131417171 Evaluare Riscuri Galvanizator Lacatus Mecanic Electrician

UNIVERSITATEA TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" IASIFACULTATE A DE STIINA I INGINERIA MATERIALELOR

DEPARTAMENT SECURITATE I SNTATE N MUNC

DISERTATIE

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I

MBOLNVIRE PROFESIONAL PENTRU LOCURI DE MUNCA

DIN CADRUL

S.C. ..................... S.A.

PROFESOR NDRUMTOR,. ABSOLVENT

..

PERFECIONARE EVALUATOR RISC

2007

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Pag. 2 din 85


CUPRINS

Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE ........................... 5 I.1 INTRODUCERE ................................................................................................................ 5 I.2 DEFINITII 8 I.3 UTILITATEA EVALURII RISCURILOR PROFESIONALE .......................................... 11

Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE ................. 13 II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor ..................................................... 14 II.2 Descrierea sistemului de analizat .................................................................................. 14 II.3 Identificarea factorilor de risc ......................................................................................... 15 II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional .................................. 15 GRAVITATEA CONSECINELOR ..................................................................................... 15 II.5 Ierarhizarea riscurilor .................................................................................................... 16 II.6 Stabilirea msurilor de prevenire ................................................................................... 17

Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII 18 III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA ...................................................... 18 III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE ..................... 18

III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA; ....................... 18 III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI; ...................................... 21 III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI; ................. 25

Capitolul IV. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR ................................................................... 34 IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT .............. 34

IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE .................................................................. 34 IV.1.2 EXECUTANTUL ..................................................................................... 34 IV.1.3 SARCINA DE MUNCA ............................................................................ 35 IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA ............................................................................... 35

IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR .................................................................................. 45 IV.3 PROPUNERI DE MSURI .......................................................................................... 45 IV.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR ................................................................................................................. 46

Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII ............................. 52 V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT ............... 52

V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE ................................................................... 52 V.1.2 EXECUTANTUL ....................................................................................... 52 V.1.3 SARCINA DE MUNCA ............................................................................. 52 V.1.4 MEDIUL DE MUNCA ................................................................................ 53

V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII ................................................. 61 V.3 PROPUNERI DE MSURI ........................................................................................... 61

Pag. 3 din 85


V.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII ............................................................................................ 62

Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII .............................. 66 VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT .............. 66

VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE .................................................................. 66 VI.1.2 EXECUTANTUL ...................................................................................... 66 VI.1.3 SARCINA DE MUNC ............................................................................ 67 VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA ............................................................................... 68

VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII .................................... 75 VI.3 PROPUNERI DE MSURI .......................................................................................... 76 VI.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII ............................................................................................ 77

Capitolul VII. CONCLUZII ................................................................... 82 Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE ............................................................ 85

Pag. 4 din 85


Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE

I.1 INTRODUCERE

Conform Legii Securitii i Sntii in Munc 319/2006, angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munc.

In acest context, evaluarea riscurilor pentru securitatea i sntatea lucrtorilor in sistemele de munca din Romania este statutata prin reglementarile legale nationale specifice, care au fost armonizate cu legislaia Uniunii Europene privind securitatea i sntatea in munc prin transpunerea Directivei Consiliului nr. 89/391 /CEE/1989, cu o dubla valenta :

- ca principiu de prevenire, stabilit prin art.7 alin.(3) din L 319/2006: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs;

- si ca obligativitate a angajatorului, stabilita pe de o parte:- prin art.7 alin.(4) lit.a din L 319/2006 :

s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munc, a substane lor sau a preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munc; urmata - dac este necesar- corespunzator naturii activitilor din organizatie, de msurile de prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator astfel incat s se asigure imbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate in ansamblul activitilor organizatiei i la toate nivelurile ierarhice;

- si pe de alta parte prin art. 12. al. 1. :a) s realizeze i s fie in posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea i sntatea in munc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

Metodele i mijloacele de analiz a sistemelor de munc sub aspectul securitii muncii sunt necesare pentru identificarea rapid i realist a situaiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor i a bolilor profesionale.

Eliminarea total a pericolelor respectiva accidentelor i a bolilor profesionale din sistemul de munc este -in mod practic- imposibil.

In realitate, exist niveluri acceptabile de securitate a muncii, a cror punere in eviden necesit eforturi apreciabile de apreciere calitativ i incercri de evaluare cantitativ.

In principiu, exist dou posibiliti de evaluare a nivelului de securitate a muncii intr-un sistem de munca:

- evaluare postaccident / boal profesional

Pag. 5 din 85


- evaluare preaccident / boal profesional Evaluarea postaccident este util din punct de vedere a statisticilor de accidente,

care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ i calitativ prin indicele de frecvent i de gravitate. In anumite situaii aceste informaii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calitii unor locuri de munc din punct de vedere a securitii in vederea implementrii masurilor de imbuntire necesare.

Evaluarea preaccident ia in considerare posibilitatea/potentialul de producere a accidentelor intr-un sistem, prezentand avantajul ca genereaza soluii inainte de a se intmpla accidentul.

Conceptul de baza in jurul caruia graviteaza evaluarea care face obiectul acestei lucrari este riscul de accidentare/imbolnvire profesional. Avnd in vedere importana evalurii preaccident, in Europa au fost dezvoltate si aplicate mai multe metode apriorice;

controale, verificri - la nivelul locurilor de munc, secii, ateliere, etc.

metode directe (comparative)

metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilittii sistemelor

Oricare ar fi metoda de evaluare, aplicarea acesteia va conduce la rezultate concrete i operaionale dac se bazeaz pe recunoaterea a patru criterii fundamentale:

- rigurozitate tiinific - s decurg dintr-o teorie coerent i complet; - criteriul finalitii - scopul urmrit este realizarea securitii, prin diferite

obiective pariale, care confer particularitate metodelor de analiz; - criteriul complexitii - metoda s fie adaptat pentru sistemul dat; - criteriul economic - in funcie de importana i de gravitatea consecinelor

posibile. Devenita component intrinsec a strategiei manageriale in organizatiile moderne,

activitatea de prevenire reprezint un ansamblu de procedee i msuri luate sau planificate la nivelul tuturor stadiilor de concepere, proiectare i desfurare a proceselor de munc, menite s asigure desfurarea proceselor de munc in condiii de maxim securitate pentru sntatea i integritatea participanilor la proces, prin care se elimin riscurile de accidentare sau imbolnvire profesional.

In acest mod, aceasta activitate a dobandit un real statut de tiin de interfa, imbinnd cunotine i tehnici de strict specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici i cunotinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psiho-sociologiei muncii, medicinii muncii i toxicologiei industriale. In acest context, se poate afirma c sarcina principal a activitii de prevenire o reprezint obinerea maximumului de eficien i de calitate a muncii in condiiile reducerii numrului de accidente avand ca tinta valoarea nula.

De aici rezult c sunt dou obiective majore ale prevenirii : a) pe plan uman:- reducerea numrului accidentelor de munc i a imbolnvirilor

profesionale b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de munc i

imbolnviriie profesionale. Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor

profesionale, in care scop, trebuie intreprins un demers global care s cuprind:

Pag. 6 din 85


- evaluarea riscurilor profesionale; - punerea in conformitate a echipamentelor tehnice; - stabilirea procedurilor de lucru; - ameliorarea condiiilor de mediu de munc; - selecia, formarea i informarea personalului;- stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare in optimizarea activitii de prevenire a accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale in cadrul unui sistem iI constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent dac este vorba de un loc de munc, un atelier, secie sau o societate in ansamblul su, o asemenea analiz permite cunoaterea, cuantificarea i ierarhizarea pericolelor in funcie de anvergura lor i alocarea eficient a resurselor pentru msurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat i cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaiei dintre doi parametri:

- probabilitatea de manifestare i - gravitatea consecinei maxime posibile (cea mai frecvent) asupra organismului

uman. Se obin astfel niveluri de risc pariale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri

de risc global pentru fiecare loc de munc i nivel de risc global agregat pentru intregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins in Standardele Europene (CEI812'85, respectiv, proiect CEN 1992) i st la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practic.

Obiectivul evalurii riscurilor este s permit angajatorului adoptarea msurilor de prevenire/ protecie adecvate referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale

formarea muncitorilor

informarea muncitorilor

implementarea unui sistem de management care s permit aplicarea efectiv a msurilor necesare de prevenire/protecie.

Scopul de baz al evalurii riscurilor rmne Intodeauna prevenirea riscurilor profesionale.

Eliminarea acestora nu este posibil intodeauna i atunci acestea trebuiesc reduse, pn la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc i pot fi controlate controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizat (structurat) inct s permit angajatorilor, lucratorilor desemnati din compartimentul de S. S. M. i lucrtorilor, s:

identifice pericolele existente i s evalueze riscurile asociate lor;

evalueze riscurile In scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substanelor utilizate i organizrii locurilor de munc

Pag. 7 din 85


verifice dac msurile de prevenire sunt adecvate

observe dac toi factorii, relevani sau ascuni, legai de procesul de munc au fost luai In considerare

contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate i sntate In munc. Reevaluarea riscurilor profesionale se face i de ori de cte ori intervin modificri in

sistemul de munc (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de cte ori se solicit de catre cei implicati.

Pe timpul evalurii i dup, trebuie urmrit ca riscul s nu fie transferat in alte zone ale sistemului de munc i ca eliminarea unui risc s nu creeze probleme noi.

I.2 DEFINITII

In sensul Legii 319/2006, termenii i expresiile de mai jos,folosite in cuprinsul lucrarii, au urmtorul ineles: accident de munc - vtmare violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc In timpul procesului de munc sau In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; accident major - Accident de munc, de regul accident nuclear, incendiu sau explozie, care determin creterea brusc i masiv a morbitii i mortalitii colectivitii umane situate In proxim vecintate a locului accidentului i/sau poluarea sever a mediului Inconjurtor. accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor Ingrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; ali participani la procesul de munc - persoane aflate In Intreprindere i/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, In perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale In vederea angajrii, persoane care presteaz activiti In folosul comunitii sau activiti In regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc Incheiat In form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice altfel mijloc de prob; angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl In raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are posibilitatea Intreprinderii i/ sau unitii; aptitudine - Insuire sau sistem de Insuiri ale subiectului, mijlocind reuita In activitate; posibilitate de a acionai obine performane; factor al persoanei ce faciliteaz cunoaterea, practica, elaborrile tehnice i artistice. comunicarea; boal legat de profesiune - boal cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional. boala profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, In procesul de munc; deprindere - component automatizat a activitii concretizat prin desfurarea In afara sau prin reducerea controlului contient, realizare spontan i facil. Rezult pri exersare repetitiv i se fundeaz pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ional In care sunt reunite veriga afectiv i afectorie a reflexelor; dispozitiv de protecie - Dispozitiv care reduce sau elimin, singur sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare;

Pag. 8 din 85


echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit In munc; echipament individual de lucru - Echipament utilizat In procesul muncii sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare; echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-I proteja Impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s Ii pun In pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a Indeplini acest obiectiv; evaluare - Aciune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat i rezultatul ei. evaluare a riscului de accidentare/imbolnvire profesional - Activitate prin care se identific factorii de accidentare i/sau Imbolnvire profesional i se determin nivelul de risc evaluare a securitii muncii - activitate prin care se estimeaz, valoric sau procentual dimensiunea securitii muncii Intr-un sistem de munc; determinarea nivelului de securitate. Este parte component a auditului de conformitate. eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmrile organismului, produs In timpul procesului de munc ori In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulatie, In conditiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum' i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; factor de risc - Insuiri, stri, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate In procesul de munc i care pot provoca accidente de munc sau Imbolnviri profesionale; cauze poteniale ale accidentelor de munc i bolilor profesionale; formare - aciune de a pregti, instrui, educa i rezultatul ei. grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat dup criterii de sex, vrst, stare fizic i/sau fiziologic i care Indeplinesc condiia specificat pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.). incident periculos -evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamen'tul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi posibil s aib asemenea urmri i/ sau a cauzat ori ar fi posibil s produc pagube materiale; informare - aciune intreprins de ctre conductorul firmei In scopul aducerii la cunotina salariailor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare In situaii de funcionare anormal sau In cazul unor dereglri previzibile, precum i a aciunilor ce trebuiesc Intreprinse pentru evitarea consecinelor riscurilor profesionale. locul de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat In cldirile Intreprinderii i! sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria Intreprinderii i! sau unitii la care lucrtorul are acces In cadrul desfurrii activitii; lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii In perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice; lucrtor expus - orice angajat care se gsete in Intregime sau parial In zona periculoas. management al securitii i sntii in munc - Component a managementului general, care include structura oragnizatoric, activitile de planificare. responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea i revizuirea planului de securitate i sntate in munc; msuri de prevenire a accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale -modaliti tehnice i organizatorice a realizrii securitii muncii.

Pag. 9 din 85


mediu de munc - ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale In care unul sau mai muli executani Ii realizeaz sarcina de munc. mijloace de producie - totalitatea mijloacelor de munc (cldiri, instalaii, maini, unelte, mijloace de transport etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de producie a bunurilor materiale. nivel de risc - indicator convenional ce exprim sintetic i cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional existente intr-un sistem de munc. Se determin In cadrul activitii de evaluare, pe baza combinaiei dintre gravitatea i probabilitatea consecinelor maxim previzibile ale aciunii factorilor de risc existeni In sistemul respectiv asupra personalului. nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin conveniile sociale in materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinelor redus i probabilitate mic sau medie, nivel de securitate - indicator convenional ce exprim global starea sau nivelul de securitate a muncii Intr-un sistem de munc. Se determin direct prin autoevaluarea securitii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporional cu acesta. Se exprim prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare. norm de securitate in munc - ansamblu de reglementri i prevederi cu caracter juridic prin care se apreciaz cerinele desfurrii unei activiti in condiii de securitate a muncii. nox (factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu aciune In mediul de munc asupra organismului uman, duntor sntii; factor de risc de Imbolnvire profesional; parametrul - o mrime fizic msurabil, o aciune sau operaie ce trebuie realizat (temperatura, presiunea, debitul, concentraia, densitatea, vscozitatea i timpul). pericol - proprietate intrisec a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor i tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, Imbolnviri i pagube materiale). pericol de accidentare i imbolnvire profesional - surs a unei posibile leziuni sau afectare a sntii executantului unui proces de munc. pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecine grave, ireversibile. pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia ii lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident In orice moment; pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit. post de lucru - element al structurii organizatorice a unei uniti economico-sociale ce const In ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritii i responsabiiotilor care in mod regulat revin spre exercitare unui component al unitii (unui executant) sau locul pe care II ocup operatorul unui echipament tehnic (main, instalaie,utilaj etc.) pe parcursul desfurrii procesului tehnologic; un echipament poate s aib mai multe posturi de lucru. prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute In toate etapele procesului de munc, In scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; prevenire intrinsec - prevenire realizat prin introducerea criteriilor de securitate In concepia i proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construciilor etc., acionnd asupra formei, aezrii, modului de montaj, principiului de construcie i funcionare, fr a aduga elemente special concepute pentru realizarea securitii muncii. Prevenirea intrinsec presupune eliminarea riscurilor din faza de concepie i proiectare. prevenirea accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale - ansamblul procedeelor i msurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numrului de accidente i reducerea costurilor.

Pag. 10 din 85


procedur de lucru - descriere detaliat a unei operaii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos). protecie colectiv - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie destinate s asigure protecia simultan a doi sau mai muli excutani. protecie condiionat - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie la care Indeplinirea funciei de securitate este dependent de executant. protecie individual - protecie care const In utilizarea de mijloace individuale de protecie destinate s asigure protecia unui singur executant. protecie necondiionat - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie la care Indeplinirea funciei de securitate este independent de executant. reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice In domeniul securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, In conformitate cu prevederile legale, s Ii reprezinte pe acetia In ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii lucrtorilor In munc; risc - combinaie Intre probabilitatea i gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a sntii Intr-o situaie periculoas. Risc Inseamn pericol potenial. Pericol nu Inseamn risc. risc de accidentare i Imbolnvire profesional - posibilitate de producere a unui accident sau a unei Imbolnviri profesionale, cu o anumit frecven i gravitate a consecinelor, Intr-o situaie periculoas. sarcina de munc - totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producie i In anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de munc. securitate i sntate In munc - ansamblul de activitti institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii In desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara Intreprinderii! unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire In domeniul securitii i sntii In munc, conform legii; sistem de munc - ansamblu constituit In vederea realizrii unui proces de munc dintr-unul sau mai muli executani, sarcina lor de munc, ale crui elemente interacioneaz pe baza unui circuit informaional. Prin definiie accidentele de munc i bolile profesionale se produc exclusiv In sistemul de munc, fiind rezultatul factorilor de risc generai de sistem. situaie periculoas - orice situaie In care operatorul sau orice persoan este expus unuia sau mai multor pericole. stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii In care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii In perioada de reconversie profesional;

I.3 UTILITATEA EVALURII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaterea i evaluarea riscurilor d posibilitatea persoanei juridice de a intreprinde aciuni, care s conduc la reducerea sau eliminarea lor. A investi in prevenirea accidentelor de munc i a imbolnvirilor profesionale inseamn a investi in imbuntirea activitii societii.

Activitatea de prevenire fiind o component intrinsec a procesului de munc, poate s-i influeneze sub urmtoarele aspecte:

Continuitatea procesului de producie - Producerea unui accident genereaz Intreruperea lucrului pentru o perioad de timp relativ limitat, dar in acelai timp

Pag. 11 din 85


genereaz o stare de tensiune nervoas in rndul personalului datorat evenimentului i incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de munc s se desfoare cu scderi ale ritmului de munc i implicit cu scderea produciei.

Reducerea costurilor - Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, mresc viteza de derulare a fluxului tehnologic micornd sau eliminnd timpii mori, fapt ce conduce la o cretere a produciei i implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. In acelai timp sunt eliminate i cheltuielile fcute cu realizarea msurilor de protecie a muncii, ce se pot dispune In urma cercetrii eventualelor accidente ce se pot produce In sistemul dat.

Creterea eficienei muncii - Aplicarea unor msuri de prevenire conduce la reducerea sau eliminarea cheltuielilor fcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe ale accidentului (asisten social, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea perturbri lor procesului de producie prin reorganizri ale personalului precum i la eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de pregtirea personalului ce suplinete pe cei accidentai.

Creterea productivitii - Alegerea tehnologiilor i a echipamentelor ct mai puin periculoase, stabilirea ergonomic a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologic) a personalului, respectarea graficelor de Intreinere i reparaie sunt tot attea elemente care contribuie la creterea productivitii, att prin creterea randamentului utilajelor ct i prin creterea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la creterea productivitii iI are realizarea unui mediu de lucru normal. Este tiut faptul c un mediu ambiental corect conduce la creterea ateniei i implicit la reducerea numrului de rebuturi prin creterea confortului In munc.

Creterea calitii produselor - Acest fapt se realizeaz aproape automat derivnd din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat in condiiile optime prevzute de procedurile de lucru nu poate fi dect un produs de calitate.

Imbuntirea climatului socio-profesional - Implicarea intregului personal in activitatea de prevenire a riscurilor conduce la contientizarea rolului socio-profesional pe care iI are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la gsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor de lucru, transmiterea sarcinilor de munc etc.). Un personal contient de sarcinile sale, cunosctor al mijloacelor de aciune este un personal performant. Relaiile profesionale i sociale corect stabilite in cadrul formaiei creeaz un climat de siguran i incredere, care favorizeaz creterea eficienei muncii.

Creterea prestigiului societii - Prin asigurarea unor condiii de securitate sporit In munc, prin neintervenia unor factori perturbatori cauzai de accidente In respectarea contractelor i angajamentelor i ca urmare a realizrii unor produse de calitate, att In rndul angajailor proprii ct i In rndul beneficiarilor i colaboratorilor se va crea o imagine favorabil cu privire la seriozitatea societii.

Eliminarea consecinelor administrative, contravenionale sau penale suferite de eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente precum i despgubiriie ctre victime sau urmaii acestora.

In concluzie, o activitate desfurat in condiii de securitate conduce la creterea In final a profitului societii i la bunstarea lucrtorilor.

Pag. 12 din 85


Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

Principiul de evaluare a riscurilor utilizat are la baza combinaia ntre frecvena i gravitatea consecinelor maxime previzibile si este consacrat n standardele europene, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Dei obiectul lor l constituie securitatea mainilor, cele dou acte normative statueaz extinderea domeniului lor de aplicare i la securitatea muncii, n corelaie cu obligativitatea evalurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional impus prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b art. 6).

Evaluarea riscurilor constituie un instrument de lucru util pentru ndeplinirea atribuiilor ce revin societatilor conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite:

- ierarhizarea riscurilor n cadrul unui loc de munc i alocarea optim, pe aceast baz, a resurselor financiare;

- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etap a evalurii) i stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezint o etap necesar pentru elaborarea normelor i instruciunilor proprii de securitate a muncii, precum i o condiie cerut de Normele metodologice privind autorizarea agenilor economici;

- elaborarea programului anual de protecie a muncii, pe baza fielor de msuri de prevenire ntocmite n urma evalurii riscurilor.

Evaluarea riscurilor const in studiul sistematic al tuturor elementelor procesului de munc susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor i al msurilor de prevenire si protecie impotriva acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicata evaluarea riscurilor trebuie s urmreasc urmtoarele etape obligatorii:

- identificarea pericolelor existente i riscurilor; - identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole; - estimarea calitativ i/sau cantitativ a riscurilor; - examinarea posibilitilor de eliminare sau diminuare a riscurilor; - adaptarea altor msuri care s vizeze prevenirea riscurilor Evaluarea trebuie axat pe riscurile profesionale evideniate sau previzibile in mod

raional, lund in calcul i riscurile nesemnificative (riscuri din activiti cotidiene) numai in cazul cnd exist posibilitatea agravrii lor.

Evaluarea riscurilor vizeaza toate locurile de munc: fixe (birouri, ateliere, maini unelte, etc.); evolutive (antiere, docuri, etc); mobile (temporare).

Evaluarea riscurilor la locurile de munc fixe, unde procesul de munc se deruleaz dup o schem permanent se face innd cont de condiiile existente uzuale; nu va fi reiterat pentru locurile de munc comparabile i se va revizui numai cnd circumstanele se modific.

Evaluarea riscurilor la locurile de munc evolutive sau mobile se va face lund in considerare toate etapele succesive ale locurilor de munc, inndu-se seama de toate schimbrile elementelor sistemului de munc.

Evaluarea riscurilor profesionale nu se demareaza exclusiv de ctre angajator sau de reprezentanii acestuia, ci in acest demers urmeaza a fi antrenai muncitorii sau reprezentanii lor, care trebuie consultai pe tot parcursul evalurii i informai cu privire la msurile de prevenire/protecie adoptate i la concluziile obinute.

Pag. 13 din 85


La evaluarea riscurilor se va ine cont obligatoriu de prescripiile legale i de normele i recomandrile publicate (norme tehnice, coduri de bun practic, nivelele de expunere, norme ale asociai lor profesionale etc.)

Evaluarea riscurilor va ine cont de eventuale prezene la locul de munc analizat i a altor categorii de personal din afara sistemului de munc care pot fi expui riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unitii, persoane din alte societi, vizitatori, studeni, clieni, elevi, public etc.) nefiind contieni de riscuri, ignor msurile de protecie i se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate n prealabil de msurile de protecie ce se impun.

Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de munc cu pericol deosebit i iminent de accidentare urmrindu-se:

- identificarea factorilor de risc precum i consecinele aciunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate);

- nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnviriior profesionale; - durata de expunere la aciunea factorilor de risc; - numrul persoanelor expuse; - nivelul morbiditii prin accidente i imbolnviri profesionale; Locurile de munc cu pericol deosebit i/sau iminent conin factori de risc care

genereaz explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali i speciali ai mediului de munc.

La locurile de munc ce presupun activiti in condiii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi.

Principiile care stau la baza ierarhizrii msurilor de prevenire/ protecie a riscurilor sunt:

- evitarea riscurilor; - nlocuirea elementelor periculoase; - combaterea riscurilor la surs; - prioritatea msurilor de protecie colectiv; - considerarea evoluiei tehnico - tiinifice; - ameliorarea continu a nivelului securitatii si sanatatii in munca.

Pentru evaluarea riscurilor s-au parcurs urmatoarele etape:

II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor Persoanele care identifica factorii de risc si evalueaza riscurile de accidentare si

imbolnavire profesionale, isi insusesc n detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate i procedurile concrete de lucru. De asemenea, are loc o documentare prealabil asupra locurilor de munc i proceselor tehnologice care urmeaz s fie analizate i evaluate.

II.2 Descrierea sistemului de analizat In aceast etap se efectueaz o analiz detaliat a locului de munc, urmrindu-se:- identificarea i descrierea componentelor sistemului i a modului su de

funcionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaiilor de munc, mainile i utilajele folosite - parametri i caracteristici funcionale, unelte etc.;

- precizarea n mod expres a sarcinii de munc ce-i revine executantului n sistem (pe baza fiei postului, a ordinelor i deciziilor scrise, a dispoziiilor verbale date n mod curent etc.);

- descrierea condiiilor de mediu existente;

Pag. 14 din 85


- precizarea cerinelor de securitate pentru fiecare component a sistemului, pe baza normelor i standardelor de securitate a muncii, precum i a altor acte normative incidente.

Informaiile necesare pentru aceast etap se preiau din documentele ntreprinderii (fia tehnologic, crile tehnice ale mainilor i utilajelor, fia postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiz a factorilor de mediu, norme, standarde i instruciuni de securitate a muncii). O surs complementar de informaii pentru definirea sistemului o constituie discuiile cu lucrtorii de la locul de munc analizat.

II.3 Identificarea factorilor de risc Se stabilete pentru fiecare component a sistemului de munc evaluat (respectiv

loc de munc ce disfuncii poate prezenta, n toate situaiile previzibile i probabile de funcionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesar simularea funcionrii sistemului i deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiz verbal cu tehnologul, n cazul unor locuri de munc relativ puin periculoase, n care disfunciile accidentogene (sau generatoare de mbolnviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

Metodele de lucru folosite sunt observarea direct i deducia logic.n cazul factorilor de risc obiectivi (generai de mijloacele de producie sau mediul

de munc), identificarea lor este relativ uoar, cunoscndu-se parametrii i caracteristicile funcionale ale mainilor, utilajelor, instalaiilor, proprietile fizico-chimice ale materiilor i materialelor utilizate, sau buletinele de analiz a condiiilor de mediu.

Referitor la executant, operaia este mult mai dificil i implic un grad ridicat de nedeterminare. Pe ct posibil, se analizeaz toate erorile previzibile i probabile ale acestuia n raport cu sarcina de munc atribuit, sub forma omisiunilor i aciunilor sale greite, i impactul lor asupra propriei sale securiti i asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependeni de sarcina de munc se realizeaz, pe de o parte, prin analiza conformitii dintre coninutul su i capacitatea de munc a executantului cruia i este atribuit, iar pe de alt parte, prin precizarea eventualelor operaii, reguli de munc, procedee de lucru greite.

Factorii de risc identificai se nscriu n FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC unde se mai specific, n aceeai etap, i forma lor concret de manifestare: descrierea acestora i dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de exemplu, rezistena la apsare, forfecare, greutate i dimensiuni etc.).

II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional Gravitatea consecinelor stabilite se apreciaz pe baza grilei de mai jos:

CLASE DE GRAVITATE

CONSECINEGRAVITATEA CONSECINELOR

1 NEGLIJABILE Consecine minore reversibile cu incapacitate de munc previzibil pn la 3 zile calendaristice (vindecare fr tratament)

2 MICI Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3 - 45 zile care necesit tratament medical

3 MEDII Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil ntre 45 - 180 zile care necesit tratament medical i prin spitalizare

4 MARI Consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc

Pag. 15 din 85


de maxim 50 % (invaliditate de gradul III)5 GRAVE Consecine ireversibile cu pierdere ntre 50 - 100 % a

capacitii de munc, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

6 FOARTE GRAVE Consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de munc i a capacitii de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 MAXIME Deces

Informaii importante pentru aprecierea ct mai exact a gravitii consecinelor posibile se obin din statisticile accidentelor de munc i bolilor profesionale produse la locul de munc respectiv sau la locuri de munc similare.

Pentru determinarea frecvenei consecinelor posibile se incadreza fiecare risc n clase de probabilitate dup ce, in prealabil, se stabilesc, pe baz statistic sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, sptmnal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transform ulterior n probabiliti exprimate prin numr de evenimente posibile pe an.

CLASE DE PROBABILITATE

EVENIMENTE

PROBABILITATEA CONSECINELOR

1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecinelor extrem de micP < 10-1/an

2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinelor foarte mic 10-1 < P < 5-1/an

3 RARE Probabilitate de producere a consecinelor mic 5-1 < P < 2-1/an

4 PUIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinelor medie 2-1 < P < 1-1/an

5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinelor mare1-1/an < P < 1-1/lun

6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinelor foarte mareP > 1-1/lun

II.5 Ierarhizarea riscurilor Rezultatul obinut n urma procedurilor anterioare se identific n baza unei grile de

evaluare a riscurilor i se nscrie n Fia locului de munc .Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate se determin apoi

aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte. Se obine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munc, ceea ce d posibilitatea stabilirii unei prioriti a msurilor de prevenire i protecie, funcie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munc se calculeaz ca o medie ponderat a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificai. Pentru ca rezultatul obinut s reflecte ct mai exact posibil realitatea, se utilizeaz ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea i rangul cel mai mare. Se elimin astfel posibilitatea ca efectul de compensare ntre extreme, pe care l implic orice medie statistic, s mascheze prezena factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este urmtoarea:

Pag. 16 din 85


Nr =r R

r

i ii=1

n

ii=1

n

, n care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munc;

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munc se identific pe Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate, construit pe principiul invers proporionalitii nivelurilor de risc i securitate.

Att nivelul de risc global, ct i nivelul de securitate se nscriu n Fia locului de munc.

n cazul evalurii unor macrosisteme (centru, atelier, agentie), se calculeaz media ponderat a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munc analizat din componena macrosistemului (locurile de munc analoge se consider ca un singur loc de munc), pentru a se obine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secia/sectorul sau ntreprinderea investigat - Ng:

N

r N

rg

p spp=1

n

p

=

=p

n

1

unde:rp = rangul locului de munc "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);n = numrul de locuri de munc analizate;Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munc "p".

II.6 Stabilirea msurilor de prevenire Pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a

sistemului de munc analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea:

7 - 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc;1 - 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ine seama de ordinea ierarhic generic a msurilor de prevenire, respectiv:

- msuri de prevenire intrinsec;- msuri de protecie colectiv;- msuri de protecie individual.

In prezenta lucrare se vor propune masuri de reducerea riscurilor pentru riscurile cu o valoare mai mare de 3.

Pag. 17 din 85


Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII

III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA

In cadrul Atelierului Acoperiri de suprafata din cadrul Sectiei Colivii, in functie de scopul urmarit si de tehnologia folosita, se disting urmatoarele linii de lucru :

1.Linia de decapare-pasivare colivii de alama;2.Linia de fosfatare otel de rulmenti;3.Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;4.Linia de cromare;Activitatea de baza se desfasoara in conformitate cu tehnologiile

stabilite prin planele de operatii, cu procedurile de lucru, cu standardele de firma, etc.,

Instalatiile sunt deservite de 7 lucratori, in doua schimburi, calificati si instruiti in meseria de galavanizator, pe fluxul principal de productie;

Activitatile auxiliare (intretinere, reparatii programate, depozitare produse chimice, etc.) sunt efectuate de urmatorul personal de deservire: lacatus de intretinere, electrician de intretinere, primitor distribuitor.

III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Procesele tehnologice pentru fiecare flux de fabricatie, se desfasoara pe baza standardelor de firma stabilite in S.C. .............. S.A., dupa cum urmeaza:

III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;

1. GENERALITATI1.1. Procesul de decapare si pasivare a coliviilor din alama se face in scopul curatirii

suprafetei metalice de oxizi sau de alti compusi prin imbunatatirea aspectului acesteia cu formarea unui luciu metalic.

1.2. Procesul tehnologic de decapare si pasivare se executa in Sectia Colivii, Atelierul Galvanizare, in bai speciale, de catre personalul special instruit in acest scop.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DECAPARE SI PASIVARE A COLIVIILOR DIN ALAMA SI CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR FOLOSITE IN DECAPARE SI PASIVARE.

2.1. Tehnologia de decapare si pasivare a coliviilor din alama este prezentata in tabelul 1 si consta in urmatoarele operatii:

Pag. 18 din 85


2.2. Degresarea2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele

metalice, si se face intr-o solutie alcalina, in bai prin imersie. 2.2.2. Produsele chimice folosite sunt:

Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91Degresant SD1 STAS 9080-90

2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-600C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu.

2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90.

2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Acoperiri de suprafata, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.

2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare:1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.

2.2.7. Capacitatea baii de degresare este de 1000 l.

2.3. Spalarea2.3.1. Spalarea se face cu apa rece curgatoare pentru indepartarea urmelor de

solutie de degresare, in bai prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 1000 l.

2.4. Decaparea si pasivarea2.4.1. Produsele chimice folosite sunt:

Anhidrida cromica, tehnica STAS 4116/85Acid sulfuric, tehnic STAS 97-80Acid azotic, tehnic SR 447-95

2.4.3. Decaparea si pasivarea coliviilor din alama se executa in doua bai din otel inoxidabil, cu capacitatea de 1000 l. Baia de decapare si pasivare se prepara prin dizolvarea in apa a cantitatii corespunzatoare de anhidrida cromica intr-un vas din plastic care se toarna apoi in baia umpluta pana la 3/4 din volum cu apa. Se omogenizeaza si se completeaza cu apa pana la nivelul de lucru.

2.4.4. In cazul in care in urma decaparii suprafetele coliviilor au o culoare galben-brun pana la maro deschis, culoare datorata formarii cromatului bazic de cupru, coliviile se supun operatiei nr.9 din tabelul 1.

2.4.5. Analiza baii de decapare se face conform STAS .7874/6-90.2.4.6. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, se face de catre

personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie, conform IL-11B-15.

2.4.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 ex. se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.

Pag. 19 din 85


2.5. Neutralizarea2.5.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de

decapare de pe suprafetele metalice intr-o baie de 1000 l capacitate.2.5.2. Produsul folosit este:

Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91

2.6. Spalarea2.6.1. Spalarea se face prin imersie in bai cu apa calda pentru indepartarea

urmelor de solutie de neutralizare. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer comprimat in vederea uscarii.

2.7. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare2.7.1. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare se face cu ochiul liber,

prin aspectarea suprafetelor metalice decapate si pasivate. Suprafetele metalice trebuie sa prezinte luciu metalic uniform, fara aspect prafuit. Stratul ramas dupa atacul acid trebuie sa aiba o structura fina, sa fie continuu si fara parti neatacate.

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA3.1 Operatia de decapare si pasivare se va executa numai cu instalatia de ventilatie

in functiune.3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie

corespunzator.3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati

sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supravegherea conducatorului locului de munca.

3.4. Acidul sulfuric si acidul azotic se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.

3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea normelor privind materialele toxice si corozive.

3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.

3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de decapare si pasivare nu se vor deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si sulfo-cromice si trimise apoi la statia de denocivizare.

3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic.

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul

sulfuric si acidul azotic in bidoane de PVC . Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala.

4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului.

BIBLIOGRAFIE SF Nr 24025-95. Procesul tehnologic pentru decapare si pasivare a coliviilor din alama. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Prospecte de produs ale furnizorilor.

Pag. 20 din 85


Tabel 1. Tehnologia de decapare si pasivareConditii de lucru

Nr. Operatia Reactivul Concentratia Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)1. Degresare Hidroxid de sodiu

Soda calcinataFosfat trisodicDegresant SD1Apa

60-8050-6020-5050-60rest

70-80 5-10 1

2. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 13. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 14. Decaparea si

pasivareaAnhidrida cromicaAcid azoticAcid sulfuricApa

150-20050-80

4-6rest

mediul ambiant 2 1

5. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 16. Neutralizare Soda calcinata

Apa2-10rest

40-50 2 1

8. Spalare Apa calda curgatoare - 80-90 2 19. Decapare

suplimentaraAcid azotic concentratApa

80-100rest

mediul ambiant 30 sec. 1

III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;

1. GENERALITATI

1.1. Fosfatarea otelului de rulmenti are drept scop acoperirea suprafetei exterioare a otelului cu un strat cristalin de fosfati insolubili, de fier si zinc, in vederea asigurarii conditiilor optime pentru trefilarea si extrudarea otelului, in procesul tehnologic de presare la rece. Fosfatarea nu se utilizeaza ca procedeu de protejare anticoroziva elementelor de rulmenti.

1.2. Procesul tehnologic de fosfatare se executa in sectia Colivii, Atelierul Acoperiri de suprafata, in bai speciale, de catre personalul specializat in acest scop.

1.2. Principiul fosfatarii.

1.2.1. Procesul de fosfatare consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat de cristale fine de fosfati metalici secundari si tertiari, insolubili, din solutii apoase de fosfati metalici primari de fier si zinc.

1.2.2. Reactia generala de obtinere a stratului de fosfati este urmatoarea:Fe + 3Zn ( H2PO4)2 = Zn3 (PO4)2 + FeHPO4 + H3PO4 + H2Pe masura ce stratul de fosfati format creste, viteza de formare a sa scade,

inceputul degajarii hidrogenului (proces paralel cu formarea stratului de fosfati) indicand sfarsitul reactiei de fosfatare.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FOSFATARE Si CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN FOSFATARE.

2.1. Tehnologia de fosfatare este prezentata in tabelul 1 si consta in:

2.2. Degresarea

Pag. 21 din 85


2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina in bai prin imersie. Capacitatea baii de degresare este de 7000l.

2.2.2. Produsele chimice folosite sunt:Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90Degresant SD1 STAS 9080-90

2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-600C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu.

2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90.

2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie conform IL-11B-15.

2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.3. Spalarea2.3.1. Spalarea se face pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare in bai

prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 7000l.

2.4. Decaparea2.4.1. Decaparea se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi, in bai prin imersie.2.4.2. Produsul chimic folosit este:

Acid sulfuric tehnic STAS 97-802.4.3. Capacitatea baii de decapare este de 7000l. Materialul supus decaparii se

examineaza periodic pentru a preintampina aparitia ciupiturilor pe suprafata otelului ceea ce ar duce la rebutarea materialului.. Daca materialul supus decaparii nu s-a curatat bine de rugina sau tunder, se va tine in baie pana la curatare completa.

2.4.4. Analiza baii de decapare se face conform STAS 12926-95. Solutia de decapare sulfurica se va considera epuizata si se inlocuieste total cand continutul de acid sulfuric scade la 10 g/l iar continutul in Fe2+ creste la 100 g/l. Continutul de fier se determina conform SR 12926-95.

2.4.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic se face de catre personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.

2.4.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.5. Fosfatarea .2.5.1. Produsele chimice folosite sunt:

Fosfatol Tip 1 STAS 7969-85,ST 6-98Acid ortofosforic STAS 10788-76

Pag. 22 din 85


2.5.2. Pentru prepararea unui litru de solutie de fosfatare tip 1 se procedeaza in felul urmator: se prepara o solutie de 100 cm3 fosfatol tip 1 in 900 cm3 apa demineralizata si se incalzeste la temperatura de 90-98C timp de doua ore, completandu-se mereu volumul de apa evaporat. Se adauga apoi 500-100 g span de fier degresat si decapat si se lasa solutia pentru amorsare timp de 10 h, dupa care se scoate spanul si se incalzeste la temperatura de lucru. Dupa preparare se controleaza aciditatea in laboratorul chimic, care atunci cand nu este in limitele prescrise se corecteaza cu solutie de fosfatol si/sau acid ortofosforic.

2.5.3. In timpul functionarii, in baie creste concentratia de fier datorita trecerii in solutie a ionilor de fier de pe suprafata pieselor. Concentratia maxima admisa de fier in solutia de fosfatare este de 3 g/l. in cazul depasirii acestei valori este necesara schimbarea solutiei. Continutul de fier se determina conform SR 12926-96.

2.5.3. Capacitatea bailor de fosfatare este de 7000 l baia mica si de 10000 l baia mare.

2.5.4. Grosimea peliculei de fosfat este de 10-15m. Daca stratul de fosfat nu este suficient de gros, materialul supus fosfatarii se va mentine in baie peste timpul indicat.

2.5.5. Prelevarea, aducerea probelor la analiza se face ca la pct.2.2.5.2.5.6. Analiza bailor de fosfatare se face conform STAS 11624/4-83.2.5.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica

si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.6. Spalarea2.6.1. Spalarea se face cu apa curgatoare, pentru indepartarea urmelor de solutie

de fosfatare, in bai prin imersie.

2.7. Neutralizarea2.7.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de

fosfatare si de apa de pe suprafetele matalice, in bai prin imersie. capacitatea baii este de 7000 l.

2.7.2. Produsul folosit este:Carbonat de sodiu, tehnic, STAS 99-91, dizolvat in apa conform tabelului 1.

2.8. Tratarea cu ulei emulsionabil2.8.1. Tratarea cu ulei emulsionabil se executa pentru protectie anticoroziva, in bai

prin imersie Analiza emulsiei : ulei emulsionabil in apa, in proportie stabilita conform prospectului de produs. se face in laboratorul chimic. Prospectele se procura de catre sectie de la laborator chimic. Prelevarea probelor pentru analiza se face o data pe saptamana sau ori de cate ori este necesar, de catre personalul sectiei. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.9. Defecte, cauze si remedieri2.9.1. Defectele care pot apare in cursul procesului de fosfatare, cauzele si

remedierea lor sunt incluse in planele de control.

2.10. Verificarea calitatii stratului de fosfat2.10.1. Verificarea calitatii acoperirii de fosfati se face conform STAS 10338-90 si

consta din:

Pag. 23 din 85


2.10.1.2. Verificarea aspectului stratului de fosfati se face cu ochiul liber.Stratul de fosfati depus trebuie sa fie de culoare gri deschis pana la gri inchis,

fara pete si zgarieturi.2.10.1.3. Verificarea aderentei se face conform punctului 5.4.5 din STAS 10338-90

prin doua metode:-strierea cu unghia ( proba cu urma alba );-frecarea stratului de fosfat in prealabil degresat.

2.10.1.3.1. In cazul verificarii prin striere cu unghia, pe stratul de fosfat trebuie sa apara o linie alba, fara sa se observe cu ochiul liber deteriorarea stratului.

2.10.1.3.2. In cazul verificarii prin frecare stratul de fosfat degresat cu triclorietilena este frecat cu o carpa alba curata ( 5 frecari duble sau 10 frecari in accelasi sens). Nu se admite aparitia pe carpa a petelor de culore inchisa.

2.10.1.4. Verificarea grosimii stratului de fosfati se face conform punctului 5.4.4.2, din STAS 10338-90. Masurarea indirecta a grosimii se face prin raportarea masei superficiale a stratului de fosfat la suprafata pe care a fost depus. Masurarea masei superficiale se face prin cantarirea probei inainte si dupa dizolvarea stratului cu ajutorul unei solutii de anhidrida cromica 5%, la temperatura de 70C, timp de min. 15 minute.

2.10.1.5. Verificarea rezistentei la coroziune a stratului de fosfat se face intr-o solutie de sulfat de cupru 3%. Dupa mentinerea epruvetei timp de 3 minute in solutie, dupa spalarea si uscarea acesteia, nu trebuie sa apara pe suprafata ei urme de cupru, care indica absenta stratului de fosfat.

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA3.1 Operatia de fosfatare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune.3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie

corespunzator.3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati

sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului locului de munca.

3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea

normelor privind materialele toxice si corozive.3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar

spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de fosfatare nu se vor deversa la

canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia de denocivizare.

3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic.

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul

sulfuric in bidoane de PVC si fosfatolul in butoaie din PVC. Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala.

4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului.

BIBLIOGRAFIE Protejarea materialelor metalice prin oxidare si fosfatare Editura tehnica,

Bucuresti,1976. SF Nr 24019-95. Procesul tehnologic de fosfatare a otelului de rulmenti.

Pag. 24 din 85


STAS 10338-90. Acoperiri prin fosfatare. Conditii tehnice de calitate. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 11624/4-83. Solutii de fosfatare.Determinarea aciditatii libere si totale. STAS 10788-76. Acid ortofosforic. Prospecte de produse, ale furnizorilor

Tabel 1. Tehnologia de fosfatareConditii de lucru

Nr. Operatia Reactivul Concentratia Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)

1. Degresare Hidroxid de sodiuFosfat trisodicDegresant SDIApa

25-3020-2550-60rest

85-90 20 3

2. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 33. Decapare Acid sulfuric

Apa150-200

rest20-25 0.5-2 h 3

4. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 35. Fosfatare Fosfatol tip1

Aciditate totalaAciditate liberaRaport aciditate

50-80 puncte16-23 puncte

2,8-5

95-98 nu se mai degaja bule de oxigen

3

6. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 37. Neutralizare Soda calcinata

Apa20

rest40-50 3-5 3

8. Tratare cu emulsie

Ulei emuls.adecvatInhibitor de coroziune

conform prospectului

conform prospectului

mediul ambiant 5 3-5

III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;

1. GENERALITI1.1.Lustruirea chimic a capacelor din tabl pentru rulmeni radiali cu bile tip Z i ZZ

confer suprafeelor metalice o capacitate reflectant indifirent de rugozitatea suprafeei.

1.2Efectul de lustruire se datorete unui fenomen de uniformizare a suprafeei cu aciune asupra microcristalelor superficiale din a cror aranjare i orientare rezult capacitatea reflectant superioar.Produsele utilizate la lustruire elimin petele de coroziune i formeaz un luciu metalic ca urmare a dizolvrii stratului superficial i netezirii microneregularitilor suprafeei.

Lustruirea se efectueaz att pentru mbuntirea aspectului ct i pentru mrirea rezistenei la coroziune datorit faptului c praful i impuritile din atmosfer ader mai greu pe suprafeele lucioase i astfel se evit posibilitatea formrii unor micropile locale, n prezena unui electrolit format din apa de condens n care se gsesc dizolvate diferite sruri i gaze.

1.3Tipurile de produse utilizate n procesul tehnologic de lustruire :-Degresant SDI STAS9080/90-Carbonat de sodiu STAS99/91-Fosfat trisodic STAS3389/90-Acid sulfuric 96%(d=1,84) STAS97/80

Pag. 25 din 85


-Acid oxalic tehnic STAS4992/68-Apa oxigenata ST 004/93-DeroT(sau alt detergent) prospect produs-Dero RA prospect produs-Lichid de spalare White-spirit STAS44/84-Lichid de protectie Castrol DWX33 prospect produs

1.4Pentru a mri durata de funcionare a bilor se impun msuri pentru evitarea impurificrilor lor cu alte produse.

1.5Bile epuizate sau contaminate sunt deversate n bazinul de ape acido-alcaline i trimise n staia de neutralizare i denocivizare a apelor.

2.CONDIII TEHNICE DE CALITATE APRODUSELOR I PROCESUL TEHNOLOGIC DE LUSTRUIRE

2.1 Pregtirea materialului. 2.1.1 Capacele din tabl se vor aspecta vizual i se vor ndeprta capacele ce

prezint defecte mecanice (ndoiri, zgrieturi), zone oxidate, de capacele bune.2.1.2 Capacele bune sunt legate cu srm n seturi de cte 100-150 buci.2.1.3 Din capacele oxidate se vor alctui loturi separate care n timpul operaiei de

lustruire urmeaz a fi meninute un timp mai mare la decapare n acid sulfuric i acid oxalic.

2.1.4 Capacele ce prezint dup procesul de lustruire urme de coroziune sau pete de culoare alb ,etc.,se vor lustrui din nou.

2.1.5 Capacele n funcie de dimensiuni se aeaz pn la 10 legturi pe crlige sau n couri.

2.1.6 n atelierul de lustruire vor fi aduse numai capace ce pot fi lustruite n schimbul respectiv.

Procesul tehnologic .2.2.1 Lustruirea va fi efectuat numai de personalul special instruit cu efectuarea

acestei operaii. 2.2.2 Crligele cu capacele se supun manual procesului tehnologic de lustruire

chimic.2.2.3 n timpul operaiei de lustruire crligele cu capace se vor mica prin scuturare,

periodic de 5-6 ori n fiecare baie. Operaia de lustruire se execut n cadrul atelierului de galvanizare conform tehnologiei din tabelul 1.

Tabel 1 .Tehnologia de lustruire chimic a capacelor tip Z i ZZ.

Nr. Operatia Reactivul ConcentratiaConditii de lucru

Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)

1. Decapare I Acid sulfuric Ap

150-200 rest mediul ambiant 5-30agitare continu

1

2. Splare Ap rece curgtoare

- mediul ambiant 2agitare continu

1

3. Decapare II Acid oxalic Ap 80-100 rest mediul ambiant 5-30agitare continu

1

4. Lustruire Ap oxigenat Acid oxalic DERO T Ap

45-50 cm/l 33-35 cm/l

3cm/l rest

35-40 1-2agitare continu

1

5. Splare Ap rece curgtoare

- mediul ambiant 2agitare continu

1

6. Neutralizare DERO RA Ap 30-50 rest mediul ambiant 1 1

Pag. 26 din 85


agitare continu7. Splare i

deshidratareWhite-spirit - mediul ambiant 2

agitare continu1

8. Conservare Castrol DWX33 - mediul ambiant 5agitare continu

1

2.3. Condiii tehnice de exploatare a bilor. n timpul procesului de lustruire chimic i la prepararea bilor se impune respectarea urmtoarelor instruciuni .

2.3.1 Degresarea chimic se execut n bazine de 200 l capacitate coninnd produsul SDI sau fosfat trisodic i carbonat de sodiu.

Prepararea bii se face dizolvnd cantitatea necesar de degresant n baia umplut la din volum cu ap cald la 40-50 C. Dup dizolvarea complet se adaug ap pn la nivelul de lucru , se omogenizeaz i se nclzete pn la 80-90 C. Dup o degresare i splare bun , suprafaa capacelor trebuie s fie umectat complet de ap.

Periodic se va cura stratul de grsime nesaponificate de la suprafa. Baia de degresare se va schimba cnd nu mai asigur o degresare corspunztoare

a pieselor.Timpul de meninere n baie este n funcie de starea de impurificare a suprafeei

metalice. Degresarea se consider terminat cnd soluia, ud n ntregime i uniform

suprafaa capacelor.

2.3.2 Splarea capacelor se execut dup fiecare atac chimic pentru a preveni infestarea bilor de decapare.

Se impune respectarea timpului de scurgere dup splrile succesive pentru a nu dilua bile de decapare i lustruire.

Decaparea se execut n bi de 200 l capacitate.Decaparea este tot un tratament de pregtire a suprafeei nainte de operaia de

lustruire. Materialul supus decaprii se examineaz periodic pentru a prentmpina apariia

ciupiturilor pe suprafaa capacelor, ceea ce duce la rebutarea capacelor.Se evit soluii de decapare puternic acide deoarece puterea de atac este puternic

i preferenial i se poate schimba structura cristalin superficial.Dup decapare suprafaa capacelor nu trebuie s rmn cu urme de oxizi.n timpul decaprii se va urmri meninerea concentraiei bilor prin corecii cu acid

sulfuric sau acid oxalic.Soluiile de decapare se vor nlocui cnd puterea de atac este mic, datorit

concentraiei de ioni Fe2+ n cantitate mare, dei se fac coreciile respective.Este interzis folosirea bilor de decapare sau a celorlalte bi n alte

scopuri(decaparea materialelor neferoase). La prepararea bii de acid sulfuric se toarn cu atenie cantitatea de acid sulfuric, n

jet subire, n bazinul cu ap, apoi soluia obinut se va omogeniza. Soluia de acid oxalic se va prepara prin dizolvarea cantitii corespunztoare de acid oxalic la 50- 60C, se completeaz cu ap, apoi se omoganizeaz.

2.3.3 Lustruirea chimic.Operaia de lustruire confer pieselor att un aspect decorativ ct i unul funcional.Lustruirea poate fi considerat o variant a decaprii, deoarece la nceputul

procesului are loc o dizolvare a peliculei de oxizi de pe suprafaa pieselor.

Pag. 27 din 85


Prin lustruire microproeminenele se dizolv preferenial, suprafaa rmnnd neted i lucioas, fr incluziuni.

Prepararea soluiei de lustruire chimic se face astfel: a) se dizolv cantitatea de acid oxalic n ap cald, la 50-60C;b) se aduce la nivelul de lucru cu ap rece;c) se adaug cantitatea necesar de ap oxigenat i se omogenizeaz;d) se adaug ulterior, produs DERO T (sau alt detergent).

Se respect cu strictee raportul ntre apa oxigenat i acidul oxalic.Reacia de lustruire este o reacie exoterm i baia se nclzete. 2.3.4 Neutralizare.Neutralizarea se execut cu produsul DERO RA n bazin de 200 l. capacitate.

Baia de neutralizare se prepar astfel: a) se umple baia de neutralizare cu ap;

b) se adaug produsul DERO RA;c) se aduce la nivelul de lucru prin completare cu ap;d) se omogenizeaz baia .

2.3.5 Splarea i deshidratarea.Crligele cu capace sunt introduse n baia de deshidratare, ce conine lichidul de

splare White-spirit.Capacitatea bii este de 200 l.Pentru o bun deshidratare i pentru a evita corodarea ulterioar crligele cu

capace se vor mica prin scuturare periodic , iar apa decantat va fi purjat de 3-4 ori pe schimb i ori de cte ori este nevoie.

2.3.6 Conservarea.Pentru a asigura o protecie capacelor lustruite, acestea se conserv n produse de

conservare, n cazul nostru este Castrol DWX 33.Conservarea se execut ntr-o baie de 200l l.capacitate.Dup conservare piesele se menin deasupra bii pentru scurgerea excesului de

conservant.

NOTE: -dup fiecare operaie tehnologic materialul supus lustruirii se va menine

deasupra bilor respective pentru scurgerea soluiei evitndu-se astfel impurificarea bilor;-se va respecta cu strictee timpul de degresare, splare,decapare i

lustruire; -n atelierul de lustruire se vor aduce numai capace ce urmeaz a fi lustruite n ziua respectiv;

-la sfritul operaiei de lustruire, capacele lustruite se vor aspecta n atelierul Montaj-Radiali cu bile;

-capacele lustruite vor fi aspectate prin sondaj de ctre personalul CTC, verificnd aspectul pieselor;

-pe timpul transportului se va evita stropirea, umezirea sau contactul cu produse ce pot produce coroziuni.

2.4 Condiii tehnice de calitate impuse soluiilor din bile procesului de lustruire.

2.4.1 Pentru soluia de degrasare chimic:a) cu SDI -alcalinitatea p n jur de 17 puncte;

-alcalinitatea m n jur de 44 puncte.b) cu carbonat i fosfat -alcalinitatea p n jur de 48 puncte ;

-alcalinitatea m n jur de 90 puncte.

Pag. 28 din 85


2.4.2 Pentru baia de decapare I:-concentraia n acid sulfuric 150-200 g/l.

2.4.3 Pentru baia de decapare II:-concentraia n acid oxalic 80-100 g/l.

2.4.4 Pentru baia de neutralizare :-concentraia n DERO RA 3-5%

3. MARCAREA AMBALAREA DEPOZITAREA.

3.1 Produsele lichide utilizate n procesul tehnologic de lustruire chimic a capacelor sunt ambalate n butoaie sau bidoane PVC, iar produsele solide sunt ambalate n saci de polietilen sau hrtie. Pe ambalaje trebuie s fie inscripionate cite denumirea produsului, normativul de calitate i furnizorul.

3.2 Produsele de splare i conservare sunt ambalate n butoaie de tabl.3.3 Produsele utilizate la lustruire se depoziteaz n ncperi nchise lundu-se

msuri de respectarea PSI.

4.NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA :

4.1 Se vor respecta normele de S.S.M i P.S.I referitoare la utilizarea i manevrarea substanelor toxice, caustice i inflamabile.

4.2 n timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protecie antiacid.4.3 La prepararea de acizi se va turna acidul n ap,n jet subire sub agitare

continu. 4.4 Este interzis a se depozita substanele chimice n atelier.4.5 n timpul lucrului va funciona instalaia de ventilaie.4.6 Substanele chimice folosite n procesul de lustruire sunt substane cu caracter

poluant i se vor deversa numai n bazinele denocivizare si neutralizare.

4.Linia de cromare;

1. GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniu de aplicareCromarea este un procedeu de acoperire galvanica care se face:

-pentru marirea rezistentei la uzura a pieselor;-pentru marirea rezistentei la uzura si coroziune a pieselor care lucreaza cu

umiditate ridicata;-in scop decorativ si protector-decorativ;-pentru restabilirea cotelor pieselor uzate.

1.2. Principiul cromarii. Electroliti. Electrozi folositi.1.2.1. Cromarea este un procedeu electrochimic de depunere a unui strat de crom,

prin actiunea unui curent electric exterior asupra unui electrolit (baia de electroliza).1.2.2. Electrolitul pentru cromarea dura il constituie anhidrida cromica cu catalizator

sulfat. Anhidrida cromica si acidul sulfuric trebuie sa se afle intr-un raport de 1/100.1.2.3. Catodul il constituie obiectul de acoperit.1.2.4. Ca anozi se utilizeaza anozii solubili din plumb aliat cu stibiu. Anozii necesita

formarea peliculei negre de dioxid de plumb, care protejeaza suprafata aliajului de atacul chimic al electrolitului. Pelicula de dioxid de plumb se formeaza la introducerea anozilor sub curent in baia de cromare. Anozii se curata de crusta dura de cromat de plumb, formata la intreruperi frecvente de curent prin frecare cu o perie de otel sau sub dus de

Pag. 29 din 85


apa rece. Anozii trebuie sa aiba forme cat mai apropiate de cea a piesei, distanta optima anod-catod sa fie de 100 150mm.

1.2.5. La depunerea stratului de crom au loc urmatoarele reactii:la catod: Cr6+ + 6e- Cr

2H+ + 2e- H2la anod: 4HO-- 4e- O2+2H2O

1.2.6. Durata procesului de depunere depinde de grosimea stratului impusa prin conditiile tehnice si se calculeaza cu relatia:

t = (60 d )/(K Dc ) , in care:t - durata depunerii, minuted - grosimea stratului metalic care se depune, m - greutatea specifica a metalului care se depune, i 7 gf/cm2K - echivalentul electrochimic al cromului, Ki0,32 g/AhDc - densitate de curent, A/dm2 - randamentul de curent (cantitatea de metal efectiv depusa / cantitatea de

metal teoretica),in %.1.2.7. Calitatea acoperirii depi

Date post:	02-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	tuicu-mariana
View:	241 times
Download:	7 times

131417171 Evaluare Riscuri Galvanizator Lacatus Mecanic Electrician

Documents