Twinning Project RO2006/IB/EN-08 Implementation and enforcement of the environmental acquis focused on Environmental noise – Phase II
Abatoare
Schiţă
Ghid
Octombrie 2008 Dr. Joachim Wieting STE; Agenţia Federală pentru Protecţia Mediului Wigbert Albrecht STE; Agenţia de Land pentru Protecţia Mediului, Sachsen-
Anhalt
_________________________________________________________________________________ 2
Cuprins
1. Introducere……………………………………………………………………………….…...…… 4
1.1 Consideraţii generale……………………………….………………………………….……...4 1.2 BAT Structura ghidului tehnic………………………………………………………………...6
2. „Cele mai bune tehnici disponibile“ – BAT……………………………………………………....6 3. Aplicbilitatea ghidului………………………………………………………………....................12 4. Abatoare cu impact asupra mediului ..................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1. Matrice abatoare – legislaţia referitoare la mediu………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1.1 Apă / Apă evacuată .................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 4.1.2 Deșeuri...................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 4.1.3 Proteţia împotriva emisiilor........................ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor toxice / siguranţa utilajelorEroare! Marcaj în document nedefinit.
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ – BAT............. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.1 Producţie……………………………………………………………………………………....Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2 Tehnologii………………………………………………………………………………….….Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2.1 Abatoare bovine și porcine…………………………………………………………..….Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1.1 Culoar abatorizare bovine.................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2.1.2 Culoar abatorizare porcine................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2.1.3 Igienizarea cloarelor de abatorizare bovine și porcineEroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2.1.4 Prepararea și depozitarea produselor animale secundare de origine bovină și porcină ............................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.2 Abatoare de păsări .................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.2.2.1 Culoar abatorizare păsări .................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.2.2 Preparea și depozitarea produselor animale secundareEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.3 Uilizarea produselor animale secundare…………………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4 Necesitatea energetică……………………………………………………………………...Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1 Alimentarea energetică ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4.1.1 ALimentarea cu curent....................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi .................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4.1.3 Alimentarea cu combustibil ................ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat ........... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 4.4.1.5 Alimentarea cu căldură ...................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.4.1.6 Alimentarea cu frig ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5 Alimentarea cu apă și eliminarea apei……………………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5.1 Consumul de apă și cantitatea de apă rezidualăEroare! Marcaj în document nedefinit. 5.5.2 Alimentarea din surse străine ................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.5.3 Alimentare proprie..................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.5.4 Prepararea și tratarea apei ....................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
_________________________________________________________________________________ 3
5.6 Măsuri pentru evitarea și reducerea impactului asupra mediului………………….……Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1 Surse de miros și emisii ............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.1.2 Măsuri pentru evitarea, reducerea și deversarea emisiilor de substanșe toxice pentru aer și mirosuri ..................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1.2.1 Bovine și porcine......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.1.2.2 Păsări .......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.1.2.3 Epurarea aerului evacuat............ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.2 Zgomot...................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.3 Apă reziduală ............................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.1 Cantitatea de apă rezidualăl .............. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.3.2 Compoziţia apei reziduale.................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.2.1 Dversare indirectă ....................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.3.2.2 Deversare directă (staţiile de epurare ale abatorului)Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.3 Proceduri pentru epurarea apei rezidualeEroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.3.4 Igienizare și dezinfecţie...................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.4.1 Igienizarea exteriorului autovehiculelorEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4 Transport / Logistică ................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.4.1 Autovehicule / Parc auto .................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1.1 Utilizarea autovehiculelor............ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.4.1.2 Tehnica autovehiculelor .............. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.4.1.3 Instalaţii li agenţi de răcire .......... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.4.1.4 Motostivuitoare............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.5 Depozite / Depozite de combustibili.......... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.5.1 Depozite............................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 5.6.5.2 Depozite de combustibili .................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.6 Mentenanţă ............................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. 6. Concluzii pentru cele mai bune tehnici disponibile Eroare! Marcaj în document nedefinit. 7. Supravegherea emisiilor ........................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit. 8. Bibliografie / Indicarea surselor ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit. 9. Anexă................................................................................................................................. 84 Anexă 9.1 Procedura de autorizare……………………………………………………………….84 Anexa 9.2 Studii de caz…………………………………………………………………….……....Eroare! Marcaj în document nedefinit.
_________________________________________________________________________________ 4
Cuvânt înainte Poluare mediului nu se oprește în faţa graniţelor și aceasta probleă afectează tot mai mult și abatoarele. Având în vedere numărul mare de probleme nerezolvate, se emit reglementări atât la nivel internaţional și european cât și naţional, pentru ca răspunsurile și problemele pentru protecţia mediului nu mai pot fi găsite doar la un singur nivel. Prin aderarea României la UE, se pun în acest domeniu întrebări, la care încercăm să dăm un răspuns prin acest ghid. Tocmai abatoarele sunt strâns legate de agricultură și mediu. Ceea ce se intenţionează a se realize în domeniul protecţiei mediului și a naturii are efect și pentru indistria agrară și a abatoarelor din România, în ceea ce privește legislaţia pe protecţia împotriva emisiilor, pe deșeuri și ape. Aderarea României la UE în 01.01.2007 necesită și transpunerea ţelurilor UE corespunzătoare, în domeniul protecţiei mediului. Printr-un proiect comuncu toate statele membre UE, așa numite proiecte Twinning, se dorește susţinerea transpunerii dreptului UE privind mediul, în România. Domeniul agricol, care cuprinde și abatoarele,are o însemnătate foarte mare în România. Din acest motiv a fost ales domeniul abatoare în cadrul acestui proiect. Abatoarele cu o capacitate de abatorizare de 50 tone pe zi sunt considerate ca având un impact însemnat asupra mediului, căzând astfel sub incidenţa directivei IPPC[1]. Introducerea de măsuri conform „celor mai bune tehnici disponibile“ (BAT), este o componentă esenţială a acestei Directive IPPC, regăsindu-se astfel în reglementările privind mediul din statele membre. Deoarece introducerea celor mai bune tehnici disponibile va viza în special extinderea instalaţiilor, respectiv noile investiţii, este cu atât mai important să se dea niște puncte de orientare privind standardul actual al tehnicii din indistria abatoarelor. Ca urmare a consecinţelor noior cerinţe este necesar să se acorde industriei abatoarelor din România un ajutor în procesul de decizie și o bază de discuţie pentru htărâri de extindere și în cadrul procedurii de autorizare. Ghidul de faţă a fost elaborate având la bază buletinul tehnic BAT pentru abatoare și folosirea produselor animale secundare[2], complexele de reglementări ale Asociaţiei
_________________________________________________________________________________ 5
Inginerilor Germani (VDI) [3] și a Asociaţiei Germane pentru Gospodărirea Apelor, Apelor Reziduale și a Deșeurilor e.V. (DWA) [4]. Ca rezultate ale altor proiecte de Twinning, mai trebuie luate în considerare:
• Manualul „Utilizarea Directivei IPPC în România“ • Formulare cereri pentru autorizaţia de mediu integrată, introdusă prin
MO 36/2004 din 07.01.2004 • Ghid pentru stabilirea și utulizarea BAT în procedura de autorizare • Manualul „Monitoring“ • Ghidul pentru monitorizarea emisiilor conform EGO 152/2004
Introducere 1.1. Consideraţii generale Pe data de 24 septembrie 1996 a fost adoptată directiva 96/61/CE a consiliului referitoare la Prevenirea şi Controlul integrat al Poluării. Scopul este de a orienta politica comuna de mediu în ceea ce priveşte poluatorul, în scopul prevenirii poluării încă de la sursă, iar dacă nu este posibil, cel puţin redcerea acesteia, obţinându-se astfel o administrare prevăzătoare a resurselor de materie primă. Transpunerea directivei europene în dreptul românesc are loc sub forma Ordonanţei Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 in relaţie cu OM 1158/2005. Ordonanţa Guvernamentală de Urgenţă nr.152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, publicată in Monitorul Oficial, partea I, nr. 1078 din 30 noiembrie 2005. În domeniul de aplicare al directivei IPPC se regăsesc categoriile de activităţi industriale enumerate în Ordonanţa Guvernamentală de Urgenţă 152/2005, anexa 1.
1. Această directivă nu se referă doar la instalaţii sau părţi ale instalaţiilor care sunt folosite în cercetarea, dezvoltarea şi încercarea unor produse şi proceduri noi. Aceasta se referă şi la instalaţii care sunt utilizate atât în laborator cât şi în unităţile de măsură tehnice şi a căror activitate nu este producerea de articole pentru vânzare. De asemenea se regăsesc instalaţii, in care sunt efectuate produse noi iar acestea sunt cercetate şi dezvoltate în continuare. Excluderea instalaţiilor din prevederile legale IPPC conform nr. 1 nu se referă la instalaţiile prin care sunt produse cantităţi relativ mici de substanţe medicamentoase (activităţi conform nr. 4.5 anexa 1 din HGO 152/2005) (substanţă activă).
2. Pragurile de valori menţionate în anexa 1 se referă la capacitatea de producţie sau la productivitate. Dacă acelaşi operator realizează activităţi diferite dar aparţinătoare aceleiaţi categorii în aceeaşi instalaţie sau în acelaşi loc, atunci capacităţile se însumează. Capacitatea unei instalaţii reiese din suprafaţa (Betriebsumfang) legală şi reală cu care instalaţia poate funcţiona 24 de ore. (în condiţiile în care aceasta poate funcţiona in acest fel.) Această condiţie preliminară indică la examinare dacă instalaţia intră sau nu în directiva IPPC trebuie pornit de la serviciul din cadrul autorizaţiei. Problema se pune altfel când operatorul instalaţiei existente se obligă, printr-un contract cu autorităţile, să utilizeze instalaţia numai sub capacitatea acesteia sau sub limitele capacităţii de producţie, conform anexei nr.1 din Hotărârea Guvernamentală de Urgenţă 1152/ 2005. În cazul în care capacitatea sau limita de productivitate a unei instalaţii existente este depăşită pentru prima dată prin modificări (activitate care până în momentul modificării nu a intrat în directiva IPPC) trebuie cerută o nouă autorizaţie IPPC. În vederea stabilirii dacă o activitate intră în directiva IPPC se vor însuma capacităţile unor activităţi asemănătoare ale unui operator într-un anumit loc. Ca punct de lucru se va lua suprafaţa întreprinderii. Dacă operatorul are instalaţii învecinate şi care sunt legate între ele printr-un sistem de infrastructura intern, atunci acestea ar trebui adunate în acelaşi loc.
_________________________________________________________________________________ 6
În anexa Hotărârii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 CATEGORII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei IPPC în conformitate cu articolul 1 din HGO nr. 152/2005 se găsesc: Nr. 6.4. (a) sunt enunţate instalaţiile de măcelărit cu o capacitate de măcelărie (greutate corporală a animalului) mai mare de 50t pe zi. Instalaţiile de descompunere şi prelucrare a cărnii, produsele animale secundare (Nebenprodukte) sau Konfiskate nu sunt menţionate. Cerinţele directivei IVU pentru instalaţii de măcelărie anuală trebuie impuse pe plan naţional. Instalaţiile care se află sub valorile limită conform anexei 1 a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 sunt incluse in OM 876/2004 din decembrie 2004. Procedurile de autorizare trebuie emise în conformitate cu prevederile acestui regulament. Emiterea autorizaţiei de mediu pentru aceste categorii de instalaţii intră în competenţa Autorităţilor locale de mediu (Agenţiile Locale). Referinţe la procedura de autorizare se găsesc în anexa 9.1.
1.2 BAT Structura ghidului tehnic Acest ghid ethnic a fost structurat după cum urmează:
Capitol Detalii 1 Introducere 2 Interpretarea BAT 3 Părţile acoperite de acest ghid tehnic 4 Descrierea procesului, riscul pentru mediu și tehnici de control 5 Cele mai bune tehnici disponibile 6 BAT entru valorile de emisie asociate 7 Monitorizarea de conformitate
Acolo unde este relevant, se fac referinţe detaliate și la alte ghiduri; cum ar fi documente de referinţă (BREF) publicate de Comisia Europeană. Stabilirea BAT-urilor se face având în vedere aceste norme.
Informaţiile din acest ghid tehnic au scopul de a fi utilizate pentru stabilirea BAT-urilor pentru activităţi specifice.
2 „Cele mai bune tehnici disponibile“ - BAT Aplicarea BAT în procedura de autorizare Autorizaţiile integrate trebuie să conţină cerinţe şi valori limită de emisie, care să asigure că au fost luate în prealabil toate măsurile necesare pentru protejarea mediului. Valorile limită de emisie trebuie stabilite pe baza BAT-urilor. La stabilirea BAT-urilor vor fi luate în considerare următoarele:
1. Introducerea şi utilizarea unei tehnologi sărace în producerea de deşeuri 2. Introducerea şi utilizarea unor substanţe mai puţin dăunătoare
3. Promovarea recuperării şi a refolosirii substanţelor produse sau folosite, cât şi a deşeurilor
_________________________________________________________________________________ 7
4. Proceduri comparabile, procedee şi metode de funcţionare, care să poate fi folosite cu succes în domeniul industrial;
5. Progrese în tehnologie şi în ştiinţă; 6. Modul, consecinţele şi cantitatea emisiilor; 7. Perioada de punere în funcţiune a instalaţiilor noi şi a celor existente; 8. Timpul necesar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile; 9. Consumul de materie primă şi modul în care această materie primă a fost folosită la
diferitele proceduri cat şi eficienţa energiei; 10. Necesitatea de a evita şi diminua pe cat posibil consecinţele totale ale emisiilor şi ale
perocolelor pentru mediu; 11. Necesitatea de a preveni accidentele şi de a diminua efectele acestora asupra mediului; 12. Informaţiile (BREF) publicate de către Comisie conform articolului 16 alineatul 16 sau
de către organizaţiile internaţionale; BAT-Reference Documents (BREF) (Documente de referinţă) Pentru a sprijini statele membre la implementarea directivei IPPC are loc un schimb de informaţii legat de BAT între statele membre şi industria/întreprinderea in cauză. Scopul acestui schimb de informaţii este de a echilibra dezechilibrul pe plan tehnologic din comunitate (Armonizarea Standardelor) pentru a promova răspandirea valorilor limită şi a tehnicilor care au fost stabilite de societate. Rezultatul acestui schimb de informaţii va fi publicat în BREF-uri. BREF-urile sunt orientative trebuie, însă trebuie luate în considerare la stabilirea BAT-urilor şi la stabilirea cerinţelor din autorizaţie care reies din BAT-uri. (Anexa IV, numărul 12 din directiva IPPC) „Best available technique“ cele mai bune tehnici disponibile „Best available technique“ reprezintă nivelul de dezvoltare cel mai eficient şi progresiv al activităţilor şi metodelor de exploatare la care aptitudinea unor tehnici speciale se poate demonstra practic. BAT-urile servesc în principal ca şi bază pentru stabilirea valorilor limită de emisii, în scopul prevenirii poluării mediului iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, pentru a diminua în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său. Se subliniază în special două puncte:
� BAT-urile sunt supuse unui continu proces de îmbunătăţire. Ce astăzi este considerat cea mai bună tehnică disponibilă, maine poate fi întrecut de progresele ştiinţifice şi de îmbunătăţirile tehnologice.
� BAT-urile se bazează/se referă, în relaţie cu instalaţiile de producţie şi cu emisiile acestora pe de-o parte la măsurile integrate de îmbunătăţire a procesului și a producţieiintegrate. Pe de altă parte, BAT-urile fac referire şi la „End-of-pipe“ (=măsuri adiţionale de protejare a mediului). 1. În primul rand trebuie evitate efectele asupra mediului (de exemplu prin alegerea altei
metode de fabricaţie) 2. Apoi trebuie reduse emisiile inevitabile de subsatnţe iar în cazul în care este posibil
acestea să fie recuperate (de exemplu prin ridicarea randamentului sau prin reciclare internă).
3. Abia după ce au fost efectuate toate aceste măsuri, emisiile şi deşeurile rămase pot fi îndepărtate într-un mod cât mai dăunător posibil.
„Tehnici": Prin tehnici se înţelege atât tehnologia conform căreia acestea funcţionează cât şi modul în care instalaţiile sunt planificate, construite, întreţinute, utilizate şi dezafectate. “disponibil”: „disponibile“ sunt desemnate acele tehnici care au înregistrat un nivel de dezvoltare care facilitează aplicarea în branşa industrială în cauză, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile. Este însă nesemnificativ
_________________________________________________________________________________ 8
dacă aceste tehnici sunt disponibile în interiorul statului membru în cauză sau dacă sunt realizate extern, important este, ca aceste tehnici să fie disponibile operatorului. Pe deasupra, pot fi luate în considerare, în cazuri concrete, pe langă situaţia economică a întreprinderii şi vechimea şi durata de viaţă a instalaţiei (părţile componente) ale acesteia. “cele mai bune”: o tehnică poate fi desemnată „cea mai bună“ atunci cand se poate atinge eficient un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblul său. “integrat”: Măsurile sunt considerate integrate atunci, când datorită lor se atinge un nivel înalt de protecţie al mediului. “Abordarea integrată” ( Directiva IPPC, articolul 7):
Abordarea integrată menţionată în articolul 7 se referă la o procedură de autorizare complet coordinată, în care sunt implicate părerile diferitelor autorităţi şi diferitele documente pentru autorizaţie. De asemenea trebuie luate în considerare procedurile şi deciziile care au fost luate de către celelalte autorităţi. În cele din urmă prin „integrat“ şi „abordare integrată“ trebuie stabilită instalaţia/producţia/modul optim a unei instalaţii industriale pentru un loc exact. Nucleul acestor cerinţe este poluarea cât mai redusă a mediului prin constituirea şi exploatarea instalaţiilor industriale. Acest lucru va fi garantat prin utilizarea unor procedee tehnice şi metode de exploatare în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile. Autorităţile de specialitate şi experţii certificaţi de stat sunt în măsură să verifice respectarea cerinţelor.
Aplicarea BAT-urilor în avizul de funcţionare conform IPPC În general Suportul avizului de funcţionare (Genehmigungsbescheid) este un raport cuprinzător. O altă sursă importantă este rezultatul verificării de mediu (UVP Umweltverträglichkeitsprüfung). Pentru o exploatare corespunzătoare a instalţiilor se va ţine seama de aceste rezultate la stabilirea limitelor de emisii si a limitelor de valori. În următoarele 2 imagini este redată o schemă a demersurilor de la întocmirea cererii de autorizare pană la primirea avizului de autorizare. Imaginea următoare descrie desfăşurarea examinării sectoriale iar a doua imagine descrie evoluţia examinării aspectelor locale. Îmbinarea acestor aspecte, sectoriale şi locale, cât şi studierea reciprocă a acestora duc la constituirea unui suport pentru acordarea avizului de funcţionare. Paşii individuali ai acestui proces trebuie să conţină informaţii cuprinzătoare şi transparente, furnizate de către autorirăţile de autorizare competente care să cuprindă toate punctele de vedere ale funcţiilor de specialitate pentru a demonstra pe baza căror date şi aprecieri a fost făcută evaluarea. Cu o astfel de abordare se poate reproduce oricând cum au fost stabilite BAT-urile pentru fiecare caz în parte. Cu aceaste se poate considera închisă primul tur de verificări a părţii tehnice. Potrivit cu aceste verificări, autorităţile trebuie să preia funcţia de coordinare conform articolului 4 din HGU 152/2005: Într-o procedură, care implică în special prezenţa publicului, vor fi audiate şi alte autorităţi competente, cetăţeni şi instituţii implicate în procedură (iniţiative ale cetăţenilor, organizaţii pentru protecţia mediului.. Aceştia îşi exprimă părerea referitoare la planuri şi aduc propuneri pentru aspectele, care în opinia lor sunt importante. (ex. protecţia apelor, instalaţii biotopice şi pentru protecţia naturii, protecţia sănătăţii, menţinerea sănătăţii, menţinerea calităţii aerului, protecţia solului, întrebări referitoare la siguranţă (protecţia împotriva incendiilor sau a accidentelor), protecţie împotriva zgomotului, întrebări referitoare la protejarea monumentelor istorice). Toate aceste discuţii/probleme abordate vor fi evaluate şi analizate reciproc. Avizul de funcţionare şi limita emisiilor împreună cu alte materiale şi condiţii impuse rezultă din documentele mai sus menţionate.
________ _________________________________ ___________________________ ___ 9
Schemă pentru autorizări Cerere Verificare specifiă domeniului Verficarea integralităţii Înapoi pentru completare VERIFICAREA TEHNICĂ Întocmirea unei diagrame Privire de ansamblu a consumului de curent sau bilanţul emisiilor pe un an Comparaţie cu alte tehnici / Procedură pentru stabilirea BATurilor Există un BREF? da nu
____ ___ ___
Capitol „valori obișuite nu Instalaţie de testare/pilot nu documentarea Pentru emisii și consum“ vezi „tehnici în dezvoltare“ deviaţiilor (în capitolul 3) (în capitolul 5)
________________________ __________________ 10
da da Capitolul: „Tehnici, care trebuie BAT echivalente Alte surse de constatare: Să respecte prevederile BAT“ sau mai bune Comparaţia între domenii și Abatoare concurente „Cele mai bune tehnici disponibile Informarea asociaţiilor (BAT)“ în capitolul 4 Verificarea aplicabilităţii Cea mai bună procedură/ într-un caz concret cea mai bună tehnică Adaptarea datelor din cerere pentru acest tip de producţie Date BREF
Schema
_______________________________________
Hotărâre de autorizare: Verificarea locaţiei Verificarea locaţiei (și sub aspect economic) Evaluarea conflictelor Evauarea rezultatelor da evaluării de impact asupra mediului alternative la producţie și a altor surse de informaţie posbil nu Identificarea punctelor de conflict Instalaţie curăţare („end-of-pipe“) da la bunurile protejate posibil nu Nu există conflicte Aspectele supraordonate permit producţia nu Instalaţiile nu pot fi autorizate în această locaţie Respectara acordurilor și prevederilor internaţionale
_________________________________________________________________________________ 11
de ex. HELCOM, OSPAR, ... Evaluare totală Din verificarea tipică domeniului și locaţiei Cea mai bună procedură pentru această activitae industrială
în această locaţie conform deciziei de autorizare IPPC cu maximul de emisii admise
- Planuri de ecologizare - Orar pentru efectuarea de îmbunătăţiri continue - Reglmentări de surpraveghere
Aspecte economice Stabilirea BAT-urilor, după cum sunt definte în directiva IVU, articolul 2, nr. 11, trebuie să ia în considerare atât aspectul costuri/beneficii cât şi rezerve şi preveniri. Aceasta este valabilă mai întâi la generalităţi, dar şi în cazuri particulare. Chiar şi munca grupelor tehnice pe planul UE este planificat astfel, încât în cazuri particulare nu este posibilă o evaluare pauşală ci se discută standardele aplicate pe scară largă. Pentru a atinge un nivel înalt de protecţie, trebuie găsite soluţii adecvate şi în conformitate cu necesitatăţile pentru fiecare branşă. În această privinţă trebuie luate în considerare şi proceduri alternative, care în cazuri speciale pot oferi o soluţie tehnică rezonabilă şi echivalentă. Trebuie să se ţină cont de respectivele condiţii de bază ale întreprinderii pentru a putea face o declaraţie legată de relevanţa unor proceduri respectiv procese în ceea ce priveşte mediul. Procesele care au loc în abatoare pot avea consecinţe asupra următoarelor domenii: - Energie - Apă/apă reziduală - Deşeuri - Zgomot - Aer - Siguranţa instalaţiilor (Seveso II) - Norme de igiene - Protecţia animalelor Obligativitatea de raportare Pentru activităţi industriale trebuie luată în considerare obligativitatea de raportare internaţională. În acest context se semnalează anularea prevederilor naţionale existente prin Registrul European de Emisii. (E-PRTR = European Pollutant Release and Transfer Register)
3 Aplicabilitatea ghidului În Anexa EGO 152/2005 Categorii de Activităţi Industriale, se găsesc activităţile pentru care este obligatorie obţinetea autorizaţiei IPPC, conform prevederilor art.1 din G.E.O. nr. 152/2005
Nr. 6.4. (a) Instalaţii pentru abatorizare cu o capacitate de peste 50 tone/zi.
Această activitate este subiectul acestui ghid.
Instalaţiile de mărunţire, de prelucarea cărnii sau a produselor animale secundare nu sunt incluse în acest ghid.
_________________________________________________________________________________ 12
Abatoare Într-un abator, operaţiunile cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: consumul de apă, poluarea ridicată a apei reziduale prin substanţe organice şi consumul de energie care depinde de răcirea şi încălzirea apei. În tabelul următor sunt trecute domeniile de funcţionare ale abatoarelor la în ale căror instalaţii se încadrează potenţiale consecinţe asupra mediului, emisii respectiv folosiri ale resurselor. Mai departe sunt enumerate abatoarele, astfel încât acestea să poate fi evaluate, respectiv sistematizate. Expuneri mai detaliate şi observaţii relevante pentru mediu și pentru instalaţii se găsesc în rmătoarele capitole. Livrarea animalelor Abator
Vehicule Rampe de descărcare Hală de depozitare a animalelor cu separatoare Spălătorie pentru camioane Loc pentru depozitarea excrementelor
4.2 Producţia Abator
Instalaţii de anesteziere Omorarea Măcelărire
Partea „murdară“ Sangerarea Curăţarea Post-curăţarea Arderea Sterilizarea
Partea curată Scoaterea/Extragerea Împărţirea/ Descompunerea Inspecţia veterinară. Prelucrarea Cantărirea Clasificarea
Răcirea Laborator Instrumente de laborator
— procurarea externă • Transformatori — producerea de energie • CHP (instalaţie de cogenerare)
• Cogenerare Frig-Căldură (funcţionează pe turbine)
Abator Alimentarea cu energie
4.3
• Turbină cu aburi — alimentarea cu combustibil • staţie de alimentare
_________________________________________________________________________________ 13
— alimentarea cu carburant
— aprovizionarea cu gaz • Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale
• Aprovizionarea şi depozitarea gazelor fluide
— aprovizionarea cu ulei •
Aprovizionarea şi depozitarea păcurii Foartea uşoară(HEL)
— Aprovizionarea cu aer comprimat • producerea aerului comprimat cu ulei
• producerea aerului comprimat fără ulei
_________________________________________________________________________________
4.4 Alimentarea cu căldură Abator
— producerea aburului • Instalaţie de cazane
• Instalaţii de recâștigare a condensului
• Instalaţii de păstrare a apei — Producerea de apă fiebinte • Boiler • Baterii (robinete) — Încălzire/Climatizare • Încălzitor de aer
• Încălzire / Instalaţii mici de încălzire
Alimentarea cu căldură
4.5 Abator
— Producerea de răceală • instalaţii de comprimare • instalaţii de absorbţie
• Instalaţii de răcire a încăperilor (indirect ) — stocarea şi distribuirea frigului
• Instalaţii de răcire a încăperilor (direct)
4.6 Alimentarea cu apă şi eliminarea apei
Abator
— procurarea externă • Instalaţii de pregătire a apei (apa municipală)
— aprovizionarea proprie • Fantani
• Instalaţii de pregătire a apei (apa proprie)
— Procesul de tratare al apelor • Instalaţii cu membrane • Instalaţii de răcire — tratarea apei reziduale
— Canalizare indirectă • instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
• Instalaţii de separare • Instalaţii de tratare a apei Canalizare directă
14
4.7 Depozitarea Abator Depozitarea utilităţilor 4.8 Îndepărtarea Abator
Produse animale secundare Buton de urechi pentru însemnare etc.
4.9 Tratarea aerului evacuat Abator
Sistem de aerisire şi ventilare Captarea aerului evacuat Instalaţie de curăţare a aerului evacuat
4.10 Expedierea Abator
_________________________________________________________________________________
4.11
Igienizarea și dezinfecţia
Abator
Instalaţii de curăţare a boxelor Locuri pentru spălat Filter pentru aerul evacuate În continuare sunt prezentate într-o matrice diferitele instalaţii. Ordonarea domeniilor de operare intr-o listă uşurează şi simplifică găsirea instalaţiilor. Instalaţiile sunt trecute vertical, domeniile juridice sunt trecute orizontal. Baza legală relevantă pentru fiecare instalaţie este bifată în randul corespunzător. Valorile limită, volumul limită, datele de funcţionare ş.a. trebuie cercetate pentru fiecare instalaţiei în parte, în sursele legislative specifice.
15
4.1 Matrice – instalaţii şi legislaţia privind mediul 4.1.1 – Apă / apă reziduală
Lege
a pr
ivin
d ta
xele
pe
ape
Lege
a pr
ivin
d de
terg
enţii
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
dtra
nspo
rtul
prod
usel
or p
eric
uloa
se
Legi
slaţ
ia
priv
ind
năm
olul
de
ep
urar
e
Apă / apă reziduală – reglementări legislative
Pro
tecţ
ia a
pelo
r
Ord
onanţa
pr
ivin
d su
bsta
nţel
e ca
re s
unt dău
năto
are
apel
or
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
d deșe
urile
bi
odeg
rada
bile
Cer
inţe
pent
rust
aţii
de
Legi
slaţ
ia p
rivin
d în
grășăm
inte
le
Legi
slaţ
ia p
rivin
d ap
a po
tabi
lă
Stat
utul
loca
l priv
ind
apel
e
Lege
a G
ospo
dărir
ii A
pelo
r
4.6 Aprovizionarea cu apă şi eliminarea apei
_________________________________________________________________________________
Instalaţii de preparare a apei (apa municipală) x Fantani x x x Instalaţii de preparare a apei (apa proprie) x x x Instalaţii cu membrane x X Instalaţii de răcire x Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale (deversare indirectă)
x X x x x
Instalaţii de separare x x X x Instalaţii de tratare a apei x x x X x x x 4.11 Curăţare şi dezinfecţie Depozitarea chimicalelor (instalaţii care corespund legii de gospodărire a apelor)
x x
Instalaţii de curăţare a cutiilor si paleţilor x Locuri amenajate pentru spălat x x 4.2 Producţia Instrumente de laborator x x x 4.10 Transport/Logistică/Depozitarea/Păstrarea Parc de autovehicule/Vehicule de refrigerare x Depozitarea substanţelor auxiliare şi a aditivilor x x x Depozitarea mijloacelor de operare x x x Ateliere x x x
16
3.2 Deşeurile - legislaţie
Categorii de instalaţii / Reglementări juridice
Abf
all
Legi
slaţ
ia
priv
ind
reci
clar
ea și
deșe
urile
Intro
duce
rea
cata
logu
lui
euro
pean
pen
tru d
eșeu
ri
Pre
vede
ri re
ferit
oare
la
deșe
uri
peric
uloa
se
Prev
eder
i pr
ivin
d deșe
urile
ne
peric
uloa
se
Con
cept
e ec
onom
ice și
bila
nţur
i pe
ntru
deș
euri
Dov
edire
a re
ciclăr
ii și
a e
liminăr
ii
Tran
spor
tare
a deșe
urilo
r
Pre
vede
ri pe
ntru
ule
iul f
olos
it
Elim
inar
ea
solv
enţil
or
halo
geni
fo
losiţi
4.3 Alimentarea cu energie Instalaţie de cogenerare x x x x x X x x x Cogenerare frig-căldură (funcţionează pe turbine)
_________________________________________________________________________________
x x x x x X x x
Staţie de alimentare x x x x x X x x Aprovizionare şi depozitarea păcuri (foarte uşoară) (HEL)
x x x x x X x x
Producerea aerului comprimat cu ulei x x x x x X x x Producerea aerului comprimat fără ulei x x x x x X x x 4.4 Aprovizionarea cu căldură Instalaţii de cazane x x x x x X x Încălzitor pentru aer x x x x x X x 4.5 Răcirea Instalaţii de comprimare x x x x x X x x 4.6 Alimentarea cu apă şi îndepărtarea acesteia
Fantani x x x x x X x Instalaţii de pregătire a apei (apa municipală) x x x x x X x Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale x x x x x X x x Instalaţii de separare x x x x x X x Instalaţii de tratare a apei reziduale x x x x x X x x 4.11 Curăţarea şi dezinfectarea Instalaţii de curăţare a cutiilor şi a paleţilor x x x x x X x Locuri amenajate pentru spălat x x x x x X x Instalaţii de filtrare a aerului aspirat şi evacuat x x x x x X x
17
4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor
Categorii de instalaţii / Reglementări juridice
Prot
ecţia
îm
potr
iva
emis
iilor
R
egle
men
tări
priv
ind
inst
alaţ
ii de
ard
ere
mic
i R
egle
men
tări
priv
ind
calit
atea
com
bust
ibili
lor
Dire
ctiv
a S
eves
o II
Cer
inţe
re
ferit
oare
la
de
pozi
tare
a
com
bust
ibili
lor O
tto
Indi
caţii
pe
ntru
ca
litat
ea
benz
inei
V
alor
i lim
ită p
entru
em
isii
în a
er
Val
ori
limită
pen
tru e
mis
ii de
zgo
mot
D
irect
iva
priv
ind
emis
iile
de m
irosu
ri G
IRL
4.1Aprovizinarea cu animale Vehicule x Rampe de descărcare X x x Hală de depozitare a animalelor cu separatoare
X x x
Spălătorie pentru camioane x x 4.2 Producţia Instalaţii de anesteziere X x Omorarea X x Măcelărirea X x Răcirea X 4.3 Alimentarea cu energie Staţie de alimentare x x x X x Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale
X
Aprovizionrea şi depozitarea gazelor fluide X x Aprovizionarea şi depozitarea păcurii (HEL)
X x
4.4 Aprovizinarea cu căldură Instalaţii de cazane x X x Încălzitor pentru aer x X x Instalaţii de încălzire/Instalaţii mici de ardere
x X x
2.5 Răcirea Instalaţii de comprimare x x Instalaţii deabsorbţie x x Instalaţii de răcire a încăperii (indirect) x Instalaţii de răcirea a încăperii (direct) 2.Aprovizionare cu apă şi îndepărtarea acesteia
Instalaţii de post-răcire x Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
X x x
Instalaţii de separare X x x Instalaţii de tratare a apei reziduale X x x
_________________________________________________________________________________ 18
_________________________________________________________________________________ 19
4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor
Categorii de instalaţii / Reglementări juridice
Prot
ecţia
îm
potr
iva
emis
iilor
R
egle
men
tări
priv
ind
inst
alaţ
ii m
ici d
e ar
dere
R
egle
men
tări
priv
ind
calit
atea
com
bust
ibili
lor
Dire
ctiv
a S
eves
o II
Cer
inţe
pen
tru d
epoz
itare
a de
com
bust
ibili
Otto
In
dicaţii
re
ferit
oare
la
ca
litat
ea b
enzi
nei
Val
ori
limită
pen
tru e
mis
ii și
imis
ii pe
ntru
în a
er
Val
ori
limită
pen
tru e
mis
ii și
imis
ii pe
ntru
zgo
mot
D
irect
iva
priv
ind
emis
iile
de m
irosu
ri G
IRL
4.11 Curăţarea şi dezinfectarea Depozitarea chimicalelor (instalaţii conform legii de gospodărire a apelor)
curăţarea rezervorului X 4.7 Depozitarea Depozitarea mijloacelor de operare x 4.8 Entsorgung Silozuri x x Rezervoare x x buncăre x x 4.9 Tratarea aerului evacuat Instalaţii de filtrare a aerulu aspirat şi evacuat
x X x
4.10 Expedierea Depozitul x x Vehiculele de transport X x
4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor periculoase/ Siguranţa utilajelor
Ctaegorii de instalaţii/ Reglementări legislative
Plan
ifica
rea
spaţ
iulu
i și
co
nstr
ucţie
Pr
eved
eri
priv
ind
utili
zare
a sp
aţiu
lui ș
i con
stru
cţiile
Ver
ifica
re te
hnică
de c
onst
rucţ
ie
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
funcţio
nare
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
sp
aţii
pent
ru
circ
ulaţ
ie,
regu
li de
co
nstru
cţie
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
se
para
tori
pent
ru li
chid
e uș
oare
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
se
para
tori
de g
răsi
mi
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
bl
ocar
ea
lichi
delo
r ușo
are
Prot
ecţia
îm
potr
iva
subs
tanţ
elor
pe
ricul
oase
/sig
uran
ţa
utila
jelo
r
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
d lic
hide
le
infla
mab
ile
Ord
onanţa
pr
ivin
d m
ater
iale
le
peric
uloa
se
Ord
onanţa
pr
ivin
d su
bsta
nţel
e pe
ricul
oase
Ord
onanţa
pr
ivin
d re
cipi
ente
le
sub
pres
iune
Ord
onanţa
pr
ivin
d ae
rul
com
prim
at
Ord
onanţa
priv
ind
caza
nele
cu
abur
i
4.3 Alimentarea cu energie Transformatori x x CHP instalaţie de cogenerare x x Cogenerare Frig-Căldurp (funcţionează pe turbine)
x x x
Turbină cu aburi x Staţie de alimentare x x x x x x x Aprovizionare cu/şi depozitarea gazelor naturale
x x
Aprovizionare cu/şi depozzitarea gazelor fluide x ? x Aprovizionare şi depozitarea cu (HEL) x x x x Producerea aerului comprimat cu ulei x x x Producerea aerului comprimat fără ulei x x 4.4 Aprovizionarea cu căldură Instalaţii cu cazane x x x x x x Instalaţii de recaştigare a condensatului x x x Instalaţii depregătire a apei (apap din cazane) x x x Boiler x Robinete x Încălzitor pentru aer x Instalaţii de căldură/instalaţii mici de căldură X
_________________________________________________________________________________ 20
_______________________________________________________________________________ 21
2.3 Răcirea Instalaţii de comprimare X x x Instalaţii de răcirea a încăperii (indirect) X x x Instalaţii de răcirea a încăperii (direct) x x
Protecţia împotriva substanţelor periculoase / Siguranţa utilajelor
Categorii de instalaţii / Reglementări legislative
Plan
ifica
rea
spaţ
iulu
i și
cons
truc
ţie
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
d de
stin
aţia
con
stru
cţiilo
r V
erifi
care
a te
hnică
de
cons
trucţ
ie
Reg
lem
entă
ri de
fu
ncţio
nare
R
egle
men
tări
priv
ind
spaţ
iile
dest
inat
e ci
rcul
a ţie
i R
egle
men
tări
priv
ind
sepa
rato
are
lichi
de
ușoa
re
Reg
lem
entă
ri pe
ntru
se
para
toar
e grăs
imi
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
d op
rirea
lich
idel
or ușo
are
Prot
ecţia
îm
potr
iva
subs
tanţ
elor
pe
icul
oase
/sig
uran
ţa
utila
jelo
r
Reg
lem
entă
ri pr
ivin
d lic
hide
ein
flam
abile
Ord
onanţa
pr
ivin
d m
ater
iale
le p
eric
uloa
se
Ord
onanţa
pr
ivin
d lic
hide
le p
eric
uloa
se
Ord
onanţa
pr
ivin
d re
cipi
ente
le s
ub p
resi
une
Ord
onanţa
pr
ivin
d ae
rul
com
prim
at
Ord
onanţa
pr
ivin
d ca
zane
le c
u ab
ur
4.10Transport/Logistik/Depozitarea/Păstrare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Amenajări de depozitare X Motostivuitor/Instalaţii de încărcare X x Parc de autovehicule/Vehicule d erefrigerare X x x Instalaţii de siloz X Tehnica MSR X Depozitarea substanţelor auxiliare şi a aditivilor X x x Depozitarea mijloacelor de operare X x x Ateliere x
__
x x
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT- pentru abatoare cu impact asupra mediului Acest capitol oferă o privire de ansumblu asupra tehnologiilor utilizate la ora actuală în abatoare şi impactul acestora asupra mediului. După exemplele din practică, se va încerca expunerea standardului tehnicii, având în vedere protecţia mediului, precum şi costurile şi beneficiile pentru anumite abatoare prezentate în capitolul 4.
5.1 Producţie În decursul ultimelor patru decenii, numărul abatoarelor aflate în oraşe a scăzut, cestea fiind înlocuite de abatoarele aflate în regiuni unde se practică creşterea a animalelor în scopul abatorizării. Astfel s-a schimbat şi tehnologia în procesele esenţiale. În abatoarele din oraşe, animalele se tăiau parţial în boxe de tăiere individuale, speciale pentru un tip de animale (vaci, viţei, oi, porci). Pentru cai existau spaţii sau hale amenajate cu instalaţii tehnice speciale.
În majoritatea abatoarelor moderne, raţionalizate, animalele se împart în două culoare pentru abatorizare, pentru bovine şi porcine. Multe dintre abatoare sunt specializate pe tăierea de bovine sau porcine.
Abatoarele de păsări sunt dotate de obicei doar pentru tăierea unei singure specii. Tehnologia este foarte asemănătoare pentru toate speciile de păsări, dieferenţa constând între mărimea şi particularităţile animalelor.
5.2 Tehnologii În cele ce urmează se oferă o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate în procesul de abatorizare şi impactul proceselor asupra mediului.
În cazul abatoarelor, consumul de apă, având o mare concentraţie de substanţe organice în apa evacuată şi consumul energetic pentru răcirea şi încălzirea apei, sunt procedeele cu cel mai mare impact asupra mediului. Dintre toate deşeurile lichide produse în abatoarele de animale mari şi păsări, sângele are cel mai mare conţinut CSB. Procesul de colectare, depozitare şi prelucrare a sângelui constituie astfel un element esenţial în evaluarea şi monitorizarea abatoarelor. Instalaţia de răcire generează în majoritatea abatoarelor, cel mai mare consum de curent. În timpul programului de lucru, 45% până la 90% din consumul total de curent se datorează instalaţiei de răcire, iar în afara orelor de producţie 100%. Conform dreptului alimentar şi veterinar în vigoare, în abatoare trebuie utilizată apă potabilă. De aceea nu există practic nici o posibilitate de a refolosi apa. Acest fapt are consecinţe atât pentru consumul de apă cât şi pentru consumul energetic, atunci când apa este reîncălzită. Emisiile de miros, provenind de ex. de la depozitarea şi utilizarea sângelui şi de la tratarea apei evacuate, pot constitui problemele principale din punct de vedere al mediului. În funcţie de locaţie, pot exista şi probleme de zgomot la descărcarea animalelor, precum şi datorită compresoarelor. În afară de efectele secundare dircte asupra mediului, prin aer evacuat, zgomot, apă evacuată, trebuie respectate şi cerinţele referitoare la siguranţa alimentelor, siguranţa muncii, precum şi la protecţia animalelor la transportare şi tăiere. Declaraţie conf. Ordonanţei (CE) Nr. 853/2004 (Informaţii referitoare la lanţul alimentar) [5]
_________________________________________________________________________________ 22
De la 1 ianuarie 2008 nu se mai permite tăierea animalelor în abatoare, fără adeverinţă de producător. Conform Ordonanţei UE nr. 853/2004, animalel tăiate în scop alimentar trebuie să aibă o adeverinâă de producător, pentru siguranţa alimentelor. Informaţiile referitoare la lanţul alimentar se referă la datele crescătorului de animale, privind buna sănătatea a animalelor abatorizate în scop alimentar.
Protecţia animalelor la tăiere În scopul producţiei de carne, animalele trebuie ucise. Pentru protecţia animalelor, prevederile UE au ca scop diminuarea, pe cât posibil, a suferinţei animalelor abatorizate. În Directiva 93/119/CE se stipulează că animalele nu trebuie să sufere dureri inutile la tăiere, nici în interiorul şi nici în afara abatoarelor. Directiva 93/119/CE, conţine cerinţe minime pentru abtoare şi reguli de bază pentru tăierea şi uciderea animalelor, în măsura în care acest lucru este permis in afara abatoarelor. (de ex. uciderea animalelor pentru combaterea epidemiilor, uciderea animalelor cu blană ş.a.m.d.). Este general valabil că animalele trebuie scutite de orice agitaţie şi durere inutilă la descărcare, liniştire, anesteziere, abatorizare respectiv ucidere. Abatoarele trebuie construite şi echipate în aşa fel încât aeste cerinţe să fie respectate. Personalul din abatoare trebuie şcolit şi format în mod corespunzător. Înainte de tăiere, animalele trebuie ori anesteziate ori ucise imediat. Tăierea şi uciderea în afara abatoarelor este admisă limitat, doar în cîteva cazuri excepţionale (combaterea epidemiilor, tăierea animalelor cu blană). Şi aici sunt admise doar metodele de tăiere şi ucidere permise.
Carnea destinată consumului alimentar trebuie să provină întotdeauna din abatoare autorizate.
Protecţia animalelor la transportare
Ordonanţa EG Nr. 1/2005 referitoare la protecţia animalelor la transportare și activităţile conexe, contribuie la o îmbunătăţire a condiţiilor de protecţie a animalelor.
Ordonanţa este rezultatul unei verificări a reglementărilor comunitare privind transportul deja existente, şi defineşte termenul de lanţ de transport, adică se stabileşte, "cine pentru ce răspunde", pentru ca noile reglementări să fie aplicate mai eficient.
Ordonanţa introduce mecanisme de monitorizare noi, mai eficiente, de exemplu din 2007 vehiculele de transport vor fi controlate prin sisteme de navigare prin satelit. Prevederile pentru transporturi mai lungi de 8 ore au fost deasemenea înasprite, iar pentru vehiculele care efectuează transporturi mai lungi, vor intra în vigoare norme pentru vehicule mai exigente.
Conform cerinţelor pentru protecţia animalelor la transportare, vehiculele de transport trebuie echipate cu un sistem de navigare prin satelit, în cazul unor transporturi mai lungi de opt ore. Acest lucru este valail pentru maijloacele de transport utilizate începând cu 1 ianuarie 2007 şi pentru diverse mijloace de transport începând cu ianuarie 2009.
În următoarea imagine sunt prezentate etapele principale dintr-un abator, cu fluxul de intrare şi ieşire. [2].
_________________________________________________________________________________ 23
_________________________________________________________________________________
material electricitate apă electricitate/ apă apă apă propan apă Aer Refriger- aer Spumă așternut gaz/petrol comprimat/ anţi comprimat detergent
apă CO electricitate aer încălzire electricitate aer electricitate electricitate aer/electricitate apă 2 apă comprimat cu abur apă comprimat apă gaz apă compuși sare electricitate apă refrigeranţi igienizare apă ambalare 1 2 3 4(a) 4 (b) 4(c) 4 (d) 4 (e) 5 6 7 8 9 depozitare abatorizare sângerare jupuire îndepartarea opărire păr și pârlire eviscerare deschidere răcire portionare curăţare capului unghii și îngheţare și a copitelor
dejecţii CO 2 sânge piei limbă rezervor apă canalizare miros deșeuri utilizabile SRM căldură reziduală apă spălat
și așternut opărire grăsimi inclusiv apă pentru apă cu copite apă și nămol căldură evacuată zgomot refrigeranţi detergenţi spălat sânge apă pentru păr și unghii organe pt utilizare volatili pastă carne și compuși apă pentru spălat SRM apă spălat apă farmaceutică apă igienizanţi spălat SRM apă de apă spălat apă spălat oase spălat sânge spălat grăsimi resturi carne mirosuri zomot apă cu carcase zgomot sânge ambalaj deșeuri rezidual Apă pentru inutilizabile spălat apă SRM spălat conţinut visceral spălarea intestnală mirosuri apă spălat Imaginea 2-1: Schema procesului de abatorizare din Modeul de abordare pentru producerea de ghiduri BAT pentru subdomenii specifice din industria alimentară Citiţi Meat Abattoirs Final Report: Main Process Steps at Red Meat Abattoirs. Figure 1.
5.2.1 Abatoare bovine şi porcine 5.2.1.1 Culoar de abatorizare pentru bovine
Diagrama pentru culoarul de abatorizare bovine arată paşii esenţiali din procesul de tăiere a bovinelor, cu produse, produse secundare, emisii, apă evacuată şi deşeuri.
Livarea animalelor, boxa de aşteptare Animalele se livrează de obiciei în camioane şi se descrcă pe o rampă care duce la boxa de aşteptare. Din motive care ţin de protecţia faţă de emisii, descărcările trebuie efectuate cu porţile halelor închise. Aceasta înseamnă că camioanele trebuie să intre în hale care pot fi închise, unde se va efectua descărcarea, după închiderea porţilor. Deasemenea, pentru box de aţteptare trebuie să fie într-un spaţiu închis.
Afirmaţia că aceste măsuri trebuie luate în principiu, include şi posibilitatea că în anumite cazuri se pot recunoaşte şi alte măsuri, dacă prin acestea se ajunge la o reducere a emisiilor echivalentă.
Ca măsură de reducere a emisiilor echivalentă, poate fi luată în considerare, din punct de vedere tehnic, şi construcţia de rampe acoperite, pentru livrarea animalelor şi o ventilaţie sub presiune a boxei de aşteptare, pentru deversarea aerului poluat cu mirosuri.
24
Produs secundar Proces Emisii/Apă reziduală
Livrare animale și staul așteptare
_________________________________ Descărcare miros Dejecţii - - - - - - examinare pe viu - - - - - - - zgomot lichide stabilirea identităţii apă reziduală ghidarea în boxe de așteptare
_________________________________________________________________________________
Anesteziere și luare sânge _________________________________ sânge - - - - - - ghidare în boxe pentru anesteziere - - - - - - apă reziduală intraea pe linia de abatorizare înjunghiere și scurgerea sângelui Pre-abatorizare coarne _________________________________ picoare faţă - - - - - - - tăierea coarnelor - - - - - - - apă reziduală cap tăiere picioare faţă atârnare și tăiere picioare spate pre-jupuire, închiderea intestinuluis tăierea capului îndepărtarea și închiderea esofagului piele - - - - - - - - - - - - - - - Jupuire - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală organe interne - - - - - Extragerea și prelucrarea organelor - - - - - - apă reziduală resturi tăiere - - - - - - Așchii din coprul animal - - - - - - - - - - apă reziduală Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - - apă reziduală grăsime/măduvă/ - - - - - - Curăţare/îndepart grăsimii - - - - - - - - - - - - apă reziduală Cântărire/clasificare - - - - - - - - - - - apă reziduală Răcire - - - - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală căldură reziduală
25
bucăţi - - - - - - - - - - - - - - - - - Porţionare - - - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală Porţii sferturi vită
Diagrama unui culoar de abatorizare bovine Aşternutul pentru bovine şi gunoiul se îndepărtează manual din camionul care livrează animalele. Apoi amioanele se clătesc şi se dezinfectează pe locul de spălat vehicule. Gangurile se curăţă în timpul tăierii şi după.
• Produse animale secundare Dejecţii, urină, aşternut
• Apă evacuată: din instalaţia de spălare a vehiculelor sau din procesul de curăţare sus-numit.
• emisii: mirosuri, zgomot
Hala de tăiere În capacana pentru anesteziere, animalele se anesteziază cu ajutorul unui dispozitiv de împuşcare a bolţurilor, sau electric. Pentru înjungherea suspendată, animalul se leagă de unul din picioarele din spate şi se transportă cu ajutorul unui lift spre banda de înjunghiere. Este posibilă şi o înjunghiere în poziţia culcat pe instalaţia de transport corespunzătoare. Continuarea transportului pe banda de înjunghiere se face manual, sau cu ajutorul unor utilaje de transport.
Înjunghierea se face prin dechiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cuţit. Sângele extras în mod igienic este dus în secţia de prelucrare a sângelui; restul sângelui ajungând într-un rezervor sau în alt recipient.
În final se taie picioare din faţă şi, în funcţie de tehnica de jupuire utilizată ulterior, capul. Picioarele se colectează în recipiente.
Capetele tăiate se jupoaie, se îndepărtează coarnele şi se taie limba. Nasul şi gâtul se clătesc cu apă. Scalpul şi coarnele se colectează în recipiente. Capul astfel preparat se agaţă de banda pentru organe şi se transportă la secţia de verificare a cărnii. O altă ordine este deasemenea posibilă.
La agăţarea corpului animal de banda de transport se separă picioarele şi se colectează în recipiente. Atârnarea se face cu ajutorul unui troliu, a unei instalaţii pneumatice de agăţare sau cu ajutorul unei instalaţii de trasnport speciale. În cazul înjunghierii în poziţia culcat, se pot utiliza şi alte tehnici.
Pe banda de eviscerare are loc pre-jupuirea cu cuţitul sau cu un utilaj de jupuire manual pneumatic sau electric. Uterele se agaţă de banda de transport organe iar testiculele se colectează într-un recipient. Restul jupuirii se face cu ajutorul unui utilaj de jupuire a burţii şi a spateului şi de jur împrejur. Pieile se colectează în recipiente şi eventual sunt rasportate către acestea cu ajutorul tehnicii de transportare. Înainte sau după de deschide sternul, cu ajutorul unui fierăstrău. După jupuire se extrag organele interne şi măruntaiele. Organele interne (cu excepţia ficatului) sunt duse la tobogabul pentru măruntaie sau la transportatorul pentru organe, iar după ce carnea este verificată acestea sunt transportate la secţia de prelucrare a intestinelor.
Conform prevederilor legale, rezultatelor cercetărilor oficiale şi a eficienţei economice, diversele părţi se colectează separat, pentru prelucrarea de alimente, sau ca alte produse secundare, conform Ordonanţei (CE) Nr. 1774/2002.
Organele interne şi ficatul se agaţă de instalaţia de transportare pentru organe şi se transportă deasemenea la secţia de verificare. În funcţie de rezultat, acestea ajung la
_________________________________________________________________________________ 26
prelucrarea organelor, în camera de răcire a organelor sau în recipientul pentru păstrarea produselor secundare.
Apoi corpul animal se despică în jumătate, cu ajutorul unui topor sau a unei drujbe manuale sau automatice. Apoi se îndepărtează măduva, se colectează în recipientul pentru „material riscant specific“, iar corpurile animale se taie, verifică, se ştampilează, se cântăresc şi apoi se depozitează în camera de răcire, pe categorii.
Animalele care prezintă neajunsuri se depozitează până la evaluarea definitivă, în camere de răcire separate.
• Produse animale secundare (nedestinate consumului alimentar):
Mai ales craniul, coarnele, scalpul, picioarele din faţă, picioarele din spate, ghearele, pielea, ochii, urechile, intestinele, măduva, organele genitale, amigdalele, sângele, măruntaiele, ficaţii, rinichii, ugerele care nu au calitatea necesară pentru consumul alimentar, şi părţile declarate de veterinar necomestibile. Acestea se separă şi se colectează în recipiente, conform Ordonanţei (CE) Nr. 1774/2002. Grăsimea produsă se colectează într-un recipient pentru grăsime şi este transportată la secţia de prelucrare a grăsimii.
• Apa evacuată: din procesul de curăţare
• emisii: aer evacuat, vapori, mirosuri
5.2.1.2 Culoar de abatorizare porci
Diagrama pentru culoarul de abatorizare porci arată paşii esenţiali din procesul de tăieri al porcilor, cu produse , produse secundare, emisii şi deşeuri. Livrarea animalelor şi boxa de aşteptare Livrarea şi introducerea animalelor în boxa de aşteptare au loc în mod analog, ca în procesul de tăiere a bovinelor. • Produse animale secundare:
excremente, urină, aşternut • Apă evacuată
din curăţarea culoarului de tăiere şi a echipamentului de lucru • emisii:
mirosuri, zgomot Hala de tăiere În funcţie de dotarea şi capacitatea liniei de tăiere, porcii se introduc unul după altul sau în grupe (ceea ce crează un zgomot mult mai mare), în instaţiile de anesteziere. Anestezierea are loc în boxele de anesteziere sau în instalaţiile de anesteziere automate, electric sau cu ajutorul gazelor de anesteziere (de ex. CO2/amestec cu aer). Cu ajutorul unor lanşuri, porcii se agaţă ulterior de unul din picioarele din spate într-un lift, care îi pe banda de înjunghiere. La alte tehnici de tăiere, animalele sunt înjunghiate în poziţia culcat, pe o instalaţie de transport, şi doar după înjungiere se leagă de piciorul din spate de banda de transport.
Înjungerea se face prin deschiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cuţit. Sângele extras în mod igienic este trasnportat la secţia de prelucrare a sângelui. Restul sângelui se colectează într-un rezervor sau în alte recipiente.
Restul transportului animalelor pe bana de înjunghiere şi către posturile de prelucrare se face manul, cu ajutorul unei instalaţii de transport.
În principiu, se urmează următorii paşi:
• Fierbere la ca. 60 °C • Depilare mecanică
_________________________________________________________________________________ 27
• Depilare termică • Curăţare/polişare a suprafeţei corpurilor
Aici se utilizează diferite procedee şi diverse combinaţii de utilaje. Se pot efectua mai mulţi paşi într-un utilaj combinat, sau corpurile animale trec prin mai multe instalaţii separate.
Se fierbe după cum urmează:
• Cazan de fierbere: introducerea completă a corpului animal în apă fiartă • Tunel de fierbere cu apă fiartă: scufundarea capetelor şi a extremităţilor din faţă în apă
fiartă şi stropirea restului corpului cu apă fiartă. Corpul animal este legat de unul din picioarele din spate.
• Tunel de fierbere cu procedeu de fierbere-condensare: Corpurile, legate de piciorul din spate, unt transportate de către o instalaţie de transport pe bază de abur. Aburul face condens la suprafaţa corpului animal, având astfel un efect de fierbere.
Toate cele trei procedee au avantaje şi dezavantaje, iar operatorul abatorului poate prefera soluţii diferite.
La procesul de depilare mecanică, animalele sunt desprinse de banda de transport.
După depilare, se crestează picioarele din spate pentru cârligele de transport, porcul se agaţă cu cârlige şi este transportat cu ajutorul unui lift la linia de tăiere.
Corpul animal se usucă cu ajutorul unui utilaj cu perii, după pârlirea restului perilor de porc într-un cuptor.
Fiecare pas de lucru poate fi organizat pe linia de producţie într-o ordine diferită, de ex. mai întâi se pot scopate ochii şi se pot colecta într-un recipient. Acest procedeu se poate efectua însă şi mai târziu pe linia de producţie, sau în anumite circumstanţe poate fi omis în întregime.
Se îndepărtează rectul, automat sau manual. La tăierea tradiţională, rectul se extrage manual, cu cuţitul, după despicarea osului pubian.
Se deschide burta şi se extrag organele interne (mai puţin ficatul). Acestea sunt depuse pe o bandă de transport pentru organe, iar după verificare sunt transportate la secţia de prelucrare intestinesau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba, laringele, trahea şi esofagul, plamânii, inima, şi rinichii sunt deasemenea extrase şi puse pe banda de transport organe. După verificare, organele ajung la secţia de prelucrare organe, în camerele de răcire pentru organe sau în cazul în care nu primesc aviz, sunt depozitate în recipientele de colectare a produselor secundare.
Anumiţi paşi din procesul de tăiere au devenit, între timp, parţial sau complet automatizaţi. De exemplu există o instalaţie automatizată pentru îndepărtarea anusului, pentru deschiderea întregului corp animal , inclusiv a sternului, de îndepărtare a ghearelor şi de fragmentare a animalului cu ajutorul unor drujbe. Alte sisteme automatizate sunt în dezvoltare, de ex. preluarea grăsimii interne sau extragerea totală a intestinelor şi organelor roşii.
_________________________________________________________________________________
28
Produs secundar Etapă proces Emisii/apă reziduală
Livrarea animalelor și staul așteptare
_________________________________ Descărcare miros Dejecţii - - - - - - Examinare pe viu - - - - - - -zgomot Stabilirea identităţii apă reziduală Ghiarea în boxele de așteptare
_________________________________________________________________________________
Anesteziere și extragere sânge _________________________________ Sânge - - - - - - Ghidarea în boxele de anesteziere - - - - - - Apă reziduală Anesteziere ( sau electric) 2CO Atârnarea pe linia de abatorizare Înjunghiere și scurgerea sângelui Opărire și îndepărtarea părului Păr _________________________________ Ghiare - - - - - - - evtl. spălarea animalului înainte de tăiere - - - - - - - apă evacuată Urechi opărire căldură evacuată îndepărtarea părului îndepărtarea copitelor atârnarea în linia de abatorizae pârlire uscare la rece uscare la cald evtl. îndepărtarea ochilor și a urechilor
Organe interne - - - - - Extragerea și prelucarea organelor - - - - - apă evacuată
Resturi din tăiere - - - - - - Așchii ale animalului abatorizat - - - - - - - - - - apă evacuată Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - - apă evacuată Resturi/grăsime/măduvă - - - - - - -Curăţare ulterioară - - - - - - - - - - - - - apă evacuată Cântărire/Clasificare - - - - - - - - - - - apă evacuată Răcire - - - - - - - - - - - - - - - - - - apă evacuată căldură evacuată
29
Jumătăţi de porc
Diagrama unui culoar pentru abatorizarea porcilor Următorii paşi corespund paşilor din culoarul pentru abatorizarea vitelor.
• Principalele produse secundare animale: păr de porc, gheare, ochi, urechi, organe genitale, măduvă, organe roşii şi albe neadecvate consumului alimentar, creier şi sânge
• Apă evacuată: Apă fiartă, apă evacuată din curăţarea animalului, apă provenită de la cloarul de abatorizare şi de la echipamentul de muncă
• Emisii: Aer evacuat, instalaţia de fierbere a apei şi cuptorul cu flacără, mirosuri
5.2.1.3 Curăţarea culoarelor de abatorizare bovine şi porcine
Planul de curăţare pentru culoarul de abatorizare arată după cum urmează:
• Cu ajutorul măturii se mătură toate bucăţile mari de carne şi alte resturi solide de pe podea şi se colectează în recipientele corespunzătoare.
• Pre-curăţarea ulterioară se face cu utilaje cu presiune scăzută. După această curăţenie, încăperile se curăţă de mizeria evidentă (carne, sânge etc.).
• Utilizarea substanţelor de curăţare se face înr-un procedeu cu spumă. • Respectând perioada de contact permisă, are loc curăţenia principală cu utilaje cu
presiune scăzută. După încheierea curăţeniei principale încăperile sunt curate. • Respectând concentraţia necesară, în procesul de stropire se utilizează dezinfectanţi. • După perioada de contact respectată, dezinfectantul se clăteşte cu apă potabilă.
Este recomandabil să se utilizeze alternativ soluţii de curăţare acide şi alcaline, pentru a se evita sedimentarea şi depunerea resturilor de alimente pe pereţi şi podea, pe utilaje şi instalaţii.
5.2.1.4 Preparearea şi depozitarea produselor animale secundare provenind de la
bovine şi porcine Grăsimi interne Grăsimile interne se preiau de regulă, în stare proaspătă şi sunt transportate la secţia de prelucrare, într-un recipient pentru topirea grăsimilor. Organe interne Organele interne se împart în aşa numitele organe roşii şi organe albe. Organe roşii Organele roşii se mărunţesc pe banda de tăiere, respectiv se colectează şi se preiau direct, pentru utilizarea ulterioară (consum alimentar, respectiv hrană animală).
• Apă evacuată: din curăţarea clădirilor
Organe albe În secţia de prelucrare intestine se mărunţeşte pachetul intestinal, iar stomacul şi intestinele (la porc) se golesc şi se curăţă, în funcţie de scopul utilizării ulterioare. În afară de asta, intestinul subţire de porc se curăţă de mucoasă automat. Organele (cum ar fi: stomacul, intestinul, splina, pancreasul) se păstrează la rece, respectiv se sărează şi se depozitează.
_________________________________________________________________________________ 30
Conţinutul stomacului şi al intestinului se coletcează şi de aruncă. Restul se colectează separat, cu ajutorul recipientelor de transport, sau cu ajutorul unei instalaţii de transport. • Apa evacuată:
curăţare, curăţarea clădirilor • emisii:
mirosuri, aer evacuat Piei şi blăni Pieile, respectiv blănile sunt transportate zilnic, în stare proaspătă, la secţia de prelucrare, şi de aceea sunt pregătite fără altă tratare, într-o încăpere închisă, uscată, pentru preluare imediată.
• Apă evacuată: de la curăţare
• Emisii: mirosuri
Păr de porc Părul de porc se păstrează separat, până la preluare.
• Apă evacuată: din transportul hidraulic şi scurgerea de apă a părului de porc
• Emisii: mirosuri
Oase Picioarele inferioare, în cazul animalelor mari şi vârful copitelor, la porci, se colectează în recipiente speciale şi sunt transportate pentru eliminare. Prelucrarea sângelui Sângele este o substanţă care se strică uşor. De aceea trebuie să fie răcit, cât se poate de repede. Felul depozitării sau a preparării sângelui depinde de scopul în care va fi întrebuinţat ulterior. Felul cel mai frecvent folosit în abatoare este extragerea de plasmă. Mod de operare la extragerea de plasmă Prin adăugarea unei cantităţi bine dozate de anticoagulant, sângele ajunge în rezervoare. Sângele animal, care nu a primit avizul medico-veterinar se colectează separat. Sângele proaspăt eliberat este condus într-un separator de sânge. Acolo, sângele proaspăt se separă în plasmă şi globule roşii. Fiecare se colectează în recipiente separate, închise. Produse animale secundare: globule roşii • Apă evacuată:
din curăţarea instalaţiilor • Emisii:
aer evacuat din rezervoare În abatoare plasma extrasă se depozitează şi se prelucrează în două moduri:
• Ca plasmă lichidă în rezervoare (aici este vorba despre o depozitare intermediară, pe termen scurt, până la preluarea şi prelucrarea în industria alimentară, într-un recipient de răcire la maxim 3 °C; nu există emisii.)
• Als plasmă cu bucăţi de gheaţă (dacă plasma lichidă trebuie conservată pentru mai mult timp, atunci se depozitează într-un automat cu gheaţă fiind transformată în bucăţi de gheaţă, şi apoi depozitată în încăperi de răcire; nu există emisii.)
_________________________________________________________________________________ 31
• Sânge gors/Depozitarea sângelui picurat (în cazul unei depozitări greşite sunt posibile emisii de mirosuri foarte puternice
_________________________________________________________________________________
32
Măruntaie În cazul unei depozitări intermediare mai îndelungate, măruntaiele trebuie drenate mecanic, în incinta abatorului. Măruntaiele proaspete sau drenate se depozitează intermediar în
Schema prelucrării sângelui
examinare pe viu
nu permisiune abatorizare ucidere și eliminare da
anesteziere/abatorizare scurgerea sângelui sânge
sânge alimente rest sânge/sânge scurs
_________________________________________________________________________________ 33
verificarea cărnii bună TSE da BSE poz. nu Tier Test eliminare răcire nu neg. da < 10 °C < 10 °C depozitare ≤ 3 °C depozit extragere plasmă sânge vânzare ca. 60% ca. 40% plasmă sânge globue roșii (sânge gros) răcit îngheţat făină de sânge vânzare din depozit ≤ 3 °C ≤ -18 °C paletaţi sau în saci
containere, silozuri sau pe straturi uscate, se utilizează în agricultură sau într-o instalaţie de biogaz, sau se compostează.
• Apa evacuată: de la curăţare, dejecţii
• Emisii: Mirosuri
Îngrăşământ provenit din tăierea de bovine şi porcine Îngrăşământul se produce la curăţarea vehiculelor de transport şi la scoaterea dejecţiilor proaspete din grajdiuri. Acest ori se depozitează temporar pe o haldă de îngrăşământ, ori se preia proaspăt. Îngrăşământul se depune în mod normal la marginea terenului abatorului.
• Apa evacuată: apă de infiltraţie
• Emisii: Mirosuri
5.2.2 Abatoare păsări 5.2.2.1 Culoarul pentru abtorizarea păsărilor
Preluarea animalelor Preluarea animalelor sa face într-o hală de descărcare bine aerisită şi închisă. Instalaţia de aerisire trebuie instalată conform necesităţilor de aer curat şi de temperatură a animalelor. Aerul evacuat din utilajul de spălat rezervoare şi din instalaţia de spălat vehicule este condus direct în afară. Este interzisă o aerisire pe orizontală, prin porţi.
• Produse animale secundare: pene în hala de descărcare
• Apa evacuată: din instalaţia de apă şi din procesul de curăţare
• Emisii: aer evacuat cu conţinut de praf din hala de descărcare, aer evacuat de la spălarea vehiculelor şi a containerelor, mirosuri
Secţia de jumulire
În abatoarele de păsări se folosesc instalaţii de ucidere automate, din cauza numărului mare de tăieri pe oră. Animalele sunt anesteziate cu gaze speciale (CO2) admise, înainte de ucidere.
Sângele animalelor proaspăt tăiate se scurge din rigola de colectare a sângelui, ori direct într-un recipient pentru rezerve, ori într-un recipient de depozitare provizorie, din care se pompează pin conducte în rezervorul pentru rezerve.
Fierberea poate avea loc în procesul de scufundare sau procedeul de opărire cu aer fierbinte, la temperaturi de 48 °C până la 65 °C.
Jumulirea se face cu ajutorul mai multor utilaje speciale (înainte de jmulire raţele se mai scufundă odată într-o baie de ceară). Penele căzute în acest proces ajung printr-un procedeu de plutire, sau prin transportarea pe uscat (bandă de transport), în recipientele potrivite.
Capetele şi picioarele se depozitează intermediar în rezervoarele potrivite.
• Produse animale secundare: sânge, pene, capete (la găinuşe şi la raţe), bucăţi de picior
• Apa evacuată:
_________________________________________________________________________________ 34
din cazanele de fierbere şi din maşinile jumulire, precum şi din curăţarea abatorului • Emisii:
aer evacuat din cazanul de fierbere, din mşinile de jumulire şi din aerisirea spaţiilor, mirosuri
Secţia de abatorizare Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.
Intestine, picioare şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
Secţia de abatorizare Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.
Intestine, picioare şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
• Produse animale secundare:
Resturi măruntaie, intestine și capete • Apa evacuată:
de la automatele de deschidere, respectiv curăţare şi de la spălător, precum şi de la curăţarea abatorului
• Emisii: aer evacuat din aerisirea spaţiului, mirosuri
Răcirea animalului tăiat Corpul tăiat se răceşte într-un proces cu una sau două etape. Aceasta se întâmplă mai ales cu ajutorul curenţilor de aer rece (răcire uscată), sau în procesul de pulverizare aer (răcire cu pulverizare aer).
• Apa evacuată: de la dezgheţarea vaporizatorului şi de la curăţarea abatorului
• Emisii: nu există
5.2.2.2 Prepararea şi depozitarea produselor animale secundare
Fließschema eines Geflügelschlachtbetriebes
În multe abatoare se transportă penele din secţia de jumulire, prin procedeul de plutire, în recipientele corespunzătoare, iar acolo, cu ajutorul separatoarelor (cum ar fi site rotative de orice tip) se separă de apă şi se depozitează în containere sau se transportă uscate, cu ajutorul benzilor de transport.
Pentru intestine, capete şi picioare se utilizează deasemenea procesul de plutire (separarea de apă cu ajutorul separatoarelor şi depozitarea în container). În procesul de plutire materialul se răceşteşi astfel, proteinele sunt descompuse într-o măsură mai mică (mai puţine mirosuri).
Înainte ca apa evacuată să fie deversată într-o staţie de epurare, este necesară o pre-epurare, cu ajutorul unei greble sau unei site automate. _________________________________________________________________________________
35
• Emisii: aerul evacuat din aerisirea spaţiilor, mirosuri
La depoziaterea intermediară a produselor animale secundare rezultate din abatorul de păsări, trebuie ca acestea, să fie transportate cât de repede posibil la o unitate pentru prelucrarea acestora. Un transport zilnic este posibil doar în abatoarele mai mari.
Produse animale secundare rezultate din tăierea păsărilor: Găini Curci Raţe
Proporţie din gerutate % Proporţie din grutate % Proporţie din greutate % Sânge 3 3–4 5 Pene 6 7–9 5 Capete 3 1–2 6 Picioare 5 3–4 -*) Intestine 8 4–5 10 *) Picioarele de raţă se comercializează ca produs alimentar.
În recipientele specifice pot apărea mirosuri neplăcute, ale căror emisii trebuie împiedicate.
Sângele animalelor proaspăt tăiate curge din rigola pentru sânge într-un recipient intermediar, iar de acolo se pompează printr-o conductă într-un rezervor de sânge, din care este colectat zilnic.
• Emisii: Mirosuri la ridicare
5.3 Folosirea produselor animale secundare Produsele animale secundare (de ex. pielea, părul de porc, penele, intestinele, părţile intestinale şi alte măruntaie) trebuie împiedicate să ajungă în canalizare, cu ajutorul unor instalaţii cu stiă specifice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru carnea necomestibilă şi pentru bucăţi de metal. Pentru evitarea putrezirii şi a mirosurilor trebuie asigurată o depozitare la rece şi o ridicare rapiă a acestora.
Următorul tabel indică posibilităţile de folosire proselor animale secundare rezultate din abatoare:
Produs animal secundar Posibilităţi de folosire Conţinut stomac şi intestine • Instalaţie biogaz
• agricultură • compostare
Păr porc • compostare • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare
Pene • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare Sânge • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare
• producţia de sânge uscat ca aditiv pentru hrană animală • Instalaţie de biogaz
Conţinut site • Compostare • Instalaţie de biogaz • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare
_________________________________________________________________________________ Nămol flotaţie • Instalaţie de biogaz
36
Alte produse secundare • Instalaţie de biogaz • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare
Cerinţe pentru comportament ul cu produse animale secundare, conform Directivei (CE) Nr. 1774/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 octombrie 2002, privind prevederile de igienă pentru produse animale secundare care nu sunt destinate consumului limentar (ABl. CE Nr. L 273 pg. 1) în varianta în vigoare, inclusiv deşeuri provenind din bucuătărie şi de la hrana animală.
5.4 Necesitate energetică Consumul energetic trebuie stabilit pentru piecare proces în parte, pentru că prin această măsură se pot introduce programe pentru monitorizarea şi dirijarea consumului, care pot duce la o reducere semnificativă a costurilor.
În majoritatea abatoarelor, instalaţia de răcire are cel mai mare consum energetic. Aceasta are un consum, în timpul zilei de lucru, de 45 % până la 90 % iar în afara timpului de producţie înregistrează 100 % din consumul energetic total. În zonele de răcire se află şi zonele de aer condiţionat, de răcire şi îngheţare. Abatoarele mai mari dispun de o instalaţie centrală cu compresor şi o instalaţie de condensare. Conform prevederilor pentru răcirea corpurilor abatorizate, acestea trebuie să atingă o temperatură de maxim 7 °C, înainte de a părăsi abatorul; pentru măruntaie şi sânge, temperatura maxim prevăzută este e 3 ºC (vezi Ordonanţa (CE) Nr. 853/2004).
Următoarele măsuri s-au dovedit a fi eficiente în abatoare, din punct de vedere energetic:
• fixarea circuitului de răcire la o temperatură de condensare a agentului de răcire cât mai mică
• curăţarea regulată a condesatorului pentru aer • dezgheţarea vaporizatorului cu căldura de la aerisire sau cu gaz fierbinte, în locul unei
dezgheţări electrice • Recircularea căldurii din instalaţiile de răcire • Recuperarea căldurii la generarea de aer comprimat • Izolarea instalaţiei de răcire
Utilizarea energiei pentru încălzirea apei este un alt punct energetic important. Pentru apa fiartă se utilizează în primul rând ulei cu conţinut scăzut de sulf şi/sau gaz metan. De obicei, apa din cazan se dedurizează înainte de utilizare. Apa fierbinte se utilizează pentru bazine şi duşuri, pentru rezervoarele de fierbere a porcilor (58 °C pânâ la 65 °C), instalaţia de stropire (60 °C până la 65 ºC) şi instalaţia de dezinfecţie (> 82 ºC).
La tăierea porcilor se utilizează gaz metan sau gaz lichid (în special propan) pentru pârlirea corpurilor abatorizate cu flacără directă. Se recomandă o recuprare a căldurii. Este BAT folosirea gazului metan, pentru un impact redus asupra mediului.
Următorul tabel arată consumul energetic de căldură şi apă a proceselor de fierbere în parte, făcând referinţă la capacitatea de tăiere de ca. 400 unităţi/h pe o perioadă medie de tăiere de 8 h (o unitate corespunde unui porc resp. ¼ vită).
Comparaţia diferitelor procese de fierbere din punct de vedere al consumului de energie, căldură şi apă
Cazan fierbere
Tunel pentru fierberea apei, atârnat
Tunel pentru fierbere cu condesare, atârnat
Timp de fierbere în minute 5 6,5 7 Distanţa dintre corpuri în mm 1200 614 614
_________________________________________________________________________________ 37
Sistem de fierbere în m 40 27 29 Viteza de transport în m/s 0,133 0,069 0,069
Capacitate instalată în kW 5,5 37,5 11 Energie electrică kWh/unitate 0,011 0,075 0,022
Apă caldă fără abur
Apă caldă sau abur
_________________________________________________________________________________
Se mai poate face economie energetică şi prin utilizarea căldurii evacuate de compresoarele pentru frig şi aer utilizate. Prin instalaţiile de recuperare a căldurii corespunzătoare, căldura evacuată în timpul procesului de abatorizare se poate încălzi şi înmagazina o parte din apa utilizată zilnic la curăţare.
Instalaţiire de dezinfecţie a cuţitelor trebuie izolate şi acoperite. Rezervoarele pentru fierbere şi instalaţii de fierbere cu abur pentru porci şi păsări trebuie deasemenea izolate.
Valori consum Următoarele grafici indică valorile de consum pentru energia calorică şi pentru energia electrică, per unitate abatorizată, respectiv, la păsări per kg, greutate abatorizată pentru un abator de porcine, pentru un abator de bovine şi pentru un abator de păsări:
Tip de energie Abur Nergie calorică
kWh/SE 1,6 1,7 1,9 Prima umplere în m³/d 40 18 0
Reumplere per porc în l 3 3 1 Consum de apă
Consum de apă în l/unitate 15,5 8,6 1
38
Necesitate medie de căldură într-un abator de porcine
Frig 49%
Aer comprimat 5%
Abatorizare 30%
Mărun�ire 2%
Prelucarea măruntaie 3%
Iluminare/computere 2%
Apă curată Apă reziduală
7%
Hala cazanelor 2%
Consum pe SE: (8-13) KWh
Diferite procedee de opărire comparând consumul de energie, căldură și apă
Cuptor de ardere pentru îndepărtarea
părului de porc30%
Generarea de apă caldă
60%
Încălzirea clădirilor10%
Consum pe unitate (9-17) KWh
_________________________________________________________________________________ 39
Consum mediu de curent într-un abator de porcine
Generare apă caldă
90%
Încălzirea clădirilor 10%
Consum pe unitate(9-15) KWh
Consum mediu de căldură într-un abator de bovine
Frig 51%
Aer comprimat 7%
Abatorizare 26%
Mărun�ire 2%
Prelucrare măruntaie 3%
Iluminare/computere2%
Apă curată Apă reziduală
7%
Hala cazanelor 2%
Consum pe unitate: (8-14)KWh
Necesitatea medie de curent într-un abator de bovine
_________________________________________________________________________________ 40
Opărire30%
Generarea apei calde pentru jumulire �i igienizare/apa sanitară
60%
Înălzirea clădirii 10%
Consum pe kg abatorizat: (0,065–0,10) KWh
Necesitate medie de căldură într-un abator de păsări
livrarea �i tăierea animalelor 17%
mărun�ire �i prelucrare 15%
ambalare1%
Necesitate medie de curent într-un abator de păsări
_________________________________________________________________________________ 41
5.4.1 Alimentarea energetică Alimentarea energetică într-un abator este, pe lângă producţie, un subiect foarte important, pentru că necesitatea energetică este una foarte mare. Din acest motiv, fiecare abator încearcă să eficientizeze alimentarea energetică, cât mai mult posibil. Fiecare economie energetică înseamnă în acelaşi timp şi o reducere a emisiilor. 5.4.1.1 Alimentarea cu curent Alimentarea din alte surse Alimentarea cu curent dintr-un abator se face aproape exclusiv prin alimentarea cu energie electircă din surse extrene, din reţeaua unei firme de furnizare energie. În funcţie de capacitatea de racordare necesară, alimetarea se face ori prin tensiune joasă (capacităţi mai mici) ori prin tensiune medie (de ex. 20 kV, pentru capacităţi mai mari). În timp ce racordul de tensiune joasă de poate face direct, pentru un racord de tensiune medie trebuie instalată de o staţie de transformare cu instalaţie de distribuţie corespunzătoare, între reţeaua firmei de furnizare energie şi reţeaua abatorului. În funcţie de necesitate, trebuie măsurată capacitatea transformatorului, pentru utilizarea staţiei de transformare corespunzătoare. Alegerea, dacă transformatorul să fie răcit cu aer sau cu ulei, se face în funcţie de condiţiile de la faţa locului. Din cauza numeroaselor instalaţiilor motorizate, trebuie avută în vedere o compensaţie suficientă pentru curentul inactiv. Astfel se evită solicitarea inutilă a reţelei şi costuri în plus. Ar trebui să fie de la sine înţeles că pentru transformatoare să se utilizeze fără PCB. Pentru instalaţiile care mai funcţionează cu uleiuri ce conţin PCB se recomandă şi schimbarea uleiului, dacă acest lucru nu este oricum solicitat deja prin lege. Odată cu creşterea întreprinderii, creşte şi extinderea spaţiului de producţie. Transmisia de capacităţi pe distanţe mai mari presupune şi intersectări de cabluri (investiţii) corespunzătoare şi pierderi de linii. Un alt aspect important este o planificare inteligentă şi o dirijare a încărcăturilor (de ex. reprezentarea consumului de curent pe secţii), nu doar pentru a evita orele scumpe de consum curent, ci şi pentru a reduce consumul din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului. Instrumente simple şi de mare ajutor sunt instalaţiile de monitorizare pentru maxime şi evaluări regulate ale datelor de consum în parte. Generare proprie O altă posibilitate a aprovizionării cu energie electrică este producţia proprie de curent. O debranşare totală de le reţeaua publică constituie mai degrabă o excepţie. De creşterea mărimii abatoarelor şi cu funcţionarea acestora în mai multe schimburi, este legată şi o necesitate mai mare de capacitate electrică precum şi energie termică, astfel încât, la structurile corespunzătoare şi pe timpul programului de lucru, este recomandabilă o generare energetică parţială proprie, în cadrul unei cuplări energie-căldură. La această varianta se acoperă o încărcătură de bază definită, atât din punct de vedere electric cât şi termic, prin cuplarea energie-căldură. Restul necesar de energie electrică se extrage, în continuare, din reţeaua firmei de generare energie. Prin utilizarea acestei tehnici se poate creşte utilizarea energiei primare şi se pot reduce emisiile, în mod semnificativ. Dacă există posibilitatea de a se utiliza căldura evacuată la generarea de curent, până la ca. 120°C, atunci se pretează instalarea unei centrale de co-generare cu motoare de ardere, pentru că acestea nu generează o temperaturămai mare. În cazul instalaţiilor cu capacităţi mai mari, se poate avea în vedere utilizarea turbinelor cu gaz, pentru generarea de abur. Cu ajutorul nor cazane se poate genera aburul necesar într-un abator, la presiunea corespunzătoare. Pentru că într-o turbină cu gaz are loc arderea gazului cu surplus de oxigen, se poate introduce mai mult combustibil în cazan, pentru a folosi şi restul de oxigen din gazul evacuat din turbina cu gaz. Căldura evacuată poate fi utilizată în diverse scopuri în interiorul abatorului (apă caldă). Respectarea valorilor limită pentru emisii este posibilă de obicei, fără probleme.
_________________________________________________________________________________
42
O altă variantă pentru generarea proprie de curent este instalarea unei instalaţii cu turbină pe bază de abur. Aici, în generatorul de abur, se produce abur cu o presiune mult mai mare decât este necesar pentru funcţionarea normală a abatorului. Într-o turbină cu abur cu contra-presiune are loc relaxarea aburului, la presiunea necesară pentru abator. Energia astfel emisă se transformă în turbină şi se utilizează la propulsarea generatorului. Acest tip de instalaţie este destul de rar, şi presupune o capacitate destul de mare. Rentabilitatea acestui tip de instalaţie depinde foarte mult de diverşi facori. Printre aceştia se numără structura abatorului, perioadele de funcţionare şi orele de funcţionare pe an care reies de aici, prin utilizarea concomitentă de curent şi abur. Un alt rol îl joacă şi posibilele contracte cu furnizorul de energie (de ex. pentru curent şi gaz metan) şi condiţiile pentru livrarea de gaz metan, pentru restul necesar de curent şi eventual necesara prevedere privind o livrare de rezervă. În afară de asta, mai trebuie respectate şi condiţiile cadru pentru reparaţii, mentenanţă şi asigurare a instalaţiei.
turbină gaz
Cazan abur Cazan abur
Instala?ie conven?ională
Turbină g az ?i generator
Cazan pe aer curat
Utilizar e c ombustibil 131,4 %
Ins tala?ie combinată cu cazan p t căldura
Evacuată ?i recuperarea căldurii
Utilizare combustibil 1 00
39 ,1 %
92,3 %
39,1 %
60,9 %
Energie electrică
9,1 %
Pierdere gaze evacuate ?i
altele 30 %
Căld ură uti lizată
Pierdere gaze ?i al tele 10,6 %
Energieelectrică
9,1 %
Căld ură uti lizată
Pierdere gaze evacu ate ?i
altele 9,2 %
turbină gaz
(Economizer)
5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi La instalarea şi operarea staţiilor pentru aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor trebuie respectate o serie de puncte. Cerinţele pentru operarea instalaţiilor specifice pompelor pentru combustibil Otto și Diesel sunt reglementate prin lege. Indiferent dacă staţiile de carburanţi sunt nou construite sau sunt deja în funcţiune, trebuie avut în vedere ca nici solul, nici apa sau apa freatică să nu fie afectate. Respectarea acestor prevederi trebuie monitorizată sau respectarea ei trebuie asigurată prin instrumente de monitorizare. Există pericole în mai multe domenii tehnice. Rezervorul pentru carburanţi trebuie să fie etanş, să nu aibă loc scurgeri de carburanţi. Un alt potenţial de risc există chiar în procesul de alimentare cu carburanţi. Este inevitabil să nu se risipească cantităţi mici de carburanţi. De aceea operatorul trebuie să se asigure că carburantul nu ajunge în sol şi/sau prin apa de suprafaţă, în mediu. Stratul care acoperă solul trebuie să fie impermeabil. Această sigilare a solului trebuie făcută pe o suprafaţă suficientă (lungimea maximă a furtunului plus 1 metru). În plus, o acoperire poate împiedica o spălare a carburantiului, această acoperire nu este însă obligatorie. Este esenţial, ca lichidele să treacă printr-un separator de corpuri solide şi substanţe uşoare, pentru evitarea unei contaminări cu apă evacuată.
_________________________________________________________________________________
În cazul staţiilor de alimentare, trebuie avut în vedere cadrul controalelor periodice proprii, ca şi solul din apropierea instalaţiilor de curăţare cu apă să fie monitorizat. Mai departe, staţiile de alimentare trebuie verificate de către experţi, la intervale regulate. Trebuie asigurată o
43
protecţie suficientă împotriva incendiilor şi a exploziilor, deoarece la carburant este vorba despre lichide inflamabile. Dacă se închid staţiile de alimentare, trebuie asigurată o dezafectare regulamentară. Aici este vorba, de ex. despre o curăţare şi eliminare în cazul rezervoarelor de gaz metan. Aceste operaţiuni pot fi efectuate doar de către firme de specialitate. Trebuie solicitate dovezile necesare şi prezentate autorităţilor. 5.4.1.3 Alimentarea cu combustibili Cerinţele referitoare la depozitarea combustibililor pentru generarea de energie într-un abator se diferenţiază în funcţie de tipul de combustibil utilizat.
− Gaz metan: La acest tip de combustibil utilizat nu este posibilă o depozitare a combustibilului trecut în mod continuu prin conducte. Montarea conductei de gaz se face conform reglementărilor legislative. Conductele aflate în interiorul abatorului trebuie marcate corespunzător. Astfel rămâne doar necesitatea de a include aceste conducte de gaz în planul de evacuare în caz de pericol, respectiv în cadastrul de protecţia împotriva incendiilor.
− Gaz lichid: Depozitarea de gaz lichid necesită măsuri de siguranţă complexe, în funcţie de volumul depozitat. În afară de asta trebuie efectuate şi proceduri de autorizare privind dreptul imisiilor. În pracică, toate acetea, precum şi preţul destul de ridicat pentru combustibili au avut ca effect ca în general să nu existe mari depozite de combustibili lichizi în incinta abatoarelor.
− Păcură extra uşoară (L8): Păcura este un combustibil des folosit, mai ales în combinaţie cu gazul metan. La alimentarea cu păcură trebuie respectate prevederile privind lichide incendiabile. În general, la suprafaţă sunt instalate rezervoare cu bazine de captare. Instalaţiile subpământene nu sunt recomandabile din cauza costurilor de producţie şi a costurilor de monitorizare.
− Păcura grea: Se recomandă înlocuirea acesteia cu păcura ușoară, în baza recomandărilor din BREF-uri.
− La depozitarea combustibililor trebuie respectate prevederile privind substanţele care periclitează apele, cuprinse în legea privind gospodărirea apelor.
5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat Generarea aerului comprimat Cu creşterea mărimii abatorului şi a instalaţiilor, a crescut şi gradul de automatizare al abatoarelor. În timp ce înainte doar puţine sarcini se făceau cu ajutorul aerului comprimat, în ziua de astazi aerul comprimat este indispensabil, pentru o mulţime de sarcini. Pentru perioade scurte de lucru, pentru cantităţi mai mici de livrare şi parţial pentru presiuni mai mici, care înainte şi chiar şi acum mai sunt necesare în abatoarele mici, se recomandă compresoarele cu pistoane, din punct de vedere energetic şi economic. Abatoarele mai mari, cu un număr mare de utilaje de producţie automate, necesită cantităţi de livrare mai mari şi din cauza presiunii sistemelor, parţial mai ridicate, din instalţiile de producţie, şi a reţelelor de aer comprimat care necesită reţele cu presiuni mai ridicate. Pentru a face faţă acestor cerinţe, utilizarea compresoarelor cu şuruburi a ajuns între timp o practică comună. Pentru generarea aerului comprimat se utilizează diverse tipuri de garnituri de etanşare. În mod normal, aceste garniturei se ung cu ulei, pentru diverse moduri de întrebuinţare se recomandă însă utilizarea aerului comprimat generat fără ulei. Aerul comprimat generat fără ulei trebuie utilizat doar acolo unde este într-adevăr necesar.
_________________________________________________________________________________ 44
Aerul comprimat este o formă energetică foarte costistoare, deoarece energia primară trebuie mai întâi transformată în curent electric, cu o eficienţă destul de scăzută, iar aerul comprimat este generat apoi cu o eficienţă şi mai scăzută. Astfel, din energia electrică utilizată mai rămâne ca. 5 % din aerul comprimat. Restul rămâne în formă de căldură, care ar trebui utilizată, pe cât posibil, în cadrul unui sistem de recuperare a căldurii, pentru a îmbunătăţii bugetul energetic.
1) capacitatea totală electrică.
_________________________________________________________________________________
Aceasta se calculează din capacitatea motorului plus căldura evacuată de motor 2) căldura evacuată de motor (condusă la aerul rece). Această proporţie de căldură depinde de eficienţa motorului care poate oscila între ca. 0,93, la motoare mai mari şi ca. 0,88, la agregate mai mici. 3) transferul de căldură de la răcitorul de ulei la aerul rece. Cu un sistem de cuplare energetică, această căldură se poate utiliza pentru încălzirea apei industriale. 4) transfer de căldură de la răcitorul cu aer comprimat la aerul rece 55) căldura care rămâne în aerul comprimat 6) emanarea energetică în mediu prin garnitura etanşă 7) cantitatea de căldură
utilizată în aerul de răcire pentru încălzirea spaţiilor Utilizarea instalaţiilor de generare a aerului comprimat generează emisii de zgomot, care sunt luate în calcul în bilanţul total al abatorului. Operatorul acestor instalaţii poate lua doar măsuri secundare pentru reducerea acestor emisii, cum ar fi de ex. presiune capsulată sau instalarea protecţiei împortiva zgomotului. Şi aici este valabil:
• Un aspect important este o planificare inteligentă şi dirijarea încărcăturilor (de ex. reprezentarea pe secţii a consumului de aer comprimat), pentru a evita orele de consum cele mai scumpe, şi a reduce consumul în mod economic şi ecologic.
• Un instrument simplu şi de ajutor pentru aceasta sunt instalaţiile de monitorizare a consumului maxim şi o evaluare regulată a datelor de consum în parte.
• Pentru economisire se utilizează aerul comprimat care nu trebuie uscat şi utilizează compresoare cu indicator dublă, în funcţie de necesitatea de aer comprimat.
45
Tratarea aerului comprimat Odată cu aerul ambiental absorbit, intră în sistem şi umiditatea aerului. Această apă este la fel de nedorită precum un conţinut ridicat de ulei. Pentru îndepărtarea apei se utilizează următoarele procedee de uscare: 1. Uscarea prin absorbţie (rece sau caldă) 2. Uscare frigorifică (evaporare directă sau răcire cu saramră) 3. Uscarea prin sorpţie Pentru fiecare caz în parte trebuie aleasă varianta corespunzătoare. Trebuie avută în vedere dimensionarea şi poziţionarea instalaţiei, de ex. direct în spatele garniturii etanşe, doar pentru a acoperi această capacitate, şi nu vârful, care poate fi compensat prin rezervor. Instalaţia şi operarea utilajelor de uscare înseamnă o pierdere suplimentară a presiunii, şi astfel o necesitate energetică mai mare, şi ca urmare, cheltuieli de întreţinere mai mari. Utilizarea uscătoarelor creşte costurile generării de aer comprimat în funcţie de tipul de uscător ales. De ex. pepentru uscătoarele cu aer rece, se calculează o creştere a costurilor cu ca. + 10% iar pentru uscătorul prin absorpţie pe bază de căldură, o creştere de ca. +15%. Pentru descărcarea condensului se utilizează diverse tipuri de conductori de curent. Condesnul este poluat cu ulei, la garniturile etanşe unse cu ulei, pentru că garniturile sau separatoarele nu reţin uleiul în proporţie de 100%. Pentru îndepărtarea restului de ulei din condens, trebuie instalat un sistem de separare apă/ulei. După această tratare, condensul poate fi deversat în canalizare, iar uleiul trebuie eliminat confrom cerinţelor. O altă etapă de tratarea a aerului comprimat este filtrarea. Prin acest mod de tratare, particulele de praf conţinute în aerul ambiental, precum şi particule corozive sunt eliminate din aerul comprimat. Această microfiltrare poate fi efectuată cu calităţi diferite şi este legată şi de pierderea de presiune, aşa încât aceste procedee se pot utiliza şi pentru uscare. După utilizare, filtrele trebuie predate unei firme specializate în eliminarea deşeurilor. Toate acesta duc la concluzia că tratarea aerului comprimat trebuie făcută doar respectând toate cerinţele, atât pentru a economisi energie, cât şi pentru a reduce cheltuielile. Repartizarea aerului comprimat La alimentarea cu aer comprimat este necesară şi o reţea de ţevi, pentru distribuţia aerului comprimat. Pentru că generarea de aer comprimat are un consum energetic intens (costisitor), distribuţia de la generator la consumatori trebuie făcută fără pierderi, deci trebuie să existe o reţea fără scurgeri. În următorul tabel sunt reprezentate efectele neetanşării. La abatoarele cu program de funcţionare de unul sau două schimburi, poate fi avantajos, ca după terminarea programului să se închidă reţeaua de aer comprimat din centrala de aer comprimat. Pierderi de aer şi energie prin lipsa etanşării: Diamterul deschizăturii
Pierderea de aer la 6 bari
Pierderea energetică
[mm] [m³/min] [kWh] 1 0,074 0,75 2 0,375 3 4 1,263 7,5 6 2,2 12,5
_________________________________________________________________________________ 46
5.4.1.5 Alimentarea cu căldură Alimentarea cu căldură a abatoarelor se va desfăşura aproape în exclusivitate prin intermediul centralelor proprii, care conţin instalaţiile de cazane necesare şi dispozitivele aferente. Alimentarea externă cu energie termică a unui abator reprezintă desigur o excepţie. Acoperirea necesarului de căldură, de regulă cu apa caldă din cazane, este legată de emisiile relevante pentru mediul înconjurător şi reprezintă, pe lângă alimentarea cu curent, o cheltuială esenţială. Din acest motiv trebuie aspirat spre un mod de funcţionare optim. Utilizarea căldurii de evacuare este practicată în multe domenii. Pe baza temperaturilor mari de procesare se vor utiliza doar în mod limitat sistemele de recuperare a căldurii, deoarece căldura de evacuare este disponibilă, de regulă, la o temperatură prea scăzută. Combustibili Păcura poate obţine cu un conţinut diferit de sulf (< 1%, < 2%, < 3% şi > 3%). Gazul metan nu conţine în principiu sulf. Dacă este făcut racordul la reţeaua de gaz metan, pot fi modificate cazanele pentru funcţionarea cu gaz metan, de exemplu prin modificarea alimentaţiei cu combustibil şi prin înlocuirea arzătoarelor. Utilizarea gazului metan se poate regla relativ uşor şi nu este necesară nici o instalaţie de depozitare. Avantajele realizate privind mediul înconjurător: Deoarece gazul metan nu conţine în principiu sulf, se vor obţine, în comparaţie cu păcura, emisii mai scăzute de SO2 şi nu vor fi necesare investiţii pentru curăţarea gazelor emise. Conţinutul de azot al gazului metan este în general neglijabil, astfel încât emisiile NOx ale combustibilului sunt practic egale cu zero. Cea mai bună tehnică disponibilă este înlocuirea păcurii cu gazul metan. 5.4.1.6 Alimentarea cu frig Producerea frigului Frigul reprezintă o senzaţie, iar în limbajul uzual ne referim la temperaturi sub 0o C. În sens fizic/material este totuşi căldură. Răcirea este deci retragerea căldurii, iar legată de aceasta apare temperatura dorită. La acţionarea instalaţiilor de răcire trebuie avută în vedere o serie de norme:
• Ordonanţa (CE) nr. 303/2008 a Comisiei din 2 aprilie 2008 pentru stabilirea – potrivit Ordonanţei (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene – privind cerinţele minime pentru certificarea întreprinderilor şi personalului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră în echipamentele de refrigerare, climatizare şi în pompele de căldură staţionare, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor în această privinţă.
• Ordonanţa (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind anumite gaze volatile cu efect de seră, din 17 mai 2006 (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din 14.06.2006 nr. L 161 pag. 1)
• Ordonanţa (CE) nr. 303/2008 a Comisiei pentru stabilirea – potrivit Ordonanţei (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene – privind cerinţele minime pentru certificarea întreprinderilor şi a personalului privind anumite gaze volatile cu efect de seră în echipamentele de refrigerare, climatizare şi în pompele de căldură staţionare, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor în această privinţă, din 2 aprilie 2008 (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din 03.04.2008 nr. L 92 pag. 3)
• Ordonanţa (CE) nr. 2037/2000 a Consiliului Uniunii Europene din 29 iunie 2000 privind substanţele care distrug stratul de ozon (publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 244/1 din 29.09.2000)
_________________________________________________________________________________ 47
• Directiva Consiliului Uniunii Europene din 18 martie 1991 pentru modificarea directivei 75/442/CEE privind deşeurile (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 25.07.1975), modificată ultima dată prin directiva 96/350/CE (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 135 din 06.06.1996)
• Directiva 92/1/CEE a Comisiei din 13 ianuarie 1992 privind controlul temperaturii din mijloacele de transport şi din spaţiile de antrepozitare şi depozitare a alimentelor congelate rapid
• Directiva 93/43/CEE a Comisiei din 14 iunie 1993 privind igiena alimentelor (Sistemul HACCP)
Frigoriferele cu compresoare sunt permanent utilizate în abatoare. Frigoriferele cu absorbţie, în care gazul e absorbit de apă, iar prin admisie de căldură este scos din nou afară, reprezintă excepţia. Motivul pentru aceasta este că zonele de temperatură legate de curenţii de evacuare a căldurii nu sunt de obicei disponibili. Astfel de instalaţii sunt utile doar atunci, când sunt necesare cantităţi mari de căldură din gazele de ardere, respectiv performanţe mari şi se poate realiza legătura cu un cuplaj de energie termică. Instalaţiile de răcire trebuie să garanteze că această carne va rămâne întotdeauna rece şi că temperatura sa interioara va corespunde normelor de igienă. Pentru producerea frigului se vor folosi proprietăţile anumitor agenţi frigorifici, pentru a retrage căldura din carne şi din spaţiile de răcire şi pentru ca, în acelaşi timp, agentul frigorific să se evaporeze. Gazul rezultat în timpul evaporării se va comprima şi se va lichefia din nou, emiţând căldură, iar agentul frigorific va fi reintrodus în circuit. În cadrul evaporării directe are loc un schimb de căldură direct cu agentul frigorific în apropierea vaporizatorului, agentul frigorific devenind în acelaşi timp şi mediu frigorific. Instalaţia de răcire lucrează fără întrerupere în timpul acestui proces. În cazul unei acumulări centrale a frigului este necesar un agent frigorific separat (soluţie sărată: MgCl2, NaCl, CaCl2), care, la nevoie, va fi adăugat în agentul de răcire. Răcirea mediului frigorific separat va avea loc prin intermediul evaporării indirecte. Pentru răcire se vor folosi agenţi frigorifici cu o căldură de evaporare ridicată, adică substanţe a căror entalpie este foarte mare şi care pe baza proprietăţilor lor pot absorbi foarte multă căldură în timpul evaporării, cum ar fi de exemplu: amoniac, R 12 (scurs), R 22 (agent frigorigen) sau R 134a. Frigul este necesare în abatoare atât pentru răcirea încăperilor cât şi pentru răcirea produselor şi derivatelor acestora. Conform regulilor ordonanţei HCFC-Halon (în Germania; Există în România o ordonanţa corespunzătoare privind interdicţia de utilizare?) este interzisă utilizarea următoarelor substanţe: R 11, R 12, R 13, R 22, R 112, R 113, R 114, R 115, halon 1211, halon 1301, halon 2402, tetraclorură de carbon, metil-cloroform, precum şi în anumite cazuri R 22. Deja de la 1 ianuarie 1992 este interzisă introducerea în circulaţie sau utilizarea unui agent frigorific, precum şi fabricarea sau comercializarea unor produse, cu un conţinut mai mare de 1% din substanţele amintite. Această interdicţie a fost valabilă mai întâi doar pentru produsele care conţineau acest agent frigorific în circuite închise (începând cu o cantitate de 5 kg), iar de la 1 ianuarie 1994 este valabilă şi pentru instalaţii de răcire mobile. Interdicţia este valabilă din 1 ianuarie 1995 pentru toate produsele care conţin mai puţin de 5 kg ale acestor agenţi frigorifici în circuite închise. Datorită agenţilor frigorifici substituenţi publicaţi în decembrie 1995, pentru produsele care conţin R 12 se poate utiliza următorul agent de răcire substituent:
- pentru R 12 (= diclordifluormetan, formulă chimică CCl2F2) - R134a (=1,1,1,2 – tetrafluoretan, formulă chimică FH2 C-CF3)
_________________________________________________________________________________ 48
Deoarece şi R 22 este interzis ca agent frigorific, trebuie folosite alternative pentru R22. În funcţie de domeniu, se vor utiliza amoniac (NH3), hidrocarburi (propan, butan, propen), hidrofluorocarburi (HFC) R 134a sau mixturi din diferite HFC-uri. Datorită interdicţiei HCFC-Halon întreaga economie este obligată să se adapteze agenţilor frigorifici substituenţi cu un potenţial mai scăzut de distrugere a stratului de ozon. Abatoarele trebuie să se conformeze noilor condiţii Amoniacul (NH3) este unul dintre cei mai vechi agenţi frigorifici, precum şi unul dintre puţinii agenţi care sunt neutri faţă de mediul înconjurător. Acesta nu dăunează nici stratului de ozon şi nici nu contribuie în mod direct la efectul de seră - în comparaţie cu HCFC. Acest fapt va fi dovedit prin următoarele prezentări. Capacitatea sa frigorifică specifică ridicată, iar în acelaşi timp necesarul de energie scăzut, vor avea un efect favorabil asupra cheltuielilor întreprinderii. Pentru utilizarea NH3 în cadrul frigotehnicii nu există interdicţii. Valoarea limită a mirosului său este situată undeva la 5 ppm. Un posibil pericol apare de abia la o concentraţie de o sută de ori mai mare. El posedă un efect de alarmă timpurie şi astfel este suficient timp pentru o intervenţie. Acumularea şi distribuirea căldurii Instalaţiile HCFC se mai utilizează ocazional într-o măsură mai mică şi în domeniile cu o productivitate mai scăzută. Pentru instalaţiile noi a scăzut în ultimii ani limita de productivitate prin utilizarea de NH3. Aceasta s-a întâmplat din cauza discuţiilor privind mediul înconjurător afectat de utilizarea HCFC şi interzicerea unor agenţi frigorifici (de ex. R 12). Conform estimărilor industriei frigorifice, punctul determinant, referitor la mărimea instalaţiilor utile din punct de vedere tehnologic şi economic, se află la ca. 100 KW capacitate frigorifică. Pentru reducerea cantităţii de amoniac se pretează folosirea unui circuit suplimentar de soluţie sărată, de exemplu: glicol. La instalaţiile de răcire a încăperii se pretează ca alternativă la R 12/R 22 (agent frigorigen) şi folosirea de R134a, R 404a, respectiv funcţionarea cu glicol, iar pentru instalaţii mai mari, răcitoare cu apă sau evaporarea directă a NH3. 5.5 Alimentarea cu apă şi evacuarea ei În fiecare întreprindere care prelucrează alimente se foloseşte apa atât pentru răcire, încălzire, spălare, diluarea soluţiilor de curăţare, producerea aburilor, producerea gheţii sau a apei cu cuburi de gheaţă, cât şi pentru prelucrarea directă a alimentelor. Potrivit decretului privind apa potabilă trebuie ca apa industrială pentru întreprinderi, în care se produc sau se prelucrează alimente în mod industrial, să aibă calitatea apei potabile. Apa potabilă nu are voie să conţină agenţi patogeni sau impurităţi care ar putea dăuna sănătăţii umane. 5.5.1 Consumul de apă şi apa evacută În cadrul alimentării cu apă a abatoarelor, deosebim alimentarea din surse externe (alimentarea publică cu apă) şi alimentarea din surse proprii (priza de apă la suprafaţă, respectiv din fântână). Alimentarea din surse proprii necesită o permisiune juridică privind apa, în care sunt definite limitele corespunzătoare de captare şi alimentare. Pentru eventuala reducere a consumului de apă şi pentru evitarea cheltuielilor privind apa curentă şi cea reziduală, se vor putea face afirmaţii concrete doar în anumite cazuri, deoarece sunt mulţi factori implicaţi. Fiecare întreprindere doreşte să păstreze consumul de apă şi cheltuielile aferente cât mai scăzute.
_________________________________________________________________________________
Cantitatea de apă reziduală poate fi determinată atât din cantitatea de apă proaspătă cât si prin măsurarea cantităţii apei reziduale. Există multe puncte de pornire interne pentru reducerea pierderilor de produse şi astfel a poluării cu ape reziduale şi a efortului financiar. În cadrul cheltuielilor pentru igienă, costurile apei curente şi reziduale, precum şi costurile
49
pentru curăţire şi dezinfectare, posedă cel mai mare potenţial de economisire. Astfel este recomandabil un management al costurilor în domeniul cheltuielilor privind apa reziduală, în cadrul căruia se pretează sisteme de management ale apei reziduale şi ale igienei. O analiză detaliată a sursei şi verificarea regulată a consumului de apă prin măsurări descentralizate ar trebui să preceadă acestea, pentru a putea optimiza curăţirea şi dezinfectarea. Cu ajutorul unor tehnici inteligente de măsurare şi control se pot realiza concepte privind curentul parţial, pentru a separa curentele parţiale de toată apa reziduală şi pentru a scădea costurile de tratare. Prin diferite investiţii se pot obţine măsuri de economisire a apei. 5.5.2 Alimentarea din surse externe Apa potabilă este un aliment important care nu poate fi înlocuit. Alimentarea publică cu apă asigură aprovizionarea cu apă potabilă impecabilă. Mijloacele financiare pentru investiţii, exploatare şi rezervele pentru viitor sunt procurate din preţul apei, care trebuie avut în vedere la stabilirea preţului de bază şi a celui pe cantitate pentru a acoperi costurile. 5.5.3 Alimentarea din surse proprii Fântâna Apa extrasă din puţuri adânci este de obicei clară şi de o calitate impecabilă (chimică şi bacteriologică). Un dezavantaj în întreprindere îl poate constitui conţinutul de fier, mangan sau H S. Înlăturarea acestor substanţe nedorite nu necesită utilizarea chimicalelor, ci alimentarea cu oxigen în scopul oxidării care duce la degajarea sării de fier şi de mangan, respectiv la evacuarea gazului cu conţinut de sulf. Evacuare are loc prin intermediul filtrelor de pietriş, care trebuie rebobinate la anumite intervale. Pentru îndepărtarea substanţelor tulburi se vor monta de asemenea filtre de pietriş şi site, de a căror salubrizare se va ocupa o firmă terţă.
2
5.5.4 Prelucrarea şi tratarea apei Pentru dezinfectarea apei potabile şi industriale sunt admise ozonul şi dioxidul de clor, pe lângă utilizarea chimicalelor cunoscute pe bază de clor activ. La chimicalele pe bază de clor activ pot apărea produse nedorite de reacţie (aşa-numitele trihalogen-metani). Acestea sunt supuse unei restricţii severe din cauza efectelor nedorite asupra sănătăţii. Aceste substanţe nedorite se produc foarte rar, dacă pentru dezinfecţie se foloseşte dioxidul de clor în locul clorului. Dioxidul de clor este un gaz instabil, care nu poate fi depozitat, şi de aceea trebuie produs la faţa locului în instalaţii speciale sub forma unei soluţii diluate. Cloritul format este relativ stabil şi are suficientă capacitate de depozitare. În principiu se deosebesc două procedee de fabricare:
- Procedeul clor/dioxid de clor: înseamnă oxidarea cloritului de sodiu prin intermediul surplusului de clorul gazos Avantaje: cheltuieli scăzute pentru întreprindere Dezavantaje: costuri ridicate pentru investiţie, cheltuieli însemnate privind siguranţa, din cauza folosirii clorului gazos
- Procedeul acid/clorit: înseamnă reacţia de dis-proporţionare a unui soluţii de clorit de sodiu acidulată prin intermediul unui acid clorhidric Avantaje: cheltuieli scăzute pentru investiţie şi siguranţă Dezavantaje: costuri mai ridicate pentru întreprindere
_________________________________________________________________________________
Comparativ cu acestea, tratarea cu raze ultraviolete – cu o putere de străpungere mai scăzută - nu are capacitate de depozitare. Aceste procedeu este recomandat doar în cazuri speciale, tocmai din cauza lipsei capacităţii de depozitare. Pentru producerea razelor ultraviolete se folosesc, aproape în exclusivitate, lămpi cu vapori de mercur (cu presiune
50
înaltă şi scăzută). Aportul de lumină UV-C este mai ridicat la lămpi cu vapori de mercur cu presiune scăzută. De asemenea şi durabilitatea este mai mare. Se recomandă montarea şicanelor pentru producerea turbulenţelor. Esenţială este puterea de străpungere a razelor ultraviolete. Chiar şi la lichidele limpezi, penetraţia este foarte scăzută, astfel încât acestea pot fi tratate doar într-un strat foarte subţire. Tratarea nu are drept urmare o modificare chimică a apei sau probleme legate de miros şi gust. Pentru conservarea apei în instalaţiile de depozitare cu gheaţă se vor utiliza preparate pe bază de argint– dacă este necesar. Prepararea apei, ca temă centrală a fiecărei întreprinderi, poate fi abordată în diferite moduri, în funcţie de substanţele conţinute care ridică probleme. Dacă se foloseşte apă fierbinte sau din cazane, atunci trebuie avută în vedere duritatea ei privind depunerile, respectiv formarea pietrei pe cazan. Sărurile dizolvate de calciu, magneziu şi fier fac apa dură. (grade de duritate: 1,0 mVal/l ÷ > 10 mVal/l; foarte moale până la foarte dur). Intervalele şi gradele de duritate ale apei
Intervale de duritate Duritate totală exprimată în mmol/l 1 < 1,3 moale 2 1,3 – 2,5 medie 3 2,5 - 3,8 dură 4 > 3,8 Foarte dură
O duritatea ridicată a apei nu este de obicei dorită în industria alimentară. Ea duce, mai ales în timpul încălzirii, la formarea pietrei (de ex. CaCO3, MgCO3, CaSO4, Fe(OH)3), care se depune pe pereţii cazanului. Trebuie de asemenea avut în vedere, ca apa prea moale poate avea efect corosiv din cauza excedentului de dioxid de carbon. Urmarea este faptul că nu se formează stratul de protecţie. Acesta s-ar forma, în cazul unei durităţi carbonatice suficiente compusă din oxigen din cristalele de carbonat de calciu incluzând şi fier (III) şi din compuşi de magneziu. În cadrul unei instalaţii de dedurizare prin intermediul înlocuitorului de ioni, substanţele care determină duritatea apei, calciul şi magneziul, sunt înlocuiţi cu ioni de sodiu. La epuizarea răşinii schimbătoare de ioni are loc regenerarea prin clorură de sodiu. Soluţia de clorură de sodiu este transmisă prin intermediul răşinii, în timp ce calciul şi magneziul, substanţele care determină duritatea apei, depuse pe răşina schimbătoare, sunt limpezite şi se depun din nou ioni de sodiu. Răşina este iarăşi regenerată, ea având capacitatea de a transmite apei iar ioni de sodiu şi de a primi ioni de calciu şi magneziu. Conţinutul de sare al apei preparate rămâne neschimbat. Practic se produce înlocuirea ionilor de calciu şi magneziu cu ioni de sodiu. Prin intermediul unui instalaţii de reversibilitate prin osmoză nu este posibilă o dedurizare sistematică a apei. Mai degrabă vor fi înlăturate toate sărurile dizolvate, rămânând un rest de aprox. 1-2%. Din acest rest fac parte şi substanţele care determină duritatea apei, calciul şi magneziul. Din acest motiv apa epurată (permeat) dintr-o instalaţie de reversibilitate prin osmoză este aproape fără sare. Cantitatea de permeat este în proporţie de 75%, iar cantitatea de apă uzată (concentrat) reprezintă aprox. 25% din apa brută. Concentratul conţine toate sărurile înlăturate, astfel încât conţinutul de sare este mai ridicat decât în apa brută. În modulele instalaţiei de reversibilitate prin osmoză se pot produce depuneri datorită durităţii. În cazul depăşirii limitei de solubilitate. Pentru a evita acest lucru, trebuie ca apa brută să fie stabilizată corespunzător cu chimicale, respectiv va avea loc în prealabil o dedurizare specială conform procedeului de schimb a ionilor descris mai sus.
_________________________________________________________________________________ 51
Dacă este vorba despre o pură dedurizare a apei, iar conţinutul de sare poate fi acceptat, atunci este întotdeauna de preferat o instalaţie de dedurizare prin intermediul schimbului de ioni. Totuşi dacă, pe lângă duritatea ridicată, este şi conţinutul de săruri ridicat (clorură, sulfat), este eficientă o combinaţie, respectiv o instalaţie de reversibilitate prin osmoză cu temperare, mai ales când vaporii pot trece în produs. Tratarea fizică a apei prin producerea unui câmp magnetic artificial ar fi o tehnică foarte ecologică – dacă ar funcţiona în general. Practica prezintă însă doar rezultate parţial mulţumitoare. Demonstraţiile ştiinţifice ala mecanismului de funcţionare lipsesc până în momentul de faţă. Aceste aparate se folosesc în apropierea nemijlocită a consumatorilor care nu-şi doresc precipitarea durităţii. O utilizare generală nu este posibilă din cauza calităţii apei care diferă de la o localizare la alta. Ba dimpotrivă, posibilităţile de utilizare se pot recunoaşte de abia prin montarea la faţa locului şi funcţionarea efectivă. O importanţă deosebită o reprezintă prelucrarea prin intermediul chimicalelor a apei de suplimentare pentru turnurile de răcire, condensatorii prin evaporare şi instalaţiile de cazane, pentru a evita coroziuni şi depuneri în sistem. Analiza apei este necesară pentru aprecierea şi alegerea procedeului de prelucrare eficient. În general, chimicalele de stabilizare a durităţii se dozează în conductele de alimentare, iar curenţii de apă se decantează parţial - pentru a regla îngroşarea produsă prin evaporarea apei recirculate. Cantitatea totală de suplimentare necesară rezultă din suma cantităţii de apă evaporată, decantată şi stropită. Tratarea apei de procesare Pentru utilizarea apei de procesare există, în principiu, mai multe alternative:
1) Utilizarea pentru alimentarea cazanelor, respectiv ca apă de suplimentare pentru condensatorii prin evaporare
2) Utilizare ca substituent al apei potabile pentru procedeele de curăţire (spălarea exterioară a autovehiculelor, curăţirea pardoselii în domeniile mai puţin pretenţioase etc.)
În cadrul produselor numite este vorba despre utilizarea obişnuită a apei de procesare, care după folosire este evacuată în canalizare şi epurată în instalaţiile aferente.
5.6 Măsuri de evitare şi reducere a efectelor asupra mediului înconjurător
5.6.1 Surse de miros şi de emisie Emisiile de miros rezultă din mirosuri proprii ale corpurilor animale şi din produsele de descompunere ale substanţelor organice. Tabelul următor oferă o privire de ansamblu asupra surselor de emisie relevante. Împărţirea surselor de emisie pentru miros în cadrul abatoarelor se efectuează în funcţie de intensitatea mirosului, estimat pe baza experienţei. Intensitatea mirosului este încadrată pe trei nivele de intensitate, după cum urmează:
• mică • medie • mare
Evaluarea surselor de emisie din cadrul abatoarelor în funcţie de nivelul de intensitate al mirosului:
Sursa de emisie Nivel de intensitate
Abatoare pentru bovine şi porcine Staulul de aşteptare pentru bovine Mică Staulul de aşteptare pentru porcine fără irigare Mare
_________________________________________________________________________________ 52
Sursa de emisie Nivel de intensitate
Staulul de aşteptare pentru porcine cu irigare Medie Mică Hala de tăiere a vitelor Mică Hala de tăiere a procinelor, partea curată
Îndepărtarea părului prin fierbere Mare Îndepărtarea părului prin ardere Mică
Medie Secţia de prelucrare măruntaie Medie Stocarea produselor animale secundare Medie Îndepărtarea produselor animale secundare Medie Depozitul pentru părul de porc Medie Depozitarea sângelui rezidual Medie Îndepărtarea sângelui rezidual
Depozitarea conţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Mare Îndepărtarea conţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Mare Depozitul pentru piei Medie Depozitul pentru îngrăşăminte Mică Curăţarea canalizării Medie Gurile de scurgere a canalizării Medie Îndepărtarea conţinuturilor separatorului de grăsimi Mare Abatoare de procesare a cărnii de pasăre Preluarea animalelor Medie
Secţia de jumulire fulgi Medie
Cazanul de fierbere Mare Maşina de jumulit Mare Secţia de tăiere Mică Stocarea produselor animale secundare Medie
Îndepărtarea produselor animale secundare Medie
Depozitarea sângelui rezidual Medie
Îndepărtarea sângelui rezidual Medie
Curăţarea canalizării Medie
Gurile de scurgere a canalizării Medie
Îndepărtarea conţinuturilor din separatorul de grăsimi Mare Evacuarea aerului viciat al surselor emisiilor poate duce la neplăceri în ceea ce priveşte mirosul, aşa încât este imperios necesară luarea de măsuri în vederea diminuării emisiilor de miros.
Sursele de miros dintr-un abator de procesare a cărnii se pot constitui din surse punctuale sau din surse difuze. Prin surse difuze înţelegem acele surse care emană în atmosferă emisii necontrolate şi nedefinibile. Astfel, emisia are loc, de regulă, în cantităţi mici.
În vederea evaluării unei situaţii olfactive, în cadrul unui abator de procesare a cărnii, trebuie luate ca puncte de reper sursele de emisie menţionate mai sus, prin tabele.
_________________________________________________________________________________ 53
Îndeosebi în ceea ce priveşte efectuarea de prognoze cu privire la emisiile de miros, dar şi cu privire la inspecţiile de miros, aceste surse de miros menţionate mai sus trebuie avute în vedere.
5.6.2 Măsuri de evitare, diminuare şi de derivare a emisiilor de elemente poluante în aer şi a emisiilor de miros
Cerinţe generale pentru abatoarele de procesare a cărnii animale Impactul cauzate de abatoarele de procesare a cărnii supra mediului înconjurător, poate fi diminuat în mod considerabil, prin respectarea anumitor cerinţe, mai ales în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de construcţie a acestor întreprinderi. Distanţă minimă (conform TA Luft) La construcţia abatoarelor de procesare a cărnii, se recomandă respectarea unei distanţe minime de 350 m faţă de cea mai apropiată unitate locativă sau faţă de cea mai apropiata unitate locativă ce se află încă în proiectare. Distanţa minimă poate fi modificată, în cazul în care emisiile de miros sunt diminuate prin intermediul unor măsuri primare, sau în cazul în care gazul emis, încărcat cu miros, este prelucrat într-o unitate specială, de curăţare a gazelor. Posibila diminuare a distanţei minime prin diminuarea emisiei de miros poate fi stabilită cu ajutorul unui model corespunzător pentru calcularea împrăştierii mirosurilor, model ce trebuie prezentat spre aprobare autorităţii competente. Distanţa minimă pote fi totodată diminuată, dacă încărcarea întreprinderii aferente abatorului de procesare a cărnii nu depăşeşte o suprafaţă de 250 h/a; în acest caz este necesară o evaluare separată, suplimanetară. Cerinţe de construcţie şi funcţionare Trebuie aplicate următoarele cerinţe de construcţie şi funcţionare:
a) Descărcările trebuie efectuate strict cu porţile halelor închise. Structura clădirilor, zonele de sacrificare a animalelor, instalaţiile necasare la prelucrarea produselor secundare şi a reziduurilor sunt prevăzute în principiu în spaţii închise. Se recomandă evitarea depozitărilor intermediare. Imediat după descărcarea completă a maşinilor de transport, fânul din acestea împreună cu balega, trebuie depozitat pe platforma de îngrăşăminte. Maşinile ce transportă animalele trebuie apoi duse la un loc fix, special amenajat în apropierea platformei de îngrăşăminte, pentru a fi curăţate şi spălate cu aparate de apa cu presiune. Boxele trebuie scoase imediat după golirea acestora şi trebuie spălate prin stropire. De asemenea, trebuie prevăzute instalaţii pentru stropirea porcinelor la aducerea acestora în staule.
b) Sângele vitelor şi al procinelor trebuie depozitat la temperaturi de sub 10 °C.
Coagularea sângelui trebuie evitată prin pompare. Se va folosi procedura pendulară de luat gaz în vederea golirii rezervorului de sânge. Rezervorul de sânge trebuie curăţat în mod regulat. În cazul întreprinderilor mari, cu o capacitate de sacrificare a animalelor mai mare de 10t de greutate animală vie, trebuie cuprins aerul de reprimare şi trebuie instalat un sistem de curăţare a gazelor în cazul umplerii rezervorului de sânge (de ex. filtre cu cărbuni activi).
c) Reziduurile de pe urma sacrificărilor de animale şi produsele secundare acestei
operaţiuni trebuie depozitate în recipienţi închişi sau în spaţii închise. Temperatura reziduurilor de pe urma sacrificărilor de animale şi a produselor secundare acestei operaţiuni trebuie să se afle sub 10 °C sau acestea trebuie să fie depozitate în principiu în spaţii care să aibă o temperatură de sub 5 °C sau care să fie păstrată sub
_________________________________________________________________________________ 54
această temperatură zilnic. Transferul în vederea transportului acestora către secţia de îndepărtare a corpului animal trebuie să se desfăşoare în recipienţi etanşi.
d) Gazele de evacuare a secţiilor de producţie, a instalaţiilor de procesare şi depozitare
a reziduurile de pe urma sacrificărilor de animale şi a produselor secundare acestei operaţiuni trebuie cuprinse şi direcţionate către un sistem de curăţare a gazelor de evacuare sau vor fi aplicate alte măsuri de diminuare a emisiilor, echivalente cu celelalte opţiuni menţionate mai sus.
Cuptoare cu reverberaţie Cuptoarele cu reverberaţie în cazul sacrificării de porcine trebuie instalate în aşa fel, încât durata de menţinere în cuptor a gazelor în zona de reacţie să se ridice pe cât posibil la o secundă, iar dacă nu, la minimum 0,5 secunde. Temperatura din zona de reacţie trebuie să fie între 600 °C şi 700 °C. Stabilirea atentă a combinaţiei dintre gaze şi aer va permite o funcţionare a cuptoarelor cu reverberaţie cu miros minim. Cuptoarele cu reverberaţie pot funcţiona doar pe bază de gaz. În ceea ce priveşte măsurile de construcţie, măsurile tehnice şi măsurile organizatorice, trebuie totodată ţinut cont, printre altele, ca în zonele ce necesită o curăţare uşoară să fie o curăţenie impecabilă, spaţiile să dispună de o aerisire foarte bună şi direcţionarea gazelor de evacuare către curenţii de aer să fie efectuată fără impediment (calotă pentru deflector în loc de prelată împotriva ploii) şi depozitările intermediare dar şi transporturile pe distanţe scurte din interiorul întreprinderii să fie efectuate corespunzător (prevenirea formării de mucegai). Spaţiul curţii trebuie fixat (rezistent la acizi, fără pericol de alunecare şi uşor de curăţat, de ex. cu beton de asfalt fin) şi trebuie să dispună de o înclinare definită în direcţia propice curăţării reziduurilor. 5.6.1.2 Bovine şi porcine
Livrarea şi adăpostirea în staulul de aşteptare
Imediat după descărcarea maşinii transportatoare, aceasta trebuie măturată foarte bine, iar gunoiul mare depistat trebuie aşezat pe platforma de îngrăşăminte sau într-un recipient intermediar. În urma acestei operaţiuni, maşinile transportatoare trebuie aduse într-un spaţiu special amenajat pentru spălarea şi dezinfectarea acestora, în apropierea platformei de îngrăşăminte sau a recipientului intermediar, cu ajutorul unor aparate de apă cu presiune. Boxele tip staul trebuie măturate imediat după ce animalele au fost descărcate (balega este aşezată pe platforma de îngrăşăminte) şi trebuie udate prin stropire până la curăţare.
Prin instalarea unui aparat de irigare în boxele tip staul ale porcinelor, mirosurile sunt curăţate prin apă, operaţiune care linişteşte animalele. Mai mult decât atât, s-a dovedit faptul că o direcţionare a porcinelor spre a fi anesteziate în grup este mult mai puţin stresantă şi implicit mai puţin producătoare de zgomot, decât direcţionarea individuală a porcinelor.
În cazul boxelor tip staul ale vitelor nu există neplăceri relevante cauzate de mirosuri, în condiţiile în care sunt respectate regulile de curăţenie. Sacrificarea animalelor La sacrificarea animalelor, emisiile de miros sunt de regulă mai puternice în cazul porcinelor decât în cazul vitelor. De aceea trebuie avută în vedere luarea de măsuri speciale în ceea ce priveşte sacrificarea porcinelor.
Înlocuirea budanului de fiert închis cu un budan de fiert deschis şi permanent funcţional duce la o diminuare considerabilă a cantităţilor de aer uzat. Unei astfel de instalaţii îi poate fi adăugată un sistem de aspiraţie, după caz.
_________________________________________________________________________________ 55
În cazul unei fierberi prin atârnare, se poate diminua cantitatea de aer uzat prin instalarea a unor uşi pendulare duble. Pentru a evita emisiile difuze, halele de sacrificare a animalelor trebuie să dispună de sisteme de aspiraţie dimensionate corespunzător acestor hale.
Gazele de evacuare produse prin procesul de înlăturare a părului prin fierbere (cuptoare cu reverberaţie) pot fi ca lipsite de miros, prin:
• Setarea corespunzătoare a combinaţiei dintre gaz şi aer, • Temperatura de reacţie aflată între 600 °C şi 700 °C, • Durata de menţinere a gazelor de evacuare în zona de reacţie de la 0,5 secunde până la
1,0 secundă.
Cuptoarele cu reverberaţie pot fi puse în funcţiune cu gaz sau cu tipuri de carburanţi, care să permită o funcţionare a acestor cuptoare la un nivel de emisii şi un nivel de mirosuri scăzute.
Pregătirea produselor animale secundare În vederea evitării emisiilor difuze, secţia de prelucrare măruntaie trebuie să dispună de un sistem de aspiraţie corespunzător. Instalaţia de exploatare a plasmei trebuie fixată într-un spaţiu răcoros. Depozitarea produselor animale secundare Sistemele de depozitare cu recipienţi alternativi trebuie preferate, în comparaţie cu acelea, la care marfa depozitată trebuie transferată. În orice caz, produsele animale secundare trebuie transportate de la aceste depozite într-un stadiu de prospeţime. După fiecare golire a recipienţilor, aceştia trebuie curăţaţi prin spălare cu aparate cu apă sub presiune.
Pentru evitarea emisiilor difuze, există următoarele metode posibile: a) Depozitarea produselor animale secundare în spaţii care să dispună de o capacitate de aspiraţii corespunzătoare; b) Răcirea produselor animale secundare la o temperatură de sub 10 °C sau
depozitarea acestor în spaţii în care temperatura camerei să măsoare sub 5 °C; c) Depozitarea produselor animale secundare în recipienţi închişi.
Următorul tabel reprezintă tipurile de metode potrivite pentru tipul de produs animal secundar: Evidenţa cu privire la metodele de depozitare a produselor animale secundare:
Produs secundar Metodă Conţinuturi stomacale şi ale intestinelor, urină de provenienţă animală, balegă
A
Piei A Păr a sau c Puf C Oase B
b*)Sânge Alte produse secundare B *) Răcire la ≤ 3 °C pentru alimente; < 10 °C
pentru alt tip de sânge.
_________________________________________________________________________________ 56
În cazul în care conţinuturile stomacale şi ale intestinelor sunt separate şi depozitate separat în cadrul unui abator de procesare a cărnii, acest recipient de depozitare trebuie conectat la un sistem de purificare a aerului evacuat (biofiltre / filtre cu cărbuni activi). Indicaţii suplimentare privitoare la depozitare
• Păr Descompunerea foarte rapidă poate fi oprită prin depozitarea de urgenţă în apă sau într-un spaţiu respectiv într-un recipient închis răcoros, care să dispună de o instalaţie de fumigare a apei (răcirea şi prevenirea simultană a mirosurilor). Sistemele prin care părul este transportat etanş în mod direct într-un recipient plin cu apă s-au dovedit a fi foarte eficiente. Recipienţii din cadrul sistemului de transbordare trebuie montaţi în aşa fel, încât conţinutul să poată ajunge prin cădere în mod integral în maşina transportatoare.
• Oase Transportul zilnic al oaselor este soluţia cea mai bună în ceea ce priveşte prevenirea mirosurilor. În funcţie de cantitatea respectivă, oasele trebuie depozitate în recipienţi tip containere, în cutii mari tip Big-Box sau în paleţi tip coş, şi poziţionaţi într-un spaţiu răcoros sau bine aerisit. În cazul în care nu poate fi evitată o depozitare repetată, este necesară depozitarea la rece a acestora.
• Sânge gros/Sânge reziduu Rezervorul de sânge trebuie instalat astfel, încât ţevile de golire să fie pe cât posibil de scurte. O pompă staţionară pentru elementele cu o consistenţă mare e preferabil să dispună de un sistem de absorbţie prin vacuum. Formarea mirosurilor poate fi diminuată prin următoarele: − Transportul zilnic al sângelui cu o consistenţă mare şi a sângelui rezidual, într-un
stadiu cât mai proaspăt posibil, − Depozitarea la rece a sângelui (în rezervoare în pământ, după caz, cu un sistem de
răcire suplimentar, ≤ 10 °C), − Conservarea chimică, determinată temporar pe o perioadă scurtă de timp, cu acizi
sulfurici sau cu derivate ale acestora, de ex. natriumdisulfit (Na2S2O5). Sângele colectat în urma sacrificării animalelor poate fi depozitat la 25 °C timp de 21 zile fără să prezinte o descompunere microbiana relevantă, în condiţiile în care i se adaugă 1 % Na2S2O5.
Prin adăugarea de conservanţi nu este permisă îngreunarea sau afectarea în sens negativ a valorificării ulerioare a acestuia. În ceea ce priveşte tuburile şi ţevile, dar mai ales în ceea ce priveşte sistemul de legătură prin pendularea gazelor, trebuie instalaţi conectori stabili (de ex. conectori utilizaţi de pompieri).
Abator
Pompă
Transportor cu rezervor
Rezervor de sânge
Tratarea aerului evacuat
„Pendularea“ aerului reprimat
Pompă
Îndepărtarea sângelui _________________________________________________________________________________
57
• Produse secundare restante Formarea mirosurilor poate fi evitată sau diminuată prin următoarele:
− Depozitare la rece − Transporturi mai multe zilnic − Spaţiu de depozitare cu sistem de aerisire şi purificare a aerului corespunzător
dimensiunilor spaţiului respectiv − Transportarea în containere de schimb, fără transbordare − Închiderea etanş a containerelor pe toată perioada transporturilor − Curăţarea şi dezinfectarea containerelor imediat după golire − Curăţarea aerisirii
Platforma de îngrăşăminte Clădirea destinată depozitării trebuie să dispună de o deschidere pe trei laturi pentru a avea o depozitare curată şi de lungă durată, fiind totodată protejată de ploaie printr-un acoperiş corespunzător. Pereţii, construciţi până la nivelul de depozitare, şi podeaua, cu o structură definită, trebuie să fie construiţi dintr-un beton impermeabil. Apa care va curge din elementele depozitate trebuie direcţionată prin intermediul unor săpături (plăci de scurgere) către un canal sau o groapă închisă.
Containerele închise oferă posibilitatea de a transporta îngrăşămintele fără a necesita transbordare. Această posibilitate condiţionează transportul, în sensul că acesta trebuie efectuat când materialul cu îngrăşăminte se află într-o stare proaspătă.
În condiţiile în care sunt respectate regulile de igienă, nu sunt prezente mirosuri neplăcute la aceste transporturi. 5.6.1.2.2 Păsări
Livrarea păsărilor Livrarea păsărilor trebuie organizată în aşa fel, încât să fie doar un camion în aşteptare şi nu mai multe, la livrare. Preluarea păsărilor Preluarea păsărilor trebuie efectuată într-o hală spaţioasă, închisă, în care păsărilor să li se acorde o perioadă de odihnă după transport. Este recomandată cu căldură înstalarea unui sistem de aerisire a hălii. Aerul evacuat, care conţine praf şi puf de păsări, trebuie filtrat şi îndepărtat. În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente sistemele cu apă. La spălarea recipienţilor utilizaţi la transport trebuie avut în vedere şi partea superioară a transportorului.
Secţia de jumulire Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 85 % - 95 %, făcându-se remarcate şi diverse mirosuri. În acest sens, o construcţie închisă care dispune de un sistem de aerisire este absolut necesară. Prin aceasta se reduc sursele difuze de miros.
Cazanele de fierbere şi maşinile de jumulire trebuie închise foarte bine; resturile aferente acestor activităţi trebuie şi ele îndepărtate în consecinţă. În cazul în care estenecesar, trebuie prevăzută o epurare a aerului evacuat. Secţia de sacrificare Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 70 % bis 90 %, nefăcându-se remarcate mirosuri puternice. În vederea eliminării acestora şi în vederea evitării de emisii difuze, este necesară o absorbţie cuprinzătoare. Depozitarea produselor animale secundare Aerul din spaţiul în care se depozitează podusele animale secundare (puf, picioare, capete, intestine) atinge o umiditate de 70 % până la 85 % şi are un miros intens. _________________________________________________________________________________
58
Acest spaţiu de depozitare trebuie aerisit foarte bine, iar sistemul de evacuare a aerului trebuie şi el, la rândul său, curăţat foarte atent. Biofiltrele s-au dovedit în acest caz a fi cele mai eficiente.
Eficient este ca întotdeauna să existe o regularitate la intervale scurte de timp în ceea ce priveşte transportul de produse animale secundare. Recipienţii potriviţi pentru aceasta trebuie curăţaţi şi dezinfectaţi în mod regulat şi amănunţit.
Depozitarea sângelui poate fi organizată după schema îndepărtării sângelui (vezi imaginea precedentă). În acest sens trebuie ţinut cont de următoarele:
• Tuburi şi ţevi de umplere şi golire a sângelui cât mai scurte posibil
• La recuperarea sângelui, transportatorul cu rezeror pentru sânge trebuie să fie conectat printr-o ţeavă de legătură flexibilă, cu elemente de cenexiune stabile. Sângele trebuie pompat din rezervorul de sânge respectiv şi trebuie direcţionat către transportator. Emisiile de miros sunt mai mici ca intensitate în cazul umplerii de la bază decât prin intermediul procedurii de absorbţie. Aerul de evacuare uzat trebuie tratat neaparat pe parcursul procedurii de absorbţie. Ca metode eficente s-au dovedit a fi următoarele: arderea termică, biofiltrele şi filtrele cu cărbuni activi.
• Conservarea chimică de scurtă durată, spre exemplu cu acid sulfuric sau cu derivate ale acestuia, împiedică descompunerea microbiană relevantă pe o perioadă de câteva zile.
5.6.1.2.3 Procedura purificării aerului evacuat Aerul evacuat al abatoarelor nu trebuie direcţionat de regulă prin instalaţii de purificare a aerului. Aceste instalaţii trebuie să existe şi să funcţioneze corespunzător doar acolo unde se contează pe poluarea mediului înconjurător prin aceste emisii. Necesitatea acestor sisteme de purificare a curenţilor de aer evacuat sau cea parţială a acestora trebuie analizată şi verificată în funcţie de dimensiunile existente, de procedurile de funcţionare, de cantitatea de aer evacuat şi de potenţialul rezultat din toate aceste aspecte.
Alte proceduri de purificare a aerului evacuat ulterioare reprezintă doar variante de proceduri. În principiu, sunt posibile şi combinaţii între procedurile menţionate aici, fiind chiar recomandate şi eficiente în cazul unui volum şi o încărcătură de aer evacuat corespunzătoare. Într-un astfel de caz trebuie optat individual, în funcţie de situaţie. Purificarea aerului evacuat pe cale biologică
Purificarea aerului evacuat pe cale biologică poate fi utilizată în cazul în care există elemente poluante. Premisa pentru aceasta constă totuşi în capacitatea acestor elemente de a se descompune biologic, transformându-se de regulă în CO2 sau H2O prin apelarea la micro-organisme. Aici trebuie menţionat faptul că existenţa şi activitatea micro-organismelor este doar atunci eficientă, când sunt îndeplinite anumite condiţii de mediu (printre altele, umiditate, valoarea pH, conţinutul de oxigen, temperatura). Deoarece micro-organismele sunt influenţate de condiţiile de viaţă, este important să fie luat în considerare, la momentul punerii în funcţiune a abatorului sau la momentul implementării unor modificări în ceea ce priveşte funcţionarea abatorului, anumite perioade de acomodare (adaptare).
Se poate conta pe un comportament funcţional eficient şi stabil a curăţării biologice atunci când există o constanţă relevantă în compunerea gazului brut, concentraţia acestuia, curentului volumetric şi temperatura existentă; fluctuaţii de scurtă durată a gazului brut pot fi ajustate printr-o dimensionare corespunzătoare a întreprinderii.
Important în cazul oricărei proceduri de purificare biologice a aerului evacuat este alimentarea permanentă cu oxigen a micro-organismelor, ceea ce înseamnă că se va efectua această alimentare la o putere minimă chiar şi în cazul unei funcţionări discontinue şi a unei întreruperi de funcţionare (de ex.la sfârşitul săptămânii).
_________________________________________________________________________________ 59
În zona de sacrificare a animalelor sunt cunoscute aproape doar emisiile ce pot fi descompuse biologic, mai exact, sistemele de spălare biologică şi biofiltrele pot fi utilizate în astfel de cazuri pentru a reduce emisiile de miros.
Sistem de spălare biologică
În cazul sistemelor de spălare biologică fie se dispersează micro-organisme în apă (instalaţii de epurare biologică a apelor uzate cu ajutorul nămolului activ) şi/sau se concentrează în sistem vertical pe elementele inserate ale sistemului (filtre de percolaţie). În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de eliminare poate fi necesară setarea valorii pH a fluidului de spălare în mod acid sau alcalic. Elementele eliminate prin intermediul sistemului de epurare biologică a apelor uzate cu ajutorul nămolului activ (de ex. săruri, CSB) trebuie controlate în ceea ce priveşte condiţiile de transformare a apei evacuate.
În vederea obţinerii biomasei şi asigurării funcţionării imaculate, în cazul unei opriri a funcţionării, trebuie avute în vedere următoarele:
• Micro-organismele trebuie să fie alimentate cu o cantitate îndestulătoare de oxigen • Trebuie să existe o cantitate îndestulătoare de substrat nutritiv pentru micro-organisme.
Mai departe, în cazul compunerii inegale a elementelor nocive din aer, poate fi necesară dozarea mărită continuă a elementelor nutritive şi a microelementelor.
Biofiltre În cazul biofiltrelor se utilizeaza drept material de umplutură bunuri organice precum lemn de rădăcini rupt, amestec vegetal din scoarţă mărunţită, vreascuri, hrişcă, compost sau combinaţii între acestea. Mai mult, aceste umpluturi pot conţine materiale de adaos inerte, care sunt menite să îmbunătăţească de exemplu caracteristicile apei sau structura substratului.
Aceste materiale sunt de regulă aranjate pe straturi de umplutură, care sunt pătrunse de curenţii de aer evacuat, ce trebuie purificat.
Materialele nocive din aerul evacuat sunt absorbite în filmul de apă sau la suprafaţa substanţei portante şi sunt descompuse cu ajutorul microbiologiei aplicate.
Necesarul de spaţiu aferent unei instalaţii cu biofiltru este determinat în principiu de cantitatea de aer evacuat ce trbeuie epurat, de concentraţia de gaze naturale şi de structura conţinutului acestuia.
În vederea eficientizării biofiltrului este foarte important, ca umiditatea mediului portant să nu depăşească sau să nu aiba mai puţin decât o anumită cotă de apă conţinută. Pentru a evita acest posibil dezechilibru, este necesară o umidizare a aerului evacuat la > 98 % obligatoriu. În plus, instalaţiile cu biofiltre trebuie să aibe încorporate un aparat de irigare suplimentar. Apa cauzată de drenaj trebuie să fie colectată şi îndepărtată.
În general, trebuie pornit de la premisa că un biofiltru îndeplineşte funcţia de epurare, dacă mirosul tipic gazului brut, natural, cu privire la intensitate, calitate şi efectul hedonistic nu mai sunt reperate, şi dacă gazul natural, ce conţine şi mirosul propriu al materialului biofiltrului, nu prezintă o intensitate a mirosului relevantă şi acest miros nu are un efect neplăcut. Gazul curat este verificat în sensul celor aici menţionate, prin intermediul probanzilor, care sunt obişnuiţi cu mirosul tipic al gazului brut, natural, cărora li se oferă acest gaz, nesubţiat în intensitate în nici un fel, spre analiză, sau cărora li se oferă ocazia, prin vizitarea locului, să analizeze gazul curat.
Verificările în cazul biofiltrelor deschise, de suprafeţe au dus la concluzia că distanţa la care ajung mirosurile biofiltrelor nu depăşeşte în general 100 m, atunci când bioflitrele sunt puse în funcţiune în mod corespunzător şi atunci când gazul curat nu prezintă nici o urmă de gaz brut, natural.
_________________________________________________________________________________ 60
Absorbţia Procedurile de absorbţie (vezi imaginea de mai jos) sunt utilizate la eliminarea impurităţilor gazoase provenite din gaze evacuate, ce nu pot fi deloc descompuse sau pot fi descompuse biologic foarte dificil. În general, această procedură este utilizată doar în situaţiile în care volumul aerului evacuat este mare, dispunând de o concentraţie mare.
În cazul abaotparelor de procesare a cărnii, procedura de absorbţie activa cu cărbuni serveşte îndeosebi la diminuarea mirosurilor din aerul evacuat la recipienţii de depozitare pentru sânge, care nu poate fi folosit drept aliment. Restul de aer evacuat, de ex. de la siloz pentru depozitarea conţinuturilor intestinelor, poate fi epurat la rândul său, prin intermediul acestei proceduri cu cărbuni activi.
La fel, aerul evacuat în ceea ce priveşte tarnsportatoarele poate fi epurat prin intermediul acestei proceduri de absorbţie, atunci când nu există o pendulare a gazelor.
Deoarece aerul evacuat din abatoare dipsune în general de o umiditate mărită, s-a dovedit a fi eficientă utilizarea de cărbuni activi hidrofobi. În vederea îmbunătăţirii gradului de efect este important ca aerul evacuat ce urmează a fi purificat să nu creeze condens pe parcursul procesului de epurare. Nu este necesară încălzirea cărbunilor activi deoarece aceasta ar desorbi emisiile depuse prin aceasta.
Pentru schimbarea materiaului de absorbţie, curenţii de aer evacuat trebuie să paotă fi închis, pentru a evita astfel emisiile libere. Mai departe, prin izolarea acestuia este posibilă punerea în pericol a personalului.
În vederea verificării eficacităţii materialului de absorbţie trebuie efectuată o măsurare în funcţie de instalaţia de absorbţie.
Gas curat
Gas brut
Plan secant
Vedere laterală
Vedere de sus
Ca umplutură a filtrului
Prezentare schematică a diferitelor forme de sisteme de absorbţie active cu cărbuni
Absorbţia
Absorbţia unui gaz într-un produs fluid este determinată de comportamentul acestuia la dizolvare.
În cadrul tehnicii de epurare a gazelor evacuate este utilizată absorbţia acelor elemente conţinute de aerul evacuat, care sunt specifice sau care în majoritatea cazurilor nu pot fi descompuse sau pot fi descompuse foarte greu, respectiv care pot fi descompuse biologic într-un mod problematic, de ex. H2S sau NH3. Pentru a permite o funcţionare eficientă şi economică, valoarea pH-ului acelui fluid este setată fie ca fiind acidă sau bazică. Astfel, această instalaţie ca funcţiona ca o instalaţie de spălare chimică.
Aparatele de absobţie sunt puse la dispoziţie într-o gamă largă de tipuri de astfel de sisteme, diferenţiate după structura construcţiei lor. _________________________________________________________________________________
61
Este recomandat ca aparatele de absobţie care sunt utilizate fără aditivi pentru separarea curată a mirosurilor să nu fie utilizate aici. În acest caz sunt avantajoase procedurile biologice.
În cazul sistemelor despălare chimică trebuie verificate atât modul de depozitare a elementelor de acţionare, cât şi produsele finale.
Sistemele care dispun doar de spălare chimică trebuie să fie utilizate doar în cazul curenţilor de aer evacuat parţial, pentru a spori eficacitatea de funcţionare şi eficienţa economică.
Combinaţii între proceduri În ultima vreme, s-au dovedit a fi foarte eficiente instalaţiile care prezentau diverse combinaţii între procedurile de ordin fizic, chimic şi biologic.
Cu ajutorul acestor instalaţii, în funcţie de dimensionare şi poziţionare, reuşeşte o secţionare specifică a particulelor, a elementelor nocive, precum este mirosul.
Condiţionat de combinaţia de proceduri, pot fi atinse în majoritatea cazurilor grade de eficienţă înalte, ceea ce este posibil şi prin secţionarea selectivă.
În cazul proceduri combinate trebuie ţinut cont de faptul că gazul curat se află la un nivel, la care gazul brut poate ajunge prin modificare.
5.6.2 Zgomot În abatoare, zgomotul provine din diverse surse de emisie:
Zgomotul provenit din trafic Sursele de zgomot din circulaţia dintre instalaţii joacă un rol esenţial. Pentru reducerea zgomotului la sursele descrise trebuie aplicate diverse măsuri, care pot avea efect singure sau combinate. Se pot lua măsuri de construcţie, precum construcţii pentru protecţia împotriva zgomotului (diguri, pereţi), sau o aşezare a clădirilor în aşa fel încât să existe o protecţie împotriva zgomotului. Conectarea terenului abatorului (drum acces, intrare şi ieşire) ar trebui construite la mare distanţă. Prin măsuri organizatorice, (de ex. reglementarea programului) se poate obţine deasemenea o reducere a zgomotului.
Instalaţii de aerisire şi răcire, ventilatoare La instalaţiile de aerisire şi răcire, precum şi la ventilatoare, sunetele generate se transmit prin aer, la mare depărtare.
Ca măsură de reducere a zgomotului se poate reduce nivelul de zgomot din instalaţiile de aerisire, prin izolare fonică, măsuri de izolare şi amortizare a sunetului. Se utilizează în mare măsură amortizoarele de sunet prin absorbţie. În continuare, poate avea loc o încapsulare a surselor de zgomot. Racordurile ventilataoarelor la canale ar trebui făcute prin elemente de legătură elastice, pentru evitarea transmiterii sunetului prin corpuri.
Clădirile destinate abatorizării Sursele de zgomot provin de la utilaje, în interiorul clădirilor. În afară de asta, dirijarea porcilor spre boxle de anesteziere contribuie în mod semnificativ la zgomot.
Ca măsură de reducere a zgomotului se aplică izolarea fonică a clădirilor. Zgomotul generat la dirijarea porcilor poate fi diminuat semnificativ prin dirijarea porcilor în grup. În plus, dirijare porcilor în grup înseamnă mai puţin stres pentru aceştia. Este astfel important, ca nicio activitate să nu se desfăşoare cu uşile sau ferestrele clădirii deschise, şi ca nicio activitate să nu se desfăşoare în exterior.
Zgomotul provenit de la instalaţiile de răcire pentru camioane Sursele principale de zgomot de la instalaţiile de răcire sunt garniturile motoarelor şi ventilatorul. Conform cunoştiinţelor actuale, utilajele pentru firg cu motor pe motorină pot fi folosite doar limitat, datorită emisiilor mari de zgomot. Motoarele electrice reduc zgomotul.
_________________________________________________________________________________ 62
Trebuie avută în vedere utilizarea acestora, mai ales dacă este necesară funcţionarea pet imp de noapte.
5.6.3 Apa evacuată Abatoarele îşi deversează apa evacuată în staţia de epurare orăşenească sau o purifică împreună cu apa evacuată orăşenească.
Premisele pentru o fucnţionare fără probleme a tratării apei evacuate sunt:
Comparaţia încărcăturilor şi a cantităţilor O pre-epurare suficientă (substanţe solide) Evitarea valorilor pH prea mari sau prea mici Evitarea oscilaţiilor de temperatură Utilizarea substanţelor de dezinfecţie şi curăţare biodegradabile
Apa evacuată din abatoare trebuie deversată ori în staţia de epurare orăşenească ori în staţia de epurare proprie. În ambele cazuri, în afară de epuizarea măsurilor de protecţie interne, trebuie efectuată intern şi o pre-tratare a apei evacuate din producţie. La unităţile care devesează indirect, tipul şi cantitatea pre-tratării se orientează după cerinţele operatorului staţiei de epurare orăşenească. De obiciei, acestea prevăd, că o poluare intensă în anumite perioade şi poluarea cu mirosuri, precum şi o influenţă negativă asupra staţiei de epurare publice, trebuie evitate. O pre-tratare a apei evacuate este recomandabilă şi în cazul deversării indirecte, pentru că astfel, costurile totale pentru eliminare pot fi reduse. Având în vedere creşterea cheltuielilor, atât pentru epurarea apei cât şi pentru eliminarea resturilor solide, o optimizare a întregului concept de eliminare a deşeurilor devine tot mai important. Apa evacuată se compune din următoarele fluxuri:
• Apa evacuată din abator: apa pentru curăţenie şi apa evacuată provenită din activităţile cu consum de apă mare
• Apa provenită din instalaţiile sanitare, precum şi apa de la instaţiile de răcire şi apa de ploaie
5.6.3 Cantitatea de apa evacuată Din punct de vedere al procesului, precum şi din punct de vedere igienic, apa joacă un rol foarte important în procesul de abatorizare şi de tratare a cărnii. Aproape tot procesul de producţie, începând de la locul de livrare al animalelor până la spaţiile de depozitare şi camerle frigorifice, este legat de generarea de apă evacuată. Din cauza procedurii, deseori fluxul de apă evacuată este discontinuu, de ex. la golirea cazanelor de fierbere sau a altor recipiente de mari dimensiuni. O poluare specială a apei evacuate provine din utilizarea substanţelor de curăţare şi dezinfecţie. În afară de asta, se adaugă apa murdară din incinta abatorului (apa din curte, apa cu care sunt spălate vehiculele) precum şi apa evacuată din departamnetul social-sanitar (grupuri sanitare, cantină) şi eventual din secţia pentru prelucrarea produselor animale secundare. Se mai adaugă apa de răcire nepoluată precum şi procesele de trtare a apei din abator.
În procesul de tăiere, următoarele activităţi s-au dovedit a genera o mare cantitate de apă
evacuată:
- descărcarea, introducerea în grajduri şi curăţarea animalelor
- înjunghierea animalelor
- jupuirea, fierberea, depilarea respectiv jumulirea animalelor, îndepărtaea şi curăţarea
intestinelor, mai ales golirea, curăţarea şi pelucrarea intestinelor şi a stomacelor
(îndepărtarea grăsimii, etc.)
_________________________________________________________________________________ 63
- transportare plin plutire a măruntaielor de păsări
- despicarea corpurilor animale precum şi tăierea capetelor, a gâturilor, picioarelor şi a
altor părţi corporale
- clătirea corpurilor şi a diferitelor părţi
- răcirea şi depozitarea animalelor
- curăţarea şi dezinfectarea halelor, a utilajelor, grajdurilor, a vehiculelor respectiv a
recipientelor pentru transportarea păsărilor
- igienă personală
Următoarea imagine indică apa evacuată dintr-un abator pentru porcine şi vite mari, precum şi apa evacuată dintr-un abator de păsări.
_________________________________________________________________________________ 64
Deşeruri diverse, solide sau lichide, precum şi concentrate (sânge, limfă) duc, în funcţie de tipul abatorului şi de eficienţa măsurilor de precauţie interne, la o poluare mai mare sau mai
Apa potabilă
_________________________________________________________________________________
preluare abatorizare
transport recuperare tar tanimal, staul hale prelucrarea produse apă racire căldură
spălare așteptare abatorizare intestine secundare recirculare vehicule căldură
Conţinut intestinal
capturare- nămol cu grăsime capturare rigolă sânge nămol nămol, evtl separator sânge separator grăsime combustibil fân
produse secundare
greblă sită
Apa evacuată dintr-un abator de bovine respectiv porcine
65
mică a apei utilizate în procesul de producţie.
Sângele, având o mare concentraţie de BSB5, de ca. 160 g/l, este una dintre componentele poluante principale. Chiar dacă sângele este colectat, la tăierea unui porc rezultă 0,5 litri, la tăierea nei vite 2,0 litri sânge pe animal. În abatoarele modern echipate, canitatea de sânge rest poate fi redusă la 5 până la 10 % din cantitatea totală.
Dacă are oc o înjunghiere în poziţia culcat, atunci se poate calcula o concentraţie de poluare mai mare cu ca. 500 până la 800 mg/l în apa evacuată. Altă sursă de poluare pentru apa evacuată este secţia de prelucrate a intestinelor. Conţinutul intestinal şi stomacal ajunge de regulă în apa evacuată. În abatoarele modernizate acestea se captează separat.
Ca resturi solide sunt de menţionat aşternutil şi gunoiul, cu o cantitate de 1,5 kg/unitate abatorizată, în plus şi fecale şi urină, care reprezintă ca. 3,9 până la 7,0 kg/zi per porc şi ca. 15 până la 60 kg/zi per vită. Aceste substanţe se găsesc atât în aşternut şi gunoi, precum şi în apa de spălare, care rezultă din spălatul vehiculelor. Timpul de aşteptare în abatoare este de ca. 1 până la 3 ore.
Apa evacuată din producţie, poluată cu substanţe organice solide sau dizolvate, se caracterizează mai ales prin grăsimi precum proteinele şi produsele de descompunere ale acestora, precum acizii volatili şi alţi compuşi organici pe bază de azot. Carbohidraţii (glucoza, celuloza), precum şi multe alte componente din sânge, limfă, intestin, stomac, sunt prezente în apa evacuată în formă dizolvată.
Caracterizată prin temperaturi ridicate, apa evacuată are o puternică înclinaţie spre descompunere, constituind un sol foarte bun pentru germeni. În general, apa evacuată din abator conţine şi viruşi, din punct de vedere igienic aceasta trebuie clasificată ca periculoasă. Şi animale sănătoase din punct de vedere clinic, pot fi latent infectate şi găzdui adesea germeni patogeni precum bacteria generatoare de tuberculoză, antrax, bacteii anaerobe, salmonela precum şi alte tipuri de viruşi. Adesea animalele găzduiesc şi paraziţi în stadii diferite de dezvoltare. Odată cu spălarea conţinutului intestinelor, viermii şi larvele ajung în apa evacuată.
5.6.3.2 Consistenţa apei evacuate
În abatoare diferit structurate, în care se are în vedere reţinerea sângelui precum şi aconţinutului intestinal, apa evacuată din abatoare indică valori de BSB5 între 1.000 şi 4.000 mg/l, precum şi valori CSB de 1.000 până la 6.000 mg/l. Pentru apa evacuată din industria prelucrării cărnii se aproximează concentraţii mai scăzute, şi anume cu valori BSB5 între 500 şi 2.500 mg/l precum şi valori CSB de 800 până la 3.000 mg/l. Apa evacuată din abatoare se caraerizează în general prin
• Poluare organică ridicată(CSB/N) • Oscilaţii puternice (cantitate şi încărcătură) • Conţinut mare de grăsime • Substanţe solide în apa evacuată • Conţinut de clorid ridicat • Utilizarea substanţelor de dezinfecţie şi curăţare (AOX, tenside)
Cantităţile de apa evacuată şi de încărcătură poluantă per unitate abatorizată diferă de la abator la abator, în diverse domenii. Dacă sângele, conţinutul intestinal, stomacal şi alte produse secundare sunt colectate cu grijă, rezultă diferenţe semnificativ la valorile indicate ale apei evacuate.
Cantitatea apei evacuate specifice se stabileşte în continuare prin tipul şi cantitatea produselor secundare, produse în abatore (de ex. prelucrarea intestinelor). Dar şi premisele tehnologice ale operatorului influenţează cantitatea de apă evacuată. Introducerea unuor noi procese de prelucrare poate duce la modificarea cantităţii de apă evacuată specifică. Dacă opărirea porcilor este înlocuită de un tunel de fierbere cu condes, atunci consumul de apă se
_________________________________________________________________________________ 66
reduce. Şi diferitele capacităţi de tăiere ale abatoarelor joacă aici un rol important. La un număr mic de animale, rezultă o proporţie destul de mare de apă pentru curăţare. Apa evacuată conţine atât grăsimi cât şi proteine. Mai ales grăsimile contribuie la poluare apei evacuate. Apa evacuată poate avea un conţinut ridicat de săruri, prin sărarea pieilor şi prepararea intestinelor. Concentraţia de substanţe nutritive în apa evacuată a abatoarelor este, în funcţie de măsurile luate în abator, între zwischen 200 mg/l şi 400 mg/l azot, total, şi 30 mg/l până la 70 mg/l fosfor, total.
Următorul tabel indică cantităţile de apă evacuată specifice şi încărcătura poluantă, care trebuie luate în calcul la o respectare atentă a măsurilor de precauţie obişnuite dintr-un abator (mai ales în cea ce priveşte reţinerea sângelui, a conţinutului stomacal şi intestinal şi a grăsimilor), pentru fiecare domeniu de producţie cunoscut în industria prelucrării cărnii.
Cantitate de apă poluată specifică
Încărcătură poluantă specifică Unităţi de referinţă
în l/unitate de referinţă
BSB5
în g/unitate de referinţă
CSB în g/unitate de referinţă
Abatorizarea unei vite 500–1000 1000–3500 1400–5000 Abatorizarea unui porc 100–300 200–350 300–600 Abatorizare păsări (la 1 kg) 5–10 6–30 10–40
Abatorizare curci (la 1 kg) 4–7 6–24 8–32
Abatorizare raţe (la 1 kg) 5–8 5–20 6–30
Cantitatea de apa evacuată specifică şi încărcătura poluantă la abatoare (încărcătură apă evacuată în raport cu apa evacuată fără sedimente)
5.6.3.2.1 Deversare indirectă Abatoarle sunt considerate unităţi care generează o cantitate mare de apă evacuată, pentru care pot exista prevederi legale pentru apa deversată în staţiile de epurare orăşeneşti. Indicaţiile pentru deversarea apei evacuate din unităţile comerciale şi industrial într-o staţie pentru apa evacuată publică, stabilesc valori pentru anumiţi paramentrii, care, dacă sunt respectaţi, nu există nici influenţă negativă asupra funcţionării staţiei de epurare orăşeneşti, sau a persoanelor angajate (temperature de deversare crescute, valori limită pentru pH, proporţia de uleiuri și grăsimi).
În general pre-tratarea se deosebeşte după procedeul principal de curăţare, şi se clasifică în: procedeu mecanic, mecanic-chimic şi biologic. Pentru toate instalaţiile de pre-tratare sau tratare completă este în principu valabil, în măsura în care este posibil, deversarea separată a apei evacuate provenite din sistemul sanitar, înaintea sistemului de tratare.
Se recomandă, ca la deversarea în canalizare să se evite prezenţa în apă a unor substanţe solide precum sânge, grăsimi, dejecţii lichide, pentru a evita înfundarea canalizării.
Apa provenită din sistemul de răcire trebuie deversată separat de celelalte ape reziduale. Pre-tratare şi pre-epurare mecanică Se iau următoarele măsuri pentru pre-tratarea apei evacuate:
- Reţinerea substanţelor solide cu ajutorul sitelor fixe şi a sitelor rotative, - Sită fină, centrifugă mare şi filtre mari,
_________________________________________________________________________________ 67
- Reţinerea grăsimilor cu ajutorul separatoarelor de grăsimi, a centrifugilor şi a instalaţiilor pentru flotaţie
- Utilizarea calcarului, - Monatarea bazinelor aerisite pentru amestecare şi compensare.
Conform Ordonanţei (CE) Nr. 808/2003 privind unităţile de prelucrare pentru materiale de categoria 1, şi alte întreprinderi în care se îndepărtează material de risc specificat, abatoarele şi unităţile de prelucrare a merialelor de categoria 2 trebuie să efactueze un proces de pre-tratare pentru reţinerea şi colectarea materialelor de provenienţă animală, ca primă etapă de tratare a apei evacuate. Instalaţiile pentru pre-tratare sunt compuse din deschideri de proces cu câte cu o deschidere de cel mult 6 mm, pe proţiunea de final a procesului sau a sistemelor echivalente, care asigură ca corpurile solide din apa evacuată, care trec prin această instalaţie, să nu fie mai mari de 6 mm. Conţinutul separatorului de grăsimi poate fi utilizate de ex. de către unităţi de reciclare autorizate sau în instalaţii de biogaz, după igienizare.
În cazul în care este neceară compensare pentru poluările de vârf prin cantitate, concentraţie de poluanţi, temperatură şi valoare pH, bazinele de amestecare şi de compensare fără aerisire constituie o posibilitate de pre-tratare a apei evacuate. Volumul bazinelor trebuie ajustat zilnic şi potrivit la cantitatea de apă evacuată zilnică. O golire regulată, completă, împiedică depunerea de nămol şi probleme eventuale legate de mirosuri, precum şi formarea de nitrit. Mecanic – tratare şi curăţare preliminară Aici sunt incluse acele proceduri care se bazează pe reacţii chimico-fizice şi care tratează preliminar sau curăţă parţial fără a apela la procese biologice. Neutralizarea trebuie executată în acest caz ca fiind cea mai importantă procedură. Pe baza rezervoarelor de amestecare şi de echilibrare poate fi cauzată o auto-neutralizare (în zona pH-ului ce trebuie introdus). Cu toate că ar trebui mai degrabă să se ia distanţă prin adăugarea de acizi anorganici sau de leşie (HCL, H2SO4, HNO3,), nu se poate renunţa integral la efectele pe care acestea le produc în anumite circumstanţe (în caz de defecţiune). Dacă valoarea pH-ului rămâne tot în stadiul alcalin, se poate recurge la dozarea dioxidului de carbon. Cel mai eficient se poate realiza aceasta prin gaze fumigene care conţin CO2 (gaze de evacuare ale procesului de producţie a căldurii). Din cauza gradului mic de dizolvare a CO2, apa uzată din reţeaua de canalizare nu poate fi supra-acidulată; sărurile care rezultă din aceasta sunt mai tolerabile de către mediul înconjurător decât ionii de SO4
-- respectiv ionii de Cl-, iar aplicarea gazului fumigen care conţine CO2 drept mijloc de neutralizare diminuează pe deasupra emisia de CO2 în atmosferă. Ca efect negative menţionăm costurile de investiţie ridicate şi disponibilitatea gazelor fumigene (perioadele de funcţionare a instalaţiilor de cazane). Din motivele mai sus menţionate, trebuie clarificate aspectele economice legate de o astfel de măsură, şi anume, neapărat preliminar instalării.
Flotaţia, îndeosebi flotaţia de tensiune prezintă un sistem de tratare a apei uzate cu scopul de a diminua încărcătura poluantă. Separarea dintre materialele dizolvate într-o substanţă fluidă se realizează – împotriva sedimentării – printr-un sistem de activare prin intermediul bulelor de aer lipite de acest element mic. Părţile materialelor cu structură solidă trebuie să prezinte un comportament hidrofob care să constituie premisa cea mai importantă, ceea ce se realizează printr-un mijloc suplimentar potrivit pentru aceasta. Flotaţia este utilizată atât în cazul curăţării apei cât şi în cazul reciclării materialelor refolosibile (aici este vorba de elemente de grăsimi). Din motive de igienă, flotatul trebuie fie să fie ars, fie poate să fie anexat la instalaţia de biogaz după efectuarea unui proces de igienizare.
_________________________________________________________________________________ 68
Tratarea şi curăţarea biologică preliminară În cazul curăţării biologice parţiale sau complete a procedurii de reactivare mecanică sau fizico-chimică a apei uzate existente, este posibilă în prezent îndeosebi procedura aerobă de reactivare. O altă posibilitate existentă constă în utilizarea de proceduri cu privire la grăsimi (de ex. picurători, procedura cu biofiltru). Aplicarea procedurii anaerobe este posibilă, în caz particular, dar în funcţie de aspectele eficienţei economice. Problema tratării şi a înlăturării nămolului existent trebuie luată neaparat în calcul în cazul procedurilor biologice.
Procedura de reactivare: La măsurarea instalaţiilor aerobe care dispun de un singur nivel, în vederea curăţării parţiale a apei uzate la sacrificarea animalelor, încărcătura cu nămol de tipul BSB5 trebuie să aiba la bază 0,15 kg/kg × d. Instalaţiile de reactivare utilizate cu scopul de a trata preliminar apa uzată la sacrificarea animalelor există doar în rare cazuri, fiind utilizate în baza unor dispoziţii specifice.
Procedura picurătorului: Nu sunt recomandaţi picurătorii cu umplutură. Există modalităţi interesante pe care în schimb le oferă utilizarea de picurători care au în structura lor elemente de umplutură din mase plastice compacte sau mase plastice care atârnă. Pentru a evita efectele nocive asupra mediului înconjurător se recomandă alegerea construcţiei închise pentru picurătorii din mase plastice care funcţionează individual (conectate la un sistem de aerisire sintetic). Instalaţiile pot suporta o încărcătură relativ mare (BR,BSB5 = 2,0 până la 3,0 kg/m3 × d; qA ≥ 1,4), atingând astfel, prin economisirea de energie şi printr-o funcţionare sigură, respectând condiţiile, o curăţare parţială biologică avansată. Nămolul care provine din picurător – dacă acest lucru este necesar – este separat cu ajutorul utilajelor de separare.
Tratarea anaerobă a apei evacuate: O posibilitate promiţătoare este luare în considerare a utilizării unei proceduri anaerobe mai mici. Pentru desfăşurarea procedurii tratării preliminare anaerobe a apei evacuate sunt puse sub semnul întrebării reactoare de curenţi ascendenţi, reactoare de flotaţie (CSTR), precum şi instalaţii de reactivare anaerobe cu un nivel sau cu două nivele. 5.6.3.2 Deversare directă (Staţii de epurare) În cazul deversării directe, mai exact în cazul curăţării complete a apei evacuate de pe urma funcţionării instalaţiilor, până la stadiul unei calităţi la care apa să fie potabilă, trebuie respectată legislaţia în vigoare. De obicei, apa de producţie evacuată de pe urma utilizării acesteia la procesul de sacrificare a animalelor este direcţionată către sistemele comunale de epurare a apei, fiind introdusă spre a fi prelucrată în centre de epurare a apei pe cale mecanico-biologică. Deoarece materialele conţinute de această apă uzată pot fi uşor degradabile biologic, aceasta nu cauzează probleme în a fi epurată împreună cu apa evacuată de către sistemele menajere.
Trebuie luate în considerare, pe lângă elementele ce îngreunează conţinutul apei evacuate din sistemele menajere (grăsimi şi elemente proteice), şi conţinuturile mijloacelor de curăţare şi dezinfectare, împreună cu temperaturile parţial înalte şi factorii ce îngreunează epurarea.
Procedura de tratare aerobă s-a dovedit a fi extrem de eficientă în cazul întreprinderilor cu inserare directă, ce corespunde BVT. Pe lângă variantele de reactivare corespunzătoare (ce dispun de un nivel sau de două nivele), sunt acţionate şi instalaţiile cu mai multe nivele care se află conectate la un sistem de picurători. În plus faţă de toate aceste sisteme enumerate aici, mai există şi iazuri de epurare a apei evacuate, de mare dimensiuni, aerisite.
_________________________________________________________________________________ 69
În cazul în care sunt acţionate proceduri anaerobe, atât avantajele cât şi dezavantajele acestei tehnici de procedură pot fi evaluate după cum urmează:
Avantaje: Procedura anaerobă:
- Instalaţiile anaerobe cu încărcătură mare pot fi puse în funcţiune drept instalaţii aerobe. Reziduurile de grăsimi, conţinuturile rumenului, a stomacului, precum şi urina de provenienţă animală pot fi tratate şi acestea, astfel scăzând printre altele costurile aferente transportului şi înlăturării reziduurilor.
- Reziduurile nămoloase în cazul procedurii anaerobe se prezintă într-o cantitate relevant mai mică, la fel ca şi factorii olfactivi disturbanţi, prin intermediul sistemelor închise.
- Biogazul rezultat de pe urma procedurii anaerobe poate acoperi în mare parte necesarul de energie al abatorului.
- În cazul în care se utilizează o desfăşurare a procesului de tipul termofil (50 până la 60 °C), rezultă o gradaţie a organismelor patogene (durata de repaus minimă; 8 pâmă la 12 ore).
Dezavantaje: Procedura anaerobă:
- Nitrificarea este exclusă, nitratul există sub formă de nitrat mineralizat, în formă de amoniac cu concentraţii de la 50 până la 1.400 mg NH4/l pe parcursul funcţionării instalaţiei.
- Comportamentul sistemului de canalizare a nămolului poate deveni dezavantajos în cazul gazării ulterioare. - În cazul în care se utilizează o desfăşurare a procesului de tipul termofil se
calculează cu nişte caracteristici de canalizare mai slabe calitativ şi cu concentraţii de amoniac mai mari pe parcursul funcţionării instalaţiei, în comparaţie cu procedura de tip mezofil.
5.6.3.3 Procedee de epurare a apei evacuate Procedee biologice de proporţii reduse În cazul curăţării biologice complete a apei evacuate din întreprinderile aparţinătoare industriei cărnii se utilizează îndeosebi procedura de reactivare. În comparaţie cu această procedură există procedura cu picurători, căreia i se dă importanţă doar la nivelul 1 sau la etapa de curăţare preliminară a unei staţii de epurare comunale.
Picurători şi contactori biologici rotativi
În cazul picurătorilor şi a contactorilor biologici rotativi trebuie să fie activate în principiu nivele de procedură mecanice performante. Nu sunt recomandaâi picurătorii cu umplutură deoarece există riscul ca aceşti picurători să se înfunde. La activarea ca nivel 1. trebuie să fie folosite ca material de umplutură şine atârnate, elemente de umplutură aşezate („pachete“) sau corpuri de umplutură turnate (de ex. rozete) din mase plastice. Picurătorii din mase plastice trebuie să fie executaţi în principiu în structuri de construcţie închise, care dispun de aerisire printr-o procedură de transfer de aer, unde aerul evacuat trebuie dezodorizat prin intermediul filtrelor de compost sau a unor filtre asemănătoare.
Ca valori de măsurare pot fi recomandate următoarele:
Încărcătura spaţiului: BR = 2 bis 3 kg BSB5/m3 × d Stratul de suprafaţă: qA > 1,4 m3/m2 × h
Avantajele procedurii constau în costurile de energie scăzute (de la 0,1 până la 0,2 kWh/kg BSB5), lipsa problemeler cauzate de existenţa nămolului umflat şi a posibilităţii de a cerne nămolul prin maşini de cernut speciale, în funcţie de caz. Contactorii biologici reactivi sau alte corpuri de scufundare rotative asemănătoare s-au situat la evaluare în ierarhia cascadei la sisteme cu 4 până la 5 nivele de cascadă, unde ultima _________________________________________________________________________________
70
cascadă este, după caz, menită să fie acoperită prin denitrifiere şi să fie utilizată fără aport de aer. La procesul de epurare ulterior, nămolul îndepărtat trebuie extras în mod permanent, căci altfel există riscul ca acesta să acţioneze.
Instalaţii de reactivare
În ceea ce priveşte curăţarea completă concentrate a apei evacuate de pe urma folosirii acesteia la activităţile abatoarelor, în prezent este utilizat mai ales procedura de reactivare aerobă. Astfel nu se activează doar procedura de reactivare convenţională, ci şi procedura cu încărcătură mare, procedura cu încărcătură mică şi procedura cu stabilizare simultană.
Reactivarea cu un singur nivel:
În cazul procedurii de reactivare cu un singur nivel folosită pentru tratarea apei evacuate în industria cărnii, doar încărcări nămoloase mici sunt potrivite pentru aceasta.
Cerinţele cu privire la inserarea în apă sunt respectate cu destulă siguranţă, în condiţiile în care încărcăturile cu nămol de tipul BSB5 nu depăşesc nivelul de 0,05 kg/kg × d. La acest nivel este de aşteptat o nitrificare ulterioară, fapt pentru care instalaţiile trebuie să aibă încorporate un sistem de denitrificare corespunzător.
Pentru nivelele de reactivare a staţiilor de epurare a întreprinderilor se aleg de obicei bazine de rotaţie sau bazine mixte. În cazul bazinelor de rotaţie se fac remarcate până în prezent gropile de reactivare. Pe lângă acestea există exemple pentru utilizarea de gropi rotunde în bazinul de epurare ulterioară central, şi anume fie cu aerisire rotativă, fie cu aerisire cu bule de aer.
Pentru a economisi energie, este avantajos ca aerisirea şi rotaţia să fie separate din punct de vedere funcţional. Deoarece există perioade de repaus mai lungi sau mai scurte pe perioada sfârşiturilor de săptămână şi a perioadelor de concedii, este recomandabil ca în principiu să existe un sistem de aerisire intermitent pentru aceste perioade.
Nămolul reactivat poate deveni temporar relativ uşor. De aceea se recomandă măsurarea bazinelor de epurare ulterioară pentru un index al nămolului ISV = 150 ml/g conform reglementărilor ATV. Deoarece este de aşteptat ca nămolul să acţioneze (de ex. prin procese de denitrificare), trebuie luată în calcul montarea unor instalaţii de eliminare a nămolului plutitor, ce sunt mai performante decât instalaţiile comunale.
Instalaţiile de reactivare cu un nivel structurate în formă de cascadă respectiv cu un sistem cu picuri dispun la aceeaşi încărcătură de un grad al eficacităţii mai bun şi mai stabil şi de un risc mai mic în ceea ce priveşte formarea de nămol umflat, în comparaţie cu bazinele mixte integral.
S-a dovedit faptul că se poate atinge o îmbunătăţire a indexului nămolului prin pre-acţionarea a unui reactor anoxic de mare încărcătură sau, cum au arătat experimente tehnice de mare anvergură în industria alimenară, prin pre-acţionarea unui selector aerob.
Reactivarea cu două nivele:
Primul nivel trebuie să se situeze relativ sus ca grad de încărcătură (BTS = 1,0 kg BSB B5/kg TS × d) sau, şi mai bine, foarte sus (BTS = 2 bis 10 kg BSB5/kg TS × d), deoarece în caz contrar există pericolul, ca la al doilea nivel de încărcătură să se ajungă la o sub-încărcare şi implicit la probleme de funcţionare a instalaţiei (îndeosebi prin scăderea calitativă a comportamentului de decantare şi prin diminuarea activităţii nămolului reactivat).
Instalaţiile de reactivare cu două nivele au fost introduse cu scopul de epurare a apei în cazul abatoarelor doar la nivel individual. Aceste instalaţii sunt relativ pretenţioase în ceea ce priveşte mentenanţa, astfel nefiind recomandate întreprinderilor mici. Mai mult decât atât, din cauza nitrificării necesare, este obligatorie şi denitrificarea din motive de stabilitate a funcţionării, aceasta putând acţiona mai bine prin instalaţiile cu un singur nivel.
_________________________________________________________________________________
71
Proceduri biologice de proporţii În cazul epurării apei evacuate în industria cărnii, iazurile aerisite de curăţare completă trebuie utilizate doar în cazuri speciale, deoarece aceste iazuri nu respectă condiţiile de admisie în ceea ce priveşte admisia apelor. Iazurile de sedimentare şi alte tipuri de iazuri fără aerisire tind să deranjeze olfactiv şi prezintă un grad de eficacitate scăzut pe perioada iernii.
Instalaţiile aerisite ale iazurilor se vor măsura după cum urmează: Încărcătura suprafeţei BA = de la 10 până la 15 g BSB5/m2 × d.
Iazurile de protejare cu plantee şi-au dovedit eficacitatea doar în etapa de curăţare ulterioară.
În cazul instalaţiilor de aerisire SBR (reactor secvenţial), sunt disponibile mai multe tipuri de sisteme de aerisire sub presiune şi de suprafaţă.
Proceduri anaerobe În ceea ce priveşte tratarea anaerobă a apei evacuate în industria cărnii, s-au dovedit a fi eficiente următoarele:
- Procedura de contact (procedură de reactivare anaerobă cu direcţionarea nămolului) - Rezervoarele septice mixte integral fără direcţionarea nămolului (CSTR) - Filtrele anaerobe - Sistemele UASB - Reactorul pentru pătura de nămol cu stratificare periodică
Instalaţiile anaerobe de mari dimensiuni pentru industria tehnică, utilizate la epurarea apei evacuate în industria cărnii dispun de o procedură mecanică de îndepărtare a grăsimii (de la site rotative până la flotaţii cu bazine de decantare, după caz).
În cazul în care funcţionează procedurile de contact, reactoarele de tipul UASB şi filtrele anaerobe fără probleme critice, sunt posibile eliminări de tipul CSB de până la 90 % şi preluări de tipul BSB5 de până la 96 %. Pe parcursul procedurilor, ratele de degradare scăzute au fost transmise prin intermediul instalaţiilor de tipul CSTR, cu toare că în acestea sunt tratate ape evacuate şi reziduuri de înaltă concentraţie. În cazul apei evacuate cu valori de tipul BSB5 de la 600 până la 24.000 mg/l, se potrivesc procedura de tipul UASB şi procedura de contact, precum şi filtrele anaerobe.
Procedurile de tipul UASB sunt mai avantajoase – din cauza duratei de păstrare hidraulice posibile – la concentraţii de tipul BSB5 de până la aproximativ 10.000 mg/l şi la concentraţii ale substanţelor solide ale apei evacuate, în timp ce procedura de contact este de preferat în cazul concentraţiilor de tipul BSB5 mai mari de 6.000 mg/l şi la apa evacuată care prezintă substanţe solide. Filtrele anaerobe sunt recomandate în cazul concentraţiilor apei evacuate de tipul BSB5 de la 1.500 până la 5.000 mg/l an. Post-epurare Nămolul reactivat poate fi relativ uşor pe perioade determintate, în funcţie de procedura biologică de curăţare la care s-a apelat. De aceea se recomandă luarea în considereare la măsurarea bazinului de epurare ulterioară a unui index al nămolului ISV = 150 ml/g. La îmbunătăţirea indexului nămolului s-a dovedit eficientă pre-activarea bazinelor de contact cu 10-20 kg de BSB5 per m3 şi per una zi. Prin intermediul acestor bazine se atinge şi eliminarea fosforului pe cale biologică. _________________________________________________________________________________
72
5.6.3.4 Curăţare şi dezinfectare Curăţarea pierdută Soluţiile de curăţare folosite se utilizează doar o singură dată cu scopul curăţării. La final, soluţia de curăţare, acum murdară, este direcţionată prin sistemul aferent apei evacuate. Efortul din punct de vedere tehnic pe care îl depun aceste sisteme este relativ mic, fapt pentru care acest sistem este utilizat des în cazul instalaţiilor de mici dimensiuni sau în cazul acelor instalaţii care sunt folosite rar. În orice caz există la abatoare şi instalaţii suplimentare, care trebuie curăţate prin pierdere pentru a fi eficiente, căci murdăria din instalaţiile ce urmează a fi curăţate este atât de mare, încât este exclusă o refolosire a soluţiilor de curăţare respectiv ar periclita efectul de curăţare al altor instalaţii. Depozitarea chimicalelor Depozitarea soluţiilor de curăţare şi dezinfectare necesită o atenţie specială în abatoare. Toate substanţele şi combinaţiile de substanţe utilizate trebuie verificate spre a fi conforme, în baza specificaţiilor de securitate ale U.E. şi a indicaţiilor producătorului acestora, aşa încât să se stabilească dacă este vorba de o substanţă nocivă. Aceste substanţe trebuie înregistrate în Indexul Substanţelor Nocive, valabil pentru toată întreprinderea (Cadastrul Substanţelor Nocive). Acest index al substanţelor nocive trebuie să conţină cel puţin următoarele indicaţii conforme (după caz, prezentarea legislaţiei româneşti, respectiv a Ordonanţei privind substanţele nocive): − Denumirea materialelor dăunătoare
− Clasificarea materialelor dăunătoare
− Cantitatea materialelor dăunătoare în companie
− Zone de lucru, în care se lucrează cu materiale dăunătoare.
Acest index al materialelor dăunătoare trebuie completat în cazul modificărilor relevante şi trebuie verificat cel puţin o dată pe an. 5.6.3.4.1 Curăţarea exterioară a autovehiculelor Locuri de spălat În cazul abatoarelor, cerinţele cu privire la igienă sunt ridicate, aşa încât până şi la maşinile care transportă animalele trebuie respectată obligativitatea păstrării unui grad de curăţenie înalt. Din acest motiv, pe lângă curăţarea interioară a acestor maşini de transport şi curăţarea exterioară, făcută la intervale regulate. Deoarece aceste vehicule trebuie să meargă pe multe drumuri de ţară, are loc o murdărire profundă mai ales în cazul vremii ploioase. La îndepărtarea impurităţilor se curăţă implicit şi urme de grăsimi şi uleiuri. Pentru ca acestea să nu fie introduse în apa uzată, sunt necesare locuri de spălare a vehiculelor separate. Aceste zone trebuie prevăzute cu un sistem care să colecteze apa uzată. Colectarea apei uzate urmează apoi un proces de tratare prin intermediul precipitatorilor, înainte ca apa să se scurgă în reţeaua generală a apei evacuate. Instalaţii de spălare a autovehiculelor În cazul unei întreprinderi care dispune de un parc auto mare şi care implicit prezintă un număr mare de curăţări ale vehiculelor, este eficientă instalarea unui sistem de spălare a vehiculelor automat. Avantajul acestor instalaţii constă în utilizarea specifică şi astfel economică a apei pentru curăţare. Aceste sisteme de spălare au o structură asemănătoare
_________________________________________________________________________________ 73
cu cea cunoscută în cazul instalaţiilor de spălare a vehiculelor mici, doar că dimensiunile se potrivesc vehiculelor mari care fac obiectul acestor instalaţii. Instalaţii de separare Curenţii de apă evacuată care provin din curăţarea exterioară a maşinilor şi cei care provin din locurile în care se află rezervoarele trebuie constituite separat, fiind introduse sisteme de separare în acest sens. Primul nivel de separare constă în colectarea nămolului, proces prin care nisipul colectat este separat şi eliminat prin sedimentare. Această colectare a nămolului nu ar trebui să fie proiectată cu dimensiuni prea mici, deoarece marfa transportată de camioane este variată. După acest nivel urmează separarea hidrocarburii conţinute în apă printr-un sistem de separare uşoară. Ce tip trebuie utilizat depinde de practica de curăţare respctivă şi de valorile specifice ce trebuie atinse. Detaliile aferente acesteia sunt reglementate (trebuie să fie reglementate într-o ordonanţă românească). La dimensiuni de construcţie mai mici în ceea ce priveşte instalaţia de colectare a nămolului şi sistemul de separare, este posibil un tip de construcţie integrat. Drept corp de construcţie final trebuie prevăzut un bazin de colectare de probe în vederea controlului funcţionalităţii. Instalaţia de colectare a nămolului şi sistemul de separare trebuie curăţate la intervale regulate, resturile colectate de pe urma acestei curăţări fiind obligatoriu îndepărtate.
_________________________________________________________________________________
Prezentarea aceasta arată schematic structura unui separator de coalescenţă. Acest tip de separatoare sunt utilizate acolo, unde apar apă poluată cu uleiuri sau emulsii instabile pe parcursul procedurii de spălare. Funcţionarea instalaţiei de spălare a autovehiculelor şi utilizarea aparatelor de curăţare cu jeturi de aburi, de exemplu la curăţarea vehiculelor, necesită utilizarea unui separator de coalecenţă.
74
Colectarea nămolului de ex. separator de coalescenţă – separator al bazinului de colectare de probe În funcţie de cerinţe, în locul separatorului prin coalescenţă se poate utiliza și un separator pe benzină sau o combinaţie a celor două. În domeniile ce ţin de mediul înconjurător precum energie, apă / apă evacuată, reziduuri şi emisii, se dau următoarele indicaţii în vederea diminuării efectelor dăunătoare asupra mediului înconjurător: − Trebuie verificat, dacă în cazul instalaţiilor de spălare a vehiculelor este avantajoasă
instalarea unui sistem de reciclare a apei uzate. − În cazul curăţării exterioare a vehiculelor trebuie verificată folosirea apei mai puţin
murdare provenite din producţie. − În cazul curăţării manuale trebuie luate măsuri organizatorice pentru a face posibil
consumul econom al apei. − Separatoarele trebuie golite complet cel puţin de două ori pe an şi curăţate. Există şi
posibilitatea de a permite intervale mai mari de timp pentru curăţarea acestora, dar în condiţiile în care se efectuează controale regulate ale instalaţiilor de către o prsoană abilitată, rezultatele verificărilor fiind trecute într-un jurnal de control.
5.6.4 Transport / Logistică În domeniul transport, logistică şi depozitare secţiile subordonate trebuie să fie văzute separat şi tratate ca atare. Se recomandă astfel o structurare în ceea ce priveşte parcul auto şi o administrare a depozitului. Parcul auto include vehicule, echipamentele aferente acestor vehicule şi funcţionarea acestora. În domeniul administrării depozitului este în principal vorba de emisiile de zgomot prin procesele de încărcare - descărcare, precum şi de posibilele riscuri cu privire la mediul înconjurător, în ceea ce priveşte depozitele de carburanţi şi instalaţiile de siloz. 5.6.4.1 Autovehicule / parc auto Funcţionarea unui parc auto are efecte relevante asupra mediului înconjurător. Aici nu este importantă doar tehnica aplicată, ci şi comportamentul faţă de aceasta. Următoarele mărimi au relevanţă în ceea ce priveşte efectele asupra mediului înconjurător în cazul unui parc auto: − Utilizarea de vehicule / Capacitatea suportată de un parc auto
− Optimizarea segmentelor de drum
− Tehnica vehiculelor / Diminuarea emisiilor dăunătoare şi a zgomotului produs
− Diminuarea emisiilor dăunătoare şi a zgomotului produs în funcţie de situaţie
− Siguranţa în cazul transportului, depozitării mărfii transportate şi a comportamentuluifaţă de aceasta, de ex. substanţe periculoase.
5.4.1.1 Utilizarea autovehiculelor O optimizare a capacităţii vehiculelor şi a organizării desfăşurării activităţilor de transport aduce avantaje în ceea ce priveşte atât abatorul cât şi mediul înconjurător. Prin aceasta se permite scăderea cheltuielilor şi îmbunătăţirea gradului de competitivitate. Mai mult decât atât, infrastructura şi mediul înconjurător sunt scutite astfel de un trafic îngreunător. Utilizarea raţională şi conştientizarea mediului înconjurător începe deja de la momentul alegerii corecte _________________________________________________________________________________
75
a vehiculelor cu privire la mărime, număr şi echipamentele tehnice. În acest sens este necesară o analiză individuală, specifică respectivei întreprinderi, referitoare la acest necesar şi la utilizare. În vederea optimizării eficacităţii şi a compatibilităţii cu mediul înconjurător la funcţionarea zilnică, sistemul integral cu privire la transport şi împărţire trebuie să fie prelucrat în mod continuu. Modificările ce survin cu privire la structura clientelei repsectiv la volumul de muncă şi cantităţi necesită o ajustare imediată în acest sens. Printr-o folosire a vehiculelor corespunzătoare mărimilor vehiculelor respective în ceea ce priveşte planificarea zilnică a transporturilor, precum şi o mai bună cuprindere a capacităţilor şi o optimizare a perioadelor de transport şi a segmentelor de drum, duce la o degrevare a mediului înconjurător. Aceasta duce implicit şi la o împărţire a mărfii în aşa fel încât şi costurile să scadă. Transporturile goale nu sunt doar nerentabile, ci afectează în mod considerabil mediul înconjurător. Stabilirea obiectivelor trebuie să includă ca prioritate eliminarea transporturilor goale respectiv o optimizare în ceea ce priveşte raporturile de încărcături. O minimalizare a cuantumului de transporturi goale din cadrul rutelor, precum şi o o minimalizare generală a distanţelor ce trebuie parcurse, duc la o încărcare mai mică a traficului rutier şi la o economisire a carburanţilor, dar şi la o uzură mai scăzută a vehiculelor în comparaţie cu cuantumul de servicii prestate. Mijloace de ajutorare moderne în vederea atingerii acestor obiective constau în sistemele computerizate de planificare a rutelor. Acestea măresc gradul de flexibilitate a companiei, permit efectuarea de modificări în cadrul rutelor, dar şi o ajustare flexibilă a stadiului comenzilor. Printr-o simulare specifică a situaţiilor comenzilor pot fi găsite soluţii deja anterior apariţiei unei situaţii problematice reale. 5.6.4.1.2 Tehnici pentru autovehicule Motorizarea autovehiculelor / emisii poluante Motorizarea vehiculelor cu utilaje de ardere are o influenţă directă asupra afectării mediului înconjurător prin substanţe nocive. Dar în general nu se poate renunţa la utilizarea vehiculelor sau a camioanelor. Astfel, obiectivul trebuie să constea în diminarea emisiilor nocive mediului înconjurător, prin utilizarea tehnologiei cele mai bune accesibile, precum şi prin dezvoltarea continuă a sistemelor existente şi prin cercetarea în vederea depistării de alternative. 5.6.4.1.3 Instalaţii de răcire Păstrarea lanţului de răcire este o premisă pentru asigurarea calităţii alimentelor uşor alterabile. Cel mai slab element al acestui lanţ este transportul de la producător la consumatorul final. În vederea prevenirii unei încălziri nepermise a mărfii, transportul are loc prin intermediul unor maşini ce dispun de instalaţii de răcire. Decisiv la alegerea şi dimensionarea instalaţiilor de răcire destinate maşinilor de transport este modul transportului şi temperatura de transport aferentă acestuia. Structură / mod de funcţionare
_________________________________________________________________________________
Instalaţiile de răcire de pe camioanele transportatoare constau de regulă în instalaţii de răcire cu compactor, convenţionale. Acestea sunt puse în funcţiune fie pe cale electrică, prin intermediul unui generator cuplat la motorul camionului, cu funcţionare hidraulică, fie prin intermediul unei maşini de ardere. Agregatele care funcţionează de obicei pe cale electrică sunt alimentate de o sursă externă pe perioada pe parcursul căreia camionul staţionează. Motoarele camioanelor moderne au în prezent un grad de eficacitate de până la 45%. Această capacitate nu poate fi atinsă de un motor mai mic la o instalaţie de răcire, motor care funcţionează în zona de încărcătură parţială. De aceea, dezvoltarea se concentrează pe instalaţiile de răcire, care dispun de o sursă de energie emisă de un generator ce poate fi
76
cuplat la motorul camionului. În acest caz rezultă o economisire a carburantului de până la 30% faţă de o instalaţie de răcire cu motor propriu. Generatoarele aferente agregatelor de răcire ating ele însele un grad de eficacitate de aproape 90%. De asemenea, nu este de neglijat forma schimbului de aer în spaţiul de depozitare. Un transfer regulat de aer asigură o răcire echilibrată a mărfii. Agenţi de răcire Următorii agenţi de răcire activează în cadrul instalaţiilor de răcide ale camioanelor: R69l, R134a, R290 (Propan), R404a, R407, R410 R410 prezintă avantajul, în comparaţie cu R134a şi R404a, utilizate în mod obişnuit, că economiseşte energie în procentaj de 10% până la 20% în cazul sistemelor cu alimentare pe bază de generator şi în cazul separării termice a motorului diesel de ciclul de răcire. Nivelul ridicat de presiune a agentului de răcire R410, care dăunează stratului de ozon, prezintă nereguli de sistem în ceea ce priveşte funcţionarea instalaţiilor de răcire alimentate prin sistemul diesel. 5.6.4.1.4 Motostivuitoare În principiu, motostivuitoarele care dispun de un motor de ardere pot fi utilizate în spaţii închise şi parţial închise, dacă aerul care se inspiră nu prezintă concentraţii nocive relevante, care pot dăuna sănătăţii prin gazele evacuate. Spaţiile de lucru parţial sau complet închise sunt spaţii de lucru astfel limitate arhitectural, care să nu permită o aerisire naturală corespunzătoare. Printre acestea se numără, spre exemplu, halele de producţie. În acest scop trebuie verificat, dacă sarcinile ce trebuie executate nu pot fi efectuate şi cu ajutorul altor tehnici de acţionare, de exemplu, cu ajutorul motostivuitoarelor care funcţionează pe bază electrică. Înlocuirea motostivuitoarelor care funcţionează pe bază de motor diesel poate avea loc în următoarele condiţii: − Prin luarea în considerare a capacităţii de transbordare este necesară mai puţin de o
încărcătură de baterie per un strat în cazul funcţionării pe cale electrică.
− Portanţa necesară este de mai puţin de 5 t.
− Diferenţe de înălţimi mai mari de 1 metru pot fi înlăturate rar.
− Distanţele de transport medii nu depăşesc 80 metri per un segment de transport.
− Eroziunea sau periclitarea bateriei nu este de luat în calcul, deoarece
• Nu există perioade de repaus mari, repsectiv prin funcţionarea pe perioada sezonieră, • Nu există efecte termice speciale ce să survină din exterior.
În cazul în care se vor utiliza în continuare motostivuitoare cu motor diesel după această verificare, trebuie luate măsuri de diminuare a DME. În categoria acestor măsuri intră, spre exemplu: − Utilizarea de filtre cu particule diesel cu un grad de separare de minimum 70 %, referitor
la ciclul de măsurare şi încărcare (conform Oficiului Federal pentru Mediu),
− Utilizarea de filtre cu particule flexibile şi mobile pentru vehicule străine
− Desfăşurarea unei mentenanţe regulate şi o setare corespunzătoare a motorului. În acest scop trebuie efectuat un control cu privire la gazele de eşapament după 800 ore de funcţionare sau cel târziu la 6 luni de la punerea în funcţiune.
− Utilizarea motoarelor diesel cu emisie de materiale nocive scăzută _________________________________________________________________________________
77
− Utilizarea de carburanţi diesel care prezintă o concentraţie sulfurică scăzută, şi anume mai mică de 0,1 %.
În cazul utilizării motostivuitoarelor carefuncţionează cu gaz, problemele menţionate mai jos au o importanţă inferioară. Cu toate acestea este important a se ţine cont de cerinţele de siguranţă exigente în ceea ce priveşte folosirea gazului fluid. Aceasta se aplică şi în cazul instalaţiilor de alimentare cu carburanţi. În ceea ce priveşte motostivuitoarele care funcţionează pe cale electrică se recomandă utilizarea aparatelor de încărcare reglate. În ceea ce priveşte cerinţele cu privire la spaţiul de depozitare trebuie luate în considerare indicaţiile producătorului (de ex. aerisire şi ventilaţie). Din cauza multiplelor sarcini ale motostivuitoarelor, o analiză a efectelor funcţionării acestora asupra mediului înconjurător este imposibilă, dar este important de menţionat faptul că motostivuitoarele diesel trebuie folosite doar în cazuri de maximă necesitate. 5.6.5 Depozit / depozit carburanţi 5.6.5.1 Depozit Afectarea principală a mediului înconjurător în zona depozitului constă în zgomotul produs. La procedurile de descărcare, zgomotul survine ca urmare a folosirii motostivuitoarelor şi a traficului rezultat din aceasta. Sursele principale de zgomot constau în majoritatea cazurilor în cărucioarele de transport manuale, care sunt încărcate pe camioane şi descărcate pe camioane. Pentru evitarea zgomotului pe parcursul nopţii se recomandă folosirea de aşa-numite “roţi silenţioase” la aceste cărucioare manuale. 5.6.5.2 Depozit carburanţi La instalarea şi pe parcursul funcţionării depozitelor de carburanţi, cel mai important criteriu de evaluare constă în clasa de periclitare a apei de către produse. Trebuie să se asigure faptul că nu este posibilă murdărirea apelor, a apei freatice şi a pământului. Pentru ca aceasta să fie posibilă, există rezervoarele cu pereţi dubli, după caz cu senzori de infiltraţie, vane de colectare sub fascicule, scurgeri inferioare izolate, etc. Accesul la depozit trebuie efectuat în aşa fel, încât persoanelor autorizate să nu li se poată permite accesul. În funcţie de tipul carburanţilor trebuie avute în vedere caracteristicile acestora şi trebuie întocmită o listă cu tipurile de carburanţi depozitaţi şi cu cantităţile aferente. În afară de aceasta trebuie luate în considerare măsurile de prevenire a incendiilor şi, după caz, echiparea corespunzătoare a personalului. În cazul în care emisiile sunt cauzate de carburanţii depozitaţi, aceştia trebuie îndepărtaţi în condiţii sigure şi nedăunătoare angajaţilor şi mediului înconjurător. Mărimea depozitului şi tipul de carburanţi, precum şi forma acestora şi mărimea fasciculelor sunt factorii care determină înşişi reglementările aferente acestora.
5.6.6 Mentenanţă
_________________________________________________________________________________
Mentenanţa şi atelierul sunt responsabile cu premisele tehnice pentru derularea în bune condiţii a activităţilor întreprinderii. Aici sunt incluse lucrările de prevenire şi lucrările care ţin de funcţionare în ceea ce priveşte scheletul, mentenanţa, instalaţia şi montajul, precum şi întreţinerea şi înlăturarea defecţiunilor. Activitatea atelierului are loc atât în incinta atelierului, cât şi la instalaţiile propriu-zise. Astfel sunt cuprinse toate zonele relevante pentru mediu. Influenţele asupra mediului înconjurător ale respectivelor instalaţii au fost tratate deja în capitolele de mai sus. Cele mai relevante materiale ale mediului înconjurător şi elemente ale instalaţiilor sunt procurate prin intermediul atelierului, care le şi îndepărtează în consecinţă, după caz. Aici se face remarcată responsabilitatea atelierului în modul cel mai clar. La procurarea materialelor se va pune accent în prealabil pe un grad avantajos de suportabilitate faţă de mediul înconjurător a materialelor şi instalaţiilor respective. La fel se va ţine cont de aspectul protecţiei mediului înconjurător la punerea în funcţiune şi la utilizarea materialelor şi instalaţiilor, printr-un comportament corespunzător. Acelaşi lucru este valabil
78
şi în cazul înlăturării acestora. Zona atelierului este responsabilă cu aruncarea acelor reziduuri, care nu pot fi evacuate împreună cu resturile de producţie şi ambalare “obişnuite”, respectiv cu resturile menajere. În această categorie se includ, spre exemplu, substanţele dizolvanţii, materialele necesare funcţionării precum carburanţi, lubrifianţi, reziduuri de lacuri şi copsele, lavete de curăţare care conţin uleiuri, componete ale instalaţiilor, metale şi reziduuri. Pentru a îndepărta respectiv pentru a recicla aceste reziduuri în mod corespunzător, sortarea acestora este indispensabilă. Aceasta înseamnă totodată că trebuie ţinut cont de caracteristicile materialelor şi de specificaţiile şi reglementările rezultate din aceasta. Aici se menţionează pe lângă depozitarea intermediară în siguranţă şi stabilirea căilor de reciclare şi documentaţia aferentă, împreună cu dovezile parţiale aferente.
6. Concluzii pentru cele mai bune tehnici disponibile Urmează o listare a celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Se face referinţă la paragrafele corespunzătoare din documentul BREF. Din paragrafele citate se pot extrage detaliile tehnice [2]. BAT-urile pentru abatoare presupun îndeplinirea următoarelor puncte: 1 Utilizarea unui sistem de management al mediului (vezi paragrafele 4.1.1 şi 5.1.1.1) 2 Efectuarea şcolarizărilor (vezi paragraful 4.1.2) 3 Utilizarea unui concept de mentenanţă planificat (vezi paragraful 4.1.3) 4 Măsurarea directă a consumului apei (vezi paragraful 4.1.4) 5 Separarea apei evacuate provenite din procesul de producţie de restul apei evacuate
(vezi paragraful 4.1.5) 6 Înlăturarea tuturor furtunurilor şi repararea tuturor robinetelor şi toaletelor din care se
scurge apă (vezi paragraful 4.1.7) 7 Echiparea scurgerilor cu site şi/sau recipiente de captare, pentru a împiedica ca
substanţele solide să ajungă în apa evacuată (vezi paragraful 4.1.11) 8 Curăţarea uscată a instalaţiilor şi transportul uscat al produselor secundare (vezi
paragraful 4.1.12), urmat de o curăţare cu apă cu presiune (vezi paragraful 4.1.10), pentru furtunurile ce pot fi activate manual (vezi paragraful 4.1.9); în cazul în care trebuie utilizată apă fiartă, trebuie utilizate termostate pentru ventile de abur şi apă (vezi paragraful 4.1.23)
9 Echiparea rezervoarelor mari cu dispozitiv împortiva supraumplerii (vezi paragraful 4.1.13)
10 Echiparea rezervoarelor mari cudiguri pentru rezervoare (vezi paragraful 4.1.14) 11 Utilizarea unui sistem de management al energiei (vezi paragrafele 4.1.16 şi 4.1.17) 12 Utilizarea unui sistem de management al răcirii (vezi paragraful 4.1.18) 13 Monitorizarea perioadei de funcţionare a instalaţiei de răcire (vezi paragraful 4.1.19) 14 Modernizarea turnurilor de răcire cu dispozitive de închidere (vezi paragraful 4.1.21) 15 Recuperarea căldurii din instalaţiile de răcire (vezi paragraful 4.1.22) 16 Utilizarea de termostate reglabile pentru ventilele de abur şi gaz (vezi
paragraful 4.1.23) 17 Raţionalizarea şi izolarea conductelor de abur şi apă (vezi paragraful
4.1.24). 18 Izolarea alimentării cu abur şi apă (vezi paragraful 4.1.25). 19 Utilizarea unui sistem pentru managementul luminii (vezi paragraful 4.1.26) 20 Depozitarea pe termen scurt a produselor animale secundare, dacă este posibil, la rece
(vezi paragraful 4.1.27) 21 Verificarea mirosurilor (vezi paragraful 4.1.28) 22 Dezvoltarea şi construcţia de vehicule, utilaje şi clădiri uşor de curăţat (vezi paragraful
4.1.30) 23 Curăţarea repetată a zonelor în care se depozitează materiale (vezi paragraful
_________________________________________________________________________________ 79
4.1.31) 24 Utilizarea unui sistem de management pentru zgomot (vezi paragraful 4.1.36) 25 Reducerea zgomotului, de ex. la ventilatoarele de pe acoperiş, şi la instalaţiile de răcire
(vezi paragrafele 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 şi 4.1.39) 26 Înlocuirea păcurii prin gaz metan, în măsura disponibilităţii celui din urmă (vezi
paragraful 4.1.40) 27 Păstrarea în spaţii închise a produselor animale secundare pe durata transportului, a
încărcării şi descărcării şi a depozitării (vezi paragraful 4.1.29) 28 O răcire cât mai rapidă a sângelui care nu poate fi prelucrat, înainte ca procesul de
descompunere să creeze probleme de miros sau de calitate; această perioadă de timp trebuie să fie cât mai scurtă, pentru reducerea gradului de descompunere (vezi paragraful 4.2.1.8) şi
29 Continuarea utilizării căldurii şi/sau energiei care nu poate fi utilizată la faţa locului Cerinţe speciale
1. Curăţarea uscată a vehiculelor care livrează animalele (vezi paragraful 4.2.1.1) înaintea utilizării utilajelor de curăţare de mare presiune (vezi paragraful 4.2.1.2)
2. Evitarea, sau, dacă nu este posibil reducerea spălării animalelor, în combinaţie cu o tehnică de abatorizare curată (vezi paragraful 4.2.1.4)
3. Colectarea continuă a produselor animale secundare, uscate şi separat, de-a lungul întregii linii de tăiere (vezi paragraful 4.2.1.6), iar sângerarea şi colectarea sângelui trebuie optimizate (vezi paragraful 4.2.2.2.1), iar diversele produse secundare trebuie depozitate şi prelucrate separat (vezi paragraful 4.2.5.1)
4. Utilizarea unui sistem de scurgere dublu în faţa halei de sângerare (vezi paragraful 4.2.1.7) 5. Colectarea ucată a deşeurilor de pe podea (vezi paragraful 4.2.1.9) 6. Înlăturarea tuturor robinetelor inutile din zona liniei de tăiere (vezi
paragraful 4.2.1.13) 7. Izolarea şi acoperirea dispozitivelor de sterilizare a cuţitelor (vezi paragraful 4.2.1.14)
precum şi sterilizarea cuţitelor cu abur sub presiune scăzută (vezi paragraful 4.2.1.17) 8. Operarea unor cabine de curăţare pentru mâini şi şorţuri unde apa este, în mod
normal, închisă (vezi paragraful 4.2.1.18) 9. Reglementarea şi monitorizarea utilizării aerului comprimat (vezi paragraful 4.2.1.19) 10. Reglementarea şi monitorizarea aerisirii (vezi paragraful 4.2.1.20). 11. Utilizarea unui ventilator centrifugal pentru sistemele de răcire şi aerisire (vezi
paragraful 4.2.1.21) 12. Reglementarea şi monitorizarea utilizării apei fierte (vezi paragraful
4.2.1.22) şi 13. Tăierea tuturor pieilor/blănurilor care nu sunt tăbăcite în continuare, imediat după
jupuirea animalului, în afara cazului în care exisă posibilitatea de a utiliza/prelucra aceste reziduuri (vezi paragraful 4.2.2.9.10).
BAT-uri adiţionale pentru tăierea păsărilor mari În afară de măsurile generale, BAT-urile pentru tăierea animalelor mari cuprind
îndeplinirea următoarele puncte: 1. Încetarea hrănirii animalelor cu 12 ore înainte de tăiere (vezi paragraful
4.2.2.1.1) precum şi reducerea perioadei petrecute de animale în abator, pentru reducerea cantităţii de gunoi (vezi paragraful 4.2.2.1.2)
2. Aprovizionarea cu apă potabilă în funcţie de necesitate (vezi paragraful 0) 3. Duşarea porcilor cu duze economice, cu timp reglabil (vezi paragraful
4.2.2.1.5) 4. Curăţare uscată a podelei din staulul de aşteptare şi curăţarea regulată cu apă a
acesteia (vezi pagraful 4.2.2.2.2)
5. Utilizarea unui mop din gumă pentru prima curăţare a bazinului de colectare sânge _________________________________________________________________________________
80
(vezi paragraful 4.2.2.2.2) 6. părirea cu abur a porcilor (opărire verticală) (vezi paragraful 4.2.2.3.1) 7. în abatoarele deja existente, în care trecerea la opărirea cu abur nu este încă rentabilă,
din punct de vedere economic, izolarea şi acoperirea rezervorului pentru fierberea porcilor(vezi paragraful 4.2.2.3.2) şi controlul nivelului de apă în acest rezervor (vezi paragraful 4.2.2.3.3)
8. Reutilizarea apei reci în utilajele pentru îndepărtarea părului de porc (vezi paragraful 4.2.2.4.1) şi înlocuirea conductelor de irigaţie prin duze (vezi paragraful 4.2.2.4.2)
9. Reutilizarea apei reci utilizată la pârlirea porcilor (vezi pargraful 4.2.2.5.1) 10. Recuperarea căldurii din gazele evacuate provenite in instalaţia de gaz evacuat, pentru
preîncălzirea apei (vezi paragraful 4.2.2.5.2) 11. Duşarea porcilor după pârlirea prin duze (vezi paragraful 4.2.2.5.3) 12. Înlocuirea conductelor de irigaţie prin duze pentru tratarea şoriciului, în abatoarele
pentru porcine (vezi paragraful 4.2.2.6.1) 13. Sterilizarea drujbei utilizate pentru deschiderea sternului, într-un dulap cu duze de apă
fierbinte automate (vezi paragraful 4.2.2.7.1) 14. Reglementarea şi minimalizarea cantităţii apei utilizate pentru transportul intestinelor
(vezi paragraful 4.2.2.7.2) 15. Răcirea porcilor fie cu apă fie într-un tunel de răcire şoc (vezi paragrafule 4.2.2.8.1 und
4.2.2.8.2). 16. Evitarea duşării porcilor înainte de răcire într-un tunel de răcire (vezi
paragraful 4.2.2.8.3) 17. Golirea uscată a conţinutului stomacal (vezi paragraful 4.2.2.9.2) 18. Golirea uscată a conţinutului intestinelor subţiri (vezi paragraful 4.2.2.9.3), indiferent
dacă aceste sunt prelucrate în continuare ca învelişuri, sau nu (vezi paragraful 4.2.2.9.4)
19. Rglementarea şi reducerea la minim a consumului de apă pentru spălarea intestinului subţire şi gros (vezi paragraful 4.2.2.9.6)
20. Reglementarea şi minimalizatea consumului de apă pentru clătirea limbilor şi a inimilor (vezi paragraful 4.2.2.9.9)
21. Utilizarea unui separator de grăsimi mecanic, pentru îndepărtarea grăsimii din apă (vezi paragraful 4.2.2.9.7)
22. Conform Documentului de referinţă referitor la cele mai bune tehnici disponibile la tăbăcirea pieilor animale şi a blănilor [273, EC, 2001], în vigoare, cele mai bune tehnici disponibile cuprind „prelucrarea pieilor şi blănilor animale proaspeîn măsura disponibilităţii acestora“
23. Depozitarea imediată a pieilor şi blănilor animale la temperaturi de 10-15 °C, dacă nu este posibilă prelucrarea acstora în decurs de maxim 8-12 ore, această perioadă variind în funcţie de condiţiile de la faţa locului (vezi paragraful 4.2.2.9.11).
24. Răcirea imediată a blănilor animale la 2 °C, dacă nu este posibilă prelucrarea în decurs de 8-12 ore şi 5-8 zile, această perioadă variind în funcţie de condiţiile de la faţa locului (vezi paragraful 4.2.2.9.15) şi
25. Sărarea imediată a tuturor pieilor şi blanilor animale într-un butoi, dacă acestea trebuie depozitate mai mult de 8 zile, de ex. pentru un transport transatlantic (vezi paragraful 4.2.2.9.12), şi adunarea pe uscat a resturilor de sare (vezi paragraful 4.2.2.9.14).
_________________________________________________________________________________
81
BAT-uri adiţionale pentru tăierea păsărilor În afară de măsurile generale, BAT-urile pentru abatoare de păsări presupun şi
îndeplinirea următoarelor cerinţe: 1. Măsuri pentru combaterea prafului în staţiile de livrare, descărcare a păsărilor (vezi
paragraful 4.2.3.1.2, 1.1.1.1.1 şi 4.2.3.1.4) 2. Anestezierea păsărilor în module. În cazul instalaţiilor noi şi la înnoirea instalaţiilor de
anesteziere existente şi în vehiculele de transport păsări, trebuie utilizate gaze inerte (vezi paragraful 4.2.3.2.1)
3. Reducerea consumului de apă la tăierea animalelor prin îndepărtarea instalaţiilor de spălare a animalelor tăiate din linia de producţie, în afară de cele de după procesul de jumulire şi eviscerare (vezi paragraful 4.2.1.11)
4. Fierberea cu abur a păsărilor (vezi paragraful 4.2.3.3.1) 5. Izolarea rezervorului de fierbere în instalaţiile existente, în care fierberea cu abur nu
este încă rentabilă (vezi paragraful 4.2.3.3.2) 6. Utilizarea duzeor în locul ţevilor de irigaţie pentru spălarea păsărilor în timpul jumulirii
(vezi paragraful 4.2.3.4.1) 7. Refolosirea apei, de ex. din rezervorul de fierbere pentru transportul penelor (vezi
paragraful 4.2.3.4.2) 8. Utilizarea unui cap de duş cu economie de apă la spălarea păsărilor în timpul
eviscerării (vezi paragraful 4.2.3.5.1) şi 9. Răcirea păsărilor prin scufundare, precum şi controlul, reglementarea şi minimalizarea
consumului de apă (vezi paragraful 4.2.3.6.2). În anexa 9.2 sunt prezentate studii de caz pentru anumite abatoare.
7 Monitorizarea emisiilor Substanţe poluante în aer În manualul „Monitoring“ sunt descrise bazele valabile şi pentru instalaţii pentru o capacitate de abatorizare de peste 50 tone/zi. Se face referinţă la acest ghid şi la documentul BREF-Monitorizare1. Măsurări discontinue: După ce s-a ajungs la o operare normală a abatorului, cel devreme la 3 lini şi cel târziu la 6 luni de la punerea în funcţiune a instalaţiei schimbate/nou montate, şi apoi la fiecare 3 ani, operatorul trebuie să aducă dovezi, că au fost efectuate măsurări, de către un birou autorizat, şi cvalorile limită stabilite în autorizatţie nu sunt depăşite. Măsurările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate în aşa fel încât rezultatele pentru emisiile instalaţiei să fie reprezentative şi să poată fi comparate cu rezultatelaltor instalaţii. Măsurările trebuie efectuate pe o perioadă de funcţionare continuă, în condiţiile de funcţionare cu cele ami ridicate emisii (cel puâin trei măsurări singulare respectiv cel puţin 6 măsurări singulare în cazul în care emisiile oscilează, de ex. la procedeul de curăţare). Durata măsurărilor singulare este de regulă de o jumătate de oră; rezultatul măsurărilor singulare trebuie calculat i indicat ca valoare medie pe jumătate de oră. Trebuie respectate cerinţele normei Norm EN 15259 „Măsurarea emisiilor din surse staţionare – strategie de măsurare, planificare de măsurare, raport de măsurare şi stabilirea locurilor de măsurare“. Măsurările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate folosind proceduri de măsurare şi instalaţii care corespund standardului tehnicii de măsurare.
Trebuie întocmit un raport de măsurare despre rezultatul măsurărilor discontinue. Acest aport de măsurare trebuie să conţină date refertoare la planificare, rezultatul fiecărei
_________________________________________________________________________________
1 IntCErated Pollution Prevention and Control (IPPC) ; Reference Document on the General Principles of Monitoring July 2003
82
măsurări în parte, procedeul de măsurare utilizat şi condiţiile din abator, care sunt importante pentru evaluarea valorilor şi a rezultatelor măsurării. Aici se încadrează şi referinţe despre combustibili şi substanţe utilizate, precum şi despre stadiul instalaţiei şi instalaţiile pentru reducerea emisiilor.
Datele despre abator necesare la raportul de măsurare, precum şi datele abatorului la momentul măsurării, trebuiepuse la dispoziţia biroului specializat însărcinat cu măsurarea şi întocmirea raportului de măsurare.
În cazul substanţelor prezente în diferite forme de agregat, trebuie luate măsuri speciale la măsurare, pentru icluderea tuturor părţilor.
Măsurări continue:
În manualul Monitoring sunt descrise premisele, de când este necesară supravegherea continuă a surselor de emisie relevante.
Apa evacuată Monitorizarea fluxurilor de apă evacuată poate fi efectuată după cum urmează:
a) continuu (printr-o curăţare continuă)
monitorizare continuă on-line a valorilor principale de monitorizat verificare deasă, manuală a valorilor de monitorizare principale
b) pe şarje, după verificarea valorilor de monitorizare principale
Ambele opţiuni pot fi o parte a sistemului de management. Imediat ce valorile monitorizate sunt depăşite, se pot aplica măsurile necesare, în urma unei avertizări, prin alarmare automată la sistemul on-line, în urma verificării manuale. 8. Bibliografie / Indicarea surselor [1] Directiva 96/6 1/CE Consiliului din 24. September 1996 privind evitarea şi reducerea
integrată a poluării mediului (Directiva IPPC) Monitorul Oficial al CE Nr. L257 ABl. CE L 257/26 din 10.10.1996 în completarea Directivei 2003/35/CE din 26.5.2003 (ABl. EU L 156/17 din 25.6.2003)
[2] BAT (engl.: Reference Document on Best Available Techniques, pe scurt: BREF) pentru „Abaoare, pentru prelucrarea produselor animale secundare” (Link: http://eippcb.jrc.es/pages/Factivities.htm), Mai 2005
[3] VDI 2596: 2008 Reducerea emisiilor în abatoare Berlin: Editura Beuth [4] ATV-manual pentru ehnica apei evacute (1997), Ape reziduale poluate organic din
industria alimentară, Editura Ernst&Sohn Berlin [5] Ordonanţa (CE) Nr. 853/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29. Aprilie
2004 conţinând prevederile de igienă specifice, de provenienţă animală (Monitorul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30. Aprilie 2004) în forma revizuită a publicării Monitorului Oficial al Uniunii Europene Nr. L 226 din 25.6.2004
_________________________________________________________________________________ 83
9 Anexă
Anexa 9.1 Genehmigungsverfahren Autorizaţia integrată Detalii amănunţite legate de procedura de autorizare integrată se găsesc în ghidul de aplicare al directivei IPPC din Romania (conform Hotararii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005), care a fost prelucrat în cadrul proiectului de Twinning 09: Implementarea Acquis-ului de mediu pe plan naţional; coordonarea a 8 proiecte de Twinning regionale. Instalaţiile În Hotărarea Guvernamentală de Urgenţă din 30.11.2005, articolul 2 litera b) în cadrul definiţiilor pentru autorizaţia integrată apar următoarele: „autorizaţia integrată de mediu reprezintă documentul tehnic şi juridic eliberat de autoritatea competentă conform prevederilor legale, care conferă dreptul utilizarăă unei instalaţii sau a unor părţi componente ale unei instalaţii în anumite condiţii care asigură funcţionarea instalaţiei conform cerinţelor prezentei Hotărari de Urgenţă. Autorizaţia poate fi eliberată pentru o instalaţie sau pentru mai multe instalaţii şi părţi componente ale acesteia care se găsesc în acelaşi loc şi sunt utilizate de acelaşi operator. Autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţia unui operator cuprinde atât toate activităţile în conformitate cu anexa 1 din Hotărarea Guvernamentală de Urgenţă 152/2005 cât şi alte activităţi care sunt legate direct, din punct de vedere tehnic de aceste activităţi şi care, totodată, pot avea consecinţe asupra emisiilor şi asupra poluării mediului atât timp cât sunt parte componentă a unei unităţi tehnice. De obicei, în conformitate cu anexa 1 se autorizează doar o activitate pe suprafaţa întreprinderii unui operator ca şi instalaţie în sensul directivei IPPC la fel şi celelalte activităţi care au o legătură tehnică cu aceasta. Dacă, în conformitate cu anexa 1, pe suprafaţa întreprinderii unui operator se desfăşoară mai multe activităţi (una lângă cealaltă), autorităţile trebuie să examineze impreună cu operatorul dacă acestea formează o unitate şi sunt considerate astfel o singură instalaţie sau dacă doar o parte a activităţilor formează o unitate tehnică şi astfel pe suprafaţa întreprinderii funcţionează mai multe instalaţii. Autorizaţia Autorizaţia integrată pentru instalaţiile cu activităţi în conformitate cu anexa 1 a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 trebuie solicitată de către operator sau de către investitor (operatorul care solicită noi instalaţii) la autoritatea locală de mediu (ALPM) conform articolului 5 din OM 1158/2005. Dosarul trebuie depus din timp astfel încât, după terminarea procedurii de autorizare şi emiterea autorizaţiei să rămană suficient timp pentru:
- Construirea şi punerea în funcţiune a unei noi instalaţii; - O modificare esenţială adusă unei instalaţii existente
_________________________________________________________________________________ 84
- O adaptare la timp a instalaţiilor existente la cerinţele Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005
- Pentru continuarea funcţionării unei instalaţii după expirarea autorizaţiei (ex. 5 ani)
- Adaptarea construcţiilor/modificărilor la noile valori de emisii pentru prevenirea poluării mediului
- Adaptarea instalaţiilor în scopul diminuării emisiilor după o modificare esenţială a BAT-urilor
- Adaptarea instalaţiilor la ridicarea nivelului de siguranţă - Adaptarea la noile prevederi legale - Realizarea unor modificări care au fost cerute în timpul desfăşurării activităţilor
de construcţie. În conformitate cu art. 12, alineatul 2 din OM 1158/2005 dosarul pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru instalaţiile existente trebuie depus la autoritatea competentă pană la următoarele date:
a.) 30 iunie 2006 pentru instalaţiile/activităţile care nu au termen de tranziţie. b.) 31. decembrie 2006 pentru instalaţiile /activităţile care au termen de tranziţie.
Autoritatea de mediu (ALPM respectiv ARPM) trebuie să indice /anunţe operatorul de aceste obligaţii. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se asigure că nu au fost puse în funcţiune instalaţii noi sau instalaţii modificate esenţial şi care nu deţin autorizaţie de funcţionare. Instalaţiile existente „Instalaţiile existente” sunt acele instalaţii care sunt utilizate, autorizate sau au fost supuse procedurii de autorizare de către autorităţile competente de mediu înainte de 30 octombrie 1999 cu condiţia ca aceste instalaţii să fi fost puse în funcţiune la un interval de cel mult un an de la data mai sus menţionată. Prin autorizaţia integrată de mediu sau prin actualizarea documentelor pentru o autoritate de mediu emisă în cazul unei instalaţii existente (conform art. 2 litera f.) a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 şi a instalaţiilor noi conform articolului 2, litera g.) atât timp cât aceste instalaţii au fost puse în funcţiune înainte ca Hotărarea Guvernamentală de Urgenţă să intre in vigoare) trebuie să se asigure ca activităţile acestei instalaţii au fost utilizate/ puse în funcţiune cel târziu începînd cu 30 octombrie 2007 în conformitate cu cerinţele Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005. De la această obligaţie sunt excluse întreprinderile industriale enumerate în anexa 5 a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005, a căror activităţi principale se găsesc în anexa 1 a HGU 152/2005 Dacă prin activităţile instalaţiilor existente au fost produse efecte dăunătoare mediului la locul de amplasament al instalaţiei (poluarea solului, a apei fratice sau a clădirilor – situri contaminate), atunci operatorul trebuie să urmeze un program de înlăturare a acestor situri contaminate, program care trebuie ataşat dosarului depus pentru autorizaţie. Instalaţii noi/Activităţi Instalaţia nouă este definită ca o instalaţie care a fost autorizată şi pusă în funcţiune sau se află în procedura de autorizare a autorităţilor competente după 30 octombrie 1999.
_________________________________________________________________________________ 85
Pentru instalaţiile noi (instalaţii/activităţi care au fost construite şi puse în funcţiune după intrarea în vigoare a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 ) trebuie controlată împlinirea cerinţele din HGU 152/2005 printr-o procedură de autorizare integrată după hotărarile din OM 1158/2005. Dacă prin activităţile instalaţiilor au fost produse efecte dăunătoare mediului poluarea solului, a a pei fratice sau a clădirilor – situri contaminate), atunci operatorul trebuie să urmeze un program de înlăturare a acestor situri contaminate, program care trebuie ataşat dosarului depus pentru autorizaţie. Noile instalaţii trebuie să respecte cerinţele BAT-urilor. Instalaţiile noi/activităţile nu pot fi ridicate decât după obţinerea autorizaţiei integrate de mediu. Modificări esenţiale ale instalaţiilor/activităţilor. Conform articolului 2, litera „m” din HGU 125/2005, „modificări esenţiale” înseamnă o modificare a funcţionării instalaţiei, care în concepţia autorităţilor competente poate avea efecte secundare importante asupra sănătăţii populaţiei sau a mediului înconjurător. Pornind de la această definiţie, fiecare modificare sau extindere adusă funcţionării instalaţiei este considerată o modificare esenţială dacă în urma acestora sunt atinse sau chiar depăşite valorile limită enunţate în anexa 1. Modificările esenţiale aduse instalaţiilor pentru care s-a emis o autorizaţie de mediu pot fi preluate doar după o autorizare acordată conform HGU 152/2005. Cererea de autorizaţie şi autorizaţia integrată trebuie să cuprindă acele părţi ale instalaţiei care suferă modificări. Părţile modificate trebuie să corespundă cerinţelor BAT. Printr-o modificare esenţială se înţelege orice modificare care poate avea un efect secundar important asupra mediului sau asupra sănătăţii populaţiei. Esenţială este considerată fiecare modificare care trebuie supusă unei verficări de mediu. (UVP-EIA) O modificare esenţială în conformitate cu articolul 2 litera l) din HGU 152/2005 înseamnă atât fiecare modificare tehnică sau tehnologică cât şi modificări funcţionale atât timp cât au consecinţe asupra mediului, indiferent dacă această modificare are un efect pozitiv sau negativ asupra proprietăţilor protejate. Deopotrivă, poate fi vorba de o modificare esenţială dacă aceasta poate provoca efecte secundare. Autorizaţia parţială Conform art. 2 litera b.) din HGU 152/2005, autorizaţia integrată poate fi eliberată şi pentru componentele unei instalaţii care se află în acelaşi loc şi este utilizată respectiv cerută de acelaşi operator. Autorizarea părţilor componente ale unei instalaţii se aplică în principal în cazul instalaţiilor noi. Pe de altă parte, chiar şi modificările esenţiale als instalaţiilor, dacă modificare are un cuprins mare, pot fi admise prin procedurile de autorizare ale părţilor. Pentru emiterea autorizaţiilor integrate pentru instalaţiile existente a existat o perioadă limită, până la data de 30. octombrie 2007. În timpul alocat, operatorul poate să solicite şi autorizaţii parţiale, mai ales pentru instalaţii mari. Operatorul, în momentul solicitării autorizaţiei parţiale trebuie:
1. să îşi argumenteze interesul la emiterea unei autorizaţii parţiale, 2. să depună documentele autorităţilor, astfel încât acestea să le poată verifica, și
să nu existe nimic care să împiedice procesul de autorizare al întregii instalaţii (partea I, partea a II-a ş.a.m.d.)
_________________________________________________________________________________ 86
3. să fie depuse toate documentele pentru obiectul solicitat pentru a fi autorizat, astfel încât autorităţile să poate verifica îndeplinirea condiţiilor de autorizare.
Desfăşurarea procedurilor de autorizare conform OM 1158/2005 Graficele următoare arată per ansamblu desfăşurarea procedurilor de autorizare în cazul modificărilor esenţiale ale unei instalaţii/activităţi după cum reiese din afirmaţiile/cerinţele OM 1158/2005. De asemenea sunt trecute şi perioadele limită corespunzătoare şi autorităţile implicate. Se vor menţiona termenele limită care lipsesc. Partea I: Examinare preliminară a cererii de către LEPA (Art. 6 – 8 OM 1158/2005) Partea a II-a: Examinare principală a cererii de către ARPM (Art. 12 – 14 OM 1158/2005) Partea a III-a: Examinare cererii acceptate de către ARPM (Art. 23 – 27 OM 1158/2005) Partea a IV-a: Elaborarea certificatului de autorizare/Respingerea cererii de către ARPM (Art. 28 – 31; 43 – 45; 47 – 50 OM 1158/2005) Explicarea abrevierilor folosite în imaginile următoare:
- ZL (AT) = zile lucrătoare - Z (T) = zi - De ex. afirmaţia „10 Z” înseamnă că problema trebuie rezolvată în 10 zile.
_________________________________________________________________________________ 87
Partea1: Verificarea prealabilă a cererii de către ALPM (Art. 6 – 8 OM 1158/2005) Planificarea unei noi instalaţii; Modificări semnificative la o instalaţie existentă
• Evaluare de impact asp mediului Înștiinţare publică cu raport de verificare a proiectului
de către operator • Raport privind locaţia Cerere la ALPM 10 T Informare ref. la cerere (Conţinut Art. 8 OM 1158) a ARPM Termen? verificare a documentelor Informarea operaorului din cerere de către ALPM despre aprobarea sau respingerea cererii Informarea ARPM ref. la 7 AT Informarea operatorului Aprobarea cererii ref. la numărul documentelor necesare în cerere
_________________________________________________________________________________ 88
Partea 3: Verificarea cererii aprobate de ARPM (Art. 23 – 27 OM 1158/2005) Informaţii despre cererea Aprobarea cererii de ARPM Înștiinţare publică adresată ARPM a conţinutului cererii 20 T 10 T 15 AT Sarcini ARPM Sarcini ARPM: Modelul adeverinţei Pe durata procedurii: la ALPM • Stabilirea și componenţa • Verificara locaţiei CAT Instlaţiei • verificarea • implicarea altor Informarea ARPM prin instalaţiilor autorităţi ALPM • verificarea • întrunirea CAT Art. 25,: Ce alte anuţului public autorităţi? • prezentarea cereri Acelea care mai trebuie să • monitorizarea și propunerea emită și alte autorizaţii? procedurii de cerere Agenţiei de Mediu către CAT • Informarea operatorului Referitor la începutul Instalaţia este procedeului de evaluare • Înștiinţarea publică Poluantă pentru conform. Art. 24 o ţară învecinată? • adunarea aprobărilor este identică cu Art. 8-5? necesare de la alte autorităţi evident da da Termen ? • Ce anunţ verifică evaluarea cererii ARPM Art. 23 c) • ARPM informează de către CAT se pare că același Autoritatea central pentru ca mai sus Protecţia mediului Termen ? Prezentarea raportului 10 T Trimiterea raportului de CAT • acasta informează de CAT ARPMului către operator ţara învecinată • emite avizul final în urma consultării Verificarea cererii s-a ţării învecinate încheiat
_________________________________________________________________________________ 89
Partea 4: Elaborarea deciziei de autorizare/ respingerea cererii de către ARPM
(Art. 28 – 31; 43 – 45; 47 – 50 OM 1158/2005) S-au adus obiecţii în decurs Verificarea cererii s-a Există obiecţii esenţiale aduse da de 30 zile lucrătoare după încheiat de opinia public? depunerea cererii la ALPM vorgebracht? nu da nu nu instalaţia poate fi autorizată? Obiecţiile nu sunt nu Obiecţiile opiniei publice luate în considerare sunt întemeiate? Nu 30 zl 30 zl da • Trimiterea obiecţiilor ARPM întocmește un proiect ARPM întocmește un către solicitanţi pentru respingere proiect de hotărâre pentru • după 35 zl ARPM publică obiecţiile pe pagina proprie de internet Trimiterea proiectului către membrii CAT, pentru luarea de poziţii nu 10 zl În baza obiecţiilor, este necesară o examinare Opinie scrisă a CAT către ARPM informaţiile aprofundată? Evaluarea solicitantului: se face de către ARPM. 10 zl proiectul de decizie da a fost trimis • ARPM prin prelucrarea poziţiei membrilor CAT O evaluare nouă de către Membrilor CAT pentru luare poziţie CAT (partea 3) în proiectul de hotărâre urmând toţi pașii • întrunirea întregii comisii CAT Discuţie finală în CAT Depunerea la camera • Întocmirea hotărârii finale de de contestaţii a autorităţii către ARPM centrale pentru protecţia 5z mediului Aducerea la cunoștiinţă Hotărârea autorităţii a hotărârilor Contestaţie centrale pentru protecţia massmedia de către ARPM în decurs de 30 zile mediului 30 zl contestaţie din cauza lipsei participării publice Autorizare finală Respingrea în decurs de 30zile a cererii cererii verificate 90 z Este posibilă depunerea Hotărâre a judecătoriei Unei noi cereri la ALPM
_________________________________________________________________________________ 90
Decursul procedurii de autorizare din experienţe practice În grafica care urmează este prezentat decursul procedurii de autorizare, așa cum acesta reiese din Directiva IPPC 1996/61/CE, și așa cum s-a dovedit a fi practic, din experienţele practice. Este foarte important, mai ales sub aspect economic, dacă există doar o autoritate resposabilă, de la momentul depunerii cererii până la emiterea autorizaţiei integrate. Deasemenea s-a dovedit efficient, ca evaluarea de impact asupra mediului să facă parte din prcedura de autorizare, deoarece multe verificări care se fac în cadrul autorizaţiei IPPC sunt necesare și la verificarea impactului asupra mediului. Prin legarea acestor doi pași de verificare se evită depunerea muncii de două ori. Procedura prezentată în cele ce urmează nu se identifică momentan cu prevederile actuale din OM 1158/2005; este mai mult vorba de recomandări și indicaţii pentru o eventuală completare ulterioară a acestei Ordonanţe. Totuși, aceste explicaţii ale fiecăruia dintre pași sunt valabile și pentru procedur conform OM 1158/2005. Dacă în cele ce urmează se va vorbi despre autoritatea emitentă, va fi vorba, conform legislaţiei românești privind competenţele, despre ARPM. Autorităţile de specialitate și administrative implicate în procesul de autorizare vor di numite în cele ce urmează, ca autorităţi. Autorizaţia finală cuprinde atât autorizaţia de constituire cât și de funcţionare pentru activitatea solicitată. Atenţie: În practica germană s-a dovedit eficient ca o autorizaţie „integrată“ să conţină toate deciziile care ţin de autoritate, respectiv autorizaţiile pentru desfășurarea activităţii solicitate, sau schimbări esenţiale ale unei instalaţii. Aceasta servește pe de-o parte la accelerarea procedurii de autorizare și pe de altă parte este un serviciu pus la dispoziţie de stat solicitantului. În unele landuri din Germania nu există „autorizaţia integrată“. Aici autorizaţiile individuale se emit în continuare după legislaţia de specialitate în parte. Totuși autoritatea responsabilă trebuie să coordoneze emiterea autorizaţiilor în cazul instalaţiilor care cad sub incidenţa Directivei IPPC.
_________________________________________________________________________________ 91
Procedura pentru o autorizaţie integrată IPPC
Planificarea unei instalaţii; Modificări semnificative Consiliere de către stabilirea scopului în cazul Autoritatea de autorizare necesităţii evaluării de Impact asupra mediului Depunerea cererii Verificarea integralităţii fără completare = Cerere incompletă sistarea procedurii Cerere completă completare de către solicitant verificare în cadrul participarea autorităţii emitente autorităţiilor și a instituţiilor publicare luare de poziţii a autorităţilor luare de poziţii și instituţiilor a opiniei publice Informarea Verificarea solicitantului referitor negocierea cu opiniilor de către la opinie solicitantul autoritatea emitentă Negociere verbală – termen pt dezbatere Hotărâre asupra cererii dacă există obiecţii de autorizare ale opiniei publice Autorizare sau Apel; publicare respingere contestaţie/acuzaţie
_________________________________________________________________________________ 92
Intrarea în vigoare a cererii Decizia autorităţii de apel Anexă la manualul pentru „cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT- pentru categoriile de instalaţii relevante pentru mediu, din branşa abatoare Studiu de caz 1 Pre-tratarea apei evacuate pentru o fabrică de produse din carne şi mezeluri Este vorba despre o instalaşie de pre-tratare a apei evacuate cu tratare ulterioară în staţia de epurare orăşenească. În instalaşie este deversată apa reziduală provenită din producţia de carne şi mezeluri, apa provenită de la instalaşiile sanitare se deversează direct în staţia de epurare orăşenească. Producţie:90 t/zi (ca. 50 % carne şi 50 % mezeluri) Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă (rezultatele măsurărilor):Qd,max. = 400 m3/zi (valoare limită pentru apa deversată) Qh,max. = 16,6 m3/oră (valoare limită pentru apa deversată) BBd,CSB,max. = 986 kg/zi BBd,Lip.Stoffe,max. = 159 kg/zi Pre-tratarea apei evacuate:- sită (ciur rotativ, deschidere = 1,0 mm) - flotaţie chimico-fizică (flotaţie pentru eliminarea presiunii cu staţie de dozare a
chimicalelor) - Bazine de amestecare şi bazim de compensare (V = 350 m3, reglare prin
măsurarea O2) - staţie de curăţare a spumei - deschidere pentru predare (măsurarea cantităţiilor, a pH/ului şi a temperaturii) - instalaţie compactă de biofiltre
Rezultate:
Parametrii Unitate *Rezultatul din fabrică Valorile
cerute
Valorile proceselor
bazinele M + A
kg/zi 75 < 360 BBd,CSB
kg/zi 10 < 180 BBd,BSB5
mg/l 5 < 100 Co,Lip.Stoffe
Co,Nges,anorg. mg/l 26 < 100
_________________________________________________________________________________ 93
* rezultatele din fabrică în urma unui control pentru cadstrul apei evacute, timp de o saptamana, s/a luat în calcul valoarea maximă calculată, capacitatea a fost de 30 %.
Cazul 2
Tratarea anaerobă a deșeurilor din abatorul de porci
Numărul de tăieri şi volumul prelucrării:În patru ani de producţie s-au tăiat în medie 25.000 de porci pe săptămână, cu o cantitate de apă evacuată de 260 litrii pe bucată porc. Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă:2.130 m3/zi de lucru (zl) 3.500 kg BSB5/zi de lucru (zl) Tratarea pei evacuate:- Siă - Bazin de amestecare şi echivalare aerisit, cu o perioadă de reţinere de t = 2 h - 2 instalaţii de flotaţie (sulf cu săruri feroase, Q = 110 m3/h je flotaţie) - Bazin de amestecare şi chivalare aerisit (flotaţie) - Deschidere pentru procesare Tratare nămol:- recipient pentru amestecare (30 m3/z conţinut stomac şi intestin; 60 m3/z flotat şi
sănge picurat; TS ≈ 7 %); - recipient pentru putrezire (V = 1.650 m3; tR = 25 d; BR = 1,9 kg oTS/m3 × d); - ecantor (TS = 32 până la 36 %); - depozit intermediar; - reutilizarea nămolului ud în agricultură. Rezultatele din producţieGaz utilizat: 320 l/porcine (ø 70 % metan cu 2,24 kW/porc) Pierderea de căldură în urma putrezirii: ca. 60 % Conţinutul nisipos din conţinutul stomacal şi intestinal au dus la depuneri sedimentare în recipientul pentru putrezire.
Cazul 3 Pre-tratarea apei evacuate dintr-un abator Este vorba despre o instalaţie de pre-tratare a apei evacuate. Instalaţia tratează apa evacuată din secţia de tăiere şi mărunţire, fără apă de ploaie. În interior este montată o presă cu sită, prin care trece apa evacuată din abator. Intestinele sunt predate negolite la TBA, conţinutul stomacal este dus la recipientele pentru putrezire orăşeneşti. Pe staţia de epurare orăşenească s-a construit staţia de pre-tratare, compusă din sită fină (3 mm), flotaţie pentru eliberarea presiunii şi instalaţie SBR. Flotaţia are un grad de eficienţă de > 60 %, raportat la BSB5. Flotatul din flotaţie este condus la recipientul pentru putrezire.
_________________________________________________________________________________ 94
Numărul animalelor tăiate (date tehnice) Se pot tăia maxim 8.000 porcine per zi de lucru, respectiv 40.000 porcine per săptămână, pentru care se calculează ca. 300 l apă evacuată. Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă (date tehnice) Cantitatea indusă în instalaţia SBR: Qd = 2.100 m3/zi resp. 150 m3/h BBd,BSB5 = 1.200 kg BSB5/zi de tăiere BBd,TKN = 265 TKN/zi de tăiere BBd,P = 0 kg P/zi de tăiere Instalaţia de evacuat apa- Pompă pneumatică (de la abator la staţia de epurare) - Sită fină (3 mm) - Flotaţie pentru eliminarea presiunii - Rezervoare (V = 300 m3) - Instalaţie SBR (compusă din 3 bazine pătrate; Vje Becken = 1.285 m3, aerisite prin 3
ventilatoare, amestecătoare cu motor subacvatice) - Pompă Rezultate din producţieLa baza rezultatelor din producţie stau valori măsurate zilnic (vezi tabela de mai jos). Este vorba de valori medii ale tuturor valorilor măsurate, fiind indicate atât valorile minime cât şi valorile maxime.
Media gradului de reacţie
Media încărcăturii de.
Media concentraţiei
Media cantităţii de apă evacuat
Q
Luna
CSB CSB indus CSB ă
m3/zi mg/l kg/zi % Ianuarie 2.050 4.234 8.613 63 Februarie
1.620 4.726 8.063 62
Martie
1.640
5.007
8.685
61
Aprilie
2.030
4.198
9.362
64
Mai
2.310
5.554
11.217
61
Iunie
2.360
5.413
13.222
62
Iulie
2.185
5.949
13.864
60
August
2.065
5.914
13.528
63
_________________________________________________________________________________ 95
Septembrie
2.290 7.200 17.100 67
Octombrie
2.550
6.090
14.100
69
Valoare minimă
e zi p
1.200
3.000
-
45
Valoare maximă pe zi
3.000
9.000
-
88
Valoare ţel
2.100
-
< 14.700
~ 65
Rezultatele din producţia unui abator (flotaţie şi instalaţie SBR)
Cazul 4 Instalaţie de pre-tratare a apei evacuate într-un abator
În abator s-a început cu modernizarea şi extinderea instalaţiei de pre-tratare a apei, care s-a pus în funcţiune etapizat. După o primă fază de epurare în incinta abatorului, apa evacuată se tratează în continuare în staţia de epurare orăşenească. Inducerea în staţia de epurare se face printr-o conductă proprie de apă evacuată. După a doua etapă de epurare, (flotaţie), urmează inducerea apei evacuate în etapa de vitalizare. Încărcătura maxim admisă este de 16.500 EGW40. Staţia de pre-tratare purifică toate aplele provenite din producţie, precum şi apa contaminată din gospodărie. Apele din secţia de prelucrare intestine se tratează la locul în care sunt produse, printr-o sită fină. Numărul animalelor tăiate:SE pot tăia maxim 30.000 animale pe săptămână şi 6.000 animale pe ziua de tăiere. Cantitatea de apă este de 180 până la 220 l/animal. Rezultatele medii (Apa evacuată netratată):Qd = 1.200 m3/z BSB5 = 2.435 mg/l CSB = 7.757 mg/l Fosfor = 51 mg/l TKN = 331 mg/l Staţia de apă evacuată:- - instalaşie ciur cu sită fină 0,5 mm
- bazin cu pompă - Flotaţie pentru eliminarea presiunii fără adaos chimic (80 m3/h) - Biofiltru
- Loc de spălate vehicule transport animale - rezervor pentru amestecul cu flotat
_________________________________________________________________________________ 96
- 3 bucăţi separator presă à 35 m3/h (1 bucată rezervă) (apa presată este indusă în pompă) cu sistem de transport pentru umplerea containerelor
- Pompă pentru apa evacuată: (2 pompeà 120 m3/h) - bazine pentru amestec şi echivalare
(V = 1.200 m3, echipat cu 1sistem de amestecare, inclusiv aerisire, reglarea cantităţilor din proces, în fucnţie de capacitatea staţiilor de epurare orăşeneşti).
- flotaţie chimico-fizică (80 m3/h) ( se introduce direct în etapa de epurare ecologică).
Observaţie: Flotatul din prima etapă de epurare se compostează. Flotatul din a doua
etapă de epurare se lasă să putrezească în rezervorul de putrezire al staţiei de epurare orăşenească.
Rezultate:În 4 zile s-a măsurat flotaţia mecanică (prima etapă de epurare), pentru a stabili eficienţa (vezi tabelul de mai jos). Data
Ora
CSB
Substanţe care pot fi extrase
Nges
Eficienţă
Eficienţă
Eficienţă
% % % 03.02.1998
13.00 - 03.00
38 - -
04.02.1998
03.00 - 13.00
31
-
87
05.02.1998
13.00 - 03.00
53
35
-
05.02.1998
03.00 - 13.00
57
42
80
06.02.1998
13.00 - 03.00
28
-
99
06.02.1998
03.00 - 13.00
8
-
41
Rezultatele flotaţiei mecanice dintr-un abator
_________________________________________________________________________________ 97
Cazul 5 Tratarea comună a apei evacuate din abator şi a apei orăşeneşti Patru comune cu capacitatea a ca. de 5.000 locuitori, zona industrială cu capacitatea a ca. 13.000 louitori şi carmangeria cu capacitatea a ca. 27.000 locuitori au necesitat construcţia unei staţii de epurare noi, cu un grad de extindere pentru ca. 46.000 locuitori. Întreaga staţie de epurare a fostconstruită pe două culoare, parcurgând următoarele etape:
- pre-epurare mecanică cu site, inclusiv compactizarea conţinutului sitelor
- recipient pentru cparea nisipului şi a grăsimilor
- etapă biologică, ca bazin rotativ (Vtotal = 18.000 m³), 4 bazine anaerobe (Vtotal = 3.600 m³) pentru eliminate biologică de fosfor şi denitrificarea nămolului evacuat, aparate de măsurate on-line, pentru Ptotal, NH4-N și NO3-N pentru dirijarea aerisirii
- post-epurare
Dispozitivul de pompare, staţia de preluare a dejecţiilor şi rezervorul pentru păstrarea nămolului, precum şi o tratare biologică a aerului evacuat din partea de preluare a dejecţiilor şi trecerea lor prin sită, completează staţia. Drenarea nămolului se face prin centrifugare (pe două culoare). Eliminarea nămolului evacuat se face în agricultură. Substanţele toxice se află cu mult sub valorile limită stabilite în Ordonanţa privind nămolul evacuate.
Etapa biologică a fost planificată şi construită conceptual, ca nitrificare cu proces de denitrificare eliminare biologică şi chimică de fosfat simultană, şi stabilizare aerobă a nămolului simultană.
Rezultate:
_________________________________________________________________________________ 98
Centru carne
Apa orașului/din alte active.
comerciale/precipitaţii
Total
(decurs pre-epurare)
Cantitate apă m³/d 950 (Lu-Vi) 685 1.635 (Lu-Vi) 1.270 i.M.
m³/a 212.000 250.000 (di care 130.000 apă murdară)
Concentraţii pe ţeavă mg/l Max Max
CSB 2.894 6.665 436 1.588
TKN 200 338 40 130
P-total 35 63 6 21
abfilt. Stoffe 606 1.400 350 450
Încărcături pe conductă kg/zi
CSB 2.749 5.437 299 2.596
TKN 190 27 213
P-total 33 4 34
abfilt. Stoffe 576 240 736
Încărcături pe coductă kg/a
CSB 610.634 109.000 719.634
TKN 42.343 9.900 52.243
P-total 7.410 1.460 8.870
abfilt. Stoffe 128.300 87.600 215.900
Concentraţii pe circuit mg/l Max
CSB 33,3 49,3
BSB 5 5,8 14,4
N4NH − 0,2 2,7
N3NO − 8,4 15,1
N-total 8,6 15,2
P-total 1,2 2,0
Datele abatorului Min Mediu Max
Poluare nămol kg CSB/kg TS*d 0,03
TS BB kg/m³ 2,9 4,0 5,0
Temperatură °C 6,8 14,0 22,2
ISV ml/g 102 126 146
Producţie surplus de nămol t TS/a 413 2203 m³/a (28% TS)
Producţie surplus nămol special
kg TS/kg CSB el. 0,57
_________________________________________________________________________________ 99
Utilizarea substanţelor de curăţare şi dezinfecţie
La utilizarea substanţelor de curăţare şi dezinfecţie există mai ales două grupe de substanţe care prezintă probleme: produse ce conţin clor activ şi tenside. Prin trecerea la produse fără clor surplusul de nămol a putut fi reutilizat în agricultură. În abator nu s-a putut renunţa pe termen lung la această substanţă, însă este suficientă o utilizare de 14 zile, pentru a combate germenii. O alternativă la clorul activ este de exemplu oxigenul activ, dar preţul acestor produse este mai ridicat decât cel al substanţelor pe bază de clor activ.
Substanţe de curăţare care conţin tenside, care servesc la emulgarea mizeriilor grase, au ca efect o scădere puternică a eficienţei separatorului de grăsimi. În combinaţie cu o temperatură mare a apei evacuate, o mare parte din grăsime rămâne în apa evacuată ducând la mari probleme la pre-epurarea în staţie precum şi în bazinul de revitalizare. Se pot aduce îmbunătăţiri la staţia de epurare şi prin reducerea substanţelor de curăţare are conţin tenside, care pot fi parţial înlocuite cu produse pe bază de enzime, prin prelungirea perioadei de trecere prin separatorul de grăsimi, a depozitării, a proporţionării apei de curăţare şi prin reducerea temperaturilor.
Cazul 6 Epurare biologică a aerului evacuat într-un abator mare Într-un abator mare, cu nu număr de tăieri de peste 20.000 porci/zi, aerul evacuat se epurează şi apoi se evacuează deasupra acoperişului clădirii. Apa evacuată rezultată din epurarea aerului evacuat se purifică într-o staţie de epurare, împreună cu apa evacuată rezultată din procesul de tăiere. Instalaţia este montată pe acoperişul celei mai înalte clădiri. Este vorba despre un corp de picurare biologică. Această procedură reprezintă o dezvoltare a unui biofiltru obişnuit. Spre deosebire de biofiltre, microorganismele sunt imobilizate într-un material conductor inert, compus din plastic. Acestea formează un film subţire, aşa numitul biofilm. Substanţele poluante şi mirosurile din aer sunt absorbite de către acest biofilm şi sunt descompuse biologic de către microorganisme.
_________________________________________________________________________________ 100
Principiul corpului biologic de picurare Date despre aerul evacuat: Volumul aerului evacuat: 120.000 m3/h Temperatura aerului evacuat: 20 – 25o C Umiditatea aerului evacuat: 7 – 10 g/kg Miros în gazul crud: 5.000 GE/m2
Date despre aerul curat: Miros în gazul curat: 300 GE/m2
Date despre producţie Durata funcţionării: 8.600 ore/an
Aprovizionare cu apă/cantitate de apă evacuată/valori orientative pentru consum/mentenanţă Microorganismele sunt aprovizionate cu apă proaspătă şi hrană prin stropire. Prin această instalaţie de stropire, cu o capacitate de 5.000 l, apa se pompează cu ajutprul a două pompe cu dispozitive de urmărire de dozare a pH-ului, pe acoperişul clădirii. Cantitatea transportată este de 40 m3/h. Pentru concentratul de hrană sunt necesari 4.500 l/a. Ca aditiv chimic se adaugă o substanţă cu conţinut de 20% NaOH (450 l/a). Cantitatea de apă evacuată cu o valoare pH de 6,5 – 7,5 are următoarele calităţi:
Valoarea CS 500 – 1.000 mg/l Amoniu 50 – 500 mg/l Fosfat 10 – 100 mg/l Sulfat 50 – 500 mg/l Pentru întreţinere se efectuează un control zilnic, o măsurare lunară a pH-ului şi se recomandă o întreţinere mecanică şi biologică. Această instalaţie s-a dovedit eficienţa în practică.
_________________________________________________________________________________ 101
