Nr. 275

A B O N A M EN T U L:

Pe on an . . . 24 Cor. Pa o jam . de an 12 „ Pe trei luni. . . S „

Pontru Români® ş! străinătate :

Pe un an . . . 40 lei. Pe e jam . de an 20 „

TELEFON N-.

; A ö !\ ; \ ft [ ! V I K IQ i i r ' ,- ' ^iti.Ub t

Braşov, Luni-Marţi in 17 (30) Decemvrie 1913.

Z IA E P O L IT IC N A ŢIO N A L.

tHK- 1013- DECEMBER nr^ 1 ’ • i U

R ED A O f I A ^ i^D ^N !»yR A T iA

Târgui InuiuTI'lr. 8 0

INSERATELE se primesc ie adminis­traţie. Preţnl după tarif

ţi învoială.

Manuscrisele nu se tu- napoiază.

Regina României — Carmen Sylva.1843 — 1913.

Braşov, 29 Dec. 1913.Regina Elisabeta a României—

regina poetâ — împlineşte astăzi şeaptezeci de ani ai vieţii Sale.

Poporul românesc din Regatul îtliber, un popor întotdeauna recu­noscător celor ce bine i-au făcut şi voit, încunjură astăzi de sigur cu toată căldura inimei sale pe nobila Femeie, care, călcând înainte de-a- ceasta cu 44 ani pentru primaoară pământul Ţărilor româneşti ca tinără soţie a Principelui Carol, a căutat să se apropie în cursul acestor ani, prin faptele şi scrisul Ei, tot mai mult de inima poporului, de talpa ţării.

Şi poate Regina Elisabeta, a- ceastă femeie înzestrată cu o inteli­genţă atât de rară, cu multe cunoş­tinţe de limbi şi ţări, şi cu şi mai numeroase talente bogate, n-ar fi a- juns astăzi milostiva binefăcătoare a celor săraci şi nenorociţi, a celor lipsiţi de lumina zilei, n-ar fi ajuns „Mama răniţilor" şi „Regina legen­dară", dacă soartea n-ar fi pus-o la o grea încercare chiar în cei dintâi ani ai vieţii Sale, petrecută pe pă­mântul Ţării româneşti.

Moartea unicului ei copilaş, principesa Maria, la anul 1874 a

|i>st o cumplită lovitură pentru su- | fîfetul mamei tinere, iar presimţirea că nu i va mai fi dat să strângă în braţele ei de Mamă iubitoare un alt copilaş, i-a aruncat sufletul pradă celei mai negre dureri şi desperări...

Din sbuciumul acelor ceasuri cumplite, s a născut atunci o hotă­râre puternică, care a chemat din nou la vieaţă pe mama nenorocită ajunsă la marginea desperărei —ho­tărârea eroică de-a deveni de aci înainte mama Ţârii, mama celor mulţi săraci şi nenorociţi. Şi din clipa acestei hotărâri începe seria

-nesfârşită de acte şi fapte, cari au adus-o astăzi pe Regina Ţării româ­neşti atât de aproape de sufletul po­porului ei. Cu un zor aproape ner­vos vedem pe Doamna României şi mai târziu pe Regina Ţării consa- crându-şi fiecare clipă a vieţii Sale

organizărei sociale, operelor de bi­nefacere şi îndeletnicirilor artistice. Rând pe rând se înciripează insti* tuţiuni de caritate publică : asilul de orfane »Elena Doamnă", socie­tatea de binefacere »Elisaveta", so­cietatea „Munca" menită să dea fe­meilor sărace din Bucureşti prilej să-şi câştige prin lucrul de mână existenţa, societatea „Furnica" având ca scop promovarea industriei de casă a ţărancelor noastre, iar mai târziu „Vatra luminoasă“ asilul ce­lor lipsiţi de lumina zilei.

In anul 1877 o vedem în mij­locul celor răniţi de gloanţele păgâ­nilor. Cu o stăruinţă de fer şi o abnegaţiune demnă de admirai, în acelaş timp însă cu duioşia inimei unei mame adevărate, îngrijeşte de răniţi prin lazarete şi spitale împro vizate de ea însăşi obligând damele din societatea înaltă să-i urmeze e- xemplul. Iar ca o urmare a acestei pilde strălucite de jertfire de sine creiază în permanenţă institutul „Su­rorilor de caritate". Cei răniţi şi în­grijiţi de manile ei şi sub ochii ei i-au dat drept recunoştinţă numele de „Mama răniţilor".

Trecând anii de vijelie şi con solidându-se tot mai mult statul ro­mân, vedem pe Regina în plină muncă pe terenul operelor de bine­facere şi caritate în toate părţile ţării. Patronează festivităţi de bine­facere, pleacă dintr’un colţ până în celălalt al ţării pentru ca să îndemne prin prezenţa şi sfaturile Sale la fapte de caritate publică.

In orele libere' o vedem pe Re­gina Elisabeta în toiul lucrului de mână, la masa de scris, la pian, la orgă, cu penelul în mână şi întru­nind în jurul ei pe artiştii Ţăiii şi streinătăţii, dintre cari mulţi primesc din partea Reginei-artiste pe lângă îndemnuri, cuvinte de încurajare şi ajutoare, ca să-şi continue studiile. Numeroase locaşuri sfinte sunt îm­podobite de lucrul manilor Suvera^ nei României. Evanghelia scrisă şi ilustrată cu picturi de mâna Ei, dă­ruită bisericei episcopale din Curtea

de Argeş, va rămâne vecinie unul din cele mai scumpe odoare ale bi­sericilor româneşti.

Sufletul şi ochiul artistic al Reginei nu pierde nici un moment din vedere nici comoara nepreţuită a muncii casnice a ţărancei române. Frumoasele ţăsături româneşti şi portul ţăranului şi ţărancei române sunt un îndemn puternic pentru Re­gina ţării, ca să introducă la curte şi printre damele societăţii înalte bu- cureştene costumul nostru naţional spre a da un nou avânt industriei casnice româneşti. Acelaş suflet ar­tistic pătrunde în comoara bogată a trecutului,a tradiţiunilor şi a legendelor poporului românesc şi la şoaptele tainice ale Peleşului se înfiripează pagini frumoase din sbuciumul su­fletului ţăranului român şi din tre­cutul vijelios al ţării. Scrierile lite­rare ale Reginei, de-o valoare incon­testabilă, duc faima poporului şi Ţării româneşti departe peste grani­ţele României.

Aşa a muncit Regina Elisabeta şi astfel munceşte şi astăzi la vârsta înaltă de şeaptezeci ani. Si poate n-a plâns nimeni atât de mult şi n-a avut nimeni atâtea nopţi nedur- mite în clipele când fii ţării, reîn- torcându-se lunile trecute de pe Câmpiile Bulgariei, au căzut pradă cu sutele flagelului holerei — ca tocmai Regina ţării, Mama răniţilor şi a celor nenorociţi, regina-poetă.

Poporul românele de dincoace de Carpaţi, credincios dinastiei şi patriei sale, se asociază astăzi din tot sufletul său la omagiile pe cari le aduce poporul din Regatul liber Suveranei sale septuagenare, căci Regina Elisabeta a României, cu toate că împodobeşte Tronul altei ţări, a devenit cunoscută şi iubită şi în păturile cele mai largi ale popo­rului românesc din Ardeal. Sutele şi miile de Români din Ardeal, cari au fost primiţi la reîntoarcerea lor dela expoziţia naţională din Bucu­reşti la castelul Peleş, au adus cu ei despre regina ţării româneşti şi despre Familia regală şi princiară a României amintiri neuitate. Şi cu atât mai emoţionantă a fost primirea părintească, ce le-au făcut-o acestor

Români, — bărbaţi, femei şi copii— Capii şi Odraslele dinastiei ţării ro­mâneşti, cu cât noi Românii din Ungaria, cel mai credincios popor al dinastiei habsburgice, putem pă­trunde atât de greu la treptele Tro­nului nostru , iar când ne pregătim să primim în haine de sărbătoare şi cu iuimi deschise şi sincere pe Moştenitorul Tronului patriei noas­tre, suntem alungaţi din gările, prin care trecea trenul princiar, de patul puştilor gendarmilor noştri...

îndeosebi noi Braşovenii avem motive şi mai multe să ne asociem astăzi din toată inima la manifesta- ţiunile de veneraţiune şi dragoste ale poporului românesc şi ale strei­nătăţii faţă de Regina României. An de an avem fericirea să vedem pe Purtătoarea venerată a Coroanei României vizitându-ne oraşul, iar Reuniunea noastră de cântări a a- vut deosebita onoare să concerteze în anul 1904 în faţa Reginei şi curţii regale şi princiare române iar membrii reuniunei să fie ospătaţi cu o rară dragoste în castelul Peleş de membrii dinastiei române.

Recunoscători şi plini de vene­raţiune faţă de Augusta Jubilantă exprimăm Maj. Sale Reginei Elisa­veta, Mamei răniţilor, săracilor şi nenorociţilor, reginei-poete—omagiile noastre profunde la împlinirea celor 70 ani de vieaţă, închinată binelui Ţării româneşti şi alomenimei.

Ş e d i n ţ a d e în c h e ie r e adelegaţiunii maghiare s’a ţinut Sâm­bătă în Viena. Opoziţia ungară n’a participat Din partidul muncii au fest de faţă 41. Şedinţa a fost formală. A raportat comisia de 7, că hotărârile celor două delegaţiuni sunt congruente S’a luat la cunoştinţă şi hotăririle vor fi înaintate M. Sale spre aprobare. Şedinţa s’a terminat Ia ora 1 »/,.

Cu aceasta s’a încheiat oficios sesiunea actuală a delegaţiunilor.

J o s c u in s c r ip ţ io m a ­g h ia r ă . Din Zagreb se anunţă, că Sâmbătă, în ziua deschiderii camerei, s’au delăturat de la gaia centrală tablele cu inscripţii maghiare şi s’au î fişat altele nouă, cu inscripţii numai croate. Numele staţiunii, ca şi a ora’

sului o s te : Zagreb. Aceasta numire ofleiosă şi singură îndreptăţită vom folosi-o şi noi în viitor, pentru desig- narea capitalei croate.

SărbătorireaReginei Elisabeta.

Omagiile Braşovenilor.Biroul reuniunei române de gim­

nastică şi cântări din Braşov a trimis astăzi Maj. Saie reginei Elisabeta ur­mătoarea telegramă omagială:

Maj. Sale Reginei ElisabetaBucureşti.

Reginei-poete, Mamei răniţilor, săracilor şi nenorociţilor, Protec­toarei Auguste a artelor — la împlinirea celor 70 ani de vieaţă plină de muncă şi de fapte nobile neperitoare — omagiile Reuniunei române de cântări din Braşov.

Dr. Vasile Saftu, prezident. George Dima , dirigent.

In România.Cu prilejul aniversărei a 70-a a

naşterei Reginei Elisaveta au loc as tăzi în Bucureşti şi în ţara întreagă numeroase manifestaţiuni de afecţiune. Din cauza doliului familiilor regale şi princiare române, pricinuit de moartea Infantei Maria Antonia de Portugalia, principesă de H^henzollern, mama prin­cipelui Ferdinand, serbarea la Palat se va face în cerc restrâns.

Astăzi ia orele 11 a. m. se va oficia un Te-Deum Ia biserica evanghe­lică, ia care vor asista oficialitatea ro­mână, membrii lega** anilor Germaniei şi Austro-Ungariei şi coloniile germane şi austro-ungare.

La prânz contele Czernin, ministrul Austro-Ungariei la Bucureşti, va remite în mod solemn Maj. Sale Reginei un autograf al Imvâralului-rege Francisc Iosif şi însemnele mar ei Cruci a ordi­nului E lise beta

Un monument Reginei.Comitatul doamuelor al societăţii „Re­

gina Elisabeta“ & adresat teturor societăţilor da d na, de binefacere din ţară, următorul apel:

Doamnă.In curând cea mai bună şi strălu­

cită printre regine împlineşte 70 de ani.

Este firesc ca femeile române, care s’au bucurat de nepreţuita fericire de a o avea în fruntea lor, să voiască a I aduce în acea zi prinosul respectu-

Carmen Sylva,

P s î l f l l •)

Din Buceciul, care, vechi de bă­trân ce este, a văzut aşa de multe, în-

[cât niei nu-i mai vine să se mire de Inimic, se avântă clc cotind un părău de munte atât de sălbatic şi de năvalnic, Încât par’că’n răsfăţarea lui ar voi să eutriere lumea toată.

E un voinic minunat Peleş, cu părul creţ şi cu adânci ochi albaştri, şi • atât de voios şi de tare, fiind-că s’a nâscut In adâncimile unui munte u- riaş. Se zice, că vine dintr’un lac nă­prasnic, căre i ascuns In fundul pă­mântului şi’n care şed zânele apelor. Şl dacă stai mult lângă Peleş, aşa ţde mult, ca de stătut ce stai să uiţi lu­mea, auzi tu totul desluşit eântările xânelor.

Chiar se iveşte, din când In când, Ite 9 zână, care, plutind pe o frunză

• şl lată de-a lungul Peleşului Ia i, alunecă din treaptă’n treaptă

peste cascadele apel şi priveşte eu ochi ologi la lume. Dări nu poate să o

Tiză decât acela, care s’a născut pe la ;oacă şi n’a avut nici odată vriun cu* et rău în sufletul lui.

Ele netezesc cu degetele lor gin- [fişe pletele creţe ale lui Peleş şi vor­besc pe şoptite cu dânsul despre lea­gănul lor cel ascuns în tainiţele mim-

*) Di* „P•T#ştil# P«l#şului“.

telui, apo1* el le pune în faţă oglinzi mititele, ca să-şi vază chipurile tran­dafirii. Iar şoaptele lor sunt ta‘nice, ca şi-când s’ar furişa prin frunziş adi­erea unui vânt domol.

Apoi — Peleş nici odată nu obo­seşte, atât de mare li este puterea şi de grăbită călătoria. Darnic din fire,’şl reînoeşte mereu valurile spumegate şi nu se întreabă cât a dat şi cât îi mai rămâne. Ştie prea bine, că jos, la a- dâncime, e lacul mare, care nu seacă nici odată, câtă vreme Buceciul nu se va fi prăbuşit şi marea nu va fi aco­perit Carpaţii. El, Peleş, nu ştie de loc a socoti şi nu zice nici odată: »Nu vreau să mă istovesc, ca nu cum-va să rămâi săraci« O! nu, harnic şi darnic îşi aruncă valurile prin lume la vale, ca oameni şi vietăţi şi erburi să se ră ­corească din ele.

Se năcăjeşte cu toate aeeste şi el câte-odată, când primăvara nu vrea să sosească, ori toamna pleacă prea In pripă: atunci se face de tot galben şi se umflă In mânia lui aşa de tare, în cât rumpe şi sfâşie tot ce i cade la în­demână. Iar crivăţul râde de dânsul, ori drept pedeapsă, îl biciuieşte şi-i a- runcă’n drum copaci mari, ca să-l o- bosească cu ei pe nerăbdătorul copii cu pletele creţe şi cu inima îndârjită.

Dar’ nici nu e cu putinţă să nu-l apuce năcazul, când iarna vine aşa de ’ngrabă. Ii este un lucru nesuferit, când copacii ’şi aruncă frunzele în el şi trebue să le poarte, acum reînsufleţite, pe acelea, cu eare glumise toată vara; apoi îl supără şi ghiaţa, cars-1 strâm-

torează şi vrea să-l silească a tăcea. Căci un păcat mare are Peleş: voieşte să stea, mereu să stea de vorbă, cu florile, cu copacii, cu păsările, cu vân­turile, chiar şj cu muş. hii de pe pe trile din albia lui, ba, în cele din urmă, şi cu sine însuşi, când nu mai e cine să-l asculte. Şi care e omul ce ar voi să stea mereu cu sine însuşi de vor­bă? Fie cel mai cu minte, tot i s’ar u- râ în curând, cum i se urăşte de multe ori şi celui mai bun ăl său prieten, care s’a putut deprinde la răbdare faţă cu dânsul.

Iară lui Peleş li place prea mult, ca alţii să se minuneze de poveştile lui, şi nu ţine de loc să păstreze tai* nele ce i s’au Încredinţat, deşi munţii l’au mustrat adese-ori pentru limbuţia lui, zicândn-i »Babă bătrână« Dar el şi-a scuturat părul creţ şi a aruncat o privire ştrengărească la codru, ca şi când ar voi să-i zică: Aşa-i, că ţie-ţi place să mă asculţi! ?«

Am stat ceasuri multe şi înde­lungate lângă ei şi am ascultat spu­sele lui, şi câte odată par’că vedeam vârful degetului vre unei zine, ori pi­ciorul trandafiriu, ori o pleată din părul el; şi am auzit adese ori cântări mi­nunate: acum am să vi le povestesc toate.

Căci nu e taină ceea ce Peleş a spus: o ştie o mulţime de lume, o ştiu ferega şi muşchiul şi floana Nu mă- ulta şl fagii şl brazii, iar acelora, care n’o ştiu, li>o spune vântul, ce scutură mereu frunzele până ce nu le spun toate, ca pasările să ducă vorba mai

departe peste nouă mări şi nouă ţări, pân’acolo unde nu mai sunt furtune, fiind că nu mai este nici aer. Fiind în­să, că eu nu am aripi, nu pot purta poveştile departe’n lume, ci trebue să le spun, p6ntru-ca să mergeţi şi voi să-l vedeţi pe Psleş.

Poate că el are s ă vă povestească mult mai multe ca mie, iar acelora, cari n’au avut încă nici un cuget rău în sufletul lor, li se vor arăta şi zâ­nele.

Acum — ascultaţi ce-a fost, cura a fost odată şl dacă n’ar fi fost, nici n’ar povesti-o Peleş.

Cu drept cuvânt poate, cei mai mulţi oameni socotesc insomnia ca pe cel mai mare duşman al lor, ca pe unul diu cele mai bine alese chinuri ale trudnicei noastre vieţi pământeşti. Ei întreabă pe toţi doctorii, ce trebue să facă pentru ca să poată dormi ; iau fel defel de otrăvuri, cari să le ademească somnul şi cari mai rău le strică nervii; se învârtesc în aşternut fără odihnă şi dau frâu liber gândurilor, pe cari le Iasă furtunatece să alerge fără rost şi fără nici • ţintă. Şi, pentrucă sunt o- bosiţ;, zăbovesc pe urmă până târziu în pat, şi se lipsesc astfel de prilejul de a dobândi cât mai multă oboseală sănătoasă.

Dar, mai întâiu de toate, nu orice om are novo# de neuă ceasuri de somn.

Dacă doarme dela nouă până la trei sau patru, sau dela miezul nopţii până ia cinci sau şease dimineaţa, li e cu prisosinţă deajuns. Poate o mică siestă, ca păsările şi plugarii, la amiazi, după prânz, — şi omul e odihnit.

Multora le*am dat, cu folos, sfatul să se scoale Ja ceasurile patru, în toiul verii ca şi în toiul iernii şi iată că seara, în adevăr, piroteau de somn! . . .

Dar să zicem că şi acest mijloc ar fi zadarnic; sunt vremuri în cari nu se lipesc genele, — de ce să te sbuciumi însă atât de armanlc?

Deci, nedormind, te foloseşti de vremea aceasta ca să citeşti, dacă nu te încumetezi să-ţi porneşti gândurile tale pe calea cea dreaptă, — să scrii, dacă ai gânduri proprii, şi să cugeţî, dacă ai limpezimea şi tăria sufletească trebuincioasă. S’ar cuveni să prefacem in adevăra'e ceasuri de sărbătoare nop­ţile noastre de insomnie. Fireşte că în ceasurile de cumpănă grea, când somnul e izgonit de o durere cumplită, tre­buie, mai târziu, să laşi durerea să se răzbune în largul ei — are şi ea drep­turile ei — dar, pe cât e cu putinţă, nici atunci slab şi şovăelnic, ci să te măsori cu durerea faţă ’n faţă, ca un bărbaţi. . .

Mult ajută munca, fie chiar numai manuală. Aş recomanda şi bărbaţilor să se apuce bunăoară de împletit, în caz când scrisul şi cititul nu le e la ’ndemână. Numai să nu vezi cum se scurg, unul după altul, ceasuri lungi, fără a face nimic. Ce păcat de vremea aceasta scumpă, care pentru mulţi q

Ë â A I I f A T H A R S i L V A H & K l .

cem de proteţiile d strâ, atunci după | unii ar rezulta că anexiunea se putea i face în Decemvrie, puteam lua cadri- laterul complect.

Dar dacă mă bucură rezultatele, asta nu înseamnă că aprob felul cum guvernul a condus acţiunea. Eu mă ridic înpotriva sistemului regimului nos­tru care e condamnabil.

Să examinăm : Iu Septemvrie se şt<a că va începe războiul în Balcani. Care a fost atitudinea guvernului V îmi daţi voe s’o spun : n’a lost de ioc satisfăcătoare.

In timpul aeela a venit la Siraia, contele Berchtoid, prietenul nostru de eri şi de azi. Care era scopul călătoriei lui nu ştiu, probabil îusă că făcea o călătorie de... sentiment. Noi nu ştim nici ce aduce un astfei de om, când vine la no*, şi mai ales nici ce duce.

D-stră spuneafi că veţi sta deo­parte, pâ<»ă când nu se înt&mplă o schimbare în Băcani. Această atitu­dine de expectativă să mi daţi voe s’o critic Guvernul d-stră s’a oprit la atitudinea expectativă; d-stră n’aţi fi putut să interveniţi în războiul din Balcani. Nouă ne-a lipsit organizarea prevederea, gospodăria, tradiţia î n toate. Noi n’am avut diplomaţie In po'itica noastră externă n’am avut decât pe Austria în faţa căreia ne-am târât până la servilism, şi peste Prut o putere care merse împotriva noastră până la inconştienţă. Din când îu cârd ne întinde o mână Germania.

D-voastă n’aţi ştiut sa conduceţi politica externă a ţârii. Na ştiaţi n‘- mic din cele ce se petreceau în Bal­cani. Pe unul singur l-am avut, pe d. Mişu pe care v-aţi grăbit să-l trimiteţi ia Londra unde plecase şi d. Ionescu sâ petreacă sărbătorile. Noi n’am cu­noscut de loc ce se petrece în Balcani şi regret că n’aţi publicat rapoartele ataşatului nostru militar din Sofia de acum patru ani, care ştiţi cum se ex­prima de infanteria bulgară.

Dar noi n’avem diplomaţie Iar di­plomaţii noştri nu ştiu din ce cauză corespondează în franţuzeşte. Se vede c i noi scriem în franţuzeşte fiindcă nu ştim îndeajuns româneşte.

D-stră aţi tratat deodată în trei părţi, in loc să trataţi intr’un singur loc.

Guvernul d stră n ’a- ştiut nici o- dată ce atitudine să ia. Aceasta de­oarece ţara noastră e condusă de câ­teva mii de oameni.

A venit mediatiunea şi aţi primit Silistra. După ce s’a schimbat situaţiu nea din cauza greşelei politice a Bul­garilor, iarăş aţi ez{tat, neştlind ce

' să faceţi. Aşteptaţi să vedeţi ce se va mai întâmpla ca să interveniţi. Trebu­ia să ştiţi că trebuia să merseţi cu Serbia şi Grecia împotriva Bulgariei, după cum v’am spus iu şedinţa secretă a Camerei. Acestea cu privire la rolul guvernului în politica externă.

In al doilea rând, dup$ anexare trebuia să consolidăm noul teritoriu, să’l întărim material şi moral. Noi am lucrat însă rău, fără direcţie, fără uni­tate, fără muncă, neştiind ce“ vrem. Sârbii au ştiut să şi organizeze foarte bine noul teritoriu.

La nci nu s’a făcut ^mic, şi veţi vedea ce roade va da destrăbălarea pe care aţi provocat o. Noi nu dăm dova­dă de colon’zatori. In ce priveşte şco­lile aţi făcut marele rău de a îngădui copiilor bulgari să treacă graniţa şi să înveţe acolo ura împotriva noastră. Ne­am creat şi reputaţia ,de netoleranţă. Nu aţi făcut nimic în noul teritoriu, nici o lege n’aţi votat pentru organi­zarea noului teritoriu. Camera e des­

Ut. 275.— 1826.

chisă de o lună, r ’aţi pierdut. în ches­tiuni personale numai. Fiindcă“; sunteţi un guvern fără unitate Trebuia să plecaţi a doua zi după ce ne-aţi dat o pagină aşa de frumoasă şi azi să nu vă expuneţi să fiţi .criticaţi de aceia care ar trebui să organizeze azi noul teri­toriu.

In Macedonia aţi căpătat dreptul de a numi episcop?, nu Laţi numit nici pe aceştia. Atâta am putut face In Macedonia, de autonomie însă nu se poate vorbi. Unde sunt coraulii noştri în Balcani care să apere interesele ro­mânilor? Nicăiri, nimeni nu ne apără acolo interesele.

Noi trebuie să trimitem în noul teritoriu oamenii cei mai luminaţi şi să începem imediat o organizare soli­dă pe care apoi s’o Itgiieraţi.

Oratorul continuă să arate reaua stare de lucruri şi spune că nu critici ascuţite trebuiau aduse, ci sfaturi, care erau absolut necesare. N’aţi avut no­rocul de sfaturi nici din partea colabo­ratorilor dv. nici din a adversarilor, care au elaborat un program de retor- me pe care nu’i cunosc decât »în .lini generale. Despre programul dv. nu pii tem vorbi deoarece a fost enunţat.ell de d. Cantacuzino, şi nu de dv.

Conservatorii au scoborât glasm cu o octavă mai jos; eu;,însă nu pot să am nici o încredere îa programe'« noastre.

D-lor, naţia noastră e bolnavi căci dacă n’ar fi bolnavă n’am fi avm neregulile intendentei, complecta lipsă de material medical,"„miile de morţi iar pe urmă anchetele în taină car« au dat prilej unei anumite prese si sftşie demnitatea ţărei noastre.

Da, naţia noastră e bolnavă, deşi a fost victorioasă, deoarece noi nu a- vem un partid conservator eu tradiţii Partidul conservator nu se poate târî după liberali, el trebuie să se impeie din tradfţie din trecutul ţărei, din dra­gostea ce o aveau strămoşii de ţărani. Dacă partidul conservator vrea să facă o reformă să plece la ţară, să isgonias• că pe spoliatori^ să lucreze acolo. |

Partidul liberal conform tradiţiei sale a alergat la reforme adânc5. Dar o reformă de acestea fără reformă morală, nu se poate. In primul rând ir fi trebuit să reformaţi însuşi partidul. La vremuri noui, oameni noui, Să în­lăturaţi pe toţi aceia cart cer mai mult decât ii îndreptăţesc meritele lor. Dacă voiu vedea moravuri schimbate, dac? voiu vedea oameni noui, mă voiu în­china înaintea lor: dacă nu îmi voiu eăuta^de drum. (Aplauze).

«in şedinţa de Sâmbătă a camerei,

conţin uându-se discuţia a luat cuvântul dep. Pascal Tomescu aducând elogii ar­matei şi blamând pressa, care a criti­cat nereguăele ce s’ar fi petrecut cu prilejul campaniei. Se ocupă apoi cu atitudinea partidului liberal şt progra­mul lor de reforme.

In şedinţa da astăzi, Luni, va lua cuvântul d-l I. C. Grâdişteanu. Vor mai continua apoi în aceiaşi discuţie d aii D. Comşa, î. G. Duca, D. Negul eseu, Vintiiâ Brătăanu, N. Tituiescu şi d-nii Titu Maiorescu preşedintele consiliului ş* Take Ionesru, ministru de interne, Discuţia Ia Adresă se va sfârşi proba bil Miercuri seara.

*

In şedinţa de Vineri a Senatului s' dat cetire raportului asupra iegei pen tru acordarea unui credit extraordinai de 428 milioane, cerut de Ministerul lucrărilor publice.

lui şi iubire! lor prin întemeiarea unei opere, care să întrupeze cea mai duioa­să dorinţă a Suveranei binefăcătoare şi * mângăetoare a durerilor poporului său.

Comitetul doamnelor societăţei »Regina Elisabeta» cea dintâiu funda- ţiune a tinerei Doamne, de acum 40 şi aţâţi de ani, a luat iniţiativa de a fa­ce apei Ia toate femeile române, ca prin concursul lor, deschizând o sub­scriere, să se Înfiinţeze o iostituţîune de binefacere şi să se ridice un monu­ment, reprezentând pe Regina noastră iubită,' Întemeietoarea, atâtor opere de binefacere. Acest monument este menit a sădi în inimele generaţi unii« >r viitoa­re cultul Aceleia care şi-a închinat vi­aţa binelui şi frumosului.

Listele vor fi deschise din ziua de 16 Decemvrie, aniversarea Maiestăţel Sale Reginei, până la serbarea jubileu­lui de 50 ani de domnie al M. S. Re­gelui, îu anul 1916, când se va inaugu­ra monumentul şi fundaţiunea „Râul D o a m n e ipentru copii săraci, lipsiţi de protecţiunea părinţilor lor.

Sărbătorirea Carmen Sylveide cătră revistele germane.

Revista „llustrirte Zeitung* din Lipsea, închină ultimul său număr M. Sale Regina României cu prilejul celei de a 70-a aniversări a naşterii Sale.

Pe prima pagină a revistei e re­produsă cea mai recentă fotografie a M. Sale, urmând apoi diferite vederi din interiorul Castelului Peleş de la Sinaia, un portret din tinereţe al prin­cipesei de Wied, cum se intitula atunci actuala Regină a României. O reuşită reproducere arată apoi colţul de muncă şi de artă care e biroul Carmen Sylvei, — Regina poetă.

Un articol elogios asupra M. Sale Regina semnează d-na Mite Kremnltz, cunoscuta literată germană colabora­toare şi prietena de odinioară a Car­men Sylvei.

D na Mite Kremnitz aminteşte a- predata activitate literară depusă de Regina noastră, —- nelăsând la oparte bine înţeles nici elogiul sufletului Său bogat în sentimente frumoase.

Deasemenea, revista >die Woche“ aminteşte în termeni tot atât de do gioşi de aniversarea M. S. Regina.

P r o c e s m o n s tr u d e t r ă ­d a r e . Azi începe în Sighetul Mara- murăşului desbaterea marelui proces de tradare de patrie al Rutenilor. Este acuzat un anumit Alexandru Kabalyuk, împreună cu 188 de inşi, dintre cari însă în decursul investigaţiunii mai mulţi au fost scoşi de sub acuză. Acuza e, că toţi la olaltă şi ca singu­ratici, au agitat la ură în adunări şi prin răspândirea de tipărituri şi icoaue, contra naţiunii maghiare, a confesiunii gr. cat şi contra clasei preoţeşti gr . cat. şi au îndemnat la rescoală contra insti­tuţiilor constituţionale ale statului ma­ghiar şi contra drepturilor legale aie regelui ungar.

Aceste fapte criminale le-au săvâr­şit prin aceea, că au ademenit pe po­porul rutean să treacă la ortodoxism, cu scopul de-a înfiinţa în Ungaria o biserică gr. or. naţională rusească, a cărei şe f să fie Ţarul. Kabalyuk şi so­ţii lui spuneau rutenilor, că scopul fi­nal nu este atât răspândirea religiuniî gr. or. cât mai ales să se stabilească

un dar dumnezeiesc! S’ar cădea aă-ţi sfinţeşti în aşa fe) nopţile nedormite, încât, mai târziu, după ce le-ai trăit şi ai scăpat teafăr, să le poţi număra printre ceasurile cele mai de preţ ale vieţii tale, căci adeseori trebuie să zo­reşti un gând, care altminteri, în vâr­tejul vieţii de toate zilele, niciodată n’ar fi ajuns la maturitate.

Câte descoperiri măreţe nu dato­răm insomniei cutărui geniu! Krupp- bătrânul îşi întocmise un pat pe şine, iar alături, pe zid spânzurase table uriaşe, astfei ca noaptea să poată de senă în tihnă, alunecând cu pat cu tot încoace şi ’ncolo după cum cerea mări­mea desenuk/i. Ar trebui să ai to t­deauna un pupitru lângă pat şi un teanc de cărţi, aşa fel ca să fii pregătit p**ntru orice împrej1 r?re sufletească. O lampă dinnat oi cu hârtie albă pentru ca lumina ?>ă cadă puternică şi totuşi dulce, şi pe urină să tot lucrezi aşa de frumos ca nci odată peste zi, şi să cu- geţi de-a dragul, aşa do profund ca nici odată ’n vieaţâ. Te vel minună sin­gur de câte poţi să ’nchipui când ai deplină stăpâDire de tine.

Oamenii se plâng că sunt bătuţi de gânduri năvalnice! Dacă zăcerea-ţi adună prea mult sânge în creer, care apoi dă naştere la imagini neliniştite şi dezordonate, aşează’ţi perne la spate şi ia-te de lucru.

Când nici aşa nu merge, îmbra- că-te cu o haină călduroasă tn iatacul

dominaţiunea ţarului rusesc şi a Rusiei în%Uvgaria.

In decursul investigaţiunii s’a constatat, că agitatorii mişcării au avut legături directe cu fraţii Gerowski din Cernăuţi, cari primeau directiva dela sf. Sinod al Rusiei, prin contele Vladimir Bobrinsky, deputat în duma rusească.

Afară de aceasta inculpaţii au răs­pândit în popor ziare şi broşuri agita­torice "etc.

Procesul va ţinea vre-o 6 săptă­mâni fiind de ascultat 385 de martori. B’aţă de acest proces monstru se ma­nifestă un interes uriaş chiar şi în streinătate.

Programul partidului conservator.Bucureşti, 15 Dec. v. 1913.

Comitetul executiv al partidului conservator a desbătut în câteva şe­dinţe sub presidiul d-Iui Titu Maio­rescu programul viitor al partidului conservator. Eri s’au terminat aceste desbateri stabilindu-se în ceea ce pri­veşte reforma agrară următoarele puncte de program:

Recunoaşterea nevoiei de a se împărţi pământ la săteni.

împroprietărirea se va faceprin:

a) împărţirea disponibilităţilor de teren ale Statului.

b) împărţirea bunurilor de mână moartă.

c) Distribuirea terenurilor ce se vor cumpăra dela proprietarii ce vor să-şi vânză moşiile prin „Creditul Ţărănesc“ — o institu­ţie de mare importanţă.

d) Dacă cu toate aceste pă­mânturi nu se vor îndestula ne­voile pentru împroprietărirea să­tenilor, marii proprietari din par­tidul conservator îşi iau angaja­mentul de a viDde de bună voe o parte din moşiile lor spre a fi distribuite la săteni.

Ceilalţi proprietari vor fi sfâ- j tuiţi de a arăta aceiaşi bană voinţă.

c) Dacă toate aceste măsuri nu vor fi îndestulătoare, dacă unii din marii proprietari vor refuza de a da de bună voe, atunci se vor lua măsuri legale, cu sancţiuni

f) Sacrificiul pe care ’l vor face marii proprietari, va fi făcut odată pentru totdeauna, marea proprietate rămânând în principiu inalienabilă, sacră şi inviolabilă, garantată prin Constituţie.

In ceea ce priveşte reforma electorală, partid al conservator, nu crede că a sosit timpul unei ase­menea reforme.

Totuşi partidul nu se dă îu lături de a discuta ori ce reforme s’ar propune.

Programul mai prevede mă­suri pentru instrucţia cât mai largă a sătenilor şi măsuri pentru întărirea, forţei armate.

S’a decis ca programul odată definitiv redactat să fie imprimat

pe cât se poate de rece şi apucă-te de o muncă migăloasă şi plictisitoare. Peste un ceas-două te biruie un somn dulce, ca o răsplată dreaptă.

Este par’că o nenorocire aşa de mare să stai singur cu gândurile tale? Sunt oare gândurile un rău aşa imens? Ele ar fi ceva miracuio-*, sfânt, Întăritor şi plin de înviorare, dacă omul ar şti să le ţină în frâu.

Nu poţi să adormi de cu seară? Lucrează atuuci toată noaptea până se luminează de zi, şi somnul va veni to­tuşi, mai cu seamă când vei face a- ceasta la rând, iar dacă nu vine, la urma urmei, e aşa îngrozitor dezas­tru? Eu mi-am petrecut luni de-arândul nopţile cu păhărelul cu apă şi cu vep* selile alături sau cu poleiala care nu supără ochii la lumină, iar patul îmi era încărcat cu hârtii, tăbliţe de lemn şi chiar pietre, ce trebuia să ie încon-, deez sau să le zugrăvesc pentru scopuri de binefacere, — şi adesea ori eram dimineaţa gata cu un lucru care mi-ar fi cheltuit munca unei zile întregi.

Cum să dispreţueşti şi să ocăreşti un dar aşa de preţios ca noaptea cea plină de pace! Oamenii sunt totuşi prea nerecunoscători! Ce nu poţi să întru­chipezi, câte castele ’n aer nu poţi clădi, pe câţi oameni nu poţi sâ-i a- juţi şi să-i scapi; neavând nici odată bani de ajuns spre a ’ntinde tuturora o mână de ajutor, dărueşte-le cel puţin gândurile tale!

în mii de exemplare şi distribuit în toată ţara.

M-a.

Din camera româna.Continuarea discuţiei la mesaj.

Tn şedinţa de Vineri a ca­merei române a luat cuvântul la discuţia mesajului d l N. Iorga.

Discursul d-lui Iorga.Din punctul de vedere al acordu­

rilor politice ce există între cele două partide de guvern şi cel care va veni, discuţiunea la Mesaj nu prezintă nici un interes. Do-asemeni' socot că dis­cuţia trebuia să fie la un nivel mai înalt şi discuţia Mesajului tre ­buia să aibă loc înainte de mul­tele proiecte ce s’au votat şi care interesează persoane sau categorii de persoane. La Mesaj nu se discută ches­tiuni dintre partide. Noi ne prezfntăra în faţa ţărei, şi din acest punct de vedere considerăm necesar să cerce­tăm care va fi viitorul acestei ţări.

Noi ne preocupăm de actul în­semnat care e pacea dela Bucureşti de politiea guvernului de modul cum a ştiut să pregătească această acţiune.

Dar deoarece cu foarte multă •frencheţă d. Grigore Cantacuzino a adus eri în diacuţie programul par­tidului conservator faţă de reformele anunţate de partidul liberal, fireşte trehue să ne ocupăm şi noi de aceste chestiuni.

Pacea dela Bucureşti este un act de mare însemnătate şi mă simt dator să spun aici că ea e dateriţă numai d-lui primministru care e aici de faţă.

Când într’o ţară care e guvernaiă numai de avocaţi, întâmplarea a făcut ea un fost profesor universitar să fie în fruntea acestui guvern. şi să con­ducă aşa de admirabil tratativele păcet..

D. C. Xeni; Dar d. Maiorescu e şi advocat.

D. N. Iorga: De-? i face şl d-ta atât1* profesorat câtă avocătura a făcut d. Maiorescu. (ilaritate).

...P. Maiorescu, ne-a adus Ia avei rezultat fericit fi mă simt mândru să exprim fostului meu coleg de univer­sitate toată recunoştinţa asupra mo­dului cum a ştiut să conducă destinele acestei ţări.

Oratorul aduce elogii armatei care a răspuns ca atâta entuziasm la che marea ţărei, ţăranilor, care au venit imediat fără să se gândească la a doua zi (aplauze).

Dar, clipele acelea au făcut să tresalte sufletele românilor de peste hotare, care privesc cu dragoste spre noi; ei se simt mândri de succesul nostru, care înseamnă fixarea hege­moniei militare a României, şi de rolul ei cultural pe care va avea să-l joace de acum înainte (aplau ze).

Pe mine nu mă bucură anexiu­nea, chilometrli pătraţi pe care am fost siliţi să-i primim, din cauza eve­nimentelor ce s’au desfăşurat, ci mă bucură anexiunea numai pentru hege­monia României în Balcani, de marele rol pe care l-am câştigat în viaţa po­poarelor civilizate, (aplauze).

Din documentele publicate în >C, V« rezuRă că d stră, d-le prim ministru aţi fost un profet şi din pro­feţie în profeţie aţi ajuns Ia pacea de la Bucureşti. Dacă ar fi să ne condu­

In adevăr pot să-ţi răsară gân­duri fericite ca să mântueşti pe cei­lalţi din împrejurări îngrozitoare numai prin o noapte nedormită ce-o dărueştl, lor şi ursitei lor. N’aş putea să număr nopţile ce le-am veghist pentru alţii şi uneori am găsit în adevăr un fir de scăpare acolo unde numai desnâdejdea mai avea loc. Eşti tu oare aşa desgâr- cit, că nu poţi* dărui fratelui tău nici măcar o noapte, lui, care poate de mult n’a mai închis ochii din pricina grijilor şi a chinurilor amare! E creerul tău aşa de gol sau găzdueşti Intr’însul oas­peţi aşa de nemernici, încât nu poţi sta singur cu mintea ta la judecată fără ca să te cutremuri ? Sfintele cea­suri ale nopţii să îndure asemenea batjocură? O nici nu pot auzi aşa ceva !

Insomnia se cade să fie socotită ea un har dumnezeesc, prin care în sufletul nostru se pârgueşte ceeace n’ar fi găsit intrare niciodată în munca de toate zilele. Cred că nopţile de veghe ar trebui să ne lase cu sufletul pri­menit şi mai buni, mai maturi, mai oţeliţi, cu un crâmpei de muncă să­vârşită. Şi nu e nevoe numai decât să aşterni pe hârtie. Poate fi totul sfârşit in creer, ca romanele lui Balzac care se bucură ca un copil că a făcut o carte aşa de frumoasă, iar când lumea doreâ s’o vadă cu ochii, răspundea: »nu’mi rămâne decât s’o scriu!« J e n’ai plus qu’à V écrit el*.

Intr’o vieaţă împovărată de tre­buri, dacă n’ai avea nopţile, cum ai putea să ieşi la liman ! Câte întrebări grele nu desleagă omul în gândurile sale da peste noapte, fără ca pentru aceasta să ajungă nervos! Eu nici nu primesc măcar în dicţionarul meu a- cest cuvânt. Nervozitate se chiamă rea creştere. N’ai de ce să fi nervos. Stăpâ­neşte-te pe tine însuţi, în somn sau veghind. Până şi somnul să fie sub stă­pânirea ta ; decuseara să-ţi aşterni cu gândul care In noaptea aceasta e che­mat să se eoaeă, şi adeseori se coace în somn, fără ca să i jertfeşti o noapte întreagă. Spiritul nostru lucrează mai sigur şi mai neturburat, când eorpul doarme dus. Dar dacă şi corpul e ne­voit să stea faţă, nu este ertat să ră­pească puterea spiritului ereetor, ei să-l supui peruncilor sale. Călugării, eari noaptea pe la douăsprezece şi di­mineaţa pe Ia trei se duc la rugă şi totuşi muncesc apoi cât e ziua de mare, sunt teferi şi niciodată nu sufăr de nervi. Ce nevoe este să dormi aşâ grozav de mult? N’are nici un scopl Şi după ce n’am dormit câte-va săp­tămâni sau luni de-arândul, iată că vine odată vremea, când somnul ne birue cu tot farmecul Jui dulce pe drept dobândit.

Insomnia, acest monstru, cată să fie cel mai bun prieten şi sfetnic al nostru î

Mu e • m a n o p e r ă ? Sânte rugaţi a publica următoarele reflei la notiţa »Unirii« referitoare ia revizii rea buliei Christifideies, pe care am ri produs-o şi n o i:

Jn n-rul 129 al foaiei »Unire« care apără faşa de moale drepturi bisericei gr. cat. încăt a nemulţum chiar şi pe unii din fruntaşii biserio greco catoiiee din Blaj, se vorbeai despre revizuirea buliei »Christifidelesi Modul în care să spune că are să s facă revizuirea e de aşa înoât trebu să umple de îngrijorare şi durere inia ori şi eftrui român, care ţine la biseric şi neam. Pentru ca să se convingă oi cine despre adevărul afirmărei de mi sus, cităm din acel articol câteva şire »Nunţiul apostolic Încredinţat cu re zolvirea afacerii să între în tratative c noul episcop de Hajdudorog şi cu * vernul unguresc şi apoi ascultând d nou şi pe episcopii noştri să Iacă p punere la S. Scaun peatru rezolvirea ceste! chestiuni..«

In urma acestui comunicat >Ud raa« ar fi trebuit să protesteze enerj în contra modului, cum se pi opune se face revizuirea. Ar fi trebuit să ridice glasui în contra cuvântului ce are în această chestie guvernul. Afai rea • eurat bisericească. 'Curia romi

Nr. 275—1918 1 U 2 S I A T B A R 8 1 L V A R Í 1.

ta o chestie pur catolică ce are de a lua informaţiuni dela un guvern — re« format? Apoi ar fi trebuit să protes­teze în contra ascultării episcopului de Hajdudorog. »Unirea« trebue să ştie din deosebitele declaraţii ale acestui episcop, că pentru el interesele bisericei sunt numai de ordin secundar. In primul rând el are în vedere maghiarizarea. Cum să va putea rezolvi o chestie cum e aceasta când vine întrebat un guvern reformato-iudeu, şovinist şi intolerant, care nici pe un teren nu sufere o ma­nifestare liberă a opiniei cetăţenilor şi apoi episcopul interesat !|de »Hajdudo­rog«. Şi de întrebarea şi declaraţia liberă a poporului nu-i vorbă. Pentru formă vor fi întrebaţi şi episcopii noştri, iar sfatul lor va fi trecut cu vederea. In Ioc de a protesta »Unirea« se feli­cită de rezultat. Bine ar fi să ne înşe-

[i/dăm, dar noi după păţaniile trecutului nu mai suntem dispuşi a avea încre­dere în aceia, cari promit nrult şi dau foarte puţin, şi de aceia întrebăm: Nu e o manoperă?

ff. Un preot gr. cat

Croaţia constituţională— Viaţa constituţională. — Şedinţa

de Sâmbătă a camerei. — Mesagiul re­gal. — Scene fortunoase în cameră. —

Croaţia a intrat din nou în viata constituţională. Camera şi-a început ac­tivitatea sub bune auspicii, deşi opo ciţia a provocat disordine, voind a ză­dărnici mersul regulat al desbaterilor.

^Deschiderea camerei. s’a făcut Sâmbătă.

Publicul capitalei croate se afla în o vie mişcare, aşteptând actul deschiderii, înainte de deschidere partidele au avut consfătuiri, pentru a-şi preciza atitu­dinea.

Şedinţa a deschis-o prezidentul de etate Mileusnici In vorbirea sa el a dat expresiune aspiraţiilor pancroate. A sa­lutat deputaţii şi a zis, că regretă lipsa am cameră a deputaţilor Bosniei- Herţegovinei, ai Dalmaţiei, Istriei, Crai- tiei şi ai oraşului Fiame. Nu va fi pace până atunci—a continuat Mileusnici — până nu se vor recunoaşte drepturile Croaţilor, până când nu se va împreuna întreaga naţiune croată sub regele croat şi dinastia Habsburgică. Atacă apoi gu vernul ungar pentru instituirea comi­sariatului, de care n’a fost lipsă. Un asemenea atac a îndreptat contra Un gariei şi deputatul Pavinic din partidul Frank, cetindu-şi declaraţiile fără în­cuviinţarea prezidentului şi în mijlocul unui sgomot uriaş.

S’a cetit apoi rescriptul reg. de «invocare el camerei şi s’a ales o de­putăţie pentru a învita pe banul Sker- lecz la şedinţă.

La intrare în cameră banul a fost primit ca „Goiterhalte“, î^tonat de mu­jica militară şi de strigăte da »Jivio«.

Banul a cetit mesagiul regal, prin care M. Sa îşi exprimă bucuria, că s’a restabilit în Croaţia ordinea constitu­

ia ţională, apoi se înşiră agendele princi­pale ale camerei. Este de rezol vi t con- mţia financiară cu Ungaria, în mod provizor pe un an şi alegerea deputa­ţilor pentru camera ungară. Pentru îm­bunătăţirea stărilor interne se vor pre- aenta proiecte de legi de pe toate te- renele vieţii de stat. Se va reforma sistemul de reprezentanţă a oraşelor ţi comunelor şi în cadrul acesta se va lărgi autonomia comunală. Pe terenul economic, în proiectele ce se prezen- tează, se vGr considera interesele ţără­nimii, pe terenul instrucţiunii se vor regula salariile învăţătoreşti, apoi con- grua preoţilor catolici, dreptul de pen­siune a funcţionarilor, se vor prezenta proiecte şi pe terenul justiţiar etc.

Cum se vede, Croaţia stă în preajma unui progres favorabil, cel pu­ţin aşa li se promite.

După mesagiu au urmat scene furtunoase, cari erau să isbucnească în

iruiaiă. S’au ales comisiunile de veri- care, apoi prezidentul Mileusnici a- nţă, contra voinţei maiorităţii, şe­

dinţa viitoare pe Luni. Se naşte sgo­mot, tumult. Se urcă la tribuna prezi- dială deputatul coaliţionist Tuscan, al doilea prezident de etate, şi anunţă continuarea şedinţei pe după ameazi la orele 6. Deputaţii se împrăştie în mij­locul unei mari agitaţii.

Seara la orele 6 s’a continuat fidinţa* La ordinea zilei era raportul

comisiunilor de verificare şi constitui­rea camerei.

Comisiunile raportează în mijlocul celui mai mare sgomot şi nelinişte. Opoziţia fa'-e demonstraţii straj.iice. Să aud strigăte la adresa coaliţiei:

— Sunteţi mameluci unguri! Fa­ceţi politică maghiară! etc.

Şedinţa s’a pomenit de-odată cu doi prazidenţi de etate: Mileusnici şi Tuscan. Când Tuscan suna clopoţelul, suna şi Mileusnici unul, făcând haz, aşa că deput. Zatluka a s tr ig a t:

— Aici nu e şedinţă, aici e circ!Cu toată disordinea comisiunile

şi-au cetit rapoartele şi mandatele de­putaţilor, afară de patru, au fost veri­ficate. Urma constituirea. Pe la ora 1 din noapte şedinţa continua, în mijlo­cul unui uriaş sgomot, strigăte tşi în­treruperi, fără să fi ajuns a face con­stituirea.

Externe.Demisia cabinetului Passlci.

In camera Sârbiei opoziţia face greutăţi guvernului nevoind să voteze proiectele depuse de guvern Io scopul acesta opoziţia se foloseşte de arma obstrucţiei. Din cauza aceasta se cre­de că cabinetul Passici va demisiona nevoind să-şi asume răspunderea pen­tru situaţia gravă.

O telegramă mai nouă anunţă, că Passici a prezentat regelui dimisia, dar regele Petra n a primit-o exprimând ministrului Passici încrederea sa de^ plină.,

împrumutul Bulgariei.Ministrul de finanţe al Bulgariei

tratează cu ministrul austro-ungar Tarnovski în chestia unui/nou împru­mut. ce urmează a se contracta la băncile austro-ungare. La emisiune va participa probabil şi un grup de bănci germane.

Misiunea germană.Din Constantinopol se anunţă:

— Ministrul de război Izzed paşa a dat alaltaeri un banchet în ouoarea generalului Lim^n şi celorlalţi membri ai misiunei militare germane. La ban­chet a azistat. întregul corp diplomatic Participarea am basadorului rusjşi a per­sonalului legali unei ruse a stârnit seozaţie. Ambasadorul rus s’a între­ţinut timp îndelungat cu ambasadorul german Wangenneim.

Ş T I R I.— 14 Decemvrie 1913.

Ş t i r i d in R o m â n i a . D l Take Ionescu, ministru de interne, a fost primit alaltaseară în audientă de cătră M. Sa regina, căreia i a remis medalia «Meritul Militar».

— S-a conferit «Coroana Româ­niei» în gradul de comandor d-lui ge­neral Gh. Bogdan.

— Pentru administrarea noului teritoriu anexat României, a cărui lege de anexiune a fost sancţionată zi­lele acestea, se pregăteşte un proect de lege care, în linii generale, va deroga de la dreptul comun. conform principia lui juridic de a se coordona legea după nevoile şi spiritul secietăţei, pe care e chemată să o reglementeze. Astfel noul proect de organizare administrativă, prezintat de domnul ministru de in­terne, va dispune c a : roprezentaţiunea parlamentară, în noul teritoriu, să fie acordată prin decret regal iar până Ia acest decret întruoirile vor putea fi interzise de ministerul de interne. Sta­rea de asediu se poate proclama ori când în noul teritoriu, de cătră guvern, şl străinii nu-şi pot aşeza domiciliu, fără autorizarea administraţiei.

Noul teritor va avea două judeţe: Jad Dunărea cu capitala Silistra şi jud. Marea cu capitala Baicic. Marca judeţului Dunărea aste efigia lui Mircea cel Bătrân, iar a judeţului Marea este Coroana de oţel. Prefecţii se numesc pe cinci ani şi cu salar duplu, având drept de control asupra tuturor func­ţionarilor civili de toate categoriile.

— Convenţia pentru joncţiunea căilor ferate româno-sârbe s a admis aşa cum a fost semnată de delegaţiu- nile celor două state.

— D-l Andrei Balamace, fost ins­pector al şcoalelor române din Albania, a fost numit agent comercial al Ro­mâniei, şef de birou cl. X. pentru Al­bania, în locul d-lui N. Tacit, trecut In altă funcţie.

— Înmormântarea lui Ion Ka/inderu a avut Joc Sâmbătă după prânz. Pe sicriul defunctului s-au depus o mul­ţime de coroane, între cari uoa din partea M. S. regelui, apoi din partea AA. LL. principele Ferdinand şi princi­pesa Maria, din partea Casei regale, din partea regelui Bulgariei, a princi­pelui de Wied, ete. Biserica Kalinderu,

unde erau depuse osămintele defunc­tului nu mai încăpea mulţimea celor veniţi să petreacă la mormânt pe cel plecat din vieaţă. Erau de faţă miniştri, deputaţi şi reprezentanţii tuturor ins- tituţiunilor şi ai înaltelor oficii. La serviciul religie s, oficiat de I. P- Sa metropolitul Primen al Moldovei şi e- piscopul Nifon al Dunării de jos, în­conjuraţi de clerul bisericei — au asis­tat şi A A. LL. Principesele Maria şl Elisavsta împreună cu principele Carol.

După terminarea serviciului relL gios, d-l C. C. Árion, îasărcinat din partea MM. LL. regele şi regina, a dat espresie, printr’o pătrunzătoare cuvân­tare prinosului de recunoştinţă şi adâncă părere de rău ce simt MM. LL. în urma pierderii credinciosului şi devotatului Lor sfătuitor. Au mai rostit cuvântări d-nii: Dr. Istrati, S. Stetănescu pentru Soc. regală română de geografie, Dr. Obreja în numele Soc. «Crucea Roşie», Gh. Adamescu din partea Soc. «Steaua», P. Antonescu, în numele Soc. «Progre­sul Silvic» şi Ern. Nicoţau ca delegat al «Sindicatului ziariştilor.

Au fost date apoi onorurile militare, şi prin străzile tlxite de un numeros public, sicriul a fost pornit spre cimi- terul Bellu, unde s’a făcut înmormân­tarea, în mod provizoriu, în cavoul fa­miliei.

Moartea princiaesei Antonia — mama prinţului Ferdinand. in Sîgmarin- gen a încetat din viaţă Sâmbătă prin­ţesa văduvă Antonia Leopold de Hohen- zoilern-Sigmaringen, mama prinţului Ferdinand, moştenitorul tronului Ro­mâniei. Prinţesa se îmbolnăvise de mai multă vreme, iar acum trei săptămâni starea ei era atât de gravă, încât prin­ţul Ferdinand a fost chemat telegrafic la Sigmaringen. Zilele din urmă se sim­ţea mai binea, dar criza a revenit şi prinţesa a murit Sâmbătă.

Defuncta prinţesă s-a născut la 17 Februarie 1845 în castelul Belem de lângă Lisabona şi era a doua fică a re­gelui portughez Ferdinand II lea. La 12 Septemvrie 1881 s-a căsătorit la Lisa­bona cu fostul prinţ moşţenitor Leo- pcld de Hohenzollern -Sigmaringen, care a devenit mai târziu regent de Hohen­zollern şi a murit în 1905.

Cu expresul de Vârcio^ova au ple­cat eri la Sigmaringen principesele Ma­ria şi Eiîsabeta şi principele Carol, în­soţiţi de d-i colonel adjutant Negri şi d-na Mavrodi, spre a azista la înmor­mântarea pnncipssei Antonia Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen.

Incidentele din Alsacia- Se anunţă din Strassburg, că locotenentul Forst ner a cerut darea în judecată, pentru calomnie, a mai multor ziarişti, cari au afirmat că dânsul ar fi insultat drape­lul fraucez. Au fost ascultaţi ca mar­tori 80 soldaţi, cari au dat răspunsuri neclare; locot. Forştner însă a tăgă­duit energic, că ar fi insultat drapelul francez.

Tot din Strassburg se anunţă un nou scandal petrecut între un cârciu- mar şi nişte ofiţeri germani din Alsa cia. Un căpitan şi a<ti ofiţeri au intrat într-o cârciumă din Steinburg. Aşezân* du se Ia o masă, ofiţerii au scos revol­verele iar căpitanul sabia şi le-au pus pe mesă Cârciumarul, nevroind să se lase mai pe jos, s-â dus şi a adus şi el o furcă de fier, cu car« căra fân ia vite şi a pus-o pe masă. Căpitanul a fost viu surprins de îndrăzneala cârciu- marului şi 1 a întrebat de ce a adus furca. Cârciumarul i-a răspuns : »Lângă un cuţit aşa de mare e nevee de o furculiţă la fel«. Căpitanul a cerut da­rea în judecată a cârciumarului pentru insultă.

Alaltaseară — după cum se anunţă din Zabern — s au tras două focuri de armă asupra santinelei din curtea ca* sarmei. Atentatorul n-a putut fi prins până acum.

Un ziar bulgar despre St- 0. Iosif.Ziarul bulgăresc »Balcanscha Tribuna« de alaltaeri, ocupându se de mişcarea literală din România, arată că această ţară a pierdut în ultimul timp, pe unul dintre cei mai străluciţi poeţi ai ei, pe St. O. Iosif. Ziarul bulgar face apoi o amănunţită dare de seamă asupra ac- tivităţei literare a marelui poet dispă­rut, inzistând în special asupra imnu­lui »La arme«, pe care ÎI consideră ge­nial şi superior „Marsiliezei franceze«.

In jurul morţii cardinalului Ram-pOlla. Cu toate desminţirile oficiale, ziarul »Giornale d’Italia« îşi menţine ştirea, cum că ultimul testament al lui Rampoila a fost furat. Testamentul găsit În sertarul cardinalului — scrie ziarul — s’a prescris de mult, deoarece doi fraţi ai iui, pe cari testamentul îi prevede ca moştenitori, au murit acum câţiva ani. Că Rampoila a făcut un nou testament se poate deduce şi din fap­tul, că între scrisorile lui s’a găsit ur­mătoarea însemnare: »Testamentul meu e într’o casetă neagră ascunsă la ca­pătul patului«. »Giornale d’Italia« spune, că după moartea lui Rampoila, caseta a fost căutată zadarnic. Aspra unui servitor al cardinalului, cad unele bă- nueli. După cât anunţă ziarul >Mes- sagero«, moartea cardinalului s’a în-

tâmplat în nişte împrejurări misteri­oase şi Vaticanul a atras atenţia au­torităţilor, că ar fi bine să se exhu- meze cadavrul, spre a se stabili ade­vărata cauză a morţii lui Rampoila.

Pentru monumentul Aurel Vlaicu,am primit la redacţie suma de 29 cor. 20 fii. colectată de dra Maria Harişan, fiica preotului gr.cat. Octavian Harşian din Gledin, dela următorii dni şi dne: Maria Harşian, Alexandru Marcu, Si- meon Tanco, Pavăl Juga, Dr. Costantin Titieni şi Dr. ioan Titieni câte 2 cor. Eugeniu Bejan, Costantin Bejan, Si- meon Vlşan, Maria Titieni, Ioan Nea- goş, Petru Furdui, Vasiliu Onigaş, Par- tene Căzan, Grigore To-ma, Ioan Mihai- laş, Vasile Buta, N. Mihâiese, Elena Onigaş şi Alexandru Harşian câte 1 cor. Simeon Epure, Simeon Tanco, Du­mitru Tanco, Petre Diăgan şi Vasile Toma câte 40 fii. Ilie Echim, Mihail Tanco, Ioan Moţioc Rusa, Grigorie Cin- cia, N. N. şi lacob Rus câte 20 fii.

Pierderile Sârbilor în râzboaele balcanice. Oficiosul ministerului sârb de război publică o dare de seamă a- supra pierderilor pe cari Je-a avut Serbia în cele două războae din Bal­cani. In primul război, contra Turcilor, Serbia a avut 6500 soldaţi morţi şi 7000 răniţi. In al doilea război, cu Bul­garia, Serbia a avut 16.000 soldaţi morţi şi 17.000 răniţi. 4200 soldaţi au murit de holeră.

Pentru Muzeul Asociaţiunii. Dinpartea biroului central al Asociaţiunii primim, spre publicare, următorul apel:

In preajma Anuiui-Nou ne permi­tem a face un călduros apel cătră toţi sprijinitorii culturii poporului român să binevoiască a-şi răscumpăra felicitările de Anul-Nou în folosul Muzeului Aso­ciaţiunii. Mijloacele materialede care dis­pune Muzeul sunt aşa de restrânse, în­cât înzestrarea lui înaintează foarte în­cet. Şi aceasta e o mare pierdere pentru noi, căci preţioasele obiecte de mare însemnătate etnografică şi istorică, cari sunt o comoară a trecutului nostru şi tot atâtea mărturii ale vieţii noastre culturale, dispar sau sunt adunate cu sârguinţă de străini. E timpul suprem să ne îngrijim ca cel puţin o parte dintre aceste comori ale poporului nos­tru să le adăpostim în muzeul primei noastre instituţiuni culturale. Dacă contribuirile pentru înzestrarea Muze­ului ar fi mai mari această instituţiune ar lua un avânt, care ne-ar face cin­ste. — Facem deci apel călduro's că­tră toţi cărturarii români să contribue cu sume cât mai mari p«ntru înzestra­rea Muzeului nostru naţional. — Nu mele donatorilor se vor publica în zia­re şi în rev. »Transilvania».

Sibiiu, 24 Decemvrie 1913. — Andreiu Bârseanu prezident. O. C. Tăs~ lăuanu secretar.

0 groaznică nenorocire s-a întâm­plat Sâmbătă dimineaţa pe linia Râm nîcul-sărat—Chiojdeoi (România) a so­cietăţii forestiere »Adler«. Trenul socie­tăţii trecea prin apropierea satului Flă­mânda, când deodată a fost surprins de prăbuşirea unei mase de pământ, desprinsă de pe coasta lutoasă din mar­ginea liniei ferate. Maşina trenului a fost îngropată pe jumătate şi aruncată din şine, trăgând după ea un mare nu­măr de vagoane. Oamenii din tren au fost aruncaţi ia o mare distanţă, iar unii au fost apucaţi şi striviţi sub va­goane. Până acum au fost scoşi de sub dărâmături un lucrător mort, şeful de tren rănit de moarte, şi alţi 3 inşi răniţi mai uşor.

Agitatori bulgari — cu paşapoarteromâneşti. Corespondentul din Belgrad al ziarului »Le Temps« îi comunică zia­rului amintit, că poliţia din Monastir a arestat pe mai mulţi indivizi suspecţi, posedând paşapoarte româneşti, dar bul ­gari de naţionalitate, veniţi din Bulga­ria. Populaţiunea i a denunţat poli­ţiei ca agitatori revoluţionari. Autori­tăţile locale adresându se României, ca să verifice autenticitatea paşapoartelor

spune numitul corespondent — au­torităţile româneşti le-au declarat ca acte falsificate. S-a orânduit o anchetă severă.

0 caravană atacată de Beduini-Agenţia Ştefani află din Benghazi, că 0 caravană de aprovizionare, cars mergea deîa Merg Ia Gsur a fost cu violenţă atacată la 24 Decemvrie de cătră be­duini. Escorta a împrăştiat pe rebeli, dintre cari zece au fo3t ucişi şi numâ- roşi au fost răniţi. Un ofiţer italian şi trei soldaţi au fost ucişi, unul a fost rănit.

Ştiri mărunte- In Rusia a fost a- restat un redactor ai ziarului »New- York Herald«, fiindcă cumpărase me­moriile lui Beilis. A fost ÎQsâ pus în libertate în urma intervenţiei autori­tăţilor.

— Predicatorii din bisericile din Roma au început o campanie înverşu­nată în contra noului dans »Tango«. Mişcarea a pornit din Vatican. Se ob­servă însă, că cu toate fulgerile orato­rilor bisericeşti, dansul Tango urmează să fie dansat în mai multe case din e- iita italiană.

i'ftgtaa ?

| — In momentul când vaporul en-| glez »Ludgate« trecea alaltaeri prin

strâmtoarea Gibra'tar şi ajunsese în dreptul localităţii Tarifa, indigenii din Maroc au tras focuri de armă asupra lui. Un marinar a fost omorât. La faţa locului au sosit în grabă un vas de război englez şi unul spaniol.

PianuKrăposătului Ciprian Porum-beSGU, care se află în stare bună este de vânzare cu preţ moderat. A se a- dresa Doamnei Marioara Raţiu n. Po- rumbescu^Câmpina/România. 2—3

Din Braşov şi fara-Bârsoi.A IV-a Şezătoare literară, tinutâ

eri seara avut un succese deosebit de frumos. O sală plină până ia ultimul loc — o frumoasă dovadă despre in­teresul tot mai via al publicului nostru faţă de salutara întreprindere a des­părţământului Asociaţiunii — a urmă­rit cu un deosebit interes programul bine alcătuit. Conferenţa d-lui prof. Vătăşan despre Napoleon (dela espe- diţia sa nenorocită în Rusia până la căderea lui Napoleon) a fost foarte atractivă şi interesantă iar uneia din tablourile proiectate cu ejutorul Skiop- ţiconului de d-l prof. Micula au fost de tot reuşite.

D-na Maria Ciortea, care dispune de o voce dulce de salon, ne-a fascinat prin apariţia ei si prin esecutarea dră­guţă a cântecelor, de Mozart, Dima şi Brediceanu, fiind acompaniată la pian de apreciata noastră pianistă d-şoara Marioara P. Dima.

O mare plăcere ne-a pricinuit ac­torul Nic. Băilă prin câteva declama - ţiun! excelente. Pentru noi Braşovenii, cari aşa de rar am avut prilej să au­zim deciamându-se bine şi cu pricepere debutul de eri seară a d-lui Băilă este un eveniment. D-l Băilă ne-a decla­mat cu o rară vervă, cu temperament ?i adâncă pricepere poeziile de Coşbuc, »Rea de plată«, »Calul dracului« şi »Graiul neamului«, poezia »Das ver- schleierte Bild zu Sais« în traducerea frumoasă a regretatului Dr. Rorcea şi la inzistenţa şi aplauzele generale Sa- tirea a treia alui Eminescu. O voce amplă, capabilă să redea toate nuanţele acţiunilor o dicţiune clară şi o mimică ireproşabilă, iată calităţile mari ale artistului Băilă.

D l Băilă, pe care-I felicităm ia succesul d«sale de eri, petrece actual­mente în Braşov unde pregăteşte o mare serată teatrală pentru preseara anului nou cu concursul mai multor diletanţi braşoveni. Vom avea deci prilej să mai scriem d -spre d-l Băi ă. Atragem însă de pe acum atenţiunea comitetului societăţii noastre teatrale asupra acestui suflet de artist, care-i poate aduce societăţii reale servirii la înjghebarea trupei noastre teatrale.

Apollo-Bioscop. Marţi şi Mercuri în 30 şi 31 Decemvrie Mare serată de e lită ! Ziarul Kinematografic (Eclair) (Actualităţi). Soţul vine acasă (Umor). Cel mai nou şlager american ! »Con­juraţi«, dramă originală mil'tară în 2 acte. Cel mai interesant .'şlager al se- sonului. Somnambul (Lunatic) comedie în 2 acte. Numai în Apolio-Biuskop «se vă­zut după romanul de Leo Tolstoj. »In ghiareie diavolului«, dramă în 3 acte. Vieuezul Steinhard ca Papa, comedie în 1 act. Joi şi Vineri program nou.

Muzică militară. Încălzit.

Teatru, concerte şi petreceri.Reuniunea femeilor rom. din Bran

şi jur, învită ia producţiunea declama- torică muzicală împreunată cu tombolă ce-o va aranja Joi în 26 Dec. st, v. a. c. (a doua zi de Crăciun) îa sala Ho­telului «Bran» (Lukâsz) din Bran. în­ceputul precis ia oarele 7’/a seara. Ve­nitul curat este destinat pentru aug­mentarea fondului Reuniunii.

Agentura „ Asociaţiunii* din Pănade învită la producţiunea teatrală, ce o va aranja Joi la 8 Ianuarie st. n 1914 (a doua zi de Crăciun) în sala şcolii gr. cat. din loc. începutul precis la 7 ore seara. Venitul curat e destinat hihliotecii.

Iaşi 29 Dec. Aici au avut loc eri noui încăerări sângeroase între socialiştii democraţi semiţi şi în­tre studenţii naţionalişti. Mai mulţi evrei au iost bătuţi şi râniţi.

Bucureşti 29 Dec. Intre nu­meroasele delegaţiuni pe cari le-a primit astăzi regina Ehsabeta din prilejul aniversării a 70 a naşterei au fost şi deiegaţiunile revistei „Convorbiri literare“ şi a Sindica­tului ziariştilor, a cărui prétî- dentă de onoare este Regina.

Proprietar :Tip A. Muresianu : Branisce & Gomp

Redactor responzabii: loan Broiea.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I N î. 2 7 5 —U 1*'

SAMUEL LIPOT

Braşov, Târgul Inului 31-33 (Palatul Czell).

ocasiune Crăciun.Toată marfa din prăvălie se vinde cu preţurile de fabrică, cât va ţinea depositul, fără

obligam ent de a cumpăra.Reuniunile au favorul de preţuri scăzute. 8_„ Ori si ce concurentă eschisâ.

m \

Banca Naţională a României.

1 3 1 28 îacemvrie

§ i t u a ţ i u n e s u m a r ă1 3 1 3

31 Noemlre 7 Doeosörer/jrs/r/rv/Yir,'-

-A .cti tt:223, »16.448

952.556 175,151,336

28,456,129

13,273,740 11.995,354 17.867 577 4.157,321 6J13,071

838,834 1.085,984

108.925,197 99.767,323 41.633 481

8,266.163 4,190.269

74i.589.78*

12.600,000 32.778,965

4.917,876 444.313,720

3,035.011 3,948.741

13,888 088 203,392,619

22,314.862^45.689,782

157.862448iStOC.lanr . 152.354.531 65.453000|fflet.jtr*t8l. 8DT 56.842.000

Argint şi diversa monede Portofoliu Român şi străin .115,429,900 MUT. Pe Bf. P i. 25.724,900| J 31,256,900 imjr. ie ei. p. în ct. «rt: 50,797,150

18.229,771 dineare nn s’au rid. lei: 29,511,51613,026 229 21,285 634

împrumutul Statului (fără dobândă) Efectele capital, social - .Efectele fondului de rezervă Efect fond.d'c amort.imob.m.şî maş. ImobileMobilier şi maşini de Imprimerie Cheltueli de AdminLtraţiune . Efect# şi alte valori în păstrare Efecte In gaj şi în păstrare provizorie Conturi curent# . . . . .Conturi de v a l o r i ........................Ogntiiri diverse . . . . .

DE?eisI‘\ r :Capital .........................................Fond de re«erm . . . . .Fond. amort. imob. rrob. şi maşini Bilete de bancă In ctrculaţiuneProfit şi Perdere.............................*Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recep. la veder Efecte şi alte valori de restituit Conturi diverse . - . , .

Taxa: 8etnt #/#î0 Dobânda 6#/#«

809.266.715

1.273,979222.232,582

45,346,246

lf.802 ,059 11 947,888 17.033,877 4083,281 6.489.124

998,491 1.377,924

144.016,067 136,862,883 13,278,025 18,768,770 19 078,187

865.455,498

12.000,000 34,926,778

5,234,224 457 819.830

3,616.903 5.719.231

25,433.511 280,878.950

39.796.07 i865.456,498

208 996,531

1.291,919 212.750,091

47.010,534

12,802,059 11 947.288 17,033.877 4.083.^81 6.493.939

998.575 1.600.078

145.820 567 i 34.781.911 14.150 768 18.870.9801 19.496.051

858.029.049

12.000,000 34.926,778

5.234,22 i 445.440.030

3.646,903 í . 996.819

00.881 614 280,602.478

3 1 350.183858,029 049

. . . ? DE U N D E ? . . .SÂ NE PR8CURÂM HAINELE

. PENTRU TOAMNA Şl IARNi?KT - u . r o . a i

Oela firm a rom ân ească H

GEORGE SZOCStn magazinul de croitorie modernă de bărbaţi

daţi comandele tn

Braşov, Strada Mihael Weisz fir. 10.(îl KSSlS p rop rii» dacă doriţi a Vă Inbrăca elegant şi eftln

La mine în prăvălie se găsesc stofele osiemai bane de lână englezească şl fabricateîn ţa ră şi cea mal mare parte din acest apet vinde sub preţul original. 7—10

Pentru croială bonă

garantez-a da o co­mandă de

probă la mine, uzând de toate avantajele sus zise şl văzându-Vă cu

plăcere.

Ca stimă

GEORGE SZŐCScroitor «ivii şi m ilitar.

Antreprise de pom pe funebre

E. TUTSEK.B ra şo v , S trada P o r ţii Mr. 3 .

i vis-â-vis de ţăcănii Steaua Roşie.Recomand Onor. public la «azuri de moarte stabilimentul

meu cu toat# coîe necesare pentru înmormântări mai pom ­poasa şi mai simple c u preţuri ieftine.

Depou de cosc iu ge de m etal ce se pot închide hean#tfc, din prima fabrică din Viena.

Imbricare* proprie a co sc iu g e lo r de lem n, de m etal şi fmltaţiuns de m etal şi d e lemn de stejar. _

T#pou de cununi pentru monumente şi plantici cu cu praţaril# cais mai moderate.

R eprezentanţă d# monument© do marmură, cară funebre pr#pr$ t f S ţi iu 4 eftl, precum şi un c a r fu n eb ru vânăt petiiru #og$il9 precum 4 cioclii.

Comande îâtregi se esseută prom pt şi ieftin, iau «mp**-mi şi tra n sp o rtu ri de m orţi In stră in ătate .

Im zmeuri d# moarte a se adresa

T«l«fbn interarb. 406. E. Tutsek.14-tHk

Automobil de închiriatpentru curs« mai mici sau mai mari la

iliail Mooser

B R A Ş O V ,str Porţii Mr- 39.

Telefon 354.7-13

COVOARELINOLEUM

PERDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul rel mai #onvenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TEL L M A N N &SPEI LTârgul Grâului Nr. 8.

IngrŞim şi aşeearea de f ,ÍUfllft1IU1 cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de AI1IUIIO U lii în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

E trist, dar adevăraţică azi există o mulţime de oameni, eu sângeli şi eu sucurile infectate, cari prin uşurinţa ti- nereţei, prin rătăciri timpuri şi obiceiuri proasto şi-au distrus atât sistemul lor nervos cât ţi puterila spirituale. Ar fi timpul că această stări grozavă să se sfârşească odată. Dar nu a di ajuns să îndrepţi cu suferinţele tale către pri­mul venit; hoinarul trebue să aleagă un astfel de medic, care prin conştienţi, vrednicia şi ei- perienţa sa, să fie în stare să vindece bolile, fundamental. Numai aşa • cu putinţă să stări- teşti bolile secrete. Pentru împlinirea acea‘ui scop nobil cel mai nimerit este celebru institut al specialistului Dr. PALOCZ, Profesor de Hi-1 gienă, doctor em. a! spitalelor. Fără nici o piedecare a m ier ie i, Dr. PALOCE întrebuin­ţează Ia bolile oala mai grei* şi oe e mai roohi metoda sa specia & cu succes s>gur, dator/iprae- lieei sale uriaşe şi anume la : Sucurile corpu­lui stricate, sifilis, boli de băşică şi camei, boli de nervi şi d* măduva sprinări, consecinţei# sifilisului şi al* onaniei, poalei albe. imp*tenţ#ii a începutului d* neurastenie, Hemoroizi, bsl# de sânge şi do pioie, ca şi toat* bolile sexntl- de femei. Depărtarea nu împiedecă de loe tra­tamentul. Dacă cuiva • imposibil să s* pre­z in te personal, atunci i s* trimit* gratuit ii formaţiuni lămurit*, serie*, sub păstrarea colii mai mar* secret, cum ar put*a acasă, sigur, fără Întreruperea funoţimaei sale, să fi* vindectt (In serisoar* trebae trimisă şi o marcă psntn răspuns.) Scrieţi încă aziV*ortomxIut P A L O C K , Medii

» p er in listţ B n t liip e ita , IV U n e e a m -K H m t 13.

Ştofe de rochiBarhent.

Boa de blane Manşoane

rscom andA om preţ ieftiiF ritz Predige:

Straâa Porţii 8-12—100-

Nr. 1747/913 net.

P ubhcaţiune.Cârciuma eomuoalâ dia H un

se dă In arând* p« timp d# 3 ai prin licitaţiun# publică ee s# ţinea în cancelaria eosennalâ.

Hurez în 26 Decembre 1911

i~) Primăria comunali-

Anunţuriprimeşte AdministraţiuneaS a s t is i T ra a s ilv a s iicu preţurile**le mai

O Z D IE S . A . T !

VW A R U L ’H T O è R A ï S l A. « U Ä U fs A N * t » ir Ö f t S T * M <