+ All Categories
Home > Documents > 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

Date post: 15-Apr-2016
Category:
Upload: carmen-pop
View: 96 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Carte veche de agricultura - categoria bibliofilie
157
CULTIYATORULU BRICELTEIÙ PR1CT1CA QUE CONTINE SI UNU DESPEE AMELIORATIUNEA VITELORt DE P. ALEXANDRESC11 Professore de nenntele natural° ti Agricnitur la Seminirulil eentialA EDITIUNEA A DUOA Op0 illustratfi eu 30 flgur1. BUOURESCI NOUA TYPOGRAPHIE A LABORA.TORILORII ROMANI 19. STRADA Ad.ADEkIET, 19. 1873. www.dacoromanica.ro
Transcript
Page 1: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

CULTIYATORULU

BRICELTEIÙ PR1CT1CAQUE CONTINE SI UNU

DESPEE AMELIORATIUNEA VITELORt

DE

P. ALEXANDRESC11Professore de nenntele natural° ti Agricnitur la Seminirulil eentialA

EDITIUNEA A DUOA

Op0 illustratfi eu 30 flgur1.

BUOURESCINOUA TYPOGRAPHIE A LABORA.TORILORII ROMANI

19. STRADA Ad.ADEkIET, 19.

1873.

www.dacoromanica.ro

Page 2: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

Toate exemplarele stint4 sub-scrise de autorti.

www.dacoromanica.ro

Page 3: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

PREFACA

Antèia editiune Compendig d'Agriculturei prac-ticei, a probatti Indestula quo adduce servicilbune Inteo térrit ca a n6stra agricola., am creçlutdar de trebuinta a retipari aquésta carte, malallessú quhnd i querere mi s'a facutti din par-tea mal multorti perselne quare se intereska deAgricultura.

Amelioratiunile que am facut.tt la aquésta e-ditiune, consta Intr'unn appendice privitora lacre§terea vitelon marl. Quata pentru materiaprivit6re la Agricultura, am facuttl micl coffee-tiuni pentru asta-data; am urmArita subiectelequele mal principale §i le-amti expussti Inteunmodil practicti dup6 a ion. importanta §i ordinanaturala.

Poate sa ijica quine-va quo aquésta carte estescrissa Intr'un stibi prea popularn; In privintaaquésta stInttl convinsa, quo orl-que subiectt,fie de orl-que ramfl de industrie ar fi, trebue sa

www.dacoromanica.ro

Page 4: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

IV

fie exprirnatti rnaìhntéin prin idel practice, caastu-felg facênduld lesue de intellesu , parteatheoretica sa'si gasésca callea deschisa.

Subiectele aci expusse, stuatti bazate pe prac-tica que ainu avutg ocasie a lace, care pun6ndu-le la dispositiunea cultivatorilora vara observaquo se potu aplica cu certitudine in arta de acultiva patia6utultt, cu scopti de a produce recoltebune si frumósse.

Aquestu mica opg, va adduce servicit si ele-vilor de prin Senainarii quaril stintrt cheinati ase inapoia pe la caminurile loru cu idei practiced' Agricultura, precum si elevilorti de prin sc6-lele primaria, pentru quare cuve'ntu am facuttisi questionarti la fie-care capitolg, spre a inle-sni ì mal bine studiulg Agriculturei.

Autornbi.

1873, Septembre 1.

www.dacoromanica.ro

Page 5: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

CAPITOLULG I

NOTIUM PRELIMINARII ASSUPRAAGRICULTUREI

1. Agricultura este arta guaro ne invéta a cultiva pa-rnOntuln spre a produce plante trebuinciesse ani-malelorn.

Cultura plantelor s'a tirmatil din timpurile quele maivechi, fOra a fi fost ajutatn, de sciinta; dar, in lipsa deaquésta, probatti quo nu tinde intoednaT la resultateoconomice.

Asta-4I, gratie progressulul sciintelorti, quari r6dicit pe()mil din starea sea de ignoranta, facti ca, p'intre e!e, sase mullesen, i cultura pamentului o sciinta. Nu de 'm'Undar, agricultura lun loca Iii ranguln sciiutelorn, forman-da'si o nota definitinne guaro ice: Agricultura estesciinta pare cauta meyil6cele de a obtine, intr'ung modamai lesnicios21, product ele vegetalelorg quele Inca perfecte

quele n'ad bune pentru trebuintele omuluï, animalelorg,si eleossebitelorit' industrii.

Espunend folòssele que agricultura da omuluI putemti4ice, quo stintil mal pressus de quat ale ori-quaril altesciinte, fiind-quo industriaplt, guaro ne procura objec-tele de prima necessitate, fOra guaro nu putemii trai ,

www.dacoromanica.ro

Page 6: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

2-trebue a se adressa la cultivatora pentru a'§1 obtine ma-teria primara. Ast-fela : fabricantula de stofe, are tre-buinta, de cultivatori spre a-1 Procura mû, cauipa, bum-baca, etc. Assemenea fabricantula de sachara aro trebuintade sfeclele cultivatorufut Brutaruln, patri' fabricareapanel, are trebuinta de graa, i altil de altele. Agricul-tura dar, se póte considera intoctual ca o sorginte dinquare curgn mal multo piriia§e in deossebite directinni,cut scopil a satisface trebitintele émailorn, annualelora§i vegetalelora.

Agricultura uu este o sciinta propria; ea, ca sap6ta fi bine intelléssa, trebue a avé cunnoscinta §i de altoramuri de sciinte, premio de cliymie, guaro areta in quegrada do fertilitate se gassesc, pamêntula, chtpula cumlucréza gunoiula ce provine de la deossebite animale,quaud se pune pe una loen. Botanica, care tratOza despreplante, ea are de scopa a araa functitmea deossebiteloraparti ale unei plante i in fine a arOta caracterele loraspre ale puté deossebi unele de altele. Veterinaria, sciintamedicala, guaro se °copa de Mole animalelora, precum

de ainelioratiunea lora. Mecanica agricola , quare se °o-cupa cu inachiuele trebuinciósse; ea no 'meta a le cun-nósce §i a le applica ca folossa in agricultura.

Aqueste deossebito rainuri de cunnoscinte, de §i stuttastrinsa legate cu agricultura, 1ns6 d'o-carn-data, vainacauta a incepe maI antein prin inv6taturile quele maisimple §i appropriate la practica Ii1ei, ca ast-felti, sa pu-terna introduce pinina gatito pnina amelioratiunile quese querti de urgenta in lucrarile cainpului.

Niei-o-data nu este cu putinta sa ajunga quino-vaa ameliora starea actuala de cultura a parnentuluf, Orlanu va fi initiata in practica §i teorie. Quea d'antOin, con-

www.dacoromanica.ro

Page 7: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

3-sU, in a pute manui i practica ki§i-no lucrarile campa-lul, pe quand quea de a doa, ne invéta moduln cultureldeossebitelorn plante, araandil pilin6ntu1n guaro le con-vine §i corn trebue

Quand quino-va se decide a fi agricultorn, trebue a secunn6sce pe sino décO are vocatiune cOtre aquésta carierá;cultivatorttlil trebue sa, alba dispositiune §i placero a lu-cra i a setnè'na paiantulil, a recolta §i a scòte graunteledin paie, a ingriji í a trata animalele bine; In fine a manuicarruln, plugaln, sapa, lopata, fuma §i t6telucrarile quese potreen intr'o ferina (minio) mare sé n mica. NumaTpe callea aqu6sta, se introducn amelioratitinile in agri-cultura.

4. Persóna quare posseda o intindere de pitinêntn mafmare, DU i se quere a hiera parnéntuln prin propriile séleman", dar trebue sa fie trecutit prin purgatoriuln prac-tica', queln puçing sa fi invelatti in vre-o sc6lit de agri-cultura, ca sa scie la casurI sil puna mana, sa arétesil, lucreze eunenil pe quare it are in serviciuln s6n.

111ulti din arendal. §i chiar proprietarl quarI cultiva lanoi pantêntuln putemil qice quo nu cunnoscti practica, ins6"aquestia, de §i intellegnlucrarile campului, dan consiliurl

ordine la timpil lucratorilorn, dar nicl-o-data nu pottiexenta; astii-feln de cultivatorl mi potil fi consideratIde quatn ca Disco speculanti.

Assemenea se gassescii pers6ne quart sciil a scfiedesvolta subjectele de agricultura l'Ora ca nicl-o-data invieta lorti, sa fi avut occasie ca pelea de pe palme sa li seintarésca de lucrarile campulul ; aqueia se nitinescii A-gronomi.

www.dacoromanica.ro

Page 8: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

4

SUCCESSULt IN AGRICULTURA

5. Ca mill agricultora sa fie la innaltimea missiunilséle, este de neap6rata trebuinta a "ensui in perska seaóre-quari couditiunI morale; pe langa practica de muncapamentulut que trebue sa possede, se quere a fi inze-strata cu instrectiune agricold, actwitate, spiritii de or-dine si exactitate.

Instructiunea agricolet. Aquésta se dobendesce inscOli, precum §i prin citirea cartilora d'agriculturatimpula qutlnd quine-va nu are multa occupatiuno la campa,§i mal cu séma &ma, §i In yirtutea practicel que va pos-seda, va da preforinta la procedArile quele mal putin-cielse; numal aa rib 'Hite sci sa dea o directiune malsystematica in ordinea lucrarilorti agricole. Tot prin in-structiune va pute cunn6sce beneficiele que decurgti dincultura doossebitelora plante. una alta m011octi §i mallesiaiciossii de instruire, este quand quino-va cAlëtorescedintio regiune a te'rreI intr'alta, pe uncle cultura plan-telora se face mat bine; acolo observanda i comparandadeossebitele procedan l intre ele, allege §i se decide d'aintroduce §i la sine cutare moda de lucrare, privit6re laaratura, senAnare, ingrijire de animale, i in fineque va, vedé ca se face mal inethodica.

.A.ctivitatea. Carriera agricultorului quere o mareactivitate i nepregetare; elli trebue sa fie gata quandtimpula a sossita pentru cutare séti cutare fail de lu-crare; ast-felti, in urma unel ploI, quere trebuintase executa do 'e" tra feluri de lucran, aratura , sem6-

nare i grapare, trebue dar a lassa pe tóte quele-l-altelucrarT §i a pronta de timpula favorabila, fiind-quo pa-inêntula e mal bine dispussa a incolti s6menta. Agricul-

www.dacoromanica.ro

Page 9: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

5

toruln trebue sa inspecteze de apprópe tóte luc,rarile §isa vé4a décO se executa 4)6 cum densuln le intellege ,

còcf ast-fela s'a observattit quO' lucrulti merge mult maIincetn §i faa regula; elntrebue sa se scóle din sonnul in-naintea tutulorn i sil, se culce quelti din un-tia, ha que-vamaT multtit, chiar nóptea adessea se quere a inspecta ser-vitorif, animalele i érrinele séle.

c. Spiritzl de ordine i exactitate. Agricultoruln tre-bue sa alba ordine in exploatarea unei moOT., elti trebuea'0 face o idee de gradulti de fertilitate alti paniêntuluI§i de ar fi neproductivn sa'l puna gunoin, assemeneascie a'l menagia starea de fertilitate prin successiunea daos-sebitelorn culturf de plante (veqf assolementele). Quandse decide quine-va a cultiva gran, porumbn, rapita etc.,trebue a'0 face calman de auftte 4i1e de lucru are tre-Muta pôna la recoltarea lorn , i d6c6 pede, sa i leassigure lu brao de timpuriti.

Agricultorulut se recommanda, ca de cu séra sa'0 regu-leze lucrarile campulul pentru a doa 1i. Assemenea, elntrebue a fi exacttl în daraverile séle, a insemna inteungregistra tac) cheltuelele que se facti de orl-que natura arfi,§i pe unta, la finele sept6manef, sa le regulezecompturile respective, deschiOudt1 pentru ña -guaroplanta que se cultiva, una coniptii in parte; ast-feln, lafinele annuluT, va sci guate din ele [in addusstit ca§tignsén pagaba, i va fi in stare a judeca de beneficiele sólo.

Agricultoruln trebue a ingriji de 6meniT pe quarf ifare in servicitl, a li se da mancare indestulat6re, a li sepune masa la ore fixe, cOci este sciutn, ca unti orna ré'ningrijittit lucréza assemenea rü, ha que-va mal multa, ilndefaima pe la unil i altil; elti trebue sa ordone servito-rilorn ca unn tonn placutti, sá, le dea consilie i din timpti

www.dacoromanica.ro

Page 10: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

--In timpa i óre-quarI miel gratificatiunI (dup'e" expresiu-nea tOrret, sa'T cinstésca) Cu vorbe de incuragiare,allessa in timpula pe quand se executa lucrarile de fonda,precum : la praOre, sapare, cossire, strinsula cereale-lora etc. In asta moda purtandu-se cultivatorula, tételucrurile '1" merga bine, péte fi iubittl de 6meni i deDuinne4ea §i totti-d'o-data adduce adev6rate servicie se-menilora s61 prin viéta exemplara; la din contra, oxeen-tanda ftlra regula, N.a prevedere, pagubele ila iTISNOSCtii

'nunca din preuna cu capitalula se perde.6. Mara de qualitatile morale mal' sussa expusse, eta-

tivatorulti trebue st alba i capitalil cu quare sa pétaexersa carriera de agricultora. Capitalula trebuealba indestulatora ca sa péta plati arenda (décO estearencla§a) inuaiute, precum i pentru a'§I procura anima-lele de munca , instrumentele trebuinciòsse la lucrareapamé'ntuluf. Calitalulö dup6 felula intrebuintarii luI, seImparte in capitala fix4' , cu piare preintênipina objectelede mal sussü, i in capitalti miccitorjT, quare inlesnescelucrarile de qi §i oil ce plata curenta , precum simbriaservitorilora, consumatia casel §i alte marunti§uri. In fiue,se quere ca quine-va srL posséda una capitala potrivita caintiuderea §i modula de cultivare ala paméntului, c6cIladin contra va intêmpina piedica, in quat va fi silita dea vinde in graba productele cu preturt sca4ute, dup6 cumfaca multI din arendql asta-cp, fOra cunnoscinte de in-treprinderea aquesteT carriere.

Capitalula intrebuintata in cumpare de animale §iinstrumente, trebue sa se calculeze ast-fela In (wat saproduca fie-quare objecta in parte, dobanda §i usura lut.De se va decide, de exemplu, a avé 5 parechT de bol',

5 plugurl §.1 va angagia§i 5 servitorf, viinda pentru fie-

www.dacoromanica.ro

Page 11: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

7

quare guate untl plugti Cu 2 bol, trebue a calcula mal na-inte, guate 4ile de lucru face fie-quare intiuntl annt1(scil-4endil serbatorile i 4ilele de orna, quand nu pote 60 lalucro); sil suposamil ca lucreza 150 Oil° de fie-quare.Dup6 aquésta se ya face in totalü simbria a cilla servi-torl , costulti cousumatiunil lor §i al animalelor0 ,

guate se ya mal adiloga dobaida i amortisarea capita-coprinsil In objectele fermel, In nimia se ya imparti

suma la totalulti cl,lilelorq muncite, i de va tine preascumptl in raportticarepretulq tilelorü quare, s'ar gassiin vecinatate, attund este mal bine ca agricultorulti sase multam6scil cu maI puOne plugurl etc.

Pe aqueste principie se baska progressult1 agricul-tura; i numaI a' a, se p6te suktia rutina qua gróssa decultura pe quare o mo§tenimn de la stritmo§T.

Am expussil polla aci pe scurtti importanta sciintelagricole, conditiunile morale §i materiale ale agriculto-

Acum vig a ar6ta desvoltarea plantelor4 din puntultide vedere physicti, sal elementele lu quare ele vegeteza;modulA de a imbunatd0 pdmOntulii, instrumen tele quelemai, titile, cultura deossebitelorAplante pentru omtl§i ani-malo , successiunea planteloril, animalele de munca,grijirea loril, tratarea bacloril lorzl quelortl mal' simple,precum §i óre-quarI principie de progeneratiuneamalelorri de muna,.

QUESTIONARIU

Que este agricultura i quari sunt fol6ssele ce ea ne adduce?Agricultura este ea o sciintg proprie i nedependinte?Curn peyte quine-va introduce amelioriíri in agriculturg?Proprietarulii trebue sit fie qi eId agricultoril?Cu que felti de qualitAltrebue s fiä, Inzestratil und agricultor-6?Quari sûntd conditiumle materiale ce se queril la exploatarea una

www.dacoromanica.ro

Page 12: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

8

CAPIPOLULP II

.AGENTIT NATUREi QUARI LITCREZÄ LA DES-' VOLTAREA PLANTELORtT

Prin agentil natureI sén mal bine 4isstt elementelenatnrale dup6 quel vechI, se intellege aquelea qua,rinumal natura ensi4i le guvernéza §i quari punnIn mi-care corpurile organice §i Reorganice; aquestea sfintnpdmentula, apa, aildura, aerid4 §i lumina.

Unuln, din aqueste elemento este yinientulii, guaroIn armonio cu atmosphera, santa considerate ca do martmagazil din quari plantel° îI faca desvoltarea lord. inaqueste magazif plantel° 10 gnssescn succurile trebuin-ci6sse pentru hriluirea lor, cum reideicinele '11 tragrihrana din pádnentn, din lartile de minerale, quaricompunn (felspat, argi1i, silice, carbonatil de varn, mag-nesia, potassit, sod11,, etc.), dup6 que mal' antein ele antrecut in stare de dissolutiune (topire ca sarea î apa);aqueste mineral° nu se potn vedé niel' pipM de quatnumal prin meqiloculti analyselor chimice (1); foilecontra se hrilnescn din gazele ce contine atinosphera senaerulti (oxygenn, azota', acida carbonicA) i din vaporiTde ala, quari, aquestea din urna no santa destull debine vi4ibile.

Arborii §i plantel° quari cresen de sine, nu se hranescilde quat naturalmente; ele (pian de la p6inêntil i atino-spherlt sen aerti, formarea trunchiulul, a cril,cilorn i a

(1) Prin analysg se intellege descola punerea unul corpii din pgrtileintime en quare sciinta chimicg se occupg.

www.dacoromanica.ro

Page 13: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

9

iar dreptti resplata, pamentulil mosteuesce foilequecadil in timpultt tennnet Intr'untl cuvêntil,

priimesce regulatti queea que elti a datil pentrunutrirea plantelortl, intocmai ca un neguOtorti guarodebitéza §i creditéza.

Astil-felti dar pamOntulti de paduri, cum i quelti ne-lucratil (nuniitil p6te fi seraca, ci din contraelti este mal bogatti , fiind-quo priimesce tot d'aunamulta din annti Ill anini de la frunçlele que cadti,qescti. §i se descompunti; In timptt que padantulti

, r.C;Inhne la sciinta agricultorulul faceproduca plantel° trebuincióse.

PiNIPNTULi5 CULTIVABILt

3. Pam6ntubi cultivabilti numita i pamenta vegetala,este aquelil stratti In guaro ralkinele planteloril vege-'Lúa séd vietuescil, adica, aquea parte pe guaro cultiva-torta o despica cu férrele plugulul séti alto instrumente.Sciinta flu mal numesce terrenii séti sol arabil4, expri-mandil mal clarq quo e vorba numal de stratun de pa-inêntal quare se cultiva. Cu U° aquestea, mO voiù servlpentru momentll de vorba pamêntti, de i se intellegeintr'unq modt1 cam vagil, dar suutti nevoital fiind expres-siunea cultivatorilora.

Pamhtult1 caltivabilti observatil din punctulti de ve-dere alti compositiunil luI se deossebesce : pa-mOntd guaro contine multa argila sétl clissa; altulú guarocontine silice §i nissipti, altulú calcarin,pamOntft humiferA. Aquesto felurI de pamênta se maIsub-dividd ast-felii :

www.dacoromanica.ro

Page 14: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

PUnéntil guate contineArgthi.

Piintêntil quare continenissipit

Puiiiìntui quare contine

PärmIntd Hulniferii

10

Pdm. quare coprinde argild, curatrt.» » argild si. ferrtl.» » arga i calcarirt.» » argilä si siltce.

Nra. quare coprinde nissipd curatti» » » » st argild'

» » » co petricele» » » » si fet rti

» » y> bumrt, etc.l'hm. (piare coprinae calcarid si silico

» » ct eta'» » » nirtrna, etc.

Pä.rn. turbossd sil queld de prin locurT j6ssemarecajossili si mocirléssc.

Dup6 observatiunile practice felurile de pamantil semal deossebescn ast feln :

Painêntulti que entine argild, so numesce i rece dincausa multo' umiditatt ce contine; intr'ansul predominaargila, clissa sal lutn §i e d'o colóre venata , ruginie §igalbuie. Quand este umedn, se lipesce de piclOre §i de fér-role pluguluI; tino umezela multti timpil, §i graunteleséle santa prea legate intre sine. In timpti de secetagoal, se ussuca proa tare §i crapa. Eta se mal' cunnòsce,§i (1111)6 plantele saatice que crescil pe dansuln, de ex.

sudórea calulut, etc.Pamèntulti que contine nissipil este aquela in guaro

predomina nissipuln. Elti are proprietatea de a se maruntilesne quanti se ara, ba chiar i de influintele atmosphe-rice, cum : de caldura, pldie §i vôntü. Elu se mal p6tecunnósce §i dup6 plantele salbatice que crescn pe dhsuln,cum : hri§ca, céda §oricelului etc.

Parnêntuln quare contine Ca1car4 este d'o colóre camalbici6ssa-cenu§ie, elti are proprietatea de a se parundelesne deumiditate i a se usca in graba de caldura. Quandunn pitmCmtil are mult calcarin, este §i vaamatorri, fiind-

www.dacoromanica.ro

Page 15: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

ti---quO la seceta, arde sem6naturile. Pamattulti guaro con-tino calcarin, se mal Oto cumiésce §i dup'°' plantel° sa-batice que crescn pe dênsulti : nutre, podviala, raRcinaciume,I, jale§uln etc.

Quand T'un parnêntn are in animes-leen 0111 egale deargila §i calcarin, i se da numele de pittnentti marnossfi,que este feirte bunn pentru imbunaatire, respandindu-lilpro locurT. .

4. In apropiere de muntI, pe unde se ggssescn car-riere (1) de calcarin, creta, murmura, adessea locurilecontinti calcarin; iftr pe unde se fabricéza caramida §i°l'axil', se gassescti locurI argilósse.

In vecinatate de l'hui' marl §i miel, séti pe unde a fostnalbia vre une ape, se gassesce pamenttt de o qualitatedeossebita, °In se compune de resturT de plante que cur-suln apelorn le-an addussti §i le-an del ussn in aquestelocuri jeisso; in urmit, scurgendu-so apele, s'ati dt'scom-pussn prin iniluinta eg idureT §i a umiditatil; dup6 aquéstas a formatn unn stratn de pamentn quo se numesce turba.Ast-feln de pamentn, compussn de proa, multe resturT devegetale, este bunti pentrn imbungtatire, respandindu-lnmaruntittl pro locurl; in multe partI ale EuropeT malserva i la incalcjitulti caselor in loen de lemne, ilti tacIn bucatl de forma caramiqilorti , ilti pune la sóre spreuscare, i in urtng, ilit intrebuintéza pentru acestti sfirOtti.

Primentulti de grAdinT §i padurI este queln maI buntl,fiindt1 bogatti in resturT de vegetado, precum sí:111W tigele§i frunclele, quari s'ati uscatn pe loen §i in urma s'andescompussn prin influinta umiditatil §i a caldureT. Asse-menea pgmentn este totn d'auna de preferatn pentru se-

(1) Gropl marl de unde se exploatég tott felulil de petre.

www.dacoromanica.ro

Page 16: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

12

niftaturl; ins6 de multe off quand este prea bogata,devine vat6matora fiinda-que plantele cada mal 'naintede a ajunge in maturitate.

APA

5. Dupe" pamenttl, elementulti quare j6ca una rola in-seiunata la desvoltarea plantelora este apa ; ea lucréza,assupra plantelora in do e' stari : in stare liquida i Instare de vaporl aeriforml (akin de apa resipiti in era).Ca liquida ea petrunde In pamenta, ila móia, face de sedissolva (topescn) mineralele i descompune gunóele quese all in painênta, §i asta-fela se pregatesca succurilenecessarii la intretinerea, plantelora; pe urma, micele ra-dicele absorba succurile pregatite, respandindu-se In tótepartile vegetalulul.

Apa in stare de vaporl aeriforinT, se absórbe de fo-ileplantelora , i vine in ulna in ajutora ramurilora §i(liar trunchilora, reparanda perderea que causéza plan-telora venturile secT i caldura solara.

Cu quat apa este de folossitóre plantelora cu atateste de multe-orl i vatguatóre, mal alessa In urma unoraplol quari ati tinut maI multe qile. In assemenea impre-giurare , radicelele plantelorti glut(' innecate §i nu maipota abs6rbe cu incetula succurile necessarie lora; apol leMace racela §i face plautele a ingalbeni §i putre4i, maIcu séma quand multa umiditate nu se póte scurge lesnede prin locurile gavan6sse; afara de aquesta, oprescedescompunerea gun6ielora §i pregatirea succurilora, haque-va maI multa, quand se scurge apa, ja cu sine suc-curile pamentuluf, §i ¡la lassO s6racii. -Una loca cu o si-tuatiune sussa este teta d'auna mal s6raca din causaaquesta.

www.dacoromanica.ro

Page 17: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

13

CiLDURA

6. Caldura este total na de trebuinci6ssa vietel plan-telorti i animalelorti ca i quele-l-alte elemento Orlaaci expusse. Caldura jeca m'A rolti proa insemnatilgorminatiunea grauntelorti ; iar inapreuna cu pamentulti,apa ì lumina, contribue la desvoltarea plantelora ,maturitatea grauntelorti i a fructelorit

Consideraudti influinta calduref mocita gene-ralil, ea face ca miele plante, precum : maslinulfí, porto-

, ltirnôÏulü, migdalultl, smochinulti, orezuhl etc.,quari vegetéza In partea despre miéqa-c1i a EuropeI,mi reqesca la noI, din causa, quO caldurit indestula-túre; assemenea mérulü, pérulil, gutuiulti, porumbultl, etc.,s'ara pripi in maturitatea lar cultivandu-se in aquele 041.

Cu tete aquestea, omuiut, ajutattl de cunnoscinte inmaterie de agricultura, Oto cultiva plante straine deerra luT i chiar pe pele locale a le face sa cresca do

timpuriti; exemple do aquestea avemtl pe gradinaril quarlse servescti cu gritclinite invaite cu geamurI(1), cud'a apOra plantele din intru de friga, ha guaya maI multa,le §i incithpscti in tinapti de frigt1 tare. Quand calduraso impuOnéza in quia frigulti devine na de mare, de In-ghiaça attuncI adduce vatOmare granelor tomnatice,quarI sem6natti tariü, nefiind bine imputernicite.

Primavera, in luna MI Aprilie séti Maiü, quand cal-dura inuaintéz'a d'o-dad, i in turna timpuhl se schimbaIn , in assemenea imprejurarI se adduce -M'ululan`unorti arborI fructiferI (inri ail infiorit de timpuriii, pro-

(1) Nisce assemenea gidinie se nnmescii serre.

www.dacoromanica.ro

Page 18: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

14

caisilortl, zarzarilorti, merilorti, etc. Florileca organereproduc6t6re , fiind partile quele mal' delicate, nu panresista in contra frigulul si urinéza a cadé; germenultifructelorti quare era sit se desvolto, se IlillliCOSCO pelaraaqueln ama!, i lipsa fructelorti este siintita.

In fine scaderea de caldura produce fenomene pré in-seumate in atmosphera paméntului.; ea preface vaporifde apa din aerti, in zapaa, pl6ie, grindina, bruma, rolla

céta. Intrebandu-ne quine-va «de unde provinn aquestephenomene?» respunsula este pré simpla : ele provinndin vaporil de apil pe quari caldura solad, i vénturilele-an pompatti (absorban) de pe suprafaça apelor si le-anurcatn sussti in atmosphera; acolo conclensandu-se (stran-gêndu-se In picaturI ferte miel) caAti in forma de plòiesi ciliar de za,[ ada si grinclina, mal alessn quanti aquestvapori se racescti pré multn.

LUMINA

7. Lumina concura si dênsa la desvoltarea plantelorn,si la fixarea carbonulut in plante. (1) Plantele quaricrescn la timbra, an trunchil desproportionatI; aquéstase pote observa intr'o padure, mide arboril stintti del, elafi trunclaurile si ramurile drepte i subtirl; din contra,mide snutti mai rarl, maT alessti pe la marginiletrunchil si ramurilo sCuitti maI grósse si inclinate caresuprafaça pamOntulut

Porunabuln semenatn la distante cuvenite, in quat lu-mina sa strebata intr'éusuln, va fi multn mal productivnIn comparatie ca quehl sem6natn dessn. Granele, or4ultí

(1)In timpuIiki plantele absorbil acida earbonicil din aeril prin fol,spre a'§i" 6nsu0 carbonula guaro le hrAnesce.

www.dacoromanica.ro

Page 19: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

15

alte plante quand suintii semOnate proa dessfi, dattproductfi mal inferion.

Apiole fructe ale unuI pernil snntii mai gustòsse quarise gassescil hl presenta lumineI, §i mal puQinfi gustessequele din intrulfi pomulul, fiind-quO quele d'anteitl.Minina in abandenta. Unti altfl exemplu t,si mal prac-tia'', se va observa intio pivnita seti in orl-que loca in-tunecossil, pe mide se punfi previsiuni de érna , cepa,cartoff etc., quo, dup6' que incoltescfi care primavera,so indreptéza Bolillo lantute c6tre u0, séfi ferestra, pemide lumina str6bate. Una magbiraml séti orl-que alteflori pusse la ferestra in casa, i§l iudre,ptéza bite foilecOtre geamurI, in contra luminel. TOte aqueste exemplede mal sussfi, ne probeza, in destulti, quo plantele afttrebuinta de lumina.

PREVE DEREA TIMPULUT

S. Ca sa provecja sea sa prophetiseze quine-va tint-pulfi, de are sil fie bunfi seti nu pentru cutare sett cutarelucrare de ctimpfi, aratura, semOnare i strinsulfi urea-lelor, slintul moqihíce inventate de sciinta physica precumeste : Barometrulg.

Barometrulti este una instrumenta que se compune deuna tubuletfi de sticla aelatfi pro tia sciindurico, parteasuperióra a aquestuI tubti este astupata, pe quaud queainferióra, sta cufundata intr'ua enyeta (vasuletil de sticla)cu mercurifi (argiutti viti); alaturl cu aquestil tubfiafla nite divisiuni numite grade.

Mercuriulti so urca §i se cobóra in tuba in virtutea,timpului que se presinta afara, in modulti unnatorfi

a. Inaltarea mercuriulifi iu tuba' revestesce timpti

www.dacoromanica.ro

Page 20: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

16----f111MOSS11, i caderea lui, timptl cum ploie, zapadil

v'óntti.Caderea mercuriului d'o-data in timpil de caldura

annunta tuuete i ploi repe4i, iar de cade treptatit 2 i 3qille pote fi sigurft de plóia cu venta.

Iérna suirea inercurinlui annuntagertl; iar in timpade gera, de cacle ea 2-4 divisiuni, este semnil ca se des-ghiaça, dar (160 se urca pe untl assemenea timpti estesemnii quo o sa caqii zapa&

Quand mereuriulti se suie multil in timpti de ami-ditate, prevestesce timptt fruntossit indelungatti.

Terna, primavera i tetina, de cad e mercuriulil rapede,amanita mare venta §i furtuna; iar vera annunta tunite

plóie abondente.In lipsa de aquestfl instrumentrt stîntü niiIióce natu-

rale, cunnoscute sub numele de prognostice.Din aquestea unele snntti basate pe astre, altele pe me-

teorele atmospherice i altele pe animale.Prevederea timpului dapè: astre. Este semna de

timpil framossti, quand sérele se l'echa iuminossü, quandnuorii de quari chi este inconjuratti stmtil dirigiati c6treappussii. i T'ami elt1 va appune in mecjiloculg nuorilorflro§ietici.

Assemenea dup6 luna, décO petele ei stinttl viqibile, inmomentulti qu'ami este luna plina, i cómele:el stntil cu-rata §i ascutite in a patra., i, attunci este semnli detimpúfrumossil pôna, la luna nou6.

Quand ventulti de vera suffla despre resitritti §i quandstelele se parg mai mari de quat obicinuitil, este semniide pl6ie neintarcliata. Assemenea quand suffla vêntulftdespre luna are uml cearcami imprejuru-I,este semnit, de pldie pentru a doua-4i, iar quand luna nu

www.dacoromanica.ro

Page 21: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

17

este viClibila docilita in a patra 4i i suffta ventula de a-prevestesce pl6ie pentru una timpa mal indo-

'engata.Prevederea timpulla c1up meteorele atmospherice.

Quand dep6 plóie se fortuéza cota i se risipesce in pafpare a cadé, attencT este semna de timpil frumossli; as-semenea innainte de ressaritula i apussula sóreleI, de seva vedé ca se innalta o ceta, albicióssa, attencl este semnade caldera si de timpii frumossii. De va plotta o ora seadoê innaintea f6ssaritulul sòrelel, se Oto spera timpilfrumossil cate junOtatea 4i111; dar, déct3 va ploua pela 4ioa jumnate i ce N-611W continuantl do e' si trei ore,attencl ploia se va prelungi p6na la miequla noptil ,

(160 ar hieda vélitultt.In genere este semnii, de pldie quand v'entulti suffla

pe una timpa nuorossa si quand nuoriT para qutl se gra-madesca una' peste altif i iaa o directiune ctitre Sudti ;iar mergerea nuorilora in deossebite direetilinI, i mal' al-lessti catre Norda, este semita de furtuna, ca plóie repede.

Prevederea timpulai dupé' instinctult1 animalelor .

Este soma de pl6io quand passerile, quari seda pre us-cattl, intra in apa si faca sgomota, precum gascele, ra-tele, lebedele; assemenea quand corbif si ciorile se stringain cete si se faca nevájute indata ; r6ndunelele cir-cula apprópe de seprafao apef; porumbeiI staa in co-tete; gainile se tavillesca In trrên i cocosiI canta sera

bata din aripi; vit4e mar! cornute isl deschidanarile si privesca partea despre Suda, se culca §i se linga;

cail nechiéza i tropaesca ; oile i caprele facasariturl; canil racaie pamentula i pissicile se note-(jesca cu limba, vermiT essa din patnénta i muscelepisca.

2

www.dacoromanica.ro

Page 22: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

1 8

Este senind de timpd frumossti , quaud rdndunelelesbóra sussd; assemenea qutincl criti§oruld (1) canta di-mineta de la 9-10 ore i dup° prançld de la 4-5 ore;

Viespile se ve'dd dimineta in maro nium'jid; pala-jenil se aréta in aerd i tessd pre plante i pro aratura,intinOncl firele in deossebite direqiunt

Dup6 astro, meteorele atniospherice i instinctuld a-nimalelord, peto agricultoruld preved° titulada queld pu-Oill ca o 4i séd do ° innainte; nu are quine-va de quatsd, observe dintr'ensele i astd-feld va putea decide aso-pra lucrarilord agricole, de trelme sed nu sa se execute.

CULT1VAREA PIMÉNTULUT

Aráturile. Sub nume de cultivarea sed lucrarenplíméntuluf se intellege intercerea stratuluf vegetaldprin orI-que feld de instrumentd. Dintre t6te lucrarile a-niptra guaro se face cu pluguld, este pussa mal pre-sussilde orl-que alta lucrare. Ca o aratura sa so faca d'IV, cumquere trebuinta, cata a ave in vedere timpuld, feluld

adancimea la quare s6menta trebue pussa.(2)In privinta pain'entulul u§ord în quare predo-

mina silicea sed calcaruld , fiind-quo ad proprietateade a fi cam secative, se potd ara in orI-que timpd. Pa-mOntuld argilossd din contra, quere mal multa atten-titule quand este a se suppune la aratura, cdci de se vaara numal dequat dup° o plóie, se intirescd brasdele dev(Mtd i de caldura solara, quare IT pricinuesce unti l'eldestuld de mare. Asta-feld de araturI nu sfintd bune denjmicd, fiind-quo s6m.enta nu reesse intr'und pamentd

0 pass6re gälbue i rqi6r6,.Ve0 Innainte cultura deossebiteloril plante.

www.dacoromanica.ro

Page 23: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

19

"bulgarossil. Se recommanda dar ca nisce assernenea locurfsa, so are tótnna sé ft primavera quand sfintá riic pré u-mede niel pre uscate; brasda trebue sa se faca mai mult&l'anca i niaI min lata.

Araturile so mai facil en seoptt de a pune in contactacu aerulti partea de desubtil a brasdei, spre a puté hierainfluentele atmospherice : plóia, zapada , )entulft etc.,precum i de a affe'na pam'entultl, ca plantele sa'§I in-tilda radëcinile cu inlesnire i sa nu fie impedicate inabsorbirea succurilor trelmincióse vietel loa ; ploile sapatruu4 stratuln de pamentti aratft, sa disolve (topésea)mineralele §i impreuna ca mustula guu6ielorti sa se ducain josstila radaeiórele plantelorti spre a se pute hrani.

Intr'untl painentil nearatil sefi nesapatfi o sOmenta nupote sa se bucure de t6te favorurile de susstl, i prin ur-mare este pesto putinta shientel de a se desvolta, fiind-(06 rad'e'cinele intèmpina resistenta do la prima lor ivire.

ARATURILE SUB NUME DE OGOARE(1)

13. Aqueste araturT se faca eu intentiune de a se im-bunatati uml loett prin influentele atmospheriee : plóie,cIldura etc. Ele se recommanda a se face totd d'arma in-data dupe" recolta cereailelorti , ea resturile que ati re-inftssil de la densele, precum sûnttt radrkinile §i erburilequarI aü crescutù impreuna cu plantele cultivabile sa leintórca ca plugula sub brasda Spre a putre41, pe langaaquésta, ogorarea inaf are de scopti a faca sa incetezede a se maI hrani erburile din pamentri, precum i dea marunti pamêntulfi in destuhl, cu seopti ca sa-111

(1) Prin ogere se intellege ararea unul locìl mal de multe-orl la tim-purI cuvenite, Cu scopil d'a se imbunatáti.

www.dacoromanica.ro

Page 24: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

20

faca a Ostra umiditatea. La din contra, fiinda bul-garossa , sèmenta nu se invalesce bine, apol aerulaventula pelma printre bulgarl i faca a se evapora u-miditatea pamontulut fara quare sOmOnta i planteleara suferi.

Ogórele que se faca t6mna santa tot d'auna mal bune,fiind-quo brasdele se bata de plot, zapf 41, venturl etc. Lo-curile ogorate in apesta timpa se imbuuatatesca intiunamodil insemnata, cact radOcinile burienilora degera §i senimicnicesca, brasdele se rabunesca, se maruntesca §i sepOtrunda de umiditate polla la o profundime 6re-quare.Cu atat mal mult se recommanda ogorarea t6mna pen-tru locurile quari santa de felula lora argilósse, i mal al-lessa aquelea quari treca sub numele de telina, in quarifórrele plugulut n'ati intrata de 4ecinat de anni.

Primavera este bine a se ogora locurile uscate quarisanta multa slabite; astil-fela de locuri se ara mal adancil,in quat sa, se ja i din pamontula via neatinstl de fórreleplugulut de multa timpa, cacl ela contine deossebite mi-nerale , quari, punóndu-se in contacta cu iniluintele at-mospherice, se disolva (se topesca) §i se ammesteca cupamèntula qua vechia.

0g6rele se faca §i cu intentiune de a nimicnici burienilede pe una loca. La aquésta se procede ast-fela : se facearatura innailltea maturitatil plantelort adventive (burie-nilorA), que cresca pe loca, cu scopa a se pune de plugtisub brasda; la din contra arando dup6 que burienile trecain maturitate, li se scutura sOmenta pe loca, i ingropan-du-se sub brasda se pastróza f6rte bine, cresca din noa

ast-fela, se immultesca din que in que mal mult.In genere se recommanda, quand se ara un ii loca, a

se schimba directiunea brasdelort, adica : dup6 ce s'a fa-

www.dacoromanica.ro

Page 25: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

21

cutti in lungil antêia aratura, in al doilea anml sa se facaIn pie4ili séa curnia)i0 etc., ca painêntula de sub brasdasa fie de o potriva maruntitii de férrele pluguluI.

CONDITIUNILE UNEI BUNE APATURI

14. Ca o aratura sa fie bine &uta, se quere ca bras-dele sa fie drepte, intórse i bine apqate, adica : parteade d'assupra brasdei sa se apqe bine in loculn brasdelT'alicate de mal 'iminte. 011 in que modil s'ar pune bras-dele, inclinate sén orizontale, trebue ca in totti lunguldlord sa fie imediatii i Ara intrerupere lipite una de alta,ca niel o particica de d'assupra sa nu fie expussa aeruluI;la din contra, negligie'ndll aquésta, burienile crescti dinnoti Vaquele parta' de brasde neint6rse, fiindli ajutate de

Aqueste conditiunl slinta deprima necessitate a se pazi§i cu atat mal mult attund, quand impregiurArilepermitti a ogori unii loctl.

In genere este bine a se grapa o aratura dup'e' 1520 cjille i Cu deossebire in urrna unel plol, dup'e' quo aperdutn multa umelella.

Déc6 din causa thupului sal a meqi16ce1ora agriculto-Tulla nu póte ogora unil loen, este bine ea simpla araturaque va face, sa fie bulla §i brasda uuat se pote de higa-sta, aclama §i mal pucin lata; astil-fela procedêndll, a-juta mult la maruntirea paniêntulra, guaro este de nea-p6rata trebuinta pentru reeirea sem'enaturilora.

QuESTIONARIÙ

Que se intellege prin agentii natura'?Piline'utul5 in que modti ajutgla desvoltarea planteloiq?Que se intellege priq pämentil cultivabilii si cum se classifid ?

www.dacoromanica.ro

Page 26: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

22

In genere pe unde se gässeseil Mutile de päméntd ?Cum lucrar' apa h desvoltarea plantelorii?Lmmna e si ea trebrnnei6sii, planteloid?

7 CAldura in que moda luerezi la desvoltarea plantelorii?8. Cum se p6te nrevedé timpul5 bund séù rù, dupì.i barometru?9 Cum dupè" meteorele atmospherlee 9

§1 cum dup6 instinctul ammalelmil?Que se intellege pin eultivarea pämentuluI

1 2. Tutd inti'und timpii si inteund M'a se arä deosebitele felurI depAmentil ?

Pentru que se t'ad; alätmile subt mime de og6re?Cum trebue sä se faeä o bunä arätu, S?

CAPITOLULt IIIDESPRE GUNOIERE SI GUNOIU

1. Prin gunoiere se intellege a innapoia sétl a resti-tui painèntuluI partile perduto pe (inri planteleconsumata pentru iutretinerea lora.

Ne este cunnoscuta quo plantel° so liranesca ca orI-guaro flinta organica (1), i, ne mat al-elida que consuma,unnéza sa degenerez,,; mimad' adaoganda painentuluI par-tile perdute, plantele pota ajunge la desvoltarea loracomplecta. Quand dar un loca este slabita do multe re-coito que a data, se sinite trebuinta de ala gunoia.

Agricultorula trebue sa ingrijesca din vreine de astrange i prepara resturile provenite de la animale §ivegetale, fie de orI-que fela ara fi.

De la vegetalo, se pota obtine resturile de furage,quari nu se mal' potti consuma de cOtre animale din causaquo unge stinta r6masse in stare de ogrinjt, altele stinttimucede i altele tavalite de picI6rele aninialelora.

(1)Fiinte organice sfintil animalele si plantele quar'1' cresa, se repro-ducii si morti.

www.dacoromanica.ro

Page 27: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

De la animale s pota obtine Ntiigile, quad se deos-sebesea dup6 felula lora. Baligile de orna ara fi multmai bulle de guata od-quari altele pentru gunoiata;ins6, Orla acurn la nol nu s'a obielnuita sa, se guno-ieze locurile ca in alte p5rti ale Europel, din causa quoeste pré incomoda de umblata ea deUsele, pentru mi-rossula lor quela neplaeuta.

Tóte resturile, de orl-aue Mil ara fi, tredi sub numedo gunoiti; i dupa felula lora se hui arta : In gunoig deanimale, In gunoiA verde i n gunoig v7inerallí.

A. GUNOMI11 DEOSEBITELORÜ ANTMALE

Gunoiul de vite. Gunoiula provenita de la animal°cornete n'ad este quela mal communa in agTicultura, si ingenere quela mal intrebuintata de catre agricultorl. Aqu estapi-1°M se deossebesce de ala quelora-l-alte aniniale, prin

umiditate que coprinde i prin lunga descomposi-tiunc, din guaro causa a si priimita numirea de gunoiitrece. Una asta-fela de gunoia se pune maT eu deossebirepro locurile us6re, fiind-quo, prin deseompunerea sa in-delungata, luereza, ca folossa la imbunAtatirea lor; olamai lucréza ì assupra aqueloril locurf que a produsil fu-ragmla consumata de animale, adicl : (Mea s'ati hranitaea Ima de livede, unnéza, ea gunoinla provenita de la elesa se puna, In aquea livede; iar deeO are in ammestecamulte paie, que ad servita si ea asternuta animalelon,se p6te intrebuinta si pe loeurile destinate peutru

Gunoiuki de cal. Apesta gunoia este mult malsecativa de quat quela de vite cornuto marl i rinmaro este de preferata a se pune pe locurile redruede, ca quele argilósse. Folossula que adduce aquesta

www.dacoromanica.ro

Page 28: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

24

guuoiti ullorü assemenea locurl este quo le modificastarea de umiditate §i le adaoga 6re-quare caldura, depare locurile reel stinta lipsite. G-unoiula de cal malniel °data nu'0 péte avé intrebuintarea sea in parte, dincausa quo se produce pré piNin prin fermele (mo0i1e)néstre, cad call nu se pré intrebuintéza în agricultura!

1. Gunoiula de a se deossebesce de aquela ala ani-inalelora Cornute i de ala eailora, prin forma mititicaMligutelora séle, queea que ila face d'a mi se puté lipicu paiele, ehiar quand ar yoi quine-ya sala stranga.

Cu téte aquestea fiind-quo este in terra la nol obi-ceiula de a se tine oile ni staule, mal alles quand santaIn num'e'ra mal mare, s'ar putea striage o quantitate6re-quare de aquesta gunoia, quare, respandindu-se preloeurile argiliísse i reel, ar da resultate destul de bane,ca aouela ala cailora.

5. Gunoitali de passeri. Dintre tòte exerementele (bit-ligele) pOna aci expusse, gunoiulapassOrilora de curte esteconsiderata ea quoin maT buna, cu deossebire quela deporumbeI i gainI. Pass6rile, prin ciocula lora aseutita,se hrrinesca nunial din graunte i alte resturi proyenitede la cuhnie, queea que face ea aquesta gunoiti saskirt mal multe parti linnitére dequat orl-quare. De k;ise obtine in mica quantitate, aquesta gunoia trebuesit se stranga eu ingrijire, ca nieT aquesta pue;ina sa nuse piarqa, flind-quo este de 4ece orb mai buna de quaittuna alta gunoia. O suta oca de gunoiti de pass6r1 pussape anti loca, face lucrare quat o mie oca gunoia obicinu-ita. Aquesta gunoia se impra§tie pre una loca intr'odosa de 4ece orl maT mica in comparatie ea quela de a-nimal° mart

In Frano, Anglitera, Belgia Fz:i mai cu sénia prin di-

www.dacoromanica.ro

Page 29: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

25

strictele quari se invecinescn Cu marile, se servescti unilagricultor'', pentru gunoierea locurilorn, cu gunoiuln depasseri, numitil guano. Agricultorif facti a se adduceguano de dincolo de 'liad, de prin Peru, marginile Afri-ceI, mide se gassesce in mare quantitate §i In grameqlformate de sute de anni, fiindn depussn de pass6rile deluan, m'u §i de quele de tiscatti, quarl caMtorescti dinregiunele friguròsse la quele mal caldo §i vice-versa.

Agricultoril tiIrrilorn de inai sussti iln adducia in saci,cu corabille, fiindtí descompussii §i marantitil gata; el'liii respanclescil pro locurf prinaavéra in dose de ;leca orlmal miel de quat g,unoiuln obiciuuitti queea que face alucra mal cu energie §i a obtine recolte frumósse.

6. Gunoiulti de grajdli i prepararea Resturilequari provinn de la animalele que se tinn in grajdti,trectl sub nume de gunoin. Animalele, din aquestn puntade vedere, sfinttl considerate ca fabricante de gunoitt, cOcinutretuln introdussil in stomaculti ion se suppune la olucrare, prin guaro se allega dintr'ènsulti partile nutri-tive trebuincI6sse corpulul lor;iarresturile essft sub formade excremente §i urina, quari, in al11.1110Stiell cu resturilede nutretn (ogrinji §i paie), so prefacn in gunoill.

Quand unn agricultoM II propune a obtine gunoin,trebue sa se gandésca puOn assupra acestul puntn, casa pelta ajunge la resultate multamit6re; elti trelme aobserva ca grajdulti sa insu§ésca conditiunile urinat6re

a. Grajduln sa fie -filcutft in conditiunile querute d'alocui animalele, adica sa alba spatin indestulatorn, pa-retl banI, bine invalitn §i bine poditti; pre de desubtulnpodinilorti sil, se faca nisce mieI rigole (§entulete) sétt sä fieinclinate do la esle In jossn, ca urina sa se p6ta scurgeintr'o singura rigola, que se va puneìn communicatiune cu

www.dacoromanica.ro

Page 30: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

26----ung reservoriil (gr6pri,), facutti in appropiere de graja.Pro sub podine este bine sa se puie clissa sea argila ingrossime de una latti de mana §i sa se bata bine; fiind-quO argila un lassit sa patrunqa urina în paniênte §i sa.Se pér4it.

Gunoiulti sil, se scóta din grajda numaT o data indou6-4eci §i patru ore, ca resturile de furage sa se fa-rtime indestult de picTóre,le auimalelorti §i sa se anime-stice cu baligile §i urina loril.

Loculii unde se strtiuge gunoiuln sa fie appr6pegrajdti, ca trausportarea lul sa se facti' cu blesnire §i sa-nu fie suppussil la rissipa. Assemenea trebeje sa fie um-britil despre Nord-Est, de ctitre grajdti ser' vre o alta cla-dire, ca vOnturile sa nu occasioneze usare gunoiulul.

Qutind se decide unil loen pentru o strinsula de gu-noiù, trebue sa se observe urmatórele

Locar! trebue sil fie mal jossil de qutit suprafaQa pa-mktulul, in quat mustulti gunoiulul sa nu se scurga in altaparte. Pentru aquestil sfilnji-fi este mai bino a se sc6topain'enta, intr'o lungime de dol sttinjenl, latime dup6-voie §i profundime p(nitt la dot;' palme; pe ama, a se a§--terne clissa de unti latti de mana §i a se bate bine ca sanu se scurga mustulil gunoiuluT in josst.

Transportarea gunoinlul din grajdil se face prinr6be s-éti targl; quari se vortl resturna regulata una lfin-ga alta In loculfl pregatitti.

Buy transportarea gunoidul, servitorulti quareingrijesce de vite, iiê va potrivi cu o furca, ca descom-punerea luí sa se faca d'o potriva.

Mal tãrçiii quAnd strinsura de gunoifi s'a fticuttide la 4-6 ialme de Inntiltime, va ingriji ca aburil §i

www.dacoromanica.ro

Page 31: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

27

gazele que se degage (esse) din grama" sub forma desa fie opriti; la aquésta se procede aruncandti cu

lopata panVentil, inteo grossime poca la treI degele pret6ta suprafao gunoiului, T'en que face a se opri dega-giarea aquestor aburl, que siintti de mara trebuintit pen-tru gunoiti.

Astil-felfl gunoiulü ingrijitti, ajunge quino va a in-lesni descompunerea lui cu incetulii i regulatil, nepu-Vena niel-o-data trece in uscaciune i mucigaire, cOci inassemenea stare, n'ar folossi intru rumie impra§tierealuI pro locurl, fiind-quo partile essentiale, quari con-cura puternica la imbunatatire, stmtti cu desav6r§ireperduto.

7. Durata putreclirei gunoiulaï. Tila; ulü neces-sarin pentru putre4irea gunoiulul trebue calculattl &T'e'felulO locuriloril de gunoiatt ; (Mea ele sfintil argilósse

recT, va avé in vedere cultivatoruln a nu se lassa gra-mada de gunoiti sa innainteze mult in putreqiciune, §iin aquesttt casil , se numesce gunoiaUnù astti-felti dA gunoiti impuQinéza tenacitatea (tinereapré stransa) a locurilorù argilósse §i le addaoga caldera.Ap dar gunoiula stransti In tiinpulti lema' se óte trans-porta §i impra§tia primavera assupra locurilora argilósse.

Quand ins6 scimù quo aveinti a gunoia locurI uOre,attuncl gunoiuhi trebue a se lassa lu grilmada, Ora launti amni §i mal mult, aa in guía descompunereasti se faca mal bine, §i in aquestti casd iea numirea de,gunoiú scurtil. in fine, se recommanda ca o graniadllde gunoill sa mi se lasse sa innainteze in putre4iciunede quat quela muitti p6na Ja dol annl. Numaigunoiulil este bunti i póte lucra mal. cu folossti assu-pra

www.dacoromanica.ro

Page 32: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

28--8. Quantitatea i imprayiarea gunoiului. Admi-

tema, dup6 trebuintele fermeT, quO una agricultora dis-pune de 13 capote do vite. Calculandu-se quantitatea denutreta consumata in 21 ore, quare este de 15 oca l'Out

5 oca paie ca aTternutil pentru una capa, de vita, s'aconstatata de cOtre cultivatorT, quo una anillada de man-ca produce pông, la 7200 oca gunoia pe anua. AquestaOfra reduandu-se pe jum6tate, adica Ramal pe timpade iérng in guaro vitelo la noi staa la grajda, corre-spunde cu 6 carrute trasse cii do6 vite, (aproximativa600 oca una peste alta).

Acum este pré lesne a cunn6sce qaantitatea totala degunoia immult,inda nutarula vitelora Cu gunoiult pro-(lusa in §6SSe Mal quare face 13 X 3600 =--,19,800 ocaséa 83 carrute. Ca aquésta quantitate dar se Oto gu-noia 6-7 pogóne de pgmenta pe iota annula,landu-se guate 7200 oca ganoia de pogona. DécO ani-malele ara fi in permanenta la grajda , in tota carsalaanulad, ar urma ca sa, se gunoeze o intindere indoita depan-161M, asta-felO in quat ca gunohlii provenita de lao vita, ar fi destula sg, se gunoieze una pogona de loca,iar nu o um6tate, dupa cum se vede din calcululilmal sussa.

Timpula cuvenitti mitra transportarea §i respandireagunoiuluT pro locar]. este teouna in luna luI Noembrie;ba chiar i iérna quand timpula este frumossa.

Qaand se procede la transportarea ganoialuf, trebuesg se observe quele urmatóre

a. Gral-nada de (Jimia sg, se incépa de la una capa;n, se taie cu casmaoa séa cu sapa quat se va puté injossti, cOcl stratula de gunoia de jossa este mal descom-pussa de quat quela de d'assapra; asta-fela procedênda,

www.dacoromanica.ro

Page 33: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

29

se ammesteca bine gunoiuln §i face ca sa lucrezo d'o po-triva assupra

Punerea, gunoiului pe locuri se va face in grame4Idepartate uncle de altele de tref stanjeni, in coat 0, viopro o suprafaea, de prajina a patra parte din carrutatrassa eu. do vite. Distribuindn gunoitilet in modult aque-sta, vine de pogontl 12 carrute trasse cu do 6 vite, quareface peste tan 7200 de oca (12X600=7200 oca).Aquésta quantitate de gunoin este potrivita pentru unnken niei bogatn niel saracil; iar qutind este pre slabitn,trebue a se addaoga gunoin tinc6te jumOtate §i mal bine.

Grameçlile de gunoin sa se faca qua se p6te destrtinse, spre a nu se pètrunde lesne de fenturl, quarifacil a se usca 0 a se perde tete' que este mal bunn in-tiensuln; ba chiar, se recommanda a se bate cu lopatagramOile, qutind ail sa stea óre-quare timpil pro locurT,ca apa de pleie ì de zapada sit se scurga pe d'assupragrame4iloril i sa nu pètrun4a, innauntru, queea qua face

sp6la §i a se duce mustulti gunoiului numai sub gra-in bp.

A incepe tra inttiNiere impraOierea gunoiului Cufureile d'o potriva in tóte partile, i dup0 aquesta sa, pro-céda la ingropare prin aratura.

Adtinciinea la quare trebne 0, se ingr6pe gunoiuln,depinde de s'OnOnatura quare are 0, urmeze, adica :0160aril fi din aquele plante que faen radacini adtincI, unnezaca i gunoiultl sa se ingrepe mai adanct; iar de va fi dinaquele cu radacinT scurte, se ingrópa puQin mal affara,ca, attit unele qutit i altele, sa p6ta cu inlesnire pompasuccurile gunoiuluT in ammesteen cu ale painêntului.

www.dacoromanica.ro

Page 34: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

30

B. GUNOIERE CU PLANTE VERIn

9. Priu gunoiere ca plante verlf se intellege a seninagraunte pe un loen slabitn; pro urina, quand ele an cre-scutti pha apreipe sa inflorésca, se ingropn Cu pluguld subbrasda.

Plantele quari dan frunqe multe stintil quole mal bunepeutru gunoerea verde; assemenea plante sfintn mazari-chea, bobuln, napil selbaticl, hrira, porumbuln i tri-foiuln rol.

Se procede la atare gunoiere ast-feln : se ara loculnin luna lui Aprilie, pe urna se séni6na prin imprascieremazariche, hrica, sén porumbn, mal mult la pogonddup6 Calt1 s'arn semOna pentru trebuintele omulul i aleaninialelorn, dup6 sem6nare se invaesoe ca grapa caquare cereala. Vera quand plantel° an luatil o desvoltare

este aprópe sa infloresca, se ingropn cu pluguln subbrasda, dupë ce mal antein le vor culca Cu grapa canu intèmpine greutititl la aratura.

Una loen ganoiatn ast-feln, se lassa polla téininapôna in primavera viit6re, ca plantele ingropate sa pu-trelésca bine. In aque3tn intervaln de timpn, se grapézabine o data i de do6 orI; dup6 aquesta se face queaurna araturti pentru semënare.

Gunoierea verde nu lucreazi assupra pain6ntulta ca gu-noiulitI de grajdn , lipsesce excrementeleurina , quare prepara sucairile trebuinclòsse plantelorilinteunn moda chimicesee, pe quhud gunoerea verde lucrézamal mult physicesce.

Cultivatorif Germanl, Francesl i Belgial, se servescade gunoierea verde intr'unti moda §i mal economicii. DOinifquand v6dt1 quo uní loeti a perdutn din starea luí de ro-

www.dacoromanica.ro

Page 35: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

31

(Ere, sem6na primavera mazariche sea trifoia in cereale,dup6 que aa crescutq de do 6 degete, si in urma le inv6-lesce ca tia grapa de maracinf usera. Dup6 que cerealelese recoltéza, innzarichea ski trifoialn Gresca repedequand ajunga in inomentula de inflorire, attuncT le in-grépa ca plugula. Asseinene,a farage adessea se cossescain annula d'anteia, folossindu-se de o recolta pentru nu-treta; pe tima crescênda din non, caro ti:5mM le ingrepitca plugula servinda ca gunoia verde.

C. GUNOIÙ M1NERALÜ

10. Mama este una t'ola de pamenta que coprindecalcara, argilit si nissipa, si se gassesce ca deossebirepe lana pelele muntilora; ea este d'o calitate si mal bu-lla, quand are o culére alba-gAlbue; ganoierea ca mamaa unuf loca are de scopt de a adlioga calcara si argilaquare IT lipsesce.

Ti inpulti cuvenita pentr u marnarea unuf loca este-té-nanachiar erna. La pogonn se pune 25-30 carrute, in

modula urmatora: se face griiineqf d'o potrivil de marf sidepartate unele de altele de guate doT stanjinf ; le lassá,ast-feld pôna se appropie primavera, ca sa fie expusse lainflaintile atinospherice; (1146 aquésta so imprastie d'opotriva pe una timpa frumossti ca lopetile, si se ingrepacu pluguln sub brasda; pe urma se unnéza cu graparea

sem6uarea.Quand un loca s'a gunoiata Cu mama, este assigurata

entru 12 annT i mal bine, aditoganda muna' la 4-5annT guate o mica dosa de 5-6 carrute la pogona.

Cerealele, si mal cu Mina lintea i faso lea, prosperézaferte bine pro una loca marnata.

www.dacoromanica.ro

Page 36: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

32

Cen,uva de lemne. Aquésta materie polbenissaguaro se intrebointeza la facerea de sapuna, pote servica gunoia pentru imbonittatirea locurilora recT, m'inda-se pena la 1,200 oca la pogona.

Cenu§a de pe la fabricele de saponaria este0 mal bunapentru gonoerea locurilora, fiind-quo contioe calcara §ialte materii grasse, quare no s'aa pututa topi pe deplimlin ferberea lora in cazane. Coima neleszlita (1) este as-semenea bona, ins6 ea trebue imprA§tiata de cu teduna,§i sa se lasse 011a primavera sub iufluintele atmosphe-rice, quand se va procede la aratura, semanare §i grapare.

Pro locurile gunoiate cu canina, reamsce la° bineplantele oleilisse,leguminòsse i cereal°. Paiele auqestoradin urma devina mal puternice §i le face d'a nu fi sup-pusse la cadere, de catre venturl.

Cenne de paie. Resturile de paie §i cocenT pro-venite de la treeratula cerealelora, ala rapitiT l'i de laalto plante, que se abandoneaza §i putrecjesca fara a tragofolossa cultivatorula din ele, este bine sa se prefaca incenup li sa, le intrebuinteze ca gunoia; la aquesta seprocede asta-fela : se da, foca la assemenea resturl peuna timpa lini§tita, §i se observa a no se consume cudesaver§ire, apot materia cilrbunessa se transporta §i serespandesce pro locurl. Pentru o mal bina procedere, seara loculti §i in orina, se transporta resturile pe densa;dupa aqueea se a04 in strate regulate, la distante de4 metre unele de altele i intr'o grossime pôna, la 1/2 me-tro, apol li se da foca §i se observa ca sa nu ar4a caflacare, dup6 que s'a, stinsa, se impr4tie pro loca d'opotriva, §i in urma se semana i se grApéza.

(1) Cenula de casa quare se produce in sobe.

www.dacoromanica.ro

Page 37: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

Terminandfi aci cu felurile de gunoill, attragt1 atten-tiunea cultivatorilon, quo este bine a nu lassa sa sepércja resturile vegetale, animale i chiar minerale, cOclt6te daft folossti pamOntului quand stintti intrebuintatedup6 regulele de mal sussti expusse.

QUESTIONARIÙ

Que se intellege prin gunoere si gunoiti ?In que consta' burnitatea gunomlui de vite?

3 Cum este gunoiulil de cal ?4. Prin que se deossibesce gunoiulti de 61 de allí quelor-lalte animale?

Cum este consideratil gunoiulti de pass'érI ?Cum se prepara' gunoiulti de gruja ?Quare este timpulil necessariti pentru putreqirea gunoiulul ?Cum se estiméza" quantitatca de gunoiti ?Que se intellege prin gunoiere verde si cum se face aquésta ?Que este marna, si cum se intrebuintézii ?Cenusa de lemne este bun i ae ca gunoiti, si cum se intrebuin-

Vzh' ?Cum se gunoiaz6und locti cu cenusIde paie ?

CAPITOLULÙ IV

DESPRE ASSOLEMENTE

1. Prin assolemente se intellege ordinea in quare tre-bue sa se succéda (urmeze una dupO' alta) deossebiteleplante pe unti loen.

Trebuinta d'a se varia plantele pe unil locti este cun-noscuta §i de cultivatorulti quelO mal simplu; elfi, din ex-perienta, a probatti quo, quand o planta se cultiva malde multe orl pe unti locfi, ajunge in fine la o recoltade puQina, in quat niel cheltuelile ce s'Iba facutfi cu Unsaiau se mal póte obtine.

3

www.dacoromanica.ro

Page 38: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

34-Sciinta agricola s'a occupatil §i a formata und capitold

numitti assolementil, quarp, are de scopd de a no invOla,modula succedarif plantelord pe und locd, §i ast-feld aajunsil la resultate de a produce tot d'auna recolte fru-mòsse.

2. Cu quat und cultivatord, cultiva plante N.a regulape und locd ,li mai cu soma de aquelea guaro se cultivapentru gratuito ulei6se, cu atat loculd perde din succurileluí nutritive. Assemenea s'a mai observaba, quo nu téteplantele se hranescd din aquelag fold de succd; probain aquésta este quO ele offera omulul deossebite futre-buintarI li gustad, de unde urméza quO plantel° ad ab-sorbitil din paméntd succurI proprif pentru hraua lord,cu qualitatI deossebite intre ele; de exemplu. Mina, degrata se deossibesce de malaiti, Mina de meid de quea de°ny', etc.

Multe din partile quare compund succurile paméntu-luI, simba consumate de Otro unele plante cu desavér§ire,altele pe jumdtate, altele niel (lema §i ap mal departe.Quand se cultiva neincetatil numaI und feld de plantepe und locd, aquésta planta absérbe din 'Amén-U.1' pentruhrana ei téta partea que II convine, pe quand quele-alteOJO stad neatinse (nu se absorbd).

Assemenea, cu quat o planta vegetéza mal mult timpti,spre a ajunge la desvoltarea el complecta, cu atat malmult are trebuinta de a absorbi din paméntta partea nu-tritiva, precum este hameiuld, garra ta, rapita, canipa,inuld, etc.; altele, din contra, cu quat stail mal puqintimpd, ca aquelea quare se cultiva pentru furagid, cuatht ele absorba din paméntd mal puOn; ba que-va malmult, unele dinteaquestea ild amelioréza, , precum estehri§ca, mazarichea, trifoiuld, porumbuld, etc., quand s(1cossescd in stare verde.

www.dacoromanica.ro

Page 39: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

35

iNTOCIVIIREA DE ASSOLEMENTE

TU° plantel° quare se cultiva s'ar cuyeni ca dreptilcuyihrtri a face parte intinnil assolementti; ins6, dup6 cumne este cunnoscutti, unele din plante nu se potti cultivala campti, precum stintti, sfeclele i cartofii, quo in altopartí ale Europel jocil unfi rohl insemnatil, cultura lortifiindti cerda de fabricele de saharil §i de fecularil. Inurmarea aquésta shntemil nevoit1 a ne servi la intocmi-rea de assolemente, unmal de aquele plante guaro se cul-tiva la.noi pe o scara mai mare, spre ex.: porumbti, grati,orçlli, ovsü, rapita, etc. Assolementele se fix6za, pentru3, 5 ski 7 anni, §i in urma se ya schimba seria de plante,procedéndil la o alta intocuaire.

De o cam data voit incepe cu assolementulti guaro sepite pune in practica de c6tre cultivatoril miel que an ointindere de paménttl de 9 pogeme, doI bol i o vaca.

Sa presuppuneing quo pg,m6ntuln unui cultiyatortimica se gassesce in conditiunl d'o fertilitate me4Ilocie;se imparte dar intinderea de pg,m'éntil in tref pIrti, dup'e"numerulti de plante ce voesce a cultiva, spre ex. : porumbri,orqil

Annulti I. a, Pe trei pogeme se va pune porumbti;b, Pe alte trei, cereale de primavéra, or4ii1 séti ov6sti inammesticti ca trifoiti commung ce ya sprvi §i ca furagitide vite; c, i pe alte treI dogéne grati sén or.dti de t6mna.

Annula II. a, Pe loculti guaro a fostil porumbil seva senAna cereale de primayérti, gran' séti orqii; b, Pe a-quela guaro a fostil or411 sOU oy6stl, se va sem6na gratide ténina que prospera bine dup6 c, Iar pe a-quPla guaro a fosta grail de téninti, se va ogora i seva sem6na porumbti.

www.dacoromanica.ro

Page 40: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

30

Annula III. a, Pe locula cerealelora de primavera,se va sellaba porumbtit, dupë que mal anteitit se va ogora,din vreme, b, in aquela quare a fosta graa de tenla,se va sern6na cereale de primavera in ammestici Cufoja; e, Iar pe aquela quare a fosta porumba se vasem6na graa sea or4a de temna.

Dupa cuma se vede din aquesta exemplu de assole-menttit, se obtine furagia de vite In top annif din trifoiala quare se mal adaogg, §i resturile de vegetale, cocenilde porumba, paiele de onla §i altele.

5. Cultivatorula quare are 12 pogóne, §i una uuni6rilde vite mal mare (4-6 capote), póte urma tota aquestaassolementa, cu deossebire, quO treI pogóne trebue a sedecide pentru livede.

Quand voesce quine-va a avea una assolementa pentru5 anni se va intocmi cultura plantelora dup6 C1111111r1116Za :

Annultit I. Porumba.II. Gral de temna.III. Cereale de primavera graa sea or4a,

ammestica cu trifoia.IV. Plante uleiósse, rapita sea maca, ina, etc.V. Gratit rqiu de primavera.

In aquesta fela de assolementa, se incepe rotatiuneacu plantele de mal sussa pôna la altit V-lea alma, venindaregulata cultura lora pro una loca de jossa in sussa pónase finesce cu cereale de primavera.

La finele assolementuluT de 3, 5 séa 7 anni, este binesa se gunoeze guate una loca cu gunoia de grajda, sprea se putea tine §i mal bine starea de fertilitate a pa-mêntulul.

6. In fine, assolementele pota varia, dup6 imprejura-rile localitatil i qualitatea pamêntuluI; der teta d'aunava observa quele urmatere la intocnairea lora:

www.dacoromanica.ro

Page 41: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

37

De a se varia cultura deossebitelorti plante.De a se intercala cultura planteloril en radacinf

lungT cu quele quarl faca radacinl superficiale; precuinti siquele quarl se cultiva pentru gritunte, sa se inlocuiascacu quele furagere, guiare servesdi ea nutretil.

De a se succeda plante prasit6re dup6 quele nepra-sit6re, fiind-quo prin prasila si sapa, face de se nimicnice-sce burienile relle, quare se immultesca printre queledin urma.

Dup6 que una loca s'a gunoiatti, sa se semene oplanta quare se prasesee, pentru motivulti quo, gunoiulacontine adessea seminte de erburI relle guara crescandti,le face a se suprima prin prasila si sapa.

Va chibzui succedarea plantelora, ca dup6 recolta-rea lora, sil r6maie timpii in destulli spre a se pregatilocurile pentru o 1100 sem6natura.

Va admite pentru locurile secative, cultura plante-lora quare p6te sa le umbrésca, ca sa se p6ta oppune laevaporatiunea umiditittii; precum assemenea pe locurileargillósse, compacte si red, trebnesca cultivate plante,guaro ail trebuinta de multe lucran, in timpula vegeta-tiunii lora', ca sa le faca a se marunti si a pierde dinmulta lora umeqela.

QUESTIONARIÜ

Que se intellege prin assolemente ?Que se observa din cultivarea planteloril gil regula?T6te plantele intra la intoemirea de assolernente?Cum se procede la intocmirea de assolemente de 3 annI?Cultivatorula quare are mal multe pogóne §i vite eum trebue A'

reguleze assolementulil ?In genere que se observa la intocmirea de assolemente?

www.dacoromanica.ro

Page 42: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

38

CAPITOLULt VINSTRUMENTELE TREBUINCICSSE LA CULTIVAREA

PhIENTULUI

Instrumentele trebuinciósse in agricultura stInttri a-quelea cu quare se servescil cultivatoril la despicarea,martmtirea stratuluI de painênttt cultivabiltl; aquesteasanta sapa, plugultt, rata, prasitorultt, grapa, etc.

Unta din aqueste instrumente, d'o maro insemnatatein agricultura este plugula, quare s'a modificatù si per-fectionattt potrivitti Cu progressulti que agricultura a fa-cuttl prin deossehite térri.

De vre-o quatl-va annI, a inceputtl a se introduce si lanol plugurile perfectionate, si mal alessti aquelea guarosûnthusóre la lucra si facil econornie de vite la aratura.

Aratura que se face cu pluguln cehl vechiti nu esteeconomica, fiind-quo intocmirea partilorti lui, nu cor-respunde cut exactitate dupè" regulile sciinteI mechanice;din piare causa, face ca plugula sa fie mal silnicti inmiscarea luT, i trassa de mal multe vite. Pentru atarlcuvinte uniI din proprietarI i arendasi, aü renuntattl laplugurile cele vechI si se servesca cu quele perfectionate,guaro, parte din ele santa co-nfectionate la nol si 'arteaddusse din strainatate.

Plugurile in genere se impartn in do6 marI seriI :pluguri cu dricA (numite i plugurf pe t'Oto) si in plu-gurti pe una picioril (t'ara r6te).

PLTJGULt1 CU RÓTE

Cap6têiul grindeiuld la aquestil ORO este ase-

www.dacoromanica.ro

Page 43: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

39

OW pre o osie Cu do 6 r6te, nuinitA drica, prin quare epuno in mirare; intrebuintarea until ast-felil de Olgaeste propriÙ pentru locurile tari, prea argilòsse i tell-nésse, i éca pentru que : el este statornicii in mi§carealui, tine o continuitate regulatft in luarea brasdei; fiind-quO dricultl opresce grindeiulti, impreuna ea t6te partileMT, ca sa nu éssa affara din brasda. (fig. I.)

www.dacoromanica.ro

Page 44: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

40--Regularea acestuI pluga pentru luarea brasdeI mail a-

(i4no, consta in fixarea dricultd spre dipat'eiula p;rind3iu-luT; iar quand este a lua brasda mal puQin adaneg se fixeaza,dricula mai inng,untru séti ma,' apprepe de corning,. Quâtpentru lgtimeabrasde se reguleazg ca §i la plugula simplu.

PLUGULti PE UNU PICIORU

3. Plugula pe mitt' piciora numita i plui simplu stjaaratru (fig. 2), se deossibesce de plugula eu dricü prinaqueea quo are numal una coma, §i ill loca de drica unapiciora.

Figura 2.

Aquesta pluga este buna pentru locurile uOre;numaI aci umbletula lul este mai potrivita. Plugula queltlsimplu este mal upra de luerata Cu dênsul; spre a'l punein iniFare e de ajuus o pereehe de vite. Cu t6te aquesteanu este atilt de intrebuintata, fiind-quo cultivatoril nusanta indenianatief a lucia eu d"Cnsulil.

Mal existg, i alte plugurl ce treca in randula quelortiperfectionate, lusO pông, acumil la nof, maI niel de cumilnu' l all pututa avea loculti, unele fiiudtl eanni grelo incompunerea pgrtilora lort, i altele carat' costissitóre.

Regularea plugului simplu pentru areiturei. Quand

www.dacoromanica.ro

Page 45: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

41

se decide eultivatorulti a face o aratura, cu untfelil de plugil, trebue sa ealeuleze que profundime sa, i sedea, potrivitti eu planta que voesce a cultiva; còcI mieleplante quert o arAtura mal superficial, iar altele que-va mal' adanca.

Quandll voesce a face o aratura maisafinca n'are de quatsa radico piciorulil in sussil cu quate-va crestaturI, fixan-dula de partea oppussa, cu pana de ferr0; la din contra,quand voesce a face o aratura maI superficial, se lassapiciorulit in jossil Cu quate-va crestaturT §i se fixéza as-semenea ca maI nainte. Latimea brasdel se reguléza printeIrta de ferril din cap6teiulti grindeiului, i de quare se§i pune in mimare plugult; quand quere trebuinta a selila brasda mal' lata, se mata t6rta spre drepta §i sefixézIcu untl cuia de forril facutt inadinsti ca una ciocantí;iar quand este a lua brasda mal ingusta se muta tórtaspre stanga, §i se fixéza assemenea ca mal 'nainte.

Deossebitil de plugurI, maI exista §i alte instrumenteprivitóre la lucrarea pamêntulul, din quare quele malprincipale sfuttft Rarita, grapele, tavalugulft, marcato-rultii, pra§itorultt §i mo§oroitorulti.

RARITA

4. Rarita nu are cormana, §i barta; ea nu taie paanAn-tult1 in brasde, ci lucrarea eI consta in a farama, pa-mOntulti in cararI, prin me(ploculti ferrului que'lil areinnainte. Cu rata se servesee adessea cultivatoril miel.fiind mal" puQin costissitóre ca plugulü,§i *ligo adesseala resultate bune, mal ca séma in privinta ogorareI pa-mêntulul; ea, nimienicesee burienile, pe guaro le Rae af-fara cu rad6cinT eu tot.

una loen' ogoratfi ea rarita in timpulti t6Innel, §i las-

www.dacoromanica.ro

Page 46: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

42

satil ast-fela iérna, se imbunatatesce inteuna chipa in-semnata fiind-qty6 pamèntula se maruntka, i radaeineleburienilortl santa expusse a degera.

GRA.PA

Instrumentula numitil grapa a priimitti modificar'insemnate ca §i plugula ; dup0 forma eI se imparte ingrapa de maracinl ca aceea a Orrel nbstre, §i In graplen dintl.

Constructia g,Tapel do maracinl este prea simplabine cunnoscuta de totl cultivatoril. Lucraren, que se faceen grapa de maraciul un este atat de recommandata,fiind-quo forma el, nu'l permite a intra in aratura §itrama brasdele t'actúe de pluga, niel a invpli s'enlênta,dup6 cuma trebue , niel a sc6te radacinele erburilorataiate de pina; in locurile 11§6re, de §i se pede çlice qu6farama brasdele, ins6, s6mAnta o ja §i o gramndesce launa loca mal mult §i la alta loca mai puQin.

Grapa de maracinl este buna pentru invelirea serniu-telora miel, ca quele de 1ive41, de inti, canepa, etc., fiind-quo aquestea atl trebuinta prea pue-in de a fi invelite.

Grapa triangulara (fig. 3), este de leynntl, en deo-sebire ea are cuele de ferra ; intrebuintarea el este buaape araturile multa argi16ssp §i teliwisse, cuele de ferraale aquestiI grapi ota manine farama bulgaril i bras-dele de telilla. Prin cele trel regulatelre care se aflafie-quare anghill ala grapil,o paterna pune la addncimeaguara voimtl, procedèna la regularen el ca la plugulape un piciora.

www.dacoromanica.ro

Page 47: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

7. Grapa patrufingnlaritnurnith i grapa de Brabant (1)(fig. 4), de unde §1-a i priimitti numirea , este mal4611; ea este de lemnfl i de forma unuf grAtar, de oIuugime i littime pönil la 6 palme; c6stele ei se compunnde patru stinghi6re cam addasse, airendil pe fie-quarequate 7 cale drepte, oblice sal pie4ip cara anghiullde uude se pune in mipare.

e) O parte a Belgiel.

43

www.dacoromanica.ro

Page 48: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

44-

Lucrarea que se face cu o assemenea grapa este in-tiadevOril de recommandata, fiind-quo cuile el intrandaIn aratura, farama brasdele §i bulgariI de pare'enta; peMuga aquésta curata locala de radacint, de erburile taiatede pluga §i le tèrasce la margine. ShAnta inv61ita cuo asta-fela de grapa, e mal' dispussa pentru incoltire §idesvoltare, fiind-quo dintisi grapel, o impritscie de o po-triva §i o pune la adancime cuvenita.

Profundimea la guara dintiI grapeI pOtrunde in pa':ni6nta, depinde de inclinatianea dintilora, de greutateagrapeI cum §i. de modula cum e legata de tanjala, asta-tela : de voiesce quine-va ca dintil grapa' sa intre mal a-dand, trebue sa lege tanjala de quare trago boiT mallunga §i guate o data sa se puje chiar §i greutatl pe densa;aquésta se recommanda a se face adessea innaintea se-m6natureI, pentru ruperea i mal bine a brasdelora.

Fibra -4.

www.dacoromanica.ro

Page 49: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

Figura 5.

45

TiViLUGULt

S. Tavalugula este una cylindru grossa i rotunda(fig. 5), cu quare se servesce la aratura, eu seopti de afarama §i mal' bine brasd ele i bulgaril re"ma§f de la grapa.Una asta-fela de instrumenta se mal intrebuintéza i pen-tru tavalugirea sem6naturi1ora quand santa puOn ere-scute, spre a ap6ssa pamentula, ca vélturile sa nu facaa se evapora umiditatea de pe la radacinele micelora plan-tute; cu atat mal mult se quere aquésta lucrare pentrulocurile us6re.

Quand o sèlnenta de cereale s'a in% 6lita cu grapa, serecommanda numal de guata a applica i tavalugula,spre a nivela micele d'are, §i a assigura umiditatea pen-tru sem6natura. Se mal' serva cu aquesta instrumenta §ila inv6lirea semintelora miel de live41, avênda uneletrebuinta numal de a fi indessate, §i tot d'odata la cossi-rea livedel sa nu se impedice còssa de bulgarI.

Aquesta instrumenta se puna in mi§care cu do 6 vite;ela trebue a fi de ua greutate mal mare spre a putea fa-rama bulgariI, i a face locula ca mesa.

www.dacoromanica.ro

Page 50: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

46

MARCATORULt SÉÛ FÄCÉTORULt DE RANDURT

Marcatorulti este unil instrumentd en pare se in-semn6z5, distantele pentru seinhatuld porumbului, eldse compune de o stinghia de 1Pmnti in guaro stmtd pussepatru picielre de lema de forma triangulara i la o e-gala dista* unele de altele, (fig. 6).

ScopuldaquestuI instrumentd, este de a face claro drepte§i paralelo in aratura, dup6 que mai'antèid s'a grapatil;aquésta, lucrare se face pentru plantele guaro crescti perandurl, precum este porumbuld, cartofil, mazarea, fa-solea, etc., precum i pentru sadirea de plante, putèn-du-se pune pe randuri regulatd.

Aquestti instrunnentil este §i mal trebuinciosti quandse decide ca plantel° sa se praésc i sa se mo§oroezecu instrumentele de mal" josil.

PlarTORULt

Prd§itoruld servesce a pr4i plantele pusse pe

www.dacoromanica.ro

Page 51: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

47-randurf (fig. 7); 41 are grindeiulg i regulatorulti pro-fundimei nellat pe o rotita, precum i trei férre a, a, aquare sfintil terminate la partea de josg in forma miellana ség limbi de ferrg, spre a taia pituientulti i rad6-

erburilorg.

Figura 7.

Fórrele din urma se potg appropria §i departa dup'evoe cu o chee, cu quare se slabesce i se strange §u-rupurile de d'assupra.

Cu aquestti instrumentg se pramsce cu deossebire po-rumbulti, quand s'a pussg regulattl pe randurt cu mar-catorulg; in aque1a0 timpg pra§itoruhl slabescepamentulgpentru mo§oroitorg, qu are adessea fonctionezaîn urma lui.Pe 4i se p6te pra§i peste do'e. pogelne, cu ung singurgcalg i duol 6meni, queea que face a scuti pe cultivatorgde o multime de brne.

MO§OROITORULÚ

11. Aquestg instrumentti se appropie de prasitorg pringrindeig §i regulatorula profundimeT (fig. 8); eltt are do'ëcormene quare se marginescti innainte printio limba deferrg de forma unel lana' triangulare, ascutita la verftispre a intra in pamêntg. Moproitorulg fonctionéza ast-foil! : lancea de ferrg despica pam'entulti i ilg da, corme-

www.dacoromanica.ro

Page 52: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

48----neloril iar aquestea la randuln lorti, lia r6st6rna pelanga, radacinele plantelorn pusse pe randurl.

Figura 8.

Moproitoruhl face servicil ca i pra0torula tdn'endtiloca de sapa. Tota cu densula se servesce §i la facerearigolelora (mid entulete) tóinna, in locurile de cereale,quand mi sfinta plane, spre scurgerea laculetelora pro-venite din ploI i topirea zape4il. Unn cultivatora cu unasingura cala i dol ómeiìí póte moproi pe 41 Cu aquestainstrumenta peste do '0" pog6ne.

12. Mara de instrumentele trebuinciósse la lucrareapamêntulul, mal exista Mica i altele ce servesca pentrusemënatil. Din aqueste instrumente este una de o mareinsemnatate (fig. 9), cu quare se p6te serue-na tota felulade seminte : rapit, Ente, macti, 0 in fine tóte semin-tole rotunde.

Sem'ënarea Cu aquestil instrumenta sea machina, areavantagitifil de a semCna pe randurI, ca pantele 0, se'Alta mo§oroi; ast-fela plantele devina multa mal pro-ductive in graunte in comparatie ea aqueleasrplante parear fi semënate prin imprasciere. Aquesta machina faceeconomie mare de sCm'enta, fiind-quo t6te grauntele lesém6na regulata fOra ca niel una sa se piarçla.

www.dacoromanica.ro

Page 53: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

49

Figura 9.

Aquésta machina are assupra ossiei untl drugA sub-tire de forrIl A, iar spre extremitati guate un vasstl de ti-uichea b, b, In forma, de do 6 pilnii pusse cap la cap, inquare se pune slménta; pe me4f1ocultt aquestoril tini-chelo are guate o banta de alma cu deossebite gaurf,facute dup6 marimea grauntelorti, §i aqueste gauril sereguleza, dup6" s6menta que este a se semèna; drugulttCu vassele de tinichea se pune in mi§care pria umbletultiròtelorti §i a unel rotito.

Tinti calti i doi 6meni p6te semëna pe ji, pônilla5 pogóne.

QUESTIONARIlfI. Quare sûntd instrumentele necessariI la cultivarea pamèntuluI?

In que consta bunatatea plugulul cu rae, si cura se reguléza?Que fela este plugulil pe mili piciorii si cum se regulézil ?

Que este rarita si cum functioréza?5 ,4uftte feluri de graol6. tu que consta bunatatea grapei triangulare?7 Cum este grapa paträngulara si cum fonctionéza ?8. Que fela este tavalugula si la que se intrebuintéza?9 Que este marcatorulil si la que se intiebuintéza?

Que este prasitorulil si la que se intrebuintézi?Que este mosoroitorulii si la que se intrebuintéza?In agricultura mal s'Unta necessare si alte instrumente?

' 4

www.dacoromanica.ro

Page 54: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

50

CAPITOLULC VI

CULTURA DEOSSEBITELORÙ PLANTE

1. Plantel° guaro se cultiva pentru trebuintele omuluianimalolora, se imparta in douè marl serif :îu plante

guaro so cultiva in grdina,§i in plante que se cultiva peo intindere de pamenta mal maro i quare face objectuladescriptiunii lora aci.

Aqueste plante dupa felula intrebuintarif lora, se im-parte in patru marI grupe

Plante guaro se cultiva pentru graunte, precumasanta:

Cerealele : porumba, grtia, secara, ora, ovOsa etc.Leguminésele : fasolea, 'nazarea, lintea, etc.

Plante que se cultiva pentru rdddcini, foi i fructe :cartofif, napif, sfeclele §i va*.

Plante inclustriale : rapita, illa, maca, etc.Plante Furagere que se cultiva pentru nutreta de

animale : luzerna, mazariche, trifoia, etc.

A. PLANTE QUE SE CULTIVA PENTRU GRAUNTE

2. Cerealele. Cultura cerealelora se cunnesce din timpilquei mal stravechi. °mula lu starea luI primitiva se nu-trea cu erburi. TendinIa sea cOtre una traía mal huna, 11facu a cauta me4t16cele de a fi satisfacutti. in cercetarilesele dete peste grauntele plantélor fitinòsse pe guaro leintrebuinth ca alimenta. Incepii dar a le cultiva, cu taaignoranta in quare se gasea, §i vO4Anda quo ele santa

www.dacoromanica.ro

Page 55: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

51--mal propril existentit sele, le lubina 4eitel Cares, dreptrecurmoscinta, pe quare o §i numl 4eita seceriplut. Ca sacomplaca §i mai multa aquestel 4eite subt patronagiulaquaria pussesse felul aquesta de plante, omul le numl ce-reale. 1Vial t6te Embole moderne numesal, cereale i pônaast14t lantele quari (lag graunte fainòsse.

Nutre cereale, plantele (pele mal importante pentrutérra n6stra este porumbula, i graula; dar fiinda-qu6porumbula serva cultivatorilora nqtri de alimenta princi-palta, voniti incepe prin expunerea cultura' hl.

PORUMBIJLIJ

3. Porumbula reu§esce f6rte bine la not, quand estesenCeamta inteuna pamenta fertila, sapata la timpula cu-venita i quand timpula 't a fosta favorabila.

Porumbula se imparte in mal multe varietatt, din quarequele mal principale santa : porumbula vèraticti i po-rumbula tomnatica. Quela cl'antal are facultatea d'a venimal de timpuria in maturitate; ella se péte cunn6sce§i de pe graunte quart santa de o culke galbena descbis-sa; iar quela tomatal, vine in maturitate mal tarcjia,gran* ha are o colóre galbena inchissa , i este mal:burla ca quela v6ratica. Apeste dou6 varietatt santapré comune in terra n6stra, dar pré rana d'a se cultivain parte.

Ca sa péta quino-va obtine s6ménta buna dinteo va-rietate 6re-quare de porumba, se alege, pe (panda se re-coltéza, tuletiI quet mal coptl.

Pe langa aquesta el trebue sa fie cylindrict, adica sanu fie subtirl la vérfa i gro§.1 la cotona, grauntele sa fierotundo i niel de cuma latarete. Dup6 que s'a allessa.

www.dacoromanica.ro

Page 56: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

52

§tuletil, se desbraca de fol pe jumatate, iar ca restultide fol se léga guate doi sea patru la una loca; in una:se pune spre pastrare, la untl loca aerata.

1. Cultura porumbulta. Porumbulti se sém6na prima-véra pe randurl; ela trebus a fi pussa intfuna pilinèntafertila, cam argilossa §i arata la o adancime de o palma;ela se sém6na, la treI brasde dup6 obiceiuid ¡arel, punên-du-se la pogonalôna la 5 oca porumba. Dupë que porum-bula a crescuta queva, se prarsce §i se sapa qultnd tigeaare ése fol.

Quftnd quine-va sémIna porumba pe o intindere malmare de pamenta i voesce a face economie de braca lasapata, se recommanda sem6na dupë marcatora.casulti aquesta se procede astti-fela : dupë que s'a arattilocula se grapéza §i in urma se aplica marcatorula(fig. 6)4, d'a lungula araturer, precum §i in curmeqi0,

unde- taierea randurilora s'ad facuta, se sém6"na po-rumba quate 3-4 graunte la una loca, pe arma se in-velesce bine Cu talpa picioruluf drepta, ap6sanda puQinpamêntulti.

Dup6 que porumbulti a crescuta de 11/2 palme de imal-time, se prarsce in 'miga §i in curnieqi§a Cu pra,§ito-rula (fig. 7), potrivinda asta-fela, ca quele dou6 férrede dindarata ale aquestuT instrumenta, sa, fie in depar-tare de trei degete de culburT, de amOndou6 partile. Maltargia quamd porumbula a ajuma la o desvoltare indoita,se prarsce din noti ca mal 'nainte i se rupe prissossulafoilora. Pe quand se effectua pra§irea cu pra§itorula seface §i saparea séa ridicarea de pamènta pe langa cuIburT,cu instrumentula numita morroitora (fig. 8), in Muga§.1 in curme4i§a.

Una cultivatora perte, dup6 imprejurarl, sa faca ran-

www.dacoromanica.ro

Page 57: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

53

durile cu marcatorula numal in lunga, queea que urmezaca pr4itoru1ti §i mo§oroitorula sa fonctioneze tota asse-menea; iar quat pentru spaciula de pitmanta, que remallenepatrunsa de aqueste instrumente de la una culba laaltult in curniNlipla randurilora, se póte sapa cu sapaintrebuintanda 2-3 4i1e la pogon.

5. Culessulil porumbiclui se face atuncT, quand §tuletilaa trecuta bine in maturitate peste tóta, térrina. Iliultidin cultivatorT Maga porumbula de pe cocenl cu fol, i altiIN.a fol. Ca tóte aquestea, culegerea porumbuluf cu fol,este mal economica, cacT se culege mal iute, cocenil sepota taia §i regula in glugI séa §ire la vremea lora, §iast-fela ramItne locula la dispositia cultivatoruluT pen-tru o alta semanatura totnnatica. Porumbula culessa, setransporta la casa fermeT, se puna in grameçll intinse pe -

subt §opróne ca sa nu dea ocasie a se incinge; pe urma,se curata de fol §tuletil i so lassa o 4i §i doua expqI lasóre, spre a se usca mal bine; dupa acésta se va regulaporumbulA in patule.

In timpula curataril porumbulul de fol va observa O,se dea la o parte totT §tuletil quarI se gassesca anca netrecutl in maturitate, ctScI aquestia adduce vatamare po-rumbuluI. Foile de porumba se conserva puinduse la ada-posta intiuna moda ca sa nu se ude de pl6ie, spre a seputé da ea nutreta la vite §i. mal allessa la quele de lapte.

Quantitatea de porumba que se obtine la yogona, sesocotesce, termena de me4l1oca, qudnd a produsa sé-manta bine, de 150-180 de ori mul multa de Tilda so-manta s'a pussa, séa 800-1000 oca.

GRAULU

6. Gránla se imparte in mal multe varietatI, dintre

www.dacoromanica.ro

Page 58: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

54

guaro quele mal principal° stintn : gran de telmna si gran

de primavéra.a Grault't de t6nind se deossebesce in gran t'ara barba

si In gran cu barba.Gran Prabarbd (lipsitti de mustati), a quaruI graunta

se desghi6ca cu anevointa, se cultiva cu deossebirepartile despre Nord ale Europel, fiind-quo duce mal multla frign. Un altuln este graulti de Ungaria, cu spiculd pa-tratti, i cu graunta puna; eltI cresce in paie mal scurttlde quat quelti obicinuitt, si este consideratn ea de o burlavarietate.

Gran cm barba numitn si gran de Caucasia , are spi-culn lungn, grauntele tul' si langlrete. Totn gran Cubarba este si grauln conmuta', quare are spiculti galbenndeschisn i grauntai lungaréta; varietate que se cultivamulta la noI.

b. Grclulli de prinulvéra , se imparte si elti in grantara barba Cu spictl rosu; si in gran cu barbt, eu spienscurtil si grosri i quare reusesce bine intr'unn painnuttid'o fertilitate me4Ilocie.

Grauln primavnraticrt trece in maturitate inteund in-tervalti de timpn mal scurtn, de (luan quelti de t6mnii;eld se cultiva ca preferinta in pnrtile de DUO- cji aleEuropel.

7 Cultura graului. Grauln toninatica se cultiva inteunpamentti fertilti cam argilossn i calearossn; locult tre-bue aratrt si bine grapatil.

Quand se decide quineva a semnna gran, va aveavedare felulti semëntei. In privinta aquésta, se recom-manda a'sI °Mine snmOnta dinVo t,(irrina de gran culi-noscuta ; la aquésta se procede astri-feld : se va decidedin vreme, o parte din térrina cu gran, se va curati bine

www.dacoromanica.ro

Page 59: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

55

de buruenï, §i se ya secera pliçin mal in urmg, quand a-dia este ajunsa bine in maturitate; se va regula in suopI

clgI, §i se ya treera dup6 obiceia,La sossirea timpuluI de sem6nata graula este bine

suppune la prepara-tia numita ygruire, guaro se faceIn modula uringtora : se pune 'DIVO tocit6re apg §i varOnestihsa, calculanda pentru 4ece oca apg, o oca vara; peurmg se ammesticg bine, pông se face una liquida alba;se pune aci semênta, se ammesticg bine cu unt botagrossa i se lassa 3-4 ore; dup6 aquésta se sc6tegraula i se intinde spre uscare séCI se scurgeintialta asta-fela se urm6zg pentru t6tg se"ianta.

Una alta meqiloca de preparare este a se pune d'a-dreptula grati pe zalae in grossime de o palma, se udgcu apg bine, dup6 aqueea se ammestica ca vara pulbe-rossa, calculando pentru o banitg de grati ca la o oca devar. Asta-fela preggtitg sèmènta dogma este ap6rata dea nu fi suppusse spicele la titciunita precuma i la immul-tirea insectelora quare adduce yatanare

Pe quand se preggtesce s6m8utn, se face §i argtura lao profundime de 10 degete In modula urmgtora : se im-parte locula in tarlale de guate ésse pa§I, se pune defonctionezg, pe gula se Oto, mal multe plugurI, regu-landu-se pentru fie-quare guate o tara. Pe data que s'afinita de arata una randa de tarlale se incepe graparealora i plugurile se pune de functionéza asupra ahoratarlale.

S. Seménarea gra'ului de tlimng. Seiugnarea in genereeste o lucrare din quele mal importante in Agricultura.Spre a procede en folosstt la sem6narea de cereale se yamè'ssura mal antéia locula ca sg, se scie qu'ate din tarlalelede mal sussa 4isse se coprinde la pogontl, i in uringse decide quantitatea de shientg pentru fie guara tarla.

www.dacoromanica.ro

Page 60: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

56--Dup6 modula, de a imparti loculti in tarlale, ajunge

quine-va a fi siguril de a semana o quantitate de grfitiegala la fie- guara tarla, impartind pentru fie-quare din elequantitatea cuyenitil, din quea a unuI pogon guaro estede 60 oca séti tret balite. Cu aquestti mea va fi in starecultivaterubi a se controla singura, valêndil de la primalada, de a semanata prea dessti séti prea rarit.

Quantitatea de sainauta se mal decide dupa timpti §iqualitatea pamantulni; quandil timpula de semanatil aintanliata, urmézit a se puna la pogonii pana la 70 ocade sainêntil; iar quand se semana la timpulil cuvenittiintre Sf. Maril (1) (dupa expressia terreI), attuncl sepune 50-60 oca. In genere catre mude se sémanitde timpuria §i la campa guaya mal tar4it. In privintaqualitatil pilmantuluI, trebue a se lua in considerarestarea de fertilitate; de este cam nefertill, samanta, seaddaoga, i la din contra se scade.

9. Quand se decide a semana, somanta de cereale sepuna intr'o masa de panza, quare se leagii de gata, setino cu mana stanga i se arrunca cu dreapta; se observaîn aquésta, lucrare a se lua in mana totfi d'anua aqueea§1quantitate de sama*, sit se impr4tie regulatil i potrivitCu pa§if que'l face, adica : quand a pussil passula dreptilsa arrunce in partea dréptil, i assemenea, quand a pussilpe quelil stanga, pe partea stanga; astt-felq se va urmaca la fie-que punere do passii, sil se arrunce §i guate omana de somanta, observandil neincetatn a se imprasciade la o margine a tarlalel la qurea-l-alta.

IVIodulti d'a iinparti locula in tarlale, se recommandamultt, fiind-quo intr'o 4i se finesce o parte din loca do

semanatti §i 1,e Una aquestea, una altil

(1) De la 15 Al:Tutti' Orla la 8 Septembrie.

www.dacoromanica.ro

Page 61: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

57

avantagiq este, quo senienta profita de ume4éla pamên-tului si o face a fi sigura de incoltire.

Invelirea semintil se face prin grapa cu dinti, trecendade (plate dou6 ori pe aquelas locti i in aqueeasi direetiune.

IDupO s6nAnare se procede la alte luerari cum de ex.quand térrina n'arti fi plana, O. se faca mid rigole (sen-tulete) spre scurgerea apei provenita din zapada si plóie,cOci formandu-se laculete, face ca semenaturile sabenésca i sa piara uncle apa s'a strinsti; aqueste sentu-lete se 'Jae savêrsi Cu mosoroitorubt

Quand Orna se intempla sa fie caul ploiòssa, i ce-realele de t6inna sa, ja o desvoltare proa repede, este binecare primavera a baga turme de ol si a le pasce in tré-catil; aquésta se face cu scopti de a intaNia crescereapaie, cOef experienta a probattl, quo cerealele cresca inpaie mal mult i in graunte mal puOn, quand Orna esteploiòssa.

SeniMarea galiclui de primeivérd se face in ague-leasi conditiuni ca quell° de tennO, se procede la sem6-nare îu luna lui 1VIartie , incepenh prin varietittile degrail galbene i finindil prin quelti rosu.

Seceratalil i streinsulg grdului. Seceratuhi grau-lui se face care finele lunii lui Iunie; la aquésta se ob-serva : a. Seceratufil trebue sa se faca attuncl, quandpaiele stuitil de untl galbena auriti si nodurile lorg anc6ver41. b. G-raunta sit se IAA eamA lesne patrunde deunghia degetului.

Quand grata a devenittt in aquésta stare, se recom-manda cultivatorulul sa iasse ori-ce lucrare la o parte

sa pule pe data la seceraie, chibzuindt1 a avea una nu-molt de brao mal mare, astit-fela ca in 10-12 4i1esa se secere; întarçiiiuiidü seceratulti mai mult, ajunge a

www.dacoromanica.ro

Page 62: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

58

perde unu la suta pe 4i, din qualitatea i quantitateagraulul.

Figuura 10 Figura 11

Seceratulti se face cu secerea, instrumentti bine cuu-noscutO de toti cultivatorif (fig. 10) ins6, nu se recom-manda, din causa quo lucrulti ca dênsa, se face incetO

Cu anevointa, cO(I cultivatorul0 este silitti curbanecontenitA corpula, quand tae cu secerea.

Ast-felti dar, este mal bine a se secera cu c6ssa im-pedicata, que se deossibesce de quea obicinuita printeunOfelt de grebla, fixata d'assupra tai§uluT (fig. 11). Tad-phi este destinatO a taia paiele, iar grebla de a le tinecu spicele in sussO, 0 a le pune pe partea stanga regu-latO. Prin aquestti instrumentg, secerarea se face maliute, ma' uorü§i mai cu economie.

www.dacoromanica.ro

Page 63: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

59

Seceratulti se pa° effectua i mai lesne prin me4110-culti machinelortt que se traga cu cat i quare secera pe jide la 15-20 pog6ne.

Avantagele que aqueste machini adduct', stintü destulade insemnate, fiind-quo nu ce face rissipa de spice §i nuse intarclie recoltarea grauluï. In curAndil voin4 vedeala nof aqueste machinf in mare num'ati, secerandO cerea-lele nóstre.

Dup'e" seceratti se procede la facerea de snopi i lega-rea lorq. Legaturile pentru legatù snopii se potti face dinteig, richita séti din paie de secara netreerata, que sepastreza intr'adinst" ppntru aquestti sfOr§itil. Obiceiultid'a se face legaturile din grail, in timpulti pe quand sesecerA, causéza pierdere de gram* in sucirea manuchi-Iona de paie cu spice, queea que este ill desavantagiulticultivatorultil.

Snopii se recommanda a se face de o potrivil, de.mari;se aMti îii picióre i se lassa pbna care séra, quandurmeza a se regula in dal. (1) Ele se a§éza la distantede do'l staujini pre randurI drepte , in directiunea carerèssarittl, ca v6ntuld sa p6trun0 cu inlesnire printroele. 0 data aplate astil-feltl, se lassa 15-20 line pelocq, ca in aquestù intervalla de timpfi, sa tréca graultimal bine in maturitate. In urina, so transporta la locultidestinatù de treratil, unde se apila in ire, tott" in di-rectia de mal sussa. Grossimea ire1orü sa nu se fad,mal mare de quat de la 1112 la 2 stanjinl., iar lungi-mea dupe' vointa.

§irele se recommanda a se face jossil mal inguste sprea fi ferite de picatura, se va solzi bine ea snopi ca sa se

(1) Re-quare (dale corrinde do e' picieore de plate treI-spre-çlece snopl,dupe' expresia

www.dacoromanica.ro

Page 64: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

60

scurga apa ploilora i sa nu patrunçla In nauntru; cadle causéza vatalare.

12. Treeratulg Sc6terea grauntelorti din spice, se 'Ateface prin machina cu vapora (aburf) séa dup6 vechiulaobiceia ala Orrel prin alergare cu cail pe lulu peticti depamOnta marginita, in forma uneY circonferente numitaarie.

Treeratula cu machina a gi inceputa a se practica lanoI, fiinda modula quela mai economicil; iar treeratula laarie que se intrebuintéza, mai ca s6ma, de care cultiva-toril mid, nu se face bine, cOci scapa tota d'auna atatspice, qua gi graunte in paiele quare se mail din arie,

cu atat mal multti, quand ingrijirea nu se face de ap-pr6pe la scuturarea gi sc6terea paielora din arie.

Paiele que se sc6te din arie, se va face in gire inga-ste tottl cam dupe' aqueeagl regula, cum se fun girele desnopl, spre a se putea pastra gi da ca nutreta la vite.

Quantitatea obtinuta de grail, se socotesce, torment"de meçllloca, quand a produssa se.inênta bine, de 12 orlmai multti de auat shiênta que s'a pussa. MaI maltséa mal puOn depinde de impregiurarile timpuluf giqualitatea pamentulul, adica, : de a fosta timpulti gi pa-mêntulti Mina va produce mal multa, gi la din contra malpacing. Dup6 que cultivatorala obtine graula trebuea'la ingriji; la aquesta se observa, ca magazia in quarese pane graulti, sa fie bine aerata gi sa nu se puiede pat quela mult p6na la anti metru de grossime; apoIsa se intórca regulata, pe luna de dou6 i trei ori cu lo-pata, ca partea de jossa sa vie d'ssupra gi aquesta dedesubta. kiuésta lucrare se core cu deossebire a se facemaI allessa la inceputa, ca sa nu dea ocasie a se inciugegraula in magazie; mal tarqia, peste 4-5 lunI, se OW

www.dacoromanica.ro

Page 65: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

61

iári intórcerea luI, facenduse pe luna o data, apol la dou6tluni, la tret lunI, etc.

Multi din cultivatoril miel campent, in lipsa de ma-gazil, priml graula, spre p6strare in gropi facute îutr'a-dinsÛ destuln de rell, c6cI face a se da grauluIimil mirossti mucigaiossti, din causa ca aerulti de afarami pote Otrunde in grópa. T6te aquestea face de a sea-dea qualitatea graulul, i prin urmare i valoarea luiporturf sea pe pietele orarloril. In lipsa de magazil, estemuitti mal bine a'lti Ostra in ire pônrt apprópe de ase desface quand se i procede la treeratil.

SECARÁ

13. Secara are assem6nare ca graulA §i este una din ce-re alele quele mal productive ; ea reinesce firte bine in lo-curf de puQina, fortilitate.

Cultura secaref, este de o mare importanta a se in-tinde pe o scara mar mare ; atat pentru ganntelequat §i pentru paiele ce potti servi la deossebite lucrurf.Grauntele produce o tabla bulla pentru paine guaro pa()sa tie mal' multe ile, fara ca sa, se strice queea que arascuti pe quine-va de a face i a cóce pene in tóte 4ilele.Quand se intrebuinteza l'alma de secara pentru paine, estebine sit se ammestice cu o a treia parte faina de grail,ca sa mai indulcesca painea, fiind-quo faina de secaracurata 'II dt unil gustil acriciossiL

Grauntele de secara stintti inqestrate de proprietatfspirtósse, i arti putea fórte bine servi in fabricele de ra-

pentru extragerea spirtuluI in loculti poriunbuluTquare s'ar economisi ìn avantagiulti micilorti cultivatorl.Secara se deossibesce in secara de tóinna §i. secara de pri-

www.dacoromanica.ro

Page 66: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

62-----in g,vérit, i fie-quare se imparte in mal multe varietatI :Secara de temna are paiele mugí, gesso , spicula mailungareta, grauntele mal mid §i mal echep; lar quea deprimavéra, are paiele mal scurte, subtiri , graunta malmare 0 cam alblciesa.

Cultura secare. Aquésta planta, se cultiva in ague-lea0 conditiunf ca i graula, cu deosebire quo prospera binein locurile u§6re, unde graula nu reu§esce.

SemO'narea se face Minna pe la finele lunel luí Sep-tembrie, pentru quea de tónma; ier pentru secara deprimavera, in luna lul Marti°, pe quand se semana §ior4ula.

Quand secara se sein6na tarcjia tinina nu reu§escebine, fiind-quo frigula de orna gasindu-o neinscaunatabine, o vatOma i attunci §i munca din preuna cu s6nfentaeste perduta.

Se sem6na la pogona que-va mai puOn in comparatieca graulti, adica ca de la 40 50 oca de secara, séa2 pôna la 2 0 juniatate Witt

S'a observata quO in urma unei sem6naturl tomnaticeadessea timpula se arata prea favorabiltí, queea-que faceca secara sa ia o desvoltare repede; in asemenea casa ,este bine de a'l impedica crescerea, facenda a trece catavalugula peste secara.(1) Quaml Orna seintaipla sil fiebunit 0 fOra gera tare, - queea que face ca secarel sil'imerga bine, este de neap6rata trebuinta prim6véra abaga of §i ale ma:a inceta spre a'l ciupi sea manca extre-mitatile fedora; de nu se va face aquesta, secara va fiexpussa a cadea sea a cresce in pad° mal multa 0 ingraunte mal puQin.

Seceratulti §i stransulil secarei. Acésta se face at-tuncl quand gran* abia se patrunde de unghia degetu-

(1) Ve4i instrumentele (fig. 5.)

www.dacoromanica.ro

Page 67: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

63

lul, prin quare se probéza ca este ajunsa in maturitate ;se procede la secerata i là stransa intocmaI ca i pen-tru grati.

Secara que produce una mona, se somtesce termenade me4lloca, quand a produssa sOn'enta de 20 ori; inalmult sea mal puOn, depinde de imprejurarile timpului.

In multe parti ale Europei se cultiva secara de tóinna,fiind-quo cresce mal inalta in paie de quat quea de pri-mavera, ca scopa de a obtine paie que se intrebuintézala deossebite obiecte, precum : caselora sa-tescI, la§oprine que serva i.,entru adapostireauneltelora plugarescI, la imbracarea de scaune(numite in comerta scaune de paie), ca guarone servima in casa, la facerea de legaturipentra legatula snopilora de gran, or1/1 etc.

Quandti este a se intrebuinta paiele pentruatare scop, nu se treera ca graula, ci se bate camlaciile (1) numai spicurile spre a sc6te gra-untele, i asta-felti paiele remana intregl, bunede a fi intrebuintate la objectele de mal' sussa.

Paiele de secara se pota utilisa 1,i de cOtrecultivatorii notrií, intrebuintanda-le ca §i

allessa la invëlitula cosare-Figu'ra

lora in locula ovaruluI.14. Meteiul se intellege una ammestica de secara

cu gran.P'alocurea in térra, unil cultivatori, puna in practica

aquésta, sub cuventa quo este mal productiva grada.Una alta motiva, pentra quare eI sém6na secara cu grítaammestecata este, quo palnPa que se faca din faina dagraa i secara, este mi gustòssa §i mal hranite.re.

(1) Mlacie este tia felil de biela' de lema (fig. 12.)

www.dacoromanica.ro

Page 68: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

64

Oultivatoril inteligentl nu sfultil de accorda niel decumil in semènarea de ineteiula, pentru cavinte destulade simple. A.nteiti, quo aqueste cereale se deossibesca inhranirea lora, fiind-quo graulti are trebuinta de ami pa-mentil fertila, pe quand secara de unula mai saraca; aladoilea, mataritatea nu se face de o data pentru amén-dou6 plantele, i ala trenca, seceratuln trelme sa se facapentra secara quitad este *lisa bine in maturitate, pequia timpa pentru grati, se face pucin inni 'nainte.

Aquestea santa motivele que aa facuta pe mult1 cul-tivatorl de a nu semka, unïl asta-felti de aminestica degraunte; prin urmare este tot d'adula mai bine sa se se-men° fie-quare in parte.

ORDIULU

15. Aquesta planta reursce ferte bine la noi, quandse pune în conditiile favorabile de vietuire.

Orlula II' are intrebaintarea sea proprio in grapa ce-realelora, asta-fela : graunta addussa in stare de tinapeto servi in casurl de femete pentru lacere de Vano.Faina singura de ory , produce o pliine acra §i amara,guaro face impossibila consumarea el, ins6, spre a i seputea modifica aqueste qualitAti, i se addaoga a treiaparte faba de gi:aa, séti graunte în graunte quand estea se macina.

Din or4a se mal estrago berea, una liquida r6coritorapentru oimi, que ére-quand se numea vinz`i de or(M.

O alta intrebuintare i maI importanta a or4ului estequo serva ca deossebire la branirea cailora, precumapaiele ca nutreta pentru deossebite animale.

°Nula se deossibesce în oroja de primavera §i orcja

www.dacoromanica.ro

Page 69: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

ti5

de tema, §i fie-quare se sub-Imparte in mal multevarietatt

Cultura orlului de primetvértl Or4ulg se cultiva peung pain6ntg guare sa contie nissipg §i sa fie de o fer-tilitate me4Ilocie. Loculti este bine a se ogora de cutenuna, quare se va lassa expussti in timpulg ernel, a sebate de influentile atmospherice. C6tre primavera quandtimpulg incepe a se deschide pentru sem6natura, se faceo a doa aratura, inteo profundime de 10-12 centi-metro; dup6 aqueea se grapeza bine 011a se va maruntiin destulti. In aquelap' timpti, se ingrijesce de s6mhtasa fig de o varietate cunnoscutit §i bine curatita de grana-tele erburilorg vatOmatóre.

Timpulti cuviinciossti pentru sem6nare, este de la1-16 Martie §i guate o data se póte sem6na chiar iIn luna luIFebruarie, quaud timpulii se arata frumossg.In fine dintre toate cerealele, or4ulg este quare se sea-mana quelg din taill primavera.

Se procede la sem6nare ca §i graulti; se sein6na la po-gong de la 60-70 oca; mal puOn seg maI mult, de-pinde de timpg, adica de se sem6na de timpurig se punemal puOn la pogong, iar mal ta0ig mal multti.

°quia det6innet Aquestg felg deorqg se deossibescede quelfi de primavera; el ti are spiculg cu §esse rhndurIde graunte §i se intrebuinteza cu preferinta in fabricelede bere. °Nulo de tóinna se cultiva ca §i quelg de pri-mavera, ins6 pe ung pam6ntil mal fertilt, bine ogoratil§i sa fie bine maruntitg. In genere or4ulg este sup-pussg a nu'I mergo bine quand erburile vat6mat6re ildinabu§escti; elg trebuie dar a se sem6na inteung pa-mêntg bine curatitg mal dinainte, ogoratti i grapatg la

www.dacoromanica.ro

Page 70: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

66

beossebite timpurT, spre a se putea niinici cu desá,v6r§iredurienele rele, §i ast-fela onjulti ya r6u§i bine.

Seceratula si strinsuliloqulul. Dintre t6te enláná,-turile or4uhl este quare vine innainte in maturitategata pentru a se secera. Fiind-quo 6r4ele i ovásurilesanta expusse a le cá,dea grAuntele, cu quat se intarTazil,seceratulg, se recommancht dar a so secera innainte de aveni in complecta maturitate, attunct quand gran* sepite pátrunde cam lesna de unghia degetulut. La stran-gerea i legarea snopilorA se va observa a nu se legastra,nsil sub genuchitl, ci puOn mal slobod i qua seva puté cátre partea de jossq, ca spicele sá, nu se rupá,§i st ca,4a píe palnêntil, pricinuinda cu aquésta perdere.Dupá aquésta se lassil, snopiI o 4i i do6 expu0 la s6re§i in urmit se reguléza in clAT ca gratin'.

Or4uld ce produce una pogoml de locti, se socotescetermenti de melllocti, quand a produss6 shlenta de 12 ori.

OVESULU

Ovásulil servá, la hrana animalelorg ca orçlulti; ins6elti este consideratti mal multil a provoca sétil stimula pu-tenle unul animahl.

Sfintil doovarietatt de ovása: de prhMtvérá, §i de t6mMt.Intre ovásurile de prirnavér i tennuft se allá, varia-

tatt ea gran* neagrli, i aiM. Ovásuld negra este malsuperiora quelul albg, in partile liránitóre , 1110' ehl semistuesce mal cu anevointa de Otra cait bátrant av8ndilc6ja mal tare.

Ovásulti de t6mná, se cultivá, mal multil in pilrtile de-spre Mlao-cli ale Europet; iar la not nu pa° reu§i binedin cama frip;ulut ernel.

Cultura ovtsului. Ovásula se cultivA ca deossebire

www.dacoromanica.ro

Page 71: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

67

pro locurile bogate in gunoiti vegetalil, §i mal en sémain e1ina (espr. cu1tivatorilorti, locti quare nu s'a aratil detlecititi de anuI). Se recommanda dar quand pre-gatesce locurl nol penti u sem6naturI, sa semene de, ocamil data ov6s1), eÖc lui Ii priosce intr'unri panc6ntti bo-gatii sein'enandti din contra grful set" orçtü, santil ex-pusse a ccidea quAnd ajangti in maturitate, cudouilea, p6te semena portniihn, grati etc. Spre a obtineo recolta de ov6st1 huna, cultivatorula trehue a se in-griji de o buna s6menta : a fie alba, enrula i ilina séilgrea quand se tne in mana.

Se sémena, la pogomi p6n6 la 60 dr.,a, s6Ine'uta deov6sti prin impra§tiere, in urma seni6nAreI

Seeeratul i strinsubl ovt'sulta. Ov6suln se seceraaddessea in urma grauluT, mal nainte de a ajunge in com-picota Tnaturitate, c6cI la din contra este expussil a sescutura lesne, i a cadea grnuntele !,e quiind se secera.Se procede la secerare, la legal ea in suopI §i la strlingeroca i or4ula.

Ov6sulii ce produce un pogon de locti, se socotesce ter-menil de mecjilocfl pentru locuri nouf, quand produce se-menta de 18 orP, ir pentra locurf ohicinuite de 10 pênC;la 12 orl.

Paiele de ov6sil stinta considef ate de un hin ü nutretilpentru brana animalelorri, c'O'ci se CODSI/111A Cll placero docaí i animalele cornute

MEIULU

Nei Off se cultiva qua nd pentru furagia, quand pen-tru graunte. Ca furagift se intrehnintka la hrana vite-lora; iar ca gran* pentru paqrile de curte, ha in casilde %mete se 'vacila, se face faina i pe tima una' fela

www.dacoromanica.ro

Page 72: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

68

de païne que serva ca alimenta pentru omil; ea este camacra si picanta (ustura puOn la limba). Faina de meia,mal serva si la facerea unuI lieuidü laptosa, numittibraga que se bea de catre órnenI.

Afara de meiula communtt quare se cultiva la noI, semal afla o varietate numita inda de Italia que are gantamal' mica, paiula queva maI lungil, neramosti si cu grana-tele concrescute pe una singura

Cultura meiului. Cultura meiuluI se apropie de aovësulul; elti se cultiva pe una painênta fertila icudeossebire in locurf noul, sparte de curOndti, mal allessttquand '11 propune quineva a obtine graunte.

Sem6Uarea se face in lana lui Aprilie; la pogona sepune quand este a se obtine graunte 25 30 oca ; iarpentru uutrettt se sétnèna mal tar4itt punênduse la po-gona pôna la 50 oca.

Seceratulilsi strinsulli meiului. Meiulú cultivattipentru graunte, se secera, in urma graulul; maturitatea10 se cunn6sce quand paniculele (spiculetele) ingalbe-nescain quea mal mare parte. In fine se procede la se-cerattt si strinsa ca i ovt4suh1.

MeiulO semënatti ca nutreta, se Oto cossi, attundquand paniculele santa anca verC,IT i grauntele nefor-mate bine. Dup6 que s'a cossita, se lassa o 4i si do6 lasòre; in urma, se procede la strangerea 1111 dup6 regulanutreturilora, observandu-se a nu fi umeda din impreju-rarile timpuluI ploiossa, cacl attuncl se strica nutretula1.6111(611M munca si cheltuelile zadarnice.

Meiula semènata pentru gran*, se socotesce termenade meliloca quand a produssa stIrnênta de 30orI; iar se-më'nata ca nutreta pentru vite, produce un pogona pônala do6 cana §i mal bine de furagiti.

www.dacoromanica.ro

Page 73: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

69

HRISCA

Grauntele aquesteI plante se face i Mina quare seintrebuintéza in casd de lipsa, la facerede palne pentru hrana populatillord 4P0de campii; dar mal cu deossebire gra-untele el sfintd Intrebuintate pentruingra§atuld rdmatorilord, hrana pa-sèrilord, i gunoiatuld pani6ntulul instare de planta. Adessea hriFa se malsein'ena pe lfinga stupini, Cu scopdd'a se hrani albinele din florile el.

Cultura. Hrisca se cultiva in-tr'ung pam-entn upril ; numal aci eareursce bine. Loculq nu are trebuintade o preparare indelunga, ci numaio simpla aratura i o grapare Mentala timpd II este indestul.

SemOnarea se face mal tot d'anua Fig. 13.In urma semônitturilorii de cereale, in luna lui Maiti salcaro finele primaverei, fiind-quo hrima nu duce la frigd.Pe 'Singa aquésta mal are facultatea de a fi precoce (cre-sce curênd), neoccupandd pilméntuld maI multd de treIlunl. So pune la pogond Oil la 20 oca quand este ase obtine graunte; iar pentru flor! de albino §i ca gu-noid verde pôna la 40 oca. Elrica se sém6na prin im-prasciere, dup6 que mal anta aratura s'a grapatA §i inarma se invelesce Cu grapa.

Seceratula. Hri§ca se secera pe la finele lunellul Augustn i cate o data in Septembrie, quand gratin-tele siintd pe jumaate ajunse in maturitate; de se vaintarclia seeeratuln , grauntele sfintA expuso a cadea ;

www.dacoromanica.ro

Page 74: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

70

se secera i se face suopT ca canipa, se lassa 2-3 4ile.la s'Ore, i in uraia se procede la strangere dupè" regula,cerealelord.

SORGOULU

Sorgould séiana Cu porumbuld; din paniculele(ramurf sultirt), se facd maturile de casa. Aquésta planta.se cultiva inadinsd pentru maturf, iar pentru gratuitanu are niel' o insemnatate la noI. In partile AfriceT, Ki-nei etc. serva graunta ca alimentd locuitorilord in locade porumbd; totil prin aqueste partl se cultiva o varie-tate de sorgoÙ pentrn extragerea saharulul.

Cultura sorgoului. Sorgould se cultiva in aqueleagconditiuni ca porumbulti, cu deossebire ca pamAntuld saalba o expositiune deschissa spre Miacja-qi. In luna lufAprilie quand timpuld de sem6natil a sossitd, se pregate-sce loculd ca pentru porumbd, se grapéza bine i se sé-nAna pe randurl pônit la 20 oca de pog,ond , insd bineintellessd nu in cuiburi; pe urma se invelesce umrd cuo grapa de maracinT, i la timpuld cuvenitd seIrdescese moproesce ca porumbuld.

Sorgould ajunge in inaturitate tota intr'o vreme cuporumbuld; se secera numal partea de d'assupra a tigelordcamd de pe la jum6tatR; iar cocenif rè'inal so ingr6pasub brasda cu plugn. Paniculele (spiculetele) secerate,se lassa o 4i i do 6 expusse la slire ca sa se ussuce bine,Upe' aqueea se face miel snopuleti, se transporta la lo-culd cuvenitd, unde se bata ca dnipa spre a sc6te graun-tele, cu scopd a obtine paffliculele; pe urma, se aMftsub opr6rie, de unde se iad i se intrebuintéza pentrulacere de maturi.

www.dacoromanica.ro

Page 75: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

OREZULU

Orezula esteo planta care nu'§I are niel de cum locacultura lul la nol, din causa ea clima nu'l priesce;teyte aquestea, fiind-qua face parte din cereale i se in-trebuintéza ea alimenta pentru ointl, anal crelutil a nufi cu totula stritinl de aquésta, planta.

Orenla se cultiva numaI in prrile ealdar6sse : in Is-pania, Italia de Mia4a-li i cu deossebire in Kina, In-dia, Egypt etc., si numaI in aquele locurl unde piteavea o mare abondenta de umiditate.

Cultura orezuluI este val hiat6re locuitorilora quaril seinvecinesca Cu assemenea térrine, pricinuindu-le fela defela de We i eu deossebire frigurI. Guvernele tèrrilorade mal sussa in urmarea aquésta, a oprita de a nu semal cultiva ore4ula in apropiere de sate séti °rap.

Legumindssele sum ua serie de plante, que secultiva pentru graunte, pre o intindere mica de panAnta.

Grauntele plantelora leguminósse süntil mat nutritivede qua grauntele de cereale; ele stmta considerate ca a-limenta pentru omula saraca, cum este carnea pentru°multi bogata.

Leguminóssele se imparte in mal multe specif §i va-rietatl, dintre quare este : fassolea, mazarea, lintea, etc.

FASOLEA

31. Fassolea se imparte in mal multe varietatl, din quarlquele mal principall stinta fassole ca tulpinele suit6repe arad l fassole ce cresce jossa.

Fassolea suit6re numita i obadatit (expressia yrrel)are gran* alba, lungaréta, recurbata i cam turtita,

www.dacoromanica.ro

Page 76: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

7a,

0 care se cultiva la nol in ammesticfi Cu porumbulti ser-vindu'l tigele aquestel plante ca arad.

Fassolea nesuit6re, que cresce jossil, este in graunta, cevamai mica ca quea, de sussfi. 0 alta varietate este fasso-lea a (Darei graunta este cam rotunda §i care se cultivamult spre munte, ins6 e atal inferióra in partile el nu-tritive.

35. Cultura fassolei. Fassolea se cultiva intiumi pa-m6ntfi buntl care sa contie calcarti §i sa fie lucratfi bine.

Quand este a se sem6na singura pentru specula, at-tuncl se ogorasce painêntalfi din vreme; pe urma se pro-cede in luna hi Aprilie, la a doa aratura, 0 se s6m6na,pe randurl, punOndu-se la pogonil 4-5 oca. Ea se pra-§esce se 0 moproesce la timpfi ca §i porumbulfi.

Fassolea se stringe inaintea culessuluT porumbului,attund quAndil tecile simtfi galbene §i nu atatfi de tre-cute bine in maturitate. La din contra intar4iindfi , te-cile se desfacl lesne 0 pricinuesce pierdere de graunte.Se procede la strangere smulgandfi tulpinile de la basaat totulfi; pe urrna se tnanspórta, la loculfi cuvenittl, seintinde in strate la sóre pe zablae, ca grauntele sa nuse rissipésca; iar gland se cultiva in mare quantitate seintinde pe panfentfi pregatitil ca aria.

Peste 5-6 4ille, dup6 que s'a uscatil partea de d'as-supra, se intórce 0 se lassa assemenea, la sóre quate-va4i1le; dup6 que §i aquésta s'a uscatfi, se bate cu mlaciile(fig. 12) spre a sc6te grauntele, sat se treera quandare quine-va multa; in urtna grauntele se intindfi la s6respre aseare i dupa aqueea se inmagazinézit.

Quand fassolea se seamOna singura, produce untl po-gonfi de obiclnuittl s6mênta de 150 oil, satl 600 oca; iarquand se s6m6na cu porumbil 150-200 oca la pogonfi.

www.dacoromanica.ro

Page 77: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

73

LINTEA

Lintea este o planta considerata ca leguma pentruhrana °multa; ea se imparto in do a varietatI principale;quea este d'o colóre bruna deschisa i cu gratuitacam lataréta; iar quea de a doa este d'o colóre mal in-chissa, queva mal' mica §i maT inferielra in parti nutritive.

Cultura lintel,. Lintea se cultiva intiunti pam'entil d'ofertilitate melllocie; se M'011a prin impra§tiere in lunalul Aprilie, dupa ce pamentula s'a araba i s'a grapatabine. Lintea se mal' pote semana i prin machina de se-manatii rapita, ea scopti a se patea prrqi, quand atuncTja o desvoltare i mal Mina.

Sama)* trebue a se loa dintr'o recolta cunnoscutabine curatita de semintele orburilorti streine. La pogontise pune de la 30-10 oca; quand ¡ns'e. se sémana prinmachina, quantitatea seminteI se reduce la uml sfertti.

COtre timpubi de maturitate, trebue a se face atten-tiune d'a se ingriji de momentulti favorabilti pentru recol-tare. Se procede la seceratti pe la finele lunPl luT

quand quea mal mare parte din tecutile eT, sflutil deunù galbenil ; se secera setl se smulge din pa-nAntti, se strange in miel pol6ge i se lassa expusse lasóre 3-4 4i1le spre a se usca bine; se transporta la lo-edil destinaba, facandu-se miel chite sM ire, pôna tim-pulti va permite a se treera.

MAZAREA

Mazarea este assemenea o planta considerata caleguma guaro serva la hrana omuluT sub deossebite star,quand verde, quand uscati.

www.dacoromanica.ro

Page 78: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

74

Mazarea se cultiva cudeossebire in gradilla (veql hor-ticultura); iar la cam ti se cultiva aquel° varietatl quarltreca in maturitate tal-4M; aquestea fad fonio purpu-ril, pe guata timpti quele de gradilla de ordinara facaflorile alba.

B. PLANTE CE SE CULTIVA PENTRU TUBERCULE, (1)RADECINI, FD1' Si ERUCTE

CARTOFII

39. Cartofil se cultiva innadinsil pentru tubercule;nu de mil cultura aquestel plante a inceputa §i la vola se intinde pre o scara mal mara, potrivita ca querereaque se face pe piefele orarlora. Nuca acum, cartofil nuaa mare insemnatate in economia populatiunilora decampa, pe quat timpti in alte partl ale EuropeI, serva caalimenta principal in economia canica; el mal santaintrebuintatT i in fabricele de fecularil, spre a sc6te fe-cula (2) que se ammestica cu faina de grita §i se facepalne, quare are una gusta inferiora celeI de graa.

Santa mal multe varietatI de cartel, dintre guaroquele mal principal° gaita :

Cartofl de o forma cama sfericit, d'o colóre violetainchissa, cu epidermula (i elita de d'assupra) noteda §iquare treca in maturitate tar4iti.

Cartofl d'o colóre galbue-violeta, ca epidermulaneteda i de o forma quand lungaréta, quand sferica.

Cartoff d'o col6re galbue-deschissl, cu epidermulaslaba i guara se rupe lesne; aquésta, varietate se animalesna la ferbere i are una gusta cam neplacuta §i ine-caciossa.

Tubercule se dice la cartofl, napl, etc.Feculit este partea albg a cartofiloril quare se transformilfelii de

www.dacoromanica.ro

Page 79: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

75

d. Cartofl do o colóre galbue-ínchissa cu epidermulanetedit §i de o forma proa nepotrivita; ei santa mal marica quel de sussil, varietate huna pentru ramatorl (nu-miti §i cartoff porcescI).

Quánd quine-va voesce a cultiva o varietate de carteffpentru economia caser, fie de °II-que colare ar fi, se re-commanda ca epidermula, s5, nu fie neteda li luciossa.Quand este in stare de planta, trebue a da preferintacartofilora guaro infloresca mal pucin i daa tige malpucine.

Introducerea uneI varietatl de cartoff prin samênta arfi li mal nemeritit, fiind-quo póte obtiue o varietate pen-tru mal multa timpa ; ins6 trebue a o cultiva continua3-4 annl ca sa ajunga la adevèrata lora marime, §i,numal dup6 aquesta intervala de timpa pato servi ca a-limenta ; ca tate aquestea introducerea prin tubercule d'adreptula, este mal lesne, fiind-quo pote quino-va ajungecufenda la una producta bulla pentru consumare.

In genere cartofil se mal pota deossebi in cartoff tim-puril i tar4il ; quel quare traca in maturitate de timpu-ria se cultiva adesea §i in gradini ; iar (piel tarcjil secultiva cu deossebire la campa.

40. Cultura Cartofilorii . Cartofil se cultiva intr'unapamênta u§ora, mal multa nissipossa, bogatil in mate-ril vegetale i intr'o situatiune unde p6te sa tie §i óre-quare umiditate, ins6, nu atila de multa, cacl nu le mergebine. Pamèntula este bine ala ogora de ca tomna, i ca-tre primavéra, in luna MI Aprilie, quand timpula de se-mkata este favorabila, se ara din Loa queva maI a-anca, ingrijinda tota de o data i de sëmenta a o aveadintr'o varietate cunuoscuta ; la pogona se puna de la160-200 oca.

www.dacoromanica.ro

Page 80: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

'76

Este cunnoscuta quo orl-que cartofti are mal multiochi séti germeni, que din fie-quare da guate o tulping,quand se puna in pgmenta ; prin Jumare putenng tda,cartofiT quei marf in miel bucgti observanda a avea, fie-

care bucatg guate una germen a sél doui ì pe, urma se sé-m6nO sea se plantéza, iar cartofii quel miel se lassg,intregl.

Seinaarea sea mai mal bine 4issa plantarea, se Icein urma plugulul la trel brascle ca porumbula, asta-fela :se afunda, cut calcaida picloruluI, marginea brasdel dinnguntru i dup'e" aqtteea se parle ca mana 3 4 cartofiséa bucgtf, in depArtare quela puQiu de do 6 degete unulade altula, i in urmg se invelesce cu brasda urmadreplugului.

Multi din cultivatorl, ara anteig pa,mêntula, faca cul-buri cu sapa, plantézg cartofil §i in uring invelesce totacu dênsa. Aquesta moda de semënare se puna in practicanumai pre miel intinderi de pginênta. Dup6 ce cartofliluata o desvoltare de ajunsa trebue a se prg§i i mo§o-roi la timpula cuvenitil ca porumbull §i fasolea.

Sc6terea cartofflorti se face téluna pe la fiuele luneilui Septembrie, quand tulpinele incepa a se usc,a; se des-vglesca culburile Cu sapa, se stranga cu malnile§i se re-galeaza ca provisiunl la una loca uscatt.

Quantitatea de cartofl que produce una pogona, depindede la timpti i qualitatea pOinOntului. Cu tóte aquesteain termena de me4iloca se socotesce 3500-4000 ocade pogona, quand timpula le-aa fosta favorabila.

Cartofii, adessea santa expRi a se strica din mal multecause : din sc6terea que se face pe una Culpa ploiossa,din neajungerea lora d'o potrivg in tnaturitate, din qua-litatea pginêntului, quand a fosta tare bogata, §i chiar

www.dacoromanica.ro

Page 81: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

77--din s6menta, quand nu s'a cantata sa fie dinteo varietatesanatóssa; se recommanda dar cultivatorulul a observatóte aquestPa, §i a hilatura róulü, i numaI 'amtU felii vaobtine cartofi buni.

SFECLELE

Sfeclele se cultiva pentru radecini ca i cartofiT, elese deossibescil in mai multe varietatI; dintre guaro uneleque se cultiva la canapti in Francia, Belgia, Geruaa-nia, etc., serva pentru extragerea sacharului; iar alteleserva pentru hrana animaleloril.

Cultura sfeclelor. Sfeclele se cultiva pre unil pa-in'Ontil bulla, ogorat i grapatil in destulil spre a se ma-runti bine. Se procede la seianare primavera in lunalui Mal-1 d'o cama-data in pepiniera pro miel tarlale;dup6 que s'a desvoltatti puOn, se scete §i se planteza preunu, punêndu-se la o distanta de do6 palme in tetepartile , pe urma la tinapula cuvenitii, se prarscechiar se morroesce puOn, observancia a nu gramadi pa-niêntil pe langa, coletil. (1)

Dup6 que sfeclele a luattl o desvoltare de ajunsa, sepote rape foile din timpil in timpü i da la vacT ca nu-treta ; astil-fehi peto face quine-va recolta de foi de do6

trei orT, bitio vera, servinchl ca nutretil.T'enana pe una timpti frumossii, se incepe smulgerea

saü scOterea sfeclelorti pe quand foile ingalbenescil. Dap6que s'a scossli, se taie din coletù partea guaro a crescutilin aerti, §i se cur6ta de pamentti; dup6 aqueea se lassaexpusse la sera ca sa se evapore de puOna umiditate,in urna se transporta radacinile la locula cuvenitii sprepastrare, que se face in aqueleW conditiunT ca cartofit.

(1) Partea quare desparte rAdh'eina de tige

www.dacoromanica.ro

Page 82: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

78

Qutind'este a obtine s'émata, se opresce In timpul ti ve-getatiunil din tulpinile quare se va vedea quo sfultti quelemal fruinósse; pe urna dup6ce inflorescil si face salUta,se taie tulpinele si se puntl la ske ca sa se ussuce bine,quand dupé aquésta li se iati sOméiata si se pune sprepostrare.

NAPII

13. Napil se cultiva pentru tubercule, que ai assenfe'-nare cu cartofil ; 1186 in -Ligo se deossibescft fiind-quocresce rnultü mal inalte; et rensescil cliiar pre locurIuske, Lira a fi pregotite din vreme.

Sem6uarea séd plantarea se face primavka prin tu-bercule, pre randuri que va mai depOrtate ca cartofil;&Te' aqueea se sapa la vreme, si se scotil din painênta inluna luI Octombrie. Adessea se plantéza si tdmna, qintindunnéza ca si recoltarea lorü sa se faca mal* de timpuriticOtre finele primaverer.

Napii, in comparatie cu cartofil, sfintü mult0 mal in-feriorl in partido nutritivo, si ati unti gusta cam apossitCu tóte aquestea se consuma cu lacere de care rama-torI, pentru quare sfarsitil se si recommanda cultura a-questel plante.

VARZA

44. Varza este o planta que se cultiva pentru fol, siquare se intrebuinteza in economia casnica.

Aquesta planta se imparte in mal multe speciI, dinpiare quele mai principale sfinta : varza verde si creta,varza inflorata seil conopida, si varza rotunda.

Quele do6 d'fintêiii se cultiva obiclnuitil in gradinl,pe quand quea din urnig, cu foile marl si quare se in-

www.dacoromanica.ro

Page 83: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

79--velesd unele pe altele, formanda una volumn rotunda,se cultiva pe o intindere mal mare de pamanta, fiindamulta queruta de catre consumatorT.

Cultura aquestel plante se face pe una pAmAnta fertila,ogorattl la vreme, li sa alba o situatiune jòssa ki ilingitapa. Primavara in luna 1111 Aprilie se procede la sem6-nare, pe miel tarlale, la una loca apOrata de friga. Dup6que a crescuta aci, pana la o inaltime de 10 sea 12 cen-timetre, se scòte 0 se plantéza la locula destinata, perandurl, ca fassolea. in timpula vegetatiunef se pr4esceo data i de do 6 orl, §i pqin se §i. moproesce in mo-mentula pe quand e de marimea unul mèra. in aque-la0 timpti, este bine a i se rupe din foile de jossa ca sase desvolleze li mal bine. Aquésta se face cu scopa casera sil, se lasse in jossa i sil cha mal multa putero sprea se inveli varza i a'..z1 ahoga volumula; totil in aque-la0 timpa se opresce tulpinile qua° mal frumòsse pen-tru sa'manta, quarora nu li se ruptil foile.

Adessea varza este suppussa la stricare dupë que ea atrecuta in maturitate, maI allessa quand se intampla catimpula sa fie multa umeda ; in assemenea imprejurarenu trebue quino-va a intardia mult recoltarea el, ci a oscae chiar cu rad6cinl, li a o pune la una loca adapo-stita spre lastrare.

La pogonti se socotesce termena de mellloca panala 3000 verze séfi cap6tinf; nu trebue a se cultiva pro a-ouelql loca, de guata pela multa pana de doa" orI liIn urma a o cultiva intialta loca.

PEPENII15. Pepenil se cultiva pentru fructele lora rotunde

0 volumin6sse que santa intrebuintate ca alimenta rë-

www.dacoromanica.ro

Page 84: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

80

contorti pentru orna; eT se imparte in do 6 marT sectiunl:pepenT ver p pepenl galbeni, §i fie-quare se mal sub-11111 arte in mal multe varietgtl.

Cultura peponilorti se face pe unil pgmOntti fertilù, ibine pregatitil prin ogorgre do mal inainte. Se mal ob-servg ca loculti linde se s6m6ng, pepenil, sg albg o si-tuatiune cam sassl, deschissg spre R6sgrittl §i Miacjg-4i,avêndil trebuintg fructulfi lord voluminossil de cgldurasolarg ca sg, pea, ajunge in maturitate, i obtixe gu-stulti

Quand pepenil se sém'eng in situatiunI jósse, §i s'arintempla ca tinipulg sg fie muitti ploiosstl, urinézg a seintarlia c6cerea loril, a fi apgtqf i fOrg, gustil. Situa-tiunile dar, contribue multil la cócerea

Pepenil se s6m6na pe la finele lunel lul Aprilie perandurI §i la distante indoite ca cartofii, fiind quo vre-jurile lorti so intinde multti pro pgiu6ntii; se face calburIcu sapa, so pune 3-4 grgunte i se invelesce; in urmgdup6 que a luatil o desvoltare de ajunsil, se prAmscequeld puOn de do 6 orT, mal 'nainte de a ajunge la inflo-rire. Maturitatea pepenilort1 se faca treptatg, ba de multeorT tine recoltarea lora aprópe doè lunl, culegêndil totild'anua pe ceI coptl.

Quand quine-va voesce a avea o varietate de pepenlbunl, n'are de quat sá, ia s6menta dintiaquel pepenl, §isA se pue spre pgstrare polla primgvóra, qugnd este a sesemëna.

CASTRAVETII

46. Castravetif se cultivg pentru a obtinefructe, quareservg multi in economia caseI ca alimenti omulul.

Castravetif se imparta in maT multe varietatl ; cul-

www.dacoromanica.ro

Page 85: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

81-tura lora se face mal multa in gradinl, cu tete aquestea,se cultiva i la campa, mal allossa pe langa orne, undeconsummatiunea se face pe o scara mal maro:

Castravetil se sémOna primavera pre una pamentabine pregatita , procedrtinda la cultura lora intocmal capeutru pepeni.

DovLEcll

47. DovieciI se cultiva paran' fructele lora , que aduna voluma mult mal mare ca pepenii; el se doossibescain dovlecT galbenl en e6ja tare, que se suba-imparta ininni multe varietatl, i in dovlecl albl cu cója subtire.Quel d'anta se cultiva mal multa pentru hrana ratna-torilora, pe quat timpti quoi d'ala douilea mal inult peu-tia hrana omuluI, dup6 que se coca in soba sea cuptora.

Din obicpia, dovlecil se cultiva °data cu pon:inhala;aquesta moda nu se peto recommanda , fiind-quo pa-in'entula adessea nu peto nutri bine apesta =masticade dovlecI, poruraba i fassole; este mal' bine, ca dovlecilsa se semen° singuri pro un pitiment bulla, quand se simtetrebniuta de a hrani mal raultl ramatorl.

C. PLANTE INDUSTRIALE

48. Priu plante iudustriale se intellege o serie de planteale quarora producto, priimesca nisce transforman deos-sebite precumd : din graunta de rapita , maca, hui, ca-nepa se extrage uleiurile; din tigea canepel §i ina se facedeossebite panzeturl; din garanta, pastela, godu i§ofrana,se extrage deossebite vapAele violete, galbene etc.;In fine unele serva pentru gusta, ca cicórea, hameiulaetc;Occupandune de cultura unora assemenea plante dupO'

6

www.dacoromanica.ro

Page 86: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

82

a lor importanta, voma incepe prin quelle quare dalauleiurile.

RA.PITIA

19. Rapita este una din plantele oleagiaòsse que secultiva pentru graunte din guaro se extrage uleiula delampl. Se afla do é varietatI de rapita : una pare sesemana tema i alta primavera; Quea de temna, aregraunta mal inchissa i este mal productiva in succurileuleiòsse, in comparatie cut quea de primavera.

50. Cultura rapitei. Rapita de teinna se cultiva preuna pilmênta bine gunoeata §i d'o qualitate argilo-nissi-'casa. Quand se va decido quine-va a semana rapitade teinua, este bine sa se ogorasca locula din vreme, decut tema, intr'o profundime de 10-12 degete i O, selasse expussa influentilora atmospherice; dnp6 aquestape la inceputula priu3averil se va grapa bine, §i mal târ-

iü semanaturile de primavera s'aa terminata, seva face una ala douilea ogora.

Pe la finele luT Augusta, quand timpula de semanatarapita este quela mal favorabila, se face aratura cuve-nita intio profundime de 12 1 5 degete i se grapézabine.

Sem6narea se peto face in do6 moduri Cu machina(fig. 8), sea cu mana prin imprasciere. Cu machina estemult mal de recommandata, fiind-quo face economie desèmêntit, apol se pune pre randurl paralele i se *luye-lesce tota cu (Musa. Asta-fela rapita semanata , péte ase desvolta mal bine dupa cum s'ar semana prin im-prasciere.

In luna lul Octomvrie , quand rapita s'a desvoltata

www.dacoromanica.ro

Page 87: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

83

se pramsce §i chiar se i moproesce ca po-rumbulA, spre a nu degera erna.

Rapita de primavéra , se cultiva pe unti painèntA caquea de t6inna; elti se ogorasce din vreme §i se gra-

pea, la timpulti cuvenital spre a se marunti bine; se pro-cede la sem6nare in luna luI Aprilie.

Quand rapita se sém6na prin imprasciere, se preparalocula dup6 cum mal sussti am 4issa; la pogomi se pune6-8 oca; sem6narea se face cu treI degete, i in urmase invelesce en o grapa de maracini

51. Seceratztli i stransulii rapitei. Seceratulil se facapentru quea de te.mna in luna lul Iunie, iar pentru quea

primavérit que-va mal tar4ill, se procede la aquésta ,

atuncl quand grauntele n'ati 106) adevërata lorti colóreinchissa, §i quAnd se p6te patrunde cam lesne de unghiadegetulul; se incepe la seceratil fora intarliere, cOeI nieluna din plante, nu este ca rapita suppussa a se desfacelesne teculetele el de vêntil §i caldura, fac'èndti a cadeagrituntele pro paniêntil.

Pe lfinga aquésta este bine a se urma eu seceratula,incephda de la rev6rsatultil qioriloni de qi i pena la10 ore quelq multù; assemenea dup6 amiaçla de la 5 pônala 8 ore; de este cu putinta chiar §i miptea sa se secere,tu atat mal bine. Pológele sOil manuchile secerate de di-minéta, sa se stranga séra in altele mal marl; iar quelesecerate cOtre séra sa se stranga adoua-4i la pran4t1, eaatat dup6 unele quat i dup6 altele sa se evapore roa.Dul',A m'asta se procede la transportare la loculd ea-Tenitti, alternanduse panze s011 zablaie in care séli carute,ca sa nu se rissipésel din graunte; se a§41 in §ire seaelal bine acate, ea pl6ia sa nu patrumlit intr'6nsele; peurma quand timpulti va permite, se treera, se allegegrauntele §i se reguléza ca orl-quare cereala.

www.dacoromanica.ro

Page 88: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

84

Se socotesce termeni) de me4ilocil la pogonq, pentrurapita de t6mna senrdnatil Cu machina, qua,nd producegin'énta de 200 de «I, iar pentru quea sembata prinimprasciere Opa la 120 de orI; quea de primavera se-m'enata cu machina, quand produce safenta 011a la160 de orT, iar quea sem6naUt prin impr11sciere polla la90 de oil

Pajel° de rapita, fiindt1 gròsse nu suya de quatientrafoca ség ca agernuta pentru animale la grajdri.

MACULTJ

Maculti este o planta din a quarel gratin:0i se ex-trage unti foil de uleiti buntl de mancare pentru ounl.Grauntele aquestel plante, stutti mieI ca s6mênta de gan-dul §i inchise intr'o coja de forma nucel, din guaro saltamedicinel extrage opium pentru trebuintelo sele. Santado 6 yarietatI de macll : una are grauuta alba i face

florile albe, iar alta are graunta cenuOe i face florileviolete, ro0I etc.

SemOnarea de maca se face inteunti pamentaogorata din vreme i bine grapata. Dup6 que locula s'apregatita se incepe la sinhare in luna lui Aprilie, quandtimpula s'a deschisstl spre frumosstl; se pune la pogonpoma la 2 oca, quand se sem6na cu machina de rapita,lar prin imprasciere se pune polla la 3 oca de pogonn- ,§i se inyelesce upr cu o grapa de maracinl.

Quand macula a crescutù polla la 6 S degete, seincepe pr4itulg cu miel sapaligI §i maI tar4iti quand a,crescutal indestuhl , i se mal face o praila i chiar se

moproesce déca este senAnatii cu machina.Stransulii macului. Maculti trece in maturitate in

luna lui Augustti, quftud capsulele (fructti de forma nu-

www.dacoromanica.ro

Page 89: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

85

colora) santa uscate. Se procede la stransti ast-fela : sorupe capsulele, se strange In cosurf sea traistl si se trans-pórta la lacta cuvenita. Aquesta se face atuncl quandeste cultivatii pe miel intinderl de painèntti, iar daca cul-tura maculul se face in mare, se sinulge cu totula si seface snopi ca canipa, dupe" aqueea se lassa snopif o 4ido'e* la s6re, in picióre, si pe urma se transporta la lo-cula cuvenita si se aseqa in claite bine facute.

Sc6terea grauntolorti se face ast-fela : se sparge ca-psulele in sacl si se alego s6mênta, iar de este culessilcu totnl, se faca randurf snopil cu capsusele, pro o panzagrósa, sétl zablati, si se bata ca inlaciile (fig. 11) 'Anase faraina, bine capsulele; in urma se allego graunteledin cojl prin vènturare i ciuruire.

Se socotesce termenil de ine(plocti la pogona, Tullid pro-duce se"menta de maca de 300 de orT.

Paiele de maca sfinta cama b6tósse, ele pota fi bullepentru foca i gunoia.

TM in plautele ulei6sse se mal coprinde si eamelina,niadia sativa, naveta i sesainulil, que se apropie multade cultura rapitel si a macalul; ele prospera bine intfunapamént d'o fertilitate megnocie.

Grauntele aquestora plante sfintti mal inferióre in su-curile uleiósse , in comparatie cu ra,pita. Cultura loraeste usitata multa in streinatate de catre populatiile ru-ral, din guaro extrage uleiula trebuinciossa pentru eco-nomia casel lora. Se recommanda ca si la nol sa se in-tinqa cultura unora assemenea plante.

INCLU

Paiele de hall, serva pentru fabricarea panzeturi-

www.dacoromanica.ro

Page 90: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

86--bait subtirl; iar din sOmenta acestel plante, se extrageuleiubl buml de mancare.

Inu16 se imparte 0 ela in mal multe varietati : tumidquare se sémena primavera si altub) temna ; queln deprimavera a fire maI buue si este multA cautatù pentrupanzeturl fine si dantele; acestti Mil de inù se cultivamultil in Belgia si Francia, pentru fabricele undo se faceolanda si dantelele.

Cultura inului de primeivéra. Aquesta felti de imi,se cultiva pro nun pamentd nissipo-argilossil, bogatti inmateril vegetale, si bine curatita de burienI; eh trebuea se munci in profundime de 10 -- 12 degete si a sepregati prin ogorare de cu temna; (160 loculil nu ar fiin destulti de bogat, attuned' se va gunoia din vreme cugunda bine putreOft.

Semenarea inulul se face in luna lui Aprilie , la po-gonti se pune OM la 10 oca. Se procede la semenareprin imprasciere, dupe' que pamentulA s'a preparatil bine;In urma se invelPsce usora cu o grapa de maracini.

Stransulg inului. Strangerea se face adessea pela finele lunel lul Tillie, attuncI quand micele capsule adevenitil galbene si foile incepa a cadea. Este bine a nuse secera, ci a se smulge din pamentil ca totula, spre anu se face perdere de paie; te urma se rep-16M in snoplmal miel ca graffiti), se lega si se Iassa ca la do 6 4illeexpusl la sere; apof se transperta la local cuvenitil,unde se scete sOmênta din paie prin batere cu mlaciile.Dupe' aquésta, paiele se pune puOn la sere, pe urma laputreqlre in ai:e statatere, spre a se puté Het° ca inles-nire firele.

Inulil de Winn prospera assemenea la nol, elil esteburin a se cultiva mal multti pentru graunte.

www.dacoromanica.ro

Page 91: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

87

Se obtine la pogonti paie de infi de primavera ter-mello de me(plocil pôna la SOO oca, din quare póte obtinepe jumatate fui6re, iar graunte mult mai puOne., quatpentru quel de diana, elli se cultiva mal mult pentru sI-mônta, din quare se face imli uleiì1 bunil de mancare.

CANOA

:57. Canipa este o planta quare se cultiva pentru fire,que stintil mal infericire inuluI, pentru quare cuvêntil se'ntrebuinteaza la panzeturl ordinare, incepèndli de laquele subtirI pôna la quele mal grósse que se vOndft dec6tre brapvenl, precumil i la facere de totil felula defranghiT. Din grituntele de canipa, se extrage §iele mal serva i ca alimentti ['entra passerile quena miel.

Cultura ceinipel,. Canipa se cultiva pe unii pani6ntbogatil in gunoin vegetabi, ogorattl i grapatii la vreme.Se procede la setanare prin imprasciere pe la finele lu-nel Aprilie pe quand nu este temere de frigil.

S6m6nta que se pune la pogon0 varie mult : (160 arequine-va in vedere a obtine fire grósse pentru phnza com-niuna, se semOna mal rart, 011a la 50 de oca de pogonil;,entru franghil i maI lar pentru panzeturI mal

subtirl pôna, la 70 oca.Canipa sem(inata rarti, face paie gr6sse i innalte,

queea ce urméza, ca i firele sa fie assemenea. Quanda sedPcide pentru acesta sfar§itil, este bine sa se semen° pelinil cu machina, spre a se putea pra§i §i a se desvoltamal' bine.

Streinsulg canipei. Canipa se strange in urma inu-lui ins6 nu d'odata, fiind- quo coprinde doè" felurl de tige .unele de partea masculina i altele de partea femenina.Quele d'anteiii, ajungil in maturitate quand ingalbenesce

www.dacoromanica.ro

Page 92: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

S8---partea de d'asupra §i se curbéza puQin care pamOnt; at-tund se incepe a se recolta smulgêndu-se numaï tigelede partea masculina, i se face suopf ca §i innla. Dup6trei s6ptautini se incepe §i smulgerea tigelora de sexulafeminina, attuncl quand foil° cad.0 i vOrfurile ingalbe-nesca. Tot d'o data se opresce o parto din recoltit pentrusCiniênta §i se lassa mal la unta a se smulge , ca sa a-janga bine in maturitate.

Dup6 que smulgerea s'a faena", so reg,uléza in snopiinict, se lassit 2 3 4ille la s6re §i. pe urna se trans-porta la locul cuvenita unde se procede la sc6terea gratin-telora, intocinal dup'e" cuma s'a t'acata pentru lita.

Paiele de canepa se puna spre putre4ire in ape stata-t6re, pentru ca sa se 0.1 deslipi firele de partea bOtòssa;lalele de sexa masculina so lassa in ap5. 10-12 qille,iar quele feminine polla la 16 qille.

Dupe" aqueste intervalo de timpil , se scota paiele dinapa i se intind la slire spre uscare 3-4 qille; pe urmase puna la indita spre a se farama §i a se deossibi firele§i a§a mal departe, pôna ajunge la destinatia ientruquare s'a cultivatil.

Se obtine la pogon gratuito, tornen de me4floc 00,la 150 oca de pogona; iar fui6re pentru panzeturi comune,pôna la 3000 oca.

PLANTE TINCTOMALE

60. Plante tinctoriale santa aquelea din quare se ex-trago felurite vapself din deossebitele lora lartf, cumdin radacin5, tulpinl, fol i &d. Multe din aqueste plan-te se pota cultiva i la nol, dar fiind-quo intrebuintarealora este strinsa leg,ata ea fabricele de manufacturl, pe

www.dacoromanica.ro

Page 93: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

89--guaro Cinc6 nu le avema, in6 marginesca pentru moment,a expune pe scurtil cultura quelort1 mal principale.

GARANTIA

G-aranta este o planta yivace, que yegetéza iniam'entil peala la 3 auf. Aquesta planta se cultiva pentrurfalacinI din guaro so extrage yapséoa rosie; face florimiel galbene, tulpine patrate que crescit 011a la o in-nhltime de 4-5 palme, si radaciul ranuisse de grossi-mea unuI degetti; c6ja radacinelorfi devine rosio inchisadupe" ce s'a scossil din pain'eutft si s'a uscattl.

Cultura. Garanta se cultiva pe untl painêntti quaresä contie cAlcarit si mina si sa fie bogatti in gunoifi ve-getaltr, lü trebue ogorfail de cu tanta intr'o prefun-dime de 4 palme, cu da plugurI, unuln in firma altuia,se lassa sa fie expussfi la zape4I si geranio cruel. Pri-mavera in luna lul Aprilie se ara din noft, la o profun-dime que-ya mal mica ca quea de tòmna, sc grapézil,se sém6na pe randurt departate intre ele polla la trefpalme si so invelesce cu grapa. La pogonù se pune dela 30-35 oca sl5inênta. In fintelula anng, se prasescede doé í trel ori dupé culi] i burienile relle se immul-tosca ; pe urinti, pe la inceputula ernel, se invelesce cupamemtil luatil dintre rtIndurI, bine maruntitt, ca sa pótafi feritil, acésta planta de frigulti ernel. Alti duoilea aunti,assemenea se prasesce si se mosoroesce. Quand tigeleeste aprópe a inflori se taia vêrfurile si se daft la yite,mal allessa attuncl, quand nu voesce quine-ya a obtinegran*, fiindti considerate ca una furagiil buml. In aldtroika annU, caro finele túnineI, se incepe smulgerearadacinilorn, séA se sc6te cu casmalele, se stringe si setransporta la loculil destinatii, undo se va intinde la s6re

www.dacoromanica.ro

Page 94: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

90

spre uscare 6 pôna, la S 4ille, observanda a nu fi expusseumiditateI; In urma se askja in magaziI, asteptandtimomentulti a le intrebuinta.

Folossuill que are quino-va cultivanda o assemeneaplanta, este de treI orI mal mare in raporta c6tre graa.

PASTELULU

Pastelula se cultiva pentru vapséoa albastra quese extrage din fol ; elti face tige ramesse si cresce deInnaltimea garantel.

Cultura. Pastelulti se cultiva intr'una pamentaquare sa, contie calcara, bogata in gunoia vegetala simuncita in profundime de 12-15 degete. Se procedela sem6na,re primavera pe un timpa linistita fiind-qu6s6tnOnta este tisuria, si se ja de vênta; la pogona se punede la 6S oca de se'inenta; in urma se invelesce i seprasesce la timpult cuvenita. Quand foile ajunga la das-voltarea lora si se schimba intr'o colere albastrue, seculegt cu mana, treptatA, sea se secera quand tigelefoile Anta d'o potriva ajanse in maturitate. Pe urma setransporta sub soprene bine aerate, unde se regulézaspre uscare 5-6 s'e'ptulmanI si se va avea grija, a se in-terco adessea cu furca, ca uscarea sa se faca d'o potriva;dui C aquésta se stringa si se suppuna la preparatiilecuvenite, spre a se putea vinde la tincturierI sea

GODULU

G-odula este o planta que se cultiva pentrutige si flor' din quare se extrage cohlrea galbena;face flori de una galbena verduncti.

Cultura. Godula se sem'eUrt, primavera pe unii pa-mêntauor, f6ra a i se face multa preparatie.

www.dacoromanica.ro

Page 95: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

91

Sem6narea se face prin imprtisciere, la populi se pune3-1 oca s6menta i se invelesce cu grapa.

Recoltarea aquestel plante, se face quand inflorireas'a terminaba, tigele ingalbenesca, §i foile santa ancaque-va ver41; se rupia florile sea se secera cu totula ;dupo aqueea se transporta la loculta cuvenita unde se inpililo que servil, pentru vapsea.

SIOFRANULU

67. 5)franula este o planta vivace din ale T'arel flor'se extrage colórea galbena roiaticá, que se intrebuin-tea4a in parfumaril, distilitril §i chiar in bucataril, ser-vinda a da bucatelora o colóre frunióssa galbena §i pa-cuta; eitt face radacina ca cepa. Se procede la immultire,ca §i cepa, ins6' se séin'ena mal tar4ia ; dup'e" 3-1 sëp-tr3mani ja o desvoltare mare, déc6 timpula 'f-a fosta fa-vorabila, quand se §i procede la recoltare, rupenda nu-mal Une, din quare se sc6te stigmatula (firele dinm011octi) fiinda partile que serva la vapsea.

Ala doilea alma, recoltarea se face din noa, §i asta-fela se procede pOna la 3--1 annl §i in urma iar seplantéza. Sc6terea stigmatulta, facenduse cu mara ane-vointa, a facuta pe quel mal multI cultivatorI de a nuse mal' occupa de cultura §ofranulul; cu tete aquesteatota se mal cultiva in mia411-4i a FraNel i in partilemeridional° ale EuropeI de una mica num6ra de culti-vatorl.

Un pogona de §ofrana produce de la 12-15 oca destigmata li fiind-quo pentru acesta mica producta, sequere cheltuelI prea luan', urmeza de aci a se vinde 'Anala 60 sea 80 banl dramula; una pogona de §ofrana pro-duce pônd la 400 galbenI.

www.dacoromanica.ro

Page 96: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

92

PLANTE PENTRU DEOSSEBITE ALTE INTREBUINTIARI

Hameiu114. Hanieiula este o planta vivace que ve-getéza mal multI annl in pamenta; ela face florI conice(ca fragiI).

Hameiula face tigea erbessil, i aspra la pipaita , §icresce, ponA, la o innaltime mal de do6 orl ca fassolea dearad; in stare necultivata se intinde pe pain'enta i peerburile de prin prejura. In alte partI ale Europel, secultiva aquesta planta fiinda multa queruta in fabricelede bere. Cu tart pucina intrebuintare a haineiului lanol de cOtre berarI, este de trebuinta a areta in scurtticultura luf.

Cultura hameiului se face cu deossebire in locu-rile jesse §i quat se va putea sa fie adapostita despreRasarita §i Nora; painentula sa contie mal mult nis-sipa, i sa se mumesca in profundime polla la do6 pal-me cu casmaoa; se procede la aquésta lucrare temna ,pentru primavera.

In luna lui Martia se face gropl miel, ca de o palmajumatate de adancl §i departate unele de altele pôna

la cincI palme. In aquela§I timptl, se ingrijesce a se a-provisiona de ritdacinl tinere de hameia, dintio varietatecunnoscuta, se plantéza in aqueste gropI i se invelescabine, lassanda partea de d'assupra afara i se curata deburuenile role. In ala doilea anua, se aOçla arad peMuga, fie-quare tige, ca sá, incepa bameiula a se sui pedgn§if; pe urma se pra§esce §i se mo§oroesce de doè*trei ori pe vera, dup'e* cum i buruenile se immultesd.In luna luí Septembrie, dup6 que inflorirea s'a stiveritase Rete aracil, se culega t'orne a quarorn maturitate secunnesce dup6 unti praftt galbuia que Mi pe dênsele.

www.dacoromanica.ro

Page 97: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

93---Cultura hameiuluI se apropie multti de a vio"; precum

se siinte trebuinta de taierea vitelorn be"trane, totn ast-felti §i haumiuld , quand este prea multti innaintatti inve'rsta, se tale tulpinele barane, dando. loefl quelorn fi-nen a cresce i a se desvolta mal bine. Un n locn plan-tatn cu hamein i bine ingrijitn, p6te fi sigurn pôna la10 annI, culegndn in tota annuln fiorl de hamein, pen-tru trebuintele mal sussa

Cic6rea. Cic6rea este o planta, vivace ca i ba-meiuln stare selbatica cresce pe Muga margineledrumulia; face tige aramòssa, fol lungarete, dintateflorl de unti albastru frumossn.

Aqustn, planta este §i ea utila omulul, ciad radacinapussa la uscare In cuptóre i in urma faramata

macinata se face unn felti de prafa que are assem6nareCu caféoa. Aquestil prafn numitti cic6re e d'o mare in-seinn'elate in multe partl ale Europel fiind-quO se allIMP-stedi cu caféoa curata que se bea de entre limenr, in ur-marea unel assemenea intrebuintarl, cic6rea se cultivaCu mare ingrijire de cOtre cultivatoril streinr, ast-felnla noi s'ar putea cultiva pentru atare scopn.

T'echona& Foile aquesteI plante ser va pentru fu-mata, dup6 que mal antela a priimita preparatiunelecuvenite.

Tutunuln presinta §i d8usuln mal multe varietatl ,

ins6 mal cu deossebire se imparte : in tutunti cu foliemarl §i in tutunn cu foile mid(1) Tutunuln cu foile lateguaro se cultiva la noi, se imparte in mal multe vario-tatl, de unde a i priimitn numirea dup6 loculd culti-vare! luI, (de es. Gaesci, PeqinarI); aqueste varietatls'a aclimatisatn ca localitatea i felulti ptim8ntulul.

Cultura tutunului. Quand quino-va i§1 propune(I) Numit tutun de Virginia.

www.dacoromanica.ro

Page 98: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

94

cultiva tutumi d'o qualitate mal buna, se quere ca loculfisa, fie cam sussA §i expussti care Resarital , ca sa pótainfluenta Minina §i cgldura solara asupra aquestel plante;pamentulil sa contie arma §i argila, §1 sa fie langa apa,bogattl in gunoitt vegetala , §i muncitti la o profundimede 12-15 degete. Pamentulil trebue a se ogora §igrapa o-data §i de do6 orl de cu tetina spre a se puteamarunti bine §i a so imbunatilti de influintile atmos-pherice.

Primavera pe la inceputulit lunel lul Aprilie, se aradin noil pitmentuhl , se grapéza bine §i se sém6na pedata, ca s'ententa sa profite de ume4é1a pamêntulul;semenarea se face prin imprasciere , seti ca machinaquand se cultiva pe intinderI inarl de paméntti; la po-gonft se pune 2-3 oca de s6mênta; in uring se invelescecu o grapa u§6ra, de maracinl. Quand tutunuhl a crescuttlpena la o innaltime de 6-8 degete, se smulge planta-tele slabe, lassanda numal pe quele bine desvoltate ladistante de 2 palme spre a se putea desvolta mal bine§i urma ca lucrarile cuvenite in timpubl vegetatiel.

Adessea se séme'na tutunulti mal de timpuriA, in mieltarlale, bine ingrijite §i ferite de r6céla , de unde sesmulge plantutele dup6 que a crescuta 3-4 fol, §i seplanteza inteun locil mal mare pregatital din vreme. Malinainte de a se incepe smulgerea, lucruld trebue sa sereguleze astil-fehl : in timpa pe quand 'ocia se ara lise grapéza, se smulge tutunuld, se rupe din vkfurile ra-daciòreloril §i 'ld duce la loculd de plantare; ad altl lu-cratorl iia plantéza la distante de 2 palme.

Quand tutunuld a crescutd pôna la o innaltime de 11'/2 palma se incepe a se prl§i §i sapa. Mal tarçlid,dup6 que a luatd o desvoltare indoita, se incepe o altalucrare quare e d'o mare insemnatate; aquésta consta

www.dacoromanica.ro

Page 99: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

95--in ruperea mugurilorti sétt a micelortt lastarT que crescOpe la subti6ra foilorti; ea se face cu scopO ca tigea sacrésca in lungt i foile sa se desvolteze treptatti peunti singura axiL Necontenitn cultivatornla, trebue sa,.observe tack tigele de tutunil §i sa rupa s611 sa tae, Cuun vèrfO de bricégi, ori de quate orT crescO aquqti mu-gurT; la din contra, neglijindu-se aquesta, da nascerecopilf laterall i face foi multe, plan(' attunci tutunulttpierde din qualitatile 1u i ia o desvoltare prea nere-gulata.

Culessati foilon. Culegerea foilora se face in lunalui Augusto, quand ineepil a se pata in galbentl; ea sefac9 treptatO in doè i trei rAndurl, culegendil mai an-teiti pe quele ajunse in maturitate, de josil in sustl,finindtl prin quele de d'assupra. Foile culesse, se lassad'o-cam data pre patuêntti expusse sereluT, ca sa se ve-stejesca; 0 care sera se in0rit pe sfori; dupe' aqueea sepune sub §opreine bine aerate, ca uscarea sa se faca In-cetO. O alta lucrare nu maT puOnO importanta, este re-gularea foilorti in pacbete; quand se procede la aquésta,sa se observe sa nu intro fol neuscate, fiind-quo vatamape quele-l-alte.

D. PLANTE CE SE CULTIVA PENTRIJ NUTRETIURI

Nu de multi s'a simtitti trebuinta a se cultivaplante pentru nutretA de animal°. S'a observattt de cOtrecultivatoril inteligintl, ca plantele que compuna un nu-tretti nu sfintil teat° folossitere animalelorti, ci o mareparte trecti prin stomaculd lorti, fOra ca sa contribuiascaquatu§1 de puqinti la hrana proprie a lorA, ba ceva malmult, unele le ocasioneza vat6mare, precum se intampla cuplantele liveilorti jòsse, que se deossibesca prin foi late.

www.dacoromanica.ro

Page 100: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

96

Basati pe aqueste observatiunT, cultivatoril s'ati occu-pata numai de plautele folossitke auirna1e1or i le ailimpartita in plante proprii livelilorít artificiale séti tem-porariT, i in plante proprii livecjilora permanente séanaturale.

Plante proprii, livelilorù artificiale. Prinartificiale se iutellege semenarea de seminte spr,, a pro-duce nutreturf pentru animale. Cultura unora assemeneaplante este de o mare insemnatate, mal allessa in aquelelocalitatT quare sunta multa populate i pe uncle nu potasuite vitele afara la campti; uncle din aqueste plantepotti servi i pentru imbunatatirea locurilorti, econoini-sanda a nu le inat lassa spre odihua, drip() vechiulaceiti ala te,rreI in stare de peirlogii.

Luzerna. Luzerna que se mai numesce i ghis-deia de care cultivatorilnqtri (fig. 14), este o plantavivace care sem6nandu-se o-data , vegetéza in pain6.ittide la 6-8 annT, déc6 erlm-rile relle nu'l occupa(Musa cresce pôna la otime de 3 palme, §i face floriviolete, purpuril §i galliene;grauntele eT santa preapucin cam lungarete i in-chise Îll mid pastal invèrtite

1. in forma dd spirala.Aquésta planta e conside-

rata ca quea mal buna pen-tru faragia, este productivain quata se p6te cossi de 3 0

Fig. 14. 4 orl pe vera.

www.dacoromanica.ro

Page 101: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

97

Cultura luzernd. Luzerna se cultiva intr'unilpamêntil fertila mal mult nissiposst si Cu o situatiunejòssa, pamentult trebue ogoratii in profunclime pena la11/2 palma, fiind-quo luzerna face radacinIlungi pe urmacetre finele lunel 'uf Aprilie, se ara din not, se grapézasi se procede la sein6nare prin impritsciere, i dupO a-queea se invelesce cu o grapa de maracinf usera. La po-gong se puna de la 7-8 oca sëtuentit.

Multi din cultivatorl semOna luzerna in cereale de pri-mavera, orçlO, ovati i grat, dup6 ce aquestea ati crescut1)61116 la 2 degete ; lusa locult prepara de mal inainteca pentru luzerna.

Motivultt pentru guaro o séml,na In cereale, estequO singurit semònêndu-se, produce numal o cositura inannult d'anteit, in timpq que, in ammesticti cu cerealemal profita quino-va pe Muga luzerna si de o recolta de

orqa, etc.Dup6 que s'a sembatti luzerna in cereale, se invelesce

cu o grapa de maracinl usera sed se trece cu tavalugulspre a o indessa pinin in pamenttii. Luzerna sem6nataast-felt cresce incetd pena ajunge cerealele la epocamaturitatil lort, quare, dup6 que se secera si se strangti,luzerna punendu-se in presenta luminel, cresce repede,In quat cu t6inna viitáre in luna luI Septembrie, esteputinciossit a se cossi, déce timptila'f a fostt. favorabilit

Cossirea luzerna. Apesta se face quand esteanca verde si quand inilorirea s'a facutill pe jum6tate;se cossesce si se lassa expussa seirelul spre a se lasca;dup6 aqueea se interce si in fine se procede la strangereintocmaI ca pentru

Quand unt cultivatort '11 propune a obtine sementade luzerna, se procede la aquesta, dup6 dol i trel annl

www.dacoromanica.ro

Page 102: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

98

de la semenarea ei, i attunci, va lua sementa din cossi-tura de la me,Voculti verel que se face in luna lui Tulle,fiindtt auea mai buna. Pentru aquestù sfar§itti, se lassaluzerna pôWt se Ya scutura fiorile, va ingalbeni teculeti-le §i tulpinele; In urma, se cossesce i se lassa spreuscare pe locti 2 i 3 4il1e; dupe aqueea se transperta laloculil cuvenittl , se ROM subt . oprene, sell se face inmid claite bine facute, ca sa nu patrunqa ploile in ele.Dupe finirea lucrarilorg campuluT, se allege graunteleprin batere cu inlaciile (fig. 12), se ventura §i se ciuruieca ori-quare coreala.

Spre a se putea pastra o livede de luzerna intfo starebuna §i sa doa furagid continua pôna la S-10 annf ,este de trebuinta a se gunoia, ¡pate ptNin la doi séti treianni cu gunoiti de grajdt1 bine putrecjitti, i chiar cunu§a in ammesticti cu gunoiti de passeri, nu trebuieface sa intro animale spre pascere In orl-que timpa ,de qua min in luna luT Noembrie i aquesta dui C trefanni, quand livedea s'a inscluna11 bine. Astti-febl ingri-jindu-se livedea, pote quine va fi sigurtl de trei cossituri

vera, §i quare pete sa'T produca la fie-quare cossituraquate doe cara de mesura de pogonti.

Se recommanda cultivatorilorD a avea in vedere nu mi-mal furagiulti ci §i semênta luzernei, cOcl ea se vindecu pretti buini (2,50-3 1. n. ocaoa) (1).

79. Senfoanu. Senfoanu este o planta furagera quevegetéza in pamentti pôna la 6 anni; face nidacinittige ramessa (fig. 15) i produce ung nutrettl ca i lu-zerna, i placutti animalelortl in stare verde, vqtedtí§i uscatti.

(1) Ell ensunal in annulil 1858, pe quand cultivamil o midi moqierà indistrictulii Ilfovh, am vênduth D. Martinovid cu 6 lei vechl, ocaoa deluzern5..

www.dacoromanica.ro

Page 103: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

99

S O. Cultura. Senfoanulti prospera intinna pamenttiupra §i nial multi calca-rossti, citi trebue a se ogorade cu Vann la o adancimeca §i pentru luzerna. Prima-vera se face aratura cuvenitapentru sem6nattl; se procedela semenare prin imprasciere,

fiiud- quo senienta estemare, se pune la pogongla 60 oca i se invelesce cugrapa bine.

Senfoanul ti se pote sem6na§i in cereale de primavera,041, °ATOM", ca

- Spre a se putea tine o livedede senfoanti in bune condi-

1g tiunI, este bine a se gunoil,din tinip in timp cu gunoill

Fig. 15. mineralti, de ex. cenRie delone §i paie, precum i a se grapa primavéra, quand a-tunci va fi sigurti de livede 5-6 annI.

1. Trifoiulit galbena (luzerna Aquesttitrifoig vegetézil in pamenttl phil, la doI annI, are tul-pina ramòssa §i cresce cam culcata po pain-en-W., face folovale, dintate i reunite quilt° trel pe o singura Oda,precum i flori miel de unti galbentl aurifi.

Trifoiulti galbenti cresce §i prin livecjile natural° i esteconsiderata de unti bunü furagiti, mal allessti pentru pa-pnare de or, elti prospera bine pe un pam'enta d'o ferti-Mato me4i1ocie; se semOna prinAvéra in cereal° punen-du-se la pogonfi 7-8 oca, §i se cossesce en annula vii-torti pentru nutretil.

luzerna.

www.dacoromanica.ro

Page 104: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

mo

Trifoiú communit. Trifoiula communn,trifoiti rop (fig. 16), face florf de umi roniu deschissa, d'oforma rotunda i bine stranse; efilcresce pôna la o innaltime de doëpalme i este consideratil de bunilnutretil pentru animale.

Cultura trifoiului. Trifoiublprospera intr'un pamènta bumi §i nuatatn argilossti; se sémèná, prin im-prasciere, in cereale de primaverachiar de tómna, ca luzerna, punêndu-se pôna la 5 oca de s6menta la po-gong. Ca sa, se scutésca d'a nu maiintra grapa séti tavalugulq in sem6-natura, este bine a se semena innain-tea unel pica', pe quand cerealele a-bia guita ressarite, queea que faceca s'éménta sa se indesse de pleesa se invelesca. Fig. 16

Dup6 que cerealele s'a seceratti, trifoiult1 se desvol-teza repede i ajunge quine-va a obtine o cossitura detrifoiti, in annultt d'antoia, quand timpula 'f-a fost favo-rabilti.

Quand voesce quino-va a obtine s6mênta de trifoit,se opresce in altt douilea amul o parte din livede guarose va lassa sa treca bine in coptal; dup6 aqueea se secera, se lega in snopf, se ussuca §i se alego s6nAnta caluzerna, set( se cullegg d'a dreptulA florile de trifoill, seussuca, le puna in saci de panza, quare se batil bineOpa se %rama florile; pe turna se &mulo i se allegos6menta de trifoi.

O livede de trifoit nu peto vegeta de quat pôna la

www.dacoromanica.ro

Page 105: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

101

treT annl quela mult, qu'Ud urinéza a se ara §i a se se-m6na graa sea ory, que va reei bine dup6 trifoia.

Trifoiil cdrnosszi. Acesta trifoia (4.17) se deos-sibesce de quia de sussa prin ¡Brea MIquo este de forma unta spica grossabasa i de una ro§iu frumossa, precum§i prin tigea mal putina ramessa.

Cultura trifoiulul carnossa se apro-pie de a trifoiulul communa CLI deosse-bire quo se pite semOna pe la fineleverel, painenta fOra a queremultuí preparatie, ci, numai sa fie a-rata , bine grapattl §i invelita urra.Asta-fela semhata, se obtine recolta,in furagia cu primavera viit6re, in-naintea trifoiulul communti §i chiar aluzerneT. Quand este a oktine doè re-colte de furagia , attuncT se faca quead'antela cossitura in luna lul Maia,quand inflorirea abia a inceputa ; iarquea de a doa se face tema. Trifoiulacarnossa vegetéza in pamCinta Opa ladol annl.

Trifoia albii. Felula aquesta de trifoiti este malinferiorti queluT de sussti, se cultiva ca §i quela com-muna in cerealele de primavera.

Trifoiula faba se cultiva in genere pentru pa,unare,iar ca furagia proa rara; adessea, ela se ammestica cus'emOnta de NE), Cu scopa de a forma live4f perma-nente. Aquesta felti de trifoia cresce i pe Muga mar-ginile drumurilora de campa., face florI albe §i pestritevegeteaza polla la 3--1 annT.

Fig. 17.

www.dacoromanica.ro

Page 106: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

102

86. Livepe permanente i planiele proprii lora. Prinfelult aquesta de live41 se intellege o serie de plante alequarora graunte semenate in aminestictl, forméza o li-vede perntanenta séa lived° naturala, pentru mai multiannI. Asta-fela de live41, stinta tota d'auna mal de pre-forata, flind-que assigura animalelora ung nutreta bunti,in stare de fenti.

Este cunnoscuta quo plantele quare compuna o livedenaturala nu sinitti tete placute animalelora ; Cultivato-ruin intelliginte, urmarinda plantele din acesta punc11de vedere, precuma i ala modului lora de desvoltare, aajunsa la resultate possible de a forma i elti live4Inaturale.

Spre a procede la formarea bnel livedo naturale, estede trebuinta a avea In vedore situatiunea amentuluiqualitatea lul, cOci, nu tete plantele prospera In ori-queloca; aquesta se observa la o livede jòssa set( in vale,quo cresce pe densa planto deossebite de ale live4iloraquare sfinta cu o situatiune sussti.

Qualitatea pfimentului are assemenea o mare influenta,ceci unole din plante prospera bine pe una pamenta nis-sipo-argilossti i cu o situatiune jessa, pe qua timpti,tota aqueste plante cultivate pe mitt pamentfi calcarossa

cu o situatiune mai redicata, nu prospera ap bine.Din practica este cunnoscutti quO erburile quare placti

animalelorfi marl cornute, nu plad cabra, i quele quelacü aquestora nu placa vitelora; se observa dar, a se

allege sementa de plante nutritive i placute feluluT deanimal° que are cultivatorula, sa infloresca §i sa ajungala maturitate totti intio epoca i sa fie cam de aqueea0.innaltime, ca nu unele sit fie private (lipsite) de lumina

innabqite de care allele.

www.dacoromanica.ro

Page 107: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

103

Nurne'rula speciilora de plante, pare intra in compa-nerea unei live41 permanente, santa la 40 i maI bine;quele mai principale dintiaquestea se vëdti in tabela acianexad, cu nurnele lor tecnice (1), ajutanda la aquesteafigurile aquelora plante.

87. Ammesteculii de deossebite seminte que se cavivea compune o livede permanentei. A. Intr'una paniênta d'ofertilitate me4I1ocie, se pune la una pogona :

(1) imprumutate din textultimmi apicultor germana' la quarealigogatil figurile aquelor plante.

Lolium perenne (fig. 19). . . . 6

Festuca pratensis (fig. 21) saa FestucaOvina (fig. 22) . . ... . . 2

Dactylis glomerata, (fig. 23). . 1 50Pea pratensis (fig. 21) . . . . 1 50Avena ftavescens (fig. 18) . . . 2 100

» Elatior (fig. 25) . . 1 50Agrostis vulgaris (fig. 27), san Holcus

lanatus (fig. 26). . .... 2 50

de transportat. . 15 300

Oca Dram.

Trifoli u m pratense (trifoinla communafig. 16) 2 100

Trifolium repens (trifoiti alba) . . . 2 100Trifoia galbenü (luzerna lupulina) . . 2 100Avena flayescens (fig. 18) . . . . 2 100Lolium perenne (ray-grasse fig. 19) . 2 100Phleum pratense (fig. 20) . . . . 2 100

13* 200

B. intfuna parnêntanissipo-argilossa, cu o situatiunein valle, se pune la pogona

Oca Dram

www.dacoromanica.ro

Page 108: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

MAJE3T__4OTT 13,E PI LE GEE c_yinviz.A_ CO?EPTJ:NE CD IVEDE ==tivi.A.1\1-=Trr.A. sÉ1.7 NAT-URA-MLA-,

-Avena elatio'r

Fig. 25.

/--r\FeRtnea otina

Fig. 22.Festuea praten sis

Fig. 21.Ayrostis vulgari

Fig. 27.Poapratensis , Holm lanatus

Fig. 24.Fig. 26..

Dactylis glonzerata

Fig. 23.

)\.Phlama pr-atense

Fig. 20.Loliunz perenne

Fig. 19.Avena ¡lavescens

Fig. 18.

www.dacoromanica.ro

Page 109: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

104

Spre a'§I procura quine-va semin.te de plante pro-pril live4ilorn naturale; cultivatoruln va observa figu-rile din tablon în epocha inftoriril plantelorn, §i va ve-dea quo se gassescti mal tete aqueste plante in deossebitelive41; va smulge pe fie-quare in parte, le va strange,le ya lega in miel snopuletI, i le va a§e4a ca ingrijirela unil loen aeratti spre uscare. Dup6 finirea lucrarilorncampului, se va scete s6m6nta prin batere cu una NOgrosstil §i se va pune la pastrare in miel saculete, in-semnandn numele fie-quitril planta pe sacI.

Spre a putea quine-va obtine o quantitate de s6m6nta,mal mare, n'are de quat sa semen° seinintele stranse dinannuln d'antêiti, fie-quare in parte in miel tarlale, ca ce-realele de primavera; astil-felti procedandn intr'unn timpnde dol i tref annI, 1.§1 va procura quine-va quantitatea des6menta indestulatóre pentru formarea unel livede per-manente; lucra camti migailossil spre a'0 forma quino-vao livede astti-fel0;ins6 va avea in vedere quo aquesta nuse face pentru una t'upa scurtn, ci adessea pentru umlsfertn, de timpn din vieta unul omn.

Cultura livellilorit naturale. Aquesta de obicInuitnse face In locurile jósse, c6c1 negreOtn aci, feneturileprospertii mal bine, fiind-quO contine adessea umiditate.Se ogoritsce pamentuln de -, cu Vaina pucin mal a-dancil ca pentru cereale; re arma, care primavera, seara din non §i se sem6na pe densuln orqn sen ovOsnse invelesce dup6 regula cu grapa; dup6 aquesta, se ya

Transport. . 15 300Phlemn pratense (fig. 20) . . . 1 150Trifoin galbenn. ..... 1 50Trifolium repens (trifoiu albn) . 300

19

www.dacoromanica.ro

Page 110: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

105

semna §1 ammestecult de serninte de fént, se va inveliu§ort cu o grapa de maracinl, set cu tavalugult queface a le indessa in pamentt.

Dupe" secerarea cerealelortt, plantutele de AMI se des-voltezt in quat cOtre teunna se forméza uutt felt de o-tavg.

Care primavera tênOra livede, ggssindu-se cam im-puternicita, se recommandg, a se baga turma de ol, sprea o pasee pucin, ca plantel° sg, infratesca §i livedeagazoneze i mal bine.

Astil-felti o livede formata, quere neap6ratt 6re-quareingrijire spre a se puté tine in stare bung. Pentru a-questt sfar§itt, se recommanda ca o livede sit se ude malallesst quând este plana §i se invecinesce cu vre unt rit ;udarea se face prin submersiune adicg, : se da drumultapei in timpt de seceta peste teta suprafao o data setde da orl pe luna, intfunt timpt scurtt de o 41 set do6;dupe' scurgere , va observa ca sa nu reinaie prin livedemiel laculete, cOci 1'1 pricinuesce vat6mare.

Assemenea este bine d'a rissipi Vitrina cu lopetile mo-§or6iele que se facil in livede de care cartite, va bata-tori bine direle facute in gazont de aqueste animale, sprea se yute nimicnici prassirea lort , cOcí este cunnoscuttquo ele desradacinéza plantele. in fine, se mal recom-manda sa se sinulgá, erburile streine que cresct in livede,quelti pinin odata pe alma, spre a nu da ocasie a se im-multi i a lua loeult quelort folossitke; assemenea4-5 annI este de trebuinta a se gubia temna cu gu-noit bine putrojitt §i in dose proa subtirl.

90. Cossirea Nula. Sc procede la cossire de la 20 lu-nieptma la 10 Iulie, quand plantele quare compunt live-dea, sûnt in maximumult lor de inflorire. Cossirea se va

www.dacoromanica.ro

Page 111: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

106

face pe una timpti framossti prin m011oculg cesseT, quarese va ascuti adessea cu piatra numititgressie que munci-torulU o pórtá, assupra luT.

Dupe" cossire, se lassa, brasdele de fenti o qi expusses6reluI, spre a se usca; pe urma se vorn int6rce i se verillássa assemenea o cji qufind se i reguléza sera in miel'copite; se mal' lassá, o cji §i doö spre a se mal usca,dupe m'un: se regulkái in copie mal marl. Asta-felase procede treptatii in tito 4illele p6ná, se regulézá, incopie marl que se recommanclá a se face bine, ca ploilesa nu le patrunqa §i v'enturile sá, nu le clea jossti. Peste15-20 çlille se incepe transportarea la loculil destinatil,unde se regulezá, in clAI mari, bine faca°.

QUESTIONARt

Cuma se imparta plantele cultivabile?

A. Plante que se cultiva pentru griiunte

De qu'anda s'a inceputil cultura cerealelora ?Que este porumbult si in guate varietatï se deossibesce?Cuma se face cultura porumbulul?Qu'anda si cumil trebue sa se faca, culessula polumbulul?Quare santa varietatile de gata principale?Cuma se fa.ce cultura graulu1 de t'ama ?Cuma se face sem6uarea grauluI si quat se pullo la pogonii?

9 Cuma se sérana graula ?Cuma se face scine'narea grauluT de primavé, A?Quanda se secera gra,ula si cuma treb-ae s'a, se faca stransula lul?Cuma se sc6te grauntele din spicele de grail si qu'ata se obtine

pogona?Que este secara si la que se tntrebuintéza?Cuma se cultiva secara si qua.nda se 8611160, ?Quanda se secera f2i se strange secal a?Que se intellege prin meteluld qi pentru quare scopil se cultiva?Quancl prospeia Orçlula si la que se intrebuintéza ?

www.dacoromanica.ro

Page 112: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

107

In que päm'éntil se cultiva ordulil de primävérä gi quandlí trebuesä se semene?

Cuma se deossibesce orulti de teman& gi cum se face cultura lui?QuAndil i curcii trebue a se face seceratulil i stransulti orOlui?La que se intrebuintéz1 ovësulh gi de quâte felurl este?In que päméntil se cultivä ov6sulii maï bine?Quaudil se secerä ovësulù" gi cumil trebue sä se facI strAnsulii luï?Pentru que cultiva quine-va meth?Cornil se face cultura meiulni?Quándil j cumil trebue sä se facä seceratulii i stránsul meiuluï?La que se intrebuintézä hrigca ?In que pä.'mênt:i se cultivä hrigca gi quánd trebue a se semba?Qu'anda se secerä brigca?Que este sorgoulii i peutru que se cultiva?Cumil se cultiva sorgoulil i cumil se strhge?Que este oreçlulti i unde se face cultura luï?Que silutil leguminòssele gi que insenmätate ail ele?Quare santa quele maï principall varietátï de fassole ?Cumii se cultivA fassolea, gi in que modil se stringe?Que este lintea i guate varietatl suntü?Cumii se cultivä lintea gi cumil so procede la strAngerea ei ?Que este mazarea gi que insemnatate are ea?

B. Plante que se cultivä pentru tubercule, rcidácini, foi i fructe

Pentru que se cultivä cartofiï? quAte varietiltI sûntâgi quare va-rietato este maï buna pentru cultivan'?

In que pämêntil se cultivä cartofiï? quâtil se pune la p ogonil,cumil se sém6nä séil se plantéza ?

Pentru que se cultivä sfecle gi quáte varietäti ?

In que parnéntti se cultivä sfeclele, quándil se sém6nä gi se sc6tedin pamêntti?

Pentru que se cultiva, napil, cumil se deossibescti gi quAnclil sesémënä ?

Que este varza, quáte varietät1 sûntúgi curati se face cultura el'?Pentru que se cultivä pepeniï, guate varietät1 sfintil i In que pä-

méntti se face cultura loril ?Pentru que se cultivä castravetiï?Pentru que se cultivä dovlecil gi in que modil se face cultura lorii?

www.dacoromanica.ro

Page 113: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

108

C. Plante industriale

Que se intellege prin plante indnstriale?Que este rapita?Cuma se face cultura rapitel ?Cuma se secera gi se strange rapita?Que este macula' gi cuma se cultiva?Cuma se strange macula?Pentru que se cultiva inula?Cum se face cultura inulnl de prima'-véra ?Cum se strange inula ?Pentru quare sfargita se cultiva canepa?Cum se face cultura canepeI ?Cum se strange eanepa ?Que se Intellege prin -plante tinctoriale ?Que este garanta ?in que moda se cultivä garanta ?Que este pastelulii?Cum se face cultura pasteluluï?Que este goduld?Cum se face cultura goduluI?Que este gofranula gi cum se face cultura luI?Que este hameiul?Cum se face cultura hameiulul ?Que este eic6rea gi que se face en dénsa?Que este tutunula gi cum se deossibesce?Cum Be face cultura tutunuluI?Quand se face enlegerea foilora de tutuna?

D. Plante que se cultivei pentru nutreturi

De (gaud se face cultura plantelorti destinate pentru nutreta?Que se intellege prin plante propril livezilora artiflciall?Que este Luzerna?Cum se face cultura LuzerneY?Quand trebue sa se cossésca Luzerna?Que este senfoanul?Cum se cultiva senfonannl?Que este trifoiula galbent gi cum se cultiva ?Que fel este trifoinla communa séui rogu?

www.dacoromanica.ro

Page 114: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

109

Cum se cultivä el& ?Prin que se deossibesce trifoiulä arms de quelelalte trifoiurI,

vi cum se cultivä ?Trifoiulii albil este vi elä bunt, vi cum se cultivä?Que se intellege prin 1ive0 permanente ?Din que amestecil de seminte se cuvine a forma o lived° perma-

nent& ?Cum p6te säll' procure quine-va seminte pentru 1ivetIi natural° ?Quare este locul propriii pentru cultura liveporil naturale ?Qufind vi cum se procede la cossirea fénulul?

www.dacoromanica.ro

Page 115: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

110

CAPITOLUL VII

PREGA.TIRE DE LOCURÌ PENTRU CULTURAPLANTELORÜ

Adessea staa locurf abandonate de cultivatora t'Ora casa'§i dea rodulü cuvenita ; asta-fela de locurl santa che-mate §i ele a produce plante omulul, de §i santa impro-prif pentru cultura, 'use' n'avema de qutit sa le facemil.

1. Scurgerea locurilor mocirl6sse. Quand o parte depamOnta este proa jossil de nivelula quelorti-l-alte, §i estetota d'auna multa umelòssa, trebue di dama scurgerea,cautanda mal' antéla origina de unde vine umeyla ; dup6aquesta se face anturl in directiunea de unde vine apa,spre a se scurge inteun piria séii in alta parte ande nuaduce vatè'inare. DécO din contra nu i se p6te da scurgere,fiinda p6te inchissa locula de tòte partile de alte locurimai r6dicate, se face gropl adinci in mal multe parti,pôna va da de vre una strata de nissipa; pe urmA se =-pie cu pietro pöna aprópe de suprafa0, dup'e" aqueea cupamêntil in grosime de o palma i jum6tate cu quaretrebue a se face nivelula. Aqueste gropi se vora pune incommunicatie prin §entulete, ca sa se inlesnésca i malbine scurgerea apel. Efectula aquestel lucrar este, quO apascurg8ndu-se in gropl printre pietre, ìI p6te gassi cu in-lesnire drumula ei în jossa in stratula nissipossa si asta-fela, in mili timpa, apa se scurge i mal ta4a sepele ara §i sem6na.

Se mal pede da scurgere unul loca i prin me411ocula

www.dacoromanica.ro

Page 116: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

111

drenagiului. Aquésta lucrare consta in a fabrica olane pen-tru aquesta dupe" aquésta se vora arqa olanelein rigole, sea §entulete Inguste, que se faca la o profan-dime de una inetru §i mal bine §i lu uno se astupit CupamOntil. Mal nainte de a intreprinde quine-va o asseme-nea lucrare, trebuie sil, se iulresseze la una geometru sprea'T nivela locula 1,i a decide aKlarea, olanelora dup6 si-tuatiunea que o aro pitmentula.

Scaerea de lndracini ;si buturugi. Scéterea de mara-cinI i buturugi se face érna quitad lucratoril se gassescaca inlesnire, ne fiinda multa occupatl la campa. Aqué-itil,lucrare se Oto face prin invoire cu pogonula , fiind-quo cu qioa, lassa ca este mica, dar adessea lucrittorilsûntù intreruptl din lucra de plof §i ninsorl quare se pe-trecti érna. Fie maracinI séü buturugl, e de trebuintasa se sc(ltil de la o profundime quela priOn de doa palmeca fiVele plugulul §i alto instrumente sa nu intampineresistenta in umbletula lora. Dupa ce s'a curatita loculade buturugI se procede la aratura, grapare, semanare

séil porumba.Prefircerea unza loc4 mult arinossil sea, argilossa

in loca cultivabilli. P'alocarea se gassesca petice miel depamenta care contine prea multa arma séa argila pro-venite prin v6rsarea apelora. Quand o parte de pitmentileste proa multa argilóssa, este cannoscutil quo este recese patruude cu anevointa de umiditate; spre a i se mo-difica aquésta stare, i se adauga nissipil séa pamenta mar-nossa décO se gassesce cu iulesnire (1); folossula unelassemenea adaogirl, este de a slitbi tenacitatea lul i apatea in aquelna timpa lucra caldura, agenta indispen-sabila la desvoltarea plantelora.

(1) VeP gunoerea en mara pag. 31.

www.dacoromanica.ro

Page 117: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

112-----De este proa multa nissii ossO , sea siliciossO ì se a-

daoga argila, quare se va transporta in timpula tednnelse va face in grame4I la distante egale una de alta;

pe urma se lassa a se bate de influentile ernel, ploI, nin-sorl, gerurl etc.; astti-fela cu primavera viit6re desghie-tandu-se, se incepe a se respandi in t6te partile d'opotriva. Prin aquésta faca a lega mal mult, partile pa-mêntulul cu argila §i alti aduce intr'o stare de a Ostracaldura i umiditatea pe guaro o pierde f6rte lesne.

Décò impregiurarile nu permita a preface nisce asse-menea locurI in locurl cultivabile, attund se decide pen-tru plantatif de poml, cuma anini, plopf, etc.

4. Astuparea de gropi potrivirea de 9nopr6e. La noladessea se afla intinderi de painòntil abandonate din causagropilorti provenite din deossebite cause, i guara sfintOlassate pentru papnarea animalelorti; ele nu dati attatafolossO, flind-quo nu p6te cresce plantele trebuinci6ssepentru hrana lora. Quand dar, avenni atarI locurl, trebuea le potrivi quaud santa gavan6sse sea puOn ralicate insussq, i aquesta attuncI pôna unde cheltuelile n'ara

folòssele que arft da assemenea locurI.Aquésta lucrare se face cu inlesnire Orna, quand lu-

cratoril n'ad occupatie i gillele de lucra nu costa multo.Se procede ast-fehi : se taie cu casinaoa pamêntulti

se arana, in locurile mal j6sse séa gropI, stra-tula de pamOnta vegetala de d'assupra, se gritmadesce lao parte, ca in urma sa se niveleze cu dênsulti , fijad-quo in aquesta, pott prospera semOnaturile guaro urmézaa se face; la din contra, punendu-se pamentuld din fundad'assupra , trebue a a0epta maI mult timpil spre a seimbunatati do influentile atmospherice.

Intre altele se mal recommanda, a se taia arboril re-

www.dacoromanica.ro

Page 118: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

113

niqf (NO timpq pe locuri cultivabile sal quela puOua'l ritri, fiiud-qu6 umbra que adduce plantelorti, le cau-sézg, viltrunare, neputêuda cresce, 0 luA desvoltarea cu-venitl.

QUEST IONARt

Cum se face scurgerea locurilorii mocirlésse?Quand qi cum se face sc6terea de mgrAcnri §i buturugl?Cum se péte preface unti locil mult arinossù sóil argilossiI, in locil

P ultivabilii ?Que trebue a se face la nepotrivirile de pAmatil que sunt lässate

de cultivatoff.

8

www.dacoromanica.ro

Page 119: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

APPEN DICE

CAPITOLULÙ I

DES PRE AMELIORATIUNEA VITELORtI MARI

Aninialele que Provedinta a ussil la dispositiuneaomulul pentru introtineroa existente i lul, sdutd conside-rato ca nisce servitorl. Pe data que omulA fh inspiratOa la domestici, §i a lo suppune la jugtl, eld le fach tri-butariI trebuintolorO sélo, i luxului

Diumomentuill aquesta, °mula se ridica mal presussado ele i asttl-felo deveni regele dontittatora intre densole;s6rta luí se itubunittatl treptatO de quaud aquestr auxi-lien I (ajutatort) puternici al muncet ii venl in ajutorO.

Agricultura facd progressO imonsO, proprietatea in-cepb. ase 1-6 I ica la adevërata el val6re, precutml i mareparte din indostril luan o desvoltate mare, exemplufabricele do postavti, de tabilcarie i altele.

In gonere, 'Me anintalele ne stuttl utile, c6c1 de nevomd gaudi ciliar la quele selbatice, §i aquestea jocil unürolO insemnatO In coturno. ciú pria totO feluill de blanarilque ue procura.

Animalol domPstice la randuld lord, afara de muucaque De offe,ra bould, caluld, bivolulÙ, assinula, este vacaquo, no nutroscecu laptele el, 61a ca lana din guara se facedeossebite stoffe, pieile que serva pentru incaltamintecanea pentru hrana corpululnostru. Nol dar, trebue sa a-

www.dacoromanica.ro

Page 120: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

115--veinti o reeunnoscinta eterna, Otro Provedinta quare apussil la dispositiunPa n6stra attatea bogatii nemargi nite.

Din attatea servicil que animalele ama ve4util quo noprocura, viti a margini subjectulti de faca numai assupraaquelon animale, de qua.,re unO cultivatortt este nedes-partitil in munca sea.

unii cultivatorq cu Una sirnù, trebue a ves.,,bia deaprOpe, la conservarea, aminelioratiuneali immultirea a-nimaleloril. Nu este indestuln a le da hrana sanatóssa,indestuladre i cu regula, ci trebue ancO, a le trata in-

modil a¡ utea fi ap6rate de sufferintele, quare facaa le inradacina viinri1e, cu quare multo din animalelen6stre sûntü inzPstrate.

Se observa in aclevOrti, o mare differinta intre anima-lele bine tratate, de aquelea quare sOntO expusse la mal-tratan l ingrijite. Quele d'anteig pare a onora par-tea que omulti le face in m'inca, pe quandti queledoilea. din potriva. sfintti cu dênsulti ntio lupta continu6din causa loviturilorti biciulul i a impunsaturilor que lise face in,tr'unfi chipO stupidti i ferossii. Cultivatoruld dartrebue a se interessa de educatiunea ioni, a le ingriji, a letrata cu blandee §i a nu mal usa de brutalitate i in-differinta cOtre animale; cOcl aquestea, stintti causele quarefacii ca multe din animalele astro sa se gassésca intiostare deplorabila.

Aquesttí sujeta cro mare, insemnatate ar merita a fiexpussii mal intinsti, ins6 fiind-quo scopulil ce mi-amapropussil, este numal a expune in scurtü partea guaro in-teresséza do apprópe pe cultivatortt.

AN1MALELE DE MUNCA

Animalele de muncá, santa aquelea cu guaro omulti seservesce de a transporta poverl i a ara pamentuld, pro-

www.dacoromanica.ro

Page 121: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

116

boil, caiI , bivolil i assinil. Dintr'aquestea, boiIsfinta tot (l'atina mal de preferattl pentru cultivatoril,fiind-quo santa mal domoli la 'nunca i dupò que imb6-in-mesa, se pottl vinde pré bino fOra a siniti pierderipiad; pe quatit timpa caiI, de i savér§escti munca maliute, ins6, quand imb6tranescri mi mal potn princle malnimicil pe cl,n§if; el dar santa buni in genere pentrutransporturi qtie pare quo natura a creatil pentru a-que,stil sfax§itti.

AssiniT p'alocurea sthitü suppu§T a trago la plugti, malallessfi in Francia, Belgia i Italia, l'e quand la nol ad-ducti serviciI numal enfru transpoturi la bine de oI,duchdti ovara

In allegerea boiloril de munca, cultivatorula trebuetinti curat là qualitatile, que potti garanta puterea,i guaro de inde de la desvoltarea completa a tuturorti

partiloril corpului; sa nu alba burta mare, capula mara§i piciórele labartate.

Boil, consideratI din punctultl de vedere alti munceI,trebue a insu§i conditiunile urmatóre :sa alba pieptultilarga, tuneril bine pronuntatT, piciórele O, fie nervOsse,§i d'o innaltime mediocra, corpult1 d'o marime meqflocie,cóstele bine addusse, cala §i partea superiora de dinda-ratfl slt fie larga, tunerii de dinainte pqin eOtl, c6dabine unita §i in nivelif cu spatele, pulpele arondite §icómele sa fie addusse.

Descriptiunea partilorti do mal susstl, cu guaro boil demunca trebue sa fie inzestratl, stinttt bazate pe experienta

sciiuta anatomiet (1)Multl din cultivatori se orientéza in allegerea

§i dup6 colórea paulul; ins6, aquésta este pré de-

(1) Seiinta piare tratézg despre organele animalelort.

www.dacoromanica.ro

Page 122: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

117

parte de a fi una eharacterti essentiala de frumussetobunatate, ci adessea s'a dovedita, quo este inrlatora.

INGRIJIRILE HYGIENICE

Aniinalele domestico si mal allessa vele de m'alca,trebue a avea o loeninta commoda, bine situata, aorta

In destila de spaticissa.Una grajda ca sa fie bine facutti i in regula, trebue

sa fie mai sussa. de la nivelula curtil, poclita pe jossa ealeinno grelsse cioplite in patri' machu i Inclinate puOnde la esle, spre scurgerea urinei. Quítuda quino-va, dinIm! rej uran locale, cade bite° expositiane nesatisfaa-tbre, se pota imptu;ina inconveniontele, %Onda prin malmulte partí ferestre mobile, la partea de sussa a grajdu-lul, pentru curatirea aerulul stricata din nauntru.

NO n'ara patea lucra in dostula eurentula aerului,se va impr4tia din timpa in timpa, vara nestinsti, pejossil i ehiara pe paretii grajdiilui, spro a alisorbi exee-sala de amiditate i a departa iniasmele ce adesseadesvolta. Assemenea se recommanda a mi se pune fura-giti i i.orumba lu podula grajdulul, dupe cum se °bici-nuesce adessea la nol, eael cayndii prafa i alte gunóieassupra animalelorti,le opresce exalatiunea, (una feltivaporl) que se degagia din corpula animalelorti la su-prafap pioleT, i tota-d'o-data, vat6ina furagiurile iyo-rumbula, imprimandule una mirossa neplacuta. Pe Mugaaquésta, este bine a se tessala §i pena boíl, intoemal eape cal., in t6te diminetile, precum i d'a'l salda séii im-baja In tinapil de vera, inteuna ritl ség heleseeti apIrc5pede ferina, cocí el sufera multa de caldura §i'l faca a fisuppql la bblele numite inflamatiune.

www.dacoromanica.ro

Page 123: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

118

Aqueste iugrijiri a§a de simple i necostissit6re, serecommanda de neapata trebuinta, cad ele contrilmescaintiuna moda directa la sanatate, putere i desvoltarealora corporala.

INFLUENTLA ALEUKNTELORU ASSUPRA TITELORU

Alimentele séa nutreturile quare contribuesca la lira-nirea §i intretinerea animalelora santa quare le assigurabuna lora stare. Ast-fel dar, este de quea Dial mare tre-buinta, ca furagiurile sa fie curate, Nit prafa §i niel decum putrecjite, cacT le vatania sanatatea.

In casa (panda imprejurarile ar sili pe cultivatorti d'astrauge furagiurile fara sa, fie bine uscate, le va aparade mucigaire presarauda ientru 1000 oca fella Ong, la5 oca sare, quare le va tempera óre-cum fermentationea.

Ori quare ar fi fellula de alimente, °la trebue sa co-respun0 a fi bunti pentru masticatiune, quare esto unadin conditille quele mal essential° pontru o bunit mi-stuire. Cultivatorula dar, trebue a puno tóta iscussintaassupra faragiurilora quand ajunga in maturitate (yellcap. respectiva). PupO cossirea furagiuluT urmeza alalassa o 4i §i doè expussil caldurei solare, spre a'T sc6te

umiditatea, §i imixima qualitatile duld §i parfumultplacuta.

Alimentele, dupe" felula lora, se imparta in graunte,furagia i paie.

Gret'unlele cerealelora sinita multa mal hranitóre de

quail furagiurile, insa nu pota servi ca uutretil. Ru-megatórele santa lacome pentru ov(isti, dar forma i c6ja

aquestel gran*, face a se introduce in stomaca nesdro-

bite de massele i a e0 afara pe §eduta, fara ca ele sa

www.dacoromanica.ro

Page 124: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

119

fi contribuita quatu0 (1,) puçin la brana animaluluï; peranga, aquesta, ovasulti este considerata mal' multa a in-coragia puterea animaluluT, iar nu a adaoga la carnealul. Aqueste inconveniente ale ovasuluI a facuta pe cul-tivatori, a so servi de onja guaro are proprietatl Oro-cunaoposito ovasuluY, hraninda mal bine pe animale.

Furagiurile sûntü alimentele destinate pentru hrana,§i numal cu densele i§Ii.6te quino-va assigura existentaanimalelora.

Paiele. Multt din cultivatorf creda qua paielenu santabune ca nutreta ; cu bite aquestea quand santa bine in-grijite, i cu deossebire paiele de ineia, orcla i ovasa seconsumma ca placero de catre vite.

Una din conditiile principale pare trebue sa preoc-cupe pe cultivatora, este, ca alimentele sil, fie bine re-glementate entru fie-quare capa de vita; nu trebue sase dea multa d'o-data, niel prea puçina. Assemenea arafi imprudenta de a trece d'o-data de la alimentele uscatela ver."; aquésta trelme sa se faca pe nesimtite, mal al-lessa in timpula muncii, fiind-quo adessea s'a vaclutt quaaquesta schimbare le pricinuesce derangiarea digestiunerpare se sfarpsce cu urdinare. Pe langa aquestca ani-malele trebue sa boa apa cuata, curgatdre i niel decuma statatóre, fiind-qua le adduce Mamare §i chiar bola.

In fine animalelo trebuesca nutrite i ing.rijite bine,cacl mima' asta-1'01a putema usa ea folosti de mancaproductele lora, in lapte, lana i piel.

Hqiunare la ccimpii. Aauesta moda in adevara estequela mal lesniciossa, lusa' nu p6te fi recommandata pen-tru anitnale a quarora destinatie este do a ajuta pe cul-tivatora in munca pamentulul, fiind-quo puterea lora peguaro nol o utilisama, se simte necessitatea a o repara

www.dacoromanica.ro

Page 125: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

120

Irin nite alimente abondinte in succurI hritnitóre; nu-mal astil-Mil ele potÙ correspunde trebuintelora nóstre.Vitelo date la p4iunare, de multe orI pierda din pute-rile lorg cgaltanda plantele placute, afará, numal de o

livede formata, unde niel aci nu se recommanda a le daspre pa§qunare, fiiad-quO érba calcad, in picióre i ne-contenitO sumisa, de gura lorù, *n'e d'a se pierde dinplantel° unel assemnea liveIÏ m scurta timptl. P4iuna-rea este buna i entra vitela tullere §i cu deossebire pe a-qu'e locurI pe unde s'a r6dicata cerealele, precum §i pelive41 t6mna.

Ali9nentarea viteloril la graja. Aquesta modil de a-limentatiune este din tóte punturile de vedere mal avan-tagiossa, attAta pentru cultivatoril quâti pentru animale,fiind-quo alimentele que li se dar', possedil maT multedin partile hrAnitóre i facti a da o desvoltare frumóssilanimalelorti, precum §i a c4tiga, putero. Pe lfmga aque-stea, una cultivatortl mal profitit de gunoiO ap de tre-buinciossil pentru gunoerea

In fine, modula de a hrani vitele la grajdfl, s'a cen-statata de multa timpti de cOtre cultivatorl, quO estebasa principala a progressulul agricultureI, fiind-quo faceeconomie de pilanênta i profittt de gunoiti.

Alimentaren la grajdti so Oto admite pretutindineape unde plantele 1ivei1orü artificiale §i natural° reu-§esca quitad 1110 disimile de intinderf de pamêntanu sûutü atat populate, attuncl este bine a se occupa cualimentarea la campit; putêndti chiar sa se occupe cu cre,-scerea de turno. in casula aquesta, va renunta cultiva-torulti la cultura planteloril guaro nu se face de quatprin concursulti animaleloril bine nutrite i ingrijite.

www.dacoromanica.ro

Page 126: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

121

VALOAREI NUTRITIVA A DEOSSEBITELORIJ ALIMENTE

In genere furagiurile ajunse in maturitate mi possedaqualitatT hranit6re in aqueeaT dosa. Spre a ne convingedo aquesta, voiti lua, dreAil termena de comparatie 1'6-nula buna de livede, la piare rapportiinda pe t6te quellp-i-alt, nutreturT, venia ajunge a cunn6sce in ce propor-tiunT le pote inlocui fenulti in clarea lora la animale.

Pentru 100 oca Ana bulla de livede, unnézil, a se in-locui quelle-l-alte nutreturi cu quantitatile urmat6re, linumai a¿.'a, pota correspunde in principil nutritivo cu100 oca Inii.

GrägnqeOca

0r411 numai 51Ov6sa 59Poruinba . 32Hrisea 57Ale; a 35

Furagtil uscata

Otava de fena 58Trifoia 92Luzerna 92Mazan che . . 90CocenT de porumba 90Iteia 92

Furaghl verde

Trifoia in flOre ve§teda 67Trifoia verde, mal multa 250

www.dacoromanica.ro

Page 127: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

122

Oca

Luzerna in fl6re veteda. . 60Luzerna verde, inai multa 256

PaiePaie de gran, mal multa 460

» orcp de tónina 295» ovOsa » » 235» secal a » » 412» hriva 149» meia 100» unte 163» intizariche 153» fassole 175

Deossebite resturi provenite de la vegetale

Pléva de g.ratl 139Tarite de gran 60

de secara 50Foi de sfecle ver 41 600

» ridichl 500» va* 536» napi 217

Napl tubercule 400Cartoff 250Poned 500Borbota de bprarii de or4a 120

» de porumba, secara etc. 100

Dup6 aqueste date, pite lesne una cultivatora apretiaqualitatile nutritivo ale deossebiteloril nutreturT. Dup6cuma se vede, grauntele cerealelora subü una voluma

www.dacoromanica.ro

Page 128: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

123----Mieg, santa multa mal nutritiva, lusa, ara fi contraria

chiara vatamatorti, dec6 quina-va le-ara ha de basapentru alimentatiuno, din causa ca stomacula animale-lora fiinda voluminosa, este obielnuita cu furagiurf, quarefaca de umple tóta cavitatea stomacala i moral a§a elepotti fi satisfacute. Grauntele santa bune peritru unastomaca mal mica, precuma de exemplu alti porcului,ala passOrilora etc.

Furagiurile guara santa basa principala a alimente-lord, se veda assemenea in alaturata tabela intr'e mareneassemanare In partile hranitóre.

Paiele. i quelle-l-alto resturl se varia assernenea inmara neassemenare in partile hranitóre; cultivatorul darle va intrebuinta pe unele maI multa §i pe altele malpuOn, calculandfi darea nutretuluI dup6 tifrele ce se \radaIn tabela.

DISTRIBUTUNEA ALIMENTELORU

Alimentele trebue a se distribui la animale in mielportiunl §i numaI ap se pota consumma cu placero i anu se faca rissipa. Spre o mai bina repartitiunepartire), se recommanda ca portirmile de furagia quo seenvine fie-quarni animala sa fie cantante §i legate; la-cru que se póte prea lesna lace, pe pand timpula esteimpotrivitora pentru lucrarea campulul.

Tu timpla ernol este cunnoscuta quo vitela nu santaoccupate multa la aratura, de quat la transporturl; cut6te aquestea, nu trebue a impuQina nutretula pentruvite, dup6 cuma faca multY din cultivatorl, sub motivaquo nu lucréza. in aquesta sazona se pote regula dareanutretuluI de 4 orl pe li i nópte.

www.dacoromanica.ro

Page 129: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

124

Quat despre quantitatea de alimente que se cuvinepentru o vita de munca, s'a constatata de Otro cultiva-tori inteligenti, quo trebue sa correspunda Cu greutateacorpului animalului, adic6: décO ela ara fi d'o greutatepôna la 400 oca, attunci li trebue pena la 3 oca feettpentru suta de oca carne -vi:1, sin 12 oca feria pe di pen-tru 400 oca. Asta fela dar, (hipé aquesta calcula se p6tedetermina quantitatea de nutreturl, adaogandu-se dupémarimea animalulul.

Este bine ca in sezonula de erna sa se intercaleze co-nacurile cu paie de ovésit, or4i1 §i cliia,r de grita, pre-cuma §i sa se stropésca ca sarainura, spre a le pateaconsumma Cu placere.

In fine nutreturile se distribue pentru fie-quare capade animala, in timpil de orna dupé cuma 'meza :

La 8 ore diminéta 2 - 21/2 oca t'Orla.12 » pran4a 3-31/2 » paie de ovés sea meia4 » del:10 pra nda 2-21/4 » ten, mazariche, meia

» sera so va da paiu do gr.:a, coc,eni de po-rumba in quantitate, indoita; asta feln se p6te urma con-tinua pana aprópe cOtre finele ernet.

Primavera se pote repeta darea de nutreturT tota inmodula de mal susa argtattl, Cu deosebire quO in loculapaielora sa se dea alimente quare sa possede mal multeparp hranitere; ba ciliar din quand in quand sa dea vi-telora or4a sett o-Osa de la o oca polla la una §i jumé-tate de fie-quare capa de vita, spre a lo putea §i mal binepregati puterile pentru munca.

Quand timpula muncei a sossita, cultivatorulti tre-bue sa menageze bine puterile vitelortl, ca munca sa seexente %t'a intrerupere.

In timpula pe quand se face antara, cultivatorula

www.dacoromanica.ro

Page 130: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

125--trebue sa fie cu privegbere assupra argatilorn, cöe preararn se gassescn de bana credinta ; aclessea animalelepierdn multn, quAnd sfintn lassate in mainele lor, fiind-quo in manatura lord mi tina compta de "linden, ba demulte ort introbuinteza puterea animalelorn mal multade qua ar trebui, din nebagarea lorti do semi ; ü quopluguld cu care se utiliska puterea animalelcrn nu i 80cumpaaesce partile guaro ilfî compuntí, sofí quo tanjalaeste scurta, seii quo jugula este prea strimtn, sa quoferuln pluguluI prin resistenta que intam pina in inersuldlul s-a abatutn din directiunea sa; dintiaceste cause, vi-telo î1 consumnia puterea in zadarti.

CAPITOLULÜ

PRINCIPII DE PROPAGAREA SI IMBUNATATIREAANIMALELORU DOMESTICE

Animalele domestico avêndil o mare insemnItate fo-16ssele que dan, ad occupatn pe ótneniI de sciinta timpilindelungatn, i a Menta a fi tratate in volume Intinsepro; agarea i imbunatatirea

Departe de a lua rolulti unoin assemenea 6menl, amticrOutil de mare utilitate a arela in muta imbunata-tirea vitelort quarI santa intr'o legatura strAnsa cu cul-tivatoruln, cOcl cu P le se brasdeza stratuln vegetalntan d'odata sfintn considerate ea calauza progressuluI a-griculturel.

Expunéndil imbunatatirea animalelorti din aquestapuntti de vedere, vin assupra imprejurarilorit locale quarl

www.dacoromanica.ro

Page 131: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

influentézI assupra vitelorn. Vitele de munte i de caniptl,presintit i*te caractere deossebite; quele de munte,corpula mal mica ca quele de campil, picidrel P, scurte, par-tea corpulul d'assupra cóctel este mai lauga, capula malmica §i c6rnele sena° i indreptate adessea indaratt. Vi-tele de campti din contra aa corpula, picI6rele i gfitulamal lunga, i cómele indretitat.- in nainte.

Natura le-ail dosspinuata attlitn unora quat i altorapartile corpulul potrivitti cu localitatea in guaro triliPscil,

ast-fela, vitele de munte pasc'endil necontenita pe raped6lurI, érba le este multn mal aprdpe de gui i de

aqueea an gatula mal scurtn, precumn §i quele-l-alteartl ale corpulul lora, sfinta mal miel, spre a se putea

urca §-i cobori lesne. Quele de campil, ant 1111fi gata mal

lunga spre a putea lua érba cu gura de pe locuri plane,

precumti i quele-l-alte partl ale corpulul le ati mal* de-

§irate.in genere, quanda rala soja de aniniale, schimba lo-

calitatea, exemplu, o rasa de animal° adussa dmn io t(irra

munt6ssa intr'o alta do camptl §i vice- versa, I apro rieznCu timpult1 characterele pro ril ale animalelorn ud!;'ene.Localitatea dar §i clima, influent(iza iotr'unti moda in-seranatti assupra formot i framassetet anitnatelora.

Animalele guaro traiesca intio clima temperata, dupa

que qun ail o tafia mal resarita , apoi carnea lora estemal fraged i iva denióssa, boil mal a, tl pentru mutua,-vacile dan mal multn lapte i Cu altata mal multn, uneleguaro traiesca in chinpiile umedósse. Vace,le d mudeproducn o quantitatP mal mare de mita, in comparatie

cu quele de campa, fiind-quo se bucura de una' navetamultil mal huna.

Regimuld de alimentare §i tratarea que se dan. ani-

www.dacoromanica.ro

Page 132: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

127

inalolora, contribuosca assemenea multa assupra for-inel, frumussete i constitutiunel lora phisice, cOcl estesciuta, nutr,tulti se deossibesce unula de aluda* dup6 lo-calitate i qualitatea pamentulul. Asta-felti, animalelece staa intr'o localitate jòssa i umeda se hraneseti dinplante que contina multe partl apòsse , §i ca ele sa'§Iprocure hrana necesario corpulul lora , consumma tota-d'atina mal multa , urmanda din aqu6sta, ca §i partilecorpulul lora sa se adauge in voluma, i óssele sa deviemai gròsse.

Una nutreta abondenta §i pucin hranitorti, produceanimal° d'o talle i de o gveutate mare, ins'e. va con-serva in t6ta viéta lora o hura mare, a quarel greutateface ca ira spinarel sa fie cama lassata. (panda unaanimala este stationai ti sub influenta unora assemeimacause, i0 afecta forma potrivita cu regimula de alimen-tare, guaro o transmite generatiuneI viit6re, i devine a-devOrate qualitati ale um,1 rase.

INTRODUCEREA UNEI RASSE DE ANIMALE

Cultivatorula cunnoscenda causele de mal sussa 4issenu se va mal duce cu ideea proa departe, do a iint ortasea adduce vito din localitatl straine que se deossibescade quele indigene, cacf '1' ara fi cu anevointa a reu§i inscopurile séle, cu tóte aquestea 6meniI cu studii mal se-riòsse in matorie de Zootechnie i dispu0 pentru agité-sta tréba, potti adduce vite din te'rrI straine, ins6

trebue a tino tota d'auna o seriositate in aquestaintreprindere in t6ta viéta, i chiar de urniqiI loro; ladin contra influentile locale, va invinge pe nesii4ite,fiind-quo ele tota d'auna prepondereza, i astil-felii aquele

www.dacoromanica.ro

Page 133: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

128

addusse din tOrrl departate, va degenera lusa-§indù qualitatile animalelorO indigene.

Se recommanda dar, pentru imbunatiltirea unel rassode vite, d'a se adressa la animalele locale (indigne), §ia le observa qualitatile lorü ropriI, fie pe,ntru bol deinunca sea vad de lapte.

Dup6 quo s'a decissA quine-va pentru cutare soid,cauta a lua din vitelo quele maI sgnatisse. viguróssebine Diente, astal-felti ca ele sa se appropie do tipulti per-fectiunel prin conformatiunea corpulul

Experienta a dovedita quo sexulil masculina, influen-téza mal rnultù assupra generatiunilorg de quAtil quelnfemeninfl, i de aqueea s'a obicInuitO din vechime d'a facerecurso la taurl. Cu t6te quO i sexuill femeniml influen-teza de multe orI assupra urmailora, ins6 este cunno-scutti quo vaca este chiemata de natura, a saver0goniref, i a nutri germulti que tauruld a depussa insenulA el, intocmal ca o gratuita pussa in 0.111611W, guarose hranesce din succurile luT§i reese aqueenl varietate;de la sexulei barbatescti depinde dar qualitatile generati-unei. De la sexuld femenina, depinde chracterulti que setransmitte la vOrsta quea mica, fiind-quo viteil in-sumscil cu sugerea laptelul.

In fine constitutiunea corporall a unel rasse, depinclemal multti de sexulti masculla, do quat de quelt feme-nina. Spre a attinge scopula a'sY ameliora quino-va rassase recommanda a nu se servi de taurl trecutI in Orsta,fiind-quo urnia01 lorg sfinttí expql a trece curêndO inbarbote, precum niel prea tinerl, c6c1 produce unnagd'o constitutiune slaM, neputendti contribui la propaga-rea speciel.

Quandil se decide quino-va a obtine anitnale de munca,

www.dacoromanica.ro

Page 134: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

129

taurulil trebue sa fie cautatn pentru aquestn sfarOta, saalba o v'ersta de la 3-4 annl i numai pôna la a 5 ge-neratiume se va servi de dênsuill; in urnni, va incepe go-nirea prin urnia0 taurulul guaro a servia" ca typti. Serecommauda d'a urmari amelioratiunea vitelorA intre-buintandil taurl de aqueea0. rassl, 'use" sA fie de rudeniIdepartate i nuniai ap va avea o rassa constantii ro-busta §i pum suppussa b6lelorn.

Perfectiunea unel rasse riu consta nuinal in formeleséle exteriòre, ci ea are de scopti de a preface §i s'atiple

Quanti printre vitelo eneI rasse st Itornicite, se ivescildeffecte corporale, adica quO are una caml proa, marepiclere labartate, nu trebu, a se d2scoragia quine-va quoa degeneratti rassa, cOcI germenulti este totq d'una aque-1aù§i nu este motivii quO se va transmite i la urinniltauruluI cu guaro s'a sprvitil pentru reproductiune.

ALLEGERE.k VACILOR DE LAFTE

Pôna acum la nol anee nn se scie positivú quari siantasemaele, dup6 guaro sa se cunnósca o bunA vaca de lapte.

Dup6 observatiunile facute de 6menil competintI inmaterie de zootechnie aù proba,ta indestula pentru ani-malele de sexil feininitni, quo productiunea de lapte nuconsta in frumussetea animalelorti. Ast-felti o vaca fru-mòssa este mal tot d'arma saraca in productiune de lapte;din contra o vaca mita la vedere d de multe ori laptebunti i abondentn.

O huna, vaca de lapte se recunn6sce priu mal multecharactere : ea are capula mica, usciltiva, mal multascofdlcita de qua ovala, c6ruele scurte, miel §i ascutito;

9

www.dacoromanica.ro

Page 135: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

100

urochile miel si quo-va transparento, si fine la i,ipaita;ochiT sa alba o cantatura dulce si ositI pnin arara; ge-nulo si Íi fine si puOn galbene; fruntea sconlcita,larga intro ochl si mira d'asga ra. Cor,ulti vacol sa fiede obidnuitil mal lungq, subtire inaainte si piciórelescurte si delicate; si la vedore sa fie desteapta.

Charaetere observate cittpè Cite. Titeie sa fie limo-departate -Tare ele si proa sensibile la pipaitil; a-

genda sil fie grossil, m6le la pipaitti, pelea lul fina, in-tinsa si en perT mol si u iictosi; vinele titolor sa fi,, gr6ssesi nodor6sse: in fino c6da sil tie langl si subtire la ori-gina el.

Etatea vacei. Do la versta do treT annl o j mire est,chunata a'sf da productele sele lu viteI i secretianT dola pte, ins6" la IncepatU maT siahrt. Dupti doT stia treI vi-toI do intarcare, o vaca, p6te da o secretiane de late a-bondAnta guaro pete sa, tie pôtia la o etate, deshila doInnaintata.

Adessea se gassescil yací do 12 --15 viteI finare dailuna lunfl lapte, ins6 quilt despre prodactelo tu viteI nuatt ita, c6c1 de la etat,a, de noa anl, viti1 que proba' de-gener6za si vaca ea anevointi, se ingrasa. Assemeneatota de pe la aquesta etate, se impuOneza quantitatea siqualitatea laptelnI.

Untl celebra autortl (1) in materie d,) zootechnie im-parte vacil )In patea classe, day, quantitata laptelulque ele dati : prea burle, bune, mPrliocre §i relle tape.Aq,z6sta classificatiune So baseaza mal multil pe semnelequar, faca a recunnósce quantitatea i qualitatea lap-

precumq pe ligera si partile lui. Dintre aquestea

(1) I. Ft M prof qm- d'agricultor& si de hygi,oi&la sc6la vete-rinaiii de Alfort (França.)

www.dacoromanica.ro

Page 136: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

13!

voin descri vacile proa bono de lapte, precum §i pe quelerollo de lapte, ca punetti de reazamn; spro a allege culti-yatoruln pe quele mai bulle do lapte §i a se feri de quelerolle de lapte.

Vael; prea bune de lapte. in aquesta. classi so coprin-de vacile quare ati quele do irtl d- din aratil. uge-rulti i partea di la ligan in sussil largl i coutinne in-ti' e ele; titele i fao interim a pulpelorn occupg: un loelarti pe de desubtn. Ast &lit se observil qii6 are oge-roln vacile 1,1ise rea bono de lapte. Cu t6te aquestea as-semenea qualititi peint la uno punctii 6re-qoare se Os-Sesee i printre vacile quaro nu sfintn attatti de bono,attund trebue a le considera ca mai inferi6re binemediocre.

Yinele de pe part: a ugerulul de sussA sí:tan grésse,galcòsse §i vijihilo. mal allessil quandti s, comprima, la

precumil i yinole titelorti süntìt grósse §i nodor6s-se; yinele laptifere sfintti indoitn, egale de ainendo6pitrtile formindti zigzagurl la i artea do sub liuda. PelfingA aquesta so mal adaegA, quOtitele sbotti °mogollo,yoluminesse, mol, inlfidi6sse i acoperite d'o pele subtire

de 1111r1

Ast-felti de vact guara se gAssescti prea raril la nol,pristreaza. laptele multn timpn; ole pota da lapte panala inomentula de intarcarea vitelitlul de la 5-7 ocalapte pe li. S gassescti vacl in Hollanda quare dan, dupi)fatare, p°nA la qece oca 'apto pe 4i, aprópe una annii.

Vaci relle de tapie. Adessea ast-felti de yacl sillita inbulla stare, grasse i frumósse; an pulpele cil,rn6sse, e.loa deassri i tare, glituln forte, capilla grossti i cómeloyoluminósse la basa; ugerulti tare, inicti, cilrnossil i ac-coperitil co reril lungo. i tare. La ast-feln de vacl mi se

www.dacoromanica.ro

Page 137: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

132--Vede vine pe partea ugeruluI in sussa; de assemeuea lapartea inferika a abdomenului santa proa puOna des-voltate; §i titele santa de ordinara proa puQin intinso.

Ast-fela de vacl cu nite asseinenea cbaractere, nu datide quata una pila la 2 oca 'apto pe qi, intarca cu-renda dui fitare; miele abia puta nutri vitelula,quand santa bine nutra° i ingrijitec

Durata secretiunti laptelul. Aquésta sta in rapetti caactivitatea fonctiunef secr,tiunel pteltat. Arcicile guarodad mal multa lapte salita aquelea proa bune §i huna delapte i guaro îlû pastrézti multa timpti; décé nu se vedenicl un semna particulara, péte quine-va sa appreciezedurata secrettuneI laptelul §i prin semnele guaro faca aC1111136SCO quantitatea, quand attuncI se in§éla quino-va!roa rara.

Semnele (piare farti a cannoas,ce qualitatea. Qua-litatea laptelui depinde multa de alimentele que vacaconsumnia, de timpula guaro a trocuta de la fatarede momentula de niulgere. indata dui é fatare, lapteleeste tot o'auna de o rea qualitale; devine cu attata malbulla cu guata este mal veda §i ea guata a trecuta timpmulta de la Maro. La fie-quare mulgere §i in timpulaintregei durate a secretiuneI lapteld, laptele guaro setrage la Inceputula mulgeril este mal apossa do quatquia guaro se ohtine cara finita. S'a observata asse-menea qué laptele se imbunatitesce ca quat écle inligera (reservoria) §i qué vacile guaro se mulga °dataséa de doa ori pe qi, dati lapte maI buna de quat aque-lea care se mulga de doa §i trel orI pe qi in aquelagintervala de timpa (o 4i).

Vacilo guara se nutresca cu alimente ver», daa lapteBao zerosii §i proa ne untossir, aquelea guara se nu-

www.dacoromanica.ro

Page 138: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

133

fresca co alimente uscato, tarT, daa lapte puQin abon-dinte, dar do o buna qualitate, insò crema se d-ossibesceeu dificultate, afara quánd quino-va inlesnesce suirea u-neT (luid temperaturl i adaoga in lapte pucina apa cAda.

Vacile guaro priimosca una nutrimenta variata quevaapossil, lipsita de mirossurf grelo i gusturl acre, (launa liana lapte ; aquelea guaro priimesca alimente dogusturl deossebite : fol de var4a, do guliT, de ridichT etc.darlo una lapte ala quaruI mirossa §i gusta se adduce cuplantel° chlisse. Pe lîmga aquestea maI Anta i alte causeguaro faca a varia quantitatoa lapteluT, exem. 'nunca,bOutura de apa, i transpiratiunea piel( T, sillita guaromodifica compositiunea lapteluï, §i i ha la una puntaOre-quare i qualitatea. in genere, vacile quare transpirapuOna i daa multa laFte, liti daa mal pucina huna.

FORMAREA VITIELULUI PENTRU RASSA

Dup(:,, quo vaca s'a uprata, se incepe ingrijirea ite-attata mal multa este reclamata aquesta,

quand se decide pentru formarea urna sola de animale,.Sugerea esto pentru tóte animalele din classa mea-

miferelora prima allinentatiune; din inomentula nascé-reT, vitelula simte necessitatea de a Rige ; in casa denoputinta, trebue a ajuta pe aquel viteT guaro sfintaslabI i nu pota a se ridica, a'T mana inceta sea a'T duceIn brao pônit Muga, mutua lora, i ciliar a le puno §ititele in gura. Nu trebue sa crecja quino-va, qu6 antélulalapte, quare este cam grossa, galbuia i quevaque din vechime se mimase° colostrum sea colastra, quoeste vatamatort sea nefolossitora vitelulul. Nu, natura aingrijita a'T da nisce assemenea qualitati spre a curati

www.dacoromanica.ro

Page 139: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

134-------intestinele (antele) micel fiinte d materiile depusse dinsanulti mainel lorfi.

Multe din vael s'afi vOutti ca respingti f6ra mila vi-telula lora, i chiar refusa d'ala linge; în assemeneaeasti, trebno a pressara pe vitela que-va sare, laratoIMITA ca cu moduhl aquesta sa moniesca, pe vacaimplini datoriile de intima. Decf5 ea continua a refusa

a nula lassa sa silga, se va cerceta de apprOpecausa, ca nu (pare cnin-va sil provie din Ore-quare afee-tiunT morb6sse ale titeloril, quand attuncT, trebue a de-parta en totula vitelulil de muma, hranindu'lil deosse-bitil ; iar décO provine din r6utatea el, attuncT o va silica sa lasse viteluln se silga i chiar o va lega i de pi-clórele de dindarattl pOnil, quand se va imblan4i. Cu t6teaquestea, se gassescri yací guara iY iubesce viteil aa demultil, in quat cu frica II departéza quino-va vitelull.

in ant6iele (Jale este bine a mana vitelulfi sa'111 lingavaca i pe urina salí lasse sa silga,. Se recommandaqueltí puQinil o soplan-tina sa, se lasse totri laptele posema vit,elulta; dupe aquestii timpil se ióte incepe una-gerea guate puçiiü de o canidata, spre a da loen sil sedesvolteze vassele laptósse, pe TM thnpti mulgUdil mareparte, adessea, vaca vine do retine laptele, (peca que'lp6te causa vatamare. So recominandia aqu6sta i malmulta mitra vaca guaro liase° antela ora, ea sit o sugavitelultí quelfi ptiqinfi intr'unri tiinpìl de 10-14 4ille,la fie-quare 3 i 4 ore. Ni() apesta intervalil de timpfi,se incepe a se 116 sugerea viteluuÏ, lasandull diminOtalí sera, §i attuncl muna' o parte va snge.

De la patru sOptainanl se incepe alimentarca iteln-lul ea alimente pregatite, de ex. faina de orcjti sea grAilquare se va aminest ca cii zera i apa pOna se va adduce

www.dacoromanica.ro

Page 140: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

135-----inflo stare laptòssit, i ast-felit se da spi e a bea vitelul0;ca attattl mal multil se reconntianda, aquesta, plind vacaproduce puOnti lapto.

Yitilulu suppussil la unil astil felO, se °bici-nuesce a se nutri singurti chiar de la a doua s6ptaniana,quand se §i incepe a se conduce si re pascere in liveqlaltil impreunit, departe de muniele lora.

S'a vi.cluttl quo mult1 din vitI 1.1rdiDa, hi tiMptliaquaud se liranescal numaT cu lapte i quare adessea !ro-vine din reoa qualitate a laptelui; aquesta se ',Oto cun-u6sce quo laptele nre o col6re galbue, queea quo dove-desee quo vaca se afta intr'o stare bolLavicióssa; in ca-san aquesta, este bine ca viteluln sa uti se mal lasosa suga, ci sit se hram5sca in parte; in aquela0 timnpil, ise va 1,,une dinainto o piatra cretósa (tibisirtl) spre a oliuge facendu'l prin aqu6sta a't inceta urdinarea.

Viteil masculini que se decidil a deveni taurI pentrureproductiune, trebue a fi alle0 dintre agua guaro nascede thnpuriti j riinavera; el trebue a so lassa sa saga n almulta, ca sit ia o desvoltare corporala fruinóssit.

Intarcarea viteilora de la vaca, se face cOtre toninaquand erba este bine dcsvoltata; ea se va face treptatalspre a 1111 occasiona vataniare in desvoltarea loriltot d'anua; iar quel guaro nu se decida ',entra taurl, at-tuncl peste un annil II va intórce spre a deveni bol demanca.

1N'IOARCEREA JUNCAN1LORU

Se intellege prin intórcere sat scopire, inlitturareaou6lorti din organele reproduatóre, ea scopti de a'l su-prima pofta goniliI§i a face vite propril pentru manca,

ciliar de a le face mal dispusse spre a se putea in-

www.dacoromanica.ro

Page 141: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

136-----grka mal bino. Aquésta oporatiune se face assupra te-sticulelora la sexula masculina i tota d'auna pandaaninalula esto ancil tin'era. Effectuandu-se la o vOrstamal inaintata, adessea se primejduiesce viéta juncanilora.Se I recode la aquesta pp una timpa frumossa i liniscita,mat allessa temna §i primavera, §i attonci quand ani-malula este bine dispusa, adica : sa nu fie trista sea saalba vre o durere, queea que se intampla adessea larea dintikra etc.

VArsta quea mal cuvenita pentru int6rcere, este de la1 1/2 p6na la 2 annl. Quaud se decide timpula a so faceaquésta operation°, se opresce i e jumatato din portia a-limentelorti obielnuite pentru 2 §i 3 çlihle, sea ila punela juga quhte-va ville, qu,ind es io prea violenta junca-nula, ba chiar it lassa §i snge, ca asta-fela sala iletalesne suppune di face operatia.

Mal in tóte terrile, ca i la not, scopirea se face deunit &flour, quar° connosca aclessea numai aquesta, dinmulta exporienta i practica que ail avuta ocasio a face.

In genere scopirea se pete applica mal earn t6te a-nimalele din classa mainiferolora; pa produce nisce schim-Miff insemnate in constitutiunea physica i charactereleani malelora, sta-fola : Carlanula pierde nechezatula s61;taurnla vocea lul sgomotóssa; berbecula córnele lutquelle multn suite; vierulti (porn nescopita) pierde din-ti sat canint; cocopla cantecula sal quela tare, guaroanonta r6varsatula qorilorn do qi.

FONMAREA 7.1NCANILOR CA 1301 DE MI:NO.

Spre a suppune juncanii la juga, este bin° dressa;la aquésta so procede ast-felq : se face mat anteia und

www.dacoromanica.ro

Page 142: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

137

Fig. 28.jugti speciala pentru fle-quare, déca santa mal multr, dupeaquésta se lega, juncit a esle in grajda la o }arte, in-titula chipa ca el sa, so appropie séti sa se departeze deP sl e; pe uring i se pune jugula si se legá, de pktile la-terale doe stréngurl gròsse si In destula de lungl, ca sgajunga polla indgrattl, Ande aci se vor moda de extremi-tgtile unul mica traversa de lemnti((a) figura N fAcen-duse ca una hamutil; assemenea de apesta traversa so160 de me(Jiloca una 'tanta lunga, de ala quanti' ca-1)61641 se lega o greutate de 40-50 oca. Apesta imitacu gretttatea, se Inane assupra unul traversa multa maInuare(b) guara este fixata pe doe llame inalte de unametru (ii). in fine qutind se lega animalula aci, intre eslesi traversa, se chibzuiosce ca sa alba o miscare slobodg,dupe aqueea so puna furagia in esle i densulul %mefiindu'l, se appropie de esle, i atturci este silitti atrago dupe ola greutatea atarnatg de 'anta ség fringhie;in urmg dupe que a rutincata se retrage in darittilgreutatea cacle le pan-lenta.

Dupe que a rumegata, se sc61g,i. adduce din nonnutreta, assemenea vine ea maI nainte la esle, trage dinnon greutatea, fitcenda 6re-quare lupte, si asa standaintiuna timpa de quate-va [lino, se obiclnuesce a trage.

www.dacoromanica.ro

Page 143: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

188

up que s'a obicnuit li va injuga la plugii, túra,o sfialit qu6 va rupe juguld. In totd tia! uld, iúnit in-val a t age greutatea, trebuie ea hamutuld sa stea as-supra luI, scotêndu'ld numal attunel quanti este al ducela apa.

CAP1TOL L'IX' 111

DESPHE BOALETete fiiutele insuffletite, preetim omuld i animalele,

sUntd adessea suppusse in viata lor a sufei i durere; eleprovino din effeetulit une' alteratiunI (schillibari) ía or-dinea fonctiunelord vitale. Cultivatoruld in imprejurariea aquestea este nevoittl, a fi inzestratd de 6re-quareeuunoseinte, spre a se patea pronunta la casurI, deeste'partea guaro privesee pre doetorulti de vite sed ve-terinaruld, inse" in lipsa de densuld, este silitd cultiva-toruld queld puçin a putea preintempina b6la 011a la vc-

irea lul.ImI perfilad dar, 'Ana la un pandit Ore-care, de a ex-

ime dintiaquésta materie, numai attatd pe quat esteputinciosti unta cultivatord, spre a mullese° bólele quelemal simple §i lesne de tratatd, lu easurl extraordinare.

D'o-eamtt-data void ineepe prin aráarea eauselorttq ¡tare provoca bólele. B6lele provind de la o edere lude-langata sed de la o prea mare suppunere la muna; dela alimentele que se dad mueigaiósse, pline de j raftide umeçléla; de la apele grelle de N'uta, ineareate demateril minerale i vegetale; de la o prea mare eqldura

www.dacoromanica.ro

Page 144: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

139

séti frign cu plòe; do la atmosilera viciata do apele stii-tat6re; de la multimoa de insecte guaro le supra nein-cetatd; de la plantel° venin6sse guaro le ingliitti f6ra,voia 101 û etc.

Quele inni pericubjsse cause, sillita aquelea que ro-vinil mal mult prin intluentile atmosphorice, guaro p'alo-curen culca la pamèntfi adesspa turine intregl do animalomiel i mart 1361ele que isvorascti din aquestea, iaû Infie-quare specie de animalil untl aspecai deossebitil,que so modifica dupe localitatea in guaro traescd anima-lele. Multe din aqueste bòle nu so declara, in aquela§1sezonti: unele rrimilvera, altele vera, tóiiina i chiar Orna,attacandil animalele in deossebite perhide ale vieteI lora;Sciinta medicineI le-ail datil difforite numirl dupe cha-racterula lora, din guaro unelq Contagi6ssepropriotatea de a so intinde da VJ unt animala bolnavala altula quare este srinatossatoele ataca, viata cu o re-pecjiciunp mare, causfunla In6rtea a mal multorti animal°In scurtti tiin1ü. tnlaturand bedel° contagi6se guaro tinade sciinta veterit ara, viti a margini sujetulti §i a unamal antêia, cuma trehue a se fpri quiue-va, de rea i apreintOmpina bedele.

1ED1LOACE Db. APERARE CONTRA BOALELORU

Quandii unui aniniala ii lipsesce placerea de a man-ca, este tristil i pare ostenita, trebue a privi ca nisceadeverate sinitome de bola; attunci pe data se va deos-sebi de quele 1-alte animal° ca sa nu mal fie la un locacu ele; se lasa in odihna i se da alte alimente spre a'tintarita pofta de mancare, §i adessea ajuuge cine-va aopri desvoltarea r6uluT; iar décO bela se simto que estedin queje contagiesse, este de neapt-Srata trebuinta, dup6

www.dacoromanica.ro

Page 145: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

140-----que a deossibita pe animala, sa se occupe cu euratireasOil schimbarea aerului din grajda, sa se ingrijiaseit dea un se trimitte la apa impreuna, séti a se appropia dequele sahltósse; assomenea nu trebuie a se mal servi cupajel° i nutretula quo a serv.ita loua aci in Imp. Dein6ro, se recommanda a se ingropa eu totula intr'o adin-eime de trel metre, pentru ea eâinii i alte animale car-nivore sa nula sarta, cOci la din con ra, nisce assemeneabOle, iaü o desvoltare §i mal mare.

Pentru o mai bulla paza, quaud so simte quo b6lelecontagi6sse bantuie localitatile, este bine a nu lassa satréca calatorii en animale prin comuna, séa a se opripentru pa§unare §i dare la apa, e6c1 adduca en denseleaerula infectata in pielea lora de prin alte comune undebóla exista §i face &se inolipsi i (pele sanatósse.

In fine, aquesta sujk, d'o mare inaportanta, gassescade prissossa a'i da o desvoltire mai mare, cunnoscuta fiindquO avenia legT, (pare vegb6za assupra aquestora bóle,§i nu l'emane de quat ea autoritatile respective, sa le ap-plice cu sineeritate, Elda spre folossula eommuna.

LUAREA DE SANGE

Luarea de sango 1111111' animala, are de seopa d'ala u-ltra d'o proa maro imbulzela a partiloril liquide §i d'ainipuOna iritatiunea sangeluT que se eharacteriséza a-desea prin intlanunatia pOrtilora din abdomenil §i a ca-pului, etc. Causele quare provoca infiammatiunea santaprea variatp; aquésta provine dintio abolido* de suc-curi hranit6re in alimente, §i cu attga mal multa seprovoca aquésta, quand animalula a fosta suppussa lamanca pe data dupO mancare; assemenea se mal prov6c1

www.dacoromanica.ro

Page 146: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

141-dintee proa mare caldura a 1i1lel, precuma §i din 111a-narea ido a animalelera.

Cultivaterula Oto practica luarea de sanr entrutémpinarea rêului cu instrunientul nuinit lanQeta, paretrelme sa Ile d'o marime cuvenitit, spre a putea pOtrundein pielea vitel.

Luarea de sango se face iu mal multe r arti ale m-i ului, potriyit cu specia de animale; asta-fela pentru a-nimalele cornute mari se operezil obicInu;ta assupra ve t'eljugulare, sé,A vena de la gata in modula tirmateril : i

se lega gaula printr'e fringhiórt subtire, strair,endulapOna quand vena devine vicjibila; addessea se ida i p0-ruin In dreptula aquela unde se face ei,eratia, ca, vena sase p6ta deossebi §i mal bine; pe urma, se ama411, una omadinaintea aniinalului tinOndu'i mula puQin ridicata §iinclinata caro partea dré,pta. Pers6na quare practicéza,de este sigurA de vena, se appro pie incet pe partea stin-ga a animaluluir tinOnda in maraa stanga landa; dup6aqueea se applicil yêrfula instrumentului ca doC degete,in lungula venei, apas.indu-se in aquelni timr a quelelalte treI degeto pe vena. A pOssarea lanotel nu tre,bue sase faca mal multA de guata cu trebuinta que se querea pOtriande Oral la vena §i niel de cuma mal departe.Du16 aquésta se retrage lanQeta §i in urna shugele ur-meza a tiFii ca repp4iciune; quand ins6 curgerea se facainceta, queea que se intOmplil adessea quand ce inpressiuneavena nu s'a facutA bine, in casulA aquesta, va comprimadegetele pe ranga rana 'anta, ca curgerea sa, se faca re-gulata Orla se sc6to animalulul quantitatea de sangoque va credo quo este de ajunsa. In urma se inchide ranaunindA quele de6 margini ale pielef Wat() de instrument,se prinda Cu unA aca cu gamalie, imixejurulti guarda, so

www.dacoromanica.ro

Page 147: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

142------ --invértesce un fira de aoa sOil p6r0 'nata din c6da anima-

se innóda.Quand operatia s'a saTer;ita, se conduce animalula la

grajclil, se lega ca ingrijire, intr'una moda ca ela sa nuse p6ta scarpina séú freca la rana acata; dtip6 aqueea seda nutreta bulla i se tino spre o Mula 011a la trei

Se recommanda ea luart.a de sango o se faca dimin6tamal' in finte ea animalula si manance que-va, §iquand imprejurarile n'ar permite, nu trebue a se face a-quésta operatie, de quid- totri d'aun maT tarqiil in fumamancareT.

ObservaOtra assupra sângelat. Quand se va vedea pesuprafna sangedui, spume abou Unte proa roil i N.a ase alege artf ap6sse, attanei marea sangeluf a fosta detrebuinta; la din contra, quand se forméza pe d'assuprao membrana zer6ssl galbue, f6ra spuine roii, probézaMarea sangaliti füra folossa ; TIMA devine negra i ro-psee pe d'assupra in presenta aeruluT, este semne bullede indreptarea animaluluf.

UMFLATURA

Umflatura de care animalele rumegatòre sufera ade-sea, se charaeteriséza prin umflarea abdomenului (burtel)§i en deossebire partea stanga. Aquésta b6ia e causatadin preductiunea gzolorü gramadite in abdomena quefaca de dilata peretil stomachuluT i ai intestinelora(matelora) a§ia de tare, intocmai ea o toba; ea so malebaracteriza §i prin respiratia giffilit6ro a animalului,iutinde gil-tala, se silesee sil respire i nu p6te. in aquestamomentfi criticO, umflarea se adaogil, din que in que, a-nimalula geme, merge impletieinclu-se §i in seurtti timpacacle §i móre asphyxiata.

www.dacoromanica.ro

Page 148: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

143- -----As til-folti de beta, so manifesta Irimayéra in timpula

apinaril i mal allesa in urna un2I po1 sea roua abon-(Unte.

Procatitiuni de litattl contra umflaturii Pe data quese cunn6sce din symptomPlo do mal sussa Ixpusse. §imal inainte ca reulti sa iea o dosyoltaro mal more, serecomtuandl a se face o funja de paie grússa, sa i se puieIn gura1,i sa o lega dup6 c6rne, ca sa fie poprita ani-pulula de a mal manca, i lu aquelot1 timpil, sa fie si-lita a tino gura doschisa ca sa inlosnésca eira gaze-lora afara. Dup0. apesta ya jume funja in corno, ilava conduce la grajda incetti. (Imite o data numai aguasteprecautiunl 'I este deshila §i pe data quP urinza, i sPbaliga reula ineq,_ve inc landa

Dec6 din contra continui unttlatura, se priyeza de amal mdnca, va da a boa al a sarata, sea sa se puie in200 dramurl apa, 25 drant. sapuna de rufo, quare seya farama i bato bine pôna se topesce i în urma i seva turna po gata. Do va fi in appropiere de orar, vacump'e'ra 40-50 dramuri do ammoniacti liquida de laspitarie, 'ia va ammesteca intr'o dosa de 200 dramurIde apa, se va desparti hi t ei 0111, §i so va turna pegata la fie-quare sferta de ora facèndu se in aquela§t1timpa a se plimba incettl vita. In fine, se mal I ete seryiIn assemenea casuri de unta do nuca, unta de lemna seara.,ita, turndudu-i-se pre gata ca la 50 dramurT.

Se mal' recommanda in aquesta momenta critica a sepuul muta pe limba animalulul i a o trago afara dintimpa in timpti, la o parte, spre a ajuta eirea gazelora.Déca la din contra ratla merge progressanda, va face aYeni pe data yeterinarula.

Pentru animalele cornute miel, ex. oile, ciudad se in-

www.dacoromanica.ro

Page 149: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

144---templa de se umila, meqlloculiiquelti mal bunti estada ale Ice a intra in apa helescal s6q rî, in apro-piare de locultt intêmplarel, sé ti so va conduce la untlputa unde se va sceite apa, le va turna cu glléta pe capa,séti se va pum, apa in sghiabil quanti stlutti mal multeatacate, §i de aci prin mal multi ciobani cn vase, va a-runca apa pe capu1i oilori spre a prididi

ASTUPA REA URINARU Lur

Animalele cornure de 'nunca, adessea santti suppusela ,) b6la que consta, in astuparea urinarille la partea in-feri6ra le unde esse urina (tidulu), ea irovine din causede din afarti §i de din nauntru.

Apesta hála se prelungesce quate odata,orI de guate oil' urineza animalultl, vatruna neincetattipartea atacata §i face a se strange in canalt o materieglutinòssa (lipiciòssa) guaro se oppune la eirea urineI,§i face },e animahl a suferi de durere.

Assemenea bola se p6te trata, sp'elandti urinarulti dedo6 §i trel orf qioa ca zeinit de fol de nalba, sea de rii-dachil do morcovl, sèt1 de graunte de inil séti de or4;cultivatoruhl so va decide pentru una din aquestea, o vafierbe bine, i pe urma cu muga zeina pnintiva sp6la urinaruld po dinauntru i pe din dan; auandins6 s'a prinsti GOA se va introduce degetulri misil ingrassime de porcA, pe sub piele ca O, se pljtadesliimateria.

Loculd aquesteI 1361e face adessea deficila trataua el,din causa quO animalulg nu se suppune lesna, s6a qu6

dit cu c6rnele orl cu pici6rele; in easulil aquesta se lega,

animaluhl de esle i prin me4116ce mechanice face

www.dacoromanica.ro

Page 150: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

145

culea la panubtil, intocmal dup6 cumil se potcovesce boilIn timpulg cruel; astil-felti animaluhl suppusst, i se p6teaplica sp61area fOrit niel o tema.

DUREREA DE P1CIOARE

Durerea de pici6re so declara printr'o umflatura i oinitlamatie a calcailoril, la unulg séti quele do6 pici6rede din naiut i guara face a provoca schiopqrea anima-lului. Aquésta b6la provine adessea, in turna unel mer-geri suite pe unti paméltil tare i pietrossl, mal allessgin timpg de seceta i cJd ura, ség quand pganêntulti afostg inghietatti i glodorossil.

Pentru a o trata, se recommanda a litssa animaluldspre odihna la grajdil patru ség cincl 4ille pe alternutgde paie; déc6 in urma nu se vede semne de indreptare, seva incepe a i se aplica oblojelf, precum cataplasme debalega, de vaca seil huma curata, guaro se va uda binecu ara rece amestecata cu qettl, séti de funingine bineframantata in ocetti; se oblojesce animalulti, o data seade do6 ori in 21 ore, dup6 curnil i gravitatea b6lei estede maro; astfl-felg va continua 011a va inceta inflamatia.Déc6 se va int6mpla sil faca buba §i sa coca, se inlesnescedeschiOura ei prin cataplasme imuiat6re de nalbagraunte de inti pisate, aplicandu-se de 5 -- 6 orT In24 ore.

Durerea de picibre se mal pOte intémpla quand boasi:Tutti nepotcoviti §i mergil pe unil drumn pietrossil queeaque face ca unghiile piciórelorg sa se tocesca §i sa se rupa,t3i astg-felil parten carnòssa quare este imbracata de un-ghil, devine expussa dará, laaerti i umiditate, i se at-taca intr'unti inca grava. Spre a vindeca aquesta, trebnie

lo

www.dacoromanica.ro

Page 151: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

146-a, taia§i a inlatura partea de unghie rapta §i in lamaa curati rana prin spèlaro; dup6 aqueea se va accopericu scama set' caltI de inti muiatT In spirttl sea rachiti,§i se va lega u§ora. In assemenea imprejurare se lassaanimalulti spre odihna la grajdii pôna se va vindeca cudessav'er§ire.

DUREREA DE GURA

Durerea de gura este o ma epizootica quare se ive§cemal In totI timpil §i attaca vitele prin inflamatia guril.Symtoinele aquestelbile se arata ast-felll: vita este trista,incetéza de a mal rumega, are ochit turburi §i lacramo§1,limba, pare umflata §i gura 011a de buba §i spume.

La vacile de lapte quand stintü attacate de durereade gura secretiunea lapteluf se impuOnéza.

Quand vitelo sûntûp,ttacate do ast-fehl de b6la se sup-punq la o dieta de curalenie; se curata adessea gunoiultide sub ansele, §i se lassa spre odihna pe a§ternutti depaie curate; se ingrijesce a se da nutretil verde, Mil f6m1buml, marmita §i fragetil, precum §i n'A curata de bèuttl.Spre a preintOmpina rèulù, se va pulle intio dosa de ooca apa de ritl : 100 dr. oot, 37 dr. miere; iar in lipsade aquestea , se va servi ca Mina de tl6re de socd, dup6que s'a pusst la foca intr'un vassa cu apa §i a dattl inunda; ca una din aqueste liquide se va s'Ala vita in guraquelü puQin de trel «I pe qi spre a se putea curatl balele§i a potoli aprinderea. In casa quand pe limba, i pe ce-rulti guril s'a facutil miel ranl, este bine sa se servéscacu o carpa subtire de inti, quare multa in una din li-quidele de mal sussil, va spaa gura intiung modii a nuadduce vat6mare ranilortii. Quand se deslipesce din gura

www.dacoromanica.ro

Page 152: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

147

petice de piele, nu trebue a se rupe, ci se vor tilia cu ba-gare de sema spre a nu attaca partea vie. Ast-fela pro-cedênda un cultivatora, adessea ajunge a vindeca as-semenea beltl.

SCRINTITURA

Prin scrintitura sea sclrelire se intellege desloc,areaunuI ossa din cavitatea sea, sea qirea unul ossa de la in-cheetura cu quare este imediata in contacta. O asseme-nea intêmplare provine mal cut sena din cabrea i aler-garea animalelor pe locuri nepotrivite.

Symptomele unel scrantiturl se pota yedea prin dif-ficultatea milarei articulatiunilora picierelora, precum§i prin schimbarea de forma catre aquea parte a corpuld,unde s'a filcuta desunirea esselort.

Quanda cultivatorula se gassesce in assemenea im-prejurare , i quand scrintitura nu este insKita de ru-pere di, murhi §i de eOrea maI 'minora esse, quare a-questea slinta de competinta veterinarulul a le trata, opeto vindeca tra intarc:liere, dup6 cuma unnéza : se punaoblojell de scama de ina mulato in oQeta, sea in rachia§i chiar in apa sitpunita; de va fi fOra, de folossa, va in-trebuinta alte liquide multa mal spirtòsse cuma spirtade camphora (1) cu guaro se va servi ca mal sussa; peInga aquésta se recommanda a se freca aquea parte dintimpa in timpti, cu mana sea cu una petica de flanelaudata in liquidula de mal susa, gala se va vindeca.

CRAPAREA PIELEI LA PICIORE

Adessea la animal() de manca, le crapil pielea assupraunghielora, mal allessa pe la partea de jossa a piclbrelora,

(1) Spirta de eamphonl se gäsesce pe la spitiirit

www.dacoromanica.ro

Page 153: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

148

din causa necurateniet a podino1 grajduiui, i a umbletu-lui multd timA pe drumurI noroiósse etc. Craparea pie-lel se arad, printfo inflamatiune mal mult séd mal pu-Qin superflciala intre indoiturile sed cutele que se facdin sonsti transversald la calcaiuld pici6relord, gi guaromaI tartjitt se prefacd in miel bubo. Aquesto bube se in-tindd guate o data, se reunescd i Ud a cadea pielea bu-ca,tele; ast-feld rOuld so intinde mal peste tóta, suprafnaprovocéndd ranY, pôna patrunde chiar intre unghiI. Vi-tele affectate d'o assemenea bola, sillita genate in mor-gerea lord, i simte durere, quea que se p6te cunnósceprin symptonie bine vi4ibile, quo animaluld ridica ades-sea picioruld, ìlü tino in sussii gi este simtibild la queamal mica attingere.

Millócele de tratare ale aquesteI bOlo sfintil : de apune animaluld la grajdti pe agternutd de paie uscate,a curati picI9ruld boluavd bine gi chiar a tunde paultiPo undo umflatura sed rana se afla; pe turna se va sp6lacu apa caldicica sapunita, séd ea z6tna de nalba; décO M-ulle s'ad lenta marI, attuncl se aplica gi cataplasmede gritunte do inri sdrobite, i astd-feld va continua pollaumflatura so va impuOna. Quand se va vedea quo formézacojl pe d'assupra bubelord, attuncI dovedesceca merge sprebine; la din contra, quand r6uld merge cresc8ndd cu ranIadancl, dup6 quo se va spela rana cu zoma de nalba, seaplica gi alifle (1) pare se va intinde pe calti de indse va puna assupra ranilord o data s6a do do6 ori in 24 ore;dup6 a :tima se va lega bino, gi va urma astd-feld, pollaquand ranele va incepo a so vindoca §i astupa cu carnela locd.

(1) Alifia se face din 20 dr. terebentin (liquid a1b5 5i grossfi) co unOlbenust de oil que se va arnesteca si bate bine.

www.dacoromanica.ro

Page 154: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

149

RUPEREA PIELEI

Animalele adessea sillita expusse a priimi lovituri 8611jupuituri, din deossebite cause provocate de la servitorilqua N.a mila, precuuml i din frecarea de objectele ouquare sílnttl in contactÙ In unibletulil lo ti. Dupë causeleguaro ají provocata ruperea pielei se ictl simple, quandse marginescil numai in piele i attunci sünth pucin pe-riculbsse, iar altele, guaro simtil pètrunse mal departein carne §i mal alless'a quand rana este t'anta in cur-mecjipla fibrelortl musculósse, attunci casulti este va-tamAtoni. Mal tac aqueste rani sûntui insocite d'o cur-gere de sango mal mult sétl mai pucin maro.

Spre a trata nisce assemenea raul, trebuie d'o cam-data a opri sangele prin panc.le muiate in apg rece ségapit amestecata eu oettl, se va lega i strange bine cu obantg de panca. Candil taietura este adancit i faculta, decurOndll, se strange pe data pililo taiate ca sit nu deaocasie sit cangreneze de contactulil aerului; dupe" aceease léga bine cu bente de pan4a, k3i se ingrijesce a se puneanimalulti la untl locti ferittl d'a se scarpina de que-va, §ipeste pucinti r6ulli este vindecattl; d6c6 nu se póteuni marginile, atunci rana cóce i vindecarea se intar-sliaza; lu casulti aquesta se va aplica alifia de mal susstldup6 que mai antèiti se va si Ola bine, urmandt cu aquéstade doè" orl in 24 ore.

Quandti rana este provocata dinteo lovire contra untacorpil tare, i t'Ora rupere de pide, attunci se opresce in-flamatia combittendt1 re'uloù cu apg rece, aplicandu-se carpemuiate i priminite adessea, intr'unti timpil de 3-4 ore.

Totti in moduln aquesta se p6te trata i quele-alte ranipricinuitn de intepatura vre-unel arme, precumil i mg-

www.dacoromanica.ro

Page 155: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

150-cgtura fticutg de vre-unti animah, quand stintti considerateca 1.1111 simple; iar de va fi din quele com.plicate, cu ru-pore de carne, este bine, spre a se feri de marea infia-matte que s'arii pricinui bite° regiune a corpuluT ani-malului, a face sg vie veterinarulti.

www.dacoromanica.ro

Page 156: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

FIG.

Prefall . . . In

CAP. I

Notiuni preliminarilassupra AgriculturiT . 1

Successulli in agri-culturg 4

CAP. IIAgentit care lucrézg

la desvoltarea plante-lorg s

Pgmêntulg cultiva-bilg 9

Apa 12Cgldura 13Lumina . . . 14Prevederea timpuluT 15Cultivarea plmêntu-

la Argturile . . 18Argturile sub nume

de og6re 19Conditille und bune

argturI 21

CAP. IIIDespre gunoere §i

gunoig 22Gunoiulil deosse-

bitelorg animale . . 23Gunoerea cu plan-

te verçU 30Gunoiul minerale 31

TABLA DE MA TERII

PAG-.

CAP. IVDespre assolemente. 33intocmirea de asso-

lemente 35

CAP. VInstrumentele tre -

buinci6se la cultivareapgmêntuluT . . . . 38

Plugulg cu r6te . . 38Idem pe un piciort 40Rarita 41Grapa 42TIvIlugulil . . 45Marcatorulii sail fa-

cskorulg de randuri . 46Prg§itorulti . . . 46Moproitorulg . . 47

CAP. VICultura deossebite-

lorg plante . . . . 50A. Plante que se cul-

tivg pentru grgunte. 50Porumbulg . 51Grata 53Secara 61Orçlulti . . 64Ov6sulg . 66Meiulg 67Hri§ca 69Sorgoulg . . 70,

Orezulg . 71Fassolea . . 71

www.dacoromanica.ro

Page 157: 1873 - Alexandrescu, P. - Cultivatorul Si Agricultura Practica

PÁG.

Lintea 73Mazarea . . . 73

Plante que se cul-tiva pentru tubercule,radacinI, foI, fructe.

Cartofil. 74Sfeclele 77Napil 78Varza 78Pepena 79CastravetiI 80Dovlecil . . . . 81

Plante industriale 81Rapita 82Macula 84mula 85Cguipa 87Plante tenoturiale 88Garanta . . 89Pastelulii . 90Goduld 90

iofranula . . 91Plante pentru deos-

sebite alte IntrebuiHameiula, cicóre, tu-

tunul 92Plante ce se cul-

tiva pentru nutreturl . 95

CAP. VII

Preggtire de locurIpentru cult. plantelor. 110

AppendiceCAP. I

Despre ammeliora-tiunea vitelorti. . . 114

len

A ni inalele de 'nuncaIngrijirile higieniceIntluinta ali inentelor

assupra vitelora. . .

Valarea nutritiva adeossebitelor alimente

Distributiunea ali-mentelorti . . . .

CAP. II

PrincipiI de propa-garea §i inbunatatireaanimalelor domestice .

Introducerea uneIrasse de anirnale .

Alegerea vacilora delapte

Formarea viteluluipentru rassg . . . .

intórcerea juncanilorFormarea juncanilor

pentru bol de muna. .

CAP. III

Despre boale. . . 138Mepóce de aperare

contra bólelora. . .

Luarea de sange .

Umaitura . . .

Astuparea urinaruluIDurerea de piciare .Durerea de gura. .

Scrintitura . .Crgparea pieleI pe

la piciareRuperea pida de 10-

,4turI §i altele . . . 149

PÁG..

115117

118

121

123

125

127

129

133135

136

139140142144145146147

147

www.dacoromanica.ro


Recommended