+ All Categories
Home > Documents > 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Date post: 29-Nov-2015
Category:
Upload: cristina-draghici
View: 129 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
69
Centru de Studii , Scoala Post Liceala “Vasile Alecsandri – IASI” Focsani PROIECT Examenul de absolvire a scolii postliceale Calificarea profesională: asistent medicina generala Profesor indrumator: Absolvent: Mocanu Georgiana - 2010 -
Transcript
Page 1: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Centru de Studii , Scoala Post Liceala “Vasile Alecsandri – IASI”

Focsani

PROIECTExamenul de absolvire a scolii postliceale

Calificarea profesională: asistent medicina generala

Profesor indrumator:

Absolvent: Mocanu

Georgiana

- 2010 -

Page 2: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Tema:

Îngrijirea bolnavului cu boala

Parkinson

2

Page 3: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

MOTTO:“ Organismul uman este un

sistem cibernetic.”-(Norbet Wiener)

3

Page 4: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I

ISTORIC SI DEFINITIE

CAPITOLUL II

1.2.1- ETIOPATOGENIE

1.2.2- TABLOU CLINIC

1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI

1.2.5- METODE DE INVESTIGARE

CAPITOLUL III

SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL IV

TRATAMENT

CAPITOLUL V

FIŞE TEHNICE

1.5.1- CAZURI

4

Page 5: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE

CAPITOLUL VI

ANEXE

1.6.1- EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

1.6.2- INJECŢIA INTRAVENOASĂ

1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE

CALE ORALA

BIBLIOGRAFIE

5

Page 6: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

CAPITOLUL I

ISTORIC

JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de

“Paralizie agitata” boala ce-i poartă numele si care este mai frecventă la

bărbati, după vârsta de 40-50 de ani, având o evolutie lentă, progresivă.

Definitie:

Este o afecţiune extrapiramidală de cauză necunoscută, caracterizată

prin tremurături rigiditate bradikinezie (mişcări lente), faţa îşi pierde

mobilitatea şi expresivitatea devine rigidă, mersul are mişcări încete şi paşi

mici (mers stepat).

Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor

pacienţi de cei din jur, în special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o

dramă socială a existenţei acestor bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă,

atât de familie cât şi de prieteni.

Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povară ci trebuie ajutaţi şi

înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar, tremurătura si hipertonia

reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni. Nu de multe ori

conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leagă chiar de aceste

simptome care determină pacientul de a-si pierde fineţea miscărilor si de a

deveni “mari neîndemanatici”.

INCIDENTA

Boala Parkinson debutează dupa varsta de 40 ani şi are o incidentă

maximă in jurul vârstei de 60 de ani.

6

Page 7: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

După multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri

între bolile care produc invaliditate permanentă.

CAPITOLUL II

Etiopatogenie

Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:

-intoxicaţii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon;

-afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebrală;

-traumatism cranian;

Tumorile cerebrale;

-nu se consideră a avea caracter ereditar, dar există o predispozitie

familială.

Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale

nucleelor si căilor extrapiramidale.

Anatomia patologică

Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante şi caracteristice.

Degenerescenţa este vizibilă adesea macroscopic.

Examenul histologic arată dispariţia unui mare număr de neuroni

pigmentaţi cu atrofia neuronilor rămaşi. Pigmentul melanic eliberat se găseşte

răspândit în ţesutul învecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

7

Page 8: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

TABLOU CLINIC

Sindroame parkinsoniene de altă etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularităţi. Apariţia

sa la o vârsta tânară nu este rară, debutul situându-se în general în jurul

vârstei de 40 ani.

2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian este discutabilă. La bolnavii

ateromatosi şi hipertensivi, simptomatologia parkinsoniană este frecvent

atipică şi asimetrică, putându-se asocia cu semne neobişnuite, cum ar fi un

semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumorale

Etiologia tumorală este rară. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale,

septale şi de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

8

Page 9: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudenţă. În

majoritatea cazurilor, traumatismul joacă doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urma unei intoxicaţii cu oxid de carbon

îmbracă un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evidenţiază leziuni

necronice bilaterale ale palidului.

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin,

reglează majoritatea funcţiilor din organism.

Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos,

având la baza, funcţia reflexă, asigura

legătura organismului cu mediul ,realizând

unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte

9

Page 10: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

coordoneaza activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului, asigurând

unitatea funcţională a organismului.

1. Creier

2. S.N.C. (creier + măduva spinării)

3. Măduva spinarii

Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli

din mediul intern si extern:

-exteroceptorii ; în care intră şi organele de simţ, ce culeg stimuli:

1. Tactili;

2. Termici;

3. Dureroşi;

4. Vizuali;

5. Auditivi, olfactivi, gustative,

6. din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de

starea de tensiune a muşchilor, de poziţia segmentelor corpului etc.

-interoceptorii, care culeg informaţii de la nivelul organelor interne.

Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere

ale sensibilităţii (tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în

ultima instanta la scoarţa cerebrală. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi

elaborează comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi,organe

interne,glande etc.)

10

Page 11: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Pe considerente morfologice si funcţionale, sistemul nervos poate fi

împărţit în:

• sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinzând

encefalul si măduva spinării;

• sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care

constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii

neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alcătuit in

principal din neuroni.

Structura neuronului

11

Page 12: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format

din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:

• Axonul, prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos

pleacă de la celula;

• Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celulă.

- Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul

de neurofibrile, numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină.

- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni,

legătura care se numeste sinapsă.

- Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos.

- După sensul impusului nervos se deosebesc:

1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie către centru (calea

senzitivă);

2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea

motoare).

Corpii neuronali formează substanta cenusie a sistemului nervos, iar

prelungirile acestora substanta albă.

Encefalul este format din: două emisfere cerebrale;

formaţiunile de la baza creierului;

trunchiul cerebral;

cerebelul.

Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului

nervos, învelite în cele trei foite meningiene.

Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi:

- frontal;

12

Page 13: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

- parietal;

- temporal;

- occipital;

Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează

întreaga activitate a organismului.

Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare si selectionare, de

elaborare a ideilor, gândirea (rationamentul), denumită de Pavlov activitate

nervoasă superioară.

Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele

condiţionate sunt dobândite, apar pe parcursul existentei individului,

determinate de diferite condiţii ale mediului extern.

La nivelul scoartei se realizează integritatea superioară, cu alte cuvinte

adaptarea organismului la schimbările mediului extern, înregistrate cu precizie

precum şi legătura dintre diferitele părti ale organismului.

13

Page 14: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Metode de investigare

-Notiuni de semiologie

Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologică cuprinde interogatoriul,

examenul fizic şi examene paraclinice.

*Interogatoriu trebuie să cerceteze sistematic simptomele funcţionale de care

se plânge bolnavul:

• tulburări de mers;

• tulburări de sfinctere

de limbaj

şi psihice: afectivitate;

atentie;

rationament.

*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei într-o

anumită ordine:

14

Page 15: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• Examenul sensibilităţii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe

cercetând tulburările subiective putând să existe: senzatii de înţepături;

furnicături; dureri spontane. Examenul sensibilitătii se completează cu

cercetarea simţului stereognostic care constă în recunoaşterea unui

obiect prin atingere cu ochii închişi.

• Examenul mobilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor

prin studiul mişcărilor spontane si al forţei musculare segmentare. Se

realizează prin colaborare cu pacientul si i se cere să execute mişcări de

flexie; extensie; abductie; rotatie, observâdu-se daca acesta le execută

cu usurinta sau nu.

• Examenul tonusului muscular se realizează spunându-i bolnavului să-si

relaxeze complet membrul examinat, în timp ce examinatorul

mobilizează pasiv fiecare membru cercetând rezistenţa musculara si

amplitudinile miscării.

• Examenul contracţiilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul,

pendularea membrelor în mers sunt diminuate sau abolite în sindromul

Parkinson.

• Examenul stationării si al mersului implică nu numai coordonarea

mişcărilor dar şi echilibrarea acestora. Se examinează observând

bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si

caracterul mersului.

• Examenul echilibrului se face în ortostatism cerând bolnavului să îşi

lipească picioarele.

• Examenul reflexelor comportă cercetarea: -reflexelor cutanate;

-de postura;

-patologice

-osteotendinoase.

15

Page 16: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• Examenul troficităţii permite de asemenea informaţii importante.

Atrofiile musculare sunt in general de origine periferică.

• Examenul limbajului constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de

vorbire. Tulburările de vorbire pot interesa întelegerea limbajului:

-afazie (imposibilitatea exprimării şi înţelegerii

cuvintelor);

-disartrie (articularea cuvintelor);

-disfazia (bâlbâiala);

-dislalia (imposibilitatea de a pronunţa anumite

sunete);

Coordonarea miscărilor este facultatea de a pune în actiune cât mai mulţi

muşchi pentru a efectua o mişcare si este tot o metodă de investigare. Ea se

realizează prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul; aparatul

vestibular; trunchiul cerebral şi scoarţa cerebrală.

CAPITOLUL III

Simptomatologie

16

Page 17: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar când nivelul de

dopamina din creier scade cu circa 20%.

Primele semne sunt adesea puţin evocatoare:

• dureri nesistematizate

• oboseală rapidă

• reducerea activităţii

Nu rareori aceste manifestări iniţiale conduc la un diagnostic eronat

(reumatism, stare depresivă). Adesea, apariţia tremurăturii este aceea care

atrage atenţia bolnavului şi anturajului său conducând la diagnostic. Chiar

înaintea apariţiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar să lipsească,

există un ansamblu de semne ce permit recunoaşterea sindromului

parkinsonian.

Hipochinezia, caracterizată prin sărăcia şi lentoarea mişcărilor, este un

semn fundamental şi precoce al tabloului clinic.

17

Page 18: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Simptomele se manifestă numai pe o jumătate a corpului extinzându-se

apoi si la cealaltă jumătate.

Bolnavul observă o greutate în efectuarea miscarilor, o întepenire a

membrelor mişcările devin mai încete, mai puţin îndemânatice.

Parkinsonianul este un bolnav puţin mobil, a cărui expresie gestuală este

remarcabil redusă. La nivelul extremităţii cefalice, raritatea clipitului fixitatea

privirii şi sărăcia mimicii conferă faciesului un aspect de mască rigidă,

inexpresivă, impasibilă, pe care nu se reflectă emoţiile.

În această boală există o tulburare importantă a iniţiativei motorii,

bolnavul pare că îşi economiseşte mişcările care sunt rare, lente, uneori doar

schiţate. Timpul necesar îmbrăcării, alimentaţiei durează foarte mult.

Tremurătura parkinsoniană este o tremuratură de repaus care dispare

in timpul mişcărilor voluntare şi în somn.

Aceasta este foarte evidentă la nivelul extremităţilor membrelor.

18

Page 19: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Tremurătura mâinilor seamănă cu mişcarea de numărare a banilor.

La nivelul picioarelor, tremurătura imită mişcarea de pedalare.

Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaţiei –

sincron, iar odată cu trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoţii

sau oboseală si dispar în timpul somnului.

Rigiditatea musculara – este un alt semn caracteristic acestei afecţiuni,

este datorată unei hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi

pusă în evidenţă în timpul mişcărilor pasive (flexia sau extensia antebratului

pe brat), avem impresia ca îndoim –dezdoim un baston de ceara sau plumb.

Alteori miscarile de flexie – extensie se fac sacadat, dând impresia că

mişcăm o roată dinţata, semnul “roţii dinţate”.

Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura

mimicii, limbii, masticatiei – bolnavul are fata imobilă, rigidă, înghetată,

seamană cu o mască tristă sau indiferentă.

Vorbirea devine monotonă, lentă, dizartritică, din ce în ce mai greu de

inteles, astfel încât în stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut.

În ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipică, cu trunchiul

aplecat inainte.

Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei

atitudini generale în flexie. Această tendinţă la flexie apare precoce la nivelul

cotului. Bolnavul este înţepenit, fixat în această atitudine anormală pe care o

păstrează în toate activităţile, mai ales în mers care se face fără supleţe, cu

paşi mici, ce uneori se accelerează până la fugă şi nu se poate opri decât

atunci când se loveşte de o rezistenţă.

Tremurătura, fără a fi constantă, se observă într-o bună parte din cazuri.

Este o tremurătură de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare

musculară, dispărând în timpul mişcărilor voluntare şi adeseori la menţinerea

unei atitudini. Este exagerată de emoţii, oboseală şi dispare în somn.

19

Page 20: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt

lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara

balansul membrelor superioare.

În cele din urma, bolnavul nu mai poate merge.

Forme clinice

Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurătura,

hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite în mod obişnuit, este posibil însă şi

disocierea lor, dând loc la forme în care predomină fie tremurătura, fie

sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urmă sunt cele mai grave sub

raport funcţional.

Evolutie

Boala are o evolutie lent – progesivă care se poate desfăşura pe durata

a 10-20 de ani si chiar peste.

Prognostic

Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din păcate

însă, tulburarile extrapiramidale descrise progresează, astfel încât dupa

trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind

un invalid permanent.

Rigiditatea se accentuează şi în final bolnavul zace la pat, imobil ca “o

statuie” nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi.

În aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale

pielii (ecarele de decubit).

20

Page 21: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

CAPITOLUL IV

TRATAMENTUL

Nu exista nici un tratament care sa oprească distrugerea celulelor

nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.

Tratamentul medicamentos:

• s-a bazat pâna în ultimii ani pe antiparkinsonienele de sinteză, care au

înlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina,

scopolamina).

Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se

adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) având în vedere că în cursul

acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul

celebral) scade în nuclei de la baza creierului. Alte medicamente ce se pot

administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.

Tratamentul chirurgical :

• constă în producerea printr-o intervenţie stereotoxică a unei leziuni, fie

în partea internă a palidului, fie în nucleul latero-ventral al talamusului.

Rezultatul constă în suprimarea tremurăturii şi diminuarea rigidităţii,

hipokinezia, nefiind influenţată uneori chiar agravată.

21

Page 22: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Interventia neuro-chirurgicală asupra talamusului duce la ameliorarea

rigiditatii si/sau a tremuraturii în special când acestea sunt unilateral

(hemiparkinson). Dieta echilibrată este foarte importantă în cadrul

tratamentului. În perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie să

primească aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.

Tratamentul fizic :

• are o importantă considerabilă. Se va căuta ca bolnavii să-şi conserve cît

mai mult timp posibil, toate activităţile profesionale şi extraprofesionale,

şi pentru aceasta o psihoterapie de susţinere este adesea utilă.

Tulburătorilor de mers, hipokineziei şi tendinţei de distonie în flexie, trebuie să

li se opună metode de reeducare activă şi gimnastică funcţională.

Aplicate chiar într-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat

rezultate remarcabile, permiţând bolnavului o anumită autonomie.

22

Page 23: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

CAPITOLUL V

Prezentarea cazurilor

CAZ I

PREZENTAREA PACIENTULUI H.I

Date identificare : Nume -H

Prenume - I

Varsta -69 ani

Nationalitate - romana

Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar

Data internării : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externării: 18.12.2010

Diagnostic internare: BOALA PARKINSON

Motivele internării: hipertonie musculara cu alterarea gravă a mişcării

posturii, tulburări echilibru, oboseală marcată, dizartrie, depresie, inapetenţă,

constipaţie cronică, risc crescut de accidente, nu poate vorbi, nu se poate

hrăni.

Antecedente personale: nesemnificative

Antecedente heredo-colaterale: – fără importantă

23

Page 24: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Situatie familială şi socială: pacientul este căsatorit, a lucrat ca inginer

mecanic la o mare uzină, este pensionar, locuieste cu soţia, fostă

profesoară, pensionară.

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumează, nu

consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bună armonie.

Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20

ani, dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de

specialitate, unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si

i se face evaluarea stării de sănătate. Face tratament continuu, conform

prescriptiei, dar simptomele se agravează progresiv: rigiditatea se

accentuează tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul),

pacientul este imobil, nu se poate hrăni, spăla, nu se poate întoarce în

pat, întepeneste în ortostatism, nu se poate odihni, manifestă

comunicare deficitară (verbal si in scris), incapacitate totală de

autoîngrijire si accentuarea stării depresive.

Simptome subiective: fata este rigidă, imobilă, încremenită, îngheţată,

vorbire neinteligibilă, tremuratură de repaus accentuate, capul si

trunchiul sunt aplecate înainte, merge sustinut bilateral, cu pasi mici

rigizi, târâiţi, se blochează în mers şi se dezechilibrează. Tegumentele

sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezintă o salivaţie

excesivă ca urmare a tulburarilor de deglutiţie, este depresiv.

Simptome obiective:

TA = 150/90mmHg;

puls=80-90p/min;

temp.=36,5°C

resp.= 15-25r/min;

gr.sangv.= AB IV, fără alergii.

T= 170 cm ;

24

Page 25: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

G=74 kg

Explorări paraclinice:

VSH= 16mm/h (VN=2- 10mm/h)

Hb=11,2 g (VN=13- 15g)

L= 6500 mmc (VN=3500- 8000 mmc)

Glicemie= 1g/100 ml (VN=0,8- 1,1G/100 ml)

Trigliceride=800mg% (VN= 250- 500mg%)

Uree= 50 mg% (VN= 20- 40 mg%)

Colesterol= 400 mg% (VN=150- 280 mg%)

TGO= 30 UI/L (VN= 15-20 UI/L)

TGP= 26 UI/L (VN=10- 40 UI/L)

25

Page 26: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor

14 nevoi fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor

14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale,

culturale si spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a

independenţei în satisfacerea acestor nevoi este defapt ţelul profesiei de

asistentă medicală.

26

Page 27: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esentială fiintei umane

pentru a-şi asigura starea de bine, în apararea fizică si mentală.

Articol I. Ca să-si mentină un echilibru fiziologic si psihologic,

pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenţa în satisfacerea nevoilor reprezintă atingerea unui nivel

acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic)

prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însusi, fără ajutorul unei alte

persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi

prin actiuni proprii, îndeplinite de persoana însăşi.

Dependenţa în satisfacţia nevoilor reprezintă în capacitatea persoanei de

a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei

persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor

astfel încât să fie independent.

Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi

fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii

Manifestări de dependenţă:

27

Page 28: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee

Manifestări de dependenţă:

Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucozităţi

Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes,

Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii

Manifestări de dependenţă:

Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/

Deformări ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie

buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de

ordin fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea

debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale),

psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.).

Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci, palide,

cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii cardiace, puls filiform, asimetric,

aritmic, dicrot/Hipertensiunea arteriala/Hipotensiunea arteriala/Hipoxia si

hipoxemia

2. Nevoia de a te alimenta si hidrata

Apar doua probleme de dependentă în cadrul nesatisfaceri

acestei nevoi:

• Alimentaţie si hidratare inadecvată prin deficit

Manifestări de dependenţă:

Anorexie alimentară/ Disfagie/ Conditia cavitătii bucale (ulceraţii,

glosite , carii, gingivite, etc.). /

28

Page 29: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Dificultăti în digestie si malabsorbtie/ Greaţa, vărsături, aerofagie/

Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficienţă – cantitati mici/

Dezechilibru fizic (slăbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul şi

valoarea alimentelor (obiceiuri greşite)

• Alimentatie inadecvată prin surplus

Manifestari de dependenta:

Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/

Polifagie/ Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma

dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina

Probleme de dependenţă :

1. Eliminare urinara inadecvată:

2. Manifestări de dependenţă : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie

3. Manifestări de dependenţă : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria

4. Alte manifestări: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/

Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenţia de urina (ischiuria)/

Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/

- Incontinenţă urinară si de materii fecale.

Probleme de dependentă :

Enurezis

Incontinenţă urinară şi materii fecale

- Diareea

Manifestări de dependenţă:

29

Page 30: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

frecvenţa, consistenţa, cantitate, culoare, miros,

aspect,

crampe, colica, durere locală, semne de deshidratare

- Constipaţia

Manifestări de dependenţă :

- frecvenţa, orar cantitate, consistenţă, formă, culoare,

- crampe, meteorism, flatulenţă, tenesme, fecalom,

anorexie, cefalee, iritabilitate.

- Vărsăturile

Se urmăreşte: frecvenţa, orarul, cantitatea, conţinutul, culoarea,

mirosul, forţa de proiectie si simptomele ce o însotesc (dureri, cefalee,

greaţă, transpiraţii)

Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile

- Menstra

- Diaforeza (transpiratii abundente)

Se manifesta în funcţie de orar, cantitate, miros, dupa localizare

poate fi:

Generalizată

Localizată

- Expectoratia

Manifestari de dependenta, în functie de:

Culoare

Miros

Consistenta

Forma sputei, Aspect, Cantitate

30

Page 31: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

4 .Nevoia de a se misca şi a avea o postura bună

Probleme de dependenţă :

Imobilitate

Manifestări de dependenţă :

Absenţa sau diminuarea miscărilor/ Atonie, musculară, atrofie, hipertrofie

musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Râs sardonic (in

tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare.

Hiperactivitate :

Manifestari de dependenţă :

Vorbire caracteristică/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/

Miscări caracteristice.

Necoordonarea miscarilor

Tulburări prin lipsa sau diminuarea miscărilor normale (ataxie, convulsii,

tremuraturi, tulburari de mers, etc.)

Postura inadecvată

Manifestari de dependenta :

Oboseala musculara/ deformări ale coloanei vertebrale/ deformări ale

soldului/ poziţii inadecvate date de boală/ dificultate în schimbarea

poziţiei/ torticolis/ bătături

Circulaţie inadecvată

31

Page 32: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependenţă :

Insomnia

Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala

Tipuri de insomnie : - Insomnie dormiţională ;

- Insomnie predormiţională ;

- Insomnie postdormiţională ;

Manifestări de dependenţă :

- Aţipiri în timpul zilei/ Coşmaruri/ Somnambulism/ Apatie/

Pavor nocturn/ Nelinişte/ Confuzia/ Iritabilitate/

- Sentiment de tristeţe, depresie/ Concentrare scăzută,

oboseală

Hipersomnia

Manifestări de dependenţă : - somn modificat ;

- somnolenţă ;

- letargie ;

- narcolopsie ;

- oboseală ;

Disconfort

Manifestari de dependenţă :

- iritabilitate ; - stare de disconfort ;

-diaforeza ;

- dureri musculare ;32

Page 33: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Dificultate sau incapacitate de a dormi

6. Nevoia de a se îmbrăca, de a se dezbraca

Manifestări:

Dificultate sau incapacitatea de a se îmbraca si a se dezbrăca

- Dezinteres fată de tinuta- stare de apatie ;

- Dezinteres sau refuz faţă de a se îmbraca/ dezbraca ;

- Alegere neadecvată de îmbrăcăminte/Dezbracare continua ;

7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependenţă :

Carenţă de igienă la nivelul:

- părului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucală/ piele/ deprinderi igienice

• Alterarea tegumentelor si a fanerelor

- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaţii , furunculul ,ulcere varicoase ,

cruste ,inpetigo ,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraţii ,papule ,escare ,

fisuri ,edeme ,descuamaţii ,varice

• Dezinteres faţă de igienă

• Dezinteres de a urma prescriptiile de igienă

• Alterarea mucoaselor

33

Page 34: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependenţă :

Hipertermia

Manifestari de dependenţă :

frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umedă, caldă

Tipuri de curbe febrile :

Febra intermitentă ; Febra continuă ;Febra remitentă ; Febra recurentă; Febra

ondulată

Hipotermia

Manifestari de dependenta :

-hipotensiune arterială/ cianoză /eritem/ edeme/oboseală/tulburări

de vorbire/somnolenţă/ degerături/

9.Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:

Vulnerabilitate în faţa pericolelor

Manifestari de dependenţă :

o Risc de accidente, răniri, căderi ;

o Risc de infecţii ;

o Risc de imbolnăvire, fatigabilitate, surmenaj ;

o Comportament agresiv sau depresiv ;

34

Page 35: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

11.Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta:

Comunicare ineficienţă la nivel senzorial si motor

Manifestari de dependenţă :

• Tulburări senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie,hiperestezie,

surditate)

• Tulburări motorii (pareze, paralizi, )

• Tulburări de limbaj (afazie, dizartrie,bâlbâială, dislalia, mutism)

• Reacţii afective - insuficienţă sau exces senzorial (neliniste, inactivitate,

anxietate, halucinatii, izolare)

Comunicare ineficientă la nivel intelectual

Manifestari de dependenţă :

o Dificultate de a-şi aminti evenimente (amnezie)

o Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerentă

o Comportament neadecvat

o Confuzie, obnubilare

Comunicare ineficienta la nivel afectiv

-(agresivitate, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie, agorafobie,

claustrofobie, nozofobie, euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)

- Confuzie/Singurătate/Atingerea integritatii funcţiei si rolului sexual

-Izolare socială/Perturbarea comunicării familiale

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia35

Page 36: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Probleme de dependenţă: Culpabilitate

Manifestări de dependenţă:

- Sentiment de vinovăţie/Depresie;

-Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraţie accelerate;

-Frustrare;

Manifestări de dependenţă:

Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a

exercita practica religioasa/ Tulburări de gândire/ Ignoranta fata de sensul

propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/

Dificultate de a participa la activitati religioase;

Neliniste fata de semnificatia propriei existente

12.Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:

Devalorizarea

Manifestări de dependenţă :

Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece

unele dificultăţi, somnolenţa, agresivitate, diminuarea motivatiei

Neputinţa

Manifestari de dependenta :

Conflict personal, eşec professional

36

Page 37: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Dificultate in luarea deciziilor

Retragere, resumarea

Fatigabilitate

Agasare, lipsa de ambitie, oboseala

Dificultate de a se realiza

Dificultate de a-si asuma roluri sociale

13.Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:

- Neplăcerea de a efectua activităţi recreative ;

- Dificultatea de a îndeplini activitaţi recreative ;

- Refuz de a îndeplini activitati recreative ;

Manifestari de dependenţă :

o Inactivitate

o Plictiseala

o Tristete

14.Nevoia de a invaţa cum să-ti păstrezi sănătatea

Probleme de dependenţă:

- Ignoranţa

37

Page 38: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

- Dificultate de a invaţa

- Cunoştiinţe insuficiente

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I

Nr curent Nevoia fundamentala Manifestari de

dependenta

Sursa de dificultate

1 Nevoia de a respira si

de a avea o buna

circulatie

Sialoree Hipersalivatie

2 Nevoia de a bea si de

a manca

Alimentatie si

hidratare prin deficit

Tremuraturi ale

membrelor

superioare

3 Nevoia de a elimina Incotinenta urinara Relaxare sfincteriana

4 Nevoia de a se misca

si de a avea o buna

postura

Restrictie in miscare Rigiditate musculara

5 Nevoia de a dormi si

a se odihni

Insomnie In decubit dorsal

capul ramane ridicat

de pe perna/”perna

psihica”

6 Nevoia de a se

imbraca si a se

dezbraca

Dificultate de a se

imbraca dezbraca

Diminuarea

mobilitatii

necoordonarea

miscarilor active

voluntare

38

Page 39: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

7 Nevoia de a mentine

temperatura corpului

in limite normale

Racirea

extremitatilor

Vasoconstrictie

periferica

8 Nevoia de a fi

curat;ingrijit .

Dificultate in

autoingrijire

Imposilitatea unei

bune igiene corporale

9 Nevoia de a evita

pericolele

Risc de accidente

casnice

Tremuraturi

;necoordonarea

miscarilor

10 Nevoia de a

comunica

Comunicare

ineficienta la nivel

afectiv

Anxietate

11 Nevoia de a actiona

conform propiilor

convingeri si

valori,de a practica

religia

Frustare Neacceptarea bolii

12 Nevoia de a fi

preocupat in vederea

realizarii

Diminuarea

motivitatii;interesu-

lui

Depresie

13 Nevoia de a se

recreea

Dificultate de a se

angaja intr o

activitate recreativa

Vorbire

monotona;dizartrie

39

Page 40: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

14 Nevoia de a invata

cum sa –ti pastrezi

sanatatea

Cunostinte

insuficiente despre

boala

Lipsa de interes

Plan de ingrijire

Obiective pentru pacient

• să se străduiască să-şi amelioreze mobilitatea fizică

• să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor

• să ştie să preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate

• să-şi câştige şi să-şi păstreze, pe cât posibil, autonomia în

autoîngrijire

• să exprime sentimente pozitive

• să-şi păstreze capacitatea de vorbire

• să nu rănească

• să nu prezinte depresie, să-şi exprime interesul pentru activităţi

zilnice

Intervenţiile asistentei

Planifică :

• program zilnic de exerciţii fizice, care cresc forţa musculară,

atenuează rigitatea musculară şi menţin funcţionalitatea articulaţiilor

• mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergonomică

40

Page 41: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• exerciţii de extensie şi flexie a membrelor; de rotaţie a trunchiului,

asociate cu mişcarea braţelor (exerciţii active şi pasive)

• exerciţii de relaxare generală, asociate cu exerciţii de respiraţie

• exerciţii posturale.

Asistenta sfătuieşte pacientul:

• să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai

mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm)

• să facă exerciţii de mers în ritm de muzică

• să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele

în timpul mersului

• să facă paşi mari, să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu

degetele

• să-şi ţină mâinile la spate, când se plimbă (îl ajută să-şi menţină

poziţia verticală a coloanei şi previne căderea rigidă a braţelor

lateral).

• în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau

în poziţie de decubit ventral (aceste poziţii pot ajuta la

preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă)

• când este aşezat în fotoliu, să-şi sprijine braţele pe fotoliu, putându-

şi, astfel, controla tremurul mâinilor şi al braţelor.

Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire :

• să folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălţăminte fără şireturi,

lingură mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt, cana cu cioc.

Pentru a evita căderile

• în locuinţă se recomandă parchet nelustruit, fără carpete, linoleum

antiderapant, W.C.-uri mai înalte, balustrade de sprijin

• înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe

marginea patului .

Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă exerciţii de vorbire.

Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică: 41

Page 42: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil)

• obiective realiste

• discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure

pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.

Plan de îngrijire –pacient H.I.

Diagnostic

nursing

Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale

circulatiei

datorita rigiditatii

musculare

Realizarea unei

bune mobilitatii

Recomand si ajut

pacientul sa

mearga cu cadrul

de sustinere

largita pentru a

preveni

eventualele

traumatisme ii

explic cum sa si

coordoneze

miscarile la

trecerea peste

obstacole

Obiectiv realizat

Alimentatie

ineficienta prin

deficit datorita

imposibilitatii

alimentelor pe

cale bucala

Pacientul sa fie

alimentat si

echilibrat hidro-

electrolitic

Ajut pacientul sa

se hraneasca sau

in imposibilitate il

hranesc cu

alimente usor

digerabile cu un

grad crescut de

vitamine

Institui perfuzii cu

glucoza si solutii

Obiectiv realizat

42

Page 43: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

electrolitice (la

indicatia

medicului)

Comunicare

ineficienta

datorita anxietatii

Pacietul trebuie

sa fie linistit sa

colaboreze

Asigur un mediu

linistit placut ii

explic pacientului

ca trebuie sa

colaboreze si sa

comunice cu

cadrele medicale

si cu cei din jurul

sau

Administrez

medicamente

sedative

anxiolitice la

indicatia

medicului si

respect

concentratia si

doza

recomandata

Obiectiv realizat

Pacientul

comunica si

colaboreaza cu

echipa medical si

cu cei din jur

Evaluare la sfârsit:

-pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare

-mobilitate si postura ameliorate

-manifesta confort fizic si psihic

43

Page 44: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii

-este echilibrat hidro-electrolitic

-are tonus psihic echilibrat

-nu a facut complicatii

-comunicare eficienta la nivel afectiv

-a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator

CAZ II

Prezentarea pacientului C.V

Date de identificare: Nume: C

Prenume: V

Vârsta: 73 ani

Sex: masculin

Naţionalitate: română

Domiciliu: Focsani

Profesie: lucrător commercial

Data internării: 15.03.2010 – SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externării: 26.03.2010

Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON

44

Page 45: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Motivele internării: rigiditate musculara cu alterarea mişcării posturii,

oboseală marcată, inapetenţă, scădere marcată în greutate, deteriorare

psihicâ, incapacitate de autoîngrijire, tremurătura de repaus.

Antecedente personale: meningoecenfalită la varsta de 22 ani

(anamnestic)

Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative

Situaţie familială si socială: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la casă,

toate utilităţile, sunt ajutaţi de cele doua fiice.

Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine îngrijit de

familie

Istoricul bolii: suferă de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face

tratament permanent cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante şi

tranchilizante. În ultimii ani a neglijat miscarea, exercitiile de postură,

activităţile recreative, motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este

aproape “blocat”, prezinta depresie, anorexie, scădere în greutate, dificultăţi

majore de autoîngrijire.

Internarea prezentă este datorată de accentuarea simptomatologiei,

evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament.

Simptome subiective: pacient cu privire fixă, faţă rigidă, imobilă,

încremenită, vorbire lentă, monotonă, nearticulată, mers dificil, spastic, cu

paşi mici, târâiti, fara acompaniamentul membrelor superioare, trunchiul si

capul cu uşoară aplecare înainte (fuge dupa centrul de greutate), tremurătura

intensă la nivelul membrelor superioare şi inferioare, depresie, idei pesimiste.

Simptome obiective:

- TA= 160/90 mmHg;

45

Page 46: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

- puls= 68p/min;

- temp= 36,2 ° C;

- resp.= 18r/min;

- gr.sang.= 0 I; nu prezintă alergii.

Explorări paraclinice:

- L= 3800/mmc (VN= 3500 – 8000/mmc)

- Hb = 11 gr % (VN = 13 – 15 gr %)

- Ht = 38 gr% (VN = 32 – 40 gr%)

- Colesterol = 600 mg (VN = 150 – 280 mg)

- Glicemie = 120 mg/l (VN = 0.8 – 1,1g / 000)

- Uree = 40 mg% (VN = 20 -40 mg)

- TGO = 26 UI/l (VN = 15 -20 UI/L)

- TGP = 62 UI/L (VN = 10 -40 UI/L)

Plan de ingrijire –pacient C.V. 24.03.2010

Diagnostic

nursing

Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale

circulatiei

datorita rigiditatii

musculare

Realizarea unei

bune mobilitatii

Recomand si ajut

pacientul sa

meraga cu cadrul

de sustinere

largita pentru a

preveni

eventualele

Obiectiv realizatt

46

Page 47: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

traumatisme ii

explic cum sa si

coordoneze

miscarile la

trecerea peste

obstacole

recomand un

program de

miscari si exercitii

postural,

combinand

miscari pasive,

active in vederea

prevenirii

contracturilor si

deformarilor

articulare si

pastrarii unui

grad minim de

independenta in

miscare si

postura

Alimentatie

ineficienta prin

deficit datorita

imposibilitatii

alimentelor pe

cale bucala

Pacientul sa fie

alimentat si

echilibrat hidro-

electrolitic

Ajut pacientul sa

se hraneasca sau

in imposibilitate il

hranesc cu

alimente usor

digerabile cu un

grad crescut de

vitamine-ajut sa-

si faca baia

zilnica si ii ofer

Obiectiv realizat

47

Page 48: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

materiile

necesare, lenjerie

de pat si corp

curate

-ajut pacientul sa-

si spele

picioarele, sa-si

taie unghiile, sa

se imbrace, sa-si

igienizeze

cavitatea bucala

-il stimulez sa

manifeste interes

pentru aspectul

fizic sis a-si

schimbe

atitudinea fata de

ingrijirile igienice

Institui perfuzii cu

glucoza si solutii

electrolitice (la

indicatia

medicului)

Comunicare

ineficienta

datorita anxietatii

Pacietul trebuie

sa fie linistit sa

colaboreze

Asigur un mediu

linistit placut ii

explic pacientului

ca trebuie sa

colaboreze sis a

Obiectiv realizat

Pacientul

comunica si

colaboreaza cu

echipa medical si 48

Page 49: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

comunice cu

cadrele medicale

si cu cei din jurul

sau

Administrez

medicamente

sedative

anxiolitice

VIREGYT 3 cp/zi;

NAKOM 3 cp/zi;

ROMPARKIN 3

cp/zi;DIAZEPAM

10 mg -1 cp./zi

la indicatia

medicului si

respect

concentratia si

doza

recomandata

cu cei din jur

Risc de

autolezare

Pacientul sa fie

protejat si insotit

la examinarile

medicale

Asigur siguranta

si insotirea

pacientului

Obiectiv realizat

Evaluare la sfârşit:

-mobilitatea şi postura ameliorate

-pacientul se deplaseaza singur nesustinut

49

Page 50: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

-isi coordonează parţial coordonarea miscărilor

-pacientul şi-a ameliorat starea afectivă

-nu a suferit accidentări, răniri

-nu a facut complicaţii

-pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile

pentru pastrarea sanatatii

CAZ III

PREZENTAREA PACIENTULUI D.V

Date de identificare: Nume: D

50

Page 51: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Prenume : V

Varsta: 61 ani

Sex: masculin

Nationalitate: română

Domiciliu : Focsani

Profesia: mecanic auto

Data internării: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externării: 31.01.2010

Diagnostic internare: BOALA PARKINSON

Motivele internării: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si

postura, vorbire lentă, mişcări lente, tremurătura la degetele mâinilor,

moderată sub tratament.

Antecedente personale : neogastric operat in 1985

Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ

Situaţie familială şi socială: pensionat pe caz de boală. Locuieste cu

sotia într-un apartament cu două camere. Sotia pensionară.

Conditii de viaţa: bune, nu fumează, nu consumă alcool. Are un regim

de viata echilibrat.

Istoricul bolii:

În urmă cu doi ani, constată instalarea unei oboseli musculare,

nejustificative, încetinirea miscărilor si tulburări de coordonare a mişcărilor, o

inţepenire a membrelor care devin mai puţin îndemânatice.

51

Page 52: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Se prezintă la neurolog, care îl trimite în clinică pentru investigaţii şi

conduită terapeutică. În ianuarie 2007 se internează în clinica de neurologie

din Focşani, unde in urma investigaţiilor este diagnosticat cu boala Parkinson

si se stabileşte un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi

si ROMPARKIN 3 cp/zi.

Internarea actuală este motivată de o evoluţie rapidă a

simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.

Simptome subiective:

- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire

lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare,

tremuratura de repaus, evidenta la nivelul extremitatilor membrelor,

paliditate, astenie marcata.

- TA= 130/70 mmHg;

- puls= 72p/min;

- temp= 36,5°C;

- resp= 20r/min;

- gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii;

- T= 180 cm;

- G= 86 kg.

Explorări paraclinice:

Hb= 10gr % (VN= 13- 15 gr % )

HT= 28 mg %

Trombocite= 210 000/mmc (VN= 15 000- 350 000/mmc)

52

Page 53: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

VSH= 16 mm/h (VN= 2- 10 mm/h)

Glicemie= 100 mg% (VN= 80- 100 mg/%)

Colesterol= 500 mg% (VN=150-250mg/%)

Uree= 40 UI/L (VN= 20- 40 UI/L)

TGO= 20 UI/L (VN= 12- 20 UI/L)

TGP= 18 UI/L (VN= 14- 22 UI/L)

Rx.pulmonar: hiluri ingroşate (raceli repetate)

EKG: morfologie normală

Plan de îngrijire –pacient D. V 24.01.2010

Diagnostic

nursing

Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale

circulatiei

datorita rigiditatii

musculare

Igiena deficitara

Realizarea unei

bune mobilitatii

O buna igiena

Recomand si ajut

pacientul sa

mearga cu cadrul

de sustinere

largita pentru a

preveni

eventualele

traumatisme ii

explic cum sa si

coordoneze

miscarile la

trecerea peste

obstacole

efectuez masaj al

membrelor si

Obiectiv realizatt

53

Page 54: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

toracelui asigur

confortul fizic si

psihic sa mearga

cu mainile la

spate pentru

corectarea

posturii, tinutei.

-efectuarea

toaletei: covor

antiderapant,

baie si in cada,

statul pe scaun la

dus, la chiuveta,

inaltarea

scaunului de la

toaleta.

Alimentatie

ineficienta prin

deficit datorita

imposibilitatii

alimentelor pe

cale bucala

Pacientul sa fie

alimentat si

echilibrat hidro-

electrolitic

Ajut pacientul sa

se hraneasca sau

in imposibilitate il

hranesc cu

alimente usor

digerabile cu un

grad crescut de

vitamine dieta

bogata in fibre,

celuloza,

vitamine,

minerale,

proteine, saraca

in lipide, glucoza.

Obiectiv realizat

54

Page 55: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Servirea mesei la

ore regulate, in

liniste cu

inghitituri mici,

lente, hidratare

corespunzatoare

Institui perfuzii cu

glucoza si solutii

electrolitice (la

indicatia

medicului)

Comunicare

ineficienta

datorita anxietatii

Pacietul trebuie

sa fie linistit sa

colaboreze

Asigur un mediu

linistit placut ii

explic pacientului

ca trebuie sa

colaboreze si sa

comunice cu

cadrele medicale

si cu cei din jurul

sau-constientizez

pacientul asupra

importantei

mentinerii curate

a tegumentelor si

fanerelor, pentru

prevenirea

imbolnavirilor,

pentru

respectarea de

sine si pastrarea

Obiectiv realizat

Pacientul

comunica si

colaboreaza cu

echipa medical si

cu cei din jur

55

Page 56: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

relatiilor

interumane.

Administrez

medicamente

sedative

Diazepam 1tb.

anxiolitice la

indicatia

medicului si

respect

concentratia si

doza

recomandata

Risc de

autolezare

Pacientul sa fie

protejat

Asigur siguranta

si insotirea

pacientului -la

examinarile

medicale

Obiectiv realizat

Evaluare

-mobilitate si postura ameliorate

-pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei

-isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor

-depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin

activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun

-pacientul prezinta tegumente si mucoase curate

56

Page 57: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu

prezinta sursa de infectie nosocomiala

-pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista

-manifesta interes pentru adaptarea la situatia data

-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii

-este echilibrat hidro-electrolitic

-are tonus psihic echilibrat

-nu a facut complicatii

Concluzii desprinse din caracteristicile

de ingrijire a celor trei bolnavi

Cazul I

H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-

o stare avansată de decompensare parkinsoniană, aproape blocat, rigid, faţa

incremenită, cu alterarea gravă a miscării si posturii, cu tremuratura

accentuate, adevarate crize de “zgaltaire”, deshidratat cu piele unsuroasă,

hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine şi o

accentuată stare depresivă.

Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat multă rabdare

si timp, dar in final fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic

si psihic, tratamentul s-a reconsiderat. Atât pacientul cât şi familia au primit

cunoştinte noi privind îngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson.

Cazul II

57

Page 58: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata a mobilitatii,

posturii, vorbirii, nutriţiei si psihicului, pierderea respectului de sine,

devalorizarea si scăderea interesului pentru păstrarea sanatatii.

L-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent si am insistat

în ameliorarea starii afective. L-am încurajat, am reliefat aptitudinile si

realizarile pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat pacientul

asupra responsabilităţii privind sănătatea.

Cazul III

D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestivă, s-a internat pentru

fenomene parkinsoniene accentuate sub tratament, în vederea reconsiderarii

tratamentului.

Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadată, pacientul prezinta o

stare afectată, reprezentată prin iritabilitate, nemultumire, discomfort.

L-am ajutat în satisfacerea nevoilor de care era dependent, l-am

încurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul

recuperator.

Pacientul a recepţionat mai greu, dar a colaborat.

Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme si

reactivitate fizica si psihica diferite.

Am aplicat îngrijiri individualizate pe persoana şi rezultatele au fost cele

asteptate.

58

Page 59: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

CAPITOLUL VI

ANEXE

EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice,

uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac

ataşat la seringă.

Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.

Locuri de elecţie - regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trochanter;

faţa supero-externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul

deltoid.

Materiale necesare:59

Page 60: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

- Tăviţă renală

- Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool

- Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii

substanţei de administrat

- 2 – 3 ace de unică folosinţă

- fiole cu solutia medicamentoasa

Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul

cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung

Tehnica:

• asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun

• pregătirea psihică si fizica a bolnavului

• se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare

• se dezinfectează locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal

• se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea linistit

• se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la

seringă

• se verifică poziţia acului prin aspirare

• se injectează lent soluţia medicamentoasa

• se retrage brusc acul cu seringa şi se maseaza locul injectat cu un tampon de

vata cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia

• după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-

10 minute.

Incidente şi accidente:

• durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

• paralizie prin lezarea nervului sciatic

60

Page 61: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale

chirurgicala, supuraţia septică

• embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge a unei substante

uleioase sau în suspensie

DE ŞTIUT !!!

• poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea seringii de

la ac, după introducerea acului în masa musculară

• infiltraţia dureroasă a muşchilor se previne prin alterarea locurilor injecţiilor.

INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Injecţiea intravenoasă – introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia

venoasă. Pe această cale se introduc soluţii izotonice sau hipertonice (care nu sunt

caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat).

Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii gazoase şi consecutiv moartea.

Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea

medicamentului intravenos.

Locul de elecţie – venele de la plica cotului.

− venele antebratului

− venele de pe fata dorsala a mainii

− venele epicraniene

Materiale necesare:

• fiole, flacoane cu substanţe de administrat

• 1-2 seringi de unică folosinţă (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de

solutie medicamentoasa

61

Page 62: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

• tampon de vata cu alcool medicinal

• ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare

• garou.

Tehnica :

• asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun

• se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă

protejată de muşama, aleză sau prosop

• aplicam garoul

• alegem locul pentru punctie

• dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena

• se controlează dacă acul este în venă

• se îndepărtează usor cu mana stanga garoul

• se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte

se apasă pe piston

• se verifică, periodic, dacă acul este în venă, prin aspirare

• se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică

tamponul îmbibat in alcool, compresiv pentru hemostaza

• se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute de catre bolnav

• se supraveghează în continuare starea generală .

Incidente şi accidente:

• injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,

durere

• flebagita produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante

• valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe

• hematom prin străpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul

• ameţeli, lipotomie, colaps.

62

Page 63: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Intervenţii:

• injectarea lentă

• se întrerupe injecţia

• se anunţă medicul

DE ŞTIUT!!!

• în timpul injectării se va supraveghea locul puncţiei si starea generală(respiraţia,

culoarea feţei)

• vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puţin 24 de ore, de aceea nu se

vor repeta injecţiile in acea venă în intervale scurte

• dacă pacientul are o singură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete,

punctiile se vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare

DE EVITAT!!!

• încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului, pentru ca

aceasta, prin volumul său, deplasează traiectul obişnuit al venei

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

IONOGRAMA –apreciază funcţia renală de menţinere constantă a concentraţiei de

ioni

Metode de recoltare:

• Bolnavul nu mănâncă înainte.

• Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml de sânge simplu.

GLICEMIE63

Page 64: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Metoda de recoltare:

• Prin puncţie venoasă pe clorura de natriu cu 2-3ml de sânge

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

• urmăreşte alterarea integrităţii hepato-celulare.

• În acest scop se recoltează TGP(transominaza gutamico-prinvica)

• se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă.

BILURUBINA

Metode de recoltare : prin puncţie venoasă sânge simplu 2ml

VN:

BILT-0,7-1mg%

BILD-0-0,25mg%

CREATININA

Metoda de recoltare : dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2-3 ml sânge

VN-0,5-1,2mg%

TESTE DE COAGULARE

TIMP QUITICK

Metoda de recoltare - sânge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na

VN 12-16 sec.

TIMP HOWEL

Metoda de recoltare – sânge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na

VN 60 –120 minute64

Page 65: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Administrarea medicamentelor solide pe cale orală

Definiţie – calea orală este calea naturală de administrare a

medicamentelor, acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a

intestinului subţire sau gros.

Scop :Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:

efecte locale: - favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive

protejează mucoasa gastrointestinală

înlocuieşte fermenţii digestivi,secreţia gastică în cazul lipsei acestora

dezinfectează tubul digestiv

- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale orală se resorb la

nivelul mucoasei digestive,pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra

unor

organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) .

Administrarea medicamentelor solide:

tabletele,

drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.

Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aşează sub limbă.

granulele se măsoară cu linguriţa

pulberile divizate în casete amilacee, se înmoaie înainte caseta în apă şi se

aşează pe limbă pentu a fi înghiţită.

pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit.

65

Page 66: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Tomograf

66

Page 67: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

Tomografie (evoluţie boală)

67

Page 68: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

BIBLIOGRAFIE

1.Voiculescu I.C. –Anatomia si fiziologia omului

Petricu I.C. Ed.Medicala Bucuresti 1971

2.Pendefunda Ghe. –Semiologie neurologie, Ec.Contact international

Bucuresti 1992

3.Cezar I. -Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997

4..Chiru F. -Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998

5.Titirca L. -Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca

Bucuresti 1997

6.Titirca L. -Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de

Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca

Bucuresti 1998

7.Henderson V. –Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,

1991

8.Serbanescu T. –Neurologie, psihiatrie, endocrinologie,

Ed.Medicala –ed.a 2-a Bucuresti 1997

9.Titirca L. -Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a

nevoilor fundamentale

10.Vuzitas Ghe. –Neurologie si psihiatrie –Manual- Societatea

Anghelescu A. Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996

11.F.O.521/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani68

Page 69: 152961785 Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson Doc

12.F.O.16/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

13.F.O.29/2010 -SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

69


Recommended