128137804 Dan Apostol Extraterestri in Preistorie

Editura cartea de buzunar Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, integral sau parial, prin orice mijloace, efectuat fr consimmntul editurii este ilegal si constituie un delict sancionat de Legea Dreptului de Autor si de Codui Penal.

Coordonator: Dan Apostol SGR:Tite!Folea Secretar de redacie: Mirela Ctlinoiu Redactor: Rodica Bretin Tehnoredactor: Cristian Dinu

Coperta I: Cristian Dinu

Director Marketing/Publicitate: Georgeta Moldovan Consultant redacional: Tudor Octavian

Descrierea CIP a

Bibliotecii Naionale a Romniei APOSTOL, DAN Extraterestri n Preistorie / Dan Apostol Bucureti: cartea de buzunar ISBN 973-8351-27-8 001.94

Editura cartea de buzunar Str, Tokio nr. 1, Bucureti, sector 1 C.P. 135-O.P, 13 Telefon: 230.20.53,230.20.52 Fax: 230.20.53 Mobil: 0744.379.859 E-mail: [email protected] www.carteadebuzunar.ro www.cdb.ro Contact: Titel Folea (SGR)

Difuzare: Librria NOI Str. Comana nr. 50, Bucureti, sector 1 Tel/fax: 222,89.84 email; nmp@xnet,ro

NDC Grup 2000 SRL P-a Presei Libere, nr. 1, Casa Presei Libere, Corp C, Parter, Bucureti, Sector 1 Tel: 205.72.00; Fax: 205.72.20; Email: [email protected]

Tiprit la:

CoPrlnt Tel.; 490.82.41 fax: 490,82.43 e-mail: [email protected]

Editura PUNCT Bd. Timioara, nr. 139, Bucureti, Sector 6 Telefon: 211.58.04, 212.03.47' Fax; 212.03.48 Email: [email protected]

ENIGME IN ARHEOLOGIE

aleoastronautica. Acest termen compus din dou noiuni aparent incompatibile si-a fcut apariia n lingvistic cu peste patru decenii n

urm, fiind introdus n 1960 de ctre savantul sovietic M. Agrest. Treptat, disputa n jurul ipotezei paleoastronautice a devenit similar, pentru secolul al XX-Iea, cu ceea ce constituia problema originii animale a omului n secolul al

XlX-lea, numai c tiina se va dovedi chiar mai intransigent dect Biserica. Se pare c este nc de actualitate superba butad a lui Einstein, care, ntrebat ntr-un interviu cum se produc marile descoperiri n tiin, a rspuns: "Foarte simplu. Toat lumea tie c este imposibil s demonstrezi unele feno-mene. Din cnd n cnd ns se ivete cte un ignorant care nu a aflat acest lucru!",

ntr-adevr, se pare c n spatele acestor fenomene si dovezi materiale stranii este ceva de care unii nu vor sau nu pot s in seama, astfel c ele sunt evitate sau

discreditate, oamenii cutnd un refugiu n lumea noiunilor cunoscute. Exist totui ntrebri ce rezist cu tenacitate oricror "noi" explicaii "satisfctoare".

Multitudinea de fosile humanoide si vestigii arheologice stranii descoperite

sunt oare toate de origine terestr? Am fost vizitai de fiine raionale venite din Univers care au intervenit (voit sau nu, pozitiv sau negativ) n dezvoltarea

speciei umane? Dac nu au avut contacte cu civilizaii avansate, de unde posedau popoarele antice extraordinarele lor cunotine tehnico-stiinifice, de unde i de ce au nvat oamenii erei preistorice s lase urme care uimesc astzi? Prin ce metode au fost tiate, extrase, ridicate si, mai ales, transportate Ia mari distane (peste dealuri, deserturi, jungle, fluvii sau chiar muni), iar apoi mbinate perfect (fr mortar), n gigantice construcii, mase imense de piatr dur si de ce au fost construite acele uriae edificii respectndu-se nite reguli precise bazate pe avansate cunotine de arhitectur, matematic, fizic, chimie si astronomie? Cum poate fi acceptat teoria dup care toate aceste sculpturi, statui, piramide, temple, sanctuare, ceti, orae sau, n unele cazuri, chiar modi-ficri ale mediului nconjurtor ar fi fost manifestarea ambiiei unor conduc-tori orgolioi sau erau dedicate unor diviniti sacramentale?

Cine a inspirat picturile si sculpturile rupestre, legendele, epopeile si poe-

mele ce conin descrierea cu neputin de confundat a unor obiecte moderne, elemente tehnice avansate sau fenomene fizice si astronomice descoperite sau

P

Extraterestri n Preistorie

realizate de-abia n epoca noastr? Ce tehnologie siderurgic a realizat n neo-litic sau n epoca bronzului prelucrarea unor metale sau producerea unor aliaje

ca aluminiul, platina, oelul, fierul inoxidabil {complicatul lor proces de pro-ducie fiind complet asimilat numai n secolul al XX-lea)?

Ce tehnic a produs discuri de piatra cu nalt coninut de cobalt si ncrcate electromagnetic, generatoare electrice, pile voltaice, lentile de cristal lefuit, esturi mai fine dect cele actuale? Ce tehnic a permis tierea pietrei la mili-metru si a metalului la micron, a lsat urme radioactive si a indicat folosirea mercurului si a titanuluipentru aparatele de zbor n antichitate? De unde aveau

vechile popoare cunotine astronomice precise privind nu numai sistemul nos-tru solar, dar si stele din galaxii ndeprtate (unele descoperite doar n ultimele decenii)? De unde cunotinele de matematic ce le permiteau calcule cu 15 ze-cimale si rezolvarea unor probleme de geometrie accesibile doar calculatoarelor

electronice, noiunile de fizica ce au fcut posibile descrierile zborurilor spa-iale cu elementele lor caracteristice: imponderabilitatea, efectul accelerrii asupra corpului uman sau chiar "dilatarea timpului"? Cum pot fi justificate unele

vechi descrieri, denumiri sau chiar hari geografice denotnd o imagine precis asupra unor regiuni terestre sau chiar continente ntregi, datorat n mod evi-dent unor observaii de cartografie aerian (unele de la mare altitudine)?

De unde aveau ndeprtaii notri strmoi uimitoarele cunotine anato-mice si medicale care le permiteau operaii de cataract, trepanaii sau chiar operaii estetice (!), amputri si suturi perfecte ale oaselor, tratarea unor compli-cate boli infecioase, interne, circulatorii, cardiace, respiratorii ori psihice si ce i determina oare s-si mumifice morii? De ce afirm vechile legende att de categoric interveniile unor fiine venite din spaiul cosmic n cursul evoluiei omenirii si cum poate fi explicat descrierea folosirii si efectelor unor maini sau arme moderne (unele chiar atomice, biologice sau radioactive)? Cum poate

fi justificat construcia unor adevrate piste de aterizare lungi de 60 km, a caselor n form de cazemata-cupol sau a caselor-turn cu intrare prin acoperi?

De unde provine similitudinea stranie a costumelor de pe unele picturi

rupestre sau basoreliefuri cu mbrcmintea modern (mnui, cizme, panta-loni bufani sau strmi, pulovere si canadiene) si ce modele au inspirat ciu-datele costume de scafandru sau aviator avnd cti prevzute cu antene, mti si filtre respiratorii si antiluminoase, vizoare, ochelari, capse metalice si garni-

turi de etanseizare, rezervoare de aer, toate redate cu fidelitate de oameni din

neolitic? De ce unii zei "se nfiau" oamenilor n maini stranii propulsate de jeturi de foc, toate fiind prevzute cu roti, senile, aripi si proiectoare, aparate care

Enigme n arheologie

fceau un zgomot ca de tunet si ridicau praful n timpul decolrii sau deplasrii? De ce se foloseau de amplificatoare de sunet, generatoare electrice si arme ra-

dioactive, cnd ar fi putut foarte bine s prezinte imaginea clasic a unor zei nclai cu sandale si mnuind toiege, avnd capul nconjurat cu raze si dobo-rnd un popor la pmnt prin simpla ridicare a minii, zei care puteau s apar si s dispar fulgertor dup cum doreau? Oare oamenii primitivi din America de Sud, Asia Central, Oceania, Africa de Nord si de Sud, Orientul Mijlociu si Extremul Orient, Europa de Nord si de Sud, Sahara si Extremul

Nord i fceau vizite reciproce sau n preistorie arta era mai unitar dect astzi?

tiina, care a blamat att de aspru intolerana Bisericii nc din secolul al XlX-lea, i poate scuza sau justifica propria sa intransigen? Cci, rnd pe rnd, locomotiva, telegraful, lumina electric, motorul cu abur, telefonul, radioul, avionul, televiziunea, motoarele cu explozie si cu reacie, automobilul, subma-rinul, rachetele, sateliii, transplanturile de organe, laserul, energia atomic, ingineria genetic, ntr-un cuvnt toate marile descoperiri ale geniului uman, au czut invariabil Ia primul examen n faa savanilor "serioi", ceea ce din fericire nu le-a mpiedicat s devin realitate.

tiina modern se afl ntr-o situaie curioas: datorit faptului c multi-tudinea de teorii tiinifice se completeaz, se continu si se ntreptrund reci-proc, ele pot fi comparate cu betele unui joc de marocco, din care nu se poate

scoate unul fr a fi deranjate celelalte, ceea ce a avut ca urmare proclamarea intangibilitii schemelor clasice, de frica unei revizuiri prea "radicale". Conform modului nostru orgolios de gndire, este inadmisibil ca o civilizaie avansat ce descoper una aflat nc n copilrie s nu lase urme de neters, care s conin relatri detaliate ale evenimentului pentru urmaii celei din urm. n plus, pare ciudat faptul c n ultimele dou milenii vizitatorii probabili au evitat orice contact "oficial", spre deosebire de cei anteriori. Dar nu este oare posibil ca noii

venii s aparin altor civilizaii sau s fi fost neplcut impresionai de beli-coasa noastr istorie din ultimele secole?!

Un fapt este n orice caz evident: uimitoarele cunotine menionate nu puteau s aparin primitivilor notri strmoi, cci atunci nimic nu le-ar putea justifica dispariia ireversibil din memoria umanitii. Cea mai teribil catas-trof natural sau cel mai nimicitor rzboi nu au putut distruge toate arhivele ce conin relatri amnunite despre vopsitul pnzei, stocurile de cereale, vn-toarea unui rege sau o campanie de jaf si cucerire. Este uor de intuit deci ct de amnunit ar fi descris anticii "minuni" ca realizarea unui aparat de zbor, un proces metalurgic complex sau modul de a controla cmpul gravitaional. Or,


astfel de descrieri sau imagini precise lipsesc, fiind nlocuite de informaii

datorate observrii exclusiv exterioare si interpretrilor simpliste, aparinnd

unor popoare impresionate mai mult de aspectul ciudat sau pur decorativ al

obiectelor respective, dect de complexitatea fenomenelor ce le puneau n mi-

care sau pe care le produceau. Aceste fenomene Ie depeau complet capacitatea

de nelegere, astfel ca au rmas nu numai neanalizate, dar, n multe cazuri, nici

nu au fost sesizate.

Desigur, nu orice legenda, piatr neobinuit sau descoperire arheologic

mai ciudat trebuie considerate a priori dovezi n sprijinul ipotezelor

paleoas-tronauticii. Poate fi ns justificat afirmaia c ele "nu trebuie private

de mister"? Poate fi acceptat ndemnul Ia renunarea de a nelege? S ne

amintim afirmaia unui "savant" de acum 500 de ani: "Nu st nicieri scris n

Biblie c Pmntul se nvrtete n jurul Soarelui, n consecin, orice afirmaie

de felul acesta este opera diavolului!".

7

HOMO SAPIENS -ACCIDENT SAU INCIDENT?

aleontologia nu a putut da o explicaie rezonabil cu privire la accidentele genetice, salturile calitative, fizice i psihice, sau hiatusurile intervenite n

evoluia omului. La aceasta se adaug lipsa unor explicaii satisfctoare n legtur cu dispariia stranie a unor specii umane ajunse la apogeul evoluiei lor sau cu apariia unor noi specii, al cror nivel superior de dezvoltare fiziologic si social nu poate fi justificat de o evoluie normal.

Cea mai convingtoare teorie tiinific privind evoluia speciei umane a aprut n anii 1976-1977, ca rezultat al cercetrilor ntreprinse de civa dintre cei mai strlucii paleontologi ai lumii: Richard Leakey (Kenya), Maurice Taieb, Yves Coppens, Maurice Klein si Jean de Grouchy (Frana), Donald Johanson, Jon Kalb i Tom Grey (Statele Unite). Aceasta teorie nu este sprijinit numai de argumente tiinifice si logice, ci se bazeaz si pe o serie de dovezi edificatoare, furnizate de importantele descoperiri fcute de expediiile "Leakey" (n Kenya, Tanganyica sau Tanzania) si de senzaionalele rezultate ale celor patru expediii franco-americano-etiopiene "IARE" n "Triunghiul Afar".

La apariia ei, noua teorie a produs un adevrat soc lumii tiinifice, dar si opiniei publice, deoarece se ndeprteaz att de clasicul darwinism al secolu-lui al XlX-lea, care punea accentul pe adaptarea organismului la mediul ncon-

jurtor, urmat de transmiterea caracterelor dobndite si evoluia lor, ct i de recenta teorie a variaiei genotipului (aprut n anii 1960-1970), care considera c principalul factor evolutiv este mutaia genetic, opinnd c umanizarea ar fi rezultatul schimbului treptat de gene ntre populaii (realizat n timp, prin imi-grare i emigrare), care a dus la modificarea combinrii si frecvenei genelor diverselor grupri umane.

S-a demonstrat ns c teoria darwinist nu luase n considerare (din lipsa datelor la momentul respectiv) faptul ca procesul evoluionist si adaptarea ncep dup ce s-a atins o anumit treapt a dezvoltrii unei specii, n momentul cnd s-a produs fenomenul numit sugestiv de Grouchy "indispensabilul incert",

prima translocaie n cadrul speciei, transmis apoi urmailor. Teoria genetic, la rndul ei, nu sesiza faptul c, dat fiind perioada de timp pus n discuie

P

8 Extraterestri n Preistorie

(acum aproape 20 de milioane de ani), micrile maselor de animale erau relativ reduse, iar maimuele nu ar fi putut traversa oceanele, munii sau deserturile. De altfel, n anul 1976 s-a constatat c mutaiile genetice au avut o contribuie minor n diferenierea si evoluia speciilor, cci studiul secvenelor aminoa-cizilor unui mare numr de proteine la om si la maimuele antropoide a relevat diferene minime. Rezult deci c evoluia se datoreaz n primul rnd unor modificri ale expresiei genei, astfel nct speciaia ca fenomen general este consecina unor modificri n sistemul regulator, acestea, Ia rndul lor, fiind produse de schimbarea aranjamentului cromozomial.

Desigur, umanitatea n-a fost prea ncntat s afle c i datora existena unui ir de "accidente cromozomiale". Prerea, lipsit de modestie, potrivit creia omul este realizarea suprem inevitabil, un adevrat finit ecranat opus al naturii, teorie care susine c specia uman s-a dezvoltat evolund continuu, a cedat n fata incontestabilei evidene: de-a lungul a peste 20 de milioane de ani, hominidele au evoluat prin nenumratele ramuri discontinue, disprnd adesea la apogeul dezvoltrii lor fiziologice, dovad clar a "accidentelor" biologice amintite. De fapt, sepaiarea omului de maimu este rezultatul a doua astfel de "accidente", consecutive sau poate simultane: reducerea numrului de cromo-zomi de la 48 la 46 {prin fuzionarea a doi cromozomi acrocentrici) si

homozi-goia (naterea unor copii cu aceeai modificare cromozomial). Un astfel de fenomen rarisim nu se putea produce dect ntr-un grup restrns de

indivizi si n condiii aparte: este probabil c a aprut o translocaie, transmis urmailor, care s-au ncruciat, la rndul lor, dnd natere homozigoilor. Prin ncruciri ulterioare ntre acetia, anomalia cromozomial a devenit treptat predominant si s-a izolat reproducliv de restul speciei, formnd n timp o linie evolutiv.

Aventura evoluionist a nceput, se pare, de la cupluri izolate sau grupuri res-trnse i nu de la transmutaiile ntre specii, cci aceste accidente vor fi fost totui destul de numeroase pentru a justifica "tentativele" de umanizare ale cror urme au fost descoperite n mai toat Lumea Veche: Europa Central i de Sud, estul Chinei, Indonezia, nord-vestul i sud-estul Africii - singura "tentativ" reuit avnd loc ns n regiunile africane Afar (Etiopia) si Oldowai (Kenya).

O evoluie marcat de incertitudini

Dup cum se tie astzi, evoluia omului a decurs astfel: acum 70 de mili-oane de ani s-a desprins dintre mamiferele arboricole ordinul Primatelor, care

s-a diversificat n mai multe linii evolutive, una dintre acestea fiind ordinul

Homo sapiens - accident sau incident?

Hominoizilor (aprut acum 30 de milioane de ani) din care s-au dezvoltat Pongidele (strmoii marilor maimue antropoide actuale) si Hominidele (din care a evoluat omul). Din Hominide s-au desprins acum 15 milioane de ani Parapitecii, Propliopitecii, Oreopitecii (toi disprui acum 2 milioane de ani) si Ramapitecii, care s-au separat cu 5 milioane de ani n urm, n patru ramuri principale: ramura Ancestralus, din care fac parte Australopitecii (descoperii n Kenya si China), disprui acum 2 milioane de ani; ramura Robustus, din care fac parte Parantropi (Kenya), Megantropii (Jawa) si Zinjantropii (Tanganyica), disprui acum un milion de ani; ramura Africanus, cuprinzndu-i pe Homo habilis (descoperii n Tanzania, Tanganyica si Israel) si disprui acum 650 000 de ani; si, n sfrit, ramura Homo, singura care a reuit s supravieuiasc. Evoluia ei a pornit de la o grupa de Australopited denumii Gracili (aprut acum 3,8 milioane de ani), ce au evoluat n Homo timpuriu (aprut acum 2,6 mi-lioane de ani), din care s-a desprins, cu un milion de ani n urm, Homo erectus cu cele patru subspecii ale sale - Pitecantropul jawanez, Pitecantropul chinez (Sinantropul), Pitecantropul nord-african (Atlantropul) si Omul din Mauer.

Homo erectus a disprut acum 400 000 de ani, cnd se deschide cel de-al treilea mare hiatus n paleontologie: pn la urmtoarele trei ramuri de Homo sapiens (aprute n urm cu 150 000 de ani) nu au fost gsite dect foarte puine fosile, aparinnd unor grupuri numite Presapiens, descoperite n Marea Britanie, Frana si Germania. Se pare deci c, ntr-un moment crucial al evoluiei, din specia Homo erectus au aprut brusc i inexplicabil cele trei ramuri cu adevrat umane: Homo sapiens palestinianus, disprut fr nici un motiv aparent acum 70 000 de ani; Homo sapiens neanderthalensis (descoperit Ia Neanderthal, n Germania), o ras enigmatic: dei avea talia de 1,55 m, capacitatea cranian de 1600 cm

3 si dantura tipic uman, dei folosea focul, prelucra piatra, osul si lem-

nul, tria n cete, avea limbaj i rituauii de nmormntare, fiind relativ evoluat, a disprut fr urm din Europa si Africa acum 30 000 de ani, supravieuind doar n zone restrnse din Asia; Homo sapiens cu grupele Cro-Magnon, Chancelade, Grimaldi, Murzak-Koba, Briinn, Comb-Capelle si La Madeleine, aprute acum 40-30 000 de ani i rmase cele mai evoluate rase umane preistorice.

Specia Homo sapiens este astzi divizat n patru rase principale, inndu-se seama n mod subiectiv doar de caracterele fizice ereditare, nu i de rezervorul genetic caracteristic: rasa Europid ("alb"), rasa Mongolid ("galben"), rasele Negrid si Australid ("negre").

Rasele Mongolid si Australid populeaz Asia si bazinul Pacificului. O parte a populaiei mongolide siberiene a trecut peste Strmtoarea Bering n America, n timp ce tribuii australide au migrat din Jawa n Australia si Noua Guinee.


Rasele Europid si Negrid (care provin din aceeai grup de populaii, ve-nit n Europa acum 40 000 de ani, dinspre Atlantic) au cea mai mic rspndire din punct de vedere al zonei de apariie i ntindere iniial si se remarc printr-o statur nalt (n medie 1,75 m). Ele s-au desprins acum 30 000 de ani n condiii neclarificate nc: o parte a grupei Gnmali a migrat n Africa de Nord, unde a cptat (datorit condiiilor specifice de mediu si mixajului cu grupe locale ca Broketi Hill) caracterele rasei negride - prognatismul, pigmentaia si pilozitatea specific, iar cealalt parte a ei a rmas n Europa, definind rasa alb mpreun cu grupele Cro Magnon, La Madeleine si Chancelade. Dar creterea brusc n nlime apare stranie si nejustificat, dac ne gndim c de la Australopitecii gracili, avnd 1,20 m, pn la Omul de Neanderthal (1,55 m), deci n curs de 3 600 000 de ani, nu s-a realizat dect o cretere de 30-35 cm. Oare ce a determinat un salt de 20-25 cm n numai 5 000 de ani, perioad scurs ntre stingerea, n Africa si Europa, a Iui Homo neanderthalensis si apariia lui Homo sapiens?

Se tie c indicii principalelor criterii de umanizare au avansat destul de repede: nc de acum 3,8 milioane de ani, australopiteca gracil al crei schelet a fost descoperit n 1974 n Afar (Cornul Africii) avea oase lungi si drepte, iar fe-

murele ei indicau un mers exclusiv biped, n timp ce familia de Homo timpuriu,

gsit lng ea (5-7 indivizi fosilizai n acea perioad), avea deja maxilarele cu palatul n form de U (n loc de V, ca la maimue), mini subiri si lungi i den-tiia bine dezvoltat (n special incisivii si caninii), ceea ce proba faptul c ncepuser s consume carne. Totui, capacitatea cutiei craniene (care determin mrimea creierului i implicit gradul de inteligen) a evoluat foarte ciudat: de Ia Australoptteci (700 cm

3) la Homo erectus (900 cm

3), deci numai 200

cm3 n 2-3 milioane de ani, pentru ca apoi s fac un salt spectaculos Ia Homo

neanderthalensis (l 600 cm3) si Homo sapiens (l 700 cm

3) n doar 300 000 de ani.

Nici un exemplu din istoria vieii terestre nu sprijin aseriunile celor care consider aceste hiatusuri simple accidente nesemnificative. Nici o teorie tiin-ific nu este destul de bine argumentat pentru a explica veridic si complet aventura evoluiei speciei umane!

Adevratul Creator al omului: neotenia i Cel mai probabil rspuns la aceste enigme ale paleontologiei ar fi neotenia,

mecanismul biologic ce permite unor specii s pstreze caractere infantile sau neonatale pe parcursul vieii, si pare a fi procesul care a stat la baza evoluiei omu-lui din maimu, dar acest mecanism nu poate fi declanat dect prin control

Homo sapiens - accident sau incident? 11

genetic, Ideea c ar fi putut exista un astfel de control n evoluia speciei Homo sapiens a fost pentru prima oar sugerat n anii 1920-1930 de anatomistul olan-dez Louis Bolk. El a observat c att oamenii aduli, ct si puii de maimu nou-nscui posed maxilare mici, creiere de mari dimensiuni (a cincisprezecea parte din greutatea corpului) si au staiunea vertical, biped. Maimuele adulte ns au maxilarele mari, creiere ce ating doar a suta parte din greutatea corpului si staiune patruped. Teoria lui Bolk susine c, iniial, maimuele antropoide si hominidele s-au dezvoltat similar, ns, la un moment dat, viteza de evoluie spre forma adult a hominidelor a ncetinit considerabil. Rezultatul a fost c urmaii primelor specii de hominide au rmas ntr-un perpetuu stadiu de "nou-nscui", neajungnd niciodat la forma adulta a maimuelor antropoide. Dup cum afirma Louis Bolk, neotenia a dat speciei umane o extraordinar vitalitate, favorizndu-i n mod cert evoluia, nzestrnd succesiv generaiile de hominide cu cea mai puternic particularitate juvenil - un creier cu volumul mare n comparaie cu cel corporal - mecanismul neoteniei a transformat hominidele sedentare n cele mai inventive, adaptabile si reuite fiine de pe Terra. Dup cum spunea savantul olandez: "Creierul juvenil, mare si neinhibat, si-a dovedit superioritatea, instaurndu-si dominaia n lumea vie terestr".

Teoria lui Bolk a fost ignorat la apariia ei, dar a primit sprijinul cvasiuna-nim al marilor paleontologi din ntreaga lume (Leakey, de Grouchy, Johanson,

Gould, Coppens, Taieb) n ultimele trei decenii, dup ce expediiile arheologice au descoperit, n Africa, extraordinare dovezi ce sprijin teoria evoluionist a salturilor genetice. Dup cum consemna revista american "OMNI", descope-ririle din Afar si Kenya au demonstrat c, o dat cu fiecare nou treapt n evoluia omului, ultima specie avea capacitatea cutiei craniene sporit fat de precedenta. Paleontologii sunt de prere c aceast dezvoltare a craniului homi-nidelor a nceput cu milioane de ani n urm, o dat cu naintarea savanelor n dauna pdurilor. Fr protecia copacilor, supravieuirea depindea de continua cretere a volumului unui creier tot mai complex, capabil s conceap unelte, dar si de adoptarea poziiei verticale bipede, necesar eliberrii minilor pen-tru a folosi obiectele.

Dar specialitii cunosc faptul c neotenia nu poate fi provocat dect printr-o intervenie genetic repetat. Un simplu accident nu avea cum s influeneze evoluia unei specii, fiind lipsit de periodicitatea si amploarea necesar unei perpeturi a rezultatelor sale la scara istoric. Antropologul William Chmerny de la Universitatea de Stat din Idaho (S.U.A.) a studiat ani de zile scheletul de

hominid gsit n 1974 de ctre paleontologul Donald Johanson, ajungnd la


Studiu comparativ al craniului la: l ~ nou nscut; 2 - maimu antropoid;

3 - Homo neanderthalensis; 4 - Homo sapiens Cro-Magnon. Rezult

clar influena neatentei asupra procesului de umanizare (arhiva autorului).

concluzia c acea femel preuman care a trit n Afar este un exemplu clasic de neotenie. Scheletul (botezat "Lucy") prezint indicii de evoluie remarcabile fa de specia care l precedase cu un milion de ani n urm. Ins aceast perioad nseamn doar o clip din timpul geologic, permind maximum 250 de mutaii genetice. Or, transformrile eseniale produse n detaliile anatomice ale hominidei a/ariene (sporirea considerabil a capacitii cutiei craniene, staiune bipeda, falange lungi si subiri, femure si tibii drepte) necesitau 2 milioane de mutaii genetice, posibile doar n sute de milioane de ani. Chiar favorizate prin mecanismul neoteniei, care ar reduce mult numrul genelor necesare schim-brilor, mutaiile nu s-ar fi putut declana si perpetua prin accidente genetice naturale. Modalitatea si cauzele producerii acestor mecanisme genetice rmn


nc inexplicabile, dar muli cercettori sunt de prere c, dup cte tim astzi, ele nu puteau aprea, n cursul unei evoluii normale, dect ntr-o perioad de cel puin zece ori mai lung dect cei 15-17 milioane de ani, acceptai ca inter-val al edificrii speciei Homo sapiens.

Strini pe Planeta Albastr

Este de remarcat c, la problemele ridicate de evoluia "n salturi", negradu-al, a hominidelor, se adaug enigmele gruprilor cu caractere genetice neobinuite. Lsnd-la o parte populaiile pitice cu pielea verzuie, albastr, galben sau neagr care au trit n Europa pn prin secolele XH-XIV e.n., se pune problema apariiei nsi a gruprilor protonordice din Homo sapiens, caracterizate prin pigmentaia alb, culoarea blond sau rocata a pilozitii (foarte reduse pe corp), talia nalt, conformaia longiform a oaselor scheletului.

In majoritatea legendelor i documentelor provenind de la toate popoarele strvechi, apar cu o regularitate obsedant uriaii albi cu plete si brbi blonde si rocate, cunoscui sub diverse nume ("Fiii Cerului, Soarelui, Aurorei, Tunetului", Wanii, Viracochas), toate invariabil legate de cosmos, considerat mai mult spaiul nvecinat Terrei dect un tabu religios. Legendele sunt categorice: toi uriaii veneau din cer si s-au rentors acolo, dup ce au lsat cunotine vitale pentru supravieuirea si evoluia omenirii - aflat pe atunci n stadiul copilriei -, de la obinerea focului si prelucrarea metalelor, pn la astronomie, arhitectur, matematic, geografie si medicin. Desigur, toate aceste legende au fost tratate cu ironie sau indiferen. Dar erau ele oare numai fantezie? Opinia public nu cunoate dect puine din descoperirile care tind s treac unele "fantezii" din domeniul ficiunii n cel al realitii obiective. In ultimii 100 de ani au fost des-coperite attea schelete si mumii ale unor rase umane foarte diferite de cele

actuale, nct arheologii s-au vzut obligai s admit c ele nu sunt doar nite accidente genetice. Exist dovezi certe ale apariiei, cu 40 000 de ani n urm, a unei rase de oameni cu caractere europide, avnd nlimea cuprins ntre 2 si 3 m si capacitatea cutiei craniene de l 800-1 900 cm

3. Revistele ''Science et Vie" i

"Stern" au publicat n 1982 o serie de articole tiinifice nsoite de fotografiile unor dovezi paleontologice remarcabile.

Astfel, la nceputul anului 1982, au fost descoperite ntr-o veche necropol de lng oraul german Soest (landul Renania de Nord-Westfalia) aproape o mie de schelete cu nlimea medie de 2 m, precum si mormntul unui conduc-tor militar, al crui schelet msoar 2,30 m: n 1976 fuseser gsite n Flandra


dou schelete vechi de peste 30 000 de ani: unul aparinnd unui brbat nalt de 2,47 m, iar cellalt unei femei, cu nlimea de 2,38 m. n 1970 a fost descoperit n Africa Central o necropol veche de 20 000 de ani, coninnd aizeci de schelete ale unor brbai nali de 2,85 m. Nici continentul american nu a fost ocolit de asemenea surprize, dei se tie c amerindienii - ras de tip mongolid - aveau nlimea medie de 1,55 m. Astfel, n 1895, un grup de mineri a gsit n statul California rmiele mumificate ale unei femei cu nlimea de 2,03 m, iar n 1898, cercettorii antropologi de la Universitatea Harvard au descoperit n aceeai zon un alt schelet de femeie, cu nlimea de 2,38 m. n 1876 si 1912 au fost gsite (n statele Carolina de Nord si respectiv Wisconsin) cteva zeci de schelete cu nlimea de 2,40 m, iar n 1930 a fost descoperit n nordul Mexicului o necropol strveche, coninnd sute de morminte ale unei popu-laii cu nlimea medie de 2,44 m. n sfrit, n august 1982, o echip de arheo-logi a descoperit pe teritoriul Uniunii Sovietice un schelet de femeie, vechi de

peste 3 500 de ani. Expus la Muzeul Ermitaj din Leningrad, scheletul are nl-imea de 2,65 m.

Aceste descoperiri senzaionale au plit ns atunci cnd au fost gsite urmele unor umanoizi total diferii de rasele umane. Revista mexican "Lunes de Excelsior" publica, n octombrie 1976, un amplu reportaj nsoit de cteva fotografii ale unei descoperiri ciudate: scheletul unei fiine umanoide necunos-cute, gsit de Romero Valencia ntr-o carier de piatr din apropierea capitalei mexicane. Acest schelet are nlimea mic, omoplai netezi, coloana vertebral lipsit de coaste si apofize dorsale, precum si unele cioturi care par s fi fost brae, toate strbtute de numeroase orificii si canale ce conineau probabil venele si sistemul nervos. Craniul este rotund, oarecum asemntor cu cel al unui cine, dar nu are orbite, ci doar un fel de "tromp" osoasa. Directorul Muzeului Antropologic din Ciudad de Mexico a refuzat s dea amnunte sau s se pronune definitiv, dar specialitii francezi si americani sunt de prere c aceast fiin nu era de origine terestr.

n secolul al XlX-Iea, antropologul francez Eugene Dubois a descoperit n

Jawa rmiele unui ciudat pitecantrop: doi molari, o calot cranian si un femur, care prezint o serie de protuberante osoase asemntoare cu nite apo-fize, identice ca form i egal distanate. Explicaia oficial a acestor hipertrofii a fost: fie reumatismul, fie leziunile mecanice (adic fracturile). Dar este posibil ca omul-maimu din pliocenul tropical care tria 20-30 de ani, s fi suferit de reumatism? Ct despre leziunile mecanice, ce os ar fi putut suporta oare attea

fracturi consecutiv-alturate, sudndu-se la loc de fiecare dat?


Paleontologia nu a putut gsi o explicaie rezonabil pentru aceste enigme. Evoluia este nc prezentat ca un proces continuu si putini amintesc despre nenumratele eecuri, marile discontinuiti dintre specii si salturile calitative inexplicabile ale omului. Adevrul este c momentele-cheie din istoria umani-tii, cum ar fi clipa n care primul om nu a mai aruncat piatra pe care o folosise, ci a pstrat-o ca unealt, clipa n care a nceput s produc focul lovind dou pietre, cnd a scos primul sunet articulat si a descoperit solidaritatea de grup

srind n ajutorul altui semen, atacat de un animal, toate aceste momente mar-cante n procesul de umanizare rmn un mister, att prin motivele care le-au determinat, ct si prin modul sau timpul n care s-au produs. Specia uman are meritul incontestabil de a fi perseverat neabtut pe calea evoluiei, n ultimii 30 000 de ani. Dar ce s-a ntmplat mai nainte? Ce motiv a determinat maimu-

ele Ramapithecus s porneasc pe acest drum? Omul este cea mai evoluat specie terestr astzi, dup preistoria si istoria

sa att de zbuciumate, ns el nu era n nici un caz o specie cu mari anse de evoluie acum 400 000 de ani (Ia dispariia lui Homo erectus), chiar dac avea n urma sa 15 milioane de ani de evoluie. Atunci, de ce tocmai HOMO SAPIENS?!

Ipoteza paleoastronautic

Erich von Dniken scria n 1969: "ntr-un trecut foarte ndeprtat, greu de precizat n timp, o nav spaial strin descoper planeta noastr. Echipajul stabilete c Pmntul ntrunete toate condiiile pentru geneza unor fiine dotate cu inteligen. Firete, omul acelor vremuri nu era nc Homo sapiens, ci altceva... Astronauii strini fecundeaz artificial unele exemplare feminine din aceast specie, le cufund - dup cum spun strvechile legende - ntr-un somn adnc si se rentorc spre locurile de unde au venit. Repet experiena nnobilrii de cteva ori (revenind de-a lungul timpului - n.a.)f pn cnd reali-zeaz, n fine, o fiin nzestrat cu suficient inteligen spre a-i putea mprti normele vieii sociale.G..) Astfel iau natere primele comuniti umane si apar primele manifestri de ndemnare n munc. Zeii se arat mai departe interesai n transmiterea cunotinelor lor. i ocrotesc nvceii, fac eforturi s-i apere de primejdii si doresc s obin - fie si cu fora - o dezvoltare pozitiv a speciei umane." n timp, va urma transmiterea unor inestimabile cunotine ale acestor vizitatori pmntenilor, care i vor trata cu respect, pstrndu-le amintirea vreme de multe generaii. Dar strinii nu au mai revenit si specia uman i-a urmat singur evoluia. Au izbucnit rzboaie nesfrite,


mbinndu-se ca reeaua unei plase n istorie, cetile s-au ruinat, multe cuno-tine s-au pierdut, pentru a fi redescoperite mai trziu, au nflorit si au disprut civilizaii...

n momentul apariiei acestei ipoteze s-a iscat o adevrat furtun de proteste gritoare prin diversitatea lor:

1. Ipoteza paleoastronautic deranjeaz autoritile religioase (care, indife rent de religia respectiv, se arat tot mai dornice sa intervin n viaa statelor laice) si contrazice teoriile tiinifice n vigoare. Acceptarea ei nseamn nu att modificarea manualelor colare, ct schimbarea ntregului mod de a privi isto ria, revizuirea tuturor cunotinelor noastre despre trecutul umanitii pn n urm cu dou milenii.

2. Aceast ipotez este prea radical i aici intervin probleme mai serioase dect opoziia unor oameni de tiin conservatori: ea a aprut ntr-o vreme cnd statele naionale sunt ameninate cu dispariia, cnd nsi istoria naiu nilor este contestat, trecuta sub tcere sau minimalizat pentru a face loc globalizrii, unor super-naiuni sau unui "popor planetar" care, uitndu-si iden titatea, cultura si valorile, se va supune mai uor dictaturii grupurilor politico-

I M economico-financiare ce rvnesc s stpneasc ntreaga lume. 3. n sfrit, judecnd prin analogie, s-a prezentat urmtoarea situaie: presu

punnd c nite astronauti teretri ar descoperi pe o planet din Univers fiine inteligente aflate pe o treapt de dezvoltare inferioar nou, ar interveni ei oare n procesul (biologic sau istoric) de evoluie al acestor fiine? Ar distruge ei pe cele a cror evoluie ar fi considerat prea nceat, pentru a e favoriza pe cele lalte? Ar realiza ei oare fecundarea i hibridarea n grupul unor fiine nzestrate cu raiune ("presupunnd c ar rezolva problema incompatibilitii genetice")?

Problema interveniilor de inginerie genetic a depit stadiul explorrilor de ordin teoretic: nc din 1982, prof. dr. Martin Cline a efectuat prima operaie de acest gen la U.C.L.A., obinnd rezultate care au depit cele mai optimiste ateptri. Iar astzi nu mai este lung calea ce urmeaz a fi strbtut pentru a conferi acestui fel de chirurgie atributele unei tehnici de corectare a unor ano-

malii genetice sau funcionale rezultate ca urmare a afeciunilor patologice dobndite dup natere (n cazul omului) sau de sporire a eficienei economice (n cazul plantelor si animalelor). Ins, avnd n vedere istoria cunoscut a umanitii, exist puine dubii asupra atitudinii unor exploratori teretri n condiiile descrise mai sus: nu numai c nu s-ar osteni s favorizeze o evoluie a fiinelor inteligente, dar, n mod cert, ar cuta s le distrug, pentru a elimina orice concurent biologic la "spaiul vital".

17

ARTA RUPESTRA FUTURISTA

rta este un act specific uman, ale crui produse nu sunt expresia unei

necesiti fiziologice, ci se conformeaz nevoilor psihologice si afective,

care nu sunt ns mai puin importante, deoarece simul artistic joac un rol

esenial n evoluia omului, determinnd sau influennd o serie de elemente

principale ale specificului uman.

Majoritatea creaiilor de art descoperite pn astzi au vechimea de pn la

35-40 000 de ani, aprnd o dat cu specia Homo sapiens fossilis. nceputurile

au fost modeste:

- reprezentri animaliere naturaliste gravate pe oase, coarne, plci de calcar

sau argil; pictate cu oxizi minerali si spate cu obiecte ascuite (silexuri,

coarne) pe pereii si plafoanele peterilor sau pe stncile din defileurile si pla

tourile montane;

- mici statuete si figurine, la nceput modelate din argil, apoi sculptate n

os, filde, lemn si piatr, sau chiar sculpturi n pereii de calcar ai unor grote sau

pe stnci.

Sursa de inspiraie a strmoilor notri a fost, n mod firesc, propria lor lupt

pentru existen. Animalele erau reprezentate cu un deosebit sim al micrii si

proporiilor, fugind, hrnindu-se, luptnd, murind, uneori vnate de ctre om,

niciodat ns n poziie static sau dormind. In Europa predomin siluetele de

cai, reni, mamui, ursi sau rinoceri lnosi, dar animalul favorit rmne bizonul,

n timp ce leii, mistreii i caprele apar doar incidental, n zone geografice

reduse, n Africa erau preferai struii, antilopele, girafele, rinocerii si elefanii

africani, foarte rar felinele, n timp ce n America de Nord predomin bizonul,

iar n America Central si de Sud sunt reprezentai mai ales jaguarul, arpele si

maimua. Feste tot ns psrile, petii, insectele si plantele apar numai n mod

cu totul excepional.

Splendide picturi si gravuri preistorice au fost descoperite n peterile si

platourile montane din Spania (Altamira), Frana (Lascaux), Algeria (Hoggar),

Africa de Sud (Brandberg); ns exist alte mii de picturi rupestre n Orientul

Apropiat si Mijlociu, Urali, Mongolia, Australia, Siberia, Scandinavia, Peru,

Mexic, Guatemala, S.U.A., Italia, Turcia, Elveia si Romnia. Evident, aceste

manifestri nu au avut un scop artistic n sensul neles astzi. In volumul

A


Dans al fertilitii la oamenii de Cro-Magnon, ceremonie complex, ce demonstra

cunotine avansate de astronomie, biologie si anatomie (dup prof. Leroi-Gourhan).

Art rupestr futurist 19

"Quatre siecles d'ari parietal; Le cavernes decorees" (Montignac, 1952) celebrul specialist francez, abatele H. Breuil, a lansat principala teorie interpretativ, larg cunoscut si acceptat n secolul trecut: omul paleolitic reprezenta anima-lele pe care urma s le vneze, strpungndu-Ie apoi cu sgei si lnci pentru a avea succes la vntoare, dup cum reda grafic si animalele de prad, n cre-dina c va fi astfel aprat de ele.

A doua teorie {mai complex si relativ diferit de a lui Breuil) aparine celui mai mare specialist al secolului XX, profesorul francez A. Leroi-Gourhan (de la

College de France), fiind enunat si argumentat detaliat n monumentala sa lucrare "La Prehistoire de l'Art Occidental" (Paris, 1965). Gourhan a fost tot-

odat primul cercettor care a atras atenia asupra poziiei topografice speciale a tuturor acestor fresce (aezate n locuri favorabile conservrii lor), ceea ce dovedete nu numai importanta deosebit ce li se acorda, dar si dorina ca ele s reziste timpului. Teoria clasic susine c aceste picturi erau destinate dan-surilor rituale si ceremoniilor de iniiere, avnd deci o motivaie magico-reli-gioas: "legtura dintre om si animale pe care, desenndu-le, artistul credea c le nsufleete, devenind astfel frai" (fapt argumentat prin numeroasele reprezentri de animale cu expresie uman si figuri mixte om-animal). Noua teorie a profesorului Leroi-Gourhan susine ns ca figurile mixte constituie mai curnd simbolurile interaciunii dintre specii dect oameni mascai si c arta paleolitice este legat n primul rnd de diviziunea speciilor n cupluri de sexe, reprezentarea lor simbolic fiind prima ncercare a oamenilor de a nelege organizarea lumii vii.

Academii de Art n Cuaternar

Dac picturile din Altamira, tascaux, Marsoulas, Hoggar sau Brandberg uimesc prin frumuseea si monumentalitatea lor, ca si prin sigurana vizibil a tusei artitilor, fiind comparabile pentru timpul respectiv cu cele realizate de Michelangelo la Capela Sixtin, n alte locuri de pe glob exist opere de art ce ridic semne de ntrebare de cu totul alt natur.

Astfel, n America de Sud, pe platoul de la Marcahuasi (Peru), aflat la alti-

tudinea de 3 800 de metri, au fost gsite stnci sculptate n form de lei, cmile si strui africani (deci animale care nu au trit niciodat pe continentul american) si chiar fpturi preistorice, unele disprute cu milioane de ani naintea reali-zrii sculpturilor. De altfel, nc din 1801 Aexander von Humboldt descoperise n America Central, n munii Encaramada, n savana de lng oraul Cuycara


si n selva dintre rurile Cassiquiare si Orinoco, stnci uriae numite de indieni "tepumereme" ("pietre pictate")/ pe vrfurile crora, la nlimi inaccesibile, sunt reprezentate animale (tigri, crocodili), stele, sori, precum si multe desene

indescifrabile, dintre care unele par siluete umane.

La nceputul secolului al XX-lea a fost gsit la Tiahuanaco o reprezentare de toxodon - animal disprut naintea venirii omului primitiv n zon. In 1928, expediia Doheny descoperea n nordul Statelor Unite, la ieirea din faimosul Grand Canyon, o vale lateral adnc si lipsit de viaa, numit de indieni "Hava supai" ("Pereii pictai"). Impuntoarele faleze ce flancheaz valea sunt literalmente acoperite cu petroglife vechi de peste 10 000 de ani, reprezentnd

oameni la vntoare de mamui si bizoni, n mijlocul lor se afl zeci de imagini tulburtoare: tyrannosauri, stegosauri, iguanodoni, siluete desprinse parc din albumele muzeelor de istorie natural din Paris si New York, dup cum scria cercettorul american Charles Berlitz. Surpriza cea mare o constituie ns peretele de Ia ieirea de nord a vii, pe care este reprodus cu exactitate harta fluviului Amazon cu toi afluenii si! Lng oraul mexican Acmbaro au fost gsite numeroase statuete strvechi de lut, reprezentnd cai, rinoceri, cmile si dinozauri ai erei secundare (spre exemplu, brachiosauri)...

n luna august 1982, o expediie tiinific a revenit din pustiul Koolbura, situat n peninsula Cape York (statul Queensland), anunnd descoperirea ur-melor unei splendide civilizaii aborigene, care nflorise acum mai bine de 6 000 de ani n extremul nord al Australiei. Conductoarea expediiei, Josephine Flood, a refuzat s dea detalii asupra vestigiilor gsite (case, unelte, schelete), dar a declarat: "Picturile rupestre din zona Koolbura sunt probabil cele mai inte-

resante descoperite pn acum n lume si vor avea un ecou mondial. Dup aceste descoperiri, suntem obligai s rescriem preistoria Australiei." Nici pn azi datele despre Koolbura nu au fost fcute publice...

Spre deosebire de imaginile reprezentnd animale sau elemente decorative

si simbolice (sgei, lnci, arcuri, spirale), siluetele umane sunt extrem de rare n arta paleolitic, iar atunci cnd apar totui sunt de o neateptat stngcie. Uneori se ntlnesc siluete mixte om-animal, dar n general au fost descoperite

forme filare constituite din linii si puncte, cum sunt cele gsite n Garrone (Frana) sau Oltenia si Dobrogea (Romnia), ns la Im Habeter si Hoggar abund scenele de vntoare n care brbaii sunt reprezentai alergnd si ncordndu-si arcurile sau aruncnd suliele, precum i scene de dans ritual, n care micrile pline de graie si armonie, formele zvelte, uneori sinuoase ale dansatoarelor, avnd panase stranii pe cap, evoc mai mult un balet de curte dect o srbtoare


slbatic din Neolitic. Aceste desene cu o vechime de peste 6 000 de ani prezint caracteristicile stilului artistic egiptean, dei asemenea fresce au aprut n Egipt la o dat ulterioar realizrii celor hoggariene. Este interesant de remarcat fap-tul c n reprezentrile grafice humanoide din Hoggar se disting dou populaii bine difereniate: cea alb, mai puin numeroas, dar ocupnd o poziie privile-giat, si cea neagr, gasindu-se ntr-o situaie dependent fa de prima. Acest lucru este sugerat pregnant de una din fresce, n care personajul principal este o femeie alb n faa creia danseaz un grup de brbai, unii negri, alii avnd doar feele acoperite cu mti negre.

Elemente deosebit de interesante pot fi remarcate la celebra pictur mural "Doamna alb", descoperit la Brandberg (Africa de Sud-Vest) ntr-o peter de pe asa-numitul "Munte de foc" din desertul Namib, pictur a crei vechime pare s ating ntre 3 000 si 5 000 de ani. Se pot observa evidente contingene cu stilurile egiptean, cantabric, cretan si hoggarian (cu care boimanii au avut, se pare, contacte). Oamenii (albi si negri) sunt redai numai din profil, nvesmn-tai sumar sau purtnd doar podoabe si arme, femeile sunt egal reprezentate cu brbaii si se pot observa foarte bine amnuntele anatomice. Intervin ns i o serie de elemente care nu i au locul ntr-o pictur neolitic. Figura central, o femeie alb, zvelt, mai nalt dect nsoitorii ei, este mbrcat n pulover pe gt si cu mneci, pantaloni strmi, mnui, jartiere, ciorapi, pantofi si are prul rou prins ntr-o plas cu diamante. Oare boimanii citeau reviste de mod acum 5 000 de ani?! n spatele ei se afl un brbat alb care are cizme si ine n mn o vergea ciudat cu epi (identificata de Breuil cu crja imperial egip-tean). Dar el poart o casc cu viziera prea complicata pentru a fi o simpl masca ritual (inutil, de altfel, Ia o vntoare). Prin contrast, ceilali brbai i femei (n marea majoritate negri) sunt goi, avnd doar podoabe i arme speci-fice perioadei.

In desenele gravate de Ia Lussac-Poitou (Frana) se pot deosebi oameni mbr-cai n haine moderne (sacouri, plrii, sorturi) apreciate de Breuil ca "autentice si inexplicabile". Pentru c, ntr-adevr, este greu de explicat de ce la ceremoniile magice sau la vntorile din Neolitic oamenii purtau vesminte asemntoare cu cele actuale, iar n restul timpului doar blnuri i piei de animale! Asemn-toare sunt enigmele pe care le suscit desenele descoperite pe platoul stncos de la Tamanrasset (Sahara de Nord - Algeria), unde pot fi vzute siluete umane mbrcate n costume incomode si groase, avnd cti rotunde prevzute cu cte dou vizoare foarte mari, perfect circulare.

n multe fresce si gravuri preistorice apar si alte aspecte stranii: elemente tehnice inexplicabile, costume sau obiecte similare cu cele folosite de astronaut!


si aviatori. S ne reamintim faptul ca n pictura rupestr siluetele umane sunt redate stngaci, filiform, chiar cele mai reuite fiind reprezentate numai din profil. Totui, pe toate continentele au fost descoperite reprezentri ale unor fiine umane purtnd haine greoaie si avnd cti ciudate (rotunde si cu antene), siluete privite din fa i atingnd nlimea de 1-6 m. Arheologii le-au considerat la nceput animale, dar explicaia nu a rezistat la comparaia cu modul obinuit de reprezentare a animalelor. Apoi s-a "descoperit" c erau "zei", ns noiunea de "zeu" nu exista n epoca pietrei, n orice caz nu sub forma n care va aprea n antichitate sau evul mediu. Oamenii erau animisti, adornd animalele, focul, Soarele sau trsnetul, dar n nici un caz nu concepeau nc forele naturii ca avnd form si comportament uman.

n 1979 au fost gsite n valea Cioulout (Mongolia) desene rupestre vechi de . 5 500 de ani, gravate n pereii unei galerii cu lungimea de 12 km. Ele reprezint , animale care planeaz deasupra Soarelui si Lunii, oameni, erpi i figuri antropomorfe inexplicabile, greoaie, unele avnd cte trei degete la mini i la picioare, n 1969, pe o stnc din Fergana (Uzbekistan) a fost descoperit si fotografiat un desen neolitic, reprezentnd un om cu o casc sferic etanat prevzut cu antene; el are n spate un dispozitiv ciudat, foarte asemntor cu aparatele de respirat folosite pentru evoluia liber n spaiul cosmic. Cercettorul rus G. Saki descoperise nc din 1961 dou desene asemntoare. Primul, din apropierea satului Ohna (Kazahstan), reprezint un humanoid al crui cap este acoperit cu o casc de scafandru nconjurat de raze (n mprejurimi se gsete exploatarea de uraniu de la Fergana...); al doilea, situat n apropierea localitii Navoy (Uzbekistan), are peste 5 000 de ani vechime si reprezint oameni dotai cu aparate respiratorii.

O tav gsit n El Salvador red zborul unei fiine humanoide pe deasupra palmierilor, ntr-un vehicul lung, de forma unui trabuc, n 1956, un arheolog francez descoperea n Alpii italici un desen neolitic, reprezentnd un om n haine greoaie, cu dispozitiv cilindric de respirat n spate si casc rotund cu vizor i antene, n provincia iranian Behystan a fost gsit un basorelief n care este redat Darius, "nvingtorul celor zece seminii", salutndu-1 pe Ahuramazda (zeul focului). Acesta zboar pe deasupra capetelor celorlali ntr-o lad de sub care nesc raze, iar n mna stng ine o inconfundabil man de pilot. La Akkad (Sumer) au fost gsite tblie si gravuri pe care erau reprezentate: stele nconjurate de raze, n jurul crora graviteaz planete de mrimi variabile; per-sonaje purtnd pe cap o stea i fiine stranii care zboar pe globuri naripate.

n 1956, cercettorul francez Henri Lhote a descoperit la Jebbaren, n podiul Tassili (Sahara algerian), sute de perei literalmente acoperii cu picturi si


gravuri rednd mii de animale si oameni. Printre ele si personaje cu o vestimen-

taie neobinuit pentru acea epoc. Eie in n mini verigi de care sunt fixate nite cutii dreptunghiulare; dou fiine omeneti au "scafandre" prevzute cu evidente antene parabolice fixate pe cretetul ctilor sferice (cti si antene ce nu pot fi asemuite cu mtile rituale sau panaee ornamentale). Alte fresce reprezint nc aproape 20 de asemenea personaje greoaie, cu cti rotunde, n izbitor contrast cu perfeciunea imaginilor de animale slbatice, n centrul pla-toului, pe o stnc solitar, troneaz figura sumbr a "Marelui zeu marian", nalt de ase metri. Acesta este mbrcat ntr-un costum asemntor celui spaial, complet etanat (fr custuri), pe ai crui umeri masivi se sprijin o casc (prinsa de costum printr-o articulaie), care are cteva fante n dreptul nasului si gurii. Specialitii afirm c uriaa siluet dovedete un remarcabil simt al perspec-tivei n spaiu si c pentru epoca respectiv o asemenea "costumaie" este greu de justificat

Picturi reprezentnd personaje asemntoare au fost gsite n regiunea Tulare (California). Astfel, n Inyo-County, ntr-o peter cu pereii acoperii de picturi, se poate distinge o reprezentare care cu greu ar putea primi o alt semnificaie dect cea a unei rigle de calcul cu rama dubl. In peterile din Suedia i Norvegia au fost descoperite picturi neolitice reprezentnd humanoizi cu capetele ro-

tunde, mari si uniforme, fr trsturi distincte, precum si obiecte aeriene cu aripi, care nu pot fi asemuite cu psri. Arheologul E. Anati a gsit pe stncile de la Val Camonica (Elveia) desene reprezentnd oameni mbrcai n costume asemntoare actualelor combinezoane de aviaie. Pe cap au cti rotunde prev-zute cu "antene", iar n mini in obiecte triunghiulare. Ce sunt aceste "cti"? Au rol de protecie, iar "antenele" sunt "elemente de podoab"?

La Kun-Ming (provincia Yunan - China), de pe fundul unui lac aflat n apro-

pierea oraului, s-au ridicat la suprafa, cu ocazia unui cutremur, cteva pira-mide de piatr pe care erau spate ciudate maini cilindrice-fusiforme, orientate n zbor spre cer (chinezii cunosc racheta propulsat cu praf de puc de peste 2 000 de ani), n Rusia s-a descoperit un basorelief reprezentnd un obiect asemn-tor unei "nave spaiale", format din 10 sfere lipite ntre ele, aezate pe un cadru dreptunghiular susinut de doi stlpi masivi, deasupra crora sunt plasate alte cteva sfere mai mici, dispuse simetric.

n 1913 i, mai recent, ntre 1969 i 1970, au fost gsite numeroase gravuri rupestre de acest gen n masivul Ai'r (la Kori Taguei - Nigeria), studiate de

cercettorii francezi ai Institutului "ORTSOM", care au sesizat c n apropiere se afl o bogat exploatare de uraniu. Desenele reprezint, printre altele, un


personaj humanoid avnd acelai ciudat costum-combinezon cu pantaloni bu-fani si cizme asemntoare celor de aviator, o casc rotund cu obinuitele antene, precum si alte elemente tehnice dispuse pe partea central a costumului...

n Guatemala a fost gsit un basorelief, vechi de peste 4 000 de ani, reprezen-tnd dou personaje n mrime natural: un om cu plete si barb, ngenuncheat n fata unei fiine stranii care st n picioare, cu minile n solduri. De aceast dat, orice confuzie este exclus: personajul poart un inconfundabil costum de scafandru-greu, compus din cizme nalte, pantaloni bufani, bluz semirigid cu centur si cadran rotund n partea stng a pieptului, mnui speciale, cu un singur deget (asemntoare cu cele de box), garnituri de etaneizare la ncheie-turi, genunchi si mijloc. O alt garnitur face legtura la casca rotund cu vizet nituit (prin al crei geam se pot remarca ochiul si nasul redate foarte clar) avnd un "bot" cilindric asemntor cartuelor filtrante de la mtile de gaze. De la casc, pornind dintr-un adaptor rotund, pleac un furtun elastic spre re-zervorul prins pe spate. Or, toate aceste elemente de mbrcminte erau total necunoscute n acea regiune n antichitate, fiind nu numai inutile, dar si impo-

sibil de purtat n clima tropical fr a fi complet etaneizate si presurizate! Pn si n partea opusa a globului, n izolata Australie, au fost descoperite ast-fel de gravuri rupestre, la Delamer. Vechi de 10-12 000 de ani, ele reprezint per-sonaje care poart costume de imersiune, groase, etane si, desigur, obinuitele cti rotunde de scafandru. Dar n torida clim australian btinaii nu au avut niciodat haine sau podoabe capilare de acest gen.

n sfrit, un ultim exemplu de desene ciudate l constituie grupul celor descoperite pe stncile Insulei Pastelui. Aici, pe vrful celui mai nalt vulcan,

Rano Kao, se gsesc ruinele lui Orongo ("Satul Oamenilor-Psri"), n faa cruia, la cteva sute de metri n largul oceanului, se afl Motunui ("Insula Oamenilor-Psri"). n ambele locuri se gsesc gravate n lava dur chipuri ciudate de oameni cu aripi si cap de pasre, avnd un cioc lung i plin de dini i, uneori, innd n vrful aripii un ou (toate acestea fiind elementele tradiionale foarte cunoscute, dar nc inexplicabile, ale Insulei Pastelui). Dar singura pasre cu dini de pe Terra a fost Archaeopteryx lithographica, ce a trit n Jurasic i pe care pascuanii n-aveau de unde s o cunoasc. Alte personaje au ns corpuri greoaie i masive, capete mari, rotunde, cu ochii circulari si privirea de o fixitate stranie. Vechimea acestor desene este apreciat la aproape 2 000 de ani.

Toate reprezentrile de acest gen de pe glob conin similitudini evidente: cos-tumele greoaie, ctile rotunde cu antene i vizoare, mnui, pantaloni bufani i aparate ciudate n spate. Oare oamenii cavernelor din toate continentele si


din cele mai izolate insule, din munii inaccesibili si junglele de neptruns urmaser toi aceleai cursuri de pictur si gravur, sau i fceau vizite reci-proce pentru a schimba idei si impresii artistice?! Dac asemenea costume reprezint haine si mti rituale, de ce sunt redate identic, chiar si n locuri a cror clim nu a permis niciodat s se poarte mbrcminte? Dac oamenii primitivi le-au desenat astfel datorit "stngciei" lor, cum se poate ca tot ei s fi creat operele de art din Altamira, Lascaux, Tassili si Marsoulas? Oare este chiar att de inadmisibil ipoteza c aceste desene rupestre sunt reproduceri a ceea ce au vzut oamenii n realitate: astronaut! n costume spaiale, cobornd din vehicule zburtoare?

Straniile statuete neolitice

n Paleolitic si Neolitic, mica sculptur avea, se pare, o larg rspndire, dar, statuetele fiind executate din materiale fragile (os, corn, lemn, argil si calcar, extrem de rar din piatr dur), majoritatea au fost distruse de timp, cele care s-au pstrat fiind destul de prost conservate. S-a nceput probabil cu figurine mode-late din argil, generalizndu-se apoi sculptura n os si filde, cea n lemn fiind destul de puin cunoscut astzi datorit faptului c acesta era materialul cel mai puin rezistent la degradare. Statuetele aveau, n general, subiecte ani-maliere sau erau idoli feminini stilizai cu stngcie. Mai rar, si tot att de imperfecte n Paleolitic, apar reprezentri de obiecte, arme si figuri brbteti. Chiar si n Neolitic (cu l 000-2 000 de ani .e.n.) statuetele din Europa si Africa

rmn destul de puin reuite; n timp ce n America de Sud - mayaii, incaii, olmecii, n Orient - sumerienii i egiptenii, iar n Asia - hinduii si chinezii ncepuser s realizeze adevrate opere de art, uimitoare prin fineea execuiei si mai ales prin diversitatea subiectelor.

Provenind dintr-o perioad de timp ntins pe aproape 15 000 de ani si aco-perind vaste teritorii geografice, s-au descoperit ns unele statuete, figurine, machete de fiine si obiecte, a cror stranie nepotrivire cu timpul i locurile crora le aparin ridic probleme spinoase n faa arheologilor... La Ierihon (Israel), unde o parte a caselor construite din piatr erau semisferice, identice cupolelor cazematelor moderne (dei vechi de 12 400 de ani), s-au gsit n morminte capete modelate din ghips, vechi de peste 9 000 de ani. Dar apariia si rspndirea olritului si a prelucrrii obiectcloi din ghips sau argil n Orientul Apropiat si Mijlociu dateaz din anii 6000 .e.n., deci aceste capete (singurele rmase din acea perioad) nu puteau fi fcute de autohtoni. Cu att


mai mult cu ct ele prezint o stranie varietate de tipuri si caractere somatice (nasuri lungi si drepte, fruni nalte sau bombate, ochi bulbucai sau oblici, buze groase sau subiri, pomei proemineni) care nu aveau cum s le fie cunos-cute locuitorilor acelei regiuni si nu se potrivesc concepiei noastre despre fizi-cul oamenilor preistorici!

Sumerienii au furit cu patru milenii n urm remarcabile opere de art, cum ar fi cele descoperite a Uruk si Babilon: un cerb atacat de lupi si un car de lupt cu caii mnai de vizitiul privind nspimntat doi rzboinici ncletai n lupt n partea din spate a carului. Acum peste 4 500 de ani, tot sumerienii realizau

ns ciudate machete ale unor locuine care trezesc stranii analogii cu obinu-itele cazemate antiatomice din zilele noastre: semisferice, masive si avnd o sin-

gur u joas, complex nrmat, identic ambrazurilor moderne. Oare de ce fureau artitii Sumerului astfel de machete greoaie, inestetice si inutile n acea perioad? Au ele vreo legtur cu imnurile sumeriene ce aminteau c zeii lor rzboinici (Marduk, n special) aruncau fulgere sclipitoare si ploi de foc asupra dumanilor si descriau nlarea zeiei Inanna n cer rspndind o lumin orbi-toare ce distrugea casele? Desigur, nc din preistorie, oamenii ddeau foc aezrilor dumane, iar trsnetele distrugeau casele, dar de unde tiau sume-rienii c lumina si "ploaia de foc" (cldura) pot ptrunde prin zidurile cetilor si pot distruge viaa din interiorul lor? Oare nu sunt acestea efectele radiaiilor luminoase i calorice ale exploziilor atomice?!

La Gumelnia (Romnia) au fost gsite mai multe figurine de lut vechi de peste 6 000 de ani. Printre ele, unele reprezint mese rotunde, scaune cu sptar nalt si chiar adevrate fotolii cu brae. Este greu de crezut c vntorii din Neolitic ineau att de mult la confort, deoarece, dup cum se tie, scaunele au aprut abia mai trziu, n Egiptul antic, i nu erau foarte rspndite nici n antichitate, fiind un atribut caracteristic regalitii si clerului, o dovad de bogie si putere.

Statuetele "Gangu", gsite n oraul Kamukai si atribuite culturii "Djemon" (veche de 7-8 000 de ani), nfieaz personaje mbrcate n costume fr cus-turi, prevzute cu garnituri de etansare ntre cti si costume, cu vizoare ro-tunde/ identice cu cele ale "Marelui zeu marian" din Tassili. Cercettorul rus A. Kazanev scria: "Asemnarea exterioar cu Marianul lui Lhote este fra-pant i tulburtoare...".

Statuetele "Dogu", descoperite n munii provinciei japoneze Aomori, au vechimea de pn la 6 000 de ani. Dup Al Doilea Rzboi Mondial au fost gsite zeci de asemenea figurine sculptate n piatr dur, cu o adevrat manie a deta-liilor. Acurateea operelor sculptorilor anonimi a provocat uimirea oamenilor


de tiin, care nu i pot nc explica modul n Care au fost realizate si finisate

numai cu ajutorul uneltelor de piatr, singurele cunoscute n Neolitic. In ulti-

mele decenii ns, multe reviste tiinifice britance franceze, americane si japo-

neze au acordat spaii ample studiilor prin care arheologul japonez doctorul

Y. Matsumura, cercettorul californian K. Zeissing si A. Kazanev au evideniat

si demonstrat c aceste ciudate statuete prezic o costumaie cu interesante

"detalii tehnice". Ctile rotunde, echipate cu antene, lantern, vizoare cu mon-

turi speciale i filtre de lumin, difuzoare si filtre respiratorii, sunt legate prin

articulaii flexibile de costumele tip semirigid, dotate cu aparate de presurizare,

toate aceste elemente fiind similare echipamentelor spaiale folosite n zilele

noastre de astronaut!. Cnd Karl Zeissing i-a trimis studiul la N.A.S.A., aceasta

(n mod surprinztor) 1-a apreciat pozitiv, rspunzndu-i oficial: "Specialitii

notri consider c ipoteza asupra costumuhii-armur prezentat n documentele

Statuete Dogu (Japonia), vechi de 6 000 de ani (arhiva autorului).


pe care ai binevoit s ni le trimitei este extrem de interesant. De altfel, o mbrcminte similar este deja elaborat si a fost supus aprobrii Direciei Centrale N.A.S.A., ea fiind n prezent n curs de perfecionare (a devenit stan-dard abia n 1995 - ..). Adugm, de asemenea, c anumite detalii prezentate de comunicarea dumneavoastr si figurnd n fotografii, cum ar fi modul de mbinare al acestor elemente, monturile vizoarelor, articulaiile flexibile, sar-nierele sferice si conservatoarele de presiune, sunt introduse n

mbrcmintea dur realizat de Direcia Special a Echipamentului Navelor Cosmice (...)". Conservatoarele de presiune menionate n rspunsul N.A.S.A. (mici elipse haurate pe pieptul si membrele statuetelor) sunt tipice pentru costumele presurizate, avnd rolul de a preveni accidentele de tip "Squeeze" -

depresurizare brusc a costumului, ceea ce are ca efect aspirarea corpului de ctre casc, transformat ntr-o teribil ventuz.

De cealalt parte a globului, n Peru, au fost descoperite, Ia Mochica, mti funerare, statuete, figurine si basoreliefuri aparinnd civilizaiei incase "moche" si datnd de prin anii 1500 .e.n. Ele prezint o stranie multitudine de tipuri rasiale si somatice, a cror prezen este inexplicabil pentru locul si timpul respectiv: arabi, negri, evrei, mongoli, japonezi, greci si scandinavi, care, teore-

tic, au ajuns n Peru abia dup conquistadorii lui Pizarro. Unele statuete sunt sculptate n piatr, altele (n special majoritatea mtilor funerare) sunt reali-zate din jad verde de o provenien necunoscut.

n Bolivia, la Tiahuanaco, s-au descoperit statuete sau chipuri umane din

piatr prezentnd o inexplicabil ''reuniune" de fizionomii: buze groase sau subiri ca o lam de cuit, urechi mari si grosolane sau delicate si perfect pro-porionate, nasuri lungi sau ncovoiate, ochi bulbucai sau prelungi, trsturile feei fine sau aspre. Unele statuete au capetele acoperite cu "cti curioase", rotunde, cu o mulime de accesorii neidentificabile (epi, bile, cercuri, triunghiuri), n anii 1970-1979, n Kazahstan, au fost gsite obiecte metalice antice, printre care o mic statuet fcut din bronz si foarte veche. Ea reprezint o fiin humanoid, mbrcat ntr-un straniu combinezon greoi, ce formeaz corp comun cu casca de pe cap si este prevzut cu "cizme" si "mnui" ajustate etan.

Desene gigantice pe sol

Statuetele preistorice impresioneaz prin elementele lor "tehnice", prin mesajul artistic ce dezvluie idei naintate sau, pur si simplu, prin nepotrivirea subiectelor prezentate (zoomorfe, antropomorfe sau "tehnice") cu perioada n


care au fost create si locurile unde au fost descoperite. Exist ns si unele reprezentri grafice de-a dreptul uluitoare, care, dei sunt astzi destul de cunoscute, rmn n continuare tot att de misterioase: giganticele "gravuri pe sol", cele mai impresionante si stranii opere de art preistoric ale omenirii n domeniul graficii. Ele sunt realizate de obicei prin decuparea unor poriuni trasate n prealabil pe sol sau chiar prin sculptare n stnc si au (indiferent de locul unde au fost gsite) cteva puncte comune: J X dimensiunile uriae (mergnd de la cteva zeci de metri pn la civa kilometri suprafa sau lungime); \ X faptul c nu pot fi observate n ntregime si identificate, dect de la mari |nlimi (cuprinse ntre 200 si 2 000 de metri), executarea lor neputnd fi coor-donat teoretic dect dintr-un aparat de zbor, comunicndu-se probabil cu solul prin staii-radio;

X imposibilitatea identificrii, mcar aproximative, a datei Ia care au fost reali-zate (astfel c au fost convenional atribuite culturilor de la care s-au descoperit urme n apropiere, metod ce nu exceleaz prin precizie si spirit tiinific).

De pild, n Insula Pastelui, pe drumul ce duce spre valea Hanga-o-Teo, a fost cioplit n lava dur un arpe uria, ncolcit, avnd crestturi adnci, rotunde, de-a lungul irei spinrii. El seamn perfect cu o specie de crotal din America de Sud, animale veninoase, cu cap turtit i arcade proeminente, pericu-loii "culebra".

n sudul Angliei, n valea dintre oraele Oxford i Swindon, se afl celebrul "Cal alb de la Abingdon" (sau Uffington). Desenul, avnd 110 metri lungime, a

fost realizat prin decuparea unui strat adnc de gazon de sub care a aprut suprafaa orbitor de alb a cretei ce formeaz de fapt solul. "Calul" este stilizat cu un surprinztor rafinament artistic, ntr-o manier ce poate fi calificat drept "modern". Datorit faptului c n apropiere s-au descoperit resturile unor aezri celte din epoca fierului, n care au fost gsite monede avnd imprimate imagini asemntoare, s-a presupus c uriaul desen este opera triburilor de clrei celi care au trit n acele locuri cu peste 2 000 de ani n urm. Sub aspect tehnic ns, realizarea lui rmne inexplicabil, indiferent de perioada ei istoric, deoarece desenul poate fi vzut destul de bine numai de pe vrfurile unor co-line situate la distane variind ntre 800 i 3 000 de metri, astfel c, n cazul n care celii ar fi condus trasarea lui din acele locuri, ar fi avut nevoie de teleme-tre de mare precizie, teodolite, ingineri topografi si, n special, de staii de radio sau telefoane, pentru a transmite coordonatele si relevmentele

necesare celor care l executau, n orice caz, desenul se dezvluie n toat splendoarea lui


numai privit din avion, de la o nlime de 800-1000 de metri, si este att de clar conturat, nct n Al Doilea Rzboi Mondial a trebuit s fie camuflat, pentru a nu servi drept reper piloilor din Luftwaffe...

n comitatul Somerset, o mlatin a fost secat, astfel nct contururile canalelor si poriunilor secate s reproduc o parte din harta boltii cereti, iar lng Cambridge, pe colinele Gog si Magog, se gsesc cteva figuri stranii, uri-ae, n timp ce la Cerne Abbas se remarc o gigantic siluet humanoid. "Desenele pe sol" din Anglia nu au putut fi atribuite unei civilizaii sau unei perioade de timp bine definite, savanii britanici declarnd doar c ele sunt "extrem de vechi", poate contemporane cu desenele de la Nazca.

Giganticele, controversatele i, bineneles, inexplicabilele desene de la Nazca se afl n valea dintre oraele peruviene Nazca si Palpa, a crei suprafa msoar 120 km

2 (avnd o lungime de 60 km si o lime de 2 km) i pe un podi din apro-

piere. La realizarea lor, dup trasarea liniilor de contur s-au practicat anuri adnci de 40 cm n stratul de sol cafeniu-roscat (format de milioane de pietre

mari si ruginii), iar dedesubt a aprut stratul de pmnt galben-nisipos, ce formeaz prin contrast imaginile: figuri geometrice i reprezentri animaliere.


Prima categorie cuprinde dreptunghiuri, trapeze, ptrate, triunghiuri, gigan-tice "piste" perfect rectilinii, cu lungimea de 1-rlO km (s-a calculat c la o pist lunga de 8 km, devierile de pe linia dreapt sunt de... 1-2 centimetri!). Toate aceste piste se ntrerup brusc, fiind parc tiate de o secure uria. Multe se sfresc la marginea falezelor sau prpstiilor, ceea ce a eliminat ipoteza c ar fi fost drumuri. De-a lungul unora dintre ele s-au gsit rmiele unor "borne" de piatr riguros aezate la 1,5 m distant una de alta... De altfel, unul dintre punctele nodale ale sistemului formeaz o suprafa surprinztor de asemn-toare cu cosmodromul de la Cape Kennedy. ntr-adevr, cosmodromurile si aeroporturile militare moderne, destinate aparatelor de zbor supersonice, au ca

elemente specifice mai multe piste convergnd spre o serie de puncte nodale,

precum si anumite suprafee trapezoidale caracteristice, folosite ca repere orien-tative Ia aterizare. Toate aceste elemente apar si n suprafaa amintit de la Nazca, pistele fiind tiate de zigzaguri uriae. In apropierea nodului central de ntretiere a patru gigantice piste principale exist chiar si un reper format din cercuri concentrice, indicnd o a cincea pist oblic, flancat de alte dou piste paralele, mai puin pronunate (caracteristicile piste "secundare" din marile aeroporturi), n ceea ce privete bornele de piatr, orice pilot este ispitit s le asocieze automat cu imaginea att de familiar a balizelor de aterizare. S-a con-statat c o pist are dimensiunile exacte de 1700 de metri lungime i 50 de metri lime. Ele sunt amplasate ntr-o zon ideal pentru un aeroport: un platou nalt, relativ plat, arid, compus din piatr dur, deci un suport rezistent la cele mai grele aeronave, lipsit de vegetaie care s le stinghereasc orientarea si ma-nevrele, dar aprovizionat cu ap de rul Nazca (astzi secat), fr denivelri prea mari ale suprafeei pistelor principale, fr piscuri sau coline nalte n jur, care s pericliteze aterizrile i decolrile sau tururile de pist si s complice reperarea.

Gravurile cuprind figuri de animale si oameni realizate la aceeai scar gi-gantic si n aceeai manier deconcertant, dintr-o singur linie continu care nu se intersecteaz niciodat... Astfel, se pot distinge 18 reprezentri de psri (printre care un colibri, un roi, o pasre de mare lung de 150 de metri si, n sfrit, uriaa fregat ale crei aripi se ntind pe cteva sute de metri), un pian-jen de 50 de metri, reptile, precum si o maimu din specia "maimuelor urltoare" (care triesc n pdurile andine, la 330 km distant de Nazca). Aceast maimu se ntinde pe o suprafa egal cu cea a unui stadion (numai laba stng m-surnd 14 m lime) si a fost desenat fr s i se respecte anatomia: spirala cozii se rsucete n sus (invers dect n realitate), iar o lab are doar patru degete, inadverten ce revine struitor la toate desenele de mini antropomorfice.


faimosul "colibri" de la Nazca (Peru), lung de 150 metri, filmat

de la 870 metri altitudine (arhivele Comisiei Humboldt).

n tot complexul grafic de la Nazca nu exist dect o singur imagine humanoid, reprezentnd o fptur cu ochii mari si rotunzi, imprimat pe o poriune de teren mai nalt si considerat "anterioar perioadei Nazca". Ulti-mele apariii sunt uriaele balene, unele avnd mini de om, altele purtnd pe nottoare cranii omeneti. Ele au constituit principalul argument al teoriei care atribuie desenele de pe sol civilizaiei preincase Nazca, aprut n anii 100 .e.n., disprut n anii 700 e.n. si atingnd maxima nflorire n perioada 200-400 e.n. Aceasta deoarece vasele ceramice ale acestei civilizaii (vase al cror nivel artistic a rmas neegalat n cele dou Americi) conin, printre alte reprezentri, att pe cele ale unor balene cu mini antropomorfice apucnd capete de om, ct i cea-lalt variant, balene cu gura roie sub care atrn capete de om si alte obiecte nedefinite. S-a demonstrat c, ntr-adevr, civilizaia Nazca avea att cultul balenelor (curios pentru locuitorii munilor, oameni care nu plecau pe mare


niciodat), ct si pe cel al vntorii de capete. Faptul este straniu, pentru c acesta

era singurul popor amerindian ce afirma c elementele vitale ale omului se afl

n creier si nu n inim, aa cum credeau toi ceilali, inclusiv vecinii lor

mayasii. n afar de balen, vntorii de capete divinizau si condorul, rmas

pn astzi simbolul dorinei nenfrnate de libertate a semeilor indieni din

Anzi. Aceast dualitate mamifer acvatic-pasie (ambele stpne de necontestat

ale mediului lor de via) provoac o relativ derut prin simbolistica ei nc

nedescifrat, dar trebuie s ne amintim c aztecii i mayasii aveau alte cupluri

simbol (vultur-arpe sau jaguar-sarpe) tot att de inexplicabile.

Vasele din perioadele de mijloc si trzii (200-500 e.n., respectiv 500-700 e.n.)

ale culturii Nazca sunt pictate cu siluete de animale avnd apendice asemn-

toare celor aprute la unele desene de pe sol. Cunoscndu-se importanta deo-

sebit pe care o acordau aceti oameni fertilitii solului lor arid si constatndu-se,

n 1968, c unele linii de la Nazca sunt ndreptate spre poziiile de solstiiu (de

var si iarn) ale Soarelui si Lunii n perioada antic sau spre punctele de rsrit

si apus ale ctorva stele mai luminoase, iar figurile de animale reprezint, se

pare, alegoriile diferitelor constelaii (ale cror apariii pe bolta cereasc indicau

epocile ploioase i perioadele de "campanii agricole"), s-a afirmat c aceste

desene ar constitui un fel de calendar agricol, accesibil numai unor iniiai,

probabil preoii celor dou diviniti animaliere amintite.

La acest punct intervine ns una dintre cele mai dificile ntrebri puse arheo- ! logilor: cum au fost realizate aceste gigantice desene? Datorit dimensiunilor

[ ieite din comun, ele sunt vizibile n ntregime doar de la nlimi de peste 800

de metri; or, n mprejurimi nu exist muni sau dealuri care s permit o aseme- 1 nea operaie, n acelai timp, ele nu puteau fi trasate de pe sol dup o schi Ia

scar mic, avnd coordonatele amnunite ale lucrrilor, pentru c, dat fiind

- terenul neregulat, ar fi fost nevoie de telemetre, teodolite i alte

instrumente

] topografice pentru a trasa si delimita contururile. Deci, rmne doar ipoteza lj potrivit creia lucrrile au fost coordonate din aer, dup cum au czut de acord

\ toi specialitii. Dar cum se nlau preincasii n aer?

!) S-a considerat c se foloseau zmeie uriae sau baloane umplute cu aer cald,

| ipotez sprijinit de cercettoarea german Mria Reiche, care a studiat 50 de

ani aceste desene. Astfel c, n toamna anului 1975, s-a efectuat la Nazca o expe-

rien gen "Kon-Tiki": doi "piloi" s-au nlat n aer cu un balon numit

"Condor I", construit din esturi, frnghii si materiale fabricate dup metodele

precolumbiene. Prima ncercare a fost un eec, deoarece balonul (care se ridi-

case la 200 de metri nlime) a fost prins brusc de un curent violent de aer si


trntit la pmnt. A doua ncercare a reuit relativ, cci balonul s-a ridicat la 400 de metri si s-a meninut 18 minute n zbor, parcurgnd distana de 14 kilometri, dar de aceast dat nu a avut echipaj, n orice caz, se prea c problema a fost rezolvat. Dar... umflarea si ridicarea balonului au fost "stimulate" cu butan, iar aparatul nu s-a meninut mult vreme n zbor si nu a putut staiona la punct fix.

Desenele au fost probabil trasate de la 500-1 500 de metri, ntr-o perioad ndelungat de timp, dintr-un aparat ce staiona la punct fix, pentru a permite calculul precis al coordonatelor. Aceste operaii nu se puteau efectua dintr-un balon sau zmeu, imposibil de inut "captive" (cci nu ar fi rezistat nici o frn-ghie-ancor) si cu att mai puin stabile (regiunea este bntuit de vnturi puternice si brute). Nici un balon nu putea s se deplaseze contra vntului, s urce si sa coboare cu uurin n mod permanent si s se menin o lung perioad de timp n aer, pentru c si-ar fi consumat repede tot lestul la schimbrile de nivel, n afara cazului n care era un Zeppelin dotat cu motoare si crm (chiar si el, expus la accidente n regiuni furtunoase). Presupunnd prin absurd c toate aceste probleme ar fi fost rezolvate de "balonul" indienilor, mai rmn totui dou puncte inexplicabile: aparatele cu care s-au fcut msurtorile si, mai ales, modul n care au fost transmise coordonatele celor de jos, la cteva sute de metri distan, dominnd urletul vntului. Desigur, un arheolog poate admite mai curnd c un indian se distra trasnd piste de 8 km din balon dect c aceste piste au fost realizate de (sau dup indicaiile unor) fiine ce dispuneau de aparate de zbor moderne si care nu puteau fi n nici un caz indienii! De altfel, legendele acestor popoare afirm c ntemeietorul primei lor dinastii conductoare, Mango Guella, si soia sa veneau din cer...

Ar fi fost o adevrat nebunie ca preincasii s-si fac un astfel de "calendar agricol", care necesit pentru fiecare consultare a sa o plimbare nu tocmai comod a preoilor iniiai la sute de metri nlime, cu riscul de a fi strivii sau purtai spre ocean de vnturile puternice, Este tot att de sigur c aceste desene nu au avut doar un scop decorativ, o simpla repetare la scar gigantic a celor de pe vasele descoperite.

Savanta germana Mria Reiche a publicat nc de acum cinci decenii studiile "The Mysterious Markings ofNazca" (New York, 1947) si "Mystery on the Desert"

(Lima, 1949), dar nu a oferit explicaii plauzibile privind modalitatea si mij-loacele de realizare a giganticelor vestigii, perioada preistoric sau scopul n care au fost gravate si nu a putut demonstra c ele au fost trasate de amerindieni. Practic, dup lectura acestor studii, se poate ajunge Ia o singur concluzie certa: "enigmele" sunt din ce n ce mai... enigmatice, rezistnd cu ncpnare


oricror noi (si mereu contradictorii) "clarificri tiinifice definitive". Toate ncercrile de a sprijini teoriile Mriei Reiche prin demonstraii practice si argumentaii tiinifice au euat lamentabil, ca n cazul faimosului "zmeu sau balon inca", care nu ar fi putut decola, ateriza, zbura dirijat, staiona Ia punct fix sau transporta oameni la bord i nu ar fi avut mijloace de comunicaie cu solul sau motoare care s-i permit zborul contrar curenilor atmosferici. Explicaia privind destinaia de "calendar agrcol-astronomic" a desenelor s-a dovedit de asemenea lipsit de realism: nu numai c ele nu sunt vizibile (deci utilizabile) de pe sol, dar poziia lor nici mcar nu corespunde cu cea a conste-laiilor spre care se presupune c sunt ndreptate. Afirmaia potrivit creia ele corespund "poziiei din perioada respectiv" este destul de stranie, innd seama de faptul c "perioada respectiv" istoric este... necunoscut.

n sfrit este de-a dreptul remarcabil uluitoarea explicaie privind modul de trasare a pistelor rectilinii. Mria Reiche afirm c ele au fost realizate de indieni cu... piciorul, iar n sprijinul "teoriei" sale aduce "convingtorul" argu-ment potrivit cruia unul dintre indienii ce nsoeau expediia sa putea "trasa" cu piciorul "linii drepte foarte lungi". Cercettoarea omite s menioneze ns faptul c acele "foarte lungi linii drepte" aveau doar 3-5 m si nu erau chiar att de drepte! Or, pistele n discuie au 10 km lungime si au fost spate la peste 50 cm adncime,, ntr-un sol stncos att de dur, nct a reuit s sparg n cteva zile cauciucurile groase ale jeepurilor militare folosite n expediie, deci rea-lizarea lor ntr-o asemenea manier presupune un "picior-minune" avnd rezis-tena unei lame de buldozer!

Enigmele de Ia Nazca nu sunt ns singurele de acest gen din America de Sud. n desertul Sn Pietro din Chile au fost descoperite, pe nite dealuri stn-coase i aride, gravuri lungi de zeci de metri reprezentnd fiine humanoide cu aripi, figuri geometrice (cercuri, triunghiuri, ptrate, heptagoane), precum si cteva inscripii spate n piatr, avnd litere de peste doi metri lungime, asemntoare cu cele ale alfabetului runic. Or, n desertul Sn Pietro nu s-au gsit urme de via, condiiile fiind total improprii (temperaturi de +50 C ziua si -10 C noaptea, lipsa oricror surse de ap pe suprafee de sute de kilometri ptrai etc.).

La sfritul anului 1979, survolnd cu avioanele provincia Arequipa (Peru), o expediie tiinific a observat ntmpltor gigantice desene trasate pe sol, replic fidel a celor de la Nazca. Ele se afl n deserturile Majes i Sihuas, situate la l 000 km sud-est de Lima i la cteva sute de kilometri distan de Nazca, iar studierea lor amnunit de la sol a nceput n februarie 1980, Pn n prezent,


specialitii au constatat c maniera de realizare a acestor desene este asemn-toare cu cea aplicat la Nazca spare de anuri n sol), dar au stabilit c vechi-mea lor trece de 3 000 de ani, caracterizndu-le ca fiind "n mod cert preincase".

Cercetarea la sol a zonelor Majes si Sihuas a dus la descoperirea a 30 de

reprezentri de animale (psri, reptile, maimue si feline), cu lungimi cuprinse ntre 30 i 60 de metri, dintre care se remarc un gigantic arpe lung de 72 de metri si lat de aproape 2 metri. Acest element zoomorf, arpele, este inexistent la Nazca si nu constituie unica deosebire ntre cele dou grupuri de desene: la Majes-Sihuas nu apar reprezentrile de balene, minile antropomorfice, cor-donul ombilical al unor animale sau mna-simbol cu patru degete, dup cum nu apar nici reprezentri humanoide sau piste de aterizare, n schimb, aici exist 14 cercuri uriae, cu diametre de pn la 40 de metri, de fapt adevrate platforme perfect circulare n interiorul crora solul pietros a fost tasat pn s-a ntrit ca betonul (de altfel, aceste platforme, vizibile de la 500 de metri altitu-dine, au fost curent folosite la aterizare de elicopterele expediiei).

n apropiere, pe nite mici nlimi, dou puternice fortificaii, cu ziduri groase de 5-6 metri, construite din roci vulcanice sunt att de ruinate si erodate

de timp, nct (innd cont de rezistena neobinuit a lavei vulcanice pietrifi-cate) vechimea acestor ceti a fost apreciat la peste 6 000 de ani. Dar ce popor preincas era capabil s ridice aceste impuntoare fortree n mijlocul unui deert pietros mort, la peste 300 km de cele mai apropiate surse de ap potabil? Cum au transportat necunoscuii constructori masele uriae de piatr, cum au ridicat i asamblat roci de pn la 10 tone greutate, aduse de la zeci de kilometri distant?!

37

TEHNICA PREISTORIC

escoperim astzi cu uimire c ndeprtaii notri strmoi rte-au lsat motenire nu numai opere de art care le atest incontestabilul sim al

frumosului, ci si obiecte sau instalaii, unele nc funcionale, certificnd un nalt nivel tehnico-stiinific al civilizaiilor respective. Un obiect folositor sau o instalaie uzual (spre exemplu, roata sau conductele de canalizare) nu nseamn numai o dovad a nevoii de confort, ci semnaleaz si prezena unui complex de idei n aparen destul de ndeprtate de "subiect" (n cazurile citate, conceptele de vitez, regularizare si uniformizare a transporturilor, igien n alimentaie, obiective strategice si logistice). Aceste idei interdependente, inexplicabile prin moderna lor viziune de ansamblu asupra situaiilor (uneori chiar n perspectiva unor mari perioade de timp), uimesc mai mult dect

realizarea lor propriu-zis. Ce le-a provocat si impus? Cum au nvins ele como-ditatea natural a umanitii? Ce a determinat depirea nivelului necesitilor imediate si trecerea la realizrile de perspectiv, ntr-un timp cnd omenirea nu cunotea noiunile de trecut sau viitor, ci numai pe aceea de prezent?

Spre deosebire de marile construcii de piatr, de frescele sau de statuile mai mult sau mai puin protejate, majoritatea obiectelor si instalaiilor uzuale sunt extrem de vulnerabile la aciunea distrugtoare a timpului si, evident, a oame-nilor. Cci nsi o parte a omenirii s-a dovedit uneori un adversar nverunat al progresului. Europa evului mediu n-a adoptat sistemul de canalizare roman

sau cunotinele medicale orientale, Isndu-se astfel n repetate rnduri deci-mat de nspimnttoare molime. Conquistadorii spanioli care au cucerit America erau interesai mai curnd s aduc aur, tutun si mirodenii ntr-o Europ cronic nfometat, dect porumbul sau admirabilele cunotine astronomice ale indie-nilor (garania recoltelor mari si regulate).

Obiectele uzuale practice nu au strnit un interes prea mare, fiind n general

desconsiderate att datorit materialului fr valoare intrinsec din care erau realizate, ct si mrimii n general reduse sau foloaselor nu ntotdeauna evi-dente pe care Ie aduceau. Astfel c, dup o generaie sau dou, realizatorii lor disprnd, principiul construciei sau chiar simpla amintire a acestor obiecte s-a ters cu desvrire din memoria omenirii. Orice lucru furit de om risc s fie distrus de forele naturii mai devreme sau mai trziu, dac nu este ntreinut

D


permanent n perfect stare. Se spune: "Pe Pmnt, toi se tem de Timp, dar Timpul nsui se teme de piramide!", ns pn si piramidele vdesc urmele dinilor necrutori ai lui Cronos. Natura poate face s dispar cele mai groase bare de metal n cteva mii de ani, poate eroda, coroda, subia si distruge fierul, plumbul, oelul, arama sau bronzul, nescpnd complet aciunii ei distructive nici aurul, platina, titanul si aluminiul. Vestigiile trecutului au supravieuit de multe ori datorit capriciului naturii, de aceea nu trebuie s ne mire numrul foarte mic de obiecte tehnice gsite pn acum si nici faptul c multe dintre ele sunt realizate din piatr.

ntr-adevr, strmoii notri excelau n prelucrarea pietrei; ns dac se poate explica uor c un vrf de suli n form de "frunz de salcie" a fost lefuit prin frecare cu alte pietre mai dure, ce explicaie mai poate fi admis oare n faa topoarelor cu tiul oval, cu gurile pentru cozi perfect cilindrice i forme de con rotunjit, realizate n Europa cu 6 000 de ani .e.n.? Thor Heyerdahl scria n

cartea sa "Aku-Aku" (Ullstein, 1957): "n insula polinezian Rpii, sub nite ruine, am descoperit o piu n form de clopot, graios arcuit. Era din bazalt dur ca fierul, rotunjit si netezit cu o desvrit miestrie". Mecanicii vasului expediiei "n-au vrut s cread c o asemenea lucrare a putut fi efectuat fr ajutorul unui strung". Dar chiar dac s-ar admite c oamenii din neolitic cunoteau principiul strungului - de a nvrti obiectul ce trebuie prelucrat n jurul axei sale, innd fix cuitul sau vrful tietor - din ce era realizat oare acest "cuit"? Pietre mai dure ca bazaltul, granitul si serpentinul nu exist. Atunci cu ce au fost prelucrate acestea n "epoca pietrei cioplite"? Cu diamant?

Mari cariere de piatr dur s-au descoperit pe teritoriul fostului Sumer, la Gar Kobeh (40 000 .e.n.) i la Baradostian (30 000 .e.n.), n Norvegia, Frana si Germania (10 000-15 000 .e.n.), precum si n America de Sud, Egipt, Polinezia

sau China (cu vechimi cuprinse ntre 30 000 i 10 000 de ani .e.n.). Dar tot n Orient, la Ezeon-Geber, s-a gsit un adevrat furnal metalurgic, dotat cu un vast sistem de couri, canale de aerisire si "cazane" complexe cu deschizturi sime-trice, din care se obinea cupru (fapt atestat de marile depozite de sulfat de cupru din mprejurimi). Aceast topitorie, cea mai important descoperit pn acum n Orientul Apropiat, are o vechime de peste 6 000 de ani.

Cetatea Cnossos (Creta) dispunea de instalaii sanitare cu l 600 de ani .e.n., iar oraul Pompei (Italia) era alimentat cu ap prin conducte de plumb (ca si Roma de altfel). De pe fundul lacului Nemi de lng Roma, a fost scoas o valv veche de peste 1900 de ani, cu suprafeele netede i perfect executate, denumit "valva Caligula". Revista "Chemical Engineering" (din 27 iulie 1959) scria despre

Tehnic preistoric 39

aceste descoperiri: "Se pare c romanii antici i construiau conductele, valvele si fitingurile dup standardele moderne AA si ASTM". Cetile mayailor, incailor si aztecilor aveau impresionante lucrri de canalizare, conducte de pia-tr, uriae rezervoare de ap, toate sistematizate, standardizate si, se pare, obli-gatorii. Numai oraul Tikal avea 13 rezervoare, fiecare dintre ele cu capacitatea de 154 310 m

3, iar orasele-ceti mayase Cholula, Copan, Palenque sau Quirique,

capitala aztec Tenochtitlan, aveau un nalt grad de sistematizare arhitectural (nentlnit n nici o capital european pn n secolul al XlX-lea) si posedau, n mod obligatoriu, canalizri, conducte, rezervoare de colectare, precum si "staii" de distribuire a apei.

Mayaii cunoteau roata, dar nu au folosit-o niciodat, n vreme ce incaii nu o cunoteau deloc. Totui, si unii, si alii au construit o admirabil reea de osele i drumuri, pavate cu dale mari i uniformizate de piatr. Aceste impresionante osele, largi i rectilinii, sunt nc funcionale, sfi

Date post:	19-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	anthony-marshall
View:	200 times
Download:	18 times

128137804 Dan Apostol Extraterestri in Preistorie

Documents