+ All Categories
Home > Documents > 177678738 Alzheimer 1 Pacient

177678738 Alzheimer 1 Pacient

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: lucian-udrea
View: 159 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
pacient amg ingrijiri
66
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA „SF. VASILE CEL MARE” FILIALA PLOIESTI PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE DOMENIU – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST INDRUMATOR: DR. CRISTESCU MARIOARA ABSOLVENT: ILINA LAURENTIU IONUT 2013
Transcript
Page 1: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALESCOALA POSTLICEALA SANITARA „SF. VASILE CEL MARE”

FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIU – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR:DR. CRISTESCU MARIOARA

ABSOLVENT: ILINA LAURENTIU IONUT

2013

Page 2: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

TEMA PROIECTULUI

INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVILOR CU

DEMENTA TIP ALZHEIMER

Page 3: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I – Notiuni generale despre dementa

CAPITOLUL III- Participarea asistentei medicale la acte de investigatii şi interventiile autonome şi delegate

CAPITOLUL IV – PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA TIP ALZHEIMERIV.1 Planul de ingrijireIV.2 Evaluarea finala

BIBLIOGRAFIEANEXE

Page 4: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

ARGUMENT

Preocuparea primordiala a medicinii contemporane este promovarea şi ocrotirea sanatatii. Ea se ocupa de promovarea acelor factori şi conditii care asigura sanatatea deplina şi indelungata, prelungesc durata vietii şi fac ca batranetea sa vina cat mai tarziu şi cu un grad cat mai redus al scaderii capacitatii de lucru. Sanatatea, acea stare completa de bine general, fizic, mental şi social, este definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) starii de sanatate.

Viata omului poate fi pusa oricand in pericol de o amenintare psihica aparuta brusc care il aduce intr-o stare critica, acuta ce trebuie rezolvata de personalul de la sectia de geriatrie, cu promptitudine şi deosebita competenta.

Ca elev, in stagiul practic am actionat cu exigenta adaptandu-ma cerintelor de azi ale profesiei de asistent medical care trebuie sa stea nu numai alaturi de bolnav langa patul sau ci şi alaturi de om langa asternutul singuratatii lui, unde durerile mistuie surd.

Acesta este motivul pentru care am ales ca tema a proiectului „Dementa tip Alzheimer”, diagnostic pe care l-am intalnit destul de des in stagiul practic efectuat in sectia de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judetean Ploiesti.

Prin absolvirea acestei scoli, in viitoarea meserie de asistent medical, ma voi darui cu pasiune şi stiinta fiecarui caz in parte pentru ca o particica din sanatatea semenilor nostri se datoreaza şi noua.

Page 5: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE DEMENTA

DEFINITIE

Dementa este o stare psihopatologica caracterizata printr-o istovire psihica, progresiva şi

globala, cauzata de o afectiune organica a creierului care evolueaza spre cronicizare. Dementa se

caracterizeaza in esenta printr-o deteriorare mentala; atentia devine deficitara, memoria este

alterata, judecata este perturbata.

Dementa este o degradare a vietii mentale.

Sindromul demential este o manifestare a leziunilor cerebrale; unele leziuni sunt vizibile

cu ochiul liber la autopsie şi au o localizare relativ cu cea a tumorilor.

Dementele sunt relativ frecvente la varstnici.

ETIOLOGIE

Forma clinica particulara de dementa presenila descrisa de Alzheimer (1906-1911) apare

intre 45 – 65 de ani cu o frecventa mai mare la sexul feminin.

Etiologia este practic necunoscuta, se discuta o multitudine de factori de risc, de la

ereditate şi predispozitii pana la infectii şi intoxicatii. In ultima vreme se insista asupra factorilor

generali fizici, psiho-sociali nocivi care ar juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer,

cum ar fi: boli somatice cu evolutie prelungita cronica, boli intercurente, epuizare fizica,

subalimentatie, supraalimentatie şi intoxicatie.

Dintre factorii psiho-sociali fac parte: stresul, doliul, pensionarea, schimbarea mediului

de viata, intoleranta grupului familial, insingurarea.

LISTA CELOR MAI FRECVENTE CAUZE ALE DEMENTEI

Corticale: - Boala Alzheimer

- Sindromul Down

- Boala Pick

- unele forme de degenerare ale lobului frontal

Subcorticale: - Boala Parkinson

- Boala Huntington

- Dementa cu corpii Lewy

Page 6: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- Hidrocefalia

- Paralizia supranucleara progresiva

- Atrofia sistemica multipla

- Hematom subdural

- Degenerescenta corticobazala

Mixte: - Scleroza multipla

- Boli cerebrovasculare

- Degenerescenta lobara frontala

- Dementa fronotemporala

- Boala Creutzfeldt-Iakob

- Encefalopatie posttraumatica

- Encefalopatie toxica şi anoxica

- Dementa din cancerul nonmetastatic

- Tumori craniene

- Stari deficitare, tulburari endocrine, alcoolism, depresie

- Boli infectioase cronice: sifilis, meningita cronica, AIDS

- Dementa degenerativa

SINTEZA CAUZELOR DEMENTEI

Degenerative: - Dementa senila

- Boala Alzheimer

- Boala Pick

- Coreea Huntington

- Boala Parkinson

- Boala Creutzfeldt-Iakob

- Hidrocefalia cu presiune normala

- Scleroza multipla

Leziuni expansive intracraniene: - tumori

- hematom subdural

Traumatisme: - traumatisme cerebrale unice severe

- traumatisme repetate (la boxeri)

Infectii şi conditii asemanatoare: - encefalite de orice cauza

Page 7: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- neuroleus

- sarcoidoza cerebrala

Vasculare: - dementa multiinfarct

- ocluzia arterei carotidiene

- arterita craniana

Metabolice: - uremia cronica

- insuficienta hepatica

- efecte indepartate ale carcinomului sau limfomului

- dializa renala

Toxice: - alcool

- intoxicatie cu metale grele (plumb, taliu, arsenic)

Anoxia: - anemia

- post-anestezii, CO

- stop cardiac

- insuficienta respiratorie cronica

Carenta de vitamine: - carenta de Vitamina B12

- acid folic

- tiamina

CAUZELE DEMENTELOR – ALTELE DECAT BOALA ALZHEIMER

D - droguri şi medicamente in excesE - emotionalitate tulburataM - metabolisme perturbateE - encefal (tumori, hidrocefalia cu presiune normala)N - nutritia deficitaraT - traumatisme cranio-cerebraleA - ateroscleroza, analizatori şi alcoolism

ANATOMIE PATOLOGICA

Page 8: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Macroscopic frapeaza in primul rand atrofia masei cerebrale, a carei greutate scade de la

1400 g la 1000 g. Scoarta cerebrala apare subtiata difuz, insa preponderent in lobii frontali şi

temporali.

Substanta cenusie, ca şi cea alba, diminuata, ventriculii laterali dilatati, circumvolutiile

largite, meningele opac, laptos şi cu o cantitate de LCR mai mare.

Microscopic se descriu trei tipuri de leziuni:

a) Placi senile (Riedlich – Fischer), care se prezinta sub forma unor mici mase argentafine,

constituind „flocoane” de circa 50 microni diametru, formate din fibre şi o masa amorfa avand o

localizare predilecta in scoarta cerebrala (mai ales frontala) şi in cornul lui Ammon (Alzheimer).

Originea este putin cunoscuta: unii histologi le considera ca provenind din dezintegrarea

dendritelor celulare ganglionare. Histochimic s-a pus in evidenta o substanta asemanatoare

amiloidului. Marinescu a demonstrat compozitia lipoidica a placii senile, care este formata din

fosfatide şi aminolipoizi. S-a remarcat de asemenea o crestere a activitatii enzimatice a placii

senile; in acest sens s-a constatat hiperactivitatea unor enzime ca: dehidrogenaza lactica, malica,

glutamica, succinica, citocromoxidaza. Cresterea activitatii fosfatazei acide indica o tulburare

celulara care nu este de fapt decat o etapa dintr-o tulburare metabolica mai ampla.

Microscopia electronica a evidentiat o zona centrala a placilor senile – prezenta unor mase

fibrilare inconjurate de axoni şi dendrite care contin neurofilamente şi corpusculi; este posibil ca

acesti corpusculi sa fie mitocondrii, fapt care ar explica cresterea activitatii oxidative enzimatice.

Cercetari recente arata o profunda diseminare a placilor senile care, in cazurile grave au fost

gasite in nucleii cenusii centrali şi mai rar in putamen şi pallidum.

Ele au fost intalnite şi in hipotalamus, in tuberculii cvadrigemeni, trunchiul cerebral şi chiar in

scoarta cerebeloasa. Scolz descrie o leziune asemanatoare placii senile, pe care Morel o

denumeste angiopatie dishorica. Placa este centrata pe un vas cortical, luand forma alungita şi

constituind un veritabil manson perivascular ea este frecventa in cazurile grave de dementa

presenila de tip Alzheimer, avand o localizare mai ales occipitala.

b) Leziunea intracelulara Alzheimer este o hipertrofie a retelei neurofibrilare endocelulare;

fibrele se modifica, devenind voluminoase şi ramificate. Acest tip de leziune, caracteristic de

altfel dementei Alzheimer, se localizeaza mai ales in straturile profunde ale scoartei lobilio

frontali şi temporali şi mai putin in lobii parietooccipitali.

Page 9: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

c) Atrofia neuronala insotita de degenerescenta granulo-pigmentara este un alt tip de modificare

histopatologica; atrofia intereseaza mai ales straturile moleculare corticale.

CLASIFICARE

1. DEMENTA CRONICA ŞI IREVERSIBILA

Din punct de vedere psihopatologic este semnalata prezenta urmatoarelor tipuri de tulburari

psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentata prin urmatoarele

aspecte:

- modul de a se prezenta (neingrijit, murdar);

- tulburari ale activitatii (dezordonat, insolit, absurd);

- pierderea initiativei, a capacitatii de a se adapta la situatia vitala, incapacitatea de a se auto-

conduce;

- tulburari de scris, de citit şi de limbaj.

2. DEMENTA DE TIP MEDIU

Concluziile investigatiilor vor pune in evidenta urmatoarele aspecte:

- tulburari de comportament: tinuta, mimica, relatii interpersonale, dispozitie emotionala;

- tulburarile fondului mintal şi ale capacitatilor operationale reprezentate prin tulburari de atentie,

de memorie, dezorientare temporo-spatiala, tulburari de limbaj;

- tulburari de judecata, privind activitatea sintetica globala, achizitia de cunostinte noi,

rationamentul logic.

3. DEMENTA INCIPIENTA

Aceasta forma de dementa are ca model clinico-psihiatric dementa post-traumatica. Din punct de

vedere psihopatologic, slabirea intelectuala este mult mai discreta; din acest motiv se impune o

investigare-evaluare psihodiagnostica a starii mentale a acestor categorii de bolnavi:

Examenul clinico-psihiatric va pune in evidenta un fenomen psihopatologic specific,

numit de specialisti claudicatie psihica, caracterizat prin urmatoarele forme de tulburari:

- tulburari de memorie constand in amnezia numelor proprii, uitarea faptelor

personale, amnezie lacunara (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se

sterg);

- tulburari diferite ale atentiei;

- tulburari de ideatie.

Page 10: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Evaluarea prognostica a starii de deteriorare mentala se face prin intermediul probelor

examenului psihodiagnostic al bolnavului. Ceea ce se urmareste prin intermediul probelor

este starea de deteriorare mentala de care depinde in final prognosticul bolnavului

respectiv.

4. DEMENTELE ORGANICE sunt determinate de afectiuni lezionale ale creierului şi ele se

caracterizeaza printr-o slabire intelectuala lacunara, cu simptomatologie de leziuni cerebrale in

focare (amnezii, afazii, apraxii) sau prin semne clinice minore şi disparate (dismnezii,

perseverari, anxietate, iritabilitate).

a) dementele organice secundare;

b) dementele abiotrofice primare.

5. DEMENTELE VESANICE sunt afectiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei

evolutii indelungate a proceselor psihiatrice de tip endogen.

a) dementa apato-abulica, care poate fi intalnita in unele cazuri de evolutie grava,

indelungata, a schizofreniei;

b) starile dementiale consecutive evolutiei unor procese psihotice din cursul delirurilor

cronice;

c) PMD (psihoza maniaco-depresiva) se poate uneori termina cu o stare de tip demential.

6. DEMENTA SENILA este consecinta unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrala

difuza a creierului: - tinuta neingrijita a bolnavului;

- activitate dezordonata;

- inversarea ritmului somn-veghe;

- bulimie;

- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente;

- dezorientare temporo-spatiala;

- tulburari de limbaj;

- tulburari intelectuale.

7. DEMENTELE ABIOTROFICE PRESENILE apar in perioada presenila din cauza unui

proces specific de abiotrofie cerebrala care antreneaza o stare de disolutie progresiva a functiilor

instrumentale ale limbajului, praxiilor şi gnoziilor. Se constata o atrofie corticala cu

predominanta lobara, ca localizare cerebrala.

- dementa Pick;

Page 11: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- dementa Alzheimer.

8. PRESBIOFRENIA reprezinta o varianta clinica a dementei senile, fiind caracterizata prin:

- amnezie de fixare;

- dezorientare temporo-spatiala;

- fabulatie;

- deteriorare mentala lejera.

9. DEMENTA CREUTZFELDT – JAKOB este un proces abiotrofic cerebral; debutul se

situeaza in jurul varstei de 50 de ani cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic,

mioclonii, hipotimie, disartrie la care se asociaza rapid o stare dementiala profunda.

10. COREEA CRONICA HUNTINGTON este o afectiune ereditara; din punct de vedere

clinic aceasta consta dintr-un sindrom coreic cronic la care se asociaza tulburari psihice diferite:

tulburari de caracter, iritabilitate, manie, variatii de dispozitie afective, depresii, raptusuri

suicidare, deficit intelectual lent şi progresiv, apatie, lipsa de initiativa similara celei din cursul

dementei Pick.

11. BOALA PARKINSON este o afectiune degenerativa ereditara şi familiala ce se

caracterizeaza printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic.

12. HIDROCEFALIA CU PRESIUNE NORMALA, afectiune clinica caracterizata prin

dementa, tulburari de mers, incontinenta urinara.

13. DEMENTA PRESENILA CU ATROFIE CORTICALA, o afectiune mai rara ce se

caracterizeaza prin:

- atrofie corticala;

- atrofie olivo-ponto-cerebeloasa;

- ataxie cerebeloasa;

- sindrom demential.

14. DEMENTA PRESENILA CU DEGENERESCENTA TALAMICA este o afectiune

complexa ce se caracterizeaza prin urmatoarele:

- dementa severa;

- hipersomnie;

- hipertonie musculara;

- pozitie rigida a corpului.

15. SINDROMUL LUI HEIDENHEIM este inrudit cu maladia Creutzfeldt – Jakob.

Page 12: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

16. MALADIA KRAEPELIN – boala este o dementa rapida şi progresiva cu agitatie

psihomotorie, depresie, tulburari de vorbire şi un sindrom catatonic. Evolutia clinica de la cateva

luni la maxim 2 ani.

17. DEMENTA CU CORPII LEWY; semnele clinice ale pacientului cu corpii Lewy corticali

descriu o stare cognitiva fluctuanta, halucinatii vizuale şi parkinsoniene. Istoricul natural al bolii

cu corpii Lewy seamana intr-o oarecare masura cu delirul, cu o deteriorare rapida, urmata de o

recuperare partiala.

18. DEMENTA VASCULARA este o dementa rezultata in urma pierderii de volum cerebral

prin unul sau mai multe infarcturi sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in

substanta alba, caracterizata prin mari modificari de dispozitie şi tulburari de mers sau disfunctie

vezicala.

19. DEGENERESCENTA FRONTO-TEMPORALA – dementa de lob frontal cu sau fara

boala a neuronului motor şi afazia primara. O degenerare a lobilor frontali şi temporali ce duce la

mutism precoce.

SIMPTOME

Boala Alzheimer se instaleaza lent, progresiv, evoluand in trei etape: la inceput pe prim

plan apar tulburarile din sfera cognitiva (mai ales cele de memorie), apoi tulburarile legate de

orientarea spatiala şi ulterior se instaleaza un sindrom afazo-apraxo-agnozic. Deficitul mnestic

are un caracter global şi progresiv; de obicei el nu este insotit de confabulatii sau de false

recunoasteri; dezorientarea spatiala este marcata, astfel ca bolnavul se rataceste cu usurinta pe

strazi cunoscute şi chiar in propria locuinta. Treptat se instaleaza un deficit psihic global, odata

cu incetinirea activitatii psiho-motorii şi aparitia apatiei, a indiferentismului. Uneori, pe acest

deficit se observa episoade anxioase sau bufee de agitatie; de asemenea pot fi remarcate

halucinatii, idei prevalente, idei delirante de prejudiciu şi gelozie care completeaza tabloul clinic.

Perioada de stare: dupa o evolutie de 3-4 ani de la debut se instaleaza perioada de stare,

in care tabloul simptomatologic este dominat de dementa, care este profunda, interesand atat

functiile intelectuale superioare (analiza şi sinteza, abstractizarea, judecata etc.) cat şi pe cele

elementare (memoria global deficitara in fixare şi evocare, hipoprosexie). Dezorientarea

temporo-spatiala este masiva şi permanenta; caracterul cel mai frapant al bolii in aceasta faza

este dat de sindromul afazo-apraxo-agnozic. Tulburarea limbajului şi a functiilor simbolice

Page 13: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

ilustreaza acest sindrom; pe prim plan afazia de tip senzorial, iar logoreea existenta vizeaza spre

jargonofazie, facand imposibila comunicarea cu bolnavul. Mutismul este apanajul perioadei

terminale; se mai descriu şi alte tulburari de limbaj ca: ecolalia, palilalia, logoctomia, adesea

asociate cu agrafie şi alexie. Apraxia este predominant ideativa dar se intalneste şi apraxie

constructiva. In cazul agnoziei tulburarile sunt mai greu de apreciat; agnozia vizuala cu

recunoasterea incorecta a culorilor este pe prim plan, alaturi de agnozia spatiala şi agnozia

formelor (uneori pentru fizionomii); comportamentul bolnavului este şi el alterat; predomina un

apragmatism determinat de lentoarea psihomotorie, dar destul de frecvent pe acest fond pot

aparea bufee de agitatie psihomotorie, episoade cu idei delirante de prejudiciu, de gelozie, de

persecutie sau stari onirice, cu halucinatii vizuale.

Mult mai rar se intalnesc elemente din seria delirant-depresiva, elemente care se cer

diferentiate de cele caracteristice melancoliei de involutie. Constiinta bolii este mult timp

pastrata, din care motiv se pot observa reactii depresive, semnificative pentru un diagnostic

diferential cu boala Pick, unde indiferentismul apare timpuriu.

SEMNE

Semnele neurologice completeaza tabloul clinic al bolii, ele fiind de tip extrapiramidal şi

instalandu-se spre sfarsitul bolii: hipertonie (cu semnul „rotii dintate”) insotita de akinezie ceea

ce realizeaza un model pseudoparkinsonian, tremurul caracteristic sindromului extrapiramidal

lipseste, in schimb sunt frecvente crizele paroxistice de tip comitial, ele avand o mare importanta

in stabilirea diagnosticului pozitiv. Perioada terminala este caracterizata printr-o stare dementiala

profunda şi globala. Acum apare mutismul care marcheaza sindromul afazo-agnazo-apraxic.

Semnele neurologice extrapiramidale şi crizele epileptice sunt frecvente; in final

tulburarile vegetative, cesexia progresiva cu gatism ocupa scena dramei dementiale care se

sfarseste dupa o evolutie de 3-4 ani prin exitus, de regula ca urmare a unei infectii intercurente.

La examenul medical observam un bolnav palid, cu modificari ale mucoaselor şi

membranelor cauzate de deficiente vitaminice:

- semne de deshidratare;

- incontinente ale mucoaselor şi membranelor cauzate de deficiente vitaminice;

- incontinenta fecala şi urinara;

- hipertensiune;

Page 14: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- semne de patologie focala neurologica;

- aparitia unor reflexe primitive: palmomentonier, de apucare, suctiune, miscari involuntare;

- tremur parkinsonian;

- tulburari de mers;

- hemianopsie şi inatentie vizuala;

- scaderea auzului.

PROBLEME ALE PACIENTULUI

- Stare de disconfort fizic şi psihic.

- Circulatie inadecvata din cauza dezechilibrului hidroelectrolitic (tahicardie).

- Incapacitate de a se hidrata şi de a manca din cauza agnoziei şi apraxiei.

- Eliminare digestiva şi urinara inadecvate, manifestata prin incontinenta urinara şi fecala din

cauza tulburarilor neurologice.

- Dificultate de a se misca şi de a avea o buna postura manifestata prin tremuraturi ale membrelor

din cauza modificarii integritatii sistemului nervos (hipertonie, hipokinezie).

- Somn perturbat din cauza medicatiei manifestat prin insomnii din cauza modificarii integritatii

sistemului nervos central.

- Dificultate de a se imbraca şi dezbraca manifestata prin imbracare-dezbracare fragmentata şi

dezinteres fata de tinuta sa vestimentara, cauzat de deficitul cognitiv şi dezorientarea temporo-

spatiala.

- Dezinteres privind propria persoana şi masurile igienice manifestat prin neglijarea propriei

infatisari din cauza tulburarilor psihice şi apraxiei.

- Neconstientizarea potentialelor pericole din cauza dezorientarii temporo-spatiale şi agnoziei

manifestata prin reactii psihosomatice.

- Comunicare ineficace la nivel senzorial, intelectual şi afectiv cauzata de afazie, hipoprosexie şi

hipomneziei manifestata prin ritm şi flux ideativ absent, deficite cognitive marcante.

- Incapacitate de a actiona conform propriilor credinte şi valori şi de a-şi asuma rolurile sociale

din cauza dezorientarii temporo-spatiale şi deficitului cognitiv.

- Dificultate de a se recrea şi de a invata din cauza apraxiei, agnoziei, hipoprosexiei, hipomneziei

şi dezorientarii temporo-spatiale.

- Lipsa cunostintelor despre boala, evolutie şi pronostic.

Page 15: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- Risc de complicatii, evolutie spre exitus.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ŞI DIAGNOSTIC POZITIV

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ridica uneori probleme dificile, mai cu seama la inceputul

evolutiei şi in formele hipocondriac-melancolice, expansive sau paranoid-halucinatorii.

DIAGNOSTICUL POZITIV se bazeaza pe semnele de deteriorare mentala, progresiva şi

globala:

- hipomnezia şi mai ales amnezia antero-retrograda cu confabulatie şi false recunoasteri,

puerilism mintal senil;

- dezorientare auto- şi alopsihica, scurte episoade confuzionale sau confuzo-onirice;

- scaderea treptata a coeficientului fluiditatii intelectuale şi psihoplasticitatii (asociatii de idei

sarace, timp de latenta prelungit, diminuarea volumului lexical, motivatie inadecvata, eficienta

intelectuala slaba);

- perturbarea vietii instinctivo-afectiva, manifestata prin morozitate, instabilitate emotionala,

anxietate, neliniste, modificarea ritmului nictemeral, a instinctului alimentar, sexual, tulburari de

conduita, diminuarea simtului critic şi autocritic, agitatie psihomotorie mai ales nocturna,

perseveratie, stereotipii, agresiune, atentate sexuala, viol, exhibitionism.

CRITERIILE NINDS – ADRDA PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC DE DEMENTA

ALZHEIMER

1. CRITERIILE PENTRU DIAGNOSTIC INCLUD:

a) dementa stabilita prin examenul clinic şi documentata: testul MNSE (testul de status

mintal minim), scala pentru dementa sau alte examinari similare şi continuata prin teste

neuropsihologice;

b) deficite in doua sau mai multe arii cognitive;

c) inrautatirea progresiva a memoriei şi a altor functii cognitive;

d) lipsa tulburarilor de constienta;

e) debut intre 40 şi 90 de ani, cel mai frecvent dupa 65 de ani;

f) absenta bolilor sistemice sau a altor boli cerebrale care ar putea justifica deficitele

progresive ale memoriei şi functiilor cognitive.

Page 16: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

2. DIAGNOSTICUL SE BAZEAZA PE:

a) deteriorare progresiva a unor functii cognitive specifice, ca limbajul (afazie), functiile

motorii (apraxie) şi perceptia (agnozie);

b) perpetuarea activitatilor zilnice şi tulburari comportamentale;

c) antecedente familiale de tulburari asemanatoare, in special daca sunt confirmate

neuropatologic;

d) rezultatele normale ale punctiei lombare (evaluata prin tehnicile standard), aspect

normal sau nespecific al EEG (de exemplu cresterea activitatii undelor lente) şi evidenta atrofiei

cerebrale la CT cu progresie documentata prin examene seriale.

3. ALTE TRASATURI CLINICE CARE SUSTIN DIAGNOSTICUL, DUPA EXCLUDEREA

ALTOR CAUZE DE DEMENTA:

a) faza de platou in evolutia bolii;

b) simptome asociate de depresie, insomnii, incontinenta, amagiri, iluzii, halucinatii,

limbaj catastrofal, izbucniri emotionale sau fizice, tulburari sexuale şi scaderea in greutate;

c) alte tulburari neurologice la unii pacienti, in special cu boala mai avansata şi tulburari

motorii (tonus muscular crescut, mioclonii, tulburari de mers);

d) AVC in bolile avansate;

e) CT normala pentru varsta.

EVOLUTIE

Dementa Alzheimer evolueaza spre o caşexie dementiala terminala intr-o perioada de

patru pana la zece ani, perioada in care pe fundalul demential se suprapun episoade psihotice

indeosebi confuzo-onorice, stari delirante, stari melancoliforme sau de excitatie maniacala.

Studii epidemiologice efectuate in Statele Unite ale Americii arata ca aceasta boala atinge 2-5 %

dintre persoanele de peste 65 de ani şi 10-20 % dintre persoanele de peste 80 de ani.

COMPLICATII

- risc de complicatii spre exitus

Page 17: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

PROGNOSTIC

Semnele neurologice extrapiramidale, crizele de pierderea cunostintei pe fondul atrofiei

corticale şi crizele de epilepsie sunt frecvente; tulburarile vegetative, caşexia progresiva cu

gatism ocupa scena dramei dementiale care se sfarseste prin exitus.

Page 18: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATII ŞI INTERVENTII AUTONOME ŞI DELEGATE

II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

INVESTIGATII DE LABORATOR

Examenele de laborator in dementa Alzheimer sunt utile in stabilirea diagnosticului diferential.

EXAMENELE BIOLOGICE

Constau in cercetarea sangelui pentru:

HEMOLEUCOGRAMA (HL): - barbati: 15 ± 2 g %

- femei: 13 ± 2 g %

LEUCOCITE (WBC): 4000 – 8000/mm3

FORMULA LEUCOCITARA: - nesegmentate: - neutrofile: 2 – 4 % (NNS)

- segmentate: - neutrofile: 60 – 65 % (NS)

- enzinofile: 2 – 4 % (Eo)

- bazofile: 0 – 1 % (Ba)

- limfocite: 25 – 20 % (Li)

- manocite: 4 – 8 % (Mo)

NUMAR HEMATII (ERITROCITE): - barbati: 5.000.000/mm3

- femei: 4.200.000/mm3

HEMOGLOBINA (Hb): 14 – 16/100 ml

HEMATOCRIT (HCT): - barbati: 46 ± 6 %

- femei: 41 ± 6 % (2 ml de sange + 4 ml EDTA)

TROMBOCITE (PLT): 150.000 – 300.000/mm3

Page 19: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

SINDROMUL INFLAMATOR:

VSH: - barbati: 1 – 10 mm/1 h

7 – 15 mm/2 h

- femei: 7 – 15 mm/1 h

10 – 20 mm/2 h

Barbati şi femei: 40 – 60 mm/24 h

FIBRINOGEN: 200 – 400 mg %

GLICEMIE: 80 – 120 mg/100 ml

PROBELE RENALE:

UREE SANGUINA: 20 – 40 mg/100 ml

CREATININA: 0,6 – 1,2 mg/100 ml

PROBELE HEPATICE:

TRANSAMINAZELE: TGO = AST (aspartat – amino transferaza)

TGP = ALT (alanin – amino transferaza)

TRANSAMINAZA GLUTAMIN-OVALECETICA: pana la 20 u.l.

TRANSAMINAZA GLUTAMIN PIRUVICA: pana la 16,5 u.l.

TESTE DE DIPROTEINEMIE:

REACTIA TAKATA – ARRA: negativ

REACTIA TYMOL: 0 – 4 u.M.L.

5 – 20 u.F.

REACTIA ZnSO4: 0 – 8 u.S.H.

COAGULAREA:

TIMP DE COAGULARE PE LAMA: 3 – 6 min la copii

8 – 12 min la adulti

Page 20: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

TIMP DE COAGULARE IN TUB (metoda Lee-White): 6 – 12 min

EXAMEN SUMAR DE URINA: - vol. din 24 h: 1000-1500 ml

- densitatea (greutatea specifica): 1015-1030

- pH acid: 5,5-6,5

- albumina: absent

- corpi cetonici: absent

- glucoza: absent

- pigmenti biliari: absent

- urobilinogen: urme sau absent

L.C.R. (lichid cefalorahidian): - aspect: clar – lichid limpede ca „piatra de stanca”

- Reactia Pandy: negativa

- albuminorahid: 15-45 mg/100 ml

- elemente celulare: 1-3 / mm3

- cloruri: 700 mg/100 ml

- glucoza: 50-80 mg/100 ml

- uree: 30-40 mg/100 ml

EXAMENUL RADIOLOGIC

Examenul radiologic evidentiaza:

- o atrofie corticala difuza;

- circumvolutiunile au aspect „sters” pe toata suprafata creierului;

- dilatatie ventriculara cu preponderenta in cornul occipital;

- ventriculul (III) este de asemenea mai putin dilatat;

EEG (electroencefalograma) arata modificari ample ale ritmului bioelectric.

EXAMENUL HISTOPATOLOGIC - pune in evidenta 2 tipuri de leziuni caracteristice:

- prezenta din abundenta a celulelor Alzheimer, celule care prin impregnare argentinica

evidentiaza o retea puternic contorsionata şi colorata in zona protoplasmatica ce inconjoara

nucleul;

Page 21: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- prezenta masiva a placilor senile diseminate cortical cu predominanta in lobul occipital, in

cornul lui Ammon şi in nucleii cenusii subcorticali; se observa totodata şi o extrema rarefiere a

celulelor neuronale cu astrocitoza, degenerescenta intensa a substantei albe şi proliferarea

fibrilara.

EXPLORARI NEURORADIOLOGICE

TOMOGRAFIA AXIALA COMPUTERIZATA (TAC):

Tomografia computerizata ramane cel mai pretios aliat in diagnosticul dementei, fara a putea sa

diferentieze cu precizia RMN-ului. Intr-o tomografie axiala computerizata a creierului, o camera

cu raze X se roteste in jurul capului pacientului, semnalele sale sunt computerizate şi produc o

serie de imagini ce formeaza o sectiune transversala sau o „felie” a creierului. Sectiunile

transversale sunt computerizate astfel incat sa produca o imagine tridimensionala; aceste imagini

care in prezent sunt multicolore şi detaliate, pot fi folosite pentru a detecta diferentele intre

materia cenusie, materia alba şi L.C.R. şi dezvaluirea sangerarilor şi umflaturilor.

ELECTROENCEFALOGRAMA (EEG):

Electroencefalograful este un aparat folosit pentru inregistrarea undelor cerebrale ce detecteaza

activitatea electrica a creierului, prin multi electrozi fixati pe scalpul pacientului şi produce o

urma pe hartie, numita EEG. Prin EEG medicii pot investiga tulburari mintale şi pot detecta boli

fizice a le creierului cat şi informatii importante despre creier. EEG arata modificari ample ale

ritmului bioelectric in cazul dementei.

TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI (TEP):

Atomii radioactivi, precum atomii de fluor-18, atasati de molecule sintetice aproape identice ca

structura cu moleculele de glucoza, sunt injectati intr-una din arterele pacientului. Ei se

deplaseaza prin fluxul sanguin spre creier, unde, pe masura ce sunt supusi descompunerii

radioactive, emit particule incarcate pozitiv, numite pozitroni. Pozitronii se ciocnesc cu electronii

din atomii vecini şi acest lucru provoaca producerea de radiatii gamma, care pot fi detectate de

scanner in timp ce acesta face „instantanee” ale creierului o data la cateva minute.

Page 22: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Energia necesara functionarii corecte a creierului este extrasa din glucoza. Pe langa atomii de

fluor-18, cercetatorii au folosit şi alti atomi emitatori de pozitroni, precum carbon-11, azot-13 şi

oxigen-15.

Pe langa faptul ca tomografia cu transmitere de pozitroni indica regiuni cu activitate intensa,

imaginile formate de scannerele TEP pot sa dezvaluie şi portiuni vatamate ale creierului (de tipul

celei care apare dupa o congestie cerebrala) unde nu are loc nici o activitate.

Tomografia cu transmitere de pozitroni este folosita şi in diagnosticarea unor tulburari in care

creierul se degradeaza incet precum in boala Alzheimer.

IMAGINEA PRIN REZONANTA MAGNETICA (IRM):

Una dintre ultimele inventii tehnologica care ajuta la studiul creierului şi al organelor corpului

este imaginea prin rezonanta magnetica sau IRM.

Ca şi tomografia axiala computerizata, imaginea prin rezonanta magnetica produce o imagine

colorata, tridimensionale a structurii creierului şi nu o reprezentare a activitatii sale asa cum face

tomografia cu emisie de pozitroni. Ea functioneaza prin detectarea protonilor (nuclee de

hidrogen) in organul aflat in studiu, folosind fenomenul de rezonanta magnetica sau RMN. In

RMN, un aparat emite un camp magnetic puternic care face ca protonii sa emita radiatie

electromagnetica, care apoi poate fi detectata de scanner.

EXAMINAREA NEUROPSIHOLOGICA

Examinarea neuropsihologica implica studierea comportamentului unui individ, legat de stimulii

aplicati, selectionati dupa probabilitatea provocarii unui raspuns anormal in cazul unor leziuni

ale unor structuri neuroanatomice specifice.

Baza teoretica a evaluarii neuropsihologice este derivata pe de o parte din psihologia cognitiva

pentru a demonstra modele teoretice ale functionarii cognitive normale, iar pe de alta parte din

neuroglia comportamentala.

Pentru examinarea neuropsihologica sunt folosite:

- Grila Nosger;

- Schema identificarii abilitatilor afectate;

- Scala de deteriorare Reisberg;

- ADL;

Page 23: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- IADL;

- MNA (mini nutritional assessement);

- MMSE (mini mental state examination;

- Testul ceasului.

II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME ŞI

DELEGATE

Ingrijirea pacientilor cu dementa Alzheimer impune asistentei medicale o serie de interventii

autonome şi delegate, ambele categorii fiind importante in egala masura.

INTERVENTII AUTONOME

Pe langa menirea de a contribui la videcarea propriu-zisa a afectiunii, asistenta medicala are şi

scopul de a vindeca in mare masura sufletul bolnavului, linistirea pacientului in legatura cu

tratamentul, evolutia şi prognosticul bolii sale, diminuandu-i anxietatea atat de des intalnita in

randul celor spitalizati. In acest sens, asistenta medicala are urmatoarele atributii:

- asigura o atmosfera calda, manifesta empatie fata de bolnav şi raspunde prompt la chemarile

lui;

- asigura conditii de mediu adecvate: salon curat, aerisit, luminos, temperatura constanta de 18oC,

umiditate 45 %, liniste, pat confortabil, lenjerie de pat şi de corp curate şi schimbate ori de cate

ori este nevoie;

- amplaseaza pacientul in salon in functie de varsta, sex, de natura bolii, de alte dificultati fizice,

psihice sau sociale;

- in functie de starea bolnavului asistenta medicala aseaza pacientul in pozitie semisezand,

sezand sau decubit dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului;

- respecta intimitatea pacientului şi arata toleranta şi multa rabdare;

- asistenta medicala ia masuri de evitare a transmiterii infectiilor şi alege procedurile de

investigatie şi tratament cu risc minim de infectii;

- informeaza pacientul cu privire la investigatiile şi tratamentele ce i se vor face şi cu privire la

importanta acestora;

- informeaza apartinatorii in legatura cu starea bolnavului, tratamentul pe care il face şi ce regim

trebuie sa tina;

Page 24: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- asculta pacientul cu privire la nelamuririle pe care acesta le are in legatura cu boala sa şi-l

invata sa se protejeze contra bolilor;

- invata pacientul sa faca exercitii respiratorii, de mers, de relaxare, sa aiba posturi adecvate care

sa favorizeze respiratia;

- asistenta medicala invata bolnavul sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta,

fumat, mese copioase);

- asistenta medicala invata pacientul sa reduca grasimile şi sarea din alimentatie;

- pregateste fizic şi psihic pacientul pentru explorari paraclinice şi radiologice;

- pregateste materialele şi instrumentele necesare pentru aceste explorari;

- pregateste recipientele pentru probele de laborator şi se asigura ca acestea au ajuns in bune

conditii la laborator;

- aduce şi ataseaza la foaia de observatie rezultatele explorarilor;

- recolteaza sange pentru hemoleucograma, hematocrit, glicemie, leucocite, formula leucocitara,

numarul de hematii, hemoglobina, coagularea;

- administreaza medicatia prescrisa de medic;

- respecta normele de asepsie şi antisepsie in explorari şi administrarea tratamentului;

- masoara şi supravegheaza atent functiile vitale şi vegetative pe toata perioada spitalizarii:

tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura şi tranzitul intestinal;

- urmareste culoarea tegumentelor bolnavului, comportamentul şi pozitia adoptata;

- converseaza frecvent cu pacientul şi-i permite sa-şi exprime gandurile, emotiile cu privire la

problema sa;

- exploreaza gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului;

- serveste pacientului alimentatia la o temperatura normala, la ore regulate şi prezentata

atragator;

- invata pacientul categoria de alimente pe care are voie sa le ingereze şi cantitatile;

- pentru mentinerea integritatii tegumentelor şi activitatii articulare, invata pacientul sa execute

exercitii pasive la fiecare ora şi sa efectueze exercitii musculare active;

- pentru a preveni insomnia ofera pacientului o cana cu lapte cald, identifica sursa insomniei şi

intocmeste program de odihna;

- la externare invata pacientul şi apartinatorii sa duca o viata normala, cu regim alimentar şi sa

mearga la medicul de familie lunar.

Page 25: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Pregatirea materialelor diferitelor investigatii clinice.

Pregatirea fizica şi psihica a pacientului

Asistenta medicala, in dimineata in care va recolta produsele biologice ale bolnavilor, isi

va pregati sticlutele in care va pune sangele recoltat, le va etichetat corespunzator (numele,

prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, data recoltarii, sectia unde este internat

bolnavul), va pregati seringi şi ace sterile, garoul, substantele anticoagulante necesare, alcool

medicinal precum şi tampoane de vata sterila.

Va efectua orice recoltare in conditii de asepsie riguroasa şi se va asigura ca transportul

la laborator al sticlutelor cu sange recoltat se face imediat dupa terminarea recoltarilor şi de

asemenea, in conditii sterile.

Pregatirea psihica

Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii ce urmeaza a

i se aplica, precum diminuarea anxietatii bolnavului. Asistenta ii va explica importanta

spitalizarii, importanta respectarii tratamentului prescris de medic, evolutia in urma respectarii

medicatiei şi prognosticul bolii daca nu s-ar respecta tratamentul medicamentos.

De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot

surveni in urma aplicarii tratamentului sau in urma efectuarii unor examene de specialitate. In

timpul efectuarii anumitor manevre (recoltari, administrarea tratamentului) asistenta va purta un

dialog cu bolnavul pentru a-i alunga frica şi a-l face astfel mai cooperant cu echipa de sanatate.

Pregatirea fizica

Asistenta va informa pacientul ca in dimineata recoltarii produselor biologice nu trebuie

sa manance şi sa bea nimic. Va conduce la salon fiecare pacient examinat in vederea prevenirii

caderilor din cauza ametelilor.

Supravegherea şi notarea zilnica in foaia de observatie şi in carnetul propriu a functiilor

vitale şi vegetative

Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale şi vegetative, notand

valorile in carnetelul personal şi in foaia de temperatura.

Page 26: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Temperatura:

- se urmareste cu atentie, se masoara dimineata şi seara cu termometrul medical, gradat in scara

Celsius; inainte de masurarea temperaturii, termometrul va fi controlat daca functioneaza şi daca

mercurul este coborat; temperatura se masoara in axila; bolnavul va sta in debubit dorsal sau

sezand, isi va sterge cu un prosop cavitatea axilara, isi va introduce termometrul in axila

apropiind bratul de trunchi şi va ramane in aceasta pozitie 10 minute. Dupa aceea asistenta

citeste valoarea temperaturii şi noteaza cifric in carnetelul personal şi grafic in foaia de

temperatura cu creion albastru (culoare conventionala). Termometrul se pastreaza in recipiente

speciale cu vata pe fundul lor, recipiente ce contin cloramina 10 % sau bromocet 1 %. Valoarea

normala a temperaturii este de 36,2-36,7oC. Temperatura se masoara de 2 ori pe zi (dimineata şi

seara).

Pulsul:

- se masoara de 2 ori pe zi (dimineata şi dupa-amiaza), se noteaza in foaia de temperatura cu

culoare rosie; frecventa pulsului creste paralel cu temperatura; astfel, pentru fiecare grad de

temperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe minut;

- pulsul se percepe la artera carotida, radiala, femurala, poplitee; inainte de a i se lua pulsul,

bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic şi psihic;

- valoarea normala a pulsului este de 60-80 pulsatii pe minut.

Tensiunea arteriala:

- se masoara cu ajutorul tensiometrului prin mai multe metode dintre care cea mai folosit este cea

auscultatorie (metoda Karot Kor), alte metode fiind: palpatorie (Riva-Rocei) şi oscilometrica;

- bolnavul va sta in decubit dorsal cu membrul superior intins şi relaxat sau sezand cu bratul

rezemat bine bine intins, relaxat. Principiul metodei sta in comprimarea bratului cu un manson

pneumatic de cauciuc in timp ce un manometru aflat in derivatie indica valorile presiunii din

manson. Cu ajutorul unui stetoscop aplicat in dreptul arterei femurale se percepe un zgomot

ritmic aparut la decomprimarea mansonului in momentul in care presiunea din manson egaleaza

presiunea sangvinica maxima. Continuand decomprimarea, se constata o accentuare progresiva a

zgomotelor dupa care acestea scad in intensitate pana cand devin imperceptibile; ultimul zgomot

perceput reprezinta tensiunea arteriala minima;

- manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat; ea nu va fi tinuta umflata prea mult

timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea minima;

Page 27: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- cu 10-15 minute inainte de luarea tensiunii bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic şi psihic;

- in unele cazuri tensiunea arteriala difera la cele doua membre superioare (cauza este scaderea

circulatiei la nivelul membrului respectiv); in mod normal tensiunea se va lua la ambele brate;

- valoarea normala a tensiunii arteriale este de 110-140 mmHg (tensiunea maxima) şi 60-80

mmHG (tensiunea minima) dar aceste valori depind de varsta, stari fizico-patologice;

- in foaia de temperatura se noteaza cu pix albastru.

Respiratia:

- se masoara urmarind miscarile de expansiune ale toracelul prin inspectie sau se aseaza palma

pe peretele toracic;

- valoarea normala este de 16-18 resp/min;

- in foaia de temperatura se noteaza cu creion albastru;

- se urmareste şi se noteaza grafic in foaia de temperatura emisiile de scaun şi de urina, in caz de

constipatie se efectueaza clisme şi se administreaza purgative.

Alta interventie autonoma consta in diminuarea anxietatii bolnavului; astfel, din prima zi a

internarii asistenta medicala are datoria de a familiariza bolnavul cu colegii de salon şi de a-i

arata circuitul spitalului.

Va purta convorbiri cu pacientul in vederea protejarii psihicului şi a asigurarii atentiei şi fricii de

necunoscut privind boala sa. Asistenta va explica bolnavului ca spitalizarea este necesara pentru

supraveghere medicala foarte atenta, pentru asigurarea unui tratament medicamentos adecvat; de

asemenea va fi convins pacientul ca trebuie sa colaboreze cu echipa de sanatate, acceptand

cucusurinta conduita terapeutica şi diversele examene clinice şi paraclinice care i se vor aplica.

Avand in vedere ca unele medicamente dau şi reactii adverse, asistenta are datoria de a-i

comunica bolnavului aceste simptome pentru ca acesta sa nu se sperie la aparitia lor.

Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia şi prognosticul bolii, despre eventualele

complicatii care ar putea apare in urma nerespectarii tratamentului impus de medic. La externare

va invata bolnavul sa evite frigul, umezeala precum şi sarea şi afumaturile. Sa urmeze un regim

bogat in calciu şi vitamine, sa urmeze tratamentul prescris de medic, sa revina periodic la

control.

Page 28: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Supravegherea starii generale a bolnavului:

Asistenta va urmari zilnic starea generala a pacientului, faciesul (care poate fi semnificativ),

reactiile la tratamentul medicamentos, calitatea şi cantitatea somnului, modul in care bolnavul

mananca respectand regimul alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei

de evolutie a bolii: in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidro-carbo-zaharat, lichide,

lapte, zeama de fructe, supe de legume, apoi, pe masura ce febra scade şi temperatura revine la

normal, alimentatia va reveni la normal).

Totodata, asistenta va urmari felul in care se deplaseaza bolnavul, daca acesta respecta regulile

de igiena personala sau daca este apatic. Dar in mod deosebit asistenta va urmari functiile vitale

şi vegetative.

INTERVENTII DELEGATE

Tratament:

In esenta se urmareste sustinerea functiilor vitale, corectarea deficitelor metabolice, a

eventualelor insuficiente organice, cardio-respiratorii, hepatice şi renale, prevenirea infectiilor şi

la nevoie sedarea bolnavilor. De mare importanta este tratamentul cu tonice generale, vitamine

din grupul B, E, PP, A, tonicardiace care prin ameliorarea circulatiei şi oxigenarii cerebrale s-au

dovedit eficace chiar şi in cazurile delirante, apato-abulice:

- terapia cu anabolizante şi substante lipotrope;

- injectiile regulate cu procaina amelioreaza orientarea bolnavilor, atentia, memoria, greutatea

corporala şi dispozitia care devine optimista, uneori chiar euforica.

TRATAMENTUL TULBURARILOR PSIHOTICE (idei delirante şi halucinatii)

In boala Alzheimer, ideile delirante şi halucinatiile apar in mod obisnuit, indeosebi la stadiile

evolutive mai avansate ale bolii; pot fi intalnite insa şi in fazele initiale. Ocazional halucinatiile

apar ca o consecinta a unei boli acute dar sunt mai des intalnite ca parte integranta a evolutiei

dementei.

Dintre neurolepticele clasice mai accesibile populatiei varstnice , Haloperidolul este de preferat,

urmat apoi de Thioridazina. Pot apare frecvent efecte adverse – sindrom extrapiramidal,

hipotensiune ortostatica, sedare şi akatisie. Este mai important sa reusim sa stapanim ideile

delirante decat sa incercam sa le vindecam.

Page 29: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Dintre neurolepticele neconventionale sunt recomandabile:

- Risperidone: 1,5-12 mg/zi;

- Olanzapine: 1 x 5-20 mg/zi;

- Clozapin: 3 x 6,2-25 mg/zi.

Efectul benefic al tratamentului cu inhibitori de colinesteraza se manifesta nu numai asupra

tulburarilor de comportament şi simptomelor psihopatologice.

Violenta şi agresivitatea raspund bine la Carbomazepina.

Haloperidol: 0,5-5 mg/zi…………………………………...Tioridazin: 30-150 mg/zi

Levomepromazin: 10-50 mg/zi………………………….Clorprotixen: 40-150 mg/zi

Properciazina: 3 x 2-8 pic./zi……………………………….Clopentixol: 10-75 mg/zi

Trazodon: 150-400 mg/zi……………………………………Sertralin: 50-150 mg/zi

Oxazepam: 20-80 mg/zi……………………………………..Clonazepam: 2-6 mg/zi

Lorazepam: 1-1,5 mg/zi………………………………….Alprazolan: 3 x 0,25 mg/zi

Propranolol: 40-120 mg/zi………………………………Valproat: 1000-2500 mg/zi

Carbamazepina: 100-1000 mg/zi………………………………Litiu: 250-1200 mg/zi

Agitatia psiho-motorie acuta:

Tratamentul episoadelor acute de agitatie psihomotorie la pacientii cu dementa Alzheimer merita

o atentie speciala. Combinarea unei doze mici de neuroleptice (ca Haloperidolul in doze de 0,5-

1,5 mg de 2 sau 3 ori pe zi asociat cu Benzodiazepina cu actiune scurta, ca Lorazepamul in doze

de 0,5-1,0 mg date simultan) poate fi administrata simultan. Daca s-a aplicat tratamentul adecvat

simptomatologia se va ameliora in cateva zile.

Agitatia cronica şi dezinhibitia:

Comportamentul agresiv cronic poate apare in cadrul dementelor, in mod particular in stadiile

avansate de dementa Alzheimer. Alaturi de neuroleptice care au constituit principala modalitate

de tratament, medicatia antidepresiva tip SSRI ca şi medicatia colinergica prescrisa in principal

pentru stoparea declinului cognitiv s-au dovedit benefice şi in ameliorarea starilor de agitatie

psiho-motorie. Agitatia vesperala se poate trata cu Lorazepam, Olanzapina, Cloralhidrat: 15 cm3

– 10 % sau 500 mg/zi.

Page 30: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL SIMPTOMELOR COGNITIVE

Tratamentul colinergic:

Cercetarile preclinice din domeniul farmacologiei şi fiziologiei colinergice au permis sintetizarea

a numeroase preparate medicamentoase prin al caror mecanism de actiune se urmarea corectarea

deficitului de acetilcolina caracteristic bolii Alzheimer.

AGENTI COLINERGICI INHIBITORI DE ACETILCOLINESTERAZATerapii preventive posibile - controlul factorilor de risc cardiovascular

- medicatie antiinflamatorie nonsteroidiana

- estrogeniDiverse - blocanti ai canalelor de calciu

- factor de crestere neuronala

- antioxidanti

- activare cerebrala

Medicatia colinergica:

Donepezil hidrochloride (E2020) a fost acceptat in S.U.A., apoi in Marea Britanie şi in restul

Europei, fiind produs de firma Pfizer; este distribuit şi in Romania sub denumirea de Aricept. El

este un inhibitor de acetilcolinesteraza de tip piperidenic selectiv şi reversibil indicat in dementa

Alzheimer in fazele usoare şi moderate. Studii internationale multicentrice au raportat ameliorari

semnificative pe termen lung, atat in ceea ce priveste nivelul performantelor in plan cognotiv cat

şi al functionarii globale şi al activitatilor zilnice la pacientul cu dementa Alzheimer tratati cu

Donepezil.

Rivastigmina face parte dintr-o noua generatie de inhibitori de colinesteraza, inhibitor de tip

carbonat, descris ca un inhibitor pseudo-ireversibil de colinesteraza, selectiv central pentru

acetilcolinesteraza şi care şi-a demonstrat selectivitatea regionala cerebrala pentru hipocamp şi

cortex. Este folosit pe scara larga existand şi pe piata romaneasca; este produs de firma Novartis

sub denumirea comerciala de Exelon.

Alte medicamente ce sunt administrate pacientilor cu dementa Alzheimer sunt: Tanakan,

Hidroxizin, Pramistal, Reminyl.

Abordarea terapeutica a tulburarilor din boala Alzheimer:

Page 31: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Interventii farmacologice:

- psihotrope

- terapie cognitiva

- terapie comportamentala

Terapie farmacologica:

- SSRI: Setralin, Citalopram

- antidepresive atipice: Trazodon

- antidepresive triciclice: Nortriptilin, Desipramin

- IMAO-B: Moclobemid

CAPITOLUL III- PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA

ALZHEIMER

Page 32: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

CULEGEREA DATELOR

Date privind identitatea pacientului

Date fixe:

Nume şi prenume: B.I.

Varsta: 69 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: romana

Stare civila: casatorit

Ocupatie: pensionar

Date variabile:

Domiciliul: Ploiesti, judetul Prahova

Conditii de viata şi munca: bune, locuieste in casa cu etaj, incalzire centrala, cu canalizare şi

grup sanitar; locuieste cu nora, fiul şi nepoata.

Gusturi personale: nu fumeaza, nu consuma alcool.

Starea de sanatate anterioara

Date antropometrice:

Greutate: 63 kg

Inaltime: 175 cm

Grup sanguin: A II

Rh: pozitiv

Limite senzoriale:

Alergii: nu prezinta

Proteze: nu are

Acuitate vizuala şi auditiva: poarta ochelari de vedere cu dioptrii (+1) la ambii ochi

Somn: doarme insuficient

Mobilitate: tulburari de mers

Alimentatie: deficitara cu mese neregulate

Eliminari: normale – tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice

Page 33: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Antecedente heredo-colaterale – (AHC)

- fara importanta

Antecedente personale – patologice – (APP)

- epilepsie

- cardiopatie ischemica (2000)

- Boala Parkinson (2008)

Informatii legate de boala

Motivele internarii:

- deficite prosexice, mnezice accentuate, cu dezorientare temporo-spatiala;

- regres cognitiv;

- afazie, apraxie, agnozie;

- neliniste psihomotorie;

- demodulatie anideica.

Istoricul bolii:

Pacient in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie (1958) şi

boala Alzheimer (2008) este adus la spital pentru: deficite prosexice şi mnezice cu stari

confuzionale accentuate vesperal, afazie, apraxie, agnozie, regres cognitiv, demodulatie

anideica, neliniste psihomotorie; simptomatologia a debutat in urma cu cca. 40 de ani cu

accentuare progresiva.

Pacientul este in tratament cu: Isodinit (2 mg): 2 capsule/zi, Propranolol (40 mg): 2 capsule /zi şi

Timonil (600 mg): 2 capsule/zi.

Diagnostic la internare: Dementa Alzheimer

Data internarii: 15.01.2013

Examen pe aparate:

Stare generala: buna;

Stare de nutritie: subnutrit;

Facies: inexpresiv;

Tegument şi mucoase: normal colorate, tegumente uscate, pliu cutanat persistent (turgor

diminuat);

Tesut celular subcutanat: slab reprezentat;

Page 34: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;

Stare de constienta: dezorientare temporo-spatiala;

Sistem osteo-articular: integru;

Sistem articular: hiperton, hiperkinetic;

Aparat respirator: - cai aeriene superioare libere;

- torace normal conformat;

- excursii toracice simetrice;

- sonoritate pulmonara in limite normale;

- murmur vezicular prezent bilateral fara raluri supraadaugate;

- frecventa respiratorie: 19 respiratii/minut.

Aparat cardiovascular: - matitate cardiaca in limite normale;

- soc apexian prezent in spatiul (V) intercostal stang (i.c.stg.) pe linia

mediana claviculara (l.m.c.);

- zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile;

- T.A. = 150/80 mmHg;

- A.V. = 70 b/min, regulat;

Aparat digestiv: - cavitate bucala normal conformata;

- dentitie completa;

- limba uscata cu depozite albicioase;

- gingii roz aderente dintilor;

- abdomen suplu, moale, mobil cu respiratia, nedureros spontan sau la palpare;

- tranzit intestinal prezent.

Ficat: marginea inferioara la rebord (diametrul anterior-posterior: 12 cm)

Splina: nepalpabila

T.R.: - prostata prezenta: 2,5/3 cm;

- consistenta ferm elastica, sant median prezent

Aparat uro-genital: - loje renale libere;

- rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral;

- mictiuni fiziologice.

Sistem nervos: - dezorientare temporo-spatiala;

- reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral;

Page 35: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- dezechilibrat emotional;

- tremur parkinsonian;

- proba Noica pozitiva;

- LCR clar, limpede;

- Reactia Pandy: negativa;

- CT-ul: atrofie cerebrala;

- EEG: modificari ale ritmului bioelectric.

PROBLEME ACTUALE:

- deficite prosexice şi mnezice;

- stari confuzionale accentuate vesperal;

- afazie, apraxie, agnozie;

- regres cognitiv, demodulatie anideica;

- neliniste psihomotorie;

- dezorientare temporo-spatiala;

- insomnie.

PROBLEME POTENTIALE:

- risc de complicatii spre exitus.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

Page 36: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

fundamentala independenta dependenta dificultate1. Nevoia de a

respira şi de a avea

o circulatie

sanguina buna

Sistem cardiovascular şi

aparat respirator in limite

normale.

T.A. = 150/80 mmHg

A.v. = 70 b/min.

Frecventa respiratorie =

16-18 resp./min.

----------- -----------

2. Nevoia de a bea

şi de a manca

-------------- - hidratare insuficienta

- subnutrit

- de ordin psihic

3. Nevoia de a

elimina

-------------- - scurgerea involuntara de

scaune şi urina

- de ordin psihic

4. Nevoia de a se

misca şi de a avea

o buna pozitie

-------------

- pozitie inadecvata

- tremuraturi ale

membrelor

- de ordin psihic şi

fizic

5. Nevoia de a

dormi şi de a se

odihni

--------------

- treziri frecvente

- insuficiente ore de somn

- de ordin psihic

6. Nevoia de a se

imbraca şi

dezbraca singur

---------------

- dezinteres fata de tinuta

sa vestimentara

- de ordin psihic

7. Nevoia de a-şi

mentine

temperatura

corpului in limite

normale

- temperatura corpului se

mentine in limite

normale T = 37oC

- transpiratie minima

---------------- --------------

8. Neoia de a avea

tegumentale şi

mucoasele integre

şi curate

---------------------

- nu poate sa-şi acorde

ingrijiri igienice şi sa-şi

protejeze tegumentele şi

mucoasele

- de ordin psihic

9. Nevoia de a

comunica

---------------- - dificultate de a auzi

(afazie), de a vorbi şi de a

intelege

- necunoasterea exacta a

- de ordin psihic

Page 37: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

realitatii10. Nevoia de a

evita pericolele ------------------

- tulburare de gandire şi

memorie, confuzie,

dezorientare

- de ordin psihic

11. Nevoia de a

actiona conform

propriilor

convingeri şi valori

---------------

- dificultate de a actiona

conform propriilor

convingeri şi valori

- de ordin psihic

12. Nevoia de a fi

preocupat in

vederea realizarii

---------------

- incapacitate de a lua

decizii

- de ordin psihic

13. Nevoia de a se

recrea

-------------- - incapacitate de a efectua

activitati recreative

- de ordin psihic

14. Nevoia de a sti

cum sa-şi pastreze

sanatatea

------------

- incapacitate de a invata - de ordin psihic

GRAD DE DEPENDENTA:

Grad de dependenta (IV) – pacientul necesita insotitor permanent; nu poate sa-şi satisfaca

nevoile fundamentale.

DIAGNOSTIC NURSING:

- slabire intelectuala lacunara cu simptome de leziuni cerebrale din cauza afectiunilor lezionale

ale creierului manifestata prin afazie, apraxie, amnezie, anxietate, iritabilitate;

- tulburari de atentie, de memorie, de limbaj din cauza tulburarilor fondului mintal şi al

capacitatilor operationale;

- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente, dezorientare temporo-spatiala din cauza atrofiei

cortico-cerebrala difuza a creierului;

- disfunctie vezicala şi tulburari de mers din cauza pierderii de volum cerebral prin unul sau mai

multe infarcte sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in substanta alba

manifestata prin incontinenta urinara şi fecala;

- neliniste psihomotorie din cauza incetinirii activitatii psihomotorii manifestata prin episoade

anxioase, bufee de agitatie, halucinatii, demodulatie anideica;

Page 38: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- hipertonie, hipokinezie din cauza modificarii integritatii sistemului nervos manifestata prin

crize paroxistice de tip comiteal.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) Obiectiv global:

Pacientul sa-şi amelioreze starea de sanatate.

Obiective permanente:

1. Pacientul sa fie echilibrat fizic şi psihic pe toata perioada spitalizarii.

2. Pacientul sa aiba asigurate conditii de confort şi de mediu securizante pe toata perioada

spitalizarii.

3. Pacientul sa fie pregatit corect pentru examinari clinice şi tratat conform diagnosticului şi

zilelor de boala pe perioada spitalizarii.

4. Pacientul sa fie supravegheat atent şi permanent sa i se masoare functiile vitale şi vegetative

pe perioada spitalizarii.

b) Interventii zilnice:

- asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnav şi raspund prompt la chemarile lui;

- asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului;

- masor şi supraveghez atent functiile vitale şi vegetative: tensiunea arteriala, pulsul, respiratia,

temperatura, diureza şi tranzitul intestinal;

- urmaresc culoarea tegumentelor pacientului şi comportamentul lui;

- conversez frecvent in legatura cu problema sa;

- ajut pacientul la satisfacerea nevoilor igienice;

- asigur pacientului lenjerie curata de pat şi de corp ori de cate ori este nevoie;

- administrez tratamentul prescris de medic.

Page 39: 177678738 Alzheimer 1 Pacient
Page 40: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

APLICAREA INGRIJIRILORDATA PROBLEME

ACTUALE

PROBLEME

POTENTIALE

OBIECTIVE INTERVENTII

AUTONOME

INTERVENTII

DELEGATE

EVALUARE

15.01

16.01

17.01

2013

- disconfort fizic

şi psihic

____

- pacientul sa fie

echilibrat fizic şi

psihic in

urmatoarele 24 de

ore

- linistesc bolnavul cu

privire la natura

interventiilor

- pregatesc fizic şi psihic

pacientul in vederea

oricarei tehnici la care va

fi supus

- asigur o atmosfera calda,

manifest empatie fata de

bolnav şi raspund prompt

la chemarile lui

- asigur o ambianta in care

sa fie respectata

intimitatea pacientului

- arat toleranta şi multa

rabdare

______

- dupa 24 de

ore pacientul

are stare de

bine fizic şi

psihic

18.01

19.01

2013

- dezechilibru

hidroelectrolitic ______

- pacientul sa fie

echilibrat

hidroelectrolitic

in decurs de 5-6

- observ semnele de

deshidratare şi ameliorarea

lor dupa administrarea

perfuziilor

- alimentez

pacientul

parenteral

instituind

- pacientul este

echilibrat

hidroelectrolitic

Page 41: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

ore - fac bilantul lichidelor

perfuzate şi al celor

eliminate

- supraveghez atent:

tensiunea arteriala, pulsul,

comportamentul

pacientului

- calculez numarul de

calorii in functie de

diferite stari patologice –

adaug 13 % pentru fiecare

grad de temperatura peste

37oC; 20-30% pentru

agitatie, convulsii,

distructii celulare

- explorez gusturile şi

obiceiurile alimentare ale

pacientului

- constientizez pacientul

asupra importantei

regimului alimentar in

mentinerea sanatatii

perfuzii cu

glucoza 5 %,

10%, 20%, 33%,

40% hidrolizate

cu proteine şi

amestecuri de

aminoacizi

- MARISANG

AMINOME

vitamine şi

electroliti dupa

indicatia

medicului

18.01 - dezechilibru - pacientul sa fie - explorez preferintele - pacientul este

Page 42: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

19.01

2013

nutritional

- incontinenta

urinara şi fecala

______

echilibrat

nutritional

- pacientul sa

prezinte

tegumente şi

mucoase integre

şi curate

pacientului asupra

alimentelor permise şi

interzise

- servesc pacientul cu

alimente la o temperatura

moderata, la ore regulate şi

prezentate atragator

- invat pacientul

categoriile de alimente din

ghidul alimentar şi

echivalentele cantitative şi

calitative ale principiilor

alimentare in vederea

inlocuirii unui aliment cu

altul

- schimb lenjeria de pat

dupa fiecare eliminare

- asigur igiena locala

riguroasa dupa fiecare

eliminare

- aplic crema

protectoare

- instalez sonda

vezicala dupa

indicatia

medicului

echilibrat

nutritional

- pacientul nu-

şi recapata

controlul

sfincterelor dar

are tegumentele

şi mucoasele

Page 43: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

_____________

- pacientul sa-şi

recapete controlul

sfincterelor

____________________

- asigur aport lichidian

adecvat in functie de

bilantul hidric

- stabilesc un orar al

eliminarilor

- formez deprinderi de

eliminare la ore fixe

- trezesc pacientul din

somn pentru a urina

- invat pacientul pozitia

adecvata, care favorizeaza

golirea completa a vezicii

- invat pacientul exercitii

de intarire a musculaturii

perineale şi contractia

muschilor posteriori ai

planseului pelvin pentru a

impiedica defecarea cat şi

contractii ale muschilor

anteriori ai planseului

curate şi integre

Page 44: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

pelvin pentru a opri

mictiunea

- contractia muschilor se

face inainte şi dupa

mictiune timp de 4

secunde apoi relaxarea lor

se repeta de 10 ori

- oprirea jetului urinar in

timpul mictiunii şi reluarea

eliminarii de mai multe ori20.01

21.01

2013

- necoordonarea

miscarilor

- pacientul sa fie

echilibrat psihic

______________

- pacientul sa aiba

tonusul muscular

adecvat

activitatilor

depuse

- pregatesc psihic

pacientul in vederea

oricarei tehnici de ingrijire

cum ar fi: EEG

___________________

- planific un program de

exercitii de mers in functie

de capacitatea pacientului

- invat pacientul sa

utilizeze diferite aparate de

______________

- administrez

medicatie

- pacientul nu

este echilibrat

psihic şi nu

poate sa-şi

satisfaca

nevoile

organismului

singur

Page 45: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- insomnii

______________

- pacientul sa-şi

satisfaca toate

nevoile

organismului

- pacientul sa

beneficieze de

somn

corespunzator

cantitativ şi

calitativ

sustinere pentru activitati

cotidiene

- ajut pacientul sa faca bai

calde, exercitii fizice, ii

fac masaje la nivelul

extremitatilor

___________________

- pacientul va fi ajutat sa-şi

satisfaca nevoile

organismului

- invat pacientul sa

practice tehnici de

relaxare, exercitii

respiratorii cateva minute

inainte de culcare

- ofer pacientului o cana

cu lapte cald inainte de

culcare, o baie calda

- identific nivelul şi cauza

anxietatii la pacientul cu

antiparkinsoniana

prescrisa de

medic:

Romparkin 1cp x

3/zi

Madopar 1cp x

5/zi

- administrez

tratamentul

medicamentos şi

observ efectul

acestuia asupra

organismului

Stilnox 1 cp x

2/zi

- in urma

tratamentului

cu Stilnox

pacientul

beneficiaza de

somn

corespunzator

cantitativ şi

calitativ

Page 46: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

insomnie

- observ şi notez calitatea

somnului, gradul de

satisfacere a celorlalte

nevoi

- intocmesc un program de

odihna corespunzator

organismului22.01

23.01

2013

- dificultate de a

se imbraca şi

dezbraca

- dezinteres

pentru tinuta

vestimentara

- pacientul cu

tulburari psihice

sa recastige

independenta de a

se imbraca şi

dezbraca in

termen de 48 de

ore

- evaluez gradul de

confuzue şi observ

schimbarile de

comportament,

orientandu-l regulat in

timp şi spatiu

- solicit pacientul sa se

imbrace, vorbindu-i clar,

cu respect şi rabdare,

respectand ritmul acesteia

- explic in limbaj

inteligibil gesturile pe care

trebuie sa le faca pentru a

se imbraca

- asez obiectele in camera

- pacientul nu

şi-a recapatat in

48 de ore

independenta

de a se imbraca

şi dezbraca

Page 47: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- pacientul sa

cunoasca

importanta

satisfactiei de a se

imbraca şi

dezbraca in

termen de 48 de

ore

in aceeasi ordine tot

timpul, iar hainele in

ordinea folosirii lor şi

solicit pacientului la

dezbracare sa le puna in

ordine inversa.

- educ pacientul privind

importanta vestimentatiei

in identificarea

personalitatii

- notez zilnic interesul

persoanei pentru a se

imbraca şi dezbraca

- supraveghez cu ce se

imbraca

- incurajez pacientul22.01

23.01

2013

- incapacitate de

a se pastra curat

şi ingrijit

- incapacitate de

a-şi proteja

- pacientul sa

prezinte

tegumentele şi

mucoasele curate

in termen de 6 ore

- ajut pacientul sa-şi faca

baie sau dus

- pregatesc cada şi

materialele pentru baie

- asigur temperatura

camerei (20-22oC) şi a

- pacientul

prezinta

tegumentele şi

mucoasele

curate in decurs

de 6 ore

Page 48: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

tegumentele şi

mucoasele

apei (37-38oC)

- ajut pacientul sa se

imbrace, sa se pieptene,

sa-şi faca toaleta cavitatii

bucale, sa-şi taie unghiile22.01

23.01

2013

- deficit de

autoingrijire

- pacientul sa nu

mai prezinte

deficit de

autoingrijire in

decurs de 7-8 zile

- pacientul sa

beneficieze de un

mediu de

- ajut pacientul la

satisfacerea nevoilor

igienice pentru a-i

conserva energia

- asigur pacientului

lenjerie curata de pat şi de

corp ori de cate ori este

nevoie

- protejez patul cu musama

şi aleza

- constientizez pacientul in

legatura cu importanta

mentinerii curate a

tegumentelor

- asigur conditiile de

mediu adecvate pentru a

evita pericolele prin

- administrez

tratamentul

medicamentos la

- pacientul nu

este capabil sa

se ingrijeasca

singur

- pacientul

beneficiaza de

un mediu de

Page 49: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

siguranta fara

accidente

- pacientul sa fie

echilibrat psihic

accidentare

- amplasez pacientul in

salon in functie de starea,

afectiunea şi receptivitatea

sa

- favorizez adaptarea

persoanei la noul mediu

- creez un mediu optim

pentru ca pacientul sa-şi

poata exprima emotiile,

nevoile

- ajut pacientul sa-şi

recunoasca anxietatea

- furnizez mijloace de

comunicare adecvate starii

pacientului

- furnizez informatiile de

care are nevoie, furnizez

explicatii clare şi deschise

asupra ingrijirilor

programate

indicatia

medicului:

Hidroxizin (250

mg)

1 cp x 3/zi

- administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Hidroxizin (250

mg)

1 cp x 3/zi

siguranta, fara

pericole

- pacientul nu-

şi amelioreaza

starea de

anxietate

Page 50: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- pacientul sa

beneficieze de

siguranta

psihologica

pentru inlaturarea

starii de anxietate

- invat pacientul tehnici de

relaxare

- fac masaj al spatelui,

mainilor şi picioarelor

- asigur legatura

pacientului cu familia prin

vizite frecvente

- invat familia pentru a

ingriji pacientul cu boala

psihica degenerativa, in

vederea reintegrarii sale

sociale

- asigur un mediu de

protectie psihica adecvat

starii de boala a

pacientului prin inlaturarea

excitantilor psihici

- aplic tehnici de

psihoterapie adecvate

- asigur conditiile de

mediu adecvate (camera

Page 51: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

izolata, aerisita,

temperatura adecvata,

semiobscuritate)

- incurajez pacientul sa

comunice cu cei din jur,

sa-şi exprime emotiile,

nevoile, frica, opiniile24.01

25.01

26.01

27.01

2013

- comunicare

ineficienta la

nivel senzorial,

motor şi afectiv

- pacientul sa fie

echilibrat psihic

- pacientul sa

foloseasca

mijloace de

comunicare

adecvate starii

sale

- linistesc bolnavul cu

privire la starea sa

explicandu-i scopul şi

natura interventiilor

- familiarizez bolnavul cu

mediul sau ambiant

- asigur un mediu de

securitate, linistit

- cercetez posibilitatile de

comunicare ale bolnavului

- furnizez mijloace de

comunicare

- invat bolnavul sa

foloseasca mijloace de

- administrez

medicatia

recomandata de

medic:

Hidroxizin (250

mg)

1 x 3 cp/zi

Exelon (3 mg)

1 x 2 cp/zi

- administrez

medicatia

recomandata de

medic:

Hidroxizin (250

mg)

- in urma

tratamentului

pacientul este

echilibrat psihic

- pacientul nu a

inteles cele

explicate

Page 52: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- pacientul sa fie

orientat in timp,

spatiu şi asupra

propriei persoane

comunicare conform

posibilitatilor sale

- ajut pacientul sa se

orienteze in timp, spatiu şi

referitor la propria

persoana

- ajut pacientul sa-şi

recunoasca capacitatile şi

preferintele

1 x 3 cp/zi

Exelon (3 mg)

1 x 2 cp/zi

- administrez

tratamentul

recomandat de

medic:

Exelon (3 mg)

1 x 2 cp/zi

- in urma

tratamentului

pacientul este

dezorientat

temporo-spatial

27.01

28.01

29.01

2013

- incapacitate de

a actiona

conform

propriilor

convingeri şi

valori, de a

practica religia

_____

- pacientul sa-şi

pastreze imaginea

pozitiva de sine

- incurajez pacientul sa-şi

exprime sentimentele in

legatura cu problema sa

- facilitez satisfacerea

convingerilor sale

- actionez pentru

recastigarea stimei de sine

a bolnavului

- administrez

medicatie:

-antidepresiva

- tranchilizate

la indicatia

medicului:

Hidroxizin (250

mg)

1 x 3 cp/zi

Exelon (3 mg)

1 x 2 cp/zi

- pacientul nu a

inteles cele

explicate

27.01 - dificultate de a - pacientul sa - explorez activitati - administrez şi - pacientul nu a

Page 53: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

28.01

29.01

2013

indeplini

activitati

recreative

______ prezinte stare de

buna dispozitie

recreative

- planific activitati

recreative impreuna cu

pacientul

- antrenez pacientul in

activitati şi il ajut

supraveghez

efectele

tratamentului

indicat de medic:

Hidroxizin (250

mg)

1 x 3 cp/zi

Exelon (3 mg)

1 x 2 cp/zi

inteles cele

explicate

28.01

29.01

30.01

2013

- lipsa

cunostintelor

despre boala,

tratament,

externare

______

- pacientul sa aiba

cunostinte despre

boala, tratament

igieno-dietetic şi

medicamentos şi

despre externare

- pacientul sa se

reintegreze socio-

familial

- explorez nivelul de

cunostinte al pacientului

privind boala sa ,

tratamentul igieno-dietetic

şi medicamentos

- ii explic importanta

respectarii regimului

igieno-dietetic

- ii explica care sunt

alimentele interzise şi care

sunt cele permise

- invat pacientul

importanta respectarii

administrarii tratamentului

_______

- pacientul nu a

inteles cele

explicate

Page 54: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

şi a recomandarilor28.01

29.01

30.01

2013

- risc de

complicatii

(evolutie

nefavorabila)

- pacientul sa aiba

asigurate conditii

de confort şi

mediu securizate

pe toata perioada

spitalizarii

- asigur conditii de mediu

adecvate: salon curat,

aerisit, luminos,

temperatura constanta de

18oC, umiditate 45 %,

liniste, pat confortabil,

lenjerie curata

- amplasez pacientul in

salon in functie de starea,

afectiunea şi receptivitatea

sa la alte boli

- iau masuri de evitare a

infectiilor, urmaresc şi

apreciez corect potentialul

infectios, aleg procedurile

de investigatie şi tratament

cu risc minim de infectie

- informez şi stabilesc

impreuna cu pacientul şi

apartinatorii planul de

recuperare a starii de

sanatate şi de crestere a

- pacientul are

asigurate toate

conditiile de

confort şi de

securitate pe

toata perioada

spitalizarii

Page 55: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

rezistentei organismului

- ii furnizez date clare şi

deschise asupra

tratamentului

- invat apartinatorii cum sa

ingrijeasca pcientul dupa

externare

DENUMIREA

MEDICAMENTULUI

FORMA DE

PREZENTARE

INDICATII/ACTIUNE REACTII ADVERSE DOZA ZILNICA

Isodinit Capsule de 2 mg - provoaca vasodilatatie

coronariana şi imbunatateste

aprovizionarea cu sange a

miocardului

- vasodilatatie cu eritem

- cefalee pulsatila

- dureri ale globilor

oculari

2 capsule/zi

Propranolol Capsule de 40 mg - angina pectorala

- prevenirea secundara a

infarctului miocardic

- insuficienta cardiaca

- bloc atrioventricular

bronhospasm

2 capsule/zi

Romparkin Capsule de 2 mg - este indicat in boala

Parkinson

- uscaciune a gurii,

tulburari de vedere,

greutate in mictiune

3 capsule/zi

Page 56: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- greata, voma, ameteli

- rareori confuzie, delir,

halucinatiiMadopar Capsule de 250 mg - este indicat in tratamentul

tuturor formelor de

Parkinson

- anorexia, greata şi

voma apar rareori in

cursul terapiei cu

Madopar

5 capsule/zi

Exelon Capsule de 3 mg - este folosit pentru

tratamentul simptomatic al

tulburarilor de memorie

specifice

- greata, voma, arsuri

epigastrice, dureri de

stomac şi pierderea

poftei de mancare

- tulburari ale somnului

2 capsule/zi

Hidroxizin Drajeuri de 250 mg - stari de anxietate, stare de

agitatie psihomotorie,

nevroze, psihoze, tulburari

de somn

- in general este bine

suportat

- rareori poate provoca

somnolenta

3 drajeuri/zi

Timonil Capsule de 600 mg - este indicat in tratamentul

epilepsiei psihomotorie

temporala

- somnolenta, ameteli

- diplopie, ataxie

2 capsule/zi

Page 57: 177678738 Alzheimer 1 Pacient
Page 58: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

PROBE DE LABORATOR

NUMELE PROBEI TEHNICA DE

RECOLTARE

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTULUIHemoleucograma - punctie capilara 3-4

picaturi de sange

aspirate cu pipeta

speciala

Hemoglobina

14-16 g/100 ml

Leucocite

4000-8000/mm3

Trombocite

150.000-300.000/mm3

Hemoglobina

13,7 g %

Leucocite

5.300/mm3

Trombocite

236.000/mm3

Hematocrit - punctie venoasa 2 ml

sange + 4 ml EDTA

46 ± 6 % 40 %

VSH - punctie venoasa 1,6

ml sange + 0,4 ml

citrat de sodiu

1-10 mm/h 5 mm/h

Fibronogen - punctie venoasa 4,5

ml sange + 0,5 ml

citrat de sodiu

200-400 mg % 250 mg %

Uree sanguina - punctie venoasa 5-

10 ml sange simplu

0,20-0,40 g ‰ 0,30 g ‰

Creatinina - punctie venoasa 5-

10 ml sange simplu

0,6-1,20 mg % 1,10 mg %

Glicemia - punctie venoasa 5-

10 ml sange simplu

sau 2 ml sange + 4 mg

NaF

0,8-1,20 g ‰ 0,93 g ‰

Transaminaza - punctie venoasa 5-

10 ml sange simplu

TGO = 2-20 U.I.

TGP = 2-16 U.I.

TGO = 8,10 U.I.

TGP = 5,80 U.I.Teste de

disproteinemie

- punctie venoasa 5-

10 ml sange simplu

Takata-Ara = negat

R.Thymol=0-4uML

ZnSO4=0-8 u.S.H.

Takata-Ara=negat

R.Thymol=7,22 uML

ZnSO4=15,37 u.S.H.Timp de

sangerare şi

coagulare

- punctie venoasa in

lobul urechii

Ts = 2’30’’ – 4’

Tc = 6’ – 8’

Ts = 3’10’’

Tc = 6’

Page 59: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

EVALUARE FINALA

Bilantul autonomiei:

Page 60: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Pacientul in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie şi Boala

Parkinson este internat pe data de 15.01.2013 in sectia de psihiatrie pentru un tablou

psihopatologic caracterizat prin hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare temporo-spatiala, usoara

neliniste interioara.

In urma consultatiei medicale, a probelor de laborator şi a examenului radiologic se pune

diagnosticul de Dementa Alzheimer.

In urma tratamentului efectuat cu Exelon (3 mg) – 2 capsule zi şi Hidroxizin (250 mg) –

3 drajeuri pe zi , simptomatologia se amelioreaza usor.

Plan de recuperare:

- se continua tratamentul conform retetei;

- respecta regimul igieno-dietetic;

- pacientul va respecta un program de odihna de 8-10 ore zilnic;

- va efectua control odata la 6 luni la policlinica teritoriala.

Page 61: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

BIBLIOGRAFIE

Dr. I. Ciofu

Dr. M. Golu

Dr. C. Voicu - „TRATAT DE PSIHONEUROLOGIE” – 1990

Revista Medicala Romana vol. XLVII nr. 3-4 – 2000.

Tudose Catalina – „DEMENTELE – DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT

MODERN” – 1999.

Tudose C.

Tudose F.

Voicila C. – „DIAGNOSTICUL PRECOCE AL DEMENTEI ALZHEIMER” anul

V Nr. 3 – 1997.

ALZHEIMER DISEASE INTERNATIONAL

- Report, Dementia In Developing Countries, the 10/66

Dementia Research Group, Int.J.Geriat. Psychiatry.

Vol. 15, nr. 1 – 2000.

Page 62: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

ANEXE

SCARA DEGRADARII IN DEMENTA

1. Inabilitate pentru treburi casnice 1 pct.

2. Inabilitate de a se descurca cu sume mici de bani 1 pct.

3. Inabilitate de a-şi aduce aminte o lista scurta de item-uri 1 pct.

4. Inabilitate de a gasi usa de iesire 1 pct.

5. Inabilitate de a recunoaste strazile cunoscute 1 pct.

6. Inabilitate de a interpreta imprejurimile 1 pct.

7. Inabilitate de a povesti evenimente recente 1 pct.

8. Tendinta de a se retrage in trecut 1 pct.

9. Hranirea – trebuie sa fie hranit 3 pct.

10. Imbracarea: - uneori uita nasturii deschisi

- nu se poate imbraca

- uita frecvent gesturi 3 pct.

11. Control sfinctere: - dubla inconstienta 3 pct.

12. Cresterea rigiditatii 1 pct.

13. Cresterea egocentrismului 1 pct.

14. Alterarea sentimentelor fata de altii 1 pct.

15. Diminuarea afectivitatii 1 pct.

16. Alterarea controlului emotional 1 pct.

17. Hilaritate in situatii inadecvate 1 pct.

18. Diminuarea raspunsurilor emotionale 1 pct.

19. Delicte sexuale (de novo) 1 pct.

20. Abandonarea hobby-urilor 1 pct.

21. Diminuarea initiativei sau cresterea apatiei 1 pct.

22. Hiperactivitate nefolositoare 1 pct.

Scor total 28 pct.

Page 63: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Sanatatea este o stare de armonie fizica, mentala şi sociala care nu consta numai in

absenta bolii sau a infirmitatii. Este o calitate a vietii ce presupune o interactiune dinamica şi o

interdependenta intre conditia fizica a individului, manifestarile sale mentale, reactiile

emotionale, precum şi ambianta sociala in care traieste. In aceasta ordine de idei, sanatatea

dobandeste o alta dimensiune – cea spirituala.

Spre deosebire de altele, aceasta boala tradeaza un dezechilibru intre factorii determinanti

(fizic, mental, social), dezechilibru care poate afecta unul sau toti factorii.

Factorii participanti ai dementei Alzheimer mai bine cunoscuti sunt de ordin psihic.

Starea psihica este influentata de suprasolicitari, insomnii, oboseala fizica şi psihica, stari

conflictuale, stres, anxietate, agitatie. Se discuta o multitudine de factori de risc, de ereditate şi

predispozitii pana la intoxicatii.

In ultima vreme se insista asupra factorilor generali fizici şi psiho-sociali nocivi care ar

juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer, cum ar fi: boli somatice cu evolutie

cronica, boli intercurente, epuizare fizica, subalimentatie, supraalimentatie, intoxicatii. Dintre

factorii psiho-sociali fac parte: doliul, pensionarea, schimbarea mediului de viata, intoleranta

grupului familial, insingurarea.

Educatia pentru sanatate se face in scopul mentinerii integritatii fizice şi psihice ale

individului prin profilaxie primara sau in scopul suprimarii bolii inca din primele faze, prin

profilaxie secundara sau in scopul reintegrarii sociale prin profilaxie tertiara.

In cazul dementei Alzheimer:

Profilaxie primara:

- vizeaza scaderea numarului de cazuri de noi imbolnaviri şi constau in:

- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut;

- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.

Profilaxia secundara:

- urmareste prin masurile luate ca in evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara

complicatii grave.

Profilaxie tertiara:

Page 64: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatilor de reeducare a invaliditatilor

functionale ale bolnavilor;

- se realizeaza reintegrarea sociala a pacientului.

Educatia pentru sanatate cuprinde cateva aspecte:

- stabilirea unui orar de somn şi odihna;

- cresterea imunitatii organismului prin vitamino-terapie, printr-oalimentatie corespunzatoare,

echilibrata nutritional care sa satisfaca nevoile organismului printr-un regim de viata adecvat

posibilitatilor organismului prin evitarea stresului şi a factorilor psiho-sociali nocivi;

- urmarirea cu strictete a tratamentului igieno-dietetic şi medicamentos prescris de medic;

- prezentarea la control de specialitate dupa 40 de zile de la terminarea tratamentului igieno-

dietetic şi medicamentos, precum şi ori de cate ori este nevoie, pentru a impiedica astfel aparitia

complicatiilor.

Page 65: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate

nationala şi cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in

conditii de securitate.

La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar, vor fi

repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel,

persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:

a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;

b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de O2, aparatura electrica in

cazul resuscitarii cardio-respiratorie etc.;

c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (protectie, manusi, sorturi);

d) mijloacele de protectie şi autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele de excretie

(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita etc.);

e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente;

f) semnificatia marcajelor şi inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii, flacoane

etc.);

g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere etc.;

h) purtarea echipamentului de protectie.

Echipamentul de protectie este alcatuit din:

- halat alb;

- calota;

- papuci ce pot fi usor decontaminati.

Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru

imbracamintea personala de exterior.

Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului; acesta va fi schimbat

cu hainele personale la iesirea din tura dupa slalarea şi aseptizarea mainilor.

Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5

ml sapun sau un antiseptic care special şi se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei

sase pasi aratati mai jos.

Page 66: 177678738 Alzheimer 1 Pacient

Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

Cand ar trebui spalate mainile?

- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;

- inainte de contactul cu pacientul;

- inainte de baie;

- dupa contactul sau cu produsele de excretie;

- dupa indepartarea manusilor;

- inainte şi dupa parasirea saloanelor;

- inainte de manuirea hranei;

- inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani, injectii, punctii etc.;

- inainte de contactul cu orice pacient.

Cei sase pasi ai spalarii mainilor:

1. mainile – pe fetele palmare;

2. mainile – pe fetele dorsale;

3. palmele – interdigital;

4. degetele – cu palma opusa;

5. policele – cu palma opusa;

6. unghiile – prin rotatii cu palma opusa.

i) se interzice efectuarea oricerei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice –

electrice şi se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare,

electroizolante etc.);

j) in sectiile de anestezie, terapie intensiva şi bloc operator unde se lucreaza şi cu gaze narcotice

inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;

k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura

sau fata cu mainile;

l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;

m) depozitarea reziduurilor menajere se face separat de cele rezultate din activitatea medicala;

n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea şi

aplicarea tratamentelor.


Recommended