134841841 Ascultarea Activa Curs

7/18/2019 134841841 Ascultarea Activa Curs

http://slidepdf.com/reader/full/134841841-ascultarea-activa-curs 1/45

ASCULTAREAASCULTAREA

activaactiva



Timp de 25 de ani, celebrul savant i filosof britanicș

Isaac NewtonIsaac Newton

a fost membru în Camera Lorzilor. Se spune că,

în tot acest timp, singurul său discurs parlamentar a încăput îndouă propozi ii care auț răsunat pa nic în Cameră:ș !omnilor,propun să înc"idem fereastra# $ine un aer greu dinspreTamisa.%

i s&a mai născut o legendă. 'e(ton a ascultatȘ

discursurile contemporanilor din Cameră, cu răbdare șigenerozitate, timp de 25 de ani. Cu toate acestea, în istorie, nupare să fi rămas cu nimic mai pre)os dec*t colegii mai vorbăre i#ț

+a c"iar, pe cei mai mul i dintreț vorbăreți, istoria nu&i mai țineminte.

n elep ii ascultă mult i vorbesc pu in. -i cred că ceiț ț ș ț n elep ii ascultă mult i vorbesc pu in. -i cred că ceiț ț ș ț

care vorbesccare vorbesc mult fac lucruri mici i cei care ascultă mult facșmult fac lucruri mici i cei care ascultă mult facșlucruri marilucruri mari. CineCine vorbe te seamănă, cine ascultă culege.șvorbe te seamănă, cine ascultă culege.ș

Tăcerea-i de aur, vorba deTăcerea-i de aur, vorba de argint.argint.

Inteligentul vorbeste, Inteleptul asculta” Inteligentul vorbeste, Inteleptul asculta”

Hendrix Hendrix



ASCULTAREA

De ce este nevoie de ascultare

În general ascultarea este un aspect al comunicarii neglijat.

Se presupune ca atâta timp cât nu suferim de deficiente deauz suntem automat capabili sa ascultam si prin urmare nueste nevoie sa mai învatam sa facem acest lucru.

Omul învaţă trei ani săvorbească şi o viaţăîntreagă să asculte.

André Malraux



Petrecem în jur de 45% din

timpul de comunicare ascultând,! % vorbind, "#% citind si $ %scriind.

Pentru o buna comunicare este nevoie ca mai multde 5! % din timpul de comunicare sa fie folosit în

procesul de ascultare. Sa gasit ca apro&imativ #! %din neîntelegerile care apar în general sunt datorateascultarii incompetente.

'oncluzia comuna a acestor studii ( componenta de )ascultare* a comunicarii este

e&trem de importanta. + auzi se transforma in a asculta numai atunci cand dam atentiecelui care vorbeste si urmarim cu grija mesajul transmis.

Studiile de specialitate arat cmanagerii de succes folosesc 40 -60 % din timpul de lucru pentru aasculta.

!ate statistice



Conform cercetatorilor in stiinte sociale, cei care studiazaConform cercetatorilor in stiinte sociale, cei care studiazaimpactul ascultarii inimpactul ascultarii incomportamentul oamenilor, ascultarea este unul dintre cele maicomportamentul oamenilor, ascultarea este unul dintre cele mai

importante "ingrediente“ in rezolvarea problemelor de ordin socialimportante "ingrediente“ in rezolvarea problemelor de ordin socialsi emotional, precum si un factor cheie in crearea unor relatii maisi emotional, precum si un factor cheie in crearea unor relatii maiputernice.puternice.

Cercetari in domeniul ascultarii, centralizate de InternationalCercetari in domeniul ascultarii, centralizate de InternationalListening Association ne arata ca:Listening Association ne arata ca:

1. utem asculta 1! pana la !# de cuvinte pe minut. $andim la1. utem asculta 1! pana la !# de cuvinte pe minut. $andim lao rata de 1###o rata de 1###pana la %### de cuvinte pe minut.pana la %### de cuvinte pe minut.!. Apro&imativ '( din ce invatam, provine din ascultare.!. Apro&imativ '( din ce invatam, provine din ascultare.%. )( din timpul nostru il petrecem ascultand.%. )( din timpul nostru il petrecem ascultand.). *untem distrasi, preocupati sau uitam +( din timp.). *untem distrasi, preocupati sau uitam +( din timp.. utem reproduce cam umatate din ce ne spune o persoana,. utem reproduce cam umatate din ce ne spune o persoana,imediat dupa ce oimediat dupa ce oauzim. -upa acest moment, procentul se reduce la !#(.auzim. -upa acest moment, procentul se reduce la !#(.

. Apro&imativ # ( din ne/ntelegerile care apar /n general in. Apro&imativ # ( din ne/ntelegerile care apar /n general inprocesul de comunicare sunt datorate ascultarii incompetente.procesul de comunicare sunt datorate ascultarii incompetente.



Tipuri deTipuri deascultareascultare

Ascultarea pasivă

Gradul deimplicareal ascultătorului

Ascultarea activă



Despre ascultareaDespre ascultareaactiva…activa…

Ascultarea activaAscultarea activa resupune o serie de activitati menite sa asigureresupune o serie de activitati menite sa asigure

receptionarea corecta a mesaului si retinerea luireceptionarea corecta a mesaului si retinerea luioptima.optima. 0od de a reactiona prin care partenerul este0od de a reactiona prin care partenerul este

stimulat sa continue sa vorbeasca si care vastimulat sa continue sa vorbeasca si care vapermite totodata sa aveti certitudinea capermite totodata sa aveti certitudinea ca

/ntelegeti ceea ce vi se comunica. /ntelegeti ceea ce vi se comunica.

ste ascultarea care necesita un efort sustinut ,ste ascultarea care necesita un efort sustinut ,adoptarea unei atitudini mentale corecte,adoptarea unei atitudini mentale corecte,mentinerea atentiei, pentru a rationa logic dar simentinerea atentiei, pentru a rationa logic dar sipentru a obtine o /ntelegere deplina,caut2nd unpentru a obtine o /ntelegere deplina,caut2nd unraspuns corect la ceea ce ni se comunica.raspuns corect la ceea ce ni se comunica.

3ecesit4, de asemenea, v4zul 5i imagina6ia, nu3ecesit4, de asemenea, v4zul 5i imagina6ia, nudoar auzul. ste important s47l prive5ti /n ochi pedoar auzul. ste important s47l prive5ti /n ochi pecel care76i vorbe5te. ste e&celent dac4 reu5e5ticel care76i vorbe5te. ste e&celent dac4 reu5e5tis4 vezi cu ochii min ii ceea ce i se oveste tes4 vezi cu ochii min ii ceea ce i se oveste te



Ascultarea Activ Ascultarea Activăă

Ascultarea dincolo de cuvinteAscultarea dincolo de cuvinte

si"ologi legendari, precum /oreau, au sugeratantrenarea abilităților de ascultare activ ascultare activ ăă prin

conștientizarea celor trei etape ale procesului necesar să fieparcurs înaintea deciziei i ac iuniiș ț corecte:

1. A auzi1. A auzi ssi a vedeai a vedea!. A imagina!. A imagina%. A simti%. A simti



A auzi A auzi șși a vedeai a vedea

0ceasta fazfazăă primar primar ăă a ascultării active priveștenivelul percepției brute a mesa)elor verbale iș

nonverbale, vizuale i auditive, emiseș de persoanaascultată.

!e pildă, dacă ar fi să&mi spui povestea vie iiț tale, în aceastafază a ascultării, văd i aud indicii precise i obiective,ș ș enun ate înț

genul:

$ăd pupilele tale u or dilatate.ș $ăd săp*ndu&se o cută ad*ncă pe fruntea ta. $ăd cum faci gropi e în obrazul drept.ț 0ud un ușor sc*r *ț it în vocea ta. 0ud vocea ta mai sonora și mai plina ca de obicei etc.



'eea ce vd sau aud este un indiciu'eea ce vd sau aud este un indiciuobiectivobiectiv pe care oricine pe care oricine altcineva lar puteaaltcineva lar putea

vedeavedea șși auzi ca atare.i auzi ca atare.+ten+tențție- nunie- nunțțurileurile subiective de genulsubiective de genul((

))/d c/d caa e ti suprat01șe ti suprat01ș ** sausau ))+ud nelini te înș+ud nelini te înș

vocea tavocea ta** e&prim ceea cemi înc2ipui c vde&prim ceea cemi înc2ipui c vdsau aud. Percep ia estețsau aud. Percep ia esteț oricumoricum subiectiv.subiectiv.



/erificarea perceptiei este operatiunea prin care cineva descrie ceea ce percepea fi parerea celuilalt pentru a verifica daca întradevar întelege ceea ce simte

cealalta persoana.

Veriicarea perceptiei!". Se face printro întrebare3. onul întrebarii trebuie sa e&prime mai curând interesul de a afla

raspunsul decât o concluzie a vorbitorului3. 'omunicarea perceptiei se refera numai la comportamentul care tocmaia fost observat, nu la date obtinute din alte situatii sau din trecut3

Atata timp cat suntem vii, participam 1##(la crearea si reprezentarea mentala apropriei lumi. 8ealitatea perceputa ealtceva decat realitatea /n sine. In mintilenoastre avem harti ale teritoriului si nuteritoriul ca atare.1Stefan rutianu, Antrenamentul abilitatilor de Comunicare, Limbaje

ascunse, -ditura olirom, asi, 23354



&emplu( 6on se încrunta si clatina din cap in timpul conversatiei. Se

banuieste cam ce ar putea insemna acest comportament. Sa zicemca banuiti ca incruntatul si clatinatul din cap înseamna ca 6on nueste de acord cu dumneavoastra si nu este multumit de continutuldiscutiei3Va veriicati perceptia intre"andu-l !# $oane nu esti de acordcu &ine esti ne&ultu&it de ceea ce spun'#( $i dati lui $onoca)ia de a spune ca aveti dreptate* Poate raspunde

confirmanduva sau corectanduva perceptia.

6n acest caz 6on poate raspunde( #+U sunt ne&ultu&it de ceea ce spui*Sunt de acord cu tine dar sunt suparat pentru ca nu a& avut oca)iasa spun si eu ceva* Vor"esti intr-una de )ece &inute*# ste vorba decu totul altceva. Sar putea sa nu fie ceva placut pentru dumneavoastra

dar macar acesta este motivul adevarat, de care va puteti ocupa dacadoriti.

Cum functioneaza verificarea perceptiei?

$erificarea perceptiei începe cu observarea unui comportament al unei persoane

!eci verificarea perceptiei consta in a observa, a banui, a verfica banuiala impreunacu celalalt si a primi un raspuns corect la acesta. Cel mai important lucru este sa vaverificati banuiala. ar ne verificam observatiile. resupunem ca observatia noastra

este adevarata si de multe ori nu este asa, astfel deseori ne bazam reactiile pepresupuneri gresite sau pe lipsa de comunicare.



A imagina A imagina

6magina6maginațția se insinueazia se insinueaz îîn ascultare mai taren ascultare mai tare

decdecâât at așșazisa realitate.azisa realitate. În tentativa de a descoperiÎn tentativa de a descoperimesajul interlocutorului,mesajul interlocutorului, asculttorulasculttorul decodific cuvinte ișdecodific cuvinte iș

semnale nonverbale. În mod omene te inevitabil,șsemnale nonverbale. În mod omene te inevitabil,ș intervineintervine îînc2ipuirea. +scultnc2ipuirea. +sculttorul va imaginatorul va imagina șșii

sentimentul subiacent mesajului.sentimentul subiacent mesajului.



Pornind de la cuvintePornind de la cuvinte șși indicii nonverbalei indicii nonverbale vzutevzutei auzite în etapa anterioar, vași auzite în etapa anterioar, vaș f f ormula în minte 0cu oormula în minte 0cu o

vocegând1 noi enun uri imaginare(țvocegând1 noi enun uri imaginare(ț

/d pupilele tale u or dilatate7ș/d pupilele tale u or dilatate7ș

Îmi imaginez c m placi.Îmi imaginez c m placi.

+ud un u or scâr âit în vocea ta7 Îmi imaginez c aiș ț+ud un u or scâr âit în vocea ta7 Îmi imaginez c aiș ț

un disconfort,un disconfort, cc tea deranjat prezentea deranjat prezențța mea.a mea.



Aceasta a doua faz Aceasta a doua faz ăă a ascult a ascult ăării este una profundrii este una profund

subiectiv subiectivăă , impregnat , impregnat ăă de experiende experienț ț a anterioar a anterioar ăă aa

ascult ascult ăătorului, influentorului, influenț ț at at ăă major de atitudineamajor de atitudinea șșii starea sa sufleteasc starea sa sufleteascăă..

8ecanismul psi2ologic activat8ecanismul psi2ologic activat

aici esteaici este proiec iațproiec iaț , opera ie subtilț, opera ie subtilț

prin care o persoan prin care o persoan îîi atribuiei atribuiealteia propriile atitudini, dorinalteia propriile atitudini, dorințțe,e,sentimente sau însu iri peșsentimente sau însu iri peș ccare i le recunoa te, dar iș ș șare i le recunoa te, dar iș ș ș

le refuz.le refuz.



+ sim iț+ sim iț

În aceast faz, con tient sau nu, asculttorulșÎn aceast faz, con tient sau nu, asculttorulș ))se ascultse ascult** pe pesine,sine, pe pe dinuntru.dinuntru. 6dentific ceea ce simte, ca senza ie iț ș6dentific ceea ce simte, ca senza ie iț ș

emo ie indusețemo ie induseț de mesajul interlocutorului.de mesajul interlocutorului. În aceast fazÎn aceast faz sese formulformuleeaazz un un nou enun , care reflectțnou enun , care reflectț ceea ce simt ca reac ie lațceea ce simt ca reac ie laț

ceea cemi spui(ceea cemi spui(

))/d pupilele tale u or dilatate7ș/d pupilele tale u or dilatate7ș

66mi imaginez c m placimi imaginez c m placi..

Simt Simt plăcere plăcere..**



+ asculta 9 a vedea : a auzi : a+ asculta 9 a vedea : a auzi : asimsimțții

Prin simplificare suntem obligaPrin simplificare suntem obligațți si s neglijneglijm gustulm gustul șșiimirosul. +scultarea nu privemirosul. +scultarea nu priveșște doar comunicareate doar comunicarea îîntrentreascultasculttortor șși vorbitor, cii vorbitor, ci șși comunicarea asculti comunicarea asculttorului cu sinetorului cu sineîînsunsușși. +sculti. +sculttorul poarttorul poart un dialog interior, pe care trebuieun dialog interior, pe care trebuiede asemenea sde asemenea sl ascultel asculte șși si sl controleze.l controleze.



+S';<+=++S';<+=+



Ascultarea co&unaAscultarea co&una

'e ai vrea sami comunici7 "!! %'e ai vrea sami comunici7 "!! % 'e e&primi de fapt7 $! %'e e&primi de fapt7 $! % 'e aud eu7 >! %'e aud eu7 >! % 'e ascult 7 #! %'e ascult 7 #! % 'e inteleg7 5! %'e inteleg7 5! % 'e accept7 4! %'e accept7 4! % 'e retin7 5 ? ! %'e retin7 5 ? ! %



Ascultarea activAscultarea activăă



Ascultarea co&una-Ascultarea activaAscultarea co&una-Ascultarea activa

+scultarea comuna+scultarea comuna

'e ai vrea sami comunici 7 "!! %'e ai vrea sami comunici 7 "!! % 'e e&primi, de fapt 7 $! %'e e&primi, de fapt 7 $! % 'e aud eu7 >! %'e aud eu7 >! % 'e ascult7 #! %'e ascult7 #! % 'e inteleg7 5! %'e inteleg7 5! % 'e accept7 4! %'e accept7 4! % 'e retin7 5 ? !%'e retin7 5 ? !%

+scultarea activa+scultarea activa

'e vrei sami comunici7 "!! %'e vrei sami comunici7 "!! % 'e e&primi, de fapt $! %'e e&primi, de fapt $! % 'e aud, vad si simt eu7 @5 %'e aud, vad si simt eu7 @5 % 'e inteleg, imaginez, simt @! %'e inteleg, imaginez, simt @! % 'e accept7 >5 %'e accept7 >5 % 'e retin7 #! ? >! %'e retin7 #! ? >! %



,Se )ice că au)i& u&ătate din ceea ce se spune ascultă& cu aten.ie u&ătate din ce a& au)it /i ne a&inti&,Se )ice că au)i& u&ătate din ceea ce se spune ascultă& cu aten.ie u&ătate din ce a& au)it /i ne a&inti& u&ătate din u&ătate dince a& ascultat,*ce a& ascultat,*

* Sat1re R* 2lson /i C* 31itne* Sat1re R* 2lson /i C* 31itne

Ascultarea activăAscultarea activă este un mod deosebit de a reacAiona, pentru c îleste un mod deosebit de a reacAiona, pentru c îlîncurajeaz pe cellalt s continue s vorbeasc Bi ne permite, în acelaBiîncurajeaz pe cellalt s continue s vorbeasc Bi ne permite, în acelaBi

timp, s avem certitudinea ctimp, s avem certitudinea c înAelegem ceea ce ni se spune.înAelegem ceea ce ni se spune.

unc.iile ascultării activeunc.iile ascultării active

acilitare a descărcării e&o.ionale a parteneruluiacilitare a descărcării e&o.ionale a partenerului starea de starea de

tensiune se diminueazatensiune se diminueaza

$$nstru&ent al sta"ilirii construirii /i perpetuării rela.iilor denstru&ent al sta"ilirii construirii /i perpetuării rela.iilor de cco&unicareo&unicare eeste imposibil o relaAie de comunicare direct fr a ne asculta partenerul Biste imposibil o relaAie de comunicare direct fr a ne asculta partenerul Bifr a fifr a fi aascultaAi de acestascultaAi de acesta

acilitare a e5pri&ării de sine a parteneruluiacilitare a e5pri&ării de sine a partenerului cunoaBtereacunoaBterea

necesitAilor, dorinAelor Bi sentimentelor interlocutorului v va ajuta s stabiliAinecesitAilor, dorinAelor Bi sentimentelor interlocutorului v va ajuta s stabiliAiun contact mutual eficient.un contact mutual eficient.

Rol n intercunoa/tere /i nvă.areRol n intercunoa/tere /i nvă.are aascultând putem cunoaBtescultând putem cunoaBte

persoana, s aflm informaAii despre ea persoana, s aflm informaAii despre ea,, putem s învAm, s beneficiem de putem s învAm, s beneficiem decunoBtinAele Bi e&perienAele celorlalAi.cunoBtinAele Bi e&perienAele celorlalAi.

E5e&plu de ascultare activăE5e&plu de ascultare activă

CianaCiana( Do s gsesc o alt slujb.( Do s gsesc o alt slujb.

8aria8aria( e simAi întradevr frustrat.( e simAi întradevr frustrat.(Ascultare(Ascultare activă)activă)

CianaCiana( Ca. Eriunde m duc mi se( Ca. Eriunde m duc mi sespune s las ospune s las o autobiogafie Bi apoiautobiogafie Bi apoinunu m mai caut nimeni.m mai caut nimeni.

8aria8aria( +i sentimentul c eBti( +i sentimentul c eBti

plimbat plimbat degeaba.degeaba.

(Ascultare activă.)(Ascultare activă.)

CianaCiana( &act. Cac nu au nici un( &act. Cac nu au nici un post, de post, de ce nu îmi spun7ce nu îmi spun7

Arta ascultãrii active



Tehnicile de ascultare activăTehnicile de ascultare activă Tehnicile de ascultare activăTehnicile de ascultare activă urmresc creareaurmresc crearea

unui climat propice pentru e&primare.unui climat propice pentru e&primare. EE prima prima te2nic este aceea ate2nic este aceea a interogării interogării ( s Btii s pui întrebrile adecvate, pe un ton( s Btii s pui întrebrile adecvate, pe un ton

cald Bi blând, pentru ai permite interlocutorului s se e&prime liber, pentru a aflacald Bi blând, pentru ai permite interlocutorului s se e&prime liber, pentru a aflainformaAiile e&acte, nevoile, preocuprile, an&ietAile Bi dificultAile celuilalt.informaAiile e&acte, nevoile, preocuprile, an&ietAile Bi dificultAile celuilalt.

Întrebrile pe care le adresaAi demonstreaz c ascultaAi Bi încurajaAi comunicarea, iarÎntrebrile pe care le adresaAi demonstreaz c ascultaAi Bi încurajaAi comunicarea, iarrspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.rspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.

Tehnica deturnarii afirmatiilor in intrebari Tehnica deturnarii afirmatiilor in intrebari ? se reia cuvant cu cuvant, la modul ? se reia cuvant cu cuvant, la modulinterogativ, ultima fraza afirmata a interlocutorului(interogativ, ultima fraza afirmata a interlocutorului(

Seful( ) Cesenul arata ca la piesaFF..Seful( ) Cesenul arata ca la piesaFF.. Subordonatul( ) Cesenul arata acest lucru7*Subordonatul( ) Cesenul arata acest lucru7*



27$ECT$V T$89+TRE7ARE

E:E;8LU

EbAinerea unuievantai de rspunsuri

posibile

desc2is SpuneAimi de ce anume aAi întârziat 7 Cece aveAi nevoie de o amânare7

'utarea uneiinformaAii precise

înc2is Ce cât timp aveAi nevoie7

Propunerea unoralternative

alternativ +veAi nevoie de una sau de dou sptmâni pentru al termina7

Sugerarea unuirspuns

directiv Întro sptmân aAi putea sl terminaAi,nui aBa7

Precizarea unuianumit aspect

oglind Cosarul7

'rearea de tensiune capcan /reAi s v spun în cât timp aB fi terminateu dosarul7

Sc2imbareasubiectului

de recentrare ocmai îmi spuneaAi c aveAi timp acum7

<uarea unei decizii indirect Cac cineva var fi spus acelaBi lucru, ceiaAi fi rspuns7

Crept la Aint direct 'e v împiedic sl terminaAi repede7

< ntre"ări pentru <o"iective

Enun.ulinterlocutorului!)+m nevoie de un noutermen pentru a terminadosarul.*

Tipuri de intrebari

7ormulati intrebarile clar si concis



Intrebarile directive. Sugerează interlocutorului raspunsul pe care il asteptati. Intrebarile multiple. Solicita interlocutorului sa răspunda simultan la mai multe intrebari, ceea ce poate

produce bloca)e sau raspunsuri incomplete. Intrebari imprecise. 6enereaza ambiguitate si fac dificila formularea raspunsului, afectand in plus imaginea si

credibilitatea celui care le formuleaza.

7ormulati intrebarile clar si concis Lasati o pauza dupa intrebareuneti intrebarea intr&o maniera pozitiva:n loc de a formula intrebarea: !e ce nu merge planul acesta8%, folositi formula %Ceprobleme vom avea de depasit daca adoptam planul acesta8%. n loc de Ce a mersrau la seminarul acesta8% , intrebati Ce ar fi trebuit sa facem în seminarul acesta carezultatul sa fi fost mai bun 8% 9

0scultati raspunsul verbal si observati&l pe cel non verbal in cazul fiecarei intrebari.Cand se formuleaza un raspuns verbal ascultati fara a&l intrerupe, priviti persoanarespectiva fara insa a&i pierde din vedere pe ceilalti membri ai grupului.7ormulati mai cur*nd intrebari desc"ise dec*t intrebari inc"ise:

Cum sa

punem

ntrebari

+numite tipuri de intrebari este recomandabil sa fieevitate deoarece restrang comunicarea si pot altera relatiacu interlocutorul(



Alte t Alte t ehnici de ascultare activăehnici de ascultare activă

)parafrazarea* ? )parafrazarea* ? repetarea cu propriile cuvinte a ceea ce sa înAeles din mesaj, pentru a testarepetarea cu propriile cuvinte a ceea ce sa înAeles din mesaj, pentru a testacorectitudinea înAelegeriicorectitudinea înAelegerii

0)Fdup câte înAeleg*3 )vreAi s spuneAi caF*3 )deci credeAi caF*130)Fdup câte înAeleg*3 )vreAi s spuneAi caF*3 )deci credeAi caF*13ste o te2nic foarte bun de a spune ) te ascult * Bi const în abilitatea de a reformula custe o te2nic foarte bun de a spune ) te ascult * Bi const în abilitatea de a reformula cucuvinte proprii ceea ce antevorbitorul tocmai a rostit. +stfel, interlocutorul va recunoaBte cacuvinte proprii ceea ce antevorbitorul tocmai a rostit. +stfel, interlocutorul va recunoaBte caîntro oglind imaginea a ceea ce tocmai a rostit3 iar aceast imagine îl va ajuta sBi clarificeîntro oglind imaginea a ceea ce tocmai a rostit3 iar aceast imagine îl va ajuta sBi clarifice propriul punct de vedere, se va simAi înAeles Bi încurajat s continue s se e&prime. propriul punct de vedere, se va simAi înAeles Bi încurajat s continue s se e&prime.

Parafrazarea îAi d posibilitatea de a verifica daca ai înAeles bine sensul celor comunicate,Parafrazarea îAi d posibilitatea de a verifica daca ai înAeles bine sensul celor comunicate,d interlocutorului Bansa sa judece ceea ce a spus si îi araAi acestuia ca lai ascultat.d interlocutorului Bansa sa judece ceea ce a spus si îi araAi acestuia ca lai ascultat. +ceasta apare în mod deosebit atunci când ceea ce crezi ca a vrut sa spun cineva, nu+ceasta apare în mod deosebit atunci când ceea ce crezi ca a vrut sa spun cineva, nu

corespunde cu înAelesul pe care acea persoana la dat mesajului.corespunde cu înAelesul pe care acea persoana la dat mesajului.

Parafrazarea se foloseşte în următoarele împrejurări Parafrazarea se foloseşte în următoarele împrejurări (( când crezi ca ai înAeles ce a spus cineva dar nu eBti absolut sigur 3când crezi ca ai înAeles ce a spus cineva dar nu eBti absolut sigur 3 când este necesara o mai buna înAelegere a mesajului înainte de a rspunde3când este necesara o mai buna înAelegere a mesajului înainte de a rspunde3 când realizezi c ceea ce Ai sa spus reprezint o contradicAie 3când realizezi c ceea ce Ai sa spus reprezint o contradicAie 3 când ai avut o reacAie puternic la ceea ce ai auzit Bi ai pierdut o parte din mesaj.când ai avut o reacAie puternic la ceea ce ai auzit Bi ai pierdut o parte din mesaj.




Recadrarea Recadrarea – – reluarea frazei rostite de interlocutor, modificand discretreluarea frazei rostite de interlocutor, modificand discretintelesul acesteia(intelesul acesteia(

Seful de sindicat( )Sunteti de acord cu amanarea termenului de plata aSeful de sindicat( )Sunteti de acord cu amanarea termenului de plata asalariilor cu o luna7*salariilor cu o luna7*

+ngajatul( )De sugerati sa contractam un credit in banca pe durata+ngajatul( )De sugerati sa contractam un credit in banca pe durata

amanarii platii salariilor7*amanarii platii salariilor7*

+ngajatul "(*imi era frica sa nu ma demita si de aceea nam spus nimic*.+ngajatul "(*imi era frica sa nu ma demita si de aceea nam spus nimic*.

+ngajatul ( )Si pentru ca iti era frica nu ai luat pozitie, lasand ca totul+ngajatul ( )Si pentru ca iti era frica nu ai luat pozitie, lasand ca totulsatreaca in defavoarea noastra7*satreaca in defavoarea noastra7*




Hiperbolizarea – Hiperbolizarea – figura de stil care scoate in relief o idee sau un atribut al unuifigura de stil care scoate in relief o idee sau un atribut al unuiobiect(obiect(

Georgescu( )Popescu este un angajat de vanzari foarte bun*Georgescu( )Popescu este un angajat de vanzari foarte bun*

6onescu( ) Ce acord, poate vinde frigidere si esc2imosilor.6onescu( ) Ce acord, poate vinde frigidere si esc2imosilor. Tehnica litoteiTehnica litotei ? ? ascultatorul nu contrazice, dar sugereaza totusi contrariul(ascultatorul nu contrazice, dar sugereaza totusi contrariul(

Popescu( ) 6nstalatia este prea scumpa*Popescu( ) 6nstalatia este prea scumpa*

6onescu( )Ce acord, nu6 ieftina, dar e performanta*6onescu( )Ce acord, nu6 ieftina, dar e performanta*

Popescu( )6nstalatia este necorespunzatoare*Popescu( )6nstalatia este necorespunzatoare*

6onescu( ) Ce acord, nui geniala, dar e ieftina*6onescu( ) Ce acord, nui geniala, dar e ieftina*




menAionarea implicaAiilor posibile ale mesajuluimenAionarea implicaAiilor posibile ale mesajului

0)Fceea ce spuneAi ar însemna cF*3 )deci prin cele spuse vreAi0)Fceea ce spuneAi ar însemna cF*3 )deci prin cele spuse vreAis sugeraAi cF*13s sugeraAi cF*13

solicitarea de completri ale mesajului implicând interesul desolicitarea de completri ale mesajului implicând interesul deasculta în continuareasculta în continuare

0)FajutaAim s înAeleg de ceF*130)FajutaAim s înAeleg de ceF*13

rezumarea împreun cu interlocutorul pentru a verifica dac rezumarea împreun cu interlocutorul pentru a verifica dacnu sa omis ceva la emiterea sau recepAionarea mesajului.nu sa omis ceva la emiterea sau recepAionarea mesajului.



Ascultarea pasiva Ascultarea pasiva

Consta in receptarea mesaelor asociata cu absentaConsta in receptarea mesaelor asociata cu absentaraspunsurilor si a /ntrebarilor din partea interlocutoruluiraspunsurilor si a /ntrebarilor din partea interlocutorului ste ascultarea care lasa /n seama celuilalt gasirea ideilorste ascultarea care lasa /n seama celuilalt gasirea ideilor 9acerea 7a nu spune si a nu face nimic, poate duce la 9acerea 7a nu spune si a nu face nimic, poate duce la

“emiterea de presupunerisi “acceptarea tacita a unor“emiterea de presupunerisi “acceptarea tacita a unorsituatii sau stari de fapt.situatii sau stari de fapt.

Ascultarea “/n tacere poate ; sustinuta, /n mod ingenios,Ascultarea “/n tacere poate ; sustinuta, /n mod ingenios,prin urmatoarele reactii, /n ceea ce priveste gradul deprin urmatoarele reactii, /n ceea ce priveste gradul deatentie:atentie:

<< contactul vizualcontactul vizual<< gestica = a da aprobator din cap, scuturari saugestica = a da aprobator din cap, scuturari sau

clatinari din cap,schimbari bruste de pozitie>clatinari din cap,schimbari bruste de pozitie><< mimicamimica<< e&primari de genul: ?Aha, “@h, “Bm, “-a.e&primari de genul: ?Aha, “@h, “Bm, “-a.



Ascultatorii Ascultatorii

n ascult4tor pasiv:n ascult4tor pasiv: Ascult4 stilul, cuvintele 5iAscult4 stilul, cuvintele 5i

gramaticagramatica D5i petrece timpul g2ndindu7D5i petrece timpul g2ndindu7

se ce va spunese ce va spune

Ascult4 numai fapteleAscult4 numai faptele retinde c4 ascult4 5i /5iretinde c4 ascult4 5i /5i

pierde u5or aten6iapierde u5or aten6ia Eace 5i altceva /n timp ceEace 5i altceva /n timp ce

ascult4ascult4

9rage concluzii /n timp ce 9rage concluzii /n timp ceascult4ascult4 -4 semne de ner4bdare-4 semne de ner4bdare 3u arat4 un interes real fa643u arat4 un interes real fa64

de interlocutorde interlocutor

n ascult4tor activ:n ascult4tor activ: Ascult4 ce se spuneAscult4 ce se spune Frea s4 /n6eleag4 completFrea s4 /n6eleag4 complet

mesaulmesaul Ascult4 mesaul realAscult4 mesaul real ste foarte atent 5i nuste foarte atent 5i nupermite factorilor e&ternipermite factorilor e&terni

s4 /i distrag4 aten6ias4 /i distrag4 aten6ia 3u mai face 5i altceva /n3u mai face 5i altceva /n

acela5i timpacela5i timp 3u trage concluzii3u trage concluzii 3u /5i arat4 ner4bdarea3u /5i arat4 ner4bdarea Con;rm4 /n6elegereaCon;rm4 /n6elegerea



Tipuri de ascultatoriTipuri de ascultatori

&ist&ist = tipuri de ascultători= tipuri de ascultători dindin carecare +U+U ar trebui sa faci parte(ar trebui sa faci parte(

"1"1 Lene/Lene/( nici mcar nu încearc s înAeleag ce i se spune, mascânduBi lenea prin afirmaAii cum c e( nici mcar nu încearc s înAeleag ce i se spune, mascânduBi lenea prin afirmaAii cum c eobosit, dezinteresat sau plictisit3obosit, dezinteresat sau plictisit3

11 Ta>e-turnsTa>e-turns( îBi aBteapt rândul s vorbeasc deoarece consider c numai ce spune el este important în( îBi aBteapt rândul s vorbeasc deoarece consider c numai ce spune el este important încomunicare3comunicare3

11 +esi?ur+esi?ur( este permanent îngrijorat de ceea ce urmeaz s spun, neavând cum s dea atenAie mesajului( este permanent îngrijorat de ceea ce urmeaz s spun, neavând cum s dea atenAie mesajuluiinterlocutorului3interlocutorului3

4141 E?oistE?oist( vorbeBte Bi ascult doar dac subiectul se refer la persoana lui. Erice alt persoan nu( vorbeBte Bi ascult doar dac subiectul se refer la persoana lui. Erice alt persoan nureprezint nici un interes3reprezint nici un interes3

5151 ConcurentConcurent( se gândeBte doar s ocupe cea mai mare parte a timpului Bi s vorbeasc mai mult decât( se gândeBte doar s ocupe cea mai mare parte a timpului Bi s vorbeasc mai mult decâtceilalAi.ceilalAi.

HH <<uând rolul unuia dintre asculttorii de mai susuând rolul unuia dintre asculttorii de mai sus este imposibileste imposibil s interpretezi corect mesajele primite Bi,s interpretezi corect mesajele primite Bi,implicitimplicit,,

s comunici eficient.s comunici eficient.

Gariere si blocae /n ascultare ce trebuiescGariere si blocae /n ascultare ce trebuiesc



1.Ascultarea începuta-

oprita Acest obicei nefericit deascultare provine din faptul camaoritatea indivizilor g2ndescde circa ) ori mai repede dec2t

poate sa vorbeasca o persoanaobisnuita.Ca atare, ascultatorul, are un

“timp liber de g2ndire pe careil utilizeaza pentru a se g2ndi lapropriile probleme, preocuparisau necazuri /n loc sa asculte,sa faca legaturi sau sa rezumeceea ce vorbitorul tocmai aspus.

Acest lucru se poate depasi

acord2nd atentie nu numai7

Gariere si blocae /n ascultare ce trebuiescGariere si blocae /n ascultare ce trebuiescevitate:evitate:



2. Ascultarea cu gândirea blocata- urechideschise Uneori ne decidem cam repede ca fie subiectul, fievorbitorul este prea plictisitor si ca ceea ce spune nuare nici un sens.

Alteori ne grabim sa tragem concluzia ca putemspune dinainte ceea ce vorbitorul stie sau ceea ce el vaspune, ca urmare consideram ca nu are rost sa ascultamdeoarece nu vom auzi nimic nou. Este mult mai bine saasculti pentru ca sa-ti dai seama cu certitudine dacaacest lucru este adevarat sau nu.

3. Ascultarea ca un steag rosu entru unii indivizi, unele cuvinte sunt ca un steag rosupentru un taur. C2nd aud aceste cuvinte se supara si nu maivor sa asculte. Acesti termeni variaza /n cadrul ;ecarui grup,

societati sau organizatii: “comunist, “capitalist, “bani,tineret modern. Acestea sunt semnale la care noi raspundemaproape automat, oprindu7l pe vorbitor sa continuie =sau

/ncetam sa7l mai ascultam>.Dn acel moment pierdem contactulcu el si nu7l mai putem /ntelege. rima etapa /n depasirea

acestei bariere consta /n a aHa care sunt cuvintele, care suntstea uri rosii entru noi ersonal si sa /ncercam sa le



4. Ascultarea cu ochii ca sticla neori ne uitam /n mod intens la o persoana sidam impresia ca ascultam dar g2ndul nostrupoate ; la alte lucruri sau locuri /ndepartate. Dnacele momente cadem /n confortul propriilornoastre g2nduri. @chii nostrii sunt ca sticla si oe&presie visatoare apare pe fetele noastre. Cuputina e&perienta ne puteam da seama atuncic2nd oamenii au o asemenea e&presie. -aca

veti remarca oameni cu privirea ca sticla, gasitimomentul potrivit pentru a sugera o pauza sau oschimbare de ritm.

5. Prea complicat pentru mine ca sa ascult C2nd ascultam idei care ne par prea comple&esau complicate, suntem tentati sa nuascultam.9otusi, trebuie sa facem un efort pentru

a urmari discutia si pentru a /ntelege. *7ar puteasa descoperim ca subiectul si discutia suntinteresante si sa /ntelegem ceea ce persoanaspune. ste posibil ca nici altii din grup sa nu

/nteleaga si atunci este foarte util sa avem

curaul sa punem /ntrebari de clari;care sau sacerem e&em li;care atunci c2nd este osibil.



Ascultareselectiva

IgnorareAscultare

cu atentie

Ascultare

prefacuta

Ascultare empatica

Niveluride

ascultare

Claus Moller si Reuven Bar!n" inClaus Moller si Reuven Bar!n" in

cartea # $eart%or& #" au identi'catcartea # $eart%or& #" au identi'cat

cinci niveluri de ascultare(cinci niveluri de ascultare(

(( ( (Ascultarea si intelegerea persoanei care vor*este ca siAscultarea si intelegerea persoanei care vor*este ca si



Ascultarea si intelegerea persoanei care vor*este ca siAscultarea si intelegerea persoanei care vor*este ca si

cum am ' in locul ei(cum am ' in locul ei(

+(+( Ascultarea cu atentieAscultarea cu atentie.. Ne concentram foarte mult peNe concentram foarte mult pe

mesa,ul ver*al transmis de interlocutor" ignorandmesa,ul ver*al transmis de interlocutor" ignorand

mesa,ele nonver*ale care pot da o alta semni'catie(mesa,ele nonver*ale care pot da o alta semni'catie(-(-( Ascultarea selectivaAscultarea selectiva( .iltram ce au/im prin propriile( .iltram ce au/im prin propriile

noastre imagini asupra lumii" au/im doar ce vrem sanoastre imagini asupra lumii" au/im doar ce vrem sa

au/im" mai ales acele mesa,e careau/im" mai ales acele mesa,e care

intaresccredintelenoastre(intaresccredintelenoastre(

0(0( Ascultarea prefacutaAscultarea prefacuta( Mod de ascultare folosit la( Mod de ascultare folosit la

evenimente sociale" candevenimente sociale" canddiscutam cu interlocutorul" in timp ce scanam incapereadiscutam cu interlocutorul" in timp ce scanam incaperea

pentru a gasi pe altcineva" neavand idee despre ce sepentru a gasi pe altcineva" neavand idee despre ce se

discuta" dar /am*ind politicos(discuta" dar /am*ind politicos(

1(1( IgnorareaIgnorarea nu este c2iar ascultare( Este momentul nu este c2iar ascultare( Este momentul

acela in care interlocutorul vor*este #ca televi/orul#( Neacela in care interlocutorul vor*este #ca televi/orul#( Neregasim la acest nivel de multe ori" cand dupa oregasim la acest nivel de multe ori" cand dupa o

perioada de timp reali/am ca nu am au/it a*solut nimicperioada de timp reali/am ca nu am au/it a*solut nimic

din ce a spus celalalt(.acem apoi un efort evident dedin ce a spus celalalt(.acem apoi un efort evident de

reamintire a celor spuse" sfarsind prin a recunoastereamintire a celor spuse" sfarsind prin a recunoaste

rusinati ca nu am ascultat nimic(rusinati ca nu am ascultat nimic(



Ascultarea empatica Ascultarea empatica

Ascultarea empaticaAscultarea empatica inseamna ca ne dam interesul pentruinseamna ca ne dam interesul pentrua vedea dorintele, motivele si situatia interlocutorului.a vedea dorintele, motivele si situatia interlocutorului.resupune atentie si la elementele non7verbale ale comunicariiresupune atentie si la elementele non7verbale ale comunicariipe langa cuvinte.pe langa cuvinte.

In esenta, a asculta empatic nu presupune sa ;i de acord inIn esenta, a asculta empatic nu presupune sa ;i de acord intotalitate cu celalalt, ci sa il intelegi cu adevarat, intotalitate cu celalalt, ci sa il intelegi cu adevarat, in

profunzime, atat emotional cat si intelectual. Implica mult maiprofunzime, atat emotional cat si intelectual. Implica mult maimult decat inregistrarea cuvintelor si procesarea lor. 3e obligamult decat inregistrarea cuvintelor si procesarea lor. 3e obligasa folosim si alte simturi, ;ind atent si la tonul vocii si limbaulsa folosim si alte simturi, ;ind atent si la tonul vocii si limbaultrupului, sa simtim emotiile, sa identi;cam comportamente sitrupului, sa simtim emotiile, sa identi;cam comportamente sisemni;catii.semni;catii.

Ascultand empatic nu vom da intaietate propriilor noastreAscultand empatic nu vom da intaietate propriilor noastre

ganduri, emotii si e&periente ci vom incerca sa intelegemganduri, emotii si e&periente ci vom incerca sa intelegemrealitatea celui pe care il ascultam.realitatea celui pe care il ascultam.

Ascultarea e;cient4 necesit4 empatie -e5i /n mod normal



Ascultarea e;cient4 necesit4 empatie. -e5i /n mod normalpersonalitatea noastr4 de tip business tinde s4 /ndep4rtezeemo6iile 5i sentimentele, acestea totu5i e&ist4 5i neinHuen6eaz4 ac6iunile 5i mai ales deciziile. mo6iile deseoriintervin /n logica lu4rii deciziei, dac4 nu 5tim s4 necontrol4m sentimentele mpatia este arta de a te pune /n locul interlocutorului,ascult2ndu7l atent pentru a7i putea /ntelege mai bine punctulde vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prinprisma lui. ste vorba de a izola ceea ce e&prima

interlocutorul de ceea ce am putea simti atunci c2nd /lascultam =simpatie sau antipatie>, dar totodata de a nuanula total sentimentele proprii =apatie>.Iata c2teva /ntrebari pe care ni le putem pune pentru deveni

empatici fata de interlocutor:

ce /ncearca sa7mi spuna,ce /nseamna acest lucru pentru el,

cum vede el problema,care sunt sentimentele lui si ce emotii simte.



Ascultarea e;cienta duce la rezultatecum ar ;:< /ncuraarea interlocutorilor J< aHarea tuturor informatilor necesare J

< /mbunatatirea relatiilor personale J< rezolvarea problemelor J< o mai buna /ntelegere a celor cu carevenim /n contact.

Cu alte cuvinte un bun ascultator castiga:< informatie J< /ntelegere J< receptie =ascultare> reciproca J

< cooperare.

.



Cauzele ascultarii insuficienteCauzele ascultarii insuficiente

ÎÎntrentre cauzele ascult cauzele ascult ăării insuficienterii insuficiente se aflse afl(( 8entalitatea8entalitatea dup care ascultarea ar fi o stare pasiv. Ialsadup care ascultarea ar fi o stare pasiv. Ialsa credincredin țț cc a vorbi mult, monopoliza vorbi mult, monopolizâând timpulnd timpul

șși spai spațțiul conversaiul conversa iei, e semn de putere i inteligen îi descurajeaz ascultarea.ț ș ției, e semn de putere i inteligen îi descurajeaz ascultarea.ț ș ț În realitate, lucrurile stauÎn realitate, lucrurile staue&act pe dos. Eamenii care asculte&act pe dos. Eamenii care ascult mult fac lucruri mari, iar cei care vorbesc mult fac lucruri micimult fac lucruri mari, iar cei care vorbesc mult fac lucruri mici 33

CorinCorințța de a impunea de a impune,, îîntntââlnitlnit mai ales la persoane care naumai ales la persoane care nau dobândit înc un statut social ișdobândit înc un statut social iș

autoritate profesional sau laautoritate profesional sau la persoane virusate de orgoliu i nevoia de vizibilitate în anturajș persoane virusate de orgoliu i nevoia de vizibilitate în anturajș 33 /anitatea,/anitatea, dupdup care ceea ce spunem noi este mai valoros deccare ceea ce spunem noi este mai valoros decââtt cear putea spune al iițcear putea spune al iiț 33 SupraSupraîîncncrcarea cu mesajercarea cu mesaje33 Grijile multeGrijile multe,, care ne preocupcare ne preocup simultansimultan îîmpiedicmpiedic concentrareaconcentrarea aten iei i disponibilitatea deț șaten iei i disponibilitatea deț ș

a ascultaa asculta33 GGâândirea rapidndirea rapid,, creierul proceseazcreierul proceseaz peste 45! de cuvinte pe peste 45! de cuvinte pe minut, în timp ce buzeleminut, în timp ce buzele

pronun , în medie, "5!. impul rmasț pronun , în medie, "5!. impul rmasț printre cuvinte unui creier rela&at face posibil printre cuvinte unui creier rela&at face posibildeconectarea ișdeconectarea iș deviereadevierea aten ieițaten ieiț 33

JgomoteleJgomotele i perturba iile care bruiaz, irit i sparg fluen a comunicrii( strada,ș ț ș ți perturba iile care bruiaz, irit i sparg fluen a comunicrii( strada,ș ț ș ț aaglomera ia,țglomera ia,ț

instala iile de tot felul, telefonul,ținstala iile de tot felul, telefonul,ț radioul, televizorulradioul, televizorul33 CeficienCeficiențțele auzuluiele auzului,, la fel de frecvente ca i cele ale vzului, sunt mai pu in luate în seamș țla fel de frecvente ca i cele ale vzului, sunt mai pu in luate în seamș ț



ecomandari ecomandari

8re?ăti.i-vă &ental pentru ascultare8re?ăti.i-vă &ental pentru ascultare((

;entine contactul vi)ual(;entine contactul vi)ual(

+u intrerupe interlocutorul(+u intrerupe interlocutorul(

+u ?esticula(+u ?esticula(

Apleaca-te usor spre cel care vor"este(Apleaca-te usor spre cel care vor"este(

Repeta instructiunileRepeta instructiunile 0mai ales daca este vorba despre job1 si pune intrebari potrivite cand interlocutorul a terminat de vorbit.0mai ales daca este vorba despre job1 si pune intrebari potrivite cand interlocutorul a terminat de vorbit. potrivite cand interlocutorul a terminat de vorbit. potrivite cand interlocutorul a terminat de vorbit.



Reco&andariReco&andari

KK 8une.i ntre"ări8une.i ntre"ări. Du v fie fric de ridicol.. Du v fie fric de ridicol.Întrun final trebuie s înAelegeAi Bi nu s vÎntrun final trebuie s înAelegeAi Bi nu s v protejaAi imaginea. protejaAi imaginea.

KK Stai pre)entStai pre)ent.vitaAi s v gândiAi la ceea ce.vitaAi s v gândiAi la ceea cedoriAi s spuneAi în timp ce cealalt persoandoriAi s spuneAi în timp ce cealalt persoanvorbeBte în continuare.vorbeBte în continuare.

KK i.i aten.i la ceea ce nu se spunei.i aten.i la ceea ce nu se spune. IiAi pe. IiAi peaceeaBi lungime de und cu cel ce v vorbeBte.aceeaBi lungime de und cu cel ce v vorbeBte.'utaAi înAelesuri mai adânci, ascunse.'utaAi înAelesuri mai adânci, ascunse.



ecomandari ecomandari

+u ncerca să udeci n ti&p ce cineva-.i vor"e/te+u ncerca să udeci n ti&p ce cineva-.i vor"e/te..'aut s înAelegi, nu s judeci.'aut s înAelegi, nu s judeci.

KK Evita.i sa i.i deensiviEvita.i sa i.i deensivi. goul de multe ori se. goul de multe ori sesimte atacat fr motiv. Cac sunteAi a&aAi pesimte atacat fr motiv. Cac sunteAi a&aAi pedefensiv, înseamn c nu ascultaAi bine.defensiv, înseamn c nu ascultaAi bine.

KK Tri&ite indicii non-ver"ale pentru a arăta ca e/tiTri&ite indicii non-ver"ale pentru a arăta ca e/tiatentatent. +probaAi din cap. ÎnclinaAiv uBor ctre. +probaAi din cap. ÎnclinaAiv uBor ctreinterlocutor.8enAineAi permanent contactul cu oc2ii.interlocutor.8enAineAi permanent contactul cu oc2ii.

KK 2"servă-.i atent interlocutorul2"servă-.i atent interlocutorul. IiAi atent la. IiAi atent lalimbajul nonverbal cum ar fi e&presii ale feAei,limbajul nonverbal cum ar fi e&presii ale feAei,gesturi Bi alte miBcri.gesturi Bi alte miBcri.

!" $



!" #$%&' #T%!" #$%&' #T%

ASC%&TA#A ACT'*A ASC%&TA#A ACT'*A ".;rmriAi acordul dintre limbajul nonverbal Bi cel verbal al interlocutorului.".;rmriAi acordul dintre limbajul nonverbal Bi cel verbal al interlocutorului. .'oncentraAiv asupra conAinutului mesajului..'oncentraAiv asupra conAinutului mesajului. .+scultaAi pentru a înAelege mesajul, nu pentru a pregti rspunsul..+scultaAi pentru a înAelege mesajul, nu pentru a pregti rspunsul. 4.SuspendaAi evaluarea mesajului pân la înAelegerea sa complet.4.SuspendaAi evaluarea mesajului pân la înAelegerea sa complet. 5.GrupaAi ideile pentru a depista structura mesajului astfel încât sl puteAi reAine mai uBor.5.GrupaAi ideile pentru a depista structura mesajului astfel încât sl puteAi reAine mai uBor. #.=ezumaAi mental mesajul sub forma unei sc2iAe a punctelor principale.#.=ezumaAi mental mesajul sub forma unei sc2iAe a punctelor principale.

>.<uaAi notiAe din când în când pentru a v ajuta în memorarea mesajului, prevenirea>.<uaAi notiAe din când în când pentru a v ajuta în memorarea mesajului, prevenireadistragerilor Bi demonstrarea interesului faA de ceea ce v spune interlocutorul.distragerilor Bi demonstrarea interesului faA de ceea ce v spune interlocutorul. @.Du anticipaAi ceea ce vorbitorul vrea s spun Bi nu terminaAi propoziAiile în locul [email protected] anticipaAi ceea ce vorbitorul vrea s spun Bi nu terminaAi propoziAiile în locul lui. $.Du adoptaAi comportamente nonverbale care denot nerbdare sau plictiseal 0verificarea$.Du adoptaAi comportamente nonverbale care denot nerbdare sau plictiseal 0verificarea

ceasului, cscatul, privitul în alt parte, miBcri necontrolate 1.ceasului, cscatul, privitul în alt parte, miBcri necontrolate 1. "!. 6ncearca sa creezi o stare empatica, care sa contribuie la transmiterea completa si corecta a"!. 6ncearca sa creezi o stare empatica, care sa contribuie la transmiterea completa si corecta a

ideilor.ideilor.

Date post:	14-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	buzatu-ionel
View:	19 times
Download:	0 times

134841841 Ascultarea Activa Curs

Documents