TIPO GRAFIA CARTILOR BISERICESCIStrada Principatele-Unite No. 34.
771-74L4FIRT
1
1E3E4_
. ,
.
.
,:-
D11.171AVII,},S,..,_
4-4.44
_
..,.
AL,,.II.0;140-1' 44
1'4
---:-_ F1
1 ' ,
.. . .. ,
N. ,. . .. .....
-
',:.:
-.1
I
.
.
4.r.s. -.
. ?J'it 4
. . :',.
.
, .
, ;. .
1 11111111i1111-..
, i
7.
,7771`/Mtrx.,,,
7
. . . . . .
. . . . . . . . . . . .
www.dacoromanica.ro
ANUL VIII. BUCUREF11, ruin 1884. No. 7.
BISERICA ORTHODOXA ROMANAREYISTA PERIODICI ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNAProdion Cuv
II. Tim. IV. 2.
Misteriul Peniteittet
(Urmare, vecli Nr. b, anul p.a335).
Ce se cere dela cel ce se apropie de mzstertut fenztenfet.
Pentru Ca cel ce se apropie de misteriul Penitentd4sä pota, primi in realitate ertarea pecatelor, dupreinv6t6tura biseried Orthodoxi (Coutes. Orth. post.1, resp. la intrefo. 112 §i 113 catich. pelar. de pe-niten.) sa cer dela el urmat6rele conditiunI:
1. Sa cere frangerea inima pentru plicate. Ac4staeste necesara chiar dup6 esenta penitentd : cinein adev6r sa caesce die p6catele sale, acela nup6te sa nu recundsca tote greuttitile i pagubi-tOrele for urn:taxi ; nu p6te sa nu simta vino-vatia sa inaintea lui nevrednicia sa ;nu p6te sa nu se intristeza cu inima i sa nu sezdrobiasca,si acolo, uncle nu este adev6rata, fran-gere de inima pentru pacate, nu este adev6rata pe-nitenta, ci numaY o simple (forma) exteribra. Pentruacesta insuqi D-cleti, in Vechiul Testament, chie-mand pe 6menT la penitents, a cerut dela el ca con-ditiune esentiala zdrobirea inimel pentru pirate :intdrceti-ve catre mine din iota inima, cu post fi plan-gere cu tdnguire, fi ye rumpect znimile vdstre, iarnu chainele vOstre, ysi ve intorcep la Domnulvostru 12, 13; cfr. Ps. L. 19).
VIII-lea.
(Toil II,
siD4eul
www.dacoromanica.ro
466 MISTERIUL PENITENTET
De ,asemenea qi in Noul Testament, MantuitorulChristos, voind a ni da un adeverat esemplu de pe-nitents, ni presintii in parabolele despre fiul desfri-nat qi despre vameq, o asps, judecata, asupra for
o mare zdrobire de inima pentru pecatele ceei le-ad comis..; eel intaiu dad, s'a mntors la Orin-tele sed i a Parinte, grefitam la cer i inainteata ; Sri numaI sent vrednic a me numi fiul tea, fa-meca pre unul din argata tel (Luc. XV, 18.19), iar eelal doile8, cand a stat in templu cu cea mai mareumilinta, si frangere de inima: Iara vamepl de de-parte stdnd, nu vrea, nick ochi sei la cer se radice4ci '0 batea peptul sea' clicend milostiv miepecatosultd (Luc. XVIII, 13). Santii phrinti i das-call ai Bisericei intr'o voce au recunoscut zdrobireainimel pentru pbcate, de cea mai esentiala qi nea-pdratti, insu§ire a penitentei.
fratilor prea iubici, a scris S-tul Ciprian,chindu-ve i zdiobindu-ve inima reamintiti-ve peen-tele vdstre; recundsceci-ve marca vinovatie a consci-Intel voastre, deschideti-ve °chi/ inimel ca se ve in-telegeti crimele... Cu cat nol mai mult am greqit, cuatata mai mult suntem datori sit plangem" (1)
,Dacdplangerealni Petru, cjicea S-tul Chrisostomascultatorilor sei, a qters (deseadacinat) un pecataqa de mare, apol cum sd nu se terga qi pecatulted dacd, vel plange? Cad a se depArta (nega) delaDomnul set, nu era o trims mica, ci mare si forte in-semnata, qi cu ate acestea lacrimele au expiat peea-tul. Plane decl qi to pecatele tale, numal plange-le,
(1) De lapsis cap. XXXV, in Patrolog. curs. compl. T. IV, p. 492.
in-§il i
Iis :
1fib
,,VoY,
www.dacoromanica.ro
M1STERIUL PENITENTEI 461
nu a§a simplu §i numat pentru ochii 6menilor, ci cuamar, cum a plans Petru; vars'a qir6e de lacriml dincea mai profunda adancime a sufletulul, ca domnulsg, se iudure asupraci qi erte pbcatuP° (9.
Santul Grigorie Theologul esclama, tine va -dacapului meu, sail pleopelor ce curg isvor, ca cu to-rente de laorimi sa 'ml cure-0 on -ce intinAciune,plangendu'ini pgcatele cum se cuvine? Cad pentrumorti §i pentru sufletele intunecate, cea mai bursadoctorie sunt lacrimile, cenu§a ferbinte i penitenp.(sacul) nepericuldsd pe pament (2).
Peniten0 S-tul qi ,Marele Vasiliedatoresc a plange cu amar §i incontinuti a exprimadin adAncul inimei tot aceia ce este propriti peni-tentei" (2). Peniten.ta cere ca omul mai inteiq saptangh in sine qi sit '§i zdrobiasca inima, dupe aceeas6, dea esemple bune altora, §i in fine sa mani-festeze la arAtare chipui peniteutei"
Ce se atinge de insu§irile zdrobirei inimei pentrupecate, apol trebue a observa ca ea sä provie nu nu-mai din Erica pedepselor pentru pgcat, nu numai dinrepresentarea ingenere a unor unman pi-ighbit6repentru not in viata de a cum §i in cea viit6re, ci cu deo-sebire din-dragostea ciitr pe a cAruia voe notairs isulaturat'o eu totul din consciintd, and am su-parat cu pgeatele pe eel mai mare Binefacetor
(1). Horn. despre penitenta HI, n. 13, in T. II (crare poporulantiochian) pag. 320 321. S. Peterburg 1850.
(2) Versurile despre sine tusuv, in Oper. S-flor parinti, IV. 291.(9 Principii morale; I, cap. 3, ibid. VII, 306.
Comentar. la cap. XV din Isaia ; ibid. VI. 422.
sit
inyayt
'11T
(4)..
D-4214
gi
(0)
www.dacoromanica.ro
468 MISTERIUL PENITENTEI
Tata al nostru, &and ne-am aratat nemultemitorTcatre El ne-am facut nedemnT de Dansul (1).
Intristare de felul inteiu fara, cea de a doua ar finumaT o intristare servile, iar nu fiasca, intristarepropriti pentru noT m ine, iar nu dupe de
ar putea, ca urmare a friceT de D-cleti, sa se facepentru not inceput de intelepciune, adich un ince-put de intorcere dela pecat la virtute, dar inch nuar fi perfecth si in totul mantuit6re de suflet (2). Nu-mai felul de intristare de pe urmh, ca intristare dupeD-cleg, conlucrd la o stabile penitence spre mantuire(2 Cor. VII, 10); numaT dragostea catre D-cell careinsufletesce pe pecatosul ce plAnge pecatele sale,trage la sine deplina buna-vointh a lul si er-tarea pecatelor (Luc. VII, 48; 1 Petr. IV. 8 (3).
2. Sa cere ferma hothrire dinainte spre asT indrep-ta viata. Acesta e o urmare neaparata a zdrobireT i-nimel pentru pecate, nsa, ca a se cai de ele duprecum se cuvine farii a-sT zdrobi ;mina a nu numaT de frica
(2) Cand gregege; plangI gi ofte0g, nu pentru ca ai sa fu pe-depsit, fiind-cg acesta nu Insemng nimic, ci pentru ca at atacat pestgpanul tell, care este atat de Maud, pe cat to iubesce, pe catse ingrijesce de mantuirea ta, Meat gi pe Fiul sell Pa dat pentru tine.Tata despre ce trebue sa piano' to gi sa oftezI, gi fu.ca sa plingi neinceta,t. Caw in acesta sta m&ntuirea (Chrisostom in 2 Cor. Homil. IV,pag,120. Marc. IV,43.)
(2) Ille timor nondum castus prEesentiam (Domini) et poenamtimet... Non timet ne perdat amplexus pulcherrimi sponsi, sed ti-met ne mittatur in kehennam. Bonus est et isle timor, utilis est"(August. enarr. in Ps. CXXVII, n. 8). ,, Opus est ergo ut intre_timor primo per quern veniat charitas. Timor medicamentum,ritas, sanitas ". (August. in epist. Johan. tract. IX, n. 4).
(2) Precum focul *rend asupra materiel, de ordinar countinetotul, agia gi focul dragosteT, on unde cade consumes gi curatetotul... Unde este dragostea, acolo t6te pecatele Bunt sterse" (Chri-sostom in 2 Tim Homil. VII, n. 3).
D-cleft; i
cha-
gi
D-Slew
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTEf 469
pedepselor, ci §i din dragostea catre tot-o-data fiira a simti in sine o sincere dorinta qi ho-tarire de a'qf indrepta modul de viata, este intotulcu neputinta. Acasta dorinta §i hotarire, i In cuv'en-tul cere neaparat, de la eel ce se caesce.Predicatorul per itenteT Ioan inainte mergatorui, ve-cIgnd pre multi din farisei i saduchd vinind catre bp-tezul lui le-a rlis : put de viper', tine v'a ardtat voicesä fugicI de urgia tea viitore ? Dec faced fructe dem-ne de penitenta. (Math. III. 7 si 8). S'Ontul apostolPetru in discursul seta', catre IudeT a dis : pocaiti-veye fntdrcetf ca sa se tdrga pe'catele ash. e (Act. HI. 19)Angerului Bis erica din Efes in Apocalips i-a fostordonat sa qica adut'i aminte de unde ai aqui, 9ito pocae9ce, 9i fa faptele cele dinteig ; iar de nu, yinla tine curind, 9i voiu 2nipa sfe9nicul kg din local seu,de nu to vei pocai (II. 5). Acest adever fu predicat §ide dascaliY BisericeL Spre esemplu :
S-tul Vasile eel Mare scrie : Nu acela mar-turisesee pecatele sale, care a ;1.is : ca am greqit, siin urma remAne in pecat ; ci acela, care dupre cu-vintele psalrnului, a inlaturat pecatul qi 1-a utht (Ps.L 3.) Ce folos aduce bolnavului ingrijirea medicuiuTtend eel ce sufere de bola sa tine Inca tare de aceeace o provdca ? Ada nu este nici un fOlos din ertareanedreptatilor celuea ce face Inca nedreptate, nicedin cererea de ertare a aceldi desfranat, care conti-nua a vietui in desfranare Prea-inteleptul Eco-nom al vietei n6stre voesce, ca eel ce a trait in pe-cate, Ili in urma, a fagaduit a se intarce la viata buns(sanatosa) sa sfarqasca cu trecutul, qi dupe pecatelecomise sh face Ore-care inceput, ca cum s'ar fi inoit
D-ale q, si
lui D-ded sa
9i
isT
www.dacoromanica.ro
470 MISTER/UL PENITENTEY
inviatA prin penitents (1), Celor ce se cAesc nu estede ajuns numar clepartarea dela plicate, ci li trebuesi fructe demne de penitents" (a).
IdemS-tul Amvrosie Cel ceface penitents,acela nu numai datoresce a'si spAla pAcatele cu la-crimile sale, ci inca si asi acoperi gresalele de mainainte cu ode mai bune fapte, pentru ca pbcatul sanu i-se mai inpute" (3),
8. Sa cere credinta in Is. Ohs.. si speranta in mi-sericordia Lui. CAci de acesta to ;1 profecil mar-turicesc, clt va primi ertare de pecate in numeletot cel ce va crede intru densul (Act. x. 43), i nu estenick un nume altul sub cer dat dmenilor intru care tre-bue set ne inantuint nol (1V, 12). El singur ne-a fin-pacat cuD-deli prin mortea sa cea de truce (Rom. V.1, 2 : VIII, 24 si 25); El este vecinicul si primul nos-tru preot, pentru aceea i a mantui desevgtyit pdte pre
ce yin prin El la D-clea, pururea find vat' ca stise rdg e pentru, (Ebr. VIL25). Prin urmare, fara,credintA in Christor Mantuitorul si speranta in El,on si cat ar fi de profunda zdrobirea inimei pentrup&ate si ferrnA hotarirea de ani indrepta viata, notnick odatA nu ne am invred-nici a primi dela *D-detertarea p6catelor.
4. SA cere Marturisirea oralA, a pecatelor inainteapreotulul (4). Necesitatea marturisirei se invederezA
(1) Coment. la Is. I, ver. 14. in oper. s-lor par. VI. 58, 59.(9). Princ. mor. 1. cap. 4. ibid. VII. 361.(8). Sed etiam emendatioribus factis operire et tegere delicta
superiora, ut non ei imputetur peccatum" (De poenit. II, 5, n. 35).(4 . Trebue a observe, ca. de §i fn biserica antic, esista deua, telurT
de merturisiri : Publical care se sgvar§ea 1naintea Intregei BisericT,§i privatainaintea unuT preot; dar §i la cel I chip de martarisire pe
,
14
celd enys.it
,,...
www.dacoromanica.ro
MISTERTUL VENITENTEI 471
de sine prin aceea, ea in misteriul penitencei, preo-tul trebue sh deslege sa-6 sa erte pecatele, dar pen-tru cash deslege 6re-care p6cate, trebue ca maY in-telt' sa le scie. i fiind-ch insue Domuul a dhruitphstorilor bisericel puterea divinha ]ega qi a des-lega (Ioan XX, 22, 23), qi färg, indoialh nu cu stopca eY sa lege qi sh deslege duph vre o nesocotith ar-bitraritate, ci din contra, pentru ca sa erte anumep6catele acelora, ale chrora pot fi ertate, j udecand duphcainta qi duph gradul p6catelor lor, dar sa nu ertepe a acelora care nu cunt denanT de ertare, dupa neca-in-0, sat greutatea crimelor for apoT marturisirea pe-catelor inaintea ptistorilor BisericeT in misteriul pe-
necesarminte presupush de puterea (lath forde D-filet a lea §i a deslega, cu drept cuvtnt tre-bue a o socoti de institutiune
In Biserica tot-deuna a lost qi s'a observat aces-ainstituiune. S-tul /rinegistorisesce, cum 6re-care fe-mei, atrase in eresie qi impietate, de chtre gnosticT,la reintorcerea lox in Biserich, mhrtmisit ('F,E0-1/0X0TI)crawro) qi. p6catele si erorile, iar altele, nevoindase supune acestel cerchrT at &Out in desperare(1).
Tertulian se alarmeaza contra acelora, care din oruskte lark' temeiii nu voiat a'e marturisi pecatele,
observe, ca cine-va p6te a se ascunde de 6meni,dar nu qi de D-q.eti., ca este maY bine a fi deslegat
care it ascultah toll crestinil, dreptul de a erta sail a nu erta pe'ca -tele celor ce se caiau apartinea numai phstorilor, ca §i la eel din urmh.Prin urmare §i int?un caz §i fn altul esenIa misteriului penitentm arhmas neatinsh. Cu frecerea timpulut Biserica duph condescendencasa de mama. chtre fin sef, a schiinbat chipul de mArturisire pubilca (In-privhtti), fall ca sa schimbe &Unit de putin prin aceia misteriul in sine.
(1) Adv. Haer 1, 6, n. 3; 13, n. 5, 7.
nitenteT,
qi
;
divines.
www.dacoromanica.ro
472 MISTERIUL PENITENTET
la argtare, de cat osandit in ascuus, i eh eel ce numarturisesc p6catele BA perd chiar aka, cum se
perde bolnavul, care din causa ruOnei nu'qi desco-pera bola sa mediculuT, care l'ar putea vindeca
Santul aprian s6 plange intr'un be asupra unorpreotT ce ati indrasnit a primi la Santa Mast pe nisce6meni, care *use in 6re care crime grele, i pecare nu le ail marturisit, nic) sati chit de ele (2); in-tr'un alt ]oc laude sinceritalea qi franqitatea cu caremultY dintre credincio§Y q'ati. desfa§urat consciintainaintea preotilor, li-ar arkat ranele for spiritualeqi all cerut mantuitarea doctorie (s); in al 3 loc rOgApe creqtinT a 'III mArturisi p6catele in viata de acumpane cand este cu putinta a primi ertarea de ele dela preor (4). ,,Tot ala de lamurit a vorbit despremitrturisirea p6catelor in seculul III qi Origen.Lael, spre esemplu citim : Este Ina, ertarea pdcatelorde §i greai cu anevoe, prin penitenta, and pdc6-tosul 'qT spara, greqeala cu lacramT (Ps. VI, it), i la-crAmile luT i-se face pane cliva i n6ptea (Ps XIII, 4),si cand el nu se ruginezA a'qY descoperi pecatele ina-intea preotuluT DomnuluT qi a cere fde la el vinde-care" (5). Sati Daca not am greqit trebue a zice :Faret de legea mea am cunoscut, 9i pecalul ureic n'amacoperit, zisam marturisivoiii asupra .mea fare delegea mea DomnuluP (Ps. XXXI, 5).
(1). De poenit, cap. X; cfr. c.(2). Epist. X.(9. De lapsis e.(4) Ibid. c. XXIX.(6). In Lev. holm XVII.
:
III.
XXVIII.
'gb
(9.
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTE1 473
Dace facem acesta si ne descoperim pgcatele, nunumaY ci i acelora care pot a vindeca ra-nele i pacatele n6stre, apd ne stergem pecatele prinacela care dice lath am sters ca un nor fara-de-le-gile tale Si ca o ccatetpecatele tale" (Ps., XLIV, 22) (1).
Inv6ratura espusA mai sus s'a predicat si in seen-lul al IV-lea 'de ; Vasilie §i Atanasie eel Mare,Ambrosie (2), Jacob al Nisibie (3) i Grigorie Nisu.
Acest din urma zice penitentuld : Vars'a in-naiutea mea lacrAmT amare §i multe, ea si eu. sa u-nesc lacrimile mele cu ale tale ; de compatimitorasociat in suphritrile tale ea pe preot, ca pe
Preotul ass, de mult 'sY frange inima dep6catele aceluia pe care dupe credinta 11 are de fiiti,cum s'a intristat Jacob dad a v6lut haina lint Josif.Pentru acesta, tu-datoresd a to sprijini mai mult,in eel co te-a nascut dupre (spiritualminte)de cat eel ce te-a ndscut dupre corp.
AratA't far& sfiala cele ascunse ale tale; aratri se-cretele spiritulul, cum arAti si mediculd ranele as-eunse ; el se va ocupa si de s'anatatea ta" (4). Ne gh-sind necesar a maT cita, i marturfile altor scriitorme din urma,, relative la hcest adev6r (3), observam
(1). Ibid; cfr. in genes. Homil. XVII. n. 3, 9; In Ps. XXXVII.Homil. II, n. 6.
(2). Evidentissime Domini proadicatione mandatum est, etiam gra-vissimi criminis reis, si ex tato corde et manifesta confessione peccatipcenitentiam gerant, sacramenti ccelestis refundendam gratiam (depcenit. 11, 3 H).
(8). Serm, de pcenit. VII. c. 224.(4) Homil. in eos, qui alios acerbius judicant. in Opp. T. 11, pag.
137 Morel.(6). Chrisostom de cruc, et latr. homil. II, n. 3; in. Hebr; hom.
IX. n. 4. 5; Teodor. Heracl. in Pa. CVI, 23; Inocent. Epist. ad-decent. c. VII; Nil. lib. III, Epist. 33; Grigorie cel Mare, in 1 Reg.lib. V1 c. 4. n. 55.
luT
:
s-ca
si
pa-rinte
in
hn
www.dacoromanica.ro
474 IUSTERIUL PENITENTO
numar ca cea mar ntindoibilti confirmare alurpresinta canonele tutulor sinodelor locale qi ecume-nice, care hotarasc imprejurarile mArturisirer, chipul,
locul etc..Aqa canonul al II-lea al sinodu-lur de Laodiceia sun : Pe cer ce card in diferitegreplr qi care perzistg, in rugAciune, miirturisire qipeniten0, §i de la faptele rele se abAtin cu totul,dupa ce li sari dat timp de penitenta dupre m'esuragre§eler, pentru misericordia §i bunatatealuTD-qe-ii,introdul in comunitate (1) (primesce-T la cumini-chtura).In canonul 102 al sinodului din Trula ci-tim Cer ce at primit puterea de la D-deti a des-lega §i a lega, trebue di, observe natura Ocatulur qipredispunerea celui ce a greqit, de a se int6rce,aqa a intrebuinIa doctoria potrivita suferinduluipentru ca nu ne-observand mesurile inteun cas si inaltul sa pggubescY de mantuire pe suferind,"
Silvestru B. Pite§tenn.
(1). Vezi de assemenea cfmonele 2, 5 §i 7, de Ancira, can. 3 deNeocesarea, can. 17 sinod 1 Nicean. 'canon 84 al Marelui Vasile.
nY-o
timpul,
si
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TA ill' LAC,
V1ATA I OPER1LE SALE.
(Urmare, ve0 No. 6, anal pag. 410).
5. Tamblac, pArasind Mitropolia LitveT, s'a retras in Serbia.
Din causa Mitropolie de la Litva, Tamblac s'a facut uritsi la Moscua si la Patriarchia de Constantinopole. Poloniasi Litva, catolice, Inca 'I urat ca inamic al papismuluT. A-lexandru cel Bun, Domnul Moldova era amic si In ManerelaliunT si cu Polonia si cu Litva si cu Moscua si cu cur-tea bizantina si cu Patriarchia icumenica de la Constanti-nopole. Se Intelege dar ca tote aceste locurT nu presentauasil sigur de retragere pentru tigariul Mitropolit al Litvei.Nu pute el ore sa se retraga in patria sa la Tarnov deundo era originar? Negresit ca nu. Bulgaria perduse inde-pendenta sa si politica si bisericesca, caciend sub domina-ciunea Turcilor Inca de la finele veculuT 1q. -lea, cand capi-tala Tarnov a fost arsa si deremata; cel din urma patri-arch bulgaresc Euthimie, carele cunoste pe Tamblac, fu-sese destituit si trimis in exil, unde a si murit ; era Patriar_chia bulgaresca se desfiintase si biserica aceea se admini-nistra de Mitropoliti greci, trimisi de Patriarchia de la Con-stantinopole. Se intelege deci, ca. TaMblac nu pute gasinicT acolo asilul dorit. Lul nu'i remasese alt loc de scapare,decat in Serbia, carea pe atunci pastra Inca o parte din in-dependena sa politica si bisericesca ; ea &yea Inca domni-tora seT numitT desp4, deli sub suzeranitatea turcesca;
VIII-lea,
www.dacoromanica.ro
476 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
avea si mitropolia sa autocefald, neatarnata de Patriarchie,Acolo dar s'a indreptat Tamblac, spre a gasi asylul settd orit.
Dovada la acesta o gasim chiar in scrierile luT Tamblac.Din panegiricul facut de Tamblac, Santa Paraskevel, sevede ca acest cuvent rostit el in Belgradul SerbieT, undese aflatt mostele StnteT. La finele cuventului Tamblac a-dresandu-se catre Despotul Serbia Georgie, carele era pre-sent, lauda cucernicia luT si cere rugaciunile eT asupra luTsi a tera, numindu'l (Domnul nostru Georgie, (1). Din is-torie se scie ca acest Despot serbesc Georgie sate lurieBrancovici a domnit intre anil 1427-1457 (I'OJIy614110R. liCTOp.npascoaBH. AQUI, &Hap. Cepkx. Moirgomaxell, p. 441). Asa dar,cel putin pe la inceputul Domniel luT Georgie si aprOpe demOrte lul Alexandru cel Bun, Grigorie Tamblac petrecein Serbia.
0 alts dovada despre petrecerea luT Tamblac in Serbiaeste eIstoria despre tarul serbesc Stefan Deceanul,, scrisdde Grigorie Tamblac, unde el se numesce pe sine igumenat Manastirei serbesci (Deciana,. Mandstirea acesta esistasi astac,IT, si dupa sptsa pre sfintitului Michail MitropolitulSerbieT, ea se afla in Serbia vechie, aprope de Prizren siapartine la Mitropolia IpeclxluT. Despre Manastirea acestase face mentiune si in viata santuluT Nicodim al TismeneT.Ea se numesce in acesta carte : eVisoca Deciana,, ca in ease afla mostele Sfantului Stefan, craTul Serbia, si ctitorulMandstirei, ca acea Manastire nu este departe de Novi-ba-zar, at carui locuitorT merg in toti anit acolo la inchinareaStintelor moste (Viata prea cuvios. Nicodim p. 78, Bucu-rescT 1883).
Asa dar Grigorie Tamblac in Serbia a fost simpatic pri-imit pentru invetatura si cuviosia luT si pus egumen la unadin cele maT insemnate Mandstiri ale SerbieT. In acea Ma-nastire, in prejma patrieT sale Tarnokului, credem noT ca
1) NoT vom reproduce, maijoe tntreg fragmental acesta al luI Grig. Tamblacdin panegiricul Sante! Paraskevei.
1'a
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 477
a scris Tamblac panegiricul sea luT Eutimie, ultimul Pa-triarch al Tarnovului.
Este de insemnat, ca pe cand tote cuvintele luT Tamblac,rostite de et ca Mitropolit al LitveT, ports titlu de GrigorieEpiscopul7 orl Archiepiscopul Rusiel, tote produsele lui li-terare din periodul vietil luT dupa Mitropolie, porta in ti-tlu nu ne. epitetele de monach, presbiter, orl egumen. A-cesta ne da a intelege, ca trepta de Archiepiscop si Mitro-polit pe et it des.gustase fOrte, incat nicT voia sa amintescade densa, multumindu-se cu treptele si demnitatile biseri-cesa subordinate.
Pe la anil 1419-201 pe cand credem ea Tamblac s'aretras in Serbia, acolo domnea Despotul Stefan pronumitDecianul (1389-1427). Tamblac a fost bine-primit de a-cest Despot al Serbiel si -pus de el egumen la Manastireacea 2idita de densul, pronumita Deciana, in Serbia vechTe.Din biografia acestuT Despot scrisa de Tamblac ire calita-tea sa de egumen. of Manastirel Deciana se vede ca Tam-blac a fost present la immormantarea luT in Belgrad inanul 1427. Cu ocasia acesta.Patriarchul serbesc Nicon, ca-rele venise de la resedinta sa in Belgrad, precum si Voe-vodul ostirilor (Georgie succesorul luT Stefan) at Insarci-nat pe Tamblac sä scrie biografia reposatuluT Despot.Tamblac dupa, trecere de 4 anT a implinit acesta insarci-nare, facend o biografie destul de intinsa a reposatulurDomnitor sarbesc.
Marea afectiune ce arata Tamblac catre persona repo-satulul Despot subjectul scrieriT sale laudele ce faceel virtutilor acestuT Domnitor, ca crestin eminent, ca \tit&mare, ca om pvolitic si ca diplomat abil stimat la 4tate cur-tile Domnitorilor megiesT, arata ca Tamblac 1st implinescesib datorie de constiinta catre reposatul, ca la tin protec-tor si bine-facetor al sett.
Sa ne oprim putin la acesta biografie sat panegiric alluT Stefan Despotul, facut de Tamblac. Nol ne servim cubiografia luT Stefan, dupa cum o gasim in vietile Santilor,scrise de Muraviev pe luna luT Octombrie, unde sunt puse
www.dacoromanica.ro
478 MITFOPOLITUL GRIGORIE TAMBL AC
vietile maT multor santT serbescT, intre carT si eViata sAn-tului dreptulul Stefan, noul despot al Serbilor.) Muravievs'a servit cu un manuscript serbesc, numit eSerbliac, satvietile Santilor serbesci,, scris in vecul XVI (vecjT acestabiografie Ia Muraviev : Vietele santilor rusT, iberi si serb!.Luna Octombrie p. 222-274).
' Muraviev incepe asa viata santuluT Stefan DespotutScriitorul contimporan al vietei Despotuluf Stefan, tot esteInca patruns de scarba pentru perderea acestuT mare bar-bat al Bisericel si al terel serbesci., El it asemana cu Moi-se, carele a condus pe Israil 4o de an! prin pustie (§i, Ste-fan at domnit aprOpe- 40 de anT). Il pune apor in paralelsi cu altT barbatT marl si sfinti din istoria biblica a vechiu-lui Testament, precum: Iisus Navi, profetul Samui1_, "imp&ratul David, inteleptul Solomon, profetul Daniil, carele aproslavit pe imperatul Kyr al VavilonuluT. Dela Jauda lulStefan, Tainblac trece la lauda terei si a poporulul SerbieT.Inalta acesta tarn maT presus decat tote altele pentru tern-peratura cea buns a aeruluT si pentru inbelsugarea rodu-
. rilor pamentuluT eT; o asemana cu ratul pamentesc, earnpe riul Istru sad Dunarea, ce curge pe langa Serbia, '1 a-semana cu riul Fison, pe care Biblia 11 arata ca curg6 dinraTt, lauda si riul Sava, ca pre cel maT insemnat et dincate curg in Dunare. Despre poporul serbesc el se esprimaasa: eSa nu gandesca cine-va ca et, laudand cele neinsu-fletite, volt tacea despre ultima si cea maf buns creatura aluT Dumnezet despre om. Buns este tam, carea crescespicul graului si produce trei-cleci, sese-leci si o suta, darmaT buns este ea prin fiii seT. Barbatosi sunt eT maT multdecat to% ceea ce decat tote este maT de ciiiste in om, dupaclisa InteleptuluT Solomon, dar si pentrt tot serviciul si-gurT, or! unde ar fi chematT, sunt grabnicT la ascultare siretinutT la graire, unde este ceva contrarily, dar suntgrabnicr la respuns orT cuT iT intreba si inarmatT si indr6pta si in stanga, dupa graTul apostolesc (2. Cor. VI.7.) Cu curatia tupesca si cu sangele cel luminat cover-sesc pe tote semintiele pe langa aceea sunt milostivi
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUt GRIGORIE TAMBLAC 479
si iubitori de prieteni. Daca vre-unul ajunge in saracie,indeplinesc cele trebuinciose lui din averea lor; ori-
cuT cere ei sunt gata a servi, nu numat cu dare, ci cu oindoita misericordie, cum dice Solomon: ccel ce cinstescepe serac face mild cu el, (Pi lde XIV. 30. Chipul tra!uluifor i<n tOta Cara este ast-fel, cum invata Biserica lul Dum-nezet, era nu ca la alte pop6re, care calca asezemintele eT,ci din tenara versta, dela mare pana la mic, tot/ sunt in-vetatT de doue orT pe zi a cerceta templurile lu! Dumne-zet. Stima for catre parinV este atata de mare, ca nici unfit, chIar in casa lu!, nu indrasnesce a gusta hrana impre-una cu tatal, ci ca un servitor.presta la masa lui; acestase pote vede nu numal intre cei bogati, ci si intre Omeniicc/ mai grosolan!, si in ultima saracie. Nici o data nu s,aude ca tine-va sa fie scarbit pe tata sat pe mama, ci intru Christos tmplinesc eT tote comandamentele, unul pealtul fac mai Mare cu cinstea, si ureza ,pe fie-carele, nu-mindu'l Domn, cu capul descoperit... Era mai vertos, simai pe sus de tote virtutile pre care le proslavesce Apos-tolul, coverseste dragostea in popord serbesc., Dupa a-cesta amblac descrie lauda viata ascetica dintirile si sichastriele Serbiel: aceste descrier/ arata in autorpe omul, carele a vezut si cunoscut multe §i popOre,cu h-ioravurT si deprinderi mai putin laudabile deck aleSerbilor, contimporanii lui.
Dupa acesta caraCteristica generala a Serbielsi a Serbi-lor scriitorul arata originea lu/ Stefan, numind pre tot/ pre..decesori! 14-incep8ncl de la Vulcan, inteiut Kral sat regeal Serbiel; panic la Knezul Lazar, carele impreuna cu sotiasa Milita au rescut pe Despotul Stefan. Lazar in batalia dela Cosova, cactend in manile Turcilor, fu luat rob de Ba-iazet impreuna cu tote capeteniele serbesci, si decapitat iIanul 1389 Iunie 15, 4i in care se serbeza 'Dana asta-41 itSerbia martiriul acestu! domnitor-erot. Mostele lul. sadus in Serbia si pus in manastirea Ravenita pe care o zi,dise Lazar in domnia sa, uncle se pastreza ele si asta-dl.Serbia dupe batalia de la Cosova a devenit tributary Tur.
si
si Manas-
alto
terl
www.dacoromanica.ro
480 MITROPOLITUL GRIGORIt TAMBLAC
cilor, era Stefan, fiul luT Lazar, a fost pus de BaTazet petronul umilit al SerbieT.
In anu1.1395 miscatu-s'a puternicul BaTazet cu tote pute-rile luT asupra Ungro-Vlachilor, si a trcut Dunarea, ca sase bata cu slavitul voevod Ion Mircea. Mult sange s'a ver-sat atund din amendoue partile. Cu Sultanul era dinttedomnitoriT crestini Cral Marco al BosnieT si puternicul Con-stantin (?), carh at perit acolo ; impreund cu densiT era siKnezul Stefan al SerbieT, care se lupta in polcurile auto-cratului Orientulul. Vorbeste apoT despre bdtalia de la Ni-copole intre BaTazet si monarchiT Europe!, cariT facuse onoue cruciata contra Turcilor. Stefan ea luptat impreunacu BaTazet contra luT Timur. La intorcerea sa de la acestrezboTu trecend prin Constantinopole, fu bine prilmit deirnperatul Joan, carele carmuTa imperiul in locul luT Ma-nuil, carele se dusese la Roma sa cera ajutor contra Tur-cilor. Imperatul bizantin a onorat pe Stefan cu titlul de(Despot, si l'a incoronat cu diadems. Profitand de timpulde pace Stefan zidesce in Belgrad Mitropolia Serbia cutemplul Adormirel Marcel DomnuluT si o inzestreza cu pa-menturI si cu sate; era in apropierea el, in gradina zidesceo biscrica in °mil-ea Santilor-Trei-IerarchT, pentru a servide cimitiria Archiereilor serbesci; mar zidesce o bolnitapentru strain! cu, biserica in onorea SantuluT NicolaiVi. Inanul r4o7 a inceput a zidi el in loc retras si pustiu ales a-nume de el intre munV, o manastire mare in numele San-tei Treimi, La zidirea eT s'a facut marl cheltuell, aducen-du-se (nester! streinT din Orient; acolo a adunat el pe celmar bunT monachT, atat din Serbia, cat si de la MunteleAthos, si le-a facut viap kinovicesca, si curend acesta la-vra, piin darniciile lul Stefan, a ajuns sa cofersesca in bu-ng cuviinta pe vechele lavre sarbesd grecesil de la mun-tele Athos.
Ea era impodobita cu aur, cu marmord si mosaic. In eaDespotul Stefan s'a pregatit si cimitiriu pentru astrucarearesturilor sale pamentescrManastirea acesta s'a sfintit inDumineca CincizecimeT, cand se serbeza Sfanta Treime, si
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL ORIGORIE TAvotke 4A1
la acesta solemnitate au participat Patriarchul serbescCu tot sinodul archiereilor serbescT, cu egumenii si presvi-terii, in asistenta Despotului si a intregulul singlit al nobi-limeT.
Acesta este mAndstirea Deciana, in care, precum am ye-gut maT sus, pand astAcIT se pastrecld mOstele SantuluT Ste-fan Decianul, etitorul a NOT am dat detaliurile acesteadespre manastirea serbesca Deciana, pentru ca sa se vacidde ce mare consideratie s'a bucurat Tamblac n Serbia laDespotul Stefan, incat a fost pus egumen la cea maT mare,maT frumend si maT InSemnatd lavra a Serbia Pot6 ca el afost acplo cel inteia egumen dupe sfintirea Lavre! acesteTa.
Continuand maT departe biografia luT Stefan, Tamblacspune, ca in luptele urmate intre treT fratT sultanT pentrusuccessiune la tron dupa mortea luT BaTazet, Stefan a luatpartitul luT Musa; ca acesta alungat de Soleiman, s'a refu-gTat in Valachia si dupa indemnul luT Mircea a redicar ar-mele contra fratelul Soleiman s'a aliat cu Grecil con-tra lul Musa, era acesta cu SerbiT. Batdlia acesta sub zidu-rile ConstantinopoleT, pe carele Musa vola a'l cuceri, afost defavorabila luT Musa, carele a scapat cu fuga de ase-menea si aliatut WI Stefan a scapat mime prin o particu-'lard favOre a tmperatului. grecesc Manuil, carele l'a conduscu corabiele sale pant la gurele DundreT, in Cara Valachiaunde a fost primit cu, cinste de sldvitul voevod Mircea ca-rele de mutt Bore a se indulci de vederea feted la Voevo-dul 'T-a dat caT si socT de drum, ca f1ra primejdie sd.se pOtdintorce la hotardle sale, si insusi Mircea l'a petrecut printOta provincia sa pdnd la orasul Holub.eci (ro.v6eirb). Musa,persecutat de Solitnan a fugit In Serbia la Despotul Stefan.Continua apol descriereasasboTelor -Intro pretendentii tro-nuluT turcesc Soleiman, Musa si Mahomet plind, la m(irtealuT Musa. Despotul Stefan sustine cand pe unul cand pealtul. Stefan a fost casatorit cu Angelina nepOta imperatu-luT Manuil. El iufere de podagra. Temeudu-'se de mor-te el Inca traind *sT la numit de successor pe ginerilesett Georgie, carele ca capetenie a armatel serbe luase par-
t,
Kiril,
;
seg.
www.dacoromanica.ro
482 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
to in diferite bataliT, ca ajutoriU ostirilor turcesci. In aniTdin urrna Despotul Stefan a maT avut doue resboTe, -unulin contra Sultanulul Amurat, carele, banuind pe Despotulca este aliat cu Unguril, a venit asupra lui cu Oste, si altulcontra BosnieT, si in amendoua aceste resboTe a fost invin-getoriu. In fine el a murit la 19 Iu lie, anul 1427. tCe tipetep'fingetOre nu s'ati audit atunci! esclama Tamblac; lacrimide sange curget din ochil tuturor, si disperatf de mahni-rea cea mare se prosternau la parnent ; totl it plangeU nunumaT ca pe un parinte, dar ca pre un parinte Tubit,. Elfu inmormentat in manOstirea Viu-,facetorei Treimi (De-ciana). unde el isT destinase locul. tEra noT. inchele Tam-blac, si nevrend, si macar ca era peste puterile nostre, amprimit de la pre-s4ntul Patriarch at terilor serbesci si al li-toralului mare', Dornnul Nicon, carele venise atunci inBelgrad si de la Voivodul ostirilor, si de la cel -lalti alesT,
insarcinarea de a scrie viata acestul sfant Despot; dar a-:and din causa timpulul nefavorabil am amenat acesta.Dupa trecere de 4 anT de la reposarea lul, insusi el, feri-citul, mi s'a aratat in vedenia Domnului si m'a amenintatcu pedepsa pentru neascultare, poruncindu mT a 'mT im-plini fadaduinta ; de aceia de si credem imposibil, insam'am sarguit a o desemna... Daca altii mai cunoscetoride faptele luT, si carT au convietuit impreuna cu densul, fi-ind maT limbuV si maT agerT la minte, vor face de asemineacesta lucrare, intru adever bine va fi. Era Baca pana as-ta -cu nimenea nu s'a ingrijit de acesta, apoi fie primita a-cesta defectuosa si prost scrisa, pentru implinirea porunceT.DecT noT, ajungend la liman si recreandu-ne de mahnicTu-ne sa esclamam care dansul : bucura-te bunule impli-nitor al poruncilor celor dumnezeesti; bucura-te cel ceaT fost luminat Impodobit cu sapanirea cea pamentescabucura-te Davidul nostru in sfaturile cele intelepte; bucu-ra-te noule Solomon Intru inelepciune; bucura-te tainiculeel negrait al milosteniel; bucura-te drepti cea purureadeschisa a darurilor celor marl; bucura-te infrumuseteto-rul palatelor celor dumne4eesti; bucura-te eel imaI
www.dacoromanica.ro
MfTROPOUTUL GRfGORTE TAMBLAd
propriat tot ce este ales in omenire; bucura-te cel ce tot-d'auna de departe aT prevedut cele dumnedeqtT; bucuri-te Despotule Stefane, podoba domnitorilon Slava celuT ceto a dat pe tine spre laudA cre§tinilor in generatiunile ceeviitore.)
Observam cA adenca smerenie a monachuluT Grigoria.carele nu se pute decide d descrie viata mareluT barbat alSerbia, nu 'T-a permis a aminti nimica despre relatiunilesale ersonale si protectiunea de care el s'a bucurat subdomnia luT Stefan, Despot al SerbieT.
D n acesta opera a luT Tamblac, se vede cd el a rdmasInca in Serbia 4 anT dupa mortea lul Stefan, si anumesub domnia luT George BrancovicT, successorul luT StefanDin acesta perioda maT avgm Inca. o opera a luT Tamblac,anume panegiricul lul la serbarea Santee ParascheveT, alearea moste se aflot atuncT in catedrala de Ia Belgrad. SAreproducem aid o pqrte din acest panegiric pentru intere-sul istoric ce el repres4itA. Dar maT inteilA trebue 'sa damore-cari notiunT despre yiata SAnte ParascheveT, ale careiamoqte se aft in Romania anume in Ia0, aduse acolo deVasile-Vodd din Coi tantinopole in anul 1641, qi depuse inmanastirea cea noue a sfintilor TreI- IerarchT. Viata santeTParaschive s'a scris de Euthimie, cel din urma Patriarchal TArnovulul bulgaresc (t).
In Minologiele rusescT, numite Mum,' care, in ro-manesce sunt traduse sub numirea de cVietele Santilor, sepune la inceputul vieteT santeT Varascheve acesta notitape margine iscrisa de Euthimie, episcopul Tarnovului,(Luna Octogib. 14 f. 71). Dar Muraviev,,in vie(ele siinglorrusesitt; adunate si publicate de densul cuvre-o 20 anT in urma, descriind viata Santee Parascliivei,spune ca Euthimie a scris numal partea din viata eT, care
(t) Euthimie a triiit pe Ia finale vacului XIV-lea. A fort cel din tuna patriarchal Bulgaiier. Dupd. ce TurciT an ocupat Bulgaria si Tiirnovul, capitala- er, all pre-fiicut biserica patriarchalii in geamie ; pe Euthimie l'a, esilat, schimbandu-I localesiliului prin diferite localitilIT ale Macedonia, unde a si merit. Vista lui Euthimieo a scris thigorie Tamblac. NoTf on altd ocasiune, vom da noting mar amdrunteasupra acestuT insemnat brtrbat asupra serierilor
4gA
idol Jr: slave,
¢i luT.
elema
www.dacoromanica.ro
484 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC'
se sfarseste cu stramutarea mostelor santei de la Epivat laTarnov; era restul este scris de Grigorie Tamblac, fostulMitropolit al RusieT.
Dupa opinia scriitorilor bisericesci, santa Parascheva arfi trait pe la Inceputul vecului al u-lea. S'a nascut dintr'ofamilie nobila si cucernica, I>li Satul Epivat din Tracia, a-prOpe de orasul Silivria. S'a educat in casa parintesca. Eratorte cucernica si sentimentala Inca din copilarie, indt dasaracilor &Tar hainele si pi dOb ?le ce I le faced parintiX ei,pentru care ea de multe on a frt dojenita, si certata. Dupamortea parintilor (altil clic ca Inca traind eT) Paraschevase ascunse intr'o pustietate, unde consacra ton viata sacontemplatiunei religiOse. Ea aye si un frate, carele de a-semene s'a calugarit, si apol pentru virtutile luT fu ridicatla trepta de episcop. Parascheva a calatorit si pe la locu-rile sante, si pe la Constantinopole, capitalaunde a visitat tote bisericile. S'a inturnat in locul sea natal,Epivatul unde 'si-a asezat locuinta l'anga biserica santilorApostoll, si a petrecut pana la mOrte inteun loc necunoscut. Dupa ce mOstele el s'aa proslavit, ele aid fost scose dinmormentul primitiv si strarnutate in biserica santilor Apo-stoli. and cruciatil s'ati facut stapanii imperiului bizantin,era Ion Asan era rege'e Romani tor si al Bulgarilor, piva-t unde se afla mOstele Santei ParascheveT, se afla subdominatiunea Feancilor (Latinilor). Regele Asan a cerutmostele santei de la Francs si dobandind cererea sa le-a a-dus si le-a asazat in Tarnov capitala regatulul Aid sesfarseste scrierea luT Eutimie despre santa Parascheva.
Continuand istoricul mostelor santei Paraschevei, "Tam-blac in panegiricul sea de la Belgrad, ne da Inca urmatO,rele notiuni istorice despre ele f tAti trecut Inca multi anide prosperitate a statului Bulgar, cand de °data s'a radi-cat o furtuna infricosata de la un Imperat barbar asupraslavitel cetati Tarnovul. Sultanul Baiazet a incurs in Carabulgareisca, a acoperifo ca pe un cap de pasare, cu manasa cea puternica, dar apropiindu-se de cetatea capitala, s'aoprit pe un timp confusiat de teria els; cad din tote par-
imperiulul,
self.
www.dacoromanica.ro
MITFOPOLITUL CRIGORIE TAMBLAC 485
tile era ingrAdita- cu prapastii de muntI si inconjurata cuzidurT inalte, era inlauntru intarita cu cinstitele mOste aleplacutitor Jul Dumneclet. Se clatea barbarut necutezand ase apropia de acesta thrie, Inaintea careia s'ar fi sfarama,tputerea lul, dar precum ore-cand s'a poruncit luT Moise deDomnul intru mania sa asupra luT Israil : cnu to ruga pen-tru orneniT acestia, si prooroculul Ieremia : cep din ceta-tea acesta, cad rugacTunea ta, ca un rirete de arama o in-gradeste despre mania mea,, asa si aid, daca n'ar fi fostpecatele Omenilor,,RicT o data nu s'ar fi saversit aceea, des-pre care amar 'ml este min a povesti. Scil, 41ice Tamblac,ca daca as descrie dragostel vostre cu de amenuntut ceeace intemplat atunci, Vas intorce la tristeta si lacramT,dar pentru solemnitatea dile1 voi1 tgcea, de si ar fi pututfi de folds povestirea, si me voit atinge in cuventul metinumaT de cuviosa.
tCand tote cete ce erau slavite in cetatea cea suplisade pretutindenea se aduceil Inaintea fetel cuceritoruluT, a-duse aujost yi cinstitele mope, disbracate de podobetccele pretiose invalite in nisce trente saracescT. Le-a cerutsi dobandit de la Sultanul, stgpanitorul Moldo-Vta-chieT carGle dorn9ea peste orasele de la Dunare si adus la sine acesta comora, dar nu pe timp indelungat. Incurend regele UngarieT, Sigismund trecend Dunarea, a cu-prins Ora ValachieT, si s'a asec,lat in Nicopole cu oytileFrancilor. Stapanitorul otoman Balazet lasand asediul Bi-zantului, s'a intors asupra acestor noT dusm'anT, si o stray-nica lupta Apusulul cu Resaritut a clocotit pe campieleNicopoler. Multe mil de Franc' ail perit in valurile DunariT.Victoria a Incununat pe IsmaelitenT, si ingamfatul Duce atfor a intrat in hotarele Valachiel. Fara frica, 'T a exit intruinternpinare Domnitoriul acelor hotare incuragfat prin pa-
(1) L£1, Muraviey, Mircea se numesce Dome al Moldo-Vlachier, Nor ne tndoimca sit fi fold asa in originalul lui Tamblac; &ler el in alto oeasiunr, tot .aura dee-sebesee amendoul t6rile romane numindu-le: ,,Moldo-Vlaehia' pet Moldova, siUngro-Vlachia" pe Muntenia. Mei ar aviS aerul, ea cum amendouglAtrilo ar fi fontsub domnia lui Mireea, qi intrunite in numirea de Moldo-Vlaebia, adiell, Moldovaqi Valachia.
sj.
a
s'a
www.dacoromanica.ro
486 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
rola data pentru pace ; dar Mircea intr'un mod tradatorfu legat si esilat la Brusa cad nenumeratele lul comorl a-magise pe'vrajmas, si tOta averea lul at luat'o acela in ma-nile sale.
S'a intemplat a cucernica Kneghina a SerbieT Ange-lina vaduva santului sipururea pomenituluT Knez Lazar avisitat pe puternicul stapanitor at Otomanilor, si nu sin-gura, ci impreuna cu dot fii aT seT, cu Despotul Stefan sicu Vulcan fratele luT si cu Kneghina Eutimia, sotia vitezuluiDespot Ugles. Kneghina serbesca era impodobita cu totevirtutile postnicescI, $i pre multi covarsia cu intelepciunea.Cu indrasnela s'a apropiat ea de Sultanul, carele fu plinde stima catre densa, si a cerut de la densul sie, nu ore-care cetati, set pamenfuri imprejmuitore avere de scur-ta durata, a careia dulceta curend trece , ci, in ufletitade o inalta dragoste catre cuviOsa, a cerut sie santele elmOste. Rise necredinclosul de cererea cea cucernica, si aintrebat'o : ipentru ce nu cerl eeva maT pretios, in loculunor ose uscate nemiscatore :), Dar cucernica femee inta-rind cuventul set a propus tOta averea sa pentru acestacomOra. Atunci laudand osardia eT, cad si barbaril stime-za virtutea, '1 -a invoit vela ce ea doria; era ea cu dragostecuprindend santele mOste s'a lipit de ele cu buzele si cu i-nima si a versat lacrimi de bucurie. Neavend la sine o ra.cla sfintita, le-a infasurat cu aromate si vestminte auriteisi cu mare cinste le a stramutat in Ora sa. Acolo le-a pusin biserica sa casnica, si precum ea a pastrat trupul cuvio-sei de manile barbarilor, nadajduind a se ferici cu densain imperatia ceriuluT, asa si Domnul a aparat si marit im-peratia ei cea pa'mentesca.
(and terile de prin prejur pana in sfarsit s'at darimatde barbari, incar pe acolo abla se put6 gasi biserica si pre-otl, acesta Ora pazita de Dumnedet, desi multi an! a fostluptata de vrajmasi, infloresce ca o vie Ingredita, pentrurugacIunile cuviosei; locuitoril el, sub adumbrirea cucer-nicilor for crai (regT) se impodobesc cu cucernicie. UndeInca, in care tars sail cetati, sunt atAtea lOcapd xnonachi
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 487
cesti, unde in tacere petrec viata ingeresea a for iniitatoriISerafimilor, carT au Inaripat privirea for de Ia pament lacer? Unde sunt atatia episcopi si presviterl, si unde atatacucernicie in stapanitori Si stapanitl? AO nu acolo, unde abins -voit a repausa cuviosa, cand Domnul a luat de Iaden-a slava bulgaresca si 'I-a daruit slava cea serbescit ; cadasa a placut pronieT luT!
cInsa ce dar vrednic 't,T voia aduce ell tie, cuviosa ? esclama in fine biograful; cad atund la timp nu m'am pre-gatit spre intempinarea ta, desi acum spun ceTa ce voTam
spune atuncl; era tu, ca o muma iubitore, primesce darul meii cel de pe urma ca cum ar fi cel d.inteit, desi ni-mica nu 'Dote sa fie vrednic de tine. In ces bun aT venit tula noT, frumOsa miresa a Jul Christos, porumbita curata,auritA de Duhul sant, lauda fecTorelor si locuitOre a pustieTconvorbitore a ingerilor, care aT plantat pe pament raTulcel iRtelectual prin virtutile tale. Fericescu-te pe tine fru-museta poporuluT serbesc, aparatorea si pazitorea luT, cucare se lauda tariT nostri. De Cate orT stapaniT ceT barbariau voit sa faca" reu ;ere tale ; qi sa fackdefaimat load undezac mostele tale dar tu, ca o archistratiga viteza, cu putc-rea cea data tie de mirele cel dumnec,leesc, cu rusine aTintors fetele lor indarapt. Ceta imperateselor taritelor (r)incungiura cinstita racla ta, cu cucernicie aducend tie da-rurl; cad si tu esti imperatesa- (tarita), macar ca n'aT imperatit pe pament; era acum binefacerile tale necontenitcurg de la racla ta, prin abundanta minunilor si a vindeca-rilor. 0 cuviOsa MaIca Paraskevii, carea vecy acum fatacatre fats, ceea ce ore cand ti se infatisa, tie ca prin oglindasi gicitura, raga-te pentru impaduirea a ton lumea si pen-tru cucernicul Despotul nostru Domnul Georgie, carele latine a pus nadejdea sa ; apara '1 de rebell, si pe tofT cel ceacum s'au adunat in templul adumbresce'r cu ocroti-rea ta; era pe IncepetoriT turmel cel cuventatore Intares-ce'T ca sa pasta turma cea incredintata lor la pasunile cele
(1) Alasiune la 1)6mnele qi Domni %ele families Tarilor Serbiel,
a
tau,
www.dacoromanica.ro
488 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
duhovnicescl, si sA 0 introduca intru imperatia cea ce.r6scA (i),.
SA estragem acum Cate-va notiunilstorce, privitore laistoria teriT nOstre din istoria Banter Paraschevel si a mos-telor eT, dupa cele spuse de Tamblac in Panegiricul seq.
I. MaT entail notam, ca panegiricul reprodus, Tamblac falinut in Belgradul Serbiel, la aniversarea sante! Paraskevel(negresit 14 Octombre) in presenta DespotuluT SerbieT Ge-orgie saa Iurie Brancovici, a familieT domnitore si a popo-ruluT sorb al capitaleT. Despotul Georgie Brancovid a dom-nit in Serbia de la 4427 pana la I457, Tot aid Tamblac nespune despre sine, cri pe and Angelina a adus mosteleSantee in Serbia hArAzite eT de Sultanul, Tamblac era a-colo. Acosta se vede din cuvintple luT adresate sante : CAcTatunci la temp nu m'arn pregatit spre intempinarea ta,desi acum spun ceea ce voiam a spline atuncT.
2. Tamb:ac ca contimporan al evenimentelor, vorbinddespre Domnul MuntenieT Mircea cel Mare carele a dom-nit de la 1383, ptina la 1419, ne da despre densul urmAto-rele notiuni istorice : a) ca el era stApan deplin (mammalApataBeallostiowin) preste detAtile de la Dunare; b) ca el acerut si dobendit de 1a Sultanul BaTazet mostele santei Pa-raschevei si le a transportat de la Tarnoy in Tera-munte-nesca, de unde se intelege ca Mircea devenise aliat al Sul-tanului. c) Ca regele Ungariel Sigismund cu alt,1 aliatT apu-senT, pornind resboTO asupra lug BaTazet, au ocupat Tera-muntenesca, si Mircea a fost banuit ca asociat cu densitd) qt. dupa bAtalia de la Nicopole (1396) Turd! invinga-torT ail gonit pe dusmaniT for pana peste DunAre, candmulti dintre fugarl s'ati inecat in acest rill. e) Ca BaTazetmanios, trecend in Muntenia o a pradat si devastat. f) CaMircea credend in propunerile de pace ale lug BaTazet, aavut curagiul a esi intru intimpinarea lug; dar fa intelnire,acela inteun mod tradator l'a legat si l'a esilat la Brusa.
(1) Acest fragment din euventul lul Tamblac la Belgrad, Para reprodus dupre.cum l'am giisit tradus rusesce din limbs. 'vechie sgrb6sci de Muraviev In viatasfinteXParaschevel luna Octombrie p. 307-312.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 489
g) Ca tot ca resbunare la acea ocasie a luat din MunteniamOstele Santei Paraschevei, pe care apol le-a daruit maitarclia Kneghinei serbesci Angeline', carea le-a transportatla Belgrad. h) In fine, ca Mircea era un Domnitoriti formbogat, si tote .nenumeratele luT comori, an caclut in ma-nile -vrajmasului Baiazet.
Asupra acestor nottuni istorice, eta ce avem de observat :.A) Ca pang la alianta cu Turcil, Mircea era stapan de-
plin st neatarnat de nimeni peste ton Muntenia de dincocede Dunare (Ungro-Vlachia), peste tote cetatile de pesteDunare, cu teritoriele lor ; osebit ave o suprematie si pes-te Oltenia, si se pare ca si peste Moldova, adica el domniapeste tota Romania actuala si termul drept al Dunara cucetatile sale pana la Marea Negra, cuprinclendu-se aid si tu-gecul tataresc Acesta se vede din titlurile ce 'si da Mirceain chrisOvele sale pe la finele vecului 14-lea si hinCeputulcelui al 15-lea Domnitoriu al totes teri a Ungro-VlachieI sia laturilor muntene (3armanuicitoi tTpanatt) si a amendororlaturilor pe tom Dunarea st pana la Marea cea mare (Ma-rea Negra) si al cetatii Drastra (Silistra)s. Inteun chrisov.din anul 1406, adaoge Inca la titlurile sale pe acel de Dom-nitor al partilor tatarescl, Duce al Atniasulul si Fagarasu-lut si Domn al Banatulul Severinului., (Vedi aceste chri-sove Ja Venelin daaxo-60.nrapcitia rpamaTas pag. 18-22). Insaacelasiu Mircea in gramatele sale din anul 1382 si 1387 senumesce t Domn de sine stapanitor Ccamojkepinanniti) a totaTara Ungro-Vlachia., (Acelasiu p. 9 si 26). De asemeneai
si alti Domni mai dinnainte, precum Viadislav, in anul1342, de asemenea se numesce numal gDomn a tota Un-_gro-Vlachia., (Acelasiu p. 5). Desi, precum am observatmai sus intro notita, nu credem ca Mircea sa se fi intitu-lat Domn al (Moldo-Vlachieis, precum am reprodus dupaMuraviev, totusi nu putem a nu recunosce ca Mircea pe lafinele vecUlui i4 -lea, aye pretentiune de a domni peste vitaRomania actuala, adica si peste Moldova. Acesta se potededuce din amestecul lui in trebile Moldova Despre acestane spune pe scurt chiar Letopisetul moldovenesc, cand a-
www.dacoromanica.ro
490 MITROPOLITUL GRIGORtE TAMBLAC
rata, ca Domnia MI Iuga Vodd s'a sfarqit cu aceea, ca ea fossluat la sine de Mircea Domoul Muntenesc,. Se intelege ca
i Alexandru cel Bun, successorul luT Iuga a fOst pus laDomnie tot de Mircea. (Letop. Mold. t. I. p. IO2 Iasi1852) (r). Ore intre multele provincil, peste care Mircea seintitulezd stapeinitor, sd nu fie vre-una, carea sa arate su-prematia, sat cel putin pretentia Jul de suprematie asupraMoldoveT? Et afirm ca da. Et strayed suprematia ce 'Tinsupsce Mircea asupra MoldoveT in espresiunile din titlulset : erocuoAuss... aturaslisciciihn men if TaTapennt eTpagarlp,adica ; Domn al terilor de dincOce de munte si alcelor tdtdresci? Nol intelegem ca acestea sunt : afara deBanatul Severinului (2) pe carele Mircea it numesce osebit,
partea de la Olt pand la Milcov §i apoT Moldova, caretote sunt situate pe marginea sud-ostica a Carpatilor, totesunt zaplanine sat peste munte, Arne munte.
Prin terile sat laturile cele tdtaresci noT intelegem Buge-cul si laturea apusand a Mare Negre, unde locuTag Tata-riT. Asupra acestor din urtnd, adica, asupra partilor tata-resd ale Moldovel, scim ca pretentiele Domnilor munte-nesd asupra stapanire moldovenescT, s'a curmat numaldup,d ce cetdcile Kilia si Akkermanul (Cetatea alba) at cd-dut sub dominatiunea turcescd.
Cum ca espresiunea g3anannettbut mpatim, : terile sat la-turile din partea sudostica a Carpatilor, ce erat locuite deRomanT, se intelege laturea despre CarpatT a RomdnieT ac-tuale, ne putem convinge qi de acolo ca Mircea afara deAmlaq si Fdgdra, pe care le numesce deosebit nu posedanimica peste Munti, adica in Transilvania sat Ungaria.Urmeza dar ca prin 3arualmairt cipaum el intelege provin-ciele romanesci to genere, cele situate dincOce de Carpatain Romania actuala, intre care negrqit se pate intelege siMoldova. 3mm= literar insemna: laturea de peste mun-te : dar dupd cum Romanii at schilodit limba slavona, cji-
(I)Vedi despre acest um cele ce am (lie in Cronica Romanului", partea I. p, 69,(2) Prin Banatul Severinului intelegem Oltenia actnalii, adica partea dintre
Carpail 9i- Olt.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 491
cerea acesta pate avea si intelesul de : llingd munte, demunte. Dicerea (3auninnut) in intelesul primitiv este o tra-ducere a c,licerei latine (Transalpina) cu carea scriitorilUngurT numesc ;era Romanilor de dincOce de Carpatl, pi-cerile 3aimaimaa in Tara-romanesca si (Muntenia) , qeraMuntenesca) in Moldova sunt aduse in Romania .de din-cOce prin colonistii romdra stremutatY aid din -Transilva-nia in vecurile 13-lea si 14-lea, si at continuat a se intrebu-inta si aid tot in sensul ce li se daduse in Transilvania, a-dica spre a insemna terile sat laturile situate la .dud -ostulCarpatilor. In Tara-romanesca dicerea 3aimatunia orT Mun-tenia, cu timp'ul s'a perdut Inlocuindu -se cu aceea a Un-gro-Vlachiel. Dar in Moldova ea s'a pdstrat numaT pentrusera numitl Ung-ro-Vlachia sat simplu Valachia. Asadar, cand Mircea se numesce Domn at terilor sat laturilorde rang muntil Carpatilor, (3amaammteinim eTpauawL) putemIntrevede si pretentiunea ce aye el de a domina si pesteMoldova. Ac6sta pretentiune de si nu se maY vede la Dom-nil' Muntenl in titlurile Tor, eY totusY a tempore at manifes-tat pretentiuni de stapanire asupra plirtii de langd CarpatY,unde este acum judetul Putnel si cu muntil Vranca Certaacesta s'a ispravit prin pacea incheiata la inceputul vecului16-lea Intre Bogdan-Voda al Moldovel cu Radul-cel-Mareal Muntenia
B). Tamblac ne mai spune, ca dupa Walla de la Nico-pole TurciT trecend" in 'Vera romanesca sat Muntenia, aildevastat Ora si dupa ce Balazet a chemat pe Mircea sprea Inchela cu el pace, Intr'un mod sperjur l'a prins l'a legatsi trimis in esil la Brusa, si ca acesta a factifo ademenit depofta de a se- face stapan pe tesaurile cele mail ale lui Mir-cea. Se vede Insa, ca Mircea, promitend lul Balazet aliantasa, fu eliberat din esil si drag reinturnat la tronul set,unde a domnit pand la anul 1419, in care timp a facut a-lianta cu Turcil, asigurand Ora si independenta el interna,ceea ce mai in urma, aprOpe cu o suta de ant mai tardit,a facut si Bogdan-Voda pentru asigurarea.Moldova
In fine IncheTtim aceste observArY istorice ale nOstre cu
www.dacoromanica.ro
492 MITROPOLTTUL GRIGORIE TAMBLAC
aceea ca totT DomniT cel marl NT Romanilor fie MuntenT,fie MoldovenT Inca din timpurile cele vechi ail cercat indeosebite chipurl si la deosebite ocasiuni, a kini terile ro-mane intru una spre a face un popor si o tera, o Ro-mania mare si nedespartita, care prin fortele sale proprie,fisice si morale, sa OM resista cuceritorilor din afara.
Din cele precedente noT am vezut, ca Tamblac a r6masInca in Serbia 4 anT dupa mai-tea lul Stefan Decianul, subdomnia lui Georgie BrancovicT, ached peril la anul 1431. Sevede insa ca in aniT acesti din urma pre ,dCinsul sOrta nul'a favorat in Serbia. El insusi da a intelege acesta, candspre a arata causa ce l'a facut a intarzia cu scrierea vieteiDespotului Stefan, dice Ca a fost impedecat de time nefavo-rethil Se vede, ca acel timp nefavorabil l'a shit in fine aparasi Serbia si.a cauta aTurea asilui betranetelor sale. Sevene ca calitatea hiT de strein si positiunea buns ce ocupael in Serbia ca egumen at aceleT inteiti Lavre, din Serbia,au nutrit in inimile multora invidia si rivalitatea, incatTamblaa a trebuit sa, paraseka, impreuna cu postal seta,si tera erbeSca. Facend socotela anilor vietei luT, dupredate insemnate in urma, gasim Ca el la anul 1431 trebuiasa alba versta cel mutt de 65 de anT, pe calculul ca el, laintaia luT venire in Moldova in 14or1 putea sa, alba verstanumaT de 32-35 an
Chronicele nostre si mu'te notice istorice ne asigurl, caTamblac, pe la timpurile sinoduluT de Florenta se Oa InMoldova. Ba chTar scrierile luT Tamblac posteriore ne asi-gura, ca el petrece in Moldova, precum vom vede indata.De aceea not afirmam farm cea mai mica indorala ca Tam-blac, indata dupa ce'sl-a platit datoria de recunoscinta ca-tre protectorul set. Depotul Stefan, a parasit Serbia si avenit erasT in Moldova pe la aniT t431-1432.
6. A doua venire a luT Tamblac in Moldova.
Vom incepe acesta perioda a vietei luT Tamblac, cu do-cumentele istorice care arata petrecerea luT in Moldova in
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 493
anil din urma ai vietel sale, si in prima linie chronicariTterel.
Vornicul Urechia, descriind Dorrin'a lu! Alexandru celBun, incepe capitolul V-lea: .1a anul 6940 (1432) in dileleacestul Alexandru-voda, s'a facut `sabor mare in Florenti-na, ca sa Iota impreuna biserica reSar:tului cu a apusuluipentru multi neingaduinta si price pentru capetele legit,la care sabor iFisusi patriarchul de Tarigrad si imperatulIon Paleologul, cu multi Episcop! si Mitropoliti as fost. Siden sera nostra Inca as fost trimis pe Grigorie Tamblic, s. c. L
Miron Costin, rectificand si completand intru cat-vaspunerea lu! Urechia despre misiunea lul Tamblac, arata,ca el a fost trimis nu la Florenta ci la Constantinopole :.iTrimis'a si Alexandru Voda, cu vola terel, soli cu Grigorie Tamblic. N'aa aflat scull lul Alexandru Voda nici pepatriarchul, nisi pe imperatul la Tarigrad ; ce Tar se intox-cea neispravind nimica; nu le a parut a fi cu cale; ce s'aadus la Ochrida; uncle gasind pe Episcopal de Ochrida, sidandu'si solia la densul, cad eratrimisT pentru invetaturalegit, luat'aa de acolo si preoti si car' serbesd de tots o-randuiala bisericei,. Letop. t. j, p. io6).
Sa stabilim- mat intait adeverul istoric despre sinodulde Florenta, ca sa dispara contrac,licerea ce se pare ca aresista Intre gpunerile chronicarilor Nioldoveni, carii se pa-re ca n'ar fi sciut, cd sinodul de Florenta nu s'a tinut subAlexandru cel Bun, in anul [43.2, ci in anul 1438-1439.
Tratarile pentru unirea bisericelor, care aa provocat si-nodul dela Florenta, s'aa inceput cu multi ant mai inainte,prin trimitere de deputatiuni si dintr'o parte si din alta,ca sa se pOta -intelege asupra conditinnilor, cu care sa sepota realisa unirea cea atat de dorita mat cu soma de im-peratul Constantinopolel Ion Paleologul, carele vede sur-parea imperiulul self de catre Turd, si spera prin unireabisericesca, a aduce tote puterile crestine prin Papa in fa-vorea sa si in contra navalirei Turcilor. Tratarile acesteacu deosebire s'aa activat de la anul 1431, cand s'a suit pe
www.dacoromanica.ro
494 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
tronul papal Eugenit IV lea, carele era mare favoritor alUnireT, si la carele in acelas an a sosit o deputatiune gre-cesca de la Constantinopole spre a trata despre unire. Tra-tarile acestea ate durat pena pe la 1437, fiind ca nu se pu-tet, intre altele, intelege asupra loculul unde sä se tina si-nodul : uniT propunea Bazelul, altiT Constantinopolul, .
Ferara si in fine Florenta. Amanarea a maT provenit sidin discordiele ce erau chTar la apus intre der si papa. (1)
Trebue sa presupunem ca invitarea de a participa laSinodul cel pentru unirea Bisericilor, s'a comunicat detimpuriu si MoldoveT, negresit de la Constantinopole mai
pe cand Alexandru cel Bun era in viata, pe la 1431sail 1432, anuf mortii lu! Alexandru. Alexandru cel Bun aconsimtit a se trimite o deputatiune moldovenesea la Con-stantinopole spre a se informa acolo cu de-amanuntul de-spre tirita viitoruluT sinod. In fruntea aceleT deputatiuni afost Tamblac.
OrT cat de laconice sunt spusele chronicarilor MoldoveT,pentru noT ele sunt pretiose, fiind-ca ele ne arata, ca pe lafinele vietii luT Alexandru cel Bup, Tamblac era in Moldovasi ca el a fost desemnat ca delegat din partea terel dupaUrechia pentru sinodul ce aye sa fie la Florenta; era dupaMiron Costin, pentrcl a se duce la Constantinopolez sprea trata acolo despre afaceri ale legit, adica ale BisericeT.
No! trebte sa presupunem, ca in curen4 a urmar mOr-tea luT Alexandru cel Bun, si cu ea s'a schimbat si politicaMoldovenilor catre imperiul bizantin si catre patriarchiade Constantinopole.
Cu Basta ocasiune trebue sa observam, ca framantatu-rile bizantine pentru unirea biseri6eT ortodoxe Cu cea papistaerau rep privite si cu neincredere si de Roman! si de SlaviTde sud, pentru care nu vedern figurand la acel sinod dete-gaV nici din Muntenia, nici de la Ochxida, nici de la orT-care alta Mitropolie serbesca. Char biserica RusieT eracontra acestor incercarl de -uniune, si Tarul MoscueT a
(1) Veal despre tratritile ce all precedat Bimodal de Floren%a: Pichler, de-3chichte der kirchlichen Trennung, I. Band. Seite 384-389.
altii
intain,
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIg TAMBLAC 495
conces a le trimite un delegat in persona Mitropolituluigrec Isidor, numai din causa staruintelor imperatului bi-zantin, si sub conditie ca delegatul Rusiei sa nu primescanid o schimbare in credinta si obiceiurile orthodoxe (VecliComaperi, IICTOp. pyca. It. q. II.) period. 4. §. 16. pag.
Ca sa intelegem mai bine rcsultatul misiunei lui Tam-blac la Constantinopole, trebue mai intaia sa ne facem oidee mai lamurita despre cele ce se petrecet in Moldovasi in biserica ei.
Din isotorie se scie, ca pe la inceputul domniei lui Ale-xandru cel Bun era Mitropolit Iosif carele se si pune celintait in lista Mitropolitilor Moldova Patriarchia de Con-stantinopole nu voia sa'l recunosca si a trimis in Moldovaun mitropolit grec de la Constantinopole, pre carele insa Oranu l'a primit, si a persistat in refusul sou, 'Ana ce patriar-chia, prin intervenie diplomitice, a recunoscut pe Mitro-yolitul ales si pus de tara. Dupa mortea lui Iosif, cam pela anul 1416, tera erasi a ales un alt mitropolit, pre Maca-rie; dar Patriarchul de Constantinopole Eutimre n'a voitsa'I recunosca, negresit avend vre un candidat al sou dintregred; insa Macarie fu recunoscut de patriarchul successorIosif. Macarie trebue sa fi archipastorit pana pe la anul1430-31. cad in anul 1429 el se amintesce ca Mitropolit alMoldovei in inscriptiunea grecesca a unui epitaf facut deel in Constantincopol in anul 1429 si dat de el in Mitropo-.lia Sucevei (1). Acolo se spune ca epitaful s'a &cut subdomnia lui Alexandru, si ca Macarie purta titlul. de: -Mi-tropolit Moldo-Vlachiei si al partilor de langa mare., (2)
1) Achti istoriert despre epitaf am g Age° inteun Letopiset bizantin, tra-dug romanesce (f. 323) qi eerie de Gavriil daseglul in anul 1723. Acest Letopise$eu Pam depns in biblioteca Seminaralui de Huff, wind eram rector la acel semi-narid intro ann. 1856-.-1861. Vecji Qi notiunile istorice despre Birlerica Moldovain opera Id Golubinsky:. ICparxiit viepict npanoc.aammxi, 11,eplesed p. '376-77Moseua 1871.
(2) Se vede e'i patriarchia de Constautinopole numise de urmaq al lui losifla Mi.tropolia Moldovei pe nn Antim ; dar aeesta nefiind priimit in Moldova, el s'a duela Minastire qi in monachism ; pe'urmii insa, rugat de sinod, a revenit laserviciul archieresc, de qi acesta este contra canonelor. Despre acest Antim amin-tesco leromonachul Grigorie Mama, carele de la 1446 a fost patriarch al Constan-
notiIL
s'a tuns
67-70,
www.dacoromanica.ro
496 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMELAC
Se vede dart ca pe la finele Domniel 1uI Alexandru celBun a murit Mitropolitul Macarie. P6te acesta vacanta_la Mitropolia Moldova in aceste timpurT grele st fi moti-vat chemarea iui Tamblac din Serbia in Moldova, sail,daca el venise din motive personale, venirea lul in Mol-dova a fost forte aprope si la timpul oportun. Tiindu-nestrict de spusele chronicaruhir Miron Costin, carele Vice
Tamblac, cu deputatiunea moldovenesca a fost trimisla Constantinopole de Alexandru cel Bun, putem afirma
Tamblac a venit in Moldova Inca traind Alexandru, sipote chiar chiemat de densul. Alexandru cel Bun cunoscede mull vredniciile luT Tamblac, Vitold marele Duce atLitveT, mutise- de multf si in locul luT domnia frate sellSvitrigailo, prin urm-are Alexandru nu avea ruci o suscep-tibilitate politics de inlaturat in privinta Tamblac catreun puternic vecin si amic.
Alexandru cu sfatul tereT a ales de Mitropolit, succesotal luT Macarie pe Grigorie Tamblac, st cu ocasmnea con-sultarilor preparative pentru smod ce se planuiapentru unirea Bisericilor, l'a trimis la Constantinopole, in-tre allele si spre recunOsterea patriarchteT. Cronica mot-dovenesca despre resultatul acestel deputatiuni spune nu-maT ea, negasind acolo nicT pe Patriarchul nici pe trn-peratul s'a dus la Ochrida si s'a consultat cu archieptsco-pul el despre afacerile bisericescT, despre care n'a putut'trata la Constantinopole. Laconismul chronicei moldovenelass maT multe intrebart nedeslegate. Deca nu era in Constantinopole mc! Patriarchul, rucl imperatul, nu puteu eTOre fi asceptatT pAna vor veni In hpsa for nu era ore ni-
tinopolet (Vedi Golubinscki Hemp, npanoes Boarapes. Cep6es. B filoaaosaaantatoll p. 377).
In Letopisetul bizantin de carele am pomenit, sub Mull 6937 (1429), vorbincsdespre Mitre polititl Maeane, 0) despre epitaful fleut de el, se spune, ei acel epitafaye unniitorea anseriptiune greceseit . iteest sans pl dumnezeese rpcK (miel) s'a(lent in Domnia lui loan Alexandra Voevod ei a Manna, prea evseviosiT, si a tin.Ini for Ilie. prin conraptulrea Pres6intitului Mitropolit al Moblo- Vlachiet 0i al par.tilor de laugh' mare, in anul 6936 (1428).' Tot-o-data spune, ca epitaful s'a MeatYn Coustautinopole, 0i dat in Mitropolia Sucevei.
ca
ca
lui
cA
1.1
s'a
cs
viitorul
www.dacoromanica.ro
M1tROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 40/
me lasat ca sa gereze afacerile imperiulul si ale biserice?Nu eraU acolo nici MinistriT imperatesd, nicT sinodul, sialp demnitarT aT patriarchieT, carorasa'si pots da solia? Cemotive at facut pe deputatiunea moldovend a intreprindeo lunga calatorie la Ochrida,_ spre a dobendi de acolo re-sultatul, carele nu l'a putut dobendi la Constantinopole ?
Usor se deslega tote aceste nedumerirl, cand ne vom a-minti politica bizantina de la Constantinopole atat imperi-al, cat st patriarchala, atat din trecut cat si de pe timpu-rile, cu care ne ocupam. Acesta politica tindea a avea pre-tutindenea agentiI sei in persOnele Mitropolitilor, atat inimpertul bizantin cat si in tote terile ortodoxe. In present,adica in timpurile cu care ne ocupam, politica bizantinatindea a aduce pe tote Wile ortodoxe la confaptuire incestiunea unirel religiose cu apusul , cad numal cu acestaisprava credeau (bizantiniT) ca vor scapa din mainele Tur-cilor Constantinopolul si imperiul ce le maT ramasese. Mi-tropolitir gred respandip prin tote terile ortodoxe se ere-deat factorh cei maT favorabill pentru salvarea imperiu-tui. Ca ,s invederam mar mult acesta politica bizantina,vom vita un cas analog, contimpuran, intamplat in acelastimp in o alts tern si biserica orthodoxa, in Rusia mos-covita. In vara anului 1431 murind Fotie mitropolitul Mos-cueT, inimicul lul Tamblac, Tarul si clerul cu senatul ru-sesc at ales de successor la Mitropolie pe Iona, barbat re-numit pentru cnviosie, carele in urma fu numerat Intresantil bisericel rusesci. Dar tot atunc! in Constantinopoles'a numit Mitropolit at MoscueT un grec-anume Isidor, o-figinar din Tesalonic cunoseut acolo mai din nainte ca de-votat politicei unioniste a imperatuluT Paleologul, si carelelusese delegat de imperatpl in acesta, cestiune si la sinodulle Bazel, carele a precedat celul de la Florenta si unde eldobandise amicia impel Eugenio IV-lea. Marele Knez alMoscuel Vasile, din causa inrudiiii sale cu curtea bizan-tina,. si tinend sema de grelele irnprejurari ale el, nu s'a o-pus. Isidor fu primit la Mitropolia Moscuel, apol, ducen-du-se la sinodul din Florenta contra vointeI Marelul Knez,
a
--,
,
www.dacoromanica.ro
498. MITROPOLITUL GOGORIE TAMBLAC
fu acolo cel mar infocat aparator al unieT si o a subscris.Prin acesta el s'a atras atata Tubire din partea Paper, incatacesta, dupa, mortea patriarchului de Constantinopole lo-sif, intemplata in Florenta, a propus Grecilor sal alegapatriarch, ceea ce i s'a refusat. Dupa sinod, intorcendu-sela Moscua, Isidor contra asceptarii tuturor, a pomenit pu-blic in biserica numele Paper, pentru care fu aspru infrun-tat de Mare le Knez si inchis in temnita. Dar scapand deacolo pe furis, fugi la Roma unde fu cinstit de Papa, pangla morte. Acesta este ultimunlitropolit trimis in Rusia dela Constantinopole. Rusit Inca n'au voit a se mar conducede politica bizantina Constantinopolitana, care curend s'asi ispravit cu caderea imperiului grecesc sub dominatiu-nea turcesca. Dupa fuga lui Isidor Mitropolia Moscuel fuocupata de Iona, carele fusese acolo ales de mar .inainte.HcTop. Nem IIepit. Ogaapen t. II. p. 67-72. YOTplid0B1 mot.RCTOp. t. I p. 188, 189).
Tendinta political bizantine, de a se amesteca prin pa-triarchie in afacerile politice ale terilor ortodoxe, a snitmar intaill terile slavice de la sud a se debarasa politicescede patriarchia de Constantinopole, si a'si forma bisericiautOcefale, pastrandu numal unitatea dogmatics si cano-nica disciplinary cu acea a patriarchies. Acesta o a facutmar intaiu statul romano-bulgar de peste Dunare, apoTstatul serbesc, si impreuna cu ele, statele romane de din-coce de Dunare, si in fine Rusia.
Ceea ce se intamplase in Rusia la vacanta de Mitropolit,s'a intamplat si in Moldova in, un cas analog si care cas serepetise si maTinainte, precum am vedut. Adica dupa mar -tea Mitropolitulul Macarie, tam a ales de successor al Mi-tropolituluT reposat pe Grigorie Tamblac; era patriarchiacu curtea bizantina a numit la Mitropolia SuceveT pe ungrec de aT lor. Se intelege dar, ca. delegatiunea moldove-nesca, in fruntea careia era Tamblac, si carele Inca mardin nainte, de cand cu Mitropolia LitveT, era reu vedut sicombatut la Constantinopole, intampinand resistenta inrecunasterea alesulul terel, at rupt relatiele cu patriarchia
www.dacoromanica.ro
GRIGORIE tA.MBLA. 49§
Constantinopolitana, si a reinoit relatiunile bisericescT cuvechea archiepiscopie autocefala a OchrideT, care. repre-senta drepturile primer Justinian, fundata de imperatulJustinian, in anul 54t dupa Christos, si card 'T subordona-se bisericesce bisericele din trite provinciele Daciel, in careintrat provinciele actuate din sudul Ungariel, Bosnia, Serbia,Transilvania, Moldova si Muntenia (1). Ochrida, sate dupapronuntia greca, Achrida, pe la jumetatea veculuT 15-lea erasub stapanirea Serbiel; Archiepiscopul era negresit Nicon,pe carele Tamblac 11 cunoscea, si de careleamintesce Tamblac in viata Despotulul Stefan, numindu'l patriarch a!Serbiel. Mitropolia acesta s'a pastrat autocefalia eT incmutt timp, si dupa ce Serbia a .ca'4ut sub Turd si aperdut de istov independenta sa politica (2). In Ochridalocuiat Romani si SlavT Locuitoril romanl s'ar'i pastrat a-colo pane asta-41, de i negresit in un numer 'nal micdecat in vechime cad multi din eT s'at slavisat si greCisat.Eta descrierea ce face acestei politiT un captor rus, carelepe la anul 1840 a visitat acele locurl ; 'Achrida se afia petermul nord-ostic at lacului Achrida, asedata pe doue inaltedelurl termurale si pe clinele tor; ea are o positiune fru-mOsa si pitoresca, dar launtrul eT, nicl de cum nu cores-punde esterioruluT eT. Inauntru ea este un orasel sarac sinoroTos, de si nu cu putini locuitorl. Populatia AchrideTin timpul de fate consta din Bulgarl, ValachT, GrecTsi AlbanezT. Majoritatea o compun Bulgaril, din care atreia parte a trecut la mahometism. Locuitoril in total suetea la 9,000. Vechea catedrala archiepiscopala santaSofia este prefacuta de Turd in geamie,. (Golubinski, o-pera citata P. 1447 145).
Judecand dupa spusele chronicelor moldovene, si dupdfaptele posteriOre pe taremul bisericesc, putem decide caresultatul consfatuirilor de la Ochrida au fost I.) neparti-
(I) Prima Justiniana era. situatil, in Albania, 9i se mumise p &na atuncl Praeva-lis. Geschichte der christlichen Eirche. I. Rieke Seite /21 Iahr. t882.
(2) Vedi la Golubinski, opera chat's.- pag. 106-145, unde se face istoricul ace-stel Archiepiscopii qi a ierarchilor or cunoscuti in istorie.
4.3....-- tetitOPOIXTUL
,
's1
Via,
:
-
www.dacoromanica.ro
500 MiTROPOUTUL GitIGORIE tAMI3LAd
ciparea Moldovenilor la sinodul ce se preg,atea pentru u-nirea bisericilor; 2.) Recunosterea suprematiei Archiepis-Copier de Ochrida de catre Biserica Moldova; 3.) Recu-nosterea Mitropolitulul Grigorie Tamblac de catre Archie-piscopul de Ochrida; 4.) Cererea si dobendirea de acolode preotl si cart1 pentru tote ore'nduelile bisericesci in lim-ba serbesca, care era comund si bisericel Moldova Obser-vam aid ca preotii adusi de Tamblac de Ia Ochrida albtrebuit sä fie romans invatati la cartea serbesca, precumera si Tamblac; cacI daca eI n'ar fi sciut romanesce cumar fi putut sd se intelegg, cu poporul, pe carele aveapdstoresca duchovnicesce?
De atunci dateza ruptura bisericel Moldova cu patriar-chia de Constantinopole, pe care evenimentele urmetOrecu sinodul de Florenta si cu caderea imperiulul bizantin,alb cimentat'o tot mar mult, si cu incetul au pregatff si format autocefalia bisericel Moldova, si a intregei Romanii.Acesta ruptura, in relatiunile esteriOre a durat doue ye-curl, pend la timpurile luT Vasilie Lupul. Principele DimitrieCantemir, land de cause a tumpereT relatiunilor spiritualeale Moldovel cu patriarchia de Constantinopole, uniuneacu Biserica Roma la sinodul de Florenta, primita de pa-triarchul de Constantinopole , aduce ca dovadd -epistolaPatriarchuluT Parthenie al ConstantinopoleT catre VasilieVoda, infcaFea, amintind acesta causa de desbin.are, rogape Vodd a curma relatiunile bisericesci cu Ochrida si a re-stabili vechile foste relatiunl cu Biserica cea mare. Repro-ducem aid insgsT scris6rea patriarchulul Parthenie, ca undocument, carele aflrma zisele nostre
Facem cunoscut si dam in scire Mariel .Tale, cd Bise-rica Moldava odiniord a fost supusa Bisericel resarituluica mameT sincere si bine-voitore a tuturor crestinilor, si caMitropolitul eT, ca si toti ceilalti, priimea binecuventarea
(1) Pe timpul lui. Vasilie Vodii au fost doi Patriarchl cu numele Parthenie, unulunmit betran" altul cel ten4,r". Aid se intelege Parthenie eel bgtran, carenrchipastoria pe la 1640. Sub el s'a %inut sinodul din Iasi, Ia care face alusie siCantemir, la finale scrisorei. (Vali 1st. blear. Meletie part. II tom. III. p. 167-681.
(1):
M1el
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 501
de la ecumenicul scaun Constantinopolitan. Asa a remas a-cesta caps -va seculT (?) pens in urma sub imperiltia luT IonPaleologul, pseudopatriarchul Mitrofan a subscris decisiu-nile conciliuluT de la Florenta, si prin acesta au adus inswiciune meritata pe intaiul si ecumenibil scaun al Con-stantinopoleT inaintea tuturor lubitorilor de biserica orto-doxa. Dar dupa turburarile acestea, s'aU stins indata si au-toriT si instrumentele morbuluT pestifer, si santa Biserica aluT Dumnezet, ca miresa imaculata a mTeluluT Sant, a fostrestituita erasT in pacea de maT 'nainte si in splendOrea sacea vechie; si de odata cu acesta a incetat si decaderea sas,i tote suspiciunile adverse. Asa dar ne pare lucru grew sinecuviinclos, ca Biserica moldovenesca, carea a fost tot-de-una unul din membriT cei maT alesT si k-naT de frunte aT bi-sericeT catolice, acum sa nu 'sl mai caute santirea Mitro-kolitilor se! la scaunul cel mat mare, ci la cel maT mic.Drept aceea atat moderatiunea nostra, cat si intreg SantulSinod, rugam cu totU umilinta pe Maria Ta, ca sa bine-voescl a restitui, membru cel maT nobil al bisericeT, erasiscaunulur celuT mai nobil, si sa ordini, ca MitropolitulMoldo-VlachieT (asa numesc grecii Moldova) sa 'sl cerabine-cuventarea, ca si maT inainte, de la scaunul nostru e-cumenic si patriarchal. De sigur acesta va fi intru laudalul DumnezeU, si onOrea mamel nostre a bisericeT cato-lice,. Cantemir adaoge, ca cu ocasia sinoduluT din IasT, dinordinul lul Vasilie Voda s'a facut si actul pentru legaturaspirituals a tisericei Moldovei cu Patriarchia Constantino-politana, act, carele apol s'a confirmat si de toil patriar-chiT, si de patriarchul Ochridel. (Descrierea Mo IdoveT edit.Academ. 1875, Bucurescl pag. 159,16o).
sa revenim la deputatiunea moldovenesca de la Och-rida. Tamblac, care mai fusese o data mitropolit in Rusiaapusana, n'a ayut trebuinta" de chirotonie, ci numal de oreeunoscere a unei Biserici superiors ,-si independente. Deaceea el, implinindu'si misiunea puss de Cara lui si delega-tiunii ce '1 insotia, s'au re'ntors in tera, si a administratMitropolia Moldovei.
www.dacoromanica.ro
502 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
Este adeverat ca documentele nostre istorice nu nu-mesc pe Grigorie Tamblac Mitropolit al Moldovel; dar nune arata nici pe alti Mitropolitt din timpul acesta; linealtimpul dupa mot-tea Mitropolitulul Macarie si pana la Mi-tropolitul Theoctist, adica in curs de mat bine de 20 de ant,chronologia Mitropolitilor nostri represinta o lacuna mare.
Spre deslegarea si a acestet nedumerirT ne vin in ajutorscriitoriT streinT.
Le-Quien, in opera sa Oriens christianus (t. t, pag. 1252)spune, cii, Inca pe cand se urma arta tntre papa Eugenitcu sinodul de Bazel despre locul unde sa se tie sinodulpentru unirea biseridilor, papa s'a corespups despre acestasi cu diferite persone din terile ortodoxe, indemnanda't launire cu biserica Roma Din aceste corespondente ale im-pel, Le -Quien amititeace cea eu imperatul de is Trapezon-ta, cu_ Boles lav, Mare le Knez al Litvet. si cea cu Mitropo-litul Grigorie al Mo! do-Placlziet Observam mar intaitt, casinodul din Bazel s'a inceput la anul 1431 si a durat multiant si sinodul din Florenta a intreruft numat pe un timplucrarile la
ineat in CI-mica sa (torn. I, V. 393) ne spune chTar a-nul in care papa Eugeniti a corespuns cu MitropolitulGrigorie, anume 1435, si ne da in scurt chTar cuprindereaepistoler papale, pe care not o reproducem : 'EugenicVI-lea papa de la Roma Inca a scris in anul 1435 in Lunatut Martie din Florenta luT Grigorie mitropolituluT Moldo-vet, o epistola, al caret estract asa suna la Aloisie Guerra :iGrigorie, Archiepiscopul Moldova priimindu-se cu totsEinstea de Patriarchul Eugenia, 'I as fagaduit de fata Ca vatinea deplin tote obicelurile bisericeT Rome. Atund Eu-genia a dobandit mare nadejde, ca se vor putea aduce tottat de sub legea grecesca, carit erau sub stapanirea Ar-chiepiscopulut, ca sa marturisesca acetast credinta. Dreptaceea, acetasi marturisire sa o poftesca Grigorie de la atset, incat este Si pentru purcederea Duhului sfant, si pen-tru valfa BisericeT Roma, s. c. I.
Din acesta scrisore a paper Eugenio se constat6, a pe
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 503
la anul 1435 in Moldova era un Mitropolit Grigorie, capapa it cunostea personal, ca ar fi promis paper a primitote obiceiurile Biserice! Romane, si a face si pe al set ale. primi.
Aceste notice se potrivesc in multe cu Tamblac al nos-tru ; unele insa sunt smintite si abittute de la adeveratulistoric al faptelor. Anume : Grigorie Tamblac pe la acestan era cu adeverat Mitropolit al Moldova, precum amvezut in urma. Nu admitem insa, ca el s'ar fi dus la Romaspre a se intalni cu papa Eugenia; ci papa '1 cunoscea per-sonal de la sinodul de Constanta, unde a fost activ lucra.-tor si Eugeniu, inainte de a fi papa. Pichler in opera saGeschichte der kirchlichen Trennung, I Band, S. 385, nespune, ca (Inca inainte de intronarea sa (t43t) Eugenia afost trimes ca legat in Orient, Inca si la Constanta fuseseactiv pentru unire,. Negresit atund el conversase Cu Tam-blac despre unirea bisericilor in conversatiuni particulare,cad precum am vezut, sinodul acela n'a tratat nimica pu-blic si oficial despre unire, amanend acesta afacere pentrualte timpur!. Respunsurile nedecise ale lul Tamblac asputut nutri sperantele lui Eugenia de a avea un agent bunin el, si acum se rapOita la acele suveniri ca la o quasi-de-cisiune a lui Grigorie de a adopta tote dodtrinele si usu-rile Bisericei romane si a indupleca la acesta si pe pasto-ritit set. Pote cd, &tar Aloisius Guerra, de la carele Sinceimprumuta cuprinderea epistoler tut Eugeniu, sa fi esage-rat lucrurile, dupe obicetul scriitorilor Latin!, in profitulBiserice! Ion NoT am vedut in urma ca Tamblac n'a fostdevotat Biserica romane, ci celel ortodoxe, si ne convin-gem despre acesta si din atitudinea lut catre sinodul deFlorenta.
Ea cred ca scrfitoriT latin!, vorbind de epistola papaUugenia eatre Grigorie Mitropolitul Moldo-Vlachiet, ame-steca cu Tamblac pe un alt Grigorie bulgar de nom, u-cenic al lu! Isidor, Mitropolitul Moscue!, prin carele Isidors'a corespuns cu Papa la pregatirile sale pentru sinod ,
trimitendu'l la Roma ca pe un confident al sell, si ca-
www.dacoromanica.ro
504 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
rula Papa, la intorcerea sa '1 a dat si o carte de sigu-ranta pentru drum esalvus -conductus,, de carele mentio-nezd Theiner in monumenta Slavorum Meridionalium t.I p. 374. Acest Grigorie a fost cu Isidor si la Florenta, apoTdupa sinod s'a intors cu densul la Moscua, de acolo afugit cu stepanul sett erasT la Roma, continuAnd de acolointrigile papiste pentru unirea Bisericel Rusesd. Sub pro-tectia Pape si a luT Isidor, acest Grigorie, pe la jumatateavecului al 15-lea a devenit Mitropolit al RusieT apusene(Ve4T despre acest Grigorie la Filaret &Top. pyc. Il. t. 2, lie-pioA. 4. p. 71. De asemenea la Ycirpiaass ppm mop. t. I,
P. 189). _Dupa aceSte observatiuni, nor remanem convinc, cd
scrisorea papei Eugenio a fost adresata in anul 1435 Mitro-polituluT Grigorie Tamblac, carele dupa mOrtea Mitropo-litului Macarie adniinistra Mitropolia SuteveT din Mol-dova.
Vine acum intrebarea : Cine a fost Mitropolitul grec, ri-valul luT Tamblac, numit Mitropolit al Moldo-VlachieT depatriarchia de Constantinopole ? Respunsul ni'I da istoriasinoduluT de Florenta. Intre subscriitoriT sedintelor acestuTsinod, §edinte, carT ate fost 25 la aumer, gash-Q sub-scris §iun Mitropolit Cu titlu de (Moldo-Vlachias,al Moldo-V1a-chiel. Anume la finele ultimel rdinte este subscris marintait Papa §i Cardinalil, apoT imperatul qi clerul grecescortodox'. Intre acetia, in locul al treilea de la unna in susgasim acesta subscriere : o TITuvocv.yrrponarrt4 MoXSof3Acexiag
xca. Toy Tonov eitaxov rot _E E g _Xo-c.x4 A _cp.tavoq apxET64 sTreyprala,
adica : gSmeritul Mitropolit at Moldo-Vlachie §i loctiitoral SevastieT Damian, cu multumire am subscris., Eta darun at doilea Mitropolit at Moldo-VlachieT, contimporan cuGrigorie Tamblac. Impreund cu Damian este subscris,
episcopil §i abatii latinT, Inca o persona bisericescd, ca-re se declard de membru al bisericel moldovene : Archy-.
Constantinuspresbyter et vicarius muldoblachensis sub-scripsit,. Adica gArchipresbiterul Constantin §i VicariuMoldo-Vlach a subscris., Not credem, ca acesta persona,
Si`
du-pa
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 505
isolatd de clerul grecesc si pusd intre abatis latini, nu potefi membru al cleruluT roman moldoven, ci trebue sä fi fost_suE4riorul misiunii catolice din Moldova precum aratachiar numirea lul de vicarn al Tapes in Moldova (vicariusapostolicus). Chiar pronuntia schilodita a numelui te'reiemuldoblachensis, arata in el un strein de natia si de lim-ba romans. Ch Tar diregatoria de archipresbiter este latind-sot La Roman! se intrebuinta titlul de gprotopop,, proto-papas-: grecesce si latinesce (r). Despre acest Mitropolitgrecesc Damian, itstoricul sinoduluT de Florenta, Siropulo,carele si el insusT a luat parte la acel sinod, ne spune urmd-tOrele : Cu do! an! inainte de sinodul Florentin (adica pela anul r436)t imperatul Ion Paleologul a poruncit luT Da-mian, carele venise in Constantinopole ca cand se va in-torce la Biserica sa sä puns tots serguinta a lucra in causasinoduluT, ce avea a se tine in Italia, ba Inca a trimes siepistole spre acesta, luT si principelul Moldovei. In anul ur-mator, Damian erasi a venit in Constantinopole, insotit deun Negul protopopul: iDamianus rediit Constantinopo-lirn, habens in commitatu Neagogum protopappam) (Sy-rop. Hist. conch'. florent. Sect. 3 cap. 18). Din acdsta spu-nere a lul Syropulo se vede, ca Damian a venit in Moldo-va in calitate de Mitropolit, ca de cate-va on s'a re'ntur-nat la Constantinopole ba Inca in anul 1437, insotit de unprotopop Moldoven, Negu, si ca rolul luT principal in Mol-dova era de a indemna si a prepara participarea Moldoveila sinodul de Florenta.
In alt loc, tot Syropulo ne arata ca Damian era radicatla trdpta sa de patriarchul Iosif. Anume, pe la sfar§itul si-noduluT Florentin, patriarchul Iosif se represinta dojenindpe ierarchiT ce purtati numele MoldovlachieT, AmasieT siTarnovuluT, pentru ca el dintruinteiu aratati ore-care in-
(1) Inca o dovada a in vecul at 15-lea papistasil nu avoiii Episcopi In Mol-dovat ci numal misionari cu gel for nuniiti vicar' ape:stolid. Vedi §edintele sino-dui& de, Florenta in mares opera greco-lating a 1'11 Harduiu. Un esemplar se afiliin Biblioteca seminariului din Bucuresci, de uncle not am tray aceste not*,
'1
;
www.dacoromanica.ro
506 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
greuere la subscrierea uniel bisericesd: 'pentru ce nu meascultatt? le dicea Patriarchul; au nu din kilia mea att esitvol? Nu et v'am radicat la trepta episcopala? Si pentruce me data( de rusine? pentru ce nu ati urmat socotinteimele?,
Tot-o-data vedem din acesta esitare a lui Damian de asubscrie unia florentina ca el 41 ternea positiunea sa deMitropolit al Moldovel, carea Inca nu i se asigurase si pecarea el tot o spera curend set mat tarzit, maT vertos sci-ind ca Moldovenii erat forte ret dispusi catre sinodul a-cela si, catre unia cu Biserica papala. In fine fiind-ea tOtasperanta lul era in patriarchul si Imperatul, cart 'I spriji-niat, a subscris si el decisiunile sinodale.
Uniunea florentina nu numal n'a adus unirea si paceaIntre resaritul ojtodox si apusuIpapist, ba din contra, a a-Iltat Inca mai mutt vrajba ortodoxilor asupra papistilor,pentru nedreptatile si Impilarile acestora asupra constiinteicelor d'intait. Resultatul a fost ca in tote terile ortodoxe,Incepend cu imperiul bizantin, in Rusia, in Gruzia, in Mol-dova si in alte teri ortodoxe (vec,IT Chronica Romanululpart. I. p. 84. 85), s'at adunat sinode locale, cart at bla-mat si anatematisat tote decisiunile florentine, si pe cel cele at subscris. Damian Inca a fost unul dintre cel anate-matizatt, pentru uniunea cu latinil. El s'a re'nturnat de laFlorenta in Constantin pole unde se face amintire de el,cu ocasia unul sinod ce s'a tinut acolo in anul 145o, con-tra uniunil fiorentine. Anume, Macarie al Nicomidiel sub-scriind decisiunea sinodala, dice ca este autorisat verbal asubscrie si pentru Damian al Moldo-Vlachiet ; i'xov xat Toy
X6yov to:, Accp.tocvou AloM013Xxxixcp (Allatius, De perpetua con-sensione p. 1387 fin.) Asa dar, Damian a purtat title detmoldovlachias, Inca mat multi ant dupa sinodul florentin,si s'a lepadat de uniune fati§ la sinodul din 145o.
Aceste notiuni despre Damian, dobandite de la autorTstreini sa le punem acum in legatura tu notiunile istoricece avem despre Moldova din acele timpurT ca sa putemtrage o conclusiune.
www.dacoromanica.ro
MITPOPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 507
Dupa mOrtea fur Alexandru cel Bun, in anul 1432, inMoldova a urfnat anarchie si lupte crtincene pentru suc-cessiunea la tron intre fiiT reposatului Dorm: fratii Iliac siStefan. Iliac fusese lasat successor legTuit de tatal sea, dartefan nazui la ajutorul lul Vlad al III, domnul muntenesc,
si cu oste adusa de acolo detrona pe fratele set Bias, si seintrona eL Iliac nazui la ajutorul Polonilor, cu carT era in-rudit prin casatorie si cerca in multe renduri prin luptecrancene a's/ recapeta tronul. Luptele acestea intre frati siresboTele at tontinuat pena la anul 1437, cand spre impa-carea fratilor, dupre mijlocirea PolonieT tera se imparti indone partl, cu doua domnii : luT Iliac iT yeni tera de sus cucetatile Suceva si Hotinul; era luT Stefan tern de jos cu ce-tatile de la Dunare: Cetatea-albs si Kilia. Pacea acesta insaa fost ipocrita si silita. Peste 7 anT Stefan prinse Cu vielesugpe fratele si coregentul set Ilias si '1 scOse ochiT, prin carefapta criminals deveni el domn peste tots ;era. Dar dupa4 anT un fecTor al luT Ilias resbuna pe tatal set, taind ca-pul unchTuluY set Stefan, si se facu el. Domn in Moldova.Insa si acesta dupa un an de Domnie fu alungat de verulset Petru, care s'a facut Donut cu ajutorul Ungurilor, ca-rora spre resplatire le-a cedat Kilia, cetate de la Dunare.Si acesta a domnit numai un an (Letop. t. I. p. to8-111 e-ditia veche).
In acesta stare politica pre turburata a Moldovel, se 'n-telege ca Damian cu amblarile sale prin Moldova n'a pu-tut nimica dobandi atat pentru sine personal ca sa devina.Mitropolit, cat si pentru politica de uniune a Imperatuluibizantin si a patriarchuluT. Se vede cs tote incertarile luTat fost zadarnice. Et n'a reusit decat a duce cu sip.e 'Ana.la Constantinopole pe un pops moldoven pe carele ,el l'aintitulat : protopopul Negu; dar se vede ca acesta nul'a insotit pans ]a Florenta; cad acolo nu figureza nume-le luT.
La anul 1437 la 24 Novembre, Damian impreuna cupatriarchul, cu clerul grec si cu Imperatul loan Paleologul,A plecat din Constantinopole la sinodul din Italia, si at
aid
www.dacoromanica.ro
508 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
stat acolo aprope 2 anI, pena in vara anuluT [439 (Pichler,Geschichte der kirchlich, Trennung B. I. Seite 39o-397).Patriarchul losif, protectorul lui Damian, a -murit in Flo-renta. Intorcendu-se la Constantinopole, Damian s'a tinutde partidul unionistilor, in fruntea caruia era imperatulloan Paleologul. Dar antiunistil in anul 1443, avend intrunte pe patriarchul AlexandrieT, Antiochie si al Ierusali-mului at publicat o carte sinodala, prin care e at con-demnat sinodul de la Florenta, numindu-1 isinod talha-resc,, era pe Mitrofan, pe carele imperatul II facuse patri-arch in locul lul Iosif, rat declarat de tucigetor de mama,si eretic (ibidem Seite 397). Damian, tocma dupa mOrteaimperatului loan Paleologul, carea s'a intamplat in anul[449, a renuntat la unie la sinodul ce s'a tinut in Constanttinopole contra uniunil in anul 1450, unde precum am ye-clut, Mitropolitul Nicomidiel a declarat, ca *are autorisaresi de la Damian ixov Toy A6yov a subcrie decisiunile sino-dului contra uniel.
Isvorele istorice slave ne spun ca in Moldova s'a tinutpe tiNurile acele un sinod contra celul florentin si acelorce participase la el. Prin urmare Damian, ca unionist sipartisan al papismului, n'a avut ce cauta in Moldova, sicredem ca a remas la Constantinopole tOta viata sa; eraMitropolia MoldoveT s'a administrat de Grigorie TamblacEste insa de insemnat ca Grigorie in scrierile sale, care seraporta la acesta epocha a vietei sale, nil se nnmesce Mi-tropolit, ci orl emonach si presbiter al mare Biserici aMoldo-Vlachiei,, precum in viata Santului loan eel not,carea s'a scris de densut dupd mOrtea lui Alexandru eelBun, pe cand el administra deja Mitropolia precum amve4ut; orT cmonach si egumen at Manastirei Pantocrator,(ITemtu), pecum in cuvintele ce le-a rostit el in timpul a-cesta. Acesta insa trebue a se esplica din motive tle o a-danca smerenie si abnegatiune ascetica , directie care sevede in tOta viata si in scrierile lul. Tot din aceste motiveam ve4ut ca el a renuntat si la titlul de 'Mitropolit al Kie-vuluT si al Rusid, pe carele nu ra mai intrebuintat in nici
www.dacoromanica.ro
mramotiouTuL tRIGORIE TAMBLAC 509
una din scrierile sale posteriore. POte ca la acesta l'a con-dus si certele cele marl politice si discordiele ce provocauin lume aceste demnitati si titlurl marete, si cdrora el cd-cluse o data jertfa.
Ne rdmane acum a esplica titlul de egumen al Mandsti-tel Pantocratoru, care se da luT Grigosie in timpul petre-cerel a doua in Moldova.
Am spus maT sus, ca wide din cuvintele lut porta flailde (egumen al MandstireT Pantocratorulul,, carea este Ma-ndstired NemtuluT. In pomelnicul Manastirei NemtuluT Gri-gorie Tamblac se pune al treilea intre egumenil cel de lainceput a aceste MandstirT, anume dupa Pimen si Siluan.Din istoria mandstirei, scrisa de Ieromonachul Andronicde pe documentele manastirescl, se vede ca Tamblac a e-gumenit acolo intre anil 1440 si 145o. Suntan dar silit,1 adeduce ca Grigorie Tamblac pe la anul 144o a luat asu-prd-sT si ad ministrarea MandstireT Pantocrator, continuanda fi si Mitropolit al Sucevel. Pote ca el prin acesta vola a 's/prepara un loc de retragere pentru sfarsitul vietiT sale.
Acesta mIndstire se fondase pe la finele vecului al 14-lea,de catre trel parinif ascetT, veniti aid cu uceniciT for dinpdrtile de peste Dunare, care cdc,luse sub stapanirea Tur-cilor, si pusera Inceput unei sichastri! in Moldova la polelemuntilor Carpat,T. El fury acolo bine primitT si stimati. Senumlau Sofronie, Pimen si Siluan. Stefan Voda, pronu-mit cel Mean (cTaplati), carele a domnit intre anil 1390 -1398le a zidit acolo o bisericutd de petra dedicata indltareiDomnulul, be a dat si un clopot, care porta data 6901 sept.12 (1392), si le a haradit pentru hrand trel mosiT din localdomnesc : Dvorenescil, Buzatir si Fantanelele: Alexaddrucel Bun le a dat Inca o mosie anume Oncea, in anul 1422.
Cum ca acesta mandstire din vechime purta numireade mAndstirea Pantocrator (Atot-tiitorul) 'mT este destul areproduce aid 0 inscriptiune slavond dintr'o carte serbe-scd, ddruita MandstireT in anul 1567 de Mitropolitul Grigo-rie. Eta ce se dice in ea :
(Cu vointa TatbluT si cu conlucrarea Fiulul si cu sevar..
:
www.dacoromanica.ro
616) tvnlazoPou'rtTL MunoRIE TAMBLAd
sirea sAntului Duch, din dragoste dumnedeesca aprins cuduchul, smeritul Grigorie MitropolitUl Sucevel, dorind ase adapa din acesta dumnecleesca carte, riumita pravila, sia rodi insutit cele clise a se darui de prea milostivul Domnlisus Christos. De aceea cu sarguinta a aflat'o, a scris'o si ainfrumusetaeo si apol a dat'o dupa mortea sa intru rugasie si pomenire parintilor seT in Biserica unde este templulInaltare Domnulul nostru Isus Christos, in. ManastireaPandocratoru, q. c. I.
Nu putem dar a nu admite O. pe la anul ,1440 GrigorieTamblac a primit asupra sa egumenatul Ma'nastireT Pan-tocratorul ; insa admitem acesta nu ca un paretis (dimisie)al luT de la Mitropolia SuceveT, ci maT mull-. ca un loc deretragere si linistire a betranetelor luT; cad pe atuncT aveaversta de 73 anT. Ceea ce ne intareste in credinta ca Tam-blac si fiind egumen la Nemtu a continuat a carmui Mi-tropolia Sucevel, este, ca 'Ana dupa mOrtea lul nu se vedealt Mitropolit al Sucevel. Avem positiva sciinta ca si altsMitropolitT in vechime purtau tot-odata si egumenatul Ma-nastirei NemtuluT. Vom vita de esemplu pe MitropolitulTheoctist II-lea intre &AT 1476-1517. Intr'o inscriptie a luTdintr'un tetrovanghel din ManAstirea NemtuluT, spune cape la anul 1496 el era si egumen al Manastirel NemtuluT,anume and s'a sfintit biserica cea mare actuala din Ma-nastire, cu cheltuTala marelul Stefan, si la care zidire s'aostenit si el cu fratiT, fiind egumen aI Manastirei. (Vecli ca-taIogul cartilor serbesci de la Nemtu Rio. 91. De asemineaistoria Manastirel NemtuluT tocma la anul 1503 pune alt e-gumen, successor lul Theoctist, pe Macarie). Dupre docti-mentele istorice se pare ca Mitropolitii Sucevel in vecul al15-lea traTau prin ManastirT si SichastriT, unde duceg o viatdstrict ascetica. Ap, intr'un uric din anul T446 de la StefanVoda se vorbesce de o Manastire la Boiste (rang TargulNemtuluT) unde a fost kilia vleidica fosif, adica a Mitropo-liuluT Iosif (document. M. Nemtu).
Viata luT Tamblac credem ca a durat pana pe la anul1450: cad in istoria ManastireT NemtuluT vedem, ca la
www.dacoromanica.ro
MVIT0130LITUL GRIGORIg TAMI3LAC 511
1452 era acolo alt egumen, anume ieromonachul Simeon.Asa dar Tamblac la morte ar fi avut versta de 83 sat 84de anT. Mortea luT Tamblac coincide cu domnia luT Ale-xandru, fiul luT Ilia (1451-56). to letopisetul Moldova ce-tim, ca acest Domn s'a adresat la Archiepiscopul serbescNicodim, carele archipastorla la Ochrida, in dilele bine-credincTosuluX Knez al SerbieT Georgie Despota (Letop. t.I. pag. 113 in nota). Si in adever, daca ne uitam in istoriaSerbieT, gasim ca Nicodim era patriarch al SerbieT si alOchrideI (1446-1451), era Despot, lurie Brancovici, Knezal SerbieT (1427-1457) (Vedi la Golubinski, opera citataP. 477. 441. 133)-
Trebue sa clicem aid cateva cuvinte si despre Mitropo-litul Theoctist, successorul luT Tamblac la Mitropolia Su-ceveT si a Moldova Documentele istorice ne arata cain Moldova at fost doT MitropolitT cu numele Theoctist,unul dupe altul. Pe cel de intait '1 numesc Theoctist celbetran (mind); noT vom numi pe cel d'intait, Theoctiq I,pc cel de al doilea, Theoctist al II-lea.
Despre Theoctist I letopisetul Moldovel aminteste Incade treT orT, si anume : la ungerea lul Stefan cel mare ladomnie (p. 118), la ocasia sfintirei m-reT PutneT (p. 123), siin fine cand spune de mortea luT in anvl 1476 (p. 132).
Principele Dimitrie Cantemir ne da Inca cateva notice de-spre Mitropolitul Theoctist, din care, parte pot fi basatepe documente istorice de care el s'a folosit, dar parte suntpure inventiunT ale luT Cantemir. Ala in descrierea Mol-doveT (edit. BucurestI 1875) la p. 158 dice : 'Marcu Archie-piscopul de la Efes, 'a trimis Mitropolit in Moldova pe Ar-chidiaconul set, bulgar de origine, dar forte laudat pentrupietatea si ortodoxia sa, ; era la pag. 168, vorbind despreliterile Moldovenilor, dice : MaT inainte de conciliul floren-tin, MoldoveniT at scris cu litere latine, ca tote popOrele acaror limba se deriva din limba veche romans. Dupa ceinsa Mitropolitul Moldovel... a mers la acel conciliil, siacolo s'a dat in partea latinilor, successorul set Theoctist,Diaconul luT Marco Etesenul, bulgar de origins, ca sa star-
www.dacoromanica.ro
512 MITROPOLITUL GRIGORIB TAMBLAd
pesca tot aluatul latinilor din kiserica moldovend, si sä ri-dice ton ocasiunea de a putea omenir tinerl ceti sofismelelatinilor, a indemnat pe Iomnul Alexandru cel Bun, ca saesileze din tern nu numar pe omenir eterodoxr, ci scatssi literile latine din tote scrierile si cartile si introducein locul for pe cele slavone, etc.
Mar tote aceste asertiunT sunt pure inventiunr, gra nicro bass istorica, si contra adeverurilor istorice, cercetate sidescoperite in urma. Cantemir, lipsit de documente isto-rice, le indeplinesce prin fantasia sa, basat pate pe niscetraditiunr vage si degenerate ale contimporanilor, si foranici o legaturd logics cu sevenimentele adeverat istorice,antecedente si consecuente faptelor ce le descrie. Asa Can-temir nu scia ca Theoctis n'a fost contimporan cu Ale-xandru cel Bun ; ca limba slave era introdusA in bisericasi in cancelariele romane cu mult mar 'nainte de Alexan-dru Bun; ca Marcu at Efesulul nu putea sa trimita Mi-tropolit in Moldova ; ca Theoctist n'a tost successorul
carele purta titlul de Moldovlachias la sinodulde Florenta si s'a unit cu, Latinil etc.
Cateka ins, din asertiunile lu! Cantemir pot fi luate caadeverurI istorice cu ore-care lamurirr. Ast-fel sunt : spu-nerea ca Theoctist ar fi fost din Bulgaria; cd a fost Diaconal lu! Marcu al Efesulu!, ca a fost laudat pentru pietatea siortodoxia sa.
Despre Marcu Mitropolitul Efesului, pronumit Eugeni-cus, scam ca el a fost unul din cer mar puternicr aperatorra! ortodoxiel la sinodul de la Florenta, prin sciinta sa theo-logicd, prin eloquenta sa si prin credinta sa cea tare si ne-strtimutata a convingerilor sale despre dreptatea causer Bi-sericer, careia el apartinea. El n'a volt sa subscrie detisiu-nile acelur sinod, dupre tote stdruintele imperatulur, alePatriarchulul si a le colegilor set, incat Papa Eugenie, cands'a informat de neclintirea lu! Marcu, a esclarnat gatuncinimica n'am facut
Dupe intarcerea la Constantinopole, Marcu a tost celmaT aprig luptator contra unistilor ; a luat parte active con-
sdsA
celMi-
tropolitului,
;
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGOItEE 1A4BLAd b1
tra for si la sinodul linut in Constantinopole in anul 1450(Veda Istor. biser. Meletie t. III part. II. p. 4o).
Theoctist a putut sa fi fost Diacon la Marcu Mitropolitul Efesulut, a putut sa fie si invetat si evlavios ; a putut sa fi fost ori-ginar din Bulgaria, dar not it credem ca de nationalitate eraroman, si sa fi iciut rom'anesce ; cad altmintrelea n'ar fiputut fi Mitropolit in Moldova. Nu credem insd, ca a fosttrimis in Moldova de catre Marcu al Efesulut, carafe nuavea nict o relatiune cu Biserica Moldova Mal degraba amcrede, ca el a lost chtemat, aid de Grigorie Tamblac, ca-rele pate '1 cunoscea, set pate It era ruda, cast pre-cum scim, si Tamblac era originar din Bulgaria. Sea pOteca Theoctist a fost manat in Moldova de curentul emigrastiunit romano-slave din Wile de peste Dunare in Romania,adica Muntenia si Moldova, curent despre carele vom vor-bi mat jos. In tot casul Theoctist a fost bine apreciat inMoldova si meritele 1ui resplatite prin redicarea lut la trep-ta de Mitropolit, dupa mortea lui Tamblac.
Mitropolitul Grigorie Tamblac, dupa cum spune istoriaManastirei Nemtulut, este acolo inmorm6ntat, si anume inBiserica Mare. Parintele Andronic inchee asa igdmenia JulTamblac : tiara mormentul lul este alaturea cu al parin-telut Siluan, in pridvorul (sectiunea) din mijloc, uncle suntdoue petre alaturea, in partea drepta, inaintea icOnet sfin-tei tnaltaff, (i), Tot odata parintele Andronic spune, cadela Mitropolitul Grigorie a remas in Manastirea Ndrntu-lui o liturghie slavona scrisA de densul si subscrisa Inca dedud era Mitropolit at Kievulut, si ca acea liturghie se pa-,streza in biblioteca slavona a manastiret. In vara acestaen, visitand Manastirea NemtuluT, ani revizuit totd biblio-teca slavona ; dar negasind acea liturghie, m'am adresat laautorul istoriet Manastiret, carele acum traesce in Basara-bia la manastirea moldovenesca de acolo, numitA (Noul-Nerntu, si 't am cerut sciinta despre acea liturghie si des-pre inscriptia din ea.
(1) Dup5. reparatia Mout/ in ruff dirt urrnii Bisericel marl din MInistirea Ndm-%ului, acum nu mai esistii deeste petre. ne s'an redicat orX s'art adiincit, -pardosin.du-se Oat biserica cu lespe4i de mannora.
8
chiar
www.dacoromanica.ro
514 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
Aproposito despre parintele Andronic. El este originardin Moldova ; a intrat in Manastirea NemtuluT in anul 1831,unde s'a calugarit si a devenit unul din cel mal cuviosT ca-lugarl aT Manastirei NemtuluT. El, cu un zel estra-ordinar,impins de un nobil instinct de a cunOsce trecutul Manastirels'a ocupat cu studierea documentelor Manastirei, cauleras forte numerOse, si pentru cele slavone s'a servilcu un parinte, Duchovnicul Kiriac, carele cnnoscea
mba slavona, si carele a tradus multe cart:I din slavo-nesce, parte tiparite, parte remase Inca in manuscripteResultatul ostenelelor luT Andronic a fost istoria ManastireiNemtuluT .si a SeculuT scrisa de el si maT pe scurt si malpe larg. Cea pe scurt porta titlul: ' Istoria SfintelorstirT Nemtul si Secul, adunata in scurt,. Acosta lucrareconsta din o brosura in folio, care cuprinde 9 file, si s'atiparit in Manastirea NemtuluT, in anul 1857. Apo' s'a a-daos la editiunile de Ceslov ce s'aa facut in urma is aceatipografie. In o altg lucrare a sa, Andronic a espus maT pelarg istoria acestor ManasfirT, precum si istoria despre sta-riot Paisie, carele a intrunit amendou6 aceste manastirisub o administratie atat duchovnicesca, eat si economics.Acesla se pastreza in manuscris in biblioteca MandstireiNdintuluY, si 'n1T am tras si ea o copie. Spre deosebire, noTpe acesta o vom numi ernijlociel. In anul 1858 parinteleAndronic a facut o caletorie la locurile Sante ale Athonu-luT qi Ierusalimului. Cand s'a inturnat el in manastire, inanul urmator, acolo a gasit o mare prefacere: averile ma-nastireT se secularisase ; pentru administratia economics amanastireT se infiintase un comitet, carele a refusal de ainscrie pe Andronic intre monachil manastirei, clicendu
(t) Kiriac era roman originar din 8istovul Bulgariel. El venise in Moldova ontati-s611 ilica in copildrie, Cu ocasia umni resbel intro Rusia qi Turcia. Tatal soufu ptimit in Moldova I)i stabilit ca preot in orasul Birladul. Kiriac de timpurid fndat la manistire, wide se alugliri, si se distinse prin zelul Bed eitre literaturit.El traduse mai multe carts in limbs remand, print= : Praqtia, ChronolografulSintulni Dimitrie Rostovski, care &ad fii tiparit in maindstirea Nemiadui. A maitradus chronic:). lui Baroniil, o carte volumin6ed, in mai multe tomuri in folio precare ed le am vddut in miinastire, qi erat serise en mans luT Kiriac. El traia inmiinistirea Seculul, ands eu l'am vdzut in anul 1872 pentru ultima datii, obositdo biStranete. El a merit de vr'o 5-6 ani
Mana-
altf
(1),
I
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 515
ca el trebue sa cera mar intaTU autorisatiunea Ministeriu-luT. Acesta l'a mahnit pe Andronic, si el, impreuna cu alpparintl nemultamitT de reformele facute in manastire, autrecut in Basarabia, unde guvernul rus le a dat loc de pe-trecere pe o movie a manastrei Nemtului, numita Kitcanii,si unde a' in curend au format manastirea actuala numita'Noul Net*. Acolo Andronic a continuat ocupatiunilesale cu istoria manastirilor Nemtul si Secul, compunendo lucrare voluminOsa, compusa din mar multe ,tomurI infolio; si in care sunt reproduse intregl urice si chrisOve deale manastireT, pre care elle copiase Inca pe. cand. se af tain manastirea Nemtuluf.
La esplicArile ce am cerut parintelui Andronic asupraunor notice despre Tamblac, intre altele despre Liturgiaremasa de la el, si de care el vorbesce in istoria sa mijlocie,el cu o rara abnegatiune si cu un viu interes pentru sci-inta 'mT a comunicat tot ce a putut el aduna despre Tam-blac, atat de prin cartile din biblioteca manastirei Nemtu-luT, cat si de pe la autoril rusT, tote cuprinse in 6 cole dehgrtie, scrise cu mana luT. Despre liturgia luT Tamblac, carca acum nu se gasesce in biblioteca manastirei Nerntului.eta ce relatiune 'mT g dat : 'Cu inceputul anuluT 1857, candam copiat inscriptiunea din Liturgia lul Tamblac, carteaacesta era in biblioteca manastirei, cea de sub clopotnita(adica cea slovenesca), cu alte multe cartI scrise de mana.,Apol, trimitendu-mT copie de pe acea inscriptiune, aratasi cuprinderea liturghieT luT Tamblac : eel (Tamblac) o afost scris cu mana, forte frumos, in limba slovenesca, cu-prindea : renduiala sfintirel bisericel; renduiala facere,sfantulul si marelul mir; renduiala chirotoniei Archierei-lor, a preotilor, a ierodiaconilor si a chirotisielor; desfiin-;area chirotoniei de la nevrednicul preot; blestemurile ces'art obicinuit a se seversi de sfanta sobornicesca pravoslav-nica nOstra bisericit asupra tutulor ereticilor, in fie-carean in Dumineca pravoslavieT, sit altele. Pe dosul filer 34o(.j 6) a acesteT carts insemna insusi el (Tamblac) asa :, Gifw iwinit Iiiiisalf ontax 331 pesolo MOHO CMPpentibili reirOpitt elMSAagie
www.dacoromanica.ro
gig MITkOPOLITIM dIttGOittE TAMBLAC
mirrpononit 2 RifECKI.H is LIAHLIKIN N RC 11 VOC711" gAcestg sfin-lire de biserica am scris'o elf cu mana mea, smeritul Gri-gotie Tamblac, lvlitropolitul Kievulul, al G,alitieT Si a OaRusia,. La inscriptia acesta a lul Tamblac mal suntInca adeose irate -va rendurT, dar rfiind viderat, ca ale sunto adaos6tura posteriors §i Inca prosta, contradicetare §1gramaticet si istorieT, de ace\ea noT nu le pun= aicT, ci vomvorbi despre ele In alt loc (r). De la Tamblac trebue sa fiatnas'inta multe cartT slavone in manastirea Nem lului;pote ea carp de ale lut sa se fi aftand intre tnanuscriseleserbesci, ce se pastreza pang, astazI in. Biblioteca mana.sti-rei Nemtululr. NoT nu putem afirma acesta positiv din cau-se ca manuscriptele acele maT itote n'at nicT inceputul
(1, Deapre posibilitatea perderei acester earl' pretiOse din biblioteca mrinris-firer, eta co ne Comuniel plirintele Andronic : hi anul 1865 pe un lipovan, anumeemail de la Vileov, earele de milt? err aducea peace la minEstirile AOstre, rindeiam qi eil acolo, ram aflat ven4end o carte mare de eele vechl slavonesei striaede mini, en invetiituri pustnieeser care monachr ale marelul Vasilie, pe care oam qi eanoseut el este din biblioteca qi am fiteut tote ehipurile ca dio cumper. BI spunea ettmeI o a eumperat de la un mezat din tergul Nemtulur,aria:and qi o adeveringi en No. 884 din 10 Aprilie anal 1865, de la comisia dintergul Nemtului, cu pecete,Intru cares Comisia adeverea eis a primit 15 galbinlpentru 120 de ertrg, qi era batik ,,Lazrts Theodor" qi nu altul al citruia ?auraean Pam pntut deslusi, qi n'am putut as 4obendesc acea carte fiin4 ca cerea 30 ruble pedense, barn' pe care el nu 'I aveam atuner. Dar el apol nu s'a mss arltat pe aid. Amgrisit in urnal vendute de seeks lipovan alto 18 card, intre earl* qi una de psaltichiescris'a de mina mea, qi Orli% de mine biseried eel marl a miinistirei Nenalulurinel din anal 1844. inert qi o Evaughelieitipruitii in ann] 1693 in Mitropolia Un-gro-Vlachiel, in timbale grecescit qi romLnescrt, ditruita mlnrtatirer Bogdana deConstantin Duca Voevod, precum ete aerie in pa, si am gent tete chipurile de res-currnierare, qi am tnzestrat en ele biblioteca acestet slate mrtnitatiri Noul-liemt"Observrtm aid, el Lipovenir, forte fanatics pentru car ile bisericeser vechl ale-vone, nit acaparat eele mai pretiOse eiirg slavone de ptin manaatirile ndatre; eael ntunai pe acele vechl, anteridre vecului al 17-lea, le cred adeverate' eiirg bise-rieeser orthodoxe, crezend pre eele mar none eretieeser qi corupte. Monachil no-gtni qi neennoseend val6rea artilor entice, fie in on es limbic, qi ade-menig de bathr lipoveneser, au instreinat de In mrinatirl acele elxg, ca netrebui-tOrd 14. Mutts le-al luat qi difetiti ertletori streinr, lnas en admit rust `In annl1858 on librar rue de la Kiev, Litov, a cutrierat tote thanastiiile Moldover, a-dunind manusernos veehr slavone, sense pe pergamin. Mi s'a spas alt de la o mit-niisltire a dobendit un Tetrovaughel serbesc, eerie f6rte frumoa, numar prin promi-'siunea data igumenulur de al mijloei o decoratie rusdscil. Cu tote acesta deprrt-dart, in miniistirea Nemfultirtetulr s'a pristrat Inc a o
anumeinsemnati colectiune de
manuseripte slavone, pe care nor le-am descris intr'un catalog, In tomna a-trubil 1883, pe care 'I publiefim chlar in acest volum al .8evis4er. (1)
% Revaara pentru 7st. F11. Aroheologie.
maniistireT,
neeirturari
y
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC b17
nicT sfirsituld Ceea ce putem afirma este, ca unele din elearata numele scriitoruluT: Gavril, coptimporan cu Tam-blac. Vom aminti aid d. e. sbornicul serbesc, in carele seafia si viata St. Joan cel not, compusa de Tamblac,
Sbornicul acesta este scris de Gavriil in anul 1438 Sept.(6947), adica tocmai pe timpul cand Tamblac era Mitro-polit in Moldova. In catalogul nostru, acest sbornic este in-sirat sub No. to6.
Resumand dect tot ce am gasit despre viata luT Tamblac,in isv&re Nrnane, rusesci, etc, incheem :
El a fost roman de nem, nascut in Tarnovuf Bulgariel.'ST a facut educatiunea in Constantinopol, unde s'a si calu-garit. In calitate de Ieromonach a fost trimis de Patriarchu.Constantinopolei tiMatheiu la inceputul vecului al 15-lea inMoldova ca mputernic'it din partea PatriarchieT, spre astabili pacea bisericesca intre biserica Moldovel Isi Patri-archie. Dupa implinirea acesteT thisiunT, Tamblac a remasin Moldova, ca presbiter al mareT bisericT a Moldovel §i caprofessor la sada domnesca de la Suceva.
La anul 1407 s'a dus in Litva si a devenit Mitropolit ofKievului, cu jurisdictiune asupra RusieT apusene Si a GalitieT,
Pe la anul r420; retraendu-se de la acea Mitropolie, s.adus iti Serbia, unde a devenit egumen al Lavrei Deciana.
Pe la anil 1431-1432 a revenit in Moldova, uhde a fostatasat la biserica cea mare a MitropolieT din Suceva, si cu-rend apol ales Mitropolit al .Holdover. J
Cea d'intaiu afacere bisericesca a luT a fost rurriperearelatiunilor de junsdictiune ale bisericel Moldovel cti ceaConstantinopolitana, si reinoirea legaturilor antice' cu Ar-chiepiscopia autocefala a OcIrklel. Pe la anul 1440, el aprimit egumenatul manastirel Nemtului si de acolo a con-tinuat a dirige si Mitropolia SuceveT pans la mortea sa, intemplata pe la anul 1450.
Ne remane acum a trata despre maT multe scrierT ceTamblac a lasat posteritatiT, prin activitatea sa literara.Dar maT intahl trebue,sa dam ore carT IdeT generale des-pre starea culturala si literara de atund in Moldova si intots Romania; si despre agentii lor.
www.dacoromanica.ro
518 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC ..Este sciut ca Romani!, avend limba for proprie, n'ail a-
vut carte, qi Inca din vechime at adoptat cartea Slavilorde la sud, cu caril at avut relatiunT si politice si biseri-cescI, qi cu cariT se vede ca at trait mult timp impreuna,incat se priveat 0 el, ca facend parte din familia popore-lor slave de sud. Acosta deprindere cu cartea slava a facutca §i dupa infiintarea Domniatelor romane, in vecul al13-lea 0 al 14 -lea, cartea slavona a continuat la Roman! qiin Muntenia §i in Moldova, precum arata uricele dom-nesci si inscriptiunile din acele vecurl, ajunse panA la noT.Se nasce acum intrebare : pentru ce Romani!, dupa ce 'sl-at format staturl a parte romanesci, totusl at purtat atatde indelung jugul moral al unel limb! streine §i neintelesede popor ; ci numai de cel ce o invetat inadins pentru afi carturarT, scriitorT, dascall si preot,1? Pentru ce at tre-buit sa trecA Inca vecurT pang la al 17-lea, 18-lea ca Roma-niT sa se OM convinge a trebue sA'qi facit carte romanes-ca qi pentru biserica for qi pentru trebuintele sociale, si
pentru cultura for intelectualA? Acea deprindere a Roma-nilor cu limba slava s'a basat ea ore numal pe o traditi-une tenace §i Para nici o ratiune contra necesitatiT urgentede carte romans pentru Roman!? Pentru ce nisce barbatiluminatT ca Tamblac §i ca Theoctist, cari sciat ca totecele-lalte popore ortodoxe printre carT ei at trait, si uncleat invetat : GreciT, BulgariT, Ru0T, Serbii, at carte in limbator, ad esitat totu§1 de a pune qi printre Romani funda-mentul cartiT romane, qi a lasa Ceva posteritatiT din aceleprime incercart ale for pentru formarea carte! romanesci,mai ales cad at vorbit qi at predicat in limba romanA ?
Ca sa respundem la aceste intrebari, trebue sa ne aducemaminte :
t). CA pe acele tim purl egoismul national nu se desceptape Inca la Romani. ET se conduced de fraternitatea e-vangelicA, carea face pe om a iubi pe tote natiurnle, ma)ales pe cele de o credinta. Cartea era un lucru sant, eaera 4a de strens legata cu biserica 0 cu religia, incat car-tea apartinea bisericel de care se tinea un popor. Mind
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GR1GORIE TAMBLAC 519
decT c Romani! se tinet de o bisericil comund si Slavilor,cu traise impreund multe \recur!, de aceea credet el
limba bisericel for trebue sa fie tot cea slava, de siputini o inteleget. Dascfilif lor, slavi de origins, negresit
11 intariat in acea idee.2). Pe la finele veculuT 14 -lea Turcil ocupfind pe rend
provinciele crestine din orientul Europe!: Tracia, Mace-donia, Tessalia, Bulgariaf Serbia, at inceput dominatiuneafor prin acte barbare, ardend, ucigend, pradand, dara-mand bisericele si manastirile. Groza acesta a facut pemutt! AmenT carturarl, preotl si calugarT, de nationalitateatAt romAnA, cat si slava, a cAtita scapare in terile romfinede dincoce de Dundre, si a se lipi pe la diferite persOne sipe la bisericT ca dascalT de copiT si ca servitor! bisericescr.Mu1tT acestia, calugariT, V-at gAsit asilurT prin muntT,unde at format sichastriT si apoT mdnastirr, atat in Munte-nia, cat si in Moldova (r). Vom aminti cfiteva esemple :
Pe to finele veculul 14 -lea, santul Nicodim, originar dinSerbia, -veni de la Santul-Munte (2) si se stabili in pustietd-tile Oltenia, si funds acolo cloud mAnAstirY Vodita si Tis-mana (ved1 viata sf. Nicodim, Bucuresci 1883). Manastirea
- Nerptului am vec,ut in urmA, ca a fost fundati tot pe la fi-
(I) D-nul Const. Ios. Irecec In Istoria Bulgariel (editia rusdscii 1878; Odessa),descriind ultima catastrofil a regatului Bulgaria/ qi a capitalei TArnov, .spuue, elin auul 139.3 Balazid luiind capitals, Bulgariel eu asalt, a prefacut bisericele partoin geamil, parte in MI qi grajduri, mOltele sfintiler au fost aruncate qi -arse, pre-otir isgonici, palatal regal fti ars ; Patriarchal Eutimie alungat din ems sa ame-niniat ea mOrtea qi apol exilat ; boeril in nuragr de 110 ail feat twill tntr'o bi-sericd, unde ail fost chemati spre a se consulta en noul comandant titre. Toll le-cuitorif eel mal hisemnati aT Titrnovulul ad fost striimutati in provinciele Orien-tulul, qi in local for ad adus coloniqt1 turd. Cu =esti ocasie neenicil Patriarelm-lul Euthimie, adied toll membrii luminati a/ clerului, riispandit prin Rusia qiprin Serbia ; (nol addogim ca qi in Romania), qi au dus cu sine acolo citrtile but-gAresd, precum inviitatil greet ail imbogiitit apw,u1 eu clasicil antic/ dupil cade-
rea Constantiilopolel (pag 450-454).(K) Deseriind brttalia de In Vidin qi cuceiirea qi acestefeotilti BaTazid, in s-
nub 1398, d. Ireeee (lice ed Turcil all prefacut in pustictiiti provincil Intregl, qi pre-tutindinea all predat flandril m tnastirile qi bisericile. Locuitoril de la qestul alt fu-
git la mung qi acolo ad indintat orate noun. Multimea de popor, imprsunit bu boariqi eu eler1ad emigrat in Valachia, in Ungaria qi in Serbia. Forte multi Bulgarimar ales bogomill, au primit islamul (p.461).
ca si
lead
cart
dintre
an
www.dacoromanica.ro
520 mITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
nele vecului 14-lea de trei caluggri veniti din Orient. Ma-nastirea Bistrita din Moldova a fost infiintata pe la incepu-tul vecului 15-lea de Alexandru cel Bun, tot din indemnulcalugarilor emigrati de peste Dunare, precum putem de-duce din pomelnicul slavon ce s'a fAcut la fundarea mg-nastireT, si care a fost purtat de acel calugari prin tote td-rile slave de la sud si dela nord, pentru a aduna eleimo-sing, dupa pilda calugarilor din Orient. Tot pe atuncicalugarr venial din Orient au fundat sichastrii prin munttla Bisericani, apoi in urma o manastire, carea pentru aceeas'a numit BisericanT, cad in ea a fost stabilitg orenduialaesceptionala, ca in uncle mangstiri din Orient numite taleneadormitildr,, pentru ca acolo serviciul bisericesc nu contenTa rfici-odini6rg, cliva si noptea. De asemenea s'a maTinfiintat sichgstria si apol manastirea Panggratilor, numitaasa de la sichaArul Pangratie, carele alese locul dechgstrie muntele numit pang astacp Pangratie. Pobrata ceamaT vechia mangstire din Moldova, numita la inceput iMa-aastirea de la Poiangs, a fost zidita tot pe la finele vecului(4-lea. Pe la inceputul vecului 15-lea Alexandru eel Bun ama! zidit manastirea Moldovita in Bucovina. Muntii incare s'aU pustnicit primil sichastri, si in apropierea cgrorain urma s'aU ridicat mgnastiri, porta pang astgc,li numeleprimilor sichastri veniti din Orient, precum : Simon, Ger-man, Pangratie, pachomie, Kiriac, etc. Manastirea Agapiaporta numele de la primul sichastru Agapie, carele s'apustnicit pe locul unde este schitul Agapia din del. Totemanastirile nostre cele vechi an si ele legendele for mira-culose, ca si manastirile antice din Orient. Unu\ia i-a desco-perit DumnezeU in vedenie locul unde sa. zidesca manas-tirea, precum Sfantului Nicodim, a se zidi manastirea Tis-mana, la locul ggtat in vedenie si numit cPisetorli, adica,unde curge un isvor dint'ro pestera si cade dos de pe stand.Altora s'a aratat Ma Ica Domnulul si le a indicat loculunde ea voesce sä se zidesca manastirea si biserica sa, pre-cum sichastrilor de la Bisericani.Altora angerul prin can-tare noptea in vre-tan arbore, a aretat locul si numele pa-
'sT si-
alts
www.dacoromanica.ro
MITROPPLITUL GRIGORIE TAMBLAC 521
tronuluT viitorei manastirT.Legendele altor manastirT seraporta la ic6nele facetore de minuni, ce se afla in ele, du-
i pre pilda iconele miraculOse de la Athon. Tote aceste ma-nastirT si altele, care at urmat a se funda de Domnl si bo-erT, dupa acesta, at servit de asil maT intait calugarilor e-migratI din Orient, cart at transplantat in Romania asce-tismul monachismulul oriental, si at fost focularele de cul-tura religiosa si de carte slavona. Calugaril emigrat,T dinle rile orientale, atat Romani cat si SlavT, educati si InvetatTdin copilarie in limba slavo-sudica, o at transportat cudensT si intarit prin manastirtManastirile pe atuncl eratscolele unde se format bisericasiT romanT, de acolo se luauEpiscopil, MitropolitiT, totT bine intaritT si lipiti de carteaslavona, pre carea el la randul for o propagat in Ora prinscale infiintate pe la EpiscopiT si MitropoliT si pe la orase,ba chiar -si pe la sate, prin scale infiintate de boerl pe lamosiele lor.
Din aceste din urma scale esiat miciT carturarl trebui-torT pe atuncl pentru a scrie, pentru a fi : tcliaci, de can-celarie, ctercovnich si poph. Cultura ce se capata prinscolele slavone de prin manastiri consta : a) din cetireacartilor slavone pe care se facea serviciul divin in Biserica,adica ceslovul, psaltirea si cele-lalte MI bisericescT , b) in-vetarea cantarilor bisericescl, pentru care erat anume car-ticele ce coprindet colectiunT de imnurile necesarie canta-retilor si care purtat numirea de cOsmoglasnices sat (Ca.tavasiere, , c) celor ce trebuiat a cunOsce adanc limba sla-vona li se predat notiuni de grarnatica, li se propunet ci-tirT din Biblie si din cartile Sfintilor parintY, pana ce eleviTajungetl a intelege perfect acea limba si a o scrie, precumvedem pre muitT Mitropoliti si Episcopl romani, ca intele-)geat bine acea limba, de si uniT o scriad destul de stricat.Tot acesta metoda de invetat limba slavona s'a intre-buintat in Moldova pana la timpurile Principelul DimitrieCantemir, carele eta cum descrie predarea acesteT limbT,pe timpul sett : 'De aceea fiiT boerilor nu invetat alta lim-ba, de cat cea slavona, in carea dupa ce se deprinclet a citi
www.dacoromanica.ro
522 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
fiind-ca in ea nu aveat de unde inveta alte sciinte, trebuetsa invete de rost Orologiul Bisericer orientate, Octoihul siPsaltirea. Dupa aceea li se esplica Evangelia, Faptele Apos-tolilor, Pentateuchul sat cele cinci call ale lui Moisi, sicele-lalte dirt! din Testamentul vechit, dar acestea forterar ; totul era numal ca sa pricepa ceva din Biblie si
rar era ca sa invete cineva gramatica limbet slavone,. (Des-crierea MoldoveT, Bucuresci 1875 pagina 17o).
Calugarii carturari pe la Manastirl, Mitropolii si Episco-pii, precum si dascalii mireni prin politil si sate, se ocupatcu prescrierea cartilor slavone trebuitore pentru serviciutdivin prin bisericT, qi a sbornicelor (colectiunilor) de pre-dice ale Sfintilor pArintT.Acesta era si o ocupatiune forteprofitabila : cad cartile.pe atunci erat rari qi scumpe. 0multime de scriitorT de acestia -traiat cu acesta. meserie.Biblioteca bisericesca, carea avea trebuinta de ScriitorT, eranumerosa.Vom insira aci numele cartilor serbesci scrisepe atunci, si a carora resturT se pastreza pana astadt in Bi-bliotecele unora din monastirile romanescT. Ast-fel sunt :Ceaslovul, Psaltirea, Tetrgvangelul, Praxa (Apostolul), An-gherestul (Octoichul), Triodul, Trifologiul hat Trifololul,numit in urma Anthologiti, carele coprinde serviciele set--batorilor anuale, Pendicostariul sat. Triodul florilor, 12 mi-nee lunare, Osmoglasnicul sat prescurtare din Octoich pen-tru cantareV, Pravila cea mare sat nomocanonul, adica :,legile imparatesd bizantine si canonele sinodelor, sail pre-cum nelogic at tradus vechiT traducetori romans elndrep-tarea lege', Tipical, Sbornice de vietele si invetaturileSfintilor parinV etc, care mai tote sunt carts voluminOse.Pe unii dintre scriitori Ii gasim ocupandu-se Cu scrisulcartilor tota viata tor. Asa de exemplu, pe monachul Ga-vril, de carele am pomenit maT sus, contimporan cu Tam-blac, 11 gasim scriind la calif de pe la anul 1429, cand ascris un Tetravangel pentru DOmna lui Alexandru cel Bun,carte carea astacp se afla in Biblioteca de la Oxford (Pumn,Priviri repede asupja proprietatiT monast. din Bucovina p.ti26) si pfina pe la 145o. Numele acestuT scriitor pOrta maT
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 523
mufte carp serbesci, ce se pastreza Inca prin Bibliotecelemandstiresci.
3. 0 alta Imprejurare, carea a imputernicit curptul sla-vic in Moldova a fost o alta cestiune bisericesca : frica depapism. Principe le Dimitrie Cantemir, cand zice ca dupesinoduf de Florenta, Mitropolitul Teoctist i cu Alexandrucel Bun s'at'e sarguit sa starpescd tot aluatul latinilor din Bi-serica Romana, §i d'a radica tots ocasiunea Ornenilor tineride a putea ceti sofismele latinilor, de i grersce in detai-lurl, are mnsa dreptate in thew generals. In Ord, mar alesdupe sinodul de ,Florenta, s'a intarit frica de propagandalatina ; Si nu numal la nor, ci in tote terile ortodoxe. Papilde la Roma, de Si n'au isbutit a uni Bisericile, de i deci-siunile de la Florenta au fost combdtute Si anatimatizatede ortodoxi in tote terile, de §i desbinarea intre ortodoxie§i papism a devenit mar mare §i mar apriga §i decisive,Papii totu§1 a luat de bune §i valabile decisiunile de la Flo-renta, le at publicat in toth lumea prin misionaril lor, i
facendu-se ca nu tin same de decisiunile ulteriOre ale Bi-sericelor ortodoxe, at. inceput cu tote mijlocele §i moralei materiale qi politice a propaga uniunea florentinA qi a
forma bisericT uniate printre grecT, printre pop6rele slave,care erau dominate de natiunile Catolice, de Italienl, deNemp, de Polohi. Unde nu puteU cu ademenirl, intrebu-intaa forta, inchideU Bisericile ortodoxe, persecutaU clerulortodox. Acesta a ingrijat §i mar mult pe ortodoxi, §iT-at strans i mar tare de datinele for religiose. Cea maimica abatere de la vechile usurT bisericesci se privea ca ainclinare spre papism. Cine dar putea in asemine im-prelurdri sa cugete la schimbarea limber Bisericel romane,limba care facea parte integranta a ortodoxieT romane,carea era comuna cu a tuturor poporelor slave din prejurulRomanieT. In adever limba slavond era lucrata §i prelu-cratA in curgere de 600 anT, ea avea o literature cel putin bi-sericescd, destul de bogata, modelatd i acomodatd, chiarprin sfortdri, dupe modelul limber eline bisericesci; terminilbisericesci qi dogmatici eraU form ap cu o mare precisiune
www.dacoromanica.ro
524 MITROPOLITUL GRIGORIR TAMBLAC
filologica si dogmatics dupa cel grecesti. ---, In ea er' tra-dupe, de si cu multe obscuritati, tote cartile serviciulul divinanual, care compun o biblioteca insemnata; deaseminea o-perele celor mai mail dascali ai Biser:cei grece si slavone,'precum : Vasilie cel Mare, Grigorie Theologul si Nisis, Chri-sostom, Damaschin; Asketil Efrem si Isaac Sirieni, loanScarariul si, o multime altii; numerOsele sbornice seU cu-vinte de ale Dascalilor bisericescl spre a se ceti in biserica,Nomo-canone sett pravile bisericesci, letopisetele bizantine,care cuprindeat istoria Bisericel si Imp4ratiei chrestine aresaritului. A cugeta, ca tote aceste bogatii literarie sa setraduca in o limbs vulgara, neculta si saraca, ca aceia a pa-porulul roman, Dascalilor slavonl li se parea si imposibilsi, primejdios pentru ortodoxie. Acesta ingrijire de ortodo-xie si conservare a limber slavone, ca un element ortodox,a durat in Moldova si Muntenia cate-va secule. Cartea ro-mana s'a ivit mar anteit in scrierl particulare de interessocial, pe la finele vecului i6-lea, era in Biserica pe la mij-locul vecului 17-lea, si acesta nurnOT in cartl de predica ;cad cu invetatura predicatorala romanesca era lumea de-prinsa de demult Si in Moldova, si in Muntenia cele an-teit carp bisericesci sunt doue carti de predice, sell, caza-nii, tiparite una in IV_ sub Vasilie Voda, alta, mar mare inMuntenia sub Matheit Basarab. Tote cele-l-alte carts aleserviciulul divin au continuat Inca a remanea cele slavone.Cand Mitropolitul Dosotheiu a publicat, pe la finele vecu,tut 17-lea, anteea Ora liturgic, era Serban Cantacuzin inMuntenia tot pe atuncl a publicat anteea Biblie romans,s'at cerut amandoi mar anteiu bine-cuventarea patriar-chala : eel anteiu dela patriarchul de Alexandria Partheniecarele se afla in Iasi; iar eel al doilea, de la patriarchulIerusalimului Dosotheit, pentru ca sa se pOta justifica con-tra hulitorilor novismulul de a traduce sfintele si dumne-zeescile rugaciuni si cuventul lul Dumneze in limba ceaordinary a poporulul, si sa Convinga pre toil ca prin aces-ta nu se strica legea chrestina ; cad la din contra War fiincuviintat acesta patriarchil Bisericei ortodoxe a resarimluT.
www.dacoromanica.ro
MITROBOLItUL GRIGOBIE TAMBLAC 525
4) Cu trecerea timpuluT Chrestinil din imperiul turcescs'at deprins cu noil for stapant, Turcil, si ati vezut, ca pottrai 0 cu densii. S'au restabilit bisericile si monastirile lor,si a incetat emigrarea slavice de la Sud in Romania. Cul-tura limber slave in Romania a slabit, limba slava a tot de-generat, luand forme si aicerI romane. Se za'resce Inca uncurent mic filo-roman, cu tendinte de a forma carte ro-mana, §i Inca de timpurit, pe la finele veculut 15-lea sailpe la inceputul veculut 16-lea, si precum se, vede, printreRomanit emigratt in Moldova din terile sudo-slavice. Aces-ta o deducem not din resturile uner carti romanesd des-coperite acum de curand. Acesta este cunoscuta carte pu-blicata de Academie si numita de ea cCodicele vordnetan,.ta este o epraxa,, cum se numia in vechime Cartea bise-ricesca ce numim not acum cApostoh, si care se incepeacu faptele Apostolilor (Trp4Eic Titiv (..Tcocracov). Rotacismelecele multe, cuvintele si formele slavice, articolul ??. in lacde lug, orthografia forte primitive, de asemenea forma li-teret 4 si intrebuintarea et, precum si litera p nevocalisat,si de o forma deosebita, pre carea-scriitoriT de la finele ye-culut i6 -lea o puneat de asupra randulut : tote acestea a-rata vechimea carter, si in autoriul et pate un Romandin terile balcanice. Cel putin moldoven nu este, nictmunten. Multe din aceste rotacisme not be credem o sfor-tare orthografica de a putea scrie sunetul macedo-romanni (tni franc.), d. e. in ciicerile: tilipi (tigne), ma inpzuski (mag-nance),Npalitm (gnainte), Enertipil (spugnt) etc. Acesta in-cercare de inceputul cartit romanesd n'a reesit, ci a remasnumat ca o proba isolate, netinuta in sema §i., uitata, pas-trata numat ca prin minune, spre a ajunge la not.
5) Curentul slavic in Romania pe la finele vdculut 16-leasi parte din 17-lea, a primit o noun putere, prin noue emi-gratiuni in Moldova a carturarilor si a calugarilor slavi,insa nu dela Sud, ci dela Nord. Uniunea papists in Galitiasi in Rusia apusena, impinsa cu putere de catre Iesuitt, §i
1sustinuta, din motive politice de guvernul pc Ion, a lacutacold progese marl. Orthodoxilor fi s'at trachis bisericile
www.dacoromanica.ro
526 MITROPOLITtJL GRIGORIE TAMELAC
s'au luat averile bisericesd si s'at dat in dispositia Iesuiti-lor; bisericile orthodoxe se arendat pe unele locur! la Ji-dovI; orthodoxiLs'at lipsit de drepturile politice ; s'a se-manat si nutrit vrajba intre mitropolitiT si episcopiT ortho-doxi, pans ce In fine unia papista a coplesit acolo ortho-doxia si s'a substituit eT. Bisericile orthodoxe tote tre-cut la uniatT, monastirile orthodoxe slat prefacut in mo-nastirT uniate, numite de papistT : basiliane. Domnil siboeriT, precum si MitropolitiT MoldoveT, ate dat tot ajuto-rul posibil orthodoxilor din Galitia; spre a se putea eT sus-tine in lupta for cu papismul 'T-at ajutat si politicesce simaterialicesce. Societatea orthodoxa, infiintata in Liov subnumire de tbratstvos (fratie), ca sa apere orthodoxiaa fost f6rte ajutata de Moldoveni. Domni! si ,boeriT eraasocietarY, le trimeteaU banT, iT ajutat la tiparirea cartilorbisericescT orthodoxe, le-a zidit in Liov monastirea Ador-mirea Maicil DomnuluT, numita 'Volosskaia,, adica : mol-dovenesca. MitropolitiT MoldoveT, impreuna cu titlul datfor de Patriarchia dela Constantinopole : exarchi a!
adica a! terilor limitrofe, att dobandit si autorita-tea spirituals de a priveghla si a sprijini orthodoxia in Rusiaapusana, mai ales in Galitia uncle MitropolitiT nostri nu odata at chirotonit si trimis preoti; cad orthodoxii acolonu aveail episcopT, cad fosta episcopT trecuse la-unie. Insatote aceste opintirT ate remas fara rOdA. Orthodoxia in Ga-litia s'a stins, inlocuindu-se peste tot cu unia papistL. ChiarsJcietatea din T.,iov s'a desfiintat prin intrigele IesuitilorzcariT a varit dichonie si desbinare intre societarT si intre e-piscopul for Balaban, si in fine all trecut si eT la unie, erabiserica moldovenesca din Liov s'a prefacut in uniata, siapoT in monastire papista, carea esista pana astaeli. TotTortodoxiT, can't! n'at consimtit la unie, au emigrat in Ro-mania orthodoxa, maT ales OmeniT carturarT si calugariT, siaa imputernicit erasi curentul literar slavon, devenind das-call pe la scolele monastiresci si episcopale, si scriitorl decartile slavone ce se intrebuintau in Bisericile din Roma-nia; de asemenea, scriitorT pe la cancelariele statulu!. Lim-
alt
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 527
ba slavona a documentelor moldovene din acesta ep chapOrta urmele limber rutene din Galitia, cu polonismiT eT.
Dupa ce GalitieniT s'at obicinuit cu unia, a incetat §i e-migrarea dascalilor si calugarilor rutenT in Romania, siaicT limba slava a mers tot maT molt spre decadere, impu-tinenduse si dascalii si scOlele pentru invetarea eT temei-nica, in cat pe la jumetatea vecului 17-lea Mitropolitul Var-Iaam ca sa dovedesca necesitatea de a se forma carte ro-manesca , zicea : (Cu nevoie este a intelege cartea altiTlimbi, si pentru lipsa dascalilor si a invetatureT. Cat aI fostinvetand maT multa vreme, acum nicT atata nu Invatanime,. (Prefat. la cartea predic. luT Varlaam).
S ascultam si pe Mitropolitul Ungrovlachiei Theodosie,cum deplangea lipsa cartii romane la anul 1680: (Nouijalnicos si plansuros lucru Taste, inteatata micsurare si cal-care a roduluT nostru cestuT romanesc, carele o data si elnumerat (era) intre puternicele nemurT, si intre tariT 6-menT se numera; era acum atata de supus si de ocar'tTaste, cat nici invetatura, nice sciinta, nice arma, nice leg;nicT nice un obiceit, in tot rodul cat se pomenesce asttlziruman nu iaste. (Intre r4nani ce 4icem, cuprindem si preMoldovenT, ca tot dintr'o fintana curs). Ci ca nisce nemer-nicT si orbl inteun obor invartindu-se si infasurandu-se :de la streinT si de la varvarl, dOra si de la vrajmasiT rodu-luT nostru, cer si se imprumuteza si de carte si de limba side invetatura. 01 grey si durerOsa intemplare,1 (VezT pre-fata la liturgie publicata in Bucuresci in anul 7188=7168o).
In acesta decadenta a invetamentului limber slavone, siin lipsa de carte romanesca, ce facea ore poporul romansi bisericasiT, mar ales cer de prin sate, de pre la Ora, cumse zice?' La acesta ne respund anecclotele pastrate pansastazI in popor despre blasgoniele,beciseniciele, bazaconiele,§i ndsidrambele bisericasilor tarani. In ele gasim parodiTale cantarilor si rugaciunilor bisericescT slave, substituirT decuvinte cTudate, inventate si purtand ore-care analogie cucele slave, cel pulin la auzul omuluT simplu. D. e. (Ocenasca tasca, da buna'T budasca, set : (0 ce nase ije ese si
www.dacoromanica.ro
528 MITI:WPM/TM GRIGORIE TAM13LAd
ne b.... Da pinde tarca, da'T buliarca si chliban, (parodiea rugAciunii: Tatal nostru slavonesce : Otce nasti,, etc).Set ca acesta : ,Ije, ije (set mije mije) panimatca, Koto-beica, cutitefe Domnului, sabia curcanului, limbrici, cus-turici, cloc, boc, treci la loc., Tote cuvintele fard nici uninteles, precum era limba slava pentru romani si pe carele repetesc pins astazi copiiI la jocul for numit tMijorca,.(Et cred ca aceste cuvinte represinta o parodie a imnululcheruvic, pe carii dascalii slavonl ii incepeat cu zicerile :Ije, ije). Popil de tern ndscociat cuvinte de cantare si derugacTune, amectecate cu slavone si romane, combinatecu interesele lor, une-ori chiar immorale. Asa traditia nerepresita pe un popa, carele ambland cu icema in ziva deajun, impreund cu dascalul Filip, canta : tChristos rajda-etse slavite. Sterge dalta Filipe., Dascalul respundea totprin cantare : tO sterseit si in traista o puseit, dar me sifripseiu,. Apol popa incheea ciaco proslav ise,.
Prosomia slavong, a santului George carea se incepe cucuvintele: fa KO AOEMA KZ NMENHLit)(29 GTpaLTOTENPIE rElOprif §. C.
dascalii romani nepricepend cuvintele slavone, at paro,diat o ast felit, cantand-o pe glasul bisericesc: tecd Dobracu papucl galbenT, strange -o in brate, George, so saruta
da drumul sä se duca.,Un popa canta, adresandu-se catra dascalul Pascal:
tDascale pascdle ! adus -al pe behehe ?, Dascdlul respun-dea tba naTba sä to iea, ca mi-a luat si pe mihoho, si mi -adat pe bububo., Traditia ne mai spune, ca era pops, cartluat in mans cartea slavona, si adresandu-se catra Omeni,iT intreba: tomeni buni ! SciV vol ce'l in cartea asta?, Decdei respundett cnu scim,, le respundea, ca nici el nu scie.Deca el respundet, ca scit, popa le dicea : capol n'am lace sä ye mai spun si eu, ; apol conversa cu ei despre altelucrurl, si-i blagoslovia.
Alt popa, nestiind Ceti prochodul, se inchidea el singurin biserica cu mortul lasand pe poporani afara la usa bi-sericei. Dupd cat-va timp de asteptare, deschidea usa si in-vita pe poporani sa duca martul la gropa.
t
:
sit
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMI3LAC 529
Popii mai cucernici 41 compunet e un fen de rugd-ciuni, in care erat adunate felurite frase si cuvinte slavonetrunchiate, pre cat ei le tinet minte din aucl, dar carte 'nuaver nici un inteles, nici legatura, si semenat mai mutt cudescantecele babelor vrajitore. Esemplu de ast- feliti de rd-gdciuni ne da rugaciunea slavorid din cartea luT popa To-der _dela Bodesci, sub titlu : tMolitva, cand nasce femeeapruncul, (Vecli cronica Husilor. Apendice, p. 96. 92).
Teranul roman, carele nu intelegea nimica din acesteblasgonii popescr, avea ale sale rugaciuni romanesci tra-ditionale, si care amintesc antica luT crestinate si esistentain Dacia. Unele din ele se pastrezd pang astd-c,11 in gurapoporulul. d. e :
tCruce'n casd,scruCe'n masa, cruce'n tus.patru unghlurlde .casg. Si nt'T casg, ci'T cetate cu usele ferecate, cu fere--tile 'nzauate. Sede in mijlocul casel sant Nekita (1), caretine dracil de per ; cu straele scurte, cu sabia sumeta, si neveghe, ne priveghe de cu-sara pang la ciniora pand la can--tatori, dela cantatori pang la reyarsat de zori., etc.
/Set : 'Cruce bung, adOrme-me.. Anger sfant pazesce-me,din gret somn trezesce-me, de duch ret fereste-me., SetAlta catra angerul pazitorit :. 'Anger, angerasul met, cru-cita lul Dumnedet, apard sufletul met, di si nOpte pangla clas de morte. Anger pdzitor -de east, Dumnedet cu noTla masd,, S. c.
Pe de-o parte grosa ignoranta a clerulul, carele ramase-se cu totul ne-carturarid in timpir din urrna aT slavismuluT,din causa ca nici carte slavona nu mai inveta, nici pe cearomanescd. nu o avea ; -era pre de alta parte frica de cal-vinism, carele se inctirbase in Transilvania, si de acolo in-cepuse a publica carts ereticesci pentru poporul roman : atsilit pre romanii din Moldova si Muntenia a'si face carteromanesca ortodoxd. Lupta insa cu slavismul, inradacinatadanc In Bisericg, a dujat incd un veac, pang ce cartea to-
(1) Sinful Martir Nikita, episeopul Dacia, carele s'a martirizat sub dominatia-nea Gotilor pigini asupra Daelei.Altil itrine de Nikita pornenese pre sintul IonBotezgtorlul Santul Ion ns9u1 Doinnulul Dumne4et.a
b
www.dacoromanica.ro
530 MITROPOLITIM GRIGORIE TAMI3LAC
mans s'a format si s'a introdus deplin in Biserica RomanA,spre multumirea comuna, in \recut 18-lea.
Deca Lie la timpul luT Tamblac a trebuit sa treca 400de ani pang ce Biserica romana s'a putut disbera de slavo-nismul antic, apoT se intelege, ca noT n'avem nisi un cu-vent de a cere de la Tamblac, ca el in vecul Is-lea sa fiscris rotnanesce.
SA trecem acum la scrierile ce Grigorie Tamblac a lasatposteritatil in limba slavona.
7. Scrierile 1u Grigorie Tamblac.
Dela Grigorie Tamblac au remas posteritAtiT ma'f multepredice si panigirice unor persone cu deosebire Tubite sistimate de densul; tote in limba serbesca.
Pe langa cuvintele, de care am amintit in urmA, ca le arostit el in Mitropolia Sucevel in intaia lul venire in Mol-dova, si sbornicele serbescT din Manastirea NemiuluT segAsesc Inca :
a) In sbornicul de sub No. 20. 1). Un cuvent fortelung de !audit Santului MareluT Mucenic Georgie, inti-tulat : cal luT Grigorie MonachuluT si presviter, si egumenal santului locas al PandocratoruluL, Dupa titlu se intelege,ca el este pronuntat in Moldova, si ritgresit la diva chra-mulul MitropolieT din Suceva, carea este, dedicata acestuTsant martir, carele din vechime este protectorul ostirel ro-mane. 2). Cuvent la luminata serbatore a purtAreT florilor(stalparilor), si despre aceea a intre EvangelistT nu estenid o neconglasuire, si asupra jidovilor. Si acest cuventeste supra-scris: cal lul Grigorie Monachul si presbiterul siegumen locasului Pandocratorulul,. Dupre titlu conchidemca si acesta a fost rostit oi-T la Suceva, on in ManastireaNemtuluT.
b) In sbornicul serbesc de sub No. to6, &in" o altascriere a luT Tamblac : 3). Martiriul seri muncirea santuluisi slavitulul Martin Ion cel not, carele s'a martirisat in Ce-tatea alba (Belgrad). Si acesta se insusesce luT Tamblac
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 531
prin cuvintele supra-sciise : 'Scrisu -s'a de Grigorie Mona-chul si presviterul in marea biserica a Moldovlachiei,. Inlista 1ul Sevyrev se supra-scrie pe tang aceste epitete, si a-eel de egumen al Manastirei Pantocrat -or.
Insa o colectie intrega de scrierile lul Tamblac pas-trat in sbornicele serbesd si rusesci, ce se afla pe la deo-sebite Bibliotece din Rusia. Sa ascultam descrierea ce noda profesorul de literatura rusesca, Sevyrev, carele a stu-diat in detaliu operile Tamblac dupa, sbornicele ru-sescI :
cCompunerile luI Grigorie Tamblac eti le-am studiatdupre doue manuscripte din Biblioteca sinodala sub N. N.384 (52) si 386 (308)), amendOue in 4°, de aseminea inparte dupre marele Citi -mine! ale MitopolituluT Macarieunde, afara de o deosebita carte, carea cuprinde tote cu-vintele lui Grigorie in tomul Iulie, cu intreg titlul Tor, suntimprastiate si in deosebI pe la serbatorile, la care se ra-porta ; de asemenea si dupre manuscriptele biblioteceIlul I. N. Tarski, cand ea incti, apartinea reposatulul eI cal-lector, si se- afla in Moscuay. Eta titlurile cuvintelor strasedin intregile manuscrise in sirul precum ele sunt puseacolo ;
(Ale lug Grigorie smeriizet monach §i .presznter. Acestecuvinte noI le-am reprodus in urmti, si leam raportat latimpul intaeI luI veniri in Moldova. Acele cuvinte sunt innumer de opt, noI nu le von ma! aminti aid. Observam,ca noI in insirareS scrierilor luI Tamblac, nu vom urmastrict pe Sevyrev, la carele ele sunt amestecate , eranu puse strict in sirul istoric. De aceea insirandu-le aidpe tote- eke &asirn la Sevyrev, le vom reduce la epo-cele for respective din viata Jul Tamblac/ Asa, dupa cu-vintele presviterului Grigorie din Moldova, urtneza cuvin-tele lui din Rusia, ca Archiepiscbp al Litvel. Si ma! intaia :
I. Cuventul lui Tamblac tinut la Moscua la mormentulunchlulul sal Kiprian, la carele se stiprascrie el egumen atPlinairulul.
salt
lul
www.dacoromanica.ro
532 M1TROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
2. Cuvent la slavita Intltare a bomnului nostru. IisusChristos. Subscris : Grigorie episcopul RusieT.
3. Cuvent in Duminica Stilparilor. Aid Grigorie se su-prascrie : Archiepiscop al RusieT.
4. Cuvent la dumnecieesca schimbare la fata a Domnu..luT si Dumnedet si rnantuitoruluT nostru Iisus Christos.Suprascris ; Archiepiscop at RusieT.
5. Cuvent la pre-cinstita adormire a prey slavitei stapa-nei nostre NascatOreT de Dumnedet si pururea fedoraMaria
6. Cuvent la taerea capuluT cinstituluT si slavituluT pro-roc si inainte-mergetorit si botezatorit lul Ion. Amen-doue aceste cuvinte se suprascrit : ale lul Grigorie Archie-piscopul RusieT.
7. Cuvent la Inaltarea cinstiteT crud a Domnului. Supra-scri si acesta asemenea.
8. Panigiricul santului, slavitului, marelul muCenie si iz-voritoruluT de mir Dimitrie. Cu aceqi suprascriere.
g. Cuvent de lauds santuluT si marefuT intre mucenici sipurtatoriuluT de biruinta Georgie. Sevyrev dice, cd acestcuvent au este suprascris cu numele luT Grigorie ; dar desigur este acela pre- carele noT l'am amintit la inceput du,pre sbornicul din Nemcu, carele dupa subscriere se reportala epoca egumenatuluT luT Grigorie la Nemtu.
1o. La scrierile luT Tamblac din Rusia se reporta sr unstich la Adorrnirea pre sfinte NascetoreT de Dumnedet.Acesta s'a descoperit de V. M. tndolski sub titlu : 'la A-dormired pre sfintei NaseetOrei de Dumnedet cantam a-cest stich, la sarutare, facerea luT kir Grigorie al RusieTTamblac,. S'a tiparit pe Fang articolul : 3amtgaia" pa Ile-Topitt IlepRoBllaro RtHifl B% pocill, in revista ;storied Srell. MOCR.
Hem. o6m. 1846 No. 3.Urmeza acum scrierile lul Tamblac din elioca aflareT
luT in Serbia.1. Panegiricul cella dintru santi parintelul nostru Euthiz
mit, patriarchul Tarnovillul.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 533
2. Povestire despre santa Parascheva cum s'a adus insldvita tera serbesca, scris6 de Grigorie Tamblac.
3. Povestire despre tarul serbesc Stefan Decianul, scrisade Grigorie egumenul DecianeT.
Incheem cu aceste cuvinte pre dupre titlurile for se re-pot-M. la egumenatul lul Tamblac la Nemtul.
Afar de scrierile, care le-am amintit la' inceputul para-grafuluT acestula dupre sbornicele de la Nerntu, Sevyrevne inqira Inca urmatorele cuvinte, care Ora epitetul luTTamblac de egumen al Pantocratorului :
7
I. Panigiricul santilor celor patru-cled de mucenicl.2. In santa si mare JoT fa cesurT, despre .tradarea Dom -
nuluT si Dumnedeulul si MantuitoruluT nostru Iisus Chris-tos, si despre luda si despre cel ce aduc azime la taTne, sidespre Tubirea de argint.
3. In santa si mare Vinerl la cesurT despre aceea : t vide-yeti viata vostra spanc,lurata inaintea ochilor vostrisy si a-supra ereticilor, si asupra cuvintelor clise la restignire deDomnul Dumnedeul si mantuitorul nostru Iisus Christos:t femee I eta tiul tell, ; era ucenicul : (eta muma W.,
4. Panigiricul santului prooroc si vedetoriului de Dum-nec,leu Ilie. Suprascris :, tegumenul mandstire Pantocra-tors. (Sevyr. lIcTopift ppm caBec. II. 3-a. p. 383-88. Mosc.1858).
Domnul Sevyrev ne da si o analisa a cuprinderel operi-lor luT Tamblac, si face asupra for si o apreciatie critics (p.348-375).
Intinderea prea mare a lucrarei nostre ne impedicA dea reproduce aid acea analisa; ne marginim dar a trimitepre Tubitorii -de literatura antics, la opera eruditulul pro-fesor rus. Dar nu putem a nu reproduce si noT apreciatiacritied a luT :
(La analisarea cuvintelor luT Grigorie dice Sevyrev (p.375), ademenindu-ne de adancimea ideelor noT, maT ca nuam intors luarea aminte la riforismul bizantin si fa florileritoricei scolastice1 Cu care ea este presarata,,insa, in ore-care- locuri citate de noT, s'at putut vedea modele de ace-
www.dacoromanica.ro
534 MITROPOLTTUL GRIGORTE TAMBLAC
stea. Acesta negresit este cea maT siaba lature a cuventuluilui : Predicatariul a platit cu ea tributul vecului si scOlelergrecesci, in care a invetat. Dar inaltimea adeverului mlr-turisit de densul, it ridica mai pt esus de detectele timpuluisi ale scolei. Ele se disprind si cad ca o coja de 'lament,era adeverul pastrat in adancimea cuventului, remane a-celas, de sine fiintelor si neschimbat, ca petra ce'si are insine colorea. Acest adever strabate prin tote vecurile vieter nostre vechi si neme, si lega tot cuventul predicatorilornostri cu o legatura nevec,luta intru un intreg armonios silogic.
(Prin acesta numaT se pote esplica, cum predicatorif ul-teriori aT Rusiel se infalnesd in idei. cu cel antics, du Grigo-rie, cu Fotie, etc\ Pentru adeverul cel vecTnic nu este deo-Sebire intre vecul IX lea si al XV-lea. Se schimba formeleesplimarei adeverului, era el remane adelas.
(Pe aceiasi trepta a consciintei se arata la nor adeveruldivin in mintile represintantilor Bisericei, orl unde s'ar finascut eT, in Grecin, in Bulgaria, in Rusia, si in formeleori carui vec s'ar fi esprimat. Ca sOrele, et (adeverul) lu-mineza deopotriva tot cuventul nostru preclicatoral dintote vecurile, si II strabate cu o egala profunditate. La in-ceputul vecului 15 -lea in alte ten ale Europel vetT afla dejafellurite roduri ale mintiT omenescT, -dar cu grey vetT gasiafurea, afara dory de Bi2antia, carea tragea de mOrte, a-deverurile invetatureT crestinesd aa de adand consciute,ca in cuvintele acestor dol predicatorT aT Rusiei: Fotie gre-cul, Mitropolitul MoscueT, si Grigorie Tamblac,.
Din tote scrierile lui Tamblac nor am ales panigiricutluT despre martiriul. SantuluT loan cel not de la Suceva,pentru ore-care notiuni istorice ce se gasesc In el despreMoldova si l'am tradus dupre sbornicul slavon hrhintitmaT sus, carele se pastreza in Manastirea Nenatulul. NoT itpublicam maT la vale (i) in textui se-rbesc si cu traducerearomana facuta de nor. In sbornicul serbegt acesta lucrareliterary a lul Tamblac pOrta titlu :
(1) Vet pag 163 ei turn. Rev. p. 1st. Fit. ei Arch.
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBIIAC 535
1111ENIE C;r0 N CAIKNAr0 W11111144 It0;04N4 ',hero HMI KZ IiAlsrPtlAtM*4HKE14r0140. LZHNLANO rpimositmz NiNN)COMZ H opqatilspom6 az a--Ar 404 Eagan monAcianoxincsai.
AdiCa eMartirut santuluT, slavitulaMartir Joan cel foil,carele s'a martirisat in .Cetatea-alb,d. Scrisus'a de GrigorieMonachul qipresbiterul la Marea Bisericd a MoldovlachieT.,
Pe margine, in sbornicul serbesc, in dreptul numelui au-toriuluT, este scris cu scrisOre antics connumele Tamblac(R6 sus) (2).
Cetind viata santuluT Joan scrisa de Tamblac, precumea. se afld in sbornicul nemtan, am vedut, ca ea de mutteste tradusd in romaneqte, maT intaiti in Kazaniele Mitro-politului Varlaam, publicate in Iasi in anul 1643, (part. 27.f. 79) dar in ea nu se numesce numele autoruluT. Se maTgdsesce ea in vietile santilor, traduse din rusesce qi tiparitein Mandstirea Nemtulur la anul 1813. Acoto viata safitutuTloan se pune in 2 funk (f. 17-25.) In acesta din urmd e-ditie se spune la inceput, ci viata sant. Ion este escrisa deGTigorie Ieromonachul, igumenul Mandstire Pantocrato-rului si preot al Bisericel cel marl a Moldovel,. Atat acestacat si cea din Kazania lul Varlaam se potrivesc in totul, a-fard de limbs. Dar editia de INmtu se deosebesce de a luiVarlaam, ca si de a lul Tamblac, ca adaoga ca complinireistoricul mo§tek r dela stramutarea Capitate in JaqT, anumeducerea for in Polonia sub Sobietki de Mitropolitul Doso-tei0,.qi readucerea for la Suceva sub imperatul Iosif al A-ustrieT, dupa ce s'a instreinat Bucovina dela Moldova.
Comparand de aprOpe traducerea din. Kazaniite lui Var-laam cu originalul din Sbornic, am vedut mai intait, catraducerea este prea libera, si impedica a'sT face cine-va oidee esacta de stilul 1.il Tamblac ; al doilea, la Varlaameste un mare anachronism : el represinta Cetatea-Alha dintimpul cand s'a martirisat sf. Ion, dupre starea el de petimpul 11.11 Varlaam in anul 1643, cand ea era domina\ta de
(I) Aflarea acestui sbornie sfirbese in Biblioteca lanfistird NemItiluT, si cetireain el a panigirienlui Santului loan, mu -a tiervit de indemn a seri mesa biografiespre a improspfitaprintre Romani memoria 1nl Tamblao.
:
;.
www.dacoromanica.ro
536 MITROPOLITUL GRIGOIZIE TAMBLAC
Turd, si acolo era religiune domnitore mahometismul ; pecand la Tamblac se spune, ca pe cand s'a muncit SantulIon pe la inceputul vecului 14-lea, Cetatea-Alba era sub do-minatiunea unuT popor de religiunea persang, carele adorafocul, sOrele si stelele.
Afara de aceea, viata santului Ion, dupe cum o a scrisTamblac, ne da si ore -care notiuni istorice pretiose despreMoldova. De aceea noT ne am decis a o transcrie si traduce.
Notiunile fundamentale despre rnartirul SantuluT TonNoul credem ca Tamblac le a adunat chTar la Cetatea-Albadin traditiunile pgstrate acolo printre barariT, sat chIar invreo carte de ale BisericeT unde au stat mostele SfatituluTpang la transportarea for in Suceva. Detallurile a putut sdfie opera luT Tamblac, in stilul si modul tuturor legende-
.lor bisericesd despre MaKtirt. Martiriul insa acesta, Tam-blac l'a scris dupa mortea luT Alexandru cel gun, in lirp-ba serbesca, spre a face cunoscut pe Santul si poporelorslave.
Sd relevam acum cate-va locurT din panigiricul luT Tam-blad, care ni se par a avea o particulars insemnatate pen-tru istoria Wei nostre.
r. Mai inteiu sa stabilim anul, cand s'a martirisat Santul16n in Cetatea-Alba. Tamblac ne spune, ca mostele San;tulul IOn, dupg desgroparea for au fost depuse in Bisericadela Cetatea-Alba ; erg de atund pang la stramutarea forin Moldova a trecut 7o de anT si ceva maT mult. Presupu-ind cg si in mormentul primitiv, de unde denuntatoriul sicalomniatoriul seu (Frangul, voia 'sä-1 fure, Inca all petre-cut rem4itele -mortuare ale Santului, cel putin io anT; cadnu indata dupl. morte se proslavesc santil si mostele loreci dupg ore-care trecere de tiMp admitem ca de la m.Or-tea Santulul pana la aducerea mostelor la Suceva ad trecutcel putin 8o de anT.
Sciind din letopisetul Ord cg Alexandru cel Bun a adusmostele Santulli' Ion in Suceva de la Cetatea-Alba, in aldoilea an domnieT sale, adicg in anul 102, conchidem ca
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 537
martiriul Santultii Ion s'a intfimplat pe la anul 1320, setcel maT ,rrru lt pela inceputul vecului 14-lea.
2. Tamblac ne spune, ca in timpul cand s'a murtirisatSantul nostru, Cetatea-Alba era supusa until eparch de re,ligiune persana; carele se inchina foculul, sorelui si lucefa-rului Veneri, si ca vola a converti la acea religiune si preIOn, maT inteit cu momlele, apoi prin schingluirl. Pre gu-vernatorul cetatii il numesce tIparch,,. ceea ce insemna, caacela era supus altul Domnitorid maT mare. Se vede, ca elavea legaturl to Persia si cu India ; cad se lauda catre San-tul, ca are doftort veniti din Persia si din India.
Deca consultam istoria emigrarii poporelor asiatice inEuropa, gasim ed locurile dela Marea Negra ad fost dom-nite de Cumanl Ong la jurnatatea vecului 13-lea. Dupa a-ceea sstepele pontocaspice at caclut sub dominatiunea Ta-tarilor. Cumanil, Tarte trecuse in Ungaria, parte rtmasesein Moldova unde s'ad botezat dintre densii 200,000 in,riulSiret. Rbsler dela carele imprumutam aceste natiuni, citezachiar un voiagior Vilhelm de Rubruc, carele a ,calatorit la1253 prin tarila Tatarilor, ce clominad 4ennurile MarilorNegra si Caspica (Rumanische Studien. Leipzig. 1871. p. 334).TOariT, carii in vecurile 14-lea si 15-lea domniad pre ter-murile Marilor Negra- si Azov; intre Don si Nistru; sent inistoriecunoscuti Cu numele de Nogai (Bouillet. Dictionnaireuniversel d'Histoire et de Geographic, la dicerea Kaptchak).
Dupre spusa luT Tamblac urrneza, ca aceT Tatari pe lainceputul vecului 14-lea nu primise Inca Mahometismul, cisa tined de religiunea lui Confutiu, carea domnTa in Persia,de sub a careia dominatie eT emigrase in Ehropa.
Asa dar Cetatca-alba pe la inceputul vecu)ui 14-lea eradominata de Tatart; de religiunea persana. Ea era lacu-ita de 'Mari, de chrestini si de jidovT. Chrestinii averacolo preoti si o biserica. JidoviT locuau in tin cuartala parte, unde capul Santului fu taiat de un jidov si isolatde corpul tarit de calul cel sirep. Desi religiunea chrestinaera tolerata, dar Tatarii propagau pe a lot, si la trebuinta
www.dacoromanica.ro
538 MITROPOLITUL GRiGORIE TAMBLAC,
intrebuintau si silnicii si omorurl. Jidovil, ca tot-de-unapurtau aceTasi ura si dusmanie asupra chrestinilor.
Nu putem hotart, cat de Mutt va fi ducat dominatiuneaTatarilor asupra CetatiT-Albe. Dar putem afirma, ca tot inVecul al 14-lea ea a trecut sub stapanirea Moldova ; nu_putem afirma anume sub care dintre vechil Domnii ; ceeace stim positiv este, ca in anul 1392 Roman Voda se nu-meste ADomn al tarei Moldova dela munti pana la Mare,(Chron. Romanulth. part. I. pag. 5). Tamblac ne spune, caAlexandru cel Bun domnia preste tots Moldova si pe latu-rea limitrofa a mare (H nomop7a).
Asa dar Cetatea-Alba pe timpul lul Alexandru cel Bu'nera sub stapanirea Moldova Acosta se deduce si din spu-sele Jul Tamblac despre aducerea mostelor santulth Ion,unde el vorbeste ca de o simply stramutare a for dinteunoral al Moldova in altul, pentru care nt.1 s'a cerut alta, decat a se trimite un comandant cu un detasament de ostepentru patada si buna ordine a convoTulth religios. Cetateaacesta sub Marele Stefan a fost fortificata si aparata cu e-nergie contra pretentiunilor streine, poione, ungare, si maiapol turcesti ; dar infine, la 1484, dupa o lupta crancena aJul Stefan pentru aperarea et contra Sultanulul Baiazet,cetatea a cazut sub dominatiunea turcesca, cu teritoriul elde prin pregiur.
Cetatea Alba, in tote monumeutele vechl ale literature)slavone, precum si in panigiricul slavon al lul Tamblac, senumeste tl3elgrad,, ceea ce va sa clica tetatea-A16d. Acostanumire ate pastrae0 si Turcil, numindu-o in limba TortAkermans. Aituata la varsarea Nistrulul in Marea Negrala hotarul rasariten al vechel Moldovi, Cetatea Alba din oprofunda vechime a fost un loc de come/ cu popOreleorasele orientale, intre care si cu Trapezonta.
In vecul 13-lea si 14-lea navigatia comerciala pe snarl V,-o disputau doue republic) ilaliene ; Venetia si Geneva. Co-rabiile for purtail comertul intro brasele si porturile mari-time. Tamblac nu spune anume la care din aceste ciouecetati comerciale apartinea capitanul vasulul, pe care San-
si
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 539,
tul 115-n a trasportat rnarfttrile sale dela Trapezonta la Ce-tatea Alba, -ci se marginesce numal _al numi el.*, si aspune, ca dupre religiune era papist, si forte ura pe orto-doxul Mil Povorele ortodoxe din Orient, precum din ve-chime, asa si astac,IT numesc pe ChrestiniT papistasT, fie eTde orT ce nacionalitate, cu epitetul de tfranki, pronuntatdupe moda greed tfranghi,.
3. Tamblac numeste Moldova tMoldovlachia,. Asa a in-ceput BizantiniT a numi Moldova din vecul 15-lea, spre a odeosebi de Muntenia self Ungrovlachia. Bizantinil pe la Ca-petul Vecului r4-lea numIat Moldova : Rusovlachia, adicaRomania despre Rusia, spre deosebire de Ungra-Vlachia,adeca Romania despre Ungaria.
4. Tamblac, contimpuran cu Alexandru cel Bun, men-cionand in putine cuvinte despre densul, it numeste cMa-rele Voevocl Ion Alexandru,, si (lice ea, pe langa religiosi-tate, el era tun barbat infrumusecat si cu alte bunataci.,
5. Tarn blac spune, ca pentru aducerea m6stelor de laGetatea-Alba -a trimis tpe un boerit cu destula oste,. Deaid deducem ca pe acel timp boeriT erat comandanci deOste, si ea cara avea multi ostasi.
8. Traditinnea pastrata, in Moldova despre t amblae.
Prectim at vedutjamblac a fost o persona insemnatain vecul 15-lea, atit pentru biserica slava, cat si pentru cearomana. Din nenorocire, despre densul in monumentelenostre pure istorice, s'aU pastrat putine hociuni din ca-usa lipseT de carte romana si de scriitorr romanT pe aceletimpurl, Notiunile istorice despre densul noT le datorimmonumentelor literare slavane, si scriitorilar rusi moderns,earl ail scris istoria bisericel rusesti, si ail tratat despre ve-chia literatura, slavo-ruse.
Cu tote acestea traditia despre un Asa insemnat barbats'a pastrat cu tenacitate in Moldova, si in vecurile ',Irma-tore, $i mar cu sema in manastirea NemculuT, unde el afost egumen. Traditia acesta ne-a pastrat in diferite noticede prin card vechT, trasuri din viaca luT Tam blac, anume :
www.dacoromanica.ro
540 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC,-
ca el a fost contipuran ,cu Alexandru cel Bun si cu Mitro-politul Iosif, precum si cu Sinodul de Florenta ; ca a fostdascal in Moldova, si apoT Mitropolit la Kiev ; ca a fost laMoscua ; ca. a fost egumen la mdnastirea Nemtu, carea invechime se chema Pantocrator, si a fost un mare bogoslov(theolog). Insa cu timpul traditiunea s'a facut tot marvaga ;a confundat persOnele, timpurile si locurile, ast-fel, ca ferncritica nu se pOte restabili, ce pOte fi adeverat in acea tra-ditiune, si ce este adauseturT a nesciintei.
NoT vom Insira aicT cate-va notice traditionale despreTamblac, impr6sciete prin diferite tartT, parte scrise,,partetiparite.
Sa incepem cu notita serbesca din liturgia lul Tamblac,pe care rie a comunicat-o parintele Andronic, ca cea maTveche :
116MEA164 mirrpotionnT KiEmemiri H r641114141H H HCA pcoccin Nina aicTinscriptia semana In total sa fie a lul Tamblac. El scrie si vor-besce despre sine in present, ca unul ce era Mitropolit alKievuluT, cand a scris cartea. Restul insa se cunOsce cif, esteo adausetura mult posteriors, diciincepe a vorbi despre tottrecutul lul Tamblac, carele Inca singur nu scia, cand eraMitropolit al Kievulul, ce avea sa i se Intemple in viitoritadica ca a fost egumen Nemtului, si ca ar fi fost si la Si-nodul de Florenta. Eta acea adausetura cu ideT traditionaledespre Tamblac: s_bmwarcu HOEMAI 84HTEAA 5IMAH M04,4,0a1AXHC-
1144 H iremitiz 614H afAHKIH miTpt. nAtirwispaToponcz EIE HMENSiTIAH44444Z., H 666D4rU) /14 WLMWMZ tO&Wpt NA 44tDpEN4WAS j Tar roma-nesce : ccarele a fost inteiu dascal in tarn. Moldovlachiel siEgumen SanteT Mare -ManastirT Pantocratorul, care se nu-mesce Nerntul, si a fost fa Sinodul 8-lea din Florenta.,
Mai Intel limba slava ret representata si sintacticeste siortograficeste, arata pe un culuger roman, carele prost cu-nostea acesta limba ; era spunerea despre participarea lulTamblac la Sinodul de F4orenta dovedesce, a acesta in-semnare s'a facut tarzit, prin vecul cand traditiuneaconfundase deja sinodul de Florenta, cu cel de Constanta,is carele cu adeverat a participat Tan5blac, ca Mitropolital LitveT. Acesta notita dintr'o carte chiar a IuI Tamblac,a servit de bass si la altele ulteriore.
1.
16-lea,
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 541
2. Mitropolitul Georgie (1723) in istoria s'a despre icOnaMaicel Domnulti dela Monastirea Nemtului, incepe asa:eInsciintare facem pentru obicelul pame'ntului Moldovel, caintemplandu-se aicea Domnu Maria-sa Alexandru Voevod,si mitropolit preosfintitul Kir Iosif, carele aid fost si la so-borul at 8-1e, si cu parintele leromonachul Georgie Tam-blac, fiind mare Bogoslov (carele s'aU si sevarsit la Mos-cua), etc.
In acesta traditiune sunt neesactitati istorice a) ca Mi-trbpolitul Iosif, impreuna cu Tamblac ar fi fost la sinodulal 8-lea, adica cel de Florenta-; b) 0 Tamblac ar fi muritla Moscua asertiune iarasi neesacta, produsa negresit dinideea vaga, ca Tamblac a fost si mitropolit in Rusia. (VeenCartea tMinunele Maker Domn. M. Nemtu 1847 f. 148).
3. In sbornicele serbesci din monastirea Nemtului, ga-sim done notice traditionale despre Tamblac, scrise de Pa-chomie episcopul Romanulul (1707-1714) : a) In sborni-cul de sub No. 20, Pachomie a scris : eInteacesta carte(este si viata svantului Pavel TheveTskil, si a altor svinria multi, fOrte de mare folos, si sint &ma Cazanii pre defolos. Una a lui svinte Georgie vel mucenic, si alta laDumineca ,Floriilor, scrise si facute de sviati GrigorieTamblac, care a fost egum6n_aicea in Monastirea Nemtu-lui si aid fost si la Saborul at optulea, si mai/5e urmlt aUfost Mitropolit la Kiev, care 'i am sarutat si svintefr mogiiin pqterdo. In sbornicul de sub Nr. ro6, Pachomie scrie :(Aid este si mucenia luT sviatiT Ion Novi!, scrisd de sviatiGligorie Tamblac, ce a fost dascal anteiU dinceput in Mol-dova, si egumen aicea in Nemtu, si mai apo! Mitropolit inKiev, caruia i-am sarutat si svintele mostii acolo.,
Pachomie a) amesteca periodele Tamblac,puind egumenia lu! la Nemtu odata cu dascalia, era mitro-polia la Kiev, dupa. Sinodul de la Florenta. b) Pune peTamblac intre santir bisericei rusesci, it represinta ca cumar ti murit la Kiev, unde a fost Mitropolit, si afirma caar Ii sarutat acolo si m6.stele, care ar fi depuse in peste-rile de la Kiev, impreuna cu ale altor santi rusesci.
Tote acestea sint resultate a slabirii traditiuniT despreTamblac ; arata lipsa de notiuni positive, si indeplinireafor prin fantasie.
Chiar isvorele_ rusesti despre viata lui Tamblac nu scianimica despre locul mortii 1ul Tamblac, si cred ca a mu-rit la Litva pe la anul 1419, cand s'a finit Mitropolia lul a-
: vietii KIT
'T
:
www.dacoromanica.ro
542 M1TROPOLITJL GRIGORIE TAMBLAC
colo (vecA d. e. orincaaie Iiieso-copicHaro c000pa 11 Itiemok lepapxillp.104. Kiev, 1825). Pachomie insa avend idee de inalta viataascetica a lul Grigorie, si de Mitropolia lul la Kiev, Fatscre4ut cd este sant si mOstele lui negresit se afla in peste-rile de la Kiev. Acest episcop era si el -un mare cuvios, afost mai intai staret al Monastirel NerntuluT, cand a fdeutpelerinagiut la Kiev, spre inchinarea sdntelor moste de a-cold'. In acest peterinagiu el s'a intalnit cu marele predicafor rusesc de atund, santul Dimitrie Rostovski, carele l'aintarit in directiunea lul ascetica. Pahomie pe la an 1714 aparetisit de la Episcopie, s'a retras la Sihastria ce fundaseel in muntii MandstireT NemtuluT (Pocrovd), si apoY s'aretras la Kiev, unde a si murit, pe la 1730. (Vec,li chronicaRomannluf part. I. pag. 322-352). Intre SantiT, ale cdrormoste se afla in pesterile de la Lavra Pecersca, in numerde 112, sint trei, cariT porta numele de Grigorie : a) Grigo-rie facetorul de minunTi carele a trait Re la anul 1064; b)-Grigorie zugraful carele nu se scie cand a vietult, si c) unalt Grigorie facetorul de minunl, carele TarasT nu se sciecand si unde a trait, (Vedi: Yllaaarem, CBFITI311111, 1850 Kiev. p.4o-65). Negresit ca Pachomie, in dragostea luT catra me-moria luT Tamblac, l'a credut ascuns iti numele acestuIdin lartna Sant Grigorie facatorul de minunT, pre carele nuputea Incl o tern si nicl o localitate a'l reclama, nestiindulnime biografia luT, nicT cand si unde a vietuit. Suvenirealul Pachomie se 'pastreza si astacii la Kiev, prin o particicade moste, un deget al Santului Archidiacon Stefan, dusde densul la Kiev dela monastirea-NemtuluT (Yllaaaren, p.25-26).
4. Traditiunea pastrata in monastirea Nerntulul despremortea lul Tamblac in acea monastire si immormantarealul acolo are tota probabilitatea de adever istoric, precumne-o represinta parintele Andronic. Trebue insa sa presu-punem : orl ea inainte de a se fi zidit actuala Biserica demarele Stefan, acolo fusese o alta biserica, orT ca actualabiseried s'a zidit pe locul unde a fost ImmormantatT primilegumenT al monastirel, intre car' Tamblac a fost al treilea.
Acestea sunt tote relatiunile, ce am putut aduna spre aimprospata in istoria si literatura romand memoria unulasa distins bArbat roman din vecul al Is-leaGrigorieTamblac.
Episcop Melchisedee.
www.dacoromanica.ro
CAPELA ROMANX. DIN BADEN-BADEN 643
halt Prea SI 1061 Sale Archiepiscopuluill MItropolitul Moldovei i Sucevei D. D. losif Manion.
,Enzinenitt,
Dorind a asigura pentru tot d'auna serviciul religios In Cape la, ceam zidit la Baden-Baden, ea hramul s-tulu" Arhanghel Michail, gi Inmemoria prea Tubitultu. gi Inuit regretatului men fiu Principe le Michail,pentru a servi de ,loc de inmormentare membrilor familiel male, amconstituit prin act notariat autorisat gi aprobat de Guvernul Majes-tata Sale Imperatul G-ermaniel, o rents anuala gi perpetua pentru aintampina tote cheltuelele cultului in acesta Cape la, gi a Intretine un
orthodoxyPreot, un Diacon gi un anagnost (sacristain) de relig;uneaa RomanieT.
Prin acelagi act, s'a instituit o comisiune dintre Membril Munici-palitata de Baden-Baden, care, in viitor, va avea grija a administrarenta constituita de mine gi de a privighea executarea nestramutataa dispositiunilor coprinse in clisul acta.
Pe lange, acestea, pentru a inlesni acesta comisiuni nurnirea gi a-legerea personelor bisericegti gi pentru a dovedi devotamentul naeude fill al bisericel Moldova, patria mea, am hotarit ca acesta Cape lasa fie pus& in perpetuitate sub jurisdictiunea halt Prea Sfintiei saleArhiepiscopulu( §i Mitropolit at Moldova cu, regedinta in IagT, careva, avea dreptul dupe seyergirea mea din viata, gi a sotim mele, Prin-cipesa Smaranda Sturdza, de a recomanda gi a numi, in 'Irma cere-rei comisiunel administrative din Baden-Baden, persdnele Bisericegtial carora post ar deveni vacant.
Sper ca Eminentia VOstra, spre pomenirea unui Domn, care a a-vut osebita more a guverna Moldova In timp de mai mult de cina-spre-slece prin at sea formalnic r spuns, a incuviintaacesta din urma dispositiune In favorea unei Capele orthodoxe giMoldave, e,,e este considerate, ca unul din monumentele cele mai In-semnate ale Germania.
_Bine voiti, ye rog, a priimi asigurarea sentimentelor mele piose gia'mi acorda bine-cuyentarea Arhipestoreasa, dupes care reman alEminenta Vostre cu Obi evlavia. (semnat) M. Sturdza.
11) Respunsul .1. P. S. 8. Mitropolitul Moldovei gi Sucevei D. D.ctitret intafintea Sa fostul Donn Michail Grigoriu Sturdza.
No. 1882 in 6 Octombrie 1882.
Ultima Sale PrincipeluI Michail Grigoriu Sturdza.
.Prea Intalate DdnineEpistola Marie' Tale cu data 20 August (2 Sept. st. n.) anul curent
1882, din Baden-Baden, am priinit'o cu cea mai simtitOre multamiresufleteasck, gi nu putem Indestul sa laudam atat dispositiunile age-zemantultu, ce.ati tient spre asigurarea esistenta pentru tot d'aunaa Capelei ce at" zidit la Baden-Baden cu hramul sf. Arhanghel Mihail,gi Intretinerea serviciului cu tote' cheltuelele necesare cultului Orto-dox In acesta Capela, tat gi simtimantele de pietate religidsa gi derespectul patriei-mume, Moldova, pe care Maria to Ta, ca Domn Ro-man, ai guvernat'o fa timp de mal multi anT cu mutt& autoritate giprobat patriotism. Ast-fel, chiar gi punerea acestei Capele In perpe-tuitate sub jurisdictiunea Arhiepiscopului gi Mitropolit al Moldovei,
anT,
losif,
www.dacoromanica.ro
544 CAPELA ROMAN? . DIN BADEN-BADEN
este inch' o probe invederata a simtimentul jubiret de patrie gi al pi-etatei religiose, mogtenie stramogasca, V'a inspirat gi condus in re-gularea constituirei comisiunii dintre inembrii Municipalitatei din Ba-den-Baden, care va avea grija gi datoria de a administra renta con-stituita gi asigurata prin Act notariat, autorisat gi aprobat de Guyer-nul Majestatei Sale Imparatul GermanieT, pentru cheltuelile cultuluTgi intretinerea clerului trebuitor la a.iesta capela, ce este considerateca unul din monumentile cele mai fnsemnate a le GermanieT, cumprin xnentionata epistola bine voip a Ne face cundscut. Asemenea,pentru alegerea, numirea gi recomandarea persenelnr bisericegtp laserviciul acestei Oapele de catra Mitropolitul Moldovei tetra comisiu-nea Memb;ilor Municipalitatei din Baden-Baden, conform slorinIeiMa,'rei Tale,. acesta disposiIiune ernanand din dreptul canonic al juris-dictiunef Bisericegti, Noi, credem de a Nostra, datorie Duhovnice-sea a primi gi a executa acesta pidsa dorinVi sufletesca a unlit.Dotnnti Roman gi bine credincios cregtin ortodox gi suntem pe deplinconvins ca gi urmagii Nogtri la scaunul MetropolieT Moldovei, vor ur-ma aseminea pentru de apururea pomenire a numeluT Maria Tale,impreuna cu tote ilustra farnilie.
Dar fiind-ca in societatea omeneasca, de multe on din mici causesau pretexte se intampla neintelegeri gi conflicte, care dupe impre-jurari, pot se devie gi votamatore, 'mai ales In cestjum de Tit, intreterodoxi, Ne permitem, Maria Ta, a Ire atrage atentiunea .supra u-nuT asemenea presupus incident, care s'ar intampla intre comisiuneamembrilor Municipalitatei din Baden-Baden cu clerul de la CapelaMarierTale gi Mitropolitulti Moldovei : cand, spre esemplu, acea Co-misiune ar voi, pate pe nedrept, se elimineze pe vre-unul din cleric;sau se mantina pe vr'un altul, despre care Mitropolitul s'ar fi Incre-dintat ca ar fi abatut de la datoriele lui, ale serviciuluT bisericesc, cumgi al caracteului de cleric orthodox in streinatate : Line ar fi chemata se pronunta inteun asemenea cas, care an da ocasiune de conflictintre comisiunea Municipalitatei din Baden-Baden, cu MitropolitulMoldovei? Odd Nei credem, ca este bine, ca Mitropoli iT Moldovei senu pdta avea nici cea mai mica ocasiune de neintelegeri sad conflictecu Eterodoxii din streinatate.
Intelepciunea Mariei Tale, este .indestula ca sa gaseasca anijlocula se putea preveni de a nu se intampla asemenea neplacute casuri.
Aceasta observatiune Ne am, permis a o face In interesul cel maicarat al bunet online gi al siguranlei urmareiregulata a dispositiunilordeja agezate prin actul constituirei menionateT comisiuni, spre a atra-ge atentiunea Marier_ Tale asupra unel asemenea eventualitati incasul cand nu ar fi prevecluta in acel act, pe care NOT nu !I cunoscem.
In cat privegte disposiOunile comunicate Noa prin Epistola MarieiTale mai sus gitata, care face obiectul acestut respuns al Nostril, pen-tru Capela de la Baden-Baden, Inca odata repettind FonsimthnentulNostru ca Mitropolit al MoldoveT, Ve rugam, Prea Inaltate DOmne,se bine voiti a priimi increclintarea fnalteT stime ce ve purtam im-preuna cu Arhiereasca Nostra bine-cuventare, cu care re'manem.
Al Mariel Tale pentru amendoue fericirele doritor gi catre Dum-necleti smerit rugator. (semnat) Iosif Mitropolit Moldova.
