135605221-KINETOPROFILAXIE

7/26/2019 135605221-KINETOPROFILAXIE

1/84

Gilda Mologhianu

KINETOPROFILAXIENote de curs si lucrari

practice


2/84

Editura Universitar !arol "avila#$u%ure&ti ' ())*

I+$N, -./0-.10.)/02-.02

Editura Universitar !arol "avila# $u%ure&ti a

U3M3F3 !arol "avila# $u%ure&ti este a%reditat de

!onsiliul Na4ional al !er%etrii 5tiin4i6i%e din 7nv489ntul su:erior

;!N!+I+ul nr3 22?(13)*3())@

2


3/84

!u:rins

!2 !( .!1 2)!@ @.!!*

$iBliogra6ie .2

3


4/84

4


5/84

!APITOLUL I

I3 23 Introdu%ere= ter8inologie= de6ini4iiKinetologia este un termen creat de Dally in 1957.Este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii fiintelor vii si al

structurilor care participa la aceste miscari.Kinetologia 8edi%ala studiaza mecanismele neuromusculare si

articulare care asigura activitatile motrice normale ale omuluipreocupanduse si de inregistrarea! analiza si corectareamecanismelor neuromusculare deficitare.

"imitarea activitatii motorii poate fi produsa de#1$ scaderea fortei musculare%2$ limitarea de amplitudine de miscare%3$ lipsa coordonarii miscarilor.

Medi%ina Fi>i%a si Re%u:erarea Medi%ala specialitate terapeutica prin e&celenta cu a'utorul careia se poate

sta(ili diagnosticul functional utilizand metode de evaluare

specifice! pentru ca apoi sa poata fi conturate programe adaptate derecuperare functionala% utilizeaza ca metode# miscarea si factorii fizici# caldura! curentul

electric! apa! climatul! agentii mecanici )masa'ul$.*inetologia poate fi# profilactica! terapeutica si de recuperare. *+,E-"/+0 +"0-+0 cuprinde

totalitatea metodelor si mi'loacelor inetologiei ce se adreseazamentinerii si im(unatatirii starii de sanatate si prevenirii starii de

(oala.oate fi# primara )are definitia de mai sus$% secundara )aplica toate mi'loacele necesare pentru

prevenirea agravarii sau aparitiei complicatiilor patomorfo functionale ale unei (oli cronice$.

*+,E-"/+0 -E0E6-+0 se ocupa cumanipularile! imo(ilizarile! posturarea. ia redus mult campul de

actiune propriuzisa lasand loc inetologiei profilactice si derecuperare.

5


6/84

*+,E-"/+0 DE E6E0E principala metoda in asistenta de recuperare functionala! masa'ul!8idrotermoterapia si electroterapia fiind metode ad'uvante.,u e&ista deose(iri semnificative din punct de vedere te8nic intre

cele trei tipuri de inetologie. "e deose(este doar metodologia deaplicare. a'oritatea timpului de lucru al fizioinetoterapeutuluitre(uie sa fie dedicat inetologiei iar celelalte metode sa fiead'uvante# termoterapia! 8idroterapia! electroterapia! masa'ul.6nitatea terapeutica o(ligatorie in recupearea functionala oreprezinta# caldura sau crioterapia! e&ercitiul fizic terapeutic simasa'ul.

-ermeni sinonimi cu cel de :inetologie; sunt# *ineziologie! ineziterapie! +ar cu cel de :inetoterapeut; sau :fizioinetoterapeut;

ineziterapeut.copul inetoprofila&iei este mentinerea formei fizice.0vanta'e# cost scazut! randament ridicat! nocivitate net inferioara

altor mi'loace terapeutice. 6tilizeaza! ca mi'loc! e&ercitiul fizic(azat! su( raport metodologic ! pe functia normala a organismului!

pe modelul atitudinii si miscarilor fiziologice.-ermeni perimati! utilizati in trecut sunt# : gimnastica medicala; care are principii si reguli relativ

rigide! avandusi originea in scoala suedeza si ca promotorpe "ing%

: cultura fizica medicala; ! termen am(iguu care a persistatmulta vreme! dar la care sa renuntat%

0lti termeni utilizati si in prezent# :educatie fizica; termen ce se refera la programele deinetoprofila&ie ce se efectueaza in scoli! avand ca o(iectiv!dezvoltarea armonioasa la copii si tineri%

: gimnastica corectoare;! :gimnastica de intretinere;!:e&ercitiu terapeutic;.


7/84

!a:itolul II

II323 Re:ere istori%e8inezii au o(servat primii rolul miscarii ) 47== ani +$! au

descoperit si creat sistemul *ung u de calmare a durerilor! apoi in+ndia antic> )3=== ani +$! apar informa?ii despre e&erci?iul efectuat@n scop terapeutic @n : Aedele;.

+n /recia antic> # Berodicus! profesorul lui Bypocrate! adescoperit efectele (enefice ale miCc>rii Ci pe cele nefaste aleimo(liz>rii prelungite Ci a descris un sistem complicat de e&erci?ii

intro carte intitulat> # : 0rs /imnastica;. Bypocrate! elevulacestuia! este de fapt primul care realizeaza relatia dintre miscare simusc8i! dintre imo(ilizare si atrofie! oferind date despre valoareae&ercitiului fizic in refacerea fortei muscularea! iar in carte sa :Despre articulatii;! afirma ca intreg organismul functioneaza mai

(ine (ine @n prezen?a miCc>rii. De altfel! in e&ercitiile si programelede antrenament ale vec8ilor greci! care aveau un adevarat cult alfrumusetii corpului omenesc! recunoastem (azele inetologiei

profilactice si pe cele ale antrenarii sprotivilor de performanta.oma antica avea sa copieze /recia in multe domenii dar a avutretineri in ce priveste e&ercitiul fizic pe care la socotit potrivit doarantrenarii sclavilor ) gladiatorilor$ pentru luptele din arena.

-otuCi medici ai omei precum 0sclepios! ornelius elsus!/alen! Berodicus au in?eles valoarea e&erci?iului fizic @n men?inereas>n>t>?ii.

0 urmat o(scurantismul Evului ediu! cnd cercetarea Ctiin?ific>

@n toate domeniile a fost (locat>. 0(ia @n secolele A A+ aparpersonalit>?i precum ietro Aeregrio )1349142F$ Ci Aittorio daeltra care @n 1423! va desc8ide la antua o Ccoal> unde al>turi deinstruirea min?ii se practicau Ci e&erci?ii fizice.

Dup> apari?ia tiparului! @n secolul A+! "eonard uc8s scrielucrarea G +nstitutiones edical; unde apare prima data ideea deterapie ocupa?ional>.

8risto(al endez @n 155


8/84

domeniu @ncep s> se multiplice. Aa ap>rea Ccoala mecanicist> a luia(ricio 0Huapendante.

+n secolul A+++ apar Ci aparate specializate pentru gimnastic> calcu mnere! scaun vi(rator! etc.

In secolul + apar primele no?iuni de inetologie Ctiin?ific>.0stfel! suedezul e8r "ing! fost maestru de scrim>! alc>tuieCte

primele programe de inetoprofila&ie Ci de inetoterapie peafec?iuni. Dup> "ing! metoda suedez> de gimnastic> includea patrucomponenete# omponenta pedagogic> Ci educativ>! cu e&erci?ii de

gimnastic> profilactic> adresat> persoanelor s>n>toase Ci (ine

construite! /imnasica militar>! cu e&erci?ii ce pot folosi Ci @n scop deap>rare! /imnastica medical> Ci ortopedic>! adresata pacien?ilor cu

diferite afec?iuni sau deficien?e Ci care se asociaz> cu masa'ul! /imnastica estetic> pentru armonizarea par?ilor simetrice

ale corpului! practicata @n scopul o(?inerii frumuse?ii corporale Cigra?iei.

In secolul + /eorges Demeny creaz> Gmetoda francez>; degimnastic> Ci apare curentul neosuedez . In acelaCi secol se dezvolt>mecanoterapia! tot @n uedia Ci tot cu a'utorul lui "ing.

In zorii secolului apar metodele (ine cunoscute deinetoterapie Ci de inetoprofila&ie ce Ciau luat numele dup> ceicare leau imaginat! metode Ci te8nici care se folosesc Ci astazi) renel! *lapp! Jergonie! ce dezvolta ideea de terapieocupa?ional>$. >tre mi'locul secolului epidemia de poliomielit>face multe victime . 0tunci apar primele no?iuni de8idroinetoterapie ) inginerul Bu((ard @n 60 se ocup> de (azinelede 8idroinetoterapie$! -ot atunci apar si primele elemente legatesuspensoterapie /ut8rie mit8. unt conturate principiilemetodelor# Jurger! odman! *o8lraus8! te8nicile de manipularearticular> Ci verte(ral> ale lui ennell Ci aigne! metoda deinetoterapie Killiams! te8nicile de creCtere de for?> muscular> dup>

De "orme Katins! programele Bettinger Ci uller. -ot atunci de

F


9/84

contureaz> Ci te8nicile de facilitare neuroproprioceptiv># *a(at!*nott! Aoss! Jo(at8! ood! Jrunstromm.

6lterior sau dezvoltat metodele moderne de inetoterapie Ciinetoprofila&ie @mpreun> cu aparatura a'ut>toare# (iofeed(aculE/! diverse metode de electrostimulare @ntre careelectrostimularea func?ional> de?ine un loc important! aparatura decreCtere de for?> Ci rezisten?> muscular> aparatele isoinetice! caCi sectorul comple& al terapiei ocupa?ionale Ci ortez>rii careformeaz> ast>zi o(iectul unei specializ>ri suplimentare @n stateleEuropei de Aest Ci @n 60.

9


10/84

!a:itolul III

III3 23 Evaluarea gloBala a individului

J+"0,-6" 0,0"+-+ e&prim> cu precizie pn> la am>nunt unaspect sau altul al disfunc?ionalit>?ii locomotorii a unui individ! f>r>a oferi imaginea @n ansam(lu a r>sunetului deficitului func?ionalasupra acestuia.

-E-E /"J0"E L aprecieri sintetice! gestuale ale st>riiaparatului neuro mio artroinetic! de e&emplu# evaluarea mersului!

evaluarea a(ilit>?ii prin tipurile de pense! 0D")activity daily living$."a individul normal urm>rim#1. creCterea Ci dezvoltarea )aprecierea aspectului general al

corpului! rezultanta atitudiunii! a nivelului de creCtere Ci dezvoltareglo(al> @n raport cu vrsta Ci se&ul$.

2. statica! postura Ci aliniamentul segmentelor corpului3. mo(ilitatea articular>%4. for?a Ci rezisten?a muscular>%

5. ec8ili(rul! coordonarea Ci a(ilitatea%voltrii= a :osturii&i alinia8entului seg8entelor %or:ului

1$ 0-+0 este reprezentat> de e&aminarea vizual> aaliniamentului glo(al al segmentelor corpului din fa?>! din spate Ci

din profil! @n stare static> Ci dinamic>.+ni?ial se realizeaz> su(iectiv! f>r> instrumente de masur>#@n ortostatism%se e&amineaz> su(iectul stnd cu umerii rela&a?i! mem(rele

superioare pe lang> corp cu palmele supinate Ci degetele uCorflectate! (ar(ia orizontal>! privirea inainte! c>lciele apropiate!vrful picioarelor dep>rtate la 45 grade%

E&ist> doua tipuri de somatoscopie#a3 so8atos%o:ia general ; ins:e%4iareCte#

1=


11/84

statura) normo! 8iper! su(statural$starea de nutri?ie )normal>! 8iperMsupraponderal sau deficitar>

su(ponderal$propor?ionalitatea @ntre ansam(lul somatic Ci elementele sale sau

@ntre anumite segmenteconcordan?a @ntre vrsta (iologic> Ci cronologic> prin care

apreciem nivelele de creCtere Ci dezvoltaretegumentele Ci fanereleelementele sistemului limfatic?esutul su(cutanat )grosimea si distri(u?ia stratului de ?esut

adipos$

musc8ii sc8eletici# forma! relief! in func?ie de vrsta! se&!profesie! (iotip somatic.oasele )dimensiuni! form>$.ai urm>rim# sec8ele de traumatisme Ci ra8itism! lipsa unor

segmente sau e&isten?a segmentelor supranumerare! articula?iile)form>! volum! deza&>ri! motilitate voluntar>! motricitatea @ngeneral! atitudinea @n timpul e&amin>rii$.

B3 so8atos%o:ia seg8entar, se apreciaz> caracteristicile

morfofunc?ionale ale unor regiuni! segmente ale corpului ! @n modmetodic superoinferior sau invers! e&. # cap! gt! trunc8i! toraceanterior! a(domen! mem(re superioare! torace posterior! (azin!mem(re inferioare.

In afara somatoscopiei su(iective mai e&ista Ci o metod> o(iectiv>de e&aminare! so8atos%o:ia oBie%tivce se efectueaz> cu a'utorulunor instrumente#

cu firul cu plum( se apreciaza raportul pe vertical> dintre

segmentele corpului%cu cadrul antropometric de simetrie M oglinda )2&1m$ gradat>

stnga dreapta de la linia de mi'loc din 1= in 1= cm. acientul esteaCezat @n aCa fel @ncat linia de mi'loc s> se suprapun> peste liniamedian> a corpului.

e&amenul radiologic completeaz> datele e&amenului clinic.2$0-E-+0 reprezint> ansam(lul de m>suratori

antropometrice cu calcularea unor indici specifici prin care seapreciaz> nivelul creCterii Ci gradul dezvolt>rii fizice. 6tilizeaz>

11


12/84

repere antropometrice cutanate sau proiec?ii tegumentare ale unorelemente sc8eletale.

+nstrumente#taliometrul pentru inal?ime%(anda metric> )centimetrul$! pentru lungimi Ci circumferin?e%compasul pentru diametre%caliperul pentru plicile cutanate%rigla gradat>%ec8erul.e m>soar> dimensiunile# longitudinale# inaltime! inaltime (ust! lungime cap! gat!

mem(re.) cu taliometrul! (anda metric>! rigla gradat>$ transversale# diametre (itemporal! toracic! (icret!

(iacromial ) cu compasul$. sagitale# diametre cap! torace! sacropu(ian) cu compasul$. circulare# perimetrele cap! gat! torace )cu (anda metric>$.epere antropometrice#1$ verte& punctul cel mai inalt de pe craniu! in ortostatism%2$ menton punctul cel mai anterior de pe corpul mandi(ulei%3$ tric8ion la intersectia fruntii cu scalpul! pe linia mediana%4$ gla(ela intre sprancene )arcadele sprancenoase$ pe linia

mediana%5$ opistocranion protu(eranta occipitala e&terna%


13/84

15$ dactilion punctul cel mai distal medius%1tori# -alia ) @n>l?imea$! se m>soar> @ntre verte& Ci planul plantelor din

stnd la perete! cu ec8erul sau cu taliometrul! se m>soar> @n apneepostinspiratorie% JustulL se m>soar> distan?a dintre verte& Ci linia (iisc8iatic>!

su(iectul fiind aCezat! cu ec8erul sau cu taliometrul% /tulL se m>soar> distan?a dintre menton Ci punctul suprasternal% em(rul superiorL se m>soar> distan?a dintre punctul acromial

Ci dactilion% 0nverguraL se m>soar> distan?a dintre cele doua dactilioane cu

(ra?ele a(duse la 9= de grade Ci coatele e&tinse. Determinarea plicilor#

lica este du(lul strat al pielii cu ?esut adipos su(cutanat! dar f>r>muCc8i. >surarea plicilor se realizeaz> cu caliperul plasat cu

13


14/84

muc8iile la 1 cm de police Ci inde&! prin ciupire. e masoar> plicilede ?esut adipos @n regiunea (icipital>! tricipital>! plica su(scapular>!

plica supraspinal>! plica a(dominal> )5 cm lateral de om(ilic$! plicacoapsei! plica gam(ei )pe fa?a medial>$.

utem determina procentul de tesut adipos prin masurarea a cinciplici# plica tricipital se m>soara pe vertical>! subscapularinferior Ci lateral de ung8iul scapulei! supraspinoas la 7 cmdeasupra +0 ) spinei iliace anterosuperioare$! abdominal la 5cm lateral de om(ilic! a coapsei pe vertical>! pe linia median> afe?ei anterioare a coapsei.

Nplici ) @n cm$& =!15 O 5!F & corp)mP$

,ormal Q25RIndi%i antro:o8etri%i i8:ortan4i

+ndicele de mas> corporal> ) +M J+ Jody ass +nde&$#

+nterpretare#+Q2= L su(ponderal+ @ntre 2=25 L normoponderal+ @ntre 253= L supraponderal+S3= L o(ez+ndicele de osatur>#

.art.pumn O .glezna O genunc8i C 1==talie

+nterpretare# dac> indicele Q 43!5 L persoan> cu osatur> mic>! gracil> 43!< Q indicele Q 4< L persoan> cu osatur> normal> indicele S 4< L persoan> cu osatur> puternic>.

+L / corp)g.$M -aliaP )mP$

14


15/84

+ndicele muscular al lui endl )R masa musculara$

ostura este influen?at> de# ereditate! patologie! o(isnuin?>.0spectul general al corpului e rezultanta a trei elemente# atitudinea corpului% creCterea corporal>! reprezentat> de acumul>ri cantitative @n

@n>l?ime! m>rime! greutate% dezvoltarea glo(al> a organismului @n raport cu vrsta.

Evaluarea pozi?iei ortostatice cu firul cu plum(#1$ repere pentru modificari de static> @n plan frontal#protu(eran?a occipital> e&tern>%procesul spinos 7pliul interfesierspa?iul dintre condilii femurali internimaleolele mediale2$ repere pentru modific>ri de static> @n plan anteroposterior

) sagital$# lo(ul urec8ii um>rul tro8anterul mare rotula! partea posterioara maleola ti(iala.

Evaluarea alinierii segmentelor din fa#

0 linia (isprancenoas>! se pot o(serva asimetriile faciale%-0E clavicule si umeri linia (imamelonar> ) la (>(a?i$ se pot o(serva malforma?ii

toracice! asimetrii! deform>ri# torace G@n caren>;! G @n plnie;! G @n(utoi;!evazat! etc %

E"A+ linia (icret> linia (ispinoas>

linia (itro8anterian>

.(rat O.ante(rat O .coapsa O .gam(a & 1==

4

15


16/84

se pot o(serva asimetrii de (azin! inegalit>?i de mem(reinferioare%

EJ6" +,E+e apreciaz> spa?iul dintre condilii femurali interni! linia

(imaleolar>! pozi?ia rotulei )cu a'utorul careia se apreciaz> torsiuneati(ial>$

genu valgum ) devia?ie a genunc8ilor in$

genu varum ) devia?ie a genunc8ilor in$

8alu& valgus ) devia?ie lateral> a

8alucelui$ degete in ciocan )8iperfle&iainterfalangian>$

ig. 1.odific>ri ale mem(relor inferioare o(servate din fa?>.

Evaluarea alinierii segmentelor din profil#

1


17/84

se pot o(serva# capul deviat anterior fa?> de a&a de

simetrie proeminen?a posterioar> a ung8iului

scapulei ) scapule alate$ cifoza ) accentuarea cifozei dorsale$ lordoza ) accentuarea lordozei cervicale

sau lom(are$ a(domenul rela&at mem(rele inferioare deviate de la a&a de simetrie )e&. genu

recurvatum prin la&itate musculoligamentara! 8ipotonie de

isc8iogam(ieri! piciorul plat privit dinspre fata medial>$."inia eiss L uneCte maleola intern> cu regiunea metatarsofalangian> +se traseaz> perpendiculara pe linia eiss la nivelulnavicularului#

daca tu(erculul navicularului e inprimele 2M3 ale perpendicularei L picior plat de gradul +

daca tu(erculul navicularului e in ultima1M3 L picior plat de gradul ++

daca tu(erculul navicularului atinge solulL picior plat de gradul +++Evaluarea alinierii segmentelor din spate se urm>reCte a&a de simetrie a corpului% capul! linia (ilo(ular> tre(uie s> fie

perpendicular> pe firul cu plum(% scapulele cu ung8iul lor inferior )tre(uie

sa fie orizontale! perpendiculare pe a&a de simetrie$% se pot o(serva# dac> spatele este plat sau rotund dac> e&ist> genu valgum sau varum picioare in eversie )calcaneu in e&terior$!

sau @n inversie)calcaneu in interior$ mem(re inferioare inegale dezec8ili(ru de (azin.

17


18/84

1F


19/84

ig. 2 0linierea segmentelor din profil Ci din spate! repere.

19


20/84

ig. 3. +negalitate de mem(re inferioare cu dezec8ili(ru de (azin

+++.2. Evaluarea a8:litudinii de 8i&%are

0ceast> evaluare tre(uie efectuat> de c>tre fizioinetoterapeut Ciare ca scop determinarea limitelor de mo(ilitate @ntro articula?ie!

fapt care influen?eaz> func?ia segmentelor ce o compun.

2=


21/84

0re ca o(iectiv determinarea necesit>?ilor de recuperarefunc?ional> @n vederea evit>rii disfunc?iilor! instal>rii disconfortuluiCi diformit>?ilor! determin>rii necesit>?ilor de ortezare sau deutilizare a o(iectelor a'ut>toare ca Ci determin>rii progresului sauregresului func?ional.

Este important> Ci aprecierea unor senza?ii su(iective atunci cnde&ist> limit>ri de mo(ilitate! nu numai m>surarea cugoniometrul.

E&emple# rezistenta# Gdur>; osoas># poate fi produs> de un calus!

fragment osos ) @n fracturi$% G moale cnd sunt implicate tesuturile moi se

rezolv> prin stretc8ing Ci te8nici de mo(iliz>ri articulare pasive)0$% mi&t> @n retracturi capsulare se apreciaz> Ci# durerea care poate ap>rea la mo(ilizare 'ocul articular! miCc>rile anormale @n articula?ie pe direc?ii

nefiziologice.GRADELE MO!L!"#$!!= L 0,B+"T0 nu e&ista mo(ilitate @n articula?ie

1 L B+J+"+-0-E 6 "++-0E 00-02 L B+J+"+-0-E 6 "++-0E 6003 L J+"+-0-E ,0"04 L B+EJ+"+-0-E 6005 L B+EJ+"+-0-E +-0,-0< L +,-0J+"+-0-E 0-+6"00"imit>rile amplitudinii de miCcare se datoreaz> pe de o parte

?esuturilor periarticulare si pe de alt> parte articula?iilor propriuzise

o(ilizarea unui segment al corpului nu implic> doar participareaarticula?iei ci Ci a structurilor adiacente )ligamente! tendoane!muCc8i! fascii! vase! nervi! tegumente$! toate realiznd miCcarea.

Li8itarea 8oBilit4ii reprezint> un deficit de amplitudine amiCc>rii! se refer> att la miCcarea activ> ct Ci la cea pasiv>% sedatoreaz> unui deficit att la nivelul articula?iei ct Ci al par?ilor moi

periarticulare.+mposi(ilitatea de a realiza complet sau par?ial o miCcare activ>!

dar permiterea celei pasive are la (az> un deficit de comand> neuro

21


22/84

muscular> sau de r>spuns muscular in afect>ri perifericeneurologice! f>r> interesarea aparatului articular Ci periarticular.

FleCiBilitatea defineCte mo(ilitatea ma&im> @ntro articula?ie! carepoate fi atins> @ntrun efort de moment! cu a'utorul unui asistent sauunui ec8ipament.

Redoarea )rigiditate! stiffness$ este dificultatea de a realiza oamplitudine de miCcare ma&im>! aceast> miCcare puntnduse totuCirealiza.

-ipul cel mai caracteristic de redoare este @ntlnit @n tiCotro:ieLdificultatea de a realiza o miCcare activ> la nivelul unei articula?ii. E&ista trei tipuri de fle&i(ilitate#

1. dinamic> )inetica$ reprezint> amplitudinea ma&ima de miCcarece se o(?ine printro miscare activa.2. statoactiv> reprezint> amplitudinea ma&ima de miscare

realizata printro miscare activa si mentinuta voluntar la nivelma&im prin contractia agonistilor si sinergistilor

3. statopasiva reprezint> amplitudinea ma&ima ce estementinuta la e&trema prin propria greutate corporala! cu a'utorulunui asistent sau al unui ec8ipament.

le&i(ilitatea statopasiva este mai importanta decat cea dinamicasi cea statoactiva.

>rimea fle&i(ilit>?ii depinde de# factori interni# tipul articula?iei )e amplitudinea miCcarii de rota?ie este mai

mare la nivelul Coldului dect la nivelul gleznei$ modificari structurale articulare elasticitatea structurilor con'unctive# tendoane! ligamente si

capsula articulara

elasiticitatea musculara cicatrici depuneri calcare fi(rozari retracturi elasticitatea tegumentelor capacitatea musc8ilui de a se rela&a si contracta grosimea stratului de ?esut adipos temperatura )temperatura scazuta afecteaza fle&i(ilitatea$

22


23/84

factori e%terni& vrsta! se& temperatura mediului am(iant momentul zilei )dupa amiaza L ma&im de fle&i(litate$ stadiul vindecarii tisulare dupa diferite leziuni a(ilitatea personala de a performa mCc>ri. edoarea reprezint> odificultate de realizare a miCc>rii ce

are la (az> tesuturile moi care creaz> o rezisten?> la alungireafi(relor de colagen Ci musculare.

ontri(u?ia diferitelor structuri anatomice la instalarea redorilor# 44R capsula Ci ligamente

41R fascii musculare 1=R tendoane 2R pielea edoarea este determinata de lipsa de miscare pe toata

amplitudinea! poate sa apara dupa perioade prelungite de repaus.TiCotro:ia Deste un tip de redoare ce se traduce printro senza?ie

de ruginire! de greutate @n miscare Ci se poate @ntlni diminea?a latrezire sau dupa mai multe ore de stat intro anumita pozi?ie! apoi

dispare prin miCcare.+ncontinuitatea miCcarii determina unele modificari tranzitorii# des8idratare

- creCterea a intracelular- lu(refierea defectuas> a articula?iei- staza circulatorie local>- control motor defectuos.odific>rile ce se produc sunt reversi(ile.

"e%ondi4ionarea Btr9nilor- este un tip de redoare %- se instaleaza lent! devenind ireversi(il>%- apar procese de scurtare adaptativa a fi(relor musculare%- aderen?e%- transformarea fi(relor colagenice% cresterea nivelului de fragmentare tisulara.

Li8itarea a8:litudinii de 8i&%are :ro:riu0>ise L reducereamo(ilit>?ii la nivelul unei articula?ii ce se produce din motive

23


24/84

anatomice! @n unele situa?ii fiind datorat> afect>rii articula?iei)capsula! capete osoase$! @n altele ?esutului moale )ligamente!tendoane! fascii$.

0. "imitarea datorat> afect>rii ?esutului moaleauze# diferite (oli generale care necesiut> repaus prelungit la pat#

insuficien?e organiceinsuficien?a respiratorie! cardiac>! etc% (olnavi ce nu se pot mo(iliza datorita durerilor )inflama?ie!

spondilartropatii$ stari patologice locale traumatisme ce afecteaza tesutul moale

periarticular

isc8emii! contracturi! arsuri! edeme0 afectiuni musculare isc8emice )sindrom Aolmann$.odificari adaptative musculare ce apar dupa imo(ilizari

prelungite#+mo(ilizarea unui mem(ru intro anumita pozitie determina doua

tipuri de modificari#+. +nitial! pe partea de angulare a segmentelor imo(ilizate!

musculatura se scurteaza! se reduce numarul de sarcomere dar creste

cantitatea de tesut con'unctiv care inlocuieste fi(rele musculare.and se reia miscarea pot aparea rupturi musculare. pe partea opusa se produce o intindere plastica! iar dupa o

perioada mai lunga de timp! poate creste numarul sarcomerelor.0ceste modific>ri pot fi tranzitorii @n aceast> etap>! muCc8iul

putnd reveni la starea normala.++. dupa o perioada varia(ila de timp! se produc si modificari ale

tesutului con'unctiv periarticular ce pot limita amplitudinea de

miscare# se produc scurtari adaptative pe fata de angulare si la nivelul

ligamentelor! tendoanelor! fasciilor! capsulelor% apare o scadere a rezistentei con'unctive prin cresterea fi(relor

de elastina% apare scaderea cantitativ> a fi(relor de colagen.ragilitatea tesuturilor inlocuitoare este mult mai mare.

24


25/84

roprietatile reologice si de lu(rifiere ale tesutului con'unctiv scadsi cresc aderentele intre planurile de alunecare LS apare scurtareadaptativa atat pentru musc8i cat si pentru tesutul con'nctiv.

-ipuri de contracturi#1. miostatica L scurtarea adaptativa a structurilor musculo

ligamentare este data de cicatricile tisulare care se formeaza atunci cand

tesutul con'unctiv este lasat sa se vindece in imo(ilizare )e&.#ruptura de tendon ac8ilean$%

prin aderente fi(rotice rezultate in urma unui proces inflamator% ireversi(ila data de inlocuirea definitiva a tesutului con'unctiv

cu tesut fi(ros! cu sau fara calcifieri.-esuturile inlocuite sunt total ine&tensi(ile LS este nevoie dec8irurgie corectoare

2. pseudomiostatica este data de leziunile , ce limiteazamiscarea )e&.# spasticitatea$

J. "imitarea mo(ilit>?ii datorata afectarii articula?iei1. de cauza osoasa cele doua capete osoase sunt afectate prin procese distructive

si proliferative miCcarea este (locata prin fracturi parcelare cu deza&are deoase

calus de volum mare! dupa fracturi articulare malformatii osoase tumori osoase osteonecroze procese infectioase

artropatii din (oli neurologice artrodeze c8irurgicale*inetoterapia @n aceste cazuri ramne inoperanta.

2. de cauza caspulara poate aparea in poliartrita de umar poate fi a(ordata prin procedeul inetic 0 )mo(ilizari

articulare pasive$

25


26/84

apsula se insera la distanta varia(ila de suprafata articulatiei!permitand un 'oc articular mai mare sau mai mic! participa si lacongruenta sau incongruenta articulara.

apsula este afectata de procesele inflamatorii ale sinovialei care ocaptuseste! procese urmate de fi(rozari si retracturari adaptative.

e fondul imo(ilizarii in diferite pozitii este (locat 'ocul articular!)e&.# periartrita scapulo8umeralaUcapsulita retractila sau umaring8etat$.

III3 13Evaluarea 6ortei si re>istentei 8us%ulare

Deoarece noi nu efectuam miscarile pe intreaga amplitudine sau laintreaga forta musculara posi(ila! musc8iul isi pierde capacitateacontractil> ! iar tesuturile moi periarticulare au tendinta sa sufere un

proces de scurtareretractie )mm.psoas iliac @n co&artroza! de e&.$.6tilizarea zilnica a 2535R din forta ma&ima a musc8iului

determina o pierdere treptata de forta musculara.ierderile morfofunctionale ale aparatului neuromioartroinetic

se mai datoreza si varstei sau lipsei de antrenament.

,ecesitatea testarii # permite inetoterapeutului sasi formeze grupuri de lucruomogene!

se pot cuantifica progresele.

III3 13 23+iste8e de testare

Sistemul Hettinger

Este un set de 1= e&ercitii dintre care primele 5 testeazamo(ilitatea articulara ! fle&i(ilitatea ! ec8ili(rul si coordonarea ! iarurmatoarele forta si rezistenta musculara.

1. e e&ecuta in ortostatism cu genunc8ii e&tinsi si se flecteazacoloana incercand sa se atinga podeaua cu palmele

-a(el 1.uncte

2


27/84

0tinge podeaua cu palmele 1=0tinge podeaua cu degetele F0tinge podeaua cu virful

degetelor in ciclul *re(s dup> formarea de acetil o0 lipoliza trigliceridelor adipocitare Ci intramusculare duce la

acizi graCi li(eri utilizarea lipidelor nu este important> dect in timpul

e&erci?iilor prelungite! premise de meta(olismul aero(! fiindc> eledepind de reac?ii 8ormonale cu efect intrziat ) catecolamine!8ormoni de creCtere! cortcosteroizi$. ezult> c> pentru a pierde in

greutate este necesar> practicarea sporturilor de rezisten?>! c>ci doarin acelea consumul caloric este important Ci utilizarea gr>similor derezerv> devine o(ligatorie.

randamentul energetic al o&id>rii glucozei Ci lipidelor estefoarte crescut

nu e&ista cata(oli?i care ar putea s> pertur(e meta(olismul puterea este inferioar> celelorlalte dou> meta(olisme. Ea

depinde de cantitatea ma&imal> de 2 ce poate fi utilizat> demitocondrie. De(itul sanguin Ci in consecin?>! sistemul cardio

35


36/84

vascular sunt factori determinan?i esen?iali ai consumului ma&im de2. Dezvoltarea meta(olismului o&idativ al muCc8iului esteconsiderat> un factor de adaptare la e&erci?iile de anduran?>. +nscopul aprecierii aptitudinii sportivului sau a efectelorantrenamentului ! puterea ma&imal> a meta(olismului aero( estem>surat> prin aprecierea consumului ma&imal de 2 )A2 ma&.$

prin teste de teren sau de la(orator. iner?ia este mare pentru ca sunt necesare multe enzime! fiind

de cteva secunde pna la minute este necesar un ec8ili(ru intre necesarul Ci consumul de 2% la

inceput e&ist> un deficit de o&igen! acoperit de meta(olismele

anaero(e.$aza "e recuperare dupa oprirea e&erci?iului e&ist> o faz> de recuperare in care

oricare ar fi e&erci?iul! parametrii cardiorespiratori nu revin imediatla repaus! regresnd dup> o cur(> e&ponen?ial> la inceput rapid! apoilent. Dup> e&erci?iile intense sau prelungite sunt necesare cteva ore

pentru ca meta(olismul aero( Ci consumul de 2 sa revin> la

valorile ini?iale. din primele momente de recuperare 0- a'unge la normal se produce reac?ia invers># 0-OcreatinaL0DO energia de resintez> a 0D si este rezultatul

meta(olismului aero(! in timpul fazei de recuperare. rezervele de 2 fi&ate in mioglo(ina si 8emoglo(ina sunt

reconstituite la inceputul fazei de recuperare. cantitatea de 2 necesar> reconstituirii stocurilor de 2 este

denumit> datorie alactic>. in perioada de recuperare! acidul lactic e preluat de ficat

)neoglucogeneza$! cord Ci muCc8i sc8eletic! astfel c> energia erecuperat> de organism.

sunt necesare circa 15 min pentru o(?inerea unei diminu>ri la'um>tate a acidului lactic muscular% daca e&erci?iul este deintensitate moderat>! eliminarea acidului lactic muscular si sanguineste mai rapid>.

3


37/84

dup> e&erci?ii prelungite! creCte consumul de o&igen pestevalorile o(iCnuite! datorit> interven?iei Ci a altor procese (ioc8imicecelulare celulare# sinteza proteic>! refacerea rezervelor de glicogen!de lipide! rea'ustarea diferitelor concentra?ii ionice) mai ales de

potasiu$! intra Ci e&tracelular. uneori revenirea la normal a meta(olismului celular necesit> mai multe zile.

-a(el 1=.eta(olism +nertie utere apacitate0naero(

alactic

O OOOO O

0naero( lactic OO OO OO0ero( OOO O OOOOOOOOOOW.

+mportan?a procesului meta(olic in practica sportiv>1. 0ctivitatea de scurt> durat> cteva secunde dar de intensitate

mare pune in func?iune meta(olismul anaero( alactic # sprint deciteva sec! alergari 1==m! ciclism ! salt in lungimeMinaltime%

Dupa o astfel de activitate este necesar un e&erci?iu de intensitatemoderat> pentru eliminarea acidului lactic muscular Ci sanguin.nd e&erci?iul se repet>! perioada de recuperare dintre e&erci?iitre(uie sa fie suficient> pentru refacerea 0- si Ci pentru evitareatrecerii in faza de meta(olism anaero( lactic.

2. aza meta(olism anaero( lactic apare in e&erci?ii intense!sus?inute ) zeci de secunde$ # curse de vitez> su( 4==m! nata?ie 1==m! repetarea sprinturilor su( 3 minute! activita?i foarte intense de

scurt> durat> repetate la un interval scurt de timp su( 3minute3. aza de meta(olism aero( corespunde e&erci?iilor de foarte

lunga durata 'ogging! de intensitate mica # rezisten?a! maraton!ciclism.

-oate cele trei meta(olisme sunt stimulate simultan Ci succesiv insporturi in care fazele intense alterneaz> cu perioade mai lente #fot(al! 8and(al! 8oc8ei! alergare# F==15==m.

Aaloarea medie a consumului de 2 # neantrenati ! tineri 3lMmin

37


38/84

antrenati ca fiind#capacitatea organismului de a menine ec*ilibrul mediului intern intimpul unui efort+ c't mai aproape de valoarea de repaus (i de a

restabili prompt dup terminarea efortului+ modificrile produse) defini?ie mai simpl> sugereaz> faptul c> este vor(a desprecantitatea ma%im de lucru mecanic efectuat de un individ intr,ounitate de timp)

rice program de inetoprofila&ie primar> tre(uie s> cuprind>antrenamentul la efort.

6n alt termen utilizat in ultimii anieste acela deFITNE++ ) engl.to fitL a fi pe m>sura ta L s> fii in form>$.

indic> nivelul de func?ionare al sistemului cardiovascular! e&primarea facnduse prin valoarea capacit>?iiconsumului ma&im de o&igen ) A2 ma&. $.0lt> e&primare este

prin ritmul cardiac propor?ional cu consumul ma&im de o&igen. se poate vor(i despre nivele de fitness determinate de

vrst>! ereditate! gradul de antrenament sau inactivitate! sau destarea de (oal>.

un anumit nivel de fitness e dependent de cantitatea

de o&igen transportat> la muCc8ii in activitate Ci de eficien?amuCc8iului in a utiliza 2.

Nivele de 6itness , pentru un atlet L performan?a de a alerga un anumit

parcurs intrun anumit timp. pentru un adult o(iCnuit L activitatea sa fizic> dup> o zi

de lucru.

3F


39/84

pentru vrstnic L capacitatea de a efectua diverseactivit>?i in casa ! de a merge pe 'os o anumita distan?>! de a urcasc>ri! de a fi independent etc .

itnessul depinde de rezistenta general> a organismului. Anduran4a ; re>isten4a general< este capacitatea de a efectua

un efort fizic pe perioade lungi de timp f>r> s> apar> o(oseala%depinde de (una func?ionalitate a unor aparate Ci sisteme

pulmonar! cardiovascular! de capacitatea sngelui de a transportao&igenul! de capacitatea ?esuturilor de a e&trage o&igenul din snge!de poten?ialul o&idativ muscular.

!onsu8ul 8aCi8 de oCigen este m>sura capacit>?ii aero(ice

ma&ime.A2 ma&. reCte prin antrenament la efort% are dreptconsecin?> creCterea capacita?ii energetice a muCc8iului printrunprogram de e&erci?ii cu o anumit> intensitate! durat>! frecven?>.

copul antrenamentului este s> realizeze adaptarea organismului laefort! concretizat> Ci prin creCterea nivelului de anduran?>.

Unit4i de 8sur :entru intensitatea e6ortului 6i>i%+ntensitatea efortului fizic se poate e&prima @n E-1 E-) ec8ivalent meta(olic$Lcantitatea de energie necesar>

pentru acoperirea nevoilor organismului @n condi?ii (azale! de repaus1 E-L1!2 calM min L3!54 ml 2 MgcMmin

Eforturile au intesit>?i e&prima(ile @n multipli de E-%E 2 E- e&prim> efortul prin care se produc 2!4 calM min

consumnduse 7F ml 2 M gcMmin.Efortul se mai poate e&prima @n# Xatt )K$ (icicletele ergometrice sunt cali(rate in K% gmMmin! 1 KL< gmM min% pentru efectuarea unui gmMmin

e necesar un consum de 2 L 1!7F ml% caloria )cal$ sau ilocaloria )*cal$! este cantitatea de caldur>

produs> ! necesar> creCterii cu 1 grad a unui l de apa% o calL 2==ml A2%

onsumul ma&im de 2 )A2 ma&$ se e&prim> @n lM min saumlM gcMmin. onsumul de 2 creCte linear odat> cu creCterea

intensit>?ii efortului fizic pna la un punct ! dup> care orict ar creste

39


40/84

intensitatea efortului A2 nu mai creCte! valoarea atins> @n acestmoment poart> numele de A2 ma&.

A2 poate fi m>surat prin metode directe Ci indirecte )prinutilizarea nomogramei 0strand y8ming$

etodele directe# se fac determin>ri spiroergometrice mai ales @n medicina

sportiv>! folosinduse analizoare de gaze pentrum>surarea gradientului dintre aerul inspirat Ci cel e&piratiar efortul se efectueaz> la cicloergometru sau covorrulant. In metoda propus> de se @ncepe de la 751== K Ci se m>reCte apoi sarcina cu 5=75 K la fiecare 3

min.! pn> la atingerea unui vrf ma&im al posi(ilit>?iloraero(e.etodele indirecte #

se realizeaz> prin calcularea consumul ma&im de 2 pe(aza rela?iei lineare dintre ) frecven?a cardiac>$ Ciconsumul de 2 la o intensitate su(ma&imal> a efortului@n faza sta(il> ) steady state$.

Din punct de vedere al consumului energetic eforturile pot fi#

uCoare miCc>ri automatizate cu consum enrgetic mic! emers pe teren plat! igiena corporal>! alimenta?ia%

medii includ ma'oritatea profesiilor% mari solicit> pn> la F= R din A2 ma& Ci sunt urmate

de instalarea st>rii de o(oseal>.au descris doua vrfuri circadiene ma&ime ale capacitatii de

efort# ora F Ci ora 19 Ci doua minime# ora 14 Ci ora 3.Daca @n urma unui efort fizic se atinge consumul ma&im de 2!

spunem c> efortul este ma&imal! dac> se atinge un consum de F=F5R efortul este su(ma&imal! iar testele de efort de asemenea.

+n condi?ii normale A2 este dependent de#e&L mai mare la (>r(a?i! un (ar(at de vrst> medie sedentar

va avea A2 ma&L 3=45 mlM gcMmin! iar o femeie cu 15 R maipu?in

ArstaLconsumul ma&im de 2 creCte cu vrsta pn> la 1F25

de ani! apoi scade treptat! astfel ca# la 45 de ani va fi de 7FR%

4=


41/84

la 55 de ani va fi de 71R% la foarte

r>spndit> de apreciere a intensit>?ii efortului.recven?a cardiac> )$ teoretic> ma&imal>L 22=vrsta in ani%Dac> se atinge! @n urma efortului efectuat doar F=R din

ma&imal> ! efortul prestat este su(ma&imal.

41


42/84

III3 @3(323Testarea %a:a%itatii de e6ort 6i>i%

-este ma'oritatea sunt destinate testarii capacit>?ii aero(e. e pot efectua# pe teren )in medicina sportiv> $.

ig. 5.

42


43/84

@n sala de inetoterapie! )pentru pacien?ii deficien?i motoricare au parcurs perioade lungi de imo(ilizare! pentru su(iec?isedentari dar sanatoCi$

@n la(oratorul de e&plor>ri func?ionale ) pentru su(iec?is>n>toCi sau pacien?i cardiorespiratori$.

E&ist> pro(e de durat> scurt> Q 1= minute. lung> cu a'utorul c>rora studiem unii parametri

respiratori Ci cardiaci ) ventila?ie! consum de o&igen! ritm cardiac $. mers! alergare! urcat co(ort 12 trepte. cicloergometru! covor rulant.6nele pro(e! rezervate test>rilor cardiorespiratorii! pot fi utilizate

in alc>tuirea programelor de profila&ie secundar>! in afec?iunilerespiratorii Ci cardiovasculare.+n profila&ia primar> sunt recomandate pro(ele ce se fac in

medicina sportiv>.I3Teste de teren ) sunt destinate persoanelor tinere! s>n>toase$. (iective# evaluarea capacit>?ii de efort fizic aero(. evaluarea func?ional> a adapt>rii la efort evaluarea refacerii post efort ) dup> e&erci?iul fizic

propriu zis$.

TE+TE +PE!IFI!E

Testul Ru66ier, m>soar> valoarea frecven?ei cardiace pe care o not>m#

in repaus L = imediat dupa e&erci?iu! efort fizic L 1

dupa 1 minut de refacere L 2 )dup> efortul fizic$Derularea testului= L su(iect in repaus )decu(it dorsal sau Ceznd$0 se num>r> frecven?a cardiac> in 15 secunde )se masoar>

pulsul$.0 se multiplica cu 4! se o(?ine valoareaMminut.1 L e cere pacientului s> fac> 3= de genufle&iuni in 45 de

secunde cu picioarele pe sol! f>r> s> spri'in! (ust vertical! miCcareafiind complet>. espira?ia tre(uie s> fie li(er>! natural>! pacinetului

43


44/84

e&plicnduise te8nica corect>. -re(uie evitat> apneea sau8iperventila?ia.

-re(uie recomanadat pacientului un ec8ipamentul adecvat care s>nul impiedice in timpul efectu>rii e&erci?iului.

Dupa e&erci?iu! su(iectul reia pozi?ia initial># culcat sau seznd%imediat se masoara 1

2 se inregistreaz> dupa un minut de la terminarea e&erci?iului.6tilizarea metodei auscultatorii poate decela aritmii! sufluri

cardiace.+ndicele uffier# + L )= O 1O2$ 2==M1=%+nterpretare#

L =5 e&celent. L 51= (un. L 1=15 mediu. L 152= sla( )persoana neantrenata $= este cu att mai mic )(radicardic$ cu ct su(iectul e&aminat !

sportivul este mai (ine antrenat.1 nu tre(uie sa dep>Ceasc> 2&=.Daca 1 S 2&=! rezult> su(iect o(osit! neantrenat sau

supraantrenat.

44


45/84

ig. ore de repausdigestiv! @ntro am(ian?> corespunzatoare! @n la(orator cu izolarefonic>! umiditate Ci temperatur> constante $ 1F2=V .

e pot efectua cu# (icicleta ergometric> )cicloergometrul $.

covorul rulant. scari?a )testul aster $.unt destinate persoanelor s>n>toase! dar mai ales celor cu cu

afec?iuni cardiopulmonare.Testul Master# se foloseCte o sc>ri?> cu trei trepte )23 cm inal?imea treptei$. se calculeaza valoarea efortului in Katti L 4M3& Y/&9!F1& 8 )cm. treapt>$ & f )nr. urc>riM minut$ZM


46/84

-estul aster este mai rar folosit. El a fost inlocuit de testarea cua'utorul (icicletei ergometrice sau covorului rulant.

!i%loergo8etrul folosit mai des @n Europa. cali(rat @n Katti

intensitatea efortului se creCte pe trepte de @nc>rcare.Dezavanta'# antreneaza mase musculare mai reduse si

su(estimeaza capacitatea de efort a unor (olnavi )supraponderali$.Efortul se porneCte de la nivele reduse# 25 3= K.e creCte progresiv cu 25 3= K pe fiecare treapt> de testare.+ntensitatea efortului se creCte prin inc>rcarea in trepte! sau prin

creCterea duratei testului! p>strnduse ritmul de pedalare constantDurata pro(ei# apro&imativ 2 < minute )@n medie 3 minute$ panase a'unge la un ec8ili(ru intre consumul si aportul de o&igen! inmomentul opririi efortului la pacientii cardiovasculari.!ovorul rulant 0 este superiorcicloergometrului% antreneaza mase musculare mai mari% permite evaluarea optim> a capacit>?ii de efort a (olnavului!

efort ce poate fi prestat de orice (olnav indiferent de pregatirea luianterioara. entru un anumit nivel al efortului consumul miocardicde 2M g corp este acelaCi indiferent de greutatea corpului.

+ntensitatea efortului la covorul rulant se creCte prin @nclinareapantei cu 2!51= V! viteza de derulare r>mnnd constant>.

+ncapacitatea fizic> a (olnavului de a continua efortul sau dorintaacestuia de al opri! sunt semne ce pot aparea in timpul test>rii laefort Ci determina sistarea pro(ei.

-estul are Ci o latura diagnostic> pentru decelarea unor afec?iunicoronariene )angina pectorala de efort$.

u a'utorul test>rii la efort investig>m#1. r>spunsul cronotropic al cordului.2. r>spunsul aero(ic al organismului.3. modificarile E*/ la efort.4. frecventa cardiaca ma&imala )22=M min vrsta @n ani$.

4


47/84

5. deficitul cronotropic in R#L 1== & frecv. cardiaca ma&ima teoretica frecv. cardiaca realizata

frecv. ma&ima teoretica pentru varsta (olnavului apacitatea cronotrop> sc>zut> a inimii poate avea drept cauz> o

suferint> coronarian> )cardiopatie isc8emica$. Deficitul func?iei aero(e )A2$ se afl> prin compararea

capacita?ii de efort aero(e a individului cu A2ma&im teoretic.Metodologia :ro:riu0>isa de testare n laBorator

Este o(ligatorie evaluarea pacientului inainte de testare. inregistrarea E*/ )in 12 derivatii$ inainte de testare si pe toata

durata testarii.

la (olnavii cardiovasculari nu se intrerupe medicatia cardioactiva. testele se fac numai in prezenta medicului cardiolog pentru

(olnavii cardiovasculari. rice la(orator de testare la efort tre(uie sa ai(a un aparat de

urgenta dotat cu E*/! defi(rilator! medicamente de prim a'utor. -estarea se face la 23 ore postprandial! 23 ore fara tigari si

alcool. 0poi pacientul urc> pe cicloergometru sau pe covor % testarea

se incepe cu 25 K ) pentru cicloergometru$% se creste cu 25KM3minute si se inregistreaza E*/ul pe tot parcursul efortului. +n ultimul minut al fiecarei trepte se masoara -0. Aiteza de pedalare! respectiv de derulare a covorului! tre(uie sa

fie constanta. "a terminarea testarii! in primele 15 secunde se repeta E*/ul.

"a terminarea pro(ei se continua efortul la o treapta 'oasa )25 K$pentru a evita reactia vagala.

Daca pacientul este simptomatic se opreste pro(a de efort si seinregistreaza E*/ul din 3 in 3 minute. +n 1= minute tre(uie sadispara simptomele.

Jolnavul paraseste la(oratorul de testare la 1= minute de canddevine complet asimptomatic si ramane su( supraveg8ere 2 ore.

47


48/84

Indi%a4iile testarii la e6ort0 n laBoratorul de eC:lorri6un%4ionale

!lasa I ; testul de e6ort treBuie indi%at< diagnosticul cardiopatiei isc8emice )+$ la (ar(a?i cusimptome% evaluarea capacit>?ii func?ionale Ci prognosticului +certe% evaluarea capacit>?ii func?ionale Ci prognosticului dup>revascularizarea miocardic>% evaluarea capacit>?ii func?ionale Ci prognosticului dup>+0 ) +nfarct miocardic acut$% evaluarea (olnavilor cu simptome sugestive de tul(ur>ride ritm induse de efort% evaluarea capacit>?ii func?ionale @n unele cardiopatiicongenitale% eveluarea (olnavilor purt>tori de peacemacere!lasa II ; testul de e6ort :oate 6i indi%at < evaluarea (ar(a?ilor asimptomatici cu vrste de peste 4= de

ani% evaluarea (>r(a?ilor sedentari peste 4= de ani care doresc s>

presteze efort fizic% diagnosticul + la femei cu dureri tipice sau atipice% diagnosticul + la pacien?i cu tul(ur>ri de conducere sau su(tratament digitalic% evaluarea (olnavilor cu angor vasospastic%

evaluarea (olnavilor din clasa + care au modific>ri E*/ derepaus% urm>rirea anual> a celor cu + cert>% evaluarea (olnavilor cu +0 complicat! ulterior sta(ilizat% evaluarea capacita?ii func?ionale in unele valvulopatii% evaluarea r>spunsului presional la 8ipertensivi trata?i cedoresc s> presteze efort fizic viguros%

evaluarea unor cazuri selectate de pacien?i cu valvulopatiicongenitale.

4F


49/84

!o8:li%atiile testarii la e6ort,0 8ipo-0.0 oprirea cordului.0 +0.0 + congestiva.0 +nsuficienta circulatorie cere(rala acuta )sincopa 0A$.0 traumatisme fizice accidentale.0 moarte su(ita!ontraindi%atiile testarii la e6ort1. +0 in primele < zile de evolutie2. angina pectorala de repaus.

3. insuficienta ventriculara stanga )+A$ simptomatica! severa)dispnee! ta8icardie! ortopnee$.4. disritmii cardiace potential periculoase# fi(rilatii! flutter.5. pericardita acuta! miocardita!endocardita. ini?ial contrac?ia voluntar> ma&imal> iar apoi seutilizeaz> 253=R din contrac?ia ma&imal> voluntar> care emen?inut> izometric 35 min.

0 se urmareste -0! frecventa cardiaca in fiecare minut.

49


50/84

0 e inregistreaz> inaintea efectu>rii pro(ei! @n timpul acesteia Cidup>! E*/ clasic> @n 12 deriva?ii.ontraindicatii#

in general la fel ca si la contractia izometrica B-0 severa. 0A recent. +0 in primele < saptamani. anevrism ventricular

fenomene de +A ) insuficine?> ventricular> stng>$.Testarea %a:a%it4ii anaeroBe de e6orte poate realiza mai ales @n medicina sportiv> urm>rinduse #

0 +nregistrarea randamentului activit>?ii musculare @n condi?iide anaeor(ioz>%0 Detreminarea cantitativ> a unor parametri ai meta(olismului

energetic utiliznd indicatori ai sc8im(urilor gazoase) deficited 2! datorie de 2! coeficient respirator$%

0 >surarea unor parametri (ioc8imici caracteristicimeta(olismului anaero( ) lactacidemie! e&cesul de (aze$.

ateva e&emple de teste sunt# testul argent! testul Josco! testul

zogy 8ere(e?iu! testul Kingate! pro(a Barvard! toate utilizate@n medicina sportiv>.

5=


51/84

!a:itolul I

+A. 1. OBie%tivele :rogra8elor de ineto:ro6ilaCie1. entinerea posturii si aliniamentului corect al segmentelor

corpului2. entinerea supletei articulare3. entinerea fortei si rezistentei musculare4. entinerea coordonarii si a(ilitatii de miscare5. entinerea capacitatii de efort

t>?eCte tranzitul intestinal%istem nervos # im(unatateste coordonarea

51


52/84

creste viteza de reactie im(unatateste functia cognitiva6n program de inetoprofila&ie primar> sau secundar> tre(uie s>

cuprind> toate o(iectivele.6n o(iectiv comun al inetologiei de recuperare si al

inetoprofila&iei este rela&area.

I3 (3 Progra8e de ineto:ro6ilaCie general

J+E-+AE#+.entinerea supletei articulareprin miscari pe toata amplitudinea

de miscare urmarind mo(ilizarea in special a acelor segmente si pesensurile de miscare mai putin utilizate#1.mo(ilizari de cap#fle&iee&tensie! lateralitate! circumductie!

rotatie! totul numai din cap2.mo(ilizari de umeri cu rotatii in am(ele sensuri cu coatele

flectate si degetele pe umeri3.mo(ilizari de (rate cu ridicarea lor la zenit! a(ductie! ridicare in

lateral sau incrucisate la piept

4.aplecari de trunc8i in lateral cu (ratele deasupra capului%antefle&ie de trunc8i pana la atingerea solului cu degetele! cupicioarele apropiate sau departate

5.ridicare pe varfuri cu (ratele ridicate! cu (alansaplecare ing8emuit cu (ratele la spate


53/84

11.din decu(it ventral ridicam cate un mem(ru inferior si tragemde el in sus cu a'utorul mem(rului superior )intindere cvadriceps!musc8ii anteriori ai trunc8iului$

12.decu(it lateral! mem(rele inferioare intinse! trunc8iul ridicat cuspri'in pe cot#se ridica mem(rul inferior in a(ductie

13.decu(it dorsal! genunc8ii in fle&ie de 9=V# se apleaca am(iigenunc8i alternativ pana ating solul )[ ericulos discopatie$

14.decu(it dorsal a(ductia mem(relor inferioare cu a'utorulmem(relor superioare . iecare e&ercitiu se repeta de 2 ori lainceput.e pot repeta dupa un set de e&ercitii.

++.entinerea fortei muscularedoar cand avem contractii izometrice de peste 35R din forta

musculara ma&imacontractii izometrice! contractii cu rezistenta progresivala

pacienti cu imo(ilizare in aparat gipsate&ercitii scurte )izometrice$ de 23 oriMzi! < sec. cu pauza de cel

putin 12 sec.

-EB,+0 E6+Te&ercitiu unic! scurt! izometric! zilnic%


54/84

2.0ceeasi miscare dar cu mainile la ceafa.-onifiem e&tensoriicapului! gatului! tricepsul (ra8ial

3.+n lateral! impingerea capului in zona temporala cu (ratul la 9=Vin stanga si in dreapta

4.e alipesc ultimile falange de la maini si se apasa puternic pedegetepentru fle&orii degetelor si ai mainii

5.e intrepatrund degetele si o palma apasa pe cealalta. Duratae&ercitiului 3< sec.! 3 serii cu 12 sec. pauza intre e&ercitii


55/84

ig. 7 -e8nici de izometrie

+++. Mentinerea aBilitatii si %oordonarii 8is%arii1.u o carte pe cap se um(la prin camera2.\oaca cu o minge3.E&ercitii de 'onglerie cu portocale! mingi de tenis4.ersul inainteM inapoiM lateral pe o linie! cu picioarele incrucisate5.umpana


56/84

1.unem pacientul in fata oglinzii )sasi verifice tinuta% sasimentina ec8ili(rul$

e rupe ec8ili(rul si apoi sasi faca iar e&ercitiul2.u spatele la perete se ia contact cu acesta in 3 puncte )ceafa!

umeri! fese$ cu (ar(ia orizontala si se mentine pozitia asta catevasec. apoi se rela&eaza si se revine la aceeasi pozitie% se e&ecutagenufle&iuni din aceasta pozitie

3.Din sezand cu genunc8ii intinsicu (astonul! ridicari! aduceri nfata! in spate

4.ers prin camera pe varfuri! pe calcaie! cu mainile la ceafa!

ridicarea alternativa a genunc8ilor la piept5.E&ercitii de delordozare la perete sau din decu(it dorsalcugenunc8ii in fle&ie de 9=V incercam sa presam lom(a pe sol sau prin

(asculare de (azin."a perete incercam sa apropiem calcaiele deperete


57/84

Efortul fizic la care tre(uie sa antrenam un su(iect este acel nivelal activitatii fizice la care parametrii cardio respiratori nu se potadapta rapid si corespunzator valoric. 0cesti parametrii au foststandardizati in urma testarilor a mii de indivizi in functie de varsta !se&! activitate profesionala! grad de antrenare.

Efortul fizic este un stres comple& pentru organism.entru reantrenarea la efort tre(uie sa stim# de la cel nivel al capacitatii de efort plecam% unde putem a'unge teoretic tinand seama de starea pato

morfofunctionala a su(iectului% ce mi'loace de antrenament fizic pot fi aplicate la su(iectul

respectiv.Metode de antrenare la e6ort

1. ersul# e&ercitiul simplu care nu necesita e&plicatii sauinstalatii speciale punand in actiune mari grupe musculare.

Dezavanta-# doza'ul relativ dupa ritmul pasilor! distantaparcursa! durata de mers si inclinarea pantei pe care se facemersul. varianta este cura de teren din statiunile (alneare.

2. 0ctivitatile de autoingri'ire si casnice ce pot reprezenta un

efort fizic deose(it la pacientii cu deficiente cardio pulmonaresi locomotorii severe.

3. 6rcatul scarilor si pantelor progresia efortului se face princresterea numarului de trepte si duratei urcarii precum si princresterea a distantei si ritmului de urcare ca si de inclinare a

pantei.4. Jicicleta ergometrica si covorul rulant# Avanta-# posi(ilitatea de dozare a efortului si de urmarire a

comportamentului parametrilor cardio vasculari in timpulefortului.

rogresia efortului se face prin cresterea duratei si rezistenteila pedala' pentru cicloergometru! a vitezei de derulare si ainclinarii pantei pentru covorul rulant.

5. 0lergarea poate fi un (un mi'loc profilactic pentru sedentaridar si pentru pacientii cardio pulmonari a'unsi la o anumita

capacitate de efort in urma alergarii.

57


58/84

arametrii de progresie sunt# ritmul alergarii! nivelul deridicare a genunc8ilor! distanta parcursa si durata alergarii. 6nmi'loc (un de antrenare mai poate fi# alergarea pe loc! sarituracu coarda sau cu mingea.


59/84

Durata efortului 1= 2= min.! la intensitatile de mai sus tre(uiecrescuta progresiv. +nitial se indica eforturi de scurta durata!intermitente si repetate )e&. 3 min. de efort cu pauze de 3=1F=sec. cu repetarea ciclului timp de 3=


60/84

minMzi. +ntensitatea e&ercitiilor este limitata de alura ventriculara ma&imala )22=varsta in ani$% in eforturile su(ma&imale putanda'unge pana la 7=F=R din ma&imala.

E6e%tele antrena8entului la e6ort

1. 0meliorarea conditiei psi8ice prin scaderea sentimentului dedependenta! cresterea increderii in sine! disparitia senzatiei deteama

2. caderea tensiunii arteriale in timp! a produsului c&-0 s!ameliorarea contractilitatii ventriculare si cresterea fractiei de

e'ectie.3. resterea suprafetei alveolo capilare de sc8im( cuameliorarea raportului ventilatie perfuzie si ameliorareadifuziunii o&igenului.

4. restrea e&tractiei de o&igen la nivelul tesuturilor5. caderea amplitudinii denivelarii segmentului - pe E*/.


61/84

E&ercitiul 4# acceasi minge sau (aston se tine in ec8ili(ru pe unpicior ridicat de pe podea timp de 1= sec! apoi se sc8im(a piciorul

E&ercitiul 5# su(iectul se ridica pe varfuri cu (ratele la zenit siinspira% se lasa in g8emuit! (ratele cad pe langa corp cu e&piratie% serepeta de 35 ori in 152= sec

E&ercitiul


62/84

pe deasupra capului! pina ating podeaua cu virfurile degetelor)genunc8ii cit mai in e&tensie$! apoi se revine la pozitia initiala serepeta de 34 ori in 152= s.

E&ercitiul 17# in D.D.! cu genunc8ii la 9= grade% repaus! curespiratie linistita timp de 15 s.

E&ercitiul 1F# suita de e&ercitii izometrice care dureaza 5=


63/84

trage puternic in sus! apoi se inverseaza lungimile celor doua capeteale corzii.

-ot e&ercitiul 21 dureaza 45


64/84

genunc8ii si gam(ele raminind pe sol% prin indoirea coatelor! serevine cu pieptul pe sol.

E&ercitiul 5# alergare pe loc! piciorul ridicat la 1= cm! cunumaratoare pe piciorul sting # la fiecare 75 de pasi du(li se fac 1=Gpasi saltati;% )Gasul saltat; di st se sare in sus! ducind mem(rul

pelvian drept si mem(rul superior sting in fata si pe celelalte inspate$! dupa revenirea pe sol se sare din nou sc8im(ind orientareamem(relor. Dupa cei 1= Gpasi saltati; se reia alergarea! conformta(elului de progresie. rogresivitatea efortului prin cele 5 e&ercitiiale grupei + este redata in ta(elul 1=++

ifrele reprezinta numarul de repetitii pentru ficare e&ercitiu in

etapa si treapta respective. "a e&ercitiul 5! cifra reprezinta numarulde pasi alergati. +n ultimele doua coloana sunt trecute douamodalitati ale antrenamentului la efort! realiza(ile zilnic in etaparespectiva. Durata fiecarui e&ercitiu este fi&a % e&ercitiul 1 2minute% e&ercitiile 2! 3 si 4 cite 1 minut fiecare% e&ercitiul 5


65/84

/rupa ++a #E&ercitiul 1 % acelasi ca la grupa i! ce deose(ire ca in momentul

aplecarii! cind degetele de la miini ating solul! se e&ecuta o tensiunecu e&agerarea fle&iei.

E&ercitiul 2 # idem ca la grupa +! dar se e&ecuta ridicareatrunc8iului pina in sezind si apoi revenirea 9mem(rele inferioareramin pe sol$.

E&ercitiul 3 # idem ca la grupa +! dar se ridica am(ele mem(reinferioare si capulE&ercitiul 4 # idem ca la grupa i! dar spri'inul in

pozitia ridicat seX face pr miini si virfurile picioarelor )nu pegenunc8i si gam(e$

E&ercitiul 5 # alergare pe lo # la fiecare 75 de pasi se fa 1= Gsariturde clovn;! apoi se continua alergarea )Garitura de clovn; se sarein sus! in aer desfacind mult picioarele! iar (ratele se duc Gin cruce;$

rogresivitatea e&ercitiilor din grupa a ++a este notata in ta(elul1=+++

/rupa a +++a #E&ercitiul 1 # idem ca la celelalte grupe % fle&ia trunc8iului! miinile

ducinduse in afara piciorului sting la 15 cm fara ridicare! se trecmiinile printre picioare pina ating solul% se face o tensiune!se atingesolul la 15 cm in lateral de piciorul drept! apoi dea(ia se ridicatrunc8iul la verticala cu (ratele in sus! cu o 8ipere&tensie.

E&ercitiul 2 # idem ca la grupa ++a! dar miinile se tin pe ceafa%eventual! picioarele se fi&eaza su( un dulap sau cu ogreutate pe gam(e.

E&ercitiul 3 # idem ca la grupa a ++a! dar miinile sun cu palmele pefese % se urmareste ca pieptul si coapsele sa fie ridicate de pe sol

E&ercitiul 4 # idem ca la grupa a ++a! dar se urmareste atingereasolului cu fruntea inapoia liniei miinilor % se realizeaza prin ridicareacie mai sus a (azinului% apoi se intind (ratele si se revine la pozitiainitiala )fig.1=4 a! (! c$

E&ercitiul 5 # alergare pe loc % la 75 de pasi se e&ecuta Gsemifle&iunide genunc8i;! apoi se continua alergare )emifle&iunea de genunc8i

picioarele apropiate! miinile in solduri! corpul drept % se flecteazagenunc8ii la 11= 1== % se revine in e&tensie de genunc8i! cu ridicarea

pe virfuri! si se repeta! etc$


66/84

/rupa a +AaE&ercitiul 1 % idem ca la grupa a +++a% cind se ridica trunc8iul se

e&ecuta o rotatie de trunc8i si (rate ) care sunt ridicate$! pentru ca apoisa se co(oare cu miinile din nou la 15 cm de piciorul sting% la 'umatateanumarului de repetitii ale acestui e&ercitiu se va incepe cu aplecareaspre piciorul drept deci rotatia la ridicarea trunc8iului va fi in sensinvers.

E&ercitiul 2 # in decu(it dorsal! cu (ratele ridicate pe linga cap # seridica trunc8iul si (ratele se trec prin verticala )a'unginduse in sezut$!dupa care se apleaca spre picioare! miinile incercind sa le atinga

E&ercitiul 3 # in decu(it ventral! cu (ratele in lateral )Gin cruce;$# se

ridica de la sol pieptul! (ratele! coapsele! cu genunc8ii intinsi! intocmaica o pozitie de Gz(or;E&ercitiul 4 # din decu(it ventral! cu palmeme pe sol la 25 cm de

urec8i! lateral #se incep flotariE&ercitiul 5 # alergare! genunc8ii ridicinduse pina la nivelul

om(ilicului # la 75 de pasi se fac 1= sarituri in sus! ca mingea.rogresia este ilustrata in ta(elul 1=A/rupa a Aa

E&ercitiul 1 # idem ca la grupa a +Aa! dar rotatie este mai amplaE&ercitiul 2 # in decu(it dorsal! cu miinile la ceafa # ridicareatrunc8iului in sezut! concomitent cu flectarea genunc8ilor si cu rotareatrunc8iului spre dreapta! in asa fel incit cotul sting sa atinga genunc8iuldrept% la fiecare ridicare se sc8im(a directia de rotare.

E&ercitiul 3 # in decu(it ventral! cu (ratele pe linga cap! intinseinainte# se face o e&tensie cit mai ampla cu (ratele! capul! pieptul simem(releinferioare

E&ercitiul 4 # in decu(it ventral! cu palmele pe podea!su( umeri %ridicarea ca la fletare! dar la revenire se face in aer o (ataie din palme)sa se auda$! apoi se lasa corpul pe miini! pina la pozitia initiala

E&ercitiul 5 % alergare cu genunc8ii la nivelul om(ilicului% la fiecare75 de pasi se fac 1= Gsarituri de clovn; ! dar porninduse de la o pozitiecu genunc8ii semiflectati! palmele pe coapse anterior! cu revenire inaceeasi pozitie.


67/84

Desi cele 25 de e&ercitii par relativ simple! ritmul in care ele sedesfasoara devine epuizant prin cresterea numarului de repetari incadrul aceluiasi timp.

E&ercitiile din grupa a Aa si 'umatate din e&ercitiile din grupa a +Aa)etapele 0 si J$ par sa fie rezervate numai sportivilor antrenati. ,oua nise par usor e&agerate si celelalte grupe de e&ercitii! prin numarul foartemare de repetari in acelasi interval de timp. De aceea credem canumarul unor astfel de repetari mai tre(uie eventual revizuit de catreinetoterapeut.

+deea acestui program de inetoprofila&ie (azat pe grupa'e dee&ercitii! etape si trepte de progresivitate ramine! prin ea insasi!

deose(it de valoroasa in inetologie.I313 Modalitati :ra%ti%e de re6a%ere a a8:litudinii de 8is%are

e apreciaza cauza de limitare pentru a putea alege metodaadecvata )tesut moale! articulatia propriuzisa! capsula$ e poate face stretc8ing )intindere$ pentru musc8i si tesutul

con'unctiv! sau te8nici particulare pentru musc8i L te8nici de

in8i(itie activa Daca limitarea se datoreaza capsulei articulare se folosesc

0 )mo(ilizarile articulare pasive$. Daca limitarea se datoreaza distorsiilor articulare se folosesc

manipulari.-E-B+,/ L orice manevra care alungeste tesutul moale

patologic scurtat! crescand amplitudinea de miscare] pentru musc8i desfacerea miofi(rilelor de actina si miozina

prin ruperea puntilor transversale . se a'unge la lungimea normala amusc8iului

TIPURI "E +TRET!HING PENTRU MU+!HI

J0"+-+ sport musc8iul intins e folosit ca un resort ce aruncacorpul sau segmentul in directie opusa% se realizeaza activ% poate

determina intinderi (ruste ale fusului care determina stretc8 refle&


68/84

cu contractie musculara consecutiva si se ani8ileaza o(iectivulurmarit% intalnit in antrenamentul sportivilor

D+,0+ miscari voluntare lente ale segmentelor incercand sase treaca (land peste punctul ma&im al amplitudinii de miscare. ecreste gradat amplitudinea sau viteza de miscare si se fac F 1=repetitii! oprinduse e&ercitiul in momentul aparitiei o(oseliimusculare. 6n musc8i o(osit are elasticitate scazuta rezultandscaderea amplitudinii de miscare. Este o metoda foarte (una pentruincalzire inainte de e&ercitiile aero(ice.

0-+A sau -0-0-+A se realizeaza prin efectuarea uneimiscari voluntare pana la amplitudinea ma&ima posi(ila! segmentul

fiind mentinut la acest nivel timp de 1= 15 sec. prin contractiaagonistilor fara a'utor e&tern. Este o (una metoda de ameliorare afle&i(ilitatii in tip yoga.

-0-+ )0+A$ realizat nu prin forta proprie si de o fortae&terna ! de alte parti ale corpului! de propria greutate corporala! deun ec8ipament sau inetoterapeut.

E&. fle&ia sold in decu(it ventral S propria greutate.Este util pentru rela&area contracturilor musculare! scade o(oseala

si durerea dupa efort sau program inetoterapeutic intens.+TE-+ com(inare stretc8ing pasiv cu contractieizometrica in pozitia de intindere ma&ima. Dupa acest e&ercitiu serela&eaza si se intinde mult mai (ine. ezistenta o asigurainetoterapeutul. e recomanda apoi rela&are de minimum 2= sec.

3 Progra8e de ineto:ro6ilaCie s:e%iala

Kineto:ro6ilaCia a:aratului lo%o8otor

) /inetoprofila%ia primarareprezinta evitarea factorilor derisc a caror actiune! mai devreme sau mai tarziu ar putea conduce ladegradarea structuriloraparatului musculo articular si al instalareasuferintei clinice.Ea actioneaza inaintea instalarii oricarei deficientefunctionale sau anatomic si uneori c8iar inaintea aparitiei factorilorde risc.


69/84

./inetoprofila%ia secundaraincepe odata cu aparitiadeficitului functional! urmarind oprirea evolutiei spre incapacitatefunctional ape termen lung. 0stfel se suprapune partial pestenotiunea de inetoterapie si inetologie de recuperare. olulinetoprofila&iei secundare este :sa invete; un pacient cu suferintecornice ale aparatului locomotor cum sa se comporte permanent din

punct de vedere al posturilor si miscarilor pentru a opri sau incetinievolutia suferintei.

.actorii de risc1. generali cu efecte locale#

a.lipsa de miscare ) sedentarismul! imo(ilizarea unui segment

in aparat gipsat! etc.$. onsecintele lipsei de miscare sunt#redorile! tul(urarile circulatorii! tul(urari de lu(rifiere articulara!8ipotrofii si atrofii musculare de inactivitate! urmate deinsta(ilitatea articulara.

B3miscarea e&agerata )stresul prin miscare$ genereazaafectiuni ale aparatului locomotor la sportive! sindroamemiofasciale si periarticulare la muncitori sau profesionistio(ligati sa e&ecute miscari stereotipe.

%3e&cesul ponderal produce incarcarea mecanica aarticultiilor portante! factor determinant sau agravant alsuferintelor aparatului osteoarticular% poate genera si tul(urari destatica verte(rala% la o(ezi se poate intra intrun cerc vicios prineliminarea activitatii fizice! reducerea capacitatii cardio

pulmonare la efort si limitarea mecanica a amplitudinii demiscare. d.frigul )mai ales cel umed! sau curentii de aer rece$ poate

e&acer(a focarele de infectie latente sau poate actiona local pediferite regiuni ale corpului! producand contracture musculare.2. lo%ali ' actioneaza asupra unei articulatii sau grupe dearticulatii si asupra tesuturilor moi periarticulare

a3modificari in congruenta articulara cresc frecarea lanivelul cartila'ului articular! gra(ind instalarea procesuluiartrozic! se produc tul(urari de nutritie pe zone de 8iperpresiunein articulatie! rezultand dureri dupa ortostatism prelungit saumers pe distante mari.


70/84

auze de modificari in congruenta articulara# anomaliicongenitale osteoarticulare )lu&atia congenitala de sold$! (oli alecapetelor ariculare aparute in copilarie )osteonecroze$!traumatisme articulare fracture intraarticulare vicios consolidatesau tul(urari circulatorii la nivelul capatului osos articular),0$ si (oli osteoarticulare )-J! (oala aget! tumori!reumatisme inflamatorii! etc. $. 6neori este necesara corectiac8irurgicala a incongruentelor inaintea apritiei procesuluidegenerativ.

(. modificari in statica si aliniamentul secmentelor corpului #deviatii de coloana verte(rala )scolioze! cifoze! 8iperlordoze$ ce

necesita corectarea precoce! inegalitati de mem(re inferioarecongenitale sau do(andite cu dezec8ili(re secundare de (azin!deviatii ale coloanei verte(rale ce reprezinta factori de degradarearticulara! deviatii in a&a ale genunc8ilor congenitale saudo(andite! cause de suferinte articulare si periarticulare! deviatiiale piciorului congenitale sau do(andite )picior plat! cav! valg!var! ecvin$ ce necesita uneori si corectie ortopedicoc8irurgicala

c. insta(ilitatea articulara datorata afecterii ligamentelor!

capsulei articulare )aparatul de sta(ilizare pasiva $ sau afectariimusculaturii periarticulare)aparatul sta(ilizator activ$. oateaparea in (oli neurologice periferice! miopatii! traumatisme.

d. microtraumatismele agresiuni minore ce nu determinavizi(il vreo leziune a structurilor interesate! dar care le poate

produce prin repetarea multipla )e&. mersul poate fi generator demicrotraumatisme prin vi(ratiile create de contactul pantofilor cutalpi dure de caldaram$! factor favorizant si agravant in afectarile

discurilor interverte(rale ale soldului sau ale genunc8iului.unte&pusi la microtraumatisme! muncitorii ce lucreaza cu masinicare vi(reaza! ciocane pneumatice! cei care lucreaza in anumite

pozitii mult timp! cei care poarta greutati in maini! dansatorii!(alerinii.! acro(atii! etc.Masuri de combatere a factorlor de risc&

unele tin de medic si cadrele medicale%

altele tin de fiecare dintre noi#

7=


71/84

evitarea posturilor! miscarilor! o(iceiurilor ce pot devenidaunatoare pentru structurile articulare si periarticulare% invatarea si e&ecutarea cu regularitate a unor programe degimnastica medicala de mentinere a functionalitatii normale!articulare si musculare si de crestere a capacitatii de efort% respectarea unui regim alimentar pentru evitarea si com(atereae&cesului ponderal.0u fost create programe de inetoprofila&ie pentru principalelesuferinte ale aparatului locomotor ce sunt predate ca lectii unorgrupe de personae interesate ce prezinta factori de risc pentrusuferinta respective )e&. :scoala spatelui;! regulile de igiena

ortopedica a soldului si genunc8iului$.Reguli comportamentale& :entru%oloana %ervi%ala# stiind ca e&tremitatea cefalica

are apro&imativ 2 g. sunt create conditiile ce potdetermina suferinte cervicale adica# pozitia imo(ila agatului la cei ce stau mult pe scaun! la (irou! este de evitat

prin alternarea activitatilor statice cu cele dinamice simo(ilizari simple ale capului la fiecare ora% pozitiile de

8iperfle&ie si lateralitate din timpul somnului datoritapernelor defectuos se pot evita prin utilizarea de pernespeciale! prosoape rulate su( ceafa% evitarea dormitului indecu(it ventral sau a acivitatilor prin care tre(uie samentinem capul sau coloana cervicala in 8ipere&tensie!reglarea distantei dintre oc8i si o(iectul muncii )nu su( 4=cm.$! corectia cu oc8elari a defectelor de vedere! aran'areainaltimii scaunului sau mesei in functie de inaltimea

trunc8iului persoanei% evitarea e&punerii la frig in sezonulrece a regiunii cervicale! evitarea o(iceiului de a purtagreutati pe cap.

:entruu8ar,principala patologie a umarului este ceaperiarticulara. e vor evita miscarile repetitive aleumarului cu coatele departate de corp!purtarea de greutati!limitarea greutatilor carate! se recomanda flectarea cotului

pentru evitarea tractiunii tendoanelor umarului.e va evitadormitul cu (ratele deasupra capului sau munca cu (ratele

71


72/84

deasupra capului timp indelungat! prin ridicarea prinscaune! trepte si intercalarea unor pause! evitarea purtariigreutatilor pe un singur umar! iar pentru conducatoriiauto! mentinerea mainilor pe partea superioara avolanului.

:entru %ot,principala patologie a cotului este tot ceaperiarticulara )epicondilite mediale si laterale$! de evitatactiunile manuale repetate! strangerii puternice ao(iectelor in mana! intercalarea cu pauze frecvente! candactivitatea cu anumite scule este intensa sic ere effortmare! evitarea spri'inului pe coate pe un plan dur )(irou$!

ce poate duce la aparitia (ursitelor olecraniene. :entru :u8n si 8ana,patologia cea mai importanta la

acest nivel este reprezentata de tendinite! tenosinovite!artoze ale articulatiilor mici ale mainii si leziuni iritativeale nervului median.e vor evita actiunile lucrative cugesturi repetitive! fiind indicate intercalarea de pause la 2=min.! evitarea gesturilor cu forta crescuta )strans! rasucit!frecat$! ingrosarea manerelor sculelor! evtarea miscarilor

(ruste la ung8iuri ma&ime! ridicarea si mentinerea degreutati in maini. e prefera impingerea sau rostogolireao(iectelor grele! fiind indicata folosirea am(elor maini! amanusilor de protectie.

:entru %oloana lo8Bara se foloseste programul deinetoprofila&ie : coala spatelui;! patologia cea maiimportanta la acest nivel fiind cae discala. edam mai 'oscateva reguli de care tre(uie sa tina seama indivizii cuafectiuni verte(rale lom(are.E A EA+-0# eforturile fizice mari ridicarea de greut>?i @n pozi?ie aplecat> purtatul de greut>?i miCc>rile de r>sucire a trunc8iului miCc>rile de aplecare

pozi?iile prelungite monotone

72


73/84

purtatul de tocuri ce dep>Cesc 4 cm e&punerile la frig! umezeal>! curen?i de aer rece traumatismele coloanei verte(rale%

E E0,D^# fi&area coloanei verte(rale prin contrac?iamusculaturii @naintea efortului

ec8ili(rarea de greut>?i @n am(ele mini dormitul pe pat tare! dur cu scndur> su( saltea purtatul de @nc>l?>minte cu talp> moale continuarea inetoterapiei Ci dup> e&ternare.

:entru sold si genun%hi,patologia cea mai frecventa este ceadegenerativa ) sunt articulatii portante$ si ane&am cateva regulide igiena :ortopedica;a genunc8iului# scadere in greutate evitarea ortostatismului si mersului prelungit evitarea mersului pe teren accidentat mers cu spri'in in (aston )tinut in mana opusa soldului sau

genunc8iului afectat$

corectarea prin sustinatoare a piciorului plat evitarea pozitiilor de fle&ie)indoire$ puternica a

genunc8iului evitarea pastrarii prelungite a unei aceeasi pozitii a

genunc8iului miscari de fle&iee&tensie li(ere inainte de trecerea de la

repaus la ortostatism

se recomanda mersul pe (icicleta :entru gle>na si :i%ior,patologia cea mai frecventa la

acest nivel este datorata afectarilor periarticulare)ligamente! tendoane$ sau articulare )artrozele$. -re(uiecorectate tul(urarile de statica plantara inca din copilarie!

prin folosirea de sustinatori de (olta plantara )e&. piciorplat$! dar si la adult evitarea cresterii ponderale si aortostatismului prelungit! fiind indicate e&ercitii de

intarire a musculaturii intrinseci a piciorului.e vor evitainsta(ilitatile de glezna)e&. dupa entorse$! prin evitarea

73


74/84

purtarii de tocuri! recomandarea purtarii de incaltaminteinalta )tip g8eata$ si e&ercitiilor pentru tonifiereamusculaturii sta(ilizatoare a gleznei.e recomanda

persoanelor care prin natura profesiei tre(uie sa mentinaortostatismul prelungit sau sa mearga mult! purtarea

pantofilor adecvati si pauzelor prin asezare pe scaun.

RELAXAREA

ela&area este inversul starii de activitate a unui musc8i sau alstarii de tensiune nervoasa. Este un o(iectiv de realizat @n

inetologie! aplica(il la toate programele fie profilactice! fie derecuperare! la sfrCitul Cedin?ei.ela&area este procesul prin care un sistem care a fost scos din

starea de ec8ili(ru revine la ec8ili(rul initial sau trece intro altastare de ec8ili(ru.

oate fi# generala 0 intrinse%a0 :artiala 0 eCtrinse%a

Este un proces de in8i(itie reciproca psi8ic sistem muscular careinduce o stare de liniste menita sa asigure ec8ili(rul.E&ista trei curente care realizeaza rela&area intrinseca# oriental fiziologic psi8ologic

METO"A A!O$+ON

0re la (aza rela&area progresiva pe (aza principiului identificariiinestezice a starii de tensiune! de contractie musculara! prinantiteza cu lipsa contractiei

-e8nica# se aseaza (olnavul in decu(it dorsal cu capul pe perna !genunc8ii usor flectati! mem(rele superioare in a(ductie de 3=_ cu

palmele pe pat0re 3 secvente# prolog respirator

antrenamentul propriuzis

74


75/84

revenire

+. rologul respirator 24 minute (olnavul respira amplu si linistit! inspir pe nas! e&pir pe gura

++. 0ntrenamentul propriuzis incepe cu mem(rul superior drept! apoi stang rugam pacientul sa ridice (ratul lent! cu mana cazuta astfel

incat sa realizeze o contractie L3% apnee 153= secunde pacientul se concentreaza asupra ideii de efort+++. evenire (rusc isi lasa mem(rul superior sa cada! in e&pir

urmeaza o secunda de respir linistit si se repeta ciclul"a fel si la mem(rul inferior.-runc8iul pe pat inspir cu desprinderea trunc8iului de pe pat prin

lordozare! c8iar si imaginativ )153= sec.$ e&pir cu senzatia de pra(usireidicarea capului dupa aceeasi sc8ema.e poate aplica metoda \a(o(sen inversata


76/84

E&ista si metode volitive# e&ecutarea unor miscari li(ere!neimpuse care sa creeze o constientizare a starii de contractie saurela&are.

TRAINING AUTOGEN +!HULTJ

face parte din curentul psi8ogen induce autocontrol mental imaginativ de rela&are periferica dar

are influenta si asupra viscerelorrincipiul# un strict control al sistemului nervos! al vietii de relatie poate

influenta activ sistemul nervos autonom e apropiat de inducerea unei stari de 8ipnoza

rin autorela&are se o(tine#1. rea(ilitarea unui ec8ili(ru psi8ofiziologic2. autolinistire3. autoreglarea functiilor organismului4. cresterea randamentului5. supresia sau diminuarea durerii


77/84

eloterapia asa' Bidroterapia

I3 Ada:tarea la e6ortul 6i>i%

A"APTAREA APARATULUI RE+PIRATOR LA EFORTULFIJI!

oncentratia sanguina a (io&idului de car(on creste! consumul de

o&igen creste in timpul e&ercitiului! presiunile partiale ale (io&iduluide car(on si o&igenului variaza putin pentru e&ercitiul su(ma&imal)Q75R)ma&. o&igen$$. 0cest fenomen este posi(il datorita unorreglari simultane ale de(itului sangvin si volumului respirator

resterea ventilatiei`m# are loc c8iar de la inceputul e&ercitiului!in mod refle& LScreste ventilatia alveolara

e reglata prin scaderea presiunii partiale )p$ a o&igenului sicresterea p a dio&idului de car(on in mod refle&

are loc pana la acomodarea organismului cu valoare efortului)steady state$

0D0-0+"E "0 EE+-+6" 0EJ sunt# in repaus la opersoana antrenata avem#

cresterea ventilatiei pulmonare cresterea ventilatiei`m cresterea ventilatiei alveolare

cresterea capacitatii de difuzie alveolocapilaraa gazelor sangvine in timpul efortului la persoane antrenate avem# cresterea

capacitatii de difuzie cresterea capacitatii de e&tragere a o&igenului in periferie

LScresterea gradientului presional la nivelul mem(ranei alveolocapilare.

A"APTARI META$OLIO!E LA EFORT

77


78/84

"a persoanele antrenate in repaus avem# 8ipertrofie musculara cu cresterea densitatii capilarelor

musculare LS o mai (una capacitate de generare a 0- cu crestereanumarului de mitocondrii si celule musculare

scaderea consumului de glicogen muscular creste capacitatea ozidative a car(o8idratilor datorita cresterii

potentialului o&idativ mitocondrial scaderea nivelului de lactat sangvin datorita meta(olismului mai

(ine aprovizionat cu o&igen rezultat din antrenarea meta(olismuluiaero(

cresterea consumului ma&im de o&igen

0daptarea depinde si de varsta# cresterea volumului de o&igenma&im mai putin la tineri pentru ca scade capaciatea aero(a amusculaturii active din motive anatomice

scade D LS scade flu&ul sangvin muscular creste toleranta la glucoza LSscade incidenta Dz tip ++ creste activitatea ,A simpatic

A"APTARI HORMONALE LA EFORT

pt e&erciti de intensitate su(ma&imala! nivelul plasmatic al /Bcreste proportional cu intensitatea e&ercitiului

nivelul plasmatic al prolactinei creste in e&ercitii intense LSpro(leme ginecologice ale tinerelor sportive antrenate care auamenoree! neregularitati si intarzieri menstruale

nivelul 0-B creste in timpul e&ercitiilor intense LS crestesecretia de cortizol si aldosteron LS lipoliza

scade insulina glucagonul plasmatic nu creste decat daca e&ercitiul este

prelungit )cateva ore$ creste esnsi(ilitatea celulelor pancreatice la glicemie creste testosteronul ana(olism prin cresterea sintezei proteice creste agresivitatea creste eritropoieza creste sinteza de glicogen creste densitatea osoasa

7F


79/84

in timpul efortului creste sinteza de renina0mploarea raspunsului 8ormonal depinde de# intensitatea e&ercitiului nivelul de antrenament durata e&ercitiului

ig. F

79


80/84

ig.9

A"APTAREA !AR"IO 0A+!ULARA LA EXER!ITIUL

FIJI!+. 0D0-0E0 "0 EE+-+6" +T+ D+,0++n timpul unui e&ercitiu fizic intens si prelungit consumul de

o&igen poate creste de 1=2= de ori fata de repaus )3!54 mlMgMminpana la 354= mlMgMmin$ prin 2 mecanisme# reste de(itul muscular )b$ mai (una e&tractie a o&igenului din sange conform

ecuatiei ic#resterea de(itului sanguin muscular se realizeaza prin#

F=


81/84

1. scaderea rezistentei vasculare periferice)A$2. cresterea de(itului cardiac)D$3. redistri(utia de(itului sangvin local )D$.1.scaderea A se datoreaza vasodilatatiei de la nivel muscular!

consecinta unei vasodilatatii la nivel arteriolar cu desc8idereasfincterelor precapilare. 0cest proces se realizeaza prin meta(olitiirezultati in urma efortului si care au efect vasodilatator )8ipo&ie!acidoza! lactacidemie! cresterea / cu rol accesor$.

"a vasodilatatie mai participa si factori neurologici#e&trinseciin8i(area tonusului vasoconstrictor ce poate interveni

temporar! doar la inceputul e&ercitiului

intrinsecicelule nervoase ce 'oaca un rol direct in vasodilatatiadin timpul e&ercitiului2.DLDs&frecv.cardLScresterea D este rezultatul cresterii D si

a frecventei cardiace+n repaus! la trecerea din decu(it in ortostatism apare o scadere a

de(itului sanguin.+n timpul e&ercitiului fizic cei doi parametri evolueaza in functie

de intensitatea e&ercitiului si de pozitia in care se realizeaza travaliul

muscular."a sedentari D


82/84

consumul de o&igen creste de 1= ori in timpul unui e&ercitiuma&im c8iar daca D nu creste decat de 4 ori% Dc creste in favoareaorganelor cu consum mare de o&igen

3. cresterea D nu este suficienta pt asigurarea nevoilor de o&igenale musc8iului LStre(uie sa e&iste o redistri(utie a sangelui interitorului cutanat! splan8nic si al musc8ilor inactivi. 0re locvasodilatatie in musc8ii care participa la e&ercitiu si vasoconstrictiein zonele care nu participa. 0ceste procese sunt cu atat maiaccentuate cu cat intensitatea e&ercitiului este mai mare.

De(itul# coronarian# creste in timpul efortului cere(ral# ramane nesc8im(at.

++. 0D0-0E0 "0 EE+-+6" +T+ -0-+ontractiile izometrice dezvolta o crestere importanta a tensiunii la

nivelul musc8iului fara ca lungimea sa fie modificata LSse produceo scadere a de(itului arterial.

+n timpul contra

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	tache-mares
View:	224 times
Download:	0 times

135605221-KINETOPROFILAXIE

Documents