+ All Categories
Home > Documents > 15_Somajul in Romania

15_Somajul in Romania

Date post: 05-Apr-2018
Category:
Upload: gabriela-damian
View: 219 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
 1 NOTIUNI DE BAZA DESPRE SOMAJ Este considerat somer cel care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare, este apt pentru munca, dar nu are nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat salariul de baza minim brut. Somerul trebuie sa fie disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare. El trebuie sa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. Indemnizatie de somaj este considerata o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si nu s-au putut incadra in munca; Sistemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul National de Statistica in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.  Angajatorii au obligatia sa com unice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. Pot beneficia de indemnizatie de somaj si cei care: ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii; cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania; nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie. In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii: le-a incetat contractul de munca / raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului; au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca; le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.  Angajatorii sunt obligati sa depuna, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au sediul, declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Transcript

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 1/16

 

1

NOTIUNI DE BAZA DESPRE SOMAJ 

Este considerat somer cel care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este in cautareaunui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor depensionare, este apt pentru munca, dar nu are nu are loc de munca, nu realizeaza venituri saurealizeaza venituri mai mici decat salariul de baza minim brut.

Somerul trebuie sa fie disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare. El trebuiesa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi aredomiciliul. Indemnizatie de somaj este considerata o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor deinvatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si nu s-au putut incadra in munca;Sistemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de InstitutulNational de Statistica in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, toate locurile demunca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora.Pot beneficia de indemnizatie de somaj si cei care:

• ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;• au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii;• cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in

Romania;• nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.• In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii se pot gasi in una dintre

urmatoarele situatii:• le-a incetat contractul de munca / raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;• le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost

incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii

definitive a activitatii angajatorului;• au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au

redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;• le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada

de suspendare a acestora, potrivit legii;• reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este

posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetariidefinitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;

• sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-operioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivitpregatirii profesionale;

• sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in muncasi care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra inmunca.

 Angajatorii sunt obligati sa depuna, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celeipentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, laagentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au sediul, declaratialunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetulasigurarilor pentru somaj.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 2/16

 

2

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale fundamenteaza anual, pe baza propunerilor AgentieiNationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, proiectul bugetului asigurarilor pentru somaj.Bugetul asigurarilor pentru somaj se aproba prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj se constituie din:- contributiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care isi desfasoara activitateaasiguratii;- contributiile individuale ale persoanelor;- venituri din alte surse, inclusiv din finantare externa.

Constituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj serealizeaza prin trezoreria statului. Disponibilitatile banesti inregistrate la finele anului debugetul asigurarilor pentru somaj se reporteaza si se utilizeaza in anul urmator.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, incota de 2,5%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate depersoanele asigurate obligatoriu. De asemenea, ei retin si vireaza lunar contributiaindividuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului

de baza lunar brut, pentru asigurati, asupra veniturilor brute lunare realizate.In cazul neachitarii contributiilor pentru constituirea bugetului asigurarilor pentru somaj, amajorarilor de intarziere si a penalitatilor, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei deMunca va proceda la aplicarea masurilor de executare silita. Recuperarea debitelor dincontributii si majorari se poate face si prin compensarea cu active imobile din patrimoniuldebitorilor, evaluate de institutii autorizate in conditiile legii, cu conditia ca acestea sa fienecesare functionarii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si sa fie prevazutein programul de investitii.Din bugetul asigurarilor pentru somaj se acopera, in principal, urmatoarele cheltuieli: plataindemnizatiilor de somaj, a contributiilor, platile compensatorii, taxe, comisioane, finantareamasurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca si a masurilor pentru prevenireasomajului, finantarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele care beneficiazain mod gratuit de aceste servicii, finantarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piata

muncii, comandate institutiilor de specialitate de catre Comisia Nationala de Promovare aOcuparii Fortei de Munca si de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, inclusivrealizarea de obiective de investitii, dotari si alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital.Nivelul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se fundamenteaza de MinisterulMuncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei deMunca, in functie de indicatorii sociali stabiliti pe baza analizelor, studiilor si prognozelor privind evolutiile de pe piata muncii.

Indemnizatia de somaj 

Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoareleconditii:

- au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare dateiinregistrarii cererii;

- nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;

- sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;

La stabilirea perioadei de 24 de luni, nu se iau in calcul:• perioada de suspendare a raporturilor de munca, cu exceptia perioadei de

incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile;

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 3/16

 

3

• perioada de pensionare pentru invaliditate, daca aceasta nu depaseste 12 luni;• perioada cuprinsa intre data suspendarii raporturilor de munca si data incetarii

motivului pentru care acestea au fost suspendate;• perioada cuprinsa intre data incetarii raporturilor de munca si data ramanerii

definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare in munca, daca aceastaperioada nu depaseste 12 .

Pentru persoanele incadrate cu contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizarese stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate in bazacontractelor individuale de munca cu timp partial.Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care angajatorul nu a platit contributia pentru somajsi se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, inchidere operationala,dizolvare, lichidare, administrare speciala sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii deforta majora.Constituie stagiu de cotizare perioadele in care angajatii sau, angajatorii au platit contributii deasigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania, precum si in alte tari, inconditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale. De asemenea, drepturile cuvenite insistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isistabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventiiinternationale la care Romania este parte.Indemnizatiile de somaj pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin acorduri siconventii internationale, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-aconvenit.Indemnizatia de somaj se acorda de la data incetarii contractului individual de munca, dacacererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile dela aceasta data. Daca cererea este inregistrata dupa termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de12 luni, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii. Termenul de 12luni este termen de decadere din drepturi.Indemnizatia de somaj se acorda somerilor, pe perioade stabilite diferentiat, in functie destagiul de cotizare:a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.Cuantumul indemnizatiei de somaj este suma acordata lunar, in functie de stagiul de cotizare,dupa cum urmeaza:a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare decel putin un an;b) 75% din salariul de baza minim brut pe tara, la care se adauga o suma calculata prinaplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, aunei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare.Cotele procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, sunt:a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;

d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.

Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au urmatoarele obligatii:• sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia

pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin invederea incadrarii in munca;

• sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care suntinregistrate orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor;

• sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite deagentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate;

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 4/16

 

4

• sa caute activ un loc de munca.

 Angajatorii care au incadrat in munca persoane din randul beneficiarilor de indemnizatii de somajau obligatia de a anunta in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care

acestia au fost inregistrati.Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj persoanele care refuza un loc de munca potrivitpregatirii sau nivelului studiilor, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu,refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite deagentiile pentru ocuparea fortei de munca.Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza oforma de invatamant.Incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum urmeaza:

- la data incadrarii in munca, conform legii, pentru o perioada mai mare de 12 luni;- la data cand realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari

decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;- la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pentru a desfasura activitati

independente sau a certificatului de inmatriculare, conform legii, daca realizeaza veniturilunare mai mari decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;

- la data refuzului nejustificat de a se incadra conform pregatirii sau nivelului studiilor intr-un loc de munca situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu;

- la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocuparii si deformare profesionala sau la data intreruperii acestora din motive imputabile persoanei;

- daca perioada de pensionare pentru invaliditate depaseste 12 luni;- la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, de la data solicitarii

pensiei anticipate sau la data cand pensia de invaliditate devine nerevizuibila;- la data plecarii in strainatate a beneficiarului pentru o perioada mai mare de 3 luni;- la data inceperii executarii unei pedepse privative de libertate pentru o perioada mai

mare de 12 luni;- in cazul decesului beneficiarului;- la expirarea termenelor prevazute de lege;

- la data admiterii intr-o forma de invatamant;- pe perioada acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, aindemnizatiei de maternitate si a indemnizatiei pentru cresterea copilului pana laimplinirea varstei de 2 ani, respectiv de 3 ani in cazul copilului cu handicap;

- pe perioada incapacitatii temporare de munca mai mare de 3 zile datorita accidentelor survenite in perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, aaltor forme de pregatire profesionala, in timpul si din cauza practicii profesionale;

Masuri pentru prevenirea somajului

Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in

perioada de tranzitie. In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie ilconstituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii forteide munca.

Sunt urmarite astfel cresterea sanselor de ocupare a persoanelor ce cauta un loc demunca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuride munca.

In primul caz, cresterea sanselor de ocupare a persoanelor ce cauta un loc de muncase realizeaza prin informare si consiliere profesionala, consultanta pentru inceperea unei activitatiindependente sau pentru initierea unei afaceri, medierea muncii, completarea veniturilor salarialeale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 5/16

 

5

Informarea si consilierea profesionala se realizeaza in mod gratuit de centrespecializate, organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si de altecentre si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, care incheie cu agentiilepentru ocuparea fortei de munca contracte, in conditiile legii.

Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legaturaa angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii deraporturi de munca sau de serviciu.

 Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toatelocurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicareaacestor locuri de munca vacante constituie contraventie.

La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca.

Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acordagratuit si constau in: informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare aacestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca; mediereelectronica, avand ca scop punerea in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca;preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cupregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza.

Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare aveniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest senspersoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normalde lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erauindreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantumde 30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentrusomaj.

Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor:

Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:a) subventionarea locurilor de munca;b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca;

c) acordarea unor facilitati.

Facilitati acordate angajatorilor 

 Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin inactivitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumeireprezentand contributia de 2,5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.*

Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din pondereapersonalului nou-angajat numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract individual demunca din anul respectiv.

 Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile art. 86,

beneficiaza de reducere la plata contributiei, numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50%din locurile de munca nou-create.

 Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurarilor pentru somaj, inconditiile art. 861, beneficiaza de reducere la plata contributiei, numai pentru somerii incadrati pealte locuri de munca decat cele nou-create ca urmare a acordarii fondurilor nerambursabile.

Procedurile privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca,modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de AgentiaNationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, vor fi avizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 6/16

 

6

Sociale si vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.

 Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca intocmeste la sfarsitul fiecarui an bilanturi deocupare, prin care se evidentiaza efectele masurilor de stimulare a ocuparii, realizate in perioadarespectiva.

Continutul-cadru al bilanturilor de ocupare se aproba prin ordin al presedintelui AgentieiNationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Bilanturile de ocupare, pe judete si la nivel national, se publica in primul semestru al anuluiurmator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.

Realizarea politicilor, strategiilor, planurilor si programelor privind ocuparea fortei demunca si formarea profesionala a somerilor se infaptuieste, in principal, prin intermediul AgentieiNationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Pentru realizarea serviciilor de ocupare si formare profesionala Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei de Munca va respecta:a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate in domeniul ocuparii si formarii profesionale;b) neutralitatea in posibilele interese divergente dintre angajatori si forta de munca;c) orientarea activitatii catre nevoile clientilor prin intocmirea planurilor individuale de actiune sipromovarea unor servicii rapide si de calitate;d) respectarea caracterului concurential al activitatilor de pe piata muncii;

e) confidentialitatea datelor personale ale clientilor;f) transparenta in activitatea desfasurata si in privinta rezultatelor obtinute;g) descentralizarea serviciilor si a procesului de luare a deciziilor;h) adaptabilitatea serviciilor la modificarile din mediul social si economic.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 7/16

 

7

 DE CE EXISTA SOMAJ ??...??

MulŃi oameni consideră şomajul o conjunctură negativă care trebuie evitată. Există un puternicsentiment de compasiune pentru cei care se află în această situaŃie, dar fiecare recunoaşte căsînt şi cazuri fericite în care sînt oameni inactivi pe piaŃa muncii pentru că au ales aceasta.

Cum este posibil ca un om apt de muncă să aleagă varianta inactivitaŃii pe piaŃa muncii? Scopul închirierii forŃei de muncă în condiŃii negociate, este de a realiza venituri pentru a obŃine resurselenecesare propriei existenŃe, însă orice om refuză să realizeze un schimb economic liber dacă nuconsideră că îi este suficient de avantajos, dacă valoarea pe care o cedează este mai mică decîtceea ce primeşte în schimb.

Valoarea pe care fiecare salariat o atribuie capacitaŃii sale de muncă este un rezultat alproceselor afective, fiind influenŃată de experienŃele anterioare şi prin raportarea la condiŃiile demuncă ale altor indivizi dar şi de resursele materiale disponibile.

Pe piaŃa muncii, cu cît salariul pentru care un om este dispus sa muncească este mai mic, cu atîtcresc şansele să gasească un loc de muncă. Este o situaŃie identică oricărei alte pieŃe, unfurnizor va reuşi să işi vîndă produsul pe măsura ce reduce preŃul.

Persoana care se află în căutarea unui loc de muncă, dar nu reuşeşte să găsească un angajator care să îi plătească un preŃ considerat acceptabil şi preferă să aştepte, se află în şomaj voluntar;pe o piaŃă a muncii liberă, cu o concurenŃa perfectă, şomajul este întotdeauna voluntar.

Dar experienŃa ne arată că există oameni dispuşi să lucreze şi pentru salarii mai mici dar nugăsesc locuri de muncă şi nu se pot angaja. O regulă a economiei ne arată că cererea (numarulde locuri de muncă) creşte pe măsură ce scade preŃul, deci în această situaŃie locuri de muncăexistă, dar cererea şi oferta nu se pot întîlni din cauza unor bariere.

 Acesta este şomajul involuntar, oamenii aflaŃi în şomaj involuntar sînt mult mai vulnerabil i decîtcei care acceptă un salariu mai mic.

 Întotdeauna, pentru un om aflat în căutarea unui loc de muncă, pentru care angajarea reprezintăo variantă superioară situaŃiei anterioare şi oricărei alte variante posibile, acel salariu este cel maimare care poate fi obŃinut prin negociere, în acel moment.

Creşterea salariilor reale reprezintă cel mai bun indicator al dezvoltarii economice şi bunăstăriioamenilor dar trebuie sa fie rezultatul creşterii cererii (a locurilor de muncă) pe piaŃa munciidatorită investiŃiilor de capital. Orice companie nou înfiinŃată creează noi locuri de munca şipentru a atrage salariaŃi va trebui să le ofere salarii mai mari decît ceilalŃi întreprinzători, iar firmele vechi trebuie sa crească salariile şi să îmbunătăŃească condiŃiile de muncă pentru apăstra colaborarea cu salariaŃii.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 8/16

 

8

Salariile mari şi locurile de muncă bune sînt rezultatul unui proces de selecŃie ca urmare acompetiŃiei dintre angajatori pentru a atrage salariaŃii (mecanismul preŃului just al cererii şi alofertei pe piaŃa muncii).

 Al doilea mecanism este cel al preŃurilor administrate prin care statul impune o limită de preŃsuperioară sau inferioară; aceasta din urmă este sinonim cu salariul minim pe economie. CeconsecinŃe are pentru salariaŃi şi angajatori o astfel de măsură? Depinde de situaŃie:

1) are ca efect creşterea inflaŃiei. Salariul minim impus creşte, în consecinŃă toŃi angajatorii dinacea economie pentru a nu falimenta, vor creşte preŃurile produselor pe care le realizează, astfel încît deşi salariul nominal a crescut, cel real a rămas acelaşi; această situaŃie nu are nici un efectreal asupra salariaŃilor,

2 ) generează şomaj involuntar. Salariul minim impus creşte, dar angajatorii nu pot mări preŃurilepentru că intră în concurenŃă directă cu companiile externe. Efectul va fi reducerea eficienŃeiactivitaŃii lor, vor falimenta iar mulŃi salariaŃi nu vor mai avea locuri de muncă şi cele rămase devinnesigure. În această situaŃie avem ca efect apariŃia şomajului involuntar, proporŃional cu

creşterea preŃului administrat (salariul minim impus);

3) creşterea salariului minim este mică şi este sub cel mai mic preŃ al ofertei (cel mai mic salariupentru care un om este dispus să se angajeze). Aceasta este cea mai bună situaŃie pentru că nuare nici un efect.

Mai există şi o a patra situaŃie, care merită o analiză distinctă deoarece este singurul mecanismpe care guvernele îl prezintă publicului: creşterea salariilor ce rezultă din mecanismul preŃurilor administrate pe piaŃa muncii se realizează prin diminuarea profiturilor angajatorilor. Este ovariantă care apare exclusiv pe termen scurt deoarece diminuarea repetată a profitului (princreşterea periodică a salariului minim pe economie impus) îi determină pe întreprinzători să închidă fabricile, să işi mute capitalul în alte Ńari, iar pe termen lung se încadrează în situaŃia adoua, generează şomaj involuntar.

Tactica majorităŃii guvernelor este de a evita o creştere a somajului încercînd să corelezecreşterea salariului minim impus cu creşterea economică. Practic, prin această metodă rataşomajului nu se mai modifică substanŃial, dar astfel, apare o formă gravă de şomaj involuntar când nici în perioadele de avânt economic nu se reduce numărul şomerilor: şomajul cronic.

 În România autoritatea statală stabileşte nivelul minim obligatoriu al salariului prin hotarîre deguvern. Drept consecinŃă se ajunge la situaŃia cunoscută:

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 9/16

 

9

 În acest grafic, se observă efectul creat de salariul minim impus peste salariul de echilibru.Numărul de oameni dispuşi să se angajeze a crescut ca urmare a creşterii salariului (Q2O) prinatragerea celor care se aflau in şomaj voluntar (ex: casnicele) dar numărul de locuri de muncă ascăzut (Q2C). DiferenŃa dintre numărul de oameni angajaŃi în situatia de echilibru(Q1) şi numărulsalariaŃilor din momentul salariului minim impus (Q2C) este reprezentat de oamenii care şi-aupierdut locul de muncă.

Ce variante există pentru a elimina şomajul involuntar astfel creat? SoluŃia nu este decît unasingură: eliminarea salariului minim impus.

Teoria economică prezintă şi alte categorii de şomaj: structural, sezonier, dar sînt forme

particulare de şomaj voluntar. O categorie specială de şomaj care ne indică imperfecŃiunea pieŃeipe termen foarte scurt este şomajul fricŃional. Acesta reprezintă perioada de timp din momentul încetării raporturilor de muncă şi pînă în momentul în care identifică o persoană dispusă să îlangajeze.

Factorul care influenŃează acest interval de căutare a unui nou loc de muncă este lipsainformaŃiilor despre existenŃa locurilor de muncă disponibile, în orice moment. SoluŃia reduceriiacestui interval de timp pînă la o limită insesizabilă este oferită de progresul tehnologieiinformaŃiei care creează posibilitatea accesării în timp real a informaŃiilor cu privire la cererea şioferta de pe piaŃa muncii.

Cauza existenŃei şomajului este legislaŃia muncii prin interdicŃiile impuse atît angajatorilor cît şisalariaŃilor. Salariul minim pe economie nu este singura barieră, orice normă care împiedică un

salariat să se angajeze în condiŃii pe care le consideră avantajoase ori descurajează crearea delocuri de muncă este generatoare de şomaj cu toate că, aparent, intenŃia nu este aceasta.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 10/16

 

10

Şomajul si formele lui 

Şomajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cdrul careia existaun excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de

 populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.

Rata şomajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitateaşomajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia dereferinta (de obicei populatia activa).

In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate treisurse de date:

1. Recensamantul populatei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care opersoana este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta

(de obicei un an), numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fostneocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasipersoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date se obtine numarulsomerilor ca medie a anului de referinta.

2. Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efectuata in gospodariile populatei esteconsiderata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentrumasurarea, sub diferite aspecte si cu ajutorul a diversilor indicatori, ai şomajului.

3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, aulimite in caracterizarea complexa a şomajului, oferind numai informatii partialeprivind proportiile acestui fenomen.

La sfarsitul fiecarei luni, oficiile de forta de munca ale Ministerului Muncii si ProtectieiSociale furnizeaza date privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca (prininscrierea la oficiile de forta de munca).

Forme ale şomajului 

Şomajul involuntar se manifesta in diferite forme, dup cuzele care il genereaza.-Şomajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul

sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresteriinumarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii.

In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar siin perioade de boom (peste 10%).Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar siin faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reduceriinumarului de someri.

-Şomajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,

sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, siinternationali. Primul si al doilea „soc petrolier” (din prima jumatate a anilor 70) si embargourilepracticate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale.

-Somaj structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarilede ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Şomajul structural apare si ca efect al uneistructuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare.Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 11/16

 

11

-Şomajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou modde organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

-Şomajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuriale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice siturism etc.; el are caracter ciclic.

-Şomajul total

presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii.-Şomajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu

diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o duratamai mica).

-Şomajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei demunca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza faracontract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii.

Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venitde subzistenta, si care se apropie de conditia economico – sociala a somerului nu suntinregistrate la Oficiile fortei de munca, dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent.

Şomajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane depersoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in stareade nonocupare.

Cauze si consecinte ale şomajului 

Cauzele:  Aparitia si accentuarea şomajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective. -Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai

este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piatamuncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei.Dezechilibre de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care audrept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordantacu structura cererii pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentulretinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie caacestia nu se incadreaza in disciplina muncii.

In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de muncaplatite cu un salariu mai mare, fapt ce intârzie integrarea lor activa.

-Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai maresau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetariistiintifice. In perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca.

Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produserezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirmateza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca rata şomajului a crescut si ea.

-Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice,sporeste numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut.

 Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitati le reale ale fiecarei tari de astimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficientaa pârghiilor economice in conditii de criza.

In România, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cuperspective reduse de reintegrare.

-Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactuldiversificarii cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioadaindelungata la reducerea cererilor de munca.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 12/16

 

12

In România, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economieinationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential.

-Imigrarea – emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti apopulatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrulacestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine.

-Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila,

datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargouinfluenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul – exportul, deteriorand activitatileeconomice in tarile din zona si contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac siIugoslavia a avut efecte negative asupra exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice. Pierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari.

Consecintele:

Pe plan economic, se disting consecintele negative ale şomajul•  Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii

PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli dinparte individului si societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata;aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la crestereaBIP; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, dinpartea agentilor economici, salariatilor; existanta unui somaj de lunga durata mai ales inrandul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate accentua criminalitatea,cu impact asupra intregii societati.

•  La nivel de individ – familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului.Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei şomajului erodeaza sieconomiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit unloc de munca.

Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer maimult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea desomaj poate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata,care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte socialeprofunde. Este de intele ca „bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o

adevarata criza de identitate”.Multitudinea de efecte negative ale şomajului pentru societate si individ justifica pe deplin

ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii deocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt.

Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocupariifortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective lanivel micro si macroeconomic.

Politici de combatere a şomajului 

Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re) integararea somerilor in

diferite activitati si prevenirea şomajului in randul celor ocupati.Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt:-organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare

corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor demunca;

-stimularea agentilor economici, prin pârghii economico-financiare, in extinderea activitatiieconomice.

-incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresteriieconomice, a crearii de noi locuri de munca;

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 13/16

 

13

-acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum sitineri

-incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;-dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.;-extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara,

munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare.

In vederea atenuarii şomajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri,actiuni, ca: acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona laalta, de la un sector de activitate la altul; incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe contpropriu; dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea invatamantului latendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea sispecializarea tineretului in domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitateprofesionala ridicata; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea deinstalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor,gestionarea padurilor, a deseurilor, depoluarea raurilor; introducerea de restrictii privind imigrareasi trimiterea fortata a imigrantilor in tara de orgine; unele guverne acorda acestor persoanefacilitati banesti pentru a le stimula sa plece fara interventie brutala din partea organelor 

administrative.Politici pasive. Acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor 

involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre,

ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatieireprezinta un procent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele saseluni de activitate.

In Romania costul şomajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii,iar pentru salariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul şomajului este suportat si debugetul de stat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent.

In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei desprijin, 18 luni.

In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata

bunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tariinoastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie aunui numar important de someri. Dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume:sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale sicresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei.

Analiza globală a şomajului pe perioada 1991-1998

După 1990, în România şomajul a devenit un fenomen permanent şirecunoscut oficial. La baza şomajului se află dezechilibrele manifestate în economia aflată în plinproces de restructurare. Datele provenite de la Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, pun în

evidenŃă faptul că în anul 1994 s-a înregistrat nivelul maxim al numărului de şomeri înregistraŃi(1224 mii persoane).Fenomenul şomajului în România a fost determinat de factori demografici cât şi de cei

economici, deoarece economia naŃională după decembrie 1989 s-a aflat în declin continuu.Fenomenul şomajului în general este determinat de două procese: scăderea cererii de

forŃă de muncă (diminuarea numărului locurilor de muncă) şi creşterea ofertei de forŃă de muncă. În România, aceste procese s-au manifestat astfel:a) disponibilizarea la nivel ridicat a forŃei de muncă ocupate, proces care a determinat

peste 60% din numărul şomerilor;

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 14/16

 

14

b) intrarea pe piaŃa muncii a unor noi contingente de forŃă de muncă provenite dinabsolvenŃi ai învăŃământului secundar şi superior dar şi din alte categorii de populaŃie neocupată.

Fenomenul creşterii natalităŃii de la sfârşitul anilor '60 şi începutul anilor '70 cunoscut subdenumirea de „baby-boom” a determinat creşterea ofertei de forŃă de muncă începând cu mijloculanilor 1980 şi continuând cu perioada 1992 -1994 când s-a înregistrat cel mai mare nivel alşomajului.

Pentru această perioadă, persoanele cu vârste între 22 şi 27 de ani au contribuit laexplozia şomajului, după decembrie 1989.

Scăderea şomajului, începând cu 1995 a continuat şi în 1996, când s-a înregistrat ceamai mică rată a şomajului, în condiŃiile perioadei celei mai dificile a tranziŃiei, exceptând anul1991. În anul 1997, numărul şomerilor înscrişi la Oficiile de ForŃă de Muncă şi Şomaj a crescut. Această evoluŃie ascendentă a şomajului a fost determinată atât de procesul restructurării dinminerit, chimie şi petrochimie dar şi de legislaŃie instituită privind plăŃile compensatorii în caz dedisponibilizare.

rata somajului

3

8.410.410.99.5

6.68.910.411.810.5

0

5

10

15

1990-2000

     e     v     o       l     u       t       i     a

somajul 3 8 10 11 10 7 9 10 12 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

 

Analiza şomajului pe sexe, pe medii şi grupe de vârstă

TendinŃa de feminizare a forŃei de muncă s-a manifestat în întreaga lume începând cuanii ’80. Intrarea pe piaŃa muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate aacestora, care s-a apropiat tot mai mult de curba de activitate a bărbaŃilor.

 În majoritatea Ńărilor lumii, nivelul de educaŃie şi formare profesională a femeilor este încontinuă creştere. Atunci când nivelul global de ocupare scade, se constată că forŃa de muncăfeminină este mai afectată decât cea masculină. Factorii care stau la baza acestei evoluŃii rezultădin particularităŃile forŃei de muncă feminine (populaŃia feminină fiind implicată în procesul dereproducere demografică) dar şi din mentalităŃile şi comportamentele unor angajatori cu privire laforŃa de muncă feminină. În majoritatea Ńărilor, fenomenul şomajului afectează mai mult forŃa de muncă feminină, decât ceamasculină.

 Începând cu 1991 şi până la sfârşitul anului 1995, în România, evoluŃia şomajului pesexe pune în evidenŃă o pondere mai mare a femeilor în şomaj.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 15/16

 

15

Indicator 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Someri Inregistrati (mii persoane)

Numar Someri 337 929 1165 1224 998 658 881 1025

Rata somajului (%)

Total 3 8.2 10.4 10.9 9.5 6.6 8.9 10.3Barbati 2.2 6.2 8.1 9 7.9 5.7 8.5 10.2Femei 4 10.3 12.9 12.9 11.4 7.5 9.3 10.5

Evolutia ratei somajului pe sexe in perioada 1991-1998

0

2

4

6

8

10

12

14

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Barbati

Femei

 

TendinŃa de diminuare a ponderii şomajului feminin a contribuit la echilibrarea pe sexe aşomajului, spre sfârşitul anului 1996, după care are loc o inversare a structurii şomajului pe operioadă scurtă de timp.mPână la finele anului 1997 nivelul şomajului a fost mereu mai mare înrândul forŃei de muncă feminine faŃă de forŃa de muncă masculină. Pentru anii 1996 şi 1997nivelul şomajului pentru populaŃia feminină, înregistrează o rată mai mare decât rata şomajului labărbaŃi, iar în 1998 devine mai mică decât la bărbaŃi

Şomajul înregistrat în România a afectat în mod deosebit forŃa de muncă tânără, înspecial tinerii intraŃi pentru prima dată pe piaŃa muncii. Tinerii din România reprezintă categoriade populaŃie cea mai vulnerabilă în raport cu fenomenul şomajului. Lipsa locurilor de muncăpentru tineret a fost şi continuă să rămână o gravă problemă socioeconomică şi dificil de rezolvat în condiŃiile tranziŃiei la economia de piaŃă.

Repartizarea şomerilor pe grupe de vârstă în 1997 pune în evidenŃă faptul că tinerii cuvârste între 15-24 de ani deŃin ponderea cea mai mare în totalul şomerilor Acest nivel alşomajului se află în tendinŃă de diminuare faŃă de anii anteriori, datorită reducerii intensităŃiişomajului feminin la această grupă de vârstă.

 În 1997, faŃă de anii anteriori, numărul şomerilor din grupa de vârstă cu cel mai marepotenŃial de muncă (25-49 de ani) a înregistrat creşterea cea mai mare. Comparativ cu aniianteriori, în 1997 rata şomajului s-a diminuat mult în cazul femeilor tinere, cu vârste cuprinse între15-24 de ani şi 25-34 de ani. Ponderea ridicată a femeilor ocupate în sistemul de învăŃământ,precum şi sarcinile demografice ale acestei grupe de femei pot reprezenta o cauză a scăderiişomajului feminin în raport cu cel masculin.

8/2/2019 15_Somajul in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/15somajul-in-romania 16/16

 

16

 Analiza structurii pe medii a şomajului evidenŃiază o evoluŃie relativ stabilă pe parcursulperioadei analizate, nivelul cel mai ridicat înregistrânduse în mediul urban, unde rata şomajului afost în medie de peste două ori mai mare decât cel din mediul rural. 

Analiza şomajului în funcŃie de nivelul instruirii, ramura deprovenienŃă a şomerului şi durata şomajului

 Populata ocupata pe sectoare de economieani

 Mii persoane 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

 Agricultura 3153.5 3112.3 3448.8 3621.1 3653 3270.0 3326.4 3389.6 3354.3

Industrie 4004.7 3802.9 3300.9 3030.6 2881.7 2714.2 2740.8 2449.6 2316.9

ConstrucŃii 705.9 500.9 579.2 574 562.7 479.1 474.4 439.2 391

servicii 2975.4 3269.7 3129.1 2836.3 2914.2 3029.5 2837.4 2744.3 2750.4

structura populatei ocupate pe sectoare ale economiei 

 În anul 1997, cele mai afectate de somaj au fost persoanele cu pregătire liceală (42,9%).Din totalul şomerilor la această categorie de populaŃie, mai mult de jumătate reprezintă tineri cuVârste cuprinse între 15 şi 24 de ani. Deşi numărul şomerilor a scăzut în 1997 faŃă de 1996,numărul şomerilor cu studii universitare a crescut cu 13% faŃă de anul anterior.

Şomerii cu nivel superior de instruire reprezintă peste 3,5% din totalul şomerilor. Dincadrul acestei categorii de şomeri, cea mai mare pondere o deŃin persoanele din grupa de vârstă25-34 de ani. Din această grupă fac parte şi persoanele născute în anii exploziei demografice(1967-1970), care reprezintă aproape un sfert din totalul şomerilor la toate nivelele de instruire,mai puŃin la cel gimnazial.

Comparativ cu bărbaŃii, femeile cu studii universitare şi liceale aflate în şomaj deŃinmajoritatea în totalul şomerilor (53,6%). Prin scăderea numărului femeilor în şomaj s-a contribuitla diminuarea ponderii femeilor în şomaj cu studii postliceale.

 În anul 1997, faŃă de totalul şomerilor, numărul şomerilor cu experienŃă în muncă,respectiv cei care au lucrat înainte de a intra în şomaj a reprezentat aproape 60%, faŃă de anulanterior ponderea fiind în creştere cu 3,4%. Din această categorie de şomeri, femeile reprezentaupeste 40%, iar tinerii sub o cincime. Cea mai mare parte a şomerilor cu experienŃă în muncălocuiau în mediul urban (aproape trei sferturi). Motivul principal pentru care aceste persoane au încetat să lucreze a fost concedierea sau reducerea de personal, ponderi mai reduse înregistrându-se la persoanele care au terminat o activitate temporară, a căror unitate a datfaliment sau care au demisionat.

 Analizând structura şomajului pe ramuri de provenienŃă se constată că şomerii cuexperienŃă în muncă (circa 38%) proveneau din ramurile industriei prelucrătoare, aproape otreime din unităŃi cu proprietate privată şi peste o treime lucraseră ca meşteşugari sau lucrătoricalificaŃi.

Din numărul şomerilor care nu au lucrat niciodată, peste 84% îl reprezentau tineri cu

vârste între 15-24 ani, peste două treimi locuiau în mediul urban iar peste 50% erau absolvenŃi deliceu.

In 1998 durata medie a şomajului a fost de 17,9 luni, în scădere faŃă de anii anteriori,diminuările cele mai importante ale duratei şomajului înregistrându-se la şomerii din grupa devârstă 35-49 de ani. Cea mai mică durată a şomajului (13,6 luni) s-a înregistrat la grupa de vârstă15-24 de ani iar cea mai mare durată a şomajului (22,6 luni) s-a manifestat la femeile din grupade vârstă 35-49 de ani. Ponderea persoanelor aflate în şomaj de peste 12 luni s-a diminuat în1997 faŃă de anii anteriori.


Recommended