BUNA NOASTR|TRADI}IE

Radu Pavel Gheo

~n satele din Banat exist\ o s\rb\toareanual\, ce se ]ine nesmintit at`t timpc`t exist\ [i satul. Se nume[te„nedeie“ sau „rug\“ [i se serbeaz\ `nziua hramului bisericii din sat.

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

ROMÂNIIE DE{TEP}I

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Sibiu Jazz Festival, ajuns la edi]ia cu num\rul 38, va avea loc`ntre 5 [i 11 mai, la Casa de Cultur\ a Sindicatelor, dup\ ce apoposit anul trecut la cort.

Un text de Veronica D. Niculescu ~N » PAGINILE 4-5

SIBIU JAZZFESTIVAL

NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

Ce nu s-a spus despre„Artistul [i pia]a de art\“

Regele albGyörgy Dragomán

„Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ oavanpremier\ a romanului Regele alb deGyörgy Dragomán.

~N » PAGINILE 8-9

Doi prieteni scriuo carte de istorie

Veronica D. Niculescu

Dup\ aproape trei s\pt\m`ni petrecute `nRomânia, turneul scriitorului NormanManea s-a `ncheiat la Sibiu. O sear\ `ncare s-a vorbit despre c\r]i [i exil, dar maiales despre prietenie – al\turi de NormanManea s-a aflat bunul s\u prieten,scriitorul Antonio Tabucchi. Din `ntreagaexcursie a celor doi prin România, se vana[te o carte.

~N » PAGINA 3

Ministerul Culturii [i Cultelor (MCC) a organizat, `n a douajum\tate a lunii aprilie, un colocviu g\zduit de MuzeulNa]ional de Art\ Contemporan\ (MNAC) despre conceptul [irealitatea „pie]ei de art\“, cu invita]i francezi [i belgieni.

Colocviul s-a dorit o confruntare `ntre expertiza francez\ [ireprezentan]ii pie]ei autohtone de art\. De aceea, dialogul cuacei c`]iva din pricina c\rora lu\m `n considerare posibilitateade a discuta despre o pia]\ de art\ proprie (cu ramifica]ii [i `ncea interna]ional\) se impune ca vital `ntr-un astfel de demers.Unii directori de galerie/curatori au fost de fa]\ [i au luatcuv`ntul (Diana Dochia de la Anaid Art Gallery), al]ii au fost

invita]i [i n-au putut ajunge (Dan Popescu de la H’Art Gallerysau Andreiana Mihail, de la galeria cu acela[i nume, aflat\ lat`rgul Art Bruxelles), iar al]ii n-au fost nici m\car invita]i (MihaiPop, galeria Plan B din Cluj).

Pe ace[tia din urm\, care din diverse motive n-au participat lacolocviu, i-am contactat [i i-am confruntat cu parte dintreproblematicile discutate acolo.

Un text de Adriana Gheorghe ~N » PAGINILE 6-7

Lucian Dan Teodorovici: „Picam\rul politicii s-a oprit. {i asta nu pen-tru c\ politicienii decid s\ ne scuteasc\ o vreme. Nu, ei fac tot posibi-lul s\ se bage `n seam\ [i atunci, `[i fac cruci evlavioase la bisericiimportante, particip\ cu zel la ~nviere, ciocnesc ou\ ro[ii [amd“.

PAUZ|

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

PPaauuzz\\.. ~ncep textul meu cu aceast\ pauz\, pentru c\`[i are importan]a ei. V-a]i trezit vreodat\, diminea]a,`ntr-un zgomot de picam\r aflat `n m`inile vreunuimuncitor harnic nevoie-mare? {i, la un binecuv`ntatmoment dat, zgomotul [i-a redus brusc intensitatea,picam\rul a fost oprit. Ultimele p`r`ituri, cumva horc\-ite. Apoi, lini[tea. Lini[tea aceea ciudat\, pentru c\,dup\ ce timpanul ]i-a fost h\cuit de zgomot, lini[tea ca-p\t\ o proprietate rar\: poate fi auzit\, poate fi con[ti-entizat\ `n toat\ splendoarea ei. Pre] de-o ]igar\ a mun-citorului harnic nevoie-mare. Dup\ care acesta repunepicam\rul `n func]iune, zgomotul revine brusc, iar tu,chior de somn `nc\, oftezi cu nostalgia lini[tii trecute.

Cam a[a [i cu politica româneasc\. De s\rb\tori,orice fel de s\rb\tori ar fi ele, dar acum m\ refer la celepascale care abia s-au sf`r[it, am senza]ia aceea de e-vadare total\ din zgomot. Picam\rul politicii s-a oprit.{i asta nu pentru c\ politicienii decid s\ ne scuteasc\o vreme. Nu, ei fac tot posibilul s\ se bage `n seam\ [iatunci, `[i fac cruci evlavioase la biserici importante,particip\ cu zel la ~nviere, ciocnesc ou\ ro[ii [amd.Doar c\ presa e mai pu]in interesat\ `n aceast\ peri-oad\. {i ziari[tii se cam odihnesc. ~n plus, [i noi ne bu-cur\m mai mult de familie, de vacan]\, devenim cum-va auti[ti. Sim]im lini[tea, `i uit\m c`teva zile pe politi-cieni. {i-apoi, picam\rul reporne[te. Zgomotul revine.Acum, coinciden]a face ca imediat dup\ Pa[te s\ re-vin\ cu o campanie electoral\. {i noi r\m`nem doar cunostalgia lini[tii trecute. Gata cu pauza. Ne reamintimdatele problemei.

Iar datele problemei s`nt urm\toarele: `naintede pauz\, s-au creat `n politica româneasc\, parc\f\r\ a ne l\sa vreme s\ remarc\m aceste lucruri, oserie de evenimente stranii, diferite de orice alt\preg\tire de campanie electoral\ anterioar\. Celpu]in eu nu-mi amintesc s\ fi remarcat vreodat\at`tea lupte interne `n cadrul partidelor, at`teaamenin]\ri cu demisii, plec\ri din partid, adeziunirapide la alte forma]iuni, candidaturi sigure datepeste cap [i transformate, urgent, `n candidaturiindependente. Sup\r\ri peste sup\r\ri. Scanda-luri peste scandaluri. C-a[a-i `n fotbal. Pardon, `npolitic\.

La Constan]a, Stelian Du]u, [eful organiza]ieijude]ene a PD-L, renun]\ la aceast\ func]ie de su-p\rare c\ n-a fost desemnat candidat la conduce-rea Consiliului Jude]ean. ~nainte de aceasta, laIa[i, sup\rare mare a actualului [ef al CJ, LucianFlai[er, care a anun]at saltul din PSD spre PD-L,din acela[i motiv: candidatura lui Constantin Si-mirad pentru postul pe care Flai[er `l ocup\ `n pre-zent i-a picat r\u la stomac. Salt la Buz\u: CezarPreda a demisionat [i-apoi n-a mai demisionat de laconducerea filialei pedeliste, a renun]at [i-apoi n-a mairenun]at la candidatura sa pentru func]ia de primar alBuz\ului. Sup\rarea [i valurile aferente i-au venit `ns\c`nd a aflat c\ fostul pre[edinte executiv al filialeijude]ene a PD-L, Victor Mocanu, a fost desemnat s\candideze la pre[edin]ia CJ. ~ntre timp, Victor Moca-nu a fost dat afar\ din partid, iar Cezar Preda a revenit lasentimente mai bune. ~n Dolj, alte tensiuni, tot `n PD-L,unde nemul]umitul e, de ast\ dat\, prim-vicepre[edintelefilialei locale, Hora]iu Buzatu. Dar nu doar `n PD-L aufost/s`nt tensiuni. PSD-ul amenin]\, prin vocea [efului

de campanie, Miron Mitrea, c\ va lua m\suri `n privin-]a grupului de la Cluj, dac\ acesta nu va repurta suc-cese la locale. Iar cazul Sorin Oprescu e deja prea cu-noscut ca s\ mai insist\m asupra lui. Culmea e c\ [i-canele pe care i le-a f\cut chiar PSD-ul ar putea s\-lajute din plin pe candidatul la Prim\ria Capitalei s-o [ic`[tige. {i l-ar putea ajuta a[a de bine `nc`t e aproapefiresc s\ ne `ntreb\m dac\ tot scandalul n-a `nsemnatde fapt o strategie de-a dreptul luminat\ a partidului ca-re, `n eventualitatea `n care Oprescu va deveni primar,`l va re`mbr\]i[a cu mult\ c\ldur\.

Una peste alta, toate aceste lucruri s-au `nt`mplat`nainte de pauza discutat\. Dup\ ea, vuietul revine`ncet, `ncet. Deocamdat\, cu baloane, confetti [i pan-carte, toate simboliz`nd intrarea `n curs\ a vreunuicandidat. Z`mbete, aplauze, c`ntece de veselie, promi-siuni din partea candida]ilor c\ vor c`[tiga alegerile,chiar [i atunci c`nd sondajele `i crediteaz\ cu 0,1 pro-cente. Nebunia `ns\ n-a re`nceput. S`ntem la momen-tul c`nd picam\rul abia a fost pornit, a[a c\ n-a ajunsla tura]ie maxim\. ~n cur`nd, zgomotul va fi a[a puter-nic, `nc`t ne va trezi definitiv din starea aceea de semi-somn. {i ne va trezi a[a de bine, `nc`t vom uita rapid[i pauza, [i lini[tea din perioada ei, [i c`t de bine ne-amsim]it atunci. Timpanele ne vor fi din nou h\cuite dezgomotul promisiunilor [i de certurile `ntre candida]i.S`nte]i preg\ti]i? Trebuie! Ve]i fi nevoi]i s\ face]i fa]\unor politicieni harnici nevoie-mare. Harnici doar `ncampanie, fire[te. Doar nu v-a]i `nchipuit altceva!

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

~n satele din Banat exist\ o s\rb\toareanual\, ce se ]ine nesmintit at`t timp c`texist\ [i satul. Se nume[te „nedeie“ sau„rug\“ [i se serbeaz\ `n ziua hramuluibisericii din sat. A[adar, e o s\rb\toaredestul de bine individualizat\, caremarcheaz\ identitatea localit\]ii [ireafirm\ rolul central al credin]ei cre[-tine `n comunitate. Desigur, cum hra-mul unei biserici se alege `ntotdeauna lao s\rb\toare religioas\ important\ [i s`ntmai multe sate dec`t s\rb\tori, pentrufiecare sf`nt perceput drept „mare“ exis-t\ c`teva rugi sau nedei.

Ruga e o s\rb\toare comunitar\. Du-reaz\ dou\ zile (odinioar\ vor fi fost,cred, trei), iar pe parcursul acelor dou\zile, de seara devreme p`n\ diminea]a,`n centrul localit\]ii se adun\ tot satul [ise fac joc, b`lci [i petrecere. To]i `mpre-un\ – s\tenii [i, uneori, rudele lor apro-piate din satele din jur. {i, cu toate c\ labaz\ are o semnifica]ie religioas\ (cumo spune [i numele), ruga e `n esen]\ os\rb\toare laic\. E s\rb\toarea satului.

C`nd spun c\ atunci se adun\ tot sa-tul, nu exagerez deloc. Nu Pa[tele, nu

Cr\ciunul, ci ruga e unicul moment dinan c`nd `n sat vin aproape to]i cei ce-[iau originea acolo. E o mi[care ceseam\n\ cu cea a somonilor sprelocurile de origine: cei stabili]i demult laora[ vin pentru dou\-trei zile acas\, cucopii, cu nepo]i [i cu haine de gal\. Ceiemigra]i `[i aranjeaz\ vizitele `n ]ar\ `na[a fel `nc`t venirea s\ coincid\ cu zilelerugii din sat. Str\zile unor s\tuce parc\moarte `n restul anului se umplu acumcu ma[ini [i `ncep s\ clocoteasc\ devia]\. Iar c`nd `ntr-un sat nu se mai or-ganizeaz\ ruga – fie [i pentru un an –, esemn c\ satul acela e pe moarte. I-apierit seva vital\. {tiu cum e – [i e trist.Am v\zut `nt`mpl`ndu-se asta `n satulmeu.

M\ `ntreb dac\ un observator deta[atar considera ruga drept o s\rb\toareromâneasc\ „autentic\“. C\ci punem,bag de seam\, mare pre] pe adjectivul\sta, „autentic“. „Autentic“ e sinonimcu na]ional, vechi, specific, neschimbat.~n accep]ia comun\ el sugereaz\

costume populare, c`ntece sau dansurispecifice, obiceiuri ciudate, „str\vechi“,„de la str\buni“ [.a.m.d. P\i, s\ ve-dem...

La rug\ nu exist\ costume populare.~n unele sate de munte se mai foloseau(rar) acum vreo dou\zeci de ani. ~n pe-rioada interbelic\ le purtau adesea fe-meile din elita satului (`nv\]\toarele,so]ia primarului etc.), ca s\-[i marchezeromânitatea. Gestul era `ns\ mai multunul politic, iar costumul era numitna]ional, nu popular. }\ranii se`mbr\cau `n haine la comand\: b\rba]ii`n costume de stof\, cu c\ma[\ [i cra-vat\, femeile `n rochii noi [i c`t mai ele-gante. A[adar, f\r\ costumul tradi]ional,s\rb\toarea mai e autentic\? Sau f\r\restul elementelor amintite mai sus?

La rug\ se fac c`ntec [i joc. Se anga-jeaz\ o forma]ie de muzic\ [i unu-doic`nt\re]i din cei mai vesti]i `n zon\ (cuc`t s`nt ei mai vesti]i [i mai bine pl\ti]i,cu at`t mai mare e prestigiul satului). Sec`nt\ cu org\, saxofon, baterie, mai rarvioar\. Dar se c`nt\ neap\rat live. Muzicae popular\, dar nu e cea de la „Tezaur

folcloric“. Se c`nt\ hiturile momentu-lui – fiindc\ exist\ [i a[a ceva. Laora 12 noaptea se face o pauz\de mas\, timp `n care adoles-cen]ii merg la discotec\. Dup\ora 2 noaptea intervine neap\rat[i un moment c`nd se c`nt\ tan-gouri [i vals. Altfel, nu exist\ niciun fel de ritual specific, nimic ca-re s\ deosebeasc\ la prima vede-re ruga de o s\rb\toare c`mpe-neasc\ obi[nuit\. ~n fine, ruga nue nici exclusiv etnic\ (a[a cumera, de exemplu, kirchweich-ul[vabilor), fiindc\ rareori popula-]ia satului e integral româneasc\.

Sub masca ei de s\rb\toarec`mpeneasc\ modern\, e totu[i omanifestare comunitar\ tradi]io-nal\. E o s\rb\toare vie – mai viedec`t c\lu[ul oltenesc, de exem-plu – [i are o func]ionalitate

clar\, fiindc\, a[a cum am spus,satele f\r\ rug\ s`nt sate pe moarte.At`ta timp c`t exist\ rug\, exist\ [i co-munitatea, iar ruga reafirm\ existen]a [icoeziunea ei.

Tot astfel, hora de `nceput, primahor\, este o imagine `n mic a ierarhiilorexistente `n sat, a[a cum prima hor\ dela o nunt\ reflect\ ierarhia nun]ii. Primahor\ nu poate fi „deschis\“ de un str\in[i nici de familiile aflate la coada ierar-hiei sociale. Hora o deschide `ntotdeau-na o familie veche [i cu autoritate, `n ur-ma c\reia vin prietenii [i rudele lor, pri-etenii [i rudele rudelor... Dac\ prive[tiprima hor\, vezi `n[irate clar structurilede putere din s`nul comunit\]ii.

E cam pu]in pentru ceea ce numimtradi]ie? Ba e suficient. Obiceiurile [i tra-di]iile au `ntotdeauna o utilitate – con-cret\ sau simbolic\. Atunci c`nd ea dis-pare, obiceiul r\m`ne o coaj\ f\r\ sem-nifica]ie, un ritual exotic, c\ruia `ispunem „autentic“. C\ci tradi]ia r\m`ne„autentic\“ [i f\r\ costume populare orifolclor pur. Autentic.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Trezirea Buna noastr\ tradi]ie

» Vuietul revine `ncet, `ncet.Deocamdat\, cu baloane, confetti [ipancarte, toate simboliz`nd intrarea`n curs\ a vreunui candidat.Z`mbete, aplauze, c`ntece de veselie,promisiuni din partea candida]ilorc\ vor c`[tiga alegerile, chiar [iatunci c`nd sondajele `i crediteaz\cu 0,1 procente. Nebunia `ns\ n-are`nceput. S`ntem la momentul c`ndpicam\rul abia a fost pornit.

Veronica D. Niculescu

AAffllaatt llaa ppuunnccttuull ffiinnaall aall uunnuuii aaddeevv\\rraattmmaarraattoonn,, SSiibbiiuull ii-aa aa[[tteeppttaatt ccuu ddrraagg ppeecceeii ddooii ssccrriiiittoorrii,, ssoossii]]ii dduupp\\ oo eexxccuurrssiiee ̀̀ nnBBuuccoovviinnaa nnaattaall\\ aa lluuii NNoorrmmaann MMaanneeaa..Zeci de sibieni au venit miercuri seara la`nt`lnirea de la Biblioteca Astra, c\r]ile s-auv`ndut `nc\ `nainte ca evenimentul pro-priu-zis s\ `nceap\, iar la final a fost coa-d\ la autografe. Printre cei prezen]i s-auaflat scriitorii sibieni Dumitru Chioaru,Joachim Wittstock, Radu Vancu [i Ade-la Greceanu.

S-au lansat c\r]ile din seria de autor„Norman Manea“ de la Editura Polirom,precum [i romanul Se face tot mai t`rziude Antonio Tabucchi („Biblioteca Polirom“,2003; edi]ia a II-a, 2008), c\r]ile lansatefiind prezentate de Silviu Lupescu, direc-torul general al Editurii Polirom, [i Bog-dan-Alexandru St\nescu, director edito-rial pentru literatur\ universal\. Modera-torul serii a fost George Onofrei, redac-torul-[ef al „Suplimentului de cultur\“.

„~n afar\ de reeditarea romanelor Atri-um [i ~ntoarcerea huliganului, este vor-ba despre trei volume noi foarte diferite`ntre ele. Dou\ s`nt volume de convor-biri“, a spus Norman Manea, prezent`ndc\r]ile din seria de autor: ~naintea des-p\r]irii. Convorbire cu Saul Bellow,Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volo-vici [i Vorbind pietrei, un poem, „un felde monolog adresat tat\lui meu“.

Despre Se face tot mai t`rziu, Antonio

Tabucchi a spus c\, de[i romanulcuprinde 17 scrisori, nu ar zice c\ esteun roman epistolar, ci unul de dragoste.„{i poate c\ nu e vorba de dragoste, pen-tru c\ este mult\ ur\, r\zbunare...“ Estevorba despre 17 b\rba]i care scriu scri-sori [i care acuz\ femeia c\ a ucis dra-gostea dintre ei.

„Patria, `n inimascriitorului“

~nt`lnirea de la Sibiu a fost ultima dintr-un[ir de evenimente av`ndu-l ca invitat pescriitorul Norman Manea. „Ne-am opritla Sibiu pentru tot ceea ce `nseamn\ is-toria acestui loc“, a spus Norman Ma-nea, m\rturisind c\ `n aceast\ `ntreag\aventur\ a re`ntoarcerii sale [i l-a dorit a-l\turi pe Antonio Tabucchi, fiindc\ „m-a[fi sim]it mai singur f\r\ el“.

Vizita `n România se va concretiza`ntr-un volum, cu fotografii [i cu textede ambii autori.

„Avem de g`nd s\ scriem o carte,`nc\ nu [tim ce fel de carte... Am v\zutlocuri foarte importante pentru NormanManea [i care m-au emo]ionat [i pemine. Am v\zut ora[ul s\u natal, Sucea-va, locurile `n care familia sa a fost de-portat\, locul unde a studiat...“, a spusTabucchi.

Norman Manea [i-a dorit ca la Sibiu„Antonio s\ aib\ rolul de prim solist“.Iar scriitorul prieten a f\cut confesiuniemo]ionante, despre cum ar putea fi

construit\ aceast\ carte, ce va cuprinde`ntre copertele sale istorii ale ]\rilor, dar[i istorii personale. O carte care va vor-bi, de fapt, despre prietenia a doi scrii-tori.

„Mul]i ani dup\ ce a plecat din ]arasa, Norman Manea a continuat s\ scrie`n limba român\. Locuie[te `n limba sa,iar asta `nseamn\ c\ patria se afl\ per-manent `n inima scriitorului. Dac\ pemine m-ar `ntreba care e patria mea, a[spune c\ limba italian\ `ns\[i“, a spusTabucchi.

„Dar va fi o carte de istorie, cred,pentru c\ am vorbit foarte mult despreistorie. Nu numai a României, e vorba [ide istoria ]\rii mele... am trecut azi [i laistoriile personale, care intr\ [i ele `n is-torie ca `ntreg“, spune Antonio Tabuc-chi, ad\ug`nd la ingrediente peisajelefrumoase, buc\t\ria, c\ci [i acestea intr\`n istorie...

Tabucchi a m\rturisit c\ s-a `ntrebat`n ultimele zile: „Ce facem noi aici? Sau,pun`nd `ntrebarea mai serios, de ceNorman mi-a f\cut acest cadou? ~n celedin urm\, nu s`nt nici istoric, nici sa-vant `n limba român\. Vin din alt\ cul-tur\, a Occidentului. ~n fond, eu [i Nor-man ne-am cunoscut destul de recent,de aproximativ zece ani...“.

Iar r\spunsul, crede Tabucchi, ar pu-tea fi `ntr-un „fragment misterios“, caresun\ a[a: „Acolo, de unde vin lucrurile,se `ntorc `ntreb`ndu-se unele pe altele [iscuz`ndu-se pentru timpurile diferite pecare le-au tr\it“.

Norman Manea s-a ar\tat foartemi[cat de discursul lui Tabucchi. „Esteun cadou al senectu]ii, s\ `]i faci prietenila o v`rst\ c`nd acest lucru e tot maigreu. {i cu at`t mai mult `ntre scriitori.“Prietenia aceasta, crede Norman Manea,este „un mare cadou al destinului“. {itot ea a fost darul f\cut cititorilor careau venit s\ `i asculte la Sibiu.

Vizita celor doi la Sibiu s-a `ncheiatcu o plimbare `n centrul istoric [i apoi laR\[inari, iar drumul spre Bucure[ti i-apurtat pe Valea Oltului, la M\n\stireaCozia.

www.supliment.polirom.ro

Antonio Tabucchi: „Norman Manea locuie[te `n limba sa, iar asta`nseamn\ c\ patria se afl\ permanent `n inima scriitorului. Dac\pe mine m-ar `ntreba care e patria mea, a[ spune c\ limbaitalian\ `ns\[i“.

PATRIA LUITABUCCHI

3 «

ordinea de zi

– Norman Manea [i Antonio Tabucchi s-au aflat `n turneu `n România din 14aprilie. Scriitorii au fost `nso]i]i demembri ai echipei Polirom, iarexcursia va fi subiectul unui filmdocumentar realizat de o echip\ aTeleviziunii Române. – Norman Manea, scriitorul cel maitradus din România, s-a aflat la a douavizit\ `n ]ar\, dup\ plecarea din 1986. – C\l\toria `n Bucovina a urmat uneis\pt\m`ni pline pentru NormanManea – ceremonia de acordare atitlului de Doctor Honoris Causa alUniversit\]ii „Babe[-Bolyai“ din Cluj-Napoca [i al Universit\]ii Bucure[ti,`nt`lniri [i o mas\ rotund\ al\turi descriitorii Antonio Tabucchi [i OrhanPamuk.

TURNEU

Dup\ aproape trei s\pt\m`ni petrecute `nRomânia, turneul scriitorului Norman Manea s-a `ncheiat la Sibiu. O sear\ `n care s-a vorbitdespre c\r]i [i exil, dar mai ales despre prietenie –al\turi de Norman Manea s-a aflat bunul s\uprieten, scriitorul Antonio Tabucchi. Din`ntreaga excursie a celor doi prin România, se va na[te o carte.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

SUPLIMENTUL LUI JUP

NORMAN MANEA {I ANTONIO TABUCCHI

Doi prieteni scriu o carte de istorie

» „O ruptur\, ruptura plec\rii de aici, un plonjon `nnecunoscut, `ntr-o lume total str\in\, care nu aveacodul meu [i al c\rei cod eu nu `l aveam. ~nmomentul c`nd am plecat, am avut sentimentul c\am f\cut un schimb, tragic, dar inevitabil: `nschimbul pa[aportului, mi s-a t\iat limba.“ –Norman Manea despre exil

Norman Manea [i Antonio Tabucchi pe str\zile Sibiului

LA LOCteleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Edi]ia 2008 va `ncepe, ca de obicei, cu Gala Forma]iilor Studen]e[tide Jazz. Studen]ii vor `ncinge atmosfera pentru trupele din 14 ]\ri,care vor c`nta `n serile urm\toare. Un amestec de stiluri, dar, a[acum accentueaz\ Konstantin Schmidt, accesibile publicului larg.

UN AMESTECDE STILURI

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 www.supliment.polirom.ro

Veronica D. Niculescu

„Edi]ia din 2007 a[ fi vruts\ nu fie deloc!“

Konstantin Schmidt, directorul SibiuJazz Festival, spune c\ edi]ia din acestan va avea, de altfel, aceea[i amploare ca[i cea din 2007, pe care, `n ciuda tutu-ror discursurilor oficiale din jurul „capi-talei culturale europene“, nu o conside-r\ a fi fost una special\.

„Nu v\d de ce cea din 2007 ar fi spe-cial\. Din punctul nostru de vedere, ammuncit la fiecare edi]ie la fel de mult, cuaceea[i d\ruire; greut\]ile au fost ine-rente, ca `n fiecare an. Sincer s\ fiu,edi]ia din 2007 a[ fi vrut s\ nu fie deloc,`n tumultul altor evenimente din para-lel, inclusiv muzicale, pe care organiza-torii Programului «Sibiu 2007» [i le-aupropus“, spune Konstantin Schmidt.

Directorul Sibiu Jazz Festival consi-der\ c\ anul trecut s-au f\cut anumiteerori de programare: „A `mp\r]i un

PE SCURT

Art\ contemporan\ dinChina [i Coreea, laBrukenthal

Pentru prima oar\, arti[ti con-temporani din China [i Coreeade Sud expun la Sibiu.

Expozi]ia Behind the Face/~nspatele fe]ei reune[te 51 de pic-turi ale lui Na-Young Lee, artist\din Coreea de Sud, [i Zhang Qi-wei, artist din China. Cei doitr\iesc `n Germania, ]ar\ `n carede altfel au [i studiat, iar eveni-mentul este organizat prin gale-ria „KunstART am Hellweg“ dinBochum, cu care Muzeul Na]io-nal Brukenthal colaboreaz\ pen-tru mai multe proiecte, printrecare [i un viitor festival al arteicontemporane române[ti.

„Galeria a insistat s\ aduc\ laBochum arti[ti din Orientul`ndep\rtat. Iar la Sibiu nu a maifost expus\ niciodat\ art\ con-temporan\ din China sauCoreea“, a spus Liviana Dan, [efaGaleriei de Art\ Contemporan\Brukenthal. „Este o pictur\ foarteclar\, foarte realist\, undetradi]iile acestor ]\ri s`nt maimult ascunse dec`t prezentate.De aceea [i titlul acestui proiect:~n spatele fe]ei. Este un joc cutradi]ia, pe care ei `l practic\foarte diferit. Ea lucreaz\ cutransparen]e, cu forme colorate,pe c`nd el cu elemente ale realis-mului socialist“, explic\ criticulde art\ Liviana Dan.

Expozi]ia va fi deschis\ p`n\pe 25 mai.

La Galeria de Art\ Contempo-ran\ a Muzeului Brukenthal, vorurma alte dou\ evenimente in-teresante. Din 29 mai, va fi ex-pozi]ia Getei Br\tescu. „Va ex-pune seria de desene dedicat\ luiFaust, `ntr-un fel legat\ de succe-sul piesei montate la Sibiu“,spune Liviana Dan. Iar `n luna iu-nie, se va inaugura expozi]ia luiFlorin Mitroi, cel care a preg\titla Bucure[ti, ca profesor, o gene-ra]ie `ntreag\ de arti[ti. „De la elpleac\ arta contemporan\româneasc\. Dar fiind un intro-vertit, se vorbe[te pu]in despreel. Expozi]ia aceasta va `ncerca s\`l pun\ acolo unde `i este, defapt, locul“, explic\ Liviana Dan.(Veronica DD. NNiculescu)

Luna mai aduce la Sibiu cel dint`i festival din seriacelor consacrate. Sibiu Jazz Festival, ajuns la edi]iacu num\rul 38, va avea loc `ntre 5 [i 11 mai, laCasa de Cultur\ a Sindicatelor, dup\ ce a popositanul trecut la cort. Vom avea [apte seri de concertespumoase, cu un amestec halucinant de genuri, culiber la emo]ii [i aplauze, `n aceea[i atmosfer\`ncins\, cu muzicieni din toat\ lumea [i chiar [i public de import.

Sibiu Jazz Festival –[apte seri spumoase

SENZA}IONAL!

I-amdezbr\catlaptopul luiValentinStan p`n\ laultimul bit!

„Vin o gr\mad\ [i din snobism, fiindc\ au auzit de la al]ii mai `nv`rst\ c\ d\ bine, c\ e mi[to, ca s\ folosesc un termen de-al lor.Habar n-au, vin de curiozitate. Dar e bine c\ au aceast\ curiozitate.Au dep\[it faza aceea de curiozitate cu «c`te c`rciumi are Sibiul?».“

KONSTANTINSCHMIDT

5 «

ordinea de zi

PE SCURT

BiletepentruArtmaniaBiletele pentru concertele demuzic\ rock de la Artmania Festi-val au fost puse `n v`nzare`ncep`nd de luni, 21 aprilie. Unbilet pentru prima zi de con-certe, 18 iulie, c`nd vor c`ntaAgua de Annique [i Tiamat,cost\ 70 de lei. Pentru a douazi, 19 iulie, la concerteleLeaves Eyes, Atrocity [i Gam-

ma Ray, biletul cost\ tot 70 delei. „Doritorii pot achizi]iona [iabonamente pentru ambele zilede concerte din cadrul festivalu-lui, la pre]ul de 120 de lei“,spune Sonia Lodi, reprezentantPR al festivalului ajuns la a treiaedi]ie. ~n cur`nd vor fi anun]ate [ialte trupe care vor urca pe scenadin Pia]a Mare a Sibiului, organi-zatorii obi[nuind s\ p\streze casurpriz\ final\ capul de afi[ alfestivalului.

Biletele pot fi cump\rate dinre]eaua magazinelor Diverta din`ntreaga ]ar\ [i pe www.ticket-point.ro.(Veronica DD. NNiculescu)

public pe care-l estimez la 20.000, ma-ximum, `ntr-un ora[ at`t de mic – nus`ntem Bucure[tiul –, a `mp\r]i o sin-gur\ zi la at`tea evenimente pune `npericol amploarea [i valoarea unuieveniment. E un lucru bine [tiut c\ `nmomentul `n care ai o sear\ de concert`]i dore[ti ca sala s\ fie plin\. Asta le d\muzicienilor de pe scen\ un plus de si-guran]\, fiindc\ muzicianul, cu toat\rutina lui, simte nevoia ca `n fiecare locs\ i se aprecieze munca. Asta e datoriamea, ca operator cultural: s\ am grij\ capublicul s\ fie cel adecvat, s\ `l fac pemuzician s\ se simt\ bine. N-a[ puteaspune c\ «Sibiu 2007» a fost a[a cumne-am dorit, am avut mari problemedin cauza acestor evenimente paralele“.

Accesibil publicului larg

Edi]ia 2008 va `ncepe, ca de obicei, cuGala Forma]iilor Studen]e[ti de Jazz.Studen]ii vor `ncinge atmosfera pentrutrupele din 14 ]\ri, care vor c`nta `n se-rile urm\toare. Un amestec de stiluri,dar, a[a cum accentueaz\ KonstantinSchmidt, accesibile publicului larg.„Aduc [i `n acest an o critic\ Ministeru-lui ~nv\]\m`ntului, care are o program\extrem de s\rac\ [i de necalitativ\, `ngeneral, `n domeniul artei. ~n toatedomeniile, genera]ia t`n\r\ trebuie s\ fieeducat\. O genera]ie care prime[te o e-duca]ie artistic\ d\ oameni de o calitatemoral\ `n domeniul `n care s`nt spe-ciali[ti, fie c\ s`nt medici, arhitec]i... “

Festivalul de Jazz de la Sibiu nu seadreseaz\ numai `mp\timi]ilor genului.Dar, spune Schmidt, „vin o gr\mad\ [idin snobism, fiindc\ au auzit de la al]iimai `n v`rst\ c\ d\ bine, c\ e mi[to, ca s\folosesc un termen de-al lor. Habar n-au, vin de curiozitate. Dar e bine c\au aceast\ curiozitate. Au dep\[it fazaaceea de curiozitate cu «c`te c`rciumiare Sibiul?». Deja e o faz\ superioar\ s\vii la un festival. {i `mi doresc ca dinacela[i snobism s\ se duc\ [i la un festi-val de muzic\ cult\, la Sala Thalia.

Chiar [i unul de bun\ calitate folcloric\.Bine`n]eles c\ s`nt `mpotriva manelelor,care s`nt un adaos proletcultist de ab-ject\ calitate a muzicii ]ig\ne[ti, iarmuzica l\ut\reasc\ pierde tot mai multteren din cauza manelelor, care nu neapar]in“. Nu o dat\, directorul SibiuJazz Festival a luat atitudine `mpotrivamanelelor, de la microfonul de pescen\. {i a fost aplaudat frenetic.

Combina]ii interesante

Sibiul Jazz Festival este singurul festivaldin România membru al European JazzNetwork. Staff-ul oficial a fost recent in-vitat la Bremen, la un congres. „Dimi-nea]a este congresul, iar seara «congre-sul danseaz\». Acum doi ani am fost `nFlandra, au fost 40 de grupuri `n 5 zile.C`te 10 minute, scurt... {i apoi a[teapt\un semn de la tine, c\ le-ai pl\cut [i in-ten]ionezi `n urm\torii o sut\ de ani s\-i invi]i... Deja aducem un grup, i-amsunat `ntr-o s\pt\m`n\; i-am v\zut `nconcert, «au spart t`rgul». Este savoa-rea, pl\cerea aceea a tinerilor de a dapublicul pe spate, pe care n-o mai auunii dintre cei consacra]i... Este vorbadespre Carlo Nardozza Quintet“, poves-te[te Konstantin Schmidt.

{i la aceast\ edi]ie, se p\streaz\ tra-di]ia cu numai dou\ trupe pe sear\,pentru ca muzicienii s\ se poat\desf\[ura `n voie. „Spargem aceast\ tra-di]ie `ntr-o singur\ sear\, vineri, pe 9mai, de Ziua Europei. Noi ne-am postatfestivalul `n jurul acestei date. Atunciavem trei forma]ii, una din Ungaria,Djabe, apoi o combina]ie SUA, Suedia,Ungaria, Israel, România, HenryFranklin/Eldad Tarmu Quintet –fiecare muzician vine din alt\parte a planetei. Dup\ care vineun grup spaniol, La Floresta,care mixeaz\ trei tradi]ii: fla-menco spaniol, cu tangoulargentinian [i idiomuljazz-ului. Pe urm\avem [i anul acesta

un big band, Jean Loup Longnon BigBand, din Fran]a, care va c`nta s`mb\t\“.

Spre deosebire de anii trecu]i, ultimasear\ nu va mai fi „ci-rea[a de pe tort“:„Nu, pentru mi-ne fiecare sear\merit\ ace-la[i respect[i aceea[id\ruire,

[i din partea muzicienilor, [i din parteapublicului. S\ vin\ oamenii, s\ fieprezen]i, s\ semneze condica la festival-

ul de jazz. Avem ni[te combina]iiinteresante `n fiecare sear\:

Italia cu Suedia, Ungaria-SUA-Israel cu Spania,

România-Austria cuNigeria-Germania...“

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

LUNI, 5 MAI

Vernisajul expozi]ieimultimedia Focus JazzConcurs Forma]iiStuden]e[ti de Jazz

MAR}I, 6 MAI

Premierea GalaForma]iilor Studen]e[ti deJazz

MIERCURI, 7 MAI

Berti Barbera &4Given/România CarloNardozza Quintet/Belgia

JOI, 8 MAI

Antonio Flinta Trio/Italia Lasse Lindgren „Hip BopConstellation“/Suedia

VINERI, 9 MAI

Djabe/Ungaria Henry Franklin/EldadTarmu Quintet/SUA –Israel – România LaFloresta/Spania

S~MB|T|, 10 MAI

Piotr Wojtasik Quintetfeat. A.

Jagodzinski/Polonia Jean Loup Longnon Big Band/Fran]a

DUMINIC|, 11 MAI

Marius Popp Trio feat.Harry Sokal/România –Austria Tok Tok Tok/Germania –Nigeria

» „Aduc [i `n acest an o critic\ Ministerului~nv\]\m`ntului, care are o program\ extrem des\rac\ [i de necalitativ\, `n general, `n domeniulartei. ~n toate domeniile, genera]ia t`n\r\ trebuies\ fie educat\. O genera]ie care prime[te oeduca]ie artistic\ d\ oameni de o calitate moral\`n domeniul `n care s`nt speciali[ti, fie c\ s`ntmedici, arhitec]i... “ – Konstantin Schmidt

CALENDAR SIBIU JAZZ FESTIVAL

Program detaliat [i bilete:

www.sibiujazz.ro

Adriana Gheorghe

NNuu ddee ppuu]]iinnee oorrii,, aannaalliizzaa ccoommppaarraattiivv\\ aaiinncclluuss `̀nn ddiissccuu]]iiee rreeaalliittaatteeaa ppiiee]]eeii ddee aarrtt\\

ddiinn RRoommâânniiaa.. (S-a vorbit, de exemplu,despre cum `ncearc\ Fran]a s\ scape delegisla]ie, f\c`nd drumul invers dec`tRomânia). Colocviul s-a dorit, astfel, oconfruntare `ntre expertiza francez\ [i

reprezentan]ii pie]ei autohtone de art\(at`t c`t este). De aceea, dialogul cu aceic`]iva din pricina c\rora lu\m `n conside-rare posibilitatea de a discuta despre opia]\ de art\ proprie (cu ramifica]ii [i `ncea interna]ional\) se impune ca vital`ntr-un astfel de demers. Unii directoride galerie/curatori au fost de fa]\ [i auluat cuv`ntul (Diana Dochia de la AnaidArt Gallery), al]ii au fost invita]i [i n-auputut ajunge (Dan Popescu de la H’ArtGallery sau Andreiana Mihail, de la ga-leria cu acela[i nume, aflat\ la t`rgulArt Bruxelles), iar al]ii n-au fostnici m\car invita]i (Mihai Pop, ga-leria Plan B din Cluj).

Pe ace[tia din urm\, caredin diverse motive n-au parti-cipat la colocviu, i-am con-tactat [i i-am confruntatcu parte dintre proble-maticile discutate acolo.I-am `ntrebat, `n plus,despre relevan]a subiec-tului [i despre contextul

[i momentul ales pentru organizareacolocviului.

Andreiana Mihail consider\ „tema u-til\, `n acest moment, mai ales dup\ toatetensiunile din jurul achizi]iilor MNAC“.Dan Popescu crede c\ „subiectul e bun,la fel [i contextul“. „Momentul e pu]incam prost ales. Acest lucru trebuia s\ se`nt`mple prin anii ’90“, adaug\ cura-torul H’Art Gallery.

Avem pia]\ de art\?

Virgil Ni]ulescu, secretar de stat la MCC,a declarat la colocviu c\ se poate vorbi,cu adev\rat, de 5-6 galerii române[ti deart\ contemporan\. ~ntrebat\ dac\ exis-

t\ pia]\ de art\ `n Ro-mânia, Andreia-

na Mihail a

atras aten]ia c\ „s`nt ]\ri mult mai dez-voltate care nu au o pia]\ de art\, decinu este obligatorie“. Proprietara galeriei,Andreiana Mihail, consider\ esen]ial\ „operioad\ de educare a publicului, de des-chidere a apetitului pentru arta contem-poran\, de formare treptat\ a unei co-munit\]i de colec]ionari aviza]i [i a unuipublic care `ncepe s\-[i permit\ achi-zi]ionarea artei contemporane“, dup\ ca-re „pia]a de art\ se poate ridica“.

C`t despre ce func]ioneaz\ [i ce nufunc]ioneaz\ `n interiorul acesteia, An-dreiana Mihail ne-a oferit urm\torul e-xemplu: „Tocmai am primit un r\spunsnegativ de la Institutul Cultural Românpentru cererea de sprijinire a artistuluiCiprian Mure[an, `n promovarea c\r]iiproduse de galerie pentru proiectul dela Art Basel – salon de art\ la care Româ-nia este reprezentat\ de o galerie, pen-tru prima dat\ dup\ 40 de ani [i undevizibilitatea [i promovarea s`nt imense(peste 60.000 de vizitatori [i `ntreagapres\ interna]ional\ `ndreptat\ spre a-cest eveniment. Motivul respingerii: ne-eligibilitate exclusiv birocratic\. S`nt ex-trem de dezam\git\ de acest r\spuns –m\rturise[te Andreiana Mihail – pentruc\ `mi arat\ c`t de departe s`ntem demomentul `n care institu]iile responsa-bile, dar [i capabile financiar [i logistics\ ̀ ncurajeze dezvoltarea unui sistem com-petitiv `[i vor con[tientiza rolul [i priori-t\]ile. Men]ionez c\ `n competi]ia de laArt Statements la Art Basel, edi]ia 39, aufost propuse peste 300 de proiecte dintoat\ lumea. Au fost acceptate 31, unul

dintre ele fiind cel al lui Cipri-an Mure[an. A[tept cu in-

teres o legisla]ie

„PROST {INEUPDATAT“

» 6

ordinea de zi

www.supliment.polirom.ro

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Mihai Pop consider\ cadrul legislativ din România „prost [ineupdatat“ [i crede c\ „obliga]ia de a-l schimba revineministerului, care are pita [i cu]itul `n m`n\“.

Ce nu s-a spus la colocviul„Artistul [i pia]a de art\“Ministerul Culturii [i Cultelor (MCC) a organizat, `n a doua jum\tate a luniiaprilie, un colocviu g\zduit de Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\ (MNAC)despre conceptul [i realitatea „pie]ei de art\“, cu invita]i francezi [i belgienicare au prezentat, desigur, contextul francez [i belgian.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

Mihai Oroveanu

u[urat\ de toate micile trucuri birocra-tice, bruiaje [i distorsiuni“.

Dan Popescu consider\ c\ se poatevorbi despre o pia]\ de art\ contempo-ran\ „care de-abia ia na[tere: cele c`te-va galerii comerciale de portofoliu s-audescurcat `ntr-un climat legislativ defa-vorabil [i f\r\ impulsion\ri proactivede la stat“.

La r`ndul s\u, Mihai Pop consider\cadrul legislativ din România „prost [ineupdatat“ [i crede c\ „obliga]ia de a-lschimba revine ministerului, care arepita [i cu]itul `n m`n\“.

„Europa nu oblig\ adoptarea uneianume paradigme, ci a unui cadru ge-neral legislativ de circula]ie a lucr\rilorde art\“, explic\ Dan Popescu.

Teoretic, avem de ales `ntre modelulfrancez [i cel anglo-saxon. Diferen]a`ntre cele dou\ ]ine de rolul statului [ide rolul galeriilor versus rolul caselorde licita]ii: statul e activ `n zona france-z\, neutru dincolo (iar `n America nicinu exist\ un Minister al Culturii). C`t des-pre galerii versus case de licita]ii (discu]ieneaplicabil\ `n context românesc) exis-t\ o frontier\ clar\ `ntre galeriile comer-ciale [i casele de licita]ii din Fran]a, `ntimp ce `n Anglia casele de licita]ii `n-cep s\ devin\ proprietare ale lucr\rilor,s\ cumpere stocuri etc.

Practic, actorii pie]ei române[ti deart\ tind spre modelul francez, dorescprotec]ie din partea statului, facilit\]i fis-cale etc., dar realitatea politic\ româneas-c\ face acest lucru dificil.

La colocviu, Mihai Oroveanu, direc-torul MNAC, a atras aten]ia c\, `n Ro-mânia, numeroase proiecte de lege fa-vorabile arti[tilor s-au oprit `n Parla-ment [i a glumit c\ ministrul Finan-]elor ar trebui s\ fac\ un stagiu la MCC,el fiind adev\ratul ministru al Culturii.

Propuneri concrete?

Dan Popescu: „Scutiri de taxe pentrucei care colec]ioneaz\ lucr\ri de art\,eliminarea taxei de timbru pl\tit\ de U-niunea Arti[tilor Plastici sau posibilita-tea de a direc]iona aceast\ tax\ unorproiecte alese de pl\titor, obligativita-tea expertizei de laborator care s\ `nso-]easc\ expertiza stilistic\ `n cazul v`n-z\rii lucr\rilor arti[tilor deceda]i, intro-ducerea obligativit\]ii studierii istorieiartelor plastice din gimnaziu p`n\ `nclasa a 12-a“.

Alte propuneri

MCC [i MNAC au anun]at ini]iativaunuia dintre invita]i, domnul Jan DeMaere, director al Centrului de Docu-mentare al Patrimoniului Flamand, dea organiza, `n aceast\ toamn\, o expo-zi]ie la Petit Palais [i o licita]ie public\,la Hotel Drouot din Paris, cu lucr\ri alearti[tilor români, apar]in`nd galeriilorsau colec]ionarilor români, `n ideea dea oferi „acces arti[tilor români pe pia]ainterna]ional\ de art\“. Nu se cunosc`nc\ detalii. Mihai Oroveanu sus]ine c\discu]iile cu galeri[tii [i arti[tii s`nt abiala `nceput. Un singur lucru e probabil,ca v`nzarea public\ s\ fie organizat\ deunul dintre speciali[tii invita]i la coloc-viu, domnul Hervé Chayette, pre[edinteleSindicatului Comisarilor-Priseuri dinFran]a (SYMEV). Mihai Oroveanu sus-]ine c\ `n acest fel se va „testa disponi-bilitatea mental\ a arti[tilor de a sesupune unei evalu\ri/expertize de ase-menea amploare“.

~ntrebat de utilitatea [i impactul u-nui astfel de demers, Dan Popescu sedeclar\ interesat, anun]`nd c\ va pro-pune „dou\ sau trei lucr\ri din porto-foliul galeriei“, `n timp ce Mihai Popsus]ine c\ arti[tii cu care lucreaz\ nuau nevoie de expozi]ia de la Petit Palais

„dac\ ea are ca unic «concept» (cu ghi-limele de rigoare) ideea de a oferi accesarti[tilor români pe pia]a interna]ional\de art\“. „P\i, nu chiar la asta am lucrat`n ultimii trei ani, s\ dau vizibilitate ar-ti[tilor Plan B pe pia]a real\ de art\, nude asta s`ntem la Armory, LISTE etc.?!“,exclam\ curatorul galeriei Plan B.

Dou\ mari lipsuri:exper]ii [i comunit\]ilede colec]ionari

Hervé Chayette a atras aten]ia la coloc-viu c\, `n România, exper]ii lipsesc a-proape cu des\v`r[ire, iar Jan de Maerea relatat stupefianta constatare c\, `ncadrul licita]iilor cu obiecte de art\ ro-mâneasc\ medieval\, la care a partici-pat, la Sibiu, „peste 90% erau falsuri“.Mihai Oroveanu [i Virgil Ni]ulescu,

secretar de stat la MCC, au insistat peideea „cre\rii unei comunit\]i“ de co-lec]ionari (prin facilit\]i fiscale sau legis-lative, prin „mode“ gestionate prin ac-cesul la informa]ie de calitate livrat\,dac\ se poate, [i via cotidiane etc.).

Mihai Pop precizeaz\ c\ „facilit\]ilefiscale [i accesul la informa]ie s`nt bunedac\ ai colec]ionari“, astfel, `nainte de ase „crea o comunitate“ de colec]ionari,ar trebui s\ existe colec]ionarii „[i astanu se poate face din afar\, de c\tre stat,ci doar prin voin]\ proprie. F\r\ con-vingere [i cultur\ nu po]i colec]iona cuadev\rat chiar dac\ ai bani“, insist\ a-cesta, d`nd exemplul unui colec]ionaritalian, `nt`lnit la NY, „care pe l`ng\ tra-di]ia de familie de-a colec]iona a urmatun curs de istoria artei ca s\-[i struc-tureze interesul [i [i-a luat, `n plus, unadviser. Trebuie investit [i timp, nudoar bani“, `ncheie Mihai Pop.

www.supliment.polirom.ro

Mihai Oroveanu, directorul MNAC, a atras aten]ia c\ `n Românianumeroase proiecte de lege favorabile arti[tilor s-au oprit `nParlament [i a glumit c\ ministrul Finan]elor ar trebui s\ fac\un stagiu la MCC, el fiind adev\ratul ministru al Culturii.

LEGI OPRITE ~NPARLAMENT

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

7 «

ordinea de zi

PE SCURT

Festivalului Interna]ionalShakespeare

Programul celei de a VI-a edi]ii aFestivalului Interna]ional Shakespeare,care se desf\[oar\ `n perioada 30aprilie – 18 mai:

»» S~MB|T|, 33 MMAI, Pia]a „GeorgeEnescu“, ora 21.00: Macbeth – WhoIs That Bloodied Man?, regia: PawelSzkotak, Teatrul Biuro Podrozy,Poznan (Polonia)

»» DUMINIC|, 44 MMAI, Pia]a „GeorgeEnescu“, ora 21.00: Macbeth – WhoIs That Bloodied Man?, regia: PawelSzkotak, Teatrul Biuro Podrozy,Poznan (Polonia)

»» LUNI, 55 MMAI, Teatrul Odeon, ora18.30: Marele inchizitor, regia: PeterBrook, Teatrul Bouffes du Nord, Paris

»» MARTI, 66 MMAI:

– Teatrul „L.S. Bulandra“, Sala Izvor,ora 18.30: Trilogia Shakespearean\ –Macbeth, regia: Eimuntas Nekrosius,Teatrul Meno Fortas, Vilnius (Lituania)

– Teatrul Odeon, ora 18.30: Mareleinchizitor, regia: Peter Brook, TeatrulBouffes du Nord, Paris

– Teatrul National „I.L. Caragiale“,Sala Mare, ora18.30: Eduard al III-lea,regia: Alexandru Tocilescu, TeatrulNa]ional „I.L. Caragiale“ din Bucure[ti

»» MIERCURI, 77 MMAI: Teatrul Odeon,ora 18.30: Marele inchizitor, regia:Peter Brook, Teatrul Bouffes du Nord,Paris

»» JOI, 88 MMAI, Teatrul „L.S. Bulandra“,Sala Izvor, ora 18.30: TrilogiaShakespearean\ – Macbeth, regia:Eimuntas Nekrosius, Teatrul MenoFortas, Vilnius (Lituania)

»» VINERI, 99 MMAI, Teatrul Na]ional„I.L. Caragiale“, Sala Mare, ora 18.30:Regele Lear, regia: Lev Dodin, TeatrulMalii, Sankt Petersburg (Rusia)

»» S~MB|T|, 110 MMAI:

– Teatrul „L.S. Bulandra“, Sala Izvor,ora 18.30: Trilogia Shakespearean\ –Othello, regia: Eimuntas Nekrosius,Teatrul Meno Fortas, Vilnius (Lituania)

– Teatrul National „I.L. Caragiale“,Sala Mare, ora 18.30: Regele Lear,regia: Lev Dodin, Teatrul Malii, SanktPetersburg (Rusia)

»» DUMINIC|, 111 MMAI:

– Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale“,Sala Mare, ora 18.30: Regele Lear,regia: Lev Dodin, Teatrul Malii, SanktPetersburg (Rusia)

– Universitatea Na]ional\ de Art\Teatral\ [i Cinematografic\ „I.L.Caragiale“, ora 20.00: Hai s\ nejuc\m de-a Hamlet, regia: RodicaMandache

Pute]i citi programul complet alfestivalului pe site-ul „Suplimentului decultur\“, la rubrica „{tiri“(http://www.supliment.polirom.ro/news.aspx)

„Elevii de serviciu, la `nceputul fiec\rei ore, trebuiau s\ a[tepteprofesorul `n fa]a catedrei ca s\-i spun\ absen]ii, [i cum st\teamnoi doi acolo, dup\ ce-a sunat de ora a doua, a[tept`nd s\ vin\profu’ de mate, deodat\ m-a izbit un miros dulceag, ca de floare...“

» 8

avanpremier\UN MIROSDULCEAG

Traducere din limba maghiar\de Ildikó Gábos-Foar]\

Cifre

Dup\ catalog, trebuia s\ fac de serviciu cuSzabi, dar, ̀ n luna mai, Szabi a c\zut ̀ ntr-un[an] de pe [antier, rup`ndu-[i glezna at`tde r\u, `nc`t a fost internat la spital [i op-erat de trei ori, `n fiecare zi altcineva tre-buia s\-i duc\ lec]iile la spital, a[a c\ s-animerit s\ fac de serviciu cu Iza, pentru c\ea urma la catalog dup\ Szabi.

~nainte de asta, nu vorbisem niciodat\cu Iza, ajunsese `n clasa noastr\ abia `ntr-apatra, devenind imediat cea mai bun\ la`nv\]\tur\, dar din cauz\ c\ nu lua partela jocurile noastre, nu era `ndr\git\ de ni-meni, nici prietene nu prea avea, mai alesfiindc\ profesorii o d\deau mereu de e-xemplu, de[i orfan\, uite c`t e de harnic\,ia toate olimpiadele, `[i pierduse p\rin]ii`ntr-un accident de ma[in\, o crescuse un-chiul ei, despre care tot ora[ul [tia c\ e o bes-tie, l-au dat afar\ [i de la pompieri, pen-tru c\, `nfuriindu-se odat\, era s\ omoarepe cineva `n b\taie, pe Iza degeaba o`ntrebai, nu ne povestea nicio-dat\ nimic despre p\rin]iiei vitregi sau desprechinurile pe caretrebuia s\ le

`ndure din partea unchiului ei, de[i fetelespuneau c\ spatele-i era mereu plin dev`n\t\i [i r\ni, Iza nu vorbea niciodat\despre asta, iar `n ultima vreme nici noin-o mai `ntrebaser\m, eu eram destul demorcovit c\ trebuia s\ fac de serviciu cuea, cu Szabi ar fi fost mai bine, ne mai ju-cam [i noi de-a prinselea, ne mai b\teamcu cret\, pe c`nd cu Iza puteam s\ fiu bu-curos dac\ nu m\ p`r\[te dirigintelui c\nu fac curat.

Elevii de serviciu, la `nceputul fiec\reiore, trebuiau s\ a[tepte profesorul `n fa]acatedrei ca s\-i spun\ absen]ii, [i cumst\team noi doi acolo, dup\ ce-a sunat deora a doua, a[tept`nd s\ vin\ profu’ de ma-te, deodat\ m-a izbit un miros dulceag,ca de floare, dar nu chiar, la `nceput numi-am dat seama de unde vine, dar apoi,uit`ndu-m\ la Iza, am v\zut c\ tocmai `[iaranjeaz\ fusta, v`r`ndu-[i c\ma[a alb\ depionier pe sub cordon, i s-a dezgolit o por-]iune din talie [i mi s-a p\rut c\ v\d o v`-n\taie acolo, dar poate c\ era doar urmal\sat\ de elasticul de la ciorapii-pantalon,[i am sim]it `n continuare acel miros, [i

atunci mi-a trecut prin cap c\trebuie s\ fie mirosul

de fat\ mare,Feri ne-a

povestit

c\ fetele, printr-a [asea, se dezvolt\, lecresc s`nii [i li se schimb\ mirosul, pen-tru c\ devin fete mari, [i Iza chiar aveadeja s`nii destul de proeminen]i, cam c`tni[te piersici, [i atunci m-am g`ndit c\precis Iza s-a f\cut fat\ mare, iar acum eu`i simt mirosul, mirosul feminit\]ii, [i toc-mai c`nd aveam str\luminarea asta, a in-trat pe u[\ nea Klidész, profu’ de mate,clasa s-a ridicat `n picioare, nea Klidész s-adus la catedr\, a tr`ntit catalogul din toateputerile, ca de obicei, [i s-a uitat la noi,a[tept`nd raportul, trebuia s\-l dau eu, `n-s\ mintea mi se golise brusc [i am r\masst`nd acolo ca mutu’, spre norocul meu,Iza a f\cut un pas `nainte, salut`nd regu-lamentar [i spun`nd, tovar\[e profesor,raportez, efectivul clasei este, [i a[a maideparte, eu nu puteam s\ fiu deloc atent,m\ uitam, din spate, la g`tul Izei, p\rul einegru, despletit, era prins doar cu corde-lu]a [i, ceea ce nu observasem niciodat\p`n\ atunci, avea cercei cu c`te-o pietri-cic\ albastr\, [i atunci Iza a dat absen]ii [ia terminat raportul [i nea Klidész a primitraportul [i ne-a spus s\ st\m jos.

Trec`nd la locurile noastre, `n banc\,am sim]it din nou acel miros de fat\ ma-re, dar nu mai era at`t de puternic ca adi-neaori, iar c`nd m-am a[ezat `n banc\ [imi-am deschis caietul l-am mai sim]it pu-]in, [i atunci iar\[i m-am g`ndit la Iza, m-am[i uitat spre ea, spre banca frunta[ilor,unde st\tea, g`ndindu-m\ c\ de c`nd l-auluat pe tata s`nt [i eu pe jum\tate orfan,[i atunci, deodat\, m-am `ntrebat cumarat\ Iza f\r\ haine, dac\ are `ntr-adev\rv`n\t\i, [i cum `i arat\ oare coapsele, mi-aspus odat\ Feri c\ fetele goale s`nt foarteinteresante, dar eu n-am fost de acord, eule vedeam pe toate la fel, [i atunci Feri ar`s de mine, spun`ndu-mi c\ eu nu [tiunimic [i c\ s`nt un t`mpit [i c\ se vede c\n-am avut `nc\ iubit\, el v\zuse deja fetegoale, [i `nc\ de trei ori, una dintre veri-[oarele lui l-a l\sat s\ i se uite `ndelung`ntre picioare, [i veri[oara aia avea dejap\r acolo, jos, m-am uitat deci `n continua-re la Iza, cum `[i `nclin\ pu]in capul `ntr-o

parte `n timp ce scrie, dar n-am pututs\-mi imaginez cum arat\ ea `ntre pi-cioare [i ce-ar putea avea pe sub chi-lo]i, discut`nd cu Feri, el m-a `ntrebatdac-am v\zut vreodat\ p\s\rica unei

fete, iar eu i-am spus c\ sigur c\ amv\zut, cum s\ nu fi v\zut, de[i `n realitatenu v\zusem niciodat\, v\zusem numaischema aia din manualul de anatomiede-a [aptea, la care noi, cei mai mici, neputeam uita numai pe bani, iar c`nd Ferim-a `ntrebat pe-a cui, atunci i-ampovestit c\ odat\, pe c`nd aveam opt ani,m-a dus tata la bazin, la `not, [i eu amobservat c\ pe sub peretele cabinei sepoate trece dincolo, unde se `mbr\cau fe-meile, un om `n toat\ firea n-ar fi pututtrece pe-acolo, dar eu am reu[it [i m-amascuns dup\ o perdea, la du[uri, p`ndindastfel vreo cincizeci de femei, iar c`nd m-amstrecurat `napoi era s\ fiu prins, dar pen-tru c\ eram plin de s\pun, le-am alunecatprintre m`ini, [i atunci Feri m-a `ntrebatdac-am v\zut [i blonde sau ro[covane, iar

eu i-am zis c\ sigur c\ da, [i atunci m-a`ntrebat dac\ ele au p\rul de la p\s\ric\de aceea[i culoare cu p\rul de pe cap, [i eui-am zis c\ sigur c\ da, are exact aceea[iculoare, dar p’asta Feri n-a mai crezut-o.

G`ndindu-m\ la toate astea, n-o sc\-pam din ochi pe Iza, ̀ ntre timp nea Klidésza `nceput s\ ne explice un soi de proble-m\, a [i desenat pe tabl\ un triunghi, unulechilateral, urma s\ demonstreze c\ bi-sectoarea `mparte [i laturile opuse `np\r]i egale, ei, [i atunci, c`nd am v\zutacel triunghi echilateral, iar\[i mi-a venit`n minte p\s\rica, pentru c\ [tiam c\ areform\ triunghiular\ [i c\ se deseneaz\ ca[i cum ai desena un triunghi echilateral, [iatunci mi-am `ntors cu mare grij\ caietulca s\ orientez corect triunghiul, [i c`nd l-am`ntors, deasupra triunghiului au mai `nc\-put dou\ semicercuri pe care le-am f\cut]`]e, pentru c\ Feri a zis c\ cine [tie s\ de-seneze p\s\ric\, [tie [i o femeie goal\, [iatunci am `ncercat [i eu s\ trasez contu-rul unui trup, cu talie sub]ire la mijloc,dar nu mi-a ie[it prea bine, atunci am`nceput s\ ha[urez pu]in triunghiul,uit`ndu-m\ `n continuare la Iza cumcopiaz\ de pe tabl\, din mijlocul r`nduluide b\nci unde st\team nu i se vedeaus`nii deloc, doar spatele [i bra]ele [i pro-filul, [i uit`ndu-m\ at`t de lung la ea, laun moment dat era c`t pe ce s\ se `ntoar-c\, sim]ise probabil c\ m\ holbez la ea, [iatunci am crezut c\ o s\ se `ntoarc\ [i os\ se uite la mine, [i atunci am sim]it cumro[esc [i mi-am `ntors repede capul [i amobservat c\ din spate vine nea Klidész, a-vea obiceiul s\ le trag\ c`te o scatoalc\ \lo-ra de nu erau aten]i, am `ntors repedefoaia [i am `nceput s\ copiez de pe tabl\,de parc\ a[ fi continuat pe o pagin\ nou\,dar nea Klidész, ajung`nd l`ng\ mine, mi-atras una peste ceaf\, `ns\ nu prea tare, a[ac\ am crezut c\ sc\pasem ieftin, trecusedeja de banca mea, dar deodat\ [i-a `n-tins m`na [i, f\r\ s\ se uite la mine, m-aurecheat at`t de zdrav\n c-am crezut c\mi se desprind urechile, am [i strigat dedurere, `ntre timp am auzit cum nea Kli-dész `mi [uier\ printre din]i s\-i dau caie-tul, i l-am dat, el m-a t`r`t spre catedr\ tr\-g`ndu-m\ de urechi, spun`ndu-mi c\ pro-babil n-am priceput c\ nu s`ntem la orade desen, dar c-o s\ m\ fac\ el s\ pricep,[i mi-a smuls caietul din m`n\, l-a des-chis [i a ar\tat desenul meu `ntregii clase[i mi-a spus s\-mi fie ru[ine [i, trec`nd pel`ng\ catedr\, m-a mai tras o dat\ de urechi,de era s\ cad peste catedr\, [i atunci amauzit cum r`d cu to]ii `n hohote, neaKlidész nu mi-a dat drumul `nc\, m-a dusdirect la co[ul de gunoi, abia atunci mi-adat drumul, a r\sturnat co[ul, h`rtiile, co-toarele de mere, [panurile de creioane s-aurisipit pe jos, [tiam deja care o s\-mi fie pe-deapsa, mi-a spus-o [i nea Klidész, p`n\la sf`r[itul orei sf`nt\ statuie [i multipli dedoi, asta `nsemn`nd c\ trebuia s\ m\ urcpe fundul co[ului de gunoi `ntors [i, p`n\la sf`r[itul orei, s\ stau `ntr-un picior, cum`inile `ntinse deasupra capului, [i s\ nu-m\r `ntre timp `n g`nd: dublez cifra doi,apoi dublez rezultatul, apoi iar, [i iar, [i

iar, [i p`n\ la sf`r[itul orei trebuia s\ ob]inun num\r de cel pu]in zece cifre, c\ alt-fel nea Klidész o s\-mi dea at`]ia de patru,c`te cifre mai lipsesc p`n\ la cele zece, [iasta era foarte greu, nu reu[ise s-o fac\nimeni, niciodat\, p`n\ la patru mii nou\-zeci [i [ase au mai reu[it unii, pe urm\ efoarte greu s\ mai re]ii at`tea cifre.

C`nd m-am urcat pe co[ul de gunoi,cu m`inile `ntinse deasupra capului [i cudegetele dep\rtate pentru c\, dup\ cumspunea nea Klidész, a[a trebuie s\ aratestatuia unui sf`nt, s\-[i poat\ face p\s\rilecuib printre degetele sale, am observat c\Iza se uita la mine, co[ul de gunoi fiindchiar `n fa]a b\ncii ei, `ntre timp nea Kli-dész, sprijinit de catedr\, explica `n con-tinuare cazurile de asem\nare a triunghiu-rilor [i c\, dac\ s`nt asemenea, nu `nseam-n\ c\ s`nt [i identice, iar eu am `ncercats\ num\r, am [i `nmul]it patru mii nou\-zeci [i [ase cu doi, uit`ndu-m\ `n conti-nuare la Iza, avea ciorapi gro[i, maro, [ipantofi negri cu baret\, [i, privind-o, amsim]it cum m\ ia cu cald [i `ncepe s\ m\m\n`nce spatele [i s\ m\ str`ng\ c\ma[ala g`t, de[i cravata ro[ie nici m\car nu erastr`ns legat\, am `ncercat s\ `nmul]esctreizeci [i dou\ de mii [apte sute [aizeci[i opt cu doi, Iza scria foarte frumos, ve-deam literele din caietul ei, caligrafiate cugrij\, st\tea singur\ `n banca frunta[ilor,i se umpluse pagina, iar c`nd a `ntors-o,am v\zut c\ pagina nou\ n-avea margi-nea tras\, [i-a scos rigla, a a[ezat-o la pa-tru p\tr\]ele distan]\ de marginea foii [i,`nainte s\ trag\ linia, m-a privit direct `nochi, iar c`nd mi-a z`mbit, am `ncurcat nu-m\r\toarea, nu mai [tiam, dou\sute[aize-ci[idou\demii – [i mai c`t, [i am sim]it c\ro[esc, [i atunci, `n timp ce Iza tr\gealinia, rigla s-a mi[cat, iar v`rful creionuluia alunecat de pe foaie, [i atunci am v\zutc\ [i Iza a ro[it, plec`ndu-[i capul, iar mie,cum st\team acolo, cu m`inile ridicate,mi-a venit deodat\ `n minte c\ poate s`nt`ndr\gostit, [i atunci era s\ cad, am reve-nit repede la [aizeci [i cinci de mii cincisute treizeci [i [ase, am `ncercat s\ con-tinui de acolo, numai c\ m\ dureau [ibra]ele, abia mai puteam s\ le ]in ridica-te, nu [tiam c`t mai e p`n\ la sf`r[itul orei,m\ str\duiam s\ nu m\ uit la Iza, ci la cei-lal]i, [i s\ m\ concentrez asupra `nmul-]irii, dar privirile `mi tot alunecau spreIza [i a[ fi vrut s\ [tiu dac\ `ntr-adev\rs`nt `ndr\gostit, pentru c\ nu fusesem `n-c\ `ndr\gostit de-adev\ratelea, Iza [i-a `n-tins un picior, [i atunci am v\zut cum i seridic\ fusta albastr\ a uniformei, dezve-lindu-i genunchii [i o parte din coapse, [iatunci iar\[i mi-am adus aminte de ceeace povestea Feri despre p\s\rici, c\ v\zu-se el odat\ o negres\ `n pielea goal\, careavea p\rul de la p\s\ric\ alb complet, deparc\ ar fi fost c\runt\ acolo jos, dar pe-asta n-am crezut-o, deodat\ Iza s-a uitatdin nou la mine, acum nu mi-a mai z`m-bit, s-a uitat doar a[a, `ntr-o doar\, iar miemi s-a f\cut ru[ine de g`ndurile mele [iam `ncercat s\ num\r mai departe, darm\ dureau r\u bra]ele [i umerii [i mi sef\cuse [i foame, m\ g`ndeam la gustarea

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

György Dragomá

FOTO

:Ann

a TT.

SSza

bo

IZA9 «

avanpremier\

„~nainte de asta, nu vorbisem niciodat\ cu Iza, ajunsese `n clasanoastr\ abia `ntr-a patra, devenind imediat cea mai bun\ la`nv\]\tur\, dar din cauz\ c\ nu lua parte la jocurile noastre, nu era `ndr\git\ de nimeni...“

www.supliment.polirom.ro

mea, p`ine cu magiun de caise, nea Klidészcontinua s\ explice despre triunghiuri, iareu am gre[it din nou `nmul]irea, ultimacifr\ pe care mi-o aminteam era o sut\treizeci [i unu de mii [aptezeci [i doi,tare mult a[ fi vrut s\-mi las odat\ m`in-ile jos, am v\zut c\ b\ie]ii au `nceput s\se agite, dup\ asta am [tiut c\ trebuie s\sune de ie[ire cur`nd, [tiam c\ nu mai emult [i c-o s\ rezist ca Filimon S`rbu,care `n timpul grevei tr\gea sirena, iarc`nd a fost ciuruit de gloan]ele imperial-iste, cu ultimele-i puteri s-a sp`nzurat cubatista de siren\, ca [i a[a, cu trupu-ine`nsufle]it, s\ insufle curaj tovar\[ilor s\iiubi]i, s\ continue greva, `ns\ eu, din p\-cate, n-aveam batist\ [i nici vreun lucrude care s\ m\ sp`nzur de `ncheieturilem`inilor, a[a c-am ]inut `n continuarem`inile ridicate, `ncerc`nd s\ num\r, darnu mai reu[eam deloc, [i atunci neaKlidész s-a uitat la mine [i a spus c\ acu[isun\ de ie[ire, [i ia s\ vedem la ce rezul-tat a dus inspira]ia divin\ a sf`ntului no-stru, e clar c\ berzele nu [i-au f\cut cuibprintre degetele mele, dar poate s-au `n-t`mplat minuni `n capul meu, s\ nu m\uit la el ca un t`mpit, c\ d\ un [ut `n co-[ul de sub mine, s\-i spun num\rul la ca-re am ajuns, pe mine `ns\ m\ dureaubra]ele at`t de tare, `nc`t nu mi-am adusaminte nici m\car de ultimele cifre din[aizeci[icincidemii[iceva, a[a c\ am r\-mas t\cut, dar am v\zut cu coada ochiu-lui c\ Iza se uit\ la mine, [optindu-mi ce-va, am putut s\-i citesc de pe buze c\ un-miliard-[aptezeci[itreidemilioane-[apte-sutepatruzeci[iunudemii-optsutedou\ze-ci[ipatru, dar faptul c\-mi [optea mie m-af\cut s\ ro[esc at`t de puternic, `nc`t n-amputut s\ zic num\rul, de[i l-am `n]eles `n`ntregime, am r\mas `n continuare t\cut,cu m`inile ridicate, coco]at pe co[ul de gu-noi, cu obrajii ̀ nv\p\ia]i, [i atunci nea Kli-dész a spus c\ dac\ eu nu [i nu, atunci fie[i-a[a, el mi-a oferit o [ans\, [i zic`nd as-ta, mi-a z`mbit, [i a tras un [ut `n co[ulde sub mine, [i atunci a sunat de ie[ire.

Am c\zut de-a binelea, pe spate [i `n-tr-o r`n\, m-am lovit la fund [i la coate [imi-am murd\rit uniforma, iar de-acolo,de jos, de pe podea, p`n\ [i soneria se au-zea mult mai tare. Nea Klidész s-a uitat lamine [i mi-a spus c\ halal elev de servi-ciu mai s`nt, apoi [i-a luat catalogul subbra] [i a ie[it din clas\, arunc`ndu-mi `ntreac\t s\ m\ preg\tesc, c\ m\ ascult\ oraviitoare, dar asta pe mine nu m\ mai in-teresa deloc, fiindc\ am v\zut c\ Iza seuit\ din nou la mine [i-mi z`mbe[te.

Era pauza mare, a[a c\ destul de re-pede ie[iser\ cu to]ii din clas\, Feri avenit la mine [i mi-a spus c\ dac\ vreau,r\m`ne `n clas\ s\ ne juc\m pi]ule, dar eui-am spus c\ n-am bani, la care el a spusc\ nu-i nimic, pot s\-i v`nd gustarea meacu unudou\[cinci, [i atunci ne putem ju-ca cu banii \ia, dar eu i-am spus c\ n-ov`nd, pentru c\ mi-e foame, a[a c\ a ie[it[i el, [i atunci am r\mas `n clas\ numaiIza [i cu mine.

Iza a deschis ferestrele, eu am pus laloc co[ul de gunoi, pantalonii `nc\-mi erauplini de [panuri de creioane, am `ncercats\-i scutur, atunci Iza a venit la mine [imi-a spus c\ s`nt murdar [i pe spate [i s\m\ `ntorc, [i a `nceput s\ m\ cure]e depraf, iar eu am ro[it din nou [i i-am zis s\m\ lase [i m-am tras la o parte, `i sim]i-sem c\ldura palmelor chiar [i prin hainade la uniform\, [i m-am g`ndit c\ degeabas`nt `ndr\gostit, c\ n-a[ `ndr\zni nici m\-car s-o iau de m`n\, [i atunci i-am spusc\-i mul]umesc c\ mi-a [optit, ea s-a uitatnedumerit\ la mine [i mi-a spus c\ nu-ist\ `n obicei s\ [opteasc\ nim\nui, dar eui-am spus c-am v\zut cum mi-a [optit unmiliard-[aptezeci[itreidemilioane-[apte-sutepatruzeci[iunudemii-optsutedou\ze-ci[ipatru, Iza [i-a scuturat capul, spun`ndc\ nu-i adev\rat, iar eu c\ ba da, [i ea c\ba nu, apoi s-a `ntors [i s-a dus la cuierdup\ m\tur\ [i f\ra[, [i c`nd s-a `ntorsam v\zut c\ o ureche `i era ro[ie, [i atuncii-am spus s\ nu m\tur\m `nc\, s\ m`n-c\m `nt`i, dar Iza a spus c\ nu-i e foame,dar eu s\ m\n`nc dac\ vreau, a[a c\ m-amdus la locul meu [i mi-am despachetatsendvi[ul cu magiun de caise, dar `naintes\ mu[c din el, mi-am adus aminte c\ n-o v\zusem niciodat\ pe Iza m`nc`nd `npauze, [i atunci m-am g`ndit c\ precistat\l ei vitreg o ]ine nem`ncat\, m-am ui-tat la felia de p`ine, era destul de mare, a[fi putut s\-i dau ei jum\tate. ~ntre timp,Iza a `nceput s\ str`ng\ gunoiul `mpr\[ti-at pe jos, iar eu m-am ridicat [i m-am dusla catedr\, fiindc\ voiam s-o `ntreb dac\-iplace p`inea cu marmelad\. Iza st\tea pevine, adun`nd gunoiul pe f\ra[, fusta i seridicase, parc\ i-am v\zut [i chilo]ii pen-tru o clip\, [i atunci am sim]it cum mi seusuc\ gura [i m-am g`ndit c\ poate ar tre-bui s\-i dau toat\ felia, apoi mi-am spusc\-i o prostie, am f\cut totu[i un pas spreea, `ntinz`ndu-i felia de p`ine [i spun`n-du-i c\ e cu magiun de caise, `ns\ Iza mi-aspus doar s\ am grij\, c-am c\lcat `ntr-ogr\m\joar\ de gunoi, eu am r\mas ]intuitlocului, pentru c\ nu puteam s\ deciddac\ `ntr-adev\r `i v\zusem chilo]ii saunu, Iza s-a aplecat, d`nd s\ adune cu m\-tura gr\m\joara de gunoi `n care c\lca-sem [i zic`ndu-mi `nc\ o dat\ s\ am grij\,[i c`nd s-a `ntins, cu m\tura `n m`n\, amsim]it din nou acel miros de fat\ mare, [iatunci am [tiut c\ ar trebui s\-i spun c\-miplace de ea, c\ o iubesc chiar, [i iar\[i amro[it [i n-am mai spus nimic, [i atunci,tr\g`nd spre ea gunoiul cu m\tura, Iza aalunecat [i era s\ cad\, [i `ncerc`nd s\-[i]in\ echilibrul, s-a l\sat pe spate [i i s-auv\zut genunchii ridica]i [i fusta tras\-nsus, [i atunci am putut s\-i trag o ochea-d\ `ntre picioare, `i fugise un fir de la cio-rap, pe toat\ lungimea coapsei, pe parteadin\untru, [i am v\zut limpede v`n\t\ilelunguie]e, `n zigzag, de pe coapse, [i i-amv\zut [i chilo]ii, prin ciorapi, o pat\ alb\`ntre picioare, de forma unui trapez, [iatunci am auzit-o zic`nd, porcule, [i am[tiut c\ [i-a dat seama la ce m\ uitam, am[tiut-o [i dup\ gestul cu care a `ncercats\-[i str`ng\ picioarele, `ns\ [i-a pierdutechilibrul [i a c\zut pe spate, eu am vruts-o prind, dar Iza, agit`ndu-[i m`inile, m-alovit de-am sc\pat p`inea cu magiun pe

jos, mi-a tras cu piciorul una-n glezn\,am sim]it cum cad peste ea, iar `n c\deretot chilo]ii i-i vedeam, [i c`nd am c\zutpeste ea, cu m`na `ntins\, am sim]it cumm`na mi-o ia razna, am sim]it apoi subpalme doar chilo]ii [i, `n mijloc, locul \la

moale [i fierbinte, [i atunci Iza, foarte-foar-te tare, a scos un ]ip\t ascu]it, mi-a ]ipatde-a dreptul `n ureche, iar mie mi s-a um-plut tot trupul de ]ip\tul \la ascu]it, am a-dulmecat, mai viu ca niciodat\, acel mirosde fat\ mare, [i am v\zut cum sandvi[ul

meu galben se desf\cuse-n dou\, iar felii-le z\ceau ̀ n praf, cu partea uns\ cu magiun`n jos, dar de asta nici c\-mi mai p\sa,pentru c\-i ]ineam, `n continuare, p\s\rica`n palm\, [i [tiam c\ n-am s\-i mai daudrumul niciodat\.

mán [i Regele alb

FOTO

: LLen

ke SS

zila

gyi

Warhol este considerat poate nu doar cel mai mare artist dedup\ 1945, ci [i inventatorul unui cosmos complet nou, culturapop – cu al s\u cult al starurilor, `ntemeiat pe o via]\ agitat\,pe o `nc\rcare cu libido [i pe afecte.

INVENTATORULCULTURII POP

» 10

special

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 www.supliment.polirom.ro

Ahdaf Soueif, Te port `n g`nd, traducere din limba englez\ de Adina Fader, colec]ia„Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 256 de pagini, 32.95 lei

~n Te port `n g`nd (2007), o selec]ie a celor mai frumoase povestiri din Aisha [i Fluierarul,Ahdaf Soueif surprinde, cu o sensibilitate [i o profunzime vibr`nd de accente lirice, momentedin via]a femeilor care au avut curajul s\ treac\ grani]ele culturale ce despart Orientul de Oc-cident. Aflate `n pragul tinere]ii sau al maturit\]ii, eroinele povestirilor lui Ahdaf Soueif s`ntlegate ̀ ntre ele prin dificult\]ile pe care le ̀ nt`mpin\ ̀ n ̀ ncercarea de a concilia dou\ lumi, dou\mentalit\]i, dou\ moduri de a sim]i [i de a iubi total diferite. Prinse `n v`rtejul confrunt\rilordintre cunoscut [i necunoscut, modernitate [i tradi]ie, dintre visele adolescentine de libertate[i sentimentele de datorie filial\, personajele sale `[i construiesc din amintirile locurilor,chipurilor [i momentelor dragi un paradis unic, imaginar, ̀ n care se simt cu adev\rat acas\. Di-versitatea perspectivelor, salturile temporale, exotismul atmosferei, explorarea aspectelor cul-turale [i politice ale lumii arabe fac din aceste povestiri o lectur\ de neuitat.

„Povestirile lui Ahdaf Soueif se remarc\ prin descrierile pitore[ti [i dialogurile foarte bineconstruite.“ („The Times“)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

Triste]ea... Nu mai [tii cum se ros-togole[te boaba cristalin\ pe frunzalat\ de brustur, cum str\luce[te pegardurile vechi, pe traversele soli-de, `mbibate cu p\cur\, ale linieiferate, `n iarba din [an]uri, `n frea-m\tul tufi[urilor de o]etari. Ai uitatghizdurile `nverzite de mu[chiul`mborbonat al f`nt`nilor familiare.Abia-]i aminte[ti cum se `nmuiaufilele c\r]ilor abandonate noaptea`n gr\dina din dosul casei, `ntr-un[ezlong putrezind lent, de ani dezile... Nu mai `n]elegi efortul flu-turilor matinali, cu praful aripilorumezit... O diminea]\ leoarc\ derou\, prin care treci pierdut... `n-so]it doar de `ngerul t\u ocrotitor...d`nsul `n urma ta, la numai c`]ivapa[i, sim]indu-i r\suflarea parfuma-t\ `n ceaf\, cald\, m`ng`itoare, une-ori precipitat\ de emo]ia limpede aclipei. E de ajuns s\ `ntorci pu]incapul, pe furi[, [i-l z\re[ti... cuochii uimi]i, mari, parc\ speriat dematerialitatea fraged\ a frumuse]iilumii acestia... {i atunci `n]elegi c\[i tu `l aperi pe el, `l obi[nuie[ti culucrurile, cu fiin]ele, cu plantele, cuanimalele... da, `l protejezi de sin-gur\tatea instaurat\ brusc `n jur...{i sufletul ]i-e mistuit de-o poft\adolescentin\ de candoare... Iaraerul r\coros e pur, `ntrem\tor, [i-linspiri ad`nc, pe `ndelete... `ncre-din]at c\ alveolele pl\m`nilor t\ihr\nesc [i carnea transparent\ a`nso]itorului divin...

***~ncep`nd cu clasa a [asea, de pe lav`rsta de 11-12 ani, p\rin]ii s-aumutat din casa de pe Socola, undeaveam [i curte, [i grajd, [i ogr\din\ l\sat\ `n paragin\, doar cuc`teva straturi de zarzavaturi...(Venisem acolo cu c\]el [i cu pur-cel, la propriu... [i cu o vac\... dela Belce[ti, unde taic\-meu fusese[ef de halt\, iar maic\-mea`nv\]\toare...) Au g\sit c`tevacamere cu chirie chiar `n centru, pe

Dobrogeanu Gherea (actual I.C.Br\tianu), `ntr-o cl\dire na]iona-lizat\, cu o curte interioar\ (fuseseacolo c`ndva un fel de restaurantde var\, `n aer liber, cu un castanzdrav\n `n mijloc). Aveam aproape`ntreaga arip\ dreapt\ la dispozi]ianoastr\: o camer\ folosit\ casufragerie, desp\r]it\, printr-unperete de sticl\ cu flori pictate peea, de alt\ camer\, destul de mare,`nspre strad\, ce era folosit\ cadormitor... Dar `nainte de a intra `nsufragerie se afla un hol larg, mare[i el, de unde plecau spre curteni[te sc\ri interioare, blocate acum:urcam pe sc\rile exterioare dinsprecurtea pietruit\. Din hol intram `nbuc\t\rie, iar de acolo `n alt\camer\, ]inut\ goal\ un timp...Fostul proprietar, Moscovici, locuiaperete `n perete cu sufrageria [idormitorul nostru. Fiul lor nu eraaltul dec`t Valentin Silvestru, criticulde art\ teatral\, un nume pe vre-mea aceea, public`ndu-[i cronicile`n „Gazeta literar\“... apoi `n„România literar\“... Closetul era lacap\tul etajului, separat, trebuia s\str\ba]i `ntreg culoarul acela cuvedere spre curte ca s\ ajungi la el.Nu-l prea foloseam. Era murdar [ifriguros... Chiar l`ng\ d`nsul se maiafla o camer\ ocupat\ de o femeiesingur\, cu mul]i musafiri nocturni,lini[tit\ [i politicoas\ de altfel, obrunet\ focoas\, `ntre 30-40 deani, bine f\cut\, solid\, cu craci deosebit de albi ([tiu asta fiindc\ve[nic sta, ziua, pe un sc\unel,`ntr-o fust\ scurt\, `ntizindu-[i pi-cioarele u[or dep\rtate la soare!).Z`mbea permanent [i m\ `ntrebace mai fac ori de c`te ori treceamprin fa]a ei. Pe urm\, student fiind,m-a [i invitat s\-i v\d odaia [i s\-iadmir [i folosesc farmecele... p`n\ce maic\-mea, afl`nd de popasurilemele, l-a rugat pe taic\-meu s\ `miatrag\ aten]ia c\ s-ar putea s\cap\t vreo boal\ destul de ur`t\...

Triste]ea...

Alberto Vázquez-Figueroa, Bora Bora, traducere din din limba spaniol\ de NicolaeZ\vad\, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 396 de pagini, 27.95 lei

Vázquez-Figueroa este unul dintre cei mai citi]i autori de limb\ spaniol\ din lume.Bora Bora este o incursiune spectaculoas\ [i antrenant\ `n lumea tribal\ [i exoti-

c\ a vechilor locuitori din zona Pacificului de Sud. Romanul zugr\ve[te istoria unuipopor [i, `n acela[i timp, ne prezint\ povestea personal\ a unui adolescent care setransform\ `n b\rbat, sub obl\duirea mentorului s\u. Un atac s`ngeros asupra uneiinsule pa[nice d\ na[tere unei adev\rate epopei: pentru a-i pedepsi pe r\uf\c\tori,protagoni[tii pornesc `ntr-o expedi]ie pe m\ri necunoscute [i periculoase. Cu acestprilej, cititorii vor descoperi o viziune foarte interesant\ asupra lumii, tehnici denaviga]ie fascinante [i absolut necunoscute `n „Lumea Veche“ [i obiceiurile inedite,`ns\ autentice, ale Polineziei de Sud. Dragostea [i dorin]a sexual\, cutezan]a [i tea-ma, violen]a [i dorin]a de dreptate, lini[tea oceanului [i pericolele care p`ndesc `norice clip\ se `mpletesc perfect `n aceast\ lume atemporal\. La finalul c\r]ii, ve]i aveacu siguran]\ nevoie de c`teva momente pentru a v\ reconecta la secolul XXI.

Marius Babias

WWaarrhhooll eerraa ssuupprraaffaa]]aa vviiee ddee pprrooiieecc]]iiii ppeenn-ttrruu nnoossttaallggiiiillee uunneeii ggeenneerraa]]iiii `̀nnttrreeggii,, ccaa-rree vvooiiaa ss\\ llaassee ̀̀ nn uurrmm\\ vviiaa]]aa bbuurrgghheezz-ddeess-ccuurraajjaanntt\\,, ccaarree aassppiirraa cc\\ttrree ffoorrmmee ddee vviiaa-]]\\ aalltteerrnnaattiivvee [[ii eexxppeerriimmeennttaallee,, iinncclluu-zz`̀nndd eelliibbeerraarreeaa sseexxuuaall\\,, oo ggeenneerraa]]iiee ccaarreett`̀nnjjeeaa llaa iinnddeeppeennddeenn]]\\ ffaa]]\\ ddee ccoonnvveenn-]]iiiillee ssoocciiaallee [[ii,, mmaaii pprreessuuss ddee ttooaattee,, llaagglloorriiee.. Warhol este considerat poate nudoar cel mai mare artist de dup\ 1945,ci [i inventatorul unui cosmos completnou, cultura pop – cu al s\u cult al sta-rurilor, `ntemeiat pe o via]\ agitat\, pe o`nc\rcare cu libido [i pe afecte. ~ns\ `nvreme ce moderna cultur\ pop produ-cea [i devora staruri [i stiluri de via]\ `ntoate domeniile – muzic\, art\, film, mo-d\ –, `n cicluri care se succedau cu totmai mult\ rapiditate unul altuia, War-hol a r\mas p`n\ ast\zi un profet popcare nu s-a consumat.

Warhol vs Dylan

Andy Warhol [i suita sa de criminali m\-run]i, transvesti]i, dependen]i de dro-guri, terchea-berchea [i indivizi cu ta-lente disfunc]ionale constituiau o versi-une deviant\ a undergroundului psihe-delic, o genera]ie anti-love. Renumita Fac-tory 11 a lui Warhol era celula de baz\ aculturii pop moderne – o combina]ie demenaj comun, criminali m\run]i, azilpentru cei f\r\ ad\post, atelier pentruarti[ti, club swinger, studio de film [icantin\ comunal\ pentru s\raci, o socie-tate la nivel micro a inadapta]ilor [i a in-divizilor excedentari, a dandy-ilor [i acelor avizi de glorie, a dependen]ilor dedroguri [i a tinerelor talente. ~n Factoryhippio]ii erau dispre]ui]i. Rivalitatea luiWarhol cu Bob Dylan, cealalt\ figur\ do-minant\ a scenei acelor vremuri, esteemblematic\. Ambii concurau pentru fa-vorurile lui Edie Sedgwick 22 . Warhol s-aimpus, iar Dylan a compus c`nteculLike a Rolling Stone, unde `l nume[te peWarhol un „Napoleon `n zdren]e“. Se

ajunsese `nc\ de mai devreme la tensiuni,atunci c`nd Dylan a fost filmat deWarhol `n Factory. „Sc`rba“, a[a cumeste numit Dylan, a `nh\]at un tablou allui Elvis drept „plat\“ [i a ie[it pur [isimplu afar\. Ulterior, Dylan a schimbattabloul pentru o canapea, ca s\-l umi-leasc\ pe Warhol [i ca s\ pun\ sub sem-nul `ntreb\rii suprema]ia lui Warhol cafigur\ central\ de referin]\ `n scena un-derground.

C`nd cei de la Velvet Underground,trupa-cult a unei `ntregi genera]ii pecare Warhol o `mpingea de la spate camanager [i mentor, au c`ntat `n Califor-nia, au ajuns `n cele din urm\ s\ urasc\aproape tot ceea ce vedeau acolo, cu ex-cep]ia The Doors. Nico, solista trupei, a`nceput o rela]ie autodistructiv\ cu JimMorrison – ecranizat\ ulterior de OliverStone, `n stil hollywoodian. Trupa luiFrank Zappa, Mothers of Invention, c`nta`n deschidere, `ns\ Zappa `i dispre]uiape cei de la Velvet. Ace[tia nu luau LSD,drogul hippio]ilor, ci Speed, drogul aris-tocra]iei underground din New York.Cu ochelarii lor de soare, cu figurilepalide [i cu ]oalele de piele, cei de la Vel-

vet Underground ac]ionau ca ni[te ex-centrice creaturi ale nop]ii. A[a cum aafirmat la un moment dat Lou Reed, li-derul celor de la Velvet: „Toat\ povesteaasta flower-power s-a dus de r`p\ pen-tru c\ existau prea multe victime aledrogurilor [i pentru c\ era o idee dr\gu-]\, dar nu tocmai realist\“.

Warhol – profetul-pop

Pictura [i sculptura, dintotdeauna `ncar-n\ri ale culturii oficiale, nu au devenitniciodat\ media ale underground-ului.Happening-urile, performance-urile, artaconceptual\ condamnau cultura canoni-c\ oficial\, dar le lipsea popularitatea poe-ziei, a literaturii, a muzicii, a fotografiei[i a filmului. Media undergrounduluir\m`neau dedesubtul suprafe]ei main-stream, clandestine [i cunoscute doarcomunit\]ilor ini]iate. Iat\ ceea ce le f\-cea a[a de interesante: caracterul lor in-utilizabil `n industria cultural\ burghe-z\ din acea vreme. ~n `ntreaga oper\ alui Warhol exist\ mai mult de 70 de fil-me turnate `ntre 1963 [i 1968, `n cares`nt expuse `n modul cel mai vizibil as-pectele nepl\cute ale culturii de mas\.Juc`ndu-se `ntre literalism [i erotic\voyeurist\, ele documenteaz\ cercurile`n care Warhol se mi[ca la acea vreme.Prima inspira]ie `n materie de film a luiWarhol a pornit de la Kenneth Anger [iJack Smith; el a turnat chiar un film detrei minute despre Smith: Andy WarholFilms Jack Smith Filming Normal Love.Semnele caracteristice ale filmelor saleerau imaginile statice, folosirea static\ acamerei [i scenele lungi. Chelsea Girls(1966), singurul film cu succes comer-cial al lui Warhol, p`n\ ce regia a fostpreluat\ de Parul Morrisey, este conside-rat `n mare ca fiind capodopera sa. Fil-mul era o dubl\ proiec]ie; lega elementepsihedelice de o structur\ formal\ dez-involt-modern\ cu scopul de a schimbacon[tiin]a publicului printr-un exces,respectiv o lips\ de percep]ii senzoriale.Din perspectiv\ actual\, Stephen Kochdescrie cum aceast\ experien]\ a deve-

Andy WarholAndy Warhol, inventator [i imagineiconic\ a culturii pop, era un individtimid [i asexuat. Nu era un mizantrop.La un moment dat a afirmat: „~mi plac

oamenii, dar ar fi mult mai u[or s\ tedoar\ undeva de ei. Nu vreau oapropiere prea mare. {i, de fapt, nucred `n dragoste“.

Andy Warhol [i Edie Sedgwick

Nu mm\ `̀ndoiesc cc\ ffiecarecritic lliterar ddintre ccei ccareconteaz\, oorice ccronicar ccu ooanumit\ aactivitate [[i oovizibilitate ppe mm\sur\ aare, llar`ndul ss\u, oo ccolec]ie ddereac]ii uulcerate vvenite ddup\apari]ia ccronicilor `̀n rreviste.

Ai zice c\ e o regul\:nimeni nu se sup\r\ [i nuprotesteaz\ la un elogiu(chiar [i atunci c`nd esteevident c\ l\ud\torul n-a cititcartea), `n schimb autorii iaufoc c`nd operele lor s`ntcriticate. Atunci c`nd telaud\, criticul estenemaipomenit. C`nd tecritic\, acela[i ins apare caun impostor, unmanipulator, un om de

nimic. C`te nu i se potarunca `n fa]\ de c\trescriitorii care `i notificaser\,p`n\ la momentul fatal alpublic\rii cronicii, admira]ialor sincer\, respectuldeosebit, marea lor pre]uire?

Am fost deci [i eu, per`nd, un critic de calibru [iun zero profesional, uncomentator avizat [i unpenibil amator, un urma[ allui Manolescu [i unsubmediocru infatuat. Dac\listez acum aceste variabile,dar mereu ap\satecalificative, nu e ca s\ m\pl`ng. S`nt riscurile meseriei:s\ ]i se spun\ c\ joci pemorm`ntul tat\lui, c\ ]i-ailuat numele prin fraud\, c\

ai promovat `n mediulacademic mituind toatecomisiile, c\ nimic din ceeace ai realizat n-a fost ob]inutprin munc\. Ai fost [ef depromo]ie? Vax! Ai luat undoctorat cu summa cumlaude? Astea-s doctoratele `nRomânia... Ai c`teva premii?{tim noi cum le-ai luat. Scriila reviste serioase?Cunoa[tem dedesubturile. Ailucrat la Stat? Aha, pe baniicontribuabilului. Lucrezi `ndomeniul privat? So what?

Nu ca s\ m\ pl`ng, deci,enum\r – hai s-o zic – astfelde infamii, ci ca s\ m\ amuz.S`nt de ani buni vaccinat [inu m\ mai impresioneaz\mizeriile pe care fo[ti „buniamici“ le toarn\ `ntr-o co-loan\ de ziar obscur, `ntr-uncol] de rubric\ pe care ocite[te numai autorul ei, sau

`ntr-un blog urduros `n careceea ce ast\zi se posteaz\m`ine se [terge. Au ajuns `nschimb s\ m\ impresionezeexemplele contrare, at`t derare, de civiliza]ie [imodera]ie, de bun-sim]:reac]iile unui Ion Simu], aleunui {tefan Agopian, aleunui Lucian Dan Teodorovici,ale unui Marius Ianu[ lar`ndurile inconvenabile scrisedespre c`te o carte a lor.Ace[ti oameni dovedesc, mai`nt`i, c\ orgoliul creator estecu totul altceva dec`t stupidavanitate; [i apoi, c\ – dincolode cei [apte ani de acas\lipsind din biografiile multora– se poate vorbi despreraporturi mai ad`nci `ntreliteratur\ [i critic\, `ntrescriitori [i criticii lor, dec`tprevizibila [i oribilareciprocitate. Laud\-m\ tu ca

s\ te sprijin eu, sprijin\-m\tu ca s\ te laud eu, oriunde,oric`nd, oricum. Cinicvorbind, eu spun: doamn\ [idomnule, dac\ vrei s\ m\lauzi, s\ m\ sprijini, s\ m\promovezi, n-ai dec`t. Darnu-mi cere mie contraserviciicritice, fiindc\ o s\ ob]iiexact efectul contrar. Parol!

Prietene, dac\sentimentele tale fa]\ demine se calibreaz\ `n func]iede laudele pe care le a[tep]idintr-o cronic\ a mea, m-aml\murit `n leg\tur\ cuprietenia ta. Poate ai `n]eles,surioar\ (am `nceput s\

vorbesc ca `ntr-un roman deRadu Aldulescu), c\ fratelemai mic pe care nu-l mairecuno[ti are un alt sistem devalori dec`t tine – [i c\ nu-lvrea moale [i modelabil caplastilina. El te `n]elege,omene[te, dar `n]elege-l [i tupe el: c`nd va mai auzi dingura surorii lui cuvinteprecum „moralitate“,„solidaritate“, „fraternitate“,va izbucni `n r`s.

Poate ar trebui s\ pl`ng\,dar pl`nsul e mai pre]ios [inu merit\ consumat pe oriceamic, pe fiecare bun amic...

Rivalitatea lui Warhol cu Bob Dylan, cealalt\ figur\ dominant\ ascenei acelor vremuri, este emblematic\. Warhol s-a impus, iarDylan a compus c`ntecul Like a Rolling Stone, unde `l nume[tepe Warhol un „Napoleon `n zdren]e“.

„NAPOLEON ~NZDREN}E“

www.supliment.polirom.ro

11 «

special

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Infamie (II)

S`nt lla mmod\ cclonele [[i ppropunerilede cclone, aa[a `̀nc`t `̀ncerc ss\ mm\adaptez `̀ntruc`tva. O singur\clon\ a[ accepta oric`nd cubucurie, at`t `n particular, c`t [i `ngeneral: clona {eherezadei. Nufiindc\ ar fi ar\toas\ foarte,extrem de inteligent\ ori iscusit\,ci doar `ntruc`t {eherezada este celmai adecvat [i terapeutic prototipal povestitorului (sau povestitoarei– nu conteaz\ sexul `n acest caz).Revr\jirea lumii noastre desvr\jitedoar prin pove[ti mai poate fit\m\duit\: o nou\ genez\, de fi-vas\ fie simbolic ori metaforicvorbind, doar astfel mi-o `nchipui,printr-o [ehereziad\ cu tendin]\...O cruciad\ cu pove[ti, p\]\nii,ispr\vi. Am scris acum c`]iva anidespre „gra[ii umplu]i cu pove[ti“,f\pturi corpolente a c\ror burt\era un soi de tolb\ umplut\ cuistorii [i peripe]ii de via]\: pentruc\ a[a `mi explicam eu p`nteculdigestiv uria[ al respectivilorpovestitori cotidieni – ca fiindumplut cu pove[ti. Unii dintre ei s-au bosumflat, al]ii s-au sim]itflata]i. Eu am vrut s\ `i omagiez, `nfelul meu extravagant (ce s\ fac,asta este!). Dar {eherezada [ieventuala ei influen]\t\m\duitoare prin `nv\luire epic\reprezint\ un proiect mult maiambi]ios [i spectaculos. C\ci{eherezada alung\ prinintermediul pove[tilor tocmaimoartea. Ea nu poveste[te pur [isimplu, ci inventeaz\ `ntr-uncontinuum hipnotic, astfel `nc`t s\am\geasc\ moartea, s\ o

p\c\leasc\ [i s\ o am`ne c`t maimult\ vreme. Oare nu tocmaiacesta este scopul nostru, altuturor? {eherezada este untrickster c\lit prin tocmai probelenarative de `ncercare la care estesupus\, ca s\ supravie]uiasc\. {i,ceea ce nu este deloc de mirare,moartea este flancat\ `n acest caztocmai de senzualitate [i eros.{eherezada iube[te un calif camnevrotic [i obstinat, pentru c\iube[te via]a. {i doar via]a o faces\ [tie cum s\ p\c\leasc\ moartea,prin am`nare. Ea inventeaz\pove[tile (sau le culege din agora,prelucr`ndu-le [i adapt`ndu-le) cuging\[ie [i m\iestrie de dan-tel\reas\ [i bijutier: pove[tile nupot fi rostite oricum, ci printr-unritual stabil. P\]aniile pornesc dinvia]a de zi cu zi, dar elucubreaz\adesea, r\t\cesc, umbl\ prinlabirinturi. {eherezada [tie `ns\`ntotdeauna s\ le aduc\ la liman,s\ le desfac\ din coji, s\ le spele,s\ le pieptene, s\ le hr\neasc\.Pentru c\ pove[tile nu exist\ pur [isimplu: ele trebuie, de obicei,hr\nite cu tot soiul de ingredientefine, trebuie cremuite (astfel `nc`ts\ nu li se crape pielea) etc.Pove[tile s`nt p\roase [i, uneori,trebuie tunse. Limba lor nu secuvine s\ fie excesiv ascu]it\, cidoar iute [i sprin]ar\. Aromat\ f\r\cusur. Picant\ doar c`t trebuie. Iat\ de ce o clon\ a {eherezadeinu mi-ar displ\cea (e pu]in spus –vezi toat\ pledoaria de mai sus),pentru c\ ar fi o clon\ magistral\!

Clona {eherezadei

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

nit la Warhol mai degrab\ una inten]io-nat distrug\toare dec`t una eliberatoare:„C`nd am v\zut Vinyl, am recunoscutcum teoriile admirate atunci, care atacauegoul ca fiind r\d\cina tuturor relelor de-veniser\ pentru avangard\ baza unei me-tafore a sadismului sexual profund `nc`l-cite, un atac masiv asupra sim]urilor. Amobservat c\ suprimarea egoului nu repre-zenta eliberarea promis\, ci un act silitde r\zbunare, care nu se putea deta[a decomplica]iile m`niei oarbe [i ale frustr\rii.Exacerbarea egoului, despre care fabu-lau to]i, nu exista: sim]urile nu izbucneau`n libertate, ci sufereau o implozie care lef\cea s\ se retrag\“. Cu alte cuvinte: `ntimp ce programul estetic al lui Warholputea fi `n]eles ca o eliberare de con-ven]iile burgheze, al]i tovar\[i de drumcriticau contrastructura lui Warhol caantonimul eliber\rii, anume ca fug\ deautodistrugere [i de vid interior.

Filmele lui Warhol dezv\luie, a[a cume de p\rere Koch, apetitul reciproc pen-tru distrugere, existent `n lupta dintresexe [i ura fa]\ de masculinitate, `nr\d\-cinat\ [i ascuns\ `n etosul puritan. Pe 3iunie 1968, activista [i feminista lesbia-n\ Valerie Solanas a tras `n Warhol, carea supravie]uit atentatului. E o anumit\ironie `n asta, c\ Solanas voia s\-l ucid\tocmai pe asexuatul Warhol. C\ e vorbade protagoni[tii undergroundului, caref\ceau „anularea egoului“ responsabil\pentru suferin]a lumii burgheze, sau deap\r\torii teoriei frustr\rii sexuale, carevedeau `n atentatul lui Solanas un atac`ndrept\]it asupra masculinit\]ii lui War-hol – Warhol nu le-a supravie]uit doaradmiratorilor [i tovar\[ilor de drum, ci[i criticilor s\i. Inexorabilul mar[ trium-fal al culturii pop, care reorganizeaz\radical via]a `n epoca postmodern\, con-form criteriilor coolness-ului, `i d\ drep-tate lui Warhol.

Traducere din limbagerman\ de Cristian Cercel

1 Factory – denumirea studioului delucru al lui Andy Warhol. (n. trad.)2 Edie Sedgwick (1943-1971) – actri]\american\, care a jucat `n multe dinfilmele de scurt metraj ale lui AndyWarhol [i despre care se spune c\ l-ainspirat pe Bob Dylan `n realizareaalbumului acestuia din 1966, Blonde onBlonde. (n. trad.)

Interviu realizat de Florin Dan Prodan

C\r]ile dumneavoastr\ ne spun cevadespre viitor, dar, cred eu, `n aceea[im\sur\ ne sugereaz\ cam ce ar tre-bui s\ facem cu prezentul. E adev\-rat?

Da, desigur. A[ spune chiar c\ prezentulreprezint\ tema principal\ din majori-tatea crea]iilor noastre. C`t despre viitor,acesta nu e dec`t decorul `n care se de-ruleaz\ evenimente pe deplin reale dinzilele noastre.

Ave]i mai multe romane care au fostecranizate. Mul]i scriitori `[i dorescasta. Mai mult\ faim\, mai mul]i bani.Ce se va `nt`mpla cu literatura? Cre-de]i c\ va deveni o art\ minor\? Na-ra]iunea va `nsemna imagini pe un e-cran c`t mai mare [i mai rar micisemne pe o h`rtie?

Cinematograful n-a dus la dispari]ia tea-trului. M\ g`ndesc c\ nu va duce nici ladispari]ia literaturii. De[i s`nt gata s\ ac-cept c\ procentul de cititori de beletris-tic\ va sc\dea `n raport cu masa comun\de consumatori de hran\ spiritual\. Laurma urmei, cititul e o ocupa]ie pentruelit\, necesit\ un consum important deenergie spiritual\, o `ncordare a capaci-t\]ii intelectuale, o pricepere specific\ dea retr\i cele narate. Lectura, spre deose-bire de imagini, necesit\ efort. Ca s\ numai vorbim de faptul c\ lectura serioas\nu este deloc compatibil\ cu `ndobito-cirea de sine, prin narcotice sau alcool.

{i `n România, C\l\uza e un mit des-coperit de fiecare nou\ genera]ie.Mul]i se `ntreab\ despre povestea a-cestei colabor\ri a dumneavoastr\ cuTarkovski...

„Cititul e o ocupa]ie pentru elit\, necesit\ un consum important deenergie spiritual\, o `ncordare a capacit\]ii intelectuale, o priceperespecific\ de a retr\i cele narate... Lectura serioas\ nu este deloccompatibil\ cu `ndobitocirea de sine, prin narcotice sau alcool.“

INTERVIU CU BORISSTRUGA}KI

» 12

interviu

www.supliment.polirom.ro

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 21.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

Gugu[tiuci, buburuze [cl.De cc`nd aa `̀nceput pprim\vara aaudisp\rut 111 ooameni ppe ccare ii-aamcunoscut dde aani bbuni. Chiar dac\nu am fost foarte apropia]i, faptulc\ s-au dus at`t de mul]i [i at`t derepede m-a aruncat `ntr-un soi detriste]e lung\ [i lat\ din care abiaam ie[it. Dar ce-am observat? C\pe c`t se str\duia `ntristarea s\ m\cople[easc\, pe at`t m\ `mboldeala sete de tr\it orice fleac. A[a c\`n ultima vreme mi-am g\sit zilnicmotive de bucurie `n te miri ce.Am s\ v\ dau doar dou\ exemplecam chiciuriste, a[a cum mi-au fostservite pe tav\ ca-ntr-o idil\dulcic\ [i bl`nd\.

Primul parc\-i desprins dinG`rleanu sau Br\tescu-Voine[ti [i-oleag\ pe mama de o familie degugu[tiuci. De[i p\s\retul care [i-apitulat cuibul `n caprifoiul de peteras\ e un turturel [i-o turturic\,prefer s\ le spun gugu[tiuci.Gugu[tiuc mai st`mp\r\ un pic dinduio[ia p\[unist\, pe c`nd turturic\`nsiropeaz\ orice poveste. Ca [ighiocel, l\cr\mioar\ sau liliac(de[i, pentru a respecta adev\rul,s\ adaug c\ `nt`mplarea cugugu[tiuci s-a desf\[urat pe fond`nmiresmat de liliac [i l\cr\mioare –zeci, sute! – care `mp`nzesccurtea). Deci mama a ochit mai`nt`i cuibul, apoi ouatul, apoiclocitul, zborul cu schimbul [i-ncele din urm\ ie[irea la lumin\ acelor doi bebelu[i cu cioc. Adiopres\ local\ deschis\ glon] lapagina cu mor]i, adio [tiri teve lapr`nz, la 5, 6 [i 7, adio AnimalPlanet! Din or\ `n or\, a avut, n-aavut treab\ `n buc\t\rie, s-aplantat la u[a dinspre teras\ [i astat minute `n [ir cu ochii ]int\ lacuib. Apoi mi-a dat raportulam\nun]it: cum gugu[tiuca-mam\e cam denaturat\, cum nu st\ preamult cu puii, cum Napoleon, undobitoc de motan din vecini, d\mereu t`rcoale. {i-a ad\ugat, cu o`nsufle]ire pe care nu i-am v\zut-ode mult, c\ o s\-i p\zeasc\. A[a a

[i f\cut. ~n a doua zi de Pa[te, avenit [ont`c-[ont`c la mine-n birou[i m-a anun]at fericit\ [i m`ndr\ c\puii au zburat bine-mersi din cuib.M-am bucurat de bucuria ei, i-amf\cut semnul nostru ghidu[, cudegetele 2 [i 3 de la m`na dreapt\mi[cate ca ni[te coarne mici, [i-am`mbr\]i[at-o.

Al doilea exemplu e totchiciurel, desprins parc\ dintablourile cu animale, flori [i g`ze`n care jucam la gr\dini]\. A[a mi-am dat seama c\, pe m\sur\ce-am `naintat `n v`rst\, eu [i cei12 prieteni cu care s\rb\toresc depeste 20 de ani fiecare Cr\ciun [iPa[te, am cam dat `n minteacopiilor. Din ce hipio]i saurochera[i rebeli am fost, ne-ama[ezat fiecare la casa [i gr\dina lui,`ntr-o tihn\ c\ldu]\, pe care ob\[c\lim ori de c`te ori s`ntem`mpreun\. De s\rb\tori v`r`m kitschfeeric [i juc\u[ la greu, fa]\ de caretoat\ lumea e plin\ de `ng\duin]\.{i anul \sta, de Pa[te, am fostlaolalt\, parc\ mai plini de frenezieca de obicei, de la costumele deiepuri harnici, cu [or]uri, [epcu]e [ibaticuri, p`n\ la cadouri. Nu m-aml\sat mai prejos [i mi-am dat iarifose de maestr\ culinar\: amexperimentat o terin\ de curcanmarinat `n coniac [i ienup\r, cuzucchini, ciuperci [i ierburi. Dup\ce s-a r\cit, am `nfipt `n crustarumen\, ca de dobo[, o mori[c\ `ntoate culorile curcubeului, iar de-alungul am `ntins o frunz\ mare deusturoi. Pe ea am `n[irat 13buburuze mici de lemn. Fiindc\ defapt n-am g\sit dec`t 12 de lipit, a13-a a fost o buburuz\ proptit\pe-o clam\ de prins rufele, darmic\mic\. Am zis c\ parc-a[ fi eu[i m-am at`rnat voioas\ de v`rfulfrunzei, la cap\t de tot, f\r\ s\ iesdin [ir. Dac\ o s\ v\ uita]i peinternet o s\ vede]i (foto NoemiDumitrescu) c\ `n frunte e obuburuz\ mare, a 14-a. Cu ea `ns\e alt\ poveste.

Arkadi Struga]ki (1925-1991) [i Boris Struga]ki (n. 1933) se num\r\ printre cei mai cunoscu]iscriitori [i scenari[ti SF. ~n anii ‘60, ei au revigorat,prin scrierile lor, antiutopia, devenind extrem depopulari `n fosta URSS. La `nceputul anilor ‘80 li s-a interzis s\ mai publice.

~n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, Arkadi Struga]ki a lucrat cainginer la construc]ia fortifica]iilor [i mai apoi `ntr-o fabric\ de grenade. Aterminat Institutul Militar de Limbi Str\ine `n 1949, devenind traduc\torde englez\ [i japonez\. Din 1955 `ncepe s\ scrie sistematic [i s\ traduc\. Adebutat `n 1956 cu un volum de proz\ scris `mpreun\ cu L.S. Petrov.Marea majoritate a scrierilor sale este realizat\ dup\ aceast\ perioad\, `ncolaborare cu fratele s\u, Boris Natanovici Struga]ki. Acesta a lucrat caastronom `n cadrul Laboratorului Observatorului Pulkovo din Rusia.

~n 1958, cei doi public\ Din exterior. Reflex spontan, iar `n 1959, }aranorilor purpurii. Fra]ii Struga]ki au publicat aproximativ 25 de romane,povestiri, scenarii (printre cele mai celebre, fiind scenariul filmului C\l\uza,regizat de Andrei Tarkovski), piese de teatru, eseuri, au condus cluburi deliteratur\ SF [i periodice de acela[i profil. Arkadi Struga]ki fost alespre[edinte al Consiliului Cluburilor de SF din Rusia. A murit pe 12octombrie 1991.

Fra]ii Struga]ki au fost distin[i cu numeroase premii: Premiul pentru ceamai bun\ carte a anului publicat\ `n englez\, pentru Picnic la marginea

drumului (1977), Premiul JulesVerne acordat de CongresulScandinav asupra Literaturii SF(1979), Premiul pentru Ceamai bun\ carte publicat\ `n1986 acordat de Clubul iu-bitorilor de SF ALKOR, Omsk,pentru Valurile lini[tesc v`ntul(1988). ~n 1990 au primitPremiul de simpatie alcititorilor acordat deOrganiza]ia Scriitorilor dinSankt Petersburg. Tot `n 1990au fost distin[i [i cu PremiulAelita, Marele Inel pentruromanul Melcul pe p`rtie.

SEMNAL

F.M. Dostoievski, Jurnal de scriitor, traducere de Adriana Nicoar\, Marina Vraciu, Leonte Ivanov [iEmil Iordache, Studiu introductiv de Sorina B\l\nescu, Edi]ia a III-a, colec]ia „Biblioteca Polirom“,Editura Polirom, 1.296 de pagini, 75. lei

„Jurnal de scriitor nu este numai jurnal intim ori autobiografic, oper\ memorialistic\ ori roman autobiogra-fic. Nu e nici antijurnal sau pseudojurnal. Este, pur [i simplu, jurnalism de o factur\ care tope[te distinc]iiledintre persoana `nt`i a diaristului, care se vorbe[te pe sine pentru sine, persoana autorului de jurnal alpl\m\dirii unor romane, jurnalul re]in`nd cr`mpeie de experien]\ creatoare, [i persoana a treia a naratorului,c\reia i se datoreaz\ povestea `n forma elaborat\ deja, nara]iunea definitiv\. Trebuie s\ fii Dostoievski pen-tru ca s\ `mpaci, dialogic, specii altminteri incompatibile, pun`ndu-le sub autoritatea capricioas\ a mono-jur-nalului despre sine [i despre al]ii, dar mai cu seam\ despre sine ca instan]\ moral\, nesigur\ de adev\rul ei.“(Sorina B\l\nescu)

„~n fiece num\r de gazet\ `nt`lni]i relat\ri despre `nt`mpl\ri dintre cele mai ciudate. Pentru scriitorii no[triaceste `nt`mpl\ri s`nt fantastice, iar Domniile Lor nici nu le vor lua `n seam\, `n timp ce ele s`nt realitatea`ns\[i, fiindc\ s`nt `nt`mpl\ri aievea. Cine s\ le observe, s\ le deslu[easc\ [i s\ le `nregistreze? ~nt`mpl\rile seconsum\ clip\ de clip\, zi de zi, [i nu constituie excep]ii. Toat\ realitatea trece pe sub nasul nostru.“ (F.M.Dostoievski)

BORIS STRUGA}KI :

„Scriitorii s`nt o marf\la bucat\, nicidecumproduse de serie“ARKADI & BORIS STRUGA}KI

Am scris despre acest lucru. R\sfoi]icartea mea Comentarii la cele (pe)tre-cute. O g\si]i pe Internet, pe site-ul fra-]ilor Struga]ki. ~n ea se poveste[te am\-nun]it acest lucru.

~n c\r]ile dumneavoastr\ aborda]i u-neori o tem\ care nu este neap\ratlegat\ de science-fiction: putereapolitic\, modalitatea de a guverna unstat, un imperiu, o lume. A imagina,a scrie `n acest fel nu `nseamn\ nu-mai noi tehnologii, `nt`lniri cu altelumi, ci [i a schimba ceva `n sistemepolitice, sociale reale. Asta vre]i s\sugera]i?

Am abordat asemenea teme nu „uneori“,ci, a[ spune, aproape tot timpul. ~n ge-nere, ne-a interesat prea pu]in literatura[tiin]ifico-fantastic\ propriu-zis\, ci, maiales, politica, sociologia, istoria. Majori-tatea nuvelelor noastre trateaz\ aseme-nea subiecte. Cu toate acestea, niciodat\nu ne-am ocupat cu previziunile. Amscris fie despre lumi `n care ne-ar fipl\cut s\ tr\im, fie despre universuri `ncare sub nici un chip n-am fi dorit s\ ni-merim. Utopii [i antiutopii. Dar, `naintede orice, ne-a interesat, [i repet acest lu-cru, prezentul: utopiile [i antiutopiilenu erau dec`t decoruri ale realit\]ii carene `nconjoar\. Conducerea ne-a consi-derat „m`njitori cu noroi“ (mai exact,„m`njitori cu dohot“ – n. trad. L. Iva-nov), „indivizi care denatureaz\ reali-tatea noastr\ sovietic\“, `n vreme ce noinu f\ceam, la o adic\, altceva dec`t s\descriem lumea din jur, `n modul `ncare noi o percepeam.

Crede]i c\ e posibil s\ devin\ reali-tate acel concept de „univers la amia-z\“ a[a cum `l descrie]i?

O asemenea lume va deveni posibil\doar dup\ ce va fi modelat\ [i pus\ `npractic\ Teoria Suprem\ a Educa]iei.Principala ei sarcin\ ar sta `n formareaOmului Instruit, pentru care esen]ial `nvia]\ ar fi munca creatoare f\cut\ cu pa-siune [i succes. ~n momentul de fa]\, oasemenea sarcin\ pare absolut ireal\,dar aceasta este singura cale de a „`ntre-rupe [uvoiul timpului“ [i de a-l trans-forma pe s\lbaticul arunc\tor de gre-nade cu reac]ie `ntr-un purt\tor al `nal-tei moralit\]i.

Afirma]i „~n general, un individ pre-fer\ s\ locuiasc\ ̀ ntr-un stat puternic.C`teodat\ m\ `ntreb: cum reu[escceilal]i s\ se descurce f\r\ acel senti-ment? Luxemburghezii, de exemplu?“.M\ `ntreb dac\ aceasta este valabil, [iimportant, `n cazul scriitorilor n\s-cu]i `n culturi mici.

~n Danemarca a tr\it Andersen. ~n Elve-]ia, Dürenmatt. }\rile de rangul doi aleAmericii Latine au dat lumii o pleiad\de scriitori excep]ionali. De aceea nucred c\ m\rimea [i „grandoarea“ unei]\ri ar juca aici un rol prea important.Scriitorii s`nt o marf\ la bucat\, nicide-cum produse de serie. Apari]ia lor nu sesupune legii numerelor mari.

Va schimba lumea Internetul? „Bi]ii“,poetic vorbind, s`nt oare codul uni-

versului sau doar cel mai nou? V-aschimbat cumva re]eaua de telefonieglobal\?

~ntr-o anume m\sur\, probabil c\ da.~ns\ motorizarea ne-a influen]at `ntr-ungrad cu mult mai mare. Revolu]ia pro-dus\ de megabi]i, dar nu doar aceasta, af\cut ca lumea s\ nu mai arate ca `na-inte. Secolul XX a fost bogat `n revolu]ii,or, a o scoate `n eviden]\ pe cea mai„important\“ e un lucru pe care nu l-a[`ncerca.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 www.supliment.polirom.ro

„Niciodat\ nu ne-am ocupat cu previziunile. Am scris fie desprelumi `n care ne-ar fi pl\cut s\ tr\im, fie despre universuri `ncare sub nici un chip n-am fi dorit s\ nimerim. Utopii [iantiutopii.“

13 «

interviuUTOPII {IANTIUTOPII

Stelian T\b\ra[, Weekend pe continent, Colec]ia „Proz\“, Editura CarteaRomâneasc\, 248 de pagini, 24.95 lei

Pitore[ti, cosmopolite, nuvelele din Week-end pe continent deseneaz\ harta unei lumi fic-tive `n interiorul c\reia se petrec uneori evenimente stranii, alteori fapte fabuloase de-adreptul, se dezleag\ mistere teribile – [i mai ales teribil de `nc`lcite! –, se urzesc scenariiconspira]ioniste. ~i ve]i g\si aici ca personaje chiar pe Eco, pe Eliade [i pe Culianu; umbralor se `ntinde peste `nt`mpl\rile fantastice n\scocite de Stelian T\b\ra[.

„~n proza lui Stelian T\b\ra[, realitatea concret\ a tranzi]iei `nt`lne[te pe nea[teptatemitul [i simbolul local, arhaic; lumea globalizat\, `n culori vii, este striat\ de alb-negrulepocii comuniste. Nuvelele au un farmec aparte, datorat decupajului precis [i mixajuluioriginal a dou\ realit\]i (cea româneasc\ [i cea occidental\, lumea trecutului [i cea aprezentului).

Vizualitatea nucleelor simbolice ar putea incita un scenarist sau un regizor de film.Alerte [i misterioase, profunde [i pline de umor, cu frazare traductibil\, nuvelele lui StelianT\b\ra[ readuc `n aten]ie pe unul dintre cei mai talenta]i prozatori ai unei genera]ii carepoate spune acum ceea ce, decenii `ntregi, a stat nerostit.“ (Gabriela Adame[teanu)

Wendy Holden, Nevestele din Bath, traducere din limba englez\ [i notede Ines Hristea, colec]ia „CHIC“, Editura Polirom, 536 de pagini, 37.95 lei

Nevestele din Bath, primul roman al lui Wendy Holden tradus la EdituraPolirom, este povestea a dou\ perechi de p\rin]i `n devenire care se `nt`lnesc laacelea[i cursuri prenatale `n or\[elul Bath din Anglia, un loc lini[tit, numai bunpentru crescut copii. Hugo [i Amanda [i-au rezervat loc la o clinic\ privat\foarte cochet\, cu preten]ii, `n timp ce Jake [i Alice `[i doresc o na[tere natu-ral\, acas\. Din p\cate, `n nici unul dintre cazuri lucrurile nu decurg conformplanului. Dup\ fericitul eveniment, Amanda, fost\ jurnalist\ monden\, g\se[tematernitatea mult mai neinteresant\ dec`t reie[ea din revistele glossy [i sere`ntoarce la lucru, l\s`ndu-[i so]ul s\ creasc\ singur copilul. Disperat, Hugo `icere ajutorul lui Alice, [i `n cur`nd `ntre cei doi se dezvolt\ o prietenie special\,poate chiar mai mult dec`t at`t. Alice, pe de alt\ parte, are [i ea probleme, av`nd`n vedere convingerile ecologice friz`nd extremismul ale propriului so], pentrucare absolut totul este reciclabil. Pe acest fond de nemul]umire generalizat\ sena[te o comedie social\ cu replici savuroase [i un umor formidabil.

DDiissccuull ddee ddeebbuutt aall CC\\tt\\lliinneeii BBuuttccaarruu,, ccuuuunn pprrooggrraamm ssooffiissttiiccaatt,, SSoonnaattaa NNoo.. 11 ddeeAAllbbaann BBeerrgg,, OOgglliinnzziillee lluuii MMaauurriiccee RRaavveell[[ii HHuummoorreessccaa,, oopp.. 2200 aa lluuii SScchhuummaannnn,,mmii ssee ppaarree rreemmaarrccaabbiill [[ii mm-aa aattrraass aatt`̀ttpprriinn iinntteerrpprreettaarree,, cc`̀tt [[ii pprriinn ssoonnoorriittaattee..

Nu este deloc u[or s\ r\zba]i pe pia-]a interna]ional\ a discului [i, st`nd devorb\ cu t`n\ra pianist\, `ntr-un interviupentru Europa Liber\, am aflat istoria`nregistr\rii. Cu ocazia unui recital laLondra, C\t\lina Butcaru a `nt`lnit uncunoscut produc\tor, Misha Donath, ca-re a lucrat, `ntre al]ii, cu Rudolf Serkin,Alfred Brendel [i Radu Lupu. Donath arevenit s\ o asculte la Viena, dup\ carei-a propus s\ colaboreze la proiectul dis-cului ap\rut acum la Divine Art [i `nre-gistrat `n condi]iile acustice perfecte ales\lii Wigmore din Londra.

N\scut\ la Constan]a, unde a studiatde la v`rsta de cinci ani cu Victoria Ni]u,C\t\lina Butcaru a fost apoi eleva Olg\iSzel la {coala „George Enescu“, la Bucu-re[ti, unde a fost `ndrumat\ [i de AuroraIenei [i Dan Grigore. {ansa unei cariereinterna]ionale i-au dat-o `ns\ studiile, `n-cepute la 17 ani, la Universitatea de Mu-

zic\ din Viena cu profesorul Jürg vonVintschger, el `nsu[i format la [coala u-nui mare pedagog vienez, Bruno Seidl-hofer. Acesta din urm\ a fost „un guru allumii pianistice vieneze [i a format prac-tic toat\ pleiada de profesori care au pre-dat pian la Facultatea de Muzic\ din Vi-ena, din anii ’60-’70, printre elevii s\i ce-lebri figur`nd Alfred Brendel [i Fried-rich Gulda“. ~n acela[i interviu, C\t\linaButcaru `mi spunea c\ studiile la Vienai-au adus „rigurozitate stilistic\, pedante-rie [i o abordare mai exact\ nu numai prinprisma piesei `n sine, dar privit\ `n ansam-blul cultural al unei epoci... Abordareastilistic\ a fost punctul forte al studiilorcu prof. Jürg von Vintschger“.

„Un mare noroc“ a fost s\ o cunoasc\pe pianista n\scut\ `n România, origina-r\ din Arad, Meira Farkas. „A fost ̀ nt`lni-rea care mi-a deschis accesul la mareamuzic\, la muzica marilor mae[tri dinain-te de r\zboi [i din anii ’50.“ Meira Farkasa studiat [i c`ntat cu Wilhelm Kempff, iar`n perioada ei american\, cu interpre]ilegendari ca Pablo Casals sau Rudolf Ser-kin. De la Meira Farkas, C\t\lina Butca-ru a `nv\]at „mult\ muzic\ de camer\,

[i-a perfec]ionat frazarea, marile struc-turi, modul de formare a sunetului“. O atreia `nt`lnire decisiv\ a fost cu pedagogulrus, stabilit `n Austria, la Graz, `n 1991,Alexandr Satz, „o personalitate cov`r[itoa-re“, elev al unui pianist legendar, Vladi-mir Sofroni]ki. Celor trei mae[tri care auavut un rol decisiv `n via]a ei, C\t\linaButcaru ̀ l adaug\ admirativ pe Dmitri Ba[-kirov, alt mare muzician cu „o cultur\ asunetului fantastic\, o reprezenta]ie sono-r\ [i cuno[tin]e estetice foarte solide, `nplus, o personalitate vulcanic\“.

Interesat\ [i angajat\, dincolo de re-pertoriul solo, `n muzica de camer\ [i li-ed, C\t\lina Butcaru `mi evoca `n modv\dit cu pl\cere [i `nt`lnirea cu violonce-listul Valentin Erben. „Venit\ la 17 ani`n Viena [i neav`nd un pian sau posibili-t\]i de studiu, prin diverse cuno[tin]e amcunoscut o doamn\ `n casa c\reia amputut lucra. Ea mi-a propus un an mai t`r-ziu, `n Viena exist`nd tradi]ia unor Haus-konzerte, concerte private, s\ dau un re-cital, spun`ndu-mi c\ printre invita]i se a-fl\ [i violoncelistul cvartetului Alban Berg,Valentin Erben. Trebuie s\ spun c\, ve-nit\ proasp\t din România [i fiind, prac-tic, o elev\, nu [tiam cine s`nt membriicvartetului [i nu auzisem nici m\car undisc cu ei. A[a c\ nu m-a impresionat preatare ce mi s-a spus. O zi dup\ concert, oscrisoare de mul]umire din partea lui Va-lentin Erben c\tre gazda concertului, `mipropunea s\ c`nt cu el. Ulterior, am aflatc\ este un mare muzician [i de atunciam `nceput s\ c`nt\m `mpreun\. A fosto pur\ `nt`mplare, iar Erben a devenit,dac\ v\ pute]i `nchipui, primul meu par-tener `n muzica de camer\.“

~n momentul de fa]\, C\t\lina Butca-ru exerseaz\ [i d\ concerte `n Austria, `n-tre proiectele ei afl`ndu-se un nou disc,cu sonate de Schubert. ~n viitorul ime-diat, va putea fi ascultat\, `n mai, acom-paniindu-l pe baritonul Jacek Strauch `nciclul Frumoasa Magelone de Brahms,iar `n august c`nt`nd Concertul de Pou-lenc, la Reiding, locul de na[tere al luiLiszt [i unde a fost construit\ o nou\ sal\de concerte, a c\rei sonoritate, se spune,ar rivaliza cu cea a faimoasei Musikvereindin Viena. O pianist\ de mare talent, deurm\rit [i ascultat, deocamdat\ pe pri-mul ei disc, ce va fi elogiat, nu m\ `n-doiesc, de critici.

Dumitru Ungureanu: „Parodia este evident\, chiar strident\.Pasajul supraliciteaz\ grotescul [i horror-ul, tocmai pentru a-[ibate joc de cli[eele [i kitsch-ul gustate de mul]i p\m`nteni“.

THE DUBROOMSPECIAL!

» 14

muzic\

C\t\lina Butcaru [idiscul ei de debut

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Nu [[tiu ccum sse vva ffi `̀nt`lnit ZZappacu BBruce BBickford, aartistul ffigurilormodelate `̀n llut. Mig\loasa munc\prin care argila diferit colorat\ ajun-ge film de anima]ie este `n The DubRoom Special! (ca [i `n Baby Snakes,alt film Zappa) un episod cu valen]ediverse. S\ remarc\m autoreferen-]ialitatea, ca tip de abordare esteti-c\, despre care nu-i cazul s\ dezvoltidei cunoscute. Bickford face un filmdespre cum realizeaz\ el anima]ia.Ca-n teoria astronomic\ la mod\,lumea lui se na[te printr-un big-bang, este plin\ de minerale `nfierbere, plin\ de mon[tri `n lupt\,dar – [i aici filmul devine eseu –mon[trii se nasc din fiecare individmu[cat la modul propriu de-o g`n-ganie miriapod\, n\scut\ la r`ndulei din `ndeletniciri artistice. Imagina-rul lui Bickford se `mplete[te cu mu-zica lui Zappa, `ntr-o produc]ie per-fect armonioas\, legat\ organic, so-lid\ conceptual [i, mai ales, cursiv\,inteligibil\. Dac\ muzica poate fi ta-xat\ drept avangardist\, cu influen-]e free-jazz ori new-age descendentdin Varese, Boulez sau John Cage,epica filmelor de anima]ie se `nseria-z\ `n (dar nu se limiteaz\ la) parodi-ile grote[ti ce deconstruiesc, f\r\ alichida, poncifele stilului de via]\ co-tidian `n America deceniilor [apte-opt. Stil de via]\ extins azi p`n\ peplaiurile mi(])oritice, cu specificul cene-a consacrat!...

Un aspect: monster-movie. Con-certul din 1974, remixat `n 1982,avea o pies\ Cheepnis (editat\ pediscul Roxy & Elsewhere), `n al c\reipreambul Zappa declar\ c\ ador\filmele cu mon[tri. Parodia este evi-dent\, chiar strident\. Pasajul supra-liciteaz\ grotescul [i horror-ul, toc-mai pentru a-[i bate joc de cli[eele[i kitsch-ul gustate de mul]i p\m`n-teni. Grünewald, Dürer, Bosch, Go-ya [i toat\ iconografia filmelor deserie B se adun\ `n spa]iul de lut„amenajat“ de Bickford [i „c`ntat“de Zappa. Capete care se turtesc,capete din care ies m`ini, cutii cenasc oameni, ochi ie[ind sub form\

de trompe din orbite opace, cara-cati]e verzi ce-[i adun\ tentaculele`n chip de autostr\zi pe care circul\ma[ini ce devin femei dotate cu s`nidin care ]`[ne[te un lichid transfor-mat `n magm\ primordial\, jocurimecanice unde se c`[tig\ cranii deCaliban, degete cu fa]\ de Sad Mansp`n ce se mu[c\ reciproc [i-[i tragpumni cu bra]e-surpriz\, copii n\s-cu]i b\tr`ni, piramide, ro]i, p\duri,cu]ite, trireme antice cu c`te 24 dev`sle pe r`nd, apoi mul]imi de oameni,mai corect – figuri umanoide pecare se cite[te groaza, de bun\ sea-m\, c\ de-aia e film de groaz\, nu?

Arta improviza]iei, de care ampomenit, [i care mi se pare esen]ial\`n ceea ce-a `ntreprins Zappa, se poa-te exemplifica prin experimentul nu-mit Approximate. Este o bucat\ mu-zical\ scurt\, un fel de interludiu ex-tins la nevoie `ntr-o pies\ de sine st\-t\toare. O prim\ variant\ de show:partitura este interpretat\ clasic de`ntreg ansamblul (dirijat de Zappa`n nota sa excentric\). Apoi, fiecareinstrumentist `[i c`nt\ partea de com-pozi]ie numai vocal. Consecin]a? Unsoi de cvintet f\r\ noim\, dar cu multhaz [i ritm. ~n fine, tipic Zappa, ceicinci s`nt pu[i s\ danseze partitura!Ceea ce se [i `nt`mpl\, cu rezultatulpe care `l pute]i aprecia singuri...

Improviza]ia ca-n commediadell’arte se prelunge[te p`n\ `n stu-dioul Compact Video. Este adus unactor care cite[te `ntreb\rile puse deZappa mai `nainte, doar pentru a pri-mi alte r\spunsuri. Apoi apare unshowman de origine italian\ caresus]ine o instant lesson despre tengola minchia putana (las curio[ilor pl\-cerea traducerii), mimeaz\ inhalareacocainei [i face publicitate ultimuluis\u single, `n fapt... o felie de p`inefolosit\ la hamburgherii tip junk-food. Pe scena concertului din 1982,Steve Vai `[i scurteaz\ pletele cu ofoarfec\, `n timp ce ansamblul c`nt\piesa dedicat\ lui (Stevie’sSpanking).

{i a[a mai departe, nici unmoment de plictiseal\...

Zappoliphonia (3)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 www.supliment.polirom.ro

Divine Art, o cas\ britanic\ de discuricunoscut\ p`n\ acum gra]ie recondi]ion\rilorexcep]ionale ale unor `nregistr\ri istorice, alansat o nou\ serie consacrat\ unor tineriinterpre]i de talent [i luna aceasta am avutsurpriza [i pl\cerea s\ o descop\r `ntre ei pepianista C\t\lina Butcaru. M\ gr\besc s\ v\

semnalez discul fiindc\ ocaziile de a vorbidespre `nregistr\rile unor interpre]i români s`ntrare, `n primul r`nd deoarece nu exist\ nici opolitic\ editorial\ consecvent\ de a-i promova`n lume, pentru a nu mai vorbi de o pia]\româneasc\ a discului clasic. S\ fie nevoie [iaici de solu]ia miracol, o comisie preziden]ial\?

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-foodDAVE CORREIA

Mul]i nici nu l-ar considera artist, ci un individ bolnav, care `[iexorcizeaz\ obsesiile desen`nd. Recunoa[te singur asta, f\r\ s\ insiste prea mult, oricum n-ar `n]elege mai nimeni.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

-sscript-Filmul `ncepe cu camera apropiindu-se `n pas [chiop\tat de o sal\ de artemar]iale, pe a c\rui frontispiciu scrie„SSeennsseeii MMoollddoovvaann –– lluuppttee ddee ssttrraadd\\ccuu ppiicciiooaarree [[ii cc\\rr\\]]ii, program 8-12“.~n sal\, comisarul Moldovan (SergiuNicolaescu) sparge cu capul bol]aride beton. Pe fundal se aude Phoenix,instrumental. Prim-plan cu maestrul[terg`nd [i ling`nd o urm\ de s`ngedintre ochi.

~n sal\ intr\ Jan Clod (J.C. Van-Damme), [chiop\t`nd [i cu ochiivine]i. Se uit\ admirativ la sensei,care din kata `l `ntreab\:S: Deci e[ti fost combatant `n legiu-nea str\in\... J: Yes.S: {i te-ai retras, te-ai plafonat, ai vruts\ ui]i de omoruri [i de arme.J: YesS: {i asear\ ai b\ut cam mult [i ai is-cat un scandal.J: Yes.S: {i pumnii nu te-au mai ascultat...]i-au spart mecla golanii.J: Yes.S: Vrei s\ [tii de unde [tiu eu toateastea? P\i, sensei Moldovan [tie tot.J: Yes.S: Acum vrei s\ te antrenez ca s\ fiidin nou cel care ai fost, poate chiarmai bun. Pune trenicu pe tine. Aicieu dau comenzile, ori m\ ascul]i, orimar[ la m\-ta.J: Yes.S: O s\ `ncepem prin a-]i da un nounume, de r\zboinic, care s\ repre-zinte [i m`ndria s\lii asteia... s\-]iziceeeeem... Jane San Moldovan(muzica: tan-taaaaaan!).J: Yes.

S: O s\ faci flot\ri `n pumni cu un sin-gur deget [i o s\ ridici piciorul fulge-r\tor, din direc]ie jos-sus. Apoi [paga-ta pe cioburi. S\ te fereasc\ mamadracului s\ te regulezi cu nepoat\-mea, c\ are opt ani.J: Yes.S: Acuma leag\-]i o felie de salam decur [i f\ trei ture de stadion, legat laochi.J: Yes.

...dup\ trei luni de antrenamentdraconic...

Intr\ Jane San Moldovan, tot nu-mai mu[chi, `n pantaloni bufan]i.Sensei Moldovan `l prive[te p\rinte[-te, se face c\-i freac\ una dup\ cap,dar Jane San se fere[te:S: Cred c\ e[ti preg\tit. Ai f\cut du[?J: Yes.S: Disear\ mergem la cr`[ma unde ailuat b\taie. Nu tremura, e[ti cu mine(prim-plan pe sensei, muzic\ – tanta-aaaaan!)J: Yes.

Apoi imaginea se mut\ pe clubul„La Gelu“. Vreo dou\zeci de tipi du-bio[i [i g\l\gio[i, un poli]ai care zboa-r\ prin geam [i fuge disperat. ~n u[\apar Sensei Moldovan [i Jane SanMoldovan. Muzica-tantaaaaaan!Golanii se `narmeaz\ cu sticle sparte[i scaune. Protagoni[tii se pun spate`n spate [i `ncepe m\celul, pumniizboar\ cu precizie `n fe]ele borfa[ilor,iar picioarele cro[teaz\ cu precizie chi-rurgical\ printre fica]ii [i splinele lor.

Faza de final: steagurile Americii [iRomâniei flutur`nd eroic:

S: Un fleac, i-am ciuruit... J: Yes.Tan-taaaaaaaaaaan!THE END va urma.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008

PPeennttrruu DDaavvee CCoorrrreeiiaa ((wwwwww..ppllaayywwiitthhkknnii-vveess..ccoomm)),, `̀nnttuunneerriiccuull [[ii tteeaammaa `̀nnsseeaammnn\\aarrtt\\.. Singura pe care o cunoa[te, singuracare `l ajut\ s\ r\m`n\, m\car conven]io-nal, `n toate min]ile. Uneori tu[ negru,alteori Corel Draw. S`nge `nchegat, per-sonaje stranii, mutilate, r`njete macabre[i, peste toate, un soi de delicate]e ne-fireasc\. Oamenii `[i fac tatuaje dup\ de-senele lui, a colaborat cu trupa Soulfly, apublicat p`n\ acum dou\ numere dinPlay With Knives (povestiri & ilustra]ii)[i primul volum din The Art of DaveCorreia, iar cel mai mare vis al lui este s\regizeze un film.

„Am `nceput s\ desenez `nc\ din co-pil\rie. Arta este unul dintre lucrurilecare au f\cut parte din via]a mea de c`ndm\ [tiu“, sus]ine Correia `ntr-unul din-tre pu]inele interviuri pe care le-a datp`n\ acum, cel pentru „Razor Dolls“. „~n-totdeauna am fost atras de lucrurile mai`ntunecate. Chiar [i c`nd eram `n clasa I,`mi amintesc c\ desenam rechini carem`ncau oameni. Stilul mi l-am dezvoltatpur [i simplu, maturiz`ndu-m\, dese-n`nd tot timpul, citind benzi desenate [iuit`ndu-m\ la filme. Preferatele meles`nt cele la care m\ sileau veri[orii meis\ m\ uit la o v`rst\ la care eram preamic pentru a[a ceva: Nightmare on ElmStreet, Hellraiser [i Evil Dead 2.“

Pentru cei care `l z\resc pe strad\,undeva prin nordul Californiei, nu este,

probabil, dec`t un tip de aproape 30 deani, poate neb\rbierit, poate pu]in aerian.Realitatea lui e alta `ns\: „Uneori, per-sonajele mele apar din interpret\rile e-ronate pe care le dau lucrurilor. ~ntr-ozi, de exemplu, am v\zut cu coada ochiu-lui un individ care ar\ta ciudat: avea oprotez\ `n loc de bra] [i o cocoa[\ biza-r\. C`nd l-am privit mai bine, mi-am datseama c\ tipul se sprijinea de un st`lp [i]inea `n m`n\ o umbrel\“.

65 de wa]i [i-un plic cu viermi

Mul]i nici nu l-ar considera artist, ci un in-divid bolnav, care `[i exorcizeaz\ obsesi-ile desen`nd. Recunoa[te singur asta, f\-r\ s\ insiste prea mult, oricum n-ar `n-]elege mai nimeni. Dar [tie c\ e bine ceface: „Desenul are un efect terapeuticasupra mea. Dac\ n-a[ desena, probabilc\ mi-a[ t\ia venele – sau pe ale altcui-va. ~ncerc s\ desenez `n fiecare noapte.Cred c\ asta m\ men]ine c`t de c`t nor-mal...“. Nu-i plac oamenii, nu-i placesocietatea `n care tr\ie[te, nu-i place nicim\car arta pe care o vede `n galerii. „Estestupid. Exist\ o mul]ime de arti[ti foartebuni care s`nt subestima]i [i la fel demul]i care au un succes ridicol. Nu-miplace mai nimic din ce v\d. Poate pen-tru c\ nu `n]eleg sau poate pentru c\s`nt gelos...“

Ziua l-ai putea confunda cu un de-signer ca oricare altul, dar la c\dereaserii se transform\ `ntr-un singuratic celucreaz\ cu frenezie `ntr-o cas\ d\r\p\-nat\, la lumina unui bec de 65 de wa]i.N-are re]ete pentru intrarea `n transacrea]iei, nici muze care s\-l inspire.„C`nd lucram la ultima mea carte, ba m\`mb\tam cri]\ [i ascultam muzic\, bar\m`neam complet treaz [i m\ `ncuiam`ntr-o camer\ lini[tit\. De multe ori, lasc`te un film s\ ruleze, ca s\ pot ascultareplicile. ~ns\ aproape `ntotdeauna tre-buie s\ fiu acas\. Nu m\ simt `n largulmeu lucr`nd `n alt\ parte sau `n preajmaaltor oameni.“

Nu este genul de artist pe care s\ `lasalteze fanele pe strad\ cer`ndu-i auto-grafe, dar i s-a ar\tat iubirea `n feluri multmai stranii [i, crede el, mai profunde. „Otip\ `mi trimitea mereu chestii prin po[-t\. De Father’s Day am primit de la eani[te viermi [i un cartona[ pe care scria«Felicit\ri, e[ti tat\!». Alt\dat\ mi-a tri-mis o bucat\ de piele cu un smoc de p\r,pe care desenase inimioare. Dar cel maimi[to a fost c`nd am primit o inim\ deoaie. Tocmai st\team la mas\ c`nd a a-juns pachetul de la ea. Mirosul m-a izbitimediat [i am vomitat tot, dar s`nt ex-trem de flatat c\ cineva [i-a dedicat timpulf\c`nd toate aceste lucruri pentru mine.“

Pentru c\ `n lumea lui Dave Correia,lumina nu se aprinde niciodat\, ur[ii deplu[ s`nt orbi, p\pu[ile au venele t\iate,iar `ntr-o inim\ de oaie zac mistere maiad`nci dec`t `ntr-una de plu[ ro[u.

JANE SAN MOLDOVAN...SAU COMISARUL MOLDOVAN SE ~NTOARCE 2...

World’s Most Hated: Clasica `ntrebare cu insula pustie. Po]i s\ iei cu tine doi oa-meni [i un CD. Cineva te va `nso]i, altcineva va fi `njunghiat [i ucis. Evident, aicu tine [i un CD player.

Dave Correia: Haha! Probabil c\ l-a[ lua cu mine pe Alex Pardee (http://a-lexpardee.com/), pentru c\ e un tip fain [i foarte amuzant. ~n plus, se uit\ lat`mpenia aia de serial, LOST, a[a c\ s-ar putea s\ aib\ c`teva idei despre cum s\supravie]uie[ti pe o insul\ pustie... de exemplu, s\ omori ur[i polari sau s\ telup]i cu fantomele. Apoi, exist\ o sumedenie de oameni pe care a[ fi `nc`ntats\-i `njunghii [i s\-i ucid, dar dac\ ar fi s\ aleg, a[ zice Paris Hilton, pentru c\ epe jum\tate stru], iar mie `mi place carnea de pas\re. {i a[ asculta NWA –Straight Outta Compton, pentru c\ e o muzic\ perfect\ pentru `njunghiat, iarAlex ar putea face break dance pe ea.

O ~NTREBARE {I-UN R|SPUNS

„Dac\ n-a[ desena, mi-a[ t\ia venele“Primul film horror pe care [tiu c\ l-am v\zut se numea Expresulgroazei. Nu mai ]in minte dec`t o creatur\ stranie [i ni[te ochialbi, goi. De atunci, n-am scos ochii nici unui urs de plu[, n-amt\iat venele imaginare ale p\pu[ilor, nu m-am refugiat `ndebarale pr\fuite [i nici n-am tremurat c`nd s-a stins lumina.

DISPLAY

Diana SOARE

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Ana-Maria Onisei,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, LuizaVasiliu, Constantin Vic\. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Citi-torii din str\in\tate se pot abona la adresa: ex-port@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

Ang Lee vine cu un film de epoc\ elegant, care ar aminti de unpolicier clasic dac\ n-ar avea secven]ele de erotism explicit.Filmul `ns\ nu e doar un lovestory, c`t o punere `n und\ a unoridei pe care, sub diferite forme, to]i ni le punem.

UN FILM DE EPOC|ELEGANT

» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 177 » 3 – 9 mai 2008 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

CriticMetoda ccea mmai ccuminte dde aa dde-scrie ssau aa ddefini oo nno]iune mmai ggreude pprins `̀n ddou\-ttrei vvorbe ee`ntoarcerea lla eetimologia ttermenuluirespectiv. Ca un fel de „Eminescueste cel mai mare poet român dintoate timpurile“, care st\, ca fraz\`ntemeietoare, la baza unui comen-tariu de clasa a opta. ~ntr-o introdu-cere la metodele criticii deconstruc-tiviste (Deconstructive Criticism: AnAdvanced Introduction), Vincent B.Leitch, autorul unei impresionanteNorton Anthology of Theory andCriticism, `ncearc\ o re-definire arolului [i responsabilit\]ilor criticuluiliterar. Pentru asta, porne[te de lapremisa c\ s`ntem prizonieri ai unuiportret tradi]ional al criticului, ca„persoan\ care analizeaz\ sau evalu-eaz\ textele, care le judec\ meritelesau gre[elile, decide (lat. criticus) [idiscerne (gr. kritikos)“, fiind capabils\ separe [i s\ aleag\ (gr. krinein).Dac\ ne-am uita `ns\ la r\d\cina in-do-european\ a cuv`ntului [i la vari-antele ei, ni s-ar dezv\lui „cronicaunor reprim\ri [i reduceri culturale“(e lucru [tiut c\, `ncep`nd cu post-structuralismul, tonul discursului teo-retic devine cam pr\p\stios). Astfel,sker, r\d\cina indo-european\ desprecare e vorba, `nsemna: a cicatriza, ajuli, a jupui. Latinescul scribere aveaurm\toarele sensuri: a zg`ria, a face oincizie, a scrijeli, a `nscrie, a prescrieetc., iar cribrum (tot din latin\) de-semna ori ac]iunea de a cerne prinsit\, ori a deforma. Trecem de ska-riphos, skrifla, (dis)crimen, cernere [ihridder, ca s\ ne `ntoarcem la sker [ivariantele lui, kar [i caro: carne, car-nal, carnagiu, carnaval, a incarna,mort\ciune. Concluziile lui Leitch nus`nt formidabile, mai ales c\ eleap\r\ teza deconstructivi[tilor [i aimposibilit\]ii oric\rui critic de a for-mula o judecat\ valid\ legat\ de untext: „S`ntem preo]ii R\st\lm\cirii(Misreading) [i mo[tenitorii uneiScripturi indescifrabile“. Am puteatotu[i specula, pornind de la eti-mologiile de mai sus, asupra actuluicritic ori ca o violentare terapeutic\(dac\ faci o incizie, e, cu siguran]\,spre binele pacientului), ori ca unm\cel inutil, care transform\ textul `ncadavru. Oricum ar fi, textul nupoate supravie]ui f\r\ criticul lui (fieel [i cititor), chiar dac\ rela]ia dintreei este destul de zbuciumat\ [i sepoate solda cu uciderea textului saua reputa]iei criticului. S\ fie literaturaat`t de s`ngeroas\?

~mi sscriu aarticolul `̀n aavans, `̀nS\pt\m`na PPatimilor, cca ss\am lliber dde PPa[te. Ierta]i-mieventuala impresie de blas-femie pe care am s\ v-o las,dar e trecut de miezul nop-]ii, articolul trebuia trimis deieri, iar alt\ idee nu-mi vine.

~ncerc s\-mi imaginezcum ar reflecta mass mediadin România nu na[terea,botezul, minunile, tr\darea,patimile, r\stignirea sau `n-vierea lui Iisus, ci mometul `ncare a rostit Fericirile de peMunte. S\ folosim o singur\surs\ (Iuda fiind cooptatprintre apostoli ceva mait`rziu, f\r\ s\ apuce s\-[i di-vulge, neapocrif, punctul devedere). S\-l lu\m pe autorulprimei Evanghelii, pe Matei(apoi cine s-ar obosi s\ veri-

fice din patru surse o a[a ba-nal\ [tire?).

Aparent del\s\tor, f\r\ in-stinct de reporter adev\rat,Matei poveste[te destul derepejor o serie de evenimen-te anterioare („`i aduceau laEl pe to]i cei ce sufereau defelurite boale [i chinuri, pecei `ndr\ci]i, pe cei lunatici [ipe cei sl\b\nogi: [i El `i vin-deca“), care ar fi putut st`rnim\car OTV-ul sau B1 TV-ul,dac\ Diaconescu n-ar fi furatde dispari]ia Elodiei, iar Na-[ul n-ar fi fascinat de succe-sul Monic\i Columbeanu.Cine s\ reac]ioneze?

Televiziunea Na]ional\?Exclus. TVR 1 oricum ar aflaun secol mai t`rziu dec`t to]iceilal]i de venirea M`ntuito-rului. ProTV-ul? Exist\ un ac-cident teribil pe DN1. Ante-na 1? O s\-l trimit\ poate peAdelin Petri[or, `ns\ doar cuprilejul R\stignirii. Realitatea

TV are un breaking news cuun reporter care a[teapt\ ca,din clip\ `n clip\, s\ aterizezenu [tiu ce boxer american.G`dea ascult\ un audiofile cuB\sescu, `n timp ce Stan r`deisteric, iar Cristoiu r\sfoie[teplictisit ziarele de m`ine.

„Libertatea“, „Click“,„Cancan“? Acestea doar s\ fipublicat, mai demult, o [ti-ru]\ despre cum femeia unuit`mplar [i-a `ncornorat so]ul,pretinz`nd c\ a r\mas `ns\r-cinat\ din senin. Ziarul meufavorit, „Cotidianul“? Ei, a[!Mai nou e preocupat descandalul divelor AndreeaMarin [i Mihaela R\dulescu.„Gazeta Sporturilor“? Pe To-lontan `l cred `n stare s\ scrieun articol mi[to despre Feri-ciri, `ntre alte dou\ desprebricheta aruncat\ din cer,dar se ab]ine pentru c\ to-tu[i e [eful unui ziar care tre-buie s\ se v`nd\. „G`ndul“?

Pe Cristian Tudor Popescu `lv\d s\pt\m`nal sim]ind p`n\`n m\duva oaselor c\ via]a e`n alt\ parte, dar cum s\ re-nun]e la cea cu care s-aobi[nuit?

Atunci cine, frate? „Ro-mânia literar\“? Comentariila zi despre actualitatea luiHomer. „Suplimentul de cul-tur\“? Cele mai recente apa-ri]ii de la Polirom. „Acade-mia Ca]avencu“? O poz\ alui Iisus, transfigurat de Du-hul Sf`nt, tremur`nd, cu p\rulv`lvoi, cu bra]ele ridicate –`nso]it\ de comentariul: „Fe-rice de hippio]ii care se credDumnezeu!“. Eu? S`nt preaconcentrat s\-mi ias\ num\-

rul de semne pentru articolulde s\pt\m`na viitoare. Voi?Nu-i greu s\-mi `nchipui ceporc\ieli [i-ar lua – autorul,[eful ziarului, patronul trus-tului, partidul cu care simpa-tizeaz\; `nclin s\ cred c\ niciM`ntuitorul n-ar sc\pa ieftinde asta – `n comentariile on-line de la sf`r[itul articolului.

Ierta]i-m\, oameni buni,dar m\ tem c\ tr\im vremuri`n care Fericirile lui Iisus –doar cu noroc, `ntr-o zi lip-sit\ de evenimente – arprinde un col] pe pagina decultur\ a vreunui cotidiansau un minut din [tirile de la ora 7.

Fericirile

CCuu LLuusstt,, CCaauuttiioonn,, AAnngg LLeeee aa ppuuss `̀nnuunndd\\ ((eell rreessppiinnggee ccuuvv`̀nnttuull „„aaddaappttaatt““)) oonnuuvveell\\ ppee ccaarree EEiilleeeenn CChhaanngg aa pprriittoocciitt-oovvrreeoo 2200 ddee aannii,, `̀nnttoorrcc`̀nndduu-ssee llaa eeaa,, ssppuu-nnee cciinneeaassttuull,, ccaa uucciiggaa[[uull llaa llooccuull ccrriimmeeii..Este o poveste desf\[urat\ `n China,c`nd, sub ocupa]ia japonezilor, o t`n\r\pasionat\ de teatru [i animat\ de idea-luri patriotice seduce un colaborator in-fluent al japonezilor cu scopul de a-l dape m`na tovar\[ilor ei ca s\-l ucid\.Probabil c\ Ang Lee a f\cut filmul custafia lui In the Mood for Love `n spate,dar faptul c\ l-a ales tot pe Tony LeungChiu Wai `n rolul amantului dovede[temai degrab\ c\ [i-a propus s\ biruie a-ceast\ stafie. R\v\[it din filmul lui WongKar-wai de cocktailul de rochii str`mtealunec`nd prin ploaie, pe sub umbreleumflate de muzici vechi, spectatorul oc-cidental s-a v\zut din nou `n fa]a uneipove[ti de dragoste asiatice.

Dar cele dou\ filme s`nt diferite.Ang Lee nu are aceea[i apeten]\ pentrucadre frichinite [i estetizante, chiardac\ [i de la el r\zbate un soi de melan-colie ud\. Ang Lee vine cu un film deepoc\ elegant, care ar aminti de unpolicier clasic, dac\ n-ar avea secven]elede erotism explicit. Mai ales `ns\ – [iaici e, cred, tot [pilul –, filmul nu e doarun lovestory, c`t o punere `n und\ aunor idei pe care, sub diferite forme,to]i ni le punem.

{i-a adus aminte depropria tinere]e

Ang Lee a m\rturisit c\ a fost sedus dinproza lui Eileen Chang de fragmentele`n care eroina cobora `mbujorat\ de pescen\ dup\ prima ei apari]ie `ntr-o pie-s\, petrec`ndu-[i restul serii `n aceea[i`mbujorare [i acela[i tremur al inimii.Ang Lee [i-a adus aminte de propria

tinere]e, dar a [i percutat la refrenul „lu-mea e o scen\“, la ideea c\ fiecare joac\un rol `n via]\ [i c\ ne `n]elegem pebaza unor coduri [i jocuri ale manipu-l\rii din care sinceritatea, oric`t de pa-radoxal sun\, nu e cu totul exclus\. Pel`ng\ aceste lucruri, se vede [i din fil-mul lui Lee c\, a[a cum spun sexologii,liantul dintre doi oameni nu e dragos-tea c`t sexul, [i c\ – arm\ sau nu – el eun instrument de cunoa[tere poate maisincer dec`t cuv`ntul (vezi [i filmul luiPatrice Chéreau, Intimitate/Intimacy). Cu-vintele mint sau nimeresc u[or pe l`ng\,ele s`nt arme periculoase [i par[ive, iar`n rela]iile dintre oameni empatia e ochestie at`t de fragil\, `nc`t ]i-e [i team\s\ `ncepi s\ vorbe[ti cu cineva ca s\ nudescoperi c\ empatia era o proiec]ie.(Proust spunea c\ avem impresia c\ s`n-tem iubi]i c`nd iubirea pleac\ de la noi,se love[te de cel\lalt [i se `ntoarce.)

Cam asta reiese din filmul lui Lee [idin meciul dintre cei doi s\lbatici a-man]i pe care spectatorul `l prive[te`ncerc`nd s\-[i dea seama cine se d\ de

gol primul. Un prieten care a v\zut fil-mul odat\ cu mine a fost de p\rere c\Mr. Yee avea o figur\ fioroas\ [i pre-supunea c\ Mai Tai Tai s-a `ndr\gostitprima. Eu am zis c\ a fost invers [i c\Mr. Yee nu i-ar fi spus tai-tai femeii, or-don`nd s\ fie omor`t\ al\turi de cama-razii ei, dac\ n-ar fi iubit-o foarte mult.Cu tot sexul lui explicit, Ang Lee n-af\cut dec`t s\ ad`nceasc\ misterul din-tre doi oameni care, fie c\ se cunosc`ntr-un r\zboi mondial sau `n timp depace, tot se vor afla pe un c`mp minat.Astfel de r\zboaie iau sf`r[it ori c`ndam`ndoi combatan]ii sucomb\, ori c`nddepun armele `n acela[i timp. P`n\ a-tunci, continu\m cu to]ii s\ ne juc\mrolurile, mai bine sau mai prost.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

The Spy Who Shagged Mr. YeeRecunosc, titlul nu-mi apar]ine, s-a g`ndit altcineva`nainte. ~ns\ e prea glume] pentru a acoperi etan[ celmai recent film al lui Ang Lee, premiat cu Leul de Aur la Vene]ia anul trecut [i prezentat la noi `n deschidereaFestivalului B-EST. Ang Lee se reinventeaz\ de la un film la altul. N-ai putea spune, v\z`nd Ra]iune [isim]ire/Sense and Sensibility, Tigru [i dragon/CrouchingTiger, Hidden Dragon, Hulk uria[ul/ Hulk, BrokebackMountain sau acest Lust, Caution/Se, jie, c\ s`nt f\cutede aceea[i persoan\. Asta e foarte bine.

FILM

Iulia BLAGA