Universitatea Transilvania BraşovFacultatea de Ştiinte EconomiceSpecializarea Afaceri Internaţionale

ATITUDINI, OPINII ŞI COMPORTAMENTE ALE BRAŞOVENILOR CU PRIVIRE LA CONSUMUL DE CIOCOLATĂ

Student: Butunoi Beatrice Ioana

Anul 3

ECTS 8221

Braşov, 2015

1

CUPRINS

Introducere (justificarea cercetarii)1. Definirea obiectivelor si ipotezelor cercetarii1.1. Formularea ipotezelor generale si a ipotezelor statistice1.2. Stabilirea obiectivelor cercetării

2. Proiectarea si redactarea chestionarului 2.1. Chestionarul cercetarii2.2. Analiza legaturilor dintre intrebari (schema logica)

3. Consideratii metodologice privind esantionarea si colectarea datelor 3.1. Populatia cercetata si marimea acesteia3.2. Stabilirea marimii esantionului3.3. Alegerea metodei de esantionare si prezentarea planului de esantionare

4. Analiza si interpretarea datelor primare si secundare4.1.Validarea esantionului in raport cu principalele caracteristici ale populatiei cercetate 4.2. Statistica intrebarilor relevante 4.2.1. Rezultatele masurarii (analiza fiecarei intrebari)- 10 intrebari 4.2.2. Rezultatele masurarii in raport cu caracteristicile subiectilor (tabele de contingenta pentru doua intrebari relevante)- 2 intrebari 4.3 Estimarea parametrilor populatiei pentru variabile importante ale cercetarii (pentru o intrebare)4.3.1.Estimarea mediei4.3.2.Estimarea procentului4. 4. Testatea ipotezelor statistice ale cercetarii4.4.1. Testarea ipotezelor in cazul procentelor (o ipoteza)4.4.2. Testarea diferentelor dintre procente (o ipoteza)4.4.3. Analiza legaturii dintre 2 variabile (o ipoteza)

5. Concluzii si propuneri

2

Justificarea cercetarii

În prezent, ciocolata este produs inmilioane de forme(tablete, batoane,napolitane învelite în ciocolată, figurine şi produsele de sezon) şi sortimente.

Potrivit unor studii Euromonitor, Romania se află pe unul dintre ultimele patru locuri, într-un top al ţărilor din Uniunea Europeană, la consumul de ciocolată.

Cu toate acestea, ciocolata Poiana ocupă un loc fruntaş în topul celor mai mare producători, fiind urmată de Milka, Kandia sau Primola.

În urma unei cercetări riguroase, s-a dovedit faptul că românii preferă brandurile autohtone.

CAPITOLUL 1

Definirea obiectivelor si ipotezelor cercetariiî

1.1 Formularea ipotezelor generale si a ipotezelor statistice

Ipoteze generale

1. Braşovenii rămân în general fideli mărcii de ciocolată pe care o consumă

2. Consumul de ciocolată este relativ mare în rândul braşovenilor

3. Majoritatea braşovenilor cumpără ciocolată cel putin o dată pe lună

4. Majoritatea braşovenilor cumpără ciocolată din supermarketuri şi din magazine

5. Populaţia braşoveană consideră ciocolata românească mai bună ca cea din export

6. Preţurile practicate de brand-urile autohtone sunt accesibile

7. Consumul de ciocolată este mai ridicat în rândul personelor de vârsta I şi a II-a

Ipoteze statistice

H0 – ipoteză nulă

H1 – ipoteză alternativă

3

H0 - Cel puţin 70% dintre braşoveni sunt fideli mărcii de ciocolată pe care o consumăH1 - Mai puţin de 70% dintre braşoveni sunt fideli mărcii de ciocolată pe care o consumă

H0: Există un număr mai mare de persoane consumatoare de ciocolată faţă de cei care nu consumă.H1: Există un număr mai mic de persoane consumatoare de ciocolată faţă de cei care nu consumă.

H0: Nu există legătură între preţuri şi cantitatea de ciocolată consumată.H1: Există legătură între preţuri şi cantitatea de ciocolată consumată.

H0: Cel puţin 50% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.H1: Mai puţin de 50% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.

H0: Nu există diferenţă între bărbaţi şi femei privind cantitatea consumată de ciocolată.H1: Există diferenţă între bărbaţi şi femei privind cantitatea consumată de ciocolată.

H0: Nu există legătură între venituri şi cantitatea de ciocolată consumată.H1: Există legătură între venituri şi cantitatea de ciocolată consumată.

H0: Cel mult 50% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.H1: Mai mult de 50% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.

1.2. Stabilirea obiectivelor cercetării

1. Identificarea motivelor pentru care se consumă ciocolată.2. Identificarea preferinţelor legate de ciocolată.3. Identificarea momentelor în care se consumă ciocolată.4. Identificarea cantităţii de ciocolată consumată de obicei5. Măsurarea atitudinilor referitoare la calitatea produselor oferite de producătorii de

ciocolată.6. Măsurarea atitudinilor referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de

ciocolată.7. Măsurarea atitudinilor referitoare la ambalajul produselor oferite de producătorii

de ciocolată.8. Clasificarea ciocolăţilor în funcţie de preferinţele consumatorilor.9. Stabilirea legăturilor dintre caracteristicile ciocolăţilor şi preferinţele

consumatorilor.

Aspecte de bază Întrebările cercetătorului Obiectivele cercetării

4

1. Analiza consumatorilor braşoveni privind consumul de ciocolată

1. De câte ori pe lună cumpăraţi ciocolată?

1.Identificarea motivelor pentru care se consumă ciocolată

2. Care este motivul pentru care consumaţi ciocolată?

2. Identificarea motivelor pentru care se consumă ciocolată

3. Care este cantitatea de ciocolată pe care o consumă de obicei?

4. Identificarea cantităţii de ciocolată consumată de obicei

2. Atitudinile braşovenilor faţă de achiziţionarea mărcilor de ciocolată

1. Care sunt principalelemărci de cafea preferate?

1. Identificarea principalelormărci de ciocolată preferate de braşoveni.

2. Care sunt atitudinile referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de ciocolată?

2. Măsurarea atitudinilor referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de ciocolată

3. Care sunt mărcile decafea achiziţionate de braşoveni cel mai des?

3. Identificarea mărcilor decafea achiziţionate de braşoveni cel mai des.

4. Care sunt mărcile de ciocolată achiziţionate de braşoveniocazional?

4. Identificarea mărcilor decafea achiziţionateocazional.

5. Ce va determină să reveniţi la produsul favorit?

5.Identificarea motivului pentru care braşovenii rămân fideli unui anumit brand.

3. Opinii ale braşovenilor legate de calitatea,preţul si

ambalajul ciocolăţii

1. Cat de important este design-ul ambalajului?

1.Determinarea opinii consumatorilor cu tipul de ambalaj

2. Cat afectează preţul decizia de cumpărare a produsului?

2. Determinarea opiniilor brasovenilor in legatura cu pretul practicat.

5

3. Cat afectează calitatea produsului în procesul cumparării acestuia?

3. Determinarea opiniilor brasovenilor in legatura cu calitatea ciocolăţii

Caracterizarea ciocolăţii din punctul de vedere al cumpărătorilor

4. Ce legătă există între preferinţele consumatorilor si caracteristicile ciocolăţilor

4. Determinarea legăturilor dintrepreferinţele consumatorilor si caracteristicile ciocolăţilor

CAPITOLUL AL II-LEA

Proiectarea si redactarea chestionarului

Universitatea Transilvania Braşov Chestionar nr.

Facultatea de Ştiinţe Economice Data

CHESTIONAR

Bună ziua, numele meu este Beatrice Butunoi şi realizez un efectuez un studiu al cărui scop este cunoaşterea atitudinilor şi comportamentele consumatorilor braşoveni

cu privire la consumul de cafea. De asemenea, vă asigurăm de deplina confidenţialitate a răspunsurilor dumneavoastră, acestea fiind folosite doar pentru prelucrarea statistică.

1. Sunteţi consumator de ciocolată?

Da ( Treceţi la întrebarea nr. 2 ) Nu ( Treceţi la întrebarea nr. 10)

2. Ce marcă de ciocolată preferaţi în mod special?

Milka Africana Poiana Heidi Primola Alta. Care anume?.............................

3. Sunteţi fidel acestei mărci?

6

DA (continuaţi la întrebarea nr. 5) NU (continuaţi la întrebarea nr. 4)

4. Care sunt celălalte brand-uri de ciocolate încercate de dumneavoastă?

Milka

Poiana

Primola

Africana

Heidi

KitKat

Schogetten

Lindt

Alta. Care anume?.............................

5. Ce tip de ciocolată consumaţi cel mai mult?

Albă

Neagră

Aerată

De casa

Alta? Care anume?…………………..

6. De ce preferaţi acest tip de ciocolată?

Gust Calitate Preţ Alt motiv. Care?.................................

7. Ce cantitate de ciocolată obişnuiţi să consumaţi?

Mai mult de 4 ciocolate pe săptămână

2-4 ciocolate pe săptămână

1-2 ciocolate pe săptămână

7

8. Care este frecvenţa cu care cumpăraţi ciocolată?

Zilnic De câteva ori pe săptămână O data pe lună De câteva ori pe lună De câteva ori pe an

9. Ce gramaj au produsele pe care le cumpăraţi de obicei?

Sub 100 gr 100 – 150 gr 150 – 300 gr 300 – 500 gr Peste 500 gr

10.După părerea dumneavoastră, consumul de ciocolată poate avea efecte negative asupra organismului?

Da ( Treceţi la întrebarea nr. 11 ) Nu ( Treceţi la întrebarea nr. 9 )

11.Care sunt efectele negative ce pot apărea în urma consumului de ciocolată?

Carii dentare Diabet Obezitate Glicemie Alt motiv. Care? ………………………..

12.Vă rugăm să vă exprimaţi părerea în legătură cu următoarea afirmaţie: “Consumul de ciocolată poate avea efecte pozitive asupra organismului”.

_________ _________ _________ ________ _________

acord acord nici acord, dezacord dezacord total nici dezacord total

13.Care sunt efectele pozitive ce pot apărea în urma consumului de ciocolată?

Afrodisiac Antistres Energizant

8

Memorie Altele. Care?.............................

14.Cât de mulţumit sunteţi de calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul?

Foarte mulţumit 5 4 3 2 1 Total nemulţumit

15.Care este suma lunară alocată pentru cumpărarea ciocolatei?

5 – 10 lei 10 – 15 lei 15 – 20 lei 20 – 25 lei 25 – 30 lei

16.De unde achiziţionaţi ciocolata cel mai des?

Carrefour

Auchan

Billa

Lidl

Metro

Selgros

Chioşc

Magazin alimentar

Piata

Alte locuri

17.Repartizaţi 100 de puncte pentru fiecare dintre următoarele mărci de ciocolată, având în vedere preferinţa dumneavoastră pentru acestea:

Milka ……….

Poiana ……….

Primola ……….

Total 100

18.Cum apreciaţi calitatea următoarelor mărci de ciocolată?

9

+ 3 + 3 + 3

+ 2 + 2 + 2

+ 1 + 1 + 1

Calitatea Calitatea Calitatea

mărcii mărcii mărcii

Milka Primola Heidi

- 3 - 3 - 3

- 2 - 2 - 2

- 1 - 1 - 1

18. Care este locul unde consumaţi cafeaua cel mai des?

Acasă

La şcoală

La serviciu

La birou

La prieteni

19. Câţi membri din familia dvs. consumă cafea?

Doar unul Doi membrii Peste doi membrii

20. În ce categorie de vârsta vă încadraţi?

Sub 18 ani 18-25 ani 25 – 30 ani 30 -35 ani 35 – 45 ani 45 - 55 ani Peste 55 ani

21.Care este ultimul nivel de educatie absolvit?

Gimnaziu

10

Scoala profesională

Liceu

Facultate

Master

Doctorat

22.Aţi mai participat la vreun studiu de piaţă în ultimele 6 luni?

DA

NU

23.Sexul dumneavoastră?

Masculin

Feminin

Va mulţumim pentru colaborare!

CAPITOLUL AL III-LEA

Consideratii metodologice privind esantionarea si colectarea datelor

3.1 Populaţia cercetata si marimea acesteia

În cazul acestei cercetări de marketing, publicul ţintă este constituită din populaţia Braşovului. Conform Institutului de Statistică, numărul populaţiei este estimate la 210,389 de persoane, dintre care 46,7 de sex feminin şi 53,3 de sex masculin.

3.2 Stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina mărimea esantionului, folosind esantionarea nealeatoare, am luat înconsiderare un nivel de încredere de 95% și o eroare admisă (din care putem afla nivelul de precizie al estimării) de ±3, caz în care z ia valoarea de 1,96. Cu ajutorul acestor date amdeterminat mărimea esantionului în cazul procentelor, aplicând formula:

11

n =

zα /P2

¿Q

E2

unde:

E = eroare admisă, exprimată în procente,

z = valoarea din tabelul distribuției normale ce corespunde nivelului de încredere avut în vedere,

p = estimarea în caz de succes,

q = 100-

p = estimarea procentelor în caz de insucces

p = il vom considera la nivelul mediu de 50% datorită faptului ca nu deţinem infiormaţii concrete.

unde:

n=1 ,962⋅50⋅5032 =1067 de locuitori ai oraşului Braşov

Aplicând formula de mai sus, a rezultat că esantionul nostru ar trebui să aibe un număr de 1067 de subiecti . Nu am putut lua în considerare un esantion alcătuit din 1067 de persoane, asadar am ales să chestionez un număr de 20 de subiecți. În acest caz, făcând un calcul.

E = 1,96 x √50 x 5020

=

3.3 Alegerea metodei de esantionare si prezentarea planului de esantionare

Pentru a obţine rezultate cat mai concise pentru tema cercetată, am ales ca metodă de eşantionare, eşantionarea aleatoare (în trepte).

În cadrul acestei cercetări am optat pentru metoda de eşantionare în două faze.

In prima fază am divizat populaţia Braşovului în subgrupuri rezultând :

o unităţi primare : cartierele municipiului Braşov

12

o unităţi secundare : străzile acestor cartiere

o unităţi terţiare : imobilele de pe aceste străzi

La nivelul unităţilor terţiare am realizat rapid o anchetă cu scopul de a identifica numai apartamentele în care locuiesc persoane care au voie sa consume ciocolată din punct de vedere medical astfel existând posibilitatea mai mare de a găsi persoane consumatoare de ciocolată.

Din cele 4 cartiere ale municipiului Braşov :Scriitorilor, Astra, Tractorul, Racadau.

Apoi tot aleator am ales 2 străzi din fiecare cartier:

Scriitorilor Strada Stefan cel Mare şi Strada I.L.Caragiale

Astra Strada Cometei şi Strada Soarelui

Tractorul Strada Bronzului şi Strada Aluminiului

Racadau Strada Jepilor şi Strada Alunis

Din imobilele de pe aceste străzi am extras aleator simplu câte două imobile, rezultând în final un număr total de 250 de apartamente.

În urma anchetei realizate la nivelul acestor locuinţe au fost identificate 2160 de locuinţe care vor constitui baza de eşantionare.S-a întocmit o listă cu toate aceste locuinţe – din fiecare locuinţă s-a ales o singură persoană.

In cea de a doua fază, din lista întocmită din baza de eşantionare, se constituie un eşantion de 2160 de locuinţe, de la care se vor colecta datele primare necesare anchetei.Includerea locuinţelor în eşantion se face prin metoda eşantionării aleatoare sistematice :

pasul mecanic =

2160250

=8 ,64≈8

CAPITOLUL AL IV-LEA

Analiza si interpretarea datelor primare si secundare

4.1 Validarea esantionului in raport cu principalele caracteristici ale populatiei cercetate

Personal consider că metoda aleasă , aceea de eşalonare în trepte, este cea mai potrivită pentru cercentarea realizată.

13

4.2 Statistica intrebarilor relevante

Populaţia aleasă este alcătuită din bărbaţi şi femei din mediul urban al Braşovului, consumatori de ciocolată din judeţul Braşov.

4.2.1 Rezultatele masurarii (analiza fiecarei intrebari)- 10 intrebari

Sunteţi fidel aceleaşi mărci de cafea?

Răspuns Frecvenţă Absolută %Da 253 66Nu 131 34

Total 384 100

Fidelitatea asupra mărcii

253131

x̄=1⋅fDa+0⋅fNun

=253384

=0 ,66

p= 0,66

p%=0,66 ∙ 100=66%

S2=p ∙ (100-p)= 66 ∙ 34 = 2244

S=√2244=47%

Sp=S

√n=4719 ,6

=2,4%

Estimarea procentului

π Є [p – E, p + E]

π = p ± E

14

E = zα/2 – Sp = zα/2 ∙

S

√n =1,96 ∙ 2,4 = 4,70%

π Є [66 – 4,70, 66 + 4,70]

π Є [61,3, 70,7]

H0: Cel mult 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.

H1: Mai mult de 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.

RC= p−πSp

=66−902,4

=−10

RC = -10 nu este situate în intervalul [66 – 4,70, 66 + 4,70] ceea ce înseamnă că se adoptă H1.

Sunteti consumator de ciocolată?

Răspuns Frecvenţă Absolută %Da 173 45Nu 211 55

Total 384 100

Consumator de ciocolata

173211

x̄=1⋅fDa+0⋅fNun

=173211

=0 ,45

15

p= 0,45

p%=0,45 ∙ 100=45%

S2=p ∙ (100-p)= 45 ∙ 55 = 2475

S=√2475=49 ,75%

Sp=S

√n=49 ,7519 ,6

=0 ,13%

Estimarea procentului

π Є [p – E, p + E]

π = p ± E

E = zα/2 – Sp = zα/2 ∙

S

√n =1,96 ∙ 0,13 = 0,25%

π Є [66 – 0,25, 66 + 0,25]

π Є [65,75, 66,25]

19.Ce tip de ciocolată preferaţi în mod special?

Răspuns Frecvenţă Absolută %Alba 154 40

Neagra 134 35Aerata 96 25Total 384 100

Modulul îl reprezintă primul răpuns Alba, fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Mediana este reprezetată de răspunsul 2 - Neagra. Se observă că până la acest răspuns aufost cumulate 40% din răspunsuri,respectiv 25%, procentul de 50%, care împarte eşantionul în două părţi egale, regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de la nivelul 2.Media:

x̄=∑i−1

n

x i⋅f i

n=

(1⋅154 )+(2⋅134 )+(3⋅96 )384

=518384

=1 ,35

16

Se observă că şi valoarea mediei este de 1 punct, care a reprezentat modulul variabilei analizate.

Indicatorii variaţiei

Variaţia

S2=∑i=1

n

( x i− x̄ )2⋅f i

n=

(1−1 ,35)2⋅40+(2−1 ,35)2⋅35+(3−1 ,35 )2⋅25384

S2=87 ,85384

=0 ,23

Abaterea Standard

S=√∑i=1n

(x i− x̄ )2⋅f i

n=√0 ,23=0 ,48

Estimarea mediei

μ= x̄±E

E=zα /2⋅S

√n=1 ,96⋅0 ,48

19 ,6=0 ,05

μ Є [1,35 – 0,05, 1,35 + 0,05]

μ Є [1,30, 1,40]Pornind de la media eşantionului (1,35 pct) putem calcula cu o probabilitate de 95% că media aprecierilor cu privire la marca preferată de ciocolată poate lua valori între 1,30 şi 1,40 pct pe o scală de la 1 la 3 la nivelul populaţiei cercetate.

Cât de mulţumit sunteţi de calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul?

Foarte mulţumit 5 4 3 2 1 Total nemulţumit

Răspuns Frecvenţă absolută %5 – foarte mulţumit 58 154 96 253 134 35

17

2 58 151 – total nemulţumit 38 10Total 384 100

Cele mai multe răspunsuri au fost înregistrate la nivelul 3 al scalei ceea ce reprezintă că oamenii sunt mulţumiţi de calitatea ciocolătilor în raport cu preţul.

Cele mai puţine răspunsuri au fost înregistrate la nivelul 5 al scalei ceea ce reprezintă că oamenii sunt mulţumiţi de calitatea ciocolătilor în raport cu preţul şi doar o mică parte prezintă nemulţumiri.Modulul îl reprezintă nivelul 3,fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Mediana este reprezetată de acelaşi nivel 3 pct, întrucât procentele cumulatedepăşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. Se observă că până la acest răspuns aufost cumulate 40% din răspunsuri,respectiv 25%, procentul de 50%, care împarte eşantionul în două părţi egale, regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de la nivelul 3.

Media:

x̄=∑i−1

n

x i⋅f i

n=5⋅58+4⋅96+3⋅134+2⋅58+1⋅38384

=1230384

=3 ,20

Se observă că şi valoarea mediei este tot 3 puncte, care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate.

Indicatorii variaţiei

Variaţia

S2=∑i=1

n

( x i− x̄ )2⋅f i

n=

(5−3 ,20 )2⋅15+(4−3 ,20 )2⋅25+(3−3 ,20 )2⋅35+(2−3 ,20 )2⋅15+(1−3 ,20)2⋅10384

S2=136384

=0 ,35

18

Abaterea Standard

S=√∑i=1n

(x i− x̄ )2⋅f i

n=√0 ,35=0,6

Estimarea mediei

μ= x̄±E

E=zα /2⋅S

√n=1 ,96⋅ 0,6

19 ,6=0 ,06

μ Є [3,20 - 0,06, 3,20 + 0,06]

μ Є [3,14, 3,26]Pornind de la media eşantionului (3,20 pct) putem calcula cu o probabilitate de 95% că media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul poate lua valori între 3,14 şi 3,26 pct pe o scală de la 1 la 5 la nivelul populaţiei cercetate.

H0: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este de cel mult 3 puncte pe o scală de la 1 la 5.H1: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este mai mult de 3 puncte pe o scală de la 1 la 5.

H0: μ= 3puncte

H1: μ>3 puncte

RC=x̄−μ0S x̄

=0 ,200 ,03

=6 ,53

S x̄= S

√n= 0,619 ,6

0 ,03

RC= 6,53 > 1,96⇒ Se adoptă H1. Putem garanta cu o probabilitate de 95% că

media populaţiei e diferită de μ0 . Întru cât diferenţa dintre x̄ şi μ0 este pozitivă putem garanta cu o probabilitate de 95% că media populaţiei este mai mare de 3 puncte.

19

Care este frecventa cu care cumpăraţi ciocolată?

Răspuns Frecvenţă absolută %Zilnic 19 5De câteva ori pe săptamână 96 25O data pe lună 58 15De câteva ori pe lună 134 35De câteva ori pe an 77 20Total 384 100

Modulul îl reprezintă frecvenţa “de câteva ori pe lună”,fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Ce gramaj au produsele pe care le cumpăraţi de obicei?

Răspuns Frecvenţă absolută %Sub 100gr 65 17100 – 150gr 230 60150 – 300gr 73 19300 -500gr 12 3Peste 500gr 4 1Total 384 100

Modulul îl reprezintă răspunsul de 100 – 150gr, nivelul 2, fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Mediana este reprezetată de acelaşi răspuns 100 – 150gr, întrucât procentele cumulate

20

depaşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. Se observă că până la acest răspuns aufost cumulate 17% din răspunsuri,respectiv 23%, procentul de 50%, care împarte eşantionul în două părţi egale, regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de 100 – 150gr.

Scorul mediu

x̄=∑i−1

n

x i⋅f i

n=

(1⋅65 )+(2⋅230 )+(3⋅73)+(4⋅12)+(5⋅4 )384

=812384

=2 ,11

Se observă că şi valoarea scorului mediu este destul de apropiată de 2 puncte, care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate.

Între ce sume se încadrează venitul d-voastră?

Răspuns Frecvenţă absolută %Mai puţin de 600 lei 39 10600 -800 lei 134 35800 – 1000 lei 96 251000 – 1500 lei 77 201500 - 3000 19 5Peste 3000 lei 19 5Total 384 100

Modulul îl reprezintă răspunsul de 600 – 800 lei , fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Mediana este reprezetată de 800 – 1000 lei , întrucât procentele cumulatedepaşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. Se observă că până la acest răspuns aufost cumulate 45% din răspunsuri,respectiv 30%, procentul de 50%, care împarte eşantionul în două părţi egale, regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de 800 – 1000 lei.

Scorul mediu

21

x̄=∑i−1

n

x i⋅f i

n=

(1⋅39 )+(2⋅134 )+(3⋅96 )+(4⋅77 )+(5⋅19)+(6⋅19 )384

=1112384

=2 ,90

Se observă că şi valoarea scorului mediu este destul de apropiată de 3 puncte, care au reprezentat mediana variabilei analizate.

Ce sumă ati cheltuit în ultima lună pentru a cumpăra ciocolată?

Răspuns Frecvenţă absolută %5 – 10 lei 96 2510 – 15 lei 134 3515 – 20 lei 77 2020 – 25 lei 58 1525 – 30 lei 19 5Total 384 100

Modulul îl reprezintă răspunsul de 10 - 15 lei , fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

Mediana este reprezetată de 10 - 15 lei.

Media:

x̄=∑i−1

n

x i⋅f i

n=

(1⋅96 )+(2⋅134 )+(3⋅77 )+( 4⋅58 )+(5⋅19)384

=922384

=2 ,40

Se observă că şi valoarea mediei este tot 2 puncte, care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate.

Indicatorii variaţiei

Variaţia

S2=∑i=1

n

( x i− x̄ )2⋅f i

n=

(1−2 ,40 )2⋅25+(2−2 ,40 )2⋅35+(3−2 ,40)2⋅20+(4−2 ,40)2⋅15+(5−2 ,40 )2⋅5384

S2=134384

=0 ,35

22

Abaterea Standard

S=√∑i=1n

(x i− x̄ )2⋅f i

n=√0 ,35=0,6

Estimarea mediei

μ= x̄±E

E=zα /2⋅S

√n=1 ,96⋅2 ,40

19 ,6=0 ,24

μ Є [2,40 – 0,24, 2,40 + 0,24]

μ Є [2,16, 2,64]

Care sunt efectele negative ce pot apărea în urma consumului de ciocolată?

Răspuns Frecvenţă absolută %Carii dentare 58 15Diabet 146 38Obezitate 84 22Glicemie 38 10Alt motiv 58 15Total 384 100

Modulul îl reprezintă răspunsul al doilea, cel de diabet, fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

De ce preferaţi acest tip de ciocolată?

Răspuns Frecvenţă absolută %Gust 134 35Calitate 96 25Preţ 58 15Alt motiv 19 5Total 384 100

Modulul îl reprezintă răspunsul al doilea, cel de gust, fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

23

CAPITOLUL AL V-LEA

CONCLUZII

Această cercetare de marketing şi-a propus să “Atitudiniile, opiniile şi comportamentele braşovenilor cu privire la consumul de ciocolată.

În urma analizei datelor obţinute am constatat că 45% din totalul braşovenilor sunt consumatori de ciocolată. În privinţa tipului de ciocolată, braşovenii preferă ciocolata albă în detrimentul celei negre sau aerate.

În ceea ce priveşte fidelitatea braşovenilor, in proportie de 66% , brasovenii au raspuns afirmativ.

In acelasi timp, un procent de 38% sunt de părere că, ciocolata poate avea efecte negative asupra organismului, în principal menţionând diabetul.

Cu toate acestea, tuturor le place ciocolata, chiar daca nu vor sa recunoasca!

24

BIBLIOGRAFIE

Curs Cercetari de Marketing www.inssebrasov.ro

25