PROIECT LA TEMA:

‘’MASURI DE PROTECTIE A SOLULUI’’

Elaborat de eleva grupei Amg 303 : Moșneguțu Valentina Colegiul de Medicina Balti

Cuprins:1:Din intelepciunea antica2:Starea solului in R.M.3:Rolul statului in protectia solului4:Monitorizarea poluarii solurilor5:Starea mondiala a solului6:Masuri de protectie a solului in lume. 7:C u r i o z i t ă ţ i8:Concluzie9:Bibliografie

Apreciind capacitatea de autopurificare a solului si insemnatatea acestuia pentru om si sanatatea populatiei, „tatal” medicinei, Hipocrat, spunea: „Sanatatea corporala si sufleteasca a omului depinde de clima, starea apei si calitatea solului”. Implicit, ocrotirea si ameliorarea solului nu este mai putin actuala decit ocrotirea apei, aerului si altor factori naturali de importanta majora pentru sanatate.

In Republica Moldova, din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive, altor factori obiectivi si subiectivi, continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2,5-3,0%, suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha, ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole.

S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari, care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare.

Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului, implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren, creare a carcasei verzi protectoare de terenuri, ameliorare si fertilizare a solurilor.

In Moldova, reglementarea relatiilor funciare nu a beneficiat de atentia cuvenita si doar in ultimii ani se contureaza necesitatea supravegherii statului asupra utilizarii pamintului. Adoptarea Legii Solului – cel mai principal mijloc de productie si unica bogatie naturala a tarii, a devenit absolut necesara si stringenta.

Republica MoldovaGUVERNULHOTĂRÎRE Nr. 1157 din 13.10.2008cu privire la aprobarea Reglementării tehnice’’Măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole”Publicat : 28.10.2008 în Monitorul Oficial Nr. 193-194 art Nr : 1195 Data intrarii in vigoare : 28.11.2008

Aceasta lege cprinde 11 sectiuni.dintre care:

-Măsuri de precauţie şi măsuri de prevenire a deteriorării fizice a solului-Măsuri de prevenire a degradării şi de refacere a structurii solului-Măsuri de prevenire a eroziunii solului în cadrul plantaţiilor multianuale-Măsuri de prevenire a eroziunii eoliene-Măsuri de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren-Măsuri de prevenire a formării excesului de umiditate, salinizării şi soloneţizării secundare-Măsuri de prevenire a epuizării solurilor--

Controlul operativ de stat se efectueaza de subdiviziunile MERN - Serviciul Hidrometeorologic de Stat si Inspectoratul ecologic de Stat. Controlul specializat se efectueaza de subdiviziunile Ministerului Agriculturii si Industriei de Alimentare – Institutul de Pedologie si Agrochimie “N.DIMO”, Ministerului Sanatatii - Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva si altele.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat dispune de o retea de monitorizare selectiva a calitatii solului, care cuprinde teritoriul a 10 raioane ale Republicii Moldova:• Zona de nord – Briceni, Glodeni, Soroca;• Zona centrala – Orhei, Hîncesti, Anenii-Noi, Causeni;• Zona de sud – Taraclia, Cahul, UTAG.Suprafata totala cuprinsa în acest program este de peste 3450 ha.Inspectoratul ecologic de Stat . Efectueaza analize ale probelor de sol în conformitate cu programul stabilit al activitatilor operative de control al poluarii solului. În anul 2003 au fost prelevate 1244 probe de sol la si efectuate 4861 analize

Un nou studiu publicat în această problemă guvernamentale fond ISRIC non-- Lumea solului de informare şi a dat un mai negativă rezultate mult. Baza acestei metode de evaluare a fost analiza de fotografii prin satelit a scoarţei terestre, pentru perioada 1981 - 2003. După cum sa dovedit, într-o stare de degradare sunt acum 24% din sol. Studiul, care este publicată în Jurnalul solului utilizării şi gestionării, susţin că motivul pentru care acest proces este o utilizare excesivă a terenurilor agricole şi diferitele procese naturale.

Acum, în cea mai rea situatie sunt solului din Africa sud de ecuator, precum şi Asia de Sud şi sudul Chinei. Cele mai afectate (de exemplu, degradate mai mult de jumătate din sol), statele cum ar fi Congo, Etiopia, Myanmar (Birmania), Malaezia, Thailanda, cele două Corei, Indonezia. Acest proces este cel mai afectat de situaţia populaţiei (de exemplu, în zonele afectate de densitatea populaţiei este cea mai mare) - China, India, Indonezia, Bangladesh si Brazilia. În ansamblu, 19%

Masuri de protectie a solului in lume:-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.-construirea de spatii de epurare a apei;-modernizarea gropilor de gunoi;-ridicarea nivelului de securitate nucleara;-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege; -combaterea eroziunii solului;-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora

C u r i o z i t ă ţ iO mînă de pămînt conţine circa:

100 de insecte110 viermi7.500.000 protozoare12.500.000 alge100.000.000 ciuperci255.000.000 bacterii

Concluzie:

Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţa, cat mai ales a celei subterane. Încă o contradicţie a civilizaţiei: alături de capacitatea de a crea un mediu de viaţa acceptabil, chiar şi în spaţiul cosmic, stă rezolvarea precară a salubrităţii solului. Dar deşeurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus acţiunilor poluărilor din aer şi apă. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului.

Bibliografie:Vasile ROGUT, doctor in stiinte agricole, Centrul Republican de Pedologie Aplicata // Moldova SuveranaLincul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale a Republicii Moldova,Institutul National de Ecologie. GRID-Arendal25.12.2004Irina Cioltan, 2009. “Omul si mediul ambiant”Despre Moldova » Descoperă Moldova » Geografia Lincul OMS.