+ All Categories
Home > Documents > 1,2,8. - Muschii abdomenului. Traseul vaselor epigastrice la nivelul peretelui abdominal.doc

1,2,8. - Muschii abdomenului. Traseul vaselor epigastrice la nivelul peretelui abdominal.doc

Date post: 03-Mar-2016
Category:
Upload: daniela-diaconescu
View: 315 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 14

Transcript

COMPLETRI Sub III-1, 2, 8

COMPLETRI Sub III-1, 2, 8

PERETELE ABDOMINALVascularizaia peretelui abdominal

Fig. 1. Schma de lanatomie de la paroi abdominale et du triangle de Jean-Louis Petit: (a) coupe sagittale) ; (b) coupe frontale: 1 : tguments, 2 : muscle oblique externe, 3 : muscle oblique interne, 4 : fascia profond (fentr pour montrer le plexus nerveux), 5 : muscle transverse, 6 : plexus nerveux, 7 : artre, 8 : anesthsique local inject entre le fascia profond et le muscle transverse.

Coarctaia de aort const dintr-o strmtorare, pe o distan variabil a lumenului aortic la nivelul zonei de legatur dintre cros i aorta descendent.

Se ntlnete cu o frecven de 5-7%, 5% din totalul bolilor congenitale de cord, mai ales la sexul masculin i n procent de 25% la copiii cu sindrom Turner.

Poate fi situat: preductal (n amonte de deschiderea ductului arterial, care leag la ft artera pulmonar stng de aort, constituind limita dintre crosa aortei i aorta descendent), pe o distan variabil (form infantil).

Fiind situat naintea originii arterei subclaviculare stngi, tensiunea arterial msurat la braul stng este cu cteva uniti mai mic dect cea de la braul drept! post-ductal (forma copilului mare), izolat sau asociat cu alte anomalii, n special ale cordului stng.

Formele clinice diagnosticate la vrst mare (scolar) au fost relativ bine tolerate (pentru c erau puin severe). Clasic, se manifest printr-o dezvoltare atletic a jumatii superioare a corpulu, n contrast cu dezvoltarea gracil a jumatii inferioare a corpului (hipoperfuzat). Acest tablou clinic este ns exceptional.

De obicei, diagnosticul este evocat de existena unei diferene a valorilor presiunii arteriale msurat la membrele superioare i membrele inferioare (ex: maxima sistolic 145 mmHg la bra i 70 mmHg la coaps), de existena unui puls slab la artera femural (absent n 40% din cazuri), n contrast cu un puls saltant la arterele radiale i carotide.

Se dezvolt, n timp, circulaia colateral, cu vase dilatate, cel mai frecvent fiind interesate ramurile arterei subclaviculare stngi (artera toracic intern) i arterele intercostale (anterioare i, consecutiv, cele posterioare), mai ales perechile 3 i 4 (fig. 6 b sgei negre), arterele intercostale 1 i 2 provenind din trunchiul costocervical, ramur a arterei subclaviculare. Prin arterele intercostale posterioare dilatate, n care se inverseaz direcia de curgere a sngelui, sngele arterial ajunge n aorta descendent, restabilind fluxul sanguin spre partea distal a trunchiului i membrelor inferioare. Circulaia colateral se refer i la dilatarea anastomozei interepigastrice!Artera epigastric superioar, ramur terminal a arterei toracice interne, se anastomozeaz, n grosimea m drept abdominal, cu artera epigastric inferioar, ramur a arterei iliace interne.

Prin arterele epigastrice inferioare, dilatate, n care se inverseaz direcia de curgere a sngelui, sngele arterial ajunge n artera iliac extern i, de aici, n artera femural, restabilind fluxul sanguin spre membrele inferioare.Dilatarea anastomozei interepigastrice duce la perceperea pulsaiilor la palparea m drept abdominal (ocazional se i vd pulsaii la nivelul dreptului abdominal!).Completare pentru sub. III/8 !!!!

1. M. DREPT ABDOMINAL

Este un muschi lung cu fibre verticale.

Origine: fata anterioara a cartilajelor costale V-VII si procesul xifoid sternal.

Insertie: osul pubis (intre tuberculul pubian si simfiza).

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: - pastrarea verticalitatii trunchiului impreuna cu m. erectori spinali, prin contractie bilaterala,

- atunci cand punctul de pe torace este fix, realizeaza flexia trunchiului (ridica pelvisul);

- prin contractie unilaterala, inclina corpul de partea respectiva;

- actioneaza si in respiratie precum si in cresterea presiunii intraabdominale;

- are rol in mentinerea curburii coloanei lombare.

2 M. PIRAMIDAL

Este un muschi mic, triunghiular, inconstant, situat in teaca m. drept abdominal, anterior de acesta in partea sa inferioara.

Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior, pe fata externa a coastelor V-XI.

Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic si linia alba.

Actiune:

- prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de partea opusa;

- prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.

3 M. OBLIC EXTERN

Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior pe fata externa a coastelor V- XI.

Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alba.

Actiune:

- prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de partea opusa;

- prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.

4 M. OBLIC INTERN

Fibrele sale se incruciseaza in unghi drept cu fibrele m. oblic extern.

Origine: pe fata interna a coastelor VII-XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca, aponevroza lombara.

Insertie: linia alba.

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: creste presiunea intraabdominala.

5 M. TRANSVERS ABDOMINAL

Formeaza stratul muscular mai profund al peretelui abdominal.

Origine: pe fata interna a coastelor VII- XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca, aponevroza lombara.

Insertie: linia alba.

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: creste presiunea intraabdominala.

6 M. PATRATUL LOMBELOR

Este un muschi subtire si patrulater, situat posterior si profund in regiunea lombara.

Origine: creasta iliaca.

Insertie: procesele transverse ale vertebrelor lombare si pe coasta a XII-a.

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune:

-prin contractia bilaterala face extensia trunchiului (asistand m. erectori spinali);

-prin contractia unilaterala inclina lateral trunchiul.

SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR ABDOMINALI

M. flexori ai trunchiului: M. mare si micul oblic al abdomenului;

M. rotatori ai trunchiului: M. oblici interni si externi ai abdomenului;

M. flexori ai bazinului: M. drepti abdominali;

M. ce realizeaza lateralitatea trunchiului: M. oblici externi si interni ai abdomenului;

M. ce realizeaza presa abdominala: M. Diafragm, drept abdominal, transvers al abdomenului, oblici externi si interni ai abdomenului.

TEACA M.DREPT ABDOMINALEste un nveli fibros al m.drept abdominal format de aponevrozele muchilor lai ai peretelui lateral abdominal, astfel:- n 2/3 superioare ale m.drept abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea lateral a m.drept abdominal i se cliveaz n dou foie: anterioar i posterioar

- foia anterioar a aponevrozei oblicului intern peste care se aseaz aponevroza m.oblic extern, compun lama anterioar a tecii dreptului abdominal

- foia posterioar a aponevrozei m.oblic intern, dublat profund de ctre aponevroza anterioar a m.transvers abdominal i fascia transversalis alctuiesc lama posterioar a tecii m.drept abdominal

- n 1/3 inferioar a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai dedubleaz i toate aponevrozele anterioare ale mm.lai trec anterior de m.drept abdominal formnd lama anterioar a tecii dreptului abdominal, cu structur trilaminat. Lama posterioar a tecii dreptului abdominal o va forma singur fascia transversalis, la acest nivel puin mai ngroat.

Limita inferioar a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal, pentru cele 2/3 superioare o reprezint o condensare fibroas, concav inferior, dispus pe faa posterioar a muchiului drept abdominal; aceasta este linia arcuat (arcada lui Douglas): la nivelul liniei arcuate au origine:

- lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termin pe buza posterioar a lig.inghinal

- lig.lui Henle, care trece spre inserie spre creasta pectineal a osului coxal i si contopete fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper)

La interiorul tecii m.drept abdominal, ntre muchi i lama posterioar a tecii au traiect vasele epigastrice superioare i inferioare (la acest nivel, n interiorul tecii, aa.epigastrice respective se vor anastomoza prin inosculaie = cap la cap)

a.epigastric superioar provine din artera subclavie

a.epigastric inferioar provine din a.iliac extern

Anastomoza epigastricelor reprezint o cale de deviere a sngelui din subclavie n iliaca extern (deci ctre membrul inferior) util n situaia unor obstrucii (ex.tumori) la nivelul aortei descendente

Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.lai ai abdomenului se formeaz n planul median, ntre procesul xifoid sternal i simfiza pubian, un rafeu fibros numit linia alb abdominal. Astfel, linia alb abdominal este scheletul fibros de la nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei doi muchi drepti abdominali i tecile acestora.

Inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul simfizei pubiene, pe versantul anterior i, respectiv, cel posterior, ale acesteia, formnd "adminiculum lineae albae"; acesta se prelungete lateral pn pe creasta pectineal ca lig.lui Cooper)

La nivelul liniei albe abdominale se gsete inelul ombilical, aproximativ la jumtatea distanei dintre procesul xifoid sternal i simfiza pubian

M. TRANSVERS

Oblic intern


Recommended