1875 02

ANUL II. MICURESCL NOMBRE 1875 No. 2

BIS-RICA XA ROMA

JURNALU PERIODICU ECLESIASTICU

-44111EP51116-

-AM= 0 DATA. P MT:MT

CRESTINISINUL IN DACII

Prer belt cuventulII Tim IV. 2

SI

CRESTINAREA ROMANILOR(Urmare yogi No. VIII al fold)

Epocha, care ni prestg, pentra stadia, este timpul destrugereT im-periului hunt, dominatiunea Gepiclilor in Panonia, si in fine stabilireasi deAfasurarea Avarilor pre locurile, locuite cand-va de HunT, pi marales pre laturile Minaret. Acesta, epochs include in sine intrega se-culul al VI-le pi parte din al pi se estinde pane la aparitiu-nea Bulgarilor la Dunarea, adica anal mautuirel 668. Aid In a-costa epocha, ca $i pint acum, trebue sa stabilimg mai antait stareapolitica a elementului ro mann de la Dunarea, dupo ce prealabilu vomitarata care pop6re barbare s'au strecurata pre aceste locurl in decur-sal epocei, ce ne ocupa. $i in fine mai 'nainte de ce voull espunevista religiOsa a Romanilor, din mea' epochs, natal sa dama inscurtil si positiunea geografica a locarilor, pre unde s'a mantinuttielemental romand la Dunarea in timpul imvacjiunei Gepiclilor si alAvarilor.

Mat MAIM, In epocha a doa a studiulul nostru nor. ansiica dupo retragerea Hunilor de la Dunarea gi ducerea for in impe-riul de Occidenta, vista politica a Romanilor de la Dunarea limp°a se manifesta, sub conducerea lul Vitalian, Regelui confederatiunq

Arm 11 (s

.

ORT-0.

;

7

.J

i

F

- .

VII-le,

-*

vOcluttl,

1

-1v.:.-4441r41-----

,

www.dacoromanica.ro

82 CREST1N1SMUL IN DACI1

dungrene. Dar trebue sa ma! adaugima , ca adsta vi6ta a duratilnuma! cat a train Vitalian ; pi acestil Rege al Romano-barbarilorde la Dunarea a pututil sa se manting In positiunea sa numal pent is520, cand cade morn In Constantinupolti din manele partidulul po-litica bizantina., cunoscutti cu numele de vanata , i dupre cum sema! afirma condusa de nepotul imperatorulut contimpurana al Bi-zantulut-Justin, adica Justinian 'W. Ac6sta vii politica a Roma-nilor pi-a avutti local "lama! In urinarea morel lu! Atila, petrecutela 450 pl a debilitate! fiilor luT, mit n'at pututa ma! malt a Li-nea In subordinatiune poporele din imperial atilana , to acum setntindea de la Marea Caspicg, ptua la Rhin pi de acole In josti pantla Roma (2). Unul din flit luT Atila Irnac, dupt disputa cu fratelesad de la imperil s'a retrast pre malul nordict al Mare! negre pis'a ape4ata Intro Mal Don , Marea nEigra i cea Caspica, In ore-ceDinghitic, al doile Eh al lu! Atila, se mantinu In central imperiu-luT atilant Panonia, pi aid 9 §1 disputa vista politica cu Gotil ,

ramas! presto Dunarea i cu Gepi4if , venitl la Dunarea Inca de laInceputult jumatatel a doa a secululu! al VI-le (3), clad in fine A-variT, kemat! fiind de G-ep41, punt capata viete1 politico a Hunilorpang prin seculul al X-le, and apart In istorie %rap! cu numele deUngar!. i de eta parte, In Ore-ce Huni! cedka Panonia Gepipor,eY snag necesitat!, ca el o fact acdsta Romanilor In stela, ce pri-yeses cetatile de pre malul Dalian! ; cad acestia Inca din jumatateaAntaTa a secululut devint posesori! Singidonulu! (4). Datelo,de care dispunema, ne fact sa conkidemt, ea, dupe mortea lu! Vi-talian, Romani!, nejucand unit rola politica mare pi nepunandu-seIn contacta, Mt In confliett en imperatori! Bizantiulul, ea pre tim-

(1) Bonillet, vorba Vitalien. In Constantinnpolii pe la tneepntnlii seenlulni alVI-le din circa au elite dog fatra a66 partip politice, care pre timpul lui Justi-nian au tneeputO a juca nne. roll politicd ; 866 esprimandu-ne mal precis, pre careJustinian la 5201e-ail Introdusil in politics. Atit vinetir , cat act ala senumtafi eels doe partide bizantiniene, disputad tntre dinsele afacerile socials.Justinian Nana! a'a radieatii la thronul Imperinlui de Oriente en ajntorul partide!vinete; gi la 532 partida verde a organizatit o revolu/inne, centand, ca ass-sineze in palatl (Bonillet vorba Bleus).

(2) Bonillet vorba Huns.(3) Ibidem.(4) Mag. let. V. 210 -- 212.

VI-le

Qi verdil,18.1

srlii

www.dacoromanica.ro

SI CrItSTINAREA. tIONIAML011. 83

pal luT 'Vita lian, eT all a avuta o viotg politicit maT restrInsg si ailvenitll In coutactil numaT cu barbaril de la Dunarea.

GepicliT, veniti pre la nordul Carpatilor de la riul Vistula , si In-vingAnd preHuniT tut Dinghitic Intre nil 453 si 454, se stabilescilIn Panonia, ocupand maT apoT tote spacial dintre Dungrea si Tisa,adicg Maramorusul de astg-sII. AcesIT barbarT nu-sT manifestezavi6ta for politicg prin alta, du cat cg, el, InvingAnd pre Haul , cadil

singurl Invinsi sub vigOrea armelor Longobar4ilor ; si la 567 Lon-gobarliT klemand In ajutorll pre Avar 1, cariT acum ajunsese cu In-cursiunile pong la gurile Dungra , esterminezg cu total pre Gap*din Panonia, si Ii risipeseit astg-felt, cg de la acestd timpil disparedin istorie kIar $i numele de Gepidll (i).

Vieta politicg a Romanilor de la Duratrea, In timpul de dare aimperiului atilanil si de ocupatiune a Daciilor de eittrg Gap* $iLongobar41, se manifestOzg din not , de si nu sub duel romanescT,propria di T. Procopie in istoria, ce face imperatoruluT Justinian I,ni spun, cg acesta a Intorsa WI atentiunea asupra locurilor de laDungrea si el a luatt tote mgsurile necesare, ca sa asigure Impe-rial din partea barbarilor de la Nordic (2). Justinian, imperatorulBizantiuluT, relativ la politica romans de la Dungrea, este si maTesplicit, egad se esprimg: c Cum igitur in praesenti, Deo auctore,ita nostra respublica aucta est, at utraque rips Danubii jam nostriscivitatibus frequentetur, et tam. Viminacium, quam Recidua et Li-terata, quae trans Danubium sunt, nostrae iterum ditioni subiectaesint , necessarium duximus , ipsam gloriosissimam Traefecturam ,

quae in Pannonia erat, in nostra felicissima patria collocare =Acum fiind-cg In presentil, en ajutorul luT D-44, gat s'a mgrititrepublics (Statul) nostra, ca amandog ripele Dunarel s'ail populatticu cetatile n6stre, $i atat Viminaciul, precum Ricidua , $i Let(d)-erata, care smith preste Dungrea, fiind supuse gaveriamentuluT no-stru, am creptg. necesard , ca prea gloriosa prefecturg , ce era InPanonia, sa o aseguil In prea fericita nostra patriel(a). Cu modulacesta numai ni putemil esplica, continuarea elementula romanii

(1) Mag. V. 209 216 Bonillet vorba Gepides.(2) Procopius Cassarensis de mdificiis Dn. Justiniani, Interprete Claudio Maltreto

Aniciensi Lib. IV, cap VI. (Mag. Ist. II 110 113).0) lust, Navel XI. Comp. navel. CXXXI (CXXX).Dosith, cart, VI cap XIX, 0 i

www.dacoromanica.ro

84 C1tESTIN1SMUL 1St DAelt

de la Dunarea; adica, ca, de'ndata ce veniau o serie de barbary,.Romanic de la Dunarea infra in munti qi cetati pgng dup6 tre-cerea for , fi desparend aceftia , ei farafi egaii qi se apuca4de vidta, dupre cat li perrnite4 inzprejurarile.

Pre la finele secululul al VI -le gi specialminte pre la anul 582

la Dunarea se veal o no spec& de barbari , cunoscuta In istoriecu numirea de Avari. Ac6sta mass de 6menI, fiind de acelagl ori-gin° cu Hunit, el aved In vista for politica deprinderile acestora.Neplacendu-li In nicl unit model vista stabill, el gedea pre cal giIn corturl, formand Cu sine pre campurile, undo se ageclet, una felade cercurl concentrice, In care IT depositati averea, copiil gi femeilegi care se numlait rings. Pantra aceste deprinderl nomadice ale lor,Avari! Intro anil 590 gi 630, timpul celel mal splendide epoce dinvieta for politica, se vkla migcanduse .din loco In loch pre totatermul nordicu al Dunaxel , gi ajungend cu Intinderea for de lariul Doa pane la Luzacia. Avaril au primita cea antala Infraingeresub muril Constantinupolulul , pre timpul imperatorulul bizantinaHeracliu la 626, cand WU sub stapanirea for pre Bolgarl, califse aratase la termul nordidi al Marel negro. Dupe acesta invingerefatala pentru vieta, politica a Avarilor , el limp a fi Inpingi de laResarith de catre Cazarl, ce loculaa Intro riurile Wpm gi Bug ,

precum gi de WO BolgarI , calif Impinsese pane dinc6ce dePrutul nostru. Despre Mla4a-n6pte Avaril &kith necesitatl a cedadin terenul, ocupatii de dingil, Lechilor, Vendilor gi Cechilor, adicaPolonilor,, Silezilor, Brandeburgienilor gi Bohemilor de asta-cll.Asti!- fell!, ca Avaril, constring despre Nordul gi Ostul Europe!, elall fort nevoid, ca sa se lase spre Apusa , pone In Galia. Le aidfuse aa fostil laragI respingl de catre bracal col vigurosli at Franci-lor, gi nevoitl a merge pre urmele Hunilor pea In Panonia giklar Asia (1).

Acum Romanil de la Dunarea sa, nu credema, 01. stata Intotal nemigeati gi n'ail profitatit pentru vista for politica de acestanestabilitate gi decadere a Avarilor. Et, ocupand locurile fortificatede la natura Muntil gi cetatile, nol Il vedema, ca sub imperato-rul Mauriciu (582-602) gi cu ajutorul armelor romanice din Bi-

(1) Bonillet verbs Avares.

if

all

www.dacoromanica.ro

SI CREST1NAREA ROMAN1LOR 85

zantiu, conduse de catrt generaliT Comentiol, Martin, Cast, Prise §iPetru, Ill manifesteza vieta for politica on WA ocasiunea. Ada A-varil risipindu-se prin Thracia , Romanil de pre acele locurT cu ar-matele generalilor Comentiol, Martin §i Cast se prepare, de a'T atacadin padurile muntelut Emus (1). De la 587-600 Prise §i cu Petru1§T petrbcti vieta la Dunarea, Invingend pre A.vart §i Slav!, cu califerati unit' §i. Bolgarit ; Tar Romani! strati In posesiuuea cetatilor depre ambele later! ale' Duntret, intro care tgi a Singidonului, precumto a Sirmiulut(2). In flue, la anal 601, generalul Comentiol, Intorcen-du-se din resbelul en Per§iT , vine la Danarea ti-§T unesce armatelesole on ale luT Prise la Singidon, de uncle se transportati pre rtpeleDunare!, Invingend pre barbarl, tend la Viminaciu, tend la Nove.In Nove WO li In pers6na generalulu! Comentiol se petrecu nutfaptil, care, dupre not, este f6rte caracteristict pentru Romani! depre aceste locurT , privitt fiind In dispositiunile for psichice pentruelementele, eterogeue tor. Comentiol, respingend pre barbari de preambele rip! ale Dunkrel , 1§T propuse, de a'T urmari i In Panonia ;dar pentru realizarea anestut scopt el avea necesitate de ajutorulRomanilor de la Dunarea, omit singuri puteatt sa-lit conduce §isa-T arate calea In Panonia §i In genera In Dacia traTana, pre undoera valul Tralan. Locuitorit romant din ora§ul Nove nu se supusela acesta propunere a luT Comentiol , de cat dupe ea acesta uciserapre dot din notabilit for (3). Acestli faptt, dupre opiniunea astra,confederatiunea ds la Dunarea de sub Vitalian, precum tli regatu-rile romano-bulgare, despre care avemt a vorbi In decursul studiu-hit nostru, prob6z1, a Romani" au flush tot-de-nna la ovieta politick independents; ea el, nepntendn'§I realizaacestli idealil din eansa Imperinhul bizantinft , careaenm nn ma' avea o fisiognomie carat romance, pre-cum §I a popOrelor barbare, inlet pre Bizantini, forefuse de a pntea lab' §i pre barbari, fiteendn-§Iinse in-teresele en amandol.

(1) Theophyl. cap. X et sqq. (Meg. ist. V, 210).(2) Historia Miscellanea lib. XVII, (Mag. ist. V, 210-212). Dosith.cart. V, cap.

II. § 5.(3) Historia Blisoollanoa lib. XVII, (Mag. let. V, 213).

www.dacoromanica.ro

86 CRESTINISMUL IN DACI1

Elementul romba de la Dunarea , fie prin propriile putert alelocuitorilor de pre aceste locuri, fie prin ajutorul armelor bizantine,avea in posesiunea sa ambele laturt ale Dunaret, se intelege cA matales In puncturile fortificate. In istoria mescelana, not amU vaguta,Romanic in timpurile, ce ne ocupa, av6a sub potestatea for in susulDunaret Sirmiul pi Singidonul, tar in josa se intindea pans la o-rapul Tomi (1), care dupre tat istoricit se pane pre malul sudicaal Maret negre (2). De alta parte , in respectul geografici1 not pa-temil sa, profitama de desqriptiunile locurilor de la Diana, facutade Procopie, de Nuvelele let Justinian, care all o mare importantasi in privinta geografica , pi in fine de descriptiunile geografice ,

fundate mat malt pre autort eclesiastici ale Patriarchilor de Ieru-salema Dosithet i Chrysaut. Tot- o -dath trebue sa adaugima,ca de la aceste timpurt bonnie de la Dunarea nu se mat numescade catro autorit contimporant Dacit, dar in local numirilor vekT in-timpinama : Iliyria, Mysia, Thracia , Panonia , pta Avarilor , etc.

Apa Procopie, Wend descriptiunea geografica a ripilor Dunarei,se esprima : 'Ex si Bcp.clicocEou irpoE6vzt a'xopthp.cacc spEcc irpbc

Iczpou iie6vt opi.6ocEvet etvo.t. Iltxvobc tie, xat Kooicooc %alNo6alMergand de la Viminaciu, pre malul Instrului, se aila trotforterete, Picnul, Cupul Novele (3). Dupo aceste adauge : (No-eciw 8i donoxpl) iv 'r etvzmipchc irneEpcp, ircipToc ix Ita.X0(.06 EtIrveXvivoc sEciptet, '6volict Aczepcisot, gvicep of ,rciXott eivapco-ICU Asaspcita, ixciXouv.. Ia faQa Novelor, , pre continentul (ma-lul) opusii, se ails una turnll, parasite de mult , on numele de lite-rate, pre care Omenit veld ila numtaa Liderata (4). * Meth No6Occ

cppoOpta, mcvsot6a.Ccizi-j, xcht Ep.Opwri ze , xcd, xcip41c , xczi Tu-v6.zuc, xcd Zeprric, xai Aouxiirpchzov. zt Concicepocc illzeEpcp

(1) DositheT, cart. II, cap. V, § 10.(2) Buillet, vorba Tomi.(3) Ptolomer ni Charta Peuting.rianI ni spunti, ca Viminaciul era situatd

gura Melaver in Serbia. (Meg. ist. II, 114. III 104), Cele-lalte cetiiff. enumerateOng aid de dare Procopie, mill in josh de la Viminaciu ; adica intro gradele delapme 38° 54'-44° 40'. Adauge Nuvela XI

(4) Cetatea Lid(t)erata, precum Ricidua eras in Panonia, sell Banatul Timi-anil al Romanilor, (Mag.. 1st. III, 103-108). Aid, dupro cum ni spune tot Prow-

imperatorul Juitiniaft a maT fortificatfi alte castele. In Dacia australi a In-tIritU Sicibida (la CeleY., Daphne (zidia de Constantin m. la gura ArgeTuluT) Deasemine Ri Theodora, longa Severinul de ast1-0. Vey sti Nuvela XT.

'Ev

long/

piu,

xi)

pi

qi

5i

www.dacoromanica.ro

ST CREST1NAREA ROMAN1LOIL 87

Mac tie itoXX& ypotiptcc &.x19.ettekEcov xoci TCCICCE aiiv icacitow i-

ascliacto meta ai mcirotiMosc Wy 6timatca, TO PcolictEcov akox-pectopoc gpyoy Tpcdcwob, %al IroXfxvcov icpsiiic irockcabv, ZeoecOvotict. = DuptS Nove (urmeza) castelele Cantabazate , Smorne ,Campse , Tanate , Zerne §i Ducepratul (1). Pre ripa de dincolo aedificata nu de mult din temelie si alto multe castele. NO eel cese numesce Capul bouluT, lucru al autocratuld Romanilor TraTan,urmeza Indata vekiul yi mult vestitul (castela) cu numele Zane....4, Too too ai Zecysc o5 'octet 6,7coOey cppoOpcoy ply icst :116vrec3yop.cc. -----Iar de la acestt Zane nu mult departe este castelul ,, nu-

mita Punt! (2). Din aceste citate ale 1111 Procopie, relative la pose-siunile elementulul romanti do pre ripele Dunatet, se vede , ea Ro-maniT erail stapanT presto ambele rip! ale DunareT, se Intelege, ca,In easurl posibile tii presto locurile limitrofe cu sus numitele ea-stele.

Justinian In Nuvelele stile, care dupre nol suntil documentele talemar autentice, atat In respectul Turidica, cat Mar §i istoricil, ni con-serve probele tole mar evidente despre stapanirea elementulul ro-manli presto ambele rig ale DunareT , confirmand tot-odata tii tolerelatate de °We Procopie. Ma! antaiu Justinian se esprima mar es-plicit , de cat Procopie clad Oice : . Cum igitur In praesenti, Deoauctore, ita nostra respublica aucta est , ut utraque ripa Danubiijam nostris civitatibus frequentetur, et tam Viminacium, quam Ri-cidua et Literata, quae trans Danubium sunt, Rostra() iterum di-tioni subiectae sint , necessarium,duximus , ipsam gloriosissimamPraefecturam , quae in Pannonia erat, in nostra felicissima patriacollocare ; cum nihil quidem magni distet a Dacia mediterranea se-eunda Pannonia = CacT In presentd , en ajutorul 10 D-clet , atatas'a maritil republica (Statul) nostru, ca acum ambele rip ale .Du-

(1) Originea calor mar multe din aceste castele, conform opininneT D-InI A. T.Laurian (Mag. jet. III, 115), 9i judecand dupre posiliunea for din drapta Dunker.se rallies la legeonele romane, retrase din Dacia luT TraTan, In Dacia aureliana,Aceste legeOne, ducandu-se in Dacia aurelianii, an transportatil eu sine Qi numirilecetigilor, aplicandu-le asupra altora. Cat pcntru capul bovs, pre care charts pen-tingeriang it numesee capul Burbali, era sitnatil in Timilara.

(2) Punlele, pre care Ptolomeii le traducecu numirea greci de , Zehila eraa inDacia traTana, pre locul ands ffi pen6 asta-dT se v6dU nnmele poduluT luT TraTan.

Procopie, opera eitatit lib. IR, cap. VI.

www.dacoromanica.ro

88 CREST1NISMUL IN DkCI1

Orel s4ntii populate cu cetatile n6stre, cli -precum Viminaciul, asa$i E,icidua §i Literata, care smith dincolo de Dangrea, se afla largesnpuse admiaistratiunel nostre ; (de acea) am creluttt necesariu, cainsue Prefectura cea prea gloribsg, care era In Panonia, s se a-ge,le in prea fericita nostra patrie; de orece Panonia a doa cunimict Orece mutt nu este departe de Dacia mediteraneg WI. Cu-prinderea acesta paril din nuvela luT Justinian esplica forte binstextul Inl Procopie, relativtl la constructiunile luT Justinian, $ini aratk , ca cetatile, enumerate de Procopie, se afiatt pre rlpeleDtmarel, si 0 elemental romanii pre timpul , and Gepiclit se a-flail in Panonia, sttipania ambel3 rig ale Dunarei , gi in generelocurile fortificate.

Tot Justinian si In acelasl unveil, vorbind despre instituirea Ar-chiepiscopiel de Achrida, enumerg multe din eparchiile imperiululromantt de la Dungrea si pre care eparchiT le pune sub administra-thmea eclesiastica a Archiepiscopulur de Achiidarlicend : «et caeter as provinciae sub eius sint auctoritate, id est, tam ipsa medi-terranea Dacia, quam Dacia ripensis ; nee non Mysia secunda, Dar-dauia , et Praevalitana proviucia, et secunda Macedonia, et parssecundae etiam Pannoniae, que in Bacensi est civitate = $i cele lalteproviticil sl fie sub auctoritateg la , adicg , atat Dacia Insge mO-diteranel, cat si Dacia ripensg ; si nu numal Mysia a doa , Darda-nia, provincia prevalitana, si Macedonia a doa, dar Inca si o partea Pannonia a doa , care In cetatea BacensA este (sell maT drept ,In cares este cetatea Basiang) ) (2). In textul nuvelel o sutgtra-lecl si una tot Justinian , vorbind despre episcopil, ce aresa, chirotonislascA Archiepiscopul de Achrida, lice : t tut xecpcto-vary vo iirtav,67cooc Tiny isttptaiv iialtEv4 pzevaEctc, %cc/ Au-

(1) Nuvel. XI (Mag. fist III 104) Una se indoIesed despre autenlicitatea aee-stei Nuvele, pentru euventul, eii aolosti nuvelii nu se glisiesee tradasa gi In limbs.greci. Dar not nu puteml si ne iudoimu despre conpnutul ei. and vedernd, eiinuvela acesta este o mai departe desvoltare a textului lul Proeopie , relativit laedificiile lul Justinian, ni euprinderea ci sate repeiltI gi de Nuvela CXXXI.

(.1) Nuvela XI (Mag. ist. III 103). Bine observd D. A. Tr. Laurian, ad textulnuvelei in locul eitatd este eronatd. In loon de : quae in Bacensi est civitato,trebue ad se citesell : in qua est Basiana civitas. Altmintrele nu este sense ni ocetate en numele de Bacensa nu este in Panonia ; din contra Basiana era 0 cetatedepartata. a la 18 Wham roaaana do la airmia, Iva liord-ootil.

www.dacoromanica.ro

St CRESTINAREA ROMANILOR 89

xEocc ttsattek5a,viac, Tpc6chaEotc , Accpkviac, MoaEac sijc avcoY.a.1 MovovEac,. $i sa chirotonisTasca pre episcopil eparchiilorDacia ripens°, i Dacia mediteranel, DardanieT, Mysiel de

sus si at Pannonie (1). Wee, acum comparama textul acestor doenuvele ale lul Justinian, gasima , ca elementul romana dupre am-bele nuvele era posesorul Daciilor atat ripened, cat qi mediterandfi intre cele-lalte provinciZ and avea fi dincOce de Dundrea Pan-nonia, pre carea largsT a dat'o sub potestatea ArchiepiscopuluT deAchrida. Tot-o-data mat observama, ca In nuvela XI a se Vice :

et Praevalitana provincincia,= Tar In nuvela CXXXI Tpt6a,XXEccc ;si not, fundandu -ne pre autorite4ile sciintifice, declaramtl In acestaloci) textul grecti impreung cu Vlastariu (2) eronata , mantinendversiunea texstulul latinti din nuvela XI. Asa Tribalil dupre Stra-bon (3) sunta unto popora thracica , Tar dupre Ptolomg (4) TribaliaMin In Mysia de josti ; noT pea acum am vocluta, ca atat Thracia,cat kTar Mysia de just n'att fosttl date de catre Justinian sub ad-ministraOunea Archiepiscopiel de Achrida.

Dupe ce am espusil vista politica a elementulul romanti de laDungrea , limitandu-ne In epocha de 14 caderea imperiultd atilanil

pane la venirea pre aceste locuri a Bulgarilor ; dupe de altsparte, In epocha ce ne ocupg , adica .a patra a studiulul nostru ,anvil veVuta posesiunile elementuld romanil de la Dunarea ; a-cum putemil sa trecema si la evenimentele istoriel eclesiastice ,uncle s'a, destaguratit vidta religiose, a Romanilor, si de uncle,cum vedea, Incetul cu Incetul Incepe a se marca visul eel de auraal elementalul romanti de la Dunarea, adica independenca lzci, in-cepend mai antaiii fi pre nesimtite cu cea eclesiasticd.

Pre la finele jumatatet Minis, a secululul VI-le, adica Intro anil540 $i 550, In Constantinupoltt s'a Inceputti lupta contra erorilorluT Origeu , Evagrie Didym. In accista lupta Teti parte Imperato-

(1) Nuvel, CXXXI. Doaith. cart. V, cap. XIX, § 1.(2) 11Xacitccp Ii;vvrip.x at. E', at ?. 10. Vlastariu, enumerand eparchiile archiepisco-

pia de Achrida, lass afari qi Pannonia.Strab. Geograph lib. *11.

(4) Ptoloul. Geograph. lib. 111, cap, 10, Adange X?1,14v(loy ZilvTayiractov, pag 82,

Tribaliet,

CQ ,

si

L3)

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

90 CREST1N1SMUL 1N DAC1I

rul Justinian, Vigiliu, Archiepiscopul RomeT , Mina, Archiepisco-pul Constantinupolulur, Theodor, episcopul Cesariei Capadocie!,supra-numitt Ascida si al ii (1). Pentru sustinerea erorilor , Ori-genisti1 si maT ales Theodor al Cesarie1 Capadociel face o espunere,cunoscutg In istorie Cu numirea de . tale trei capitule ., prin carese lase a se Intrevedea eresia Nestorianilor $i a Monophysitilor (2).Condemnate find in synodul locale aceste erorT de cgtro Mina, Ar-chiepiscopul de Constantinupolt , $i confirmatg find condemnarealuT Mina prin decretti imperia10, Vigiliu esto kIemat0 In Constan-tinupolO, ca sg se pronuncg, si el In privinta erorilor. Cu ocasiuneacglgtorie1 de la Roma la Constantinupolu, Vigiliu trece prin epar-chia Ilyriculul. Aid episcopil locului , preintimpinandu-10, 111.60,, ca, ducOndu-se In ConstansinupolO, sg nu condamne iii el cu-prinderea . celor trel capitule *. Conduita lul Vigiliu, respectiv deaces% afacere In Constantinupold, a fosta duple, tend aproband sialtg data condemnand cuprinderea capitulelor ; IAA and In fines6rta celor tre1 capitule si cuprinderea for a riSmasti sg se decidela Synodul al cincilea ecumenict, ce s'a adunatg In Constantinu polttla 553. Episcopil Ilyriculul, vOclOnd, a Papa Vigiuliu, contra pro -misiunel date, condemns In Constantinupol0 tale trel capitule, sedecide, a convoca Synods locale, la 550, In care synodft se stipu-164 ca sg, se scrie epistole synodice ImperatoruluT, procum si luTBenenatfi, (3) episcopul JustinianeT, prin care epistole A se sustin6

(1) Evagr. lib. IV, cap. XXVIII.(2) Eresia NestorianismuluT a fostii urzitl de atse Theodor Mopsuetul pre is

428. Ea consta in a prescrie la Christos nn numaTAog nature, dar si kTar dog per-sona, propaganda -se mar ales in Orient de cItre Nestorie. Eresia a fostil condom-natit de &are Banta parinti la 421, 451 si 453. Iar monophysitiT rectinoseea inDeus Christos name nature diving, si autorul :wester eresiT Be considers Entichie-care a traitii prin seculul at V-le.

(3) Episcopil In Justinianea 1-a no! pentra antitTa data intalnimA in studinl nos-tru. Si aasta pentru enventul, cg numirea do Justinianea 1-a anume in epoeha,ce us ocupg, pentra prima-614 se vede in istorie. Dar cestiunea, cea mult eon-trayersatli, ad in a sci, care este local, pre care Justinian ild numesce Justinianea1-a, patria sa, sill! Achrida pi mar tarclifi Ts numirea de Oehrida? D6cK ne uTtgmfiis istoriciT b'zantinT ci eel' modern!, vedemA, elf opt orase se presupunil de dinsiia fi fostil patria luT Justinian; adici Tanrisiul, Vederiana. Sofia, Scopia, Prisdre-nul, Pristine, Castendili de seta -dT si in fine Lichnida. Dada& de o cam-datii. paProcopie, pre G. Aeropolitul si alti chronicarT bizantini, eariiatesa cu precisiuneacea mar mare, ca vekTa &LA; "do; este patria Ia! Justinian, nor eitImfi ale!pre Nicefor Calistul (hist, eel. !ib. XVI, cap 37.liber XVII, cap. 28) care este fOrte

www.dacoromanica.ro

SI CRESTINAREA ROMANILOR 91

cuprinderea . celor trei capitule* (1).Pentru scopul, ce urmarima, lasand de o cam-data s6rta celor

c trei capitule , ale origenistilor, not atragema atentiunea lectori-lor asupra urmat6relor laturl din faptul espusa. Mal antaia , PapaVigiliu, plecand din Roma la Noemvrie 26 anul 545, Amalie prinIlyrica 'Ana la 25 Ianuarie anul 546 (2), ca:prin eparchia sa, §iepiscopii Ilyricului, adresandu-se la dinsul, ca la Archiepiscopulpropriu, II facu rugamintele, espuse mai sus. Aceste laturl din fap-tul espusa lag, dupre opiniunea astra, a se Intrevedea, a Archie-piscopul de Roma Inca ipi manifests drepturile stile administrativeasupra Ilyricului, precum §i asupra partilor celora-l-alte ale Da-ciilor. i tot-o-data, precum episcopii Africa in synodul localt, dela 552, escomunica pre papa Vigiliu pentru condemnarea celore trei capitule ,, tot acesta Ica §i cei din Ilyrica, Wand a se in-trevedea, ca relatiuuile acestora, precum §i a episcopilor din AfricaCu Archiepiscopul de Roma saga tresaltate de pre adevarata forbass. i acesta a provenitti mai ales de acolo, a Justinian Inca depre la 535, 'nainte de venires papa Vigiliu prin Ilyrica, a in46-strata pre Justinianea IAchrida, cu titlul de archiepiscopie auto-cefala qi neatarnata de ilia unit throna apostolica (a).

De alts parte, math evenimeuta pre not ne impresionka, §iprin aceea, ca episcopii Ilyricului, facOnd cunoscutt decisiunea sy-nodului for din 550 Imperatorului Justinian, a se adreseza, cu e-pistole synodice nu catre Archiepiscopal de Constautinupola, Mina,ci catr6 Benenatt, archiepiscopul de J ustinianea,I-a, ca eel ce acum,adica IAA la 550, devenise archiepiscopul propriu.

P6no pre la 550, qi anume sub imperatorul Justinian, Romanii

esplicit in aeeia, ce ne privesee : Oar° mai multa, de cat trebuea, &Ind Ju-stinian AcrideT, patriei sele, a facut'o Arehiepiseopie li a radicat'o la rangul deBisericii autocefala, numind'o Justinianea 1-a ; precum a facutg li pre BisericainsuleT Cipru Archiepiscopie, numind'o Justinianea I1-a, li darnind'o cu on6re, egalaAchridel si acesta pentru femcia lul Theodora, imperatesa. Iar Achrida esteoraid, a' ptu pre unix dela inaltii, aprOpe de lacul numitii Lichnida`. La acestane mai antoriza §i o probi filologica, ca Lichnida se p6te transforma fn Achrida.Adauge Nicef. Grigoras (hist eel. lib. II cap. 2).

(1) Dosith. cart. V, cap. XV, §. 2.(2, Facund. cart I, cap. IV. Liberat. cap. XXIV. ( Dosith cart. V. cap. XV, § 1, 2)(3) Dosith. cart. V. cap. XX. § 2.

www.dacoromanica.ro

92 CIIESTINISMUL IN DACIt

primesca o nona, impulsiune mat ales In vieta for roligiOsg. Justinianimperatorul, fiind de origine romana §i nu slava , dupre cum pre-tinde D. Golubinski (1), de pi ngscuta prin partite Macedoniel qi anume pre lOnga laeul Lichnida, pi nu dupre cum pretinde ProcopieIn Taurisiul Dardania (2), cu radicarea Achridei la rangul de Ar-chiepiscopie, neatarnata, de nici una scauna apostolic de Bisericgautocefala, ei prin acesta, Oka, a push pi tole Antal base ale au-tocefalier de astg-di a Bisericei romgnesd. Mal antaia Justinian In-s* stipul6z1 pentru acesta : c Muftis et variis modis nostram pa-triam angora cupientes, in qua, primo Deus praistetit nobis, ad huntmundum, quern ipso condidit, venire, et circa sacerdotalem censuramearn volumus maximis incrementis ampliare , ut prime Justinianaepatriae uostrae pro tempore sacrosanctus Antistes, non solum Metro-politanus, sed etiam Archiepiscopus fiat, et caeterae provinciae subeius siut auctoritate, id est, tam ipsa mediterranea Dacia, quam Dadaripensis; nec non Mysia secunda, Dardania et Praevalitana provincia,et secunda Macedonia, et pars secundae Panuoniaa, quaein Bacensi estcivitas. Cum enim in antiquis temporibus Firmi Praefectura fuerit con-stituta, ibique omne fuerit Illyrici fastigium tam in civilibus, qnam inepiscopalibus causis, postea autem Attilanis temporibus eiusdem locisdevastatis Appennius Praefectus Praetorio de Firm itana civit'tte inThessalonicam profugus venerat, turn ipsam Praefecturam et sacerdo-talis honor secutus est; et Thessalonicensis Episcopus, non sua auctori-tate, Bed sub umbra Praefecturae meruit aliquam praerogativam..Dorind, ca prin multe pi diverse moduri sa marima patria nOstra, incarea D-clew a hotarita o data , ca sa, venima In acesta lume , precarea a creat'o el, am voila, ca pi In respectul sacerdotala sa o mamacu tole mat mart prerogative, ast-fela, ca Prea-santitul episcopa alprime! Justiniane, patriot 'Astro:, cold temporale (panAntesd), sa sefac6 nu numaT Metropolita, dar klar Archiepiscopa, tole -l-alto

It) D. Golubinski to operat tutitalata Itpanift /Nepali IICTOpill 'bane-aamani. gepEeft (pag. 311) pretinde, cu Justinian era de origine slavond. NoTnu inlelegeniii pre ee fundAzii D. Golubinski ao6std aselinne a§e. istoried. Pre tim-pul luT Justinian Skiachl, singurul tribd slavond din imperial de Orientil, ajunseseen ineursiunile abb. in Alyea, Tar BulgariT tacit nu treeuserd Dundrea. Pre lane,aeeste, noT seimd ca Inca pdnd pre la ineeputald seculului Vill-le nieT o vorlartdespre erestinerea slavilor, Tar Justinian este niseutd din pitrinIT erestinT,

(2) Procop. de edit, Gap. 1.

si

,

pi

www.dacoromanica.ro

CRESTINAREA ROMAN11.0ii 93

provincil sa, fie sub autoritatea lul, adick Dacia mediteranea , pre-cum si Dacia ripensa ; si nu numai Mysia secunda, Dardania si pro-vincia prevalitana (1) Si Macedonia secunda Inca si parte a Pan-nonier secunde, care este in cetatea Bacensa (Me mar drept In careeste cetatea Bacensa) (s). Cad in timpurile vekr In Firmiu (Sir-miu) (3) era organizata prefectura, si aid era Ma suprematia Ily-riculu!, atat In causele civile , precum $i in cele episcopale ; dupecare Inge, pre timpul lul Atila, acelOsr bond devastandu-se, Ape-niu, prefectul de Pretoriu, fugind din cetatea F(S)irmiulur, a veniteIn Thesalonic, nu cn autoritatea sa , ci la umbra prefecture! a ca-scigatd 6re-care autoritate. Si mar departe : c Cum igitum inpraesenti, Deo auctoritare , ita nostra respublica meta est , ut u-traque ripa Danubii jam nostris civitatibus frequentetur, et tamViminacium, quam Ricidua et Literata (4) quae trans Danubiumsent , nostrae iterum ditioni subiectae sint, necessarium duximus ,

ipsam gloriosissimam Praefecturam, quae in Pannonia erat, in nostra felicissima patria collocare ; cum nihil quidem magni distet aDacia mediterranea secunda Pannonia. Dec!, cum In presentilcu ajutorul lur Dike, atata s'a crescutti republica (Statul) nostra,in cat ambele rip! ale Dunigrd s'an umplutd cu cetatile n6stre, §i atatViminaciul, cat Ricidua si Li(t)derata, care sunt preste Dunarea,se afia rarest sub potestatea nostra, am creclute necessaria, ca ceamar gloriosa prefectura, carea era in Panonia, sa se stramute Inpatria nostra cea prea fericita ; fiind-ca on nimice 6re-ce (nu cumult) Panonia secunda este departata de Dacia inediteranea., Sitot in nuvela XI ma! jos Justinian adauge : «Et ideo tua Beatitudo,et o nines praefatae primae Justinianae sacro- saucti Antistites, Archie-

piscopi habeant praerogativam, et omnem licentiam, suam auctori-tatem eis impertiri et eos ordinare, et in omnibus suprascriptis pro-

(1) In nuvela a CXXXI provincia prevalitanit se numesee Tribalia. Tot ast -feluo numesce fi Procopie. TribaliT, dupre cum ni spune Strabon Ilib. VIII) era unapoporii thracieil, Tar dupre Ptolomea (lib 111 cap X) eT loculaa in Mysia de josh.A cum, dupre cum observes Pres Ferieitul Chrysant, nicI Thracia, nisi Mysia de josnu s'aii data Achridei (Chrysant. lunctype pag. 87)

(2) Vecl.T nota de mar sus. Compara Nuvela CXXXI , ear. 10. nivel& CXXXI: Panonia intr6ga 0 nu parte a PanonieT

(3) Vep nota de maT sus, Sirmiul este representata prin Firmiu, sign cii priner6re.

(4) §i aid observi nota de maT sus, uncle Literati' trebue A se eit6sea Liderata

St

si

si

dic 11.

>

www.dacoromanica.ro

04 CRESTINISMUL IN DAM

vinciis primam habere dignitatem, summum suer dotium, summumfastigium , a tua sede creentur, et solum Archiepiscopum habeant ,

nulla communione ad eum Thessalonicensi Episcopo servanda ; sedtu ipse et omnes primae Justinianae Antistites, sive eius indices etdisceptatores quidquid oriatur inter eos discrimen, ipsi hoc dirimant,et finem eis imponant, et eos ordinent , et nec ad alium quen dameater, sed suum agnoscant Archiepiscopum omnes praedictae provinciae et eius sentiat creationem , et vel per se , vel per suamauctoritatem , vel per clericos mittendos habeat omnem pote-statem , omnem que sacerdotalem censuram et creationis licen-tiam. Sed et in Aquis , quae est provinciae Daciae ripensis ,ordinari volumes a tua Sanctitate Episcopum , ut non in poste-rum sub Meridiano Thraciae oppido Episcopo sit constituta,sed Meridianus quidem maneat in Meridiano, nulla communione cumAquis servanda. Aquensis autem Episcopus habeat praefatam civi-tatem , et omnia eius castella , et territoria , et Ecclesias , ut positBonosiacorum scelus ex ea Civitate et terra repellere , et in ortho-doxam fidem transformare. Tit igitur sciat Beatitudo tua nostri Nu-minis dispositionem , ideo praesentem legem ad tuam venerabilemsedem transmisimus , ut in perpetuum tale beneficium habeat pa-triae nostrae Ecclesia in Dei omnipotentis gloriam et nostri Numi-nis sempiternam recordationem. Quando autem tuae recordationissedis gubernatorem ab hac lute decedere contigerit , pro temporeArchiepiscopum eius a venerabili suo concilio Metropolitanorum or-dinari sancimus , quern admodum decet Archiepiscopum omnibushonoratum Ecclesiis provehi , nulla penitus Thessalonicensi Epis-copo , nec ad hoc communione servanda.. i pentru acosta Ferici-rea ta, §i totT Prea sOntiVI EpiscopT al mentionate! Justiniane pri-me sO, albl prerogativa de Archiepiscopd, tii WI iibertatea, de aimpune autoritatea for acelor (Episcopi) qi de aT santi pre eT, §i Intote provinciile citate mat sus sO, fac6 ase avea de la scaunul tell,demnitatea cea mat InaltO, , preutia cea, ma! supremA , i Ingrijireacea maT mare, §i A fiT tu singurd Archiepiscopul lor,, ne avendnicT o comnnicatiune cu Episcopul de Thesalonicil; ci tu Insuti, §itotT EpiscopiT JustinianeT prime, sell judeeltoril §i administratorileT 0, judece el insu§1 aceTa , ce s'ar nasce Intre dintAT, tii sa-t mar-6inTascEl i s1-1 chirotonislasa 1 qi nit! 4 nierp la altul Ore-care I

www.dacoromanica.ro

Si CRESTINAREA ROMANILOR 79

dar tote provinciile preOise s recun6sc6 pre Archiepiscopul forputerea luT s o sin*, Ma prin sine, sea prin autoritatea sa, s6ttin fine prin clericT tramipl sa alba tOth puterea pi tOt censura sa-cerdolala , (precum) pi libertatea de a lucra. Pre lOnga acestepi In Apele, (1) care este provincie a Dacid ripense, voima, ca epi-scopul sa se santlasa de santia ta, ca In viitorll Episcopul (Apelor)sa nu fie sub Meridian, orapa al Thracie!, ci al MeridianuluT 6re-cums ramano In Meridi6nti, ne avAnd nicl o comunicatiune on apele. IarEpisccpul de Apele sa alba mar sus numita cetate, i bite casteleleeT, pamenturile Ude bisericile, ca s p6t6 stirpi din acea cetatepi pamAntti eresia Bonosiacilor (2) pi sa-1 readuc6 la credinta or-thodoxa. Bed, pentru ca sa cunoscl Fericirea to dispositiunea Nu-melul(pers6nd) n6stre, de acela tramitema la venerabilul tett throntilegea presents, Ca Biserica patriel nostre sa, alba acesta beneficiaIn perpetuitate , spre gloria lul celul omnipotenta spre a-mintirea cea de tot-d6-una a Numelu! nostru. Iar dud se va Intam-pla, ca Guvernatorul scaunulul reverentiel t6le 60 se din acAsta,lume, hotarlma, ca Archiepiscopul dupre timpa al meld (scaunt)sit se chirotonisTasc6 de venerabilul sett csnciliu metropolitanil, pre-cum se cuvine sa S6 produco anti ,Archiepiscopa, onorata de t6teBisericile, ne avend nic! Intra acesta vre o comunicatiune Cu Epi-scopul ThesaloniculuT (3).

No! anvil reprodust Nuvela a unti-spre-4ecea In Intregul el pen-tru mal multe cuvinte. Mal tnt itl prin ac6sta nuvela, se desfapuraIntrega vieta Romanilor de la Dunilrea, atat eclesiastica , cat klar

cea politics, apol c ac6sta nuvela, este kiar contestata de uniTcritic!, pentru cnv6ntul , ca ea nu se gasesce tradasa pi in limbagroca. Nol din contra o admitema ; fiind-ca cuprinsul eT se gasesceconfirmata pi de alte autoritat! istorice, pi kTar Yong de Justinian.

Apa In nuvela °XXXI , pre cares nol aid o reproducem dupretecstul great , i uncle Justinian determine prerogativele tuturor

(1) Apele erail in Dacia ripensii, nn departe de Negotinul de esti-di , din josulpuntei lui Tralan [Magist. III, 108).

(2) Autoral eresieT este Bonosin, epise pul de Studies, care nega virginitatea S-teI Maria dap() nascerea 1nl Christos. El, en succesoriI set, ajunsese ping la adiee,ca Christos este fill al Jul D-dell numal prin adoppune. Synodal din Capua a eon-demnatil aciSsta eresie pre eresiarcht (Migne, Eneyel. The olog. Heresie T. L 525),

(3) Nuvela XL r,Mag. ist. III, 103-108).

tett

ii

pi

pi

si

pi

D-qed

pi

www.dacoromanica.ro

g6 bildSTINISMCIL IN tiACtt

scaunelor Archiepiscopale, tntre care al scaunuld archiepiscopalual Achridel, 6ca cum se esprima, despre intinderea jurisdictiuneT el:

Thy Ss 'AxpEaoc etvoci, ctoToc4c01/4ov, xcLE xecpcycovery sok iinc-

x6iropc tiCuv iirocpxcthy Acmi,c,tc PorsvcrEocc , xcd Acociac Meacsef;-

froict4, Tpc6u.XXiccc, AccpacevErg , Mociac lIcoovo-

vEmc = Iar (Episcopul) Achridel sa fie autocefala §i s chirotoni-s1asc6 pre EpiscopiT eparchiilor Daciel ripense, DacieT mediterane,

Dardaniel, Mysiel de sus §i aT PanonieT (1) *. Dec& acumstoma, ca s comparama Intinderea eparchieT Achrida din acesta nu-vela cu aceTa, ce am vacluta In nuvela a XI, 6re nu semAnA ea intotul ? Si trebue A maT adaugima, c kiar Macedonia, enumerateIn nuvela XI, se mengionk/ §i aid.

Pre lOnga, aces% atestare a nuvelel XI, de atra, Insue Justinian,not sa ne 'Mama §i la Procopie, care cu t6te defectele, ce i se pre-scrie de catr6 Gibon (2). are 11136 o mare important , and el cacontimpurana epocei Il1l Justinian, relateza fapte, pre care le atesta §i

Ast-felt, vorbind Procopie despre patria luT Justinian $i cautanda o determina a§a, cum sciea el, en cum se esprima despre Archie-piscopia de Achrida : .n.tripotc 8s Tip irpcirtyp IOUCTtvccwip 'Ap-xtem.cx67c4) atizoncoracp, gaGOZEY autcp grd '6/4 XStpOTOVECt4 TtbY

E7capxt6v Accd,c(c; MekcskStxviccc, Dada.,,; Putevo(citc, Tptkk-).irg, Accpactviac, MocEcg ciwo.ripcg xcc( IImvvovEac = Si ono-rand pre Justinianea prima cu archiepiscopa autocefala , Taa dataluT, ca sa alba, chirotoniile eperchiilor DacieT mediterane, a DacieTripense, a Tribaliel, a Dardaniel , a Mysiel superi6re §i a Pane-l:lid (3) Cu moduI acesta, noT vedemii, c cuprinderea nuvelel aXI este Mae adev6rata, cel putin in respectul Intinderel §i a Epar-chiilor, ce intrau In domeniul Archiepiscopiel de Achrida. Acumsa, observama cuprinderea acestel nuvele, §i din alte puncte de pri-vire, carea cum vomli vedea, d o mare lumina §i asupra istorielbisericescl.

iVa urma). Isucm. Genadie Enacenn....1

(1) Nuvela CXXXI cap 10. MA diferin:a intro teesturile ambelor nuvele stdnuma in aces., ca :mei se Slice Tribalia in toed de Prevalia gi Panonia. in toedde : ,parte a PanonieT a II".

(2) Gib. ist. T. VII. pag. 20i.(3) Procop. de edit, lib. IV, cap. 1.

si

T'1/4 &vw cocci

Tribaliei,

i

altii.

tqi4

*

,

www.dacoromanica.ro

ONIUL CRESTIN IN DIFERITE ETATI ALE VIETEI SELE

Omul kii crqtinul nu sunt Intre sine dor inamicr ; din contra, o-mul In cele mar bune ale sale principir §i scopurr conlucreza. crinti-nulur,, precum qi creptinul sustine §i perfection6za In om tot ceeste build.

In aces% reciprocg lucrare trace MU, viata omulur de la nascerea§i Ong la mOrtea sea.

DOM, In diferite etatr ale omulur acesia reciprocitate se 'mpline-kice In diferite modurr : Intr'un mod se Implinepe In etatea copila-riel, Intrialtul In aceea a juneter, Intr'alttul In cea vOrstinica 0 'ntral-tul In etatea bgtranetel.

Omul crestin a necesar sa alba In vedere positiunea, conditiunea0 pericolile fig-carer dintr'aceste etati, ca sa perfectioneze In sinetot ce este omenesc , qi sa-0 Insupflca tot ce este bun §i comformcu libertatea creOinului, sä respinga ce este rtia §i A priimOscg ceeste bun, §i, In special aceea ce este pentru acOsta etate, iar nu pen-tru alta. Omul aflandu-se sub Nana priveghere lur Dumneletl, estecu tote acestea arangiatorul sorter stile , lur se cuvine prin urmareon6rea a so cgrmui pe sine.

El dispune §i cele bune §i cele rele nu numaT conform cu sOrtasa proprie, Cl §i cu sOrta confratdlor silT, aqia precum §i tOta ome-nirea stg nu numaT In stApauirea luT Dumneclet, ci §i. 'n a sea pro-prie. Fax a nega 6menilor libertatea omenOscg, cre§tinismul, a-ces% manifestatiune a lur de pe pament, Intrebuintoza cu tote a-cestea tote mic116cele , ca viata §i a omulur §i a omenirer In generasa, mergg pre calea cea mar bung.

1. Etatea copileiriel.

Omul acum nu se nasce din nimic : el priimesce ecsistenta de laparintil al. Crestianismul Insa se ocupa de om mar 'nainte d'a ec-sista el pre parnOnt §i parintil cre§tinT, pentru fericireg proprie a

ASTIL II 7

www.dacoromanica.ro

98 OMUL CRESTIN IN DIFERITE

prunculul, II dal viata, apia dupt cum are% crestianismul. Dar nueste tot una a se nasce cine-va In familie pi a se nasce In nefamilie.Ecsperienta vice, cg. defectele pi perfectiunile parintilor, fisice pimorale, se manifest In fii lor. D6ca viata In nefamilie este viatace o primesce Ultra WA de lege ea cat mai grav6 pentru fericireamorals a prunculul va fi viata ce o priimesce In familie, unde ea sepriimesce de copil fart mustrare de consciinth a parintilor! Casg,to-ria cretin este o institutiune bine-fgatOre nu numal pentru pg-rinti, ci pi pentru copii lor. Acosta este prea adev6rat , este marenorocire , ca kiar din nascere sa priimesca cine-va o natura bung ,spirit bine plant pi id Dumnepti $i Omenilor ! Cat de upiorg va fiIn ast-fel de caz calea care Damneclet pi la bine ! Din contra, conenorocire este de a priimi Inca de la nascere o natura perversg.Cu egg greutate se va infrAna ea! D6r copilul s'a nascut : Inlume sa ar6tat o fiintg, spirituals- corporals, an calitgli marl sagmid. Crestianismul, In persona Bisericei, prin sfantul Botez IT &-rune ertarea plcatelor , ce le-a priimit ca moscenire de la pg,-rintil sd!, de la timpil primitivl al omeniril ... . (Facere, cap. 3), a-semenea pi prin ungerea cu sfantul Mir introduce In spiritul lul prin-cipiile vietel harice. Dap acOsta eel ngscut devine fiiul lul Dumne-leg ceresc pi plmOntesc. &manta vietel creptine , aruncatg In se-mangtura vietel omenescl , este necesar ca tot d'auna sit inflorOscgIn eel ngscut , In uniro cu legile nature! omenescl pi pre langg sta-tornica pi via lucrare a gratiel lui Christos. Insg omul creptin unde4I va afla pentru sine adapostal pre pgmAnt pentru grabnica des-voltare a color ce s'atl pus In el? El este apa de slab , cu osebirefisicepte !

Copilul 41 aflg, refugiul Maga pgrintii sof , sag langa nail s6Isari adese-orl la societatea crestinilor. Asupra pgrintilor cade Cu o-sebire datoria d'a educa pe copil; In acesta le maT ajuth pi altiT Ca-rl! suet In Inrudire cu copil. 'Noa rudg este fOrte apr6pe de &ILIA :Intr'Onsa cargo acelapi sange , care °urge pi Inteenpi. DOM eleste forte apr6pe de dkpit pi &IA, spiritul lul. Pers6na ace-stuia sag a aceluT-1-alt om nu este o lepgdaturg, sag o fiintg fartkip , ci o persOng, via an unite sag acelag calitgg. Acosta ase-mlnare a personalitatilor, , se repeta In membriT familia pi al'eaera/inef. Este o Inrudire intro suflete pi Intro trapurf. i a-

,

www.dacoromanica.ro

ETATI ALE V1ETEI SgLE 99

§ia §i natura fisica ii cea morale conving pe om a Ingriji deaceea cu carif se rudeseti. < Cine nu se 'ngrije§te despre aT seT, diceApostolul, acela este maT mult ca un necredincios ,. (Tim. 5, 8) :el a calcat legile natural, care se respects de tott 6meniT, or iii einear fi eT. A nu esprima compatimire catre rude , §i a vorbi despredragoste acestea suet numal cavinte deOrte ! Dam to nu res-pect1 tale maT viT simtarl omene#T , cum veT putea avea tale maT'nalte sentimente crqtinescl? Iisus Christos a fost Fad ParinteluTCeres°, der simtul amOrei catre Maica Sa nu s'a stins InteensulnicT In Mama agonie de pe truce ! . . (Ioan 19 , 26 , 27). In tim-purile primitive ale creOianismulul locul parhAilor 11 ocupaa nailcopilulul. Crqtianismul §i idolatrismul traiail aprOpe unul cu altul.Membrul familiei idolatre , care dorea 0, priimasca cre§tinatateavrend nevrand se separa de rudele sale. Atund clue-va din societa-tea cre§tinesca 11 lua sub Ingrijirea sa, it Inv6ta credinta cre§tina§i'l boteza; dup'aceea cal botezat sail botezata ramanea sat maTmult sal maT pucin tot sub Ingrijirea parintelui sail a mamel salespirituale. In timpul de fate na01 Implinesc numaT o formalitate alucsuluT iar nicl de cum fiinta acestuT lucru, pentru ca, copilul senasce In familia cre§tina , se educaza §i se instruesce In adevarurilecredinteT kTar de parintil seT. N'ar fi 6re bine, ca parintil la alege-rea na0lor, la priimirea Indatorirel for sg, aiba In vedere acastapentru or-ca Intamplare qi pentru vekia Insemnatate a naliulul IS6rta lor, a.parintilor §i a copiilor for este necunoscuta . . . Cu o-

sebire pentru pariniil devenitT batranT §i saracT este,un lucru demare Insemnatate alegerea na0lor. Ast-fel de parintT e necesar sase gandasca, sa gasesca nal pentru copii lor, , 6menT, care dupa pi-etatea for sa se 'ngrijasca pentra eT, dud ar rtImB,nea °dant sailsarac1.Na01 aunt datorT sa'§1 amintasca cu seriositate de datoriafor sa fie angeril pazitorf aT fiiilor for spirituall.:In fine copiisunt objectul Ingrijirel pentru tate societatile cre0iue. Cel nascuti botezat este fratele for §i dup6 omenire §i dup6 creOinatate.< Vol totT una sunteti. , dice Apostolul (1 C6t. 10, 17. 12, 12 ,13, 27, Gal. 3, 23). In fie -care societate a bre§tinilor aunt 6menT,carii n'ail copiT, tii pot adopta pe copiiT strain!, ca i pe aT for pro-prill aunt avutT, la masa ctirora, langa propriil for copiT maT estebe §i pentra copilul orfan; stint 6menT bunT ;3i pioql , earl! °red c

www.dacoromanica.ro

100 OMUL CRESTIN IN DIFERITS

pot avea ca un skimb de onOre, dOca ar Imbratipea pe copiir Wadpi orfani; sunt 6menl caril scut carte , caril prin cunoscintela forpot moralicepte sa sustie pe cel-ce sunt far, adgpost ; stint In finepgstoril Bisericil, a cgrora datorie este de a inspira In eel pastorigideea amOreT materne a Bisericil In fii seT (Isaia 49, 15). A lAsaInsa, ingrijirea de copiii orfani pi slraci numal In Ingrijirea mem-brilor mizericordiog al societItilor creptine, ar fi forte de ne ajuns :el sunt multi In societatl, pi osten6la educatiunel nu este spade 461% In cat sg. p6t1 81 o is asupr41 or -tine ar fi ! In societ--tile creptine se InfiintezI institute pentru acesta, unde fi, -care dinmembril societAtel Ig depun obolul In folosul fratilor for mal mid,pi unde aceptl fratI ma! mica , calif merits tota compltimirea for ,

afl, t6te necesariile pentru desvoltarea for corporall pi spiritualL0! no! aflam In acesta una din ranele societatel nOstre copiildepring la cerpetorie pi demoralisatI fan mil, qi de inemicil pi deprotectoril for ! . .

Sub acoperemantul pgrintesc, sail al bine-facaorilor, copilulcrests pi priimepce 6re-care educatiune. Din nenorocire grOoa cuno-scintl a educatiunel este forte putin cunoscuta la nol : pi 'n so-cietate pi 'n institutele de Invgtkturg, Intrebarea despre educatiunese respinge, par'cg, §i societatea pi institutele nu preparg, Omen! pen-tru vista familiara! DOr mar important de cat t6te institutele deeducatiea copilulu!, este acea privire asupra copilulu!, care trebuesa o aibS institutori! creptin! pArintil pi cel-ce ia locul for :aces% privire asupra copilulul nu este ca alto privirl, ci ca sor-ginte a educatiune! omulu! creptin. Ac6stl privire ne va obtinepi de la severitatea educatiunel pi de la negligenta el; ea ne va daacea cumpItare In ostenelele educatiuuel , care mal adese-orl nu ede neajuns In educatie. Inteadevtr far acesta privire, noI putemdon din tot sufletul nostril binele pentru copil , lns6 nu vom aveascuze inaintea copilulul pentru or-ce abatere a lul de la regulileeducatiunel primite de nor nol 11 vom tiranisi la fia -care pas;Par acesta privire nol putem iubi pe copil din Ma inima , der 11

vom pardons tale ma! mar! nebuni! In sensul acela, a copilulnu este de cat o plpupg, cu vi6t1. S'atl dintr'alta parte , far aces%privire asupra copilulul ca asupra omulul creptin, nol sat vom ne-gligia or-ce educatie a lul -- ca fiinta , care n'ar merita A ne o-

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SgLE 101

cupSmt cu seriositate de dInsa , sat cA. vom lntOrce atentiunea nu-mai la singura educatiune ecsteriOre, care se atinge de regulile eti-chetel, atunel cand lucrul cAl ma! greul -- desvoltarea spirituluIcopilulul va fi uitata de no!. Acosta Malta privire asupra copilulul nualunga masurile lute despre educatiune , conform cu etatea luImasurile cols mAngiitore si IndemnatOre, ci va da parintilor sailinstitutorilor prude*, d'a Intrebuinta aceste mec116ce ast-fel canicl copilul sa nu se Injos6sca Inaintea institutorilor, nici institu-toril Inaintea copiilor. Acosta va comnuica educatiunel acel ton decrescere, in spiritul caruia copilul cu sinceritate va considera peInv6tStorul set, iar tavatatorul, se va adresa catre copil cu 6re-carereligiositate . . . Dumneqet dice dire copil : < onoreza pe tata-toilpi pe mama , cacl el 'tl-at dat vista pi fisica pi moral (A doalege 5, 16; Sirah. 7, 20, 30); d6ra tot El dice pi color -ce do-ming, asupra copiilor prin desvoltarea for (fisicA, pi moralS) : < nudespretuill pe copil, cad el swat membril Imparatiel lul Dumnetlet,(Mat. 18, 3, 10). Cat de mult Injosesce pe copiil for parintil a-ceea , cull de pi se ocupl pentru crescerea for cu tot zelul , d6rSIn educatie , el n'at In vedere nimic alt , de cat a'l deprinde cape dobitocele de muncft In ocupatiile for familiars , sat c prinstralucita educatie a copiilor sesT satisfaca ambitiunile for propril !

NevtitlAnd In copil alt nimica de cat germenile omulul creptin,parintil sail InvotAtoril creptinl pSzesct urmatorele regull In edu-catiune : el nu Imp educatiunea din timpul acela, cand copilul In-cope sail mal mult sat mal putin a deosebi lucrurile ; ci kiar dinanil antee! copillril. Educatiunea la Inceput este o deprindere , iarma! pre urmg, instructiune. Copilul nu Intelege tote ate IT inspireInv6tatorul ; acesta Inso este atAt de necesar pentru copil catpi pentru fib, -care din no!. Mal ant8it Inv6tatorul IntOrce osebitaatentiune catre ace! copil , In calif el.observa ca Incepe sa lucescanatura omen6sca cea stricat1. Aci Invetatorul Intrebuinteza totemi4lOcele convenabil! pentru Indreptarea copiilor. Cu osebire or-goliul pi simtibilitatea aceste rane comune ale omenirel estenecesar sa nu se Incuibeze In copil. Manifestarea orgoliulu! copill-resct capriciul pi IndSratnicirea este necesarill sa se nimic6scacu or-ce prep. BlAndetea pi supunerea fac cea mal frumosa pod6baa etatel copilarescl. La din contra , and simtibilitatea Incepe a se

www.dacoromanica.ro

102 OMUL CRESTIN IN DIFER1TE

desvolta, intr'Onsul, invotatorul trebue sa-t refuze multe din dorinteleaceluT copil, cu osebire acele dorinte la care el staruesce mat multspre a'T desvolta ruOnea. Ne'ntrerupta multumire a tuturor dorin-telor copiluluT fara osebire este o mare slabiciune din partea, inv6-tatorilor, si a lasa sa se ascunria patimile 4n inima InT, este a'l faceun arbore roll produc6tor. A negligea modestia copiilor va sa clicaa prepara loo pasiunilor corporale mat 'nainte d'a se manifesta ele.

'Inv6tatorul este dator cu cuventul i. cu fapta sa fuga de 'Wenecanoscintele in presenta copiilor. Perderea modestiel, duce la ne-ru§inarea sufletulu!. In fine, inv6tatorul, este dator mai adese-orlsa adnca vorba despre Dumnecleil, despre A tot-puternicia LuT, cat§i despre iubirea LuT pentru omenire. El este obligat sa-T duel ma!adese-orT la biserica. In genera pietatea nict deOum nu trebue sase negligeze la educatiunea copiilor : din contr'a , cu cat copilul ova simti mail mult, cu atat mat mult se 'Ate tine -va basa pe bunadesvoltare a copilulul in viitor.

D6r6, Ore nu conlucreza copilul la ceea-ce i se comunica lnl prineducatiune? In copil se afla, mina consciinta. Va Oka, nicT caeste necesitate, ca parintil sati inv6tatorif sa canto intr'en§il conlu-crarea consciintel. Copiif pricep pre inv6tatoril for dupe instinct

prin mi§carT naturale i fara fntregul consimtimOnt al spiritu-lal si al viola for copilarescl, d6r6, aceste dispozitil naturale ale co-piilor sent atat de importante in cat ele pot influenta continual ladesvoltarea intregel vied omenescT. In copil se manifest6za amOreade sciinta. El nu scie nimic , dcir voesce sa scie tot. El r6spunde lacuvintele altora cu deplina incredere. Aci este inceputul sciintel gial credinteT, care trebue sa conduca vieta oroului! Oopilul ma-nifesta dorinta de comunitate, consimtimentul, atasamOntul catreal se! §i catre streini. Tota nedreptatirea se uita lesne de copil.Pentru aceea bine-facerile se primesc de dOnsiT cu bratele deskise.Aci este inceputul iubirel cea maT buna impulsiune a vietel ome-nese!! Copilul este tot d'auna In activitate. Vieta ca si o sor-ginte lucreza intr'Onsul. Dem el nu se da la fapte sglobil, apoT totgaudesce despre ce-va rynd. Neactivitatea este omoratore pentrucopil. Aci inceputul este ocupatia fisica morals, care estenecesara, omuluT cretin pentru desvoltarea color-ce i s'a dat denatura si gratia luT Dumnecleil! S'a§a cuvintele luT Iisus Christos

oi

ei

¢i

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE V1ETE1 SALE 103

relative la copil sunt Intelese de noT in tots cuprinderea for : c dOcanu vets fi ca prunciT, nu veil putea intra intru impOratia cerurilor(Mat. 18, 3.

2. Etatea junefef.

Copilul e§sind din etatea copilaresca paposce in etatea junetel. Indata ce junele om- cretin vine In etatea junetel, pe data severitateaeducatiunel slabesca, ast-fel, ca trecOnd din viata , care depanda deeducatiunea in micllocul vieteT libere, junele nu simte o mare dife-renta, Intro una i alta . Educatiunea esista pentru Omenil nedesvol-tati fisicesce moralicesce , prin urmare etatea sail mai maresat mai mica, fisica morall face nenecesara mustrarea seven aeduce tiunel.

Cu tote acestea junele, la papirea, in lume n'are dreptul s, en-gete, ca el este deja o person, nesupusa la pericole pi perfecta ; inpositiunea moralo-religiOsa aceluT maT bun dintre tinerl nu pOte fiperfecta fara pericole grave. Apea , junele p6te avea multe en-noscinte i credo In domnirea dreptulul pre pamAnt , dOra el multeInca nu scie , el este debil on osebire in cunoscintele vietel esperi-mentate ; el manifesta tole mai arcla6re aplecarT de iubire sprebine, dOra se Indupleca , adese -orl se Inpela, curand se domolesce ;el nu urasce nicl lenevia. Tote aceste limperfectiunl en timpul dis-par : vieata este cea mai eminenta scOla a omului ! DOM. in etatea

junelul mal sunt pi alto pericole marl pentru vieata junelul ; alepot sa cletine educatiunea moralore-ligiOsa , ce a priimit. E peri-colosa, Ins, acea circumstanta , ca din timpul acesta, lamea ocu-

patiunile el vor avea pretenitunT asupra junelul : va sa clica cre-dinta pi pietatea in spiritul junelul trebue sa dea be altor cunos-ante pi altor simtiminte noT. DOI% kiar in natura junelul se ascundgermenil color mai marl role : prisonl puterilor fisice pi morale es-pun pe june in increderea de sine la orgoliA , ba kiar la impoli-tete ; voluptatea Il face al se simta din ce in ce mai cu putere ,

pe langa scandalisarile lumel vine In stare a se supune viciulul. Prinajutorul Increderel In sine ce se arata, pi al voluptatel Ii yin fanta-sifle tale mal Indrasnete infocate :;"ele nasc tale mal intinse sco-purl, pi-T desenOza tole mai scandalose tablourT. Ce pericole se pre-

si

si

pi

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

104 OMIII. CRESTIN IN CIFERITE

slat/ junelul : dou6 din cele Ma puternice viciurr spiritual picorporal ameninta viata lui ! El trebue sa, intrebuinteze tote mil-16cele posibile contra lor,, d6ea voesce sg, pAstreze principiile vie-tel moralo-religiOst.

lust ce Intreprinde junele contra increderil de sine , ce se nameinteensul? El privesce imprejural MI la Omen! pi vede, a miidintr'Onpil, precum pi el insucti all vietuit, alt cugetat pi 'pi-at finitexistenta for . . . ne PaGnd nimic. Vi6ta lucrezg, in modul ce secuvine el asupra tuturor. Der f6rte puoinT es inving5,torl din luptace at avut cu vista, Insa cate forte pi oath, rabdare I -all costat acesta!Ave-vel to Ore o June aceste angagiamente pentru a lupta cu vista,sail al numal aprinderea sangelui celu! june ? Deca Dumne4et to -adotat en Ore care talents sufietesci pi al inima , apol nu uita pi a-ceea, a cal mal capabil! din Omen! n'at voit st, recuu6sa In sine,puternica voe, pentru aceea

,Ca la timp de nenorocirePentru sine se path, lupta

i contra a oil-co isbire,Pasul inapol de a nu '1 de'

ili de aceia all pi ctclut supt greutatea luptel cu vista . . . Nu, c st,n'at tacredere in sinetl june fantastic ) ! Dora mal este pentru junepi alt mi4loc cel ma! perfect Ca sg, inece in sine semetia satspiritul increderif de sire) : acest miclloc sate credinta In Iisus Chri-stos. Dem junele va avea In vedere imaginea FiiuluT lul Dummedet,care a luat asupra sea modelul de smerenie pi pre lang5, tote per-fectiunile sAle infinite , care a cercat in WI vista sea , Ode celemal grele ale injosirei Out kiar pi rupinOsa mOrte de pe cruce : a-poi cu ce A se mai mludr6seI pgatosul debil , simplu pi muritorlN'ar fi 6re mal bine de cat or -ce, ca junele sail piece capul Ina-intea celul rtstignit pe cruce pi sA cent apiirarea pi misericordiaLul? i spiritul junelui este atat de viii pi Intreprinytor , In catmiraculosul esemplu al MantuitoruluT , p6te fi forte profund intipt-rit in inima Id,

Derg ce Inireprinde junele contra simturilor voluptAtel ce'l ame-nintt,7 Mal 'nainte de tote el se silesca a pg,stra pi a forta in sinesimtimAntul care d'a dreptul se opune voluptAtel : inocenta nunumal esteribre ci pi interiOre. Cu scopul acesta juncle cretin ma!

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SftE 105

'nainte de t6te se silesce sa, pastreze In sine, ca lucrul cel maT pre-ios, aces sfintenie a inimeT , a inocentel pi a consciintel , cu care

el a °pit din copilarie , pi care mai cu osebire s'a nascut din sinceraqi profunda lui pietate catre Dumne4ed pi Domnul Iisus Christos.Cat de mult se turbura sufietul junelui la prima Intilnire cu placereatrupesca, ! Cat de via este durerea ce simte In inima sea nepatatadin partea inocentel pi a consciintel sole ! Junele trebue sa, pastrezefragezimea pi sfintenia inimeT pi a sufletuluT stt. Ea este celmaT solid sprijin in lupta cu voluptatea. Mal incolo, junele creptin,ca om capabil a cugeta despre objecte , este dator sail esplice in-semnatatea acesteT rupinarT. El trebue sa scie, de t Atre ce sa se ru-pineze omul la prima Intilnire cu voluptatea : el este kipul luTDumuqlet, fratele lul Iisus Christos , casa sfantului Spirit , va Aclieg, §i cu spiritul, pi cu corpul, el este proprietate a DomnuluT, iarnu a viciilor. El trebue sa se respecte pi pe sine pi pe altil, iar nusa, 1 corupa (1 Cor. 4, 18-20 ; 3, 16, 17). In imp6ratia luT Dum-nelet nu sunt robl aT placeref trupeseT (Cor. 6, 9). Numal singuranunta este cinstita inaintea lui Dumne4et (Evr. 13, 4). D6ca ju-nele pi juna simt atractia unul catre anal nu intr'alt kip , decat cu cugetarea aceea onesta , ca legatura for de iubire reciproca,sub paza ProvedinteT, sa le inlesnesca posibilul ca sa petrecacalea vietel pi a Mei omenescT pi a celeT creptinesci mai bine ;atunci vor fi departe de el acele cugete neoneste , ce se use In6meni prin privirT dobitocescl la viOta pi la om. In fine junele cre-tin este dator Sall aduca aminte de num6rul cel mare de sfinti fe-

ciorelnici, mail at impodobit in t6te timpurile Biserica luT Christos,cu osebire al sfintelor feciOre, care at suferit pi at rabdat pi m6r-tea pentru paza inocentel lor, ei cu osebire pe sfanta Feei6ra Maria.Nitre acestea , junele, intOrce atentiunea sa pi asupra acelor resul-tate teribile care pot sa om6re spiritul pi corpul, pi care sunt ne-despartite de coruptia. Un parinte , vrAnd sa paz6sca pe fiiul setde contagiunea coruptinneT '1-a due in spital, uncle Meat multi deacepti nenorocitT , earl! sufereat cumplit de ac6sta teribila, contagi-une pi ac6sta atat de mare efect a facut asupra juneluT in cata hotaxit de a nu maT cundsce femee in tot% vi6ta lul.

Dera junele se silesce nu numal sa pastreze in spiritul set sim-tul inocentel, ci sa pi departeze de la sine acele pericole, care ame-

www.dacoromanica.ro

106 OMUL CREST1N IN DIFERITE

ninta integritatea acestul simt. A ci mal 'nainte de tote junele tre-bue sa se convinga neaparat despre pericolele, nu imaginare, ci careIn realitate esista pentru dansul, pi despre aceea Inca, ca el nicl-o-data nu trebue sd, se bizu6sca In puterile sole, ci ca, numal fu-gaud se p6te mantui. ma de pericole de acestea, ad perit, caril nePciind puterea scandalurilor s'ail Incredintat in sine. Mal Incolo, ju-nele trebue neaparat sa se departeze de tote pericolele pentru pa-strarea inocentel sole. Aceste pericole esista nu numal in esterioruljunelui, ci pi In interiorul lul. Pre langa pericolele ce'pi preparasingur junele pentru conservarea 1110C6IIta sele', is parte viciulbetiel, p'al lacomiel. Junele trebue sa se infraneze de lacomia Inmancarea pi intrebuintarea bduturilor aprinytore de sange pi kiarde apternutul mole etc. T6te acestea, se 'ntelege sunt separate devoluptate, dell or pi cum prepara in modal cel mai esential pornirIspre voluptate . . . . Deosebit de ac6sta, junele este dator sa se ce-parteze de propriul set viciti d'a nu se stramuta cu sufletul dinlumea mall In aceea a fantasiilor. Nenorocire mare, Yea juneleeste deprins de a Inlocui realitatea vtguta prin imaginare fanta-stica! Ea repede Incepe a desemna tablouri scandalose pi imaginatiajunelui PO va familiarisa cu ele pi aoivea pi'n sown. E mal binepentru june sa fuga din lumea pericolOsa a fantasiilor pi A Imbra-tipeze ocupatiile clilnice, sa intro in societatea amicilor onesti, sa,se ocupe an lectura cartilor folosit6re ! In numdrul pericolelor contrapastrarii inocentel este pi paza de 6meni vigiopl , grubiani pi impilDin causa deselor intIlnirl en el, junele pots perde, din deprindere,modestia sa ; se deprav6za, credinta se 'mpucin6za. Junele estedator sa'pl imaginare t6ta, monstruositatea for morale, pi sa fugade el nu numal fail compatimire , ci pi cu dispretit. In numtrulacestora intra pi pershele celui -alt sex supuse desfranarei In publicsari In secret, Inca pi acelea care Inclina spre desfranare. De cakeast-fel de person° junele este dator sa fuga ca pi de foc. El trebuesa, fit, tare convins intr'aceea, ca satisfacerea necesitatei sensuale a-fara, de cununie este o fara de-lege pi'n naintea 6menilor pi a lulDumne4et. Nu puQin conlucr6za la acesta pi lectura cartilor scan-dalOse, care sad mal malt sad mal puQin, direct sail indirect se a-tinge de placerea voluptater. Deca prin lectura nnor ast-fel descrieri, cu once stop ar fi ele scrise, se nasc In sufletul junelui

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SgLE 107

idol fili dorinte scandal6se, atund el este dator Indata sa lase ac6-sta ocupatie. El trebue seg fats ca regula, ca tots lectura, careturbura consciinta, este o trims pentru densul (de of ac6sta pen-tru altul of kiar pentru autor n'ar fi o trims). D6ca scandalul nnelast-fel de lecturf este mare, apol junele, trebue sal impraotieze prinacea gandire, a personele onorabile ar putea sa aucla lectura luT,sail a parintil ar putea sal pue de a repeta aces% lectura facuta,In presenta lor. Ruoinarea de of nu se teme a eoi de sub acopere-mantul secretuluT neobservat de altil, dar totuol In facia lumineln'are curagiul al stea. Cate scrierl scandal6se se citescu fara niciun fel de temere of ruoine pentru acea, ca acosta se face faraOtt asistentl ! . . . Dora cea ma! importanta regula pentru a fi In-ving6tor contra voluptateT este ac6sta : sugruma kiar de la nascereafor cugetarile scandal6se ale sufletulu! tet Pucinul ad nu estepucin. D6ca junele nu va, sugruma In sine aceste prime cugetarTnelusemnatore of pornirT ale viciulul , apol va maT putea el Ere saresiste contra for atuncT , cand ele vor supune sufletul luT of vordeveni ca o a doua natural Anevoe ! Un pretest de putina impor-tanta, inspirat de scandal : ca putand a ne permite In ce este pucin,nu ne va deprinde d'a ne permite In ce este mult !

Etatea junetei 10 are of slabiciunile 861e ; dolt tof are oi virtu-tile 861e. Intr'Onsa n'a Incoltit Inca somAnta cea rea; sufletul june-luT nu s'a str6batut Inca de necuratia vietel; tOta fiinta luT Inca estefrageta, curata, admirabila. Vig6rea credinteT , sinceritatea iubireT,plinitatea sperante1, claritatea of veselia suiletuluT, absenta indarat-nicieT In idea of dorinte, simplitatea of curatia inimel, modestia inmaniere etc, tote acestea sunt insuoibile etatel junetel of compunsingura proprietate naturals, a fia-carul june bine educat. Juneleeste capabil de a face binelc, nu numaT din disposiuuile naturale alesufletuluT 860, ci of dupit alegerea consciint.1 sole libere : una sus-tine pe ce1-1alta of ambele fac etatea junetel cea mg norocita din-tre etatT, atat pentru viata in genere, cat oi pentru vi6ta moralo-religiOsa. Apostolul Loan a scris catre junk creotini, ca « eT aunttart oi cuvantul lu! D-dea petrece Intebnoil , of ca eT ati biruit preeel vicRin.. (Ioan 2, 14).

www.dacoromanica.ro

108 OMDL CRESTIN IN DIFERITE

3. Etatea bdrbatesett.

Dupe trecerea omulul din etatea junetel In etatea barbatesca ,

cea mat principals idee a lul este idea despre casatorie. PucinI sedecid sa petr6ca, vi6ta necasatoritl, mat pncinl Inca se decid dupelnaltele Impulsiunl creqtinescl, sa, petr6c1 vieta cea fecioreluica : d6ra,ac6sta, vi6ta este grea pi junele nu se hotarsce WI a se cercapre sine pi WI, a cumpani bine ac6sta vi6ta! . . . t eel ce p6te In-capea, Incapa ; , (Mat. 19, 12) Insa cea mal mare parte a omenirel,alege d'a dreptul, vi6ta familiars. Mar In natura omulul aunt acesteinspirarI c ca nu este bine omulul sa, fia, singur pre pa,m0at . (Cart.Faceril 2, 18), pi junele pe langa tota plinitatea propriel s61e des-voltari pi spirituale pi corporals cauta definitiva sa plinitateIntealta, persona. El cauta acel suflet cu care ar putea sa impartslumea, interiora a ideilor, a simturilor pi a Intreprinderilor : el cautaacel suflet en care ar putea ma! bine sa'pl organizeze vista sa ec-steriOra , el cauta acel suflet, eu care uninduse ar putea A se eter-niseze pe sine in posteritatea sa. . . . Val d6ca omul nu simte nicldispozifie de feciorie pentru inaltele scopurl ale vietel, nicl Indem-nare de a petrece vi6ta sa in legatura conjugate : dem el nu va fisclavul viciilor,, apol va fi sclavul saa modelul simtimentelor deca-clute. i pe tine 6re alege junele creptin de consorta a vietel sale IFia-care are propria sa idee de acOsta alegere ; Ma aces% idea, caqi insupl junele, se compune din don part! : din ecsterior fisica pi

interior spiritual. Nu e numat frumusetea, care determine pe juneIn alegere : pentru ca, el nu este un amator numal de desfatarT, carecauta numat satisfacerea seasualitatel , el Intorce atentiunea sapi la atractiunea inimel pi a el pi a sa prorie. Nu e numal averea,care decide pe june In alegerea sa : pentru aide pi ar deli srg aran-gieze bine casa sa, dora el pretuesce in alegere qi capacitatea, pi o-nestitatea, care form6za, capitalul ce nu se p6te skimba prin eeste-rior. Nu sunt numal onorurile, care determine alegerea MI : pen-tru A de qi ele nu sunt lucrurt de pqina importanti, dOra cu eleadesea se unesca coraptiunea pi orgoliul , care impiedica curata le-gatura a sufletelor. DOca junele cretin ar-fi determinat idealul ce'id 'la-a ales de catre aceste singure numal trasurl eesteriOre, el a-tuna n'ar-fi. Inteles Inaltele necesitatl ale vietel omenescI pi cre§ti-

www.dacoromanica.ro

ETATL ALE VIETE1 SELF 109

nescl, pi '10-ar-fi costat f6rte mult acasta negligentg upiuritate demints. Cu tote acestea se Into lege de sine, ca cu acostg nu se lull-tur6z1 de tot atentiunea atm partea ecsteriorulul cola alese, ci semgrginesce prin altele interi6re merite ale el. Pate ca sp. es. fru-musetea corporals pi Inflorita sanOtate nu pot apartine junel ere-ptine sa servo de reflectare a sufletulur el cel frumos sanOtos I

Cat de pretios este pentru un sot, dem ac6sta se p6te justifica prin-tr'o maT de apr6pe cercetare ! Patriarchul Iacov apartinea cu totsAinta sa numal Rachilel (Facere 29 30). Este lucru natural, capre Tanga tote cele- l -atte, junele se Intorcg atentiunea sa pi la ac6sta.

In fine junele creptin VT -a aflit fiinta apea de mult preci6s1 ini-mel sale pi ambit inaintea altaruluT all cerut bine-cuvOntarea lulD-44 de a trgi vista Impreung. De aci lnainte fie -care din el IpTdart averea pi personala for vista interiors i ecsteri6r1 pentru vistaalter pers6ne pi din aceste viett particulare se formeza pots o vistadeplina : « ambele pers6ne , lice cuvOntul lul devin un sin-gur corp, ast-fel cs ilia femeea nu'pl mar stgpanesce corpul sort cibarbatul, nisi barbatul nu'ol mar stapanesce corpul soil ci femeea(Facere 2, 24).. Care d6rg sunt acele particularitatT ce fi-care dineT Introduc,In acesta vista a for comuna1 Aceste particularitatTsunt parte spirituale, parte fiisice. Bgrbatul contribuesce prin fortacapacitatilor sale (spirituale of fisice) devine capul familieT ; fe-meea contribue cu calitatile iubirel Bele devine inima vietel fami-lia sole. Den. aces% deosebire de calitatT Intre bgrbat femee

nu trebue sa nascg sclavia femea vis-avi de bgrbatul care este cg-petenie : este adevOrat a femeea trebue sa se piece barbatului , cacap al Intregel familiel (Cor. 7, 4. Efes. 5, 31). Dora i barbatulapara cu tote puterile sole pe femeea sea acest vas slab d6rgf6rte preoios pentru a Astra In el acele simtimente de inima nece-sarig in vista familiars (Petr. 3, 7 ; Efes. 5, 25). Din diferitelemerite ale barbatuluT pi ale femeel nu se plinesce vista barbatuluIprin perderea femea, ci se plinesce vista amandorora : atat barba-tul, cat femeea pre cat se sustin , pre atat §i marginescaecsistenta pi actiunile for unul altuia, pentru ca Inteac6sta pi stgfericirea for comuna. AmOndol traescll unul pentru altul i unul prin

altul : c nici bgrbatul fare, femee , nicl femeea fan, barbat slice

efantul apostolul, precum femeea este din barbat, ast-fel pi bar-

si

si

D-gel,

§i

&3i

§i

gi

pi

191

www.dacoromanica.ro

110 ONIUL CRESTIN IN DIFERITE

batul este din femee * (1 Cor. 11, 11. 12). Rblatiunile barbatulultsi ale femel sunt receptiunile unel fortl printealta forts, ca ceamal necesara plinitate a unuia prin cell alt. Apostolul Pavel esplicafOrte frumos raporturile dintre barbat cu muerea, ele sunt ca aceleraporturl ce este Intro Iisus Christos i Biserica ; c muerl, dice el,plecati-v6 barbatilor vostril ca Domnulul Iisus Christos, pentru cabarbatul este cap muerel , precum Christos este cap Bisericil.Barbatilor, iubiti-v6 muerile v6stre ca §i Christos Biserica, cad preSine s'a dat pentru dean, ca sa o fad pre ea sfanta §i fara prihana.Barbatil sunt datorl kg* iubesca muerile lor, ca i trupurile Ion.Cel ce iubesce pre muerea sa pre sine se iubesce (Wes 5,22-28).c Muerilor, plecati-v6 barbatilor vo§tril , dice tot In acelasT sonsApost. Petru : d6ra, vol barbatilor, adresati-v6 catre muerile v6strecu bursa pricepore, ca catre un vas slab , si onoratile ca pre Impre-unti mo§tenit6rele vietel harice. (1 Petr. 3, 1. 7). Dem Insaraporturile Intro Iisus Christos cu Biserica Bunt modelul rapor-turilor Intro barbat §i femee, apol primele base ale ecsistentel Bise-ricel sub conducerea i conservarea Capulul El, Domnul nostru Ii-sus Christos, nu pot merge In asemanare cu primele base ale ecsi-stentel barbatului muerel : Iisus Christos este persona divina, iarbiserica consta din Omen!; atund c.nd barbatul i femea sunt per-she egale Intro dOnsele. Iisus Christos Bisericamodel pentruWhat §i femee In reciprocitatea raporturilor lor, anume de-

votamentvl §i iubirea lor unuia catre altul, iar nu In singure bazeleecsistentel lor. Va ss pica a face comparatiea ce este Intre IisusChristos Si Biserica dintr'o parte §i Intro barbat §i femee dintr'alta

In tote puncturile ecsistentel lor , ar fi fost contrarill crestina-tate!, care recun6sce gi pe femee ca fiinta personalti care face mem-bri al imparatiel lul D4ett ambe genurile i pe cel masculin i pecel feminin , cununia legitima §i gad, de cununie (1 Petr. 3,1, 7). WI diferenta spirituals intro barbat §i femee sta cu osebireIn desvoltarea unor talente la barbat i 'ntr'altor talente la femee.Asemenea maT este osebire Intre barbat femee In modul privirellor la diferitele object() ale via/el, den ac6sta osebire de privire alucrurilor se contopesce In vleta lor comuna, ca plinitate a fericire;el. Ast-fel barbatul cumpluesce Imprejurarile vietel cu mintea sa,

prin atractiune, femeea se atinge de ele cu inima sa :

Si

si

si

§i

si

>

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

ETATI ALE VIETEI SELE 111

barbatul observ6 numal delicatul simt al femeel sole. Barbatul on-prinde tote in marl proportiunT, femeea IntOrce atentiunea sa lamulte particularitatl frum6se : pi barbatul cu iubire isl opresceprivirea sa la minutiOsele observarl ale femee! sOle. Barb atul Inprivirile sole esie indiferent , sever, serios, femeea privesce la totecu curiositate, cu bland* cu indulgenta : pi barbatul se arotacumpatat In pretentiile sOle. i cele-l-alte. Deosebire este Introbarbat Si femee in activitatea bur familial% $i casnica pentru folo-sul comun : barbatul agoniseste cele necesaril pentru familie, fe-meea pistreza cele agonisite ; barbatul parasesce familia pentru a-facerile sole uecesarl afara din familie, femeea staruesce In familiepi ajuta cu manile pi cu inima sa la lucrurile ce sunt necesaril Infamilie ; asupra barbatulul sunt cele mal grele ocupatil ce se 'ntre-rup din cand In cand, asupra fern eel indatorirl mal upi6re, dEiracare nicl o data nu se 'ntrerup. (V.341 descrierea datoriilor unelfemel laboriOse In frum6sele pilde ale inteleptului Solomon cap. 31,vers. 10-32). In fine mai este deosebire Intro barbat pi femeekiar In natura for fisick , ca, din reciproca for iubire provine acelmare eveniment al vietel conjugale si omenesci imultirea mem-brilor familiel pi a omenirel ! . . .

Avantagele vietel familiar° In etatea barbatiel sunt nediscuta-bile : dEira ea are pi imperfectiunile stile morale. Mai nainte de toteaceste imperfectiuul se form6za kiar In viota familiars. Casatoritilnand ne vrand perd acea via rusine insusibile juuelul pi copilulul ,

se abat la multumirl simtuale 'Ate necumpatate, racesca In iu-birea pi catre al 661 pi catre streinl. Dorind pre cat se va putea maibine WO reguleze enteresele lor familiare , casatoritii se dominade viciosul simttt al iubirel de avers salt de rasipire $i ast-fel sematerialisoza on sufletul lor. Tintirile cele curate, moralo religiOseraman la adoua mama; la primul loc stall acum necesitatile lumescl.In nereusirile si nenorocirile vietel se nasc invidia $i ura contra6menilor, cartirea contra MT D-bet's si kiar nemultumirea de sins.Mal In colo, pi barbatul pi femeea in etatea junetel, mal nainte d'aintra el In viota conjugala, , Inecail pi ascundeati In sine personalelefor imperfectiunl pi culpe parte sub Inriurirea virtutilor for na-turabe pi kiar a educatiunel lor ; parte din temerea d'a nusi capatao rea opiniune despre sine, de la persOnele sexulul celul-l-alt, care

www.dacoromanica.ro

112 OMUL CRESTIN IN DIFEBITE

ar fi putut sa le cera mans pentru vista conjugala. Ma pi junelepi juna all ajuns anil majoritatel sal simtit liberl de sine invista familiars : este natural ca aplicarile for de mar nainte ti-mide nearatate, scum se mp.,nifesteza din ce In ce maT pe fagala barbat Si Ia femee, imperfectiunile barbatului se domes° cu im-perfectiunile femeer ; deosebirea de caractere forteza neunirea In-tro casatoriti pi se arata pe seen conjugala tablourile cele maitriste pi maT spaimantatOre ale discordieT for familiare. VaT, Intr'unasemenea infern conjugal cat! Omeni all perit pi per Inca! Infine kiar i bazele vietel moralo-religi6se perd pregiul for In etateabarbatiei nu din alt-ceva , ci din causa melancoliel pi a indife-renter ce sunt on total insupite acestel etati.

Dupa, trecerea din etatea barbatiei in etatea batrauetel, omul sim-to cletenarea neincrederea in mai multe sate se sting de credintatine mai scie unde p6te ajunge limitele acestel neincrederT Ia bar-bat Caratele Inaltele isbucnirT de iubire catre D-lett apr6-pole slabesca In Intelnirea cu nosuferitul adeva. FrumOsele sperantedispar far' a aptepta realisarea. Numal ostenela nu se departeza deom : d6ra acesta osten6la pentru agonisirea celor pamentesci '1

pogOra pre om la trepta sclaviei natureT.§i ce miclloce Intrebuinteza omul creptin pentru contractarea a

pericolelor, care ameninta vista moraloreligiosa, In etatea barba-tier? Aceste micllOce se ascund kiar In el insupl : barbatul nu-mal este june sail copil; el poseda minte, natura ca sa pOta judecadespre tote cum trebue, pi vointa tare d'a se abtine de la multe. El

este domnul s6l, 'posedand Intelegerea pi libertatea. Mai incolo ,

el se gasesce de a pururea In contact on altif : el invata de la altirmulte cu ecsperieuta, caril petrecil aceeapi vista on pi el, d6ra in di-ferite pezitii pi on diferite capacitati. Liber de acesta, vista, caresingura de sine Indrepteza pre om mai malt pi mar bine de cat

conformatiunile propril, pi de cat t6te observarile pi instructi-unile celor particular! : o vista, Invata a sta contra vointel, pi faceIn noT cu noT acena, ce nici c'am putut gandi vre-o-data Doracel maT mare conductor al omuluT In vista sa este Biserica luf Chri-stos dinpreunk cu tote sfintele el institutiuni. Ea singura numaleste neskimbata In ajutorul set, or pi cum ar-fi vista omuluT.

Area sail almintrelea. Insa In etatea barbatiel omul capata multe

$i

?... $i Si

IsT

tote

pi pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETEI SgLE 113

Insuqiri importante de desvoltare moralo-religiOse. Dem In acestaetate sail agonisit aceea sail eei-l-alta, convingctiune , apo! omul 80tine tare de ea , Fiti o sustue din tOte puterile sale. D6ca omul 10purse ore -care regula de Wit in viata, apol el o urtn6za §i nu sedepart6za de d6nsa. D6ca el consimte la ceva, apol el a incereat a-cOsta inteun mod Ore care simtibil. In genere earaeterul etatel bar-batesel este viata hi preeisa : el nu se lass a se conduce in la-ma iltisiunilor, ci crede in ceea-ce este positiv.

Varsta Wrangel.

. For veni anif eel grey pi dilele , in care veT dice : n'am lie! omultumire de ele (Ms. 12, 1) dice despre acesta un batran anticobservator al vietel, pi apol descrie inteun mod v6clut infirmitatilecorporale ale vietei batrAneseT. Dora sunt Insa pi imperfeetiunl mo-ralo-spirituale ale vietel aeestia. In v6rsta batranetel, fortile pi foculnatural al yield, sail mai multe sari ma! putin , parasesea pre om.D'acea bunele calitati, care WA la timpul acesta at inviat pi ail sus-tinut natura omului, in etatea batranetel sail mai mult sail mal putinparasesca pre om. Atunci de es. il parasesee curagiul sufletulu!, &Jul de

mai 'nainte pentru implinirea datoriilor sale, zelul despre binele aprO-peluT, etc local acestora 11 ocupa indiferenta §i neactivitatea. Dora ace-sta este Inca pucin : Ore-care aplicari rele, care p6na, in timpul acestaprin puterea tare a nature! all fost delaturate, acum cu perderea ace-stor puter!, ele lacreza intr'Onsul fara impedecare. Apa de es. suntbetia, impresiunea, iubirea de destatarI, deprinderea la mancare ktibautura, F;11 alts vkiarl, in care mai adesea cab omul in etatea ba-tranetel. De o-data cu slabirea puterilor fiisiee $ti morale ale batra-nuluT, ocupa inteensul locul lor, , tote aoele imperfectiunT imorale ,

care compun naturalele resultate ale infirmitatel In!, pi care pan'acinu eraa epite la ivOla. Aceste resultate stint : invidia despre totetintirile blirbatesei , frica de present ci ne'nerederea in viitor etc.In etatea batranetel se mai arata nu numal imperfeetiunile nodes-partite de positiunea etatel batanetelor, ci c1 altele multe ; sp. es :omul la batranete forte mult stamen° in deprinderile sale etc ; pen-tru aceea pi este forte indaratnic ; el se ecspune Nei, pentru aceeaeste suparacios; este itteapabil d'a se folosi de placerile vietei ,

pentru aceea este fOrte dispus de-almpedeca buctiria altora. MireA.NTIL IC 5

www.dacoromanica.ro

114 OMUL CREST1N IN D1FERITE

acestea, .batranul a trait vista indelungata pre pament ; de aceeael area de mult se atapOza de vista, atat de mult se deprinde cudensa pi cu tOte cele pamentesd, in cat in fine el devine nedespar-tit de boa ; pentru aceea ideea despre mode este cu total nesufe-rita pentru densul, pentru a '1 desparte de acesta lume. Decd ba-tranul nu este In stare A se feresca de bunatatile lull!, apot celpugin el se tine tare de cel-ce a agonisit. El ganiesce ca tot d'a-una va continua tot aceeapt reguld a lucrurilor, care a fost °tin tim-pul lu!. C'un cuvent, el nu voesce nict a se mipee cat de putin m scar,din acesta pozitiune , in care '1ff-a aflat batranetea sa. Cu kipul a-cesta, batranul, in nenumeratele imprejurar! este amenintat de pe-ricolul pecatuluT, care ma!'nainte nu esista pentru densul , pi omulnu arare -or! la Blanc! batranete cade in astfel de viciuri, car! OAaci erati neapropiabile de densul , pi adese-ort viata, omuluf se ter-mina en triumful reulat asupra binelu!.

Cu tOte acestea batranul nu se cuvine sa fil ast-fel in vieta, samoralo-religi6s1 . . . . Despre acesta anunga pre om singura natura,care'l aduce catre finele vietel pamantescf pi la laceputul alteia, cese 'ncepe dincolo de.mormant , aniline el este dator In timpulacesta sa posedeze acea maturitate spirituals, care '1 -ar prepara pen-tru intrarea lut intealta, vista morals, perfecta. 4, Tu to pogort Inmormant ca graul cel copt, strans la vremea sa -, se dice despreeel drept In cuventul lut D-clef. am 5, 26). Catre acesta, maturi-tate a spiritulut prepara, pe batran mat multe din . viota lut, pi fi-slog pi moralit. Area , puterile nature! lur din ce in ce se imputi-nOza spre Mean*. Pan'aci el se ocupa, fara ca sa, sin*, ostenOla :sai . mat tarclid sail mat de timpurid , el trebuea 0, termine lucrulsell. Acum lime ocupatia pentru dOnsul devine impoverat6re, el punspe 0,10 sa fad aceea ce trebuea sa fad el, iar pentru sine pastrOza,acel profit in builetul En , pe care el '1 -a agonisit in vista, adecacredinta, iubirea, devotamentul, prudenta etc. Mal in cold in etateabatranetel vioiciunea simturilor corporals se tempesce, tot corpulluf, mat malt, sail mat pugin, devine mort pentru impresiunile na-ture! interiOre; vrOnd nevrend se rape legatura ce o are ea lumea.Copil ltil all format deosebite famili!, amicit janetel all trecut dinvieta, pi all devenit terana, singura cons6rta lut dupe cum se .iceeste c'un picior in mormant. Dora decd lumea simtibila, dispare

www.dacoromanica.ro

ETATI ALE VIETEI SELF 115

pentru omul batran, apoT gi el singur trebue sl se lepede de la-me nu numal cu corpul, ci pi on sufletul set. In fine singnre Ini,prejurgrile vietel adesea dispun pe Wain sa se lepede do ace,stglume. Si nu este bgtranul Ere, care mai malt de cat orT-tine altul,perdea averea sa , la care el a -'ntrebuintat tote puterile sole pi'ncare opera la vreme de bgtranete 7 Nu este el Ore uitat pi parlsit deacea posteritate , care a trait pi sa educat Tanga, densul pi printe-ensul $ Nu este el Ore, care se alit. In despregul pi batjocora tuturor,care sufert, insultele pi if are A manance kTar o bucata de pane etc.01 grea este pentru bgtran viota din lumea acosta I

Derg, sa ne IntOrcem acum la dispositiile spirituluT batranuluT.Etatea junetel pi a bgrbatiel este timpul diferitelor presupotlitiunlale activitatel, pi ecspunerel luT la tote. Ca total din .contra se In-templa In etatea batranetel. In timpul acesta tote sunt trecute pibatranul se 'ntOrce de uncle a plecat. Sciinta dup6 mat multe ecspe-riente, se 'ntorce la simplitatea credinteT. Spiritul batranuluT care,In tot cursul yield a sburat In cote pi'n colo, ca pi porumbita luTNoe, ca pi acelea ne afland boa de repaos, ostenita s'a 'ntors iargpl lacorabie (Facere 8, 8 -11), adect, la endihta, pi sub acoperemantulel, se 16pada de sine, pi tgcut, of smerit , se lass in voea Jul D-dellect. Ecsperienta IndelangateT vietT, 1.1 dice : tote sunt depertgciunl!Tot apea pi inirfia, care mat nainte era ocupata de mil de interese,In etatea bAtranetel se 'ntOrce la curata §i libera de tote pornirileiubire. CAM Evangelista' Ioan, 1mplinise 90 de anT, el name unapciea : 4 fiilor, iabiti-v6 uniT pre altIr. In fine pi sperantele Omen-tepcl, care atat de adese-orT all trgdat pe Mita In cursul vieteTsole, acum 11 parasescil cu desgvarpire : el le str6muta tote spe-rantele sole Intealta lame , dincolo de mormant 1 Cu kipul acestabgtranul de pi cu corpul pi cu sufletul se alit. Inca Inteacostg lame,dorg el depends deja de alta, lame maT malt, de cat de acOsta.YAM nevrend, idea despre eternitate, 11 predomina cu total. Intr'adevtr, el adesea se uitg la vieta trecuta, pi on recunoscinta pi iu-bire se opresce la acele darurl pi gratiarl, pe care le-a primit de laDilet, In timpul indelungatel vietl; on Intristare pi Were de redse opresce la acele plicate pi culpe, pe care le-a Mout In diferi-tele circumstance ale vietel sole : deft, kTar acestea 11 dispune a'plIntOrce privirile sole la prea-bunul D-let. Privind la mormant i el

www.dacoromanica.ro

116 OMUL CRESTIN IN DIFERITE

nu p6te d'a nu se cutremura ; d6rI speranta triumiliza, si el, ca siApostolul, se umple de sincera dorinta de a trece din lumea acesta,Intealta lame (Filip. 1, 23). Pentra aceea batranul crestin este unrugator cald si devotat luaintea lul D-slea. Batrana Anna ne'ncetatpetrec-a In bisericg, uncle clioa Si noptea servea luT D-dell (Luc.2, 37). De si batranul se lOpada de lumea acesta, apol el nu se 16-Oda si de iubirea cresting, de fratil ce 'Ulan In lume. Din contra,el este bucuros a Imparti cu dilasil acele tesaure morale, pe carele-a agonisit prig Indelungarea .timpulul In lume, si anume pru-denta, ecsperienta etc., $i neenteresata luT dispunere catre toll 11face adevorat si sinter povOtuitor si conducator al celor-ce II Incon-giera. Multe din tale -ce poseda altif el n'are, (lea el are o privireclara asupra lumil, si acesta privire 11 face un Simion In lume(Luc.. 2, 25-35). Si acela, care nu numal el singer face, ci sipre altilInveta sa fad bine, acela mare se va kiema Intru imparI-Va cerurilor (Mat. 5, 19), In care este gata sa trOca.

DOM, cum p6te batranul dintr'o parte sa se ferOscl de nenum6-ratele pericole imorale, care ameninta etatea luT, si pe d'alta 81ajanga acest stop Inn, care i se propune ? F6rte multi din tali ailajuns la adaucl batranete n'ail cunugst nicT acele pericole morale,care ameninta etatea batraneteT , nicT acele perfectiunT, la care IIklamg etatea acesta,. Cea mal mare parte se ocupa ntimal de aceea,cum ar putea 8V§T prelungesca maT mult ramosita acestor 1i1e si satraesca maT bine. Datoria fie -carul bgtran maT tinteitil de t6te estesa alba o privire dr6pt1 si clam; nu numal la aceea ce /Ate sa seIntOmple on ceI bltranT, ci $i la aceea ce se cuvine sa alba In etateabatraneteT. El nu trebue sa uite ca c pre cat se stria, omul cel ec-aterior, pre atat se cuvine sg, se re'noosca cel interior. , (2 Xor.4, 16). Mal Incolo , silinduse sa fuga de pericolele ce'T amenintapentru a ajunge la cuvenita perfectiune, multi dintre bittranl, In a-plecarea pi6sel for dorinte, cred, cg, in aceste de pre urma momenteale vieteT, pot face aceea, ce a fost, $i se p6te, si trebuea 81 se fadIn etatile trecute a junetel Si barbatiel. Dora batranul nu este Instare d'a Incepe din noel , el mite sa termine nu maT edificiul dupitplanul co 'la a inceput de maT nainte. Pentru aceea el trebue sa sesilOsca sit desvolte in sine ce sa pus bun In etatile precedintl alevietel, far'a adaoga ceva deosebit, ca sa nu r6mtte si fare una si fare

www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SALE 117

alta. Intru Imp6ra4ia lit Dumneclett nu va fi uitat nimic din tale cesag facut. La oparte orgoliul, Tar smerenia sa Op, la locul cal matprincipal! Batranul trebue sa alba deplina speranta In D-4130. Slab

cu corpul §ti cu sufletul, el trebue sa se Incredintecle cu totul lotD-clet. El trebue sa c6ra, iubosca, i sa spere. El trebue sa cr6g1ca un copil. Singura numal Biserica, IT vine lute ajutor §i prin mi-sterile marturisirel §i al Imparta0rel , IT inlesnesce Impacarea cuD-44, §i nutrimental nemuriret , tar In misterul maslulut it halt,-Oesce ultima spalare mangOer3, §i impreuna cu acestea, it da pa-tent §i tarie d'a se lupta §i a suporta suferintele Si lupta cu mOrtea..

Stand la limilele a clod lunar, pttmOntescl §i cerescl, batranul mu-rind 41 Inalta mintea §i inima In lumea spiritolor fericite, suite -

tul lut, gala d'a intra in ac6sta lume §i se bucura tremuril. . . .

D6ra lumea pamht6sca pe care o parasesce 1 §i ea In cate-va momenta se va presanta tOta In naintea consciintel mutindulut,ca manuscrisul lut Iezechil . . (Iezech. 2, 9, 10) §i p6te ca numat un singur poet va vorbi despre viata sa, ca despre eronica anal-rata viett :

Viata no. este vesela, viata singuratica,Viata Mouth, viata ca *tea tomnaticaViata far'adapostire, viata rabdatore,Amara, este ea, si ca pasarea cea sburatore,Saran mea viata ast-fel ea sa dus,ySi ca scantea foculul indata sa §i stins.

Dara co? adormi to o s6rta a mea mull crunta!Cu tarie, ah ma strange scandura bruta,Pamentul egrasios, grad, el ma apasa;Numal un singur om din lume a disparut .

Absenta lot pentru nimeni durer6sa,Inima pentru densul, pe nimenT n'a durat.

DOM, la ce ne-ar mat putea servi aceste simpatit pentru viata tre-cuta, ce nu se mat p6te intOrcel

Insa Were ! . . . Intrebarea despre viata acum sa finim,Numal avem trebuinta de lacramt i cantece anal sa scrim !

Preot. Sp. Bitdeseu

sa

nu'T

gi

ei

gi

...

ei

www.dacoromanica.ro

CUNTtl\ITLA pIUA SFANTULU NICOLAE, FACATORITL

DE MINUNI

Indreptittor credintei si kip blandetelor,invet5tor infrantirei, te-a ar6tat pre tineturmei tole, adeVerul lucrurilor. Tropar.

Frafilor!

Iatg pentru ce, sfanta Bisericg laudg cu osebire pemarele Archiereti Nicolae al Miralikiei pentru inal-tele lui virtutt : credintg , bland* si infranare In-sult adeverul lucrurilor, s'a ;Lis in cantarea biseri-cescg, adecg insult lucrul a aretat pre sfantul Nicolae in-dreptgtor credintei, kipul blandetel, si invetator infra-narei. Si kiar pentru mgrirea acestor inalte virtuy aleSfintitorulut ne-a kemat astg-cti sfanta Bisericg. Dar cepote fi mgrirea nOstrg pentru acela, care este mgrit deinsult Domnul ? Acosta mgrire nu este trebuinciosa pen-tru sfantul, ci pentru not, ca, marindu'l pre densul, dupecuventul Apostolului, sd ne invP,Gam credinta lui (Evr.13, 7) §i viola lui cea prea sfAnta. sa ne invetam dar,,fratilor, de la Sfantul ce prgsnuim asta-;ii acele virtuttprin care el '§1-a agonisit starea cea cerescg.

Nu in desert sfanta Bisericg numesce pe Sfantul Nico-lae indreptettor credinfei. El inteadever, ne dg un prea-frumos dreptariii al credintei. Vecul , in care a trait el,a lost plin de eresuri. Dar sfantulul Nicolae plgceaa se areta mai inlelept de cdt trebuea. Fiind urmAtoral Apostolilor, dupe kemarea pAstoriet, el a fost urmator

simplitktel for dupe credinta. El cugeta in unire cu-

1

nu'i

;i

www.dacoromanica.ro

PREDICT 119

getarea sfintilor pgrintl at Bisericil din trecutele vecurt,§i inv6ta ast-fel , precum inv6tase §i et. Dar simplitateasfantuluf nu ajungea pend la rgcela credinte1 §i nedeo-sebirea in pgrerl. N'a fost altul mat simplu ca sfantulNicolae , dar n'a fost iarg§1 altul mat zelos ca densul. El.a rgbdat multe pentru numele lui Christos : Tad luattOtg averea , '1-ati inkis in tem. , '1 ameninta cu mor-

Ci credinta lut cea luminatg §1 tare, lumina kiar intemnitg , unde el intgrea printeensa pre marturisitoritnumelul lul Christos ; tot acesta credintg a lul la sinoduleel din Nicea a ru§inat pe mincinosul Arie hulitorul deDumnecleii, care tgggduia dumnecleirea lut Iisus Christos.

Fratilorl fdrd credingt nu putem pldcea lui Dumne-cleft (Evr. 3, 17). Sunt zadarnice §i de§erte t6te desav6r§i-rile astre inaiiitea lui Dumnecled, data nu vom avea innot credinta. Prin credintd, dice Apostolul , se sal slue-

see insup", Christos in inima (Efes. 3, 17), §i eel credinciosp6te slice : de acum nu viez eu, ci viazet intru Christos(Gal. 2, 20). Dar nisce ast-fel de rode ale credintet ajungla maturitate in om atunct, sand credinta lul este simplg§i cu mare zel. Nu in de§ert sa ciis : u a in inimile celesimple locuesce insu§1 Dumneclet. n Si inteadev6r , catde lesne se comunicg adev6rurile evangelice acelor 6-meni sari cu o nereutate copilgrescg se apropie de Dorn-nul I Acestia, se p6te Oice, sunt fait inp6rgtiet lui Dumne-s:lea , cart( pre langg tatg simplitatea for adese-ori suntmat luminatt de cat inteleptit veculut acestuia. Aceia cepentru eel din urmg este piatra scandalulul §i a impie-dicgrit , pentru de'n§it este calea, adearul si viata.Pentru ce a§ia? pentru cg et cred, §i cred in simplitate.Et nu iscodesc ca inteleptit veculut de ce, pentru ce §i cum§e pOte a crede ast-fel? Pentru d6n§i1 este destul aceea ,cg et cred in numele lul Iisus Christos. Pentru aceea Pg-rintele ceresc vorbescs cu den§i1 in pers6na lul IisusChrislos , (Mat. 11, 25) ca cu nisce copil at set, descope-

tea7.

www.dacoromanica.ro

120 PRE D1C1

rindule for atata, pre cat el pot sa incapg. Dintr'altaparte desIver§irea iubiret nOstre cgtre D cleti cere casa pgstrgm curatia credintet lul Chrisos. Si asea relativla credintg , sa ne conducem de esemplu sfantulut Nico-lae,sg ne sitim , ca ea sa fig §i la not tot asea de sim-pig §i piing de zel.

Nu in ct2§ert Biseric a mat numesce pre sfantul Nicolae §ikip bld/ndelelor. Bland* sfantulut Nicolae dupg ide-verirea istoriel, intorcea la 'calea adevei ulut pre multi p6-cato§1, inceta turburgrile pop6relor §i se desemna ktar pefaca luast-fel, cg o singurg privire asupra sfantulul cote-nea intr'altil desfrdnarile, u§ura scarbele §i atrggea la sinekiar §i pre eel. necredinciosi. Meritele blandeteI lut sauprea-ingltat prin unirea el cu smerenia. Este usior a setine tine -va pre-sinelnlimitele cumpataret cuvenite, candse aflg retras §i:Ttecunoscut de lume; este u§ior a ne im-protivi mandriet. daca .ea n'are not nict un fel de nu-triment. Dar data Mama nOstrg de§tepta mirarea lumil,dacg virtutile n6stre. sunt marl apol c'ate silinte se cereca sa ne lupfgrn cu amggyea .Mandriel Call bgrbatetgrie de spirit se cere, ca sa pgstrgm smerenia in micllo-cul stgrel, in care se vedea pre sine sfantul Nicolae fgca-torul de minunt Virtutea §i minunile ce'l inaltau matpre sus de OM mgrirea pamentescg irpuneati mat presus de toll puternicil pamentului; dar cand domnit §ipop6rele stall inainte'l bine-cuventandul, Miranduse deluptele lut cele religi6se, el ca cand n'ar fi sciut nimic;.Ldespre sfintenia sa, se socotea pre sine ca pre un om ordi-nar. Smerenia facut sa lase misia de Archieret, unin-duse mat bine sa se supue, de cat sa comande ; tot sme-renia '1-a flcut sg'§1 ascunclg facerile sale de. bine, ast-felca cel-ce primiati aceste facers de bine de la densul, a-

dese-orl nu cunosceail §i nu sciail pe acela, care le fgcuse.Fratilor Ce frum6sa societate s'ar face din not daca

in midlocul nostru s'ar inflinta blandetea cre§tinescg

in

'1-a

I hi

I

1

www.dacoromanica.ro

PREDIC1 121

Inteensa n'ar mat fl niclurg, nici certurt, nici strimpto-1111 §i siluiri, din contra intr'ensa ar ecsista pacea §i u-nirea. Blandetea este plffeutg la toy. Domnilor le placesg vada blandetea in supu§it lor, supu§ilor asemenea leplace sa atba domnt blandt. Si Dumnedeil iubesce cu o-sebire Are eel blanch : spre tine voiu &luta , dice insu§tEl prim ororocul, data nu spre cel bldnd si smerit cunima §4-C a r e tremuret de cuvintele Mele? (Is. 66, 2) Vasg clicg, tote banatatile nastre , cat de mare ar fi ele, nuvor ft bagatevin soma, sa dic asea, de binevoitOrea privirea tut DumnedeU, de nu va fi unite cu blandelea. InsustDomnul increoirilezg despre dulata rOdelor acestor donevirtutt : inve'tative , dice El, de to Mine cc i sent blend §ismerit eu inima, si veli afla odihna sufletelor vostre(Mat. II, 26). Nu trgim not Ore, fratilor, aict pentru aceea,ca sa capatam be in cer ? Acolo Ins nu va fi aria, pre-cum este aict ; acolo locurile cele inalte nu se agonisescprin lingu§ire Si viclenie ; acolo eel ce este smerit , acelava fi mat aprOpe de scaunul mariret. Acolo §i Prea-sfantaFeciOrg litar pentru smerenia sa s'a invrednicit de eterua§eder'e in app piere 'de D utnne0.eti Fiiul Seti. Slt ne sme-rim, dar fratilor, st not , sub mina cea puternicd alui Dumnqleti, (1 Petr. 5, 6), si sa fim blandl, asemeneasfantulut NTicolae.

Nu Ili desert sfanta Bisericg, numesce pe sfantul Nico-lae §i inveldt& infrdnarei. Sfantul Nicolae a, fost eel- atbun invOtatorspractic al infrpgret in tOte etatile vieletsale. El era bun postitor kiar din pruncia sa : el a suptnumat din lata drepta a mumet sale, iar mercurea-§i vi-nerea manta acesta hrang copilgrescg nnmal 6 data inc,li, sera. El a fost iubitor a1 intelepciunet inca din copilg-ria sa : intriensul nu s'a v6dut nici-un 'fel de caractercopilgresc, ci obiceiurl de bgthat desgv6rsit. El a fost cudesaver§ire strein de placers simtuale ; pentru a unicalut plgcere era fapta bung. El nu s'a ocupat de agonisirt

a-

www.dacoromanica.ro

122 PRED1CI

pgmentesci ; fiind cg inc din tineretea sa a impartitaverea pre la sgract

Fratilor Infranarea este atat de mult apreciatg de sf.Apostol, a farg'densa, dupe cnvintele lut, nict cre§tinulnumal este crestin, find cg clice : carii sunt ai lui Chri-stos, trupul retstignit dinpreunet cu patimile si p o f-

tele lor. (Gal. 5. 24) Numat acela se p6te numi cretin ade-verat, care imitezg pre lisus Christos. Pentru ce sa uitgm,a lisus Christos, in timpul vietel sale cet de pre pgment,a pgstrat cea mat mare infranare ? Pri tare altele, El a po-stit patru clecrde ;life §i patru- clect de nopy. Pentru ce a fl-cut el acesta, dacg nu pentru aceea, ca sa facg si pre urmg-torit set sa pretuiacsg infranarea? Ca un AtOte sciutor, Else 'ntelege a sciut tot folosul infrangret. Not trebue sgducem o vietg duhovnicescg, santa ; dar, find slabs,din natura nOstrg, not avem vrajma§t puternicii vicleni,neimpgcay : contra n6strg Se inarmezg lumea cu toteamggirile el; trupul cu plgcerile sae ;diavolul c ureutatea §i cu viclenia sa. Uncle sa ggsim ajutor contraacestora , prin care sa putem .opri tote ngpgdirile for ?Prin infranare, fratilor; u fiind-ca, ea D, dupe clisa unufsfant pgrinte (Efrem Sirianul), u serve§ce de pgzitor cre-dincios al sufletulul §i nepericulos convietuitor al tru-pulul, respinge ispitele, intgresce in credintg D. Dar in-franarea , vor ne radicg orl-ce multumire? Ea vaface vieta nostrg tristg §i pling de urit. Asa e ea vadica de la not multe multumirl, insg ca ce fel de mul-tumirt? Multumirt de acelea, care, ne ruinezg §i sgneta-tea §i puterile, care nu numal a ne ruinezg, sine stricg,ci ne §i injoseste §i 'naintea no:5sta §i a altora. De aceea,cu ce bucurie curatg umple inima n6strg curglita de in-frinare? Fericili sunt, dupe cuventul Domnulul, cei cu-ray cu inima., cat aceia, vor vedea pre Dumnegeit (Mat.5, 8). Acum si intelepciunea lumescg a cunscut impor-tanta infrangret, inse nu intrega infranare, ci numal

totsI

1 ra-;lice,

www.dacoromanica.ro

PREDICI 123

parte din ea tresvia sail cumpgtarea. Ce ar fi , dac'ar ec-sista o Societate avend depling infranare de cgtre totepatimile §i placerile lumesci? Dar, fratilor,, o ast-fel desocietate ecsista de mult timp : ea este Infiintatg de IisusChristos, acestg societate este Biserica Lui, §i not tollincg de la pasirea nOstrg intr'ensa, ne faggduim pentruinfranare. 0, ce bine ar fi data not am implini acestgfaggduintg sfantg, Cate rele s'ar fi precurmat din micllo-cul nostru, rate fericiri not s'ar fi aretat in societateaastral NoI n'am fi cunoscut multe din Miele ce ne ban-tuesc, n'am fi sciut ce este ruinarea §i sgrgcia, n'am fiv6clut tineri bgtrani, barb*, suferind de neputintilebgtra,netelor, ci am fi veclut sanetatea si tgria cea indelun-gatl, avere gig lucs ; am fi 'crept abundenta si fericirea;am fi veclut mai multe lucrar1 frumose §i'n folosul pa-triel, fiind-cg cel infranat intr'adev6r e capabil de on -cesacrificiti pentru binele patriei stile.

Pgrinte sfinte Nicolael Ajutl-ne cu darul WI sg ne intgrim §i sg inaintgm in tots fapta bung, care au fost atatde scumpe pentru tinein tot timpul -yield tele eel pg-mentesci, si '11 au agonisit mgrirea cea eterng atat depreti6sg pentru nol, carii cinstim pomenirea ta, aju-tane cu darul tai sg progresgm in credintg §i. in Infra-flare. Amin.

PaEoT. Sp. Bitdesett.

www.dacoromanica.ro

CUVPNTLA plUA SFINTILOR ARCHANGELI

MICHAIL SI GAVRIIL

Frafilor!Llsati sit cresed amendoud impreund pdnd

la vremea secerisiului. Mat. 13, 30.

In parabola adecg in pilda neghinilor, care s'a propusde sfanta Bisericg pentru invetatura nostra, privirea no-strg mai bucuros se opresce la inalta persong a stapanu-lut case. Campiile lul sunt cultivate, adecg lucrate Cu.tOtg ingrijirea cuvenitg, §i semlnate cu sementa cea maicuratg, cea mai bung, pe care o pOte avea cine-va numal.Cu tote acestea, cand cele sem6nate au rdsgrit , in terings'a v6c1ut o mare multime de ncghini. Slugile domnn-1111 !kind in mare nedomirire fiind, nu sciau, ce sg.facg, §i aratg domnulul for dorinta de a smulge indatgtote neghinile din tering. Dar, domnul, cu totul din con-trg cugeta pgtrunderea min/et lui §i marea sa rabdare,hotgrasce lucrul cn totul din contra gi intr'alt kip ; elSlice : Way set crdsott amgndoug impreund pdnet latimpul secerisului.

Iatg, fratilor, inalta judecatg a Stgpanulni ceresc gi aDomnulul domnilor 1 Terina Lut e tot pgmentul acesta ,

locuit de nenumkatele semintit ale nemulut omenesc,in care puternica but drepta pretutindent a semanatdarurile intelepciunet gi ale milosteriiel Sele, pretutin-dent a rgsgdit cele mat curate seminte ale vietet gi alefericiret. Dar kiar din inteele Mile ale ecsistentel s'ati ar6-

www.dacoromanica.ro

PREDIC1 126

tat pre pament si neghinile pacatulut prefacandu'l in va-lea plangerel si a tanguiret. E de mirat 6re, a credincio-sele slugs ale Domnulut, ne incapend in mintea for tal-nele pluggriet cerescl, ail dorit sa smulgg de indatg ne-ghinile, adecg ail dorit sa depgrteze o datg pentru tot-d'auna pre p6catost din micllocul celor dreptl. Dar Stgpa-nul ceresc nu le dete voe, Oland : letsali sa crescetamendou'e impreund 79'60 la vremea secerilsului.

Fratilor I pre cat talnele mantuirel omenesci sunt atatde inane, in cat insu;,si ingerii doresc sa le pettrunclet,pre atat vor fi ele mat de mare insemngtate si inv6IgtOrepentru not. SI intrgm dar, pentru invetatura nostra siin acesta taing a mantuirel n6stre : .pentru ce Dumne-flea sufera pre pe'catoi in miciloculdrepylor? Iar Tu,Cungscgtorule al inimilor I luminezg okil nostril cu lu-mina credintei Tale, act numal prin ea ni s'a dat sg ve-dem talnele impergtiel Tale I

Pentru ce provedinta , adecg pronia lul D a mnecleti, ingg-due pre p6catost prin micllocul dreptilor? pricina pentruacesta, de si figurat, o esplicg ktar cere§cul Invqgtor : canu cum-va smulgend neghinile, dice in parabola dom-nul slugilor tut, sä smulgeli impreunt cu ele §i grdul.(Mat. 13, 22) Va sa Oleg, provedinta lul Dumnecleil ingg-due pre p6cgtost pentru binele dreptilor.

Si intei6.pentru ca sa -s1 arete inaintea for slava mi,lostivirel Sale, pentru intgrirea for in aceste desgversirt.Mare este slava lul D-clew cea cerescg I tine p6te rgbda lu-mina el, cand insust Ingeril ist acoper fetele for? Dar,este, fratilor, o altg slava, o altg mgrire a lul Dumnecled,care e mat aprOpe de lumea acesta a Ornenilor de cat a,-ceea a locuitorilor cerescl. Acestg este mgrirea Tatalul,care priimesce in bratele milostivirel sale pe fiiul cel rg-tacit ; acesta e mgrimea Pgstorulul, care pargsesce toteturma sa pentru ug 6e ratgcitg, si aflandu-o se bucurg;acesta e marirea 1111 Dumne;leti , care dg intru jertf

www.dacoromanica.ro

126 PlIED1C1

pentrti pecatele 6menilor pre unul ngscuf Fiiul Sal;§1 in sfar§it, acesta este mgririrea Fiiulul lu1 Dum-necleti, care a murit pentru pecgto§1, ca §i pentru ni-sce prietent al S61, care s'a rugat pa cruce kiar pen-tru rgstignitoril S61. Iat/ mgrirea lul Dnmnecleil, precare o ved pre pgment §i dreptil cli p6cato§il , §i okiulunora Si al altora, nevrend, se umple de lacrgmilerecunoscintel §i ale umilintel. I Si care este objectulunel ast-fel de milostivirl §i bungtgli a lul Dumne;leti?

P6cgto§il, §i numal p6cgto§il, precum insu§1 Fiiul lulDumnecleti dice : n'am vent set kiem pre cei drepti , cipre cei Ocettolsi la pocetingt (Mat. 9, 13) ! E drept, cg i-nima pecatosulul nn se umilesce nici kiar la vederea iu-birel a milostivirel lul Dumnecleii, adese-orl p6cgtosulpre atat de mult manic pre Dumuecled pre cat aratg cudensul mare milostivirea sa. Nu care cum-va va incetadoctorul d'a se mal ocupi de bolnavul seu , and acestacade in nesimtire, sau cg din cauza furiel Mel sale celgrele aiurezI §1 insultg adecg ocgrasce pe flcdtorul seude bine? Din contra, &ii d6re nu indoesce el tocmal a-iuncl tote bunele sale ingrijirl de bolnav, ajungend klar§i pang la lepgdarea de sine? Si nu devine el 6re atuncitocmal amicul omenirel? Tot ast-fel §i mgrirea milostivi-rel lul Dumnecleil pre atat mal mult se inaltg in okil drep-tilor, pre cat se mgresc darurile indelungel l it rgbdarlcgtre eel pgekto§1. Daca, din contra, Dumneclet n'ar fifost indelung rgbdgtor spre cel p6cgto§1, apol n'ar-fi slg-bit El credinta in nemgsurata iubirel de omenire Mar §i infiil imp6rgtiel? Si atuncl el ar-fi v6clut in El un Judecg-tor drept, sfant §i nepgrtinitor, care pedepsesce §i star-pesce inaintea Sea t6tg necurglia ; atuncl nici a s'ar-firgsplgtit ruggciunele Oise de gurife for rugandu-se pen-tru ertarea p6catelor for, care sunt ner6splgtite lief drep-tilor inaintea dreptgtel lul Dumnecleti? In fine, cum ar fipututu el sg cunOsog datoria de a erta apropelul for gre-

§i

www.dacoromanica.ro

PREDICT 127

§elele for deob§te sa'§1 aducg aminte de porunca liltDumnecleti : set fl,i milostivi, cetci Petrintele vostru celceresc milostiv este. (Luc. 6, 36) 21 Iata care s6minte ar fiputut fi smulse §i ingbu§ite de depgrtarea mat'nainte detimp a omenilor p6cgto§t din micllocul celor dreptt.

Al doilea, Dumnecleit inggduesce pre p6cato§t a petreceimpreung cu deptit pentru indreptarea §1 desgver§ireaacestora in lucrarea iubirel cgtre Dnmnecieu §i apr6-pele lor. Not ne supgram de nelegiuirile aproprelut no-stru, sau pentru aceea , cg ele navalesc ktar asupra no-strg, sau din compgtimirea persOnelor, ingreuete de ele.In amendou6 intemplarile , not ne silim cu tot dinadin-sul sa fugim de nelegiuirt, ca sa nu mgrim greutatea 'for,care §i fgrg acesta ne apgrg , §1, veclend diformitatea a-decg slutirea lor intealtit, cu atat mat mult admirgmfrumusetea virtutelor adecg a faptelor celor bune. Candomul se invetg a se stgpani pe sine, data nu atunci, candincercg caracterul eel inrgutatit §i tiran al aprOpelui set' ?Cand simte el mat mult datoria cinstet stile, data nuatunct, cared se supune singur amggiret §1 vicleniet al-tora? C5,nd cun6sce el precul intelepctunet §i al infra-ngret , data nu atunct, cand vede relele urmart ale des-frangrel §i ale necumpgtgrel ? Cand se aprinde mat multfocul activitgtel lut, data nu atunct, cand nu voesc sa -Idea dreptatea , sa -1 recunOscg meritele lut? Cand este elmat veghetor cgtre sine, data nu atunct , cand vede reavointg din partea celor ce'l inconjiOrg ? Si in deobsce aclice, Ore nu in societate cu pgcgto§if se invet4 flit impg-ratiel de a fi creptort la nenorocirea altora, de a fi rgb-dgtorl , umant §i alte fapte cre§tinescl? Si Ore nu in iu-birea cgtre vrajma§1 sa ar6tat calea cea mat inaltg cgtredesdver§irile cre§tinescl , calea , pre care a umblat in-su§1 Domnul, §i dui:16 Densul nenum6ratele cete ale mar-torilor beget Lut cef sfinte, cant s'ait' §i strans acum incamarile cerescI, ca grail curat de cerescul Sem6agtor ?

si'rt

www.dacoromanica.ro

128 PREDICT

Iata in ce kip virtutea se coce pentru cer dimpreuna cuneghinile necuratiel, §i iata pentru ce Domnul to last setcrescet amtIndoug impreunet pone' la vremea secerisiu-luil Dar, vett clice : dar smintela din partea sotilor nele-giuirei? A§a e, fratilor : vai omului, prin care vinesmintelal 1ns6 intelepciunel lui Damne%leu kiar §i ace-sta buruena a iadulut o preface pentru vindecarea §i in-tarirea fiilor imptIratiel , ast-fel cot de trebuinGet este setviet si smintelele (Mat. 18, 7) ele vor sluji ca Yi piatracea pentru probe, pentru cercarea tariel dreptilor in violacea sfanta : ele '1 vor invAa smerenia, star air*, ne'n-cetata rugaciune pentru ajutorul cel harnic , precum orecun6sce acesta lasu§1 Apostolul Pavel, Oland : datu-nti-s'a mie inbolditor trupului, ingePul Satanei, ca setnu me' May, (2 Cor. 12, 7).

In siar§it, fratilor, not nu vom grqi improtiva ada-v6ratului inieles al pildei neghinilor din terina. .d'acavom ca pronia lui Dumnecleil ingaduesce pre p6ca-to§i kiar §i pentru singuralor mIntuire. Wynne I ce esteomul, pomeniesci pre el (Psal. 8, 5) ? a strigat ore.clnd prorocul David, pXtruns find. adanc de recunOsce-rea staret n6stre celei molt pgcat6se? Si Domini ras-punde la acesta prin gura altui proroc, clicend : se p6te6re muierea se uite pre pruncul sea, in cdt a nu milu-escet pre cel netscut din pdntecele sea? de §i ea va uitaface acesta, inset Ea pre tine nu to void, o omule49, 15)1 Cu vrere nu voesc mOrtea pgcatosului, ci set seintOrcet §i set fad via (Iez. 33, 11); voia rabda indelung,ca set se intorcet 6re-cdnd , voia vindeca pre ell Sitocmat not 6re sA ne improtivim milostivirel lui Dum-necled, care carca inimile §i ranunkii? SI ne uitam matbine §i sa vedem starea sufletului p6catosului, §i sa cu-getam ce pOte fi mat natural pentru densul , pocainta7sau impietrirea inimel? Greu este pgcatosul pentrucer; este grew §i pentru apropele ; dar, pare-mi-se, ca el

:

i

slice,

cet'l

(Isaia.

§i'l

www.dacoromanica.ro

LITURGICA 129

este mat greil kiar pentru sine ensu§1.Sa bine-cuventam dar fratilor, milostivirea §i inde-

lunga rgbdare a lut llumnecleti care cu atata intelepciunene conduce la mantuire kiar prin cargrile peirel. Amin.

Preot. Sp. Badescu.

LITURGICAs]U

ESPLICATIA SERVICIULUI DIVIN,MECUM SE OBICINUESCE IN SFANTA BISERICA ORTIIODOXA. RESERITENA

§ 1. SCOPITL .§I COPRINDEREA.

Santa nOstrg. Bisckricg, cu llumnecteescul sou serviciti,adecg, cu slujbele ce se sevir§escii intr'ensa , insogesce§i sfintesce URI viata nostra in lumea acesta , ba Inc gchiar §i dupg morte ne ajulg, rug'andu-se pentru sufle-tele n6stre. Dect dar, ort-ce cretin are neapgratg datoriede a lua parte cat de des la Dumnecleesca slujbg a Bise-ricel, §1 a se sfinti printeensa ; cad, precum de la impli-nirea acestet datorit atirna inaintarea nOstrg in viata spi-ritualg §i cre§tinesca, asemenea din neingrijirea §i pgrg-sirea acestet datorit urmezg uitarea §i desprquirea tutu-ror celor-l-alte datoril cre§tinesd , §i se immultesce ne-putinta spre tot binele.

Dar pentru ca cititorit nostri sa pots. dobandi un folosesential din descrierea si esplicarea serviciulul divin ,

adecg a slujbelor bisericesd, not datorim sa le atragemluarea aminte, nu numat la partea cea din afarg , ci matcu osebire la insemnarea cea din-launtricg, de ore -cellumnecleti ne-a chiemat pre not a fi servitort Legit Nou6,nu in intelesul literet , ci in intelesul spiritulul (2. Cor.3, 6), adeca, nu ca sa privim lucrurile numat pe din a-far), ci sa ne initlam in Tatnele credintel cele spirituale.

Este dar de mare folos sa cercetam insemnarea celormat intrebuintate avuturl la Dumnecleescile slujbe in

9Alf171. n

www.dacoromanica.ro

130 LITURGIC&

Biserica Orthodoxa , precum §i launtrica coprindere, §iinvetamentul ce result& din diferitele forme §1 Orli aleacestora. La acesta lucrare not aflam ajutorinta fortemare in scrierile lilt Simeon al Thesaloniculut, in sacrulCatechism al WI Nicolae Vulgari , in Thesaurul Ortho-doxies de Theofil al Campaniet , §i. in Manualul de Litur-gica , prelucrat de prea-sfintitul Melchisedec al Dunaritde jos, ale carut dispositiunt , find forte nemerite , levom urma §i not.

Asa dar, folosindu-ne de operele mat sus numite, notvom vorbi

L Despre originea Dumnecleescului servicid al Biseri-cel, despre Sevirsitorit lei, §i despre Templu §i obiecteletrebuitOre.

II. Despre Dumnecleescul servicit cel de tote clilele.III. Despre Dumnecleescul servicit in serbatorile mat

insemnate.IV. Despre Dumnecleescul serviciti in sfantul §i. ma-

rele Post.V. Despre Dumnecleescul servicid la felurite casurl si

trebuinte.

§ 2. DESPRE ORIGINEA DUMNEDEESCULUI SERVIOIII.

Originea sad inceputul Dumnecleesculut servicid estein legea vechie, §i instituitorul sad intemeetorul lut esteinsu§t Dumnecleti , care a araat lut Molse sa descrie cuamenuntul tote formele lut in cartile legit vecht. A ace-stut Damnecleescd serviciti, partea cea mat de capetenieera sacrificiul sad. jertva animalelor, al carora singe eraranduit de Dumnecleti a expia sad a curati provisoridp6catele poporulut, pent cand va veni timpul, ca sa sejertvesca adev6ratul Miel, pentru eterua curatire sad ex-piere a p6catelor a tot neamul omenescii. Asa dar , acelDumnedeescd serviciti nu era definitive, ci numal um-

:

www.dacoromanica.ro

SOU ESPLICATIA SERVICIULUI D1VIN 131

bra §i preinchipuire a adeveratulut serviciil divin , careavea a se infiinta de Domnul si Mantuitorul nostru lisusChristos, la care tinlea tom legea §i Profetil.

Intre cele §epte Tattle a!e Biserciet cre§tine orthodoxe,cea mat de capetenie este Dumnecteesca Eucharistie , §i

de aceea intre sfintele slujbe bisericesct , DumnecleescaLiturgie ocupa locul eel d'anteiti, pentru ca acesta repre-sinta jertvirea Mielulut lut Dumne;let , prin care s'a ri-dicat p6catul lurnit. Pre acesta Tama a liturgies a predat'oChristos ucenicilor sec la cina , carea pentru acesta s'anumit de taina, la care , dupa invierea sa , a adaogit §1Tacna Sfantulut Botezil §i pe a Prediet, chirotonind preApostolic set prin tramiterea Sfantulut Spirit. Dect dara,incepItorul §i instituitorul Dumnecleesculut servicia alNoulut Appment in Biserica cre§tina este insult Dom-nul Dumnecieri §i Mantuitorul nostru Iisus Christos, ca-rele, ca Archiered in veci (Ebr. 6, 20), servitoril celorsfinte §i Cortulut celut adeverat (ibid. 8, 2) , tot-de-unaeste adev6ratul lut sevir§itoril.

Iisus Christos, ca Archiereil eternii, saver§ind Dumne-cleescul sed serviciu pre ptiment, instituind Talnele celefundamentale, §i inv6tandune sa ne inchinam lut Dum-necleil cu duhul §i cu adev6rul (Ioan, 4, 23) §i chirotonindpre Apostolic sec saver§itort de cele sfinte, dandule in ace-lao timp si suprema putere de a legs, si a deslega, le-aincredintat inca §i cea mat departe desvoltare §i organi-zare a Bisericet sale §i a Dumnecleesculut jet serviciti ,pentru care Apostolic se §i numescti Iconomt, adica dis-pensatort saa. impartitort at TaInelorlut Dumnecleti (I Cor.4, 1). Apostolic, §i cu cuventul, §i cu exemplu lor, at pre-dat randuela serviciulul divin a Noulut A§ed6ment ur-masilor for Episcopilor ; §i conform cu personalul ser.vitorilor legit vecht , Apostolic au instituit tagma Pres-viterilor,, corespuncle'tore la tagma Predilor legit vecht,§i tagma Diaconilor,, corespunOtOre §i acesta la tagma

www.dacoromanica.ro

182 LITURC1CA

levitilor, car!, ca §i Diaconil, da ajutor Preotilor §i Ar-chiereilor la serviciul divin. In acest chip s'au for-mat trey cete de sfintitt servitor! : Episcopi, Presviterl §iDiaconi, can formezg Ierarchia ecclesiasticg. In timpu-rile mat din urma aceste treT;tagme de sfin tit! servitor! furlnumite cu un singur nume generict de Clera, care insemneza sorts, pentru a in vechime, §i Episcopil,'§i Pres-viteril, §i chiar si Diaconil, se alegeail prin sort!, §i pen-tru a ar6ta, a servitorii altarului lui Christos se numdrgin sOrta Domnuiut, §i Domnul este sorta §i partea lor.

Mat in urmg, immultinduse num6rul cre§tinil or, §i func-tiunile serviciulul bisericescil dobandind o mat mareintindere, s'aii format treptele inferi6re, a Ipodiaconilor,a Citetilor §i. a Cantgretilor, despre care se face mentiunesi in can6nele Apsotolice (Can. 69). Aceste trel trepte deservitor! al Biserice!, spre deosebire de cel d'antelu, nu-mill sfintill servitor!, se numesc numal simplu servitor!bisericesci, find ocupati numal la serviciurile cele ordi-nare ale serviciului divin, dupg cum se va vedea ma! jos.

§ 3. DESPRE EPISCOP17L, SI DESPRE PREROGATIVELE LIII LA

DITMNEDEESCUL SERVIOD:r.

Trepta cea ma! inaltg, sever§it6re de cele sfinte in Bi-serica Cresting Orthodoxy, este trepta Episcopalg , dupgcum dice sf. loan Damaskin in dialogul WI contra Ma-nicheilor : « Inceputuf treptelor ecclesiastice este aceea aAnagno§tilor (citetilor), apoi a Ipodiaconilor, apo! a Dia-conilor, §i dupg acesta a Presviterilor, §1 in urma tuturoraceea a Episcopilor n.

Episcopu ('E7cEcmo7coc) supraveghitor, se dice dela iiccd-xoreEv, episcopin, a supra-veghia, ca de sus, dela inalti-mea demnitglei sale, nealteratg conservarea dogmelor §ia morale! cre§tine , dupre cum definesce Matheiii Vla-taris la litera D. Archiepiscopii se clice acel Episcop, care

www.dacoromanica.ro

Sgt.' ESPLICAT1A SERVICIULUI D1V1N 138

are mai multi Episcopi sufragani anexatt juridictiunilsale. Mitropolit se numesce Archiepiscpul ce locuesce inCapita la unei 1611, pentru a Capita la in grecesce se chiamaMitropolis (Mycp6icokt4), adica mama cetatilor. Patriarchti(11ccrpccipnc) se chiama acela , care are mai multi Mitropolip in juridictiunea sa ; el insemneza incepatora sat.capetenie a parintilor. In Biserica orthodoxy r6saritenasunt patru Patriarchy : Cel anteiti intre ceipatru este Pa-triarchul de Constantinopol, care porta §i titlul de Ecu-menic, §i Patriarchia de Constantinopol se numesce Bi-serica cea Mare. Al doilea este Patriarchul Alexandriel, altreilea este al Antiochie1§i al patrulea este al Ierusalimu-lui. Deosebirea treptelor ierarchice sty, nu atat in sfintitalucrare, ci mai mult in auforitatea diregatoriei sale, §iin prerogativele de onore. Originea Apostolica a diregd-toriei Episcopale, deosebita de diregtoria presviteriala,se pOte vedea din epistolele Apostolulul Pavel , undeporucesce lui Timotheiti. §i lui Titu, dupa puterea datafor prin chirotonia Apostolica, sa randuesca la bisericiPresviterl §i Diaconi , si sa-1 conduca , ca pe nisce infe-riors ai for (1 Tim. 5, 22. Tit. 1, 5) si din Apocalipse sep6te vedea, a celor §epte biserici din Asia li se prescriecate un EpisCop , pe care Evangelistul Joan in stilulapocalipticii, it numesce angerti (Apoc. 2, 1.).

Datoriile drepturile §i prerogativele Episcopului laserviciul divin sunt cele urmetOre : a) El pote seversitote Talnele §i ierurgiile (sfintitele lucrar1) in on §i carebiserica a pastoriei sau Eparchiei sale ; b) fail de densulnimeni nu are dreptul a lua asupra sa vre o autororitatesari diregetorie bisericesca. in Eparchia sa ; c) numal elpote sev6r§i ore-care lucrar1 sfitntite, pe care Presviterulnu le pote saver§i, precum , a chirotoni , a sfinti sfantulMira cel mare, §i a sfin ti Antimisile ; d) La s6ver§ireaDumnecleescului serviciu, el are tot-de-una protia (intee-tatea), este capetenia care randuesce serviciul divin ;

sal

si

www.dacoromanica.ro

134 LITURGICA

e) La Dumnecleescile slujbe el se deosebtsce de cel laltisflintiV servitorl prin deosebitele sale vestminte sacos,omofor §i mitra ; n De asemenea lui sunt insu§ite §i ni-sce deosebite santite lucrarl si privilegiuri in timpulDumnecleescului serviciu, spre esemplu: El bine-cuvin-teza poporul cu amendoue manile , ca un deplin distri-buitoril at darurilor legit Charulul; bine cuvinteza cutrikerul §i cu dikerul, adica , cu cele dou6 sfe§nice culuminari, din care, eel cu trel luminarl insemneza UnDumnecleu in trel Ypostasurl, iar eel cu dou6, insemnezadoue firs in unica persOna a lul Christos, prin care se in-telege, ca Episcopul este inv6tatorul §i luminatorul celmai de capetenie al Bisericei ; ca Pastor de capetenie, elare cathedra mai inalta, atat in biserica, cat §i in Altartila locul care se chiama de sus, ca un.mal inalt infaci§e-tor al insu§l Stapanului Christos; El imparta§asce §i pePreoll si Diaconl la sfanta liturgie. In vechime erati §iChorepiscopi, adeca supraveghetorl la bisericele de sate ;acestia erati delegap sau vicarl at Episcopilor de ora§e,§i aveati numat privilegiul de a chirothesi Anagnosti §iIpodiaconi, iar mai mult nu. Acesti Chorepiscopl inca demult s'ati desfiintat.

§ 4. PRESVITERUL. DREPTURILE LUI LA. SERVICIUL DIVIN.

Numele de Presviter (lIpec66zepoc), in intelesul eel matlatu al acestel cliceri, insemneza un om mat betran (delairpea6Ozix, bkran),nu dupa ant §i inaintarea virstel, ci dupacaruntetea intelepciunii si a vietel eel neprihanite ce tre-bue sa aiba un preot al Bisericei lui Christos. In acestaintinsa insemnare, in Noul Testament, uneori §i Episco-pit se numescil presviteri, §i insult Apostolic se intitulatipre sine cu acesta numire (II §i III loan 1, 1).

Numirea de Popa, pe carea top Romanic o dau Preotului,nu este slavona, precum credo unit, ci este latina (Popa)

:

www.dacoromanica.ro

SgU E5PLICATIA. SERVICIULUI DIVIN 135

§i insemneza sacrificator, injunghiator at victimel celelpentru sacrificiu (jertfa) ; ea este identica intru tote cunumirea, pe carea Grecil ail dat'o Presviterulul, numin-dul Iered (Iips(), sacrificator, pentru a victima spre sa-crificiii, in grecesce se chiama Terion (Eep(0). Acosta nu-mire , §i in Grecesce §i in Romanesce, s'a dat Preotilorcre§tint dupe analogie, dar in inteles metatorict., de Orece Sacrificaforii cre§tinatatil , nu sacrifice jertfe sange-rose, ci sacrificI jertfa cea gra de sange a Mielulul luiDumnecleti , care este representat prin panea §i vinulce se proaducti la jertfelnicul eel ne sangerat, adica laProscomidie. Ca in treat observam, a numirea de popsdata preotulul cre§tin, probeza nu pucin, ca natia Ro-mans a venit cu cre§tinismul din Roma. Numirea dePreot este o prescurtare din numirea de Presviter.

Presviterul sail Preotul in fie-care parochie, undo estestabilit , este ca un locotiitor al Episcopulul, §i pentruaceea el sevir§asce t6te Tainele §i. Ierurgiile, alara de a-celea, care se cuvine numai singur Episcopulul. Preotulface inceputul la orl -ce serviciii Dumnecleescti ; el sevir-§asce Botezul §i ungerea cu sfantul Mira ; cununa pre eelce se .casatorescii ; sevir§asce Eleo-sfintirea (sf. Maslu) a-supra celor bolnavi ; asculta marturisirea celor ce se po-caescil, §i celor vrednicl le da, voe a se imparta§i, iar peeel nevrednicl it opresce , si le da canon de pocainta,pentru ase indrepta §i el ; face si alte multe evchologit§i sfintite lucrart trebuinciOse cre§tinilor. Preotului esteinsu§it dreptul de a bine cuventa pe popor cu o mama.In timpul sfintel liturgic, tend se citesce Apostolul, deva fi present sail nu Episcopul, Presviteril Oda in dosulsfintel mese deadrepta §i deastanga Scaunulul celul desus, care este destinat Episcopulut. Preotul da sfa,nta im-pOrta§ire, §i Diaconului, §i. poporulul. In genere, ort-cesfintire trebuinciOsa cre§tinilor, o potti afla la pastorulfor Presviterul, carele a luat darul Preotiel din plinitatea

www.dacoromanica.ro

136 LITUReriCii

darulul (charulul) Episcopalu, si carele este pus a fi pu-rurea la on -ce moment imparlitort al darurilor Charu-lut in coprinsul pgstoriel sale.

Biserica cea Mare de Constantinopol a infiint.at malmulte ofichiurt sail boeril pentru diferite diregatorit §iserviciurl in bisericg si in patriarchie. Ace§t1 ofichialtsail ofitert ecclesiastic) se impart in dou6 cete, care startuna d'adrepta §i alta d'astanga Patriarchulul cand slu-jasce : In capul cetet celel d'adrepta se afla Mare le lco-nom, si in capul celel d'astanga se afla Protoiereul :ceta d'adrepta coprinde trel pentade (cincimt), sail cinct-spre-clece persOne, iar ceta cea d'astanga coprinde doue-clect §i trel. Archidiaconul si Deutereul nu se coprindintre oficiurile de mal sus, ci sunt oficiurl aparte. Estevrednicti de insemnat insg, a dupa o notita ce se affain Euchologiul grecescti, se pare ca oficiurile de mal susse dart numat la clerics , adecg , de la Anagnost pen6 laDiacon , pentru a Preotul, clice notita , este randuit deCanone a sevirsi jertva cea 'gra de sange , iar nu a fiservitor Archiereulul, pe cand oficiurile si boeriile Bise-ricel cel Mari inventat pentru serviciul Archiereulul,fie in serviciul divin, fie in administratie. In esplicatiilesus numitelor rangurl sg dice, ca Marele Iconom imbra-cat cu sticharul sett'. , stg d'adrepta sfintel mese, cand li-turgescePatriarchul, asemenea §1 Marele Sachelarig, pur-tand sticharul §i orarul sett, sta d'astanga sfintel mese,hind am6ndol die o sfanta ripidg; ceea-ce dovedesce, cgace§t1 demnitarl nu ail chirotonia de Preot.

Cu tote acestea, in Biserica Romans, atat dincoa, caf §idincolo de Milcovii , Inca mat de mult s'a obiclnuit a seda unele din acele titlurl de onOre ale Bisericel cel Mattla uni din Presvitert , sail ca semn de distinctiune, pen-tru cel-ce ocupg diregtoril in Bisericg , s'ati ca incura-giare pentru o mal escelenta viata preolesca. Titlurilecare s'ati obidnuit la not a se da Presviterilor laid, sunt

www.dacoromanica.ro

SOU ESPLICATIA. SERV1C1ULUI DWIN 137

din inteia Pentata : Iconomul, Sachelariul, Chartofilacsulsi Sacheliul ; din a doa Pentadg, Protonotariul , Castrin-siul §i ReferendariuI. Din seria celor d'astanga , pre catseim , numal Mirodotul s'a obicinuit la not, cad Proto-popul (llpanorcora) care este in fruntea acestef serif, lanot se socotesce functiune, iara nu titlul onorificti, §1 deaceea el §i sta inaintea tuturor Presviterilor, de ori-cerangt , §i in Districtul sett el represinta pre Episcopul.Scara acestor ranguri bisericescl este ast-fel precum amaretat'o mai sus, incepend de la Iconom §i terminand laMirodot, §i tot a§a §i seria de protie sat inteetate trebuesa se pazesca §1 in biserica, cand slujesct impreung maimulti Presviterl posedand asemenea titluri. Ca semntdistinctive al acestor titluri onorifice s'a obicinuit a seda Epigonation (genunchial) adecg bedernitg, iar Pro-toiereuluf i se da §i un baston cu manerul de argint ,

simbol al autoritatii. La darea acestor titluri se cuvinea se pazi scara ierarchicg, incepend de la cel mai de jos,§i terminand la cel mai de sus.

Presviterilor din tagma monachala , in -Mfg BisericaOrthodoxa, s'a obicinuit Inca §i mai de mult a se da ti-tlurile de Singhel, Protosinghel §i Archimandrit, ince-pend cu eel d'anteit, si terminand cu cel din urma. Ar-chimandritva sa clica incepetorul , capetenia mandrel,a monastirei, adecg superiorul unel chinovii de calug6r1,.5i de aceea, titlul de Archimandrit in vechime era iden-ticu eel de staritt actualmente. Mai in urma acestetitluri at inceput a se da leromonachilor, precum §iPresviterilor laicl, ca titluri onorifice , nu numal stariti-lor de chinovii, ci si altor persOne cu bune purtari, iarpentru incuragiare la o mai escelenta via ta. Ca semnedistinctive §i ale acestort titluri, pentru Singhel §i Pro-singhel, s'a obicinuit a se da Bedernita, iar la Archiman-drit se adaoga §i un baston §i o cruce cu corona, ceea-ce nu este logic, de ore-ce acea corOnI represinta Mara

cu

www.dacoromanica.ro

138 LITURG1CA

Archieresca, §i prin urmare numat la crucea Archierei-lor se cadea sg fle corona, iar a Archimandritilor sg fiefara corona, find a la not nu s'a obicinuit a se da Ar-chimandritilor §i Mitra, precum li se dä in Rusia, undelogica cere a li se da §1 cruet cu. cor6ne, dar care in ade-Or face din Presviterul Ieromonach un ce cu totul stra-niti, care nu semang nici cu Presviterul nice cu Episcopul.

§ 5. DESPRE DIACONI SI CEILALTI SERVITOR!

BISERICESCI INFER1ORI

Intre pres6nele care servescil in bisericg , locul eel mataprOpe de Preot it are Diaconul (Aceocovw), al cgruia nu-me insemneza servitor sail slujitor (dela aLcocovey, a servia sluji). Numirea acestg dintru'nteiti s'a insu§it servito-rilor de trapeze (mese) , pe caril Apostolic in lerusalim1-au chirotonit spre acesct stop (Fapt. 6. 2, 6). Diaconiterati datort a ingriji de saraci, de v6duve §i de orfant, §ia pgzi buna randueld in Bisericg la serviciul divin. Malin urma Diaconilor s'a dat insgrcinarea de a primi la u§aaltarulutprinOsele ce credincio§il aduceau la bisericg, §ide a, da in bisericg Dumnecleesca impartg§ire cre§tinilor,unde se afla fie care §eclend, pentru a nu se mica din lo-curl .i a face invelma§alg, in bisericg, venind cu totil laAllard ca sg, primescg imparta§irea , cad in vechime cre-§tinit se impartg§ati tot-de-una cand veneati la bisericg,dupg cum aflam din a doa apologie a hit Iustin Martiru-lut. Diaconit duceati Dumnecleesca impartg§ire §i la cre-§tinii, cari din causa de b6la nu puteau veni la bisericg,ca nice aceia sa nu remae lipsitt de Dumnecleescul nu-triment eel duhovnicescii , la care cre§tinit pe atunct ti-neati mat mult de cat la hrana cea trupescg. Mal pe urma,dupa ce Biserica §i Dumnecleescul iet serviciu a primito mat perfecta organizatie, Diaconulut i s'a pus indatori-rea de a servi in Altar pe Preot §i pe Episcop , pregatind

www.dacoromanica.ro

SEE( ESPLICATIA SERVICIULUI DIVIN 139

cele trebuinci6se pentru jertfa cea fairs de sange,§i sacrelevestminte, apoi stand in micllocul bisericel, a clica ecteni-ile, §i sa citosca sfanta Evangelie pe Anvon, ca sa p6ta fi au-slit de toll cei din biserica. La Patriarchia tie Consfanti-nopol, Inca dup in veacul de micllocil s'a introdus §irangulde Archidiacon, (mai marele Diaconilor), care n'a intarcliata se adopta §i la tote Mitropoliile §i Episcopiile BisericelOrthodoxe. Archidiaconul, cand liturgisesce Archiereul,conduce pe toll cei-l-a111 Diaconl , are inca §1 ingrijireaVestmintelor Archieresci, §i este pururea eel mai de a-prope sfetnicti. al Archiereulul §i orl unde se duce Archie-reul, Archidiaconul trebue sa fie nedespartit de densul.El are ocasie mal mult de cat on care altul, de a se in-strui cu de am6nuntul in administratia bisericesca §i intot ce privesce inalta pastorie a Bisericel, §i pentru ace-sta adesea Archidiaconul s'a v6clut a fi preferit la alegerlde Episcop, deal era cunoscut a calca in urmele dasca-lului set. In vechime , cand liturgisea Episcopul eraservit de Ipodiaconi, can it da vestmintele, it imbraca itda de spalat, §i la timpurile sciute it da trikerile ca sa bine-cuvinteze pe popor. Ipodiaconil mai aveati Inca §i insar-cinarea de a pazi usite imperatesci, ca sa nu intre prin elecine-va din eel nesfintitt , §1 in timpul sciut scotea afaradin biserioa pe Catichumeni. Get din treptele inferidre,Citett, Cantarett, Ipodiaconi, ba chiar §1 Diaconil, ne findpastors, ci numat servitort, el implinescil datoriile forin timpul serviciulut divin, numal cu bine cuventareaArchiereulul sad a Iereului.

§ 6. DESPRE VESTMINTELE SERVITORILOR BISERICESCI

IN GENERE.

Diregatoriile §i tagmele bisericescl, la serviciul divin,se deosebescil prin diferinta sacrelor vestminte, care totead insemnare duhovnicesca mai inalta , cuviinciOsa ser-

www.dacoromanica.ro

140 LITUR GlCA

viril cu duhul (2. Cor. 3, 8) a legit celel noun. In generetrebue sa observam, a de Ore-ce Dumnecleescul servicittal Bisericet este chip §i asemanare al servirit celel matinalte a Micilocitorulut nostru Iisus Christos, §i prin ur-mare, el este §i ca o continuare a Dumnecleescit Lui Ie-rurgit ce El sevir§asce in cerd pentru mantuirea nostra,continuare a acelet servirt, la care s'a deschis cerul , §i

credincto§it ad vectut pre angerif lut Dumnecled suindu-se si pogorinduse preste Fitul Omulut (loan. 1. 51) ; Pentru acesta §i Pastorit nostri Archiereit pOrta asupra forKipul ceresculut Archiered, iara servitorit acestora, intimpul lerurgisirit serviciulut divin, inchipuescd pe ce-rescit servitor' at Dumnected-Omulut, pentru care §ivestmintele insu§ite Diaconilor §i servitorilor bisericesciinferior' , infaci§aza chipul servirit angeresd , WI vest-mintele Archiereilor §i ale Iereilor ne represinta pre in-su§t Domnul §i Stepanul Christos in a sa Dumnecleescaservire , §i mat cu osebire in timpul mantuitorelor LutPatimi. Prin acesta Biserica ne da sa intelegem, ca pen-tru densa nimica nu este mat pretios §i mat glorios decat aceste semne ale umilinte1 §i ale Patimilor Mireluijet Christos. Cu aceea§t evlavie catre primal simbol almantuiret neamulut omenescd , Biserica obicinuesce apune crud pe tate vestmintele §i ornamentele sale; tactea, asemenea Apostolului Pavel (Galat. 6,14), intru nimicunu voesce a se lguda mat mult de cat in Crucea Domnu-lui nostru Iisus Christos. In fine trebue sa insemnam,ca, investmentarea Ieraticg sacerdotalg este fOrte vechiein Biserica , §i incg din timpul insu§1 al sfintilor Apo-stolt, cal vrajma§it Bisericet ort §j cc vor vrea el. Unvestment sacerdotal (bisericescil) al Evabgelistulut loanit avea cu sine Papa Grigorie Dialogul, dupg cum isto-risesce Ioan Diaconul la carted 3, Cap. 59 al biograllietlut Dialogul. Asemenea ca s'a gasit un Felon al sfantu-lut Petru in Antiochia, scrie despre acesta Suriti la Apri-

www.dacoromanica.ro

ESPL1CAT1A SERVI1`lULU1 1 fst 141

lie in 29. Si multi din Dascalii Bisericei sunt de parere,ca Felonul, despre care scrie Ap. Pavel in a doa a sa Epi-stola catre Tim. cap 4, ca a lasat'o in Troada la Carp, safi fost in adever Felonul acesta care pene asta-cli se obici-nuesce in Biserica. Si negre§it, deca Synagoga, §i insu§1inchinatorii de idoll obicinuiail la jertfele for 6re-careornamente mai respectabile de cat cele ordinare, cu catmai vertos Apostolii , can liturghiseail Tainele cele maipre sus de fire ale Trupului §1 Sangelui lui Christos.

§ 7. VESTMENTELE DIACONESCI.

Cel d'anteill vestment sacerdotal (preotescil) este Sticha-rul (IT1x6.ptov), care deriva dela, at( xo), adeca a umbla cu

cu regula, pantru ca Sticharul find lungu pane laglesne, ca §i tunica lui Aaron, face pe persOnainvestmen-tata cu densul in timpul serviciului divin, sa umble re-gulat, §i nu cum s'ar intempla. Sticharul se da tuturorsfintitilor servitors at AltaruluT, de la Diacon §i 1)6116 laArchieri ba Inca §i treptelor inferi6re. Sticharul,la servitorilinferiors §i la Diaconl,fiind unicullor vestment sacru, ser-vesce de vestmentul ecsterioriliar la Preoti§i la Archiereiservesce de vestmentul eel mai de desupt. Sticharul se facede ordinaril , sau ar trebui sa se faca de maferie alba stralu-citOre, §i mai cu osebire de panza de inu bine inalbita, pen-tru ca el represinta mai an teiu de tote Giulgiul cel curat, cucare s'a infa§urat Dumnecleescul trup al Mantuitorului,cand s'a pus in morment. Sticharul cu colorea sa ceaalba, represinta Inca §i lumina cea radi6sa a Dumnecle-irei lui Christos, earea s'a v6clut la maiestOsa sa schimbarela faca pe muntele Thaborului , §i care a facut hainelelui albe ca lumina. Albetea Sticharului, mai cu osebireal celui Diaconesci-i, represinta vestmentul cel straluci-torii al angerulul, care s'a aratat muierilor de mir pur-tatore la mormentul lui Christos dupa invierea sa. Albe-

Sg1:1

tactd,

www.dacoromanica.ro

142 L1TURGICA

tea Sticharult sacerdotal represinta in fine candore satcuratia vietel sacerdotale sail preotescl in genere , dupacum dice Simeon al Thesaloniculut , in scrierea despreTemplu , §i lericitul Ghermano, in scrierea despre theo-ria mistica.

Al doilea vestment, sail mat Jape, ornament, distinc-tivii pentru Diacon, o bucata lunga de materie numita 0-rariii , despre care eel mat multi creel ca se deriva delavorba latina orare, care va clica a se ruga, pentru a Di-aconul, tot-de-una cand incepe vre o rugaciune in bise-rica, cu densul da semnalul, pindu'l sus cu mana drepta.0 alta opinie este , ca vorba Orarid se deriva dela o altavorba latina, os oris, gura, pentru a careia sustinere pre-supun , ca acesta bucata lunga, la inceput a lost inven-tata pentru a se sterge la gura cu densa credincio§i1 candse impata§iaii, aducend in ajutorul opiniel for pe lu-stin Martirul. Not insa credem a opiniea cea din-teiti este mat plausibila. Diaconit pun Orarul pe u-merul slang", capul de dinapol atirnand pane jos ,

iar partea de dinainte o intOrce pe sub mana dreptaaducend-o iara§1 de asupra umerulut stangil , §i Ca-

pateiul it tine sus in dreptul fecel cu mana dreptatot-d'a-una cand ;lice ecteniile ; iar Ipodiaconit nu punpe umerti orarul, ci se incingii cu densul. Dupa parereaS. loan Chrysostomul Si a altorii Parint1 bisericesc1, ora-rul la Diacont se aseamana cu aripele angerilor , pentrucare §i insemneza gatirea servitorulut Bisericel la impli-nirea vointet lul Dumnecleil. Tot dupa acest inteles, dinvechime §i pene mat incoa se coseail pe orara cuvinteleeantaril angerescI, ATtoc, Aroc, ATtoc, Slant, Slant, Slant.Diaconul, imitand evlavia angerilor §i a serafimilor, matnainte de a intra in Altar, la timpnl Dumnecleescit im-parta§irl, ca cum §i-ar strange aripele , se incinge ast-felcu Orarul, in cat formeza la spate truce, Si vorbele, SlantSlant, Sfant, yin doue la spate, §i una la pept. A treia im-

www.dacoromanica.ro

SAU ESPLICATIA SERV1CIULUI D1VIN 143

bracaminte , intrebuintata, la Diatom , sunt nianicutelesat manicarele, care stringt manica Sticharulut la manspentru mat multa indemanare la lucrare in timpul ser-viciului divin ; pe aceste manicute le intrebuinteza §iPreolit §i Archiereit. Manicarele in genere insemneza pu-terea lut Dumneclet, care intaresce manile Ierurgisito-rifor sail lucratorilor de cele sfinte ; dar in particular laPastort, ca la un tip insu§1 al lut Christos, ele aductaminte de legaturile acelea , cu care Domnul a bine-voita suferi pentru mantuirea ndstra.

§ 8. VESTMINTELE PREOTESCI V ARCHIERESCI.

De ore-ce cele mat multe din vestmintele sacerdotalesunt aceIea§t §i pentru Preop §i pentru Archierel, pentruca sa, scurtam , vom incepe de la cele comune §i unora§i altora. Vestmintele Pastorilor sevir§itort de cele sfinteafara de Stichar §i Manicele, sunt urmatOrele : I. Epitra-chilul, Eicmparipaoy, sail Peritrachilul , lIspucparipaov, dela iiri, pe, §i TpcixtXoc, grumazil, §i i s'a dal acesta numire,pentru a se pune pe, sat imprejurul grumazulut, §i in-semneza : a)-jugul cel u§ure al lilt Christos, la care Pa-storul supuindu'§t grumazul, pare ca clice : jugul liltChristos este bun , §i sarcina lut u§ora ; b) el insemneza,clice sfantul Ghermano la esplicatia liturgiet, funia, cucare Mantuitorul a fost legat, cand se trggea la mantui-tOrea Patima cea de buns voe; c) in fine, Epitrachilulinsemneza Darul sail Ilarul Sfantulut Duh, care se po-Ora de sus preste Pastorul sevir§itor de cele sfinte, pre-cum se pogdra mirul varsat, de la cap pe barba §i pen6jos la marginea vestmintelor, dupa cum clice Simeon alThesaloniculut (despre Templu), §1 pentru care Preotul§i dice vorbele acestea cand it pune : Bine este cuventatDumnedet cel-ce varsa darul sUi preste preotil s61, ca

www.dacoromanica.ro

144 LITURGIC&

mirul pre cap, care se pogdra pre barbs, §i pen6 la mar-ginea vestmintelor lui Aaron. 2. Briul sail cingatOreaeste o fa§ie de materie ca de trey degete de lata, carestringe Sticharul §i epitrachilul imprejurul micilocului ,

§i insemneza puterea sail autoritatea, cu carea insugChristos, imperatind , s'a incins, dupa cum clice David :Domnul a imperatit, intru podOba s'a imbracat , imbra-catu-s'a Domnul intru putere §i s'a incins ; pentru acesta§i Preotul cand se incinge cu sacra cingatOre, clice: Binecuventat este Dumnecteti eel -ce m6 incinge cu putere, §ia pus fail prihana calea mea. 3. Felonul (cpca6vtov), sailmai bine Fenolul (cpcLEy6ktov), un vestment, care pentruacesta s'a numit ast-fel, fiind-ca, din tOte sacrele vest-minte preotesci, numai el se vede tot (pccEveTCV, 6Xoy), findeel mai de deasupra ; el este fall mania, §i ajunge pen6jos dinapol, iar partea dinainte se ridica pe mains. Acestsacru vestment inchipuesce acea Hlamida purpurie, cucare osta§ii spre batjocura au imbracat pre MantuitorulChristos in curtea lut Pilat, pentru care acest vestmentin vechime se §i facea de o materie cu campul ro§u infaca sangelui, §i semanat de cruel brodate, sati tesute inour §i argint , din care causa felonul se numia §i Poli-stavrion (ico).oatciopcov) cu multe cruet. in vechime §i Ie-rarchil purtat tot felon ca §i Preotil, iar mai in urma Ar-chiereii au adoptat 4. Sacosul, care propriti insemnezasacti, fiind-ca este un vestment drept §1 cu manici largi,care are aceeag insemnare duhovnicesca ca §i Felonul,§i care se facea din aceea§i materie cu multe cruel; acestamai insemneza inca §i pe acea haina a Mantuitorului ,care era tesuta de sus 0E16 jos , §i pe carea restignitoritlui au tras'o la sort! , ca sa nu o sfa§ie. Sacosul la ince-put a fost vestment impdratescil numit Dalmatia' , darimp6ratul Constantin cel mare '1-a daruit lui Macarie Pa-triarchulti Ierusalimului

2ca sa. se imbrace cu el cand it

va boteza pe d.Ons-u.1 i mai in urma 'I-a adoptat ;,i sl.

www.dacoromanica.ro

NOTION, DESPRE POST IN GENERE

a) 1neeputul postului.

Postul s'a Inceput Inca In biserica vekfuluf Testament. Luandpostul In un Litotes mai Intins, putem Vice ca el s'a tnceput kiarde la crearea, sda facerea omuluf. Dumnelet creand pe ore , la In-ceput 'I -a Invort sa Intrebuinteza spre hrana tot felul de fructe pide legume; dar spre sewn de Infrauare '1-a poroncit de a nu seatinge Mu a manta din fructele unufa dintre pomf (Fac. 1, 29;II, 17). Dupa potop, D-deft bine cuqnitand lumea nOna, faga-duind de a nu maT onori tot trupul viii pentru faptele ommilor, aInvoit omulul de a Intrebuinta spre hrana pi tot ce se tnird vi-aza, oprindu'l lima do a nu manta came cu sange (Fac. VII, 21 ;IX, 3, 4). Dar maT lamurit tnceptul postulul se vede la Moisi , ca-role, convorbind cu D-Veil pe muntele Sinai', nu a mancat panenu a bdut apd patru-cled de patrulleci de nopti (Ep.XXXIV, 28).

Postal s'a tinut In biserica veklulul Testament, cat a tinut pi eaInsa-pf : adica, pi In timpul lul Moisi, pi al judecatorilo (Jul XX,26), pi al imperatilor (1. Imp. VII, 6), pi dupa captivitatea Babi-lonulul (1. Ezdr. VIII, 21); ba kiar asta-V1 tine mai de catrotoil israelitif.

Postul In biserica vekiulul Testament a lost de tref felurf 1 extra-ordinar, ordinar pi particular. Postal de patru-Vecf de Vile a lidMoisi Eie, tinut dupre o nemijlocita porunca a luf D-Veil, se potenumi post extraordinar. Postal ordinar era acela , care, dupre pre-scriptiunile lege!, se pazia de tot poporul In qilele hotarite deDumneclett pi de biserica (Zach. VIII; i9), fi pe care Well 11 pa-zesc pang, asta-VI (1). Aseminea posturl stint : 1) postul din aVecea a lunel a pOptea sett Tipri, cares conrespunde du septem-vrie (2). Singur DumneVet) a numit Vioa acestuf post sfantd, §i a

(I) Vd. Calendul evreii 1849 9i 1852 edat do Academia de seiinit in Rusia(2) Cum siS vede, acest post s'a hotitrit a se tine in Reel timp, clad fructele

mfintului fiind copte, par a nu kiema poporul la post ci la inbuibare. Vrea-sii Micam'a hotiirat foe tine pentru a inliitura inbulbarea.

1

pi

fiflile

pi A

pi

pi

di

gm.

pi

pi

pa-

ts

www.dacoromanica.ro

146 NOtIUNI DESPRE POST IN OENER1

poruncit ca sa o Wesel vecinie din nem in, nem (Epir. XXX,10 ; Num. XXIX, 7). « va fl acesta lege vecinied dice Ie-hova despre postul din clioa curd-Orel , In luna a septea In a le-cea cli a lune!, sI smeriti sufletele vestre . . . (Lev. XVI). Acestpost se prelungea o cli-noptime ; tot poporul era obligat a se abtinede orT-ce feld de mAncare , din sera clileT a n611a WI In sera clileTa ciecea. 2) Postul din clioa a clecea a lune a clecea (Decemvrie)in amintirea incungurIreT Ierusalimului de card Nabuchodonosor,

In timpul luT Sedechie (Ier. XXXIX, 1; LII, 4; 4 Imp.XXV, 1). 3) Postul tinut in 4ioa a Oda a Inner a patra se>l Tha-muz (lunie), In amintirea Invingerel IerusalimuluT (ler. XXXIX,2; LII, 6-7). 4) Postul din a 4ecea cii a lune! a cincea sell Ava(Iulie), In amintirea arderel Templuld pi a ruinftref definitive a Ie-rusalimulul prin Nabuhodonosor (Ier. L. pi LI). 5) Postul din clioaa treia a lune! a peptea pentru uciderea lui Hedolid sett Godolie(4. Im. XXV, 25 ; Ier. XLI). 6) Postul limit in ciioa a trel-spre-4ecea a lunel a deud-spre-clecea, in amintirea postuluT Esthire!(IX, 30) etc.

Postal particular , In biserica yoke, pi'l insemnatt atat societItiIntregl , cat si 6menI particular) evlaviopT, in timpul Ore-cIror im-prejuarl grele, sell §i numal din o dedare un deosebit respectcltrd

A§3., In timpul resbelulul dintre IsrailtenT i semintia Venia-min , Israiltenit at postit in Vethil o i intregl (Jud. XX , 26).Dupl Intercerea Kivotulul DomnuluT din captivitate , in urmareasfatulul dat de Samuil, totT Israiltenif Wag all postit o di Intregd,(1, Imp. VII, 6). DupI inmormentarea lui Ionathan pi a luT Saul,cariT all cut pe muntele Gelvua, in lovirea morocita ce all avutcu col de alt nem, Israiltenif ate postit septe clile (1. Imp. XXXI,13). Imperatorul David, dupre Tntemplarea uciderel lul Ave nir , apostit o 4i Intrega (2 Imp. III, 35) etc. (1).

Postul se Linea nu numal de membril bisericeT vekTuluT Testa-ment, ci kiar pi de pIgInT, precum acesta sd pete vedea din exem-plul Ninivitenilor, carii In urmarea profetiel lu! Iona , s'atl pus pepost pi ruglciune (Iona III).

Precum biserica velaului Testament apa cea creptinl a sfintittinut postul kiar de la Inceput. Iisus Christos, prin exemplul sdtl

proprit, intro alto mi416ce neapIrat trebuitere spre mantuire, a pusIn baza formkre! bisericei creptine qi postal. Apa, El singur a postitpatru-sjeci de Bile, In timpul predicIreT Evangelic! a Invdtatdicend : « Cand postiti nu NI ca fatarnicir . . . Tu sand postesci

(1) Vd. pi Psalm. %XXIV, 12; Lue II, 37).

giD-4ed.

lul

gi

gi

gi,

www.dacoromanica.ro

NOTIUNt DESPAg POST' IN CEIVER 141

44fitgefi capul tau ysi fata to o spald ) (Math. VI, 16, 17). In urma,Indreptatind pre ucenicil soT In fata Iudeilor earl! aeuzat , %ragVice : c Vor veni clile, and se va lua de la denfii mirele, itunci vor posti (Math. IX , 15). Mal departs adauge AcestWm nu iesd fare numa% cu rugaciune qi cu post a (Math. XVII,21). ExempluluT gi inv6taturei lul Iisus Chistos despre postail urmat precum ApostoliT si ucenicil for , asa i totT adevaratircre§tinT de la Inceput pang, asta-VI (Fap. ap. XIII, 2; XIV, 23;2 Car. VI, 5 ; XI, 27 ; .2 Cor. VII 5). Sfanta biserica pentru aImplini porunca data si kTar practicata de Insug Iisus Christosde apostoll , nu a pregetat de a regula postur! In diferite timpurfale anuluT (1), Intro care este $i postul NascereT DomnuluT, desprecare vom vorbi maT jos.

b) Modelul postului, i in ce constd postul adev&at.

Cel maT malt model de post ni '1 -all dat Iisus Christos i Aposto-lif ; el singurl all postit , prin propria for postire nl-ail dat n6u6esemplu nT -all aratat Insemnatatea postulu!.

Dar ce este postul 8 Postul este abtinerea sell lufranarea de hrana,In conformitate cu Inv6tatura cuventului D- clet si a sfintei bise-

Postul nu este numaT o abtinere ordinara, prescrisa de regulelebunel cuviintT sell de moderatiune ; ci este o abtinere ma! !nal%sfauta : undo este post, acolo este si abtinere, dar nu tot-deuna uncleeste abtinere este §i post. Abtinerea de ordinar servesce spre con-servarea sanotatei trupescT si a bunel-cuviintT, Tar postul adevaratdeplin servesce spre mantuire. Abtinerea trup6sca se care tot-deuna,InsO postul este timporal. Abtinerea este o regula de bunarcuvi-inta (2) Tar postul este o pornnca a lul D-Vea s'a sfintel BisericT.Insusirea ordinar a abtinerel este moderatia neintrerupta la orTce fel de mancarT i b6uturi ; pe cand Insu§irile postuluT In Intele-sul:proprit sunt : cantitatea (3), calitatea timpul primireT chrane!,Insemnat sell prescris de Biserica. Postul, dupre tipicul bisericesc;sehotarasce prin m6sura, regula $i timp ; Tar in privirea scrupulozita-tel sell a asprimeT luT este de ma! multe felurT. i anume , el con-ga sell inteo totald infranare in timp de tref (Fapt. Ap. IX, 9)sell ma! multe Vile (Math. IV, 2), care este si postul cel maT aspru,fa In mancare uscatd, carea consta numaT din pane, apa, legume

(1) Vd. Pidalion can. ap. 69, si can. 19. sin. de Gangra,(2) D. e. Infranarea de a nu bea mai mint de cat p6te suporta ca ea nu se in-

bete ; cid inbiarea edit belia pe Tanga ca vatiima sanatatea produce 0 un act deun scandal.

(3) Adica marimea edit micimea polio I.

§i$i.

lu!

§i

necnviin,

a-: <

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

148 NOTIUNI DtSPRE POST IN GENARE

altele deasemenea nature, ; sea in mancare flarta cu unt-de-lemnsea fare unt-de lemn ;sea In' fine in mancare de pesce (1). Prin ur-mare postul In Biserica orthodox are patru grade sell trepte , $i

mancarea de pesce compune del mat de peurma $i mat uoor grad depost.

Dupre Invetatura hit Iisus Christos si a Apostolilor , postul tru-peso, negreoit core pe eel duhovnicesc, care trebue sit fie tot-de-una , Tar mat ales In timpul Infranaret de mancart trupeseT. IisusChristos si Apogtolit tot-de-una all unit postul trupesc cu eel duhov-nicesc, adica, on retragerei dela lucrurile lumesel cu rugaclunea,i tot-o-date, all Invetat pe credincioof de a face aceeag (Math.

XVII, 21; 1 Cor,;XI, 27). Nu mat putin si sfanta Biserica, Impre-una cu postul trupesc, core tot-de-una pe eel duhovnicesc. Rug-

eele-l-alte fapte ale dragoste! creotine , desi tot`de -unaBunt neaparat trebnitere i folositere, sunt last of mat neaparat tre-buitere In pile de post.

c Postindu-ne fratilor trupesce ni dice Biserica prin cunin-tele profetuiui Isaia (LW , 6 of 7) sa ne postim duchovni-cesce, set deslegd m tOta legatura nedreptafei: sa rupem tot inseri-sul nedrept, sa darn pane celui flarnand, fi pe saraci sa-1 aducemin ease,, ca sa primim de la D-fleii mare mild (2). « pioa postu-lui sa'p fie fie suflete departare dela p'ecat, (a). In acesta lega-tura a postulut trupesc on eel duchovnicesc consta postul desaveroit

adeverat. Asemenea post, curatind trupul prin Infranarea de man-care of beutura, Tar sufletul luminandu'l prin rugactune alto faptebane, pane pe cot ce postesc In comunicatie en Dumne4ea si dupretrup i dupre suflet. Pentru acesta nice postul trupesc fara eel du-chovnicesc nu este desaveroit, Bid eel duchovnicesc fara eel trupesc.

i eel ce postesce numat de mancare soil numat cu trupul, i eel cepostesce numal duchovnicesce nu caotiga tot ce trebue spre mAn-tuire, del acest folds Yl capatam numat din nnirea amandoror ace-stor doue felurl de postur!. Asketul care are mare credinta i evla-vie, dupre cuvintele Apostolulut Pavel, nu p6te se, iubesel de-o-dataof pre Dumneclet desfatarile (2 Tim. III, 4). A nimici datoria dea se supuue Biserica (Imprivirea posturilor) fara nict o cauza bine-cuventate,, precum b61a, neputinta ete, ci numar pe simplul motiv cael face alto fapte bune, insEimus ca cineva privesce cu mandrie lafaptels sale, si prin acesta Ist perde meritul Inaintea lut Dumne-

(Luc. XVIII, 14). Este mult mat bine of mat folositora ca

(1) Vd. Tipieul bisericese cap. XXXII, XXXIII, XXXV XXXVI.(2, Vd. Stichira de la StiehOrna din Mereurea Sept. 1-a sf. mareluf poet.(3) Idem tiehira de Ltmi dinain4Ia a sept.

8i

8i

ciunile i

det

f,4 i

1-a.

pi

pipi

¢i

pi

pi

pi

et

www.dacoromanica.ro

NOTION( DESPRE POST IN GENERE 140

crestinul sa se supu-ou umilinta vocel s6u glasuluT Bisericelj al'se sirgueasca a implini p4 cat fi at/ prin putinta aped6miutele topav6nd credinta nada,* la lndurarea luT Dumnecletl, impriviteacelor ce nu'I stall prin put* de ale implini, decat saapecl6mintele el cele sfinte si mantuit6re prin Intelepclunea omene-sea ; clef « noT dupre cuvintele Apostolulul Pavel nu am lustduchul lumel, ci duchul cel din, DumneOeft, case scim cele ce suntdaruite noud dela Dumne0eii ; care qi graim nu intru cuvinte in-v6(ate ale intelepciunei omenescl, ci intru cele ineetate dela Du-chul sf Cant . . . (Cor. II, 12 pi 13).

c) Porunca de a posti, scopul qi` timpul postulul.

Nu maT putin porunca de a posti ni este data noun de IisusChristos pi de 81141 Apostolf, prin exemplu pi inv6tatura lor. DanIisds Christos Apostolil a1T postit, apol postal lor, care trebue sAservesca pentru noT ca exemplu de imitare, este tot-o-data pi poruncade a posti, Tar maT cu deosibire indemnul lul Iisus Christos si al A-postolilor, trebue lam noT drept porunca de a posti (Math. VI,16 pi 17 ; IX, 15; 1 Cor. VII, 5 etc).

Postul desav6rsit i adev6rat dupre ar6tarea MantuitoruluTa Apostolilor servesce pentru noT de midloc neaparat trebnitorillspre luminarea unirea nOstra cu Dumnecleii. Prin urmare ace-sta este scopul postulul. In dada Scriptura postul se prezinta 1,ca arma cea maT puternica contra ispitelor din partea diavolulul(Mat XVII, 1); 2 ca midloc spre infranarea patimilor (Psal. 108,V. 24), spre captigarea umilintel (Psal. 34, V. 13. Is. 58, V. 5),spre pocainta atragerea Indurarilor lii Dumneclea (2 Imp. XII.16. 22 ; Iona III) , spre a placea i convorbi cu Dumneclea (Luc.II, 37; 3 Imp, XIX 8 -15), $i spre a cun6sce pre Dumneclet ;In fine al 3, postul se prezinta ca midloc de a ne pane in comunicatiecu Dumnesleti cu angeriT, on caril eel anteiti 6meni Adam pi Eva,Infranandu- se de fructele oprite (Fac. I, 29 pi 30) erati in comunicatie,i cu °aril sfintil in cerift deasemenea se afla Intr'o nelntrerupta

comunicatie. Sfintii Whit! al BisericeI,avOnd acest41 priviri asuprapostulul, '1-a numit asemgnare cu starea de nevinovatie a stramosilordin raid (1) pi cu viata sfilitilor din cerur1(2).

c Postal dice Simeon Archiepiscopul de Thesalonic este lu-crul lul Dumneclet, pentru ca Dumnecleti nu are trebuinta de chrana;este modal de viata pi de virtute a Angerilor , pentru ca el tram

(1)(2)

Vd. Cntrentul sf. Ili M. Vasilie despre crearea omuluT.Sf. Grigorie Niels in cuvdntul de intro'', in sf. yi M. post.

si

si

i

si

pi

nianic6sca-

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

150 NOT1UN1 DESPRE POST 1N GENERt

flrl chraua ; este omorire a trupuluT, pentru ca slabindu'l pe el, notne Intgrim cu sufietul ; este Infine un miiloc prin care not ne de-partam de patimY, pentru cl ele se descopta prin Inbuibare : c Buca-tele pantecelul §i pantecele bucatelor z slice Apostolul Pa lel (1 Cor.VI, 12).

Mal departs, postul desevgrsit si adevgrat ni servesce de parti-cipare in viata, patimele, mortea §i mArirea luT Dumnecleil-omul§i a sfintilor Lul. Singur Domnul a poroncit ca sl postim, dicOnd

Cand se va lua de la 0 mirele, atuncea vor posti ) (Luc, V, 35),adica, dupg mortea §i Invierea LuT ; i apostolul Pavel de asemineadice despre imitarea luT Iisus Christos : c Acosta sa se Intelegaintru vol, carea si In Iisus Christos) (Fil, II, 5); c fitT mie urmg-torT, precum $i eft luT Christos » (I Cor. IV, 16). i dar, mir6sa luYChristos sOA biserica, BM In parte fie-care crestin , datoresce ea,dud se face amintire despre postul, patimile mortea datatorululde viata mire Christos , precum si a ucenicilor mirelul (Ion IV,29 XV, 14), sa arate o vie participare, adicg sg, posteiscg singurg,

on deosebire In acele clile, dud Mantuitorul sfintil all postits4 au pgtimit. Postind dupre hotgrarea Bisericel , in tim-pul postului DomnuluT si al sfintilor, noT dovedim cu fapta cum caIn adevgr viata gi faptele for ni servesc nOug de models ; Tar po-stind In slilele patimilor 13'a mortel Dompulul, precum si a sfintilor,noT marturism din Mg inima §i on tOtl evlavia , ca suferintele siranele lor, nu cunt streine de noT sOg nu suntem nepasatorl de ele.Patimile mortea DomnuluT , in care noT datorim al postim, aunto jertfa adusg de Domnul pentru noT; Tar postul nostru In acesttimp este o jertfg, putincI6sa adusg din partea nostril, carea ne puneIn aceste clile, In comunicatde mat de apr6pe cu Mantuitorul nostru.In goner°, privarea de bung voe de placer! i multumir1 sensibele,carea este prescrisg, sett aprobata de biserica orthodoxg, precumposturile, rugacTunele indelungate, starea In pieT6re la tot serviciuldumnecleesc etc. etc., tot-de-una trebue a le pune In numgrul celormaT buns sigure dovec11 a orthodoxiel n6stre. Sfantul Am-brosio al Mediolanulul repetind cuvintele sf. Ion Evangelistul clice :

Cel-ce flice clt petrece intru densul (in Christos), este datoriiamble afa precum a umblat si acela (1 Ion II, 6), adica , eel-cevoesce a fi crestin A urmeze asa , cum a urmat Christos. El nea-vAnd pleat a postit patru-4ecT de ON ; Tar tu pgcatosule nu vrel EApostescT. Jaded decl dupg acesta ce fel de cretin estr tu, data Inacel timp dud Christos a flgmangit pentru tine, tu te inbuibezT;cand El a postit te desfate0) (1). Pentru acela toil sfintil veklulul

(1) Serino XXV,

pi

pi mat

scl

pi

:

ai

pi

pi

:

o

www.dacoromanica.ro

NOTIONI DESPRE POST IN GENERE 151

pi Noulut Testamentulut, cult aft avut o vie credinta In Mantui-torul, Intro altele all marturisit ac6sta credinta si prin post. As-ketit vekiulut Testament, precum d. e. profetif: Moisi, Ilie, Daniil,Ioan Mergatorul lnainte pi altil, all marturisit credinta In Messia ceavea A vie si sg, sufere pentra Rol, prin viata for cea asprit post-nic6sca. Ascetic Noulut Testament, kinuindu'ta si supuinda'st trupulvoEt for eel tart (1 Cor. IX, 27), all marturisit pi mgrturisesc cre-dinta In Domnul Iisus Christos, carele a venit pre panAnt si a su-ferit pentru not, de asemenea prin posturl mat mult sera mat putinindelungate.

Sfintif all dus o via asketica on post si rugaciune neIntrerupta,adica , neincetat ail priveghiat asuprapt. Dar pe not, emit suntemmembre mat slabe, Biserica ne indatoresce a pgzi acestea numal Innisce timpurt hotarlte. Precum soldatul, cand este de jamb la ser-vicia, nict nu manancg nict nu boa, find on mare lucre aminte laInd atorirea sea, asa si not In 4ilele de post hotarlte de Biserica,suntem datort a ne infrana de mancarT, bouturt pi lux, pi In generede ort-ce multemirt trupesct, 'nand aminte de sine, ferindu-ne sicuratindu-ne de tot felul de pante. i precum soldatul nu tot-d6-una este de jurna in serviciti, si cand nu este, se folosesce de matmultg, libertate, de cat cand este, asa si not soldatif duchovnicesciat luf Dm; Christos, nu tinem tot-de-una post riguros , ci numatIn 4ilele insemnate de Bisericg, , dupg, trecerea carora , avem o matmare libertate. *i fiind-ca timpul pi masura postulut se hotaroscede Biserica in conformitate cu cele cuprinse In sf. Scriptura, apotporunca lul D-veil despre post, este si porunca bisericel (1).

Dupre datina veke , timpul mesa In clilele de post se insamnamat Willa de cat cum se obictnuesce In tote Oilele; adica aprOpe des6ra set ktar sera. Ac6sta datina pe de o parte este sfanta tar pealta naturals, si decurge din indatorirea si zelul ce avem de a posti.In biserica Vekiulut Testament postiaa pang, sera (Jud. XX, 26 ;2 Imp. I, 12, III, 35). Biserica cresting,, de asemenea Inca din ve-kime s'a,A obicfnuit de a posti tot pant sera. Despre ac6,sta dating,marturisesce Tertulian (in v. II s'al III) (2), Evsevie (in v. IIIVal IV) (a), s. Epifanie al Ciprulul (in v. IV) (4) si alit multi scrii-tort bisericestl.

(1) Va. Mart. Orth. par. La reap. 93.(2) In Cartes aespre post.(3) lib. JI cap. 17.(4) In Expnnerea creait4eI big. Catolice gi apostolice (Aoyot 'rept ntatstoc r.o.Oole-

xlc rcgt cacocroXix1; exx),,sattec). Belarmiti lige' ci la ars 40480 -claetina e'a prelueFitpInK te 7. al XII.

www.dacoromanica.ro

152 NOTION' DESPRE POST IN GENERE

Despre postal Naseeret.

Postul Nasceref Domnuluf Nostru Iisus Christos, dupre hotgrgreabisericel, se ineepe de la 15 Noemvre s6 sfarsesce la 25 Dekem-vrie. El s6 numesce postul Nasceref pentru et precede serbktoreaNascerea luT Iisus Christos. Se numesce de aseminea postul Filipi-lor de la serbarea sf. Apostol Filip In Vioa de 14 Noemvrie duptcare, nemicllocit se'ncepe i postul Nasceref. Acest post 80 mgnumesce si postul CracTunulut Acesta numire dupre socotinta unorase deriva de la incarnatus ski inearnare ; de undo urmezg, ca postulCrgefunuluf este postul care s'a hotarat do ettr6 Biserica a se tineIn cinstea inctrntrel sea a intrupgref FiTuluT Jul Dumnecled , adiela Domnulul nostru Iisus Christos. Postul Nascerel este post deiarna, ni servesce spre luminare, innoire si talnica unire cu Dam-neleii, In cea maT de pre urma parte a anulul.

Aseclarea postulul Nasceref , se rapOrtg, catr6 timpurile vela alecre§tinatatei. In vocul al patrulea not dam lamurite amintirl des-pre el Id acest vac, amintesc despre acest post sfantul Ambrosio e-piscopul Mediolanulul (1), Filastrie Fericitul Augustin (2). Iu vOculal cincilea Leon col Mare, vorbind despre postul Nascorof ca despreun ce veklIl In timpul soil (3), Vice : « ktar pastrarea infrandrei esteintipdritd in patru timpurt, pentru ea sd cunoseemit not in eur-gerea anutut 0, a neincetat avem trebointd de cwratire, ysi ca indecursul vietet, not tot-de-una trebu6 sd stdruim de a nimici prinpost qi rugaciune pgcatul care se inmultesee prin ingreuerea tru-pulut tsi prin necurdlia dorinfilor ) (4). Postul Nasceref duprecuvintele Marelul Leon , este jertfd tut pentru fructele(rodurile) adunate. c Precum Domnul ne-a daruit cu fructelepam4ntului flice el ap not in timpul acestut post suntemdatorl a fi cu indurare tetra sdract (5). Dupre cuvintele JulSimeon Archiepiscopul de Thesalouic , c postul de patru- fledde Otte al .Naseeret inkipuesce postul tut Moist, carele postindpatru fleet de chle patrullect de nopci a priimit cuvintele tut

scrise pe tabla de piatra. _lard not postind 40 de cute, pri-vim cu okii minciT psi primim pre Cuventul cel via din FeciOrd,scris nu pe petre ci intrupat fi nascut, ne impartafim cu sfan-tul tut trup.

La Inceput postul Nascerel nu avea ace6s1 lungime la totI ere--

(1) Ambros. Berm° XIV de natali Domini. Bibliothee. Maxim, tom. V, pap 723(2) Epiet. CCXXXVI.(3) Berm° XIV.(4) Sermo XCII.(5) Berm° XIX.

pi

pi

pi

D-des

>

0D.clea

1i

www.dacoromanica.ro

....../....NOTIUNI DESPRE POST IN GENERE 153

Unit. Unit postiat 7 dile, WI altit mat multe (1). La sinodul dirtanul 1166 .tinut in timpul Patriarchulut Luca pi a imperatorulutManuil, pentru a fi uniformite intro creptint, in privirea acestut post,s'a hotarat ca sa fie de 40 de dile. Valsamon Patriarchul de Autio-hia , dand dovedt pentru ce acest sinod a hotarat ca postul din na-intea Nascerit lut Christos sa fie de 40 tile, dice : e fiind-ca, unit seindoiali in aceea, ca numeral dilelor postulut Matcel Jul D-deft pi aNasceret nu este hotarat nicairea, apot insupt Pre sfantul Patriarha clis ca, de pi delete acestor posture nu sunt hotarate prin. can6ne ;cu t6te acestea A staruim de a urma traditiel cel nescrisa a bise-ricel 5i sa, postim dela 1. ill August pi dela 15 Noembrie (2).

Serviciul sea slujba Dumnedeesca, in postal Nageerel, in 6re-carelocurt consta, ca pi in postul cel Mare, din cesurl cu cathisme oi sasaveroa in ore care dile en rugaclunea sfantului Efrem Sirianul of enmetanil, 0116 la, 20 Decembrie (3).

Regulele de abtinere , prescrisa de biserica In acest post, sunttot apa de aspre ca oi In postul sfintilor Apostolf. Lunea, Mercureaof Vinerea se opresce prin tipicul bisericesc mancarea peseeluta untulul de lemn oi vinul, pi se Invoesce mancarea mat dupa vi-cernie ; in cele-l-alto dile se opresce numat pescele , carele pot° a fiintrebuinat numat sambetele, durainicile , pi sOrbatorile cele marl.(D. e. In dilele de : 16, 21 pi 30 Noembrie ; 4, 5, 6, 9 pi 20 De-kembrie, dad aceste Ole cad Marttpi Jot Iar data cad Lunt, Mercurtpi Tined, &taut se permite numat unt- de-lemn. Dela 20 pana, 1a25Dekemvrie, adica,,.pana la Nascere nu se invoesce de loc mancareapescelut (4)

In dioa de pe urma, a postulut care s6 numescese ajun, cre§tinits'aa obicinuit a se hrani mat malt cu s6minte, precum, gram fert,bob, orez , wane etc, pi an fel de turte suptirt de Paha de grail ,

pe care traditia le numesce scutecele Domnulul Christos. (s)Datina de a manta ast fel de bucate in qioa de ajun, dupre Ma

probabilitatea, este primita pentru a imita postul 10 Daniil pi a colortrot cocont, despre cult se face amintire inaintea Nasceret lul Chri-

(1) Vd. HOB. CEpRIE. 0 CB. 1101111)CA § 10. Parcync. o HocoarE Bacrotnioft

gepRER, 1794.(2) Ibidem. gi Bevereg. Pandect. tom 2, Scholia ad reeponsiones Patriarch

Nicolai.(3) V. Tipicul bie 15 Noemvrie 0 20 Deehemvrie.(4) Vd. Tipicul be. 12. Noemvrie.(5) Aceete torte, pe la rX se impInez1 en nn fel de eoe fIent din eemit9t de

elnepI 0 miere, Tar pe la °rale on eye Meat din eimburI de migdale 9i zachar.

www.dacoromanica.ro

154 NOTIUNI DESPRE POST IN GENERE

stos , pi carit se hraniat cu seminte , ca sa nu se spurts cu bacatedin masa 'Agana (Dan I, 12). In aasta cli unit dintre creptinil or-thodox' evlaviog s'aq obicinuit de a nu manta nimica Oink nu ro-wel Mani de sera, care amintesce steoa ce s'a ar6tat la Rorarit,pi a vestit despre Nascerea lut Christos ; datina acesta ni da, a 'nte-lege , ca acest post trebue sa se kink afar pans la sorbaterea Nas-cent lut Christos. Dupre socotina unora , ajunul Nasceret fu ape-clat la inceput , pentru botezul chematilor sell al catichumenilor gipentru pregatirea credinciopilor spre a intimpina s6rbaterea Nasce-re! luf Iisus Christos cu cea mat mare curatie pi evlavie (1).

PROT. Silvestru Balanescu.

g--.....G----a...-.9--0

(I) V. ParcyzA, o uocuiaxs Aepsant 1794.

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIASTICA../VN.M.A.

Decretnl Mitriel Se le DomnitoruluI pentru deski-derea s. Sinod al Biserieet autocefale orthodoxe ro-mane, in sesiunea de Minna, a anului 1875.

CAROL I,PRIN GRATIA LUI DUMNEDRU SI VOINTA NATIONALA, DOMN AL ROMANILOR,

La tog de fa1?t viitorl, sdn6tate;

Asupra raportulut ministruluf Nostru secretar de Statla departamentul cultelor Si instructiunef publice, subNo. 9,262;

\Wend jurnalul inkeiat de consiliul Nostru de mini-stri, in §edinta sa de la 5 Noemvrie curent,

Am decretat §i decretAm ce urmeza :Art. I. Santul Sinod al santef bisericl autocefale ortho-

doxe romane este convocat pentru clioa de 15 Noemvriecurent, conform art. 13 din legea pentru alegerea mitro-politilor §i episcopilor eparchiolf , cum §i a constituirefsantuluf Sinod mat sus citat.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departa-mentul Cultelor §i instructiunef publice este insarcinatcu esecutarea decretuluf de falg.

Dat in Bucurescf, la 10 Noemvrie 1875.

CAROL.

Ministra Secretar de Stat la departamentulCultelor si instructiund publice.

T. Maiorescu.

fi

www.dacoromanica.ro

156 CHRONICA ECLES1ASTICA

Cunoscinti despre starea actual& a Exarchatalulbulgar. Gazetele Constantinopolitane dupre cum cetim Injurnalul bisericesc de Peterburg (I, B) comunica urmatOrelesciri despre pozitiunea exarchatulul bulgar « Paisfintitul Anthimexarchul bulgar , acompaniat de mitropolitul de Filopopoli Pa-naret, a vizitat la 2 Septemvrie pe marele vizir pi a avut cu el oconverzatiune indelungata despre afacerile exarchatulul. La 4 Sep-temvrie, In qioa onomastics a exarhatulul , directorele cancelarielInaltel Port! dela sectiunea afacerilor bisericesd §ormet beiu ,

vizitand pa exarchul 'I-a felicitat precum In numele marelul vizir,apa pi a ministrulul afacerilor streine. Gazeta c Stambul } din 10Septemvrie comunica cum ca guvernul tare ar fi confirmat parteapolitico-religiOsa a regulamentului organic al exarchuld bulgar ,

pi cum ca s'ar fi i dat deja iradul stjd decretul sultanulul givitoriilpe aasta parte a regulamentalui. Confirmarea, acEista, dice aceeaggazeta, a urnplut de bucurie pe poporul bulgar. Prin un alt irad alSultanulul exarchul fu insarcinat ca sai multum6sca poporuld bul-gar din partea guvernului tare, pentru prudenta sea conduits Inimprejurarile de ;rata, adica , pentru a n'atl luat parte in rescOlaslavonilor dela Sud. Dar tot respectiv de afacerile exarchatululbulgar, corespondetul jurnalulul « MOCKOBCIOM B13,4oTocumft =Allan-ciurile de Mosqua scrie urmethrele : « Cu radicarea papal Machmudla inalta functaune de vizir mare, sperantele Bulgarilor, relative ladifinitiva organisare a exarchatulul for s'ad insufletit. Firmanulprivitor la instituirea exarchatuluT bulgar , fu adus In implinire decatre papa Machmud Inca in timpul primulni lui vizirat. Din acel timp,cea mai mare parte dintre persauele dela govern inters atenti-unea asupra afacerilor administratiuneT bisericesc1 bulgare. Regu-lamentul exarchatulul, necautand la numerOsele cererT pi rugamiuti,a remas coufirmare. In timpurile mal din urma exarchul a ru-gat pa govern, ca sa confirme eel putin partea care se refers la con-tributiunea destina,ta ?earn sustinerea administratiunei exarchatu-lul, fail de care existenta luT era imposibila. Implinirea acestel ca-red, de asemenea s'a amluat din of In cli in decursul a mal multorlanT. In fine morn fu satisfacutt de abia in clilele trecute de ca-tre actualul vizir Machmud papa.

Biografia Inalt Prea sfintitului Isidor, mitropolitulNovgorodalut s. Peterburgului §i al Finlandiel, archi-mandrit al Lavrei sf. Tr. Alexandro-Nevskil i pri-mul membru al s. si a WA, Rusia sinod. halt Preasfintia sea s'a nascat la 1 Oetombre 1799 in satul NicolskiI, distric-tul Cspirsk In gubernia, de Tal ; parintele Inalt Prea sfintiei sge afost diacon; ca mirk' s'a numit Iacov Nicolskii. La anul 1821 a

lard,

a

n'att

www.dacoromanica.ro

CHRONIC& ECLESI&STICA 157

terminat cursul In seminariu din Tul , Tar la 1825 in academiaspirituals din s. Peterburg ; dap, terminarea cursului In academie,primind monachismul, la 28 August a pi fost numit bacalavru(profesor docent) in aceepi academie, Tar la 29 August In chiroto-nisit ierodiacon. Mai departe inainthrile din viata malt Prea sfintie1Me s'aii succedat cum urm6za :La anu11825 Septemvrie in 5 fu chirotonisit Ieromonach.

n , 1826 Octomvrie 30 a primit gradul sciintific de magistru.n a 1827 Hartle 10 fu recunoscut de membru al conferinta

academice.n 1829 August In 14 dupre dispositiunea S. Sinod In Inaltat

la rangul de Archimandrit.La 24 August fu numit rector pi profesor de sci-

intele theologice la seminariul din Orlov ; Tar la 11Noemvrie asesor la consistoria din Orlov.

n , 1831 Fevruarie In 10 primi inaltul decret de membru alcomitetului pentru ingrijirea castelor sell acelor inkig.

" 1833 Inuarie in 2 pentru zelul aratat in serviciurile incre-dintate, primi ordinul sf. Annex gradul 2-lea.

La 2 Iulie In permutat tot in calitate de rector piprofesor la seminariul din Mosqua, pi tot-o-data su-perior la monastirea numita Zaiconospaski din Mosqua.

n , 1834 Noemvrie in 11 fu chirotonisit archiereti en titlul deepiscop al Dmitrovuld pi in realitate vicarill al mi-tropolia de Mosqua.

f) n 1837 Aprilie in 17 a primit ordinul sf. 4nne1 clasa 1-a.La 5 Julie prig ucazul imparatesc fu permutat in

eparchia Polutik.1840 Cu acedpi forma a trecut la eparchia MogilevuluT.

n , 1841 a primit titlul de archiepiscop.ff I) 1844 Noemvrie in 12 l'a permutat In eparchia cartalina pi

cachetina cu titlul de membru al s. Sinod pi Exarchal Gruziei (Georgia).

n 1845 August in 27 Societatea antikitatilor nordice de Co-penchaga l'a ales membru pe seciunea de antiki-tat' rust; Tar la 5 Aprilie acelag an pentru zelulcatra biserica pi neobositele osteneli In buna regularepi administratie a turmei incredintate lul a primitordinul s. Vladimir clasa a 2 a truce mare.

n 1850 Aprilie In 21 a primit ordinul Alexandra Nevskil.f, n 18531anurie 29 fu ales membru onorific al societatel im-

periale geografice rusa ; Tar la 19 Aprilie prin Ina-tul rescript a primit drept recompensa pentru activi-

,

"

71

www.dacoromanica.ro

158 MONICA EOLESIASTICA

tatea sa in Rdgatul de peste Caucaz , o truce de al-maz, peutru a o purta pe epanocamelavd.

La anul 1854 Iulie in 30 fu ales membru onorific al conferintelacademice din Kiev.

" 1856 August In 26, prin un anume ucaz al MaiestAtel SoleImperiale cAtre s. Sinod fu onorat on titlul de mitro-polit.

,, 1857 Dekemvrie In 20 fu ales membru onorific al made-mieT imperiale de soling, Ia sectiunea literature) rug.

1858 Martie prin Inaltul ucaz fu Insemnat mitropolital Kievului §i al Galitia ; Tar Ia 28 August a primitdecoratie semnele de almaz Alexandra Nevski).

" 1859 Ianuarie In 27 Societatea regala, de Copenchaga l'aales membru onorific qi fundatorit.

La 24 Fevruarie acelag an, prin intervenirea con-ferentelor academice spirituals din s. Peterburg eiMosqua , In urmarea decisiunel s. Sinod,, fu confir-mat In calitatea de membru onorific al acelor confe-rinV academice.

1860 Martie in 22 fu ales membru al societgeI imperialerug, de archiologie.

La 1 -ill Julie acelag an prin Inaltul ucaz fu in-semnat mitropolit al NovgoroduluT , s. Peterburgululi Finlandiel , precum i archimandrit al Lavrel sf.

Treimi Alexandro-Nevskii.La 21 August prin un anume ucaz, dat In numele

ConsiliuluT societ44e1 Imperiale filanthropice fu in-semnat de curator principal i preqedinte al consiliu-Jul aceliag societgr.

" 1861 Ianuarie In 16 Consiliul universitater imperiale dins. Peterburg '1-a ales membru onorifi al el; Tar la18 Fevruarie fu ales deasomenea membru ononrifical academie! medico chirurgice.

La 28 Iunie Maestatea sa regele Grecid a bine-voit a'l gratifiea cu ordinul MantuitoruluT clasa 1-ia

truce mare ; Tar la 2 August suveranul Impera-tor 'I-a dat permisiune de a o purta.

La 27 Dekemvrie, dupre propunerea &cut de locoliitorul Imperatorulur din Caucaz, primi a fi membruonorific al Societatel intitulat/ : Restabilirea cre§ti-natrttel orthodox In Caucaz.

1863 Iunie in 20, pentru multele servicil facute bisericel,precum i pentru ingrijirele patriotice privitOre pe

17

na

www.dacoromanica.ro

ctindNicit RCLEslArtidA 150

buna stare a sftracilor pi a orfanilor din tagma cleri-calg, ei laid, spre semnul deosebitel consideratiunlMonarchice, Maiestatea sa Imperatorul a bine-voit a'lonora cu ordinul s. Vladimir clasa 1-ia truce mare.

La ann 1866 Martie 26 primi ordinul s. Andrei celul Ant6hikiemat.

La 5 Octomvrie acelael an a primit multemireleMaiestfteT Sete Imperials pentru archiplstoresca In-grijire de institutele clericale din eparchia s. Peter-burgului.

La 23 Octomvrie, deasemenea din partea Maie-stgtel Scile Imperiale , a primit multomir! ca Cu-rator principal al societgtel Imperials filantropice,pentru fructele abondente ale acelelsocietktl pi 1ftireabine-facerilor el in folosul sgracilor.

)11871, 26 Iunie pi 6 Iulie prin Inaltul rescript i se fAcu

acelOg multemirl pentru bine-facerile aceliea§l socie-Vitt , &cute in decursul anilor 1866, 1867, 1868ei 1869.

w , 1872 Aprilie in 16 primi ordinul s. Andreiu eel Ant6iil kiematen semne de almaz.

m 1872 ei 1874 mg primi incg, Inalte multemirl pentru fo-losul adus de societatea filantropicA.

1875 Septemvrie in 5 Suveranui Imperator prin Inaltul rea-pscript, pe care lectoriT noptri '1-a cetit in No. prece-dent , ft bins -voit a gratifica pe halt Pre-sfintitulMitropolit Isidor cu o etirje archipcistorald ornate cupetre seumpe (1).

Conseein$le iubileulut de 50 all al mitropolituluide Novgorod si s. Peterburg Isidor. Consecintele iubi-leulul de 50 de an! al inalt Preasfiititul Mitropolit Isidor suet :

1) Sacrificarea din partea malt Pr6sfintiel sole 3,500 ruble80 14,000 leT nol in folosul instructiung clericale, pi anume : a,1500 ruble in scOla primarft clericale din Novgorod ; b) 2,000 ru-ble pentru 2 schole primarl de feta de pre* pi dasall.

2) Clerul oparchieT de Novgorod ; a sacrificat din partei 3,324ruble sets 13,296 lel no!, pentru formarea de stipendil tot in nu-mole In. Presf. Isidor, pela schaele primare clericale pi sg.tesci.

3, Preotul Iacov CovalevsciI dela biserica Adormirea Maid Dom-uulul, deasemenea pentru formarea de stipendil in numele malt

(1) XpncTiamtoe wenie lima Septemvrie 1875.

,

www.dacoromanica.ro

160 CHRON1CA RCLES1ASTICA.

Presfintituld Mitropolit Isidor, a sacrificat din partea sea 1500 ru-ble, in folosul unei scholl Wesel.

4) Preotul Nikifor Milov pentru formarea a d6u6 stipendil InschOla skt6scI, a sacrificat 2,400 ruble.

5) Directiunea easel archierescl din Novgorod a sacrificat 3,000ruble pentru formarea a trel stipendil In trel schble Weser, dease-menea In numele In. Prdsf. Isidor.

Afars de acestea, pe Dina suma de 3,324 ruble ce a sacrificat'oclerul eparchiel de Novgorod, a mal sacrifiicat pentru acelag stop100 ruble Vicarul mitropolii de Novgorod ce porta titlul de epis-cop al Starodubului-Nicodim.

Capitanul retragere) Maslovskil a sacrificat 20 rube.Cancelaria consistoriului spiritual a sacrificat 55 ruble.Suma totals a sacrificielor (acute In folosul scholeror In memoria

iubileului de 50 ant' a In. Prdsf. Isidor este de13, 900 ruble sell55,600 leT noT. Pe 'Ana acestea In on6rea i numele In. Pr 6sf, soles'a mat flout Inca dou6 stipendil din partea darnel sell a primarielde s. Peterburg (Reps. Btausss N. 35. pi 40).

Formarea de bibliotecl pe la trite bisericele. Ineparchia Chersonulul din Rusia , dupre propuuerea facuta de epi-scopul eparchiei, consistoriul a decis a se forma pe la tote bisericelebibliotecl de WV religiOse, deosebit de artile necesare pentru ser-viciul bisericele.

Asemenea bibliotecl s'a decis a se forma din veniturile biserice-lor , reguland a se prevede In bugat pe fie-care an suma de qeceruble sea 40 la noT anume pentru. acdsta ; Tar pe la bisericele carenu all veniturl, asemenea suma se formdzg cu coutribuirea tuturorpoporanilor unei parochil, prin staruintele preotuluf (geps. BficT.) (1).

(1) Ar fi forte de dorit ea asemenea luera bun Ai folositoria sit se introduce 0la noT. §i fiind-ca la not, veniturele bisericelor comonale, care ail cite ce-va,stint pe soma comma, apoT ar fi forte nimerit ca primiiriele se insemneze, dinveniturele bisericelor, pentru prima-data eel pupil suma de 25 lei nol pe an pen-tru biblioteca fi -carer biserici; Tar la bisericele care n'ad veniturT sa se preys laac6std mica suma prin

sebudgetul comunel. A ee da mid16ce preciiior din partei

empanel pentru a face demnl de misinnea tor, este pe deoparte o faptdcarea face forte mare on6re comuneT ; Tar pe de alta, bibliotecele bisericelor no-minate, find tot avere a comma, este destul de invederat ea comuna an perdenimie, dar de earigat eagtiga aceea, ea, aprovisionind pe preot cu materialul tre-buitorid, i1 pune in pozitirtne de a tour spunde mal mutt kieindreT tut. Neisuntem de opiniune ca pi eoliT sa stgruiaseli pentru realizarea unei asemenea faptede forte mare interes pentru Unlit Scitruinia in ac6sta va fi o dovadd forte pu-ternied, ea el se interessizri ssi de imbundtiisirea for intelectuall In caz cand uneleconanne ar fi are de ea race in eat li-ar fi cu grad de a insemna pentru bibliotecelebisericelor for cite 25 leT noT, apof pot se insemneze, de-o-camdata 0 malprecurn d. e. 20 soil 15 lei noT.

PROT. Silvestru Balanescu.

(in

min,

www.dacoromanica.ro

Date post:	10-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	dalv-alem
View:	206 times
Download:	5 times

1875 02

Documents