea$i a ordinului repetitor No. 86 din anul curent.
Tot de o-data nu ma pot opri de a raporta Prea SantieiV6stre, ca intarclierea, ce a mijlocit la inaintarea mentiona-tului tabloti, este provenita din causa dificultittilor ce mi s'attopus la adunarea si complectarea tuturor sciintelor, ce eltontine, fiind vorba de inspectiunl si cercetitirT personale ladiferite_localititti pe unde Bunt biserici, ca sit m6 incredintezprin mine insumi de starea for si de tote imprejurarile cefac obiectul sciinfei cerute de Prea Santia V6stra.
Pe langtt ceea ce se note4it in colonele tabloulul in ces-tiune, nu cred de prisos a espliea, Prea Santite Stapane, citin acest judet, biserici fora epitropil legale nu exists, de catnumai trey, care si acestea se afla deja in perspectiva de aavea neintar4iat epitropi, ca,ci am vOnt cu ochii mei inde-plinite formalitatile pentru numirea lor.
In ceea ce priveste pre* neachitati de salaria, s'att lustmasuri, dupit intervenirea fitcuta de Prea Santia V6strit,dandu-se ordine de d-1Prefect la primari ca sa achite nein-tar4iat salariele preotilor ; ba Inca, pe anul 1884 li s'all. pus
www.dacoromanica.ro
SITUATIA BISERICtSCX A JUD. DOLJ 317
tndatorire a face platile din trimestru in trimestru, spre a nuse mai intarclia ca panit acum, i ast-fel cred, ca pentru anulcurent platile se vor face regulat.
0 alta pedica a mai contribuit era la intar4ierea dareacestei sciinte : cestiunea concubinagiului, pe care Inca nuo am primitit complect de la preotil did comuna, §i din acestacausit nu puteam forma tabloul acesta, in care aunt trei colonerelativ [a concubinagia ; dar in fata ordinului repetitor atrebuit ea fac tot posibilul de a corespunde indatorirei i amtrecut in szlisele colane ceea ce aveam primit panit acum, re-mitinend sa compleetez d'aci inainte acesta sciinta specials;,
sit o inaintez pitna la 28 Februaria viitor, cum Bunt obli-gat grin ordinul No. 1857 din 1883.
Sciinta acesta a positiunei bisericilor i clerului pate nuva corespunde pe deplin frumaselor tendinte, ce Prea SantiaVostra, nutriti pentru inflorirea cultului ridicarea cleruluila inaltimea ce i se cuvine, qi de aceia subsemnatul va ragacu tat& smerenia, Prea SAntite Stapane, sä bine voiV a. 'mTda instructiunile ce yeti crede de cuviinta pentru o mai bunsprocedare in viitor, ca sit pot corespunde mai perfect laformarea eT.
(Semnat) Protoiereti, Stefan Anunlesen.
Pentru conformitate, 1. Orients.
iserica Ortodoxi komAni 0
qi
li
www.dacoromanica.ro
a a
in
repa
ral
Sin
chis
et a
con
stru
itedi
n 13
00 in
288
4 I
aPa
rtic
ular
.Icu
pog
6ne
dupi
l leg
. rur
.I1
a a
Inze
stm
tede
locu
it. in
x88
1
a
susp
enda
tiv8
duvi
a
fC
atar
isio
lG
ra 'a
tY*
* anv
ecA
tod
a a
Inst
ituto
rri
aPr
ofes
orl
inY
tTr-
--"o
ni
R8m
. a s
e cu
-nu
nsC
imiti
relo
r or
to
la a
ach
itatl
Con
trib
unbi
tilor
I
I
o.1
AS
400, 0,
0,rn
C8s
8t.
legi
timil
8TATIClerulul si a Bisericilor din coprinsul Epar
No., NUICREA
JUDETELOR
15
1.5..02°.bgUV
Bleertelle Q1 stares for Intreti de (aril:Wel CL E
:a.0§
(Iv
8
0r..22 M'
B sg d
Y
Y
46V
9
11
aV
V
160
.V
.
V V 41/
t.,
16
a
9
4
Av4
,Vilcea
Dolj
Romana0
Mehedintl
Gorj
164
253
114
200
261
292
224
75
145
250
249
262
276
230
185
373 305
307,275
228 164
334 302
415 378
37 29
5 20
27 30
2 9
7 4 18
4 4
I 3
4 3
13 9
4
4
3
a
I
4
27
20
5
4
6
322
267
213
329
422
2
24
2
,
3
88
202
235
284
203
12
4
3
5
9
273
101
8o
245
303
295
349
252
300
282
292
348
245
298
270
275
250
283
17o
122
3
x
4
2
8
z 56
p 69
2 53
Y 66
3 59
Total ; 792 785 r4.0ei
1101 1867 Hu 66 8z 40 23 23 42 1532 28 712 33 90 1476 1452 900 18 6 BOB
Directorul eancelarie1 epic
8TICAchief Rhnnicu Noul Severin pe anul 1884.
RUL LAIC INOMASTIRI -:.."..,.7,`,7:, Conoublnagid T
2 1 2 2 21 I e x98 x33 4 2 2 4 249 113 136 s 2 V 2317 278 213 146 .
. 2261I. 2312112 4 a s 5 6z 25 46 2 1 I 2 a x 4 3 2 2045 295 85 20 3 2
z 2 2 2 2 I 2 2 438 5 3 3 280 95 185 6 s s 2 8g8 205 693 324409
6 x 2 254 15, 427 1742'549r 35 2 3 32, no 48x 65 12 2 3 2 a 2 8 8 34210 843336 1107422 2
copied N. G. Protopopescv.
...
8c
Q
2,,.2
FY
3. 519
.22
4
0§I3
Cq
'.12.
'
--
, . .
oO
re
7:...
::',.
t.0,
0Z:
so6..
,,
el.0301.09
co
2
Cowin'. rt r-, i i 4T.,,- . ,-
. F., - &:, 77,
7, ..6 . 4 :Z0F00' 4 m.:1
".....-.4444
4
I
2 vvvvv
2 C
..
O .
1
.....
-- --
g. m.
ed...,.
6
4
www.dacoromanica.ro
LITERATURA POPULARA
Obiceiuri religiose.
Fapte, ce s'ati petrecut sub ochiT nostri, ni dis-par din memorie cu timpul. Impresiunile, ce primini,'sT fac epoca lor, se continua maT mult s411 maT pu-tin, dupre cum ele ah patruns maT adan9 in sufietulnostru, i cu timpul dispar ; cad altele maT recentes411 mai puternice cauta prin necesitate sa iea loculcelor anteri6re.
In general omul uita, si uitarea, ca si memoria,apartine omuluT. Cantecele batranesci pe de-o par-te, ca doinele, snOvele , baladele etc, tot asa defrum6se, ca i obiceiurile pe de alta parte, au ince-put sã dispara din vi4ta si din memoria poporuluT,cu cat mai mult sunt na'-nate dupa urma de progre-sul civilizatiuneT i lungimea timpurilor. Pentrumotivul ea nu putem i p6te nu e de folos a tau pe-dica ac4sta evolutiune, care nu urm4za, caT dorite demulti, e necesar i f6rte necesar a se aduna panamaT e posibil tot ce mai putem moste,ni, ca obiceiurT,proverbe, snove, cantece, nuance lipabistice isolate siInca necunoscute de gramaticT, ale poporuluT nostru.Ele sunt f6rte necesare etnografuluT, filologuluT siistoriculut Etnograful va descri bine caracteristicapoporuluT; istoricului nu putin '1 ajuta in spin.6sa, darmult laudata tale de critic, ear filologuluT nu mai pu-tin, cad morfologia unuT singur cuvent este in staresYa dea nascere la noT teoriT filologice.
}Ina astacll gramaticiT nostri n'att putut afla ori-gina imperfectuluT nostru. MultY au creclut ca, pro-
www.dacoromanica.ro
LTTERATL'RA POPULARX 321
vine din infinitiv cu verbul ajutator am, al lauda-am, lauda-aT, etc. Ac4sta regula este contraclisa prinfaptul ca in cartile vechT vedem la pers6nalauda, ed. avea, in loc de: eti laudam, ed aveam, cum.
asttich (1) E gret de a sustine ca in limba vor-bita s'ar maT gasi forme, care sa arate trecerea de laforma archaic la cea moderns sad. existenta amAn-durora in acelaqi timp, totu§T nu e de mirare, ea potes'ar gasi in limb& transformarT anal6ge, dupre carenoT am putea afla adeverul, sell urma adeveruluT.
Pe langh amanuntita cun6qtere a archaismelor dinfosta limba roman6sca, am putea proba, eg, este totatat de necesara cun60erea obiceiurilor existenteinainte de cele actuale, amenintate deja de peire une-le, ear altele de o transformare. Dar trecem...
Fiind-ca desvoltarea religiosa a RomAnuluT a fosttot-deuna in timpii trecuti unita cu desvoltarea
acesta nu este contestat, pare-mi-se, eh exac-ta cuno§tinta a obiceiurilor religiose, in anumitecestiunT n'ar presenta putin interes.
De asta data me void sili a descrie chte-va obiceiuri,ce se intrebuintaza relativ de morjT in comuna Za,n6ga,precum i credintele despre sufletele mortilor qi vi-eta, ce be a§t6pta dupg trecerea for din acesta lume.
Gaud omul abea a murit, clopotul §i anunta sate-nilor m6rtea luY. Dact omul ce more este dejatrhn, atuncT clopotul este tras mult, mai putin, dacha fost un copil, insa f6rte malt, dacit a fast un om inflore, flacall sea barbat plin de virtute.
facut traiul, q'a mancat malaiul, dice poporulveclAnd ca mor ceT batrant Copii sunt ingerT, curati,fara pecate; prin urmare nu trebue ca omul sa seintristeze a§a de mult, nicT cand mor batrhniT, a carormorte eke odata este a§teptatO, nicT and morcariT Inca n'ad sadit simpatiT in inima mu4imiT,
ci) Lambrior.
o aicY,
ba-
: :
I -ia: et
tia,-si
copiit,
www.dacoromanica.ro
322 OBICER:RI RELIGASE
Se schimba, inst cestiunea, cand sa intampla stmolt, vre-un om in florea lul:
Mort° la tinerete,SAracie la bAtrtmete,B61h," la ertletorie,N'ar mai fi eb. fie...
Totil lumea '1 plange, 'I compatime§te. Daca estesarac, 6menit sar, '1 ingrapa, 'I dad ajutor cu ce pot.Ar da qi band( 6menit, Ins niminea nu primeqte. Fe-meia celutmort, dact este insurat, mai lesne sluje§tetold vieta et, cast, fact cele de trebuinta barbatuluisett, de cat sä is de la cineva vre-un ajutor in ceea cepriveqte cele de trebuinta pentru sufletul r6posatulut.
Tot ce 'Ate primi este ajutorul, ce 1-ar face latrebuintele sale proprit, arandul cate-va pog6ne degrad sad porumb sad maritandu'i vre-o fata, dactreposatul a avut etc. Taind firul acestet digresiunireintru in naratiune.
Daca mortul a fost de parte barbatesca, dot sadtrei barbatt '1 spala cu apt caldd, cu sapun, '1 pep-taut qi '1 imbract; cloud sad trey femel, dad, a fostfemee. Apa n'o varsh', pant nu este ingropat mortul,ear sapunul qipeptenul se pastrezt, ca st le puns inperinita pe care 1-o aqaza sub cap in trop.
Omul Inc h in timpul bait se ingrije§te pentru omorte bunt. S. fie impacat cu to 6menit, marturi-sit qi impartaqit sfintele taine. El se ingrijeqte afi tot de o data curat imbracat, incins §i incaltat.
E curios a qti din ce caust unit dintre 6meni.femel, fie cat de batrant, cauta §i in forte multla morte sh fie imbracatt in camaqa, ce ad avut deginere sat mir6sa.
Fost-a acesta un obiceit, introdus din causalipsel,ce o fi indurat bietul Roman §i a neputintet de a'§1procura vestminte mat de valore sed credinta, cacasdtoria qi mortea suit cele douk acte marl dinvieta Int?
't
.cu
ica
www.dacoromanica.ro
LITERATUR A POPULAR X 323
Duph morte in -timp de sese gpthmani, sufletulpribegeste de a randul in fie-care Ali prin t6telocurilepe uncle a umblat, ear sera vine si se odihnesteduph, usa de la tinda bordeiului; de aceea lumea dincash e -tinuth, ca sh nu punh, nimic spurcat duphuna.
Trecend cele sese gpthmani, sufletul celui mort,purtat de ingeri, merge la raid. In acesth cale inshel este impedecat de cete de diavoli, carii cauth cash '1 rhpiasch si sa, '1 arunce in iad sub diferiteacusari.
Dach eel mort, in vie-VI:hi a fost un om drept, elnu p6te fi oprit de draci, ear data a fost pechtos,atunci este rhpit din mana diavolilor i dus la iad.Acesth scent s'a cantat chiar de poporul nostruinch p'icT i pe colea se mai canth si asth4T. Eacaaid cate-va randuri din acel cantec.
Tot Ia raid, la rain, la rain,Ce vecluiti me bueuraiiiWPM eeta sfmtilor etc.
mai la vale:Tot la iad, Ia lad, Ia lad,Ce am Vdclut m'am spAimantat,
Vedeam ceta dracilor etc.
Insa fiind-ch, sufletul are sh treca prin locuri chl-dur6se, de aceea 'T face o aphratore de panzh cat cor-pul lug( i adaogand chiar aripi de panza la acea aco-perit6re. Pe ea se fac 4 crud: cate una pe fie-caredin aripi, una pe panzh de asupra capului i alta deasupra pantecelui. De ordinar panza trebue st fiede tort spre a'l feri mai bine de razele caldurdise,fiind mai grash. De asemenea nu se uita Did odata sh, lege de degetul eel ink al rOposatului cateun ban, ca sh platiasea ingerilor, ce '1 conduc pe aces -ta grea si pe care alt-fel n'ar puted s'o face.
si
cale
. . -
www.dacoromanica.ro
324 ORTCEITJRI RELIGIOSE
Cand totul s'a gatit, cosciugul s'a ispravit i mor-tul cu cele necesare a fost aqezat in el; cand preutiiail isprhvit a citi stalpii, dach este un om bh,tran ;cand painile ail fost copte qi manchrile gatite, atuncise intind mesele in cash ski afarh din cash, dacheste timp frumos qi cu totii manancet, rugandu-se pen-tru ertarea pecatelor mortuluT. Preutii start in capulmesii, apol urmezh cei-laltiarangiati duph britraneteset duph cinstea, de care se bucarh la sateni.
Sculaudu-se de la mash, tuturor celor de fata, seimpart basmale, lumangri i apoi pornesc mortul labiserica. Cosciugul este purtat pe un pat, pe care '1tin 4 6meni, de fie care colt cate unul. In calea sprebiserich, trebue sh' punh, mortul de 3 oil jos, cand pre-utii citesc, ear purthtorii mortulul odihnesc §i chiar '§ischimba locurile. In cate trele randurile eel insh,rci-nat cu implinirea celor necesare mortuluT arunch lafie care colt al patului cate 5 sari 10 bani.
Muma, sora, rudele sunt dat6re a insotiqi a plangepe mort phnh' la gr6ph, ear dach n'are pe niminea,un fel de femei, numite planget6re qi mai des tama-et6re, plang pe eel rdposat. Adesa ele plang maimult pe cei ce reman, de cat pe cei ce mor.
Plang6t6rele, fie mums, surori, rude ski de ast-felprofesiune, se imbrach in negru, iT despletesc phrulqi merg in urma cortegiului.
Dach eel r6posat a fost inthiul mort in acea fa-milie, tatal gi muma lui nu pot a'l urma la gr6ph ; eireman a cash.
Lumea, ce a fost la biserich', se intarce tot-d4unape alth tale qi nu pe care a dus mortul. De ordinarpe acolo, pe uncle in calea for ar fi vre-o fanfand,uncle se spala sad eel putin se stropesc cu aphprosphth.
Este important a spune aid cat de inrhdacinathintTe 6meni este ideea, ca in Caine. pisici §i alte ani-male exist& d.uhuri rele, At cea mai mare veghiere pe
www.dacoromanica.ro
LITERATURA POPULARX 325
timpul and mortul este in cast, ca sh nu tr4ca pesteeft vre-o pisica, nici chiar q6rece, caci atunci se facestrigoiti. Pisica, ce ar fi shrit peste vre-un om, estedusk in camp, departe de sat qi lasath acolo, datanu este omorath. Ideea ch, unit morel se fac strigol eforte r6spandita. El, duph cum crede poporul, esn6ptea din morn:ent cu cosciugul in cap gi ma-nanch rand pe rand ate un membru din familia sa.Unit din el se fac, duph, cum am aratat casul maisus cu pisicile, altii chiar se zemislesc ast-fel, nascen-du-se cu o chmaqh de pelith f6rte subtire, ca semnal calithtii de strigoiti.
Un obiceiu cam barbar este, ca nu lash pe morei,in pace nici duph m6rte. Celor banuiei a fi strigoi,inainte de a fi ingropati, li se infige in buric o undrea
o lash acolo ca p4rh puterea §i sa numai p6th face refl. In timpul mai din urma obiceiul demai sus a inceput a se rani i un altul a se intrebuintacu deosebire; cad inloc a se mai infige o undrea inburic, se infige un fus in mormentulreposatulut Cattimp mortul nu e dus la groph, nu se p6te maturaprin cash.
Indath, ce mortul a fort pornit, tine remane a cashp6te matura i aranj aza ceea ce era in desordine, daron -tine este tinut 6re-cum a nu bea apri, phnh nuingroph mortul, cad acea apt, ce este adusa dintimpul, and mortul era rreingropat, se n'umWemorta.
Mai inainte de a descri modul, cum se fac pome-nele, care incep chiar de a treia Ali, trebne a cun6qtecredintele for despre raid i iad, ca sa putem inte-lege scopul acestor pomeni.
Poporul priveqte raiulqi iadul, ca doudlumi opuseuna alteia, diferite in teorie de credinta de lumeareala,qi sub acest cuvent inteleg lumea vecluth de not infie care *lush in practich ei nu socotesc a fi o dife-rin a. i locul surit punctele, in care nn
yin
cii set
cli,
Distanta
www.dacoromanica.ro
826 OBICEIURI REL1GI6SE
coincid. 0 splend6re mare qi forte mare, provenita dinapropierea diving, in ceea ce priveste raiul. 0 suferin-ta, o ingrozire maY mare, de cum este in omenire,in ceea ce priveste iadul qi acesta din lipsa complectaa dumnezeirit
Raiul este locul unde sufletele celor drepti se potodihni in pace, bucurandu-se de vederea luT Dum-ne4eti. Durerea nu se p6te stabili acolo, o bucuriefara sfar§it xlomne§te. Dumnecleti ocupa locul eelmad de cinste, de unde respande§te tOta slava sa, earin jurul luT ceT fericiti in cete, cete, petrec mancandsi bend ceea ce q'aa dat in vi6talor, sari ceea ce li s'apoman_uit de muma, sora, rude, epitrop, etc.
-Dach, ceT r6posatT au terminat de mancat si beutceea celi se dede-se, atuneT e forte greti, cad fac qieTzambre privind la altit
Acolo in acel be de fericire se intalnesc sufletelecelor morti, fratiT cu frati, cusurorT, Cu prietenT; pa-rintiY cu parinth lor qi aceqtia cu mo§iT lor. Umbrelea generafuneT intregi se string in jurul vre-unuTevlavios stramoq. Se spun multe despre vieta qi re-latiunile lor in raib..
Baca cine-va a murit neimpacat cu un altul, s u-fletele lor nu se maT pot impaca nicT o-data.
Sufletele lor fara voe fug unele de altele gi se pri-vesc cu dispret; de aceea este bine ca eel ce se simteca more, sa,' se ingrijasca, ca acest moment sa nu '1apuce neimpacat cu cine-va. In colo totul merge inpace, fie-care iqT cun6§te dreptul sou, certurT nu se afla.
Cu totul opus raiuluT este iadul. El se afla in in-teriorul pamentuluT. Un intunerec nedescris se aft'acolo qi in el ratacesc sufletele celor pecato§T §1 latimpurl hotarite unele continua, altele merg sa '§Tis pedepsa,la care sunt osandite. Una and in foc, altilsunt mancatT de vermT, altlY j6ca late() arie acope-rita de maracinY, ear altii porta incin§I pe draciT,cariT a4 fost causatoriTpecatuiriY lor. Ora pe om nu.
www.dacoromanica.ro
lITERATURA POPULARX 31
vede, nici p6te §ti ceva depre phment set de la ceirnorti, ce Bunt in raid, set chiar acolo in iad. Numalrugaciunile familiei, bisericii qi ale saracilor, precumqi pomenile, ce 'i se fac, pot sa '1 mai uqureze putindin aceste chinuri.
In leghturd cu aceste credinte stab. datinile qi bine-facerile, ce se practica, de poporul nostru, relativ desufletele mortilor.
Chiar in cliva immormentarii cuiva se obi§nue§tecate o data a se da de pomana : bolt, vacl, cal, etc., pecari 1 trece peste mormentul celui de curend iugro-pat. E de notat insd, eh mai tot-deuna asemeneadanil, cum le-ar zice poporul, se dad tot la rude .Inaceeaqi 4i se randue§te o fata, care sd aducit apd pen-tru mort. Ceea ce s'a insarcinat cu acesta afacereare grija, ca fie-care galeta, adus BA fie insemnatape rdboj, pans impline§te num6rul de 80, cat dato-ria 'I impune sh, aduca. Ea trebue sd, care cate dou6gdleti in fie-care 4i, afard de s6rbatori, &and nu pateaduce, fiind Ali de odihna. Pentru acest motiv dach seintampld, sdrbdtorl in timpul celor qese sdptdmani,fata are in grija, ca sa aduca, apa, ce se cuvenia deadus in timpul grbatorilor, in zilele imediat prece-dente acestora.
Cand se implinese qese gptamani de la ingropa-rea celui mort, se face a doua pomana, caci cea in-tai s'a facut deja la trei ciile.
Cu acesta, ocasiune se face §i sloboclirea apil, carese execute in modul urmator :
Muma, sora, vara set o alta femee a easel, iea oazima de_ paine caldd, un coco§negru set o gaina ne-grd, iea carbuni de foc inteun ciob, in care pune ca-te-va babe de tamae, mai iea qi o basma set un tes-timel, in care pune la un colt banil, ear la altul olumanare de cell. §i se duce la fantand. Adese-oriin loc de basma set testimel se iea paned pentru ofusta set rochie, dupe cum '1 d4 liana. Ceea ce a
www.dacoromanica.ro
328 OBICETURT RELIGT4SE
fcst insarcinata, cu aducerea apei, se duce deja maYdinainte la fantana i umple jgh4bul de apa submotivul eh: data cum-va s'o fi maYuitat vre-o galeta,sa fie i'mplinita acum. Femeea de casa, venind la fan-tana, se eza, la marginea jgh4buluY cu apa, ear inpartea °push, adica in ceea-lalta, parte a jgh4bu-luY, sta caratarea §i martora sa.
Femeea de cask', aprinclend o lumanare &;i tamaindapa din jgheb, intrah' pe caratdre :
AY adus 80 de galetY ?Da, am adus 'Yrespunde.De -uncle Sib. eti, ca aT adus ?Eaca §i rabojul arata 80.
Incepe de numara tote taeturile dupa raboj. Ceea-lalta asculta clicend, aqa este" ca o afirmatiune,frange rabojul qi 'I arunca in apa, qi continua apd :
EY bine ! tine 't1 maT este marturie ?Eaca (... cutare), aratand pe fata sail femeea,
care fjitie ca s'a adus tata, apa. De trey orl face ase-minea. Cand ispra,ve§te cu marturisirile, tamae apade treT on qi da caratord obiectele maT sus notate :paine, cocoa, testimel, etc., §i pl4ca, a casa, unde in-cepe sa, prepare cele de trebuinta, pentru pomana.
Dupa ce preutitt es de la biserica, sunt chemati decapul familid la casa luT, unde totul este aranjat.
Preutil slobod pomana §i tot-de-o-data sunt ti-nutY f6rte mult ca sa guste, ca semn de bine-cu-ventare,din pomana; cad alt-fel cre§tinul r6manemahnit. Nu e vorba, cate-o-data nurn6rul gustarilorImmultindu-se , numarul fortilor preuteltI scad.Ac4sta, ce e drept, se intampla, cam rar, insa, am spe-ranta, eh §i aceste raritati vor disparea in cliva, feri-cita, cand preutul va fi destul de capabil sa insuflepoporanilorsdideia, ca, nu trebue sa c6rA de la el, decat ceea ce e moral q,i numaT moral.
De aseminea se face pomana la §4se lun!, la unfm, la doff ant, la treT Ti fara qovaire la Opte, cant. e
www.dacoromanica.ro
LITERATURA POPULARX 329
permis a se desgropa mortul. Osele a 'I le stringeintr'un vas sad in o pomnetA de 'Anal, qi ast-fel,dupes ce preutul le ud6, cu vin, recitAnd din psalmul,Milue§te-m6 D-cleule" cuvintele Stropimd-vd cuisop # ink vet curati", le a§ez6, la be curat, sea inun alt cosciug, data se intampla, ca in acct timp sa'I rn6ra vre-o ruda.
In Joia cea mare se obi§nue§te sa dea mortuluT §ide ale imbracamintd. Un costum de haine : §ubA,imineT, caciulA sail o c6maS, ismene, bete, etc, adesase impart saracilor, insAmaT adesa familieT, dupes ceaceste at fost sfintite de preut.
La Sambata morjilor se face amintirea celor re-posatY la mormentul lor, impartind colacY §i coliva.
MaY pre sus de- orT-ce pedica mortil nu Bunt uitatIla lAsaturile de sec : al Craciunului, al Paqtelor, alsfantului Petru §i al sfintef Maria, precum §i la ye-nirea dulceluT dupes cele patru posturT.
In cliva de NO se dau ou6 ro§iT peste morment,pronuntand numele celor rnortY, pentru carirse da,acel oil, ear in qiva de nog, Martie, cand se serbezaamintirea celor patru-zed mucenici, femeile din acestsat pe Pang% brado§iT, ce 'I fac in acea cli, alcatuescun alt brado§ me mare, facut in forma de om, cugura, urechY, nas, dar orb, §i '1 numesc, fiind din tim-purT pate numit tot ast-fel : oitata". Acesta- se faceintru pomenirea tuturor mortilor, cariT in timpul anu-lui ar fi fost uitati nepomenitY. Acesta uitatetu estejucata de copil in jurul unui foc, ce se face in bataturii,apoY unsA cu Lniere §i mancata.
Cu o veneratiune profunda pentru mame trebuesa amintesc aid, ca ele uu gust& macar din fructelede curend c6pte, pang, n'arimparti maT intai pentrumutt Pot BA mance top in cases ; cireqe, vi§ine,caise, mere, lubenitA, porumbY, Strugue, etc, earmamele nicT o data nu vor manta, 'Ansa nu vor dadin acea rod& maY int6I celor r6posatY.
www.dacoromanica.ro
A8O OBICEIURI RELIGIOSE
Inimamea este incei Cu er" am au lit licend adesaorT unele mame.
0 rud6, fie mums, sora, in fie care 4i dup`a, ingropa-rea Tepos4tului pAn'a la Ose septamAnT, '1 tamle rnor-mentul. De aid inainte rareOevizitele la acest lot, sa-crificand acestuT stop Sambetele din an, precum qidimineta adormiriT MaiciT DomnuluT, la 15 August.
Dacrt eel reposat nu are pe niminea, atuncT se toc-mese tamilet6re, care adesa Bunt ni§te _femel b6tritne,ce posed ac4st6, misiune.
E de observat, cá in acest sat nu exista bocetele,ce se afla in Transilvania §i in judetul Vlara dinRomAnia. Daca o fi maT existand §i in alte partl alet6riT nu §tiii.
Cavintele ce mama seri sora recit4za la morm8nt,sunt adesa improvizate. Ele IAA, indoela nu suntaqezate dupa rime sail metre, ins& nu maT putinsentiment coprind frasele pronunciate cu lacrami. Inschimbul bocetelor publicul Caned pe cate un &cailsell fan', mare, rhpitT de vre-ob616, cruda, sal inecatTetc. Volt reproduce aid un fragment din un canter :
MO, tutu sus pe mork-Marin trage, ca sk more ;Cana cucu sus pe crucePe Marin la grapal duce;Inn& maick sAnkt6s6,7Eli me due sk 'rni fac cask;Ad'o mpg, .131 o lopatkSA 'ml fac cash intunecatk ;Ad'o testa VO mistriesri 'mT fac cask de vecie ;Busuioc gi cu rasurg,SA 'ml puT maica in bats-aura;Maghiranibre aleskSI 'mf puT maick langk, cask;Iar pe casa juea stricatksrt 'mT puT maick o cruce inaltk
--
Cand m'el pillage §i jeliDin morment to -of ainli, etc.
. .
www.dacoromanica.ro
LitERATUkA POPUT-ARA.
AO mai putea sa mai recitez din acest cautcc,ins6,scopul meu nefiind de a publica doine, cred ca acestfragment e destul a arata lipsa ce lumea simte, sandmor asemenea indivich i respectul ce pastrecla ce-lor reposati.
Suut momente dupre credintelepoporului, c'and qimortii capatii libertatea qi yin pe lume, negreqit vor-besc de eel din raib., cacI eel din iad nu pot avealibertate, se arata la membrii din familie i cer ceea-ce le e necesar. Ac4sta o pot face in timpul noptiiin tOta libertatea. Ingerii 'I conduc made voesc, insaindata ce se face chi* el trebtte sg, plece i s'a sedual, earil§i la locul lor, cad lumina gone§tedupe urna.
Tata septhmana luminatd sa. a Paqtelor, se bu-curA de mare fericire. Cerurile atunci sunt deschise.
Ord -tine more in acest timp, merge in cer d'a drep-tul. Nefericire pentru eel ce more in a doua septa-mama, numit6 a negrellor ; cad el merge d'a dreptulin iad.
Co data ce more cine-va, nimAnui nu este permisa mai. dice ceva red de mor Y, data nu poti a ()icebine.
Acestea sunt obiceiurile, ce se practia, relativ de--m.ortiqi p6te multe altele, care cu tOta sirguinta meavor fi scapate din vedere. Intrebarea e, ca preutil,card traese in mijlocul poporulului, n'ar putea folosiin ceva la adunarea lor?
De sigur, ar folosi mult i f6rte mult, i nadaj-duesc, ca va veni acel timp.
