131793441-Valenţe-formative-ale-jocului-didactic-matematic-in-dezvoltarea-personalităţii-preşcolarului.ppt...

8/16/2019 131793441-Valenţe-formative-ale-jocului-didactic-matematic-in-dezvoltarea-personalităţii-preşcolarului.ppt

1/36

Candidat:Candidat: Inst.Inst.HÎRŢANHÎRŢAN ANAANA,,Grădiniţa Girov,Grădiniţa Girov, Judeţul Neamţ Judeţul Neamţ

Indrumător:Indrumător: Asist.Univ. Drd. Adina InatAsist.Univ. Drd. Adina Inat

UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVAUNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORICOLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

Lucrare metodico-tii!"i#c$ %e!truLucrare metodico-tii!"i#c$ %e!tru

o&"i!erea 'radu(ui didactic Io&"i!erea 'radu(ui didactic I

Va(e!"e )ormati*e a(e +ocu(ui didacticVa(e!"e )ormati*e a(e +ocu(ui didacticmatematic ,! de*o(tareamatematic ,! de*o(tarea

%er.o!a(it$"ii %reco(aru(ui%er.o!a(it$"ii %reco(aru(ui


2/36

Cuprinsul lucrăriiIntroducereCapitolul I: Jocul ca activitate umană

1.1 Jocul - precizări conceptuale1.2. Jocul – direcţii şi orientări explicative1.3. uncţiile !ocului

1.". Clasi#icarea !ocului Capitolul al II-lea : Copilul şi activitatea ludică

2.1. Implicaţiile !ocului didactic $n educaţia intelectuală apreşcolarului

2.2. %aturile !ocului didactic2.3. &ndrumarea !ocului didactic

Capitolul al III-lea: inalităţile !ocului $n activitatea didactică3.1. 'alenţe #ormative ale !ocului didactic la copilul preşcolar 3.2. Jocul didactic matematic3.3. (vanta!e ale activităţilor )azate pe !ocul didactic matematic

Capitolul al I'-lea: *xperimentarea rolului #ormativ al !ocului didactic matematic".1. Ipoteza de lucru şi o)iectivele cercetării".2. *şantionul de lucru

".3. *tapele cercetării şi metodolo+ia de lucru".3.1. *tapa constatativă".3.2. *tapa #ormativ-ameliorativă".3.3. *tapa de evaluare #inală".". ,rezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Concluziii)lio+ra#ie(nexe


3/36

ARGU!"N#• „Nici o altă activitate nu are atâta răsunet în sufletul copilului, ca jocul“ (John Locke). n evolu!ia

onto"enetică a o#ului, jocul este asociat #ai #ult copilăriei, $ar ar fi $e re!inut că un a$ult care nu s%a jucat în copilărie este frustat toată via!a. &onsi$eră# că ni#ic nu „fură“ #ai #ult $in e'isten!a u#ană, $informarea personalităţii $ecât lipsa jocului în coplilărie.

• iecare activitate or"aniată *i $esfă*urată cu copii tre+uie să fie o reu*ită, să a$ucă $e fiecare $atălucruri noi *i interesante pentru cel ce înva!ă, astfel încât, în ur#a fiecărei activită!i, personalitateacopilului să cunoască #o$ificări *i transfor#ări poitive.

• $ucatorul nu este cel care $oar pre$ă, ci este cel care con$uce activitatea copilului. -ltfel spus,e$ucatorul este cel care îl ajută, îl în$ru#ă, îl sfătuie*te pe copil ce *i cu#, cât să înve!e. $ucatoruleste acela care *tie cât $e #ult poate să o+osească copilul în activitatea sa $e învă!are, a*a încât"ăse*te #o#entul oportun pentru a intro$uce în lec!ie un #o#ent $e rela'are activă, un #o#ent în care

copilul să se si#tă în lar"ul său, fără constrân"eri, $ar, cu toate acestea, să continue învă!area.• Jocul $i$actic în$epline*te roluri atât în $o#eniul instructiv , cât *i în cel formativ-educativ .-stfel, în planulinstructiv, jocul $i$actic favorieaă asi#ilarea $e cuno*tin!e, priceperi, $eprin$eri, tehnici *i opera!ii $elucru cu infor#a!iile acu#ulate. rivit $in această perspectivă, jocul $i$actic repreintă o cale $e accesspre cunoa*terea co#porta#entelor u#ane, i#plicit a personalităţii .

• rivit $in perspectiva formativ-educativă, jocul $i$actic contri+uie la formarea *i perfecţionarea trăsăturilorde personalitate.

• rin inter#e$iul jocului, copilului nu i se $evoltă $oar "ân$irea, #e#oria, i#a"ina!ia *i li#+ajul, ci *i

sfera afectiv #otiva!ională, punân$u%l în situa!ia $e confruntare cu sine *i cu ceilal!i, luân$u%*i astfel, înstăpânire propriul eu.

• &ercetân$ i#pactul jocului $i$actic asupra însu*irii corecte a $iverselor cuno*tin!e $in $o#eniul#ate#aticii a# pornit $e la ur#ătoarea ipoteă/ utiliân$ jocuri $i$actice în ca$rul procesului instructiv%e$ucativ, în orice #o#ent al activită!ii, e'istă posi+ilitatea sporirii eficien!ei acestor activită!i prinan"ajarea #otiva!iei intrinseci, căci jocul are o #otiva!ie su+iectivă, intrinsecă, pe cân$ învă!area *i#unca au una e'trinsecă


4/36

CA/ITOLUL I 0OCUL CA ACTIVITATE UMAN12323 0ocu( 4 %reci$ri co!ce%tua(e

• &uvântul !oc, #o*tenit $in latinescul iocus, care însea#nă ,,"lu#ă, *otie, $istrac!ie0, apreluat în li#+a ro#ână *i sensul su+stantivului latin ludus care $ese#na, $eja înantichitate o "a#ă vastă $e #anifestări populare, începân$ cu caracter sportiv, #ilitarsau reli"ios ale unui ora*, !inut, i#periu.

• Jocul este o activitate specific u#ană, o realitate per#anentă, prin faptul că el nulipse*te in$iferent $e vârsta o#ului, pentru că nu#ai oa#enii îl practică în a$evăratul

sens al cuvântului. -se#ănarea cu co#porta#entul nu#it !oc al ani#alelor esteneconvin"ătoare $in #ai #ulte #otive/• Jocul o#ului este corelat cu activitatea $e învă!are, #uncă, creativitate1• Jocul este o activitate con*tientă, $esfă*urată oarecu# or"aniat, $upă anu#ite re"uli,

incluân$ ele#ente specifice1• 2copul jocului este ac!iunea însă*i,capa+ilă să%i satisfacă jucătorului $orin!ele,

aspira!iile1• Jocul are #enirea $e a intro$uce jucătorul în lu#ea i#a"inară pe care i%o creaă

jucătorul respectiv.• 2intetiân$ acestea toate, pute# spune că jocul este o activitate specific u#ană,

$o#inantă în copilărie, prin care o#ul î*i satisface i#e$iat, $upă posi+ilită!i, propriile$orin!e, ac!ionân$ con*tient, li+er în lu#ea i#a"inară creată $e el.


5/36

$.%. 0ocu(- direc"ii i orie!t$ri e5%(icati*e

• Jocul a fost *i este consi$erat tipul fun$a#ental $e activitate al copiluluipre*colar, to!i #arii pe$a"o"i *i psiholo"i au recunoscut rolul +enefic al jocului,căutân$ să $ea o e'plica!ie acestuia, astfel, s%au constituit a$evărate teorii$espre joc.

• t. /all e'plică jocul printr%o receptare a instinctelor *i for#elor $e via!ăpri#itivă.

• 0arl ross consi$eră jocul un e'erci!iu pre"ătitor pentru via!a a$ultului, un#ijloc $e e'ersare a pre$ispoi!iilor în scopul #aturiării. -utorul su+or$oneaăcopilăria, jocului, apreciin$ că un copil se joacă nu pentru că este copil, ci pentrucă se joacă, este copil (aceasta fiin$ răsturnarea raportului cauă%efect).

• ciller *i pencer ela+oreaă teoria surplusului $e ener"ie, confor# căreia jocul ar fi o #o$alitate$e a cheltui acest surplus. -cceptân$ această teorie vo#putea răspun$e pentru care #otiv copilul se joacă *i cân$ este o+osit.

• 0 uler sus!ine teoria plăcerii func!ionale/ copilul se joacă pentru plăcerea pecare o si#te în ti#pul jocului.

• . reud atri+uie jocului ten$in!e refulante ce se satisfac prin inter#e$iulacestuia.

• (. (dler apreciaă că jocul ar fi o for#ă a co#ple'ului $e inferoiritate“.• 4şinsci a încercat o $efinire a jocului privin$u%l ca for#ă $e activitate li+eră


6/36

• 5. 5ontessori a re$us întrea"a $evoltare a copilului la si#pla e'ersarea or"anelor $e si#!.

• ,. . %esa#t prive*te jocul ca un e'erci!iu pre"ătitor pentru via!ă, $ar

care prin în$ru#are $uce la perfec!ionare *i $eoltare.• 4. 6ciopu consi$eră jocul o for#ă $e con$uită, proces, cale $e#o$elare.

• J. Cateau 7 căutân$ să răspun$ă la între+area „$e ce se joacă copilul 3“oferă o serie $e e'plica!ii/

4 jocul este un jură#ânt $e a respecta anu#ite re"uli1 4 nesocotirea jocului la copil $uce la "re*eli pe$a"o"ice "rave1

4 jocul la copil are rolul pe care îl în$epline*te #unca la a$ult• J. ,ia+et 7 $efine*te jocul ca „pol al e'erci!iilor func!ionale în cursul

$evoltării in$ivi$ului“• 5a8aren8o încearcă o analo"ie între joc *i #uncă 4 #unca pro$uce

+unuri #ateriale, în ti#p ce jocul nu are această finalitate.• *. Claparede consi$era că/ „jocul este cea #ai +ună intro$ucere în arta

$e a #unci“.• (. 9. %eontiev consi$eră că jocul con$uce la $evoltarea principalelorcoor$onate ale personalită!ii, are #are rol în procesul structurăriipersonalită!ii, repreintă o cale $e autoe$uca!ie *i autoapreciere. „Nu acâ*ti"a ci a se juca“ 4 socote*te Leontiev $rept #otiva!ie a jocului.


7/36

2363 Fu!c"ii(e +ocu(ui

• 5in concep!ia lui ia"et se $esprin$ ur#ătoarele func!ii ale jocului/• Funcţia de adaptare realizată prin două coordonate:

4 a) asi#ilarea realului la eu 4 +) aco#o$area prin i#ita!i a eu%lui la real

• Funcţia formativă şi informativă, care an"ajeaă olenar copilul

atât pe verticală cât *i pe oriontală1• Jocul si#+olic are funcţia de descărcare energetică *i rezolvarea conflictelor afective;

• Funcţia de socializare a copilului, prin ten$in!a acestuia $e a seaco#o$a la ceilal!i *i $e a asi#ila rela!iile cu cei $in jur la eul său.

• 6. 7chiopul afir#a/ „ Jocul creeaă utilită!i sociale prin faptul că

sti#uleaă tonusul, antrenarea *i participarea, ceea ce pune înevi$en!ă func!iile for#ative *i sociale ale jocului.• J. ia"et/ „si#+olis#ul lu$ic în$epline*te func!ia ce va fi pentru

a$ult li#+ajul interior“.


8/36

2363 C(a.i#carea +ocu(ui

pecialiştii consideră că spiritul !ocului $n $nvăţămnt ar #i una dincăile cele mai importante de a scoate şcoala din criza prin care trece. ;eaceea specialiştii $n teoria !ocului s-au ocupat mai atent de clasi#icarea lui7

dar nu s-a a!uns la o clasi#icare unanim acceptată7 datorită a)ordăriideose)ite a acestei #ascinante activităţi a copilului.


9/36


10/36

CA/ITOLUL AL II-LEA CO/ILUL ŞI ACTIVITATEA LUDIC1 7 8323 Im%(ica"ii(e +ocu(ui didactic ,! educa"ia

i!te(ectua($ a co%i(u(ui %reco(ar

Jocul didactic inte+rat $n structura activităţilor din +rădiniţă realizează $m)inarea $ntre $nvăţare şi !oc. Jocul didactic va #i #olosit cu multă

ci)zuinţă spre a nu trans#orma activitatea de instruire $ntr-o per#ormanţăde !oc şi a diminua sau anula cerinţele de ordin co+nitiv. &n toate !ocurile didactice sunt solicitaţi şi antrenaţi principalii #actori

intelectuali: #luiditatea7 #lexi)ilitatea7 ori+inalitatea – #actori menţionaţi deuil#ord.

,rivit ast#el7 !ocul nu apare ca o !oacă7 ci ca o modalitate in+enioasă de

stimulare a activităţii de $nvăţare7 contri)uind la un tezaur de resurse#ormativ-educative deose)it de valoros pentru evoluţia psiointelectuală acopilului preşcolar.


11/36

8383 Laturi(e +ocu(ui didactic

iecare !oc didactic cuprinde următoarele laturiconstitutive prin care se deose)eşte de celelalte !ocuri:

• Obiectivele < orice !oc didactic este declanşat de anumiteo)iective pe care le urmărim pe parcursul des#ăşurării=

• Conţinutul < ce arată despre ce este vor)a $n !ocul respectiv=

• Sarcina didactică


12/36

8393:!drumarea +ocuri(or didactice8393:!drumarea +ocuri(or didactice

Îndrumarea jocurilor didactice constă în:

• organizarea bazei materiale a jocului;

• stabilirea conţinutului şi sarcinilor jocului;• stabilirea regulilor şi acţiunilor jocului,

după care urmează demonstrarea şiexplicarea lor;

• controlul rezolvării independente şi corectea sarcinilor şi respectării regulilor, dupăcare urmează aprecierea finală a jocului


13/36

Ca%ito(u( a( III-(ea; FINALIT1


14/36

9383 0ocu( didactic matematic• n „&ronica anului 89990, profesorul 5ircea 5aliţa nu#in$ #ate#atica „ a $oua

li#+ă #aternă 0 su+liniaă că aceasta apare nu ca o „*tiin!ă $eparta#entală ci ca unteaur $e nota!ii, proce$ee lo"ice *i $e investi"a!ie $e u "eneral 0.

• olosirea jocurilor $i$actice #ate#atice în "ră$ini!ă contri+uie la însu*irea #airapi$ă, #ai te#einică, #ai accesi+ilă *i #ai plăcută a unor cuno*tin!e relativ ari$e(a+stracte) pentru această vârstă cu# ar fi/ nu#era!ia, for#ele "eo#etrice, opera!iile$e a$unare, scă$ere, etc.

• : analiă profun$ă a jocului $i$actic #ate#atica fost efectuată $e pe$a"o"ul?.,.;ienes. -stfel, anu#ite tipuri $e joc utiliate într%o anu#ită succesiune înlesnesc

în!ele"erea #ate#aticii/ jocul e"plorator , manipulativ , jocul de reguli .

• 2ă presupune# că a# pus la $ispoi!ia copiilor ;8 piese $in trusa lo"ică (#ari *i"roase). La început, le pot privi, #i*ca, pot să le a*ee unele peste altele, for#ân$turnuri. ste jocul manipulator – explorator . 5acă un copil spune că piesele sunt„auto#o+ile“ *i începe să le #i*te pe o *osea închipuită, cla'onân$, ei au trecut la

jocul repreentativ. n #o#entul cân$ au sesiat anu#ite re"ularită!i *i se a*eaăo+iectele pe coloane, într%o anu#ită or$ine, au trecut la jocul $e re"uli. 5upă #ai#ulte încercări, ei pot ajun"e la ur#ătoarea structură $e re"uli/ pe fiecare rân$piesele $e aceea*i culoare, iar pe fiecare coloană piesele $e aceea*i for#ă.


15/36

. . Avantaje ale activităţilor bazate pe

. . Avantaje ale activităţilor bazate pe

jocul didactic m atematic

ocul didactic m atematic !ctivităţile matematice bazate pe jocul didactic sunt

forme specifice care permit realizarea cu eficienţă ainstruirii, cu funcţii diferite, pe nivele de v"rstă #rin joculdidactic se asigură efectuarea în mod independent, a unoracţiuni obiectuale, se stimulează descoperirea prin efortdirect a unor cunoştinţe, care valorificate şi îmbogăţite vorconduce treptat spre însuşirea unor noi cunoştinţematematice $a nivelul v"rstei de %&' ani, jocul didacticdob"ndeşte o nouă funcţie, aceea de consolidare şiverificare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor şiacelaşi timp constituie un mijloc eficient de verificarepentru cadrul didactic

(acă este condus cu măiestrie, jocul poate deveni omodalitate de predare şi de evaluare ce oferă satisfacţiecopiilor, care obţin rezultate mult mai bune dec"t dacă s&arfi folosit o metodă de evaluare sau predare tradiţională


16/36

Ca%ito(u( a( IV-(ea; E=/ERIMENTAREA ROLULUICa%ito(u( a( IV-(ea; E=/ERIMENTAREA ROLULUIFORMATIV AL 0OCULUI DIDACTIC MATEMATICFORMATIV AL 0OCULUI DIDACTIC MATEMATIC

I%otea de (ucru i o&iecti*e(e cercet$riiI%otea de (ucru i o&iecti*e(e cercet$rii)poteza de lucru a fost generată de necesitatea găsirii unor răspunsuri la oserie de întrebări ce frăm"ntă pe fiecare educator:

• *um putem face accesibile cunoştinţele matematice la această v"rstăştiind c"t sunt de dificile noţiunile cu care operează această ştiinţă+

• *are sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cunoştinţe+• *um se pot armoniza cele două cerinţe aparent contradictorii: nevoia

copilului de a se juca şi obiectivele instructiv&educative pe care şi le propuneducatorii+

!ceste frăm"ntări au generat ipoteza cercetării : utilizarea jocului (cuvariantele sale: joc didactic, exerciţiu-joc, joc logico-matematicetc.) în cadrul activităţilor matematice stimulează dezvoltareapersonalităţii copilului preşcolar.

• laborarea demersurilor didactice la - !ctivităţile matematice . pe baza jocurilor în vederea accesibilizării conţinuturilor ştiinţifice:

/ limbaj matematic adecvat;/ reprezentări despre mulţimi;/ reprezentări despre figuri geometrice;/ reprezentări despre număr şi numeraţie;/ noţiunea de operaţie

• )dentificarea rolului jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţiicopilului preşcolar

• 0ormarea şi dezvoltarea interesului & trăsătură importantă a personalităţiipreşcolarului & în cadrul jocurilor didactice organizate şi desfăşurate în

cadrul activităţilor matematice


17/36

.!. "şantionul de lucru,.!. "şantionul de lucru,

inclus în cercetare a fostinclus în cercetare a fostconstituit din preşcolarii grupeiconstituit din preşcolarii grupeipregătitoare de la 1rădiniţa 1irov,pregătitoare de la 1rădiniţa 1irov,

judeţul 2eamţ #reşcolarii au v"rste judeţul 2eamţ #reşcolarii au v"rstecuprinse între 3&4 5 ' ani 1rupa estecuprinse între 3&4 5 ' ani 1rupa este

formată din 67 de preşcolari: 8 feteformată din 67 de preşcolari: 8 feteşi 96 băieţi, dintre care 3 au v"rstaşi 96 băieţi, dintre care 3 au v"rstade 3 5 4 ani şi 93 au ' anide 3 5 4 ani şi 93 au ' ani


18/36

6393 Eta%e(e cercet$rii i metodo(o'ia de (ucru

&ercetarea $e tip for#ativ%a#eliorativă a fost structurată *i $esfă*urată în trei etape/ 4 etapa constatativă1 4 etapa for#ativ%a#eliorativă1 4 etapa $e evaluare finală1

&a #eto$e *i tehnici $e lucru utiliate în ca$rul cercetării au fost utiliate/ 4 #eto$a o+servării 4 #eto$a testelor 4 #eto$a analiei pro$uselor activită!ii copiilor.

&ercetarea a fost aplicată pe parcursul anului *colar 899 ? @ ani $e la Ară$ini!a Airov, ju$e!ulNea#!.

& A> Metoda o&.er*$rii:+servarea curentă, siste#atică repreintă „ o #eto$ă $e cunoa*tere a

personalită!ii u#ane, care constă în conse#narea #eto$ică, fi$elă *i inten!ionată a$iferitelor #anifestări $e co#porta#ent in$ivi$ual sau colectiv, a*a cu# se preintăele în flu'ul lor natural $e #anifestări0 4 5atele o+servării se noteaă i#e$iat în fi*ă sau în caietul $e o+serva!ie. 4 entru o cât #ai fi$elă cunoa*tere a copilului s%a apelat *i la fi*a psihope$a"o"ică


19/36


20/36

= 5etoda testelor

&onsi$eră# testul, ca fiin$ o pro+ă stan$ar$iată, viân$ $eter#inarea căt#ai e'actă a "ra$ului $e $evoltare a unei însu*iri psihice sau fiice.

Bestul tre+uie să în$eplinească anu#ite con$i!ii/• stan$ar$iarea % crearea acelora*i con$i!ii pentru to!i su+iec!ii supu*i testării,

fără a%i favoria pe unii *i $efavoria pe al!ii1• etalonarea (unitatea $e #ăsură) 4 sta+ilirea unui etalon la care se

raporteaă reultatele o+!inute1• fi$elitatea 4 se referă la însu*irea testelor $e a per#ite o+!inerea unor

perfor#an!e relativ ase#ănătoare la o nouă aplicare1• vali$itatea 4 testul să #ăsoare e'act ceea ce î*i propune.

n conceperea testelor s%a avut în ve$ere principiul accesi+ilită!ii *i al trecerii$e la si#plu la co#ple'. -u fost aplicate copiilor teste în $ouă etape/ ini!ială

*i finală.Bestele $e evaluare ini!ială au ur#ărit $eter#inarea nivelului $e cuno*tin!epe care le aveau copiii la început $e an *colar *i au viat ur#ătoareleaspecte/a) nu#era!ia cu aspectul car$inal *i or$inal


21/36


22/36

+) orientarea în spa!iu prin cunoa*terea poi!iilor *i rela!iilorspa!iale


23/36

c) co#pararea o+iectelor $upă $i#ensiune


24/36

$) for#e *i fi"uri "eo#etrice


25/36

Bestele $e evaluare finală au viat acelea*i aspecte, $ar sarcinileau fost for#ulate astfel încât să ofere un "ra$ $e $ificultate #ai ri$icat,iar ite#ii preenta!i o co#ple'itate sporită.

5upă aplicarea testelor $in evaluarea ini!ială s%au $esfă*urat

jocurile $i$actice cu #ultiple variante $e joc *i cu caracter for#ativ%a#eliorativ.Bestele ini!iale *i finale au per#is co#pararea reultatelor $upă o

perioa$ă $e instruire $e un an *colar *i cunoa*terea pro"reselorrealiate $e copii, constatân$u%se o evi$entă î#+unătă!ire a reultatelor.

C= 5etoda analizei produselor activităţilor copiilor n ca$rul cercetării pe$a"o"ice $esfă*urate s%au analiat fi*ele#ate#atice utiliate în ca$rul jocurilor $i$actice #ate#atice *i s%auconstatat unele posi+ilită!i ale copiilor ce nu pot fi sesiate prin si#plao+serva!ie.

-vantajele #eto$ei apar #ai ales la copiii #ai reerva!i *i retra*icare, $in această cauă se $evăluie în #ai #ică #ăsură o+serva!iei.5atele o+!inute au servit ca #ijloc $e control asupra $atelor culese princelelalte #eto$e.

I6(


26/36

I6(2crie în #ijlocul florii cifra care arată nu#ărul $e petale1 une*te cu o linie florile în or$ine

crescătoare a *irului nu#eric.&oloreaă a $oua, a patra, a *asea, a opta *i a ecea floare.


27/36


28/36


29/36

".3.2. *tapa #ormativ-ameliorativă


30/36

ptapa for#ativ%a#eliorativă s%a $esfă*urat în perioa$a octo#+rie 899< %iunie 899=. n

această etapă „ -ctivită!ile cu con!inut #ate#atic 0 or"aniate cu e*antionul cuprins în cercetareau fost structurate avân$ jocul $i$actic ca for#ă $o#inantă *i s%au avut în ve$ere reultateleo+!inute la testele $e evaluare ini!ială $in etapa constatativă. n func!ie $e aceste reultate, s%auur#ărit acelea*i o+iective, $ar cu un "ra$ $e $ificultate #ai ri$icat1 jocurile $i$actice au con!inut#ultiple variante $e joc pentru co#plicarea sarcinilor ceea ce a con$us la reultatele o+!inute înevaluarea finală, reultate re#arca+il î#+unătă!ite.

e tot parcursul acestei etape s%a înre"istrat #ăsurarea reultatelor *i apreciereaactivită!ii copiilor. &opiii au fost infor#a!i asupra o+iectivelor pe care tre+uie să le în$eplinească(reultatele a*teptate), iar reultatele o+!inute se co#pară cu o+iectivele.

tapa for#ativ%a#eliorativă faciliteaă nu #ăsurarea reultatului învă!ării în ansa#+lu, ciele#ente ale acestui proces prin aprecierea secven!ială a #o$ului $e reolvare a sarcinilorasociate o+iectivelor opera!ionale, oferin$ infor#a!ii $espre sta$iul atins $e copil în for#area unorcapacită!i, opera!ii ale "ân$irii *i $eprin$eri operatorii.

".3.2. *tapa de evaluare #inalătapa evaluării finale s%a $esfă*urat în perioa$a > %;@ iunie 899=. n această perioa$ă au

fost reviuite cuno*tin!ele, $eprin$erile #ate#atice $o+ân$ite în (intervalul) perioa$a for#ativ%a#eliorativă, cu scopul e'plicit al întăririi *i sta+iliării noilor co#porta#ente achii!ionate *ipentru a o+serva eventualele #o$ificări în ceea ce prive*te pro"resul ($upă ca, re"resul)copilului în învC!are, "ra$ul $e participare a copilului la activită!ile #ate#atice.

tapa evaluării finale pune #ai u*or în evi$en!ă aspectele evolutive, sau, $i#potrivă,unele involu!ii, sta"nări, care, prin acu#ulare, atra" aten!ia asupra ur"en!ei $e a se intervenia#eliorativ *i opti#iator.

rin pro+ele $e evaluare finală se realieaă o #ăsurare a nivelului $e cuno*tin!e,

capacită!i *i a+ilită!i #ate#atice *i pe +aa acestor $ate se poate $ia"nostica evolu!ia procesului$e asi#ilare a cate"oriilor no!ionale, prin sarcini specifice.2arcinile pro+ei $efinesc cantitativ *i calitativ co#porta#ente $e învă!are *i astfel

e$ucatoarea +eneficiaă $e infor#a!ii care, interpretate corect *i valorificate, $au #ăsurasta$iului atins $e copil în pre"ătirea sa pe o secven!ă $e instruire precis $eli#itată.

n evaluarea finală se iau în consi$erare *i reultatele o+!inute în etapa constatativă *i înetapa for#ativ%a#eliorativă, în acest fel ajun"ân$u%se la o evaluare #ai o+iectivă, prin corelareaerorilor $e apreciere operate pe parcurs. sti#ările finale pot constitui un #ijloc $e $ia"nostic *ipot să furniee infor#a!ii relevante pentru a#eliorarea strate"iei $e învă!are.


31/36

".". ,rezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

• 5atele înre"istrate $e su+iec!ii inclu*i în cercetare, în cele $ouă etape evaluative au fostsintetiate în ta+ele "enerale *i au fost supuse prelucrării statistice. - fost calculată #e$iaa+aterilor *i a fost repreentată "rafic $istri+u!ia reultatelor.


32/36

-nalia cur+ei înre"istrată în evaluarea ini!ială ne%a per#is să constată#volu#ul cuno*tin!elor *i nivelul priceperilor *i $eprin$erilor anterior $erulării cercetăriia#eliorativ%for#ative. 5istri+u!ia reultatelor (a*a cu# este evi$en!iată în "rafic) ne%acon$us la ur#ătoarele constatări/ 4 perfor#an!ă #a'i#ă (;99D, respectiv EFD) a fost înre"istrată la ite#ii care (confor#

pro"ra#ei) au viat nu#era!ia *i for#ele "eo#etrice1

4 su+iec!ii au întâ#pinat $ificultă!i se#nificative în raportarea cifrei la cantitate *i operarea cuno!iunile privin$ rela!iile *i poi!iile spa!iale % perfor#an!ele înre"istrate sunt cuprinse între@GD *i F@D1

4 co#pararea o+iectelor $upă $i#ensiune *i folosirea or$inalului sunt ite#ii la careperfor#an!ele înre"istrate sunt su+ =9D, respectiv G=D pentru lă!i#e,


33/36


34/36

• &o#parân$ reultatele înre"istrate $e su+iec!i în cele $ouă etape evoluative, constată# căperfor#an!ele sunt net superioare în evaluarea finală/ a crescut nu#ărul ite#ilor cu perfor#an!ă#a'i#ă $e la ; în evaluarea ini!ială, la F în evaluarea finală1 < ite#i sunt situa!i între EGD *i EFD*i cota $oar a unui sin"ur ite# este $e @@D.

• n joc, copiii au fost antrena!i să e'ploree *i să #anipulee o+iectele, să co#pare, să perceapă*i să sta+ilească rela!iile o+iectuale. n "ruparea, $e e'e#plu, a fi"urilor "eo#etrice, a cu+urilor$iferite ca #ări#e, for#ă, culoare *i "rosi#e, ei au operat $iferen!ieri care sunt fun$a#entale

pentru cunoa*tere.• Jocul $i$actic este un joc cu re"uli în care ac!ioneaă le"ile ase#ănării, $eose+irii, succesiunii *iajută copilul să $escopere rela!ii, concepte *i no!iuni inte"ratoare.

• rin structura *i $ina#ica lor, jocurile or"aniate în etapa a#eliorativ%for#ativă au fost a$aptatela specificul activită!ii $e învă!are a pre*colarului, la posi+ilită!ile intelectuale ale acestei vârste *ila rit#ul $e lucru specific fiecărui copil. Jocurile $i$actice au $eter#inat o rată $e achii!iiconsi$ra+ilă *i au creat, prin cuno*tin!ele $o+ân$ite, o platfor#ă pentru viitoarele activită!ie$uca!ionale.

• 5ina#ica evolu!iei calificativelor este se#nificativă, în evaluarea finală au fost acor$ate nu#aicalificativul Iine (8 su+iec!i) *i oarte +ine (;F).

@*?A%'(@*( IB*5I%A@ &9 *'(%4(@*(I9(%

&-LHH&-BHL NOAH2BO-B N &L 5:6P -L6POH (D)

CALIFICATIV

EVALUARE

INSUFI-

CIENT

SUFICIENT

BUN FOARTE

BUN

INIŢIALĂ

5 5 60 30

FINALĂ 0 0 10 90

-chii!iile $o+ân$ite $e copii prin joc au fost te#einice *i $e lun"ă $urată.J l t i!ii t t ii lită!ii iil î +l fă t + t !i l l i l l


35/36

Jocul a operat poi!ii asupra structurii personalită!ii copiilor în ansa#+lu, au făcut pro"rese su+stan!iale la nivelulaten!iei, #e#oriei, li#+ajului *i "ân$irii. 2tilul $e #uncă s%a î#+unătă!it prin $o+ân$irea autono#iei în activitate.

ro"rese re#arca+ile s%au înre"istrat pe linia capacită!ii $e anticipare în ac!iune, a folosirii se#nelor *i si#+olurilor#ate#atice, a efectuării $e "rupări fi"urale sau si#+olice $e +aă, $e asociere, $iferen!iere *i co#para!ie.

&aracterul a"rea+il al jocului a sti#ulat copiii, le%a $at încre$ere în for!ele proprii, s%a realiat un teren afectiv prielnic$evoltân$u%se astfel #otiva!ia pentru învă!are.

&ercetarea $erulată ne%a reconfir#at faptul că jocul $i$actic cu con!inut #ate#atic or"aniat siste#atic *i ri"uros areefecte +enefice asupra copiilor. La finalul cercetării s%a constatat cre*terea perfor#an!elor, to!i copiii inclu*i în cercetare aureolvat inte"ral *i corect cerin!ele fi*ei $e evaluare. i au $e#onstrat că *i%au însu*it con*tient nu#era!ia, *irul nu#eric,asociaă corect cifra la cantitate, opereaă corect cu rela!iile spa!iale, co#pară (respectân$ 8%G atri+ute conco#itent)o+iectele pe +aa criteriilor $e $iferen!iere%ase#ănare *i au fost for#ate repreentări corecte referitoare la fi"urile "eo#terice.

fectele +enefice s%au e'tins asupra personalită!ii copiilor pre*colari în ansa#+lu, ei au învă!at să cooperee, săco#unice, să lupte pentru învin"erea o+stacolelor, să se su+or$onee re"ulilor, au $evenit #ai responsa+ili *i au #anifestat#ai #ult interes.

Boate aceste ar"u#ente ne în"ă$uie să afir#ă# că #ate#atica $evine accesi+ilă fiecărui copil pre*colar *i poate fi în$ră"ită $e fiecare copil $acă „ a+stractul 0 este $escifrat în concor$an!ă cu particularită! ile învă!ării specifice vârstei *i pecalea specifică% jocul.

@(IC [email protected] C4@( *'A%4DI*I C(%IIC(BI'*%A@


36/36

Co!c(uiiCo!c(uii'e (ar)ursul anului *)olar %++ - %++ s/au studiat valenţele 0ormative ale'e (ar)ursul anului *)olar %++ - %++ s/au studiat valenţele 0ormative ale

1o)ului dida)ti) matemati) 2n s(eranţa )ă vor 3 luminate 0eţele, dar *i minţile )o(iilor, 1o)ului dida)ti) matemati) 2n s(eranţa )ă vor 3 luminate 0eţele, dar *i minţile )o(iilor,uneori (li)tisiţi, rutinaţi de o 2nvăţare sear4ădă a unor )uno*tinţe riide, aride.uneori (li)tisiţi, rutinaţi de o 2nvăţare sear4ădă a unor )uno*tinţe riide, aride.

Jo)ul dida)ti) utili5at 2n )adrul a)tivităţilor )u )onţinut matemati) a )ontri4uit Jo)ul dida)ti) utili5at 2n )adrul a)tivităţilor )u )onţinut matemati) a )ontri4uitsimţitor la 2m4unătăţirea re5ultatelor 2nvăţării. În a)ela*i tim(, a dovedit )ă utili5areasimţitor la 2m4unătăţirea re5ultatelor 2nvăţării. În a)ela*i tim(, a dovedit )ă utili5area

lui (oate 3 4ene3)ă at6t asu(ra )om(ortamentului )o(iilor unii 0aţă de alţii, )6t *i 2nlui (oate 3 4ene3)ă at6t asu(ra )om(ortamentului )o(iilor unii 0aţă de alţii, )6t *i 2n)eea )e (rive*te 0ormarea *i de5voltarea 6ndirii loi)e matemati)e *i a o(eraţiilor)eea )e (rive*te 0ormarea *i de5voltarea 6ndirii loi)e matemati)e *i a o(eraţiilor6ndirii.6ndirii.

7e (oate s(une )ă 1o)urile dida)ti)e nu sunt doar sim(le e8er)iţii )are (ro(un7e (oate s(une )ă 1o)urile dida)ti)e nu sunt doar sim(le e8er)iţii )are (ro(un)o(iilor s(re re5olvare o situaţie , )are im(li)ă a))esarea unor in0ormaţii )unos)ute)o(iilor s(re re5olvare o situaţie , )are im(li)ă a))esarea unor in0ormaţii )unos)utede )o(ii, )i ele (resu(un *i o atmos0eră )om(etiţională, )are/i stimulea5ă (e )o(ii 2n ade )o(ii, )i ele (resu(un *i o atmos0eră )om(etiţională, )are/i stimulea5ă (e )o(ii 2n are5olva (ro4lema 2ntr/un tim( s)urt. Un oare)are e8er)iţiu (oate 3 trans0ormat 2n 1o)re5olva (ro4lema 2ntr/un tim( s)urt. Un oare)are e8er)iţiu (oate 3 trans0ormat 2n 1o)dida)ti), atră6ndu/l (e )o(il.dida)ti), atră6ndu/l (e )o(il.

Jo)ul dida)ti) des)9ide )alea uneia din )erinţele (edaoiei a)tuale: 2nvăţarea Jo)ul dida)ti) des)9ide )alea uneia din )erinţele (edaoiei a)tuale: 2nvăţarea

a)tivă (rin 0orţe (ro(rii.a)tivă (rin 0orţe (ro(rii.În urma )er)etării des0ă*urate s/a )onstatat )ă 1o)ul dida)ti) 1oa)ă un rolÎn urma )er)etării des0ă*urate s/a )onstatat )ă 1o)ul dida)ti) 1oa)ă un rol

im(ortant (entru )o(il, )are (us 2n 0aţa unor situaţii date, di0erite de e8er)iţii, areim(ortant (entru )o(il, )are (us 2n 0aţa unor situaţii date, di0erite de e8er)iţii, areo)a5ia să 3e antrenat 2ntr/o atmos0eră )aldă, des)9isă, 2n )are 2*i (oate mani0estao)a5ia să 3e antrenat 2ntr/o atmos0eră )aldă, des)9isă, 2n )are 2*i (oate mani0estarolul derolul de )o(il )are se 1oa)ă.)o(il )are se 1oa)ă. Un )o(il )are se 1oa)ă se im(li)ă mai mult 2n )eea )eUn )o(il )are se 1oa)ă se im(li)ă mai mult 2n )eea )e0a)e, (ăr6ndu/i )ă de )eea )e 0a)e de(inde viitorul său. Într/o anumită măsură se0a)e, (ăr6ndu/i )ă de )eea )e 0a)e de(inde viitorul său. Într/o anumită măsură se(oate a3rma )ă el 2*i )roie*te un viitor 2n )are va (utea 0a)e 0aţă )u u*urinţă la(oate a3rma )ă el 2*i )roie*te un viitor 2n )are va (utea 0a)e 0aţă )u u*urinţă ladi0erite situaţii.di0erite situaţii.

Jo)ul dida)ti) st6rne*te )urio5itatea e(istemi)ă )o(ilul devine a(t să/*i Jo)ul dida)ti) st6rne*te )urio5itatea e(istemi)ă )o(ilul devine a(t să/*ia(re)ie5e (arti)ularităţile *i (er0ormanţele, dorind să )unoas)ă mai mult, vr6nd )aa(re)ie5e (arti)ularităţile *i (er0ormanţele, dorind să )unoas)ă mai mult, vr6nd )a(er0ormanţele sale să 3e mai 4une. Co(ilul va mo4ili5a 2n a)est sens toate resursele(er0ormanţele sale să 3e mai 4une. Co(ilul va mo4ili5a 2n a)est sens toate resurselede )are dis(une (entru a 2nreistra su))es 2n )om(etiţia ludi)ă )u )eilalţi.de )are dis(une (entru a 2nreistra su))es 2n )om(etiţia ludi)ă )u )eilalţi.

7u4liniem ideea )ă 1o)ul dida)ti) re(re5intă o metodă de 2nvăţăm6nt )u reale7u4liniem ideea )ă 1o)ul dida)ti) re(re5intă o metodă de 2nvăţăm6nt )u realevalenţe 0ormative *i in0ormative *i, 2n )onse)inţă, are o )ontri4uţie s(e)i3)ă lavalenţe 0ormative *i in0ormative *i, 2n )onse)inţă, are o )ontri4uţie s(e)i3)ă la(er)e(erea *)olii nu )a o instituţie riidă, )i )a un mediu )are e8er)ită in;uenţe(er)e(erea *)olii nu )a o instituţie riidă, )i )a un mediu )are e8er)ită in;uenţe4ene3)e asu(ra di0eritelor laturi ale (ersonalităţii )o(iilor. Co(ilul )are a5i se 1oa)ă4ene3)e asu(ra di0eritelor laturi ale (ersonalităţii )o(iilor. Co(ilul )are a5i se 1oa)ădar, totodată *i 2nvaţă, va 3 omul )are m6ine ăse*te soluţii la (ro4lemele )u )are sedar, totodată *i 2nvaţă, va 3 omul )are m6ine ăse*te soluţii la (ro4lemele )u )are se)on0runtă, trăind ade)vat 2ntr/o so)ietate a )om(etiţiei.)on0runtă, trăind ade)vat 2ntr/o so)ietate a )om(etiţiei.

Ci ti ă 1 ii i t d t l d i t ă dă ăCi ti ă 1 ii i t d t l d i t ă dă ă

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mery-martyn
View:	220 times
Download:	0 times

131793441-Valenţe-formative-ale-jocului-didactic-matematic-in-dezvoltarea-personalităţii-preşcolarului.ppt...

Documents