EVENIMENT n Premierul C`lin Popescu- T`riceanu [i-a retras din cont \n cursul anului trecut circa 480.000 de dolari, arat` declara]ia sa de avere. Pagina 3 n Tarifele la gaze [i electricitate vor cre[te cu 1%-2% \ncepånd cu 1 iulie, a declarat Codru] {ere[, ministrul economiei [i comer]ului. Pagina 3 B~NCI - ASIGUR~RI n Intr`rile de capitaluri de tip speculativ din ultimii doi ani nu au fost mai mari de dou` miliarde de euro, afirm` guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu. Pagina 4 n Concuren]a din ce \n ce mai intens` va determina b`ncile de pe pia]` s` \[i extind` opera]iunile c`tre localit`]ile mici, spun bancherii. Pagina 4 n Integrarea b`ncilor HVB - }iriac - UniCredit a \nceput unificarea re]elelor de bancomate ale institu]iilor de credit. Pagina 4 BURSE n Bursa pare c` s-a stabilizat dup` fluctua]iile destul de puternice din ultimele zile, investitorii fiind \nc` prev`z`tori dup` [ocul de mar]i. Pagina 5 COMPANII n Topul celor mai mari juc`tori de pe pia]a farmaceutic` a suferit modific`ri importante \n primul trimestru al acestui an, arat` un studiu Cegedim. Pagina 6 n Directorul general al Relad, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente, crede c` intrarea unor juc`tori interna]ionali \n perioada imediat urm`toare este inevitabil`. Pagina 7 n Produc`torul de materiale de construc]ii Celco Constan]a a \nregistrat o cre[tere a profitului net cu 54% \n euro, iar cifra de afaceri s-a majorat cu 35%. Pagina 7 n Produc`torul de componente auto japonez Takata-Petri va angaja pån` la jum`tatea anului viitor 1.000 de persoane pentru fabrica de la Sibiu. Pagina 8 n Dup` integrare, m`rcile de pe pia]a comunitar` vor deveni recunoscute [i pe pia]a autohton`, \ns` m`rcile romåne[ti nu vor deveni comunitare decåt prin \nregistrare pe pia]a unic`. Pagina 8 MEDIA & ADVERTISING n Compania de publishing a MediaPRO \[i consolideaz` pozi]ia pe pia]a publica]iilor de business din Romånia prin lansarea, luni 29 mai, a revistei lunare TARGET. Pagina 9 n Mult timp neglijate de c`tre publisheri, revistele romåne[ti pentru copii au \nregistrat \n ultimii ani o cre[tere substan]ial` \ncercånd s` se lanseze [i \n alte ]`ri din regiune. Pagina 10 n MEDIAFAX a lansat a [asea edi]ie a Anuarului Media & Advertising, un ghid care se adreseaz` marilor companii consumatoare de publicitate, departamentelor de marketing etc. Pagina 10 BUSINESS INTERNATIONAL n Cancelarul german Angela Merkel consider` c` este necesar` cre[terea flexibilit`]ii pie]ei muncii [i sc`derea drepturilor muncitorilor din Germania. Pagina 11 n Nivelul ridicat al investi]iilor din ultima perioad` a dus cre[terea economic` a Marii Britanii la 0,6% pe primele trei luni ale anului. Pagina 11 n Economia Statelor Unite, cea mai puternic` din lume, a crescut cu 5,8% \n primul trimestru din 2006, consider` anali[tii economici. Pagina 12 n Profitul Bursei londoneze este \n cre[tere, pe fondul presiunilor exercitate asupra institu]iei \n vederea prelu`rii de c`tre bursa american` Nasdaq. Pagina 12 POLITIC~ n La un an dup` respingerea Tratatului Constitu]ional de c`tre Fran]a [i Olanda, liderii europeni recunosc c` sunt \nc` dezorienta]i. Pagina 13 BUSINESS HI-TECH n BitDefender, divizia de securitate din cadrul Softwin, a realizat 10% din cifra de afaceri pe 2005 din vånzarea produselor prin Internet. Pagina 15 n Orange Romånia a redus cu 33% tariful standard pentru apelurile interna]ionale c`tre SUA [i Canada [i pentru apelurile din re]elele de telefonie fix` din Europa. Pagina 15 ANALIZ~ n Bursa de Valori se preg`te[te s` intre \n clubul pie]elor europene de capital, dar brokerii se plång c` statul le pune be]e \n roate. Pagina 16 ZF Pe scurt Multina]ionalele ajung pe måna romånilor MIRUNA LEBEDENCU LIVIU ALEXANDRESCU C ompaniile multina]ionale vor \ncepe s` se bazeze din ce \n ce mai mult pe managerii autoh- toni care vor lua astfel locul ex- pa]ilor [i care vor ajunge s` fie la fel de bine pl`ti]i ca ace[tia, spun specia- li[tii \n resurse umane. „Multina]ionale pot s` \i trimit` \n Ro- månia pe cei mai buni manageri, \ns` exist` riscul ca ace[tia s` nu fie neap`rat cei mai buni aici, pentru c` \ntotdeauna vor exista atåt diferen]e economice, cåt [i culturale sau politice“, a declarat pentru ZF Joseph J. Schiele, consultant interna]ional, fost senior manager \n cadrul Ford Motor. El [i-a mai exprimat convingerea c` un manager romån este cea mai bun` alegere pentru a conduce o afacere pe pia]a local`. Camelia St`nculescu, directorul general al companiei de resurse umane Manpower Romånia, confirm` aceast` tendi]` [i spune c` schimbarea de na]ionalitate la nivel de management este determinat` de dou` elemente. „|n primul rånd, pe pia]` exist` mai multe pozi]ii de management [i deci este ne- voie de mai mul]i manageri. |n al doilea rånd, marea majoritate a managerilor de pe pia]` au deja experien]`, ceea ce nu era valabil \n urm` cu 10 -15 ani. Au venit multe companii str`ine care au permis romånilor s` ocupe func]ii de conducere“, a explicat St`nculescu. Ea a ad`ugat c` acum devine mult mai u[or s` g`se[ti manageri preg`ti]i [i performan]i dup` 15 ani de pia]` liber` [i investi]ii \n special str`ine. |n plus managerii de na]iona- litate romån` \n]eleg mult mai bine pia]a lo- cal` [i stimulii la care rteac]ioneaz` angaja]ii sau consumatorii. Punerea accentului pe managementul autohton va fi \nso]it` [i de o majorare a sala- riilor care, \n opinia lui Schiele, vor \ncepe s` se alinieze la nivelul pie]ei interna]ionale \ntr-o perioad` de 3-5 ani. „Companiile care vor vrea s` \[i p`streze cei mai buni manageri va trebui s` \i pl`teas- c` mai bine, pentru c` altfel oamenii valoro[i de aici vor pleca \n afara grani]elor“, a mai spus Schiele. El a precizat c` deja \n industria bancar` managerii autohtoni sunt la fel de bine pl`ti]i ca [i cei expatria]i [i este de p`rere c` aceast` tendin]` se face din ce \n ce mai sim]it` [i \n alte domenii. Un director performant de su- cursal` bancar` cå[tig` \ntre 3.000 [i 5.000 de euro pe lun`, f`r` bonusuri de obiectiv, \n timp ce pre[edin]ii [i vicepre[edin]ii de b`nci \ncaseaz` \ntre 10.000 [i 20.000 de euro lunar/net, f`r` bonusuri. „Salariile vor fi legate de performan]a [i obiectivele companiei pe pia]`. Dac` aceasta vrea s` intre pe o pia]` concuren]ial`, unde deja competitorii s`i sunt bine reprezenta]i, [i \[i impune s` fie un actor de referin]`, atunci \[i stabile[te ni[te indicatori de performan]` foarte clari care sunt lega]i [i de salariul pe care \l acord` managerului“, spune Camelia St`nculescu. Pån` acum o serie de companii multina- ]ionale au decis c` e timpul s` lase conduce- rea afacerilor pe pia]a local` unor manageri autohtoni. De exemplu, cel mai mare operator de telefonie mobil` din lume, grupul britanic Vodafone, a schimbat conducerea operato- rului Connex, numind-o pe pozi]ia de direc- tor executiv pe Liliana Solomon (41 de ani). De asemenea, grupul Hellenic Bottling Company care l-a numit pe C`lin Dr`gan (39 de ani) director general al Coca-Cola HBC Romånia, liderul pie]ei autohtone a b`u- turilor non-alcoolice. Gigantul mondial de bunuri de larg con- sum Unilever a numit-o pe Alexandra G`tej (40 de ani) \n func]ia de pre[edinte al diviziei sale pentru \ntreaga regiune a Balcanilor - Unilever South Central Europe. La fel a procedat [i American Life Insu- rance Company, care a decis s` predea con- ducerea companiei AIG Life Romånia lui Theodor Alexandrescu (37 de ani). Acestea sunt numai cåteva cazuri, exemplele putånd continua. Tot mai multe dintre firmele multina]ionale au curajul de a-[i l`sa afacerile pe måna managerilor locali, tendin]` care se va accentua \n perioada urm`toare. Is`rescu: |n nordul Bucure[tiului e clar un «asset bubble» Polus face un mall de 110 mil. euro la Constan]a C~T~LIN LUPOAIE COMPANIA de investi]ii Polus Transilvania, administrat` de omul de afaceri Arpad Paszkany - patronul echipei de fotbal CFR Cluj, va investi circa 110-115 milioane de euro \ntr-un centru comercial Polus \n Constan]a. „|n momentul de fa]`, a[tept`m s` primim avizul pentru \nceperea construc]iei centrului comercial, care va fi situat lång` primul Metro deschis \n Constan]a (ie[irea din nord c`tre Tulcea - n.r.)“, a declarat pentru ZF Arpad Paszkany, directorul general al Polus Transilvania, membr` a TriGranit - unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din regiune. Centrul comercial va avea o suprafa]` de 68.000 de metri p`tra]i, iar lucr`rile vor \ncepe, potrivit lui Paszkany, \n prim`vara anului viitor. Polus a achizi]ionat deja terenul necesar dezvolt`rii proiectului comercial. Acesta este al doilea mare proiect anun]at de compania Polus Transilvania, dup` complexul Polus Center Cluj. Centrul comercial din Constan]a se situeaz` din punct de vedere al m`rimii dup` cel de la Cluj, care are o suprafa]` 82.000 de metri p`tra]i [i necesit` investi]ii de 140 mil. euro. La Cluj, tocmai au \nceput lucr`rile de execu]ie la centrul comercial, a anun]at Paszkany. TriGranit Development Corporation a semnat la Bucure[ti, la \nceputul acestei s`pt`måni, memorandumul privind execu]ia proiectului Esplanada din Capital` (zona Unirii, lång` Universitate) \n parteneriat public - privat, cu o valoare estimat` \ntre 800 mil. euro [i un miliard de euro. Compania a anun]at, anul trecut, c` inten]ioneaz` s` investeasc` \n urm`torii ani circa 1,5 miliarde de euro pe pia]a romåneasc`, \n principal \n Bucure[ti, Cluj [i Constan]a. TriGranit Development Corporation, fondat` \n 1997, are \n proprietate peste 20 de milioane de metri p`tra]i construi]i, compu[i din centre bancare, comerciale, hoteliere [i parcuri industriale. R~ZVAN VOICAN BNR se gånde[te s` \nceap` s` monitorizeze [i pre]urile activelor imobiliare, luåndu-le \n considerare ca factor de risc pentru stabilitatea pre]urilor [i a sistemului financiar, a[a cum fac deja b`ncile centrale occidentale. „|n Romånia n-am vorbit pån` acum de «asset bubble» (n.r. - inflamare rapid` a pre]urilor activelor peste valoarea real`, cu risc de corec]ie) ca despre o problem` aflat` \n aria BNR, \ns` \n nordul Bucure[tiului este clar un astfel de asset bubble“, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Is`rescu, la Forumul Financiar Sud-Est European. El spune c` banca central` \nc` nu a inclus printre indicatorii pe care \i urm`re[te [i pre]urile activelor imo- biliare. „Cånd vom lua m`suri [i pe aceast` zon` este posibil s` intr`m \n conflict cu antreprenorii, a[a cum nici m`surile de temperare a creditului nu au fost pe placul b`ncilor“, a afirmat Is`rescu. Evolu]ia pre]urilor activelor face parte de mai mult` vreme din preocup`rile B`ncii Centrale Europene (BCE), care consider` c` apari]ia unor efervescen]e nesustenabile amenin]` atåt stabilitatea pre]urilor, cåt [i stabilitatea financiar`, dup` cum a afirmat Klaus Masuch, directorul Diviziei de Strategii de Politic` Monetar` a BCE. Cre[terea pre]urilor activelor imobiliare o poate lua \naintea capacit`]ii cererii de a le mai absorbi, pre]urile continuånd s` urce pån` cånd „balonul se sparge“. Astfel, dup` ce sectorul imobiliar absoarbe sume uria[e, pot ap`rea corec]ii de pre] cu impact asupra sistemului financiar \n con- di]iile \n care randamentele scontate ale investi]iilor nu se mai confirm`. Steven van Groningen, pre[edintele Raiffeisen Bank, consider` c` merit` discutat \n ce m`sur` Ro- månia se \ndreapt` spre un „asset bubble“, avånd \n vedere galopul constant al pre]urilor imobilelor [i terenurilor \n ultimii ani. „Cre[terea creditului antreneaz` [i cre[terea pre]urilor activelor“, a spus Van Groningen, \ns` el sus]ine c` sistemul bancar este suficient de robust pentru a face fa]` unor even- tuale [ocuri. Specula]iile privind tendin]a constant` de cre[tere a pre- ]urilor la case [i terenuri \n perspectiva ader`rii la Uniunea European`, sus]inute [i de majorarea veniturilor persoanelor, au antrenat scumpiri de la un an la altul. Potrivit datelor funizate de compania imobiliar` Eurisko, anul trecut pre]urile \n complexurile reziden]iale noi din zonele aflate \n nordul Bucure[tiului au variat \ntre 1.000 de euro [i 2.500 de euro pe metru p`trat construit. Cea mai scump` zon` r`måne Prim`verii, unde spa]ii reziden]iale vechi au fost våndute [i la pre]uri de 3.000 de euro/metru p`trat construit. Vezi pagina 4 Sectorul imobiliar absoarbe sume uria[e, astfel \ncåt corec]iile de pre] au impact asupra sistemului financiar \n condi]iile \n care randamentele scontate ale investi]iilor nu se mai confirm`. Vånz`ri mai mici pentru Altex pe primul trimestru MIHAELA POPESCU ALTEX, retailerul num`rul unu de produse electronice, electrocasnice, IT&C [i multi- media, a \nregistrat \n primul trimestru o cifr` de afaceri de 47 milioane de euro (166,4 mil lei), \n sc`dere cu 8% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Compania explic` aceste rezultate prin sc`derea vånz`rilor pe pia]a autohton` de electronice [i electrocasnice la \nceputul aces- tui an, determinat` de un cumul de factori: normele BNR de temperare a cre[terii consu- mului, cre[terea costurilor la utilit`]i [i atin- gerea satura]iei pe segmentul electrocas- nicelor mari (frigidere, aragazuri, ma[ini de sp`lat [i hote). Cele mai mari sc`deri \n primul trimestru le-au avut electrocasnicele mari, care au \nregistrat vånz`ri cu 20% mai mici decåt \n primele trei luni ale anului 2005, urmate de electrocasnicele mici, \n sc`dere cu 10%, potrivit datelor despre pia]` furnizate de Altex. Vånz`rile pe segmentul IT&C au stag- nat la nivelul de anul trecut. Dintre electrocas- nicele mari, cel mai mult au sc`zut ma[inile de sp`lat - cu aproximativ 25% - urmate de aparatele frigorifice [i aragazurile - cu apro- ximativ 15%. |n ciuda acestor rezultate, Altex a anun]at c` va continua dezvoltarea re]elei printr-o expansiune controlat`, care s` genereze sc`derea costurilor de operare [i men]inerea profitabilit`]ii \n limitele propuse. Retailerul a deschis \n acest an 5 magazine Altex \n provincie, iar pån` la sfår[itul anului vor mai fi inaugurate minim 15 magazine Altex [i trei electrocomplexuri Media Galaxy. Astfel, re]eaua Altex va ajunge la o suprafa]` total` de 90.000 de metri p`tra]i, fa]` de 60.000 de metri p`tra]i cåt ocupa la sfår[itul anului trecut. Investi]iile bugetate pentru acest an se ridic` la aproximativ 25 de milioane de euro, potrivit unor declara]ii anterioare ale reprezentan]ilor companiei. Altex a avut anul trecut o cifr` de afaceri de 275 de milioane de euro, \n cre[tere cu 87% comparativ cu anul precedent, datorit` extinderii re]elei de magazine. Unul dintre motoarele cre[terii a fost creditul de consum, la sfår[itul anului trecut 60% din vånz`rile Altex fiind credite. |n plus, primul trimestru al anului trecut a adus o cre[tere a pie]ei romåne[ti de electronice [i electrocasnice fa]` de primele trei luni ale anului 2004, datorit` introducerii cotei unice de impozitare [i elimin`rii accizelor la camerele foto digitale. Concuren]ii Altex pe pia]a romåneasc` sunt \n prezent Flamingo (care a fuzionat recent cu Flanco), Domo [i Cosmo. Ziarul Financiar EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL VIII / NR. 1890 16 + 8 + 16 PAGINI VINERI, 26 MAI 2006 PRE}: 2,00 LEI WWW.ZF.RO Ziarul Financiar SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 25.05.2006 BURSE BAA 11 BERTELSMAN 12 BITDEFENDER 15 CELCO 7 CHINA MOBILE 15 DEXIA 12 DTZ 6 ENRON 11 GENERAL BETON 6 GM 12 HVB 4 MICROSOFT 15 NOVARTIS 6 ORANGE 15 OTE 15 SANOFI-AVENSIS 6 SIEMENS 7 TAKATA PETRI 8 EVENIMENT 3 B~NCI {I ASIGUR~RI 4 BURSE 5 COMPANII 6 COMPANII 7 COMPANII 8 MEDIA&ADVERTISING. 9 MEDIA&ADVERTISING . 10 BUSINESS INTL. 11 BUSINESS INTL. 12 POLITIC 13 ENGLISH SECTION 14 BUSINESS HI-TECH 15 ANALIZ~ 16 CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 12 Indici bursieri |nchidere Tendin]a % 25.05.2006 puncte EVOLU}IA BET 25.05.2006 1 Dolar australian 2,0994 1 Dolar canadian 2,4898 1 Franc elvetian 2,2809 1 Coroana ceha 0,1258 1 Coroana daneza 0,4756 1 Lira egipteana 0,4808 1 Lira sterlina 5,1935 100 Forinti maghiari 1,3522 100 Yeni japonezi 2,4653 1 Leu moldovenesc 0,2129 1 Coroana norvegiana 0,4537 1 Zlot polonez 0,8983 1 Coroana suedeza 0,3807 1 Lira turceasca noua 1,7925 1 Aur 57,4020 1 DST 4,1242 EURO USD 3,5464 RON 2,7741 RON ZF 4.639,48 +0,53 BET 6.865,22 +0,75 RASDAQ 1.726,21 +0,29 / / / INFO LINE GRATUIT: 0800 88 93 93 ABONEAZ~-TE LA ZF PAGINA 12 www.zf.ro/abonamente TR~IE{TE BUSINESS Abona]ii ZF vor primi gratuit, \n scop promo]ional, primele dou` edi]ii TARGET. Revista va fi disponibil` la chio[curi la pre]ul de 7,9 RON Luni, 29 mai, apare TARGET, revist` lunar` dedicat` STILULUI BUSINESS. 120 de pagini despre oameni de succes: afaceri [i stil de via]`. „Nimeni nu este de ne\nlocuit. |ns` premierul nu poate fi \nlocuit“, a declarat pre[edintele executiv al PD Adriean Videanu. El a afirmat c` PNL [i PD ar putea face schimb de ministere \n cadrul restructur`rii guvernului. Pagina 13 Premierul e b`tut \n cuie C`lin Dr`gan, 39 de ani, director general al Coca-Cola HBC Romånia. A preluat aceast` pozi]ie dup` 12 ani de carier`. Liliana Solomon, 41 de ani, a fost recrutat` de Vodafone pentru a prelua opera]iunile Connex. A devenit CEO \n 2006. Alexandra G`tej, 40 de ani, directorul Unilever, a preluat conducerea companiei \n 2005, dup` nou` ani de carier`. Theodor Alexandrescu, 37 de ani, a ajuns director general AIG Life \n 2005, dup` [ase ani de carier`.
Transcript
EVENIMENT
� Premierul C`lin Popescu-T`riceanu [i-a retras din cont \ncursul anului trecut circa 480.000 dedolari, arat` declara]ia sa de avere.Pagina 3
� Tarifele la gaze [i electricitate vorcre[te cu 1%-2% \ncepånd cu 1 iulie, adeclarat Codru] {ere[, ministruleconomiei [i comer]ului. Pagina 3
B~NCI - ASIGUR~RI
� Intr`rile de capitaluri de tipspeculativ din ultimii doi ani nu au fostmai mari de dou` miliarde de euro,afirm` guvernatorul BNR, MugurIs`rescu. Pagina 4
� Concuren]a din ce \n ce maiintens` va determina b`ncile de pepia]` s` \[i extind` opera]iunile c`trelocalit`]ile mici, spun bancherii.Pagina 4
� Integrarea b`ncilor HVB - }iriac -UniCredit a \nceput unificarea re]elelorde bancomate ale institu]iilor de credit.Pagina 4
BURSE
� Bursa pare c` s-a stabilizat dup`fluctua]iile destul de puternice dinultimele zile, investitorii fiind \nc`prev`z`tori dup` [ocul de mar]i.Pagina 5
COMPANII� Topul celor mai mari juc`tori depe pia]a farmaceutic` a suferitmodific`ri importante \n primultrimestru al acestui an, arat` un studiuCegedim. Pagina 6
� Directorul general al Relad, unuldintre primii trei distribuitori demedicamente, crede c` intrarea unorjuc`tori interna]ionali \n perioadaimediat urm`toare este inevitabil`.Pagina 7
� Produc`torul de materiale deconstruc]ii Celco Constan]a a\nregistrat o cre[tere a profitului net cu54% \n euro, iar cifra de afaceri s-amajorat cu 35%. Pagina 7
� Produc`torul de componenteauto japonez Takata-Petri va angajapån` la jum`tatea anului viitor 1.000de persoane pentru fabrica de la Sibiu.Pagina 8
� Dup` integrare, m`rcile de pepia]a comunitar` vor devenirecunoscute [i pe pia]a autohton`, \ns`m`rcile romåne[ti nu vor devenicomunitare decåt prin \nregistrare pepia]a unic`. Pagina 8
MEDIA & ADVERTISING
� Compania de publishing aMediaPRO \[i consolideaz` pozi]ia pepia]a publica]iilor de business dinRomånia prin lansarea, luni 29 mai, arevistei lunare TARGET. Pagina 9
� Mult timp neglijate de c`trepublisheri, revistele romåne[ti pentrucopii au \nregistrat \n ultimii ani ocre[tere substan]ial` \ncercånd s` selanseze [i \n alte ]`ri din regiune.Pagina 10
� MEDIAFAX a lansat a [asea edi]iea Anuarului Media & Advertising, unghid care se adreseaz` marilorcompanii consumatoare de publicitate,departamentelor de marketing etc.Pagina 10
BUSINESS INTERNATIONAL
� Cancelarul german AngelaMerkel consider` c` este necesar`cre[terea flexibilit`]ii pie]ei muncii [isc`derea drepturilor muncitorilor dinGermania. Pagina 11
� Nivelul ridicat al investi]iilor dinultima perioad` a dus cre[tereaeconomic` a Marii Britanii la 0,6% peprimele trei luni ale anului. Pagina 11
� Economia Statelor Unite, cea maiputernic` din lume, a crescut cu 5,8% \nprimul trimestru din 2006, consider`anali[tii economici. Pagina 12
� Profitul Bursei londoneze este\n cre[tere, pe fondul presiunilorexercitate asupra institu]iei \n vedereaprelu`rii de c`tre bursa american`Nasdaq. Pagina 12
POLITIC~
� La un an dup` respingereaTratatului Constitu]ional de c`tre Fran]a[i Olanda, liderii europeni recunosc c`sunt \nc` dezorienta]i. Pagina 13
BUSINESS HI-TECH
� BitDefender, divizia desecuritate din cadrul Softwin, arealizat 10% din cifra de afaceri pe2005 din vånzarea produselor prinInternet. Pagina 15
� Orange Romånia a redus cu33% tariful standard pentru apelurileinterna]ionale c`tre SUA [i Canada [ipentru apelurile din re]elele detelefonie fix` din Europa. Pagina 15
ANALIZ~
� Bursa de Valori se preg`te[te s`intre \n clubul pie]elor europene decapital, dar brokerii se plång c` statulle pune be]e \n roate. Pagina 16
ZF Pe scurt Multina]ionalele ajung pe måna romånilor
MIRUNA LEBEDENCULIVIU ALEXANDRESCU
Companiile multina]ionale vor\ncepe s` se bazeze din ce \n cemai mult pe managerii autoh-toni care vor lua astfel locul ex-pa]ilor [i care vor ajunge s` fie
la fel de bine pl`ti]i ca ace[tia, spun specia-li[tii \n resurse umane.
„Multina]ionale pot s` \i trimit` \n Ro-månia pe cei mai buni manageri, \ns` exist`riscul ca ace[tia s` nu fie neap`rat cei maibuni aici, pentru c` \ntotdeauna vor existaatåt diferen]e economice, cåt [i culturale saupolitice“, a declarat pentru ZF Joseph J.Schiele, consultant interna]ional, fost seniormanager \n cadrul Ford Motor. El [i-a maiexprimat convingerea c` un manager romåneste cea mai bun` alegere pentru a conduce oafacere pe pia]a local`.
Camelia St`nculescu, directorul generalal companiei de resurse umane ManpowerRomånia, confirm` aceast` tendi]` [i spunec` schimbarea de na]ionalitate la nivel demanagement este determinat` de dou`elemente.
„|n primul rånd, pe pia]` exist` maimulte pozi]ii de management [i deci este ne-voie de mai mul]i manageri. |n al doilea rånd,marea majoritate a managerilor de pe pia]`au deja experien]`, ceea ce nu era valabil \n
urm` cu 10 -15 ani. Au venit multe companiistr`ine care au permis romånilor s` ocupefunc]ii de conducere“, a explicat St`nculescu.Ea a ad`ugat c` acum devine mult mai u[ors` g`se[ti manageri preg`ti]i [i performan]idup` 15 ani de pia]` liber` [i investi]ii \nspecial str`ine. |n plus managerii de na]iona-litate romån` \n]eleg mult mai bine pia]a lo-cal` [i stimulii la care rteac]ioneaz` angaja]iisau consumatorii.
Punerea accentului pe managementulautohton va fi \nso]it` [i de o majorare a sala-riilor care, \n opinia lui Schiele, vor \ncepe s`se alinieze la nivelul pie]ei interna]ionale\ntr-o perioad` de 3-5 ani.
„Companiile care vor vrea s` \[i p`strezecei mai buni manageri va trebui s` \i pl`teas-c` mai bine, pentru c` altfel oamenii valoro[ide aici vor pleca \n afara grani]elor“, a maispus Schiele.
El a precizat c` deja \n industria bancar`managerii autohtoni sunt la fel de bine pl`ti]ica [i cei expatria]i [i este de p`rere c` aceast`tendin]` se face din ce \n ce mai sim]it` [i \nalte domenii. Un director performant de su-cursal` bancar` cå[tig` \ntre 3.000 [i 5.000 deeuro pe lun`, f`r` bonusuri de obiectiv, \ntimp ce pre[edin]ii [i vicepre[edin]ii de b`nci\ncaseaz` \ntre 10.000 [i 20.000 de eurolunar/net, f`r` bonusuri.
„Salariile vor fi legate de performan]a [iobiectivele companiei pe pia]`. Dac` aceasta
vrea s` intre pe o pia]` concuren]ial`, undedeja competitorii s`i sunt bine reprezenta]i, [i\[i impune s` fie un actor de referin]`, atunci\[i stabile[te ni[te indicatori de performan]`foarte clari care sunt lega]i [i de salariul pecare \l acord` managerului“, spune CameliaSt`nculescu.
Pån` acum o serie de companii multina-]ionale au decis c` e timpul s` lase conduce-rea afacerilor pe pia]a local` unor manageriautohtoni.
De exemplu, cel mai mare operator detelefonie mobil` din lume, grupul britanicVodafone, a schimbat conducerea operato-rului Connex, numind-o pe pozi]ia de direc-tor executiv pe Liliana Solomon (41 de ani).De asemenea, grupul Hellenic BottlingCompany care l-a numit pe C`lin Dr`gan (39de ani) director general al Coca-Cola HBCRomånia, liderul pie]ei autohtone a b`u-turilor non-alcoolice.
Gigantul mondial de bunuri de larg con-sum Unilever a numit-o pe Alexandra G`tej(40 de ani) \n func]ia de pre[edinte al divizieisale pentru \ntreaga regiune a Balcanilor -Unilever South Central Europe.
La fel a procedat [i American Life Insu-rance Company, care a decis s` predea con-ducerea companiei AIG Life Romånia luiTheodor Alexandrescu (37 de ani). Acesteasunt numai cåteva cazuri, exemplele putåndcontinua.
Tot mai multe dintre firmele multina]ionale au curajul de a-[i l`sa afacerile pemåna managerilor locali, tendin]` care se va accentua \n perioada urm`toare.
Is`rescu: |n nordulBucure[tiului e clarun «asset bubble»
Polus face un mall de 110 mil. euro la Constan]a
C~T~LIN LUPOAIE
COMPANIA de investi]ii Polus Transilvania, administrat`de omul de afaceri Arpad Paszkany - patronul echipei defotbal CFR Cluj, va investi circa 110-115 milioane de euro\ntr-un centru comercial Polus \n Constan]a.
„|n momentul de fa]`, a[tept`m s` primim avizul pentru\nceperea construc]iei centrului comercial, care va fi situatlång` primul Metro deschis \n Constan]a (ie[irea din nordc`tre Tulcea - n.r.)“, a declarat pentru ZF Arpad Paszkany,directorul general al Polus Transilvania, membr` a TriGranit- unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din regiune.Centrul comercial va avea o suprafa]` de 68.000 de metrip`tra]i, iar lucr`rile vor \ncepe, potrivit lui Paszkany, \nprim`vara anului viitor. Polus a achizi]ionat deja terenulnecesar dezvolt`rii proiectului comercial.
Acesta este al doilea mare proiect anun]at de companiaPolus Transilvania, dup` complexul Polus Center Cluj.
Centrul comercial din Constan]a se situeaz` din punct devedere al m`rimii dup` cel de la Cluj, care are o suprafa]`82.000 de metri p`tra]i [i necesit` investi]ii de 140 mil. euro.
La Cluj, tocmai au \nceput lucr`rile de execu]ie la centrulcomercial, a anun]at Paszkany.
TriGranit Development Corporation a semnat laBucure[ti, la \nceputul acestei s`pt`måni, memorandumulprivind execu]ia proiectului Esplanada din Capital` (zonaUnirii, lång` Universitate) \n parteneriat public - privat, cu ovaloare estimat` \ntre 800 mil. euro [i un miliard de euro.
Compania a anun]at, anul trecut, c` inten]ioneaz` s`investeasc` \n urm`torii ani circa 1,5 miliarde de euro pe pia]aromåneasc`, \n principal \n Bucure[ti, Cluj [i Constan]a.
TriGranit Development Corporation, fondat` \n 1997,are \n proprietate peste 20 de milioane de metri p`tra]iconstrui]i, compu[i din centre bancare, comerciale, hoteliere[i parcuri industriale.
R~ZVAN VOICAN
BNR se gånde[te s` \nceap` s` monitorizeze [i pre]urileactivelor imobiliare, luåndu-le \n considerare ca factor de riscpentru stabilitatea pre]urilor [i a sistemului financiar, a[a cumfac deja b`ncile centrale occidentale.
„|n Romånia n-am vorbit pån` acum de «asset bubble»(n.r. - inflamare rapid` a pre]urilor activelor peste valoareareal`, cu risc de corec]ie) ca despre o problem` aflat` \n ariaBNR, \ns` \n nordul Bucure[tiului este clar un astfel de assetbubble“, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Is`rescu, laForumul Financiar Sud-Est European.
El spune c` banca central` \nc` nu a inclus printreindicatorii pe care \i urm`re[te [i pre]urile activelor imo-biliare.
„Cånd vom lua m`suri [i pe aceast` zon` este posibil s`intr`m \n conflict cu antreprenorii, a[a cum nici m`surile detemperare a creditului nu au fost pe placul b`ncilor“, aafirmat Is`rescu.
Evolu]ia pre]urilor activelor face parte de mai mult`vreme din preocup`rile B`ncii Centrale Europene (BCE),care consider` c` apari]ia unor efervescen]e nesustenabileamenin]` atåt stabilitatea pre]urilor, cåt [i stabilitateafinanciar`, dup` cum a afirmat Klaus Masuch, directorulDiviziei de Strategii de Politic` Monetar` a BCE.
Cre[terea pre]uriloractivelor imobiliare o poatelua \naintea capacit`]iicererii de a le mai absorbi,pre]urile continuånd s`urce pån` cånd „balonul sesparge“.
Astfel, dup` ce sectorulimobiliar absoarbe sumeuria[e, pot ap`rea corec]iide pre] cu impact asuprasistemului financiar \n con-di]iile \n care randamentelescontate ale investi]iilor nuse mai confirm`.
Steven van Groningen,pre[edintele RaiffeisenBank, consider` c` merit`discutat \n ce m`sur` Ro-månia se \ndreapt` spre un„asset bubble“, avånd \nvedere galopul constant al pre]urilor imobilelor [i terenurilor\n ultimii ani.
„Cre[terea creditului antreneaz` [i cre[terea pre]uriloractivelor“, a spus Van Groningen, \ns` el sus]ine c` sistemulbancar este suficient de robust pentru a face fa]` unor even-tuale [ocuri.
Specula]iile privind tendin]a constant` de cre[tere a pre-]urilor la case [i terenuri \n perspectiva ader`rii la UniuneaEuropean`, sus]inute [i de majorarea veniturilor persoanelor,au antrenat scumpiri de la un an la altul.
Potrivit datelor funizate de compania imobiliar` Eurisko,anul trecut pre]urile \n complexurile reziden]iale noi dinzonele aflate \n nordul Bucure[tiului au variat \ntre 1.000 deeuro [i 2.500 de euro pe metru p`trat construit. Cea maiscump` zon` r`måne Prim`verii, unde spa]ii reziden]ialevechi au fost våndute [i la pre]uri de 3.000 de euro/metrup`trat construit.
Vezi pagina 4
Sectorul imobiliarabsoarbe sume uria[e,astfel \ncåt corec]iilede pre] au impactasupra sistemuluifinanciar \n condi]iile\n care randamentelescontate aleinvesti]iilor nu se maiconfirm`.
Vånz`ri mai mici pentru Altex pe primul trimestruMIHAELA POPESCU
ALTEX, retailerul num`rul unu de produseelectronice, electrocasnice, IT&C [i multi-media, a \nregistrat \n primul trimestru o cifr`de afaceri de 47 milioane de euro (166,4 millei), \n sc`dere cu 8% fa]` de aceea[i perioad`a anului trecut.
Compania explic` aceste rezultate prinsc`derea vånz`rilor pe pia]a autohton` deelectronice [i electrocasnice la \nceputul aces-tui an, determinat` de un cumul de factori:normele BNR de temperare a cre[terii consu-mului, cre[terea costurilor la utilit`]i [i atin-gerea satura]iei pe segmentul electrocas-nicelor mari (frigidere, aragazuri, ma[ini desp`lat [i hote).
Cele mai mari sc`deri \n primul trimestrule-au avut electrocasnicele mari, care au\nregistrat vånz`ri cu 20% mai mici decåt \n
primele trei luni ale anului 2005, urmate deelectrocasnicele mici, \n sc`dere cu 10%,potrivit datelor despre pia]` furnizate deAltex. Vånz`rile pe segmentul IT&C au stag-nat la nivelul de anul trecut. Dintre electrocas-nicele mari, cel mai mult au sc`zut ma[inile desp`lat - cu aproximativ 25% - urmate deaparatele frigorifice [i aragazurile - cu apro-ximativ 15%.
|n ciuda acestor rezultate, Altex a anun]atc` va continua dezvoltarea re]elei printr-oexpansiune controlat`, care s` generezesc`derea costurilor de operare [i men]inereaprofitabilit`]ii \n limitele propuse. Retailerul adeschis \n acest an 5 magazine Altex \nprovincie, iar pån` la sfår[itul anului vor mai fiinaugurate minim 15 magazine Altex [i treielectrocomplexuri Media Galaxy.
Astfel, re]eaua Altex va ajunge la osuprafa]` total` de 90.000 de metri p`tra]i,
fa]` de 60.000 de metri p`tra]i cåt ocupa lasfår[itul anului trecut. Investi]iile bugetatepentru acest an se ridic` la aproximativ 25 demilioane de euro, potrivit unor declara]iianterioare ale reprezentan]ilor companiei.
Altex a avut anul trecut o cifr` de afaceride 275 de milioane de euro, \n cre[tere cu 87%comparativ cu anul precedent, datorit`extinderii re]elei de magazine. Unul dintremotoarele cre[terii a fost creditul de consum,la sfår[itul anului trecut 60% din vånz`rileAltex fiind credite. |n plus, primul trimestru alanului trecut a adus o cre[tere a pie]eiromåne[ti de electronice [i electrocasnice fa]`de primele trei luni ale anului 2004, datorit`introducerii cotei unice de impozitare [ielimin`rii accizelor la camerele foto digitale.
Concuren]ii Altex pe pia]a romåneasc`sunt \n prezent Flamingo (care a fuzionatrecent cu Flanco), Domo [i Cosmo.
Ziarul FinanciarEDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL VIII / NR. 1890 16+8+16 PAGINI VINERI, 26 MAI 2006 PRE}: 2,00 LEI WWW.ZF.RO
Ziarul Financiar
SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 25.05.2006 BURSEBAA 11BERTELSMAN 12BITDEFENDER 15CELCO 7CHINA MOBILE 15DEXIA 12DTZ 6ENRON 11GENERAL BETON 6GM 12
Luni, 29 mai, apare TARGET, revist` lunar` dedicat` STILULUI BUSINESS. 120 de pagini despre oameni de succes: afaceri [i stil de via]`.
„Nimeni nu este de ne\nlocuit. |ns` premierul nu
poate fi \nlocuit“, a declarat pre[edintele executiv
al PD Adriean Videanu. El a afirmat c` PNL [i PD
ar putea face schimb de ministere \n cadrul
restructur`rii guvernului.
Pagina 13
Premierul e b`tut \n cuie
C`lin Dr`gan, 39 de ani, directorgeneral al Coca-Cola HBCRomånia. A preluat aceast`pozi]ie dup` 12 ani de carier`.
Liliana Solomon, 41 de ani, a fostrecrutat` de Vodafone pentru aprelua opera]iunile Connex. A devenit CEO \n 2006.
Alexandra G`tej, 40 de ani,directorul Unilever, a preluatconducerea companiei \n 2005,dup` nou` ani de carier`.
Theodor Alexandrescu, 37 de ani,a ajuns director general AIG Life\n 2005, dup` [ase ani decarier`.
MIRUNA LEBEDENCU
MINISTRUL ungar al agriculturii a afirmat ieri c` acuza]iileprivind faptul c` puii importa]i din Ungaria ar fi contribuitpar]ial la r`spåndirea virusului gripei aviare \n Romåniareprezint` o problem` serioas` atåt la nivel politic, cåt [idiplomatic, relateaz` MTI, citat` de Mediafax.
„Astfel de acuza]ii nu sunt f`cute \n mod normal la adresaaltor ]`ri ale Uniunii Europene“, a declarat Joszef Graf.
El a ad`ugat c` diploma]ii ungari au cerut explica]ii \nleg`tur` cu nota SRI, conform c`reia pui de curc` purt`tori aivirusului H5N1 ar fi ajuns \n Romånia din Ungaria. „Amtrecut prin acest stadiu al problemei“, a spus Graf.
De[i autorit`]ile vecine privesc foarte serios aceste acuza-]ii, \n ]ar` raportul SRI este considerat o not` care ar fi urmats` fie verificat` de ANSV, Ministerul Agriculturii [i Institutulde Diagnostic [i S`n`tate Animal`. Cel pu]in a[a a declaratsecretarul Comisiei SRI, Ion Stan, care s-a \ntålnit ieri cudirectorul SRI, Radu Timofte, la sediul central al serviciului,
pentru a clarifica problemaraportului pe tema gripeiaviare.
Pre[edintele executival PD, Adriean Videanu, adeclarat ieri despre Ra-portul SRI privind gripaaviar` c` a fost o eroare ces-a \ntåmplat, pentru c`afirma]iile din documentnu erau \nso]ite de dovezi.„Ori ai grij` ca el s` nu de-vin` public, ori, \n momen-tul \n care ai o sc`pare, la
un moment dat, trebuie s` vii [i cu dovezile \n sus]inerea aceea ce ai afirmat“, a ar`tat Videanu.
Pån` la l`murirea problemei cu raportul SRI, virusul gri-pei aviare continu` s` se r`spåndeasc`. Autoritatea Na]ional`Sanitar-Veterinar` a anun]at ieri c` gripa aviar` a fostconfirmat` pentru probele din 55 de localit`]i, din care 25 suntdin jude]ul Bra[ov, \n timp ce \n alte 43 de cazuri exist`suspiciuni privind prezen]a virusului. De[i premierul C`linPopescu-T`riceanu a preluat conducerea Comandamentuluicentral de combatere a gripei aviare, la Ministerul Agricul-turii a avut loc, ieri diminea]`, o \ntålnire a mai multor exper]ipe probleme de grip` aviar` [i a unor medici veterinari \nprezen]a ministrului agriculturii Gheorghe Flutur.
3EVENIMENT
{tiri ZF
ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Fo[ti mini[tri [i consilieri preziden]iali, pe listacump`r`torilor de case na]ionalizate
VALENTIN GROS - MEDIAFAX
CONFORM unei liste redactate de Asocia]iaProprietarilor Deposeda]i Abuziv de Stat(APDAS), din categoria persoanelor care vorbeneficia de aceast` prevedere fac parte [i fo[timini[tri, consilieri preziden]iali, secretari aiComitetului Central al PCR care au cump`ratcase \n zone centrale ale Capitalei \n baza Legii112/1995.
Pe list` figureaz`, printre al]ii, IonelOlteanu (fost deputat PSD), ConstantinNiculescu [i Aurelia Vasile (deputa]i PSD),Vasile Ionel [i deputatul PSD Dan Iosif (fo[ticonsilieri preziden]iali ai lui Ion Iliescu), DanEdmond (tat`l lui Dan Iosif), Liviu Harbuz(fost consilier guvernamental al lui AdrianN`stase), Emil Cico Dumitrescu (fost con-silier de stat), Petre Ninosu (fost ministru aljusti]iei), Gheorghe {om`nescu (membru
PSD [i fost director laICRAL), GheorgheTinca (fost ministru al ap`r`rii), ConstantinZmeu (adjunct al ministrului transporturilor\nainte de 1989), Dudu Ionescu (fost ministrude interne care, potrivit sursei citate, ar ficump`rat de la un subaltern apartamentulcare nu trebuia \nstr`inat timp de 10 ani),Mircea Ciumara (fost mi-nistru de finan]e [i minis-tru de stat), Radu Vasile(fost prim-ministru), Eu-gen Ple[a (deputat PRM[i pre[edinte al Asocia]ieiChiria[ilor), Magda Du-mitru (sora liderului PRMCorneliu Vadim Tudor), Marcu Tudor(fratele lui Corneliu Vadim Tudor), CarmelaRoman (sora lui Petre Roman, fost prim-mi-nistru), Gheorghe Uglean (fost pre[edinte alCur]ii Supreme de Justi]ie), Corneliu Gogo-
nea]` (procuror la Procuratura General`),Ibraim Feranazi [i Kurbissa Jamal (patroni lamai multe societ`]i comerciale), Raul Doices-cu (patronul firmei Bog’Art), T`nase Tudor(fost director al Serviciului de Telecomu-nica]ii Speciale).
Acestora li se adaug` Ilie Ceau[escu (fra-tele lui Nicolae Ceau[escu), Marin R`doi [iPetre Enache (membri ai CC al PCR), RaduConstantin (secretar CC al PCR), ToaderGheorghe (general de Securitate), VasileMu[at (secretar CC al PCR), Radu Abageriu(ministru adjunct la Ministerul Comer]uluiInterior \nainte de 1989).
„Exist` cazuri de case na]ionalizate care aufost cump`rate de chiria[i cu 8.000-10.000 de
dolari, iar acum ar putea fivåndute cu 200.000-300.000 de dolari [i chiarmai mult“, a declarat Ma-ria Theodoru, pre[edinteleAPDAS.
Plenul Camerei Depu-ta]ilor a adoptat, mar]i, o
ini]iativ` legislativ` a deputatului PC PetruC`lian, prin care se elimin` interdic]ia de\nstr`inare a imobilelor cump`rate \n bazaLegii 112/1995, impus` pe o perioad` de zeceani de la achizi]ionare.
TEODORA VASÅLCA - MEDIAFAX
MINISTRUL economiei [i comer]ului Codru] {ere[ aapreciat ieri c` tarifele pentru gazele naturale [ielectricitatea furnizat` popula]iei nu vor cre[te cu maimult de 1-2%, la 1 iulie, dar decizia final` va apar]ineautorit`]ilor de reglementare \n domeniu.
„La autorit`]ile de reglementare intervin al]ifactori de ajustare a pre]urilor, care vin pe de-o partedin infla]ia pe primele [ase luni, costuri care suntreglementate, taxe locale saualte impozite \n Codul fiscal“, adeclarat {ere[.
El a precizat c` pentru ga-zele din produc]ia intern` nueste avut` \n vedere o cre[tere apre]urilor la \nceputul lunii iu-lie, iar autorit`]ile vor respectacalendarul stabilit cu organis-mele interna]ionale pentru majorarea pre]urilor lagazele din aceast` categorie.
Pre]ul de referin]` pentru gazele din produc]iaintern` a crescut la 120 de dolari pentru 1.000 de metricubi, fa]` de nivelul anterior de 110 dolari, \n urmaevolu]iei cursului de schimb leu-dolar.
„}inånd cont c` anul trecut am pornit de la omedie de circa 90 de dolari/1.000 mc, iar acum pre]ul
este de 120 de dolari, anul acesta nu ar trebui s` aib`loc o nou` majorare a pre]ului la gazele naturale dinproduc]ia intern`. |ns` nu [tim ce se va \ntåmpla \ntrimestrul patru cu pre]ul gazelor din import, careurm`resc \n oglind` cota]ia ]i]eiului“, a mai spus {ere[.
Potrivit acestuia, fluctua]iile cota]iilor interna-]ionale ale petrolului se reg`sesc \n pre]ul gazelornaturale \n general dup` o perioad` de circa nou` luni.
{ere[ a men]ionat c` la 1 ianuarie 2007 ar putea fieliminat` clasificarea gazelor naturale provenite din
surse noi. De evolu]ia pre]urilor la
utilit`]i depinde atingerea ]in-tei de infla]ie \n acest an. Gu-vernatorul b`ncii centrale, Mu-gur Is`rescu, a apreciat ieri c`]inta de infla]ie de 5% plus/minus un punct ar putea fi atin-s` \n acest an \n func]ie de
modific`rile pe care Guvernul le va aduce calenda-rului de ajustare a pre]urilor administrate, iar curba deinfla]ie prognozat` se va muta \n 2007.
„|n prezent, exist` o probabilitate mare ca la sfår-[itul anului s` nu intr`m \n marj`. S-ar putea \ns` caaceast` cocoa[` anticipat` la infla]ie s` se duc` spre2007, \n func]ie de ce hot`r`[te Guvernul cu pre]urileadministrate [i \n acest an s` ne \ncadr`m \n ]int`“,
explicat Is`rescu. Guvernatorul a afirmat cu o zi \nurm` c` Banca Na]ional` a Romåniei poart` discu]iicu Executivul pentru stabilirea definitiv` a calenda-rului de ajustare a pre]urilor administrate, astfel \ncåts` poat` definitiva [i anun]a „cåt mai repede“ ]inta deinfla]ie pentru 2008.
Rata infla]iei a sc`zut anul trecut la 8,6% de la9,3% \n 2005, dar a dep`[it prognoza BNR, care a avuto ]int` de 7,5% cu o varia]ie de un punct procentual \nplus sau \n minus. Cre[terea pre]urilor administrate,cum ar fi cele la utilit`]i, a fost unul dintre principaliifactori care au determinat majorarea infla]iei.
Pentru acest an banca central` a stabilit un inter-val de varia]ie de 4-6%, dar Is`rescu a afirmat recentc` infla]ia ar putea ajunge la 6,8%. }inta de infla]iepentru 2007 este de 4%, cu acela[i interval de varia]ie,iar Is`rescu a ar`tat miercuri c` ]inta pentru 2008 arputea fi tot de 4%.
Vorbind despre colaborarea cu Executivul, Is`-rescu a comparat BNR cu portarul unei echipe defotbal, care trebuie s` „apere stabilitatea pre]urilor“,indiferent dac` cei din ap`rare sau de la mijlocul tere-nului joac` mai bine sau mai prost.
El a spus c` ar exista [i o solu]ie pentru cazul \ncare „juc`torii de cåmp“ nu fac fa]` jocului: „s` ceremarbitrului, adic` Uniunii Europene, s` treac` rapid laloviturile de la 11 metri“.
THOMAS DINC~ - MEDIAFAX
|n noua sa declara]ie de avere, com-pletat` la 18 mai, premierul T`ricea-nu prezint` conturi bancare cu sumereduse comparativ cu datele incluse\n formularul din luna mai 2005 [i re-
luate \n luna ianuarie 2006.|n contul [i depozitul pe care le-a
deschis \n 2003 la ING Romånia, T`riceanudeclar` c` mai de]ine 79.789 euro, fa]` desuma de 200.000 euro existent` anterior.
|n contul [i depozitul \n valut` deschise\n 1998 la HVB Romånia se mai afl` 9.305euro, mult mai pu]infa]` de suma de150.000 de euro de-clarat` anterior.
|ntr-un alt contcurent deschis laHVB Romånia [i \ncare ini]ial se aflau4,7 miliarde de leivechi, premierul mai are 30.936 de lei.
Tot la HVB Romånia, T`riceanu maideclar` un cont curent de 43.180 dolari, cu410 euro mai pu]in decåt \n luna ianuarie.
|n declara]ia actualizat`, [eful Guver-nului declar` acela[i num`r de ac]iuni laacelea[i societ`]i, cu u[oare diferen]e \n
ceea ce prive[te valoarea total` la zi atitlurilor [i num`rul de ac]iuni de]inute laAutomotive Trade Services, redus cu 350de titluri. Lipsesc cele 17 titluri la ICARE Services (societate aflat` \n proces de di-zolvare de drept conform articolului 30 dinLegea 359/2004), de 170.000 lei, [i 8 titluri laPubliMedia SRL (\n dizolvare de drept), de800.000 lei.
T`riceanu prezint` acelea[i autotu-risme [i imobile, cu excep]ia unei valoriimpozabile majorate pentru casa de va-can]` din satul Ciofliceni (comuna Snagov),de 413.370 de lei, fa]` de valoarea de
300.000 de lei anun-]at` anterior.
Premierul maideclar` dividendene\ncasate aferenteanului 2003 de 2,1milioane lei de lafirma ATS [i un pro-fit nerepartizat de
aceea[i societate de un milion lei, aferentanului 2003, [i de 376.000 de lei, aferentanului 2004.
Venituri din alte surse reprezint` [i di-videndele aferente anului 2003, de 148.000de lei, \ncasate de la societatea AutomotiveTrade Services.
{eful Guvernului noteaz` [i un \mpru-mut de un miliard lei vechi (circa 30.000de euro) acordat cumna]ilor s`i.
Salariul net \ncasat anul trecut deT`riceanu pentru func]ia de prim-ministru se ridic` la 477.890.000 de leivechi (13.650 de euro), cu o sut` demilioane lei vechi mai mult decåt aprimit \n 2004 \n calitate de parlamen-tar. Premierul mai este membru \n con-siliile directoare la Asocia]ia Produ-c`torilor [i Importatorilor de Auto-mobile [i Funda]ia Institutul pentruLiber` Ini]iativ`, dar [i vicepre[edintela Federa]ia Romån` de Automo-bilism [i membru al Societ`]ii de |n-curajare pentru |m-bun`t`]irea RaseiCailor \n Romånia.
T`riceanu a a-nun]at, la \nceputulanului, c` \[i va reac-tualiza declara]ia deavere cu veniturile ob]i-nute \n ultimul an fiscal,dup` ce va primi fi[elefiscale de salarizare [i dup`ce societ`]ile la care de]ineac]iuni \[i vor \ncheia bi-lan]ul.
Raportul SRI pe temaaviar`, problem`diplomatic`
Gripa aviar` a fostconfirmat` \n 55 delocalit`]i, \n timp ce \nalte 43 de cazuri exist`suspiciuni privindprezen]a virusului.
Cinci ofertan]i pentru construc]ia podului Vidin-CalafatANCA DUMITRESCU - MEDIAFAX
BULGARIA a invitat cinci grupuri pentru a licita \nvederea ob]inerii unui contract de 236 de milioane deeuro (301,6 mil. dolari) destinat construirii poduluipeste Dun`re care va uni porturile Vidin [i Calafat,potrivit unui comunicat al ministerului bulgar altransporturilor, citat de Reuters.
Podul cu o lungime de doi kilometri, situat \napropierea grani]ei cu Serbia, are rolul de a crea onou` leg`tur` [i de a permite dezvoltarea rela]iilorcomerciale \ntre Bulgaria [i Romånia, dup` aderareacelor dou` state la Uniunea European`.
„Am trimis invita]ii c`tre cinci candida]i. Ter-menul de depunere a ofertelor expir` la 15 septem-
brie, iar deschiderea lor este prev`zut` la 18 septem-brie“, se arat` \n comunicat.
Ministerul a precizat c` invita]iile au fost f`cuteunui consor]iu format din compania german` Hoch-tief [i cea spaniol` Obrascon Huarte Lain [i altor dou`consor]ii conduse de grupurile franceze Bouygues [iVinci.
Un alt grup este format din companiile ed.Zublindin Germania, Alpine Mayreder din Austria [i EiffelConstruction din Fran]a.
Al cincilea ofertant este FCC Construccion, dinSpania.
Potrivit contractului, 226 de milioane de euro vorservi la construirea unui pod cu patru benzi de circu-la]ie, o linie feroviar`, precum [i a unui depozit des-
tinat m`rfurilor transportate pe calea ferat`, \napropierea podului. Restul fondurilor vor fi utilizatepentru planificarea lucr`rilor [i finan]area activit`]ilorpremerg`toare construc]iei.
Ministerul Transporturilor anticipeaz` c` sem-narea contractului cu grupul cå[tig`tor ar putea avealoc \n luna decembrie. Lucr`rile de construc]ie artrebui s` debuteze \n mai 2007, iar podul ar putea fifinalizat la jum`tatea anului 2010, cu o \ntårziere de unan fa]` de previziunile f`cute cu ocazia lans`riilicita]iei, anul trecut.
Podul face parte dintr-un coridor paneuropeandestinat \mbun`t`]irii infrastructurii de transport \ntreEuropa Central` [i statele din sudul extrem al con-tinentului, Grecia [i Turcia.
Case cump`rate cu 10.000 $ ar putea fivåndute cu 200.000 $.
Pre]ul de referin]` pentru gazeledin produc]ia intern` a crescut la120 $ pentru 1.000 de metri cubi.
Salalariul net al premieruluiT`riceanu a anul trecut de13.650 de euro.
Diploma EXECUTIVE MBA A UNIVERSIT~}II SHEFFIELD:oportunitate unic` de studii, acum \n Bucure[ti
Universitatea Sheffield [i City College (Colegiu afiliat Uni-versit`]ii Sheffield \n Grecia) anun]` lansarea programu-lui EXECUTIVE MBA la Bucure[ti, \ncep`nd cuoctombrie 2006.
Recunoscut` mondial pentru excelen]` \n cercetare [ipredare, Universitatea Sheffield este una dintre cele mairenumite universit`]i din Marea Britanie [i din lume, cu unpalmares de 5 laurea]i ai Premiului Nobel printre absol-ven]ii universit`]ii [i 3 premii Queen’s anniversary. Con-form top-ului celor mai bune 500 universit`]i din lume,realizat \n august 2005, Universitatea Sheffield este cla-sat` pe locul 8 \n Marea Britanie [i pe locul 18 \n Europa.
Programul EXECUTIVE MBA Sheffield este cotat dec`tre The Economist (2005) pe locul 32 \n Europa [i locul78 mondial din mii de programe MBA din \ntreaga lume.
Programul Executive MBA este primul de acest gen dintot S-E Europei predat \n trei ]`ri diferite (Romånia,Grecia, Serbia\Muntenegru) iar la anul va fi oferit [i \nTurcia. Oferind o diplom` de prestigiu recunoscut`interna]ional [i beneficiind de un corp profesoral din
Marea Britanie, Grecia, Canada [i USA, programulEXECUTIVE MBA este de 14 ani, ales de companii [i or-ganiza]ii interna]ionale de top din S-E Europei [i din \n-treaga lume pentru preg`tirea [i dezvoltarea profesional`a angaja]ilor lor.
Programul se va desf`[ura pe o perioad` de 2 ani de zile\n total 13 weekend-uri (un weekend pe lun`) : 10weekend-uri \n Bucure[ti ( British Council [i Camera deComer] [i Industrie a Romåniei), 2 weekend-uri \n Sa-lonic (City College) [i 1 weekend \n Sheffield (Universita-tea Sheffield). Cele 2 weekend-uri \n Salonic [i unul \nSheffield sunt comune pentru toti cursan]ii din toate ]`rileparticipante la program.Specializ`rile pe care le pot ale-ge participan]ii la acest program sunt Marketing, GeneralManagement, Finan]e [i Logistic`.
Pentru mai multe detalii despre programul de MBA pute]i s`v` adresa]i Biroului Reprezentan]a al Universit`]ii \n Bucu-re[ti( Str.C.A.Rosetti nr.7, sect.1) la telefon (021)315.27.23,mob.0722.610.561 sau e-mail [email protected]åt [i de pe site-ul www.city.academic.gr.
P
EERRAATT~~:: |n articolul „A&D Pharma negociaz` un credit de 100 mil.euro“ din pagina 1 a ZF de joi, 25 mai, a ap`rut \n mod eronatinforma]ia c` Help Net are ac]ionari comuni cu ai distribuitoruluiMedimfarm. |n realitate, compania are ac]ionari comuni cu aidistribuitorului Farmexim.
Fo{ti mini[tri, consilieri preziden]iali, secretari ai CC al PCR [ial]i demnitari vor avea dreptul s` \[i vånd` casele cump`rate \nbaza Legii 112/1995 privind imobilele na]ionalizate, dac`interdic]ia de \nstr`inare a acestora \ntr-o perioad` de zece anide la achizi]ionare va fi eliminat`.
Ministrul Industriilor anun]` c` tarifele la gaze [ielectricitate vor cre[te cu 1-2% de la 1 iulie
Premierul C`lin Popescu-T`riceanu [i-a redus valoarea conturilorbancare cu 1,35 milioane de lei (480.000 de dolari), f`r` s`achizi]ioneze noi ac]iuni la diferite societ`]i sau bunuri care trebuiemen]ionate \n declara]ia de avere.
Premierul a scos din banc` circa 480.000 de dolari
FOTO: Bogdan Maran/Mediafax Foto
C`lin Popescu-T`riceanu
Greva GF, suspendat` pån` la 1 iulieGreva comisarilor G`rzii Financiare afilia]i la SindicatulNa]ional al Func]ionarilor Publici a fost suspendat`,pån` la 1 iulie, \n urma discu]iilor dintre ministrulfinan]elor Sebastian Vl`descu, [i reprezenatan]iigrevi[tilor. „Ast`zi (joi - n.r.), la sediul MinisteruluiFinan]elor Publice a avut loc o \ntålnire \ntre SebastianVl`descu, ministrul finan]elor publice [i reprezentan]i aicomisarilor G`rzii Financiare afla]i \n grev`. |n urmadiscu]iilor s-a decis suspendarea grevei pån` pe data de1 iulie, cånd va avea loc o nou` discu]ie“, au anun]atreprezentan]ii ministerului. MMeeddiiaaffaaxx
UNTRR cere modernizarea drumurilor din accizeTransportatorii romåni cer Guvernului ca accizele lacombustibil s` intre direct \n bugetul MinisteruluiTransportului pentru a fi folosite exclusiv la reabilitareadrumurilor. „Noi pl`tim aceste taxe pentru drumuri [ieste normal ca ele s` fie orientate c`tre rebilitareadrumurilor, [i nu pentru educa]ie sau s`n`tate“, adeclarat Romeo Medan, vicepre[edintele UniuniiNa]ionale a Transportatorilor Rutieri Romåni (UNTRR). Elcrede c` accizele sunt o surs` de venit u[or de colectat,motiv pentru care guvernul le orienteaz` c`tre altescopuri foarte u[or. „Anul trecut veniturile din accize aufost de 1,23 mld. euro [i avem nevoie de o infrastructur`rutier` adecvat`, ]inånd cont c` Romånia are unul dintrecele mai moderne parcuri auto din Europa“, a ad`ugatvicepre[edintele UNTRR. LLaavviinniiaa MMaarriinn
AVAS critic` reac]ia b`ncilor la publicarea listeidatornicilor
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS) [i-a exprimat ieri surprinderea c` societ`]ilebancare care au datorii la bugetul asigur`rilor des`n`tate au fost indignate de faptul c` figureaz` pe listadatornicilor. „Ne exprim`m surprinderea c` societ`]ibancare care se reg`sesc \n postura de debitori [i care,de[i au fost somate, \n data de 4 martie 2004, \n loc s`achite debitele sau s`-[i fi reglementat pe parcursulultimilor doi ani situa]ia \mpreun` la casele de s`n`tatecedente, \[i manifest` indignarea fa]` de ac]iuneaAVAS“, spun reprezentan]ii Autorit`]ii. Reac]ia acestoraeste un r`spuns la declara]iile lui Radu Ghe]ea,pre[edintele Asocia]iei Romåne a B`ncilor, care a criticattrecerea unor unit`]i bancare pe lista debitorilor. „AVASaplic` un tratament egal pentru to]i debitorii, indiferentde numele lor“, au precizat oficialii AVAS. Pe listadebitorilor figureaz` 17 unit`]i bancare, dintre careagen]ia din Tårgu Neam] a B`ncii pentru Dezvoltare arecele mai mari datorii - 9.028 de lei. AAlliinnaa PPaahhoonncciiaa
Alstom Transport Romånia va livra de la 30 mai doar otreime din pachetul circulant de servicii acordatoperatorului metroului bucure[tean ca urmare aneefectu`rii de c`tre Metrorex a pl`]ilor datoratecompaniei pentru ultimele 10 luni de activitate, precum[i a altor pl`]i restante pentru primii doi ani de contract,care \nsumeaz` peste 40 mil. euro. „Aceasta presupuneo \ncetare gradual` a activit`]ilor, pån` la limitainferioar` permis` de lege. |n jurul datei de 30 mai se valivra aproximativ o treime din pachetul circulant“, adeclarat Gabriel Stanciu, director general al AlstomTransport Romånia. |n aceste condi]ii, doar 40% dintr-un total de circa 330 de vagoane vor circula, ceeace va duce la cre[terea timpului de a[teptare pån` la 30de minute sau realizarea unui grafic de circula]ie \ntr-unanumit interval orar, au mai spus reprezentan]iicompaniei franceze. Reprezentantul Alstom Transport ainfirmat declara]iile directorului Metrorex, Liviu {oav`,potrivit c`rora compania francez` a refuzat s` prezintedocumente justificative pentru componenta fix` acosturilor, precizånd c` aceast` solicitare este„netemeinic` [i nelegal`“. RRooxxaannaa PPeettrreessccuu
Noi criterii de calcul al salariului minim peeconomie
Guvernul va stabili pån` la 15 iulie, \mpreun` cureprezentan]ii patronatelor [i ai sindicatelor, un set decriterii clare pe baza c`rora va fi calculat salariul minimpe economie, a declarat ieri ministrul de stat peprobleme economice, Gheorghe Pogea. „Vor fi analizatetoate elementele care determin` cre[terea salariuluiminim [i vom stabili exact ce necesit`]i trebuie s`acopere acest venit“, a afirmat Pogea. Criteriile vor fistabilite \n urma unor \ntålniri s`pt`månale \ntrereprezentan]ii Guvernului, patronatelor [i sindicatelor.Confedera]iile sindicale Cartel Alfa, Blocul Na]ionalSindical [i Confedera]ia Sindicatelor Democratice dinRomånia au organizat, miercuri, un miting comun \nCapital`, solicitånd majorarea salariului minim la 180euro, pån` \n 2007, [i cre[terea pensiilor. MMeeddiiaaffaaxx
4 B+NCI - ASIGUR+RI
R~ZVAN VOICAN
El spune c` volumul intr`rilor a fostlimitat de sc`derea rapid` a dobånzilorla lei [i de cre[terea dobånzilor \n afar`la dolari [i euro. „Dac` dobånzile la leir`måneau la peste 10%, am fi fost inva-
da]i de capitaluri speculative“, a declarat Is`rescu.|n toamna anului trecut, BNR a preferat chiar s`
sacrifice obiectivul de infla]ie reducånd abruptdobånzile pentru a evita atragerea unor fluxuri maride capital volatil, care ar fi accentuat presiunile deapreciere nominal` a leului.
Is`rescu spune c` \n condi]iile \n carediferen]ialul de dobånd` a coboråt pån` spre dou`puncte procentuale, nu mai exist` o atractivitatesemnificativ` pentru capitalul speculativ.
Din fericire, atåt \n Statele Unite, cåt [i \nEuropa s-au format a[tept`ri de cre[tere adobånzilor ca urmare a r`bufnirii presiunilorinfla]ioniste, ceea ce reduce [i mai mult riscurile,permi]ånd eventual [i BNR s` mai ridice dobånda depolitic` monetar`.
Guvernatorul afirm` c` \nainte de relaxarearegimului de curs cu flotare administrat` decis` \nnoiembrie 2004, deja intraser` pe pia]` capitalurivolatile estimate la circa 400 de milioane de euro.Pån` \n vara lui 2005 au mai intrat aproximativ 800de milioane de euro.
O parte din bani au fost reinvesti]i \n sectorulimobiliar, \n timp ce o parte din plasamentele \nb`nci au fost re\nnoite, iar anumite sume au fostretrase mai ales dup` decizia BNR de a men]ine
dobånda de politic` monetar` la 8,5%, \n ciuda unoreventuale a[tept`ri de cre[tere.
|n contextul actual, Is`rescu spune c` trendul deapreciere \n termeni reali al leului va continua s`coexiste cu fluctua]ii pe termen scurt, limitånd astfelvolumul intr`rilor de capitaluri volatile. El a
reafirmat c` un curs apreciat \n mod nesustenabilcreeaz` un risc infla]ionist important, avånd \nvedere sensibilitatea mult mai mare a pre]urilor ladeprecierea leului decåt la apreciere.
De asemenea, Is`rescu a spus c` mi[c`ri minoreale cursului \n ambele sensuri pot ap`rea oricånd.
„Nu \n]eleg de ce lumea este [ocat` de cre[tereacursului din ultima perioad` dup` ce leul seapreciase atåt de mult. Mi[c`ri de acest gen vor maifi pentru c` intr`m \n lumea financiar` globalizat`.Chiar dac` aprecierea ne avantajeaz`, obiectivul destabilitate financiar` ne impune s` fim aten]i lariscuri“, a declarat guvernatorul.
|n ultimele dou` s`pt`måni, cursul a urcat la 3,45lei pentru un euro la 3,55 lei pentru un euro. BNR acalculat \ns` ieri un curs de 3,5464 lei/euro, cu 0,8bani mai jos decåt nivelul anun]at cu o zi \n urm`.Cota]iile au coboråt, cu cåteva opriri, pe toat` durata[edin]ei de tranzac]ionare, minimul fiind atins chiarla \nchidere, toate pie]ele din regiune consemnåndu[oare aprecieri ale monedelor.
{eful b`ncii centrale a spus c` este de discutat cuce instrument ar interveni BNR pentru a atenua oanumit` evolu]ie a cursului. „Cu ce am face-o? Prinmajorarea dobånzii, prin interven]ii directe pepia]`“, a \ntrebat retoric Is`rescu.
|n acela[i timp, el a reamintit c` BNR \[ip`streaz` capacit`]i de interven]ie pentru diversesitua]ii care pot ap`rea, a[a \ncåt nu sterilizeaz`agresiv lichidit`]ile de pe pia]` [i nici \n totalitate.
„Steriliz`m substan]ial [i avem grij` s` nu tragemtoate cartu[ele, ca s` fim preg`ti]i pentru eventuale[ocuri neprev`zute, inclusiv externe“, a declaratMugur Is`rescu.
Grija cea mai mare a BNR este c` orice coborårea infla]iei de baz` - determinat` de pre]urile libereasupra c`rora poate ac]iona - sub pragul de 2%ridic` probleme de cre[tere economic` [isustenabilitate.
|n acela[i timp, major`rile de pre]uri din ianuarie[i aprilie anul acesta au „måncat“ deja mai mult dejum`tate din rezerva pe care BNR o luase \n calculprivind amplitudinea suportabil` a major`riipre]urilor adimistrate, astfel \ncåt dezinfla]ia s`poat` continua.
CONCUREN}A din sectorul bacar romånesc se va intensifica \nurm`torii ani, ceea ce va determina reducerea num`rului de b`nci [i amarjelor de profit, intensificarea eforturilor de dezvoltare, dar [iintrarea pe pia]a de profil a unor institu]ii interna]ionale, spunbancherii.
„Multe institu]ii de credit care [i-au manifestat interesul pentruprivatizarea B`ncii Comerciale Romåne [i-l men]in \n continuarepentru sectorul bancar romånesc“, a declarat Petru Rare[, pre[edinteleInstitutului Bancar Romån, la Forumul Financiar Est-European.
|n urm`torii ani, institu]iile de credit de mici dimensiuni fie vor fipreluate de b`nci interna]ionale care doresc s` intre pe pia]a dinRomånia, fie vor fi nevoite s` renun]e la activitate, sus]in liderii maimultor b`nci romåne[ti.
„Pe pia]` sunt cu 29 de juc`tori \n plus (din num`rul total de 39 deb`nci - n.r.). Concuren]a va cre[te \n viitor. Va fi vorba desupravie]uirea celui mai puternic. Dispari]ia acestor b`nci nu va pune\n pericol sectorul bancar“, a afirmat Bogdan Baltazar, pre[edintelefirmei de consultan]` Baltazar, Bloom &Pårvulescu, fost pre[edinte alBRD, a doua mare banc` din Romånia.
Sectorul bancar romånesc este dominat \n prezent de cinci institu]iide credit, a subliniat Nicolae D`nil`, pre[edintele executiv al BCR.
Sectorul de retail va continua s` se dezvolte, pentru a ajunge lamaturitate \n urm`torii doi-trei ani, au ar`tat participan]ii la Forum, iarmotoarele dezvolt`rii vor fi creditele ipotecare, cele de consum [icre[terea ponderii cardurilor de credit.
„Pe m`sur` ce activitatea de retail se va dezvolta, costurile vorcre[te. Totodat`, cre[terea concuren]ei va spori cheltuielile demarketing ale b`ncilor“, a men]ionat Steven van Groningen,pre[edintele Raiffeisen Bank.
|n opinia lui Andreas Maragkoudakis, directorul general al B`nciiRomåne[ti, avansul sectorului de retail va conduce la majorareacreditelor neperformante, iar D`nil` a apreciat c` pån` \n 2008num`rul creditelor ipotecare va cre[te cu 25% fa]` de nivelul din 2005,iar creditele de consum cu 22%.
Alte tendin]e prev`zute \n urm`torii ani \n sectorul bancar suntmajorarea salariilor angaja]ilor [i intensificarea eforturilor institu]iilorde credit de atragere de personal calificat.
„Dup` criza din 1998-1999, sectorul bancar a \nflorit. Activele aucrescut cu pån` la 500% fa]` de nivelul din 2001, \ns` num`rul deangaja]i nu a avut aceea[i evolu]ie. |n 2005 erau 54.700 de salaria]i \nacest domeniu, fa]` de 66.000 \n anul anterior“, a spus EugenR`dulescu, directorul general al Casei de Economii [i Consemna]iuni.
Potrivit lui Radu Manolescu, managing partner \n cadrul firmei derecrutare K.M.Trust&Partners, lipsa de experien]` a romånilordetermin` multe b`nci s` angajeze expatria]i, mai ales c` \n unelecazuri aceasta este o posibilitate de reducere a cheltuielilor.
„Factorul uman va fi unul cheie pentru activitatea b`ncilor.Salariile vor cre[te, aceasta fiind una dintre metodele de atragere aangaja]ilor altor institu]ii de credit“, a afirmat Rare[.
Concuren]a din sectorul bancar se va reflecta, de asemenea, [i \nintensificarea procesului de deschidere de noi unit`]i, multe de micidimensiuni, dar echipate foarte bine [i cu un grad ridicat deautomatizare.
Institu]iile de credit \[i vor diversifica oferta, vor intra pe toatesegmentele de pia]` [i se vor orienta din ce \n ce mai mult c`trelocalit`]ile mici, \ntrucåt \n marile centre urbane sectorul de profil va fisuprasaturat, au mai ar`tat participan]ii la discu]ii.
Is`rescu: Avem grij` s` nu tragem toate cartu[ele,ca s` fim preg`ti]i pentru eventuale [ocuri
Guvernatorul BNR estimeaz` c` \n b`nci nu au intrat capitaluri volatile mai mari de 1,2 mld. euro
FOTO: Photos
ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Fuziunea UniCredit-HVB-}iriac \ncepe cu ATM-urile
R~ZVAN VOICAN
CLIEN}II UniCredit Romånia, HVB Bank [i Banca }iriac pot folosibancomatele oric`reia dintre cele trei institu]ii financiare, beneficiindde comisioane identice la retragerile de numerar \n re]eaua unit` de 335de ATM-uri. Dintre acestea, 258 apar]in B`ncii }iriac, 59 - b`nciiUniCredit Romånia [i 18 bancomate - HVB Bank.
Cea mai mare re]ea de bancomate de pe pia]` apar]ine BCR, carea trecut de 1.000 de ATM-uri.
Din noiembrie 2005, HVB Bank Romånia [i Banca }iriac fac parte,al`turi de UniCredit Romånia, din re]eaua central [i est-european` aUniCredit Group. |n acest context, unificarea re]elelor de bancomatereprezint` un prim pas vizibil la nivelul pie]ei \n perspectiva viitoareiintegr`ri a celor trei b`nci. Deocamdat`, continu` procedurile de fu-ziune dintre HVB [i Banca }iriac, acestea dovedindu-se mai de durat`decåt se estimase la sfår[itul lui august 2005, cånd a fost perfectat` tran-zac]ia dintre omul de afaceri Ion }iriac [i Bank Austria Creditanstalt.
Pån` \n prezent, HVB [i Banca }iriac [i-au aliniat dobånzilepracticate la creditele \n valut`, procesul de unificare a portofoliilor deproduse dovedindu-se, de asemenea, de durat`.
„Facilitatea oferit` posesorilor de carduri emise de HVB Bank,Banca }iriac [i UniCredit Romånia este un prim pas c`tre obiectivulfinal de func]ionare ca o entitate unic`, reprezentånd UniCredit Group\n Romånia“, a declarat R`svan Radu, pre[edintele executiv alUniCredit Romånia. Dan Pascariu, pre[edintele HVB Bank, spune c`unificarea re]elelor de bancomate reprezint` un pas important, „care afost posibil datorit` unei colabor`ri strånse a celor trei b`nci [i uneistrategii comune“.
Cumulate, activele totale ale celor trei b`nci ating aproximativ 3miliarde de euro.
ZZiiaarruull FFiinnaanncciiaarr nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre ZZiiaarruull FFiinnaanncciiaarr a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.
persoanefizice
persoanejuridice
taxadeschidere
cont com
isio
n di
n su
ma
rest
itui
t` (%
)
la v
eder
e(%
/an)
1 lu
n`
3 lu
ni
6 lu
ni
9 lu
ni
12 lu
ni
la v
eder
e(%
/an)
1 lu
n`
3 lu
ni
6 lu
ni
9 lu
ni
12 lu
ni
|N V
ALU
T~
SUMA MINIM+ LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ LA DEPOZITE
la v
eder
e
la ter
men
la v
eder
e(%
/an)
DOB“NDA LA TERMEN (%/AN)DOB“NDA LA TERMEN (%/AN) DOB“NDA LA TERMEN (%/AN)
com
isio
n di
n su
ma
rest
itui
t` (%
)
1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni la
ved
ere
la ter
men
la v
eder
e(%
/an)
DOB“NDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni
NNOOTT~~:: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute dec`t cele men]ionate \n tabel. PPrrooCCrreeddiitt:: * se acord“la contul de economii. Bancpost:*pentru solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj
BANCA BANCA
SUMA MINIM~ LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE
|N LEI
�
�
DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE
Cursurile pie]ei valutare aannuunn]]aattee ddee BBNNRR -- 2255 mmaaii 22000066
Valute \n cont Curs Curs lei noi lei vechi
1 Dolar australian 2,0994 20994
1 Dolar canadian 2,4898 24898
1 Franc elvetian 2,2809 22809
1 Coroana ceha 0,1258 1258
1 Coroana daneza 0,4756 4756
1 Lira egipteana 0,4808 4808
1 Euro 3,5464 35464
1 Lira sterlina 5,1935 51935
100 Forinti maghiari 1,3522 13522
100 Yeni japonezi 2,4653 24653
1 Leu moldovenesc 0,2129 2129
1 Coroana norvegiana 0,4537 4537
1 Zlot polonez 0,8983 8983
1 Coroana suedeza 0,3807 3807
1 Lira turceasca noua 1,7925 17925
1 Dolar S.U.A. 2,7741 27741
1 Aur 57,4020 574020
1 DST 4,1242 41242
BBNNRR FFAACCEE UURRMM~~TTOOAARREELLEE PPRREECCIIZZ~~RRII::1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dob“nd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
* detalii la banc` Dobånda este ffiixx`̀, ajungånd la nivelul de 77,,2255%% ppeennttrruu cceerrttiiffiiccaattee ddee ddeeppoozziittee ccoonnssttiittuuiittee ppee tteerrmmeenn ddee 33 lluunnii ((RROONN))..
RRaaiiffffeeiisseenn Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an
BBaannccaa ppeennttrruu acordat` la depuneri; prima anual` de la stat de 15% aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite de c`tre client \n anul calendaristic respectiv, conform prevederilor legale
LLooccuuiinn]]ee aplicabile); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; [email protected]
Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 7,25%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 6,25%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 6,25%/an
Intr`rile de capitaluri de tip speculativ din ultimii doi ani nu au fost mai mari de dou`miliarde de euro, din care circa 1,2 miliarde au ajuns \n b`nci pentru a profita dediferen]ialul de dobånd`, iar restul la Burs`, afirm` guvernatorul Mugur Is`rescu.
Petru Rare[ crede c` salariile \n sectorul bancar vor continua s` creasc`FOTO: C`t`lina Filip/Mediafax Foto
PPIIAA}}AA MMOONNEETTAARR~~
Depozite Tranzac]ii
VVooll.. mmeeddiiuu RRaattaa mmeeddiiee VVooll.. mmeeddiiuu RRaattaa mmeeddiiee PPeerriiooaaddaa zziillnniicc aannuuaall`̀ aa ddoobbåånnzziiii zziillnniicc aannuuaall`̀ aa ddoobbåånnzziiii
Raiffeisen Bank 08/09 08/09 07/08 07/08 07/08 07/08
HVB Romania 07/08 07/08 07/08 07/08 06/08 06/08
Finansbank 06/08 07/08 06/08 06/08 06/08 06/08
SURSA: Mediafax
NNiivveelluull mmeeddiiuu aall rraatteelloorr ddoobbåånnzziilloorr ppee ppiiaa]]aa iinntteerrbbaannccaarr`̀ 25 mai 2006 la ora 11.00
TTeerrmmeennee BBUUBBIIDD BBUUBBOORR
ON 7.71 8.58
TN 7.70 8.58
SW 7.54 8.59
1M 7.53 8.60
3M 7.42 8.59
6M 7.08 8.51
9M 6.82 8.49
12M 6.64 8.43
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 24 mai: 1.037,50 mil.RON(10.375.000,00 mil.ROL)
24 mai 2006 la ora 11.00
TTeerrmmeennee BBUUBBIIDD BBUUBBOORR
ON 7.77 8.68
TN 7.77 8.68
SW 7.59 8.63
1M 7.51 8.60
3M 7.41 8.59
6M 7.07 8.51
9M 6.81 8.49
12M 6.64 8.43
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 23 mai: 1.569,15 mil.RON(15.691.500,00 mil.ROL)BBUUBBIIDD - rata dobånzii la depozitele atrase; BBUUBBOORR - rata dobånzii la depozitele plasate
Fonduri de investi]iiCCoodd DDeennuummiirree VVNN PPrr..MMeeddiiuu VVaarr%% IInncchhiiddeerree MMiinn.. MMaaxx.. TTrraannzz.. NNrr.. AAcctt..XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri 3 4 -6.79 4 4 4 10 597
RASDAQRASDAQ Pagina de cota]ii este o produc]ie a Ziarului Financiar [i a agen]iei de [tiri Mediafax \n baza informa]iilor publice furnizate de BVB, RASDAQ [i urm`re[tetoate societ`]ile tranzac]ionate zilnic, at`t la BVB c`t [i la Rasdaq. Societ`]ile tranzac]ionate sunt grupate dup` categoriile la care sunt listate.
5BURSE
ADRIAN COJOCARANDREI CHIRILEASA
Bursa pare c` s-a stabilizatdup` fluctua]iile destul deputernice din ultimele zile,investitorii fiind \nc` foar-te prev`z`tori dup` [ocul,
spun brokerii, prea puternic, care asurprins \ntreaga pia]` bursier`.
Anali[tii din pia]` se a[teapt` caperioada urm`toare s` se caracterizezeprintr-o consolidare [i rea[ezare a pre-]urilor, acest lucru manifeståndu-se [i pecelelalte pie]e, din regiune.
„Pia]a are nevoie de o rea[ezare, oconsolidare, respectiv o regåndire a co-ta]iilor de pe burs` dup` [ocul puternicsuferit de pia]a noastr`. Toat` lumea eraprea dus` de val, prea optimist` [i cugåndul la niveluri ale ac]iunilor care s-audovedit nerealiste“, a declarat AdrianCeuc`, directorul general adjunct alBroker Cluj.
Indicele BET a mai ad`ugat ieri0,75% la valoare, dup` ce \n [edin]a pre-cedent` cå[tigase 3%, \ns` majoritateatitlurilor lichide au \nchis cu aproximativ1% sub nivelul de la \nceputul s`pt`må-nii. Ac]iunile care aveau mai mult de re-cuperat dup` coborårea de mar]i, pre-cum Petrom sau BRD, au \nregistrat iericre[teri mai mari. SIF-urile au urmat laråndul lor trendul pie]ei, urcånd \nc` de
la \nceputul [edin]ei cu 1-2%, nivel lacare au [i \nchis [edin]a de ieri. Cu toateacestea, SIF-urile continu` s` se tranzac-]ioneze la niveluri de pre] mult maireduse comparativ cu \nceputul anului.
Valoarea sc`zut` a tranzac]iilorrealizate \n [edin]a de ieri eviden]iaz`faptul c` investitorii a[teapt` deocamda-t` s` vad` cum va evolua pia]a \n conti-nuare \nainte de intra din nou pe pozi]ii.
„|n continuare m` a[tept la o ten-din]` de stabilizare a pie]ei, pån` la g`si-rea unui nivel de echilibru, dup` care ac-]iunile care \ntr-adev`r merit` s` creasc`o vor face, acestea putånd imprima unu[or trend de cre[tere“, consider` Ceuc`.
Investitorii a[teapt` \n continuare [io decizie final` cu privire la modul \ncare vor fi impozitate cå[tigurile dinvånzarea de ac]iuni \ncepånd de anulviitor, precum [i cu privire la pragul dede]inere la SIF-uri. Actualul proiect demodificare a Codului fiscal, care pre-vede impozitarea cu 16% a tuturor tran-zac]iilor din care rezult` un cå[tig, pre-cum [i re]inerea la surs` a 5% din profit,a stårnit nemul]umiri \n råndul investito-rilor. Astfel, un grup de investitori adecis s` protesteze \mpotriva deciziilorautorit`]ilor prin organizarea unei gre-ve. |n semn de protest, cei aproximativ200 de investitori care au anun]at c`particip` la aceast` grev` nu vor realizaast`zi tranzac]ii la Burs`.
AC}IUNILE PETROM au crescut ieri cu3,4%, recuperånd aproape integralvaloarea pierdut` \n [edin]a de mar]i.Brokerii cred c` aceste titluri se num`r`printre cele mai interesante dup`rezultatele foarte bune \nregistrate \nprimul trimestru al acestui an, drept pentrucare investitorii se a[teapt` ca pre]ul s`-[icontinue trendul de cre[tere din ultimeledou` zile. Acest lucru este indicat [i decota]iile contractelor futures care sesitueaz` peste cursul de 0,487 lei/ac]iunecu care aceste titluri au \nchis [edin]a deieri. Cre[terea s-a realizat pe fondul uneilichidit`]i sc`zute, nivelul tranzac]iilorefectuate cu aceste ac]iuni ridicåndu-se la0,42 mil. euro (1,48 mil. lei).
TITLURILE SIF OLTENIA au \nchis [edin]ade ieri \n cre[tere cu 1,3% comparativ cuziua precedent`, \ns` se men]in la unnivel de pre] cu 12% mai redus fa]` definele anului trecut. Volumele detranzac]ionare pe care SIF-urile au crescut\n ultimele dou` zile au fost de asemeneamult mai reduse decåt volumele pe cares-au våndut la \nceputul s`pt`månii, semnc` investitorii sunt deocamdat` pruden]ila cump`rare. Tranzac]iile realizate ieri cuac]iunile SIF Oltenia au fost de 0,58 mil. euro, incluzånd o tranzac]iespecial` realizat` la pre]ul de 2,55lei/ac]iune. |n pia]`, ultimul pre] detranzac]ionare al acestor titluri a fost de2,25 lei/ac]iune.
TITLURILE ROMPETROL RAFINARE aufost printre pu]inele ac]iuni lichide care au\nchis \n sc`dere [edin]a de ieri,\nregistrånd o coboråre de 0,65%, dup`ce \ncepuser` [edin]a \n cre[tere. Brokeriisunt de p`rere c`, dup` sc`derileputernice din ultimele luni, aceste ac]iuniau atins un nou nivel de echilibru la carese g`sesc atåt cump`r`tori, cåt [iinvestitori dispu[i s` vånd`. Cu toateacestea valoarea tranzac]iilor realizate cuaceste titluri a fost una foarte sc`zut`, dedoar 0,13 mil. euro (0,47 mil. lei). De la\nceputul anului ac]iunile RompetrolRafinare au pierdut aproape 30%. Ultimatranzac]ie cu aceste ac]iuni s-a realizat la0,0765 lei/ac]iune.
AC}IUNILE RETAILERULUI IT&C FLAMINGOINTERNATIONAL au cå[tigat ieri 1,3%, pefondul unor tranzac]ii destul de reduse, dedoar 26.000 de euro. Titlurile Flamingos-au stabilizat dup` ce au pierdut peste 5%de la \nceputul lunii. |n ultimele s`pt`måniau fost raportate mai multe vånz`ri deac]iuni din partea unor manageri aicompaniei. Ieri a fost råndul lui DanTopal`, vicepre[edintele FlamingoInternational, s` raporteze vånzarea a 0,2milioane de ac]iuni, \n valoare de circa21.000 de euro. O alt` persoan` ini]iat`din cadrul Flamingo, Alexandru Cårlan, avåndut ieri 15.000 de ac]iuni. Ultimul pre]la care s-au realizat ieri tranzac]ii cu titluriFlamingo a fost de 0,675 lei/ac]iune.
AC}IUNILE NAPOLACT CLUJ-NAPOCA,cotate pe pia]a RASDAQ, au cå[tigat 25%\n cursul [edin]ei de ieri. Ultima tranzac]iecu aceste ac]iuni s-a efectuat la 8,5lei/ac]iune. Evolu]ia foarte bun` din pia]`a avut loc dup` ce compania a datpublicit`]ii raportul cu privire larezultatele pe anul trecut. Napolact arealizat \n 2005 o cifr` de afaceri de 33,6mil. euro (149 mil. lei), \n cre[tere cu22,5% fa]` de anul anterior. Compania a\nregistrat anul trecut un profit de 6,9milioane de euro (25 de milioane de lei),cu 37,8% peste nivelul din 2004. Pån` laraportarea rezultatelor, cursul r`m`seseaproape neschimbat de la \nceputulacestui an.
Bursa s-a mai lini[tit, investitorii r`mån precau]i
ROBINSON SA ** PREDEAL ARIS CONSULT INVEST SRL 5.64%
HIPERION SA ** STEI SIF BANAT CRISANA 0.00%
PROGRESUL SA * PLOIESTI HENTE FLORIN 10.75%
OMEGA SA ** BUCURESTI SIF MUNTENIA 0.00%
SURSA: ZF
4.639,48 +0,53% ZF INDEX
ZZFF IINNDDEEXX,, este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i BursaElectronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n calcului valorii indicelui au fost stabilite \n fuc]ie de valoareatranzac]iilor din ultimele 12 luni. Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte.
ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Pia]a farmaceutic` pierde din vitez`
Vånz`rile de medicamente au fost anul trecut de 1,27 miliarde de euro
6 COMPANII
ROXANA GRIGOREAN
PRODUC~TORUL de betoane [i agregate General BetonRomånia a \nregistrat anul trecut o cre[tere a cifrei de afaceride 30%, ajungånd la o valoare de 16 milioane de euro, potrivitreprezentan]ilor companiei.
„Profitul a crescut \ntr-un ritm mai redus decåt cifra deafaceri“, afirm` reprezentan]ii companiei.
General Beton Romånia face parte din grupul italian deconstruc]ii [i materiale de construc]ii General BetonTriveneta. Grupul mai are filiale \n China, Polonia, Tunisia [i\[i va deschide \n acest an un punct de lucru \n Bulgaria.
Compania a investit 4,2 milioane de euro \ntr-o nou`sta]ie de betoane, din care 1,5 milioane de euro au avut cadestina]ie achizi]ia de utilaje din Italia.
Sta]ia de betoane a fost construit` \n apropiere decomuna Cernica, Bucure[ti, pe o suprafa]` de 28.000 mp [i aredou` puncte de lucru lipite.
Capacitatea tehnic` a sta]iei este dubl` fa]` de celelaltepuncte de lucru ale companiei, fiind de 180 mc de ciment peor`.
|n afar` de sta]ia de betoane de la Cernica, compania maiare un punct de lucru la Otopeni, unul la Timi[oara [i dou` laArad, dintre care unul specializat pe agregate.
General Beton a livrat materiale de construc]ii pentrulucr`rile aflate \n derulare la podul de la Otopeni.
General Beton a avut \n 2005 o cot` de pia]` de 8% pepia]a de betoane a Capitalei, potrivit estim`rilor reprezen-tan]ilor companiei.
|n urm`torii doi ani General Beton va investi \n noipuncte de lucru, dintre care unul la Bucure[ti [i unul laConstan]a.
General Beton Romånia produce aproximativ 240.000mc de beton pe an, dintre care mai mult de 50% \n Bucure[ti.|n afara Italiei se produc anual 2,2 milioane mc de beton,produc]ia din Romånia reprezentånd astfel a noua parte dinproduc]ia total`, cu excep]ia produc]iei din Italia.
Compania a \nregistrat \n 2004 un profit net de 1,87milioane de euro la o cifr` de afaceri de 12,39 milioane deeuro, potrivit bilan]ului depus la Ministerul de Finan]e.
Printre clien]ii companiei se num`r` Astaldi SpA,Italstrade, Marcora Construc]ii [i ACMS.
ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
AUDIEN}E TV - 18-24 mai - prime time
General Beton,afaceri de 16 mil. €
Evalu`ri DTZ Echinox de 120 mil. euro \n T1
C~T~LIN LUPOAIE
COMPANIA de consultan]` imobili-ar` DTZ Echinox a f`cut \n primul tri-mestru (T1) evalu`ri pentru proiecte\n valoare de 120 mil. euro, \n cre[terecu peste 30% fa]` de aceea[i perioad`a anului trecut, potrivit reprezen-tan]ilor companiei.
„Majoritatea investitorilor str`iniau fost atra[i de oportunit`]ile deinvesti]ii din Romånia, \n condi]iile \ncare randamentul plasamentelor estemai ridicat fa]` de ]`rile din Europa deEst, precum Cehia, Ungaria [iPolonia“, afirm` reprezentan]ii DTZEchinox.
Compania evalueaz` propriet`]icomerciale, imobile de birouri [i spa]iide retail, parcuri logistice [i terenuri.|n 2004, compania a avut venituritotale de aproximativ 170.000 de euro,conform Ministerului de Finan]e.
Compania a intermediat una din-tre cele mai mari tranzac]ii de anultrecut, prin care HP a \nchiriat un spa-]iu \n imobilul de birouri Bucharest Fi-nancial Plaza. DTZ Echinox a fostconsultant al tranzac]iilor f`cute de
fondul austriac de investi]ii Europolispe pia]a romåneasc` - cump`rarea \n2003 a imobilului de birouri EuropeHouse, iar \n 2004 a proiectului logisticCefin Logistic Park.
Compania imobiliar` DTZ Echi-nox a raportat pentru primele nou`luni ale anului trecut o cifr` de afaceri\n cre[tere cu 100% comparativ cuaceea[i perioad` a anului precedent,ca urmare a cre[terii activit`]ilordepartamentelor de terenuri, investi]ii[i spa]ii industriale.
Principalii concuren]i ai com-paniei pe pia]a imobiliar` romåneasc`sunt firme precum CB Richard Ellis,Colliers International, Eurisko sauRegatta.
Compania DTZ Echinox a fost\nfiin]at` \n 2002, \n urma fuziuniicompaniei locale de consultan]`Echinox Consulting cu grupul brita-nic DTZ, unul dintre cei mai impor-tan]i juc`tori de pe pia]a de consul-tan]` imobiliar` din Europa Central`[i de Est, avånd birouri \n Polonia,Ungaria, Cehia, Austria, Rusia [iUngaria.
Pia]a va cre[te \n acest an \nritmul \nregistrat \n primultrimestru, potrivit raportuluiprezentat de compania de cer-cetare a pie]ei Cegedim.
GlaxoSmithKline (GSK) [i HoffmannLa Roche [i-au p`strat primele dou` po-zi]ii, cu vånz`ri de 30,04 milioane de euro,respectiv de 24,3 mil. euro. GSK de]ine ocot` de 8,7%, iar La Roche de 6,8%.
Fa]` de perioada similar` a anuluianterior, grupul elve]ian Novartis a cobo-råt o treapt` \n topul companiilor farma-ceutice din Romånia. Novartis a f`cutrocada pentru locurile 3 - 4 cu companiaSanofi - Aventis, potrivit datelor Cegedim.
Americanii de la Schering Plough auie[it din top 10, unde [i-a f`cut \n schimbapari]ia un juc`tor sloven - KRKA.
Schering Plough de]ine o cot` de pia]`de 2,2%. Ca [i anul trecut, \n top 10 se afl`trei produc`tori. Zentiva (fostul Sicomed),conform datelor Cegedim, a realizatvånz`ri de 17,81 milioane de euro, Terapiade 16 milioane de euro [i Antibiotice Ia[ide 10,1 mil. euro.
„Primul trimestru al anului trecut a fostfoarte dificil. Pia]a [i-a revenit abia \ntrimestrul trei [i patru. Este bine c` pia]a acrescut comparativ cu perioada similar`din 2005, dar este pu]in descurajant c`aceasta a sc`zut comparativ cu ultimultrimestru“, explic` Marius Chereche[, di-rectorul general al distribuitorului de medi-camente PharmaFarm din Bucure[ti.
|n ultimul trimestru al anului trecut, acontinuat Chereche[, situa]ia pe pia]a far-maceutic` romåneasc` se mai normalizase.
„Este de a[teptat ca pia]a s` creasc`.Dac` este s` ]inem cont de nivelul consu-
mului pe Romånia, trendul nu poate fidecåt unul ascendent“, spune Chereche[.
Astfel, \n perioada aprilie 2005-martie2006, pia]a de retail a crescut puternic cu16,4%, pe cånd pe segmentul de spitaleacesta a sc`zut u[or, cu 2,2%.
Anul trecut pia]a farmaceutic` a atinsvaloarea de 1,27 miliarde de euro.
|n condi]iile \n care ariile terapeuticeevolueaz` diferit, companiile sunt pozi-]ionate \n func]ie de portofoliu, iar con-curen]a se intensific`, este interesant deurm`rit dac` sistemul public de s`n`tate vareu[i, \n urma unor semnale corente sauincoerente, s` influen]eze semnificativritmul actual de cre[tere.
Principalii juc`tori din pia]` estimeaz`c` pån` \n 2010, consumul de medicamentese va dubla [i va dep`[i pragul de 2,5 mili-arde de euro, \n condi]iile \n care concu-ren]a pe pia]` se va intensifica.
Industria medicamentelor a crescut \n primul trimestru al acestui an cu 12%,ajungånd la \ncas`ri de 350,35 mil. euro (1,24 mld. lei).
FOTO: Photos
SURSA: TNS/AGB
IOANA DAVID
Robert Popescu, directorul ge-neral al Relad, unul dintreprimii trei distribuitori de me-dicamente, crede c` intrareaunor juc`tori interna]ionali \n
perioda imediat urm`toare este inevitabil`.„|n contextul integr`rii \n Uniunea
European`, care va conduce la intrarea pepia]` a unor juc`torieuropeni tot mai im-portan]i [i va impuneimplentarea \n Romå-nia a unor reglemen-
t`ri specifice mult mai stricte decåt pån`acum, ne a[tept`m ca pia]a romåneasc` dedistribu]ie de medicamente s` se consoli-deze semnificativ \n urm`torii ani“, spuneRobert Popescu.
Grupul Relad a realizat anul trecut unprofit de 4,41 milioane de euro din activi-tatea de distribu]ie, \n cre[tere cu 57% fa]`de 2,81 milioane de euro \n 2004.
Cifra de afaceri \nregistrat` de com-panie a crescut \n aceea[i perioad`, atingånd132,5 milioane de euro, ceea ce corespundeunei cre[teri de peste 30% fa]` de anulprecedent. Cre[terea afacerilor [i a profi-tului Relad se \nscrie \n tendin]a de cre[teresus]inut` manifestat` anul trecut pe pia]a dedistribu]ie.
„Pia]a de medicamente din Romånia artrebui s`-[i men]in` un ritm de cre[tere sus-
]inut, avånd \n vedere necesitatea recupe-r`rii decalajului important \nregistrat \ntreconsumul de medicamente per capita de lanoi [i cel din ]`ri care au aderat recent laUniunea European`, precum Ungaria,Cehia sau Polonia“, crede Popescu.
Grupul de firme Relad include pe lång`distribu]ia de medicamente [i o companiecare deruleaz` activit`]i de import de me-dicamente. |n plus, Relad controleaz` [i lan-]ul de farmacii City Pharma.
Potrivit ultimelor informa]ii existente \npia]`, City Pharma vizeaz` \n acest an s`ajung` la 130 de unit`]i. Brandul City Phar-ma a fost creat la \nceputul anului 2004 [i aavut o ascensiune rapid` pe pia]`, fiind unuldin cele mai mari lan]uri din Romånia.
Grupul de fime Relad avea la finalulanului trecut peste500 de angaja]i [i oflot` de ma[ini for-mat` din 270 de ve-hicule. Clien]ii com-paniei sunt repre-zentan]i de 3.500 defarmacii [i 450 despitale.
Principalii concuren]i ai companiei suntMediplus, parte a grupului A&D Pharma,Fildas, Europharm Distribu]ie, Montero,Polisano sau Farmexim.
|n afar` de Mediplus, controlat defondul de investi]ii \nregistrat \n OlandaSograno, [i Europharm Distribu]ie, de]inut
de gigantul britanic GlaxoSmithKline, restuldistribuitorilor este de]inut de oameni deafaceri romåni. Tot mai mul]i investitoristr`ini dau „tårcoale“ companiilor romå-ne[ti de profil, pe pia]` existånd tot mai mul-te informa]ii care indic` o preluare \nurm`toarele s`pt`måni.
|nc` de anul trecut au existat informa]iicare indicau interesul crescut al unorcompanii precum Celesio sau Phoenix, doidintre cei mai mari distribuitori europeni demedicamente pentru companiile farmace-utice romåne[ti. Pe pia]a farmaceutic` ro-måneasc`, pe lång` distribuitori mai activea-z` importatorii, respectiv produc`torii [i far-maciile. Farmaciile [i spitalele cump`r`medicamente de la importatori [i distri-buitori.
Principalele lan-]uri de farmacii suntSensiblu, parte agrupului A&DPharma, Help Net,companie ce areac]ionari comuni cuai distribuitoruluiFarmexim, Catena,
de]inut` de Anca Vlad, sau Dona. Toateaceste lan]uri adopt` o strategie de extinde-re cåt mai agresiv` pentru a-[i asigura opozi]ie confortabil` pe pia]` \nainte deintegrarea \n Uniunea European`.
Astfel, Sensiblu vrea s` ajung` la 208unit`]i anul acesta, \n timp ce Help Net [i-a
propus atingerea pragului de 120. Catena,pe de alt` parte, atac` pia]a de retailfarmaceutic prin intermediul francizei [iestimeaz` c` va ajunge la 300 de unit`]i \nurm`torii trei ani.
Principalii juc`tori din pia]` estimeaz`c` ritmul de cre[tere al vånz`rilor demedicamente va fi anul acesta de 10-15%,sub nivelul \nregistrat anul trecut. |n 2005,pia]a farmaceutic` a atins valoarea de 1,27
miliarde de euro, cånd a consemnat unavans peste a[tept`rile companiilor.
Astfel, consumul de medicamente prinintermediul farmaciilor, care s-a ridicat la3,47 miliarde de euro (circa 950 de milioanede euro), a \nregistrat cel mai ridicat nivel decre[tere, de aproximativ 25% comparativ cu2004, \n timp ce consumul prin intermediulspitalelor a avut un avans nesemnificativ.
Robert Popescu, Relad: Intrarea unor str`ini pe distribu]ia de medicamente este inevitabil`
7COMPANIIZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
OAMENI [i DECIZII
Siemens \[i facebirouri regionaledup` modelul UE
ROXANA PETRESCU
SIEMENS Romånia, filiala local` a concernului industrialgerman Siemens, a anun]at c`-[i va crea o re]ea de birouriregionale pe traseul centrelor de dezvoltare regional` ale UEla nivel local.
Astfel, Siemens inten]ioneaz` s`-[i deschid` birouriregionale \n ora[e precum Constan]a, Bra[ov [i Craiova,ultimul intrat \n circuit fiind cel de la Ia[i.
„|n prezent, exist` opt centre de dezvoltare regionale aleUniunii Europene \n Romånia. Strategia de regionalizareadoptat` de Siemens vizeaz` deschiderea de birouri devånz`ri \n aceste zone. Punctele de lucru se deschid \nconformitate cu aceste centre ale UE“, a declarat AdrianB`icu[i, directorul general al opera]iunilor grupului germanpe pia]a local`.
„Exist` programe de pre [i postaderare, iar aceste zonevor beneficia de fonduri“, a mai precizat reprezentantulSiemens.
|n acela[i timp, deschiderea de noi birouri regionale estev`zut` de reprezentan]ii grupului ca o modalitate deextindere mai u[oar` a afacerilor prin posibilitatea de ar`spunde mai repede la cerin]ele clien]ilor.
Primul birou regional care va fi deschis \n toamna acestuian este cel de la Constan]a, unde Siemens este deja angrenat\ntr-o serie de proiecte importante cu RADET Constan]a saucu Portul Constan]a pentru o sta]ie de tratare a apei.
„Am ales Constan]a pentru c` aceasta va fi o poart` c`treOrient. Are nevoie de \mbun`t`]irea infrastructurii, deproiecte de modernizare. |n acest context, cererea va cre[te,iar un birou regional ne permite s` r`spundem mai bine“, amai precizat B`icu[i.
Constan]a poate deveni unul dintre capetele cabluluielectric submarin care va interconecata sistemele energeticeale Romåniei cu cel al Turciei, proiect care poate dep`[i sumade 300 de milioane de euro [i de care Siemens este extrem deinteresat, al`turi de celelalte companii care activeaz` \nsectorul de profil.
|n ceea ce prive[te investi]ia necesar` pentru noile birouriregionale, reprezentantul companiei a precizat c` acestea nuvor necesita investi]ii foarte mari, pentru c` este vorba de\nchirierea unor spa]ii de birouri. Compania va angajaaproximativ 10 angaja]i \n fiecare centru regional, for]a demunc` provenind din loca]iile vizate.
|n prezent, Siemens are trei birouri regionale, cel mairecent fiind cel de la Ia[i care acoper` domeniile de tehnic` [isolu]ii medicale, automatiz`ri [i telecomunica]ii fixe. Celelaltedou` birouri sunt la Timi[oara [i Cluj-Napoca.
Siemens Romånia a ob]inut \n anul fiscal 2005 cu\nchidere pe 30 septembrie o cifr` de afaceri de 350 demilioane de euro. Pentru 2014 ]inta de afaceri pentru Romå-nia vizeaz` atingerea unei cifre de afaceri de 1 miliard deeuro.
|n Romånia Siemens are 3.000 de angaja]i, cei mai mul]iactivånd \n domeniul producerii de software.
Pe pia]a echipamentelor [i a serviciilor energetice, Sie-mens concureaz` cu juc`tori precum ABB (grup elve]iano-suedez), Alstom (Fran]a), Schneider Electric (Fran]a) sauAreva T&D (Fran]a).
Produc`torul de BCA Celco lucreaz` cu o marj` net` de 40%ANDREI CHIRILEASA
PRODUC~TORUL de materiale de construc]ii CelcoConstan]a a \nregistrat anul trecut o cre[tere a profituluinet cu 54% \n euro, \n condi]iile \n care cifra de afaceri acompaniei s-a majorat cu circa 35%.
Celco a ob]inut \n 2005 un profit net de 8,31 milioa-ne de euro (30,1 milioane de lei), comparativ cu un cå[tigde 5,4 milioane de euro (21,8 milioane de lei \n 2004).Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat anul trecut la pes-te 20,6 milioane de euro (74,9 milioane de lei), de underezult` o marj` a profitului net de aproximativ 40%.
Rezultatele Celco s-au \ncadrat \n tendin]a general`de cre[tere a pie]ei materialelor de construc]ii, to]i pro-duc`torii mari din aceast` industrie \nregistrånd cre[teriimportante atåt la nivelul vånz`rilor, cåt [i la nivelulprofitului. Elpreco, Craiova, unul din principalii concu-
ren]i ai Celco pe pia]a de BCA, a \nregistrat anul trecutafaceri de 22,8 milioane de euro, cu 55% mai mari decåt\n 2004 [i un profit net de 2,12 mil. euro, \n cre[tere cu54%. Prefab Bucure[ti, un alt mare produc`tor de peacest segment, [i-a majorat de 2,5 ori profitul net \n 2005,pån` la 2,7 milioane de euro, \n condi]iile cre[terii cifreide afaceri cu 60%, pån` la 20,5 milioane de euro).
Cre[terea pie]ei de materiale de construc]ii sedatoreaz` cre[terii generale \nregistrate \n ultimii ani \ndomeniul construc]iilor. Construc]iile de mall-uri, imo-bile de birouri, vile, case sau renovarea apartamentelordin vechile blocuri se extind cu repeziciune, tr`gånd \nsus afacerile tuturor juc`torilor din acest domeniu.
Rezultatele Celco au evoluat pozitiv [i \n primultrimestru. De[i cifra de afaceri a fost de 3,7 milioane deeuro (13,1 milioane de lei), men]inåndu-se aproximativla acela[i nivel ca [i \n primele trei luni ale lui 2005,
profitul net a avansat cu 11%, pån` la 1,11 milioane deeuro (3,9 milioane de lei). |n general, vånz`rileproduc`torilor de materiale de construc]ii sunt mai mici\n primul trimestru din cauza condi]iilor meteo maipu]in favorabile pentru derularea lucr`rilor dinconstruc]ii. Cele mai mari vånz`ri se realizeaz`, deobicei, \n trimestrele doi [i trei.
Celco, care are ca activitate de baz` producerea deBCA [i adezivi pentru construc]ii, a demarat anul trecuto investi]ie greenfield \n valoare de 10 milioane de europentru construc]ia unei fabrici de var. Prin noua fabric`Celco urm`re[te \n principal asigurarea stabilit`]ii apro-vizion`rii cu materii prime necesare pentru producereaBCA. Investi]ia este finan]at` \n principal din surseproprii, compania repartizånd \ntreg profitul net ob]inutanul trecut pentru surse de finan]are a investi]iilor.
Celco inten]ioneaz`, de asemenea, s` intre \n
industria mobilei, dup` ce a achizi]ionat \n 2005 activelefostei societ`]i Furnimob pentru circa 4 milioane de euro(14,3 milioane de euro). Compania inten]ioneaz` s`relanseze produc]ia de mobil` a fabricii.
Capitalul social al companiei este \n prezent de 5,5milioane de euro (19,5 milioane de lei).
Produc`torul de elemente din beton este controlatde fra]ii Ioan [i Nicolae, care au preluat compania lasfår[itul anului 2003 [i de]in \n prezent circa 66% dinac]iunile companiei. Fra]ii Du[u de]in [i complexulhotelier Condor din Mamaia. Principalul ac]ionarminoritar al companiei este Ion Bucovala, cu oparticipa]ie de 19% din ac]iuni.
Ac]iunile Celco sunt listate pe RASDAQ, ultimatranzac]ie cu aceste titluri realizåndu-se la pre]ul de 1,7lei/ac]iune. La aceast` cota]ie, capitalizarea bursier` acompaniei se ridic` la 93,5 milioane de euro.
Cre[terea afacerilor [i a profituluiRelad se \nscrie \n tendin]a decre[tere de pe pia]a de distribu]ie.
Robert Popescu, directorul general al Relad
Takata-Petri angajeaz` 1.000 de oamenipentru fabrica de la Sibiu
ANCA RIF - ZF TRANSILVANIA
Campania de angaj`ri are loc pefondul extinderii capacit`]ilorde produc]ie. Takata-Petri aredeja opera]ionale dou` fabricila Arad, unde lucreaz` apro-
ximativ 3.000 de oameni, iar \n 2002 com-pania a transferat din Cehia la Arad ope-ra]iunile de \mbr`care \n piele a volanelorauto destinate automobilelor Mercedes.
Oficialii companiei estimeaz` c` lamijlocul lui 2007 vor finaliza investi]ia de 25de milioane de euro \n fabrica pe care ode]in la Sibiu, unitatea de produc]ie urmånds` func]ioneze la capacitate maxim`. Acestlucru \nseamn` c` fabrica sibian` va livraaproximativ 8 milioane de saci pentru air-bag-uri anual c`tre unit`]ile de asamblareale Takata din Germania, Polonia [i Cehia.Ca urmare a dezvolt`rii capacit`]ilor de pro-duc]ie, num`rul de angaja]i va cre[te cu 950de persoane.
„Construc]ia fabricii din Sibiu a\nceput \n 2004, iar \n prima faz` produc]iaa fost limitat` la opera]iunile de t`iere [icoasere a sacilor pentru airbag-uri. |n acestmoment procesul de produc]ie este com-plet, incluzånd [i etapele ]esere [i c`ptu-[ire. Astfel, acum ne concentr`m doar pedezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie“, adeclarat pentru ZF TRANSILVANIA Ja-kob Lux, manager de comunicare \n cadrulgrupului Takata.
Fabrica func]ioneaz` \n Zona Indus-trial` Vest a Sibiului, care, de cånd a fostinaugurat` \n mai 2003, a atras investitoriimportan]i din industria auto, Renault [iContinental AG fiind printre primele com-panii stabilite aici.
Fabrica din Sibiu a beneficiat \n martie [ide o infuzie de capital de 8,2 milioane deeuro din partea ac]ionarului majoritar.
Activitatea Takata-Petri \n Romånia seconcentreaz` \n zonele Arad [i Sibiu, com-pania de]inånd \nc` dou` fabrici la Aradcare produc volane auto [i centuri de sigu-ran]`.
Reprezentan]ii produc`torului de com-ponente auto spun c` investi]iile realizatepån` \n prezent \n Romånia se cifreaz` laaproximativ 50 de milioane de euro.
„Principalele motive pentru care con-cernul Takata a ales s` investeasc` \n zon`au leg`tur` \n primul rånd cu faptul c`Romånia va adera la Uniunea European`.De asemenea, mediul politic stabil, im-plicarea autorit`tilor locale, infrastructura [ifor]a de munc` sunt alte motive pentru cares-a optat pentru Romånia“, a mai declaratJakob Lux.
Oficialii companiei nu au dorit s` oferedetalii cu privire la valoarea afacerilor dinRomånia, singurele cifre disponibile fiindvånz`rile grupului Takata la nivel interna-]ional \n 2005, care s-au ridicat la apro-ximativ 3,2 mld. euro.
„Pia]a de automotive pe segmentulelementelor de siguran]` este \n continua-re o pia]` cu poten]ial [i estim`m c` fa-cilit`]ile din Romånia vor beneficia [i elede acest trend“, a dorit s` precizeze JakobLux.
Singurele date financiare disponibilesunt cele de pe site-ul Ministerului de Fi-nan]e, care pentru 2004 indic` o cifr` deafaceri de 105 milioane de euro, de aproapetrei ori mai mult decåt cea \nregistrat` \nanul anterior.
De asemenea, potrivit aceleia[i surse,Takata-Petri Romånia a \nregistrat \n 2004un profit net de 7,7 milioane de euro, cu50% peste nivelul din anul precedent.
Investi]iile din Arad au fost demarate \n2001, iar \n prezent cele dou` fabrici ocup`18 hectare, din care trei hectare suprafa]`construit`.
Produc]ia de volane auto [i centuri desiguran]` realizat` pe platforma ar`dean`este destinat` exclusiv exportului.
Takata-Petri este unul dintre cei mai im-portan]i produc`tori mondiali de volane,centuri de siguran]`, airbag-uri, scaune autopentru copii [i sisteme electronice de sigu-ran]` pentru industria auto, principalii cli-en]i fiind DaimlerChrysler, BMW, VW,
Opel - GM, Ford, Nissan, Toyota [i Honda.Datorit` for]ei de munc` ieftine [i calific`riibune a personalului, Romånia a atras \nultimii ani un num`r important de companiidin domeniul automotive.
Aproape 20 de companii europene,americane [i japoneze au investit \n des-chiderea unor capacit`]i de produc]ie \nRomånia, \n principal \n zona de vest a ]`rii.Printre ace[tia se num`r`, Lisa Draxlmaier,Valeo, BOS Automotive, Sumitomo sauLeoni.
Juc`torii de pe pia]` estimeaz` c`produc`torii multina]ionali de componenteauto au investit pån` \n prezent \n Romånia2,2 miliarde de euro [i \[i vor consolidaprezen]a pe pia]` \n urm`torii ani. Anali[tiiapreciaz` c` produc`torii str`ini desubansamble auto vor investi \n Romåniacel pu]in 500 de milioane de euro anual \nperioada 2006-2008.
Dup` integrare,invazie de m`rci dinUniunea European`
MIHAELA POPESCU
„M~RCILE romåne[ti [i cele comunitare pot coexista, atåtatimp cåt comercian]ii nu v`d \n acest lucru \nc`lcareadrepturilor lor de proprietate intelectual`“, a spus Carmen{tefan, expert \n examinare m`rci \n cadrul OSIM.
|n prezent, num`rul m`rcilor \nregistrate pe pia]aautohton` a ajuns la 200.000. Anul trecut au fost depuse laOSIM (Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci) 21.000 decereri noi de \nregistrare, dintre care 10.000 au provenit de lacomercian]i str`ini.
Multina]ionalele, odat` intrate \n Romånia, \[i dezvolt`puternic departamente specializate \n protec]ia drepturilorlor intelectuale sau apeleaz` la exper]i \n domeniu, pentrua preveni problemele generate de contrafacerea pro-duselor.
„|n general, companiile str`ine sunt mai preocupate deprotejarea drepturilor lor de proprietate intelectual` decåtcele autohtone. Societ`]ile care vin din afar` cu investi]ii mari[i cu promovare de branduri interna]ionale [tiu foarte bine c`\n momentul \n care intr` pe o nou` pia]` trebuie s` fac` totce se poate face, din punct de vedere legal, ca s`-[i protejezem`rcile“, a spus Robert Ro[u, avocat asociat al }uca Zbårcea& Asocia]ii [i coordonator al departamentului de litigii [iarbitraje din cadrul firmei de avocatur`.
Problema contrafacerii este o una global` [i preocup` totmai mult mediul de business. „Contrafacerea ia amploare,dar nu numai la nivel na]ional, este o adev`rat` industrie careaduce foarte mul]i bani la nivel mondial. Pe de alt` parte, atåtcomercian]ii, cåt [i institu]iile statului \[i diversific` din ce \nce mai mult m`surile de protejare a drepturilor de proprietateintelectual`“, a mai comentat Robert Ro[u.
|nregistrarea unei m`rci romåne[ti pe pie]ele externeporne[te de la 1.200 de euro, de 8 ori mai mult decåt taxaminim` pentru pia]a local`. Taxele pot fi mult mai mari, \nfunc]ie de categoriile de produse sau de complexitateam`rcilor.
|nregistrarea m`rcii este doar primul pas \n ap`rareadrepturilor de marc`, deoarece companiile trebuie s` ur-m`reasc` \n permanen]` produsele de pe pia]` care par a ficontraf`cute, precum [i Buletinul Oficial de ProprietateIndustrial`, \n care sunt publicate noile \nregistr`ri sau celere\nnoite.
„Cea mai mare parte a ac]iunilor v`milor pentru com-baterea contrafacerii sunt urmarea cererilor de interven]ievenite din partea titularilor drepturilor de marc`, care au avutsuspiciuni c` pe pia]` se afl` produse contraf`cute“, a declaratGeorgeta Mitroi, [ef servicii Autoritatea Na]ional` aV`milor.
� De]ine dou` unit`]i de produc]ie la Aradpentru volane auto [i centuri de siguran]` [iuna la Sibiu pentru saci de airbag
� Anul viitor va finaliza investi]ia la fabrica dinSibiu care va produce 8 milioane de saci deairbag anual
� Unitatea de produc]ie din Sibiu a beneficiatrecent de o infuzie de capital de 8,2milioane de euro
� Investi]iile totale realizate pån` \n prezent se cifreaz` la aproximativ 50 demilioane de euro.
COMPANII8 ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Produc`torul de componente auto japonezTakata-Petri va angaja pån` la jum`tateaanului viitor aproape 1.000 de persoane numaipentru fabrica de saci pentru airbag-uri de laSibiu, num`rul de angaja]i urmånd s` ajung`aici la 1.200.
Construc]ia fabricii din Sibiu a \nceput \n 2004, iar \n prima faz`produc]ia a fost limitat` la opera]iunile de t`iere [i coasere asacilor pentru airbag-uri. |n acest moment procesul de produc]ieeste complet, incluzånd [i etapele ]esere [i c`ptu[ire. Astfel, acumne concentr`m doar pe dezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie.
Jakob Luxmanager de comunicare \n cadrul grupului Takata
TAKATA-PETRI |N ROMÅNIA
Dup` intrarea Romåniei \n UniuneaEuropean`, cele 700.000 de m`rci\nregistrate pe pia]a comunitar` vordeveni \n mod automat recunoscute [ipe pia]a autohton`, \ns` m`rcileromåne[ti nu vor deveni comunitaredecåt prin \nregistrare pe pia]a unic`.
Compania investe[te25 mil. euro \nproduc]ia de sacipentru airbag-uri
9MEDIA & ADVERTISINGZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
ANDREEA P~UN
„PubliMedia are o pozi]ie puternic` pesegmentul de pres` de business prinZIARUL FINANCIAR [i s`pt`-månalul BUSINESS Magazin. Deasemenea, are o echip` foarte bun`
de jurnali[ti a c`ror experien]` putea fi pus` \nvaloare [i \ntr-o nou` publica]ie”, spune CosminaNoaghea, publisher al diviziei Business Press aPubliMedia Intl.
„|n plus, datele de cercetare au ar`tat c`cititorii sunt interesa]i s` afle informa]ii despreoamenii din spatele afacerilor, s` [tie cum iaudeciziile [i cum \[i petrec timpul liber. Pornind de laaceste trei argumente: pia]a, dezvoltare portofoliude business [i know-how \n materie de jurnalismeconomic, am dezvoltat conceptul revisteiTARGET”, spune Noaghea.
|n acela[i timp, pe pia]` nu exist` o revist` pemodelul „Forbes” sau „Fortune”, explic` pu-blisherul. Strategia publisherilor este s` lansezeproduse conexe (suplimente, cataloage) pentrufiecare dintre publica]ii [i s` dezvolte linia deevenimente [i zona de new media.
Concuren]ii direc]i ai TARGET ca revistelunare sunt Bilan], Pia]a Financiar`, Idei deafaceri, e-finance [i Eurolider. De asemenea, maisunt [i publica]iile Biz [i Businessman, care au oalt` frecven]` de apari]ie, dar care prezint` unelesimilarit`]i \n ce prive[te conceptul editorial [ipozi]ionarea.
Diferen]ierea \ntre ZF, BUSINESS Magazin[i TARGET se va realiza, \n opinia CosmineiNoaghea, prin tipul de subiecte abordate [i prinstilul de scris.
„ZF abordeaz` subiectele \ntr-un mod maitehnic, cu focus pe [tire, BM trateaz` aceea[item` \ntr-un stil analitic, vorbind mai mult despredetaliile businessului, iar TARGET va folosi unstil descriptiv, narativ, cu accent pe oamenii dinspatele afacerii respective”, spune Noaghea.
„Din punct de vedere grafic, revista va fi unaavangardist`. Vom \ncerca s` facem imaginea
chiar mai \ndr`znea]` decåt \n BUSINESSMagazin [i rolul ilustra]iilor va fi mult maiimportant”, adaug` ea.
TARGET se va concentra pe oamenii dinspatele afacerilor de succes [i pe stilul lor de via]`[i va prezenta [tiri [i tendin]e din businessulmondial [i romånesc.
„Toate informa]iile sunt grupate \n treisec]iuni „Trends”, „Leaders” [i „Status”, afirm`Alexandru Cerchez, redactor-[ef al TARGET.Cerchez a fost timp de doi ani redactor la ZF.
Printre rubricile permanente sunt TopNews(sinteza celor mai importante [tiri interne [iexterne ale lunii), Forecast (tendin]e interna-]ionale care se reflect` [i \n mediul de businessromånesc), Cash-Flow (plasamente financiare),
New Media (tehnologii de ultim` genera]ie [igadgeturi), CEO (prezint` un director executiv)sau Meet the Managers (o discu]ie informal` cuun manager despre stilul lui de management).
O parte important` a revistei va fi cea delifestyle (Status) [i cuprinde articole despre stilulde via]` al oamenilor de afaceri, de la preferin]elelor \n materie de mod` pån` la ce se mai poart` laprånzurile de afaceri sau \n ce nuan]e e colorat celmai trendy mobilier de birou al sezonului.
„TARGET vine \n completarea [tirilor,statisticilor [i informa]iilor tehnice din ZF [i aanalizelor din BUSINESS Magazin cu abordareaomului din spatele unui business de milioane deeuro. Editorial vorbind, se umple vidul din pia]`:nu exista pån` acum o revist` glossy, elegant`,
care s` vorbeasc` despre oameni de afaceri”,remarc` Cerchez.
TARGET mizeaz` pe un segment de cititoricu o educa]ie peste medie, cu vårsta cuprins` \ntre25-45 de ani [i cu venituri mari [i medii. CititoriiTARGET sunt persoane implicate \n via]aeconomic`, active, independente [i cu putere dedecizie.
„Subiectele de lifestyle sunt cele care voratrage o baz` extins` de cititori, comparativ cualte publica]ii de business romåne[ti, pentru c` elefac informa]ia financiar` mult mai digerabil`, maiuser-friendly”, precizeaz` redactorul-[ef alTARGET.
Revista va avea un tiraj de 20.000 deexemplare, iar pre]ul va fi de 7,9 RON.
Compania de publishinga MediaPRO \[iconsolideaz` pozi]ia pepia]a publica]iilor debusiness din Romåniaprin lansarea, luni 29mai, a revistei lunareTARGET.
TARGET, revista despre cum se faceun business cu stil
puncte de vedere
Exist` un public misterios pentrutoat` lumea, cel dintre 15 [i 25 de
ani, s` zicem. Sunt oamenii care nuprea intereseaz` \n prezent pentru c`au posibilit`]i mici de cump`rare, darcare sunt „våna]i“ cu pasiune pentruvirtualit`]ile lor. Ei sunt viitorulnucleu la care viseaz` to]iproduc`torii, de la produse media labranduri vestimentare.
Sunt dou` motive pentru caremi-am propus s` scriu despre acestpublic [i despre cum ar trebui s` aratepublicitatea destinat` lui. Mai \ntåi,cåteva vorbe ale lui BogdanNaumovici, care se plångea dup`Ad’Or c` st`m foarte slab la capitolulcreativitate anul acesta. Al doileamotiv: am v`zut un pu[ti de vreo 17ani branduit „chic“ din cap pån` \npicioare, dar cu un tricou pe care scriaclar: „fuck the advertising“. Camaceasta este principala contradic]ie pecare trebuie s` o rezolvi atunci cånd lite adresezi celor foarte tineri. Pe de oparte, dispre]uiesc tot ce \nseamn`reclam` agresiv`, tot ce le placep`rin]ilor lor, de fapt. De cealalt`parte, ador` s` poarte discret brandurichic care s` le asigure automat oimagine onorabil` de individ bine pusla punct vestimentar.
Naumovici are dreptate cumva cuacea criz` de creativitate pe care oinvoca. Prea pu]ine agen]ii se potl`uda cu elemente originale \n 2006.Tinerii par a fi pierdu]i din peisajuladvertisingului tocmai din aceast`cauz`. Cånd predomin` chestiunileimportante de comunicat, cånd aparcampanii subtile [i agasante prinprezen]`, cu aparen]` matur`, cumorg` serioas`, atunci r`spunsul„fuck the advertising“ va fi cu atåtmai ferm din partea tinerilor. Suntmult mai subtili decåt vor advertiseriis`-[i \nchipuie. Vor creativitate de unanumit tip, o creativitate care s` ledea lor identitate, care s`-iautentifice. |n plus, e din ce \n ce mai[ic s` fii de stånga, dac` nu ecologist,m`car cu o r`m`[i]` derevolu]ionarism \n sånge. Stånga nuprea se pup` cu publicitatea aparent.De fapt, o astfel de ideologie ceremai mult` creativitate [i mai pu]insclipici - un tån`r a[teapt` [ocul
creativit`]ii, nu [ocul bugetelorcheltuite pe imagine sau casting.
Cred c` am ajuns \ntr-un momentpericulos \n care publicitatea [i tinerii\ncep s` se ignore reciproc. Pasul\nainte trebuie s`-l fac` publicitarii.Dac` \i vor scoate din calcule pe tineri\n continuare, le va fi cu atåt mai greus` \n]eleag` mersul publicului, aldorin]elor de consum de peste 5-10ani.
***TRECEM pu]in la isteria numit`„PR“. Bun, oamenii au \nv`]at lec]ia,f`r` PR nu se poate, nu po]i s`conduci un business eficient dac` nucomunici coerent cu publicul t`u.Jurnalistii \ns` v` vor spune o cu totulalt` poveste despre PR. Cel mai usorde definit: e acel om care te asalteaz`cu mailuri, telefoane, te aga]` chiar [ipe messenger numai ca s`-]i spun`dou`-trei prostii. Se vorbe[te mult [icu mare emfaz` despre efectelebenefice ale PR-ului f`r` nicioevolu]ie pozitiv` clar` „\n teren“. PR-ul trebuie s` ofere eveniment,[tire, un ambalaj de comunicare (nuneap`rat jurnalistic`) perfect.Deocamdat` se vorbe[te mult despreprea pu]in. PR-ul din Romåniatrebuie s` dep`[easc` stadiul de„spam“.
***A{ |NCHEIA cu dou` exemple dinceea ce se cheam` reclam`„necivilizat`“ sau amplasamentnecivilizat de reclam`. Nu mi se parecorect, de exemplu, s` pl`tesc biletulla vreun multiplex, s` intru la oraindicat` \n program \n sal` [i s` \nghitun calup de 20 de minute de reclam`.Evident, publicitatea poate fi difuzat`\nainte de ora anun]at` a \nceperiifilmului. Dar nu dup`, e o chestiuneatåt de elementar` de polite]e! Maisunt, apoi, ma[inile care se plimb`prin ora[ [i url` prin portavoce totfelul de mesaje importante pentru]ar`. S` zicem c` ar fi o manifestarepublicitar` acceptabil` prin centru.Dar s-o iei cu ma[ina zgomotoas` princartierele-dormitor mi se pare de-adreptul nesim]it.
Costi Rogozanu este redactorul-[efal revistei Apropo, comentator \n
domeniile cultur`, mass-media
Publicul acelamisterios
DE COSTI ROGOZANU
Alexandru Cerchez: TARGET vine \n completarea [tirilor [i informa]iilor tehnice din ZF [i a analizelor din BUSINESS Magazin cu abordarea omului din spatele unuibusiness de milioane de euro
FOTO: Sorina Andreica
Mult timp neglijat de c`tre publisheri, segmentul revistelor pentru copii a \nregistrat, \n ultimii ani, o cre[tere substan]ial`.
Revistele romåne[ti pentru copii prind curaj [i ies la export
RALUCA TEODORESCU
Pe lång` titlurile interna]ionale,care sunt majoritare, la chio[cu-rile de ziare \[i fac loc [i cele au-tohtone. Unele dintre ele auprins chiar avånt [i \ncearc` s` se
lanseze [i \n alte ]`ri din regiune.Dac` nu ai copii [i nu e[ti direct
interesat, revistele pentru copii nu \]i iauochii la standurile de ziare, din simplul motivc` nu sunt vizibile. De cele mai multe ori, seg`sesc la sec]iunea „[i altele“, al`turi depublica]ii str`ine, coco]ate pe un raft \nalt [i\nghesuite unele \n altele.Dincolo de „problemele“ de vizibilitate
la punctul de vånzare, publica]iile pentrucopii o duc destul de bine, cel pu]in a[asus]in reprezentan]ii unora dintre cei maiimportan]i editori de astfel de titluri. Iarfaptele par s` le con-firme spusele. Dovada:unul dintre ace[ti publi-sheri, CD Press, are \nvedere lansarea titluri-lor sale dedicate - Pipo(care se adreseaz` co-piilor cu vårste cu-prinse \ntre 4 [i 7 ani),Doxi (pentru copii cuvårste \ntre 7 [i 11 ani)[i Terra Magazin (pen-tru copii peste 11 ani [itineri) - \n RepublicaMoldova, Bulgaria [i Serbia. |n acest sens,editura poart` \n prezent discu]ii referitoarela vånzarea drepturilor pentru cele treireviste \n sistem de franciz`.De altfel, CD Press este una dintre edi-
turile care cred \n puterea titlurilor autoh-tone \n b`t`lia cu publica]iile prezente pepia]a romåneasc`, care au licen]e ale unorbranduri recunoscute interna]ional. Iar nu-m`rul acestora din urm` nu este deloc mic.Editura Egmont Romånia, parte a grupuluimedia interna]ional Egmont Group, de]ineaici exclusivitatea drepturilor de autor pen-tru nume celebre: Disney, Warner Bros.,Hanna-Barbera, Mattel, adresåndu-se co-piilor \ntre 3 [i 12 ani. De asemenea, Dis-covery Channel a garantat drepturi exclu-sive editurii Egmont Romånia pentru c`r]ide referin]` pentru copii, dar [i pentru ado-lescen]i. |n prezent, editura public` [asereviste lunare (Disney Princess, Winnie thePooh, WITCH, Barbie, Tom [i Jerry [i Na-tional Geographic Junior) [i o revist`
bilunar` (Donald Duck, revist` cu juc`rie).Pentru c`, pe lång` aceste reviste, EgmontRomånia public` [i peste 130 de titluri decarte anual, activitatea sa editorial` se \m-parte \n mod egal \ntre aceste dou` direc]ii.„Nu respingem din start ideea unui con-
cept local, dar nu am g`sit \nc` o variant` sa-tisf`c`toare“, explic` Adriana Savu, Mar-keting Manager al Egmont Romånia. Cuceea ce are acum \n portofoliu, reprezentan-ta Egmont sus]ine c` editarea de revistepentru copii \n Romånia este, cu siguran]`, oafacere profitabil`. Veniturile lunare ale edi-turii, provenite din editarea revistelor pen-tru cei mici, se situeaz` la aproximativ180.000 RON (51.000 euro), \n vreme ceprofitul aferent primului trimestru din acestan este de 75.000 RON (21.000 euro).{i pentru CD Press, afacerea cu reviste
pentru copii este bun`. Editura a \nregistrat,anul trecut, o cifr` deafaceri de aproximativ1,5 milioane de euro, \ncondi]iile \n care are \njur de 250.000 de abo-namente lunar cumulatla Pipo, Doxi [i TerraMagazin, iar pre]ul decopert` al fiec`rei re-viste este de 3 RON.„Estimativ, profituleste undeva sub 10%din pre]ul de copert` alrevistelor“, spune Boris
Velimirovic, director de rela]ii publice laeditura CD Press. Pentru companie, publi-carea revistelor pentru copii reprezint`aproximativ 80% din activitatea editorial`,iar din cele 20 de procente r`mase o bun`parte este legat` tot de copii, prin editareamanualelor [i auxiliarelor [colare.Un alt editor cu un num`r impresionant
de titluri dedicate copiilor este Erc Press(90% din produc]ia editorial` a grupuluieste asigurat` de c`r]ile [i revistele pentrucei mici). |n acest caz, veniturile din realiza-rea acestor publica]ii se ridic` la 2-3 milioa-ne de euro, \n condi]iile \n care costurile pecare le presupune un astfel de produs suntidentice cu cele ale editorilor din Occident.„Diferen]a o fac pre]ul [i tirajul. |n defavoa-rea editorului roman. |n ceea ce prive[teprofitul, este o perioad` neclar`. De a[ezare.|ncerc`m s` avem profit. Pe „hårtie“ chiaravem. Dar este clar c` a[tept`m vremuri maibune“, m`rturise[te directorul general alGrupului Erc Press, Ciprian Ene.
Printre revistele pentru copii editate deErc Press se num`r` |nv`]`m [i ne juc`m \nlumea lui Tanu (adresat` [colarilor dinclasele I-IV), S` ne juc`m pe calculator(revist` \nso]it` de CD cu jocuri educative),Bim, Spiridu[ul \n]elept (adresat` pre[cola-rilor), PC Campion - 4 Leaf Clovers (revist`pentru copii, \nso]it` de CD cu jocuri logicepe calculator), Mici distrac]ii (cu jocuri lo-gice [i educative pentru copii).„Pove[tile deja consacrate \[i au partea
leului. |ncet-\ncet, \[i fac loc [i nume noi.Pentru acestea e nevoie \ns` de un efort con-siderabil pentru promovare. De asemenea,de o distribu]ie [i pe alte canale decåt celeclasice“, este de p`rere directorul general alErc Press, referindu-se la tendin]ele de pepia]a autohton` a publica]iilor pentru ceimici.
Au brandurile romåne[ti \n domeniu unsucces la fel de mare ca [i cele interna]io-nale? „Dac` compar`m tirajele titlurilor ro-måne[ti (C`rticica Draga mea pentru copii -editat` de Casa Lux, parte a Burda Romå-nia - |nv`]`m [i ne juc`m \n lumea lui Tanu,Doxi, Bim, Spiridu[ul \n]elept) cu tirajelebrandurilor interna]ionale (Tom [i Jerry,WITCH), putem r`spunde afirmativ“,completeaz` Ciprian Ene.Prezen]a pe pia]a a demult defunctelor
{oimii Patriei, Lumini]a sau Cutez`toriiface ca o oarecare experien]` s` existe \nacest segment al publishing-ului autohton.Cu toate acestea, dup` 1989, publica]iile degen au traversat o perioad` destul de greapån` s` se impun` \n preferin]ele copiilor [iale p`rin]ilor. „Cred c` acest segment alpublishing-ului se afl` \n plin` expansiune
acum [i tot mai mul]i oameni de afaceri [i-au dat seama de poten]ialul acestei ni[e.Industria care se contureaz` \n jurul acestuisegment de pia]` va face ca tot mai mul]i s`-[i doreasc` o felie din acest tort“, este dep`rere Boris Velimirovic.„Exist` pove[ti clasice care, indiferent
de genera]ia care le va citi sau asculta, \[i vorp`stra farmecul. Avantajul acestora este c`sunt cunoscute de majoritatea copiilor,indiferent dac` tr`iesc \ntr-un sat undeva \nmun]i sau \ntr-un ora[ mare. Dezavantajul ec` nu mai corespund universului copiilor deazi. |n ceea ce prive[te personajele [ipove[tile noi, acestea sunt mult maiapropiate de publicul ]int`, sunt createspecial pentru a satisface gusturile uneianumite genera]ii“, conchide reprezentantulCD Press.
MEDIAFAX a lansata [asea edi]ie a Anuarului Media & Advertising
RALUCA TEODORESCU
AGEN}IA DE PRES~ MEDIAFAX a lansat cea de-a[asea edi]ie a Anuarului Media & Advertising, un ghidindispensabil oricui vrea s` se informeze \n leg`tur` cuprincipalele evenimente din lumea presei, publicit`]ii,rela]iilor publice sau marketingului din Romånia, precum [icelor care doresc s` \l utilizeze ca pe un instrument de c`utarea contactelor juc`torilor din domeniu.Structurat pe 12 capitole dedicate cåte unui domeniu,
Anuarul Media & Advertising, tip`rit pe hårtie glossy \npeste 500 de pagini, cuprinde opiniile unora dintre vocile cugreutate ale pie]elor de gen.Anul trecut, bugetele de publicitate \n Romånia au
crescut f`r` precedent, atingåndu-se cele mai mari valoripån` la momentul respectiv. |n dorin]a de a instaura otradi]ie, Media & Advertising i-a \ntrebat din nou pejuc`torii din industrie despre aceste aspecte [i a elaborat unstudiu referitor la cheltuielile nete din publicitate. |n ceea ceprive[te valorile brute, Alfa Cont informeaz` \n detaliu.Tot ca urmare a cre[terii pie]ei romåne[ti de gen, [i
Anuarul Media & Advertising a crescut, astfel c` nu a l`satneexplorat niciun domeniu al industriei. Astfel [i-au f`cutloc rubrici noi, precum „Presa online“, „Analiz` wap“ sau„Analiz` web“, \n timp ce „BTL“ a devenit o sec]iune inde-pendent`. Este prezent` [i o analiz` a pie]ei de media plan-ning & buying, sunt trecute \n revist` p`rerile unora dintrecei mai mari advertiseri referitoare la evolu]ia bugetelor depublicitate, se reg`sesc analize separate pentru domeniileoutdoor [i indoor, \n vreme ce domeniul mass-media estedisecat pe fiecare component`.Nu trebuie pierdute din
vedere nici rubricilededicate filmului [i muzicii(devenite de asemenea otradi]ie pentru AnuarulMedia & Advertising), in-dustrii foarte importantepentru media [i publi-citate, care de multe ori lecresc acestora din urm`cifra de afaceri [i ajut` labrand awareness. Latoate acestea, se adaug`cronologiile pentru pu-blicitate, PR [i mass-media, un veritabil \n-drumar \n evenimenteleanului trecut.Anuarul Media & Advertising se distribuie gratuit
abona]ilor revistei s`pt`månale Media & Advertising. El seadreseaz` reprezentan]ilor departamentelor de marketing,PR [i top-managementului marilor companii consumatoarede publicitate, agen]iilor de publicitate, agen]iilor de mediaplanning & buying, companiilor de produc]ie publicitar`,market research, web advertising, outdoor, indoor, tipogra-fiilor [i mass-media.
FOTO: Photos
Dincolo de problemele de vizibilitate, revistelepentru copii o duc bine.Pe lång` titlurile de pe pia]`, sunt a[teptatenoi apari]ii.
MEDIA & ADVERTISING10 ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Profit` de o ofert` mai avantajoas`
Pentru c` tu ai nevoie ACUM de o solu]iede comunicare complex` [i totu[i foarteu[or de folosit, solu]ia BlackBerry \]i st` ladispozi]ie \n momentul de fa]` \ntr-oofert` unic`*:
• 3 luni de abonament gratuit, • Software gratuit pentru pachetulBlackBerry Enterprise Server
• Terminalul BlackBerry 7290 la 249 USD• 30MB trafic inclus \n orice
pachet BlackBerry
Pån` la 25 iunie, po]i des-coperi avantajele pe care]i le aduce BlackBerry,prin pachete gåndite spe-cial pentru profesioni[tiicare nu au timp de pierdut.
Folose[te-]i timpul la maximum
Ca angajat al unei mari com-panii, ]i se cere s` fii mereu totmai competitiv. Vrei s` r`mai \ntop, dar mijloacele de comunicarela care ai acces numai atunci cåndte afli la birou nu mai sunt de ajuns.De cele mai multe ori, trebuie s` po]ir`spunde \n timp record clien]ilor [ipartenerilor de afaceri.
Cånd vine vorba de inova]ie \n comu-nicare, nimic nu e imposibil. Acum,
BlackBerry \]i ofer` posibilitatea de a-]ivedea mesajele instantaneu, atunci cåndle prime[ti, de a-]i consulta agenda [i anaviga pe Internet, fie c` e[ti \ntr-o\ntålnire de afaceri, \ntr-o c`l`torie sau lao conferin]`. Din milioanele de utilizatori BlackBerryexisten]i la nivel mondial, peste 98% audevenit mai eficien]i [i \[i gestioneaz`mai bine timpul, fiind mereu la curent cumesajele pe care le primesc [i cuevenimentele care ]in pulsul lumii deafaceri. Cel pu]in a[a spun studiile. Prinsimpla utilizare a unui BlackBerry, eieconomisesc circa 47 de minute \nfiecare zi din timpul dedicat e-mailurilor.Cu BlackBerry de la Vodafone Romånia,[i tu po]i cre[te acel procent [i po]i fiinformat, activ, cå[tig`tor...\n fiecareclip`. Cel mai mult conteaz` c` vei aveamai mult timp pentru tine [i pentru ceiapropia]i [i vei putea s` \]i folose[ti timpulpentru nenum`ratele bucurii ale vie]ii.
Comunic` u[or [i spontan
Solu]iile all in one din zona comunica]iilormobile tind s` includ` \n momentul defa]` din ce \n ce mai multe op]iuni decomunicare \n terminale din ce \n ce maiu[or de utilizat. Nici BlackBerry nu faceexcep]ie: pe lång` e-mail instant, \]i ofer`[i posibilitatea de a suna [i de a primiapeluri, de a trimite [i primi SMS-uri, la felca orice telefon mobil. Prime[ti \n mod obi[nuit prezent`rivizuale, fotografii sau documente textata[ate? Nu este un motiv s` \]i \ncarci
servieta [i cu laptop. Po]i vedea fotografii,prezent`ri sau oferte \n Excel, po]i folosiprogramele pe care le utilizezi \n modobi[nuit la birou - Word, Excel [iPowerPoint -, iar prin sincronizarea cuPC-ul, datele introduse \n telefon sunttransferate direct. Mesaje, telefonie, SMS...tot ce trebuie s`faci este s` selectezi din meniulterminalului op]iunea de comunicare decare ai nevoie. Ai la \ndemån` o solu]iecomplex`, menit` \ns` a-]i face via]a maiu[oar` [i a te ajuta s` profi]i la maximumde timp. Ca sa te convingi, testeaz` ser-viciul BlackBerry \n magazinele Vodafonedin \ntreaga ]ar`. Vei vedea cåt este desimplu de utilizat.
Cite[te-]i e-mailurile
\n orice moment
BlackBerry este un instrument care seadapteaz` perfect stilului t`u de comu-nicare, oricare ar fi acesta. Atunci cåndfolose[ti pachetul BlackBerry Enterprise[i accesezi aplica]iile companiei, toatefi[ierele [i toate mesajele pe care le tri-mi]i sau le prime[ti pe terminal sunt sin-cronizate, \n mod automat, cu contul dee-mail existent la birou. Nu este necesars` mai pierzi timp pentru a conecta untelefon sau un PDA la computer:BlackBerry lucreaz` mai eficient. Ceeace este o caracteristic` de baz` a uneisolu]ii de comunicare de top, esen]ial`mai ales \n cazul aplica]iilor pe care lefolose[ti \n comun cu colegii t`i, cum ar
fi bazele de date cuprinzånd informa]iidespre clien]i. Cei afla]i la birou vorputea vedea \n orice moment proble-mele pe care le-ai rezolvat, feedback-ult`u \n leg`tur` cu propunerile lor, iarechipa voastr`, ca \ntreg, va func]ionamai bine. Daca \ns` nu utilizezi infra-structura de comunicare corporativ`,po]i alege serviciul BlackBerry Internet,care \]i permite s` \]i cite[ti po[taelectronic` din conturi de Yahoo!, MSNHotmail sau AOL [i s` navighezi peInternet, f`r` a avea nevoie de uncomputer sau de re]eaua companiei.
C`l`tore[te f`r` griji
Atunci cånd c`l`tore[ti peste hotare,BlackBerry se dovede[te \nc` o dat` demare ajutor, pentru c` acum \]i po]i vedea\n timp real e-mailurile [i po]i c`uta in-forma]ii pe Internet [i atunci cånd e[ti de-parte de cas`, \ntr-una din cele 43 de ]`risau zone \n care Vodafone Romånia areacorduri de roaming prin GPRS. Astfel,po]i rezolva la timp probleme ce nu sufer`amånare, afli informa]ii pe loc [i po]i fial`turi de familia ta chiar dac` te afli la miide kilometri dep`rtare - \ntr-un aeroport,\ntr-o sal` de conferin]e, \ntr-o cafeneasau chiar \n ma[in`.
* Oferta este valabil` \n limita stoculuidisponibil. Pentru mai multe detalii,vizita]i www.vodafone.ro/blackberrysau magazinele Vodafone Romånia.
Timpul este pre]ios. Folose[te-l la maximum.Cu BlackBerry de la Vodafone Romånia.
P
|n fiecare clip`, BlackBerryde la Vodafone Romånia \]iofer` acces instant la contulde e-mail de la birou, oriundete-ai afla. Astfel, po]i profitadin plin de fiecare momentpentru a ]ine leg`tura cupartenerii de afaceri [icolegii, dar [i cu cei dragi ]ie.
VICTOR ROTARIU
Cancelarul german AngelaMerkel a solicitat \n modoficial cre[terea flexi-bilit`]ii pie]ei de munc` [isc`derea drepturilor mun-
citorilor \n cadrul aparatelor decizionaleale companiilor, declara]ie ce a stårnitdeja valuri de proteste \n cadrul mi[-c`rior sindicale a comer]ului din Ger-mania, titreaz` Financial Times.
|n cadrul discu]iilor deschise de lacongresul federa]iilor sindicale, DGB,Merkel a respins cererile organiza]iilormuncitorilor privind un salariu minimpe economie de 7,5 euro pe or`. Ea aad`ugat c` sistemul de codeterminare,care acord` muncitorilor germani un rolimportant \n procesul decizional al com-paniilor, ar trebui adaptat la „realit`]ilenoului mediu de afaceri din Europa“.
Cancelarul, care s`pt`måna trecut`a efectuat o vizit` oficial` \n China, adeclarat c` Germania trebuie s` fie pre-g`tit` pentru cre[terea interna]ional` amediului competi]ional.
„Am spus-o [i \n China [i o spun [iaici, sunt mai mul]i oameni care con-cureaz` pentru cele mai bune idei decåt
pån` acum, iar standardul de via]` ri-dicat la care am ajuns nu mai poate ficonsiderat ca un bun dat pur [i simplu“,a declarat Merkel.
Discursul, reprezentånd prima adre-sare oficial` a cancelarului german c`tresindicali[ti de la preluarea puterii \n no-iembrie, a fost \ntåmpinat [i cu urale,dar [i cu proteste. Michael Sommer,pre[edintele DGB, a declarat dup` ter-minarea discursului c` mi[carea sindi-cal` va face tot posibilul ca politicileconsiderate nefavorabile s` nu fie im-plementate de actualul guvern.
Merkel a subliniat mai clar decåt af`cut-o cu alte ocazii necesitatea unorreforme structurale pe pia]a for]ei demunc`, a nivelului de trai [i a sistemuluide asigur`ri de s`n`tate. „Avem nevoiede schimbare. Trebuie s` p`str`m ceeace s-a dovedit c` merit` p`strat [i s` re-nun]`m la ceea ce reprezint` o povar`“,a explicat ea.
Discursul a eviden]iat necesitateaunui sistem de negociere colectiv` multmai flexibil \ntre angaja]i [i angajatoriprecum [i posibilitatea ca salariile mi-nime pe economie s` fie stabilite pentrufiecare sector economic \n parte [i nupentru toat` for]a de munc`.
Merkel a declarat c` nu consider` c`punerea \n practic` a propunerilor gru-purilor sindicale privind un salariu mi-nim pe economie va determina apari]iaunor noi locuri de munc`, ci mai degra-b` va \ncetini crearea de noi slujbe, prinscumpirea for]ei de munc`.
|n ceea ce prive[te sistemul de co-determinare dintre angaja]i [i condu-cerile companiilor, cancelarul german adeclarat c` celelalte state europene sebazeaz` pe \n]elegeri total diferite decele locale \n cadrul consult`rilor cu an-gaja]ii. „Va trebui s` lu`m atitudine“, aprecizat ea, semnalånd c` formarea uneicomisii mixte \ntre sindicate [i companii,de la care se a[teapt` s` propun` redu-cerea reprezentan]ilor sindicatelor \nconsiliile administrative, nu va reprezen-ta ultimul pas al strategiei guvernului.
Oficialii BDA, o asocia]ie a anga-jatorilor, au declarat c` vor s` reduc` re-prezentarea muncitorilor \n cadrul con-siliilor de conducere pån` la 30%. Sin-dicatele sus]in \ns` c` actualul mod decolaborare cu angajatorii reduce dispu-tele privind managementul la nivel \nalt[i nu afecteaz` cu nimic performan]eleafacerilor. Structuri asem`n`toare, pebaza c`rora se men]ine dialogul [i repre-
zentarea \n procesul decizional a celordou` p`r]i sunt \n vigoare \n 18 din cele25 de state ale UE. Germania este sin-gura ]ar` care acord` angaja]ilor un ni-vel de reprezentare mai mare de 30% \nconsiliile de conducere ale angajatorilor.
Companiile cu mai mult de 2.000 desalaria]i sunt obligate s` \mpart` consi-liul administrativ cu reprezentan]ii an-gaja]ilor, propor]ia fiind de 50%-50%.Oficialii companiilor au sus]inut \n ne-num`rate rånduri c` aceast` prevedereafecteaz` procesul decizional [i scadeatractivitatea Germaniei fa]` de investi-torii str`ini. Sommer, membru \n cadrulcomisiei de codeterminare, a declarat c`nu a primit semnale privind atingereaunui consens \n ceea ce ar \nsemnaschimb`ri majore ale sistemului.
Sindicatele au intrat \n defensiv` laalegerile pentru [efia DGB de s`pt`-måna aceasta. De[i Sommer a primit unnou vot de \ncredere, procentul ob]inutde el a fost de 78% din op]iunile de vot,fa]` de 94% la ob]inerea mandatului din2002. Sc`derea capitalului de \ncrederesugereaz` dup` p`rerea anali[tilor\nceputul unui proces de divizarepolitic` \n cadrul organiza]iei sindicale.
Cancelarul german \i scoate pesindicali[ti din consiliile de conducere
SURSA: Guliver/Getty Images
Marea Britanie a anun]at o cre[tere economic` de 0,6% la trei luni
VICTOR ROTARIU
NIVELUL ridicat al investi]iilor pre-cum [i cea mai mare apreciere a pro-duc]iei din ultimele cinci trimestre aufost cei mai importan]i factori ai cre[-terii economice din Anglia, scrieBloomberg.
Extinderea economiei locale \n tri-mestrul \ncheiat pe 31 martie a fostegal` cu cea \nregistrat` \n cele trei luniprecedente, conform estim`rilor Bi-roului Na]ional de Statistic` din Lon-dra f`cute publice ieri. Rezultatul a r`-mas neschimbat fa]` de cel precizat \nraportul din 26 aprilie. Rata anual` decre[tere s-a men]inut la nivelul de2,2%.
Oficialii B`ncii Centrale a Anglieiau precizat c` se a[teapt` la o cre[teresensibil` a investi]iilor, \n timp ce pro-duc]ia [i comer]ul vor contribui sub-stan]ial la cre[terea economic` local`\n acest an, accelerarea procesului deglobalizare \ncurajånd exporturile.Semnele unei dezvolt`ri mai mari aeconomiei a determinat investitorii s`revin` de la mizarea pe o sc`dere aratei dobånzii de politic` monetar`, de4,5%, la aprecierea ei.
„Se confirm` faptul c` economia[i-a revenit dup` sl`biciunile ar`tate \n2005“, este de p`rere Philip Shaw, eco-nomist-[ef la Investec Bank, Londra.„Ne a[tept`m ca nivelul ratei de baz` a
dobånzii practicate s` creasc` varaasta“, a ad`ugat el. Investitorii consi-der` c` dobånda de politic` monetar`va fi majorat` \n luna decembrie.
Raportul prezentat ofer` date de-spre veniturile, cheltuielile [i produc]iaeconomiei engleze.
Investi]iile au crescut cu 1,5%, fa]`de sc`derea de 0,5 procente dinprecedentul trimestru fiscal. Valoareaexporturilor s-a apreciat cu 4,7% \nprimele trei luni ale anului, cel mai bunritm de cre[tere de la \nceputul lui2003. |n acela[i timp \ns`, importurileau crescut cu 5,5%, nivel record din1998 pån` azi.
Conform raportului, aprecierea re-vizuit` a produc]iei a fost de 0,7 pro-cente. Serviciile au crescut cu 0,6%, \nsc`dere fa]` de valoarea de 1% \nre-gistrat` \n trimestrul precedent.
Consumul privat reprezint` apro-ximativ dou` treimi din economiaMarii Britanii. Consumul menajelor s-a apreciat cu doar 0,2%, fa]` de0,7% \n cele trei luni precedente, mar-cånd prima sc`dere de ritm din ulti-mele patru trimestre.
„Consumul cre[te \ntr-un ritm maislab decåt pån` acum“, a declaratMichael Penn, economist la MerryllLynch, Londra.
„El se confrunt` cu turbulen]elecauzate de o sc`dere a pie]ei de mun-c`“, a ad`ugat el.
Trei grupuri bancare implicate \nscandalul Enron pl`tesc 6,6 mld. $
Un judec`tor federal a aprobat unacord prin care trei b`nci vor pl`ti6,6 miliarde de dolari ac]ionarilorEnron. Cele trei institu]ii financiareerau acuzate c` ar fi ajutat Enron \nacoperirea abuzurilor financiare careau dus la colapsul acesteia. Cele treib`nci sunt Banca Imperial` deComer] din Canada care va pl`ti 1,8miliarde de euro, J.P. Morgan Chase(1,7 miliarde de euro) [i Citigroup(1,5 miliarde de euro). MelindaHarmon, judec`tor al Cur]ii deJusti]ie a Statelor Unite din districtulHouston, a acordat o aprobarepreliminar` pentru proiectul celortrei companii bancare \n lunafebruarie. |n condi]iile \n careanterior se ajunsese la \n]elegeri cub`nci precum Lehman Brothers [iBanca Americii, ac]ionarii Enron vorprimi peste 5,6 miliarde de euro dincele 31 de miliarde de euro pierdute \n urma colapsului. AAnnaa RR`̀dduu]]`̀
BAA, investigat` de autorit`]iledin domeniul concuren]ei
Autorit`]ile au pornit o anchet`asupra BAA, operatorul britanic deaeroporturi, ceea ce poatedetermina pierderea posibilei ofertede preluare, venite din parteaFerrovial, a doua mare companie deconstruc]ii din Spania, informeaz`Bloomberg. Cel mai mare operatorla nivel mondial de]ine \n momentulde fa]` o cot` de 63% din totalulpasagerilor din Marea Britanie,investiga]ia putånd fi trimis` c`treComisia de Competi]ie. „Acestcontrol poate speria oricecump`r`tor interesat de BAA. |nmod sigur asta implic` anumiteriscuri“, a declarat Michael Carter,analist \n cadrul ING Group din
Milan. BAA, proprietar alaeroportului Heathrow din Londra,a spus c` grupul valoreaz` mai multde 10,2 miliarde de lire sterline(14,9 miliarde de euro) sau 940penny/ac]iune, f`cånd compara]iecu oferta de 810 penny/ac]iune,venit` din partea spaniolilor de laFerrovial. Mike Clasper, directorexecutiv al BAA, a declarat c` firmasa va \napoia ac]ionarilor 750 demilioane de lire sterline (1,098miliarde de euro) [i va majoradividendele cu 40%, ca defensiv`\mpotriva prelu`rii companiei.CCrriissttiinnaa SSttooiiaann
Mastercard a våndut ac]iuni de2,3 mld. dolari
Oferta public` ini]ial` (IPO) aMasterCard International a crescutla 2,39 miliarde de dolari (1,85miliarde de euro), cu toate c`valoarea ac]iunilor s-a ridicat la 39dolari/ac]iune (30,3 euro/ac]iune),sub a[tept`rile anali[tilor, careestimau titluri cu valoare cuprins`\ntre 40 [i 43 de dolari (31,1 [i 33,4 euro), scrie ChicagoTribune. Gigantul c`r]ilor de credit,care a våndut 61,52 milioane deac]iuni, s-a listat la Bursa din NewYork, sub simbolul MA. Ieri,ac]iunile au crescut cu 6,5% ladebut. |n anul 2006, pia]a ofertelorpublice ini]iale este mai activ` decåtanul trecut. MasterCard \mpreun`cu alte 86 de companii listate labursele din Statele Unite aleAmericii au cå[tigat 21 de miliardede dolari (16,3 miliarde de euro)anul acesta \n urma lans`rii IPO, cu 59% mai mult decåt \naceea[i perioad` a anului anterior.MasterCard preconizeaz` c`\ncrederea clien]ilor va aducebeneficii companiei. CCrriissttiinnaa SSttooiiaann
{tiri ZF
Conform actualei legisla]ii din domeniul for]ei de munc`, angajatorii sunt obliga]i s` acordeangaja]ilor o reprezentare de 50% \n cadrul consiliilor administrative.
Angela Merkelcancelarul Germaniei
Am spus-o [i \n China [i o spun [i aici, sunt mai mul]i oameni care concureaz` pentru celemai bune idei decåt pån` acum, iar standardul de via]` ridicat la care am ajuns nu maipoate fi considerat ca un bun dat pur [i simplu.
11BUSINESS INTERNA}IONALZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
12 BUSINESS INTERNA}IONALZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
Bursa din Londra a f`cut un profit de 68 mil. euroC~T~LINA APOSTOIU
BURSA din Londra (LSE), asupra c`reia se exercit`presiuni pentru a fi de acord cu preluarea de c`treoperatorul american NASDAQ, a raportat o cre[teresub a[tept`ri a profitului pe semestrul al doilea, \ncontextul cre[terii volumului de tranzac]ionare [i anum`rului de oferte de ac]iuni, relateaz` Bloomberg.
Astfel, profitul net a avansat cu 61%, pån` la 46,3milioane de lire sterline (67,7 milioane de euro) \n adoua jum`tate a anului fiscal \ncheiat pe 31 martie, dela 28,7 milioane de lire sterline, valoare \nregistrat` \nperioada similar` a anului anterior.
Bursa londonez` a mai raportat [i o cre[tere cu42% a profitului opera]ional corespunz`tor anuluifiscal 2005, pån` la 120,1 milioane de lire sterline, pes-te estim`rile anali[tilor.
NASDAQ, a doua mare pia]` de capital din Sta-tele Unite, [i-a majorat la \nce-putul acestei luni participa]ia \ncadrul bursei londoneze pån` la25,1 procente, intensificåndpresiunile asupra operatoruluibritanic \n sensul accept`riiunei prelu`ri.
Directorul executiv ClaraFurse, \n vårst` de 48 de ani, adeclarat \n cadrul unei confe-rin]e c` oficialii LSE se vor \n-tålni cu cei ai NASDAQ \n curånd, de[i nu este nevoieca bursa s` \ncheie vreun acord.
|n urma \ncheierii unui acord \ntre LSE [iNASDAQ, viitoarea companie va avea sediul la NewYork [i va fi condus` de directorul executiv RobertGreifeld, \n vårst` de 48 de ani.
De asemenea, ar rezulta prima burs` de ac]iunitransatlantic`, pe care ar fi listate peste 6.000 decompanii, evaluate la o sum` total` de aproximativ7.300 de miliarde de dolari.
Pe LSE se realizeaz` lunar tranzac]ion`ri \n va-loare de 600 de miliarde de dolari, un volum mai maredecåt cel \nregistrat de orice burs` din afara StatelorUnite, conform datelor World Federation of Exchan-
ges. Pia]a, cu o vechime de 308 ani, g`zduie[te uneledintre cele mai mari companii din Europa, printre careBP, GlaxoSmithKline [i Vodafone.
Bursele se gr`besc s` fuzioneze \n contextul \ncare investitorii cer costuri mai mici de tranzac]ionare[i doresc s` dispun` de capacitatea de a cump`ra [ivinde titluri pe diferite zone de timp. NYSE se afl` \ndiscu]ii cu Euronext, care opereaz` bursele de la Paris[i Amsterdam, cu privire la \ncheierea unei fuziuni, ca[i Deutsche Börse cu sediul la Frankfurt. Ambele bur-
se europene au avut ini]ial \nvizor bursa londonez`.
„|ntrebarea este: conteaz`oare aceste rezultate sau seva\nvårti totul \n jurul NAS-DAQ?“, arat` Johannes Thor-mann, analist \n cadrul West-LB din Düsseldorf.
Veniturile ob]inute de divi-zia de servicii pentru emiten]i,unde companiile pl`tesc LSE
pentru listarea pe pia]` sau pentru a vinde ac]iuni, aucrescut cu 31% \n anul \ncheiat pe 31 martie, pån` la56,9 milioane de lire sterline de la 43,3 milioane de liresterline cu un an \n urm`. Sumele strånse pe pie]eleLSE \n anul \ncheiat pe 31 martie au fost cu 81% maimari, pån` la 34,1 miliarde de lire sterline, comparativcu cele 18,8 miliarde de lire sterline ob]inute \n anulfiscal anterior.
Veniturile diviziei de servicii de brokeraj auavansat cu 25% pån` la 125,5 milioane de lire sterline,de la 100,6 milioane de lire sterline cu un an \n urm`,impulsionate de tranzac]ionarea pe platforma electro-nic` a bursei, SETS.
NASDAQ urm`re[te preluareacontrolului asupra LondonStock Exchange prin achizi]iade pachete mici de ac]iuni.
ADRIAN COJOCAR
Economia SUA a \nregistrat \nmedie o cre[tere de 5,8% \nprimul trimestru al anuluicurent. La aceast` concluzie s-a ajuns \n urma unui studiu
realizat de Bloomberg News, pe bazaestim`rilor a 72 de economi[ti. Estim`rile auvariat \ntre 5,1% [i 6,2%, peste previziunileguvernului de 4,8% din data de 28 februarie,aceast` rat` de cre[tere fiind cea mai ridicat`din trimestrul trei al lui 2003.
Expansiunea economic` a SUA \n ulti-mele trei luni ale anului trecut a fost de 1,7%.
Cea mai puternic` economie a lumii vamai pierde din vigoarea pe care a avut-otrimestrul trecut, cre[terea realizåndu-se \nprimul rånd ca urmare a investi]iilor corpo-rative \n echipamente, urmånd s` se extind`la un nivel moderat pån` la sfår[itul anuluicurent.
„Ne a[tept`m la o \ncetinire a cre[terii,cel pu]in \n consum“, a declarat BrianBethune, analist la Global Insight dinLexington. „Fed dore[te ca economia SUAs` fie influen]at` mai mult de investi]ii decåtde consumul privat, pentru c` aceast` cre[-tere este mai s`n`toas`“, a ad`ugat el.
Economia SUA a \nregistrat o cre[terede 3,5% pe tot parcursul anului trecut [i de4,2% \n 2004.
Ministerul Comer]ului din SUA a datpublicit`]ii un raport potrivit c`ruia pia]a delocuin]e noi a \nregistrat o cre[tere de 4,9%\n luna aprilie fa]` de aceea[i perioad` din2005, cea mai mare cre[tere din ultimele
patru luni. Aceast` cre[tere a surprins ana-li[tii care prevedeau o sc`dere de apro-ximativ 6,4%. Economi[tii se a[teapt` \ns`ca pia]a imobiliar` s` se calmeze \n perioadaurm`toare.
|n acela[i timp, alt raport a relevat faptulc` americanii au achizi]ionat cu 4,8% maipu]ine bunuri de folosin]` \ndelungat` \nluna aprilie, comparativ cu aceea[i perioad`a anului trecut. Cu toate acestea, indicatoriiacestei pie]e sunt printre cei mai volatili.
Pia]a muncii r`måne \n continuare sta-bil`, conform unui raport al MinisteruluiMuncii din SUA, num`rul persoanelor care
au aplicat pentru [omaj s`pt`måna trecut` asc`zut la 315.000 de la 367.000 cu o s`pt`-mån` \nainte. Investi]iile corporative \nechipamente [i software au crescut la o rat`anual` de 16,4% \n primul trimestru, con-form unui raport guvernamental, cel mai ri-dicat nivel din aceea[i perioad` a lui 2000.
|n luna martie s-a consemnat un record\n exporturile SUA, o pia]` a construc]iilor[i vånz`rile de retail \n cre[tere, toateacestea conducånd la o revizuire \n sus arezultatelor din primele trei luni ale anului,crede Drew Matus, economist la LehmanBrothers Holding din New York.
Consumul privat, care conteaz` apro-ximativ 70% \n economia Statelor Unite, acrescut cu o rat` anual` de 5,6%, conformunui studiu realizat de Bloomberg. Acesta s-a majorat cu 0,9% \n ultimele trei luni aleanului trecut.
Cu toate acestea, pre]ul ridicat albenzinei [i cre[terea ratelor de dobånd` suntfactorii ce au tras \n jos economia StatelorUnite.
Pre]ul benzinei s-a majorat cu 36% \nprimul trimestru fa]` de anul trecut, fapt cereduce bugetul popula]iei, potrivit unuistudiu al International Council of Shopping
Center [i UBS Securities. Aproximativ 55%din locuitorii SUA [i-au redus cheltuielile cu\mbr`c`mintea [i produse electronice.
Cre[terea mai temperat` de pe pia]aimobiliar` va restric]iona de asemenea con-sumul, este de p`rere Richard Syron,director executiv al unei companii de creditipotecar, Freddie Mac.
„Pia]a locuin]elor [i-a \ncetinit cusiguran]` ritmul de cre[tere. Cu to]ii asist`mla impactul pe care acest lucru \l are asupraconsumului“, a declarat pre[edintele sucur-salei Fed din Dallas, Richard Fisher.
Economi[tii prev`d o cre[tere de 5,8% a economiei Statelor Unite
Peste a[tept`ri� Consumul privat, reprezentånd 70% din PIB,
a crescut cu 5,6% \n primul trimestru
� Achizi]iile de locuin]e noi au crescut cu 4,9%\n aprilie, fa]` de aceea[i perioad` a lui 2005
� Investi]iile corporative \n echipamente [isoftware au avansat cu o rat` anual` de16,4% \n primele trei luni
� Num`rul americanilor care au apelat lafondurile de [omaj au sc`zut s`pt`månatrecut` la 315.000 fa]` de 367.000 \ns`pt`måna precedent`
� Pre]ul benzinei s-a majorat cu 36% \n primultrimestru fa]` de aceea[i perioad` a anuluitrecut, restric]ionånd consumul
La GM restructur`rile\ncep s` dea roade
RADU RACU
PRODUC~TORUL american de autovehicule GeneralMotors (GM), care se lupt` de cå]iva ani s` revin` la profit, aanun]at c` eforturile de restructurare au \nceput s` \[i arateefectele, potrivit BBC News.
Vicepre[edintele consiliului de administra]ie Bob Lutz aspus c` revenirea companiei se va face prin lansarea uneigame mai puternice de autovehicule. Comentariile lui vin\ntr-un moment \n care GM continu` programul de reducerea costurilor menit s` readuc` gigantul american la profit.
GM a \nregistrat sc`deri ale vånz`rilor \n SUA, cea maiimportant` pia]` a sa, din cauza major`rii pre]ului la combus-tibili, [i de asemenea a redus num`rul locurilor de munc` \nEuropa. Compania a anun]at recent c` 900 de muncitori vorfi transfera]i la uzinele Vauxhall, din Marea Britanie.
„Vom r`sturna situa]ia cu ajutorul ma[inilor [i camioa-nelor mari pe care deja le producem [i cu cele pe care le vomintroduce \ntr-un ritm extrem de alert, \n viitorul apropiat“, adeclarat Bob Lutz. El a mai spus c` GM este perceput` ca ocompanie care a dep`[it zona de avarie, iar acum se \ndreapt`spre cå[tig [i, odat` cu lansarea noilor modele, tendin]a decre[tere se va amplifica. Pre]ul ac]iunilor GM a sc`zut cu maibine de o treime \n ultimii doi ani. Pe lång` sc`derea num`-rului de vånz`ri, compania trebuie s` fac` fa]` [i cheltuielilorcu asigur`rile sociale [i de s`n`tate.
GM va \nchide anul acesta 12 fabrici [i va concedia 30.000de muncitori. Compania a reu[it s` reduc` pierderile la 323mil. $ \n primul trimestru al acestui an, fa]` de 1,3 mld. $ \naceea[i perioad` a anului trecut. GM a anun]at c` inten]io-neaz` s` subven]ioneze benzina pentru clien]ii din California[i Florida, pentru \ncurajarea vånz`rilor.
Dac` London Stock Exchange va fuziona cu NASDAQva rezulta prima burs` transatlantic`
FOTO: Guliver/Getty Images
PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.A
� BBUUCCUURREESSTTII,, Str. B`r`]iei Nr. 31, sector 3Departamentul Abonamente, Tel. 0318.256.242, Tel/Fax 0318.256.243; 0318.256.244
FIRME PARTICULARE
� AALLIIBBRRIISS - BBuuccuurreessttii - Str. Academiei Nr. 7, et. 1, cam 10, sector 1 - Tel. 021/314.70.95 � AAPPEEXX --CClluujj-Napoca - Str. Gh. Laz`r Nr. 8 - Tel. 0264/596.213 � AAPPEEXX AABB CCOOMM - Cluj-Napoca - Str. Inocentiu Micu Klein Nr. 15 - Tel. 0264/439.120 � AARRTT AADDVVEERRTTIISSIINNGG - Rm. Valcea - Str. ReginaMaria Nr. 7, Bl. C1, sc.C, et. 2 - Tel. 0250/735.475 � AAVVAATTAARR -- BBAACCAAUU - Str. Bogdan Voievod Nr. 39 -Tel. 0234/580.054 � CCAALLLLIIOOPPEE SSRRLL - Ploiesti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr. 36 - Tel. 0244/514.052 � CCUURRIIEERR PPUUBBLLIICCIITTAARR - Iasi - BD. Nicolae Iorga NR. 27, BL. C1, cam. 314 - Tel. 0232/216.112 � CCUURRRRIIEERR PPRREESSSS - Brasov - Str. Traian Grozavescu Nr. 7, Tel 0268/470.596 �CCOONNSSTTAANNTT PPRREESSSS - Constanta - Aleea Garofitei Nr. 9, Bl. L61, ap. 17, Tel. 0722.254.124 � DDAAMMCCOO --ZZaallaauu - Str. Gheorghe Lazar Nr. 8A - Tel. 0260/612.867 � HHaacchheettttee DDiissttrriibbuuttiioonn SSeerrvviicceess IInnmmeeddiioo --BBuuccuurreessttii - Sos. Pipera nr. 44, sector 2 - Tel. 021/233.3980 � IINNFFOO EEUURROO TTRRAADDIINNGG -- BBuuccuurreessttii - Splaiulindependentei Nr. 101A - Tel. 021/316.30.57 � IInnaa KK PPrreessss -- BBaaiiaa MMaarree - Bd. Republicii Nr. 26/2 - Tel. 0262/224.217 � IINNTTEERR PPRREESSSS SSPPOORRTT - BBuuccuurreessttii - Str. Hristo Botev Nr. 6, parter, sector 3 - Tel. 021/313.85.07 � MMEEDDIIAA PPRREESSSS AABBOONNAAMMEENNTTEE -- BBuuccuurreessttii - Str. Izvor Nr. 78, et. 2, sector 2 - Tel. 021/411.42.41 � MMTT PPRREESSSS - BBuuccuurreessttii - Bd. Basarabia nr. 256, sector 3 - Tel. 255.48.15,255.48.16 � NNOOBBIILL -- BBuuccuurreessttii - Piata Presei Libere Nr. 1, sector 1 - Tel. 021/224.29.70 � RROOEESSTTAA --CCuurrtteeaa ddee AArrggeess - Str. Veleiasului Bl. P10, sc. B, ap. 18 - Tel. 0248/721.143 � TTIIPPOOLLIIAALLIISS IIMMPPEEXX --BBuuccuurreessttii - Str. Masina de Paine Nr. 20, sector 2 - Tel. 021/242.56.61 � UUNNIITTAATTEEAA -- AAllbbaa IIuulliiaa - Str. Decebal Nr. 13 - Tel. 0258/812.843 � ZZIIRRKKOONN MMEEDDIIAA -- BBuuccuurreessttii - Bd. Nicolae Grigorescu Nr. 29A,Bl. N22, Sc. B, Et. 2, Ap. 38, sector 3 - Tel 021/250.52.77
FILIALERODIPET
� AAllbbaa -- AAllbbaa--IIuulliiaa - Str. Luceafarului nr. 7, bl C2-C3, ap 1-3 - Tel: 0258/835.219 � AArraadd -- AArraadd - PiataGarii nr 6 - Tel: 0257/250.550 � AArrggeess -- PPiitteessttii - Bd. Republicii nr 88 - Tel: 0248/216.601 � BBaaccaauu --BBaaccaauu - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel: 0234/581.520 � BBiihhoorr -- OOrraaddeeaa - Str. Roman Ciorogariu nr 12 - Tel: 0259/463.325 � BBiissttiittaa -- BBiissttrriittaa - Str. Liviu Rebreanu nr 48 - Tel: 0263/214.364 � BBoottoossaannii --BBoottoossaannii - Str. Primaverii nr 24, bl 24, sc A - Tel: 0231/586.993 � BBrraassoovv -- BBrraassoovv - Str. Transilvaniei nr 11A - Tel: 0268/419.181 � BBrraaiillaa -- BBrraaiillaa - Str. Danubiului nr 1 - Tel: 0239/613.955 � BBuuzzaauu -- BBuuzzaauu- Bd. Garii nr 4-6 - Tel: 0238/710.826 � CCaarraass -- RReessiittaa - Str. G.A. Petculescu nr 11, bl 11, sc 2, ap 2 -Tel:0255/220.022 � CCaallaarraassii -- CCaallaarraassii - Str. Eroilor nr 5 - Tel: 0242/311.090 � CClluujj -- CClluujj--NNaappooccaa - P-ta Garii nr 4-5 - Tel: 0264/433.620 � CCoonnssttaannttaa -- CCoonnssttaannttaa - Str. Crisana nr 29 - Tel: 0241/612.154� CCoovvaassnnaa -- SSff.. GGhheeoorrgghhee - Str. Ciucului nr 55 - Tel: 0267/351.126 � DDaammbboovviittaa -- TTaarrggoovviissttee - Str. C.Brancoveanu nr 38 - Tel: 0245/612.896 � DDoolljj -- CCrraaiioovvaa - P-ta Garii, bl G, parter - Tel: 0251/591.405 � GGaallaattii -- GGaallaattii - Str. Lahovary nr 5-7 - Tel: 0236/411.009 � GGiiuurrggiiuu -- GGiiuurrggiiuu - Bd CFR nr 10 - Tel:0246/216.120 � GGoorrjj -- TTgg--JJiiuu - Str 16 Februarie nr 27 - Tel: 0253/219.734 � HHaarrgghhiittaa -- MMiieerrccuurreeaa--CCiiuucc -Bd. Timisoarei nr 38/1 - Tel: 0266/310.617 � HHuunneeddooaarraa -- DDeevvaa - P-ta Garii nr 2 - Tel: 0254/213.007� IIaalloommiittaa -- SSlloobboozziiaa - Str. Matei Basarab nr 32, bl D4, parter - Tel: 0243/230.104 � IIaassii --IIaassii - Str.Pacurari nr 13, bl 541 - Tel: 0232/214.469 � MMaarraammuurreess -- BBaaiiaa--MMaarree - Str. Garii, bl 29, ap 5 - Tel:0262/224.915 � MMeehheeddiinnttii -- TTrr.. SSeevveerriinn - Str. Aurelian nr 46 - Tel: 0252/311.673 � MMuurreess -- TTaarrgguu--MMuurreess - Str. Papiu Ilarian nr 10A - Tel: 0265/236.752 � NNeeaammtt -- PPiiaattrraa NNeeaammtt - Str. Petru Rares nr 9 -Tel: 0233/213.740 � OOlltt -- SSllaattiinnaa - Str. Ecaterina Teodoroiu Nr. 7 - Tel. 0249/411.825 � PPrraahhoovvaa --PPllooiieessttii - Str. Meridiane nr 2 - Tel: 0244/512.351 � SSaattuu--MMaarree -- SSaattuu--MMaarree - Str. Grivitei nr 2 - Tel:0261/750.123 � SSaallaajj -- ZZaallaauu - Str. M. Viteazu nr 15, bl Horea, ap 3 - Tel: 0260/662.836 � SSiibbiiuu -- SSiibbiiuu- P-ta 1 Decembrie 1918 nr 6 - Tel: 0269/210.047 � SSuucceeaavvaa -- SSuucceeaavvaa - Str. Curtea Domneasca nr 9 -Tel: 0230/215.034 � TTeelleeoorrmmaann -- AAlleexxaannddrriiaa - Str. Libertatii, bl 1603, sc E, ap 62 - Tel: 0247/311.621 � TTiimmiiss -- TTiimmiissooaarraa - Str. General Dragalina nr 45 - Tel: 0256/490.966 � TTuullcceeaa -- TTuullcceeaa - Str. Victorieinr 52 - Tel: 0240/517.863 � VVaasslluuii -- VVaasslluuii Str Republicii nr 1 - Tel: 0235/318.587 � VVaallcceeaa -- RRmm..VVaallcceeaa - Bd Nicolae Balcescu nr 41, bl Socom - Tel: 0250/733.604 � VVrraanncceeaa -- FFooccssaannii - Str. Mare aUnirii nr 37, ap 1 - Tel: 0237/225.100 � BBuuccuurreessttii - FFiilliiaallaa 11- P-ta Presei Libere nr 1, sect 1 - Tel: 021/224.46.27
FFiilliiaallaa 22 - Str.Teiul Doamnei nr 1, sector 2 - Tel: 021/242.26.48FFiilliiaallaa 33 - Calea Serban Voda nr 266, sect 4 - Tel: 021/335.63.74FFiilliiaallaa 44 - Aleea Salaj nr 10, sector 5 - Tel: 021/423.24.45
CCOOMMPPAANNIIAA NNAATTIIOONNAALLAA „„PPOOSSTTAA RROOMMAANNAA““ PRIN TOATE OFICIILE POSTALE
ZIARUL FINANCIAR
Compania de publishing a MediaPRO
Unde mai pute]i face abonamente pentru ZF
DIRECTOR EDITORIAL
Cristian HOSTIUC - 0318.256.282
REDACTOR-{EF
Sorin PÅSLARU - 0318.256.282
REDACTOR-{EF ADJ.
R`zvan VOICAN - 0318.256.284 � Adrian M|R{ANU - 0318.256.280
SENIORI EDITORI
Ionu] BONOIU � Vlad NICOLAESCU
{EFI DEPARTAMENTE Adrian SECELEANU (Business Hi-Tech) � Alexandru MATEI (Business Interna]ional)
� Raluca BADEA (ZF English)
EDITORI {EFI REVISTE ZF Victor KAPRA (go4it!) � Edwin KELETI (ProMotor)
EDITORI SUPLIMENTE ZF: Raluca BADEA (Dup` Afaceri) � Ioan ES POP(Ziarul de Duminic`) � Miruna LEBEDENCU (Profesii) � C`t`lin LUPOAIE (Propriet`]i)
EDITOR-{EF: Doru POP PUBLICITATE: Daniel DINEA - 0264.407.867MARKETING: Diana MOLDOVAN DTP: Gabriel MAJA � Alina PAHONCIA
O PUBLICA}IE EDITAT~ DE
www.publimedia.ro
DIRECTOR GENERAL: Drago[ STANCA PUBLISHER BUSINESS PRESS: Cosmina NOAGHEA SALESMANAGER:Nicoleta NEDEA DIRECTOR FINANCIAR: Sorin DINU RESEARCH: Drago[
CERBU DISTRIBU}IE: Alex MIRI{TEA PRODUC}IE: Rodica GHENCIU HR: Cristina COSTACHE NEW MEDIA: Sorin D~NILESCU IT: Bogdan PETRE
FOTO: Marius SM~DU ART&DTP: Radu LEONTE � Octavian COCI{
SC PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL SA este o companie a MediaPRODIRECTOR EXECUTIV: Mihnea VASILIU
DIRECTOR VÂNZ~RI: Sorel RADU DIRECTOR FINANCIAR: MirelaDRAGNEA DIRECTOR MARKETING: Cristina HANGANU DIRECTORRESEARCH: Cristina PANAIT DIRECTORHR: Rodica CRISB~{AN
Numele [i prenumele*: (pe care dori]i s` primi]i abonamentul)
Func]ia:
Persoana de contact: Func]ia: (se completeaz` doar \n cazul \n care nu dori]i s` fi]i contactat personal)
Firma/Compania:
Domeniul de activitate:
Adresa*:(la care dori]i s` primi]i abonamentul: strada, nr, bloc, sc, et, ap, localitate, judet, sector)
Telefon*: Fax: E-mail:* cåmpuri de complectat obligatoriu
Pentru orice comand` transmis` pån` \n data de 20 a lunii, ve]i primi abonamentul \ncepånd cu data de 1 a lunii urm`toare.
Abonåndu-v` la ZIARUL FINANCIAR ave]i acces nelimitat (utilizator [i parol`) pe site-ul www.zf.ro
Sunt de acord ca datele mele personale s` fie incluse \n baza de date cu cititorii produselor editate de PubliMedia International , coform Legii 677/2001
Plata se poate face prin OP sau MP \n cont Publimedia RO50INGB 0001000180258910 - ING BANKCod Fiscal R12530043 *PRE}URILE INCLUD TVA (9%) {I TAXE PO{TALE
** Ofert` promo]ional` valabil` pe o perioad` limitat`
INFO LINE GRATUIT ABONAMENTE ZF: 0800 88 ZF ZF (0800 88 93 93)
ABONA}I-V~ la [i
ECONOMISI}I PÅN~ LA 60%FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~
|n calitate de abonat, vreau s` primesc \n fiecare lun`:
OFERT~ SPECIAL~ - revista DESCOPER~ 12 luni - 8,5 €Doar dac` a]i optat pentru un abonament la ZF pe o perioad` de 12 luni sau pentru pachetul ZF + BM. Pre]ul se adaug` la pre]ul abonamentului ales anterior. Abona]ii care doresc [i DVD-urile DESCOPER~ pot beneficia de pre]ul de 1,5 € per bucat`, la care se adaug` taxele de expedi]ie.
Completa]i [i trimite]i acest talon prin po[t` sau prin fax la 0318.256.243/244Pentru detalii suplimentare despre abonare contacta]i Departamentul Abonamente: INFO LINE GRATUIT 0800 88 93 93 / FAX: 0318.256.243/244
Pre]ul petrolului scade sub 70 dolari/barilPre]ul petrolului a sc`zut cu 2 dolari pe baril, chiar dac`rapoartele guvernamentale demonstreaz` o sc`dere arezervelor petroliere, cåt [i o cre[tere a cererii,informeaz` CNNMoney. |n Statele Unite ale Americii,barilul de petrol a sc`zut cu 1,92%, fiind cotat la Bursadin New York cu 69,80 de dolari. Stocurile de benzin`au crescut pentru a patra s`pt`mån` consecutiv,ajungång la 2,1 milioane de barili s`pt`måna trecut`,iar aditivii utiliza]i la fabricarea combustibililor diesel aucrescut la 2,5 milioane de barili. Cu toate acestea,stocurile de petrol au sc`zut cu 3 milioane de barili,dep`[ind cu mult [i cele mai pesimiste previziuni, carese ridicau la 800 de mii de barili.
Bertelsmann pl`te[te 4,5 mld. euro ca s` r`mån` liber`
Bertelsmann, cea mai mare companie media dinEuropa, a anun]at c` dore[te s` r`scumpere 25% dinparticipa]ia de]inut` de Bruxelle Lambert, cu suma de4,5 miliarde de euro (5,74 miliarde de dolari), pentru abloca dorin]a investitorului german de a lansa o ofert`public` ini]ial`, scrie Bloomberg. Compania BruxellesLambert, condus` de mogulul belgian Albert Frere, acump`rat ac]iuni ale companiei germane \n 2001 cåndBertelsmann a preluat controlul grupului media RTL.Compania condus` de Frere a declarat la \nceputulacestui an c` ar fi bine ca ac]iunile Bertelsmann s` fielistate pentru prima dat` la burs`. Bertelsmann maide]ine publica]ia Ramdom House [i jum`tate din SonyBMG Music Entertainment.
Divizia de retail majoreaz` cå[tigurile DexiaBanca franco-belgian` Dexia a raportat un profit net \ncre[tere cu 62% pentru primul trimestru, informeaz`The Wall Street Journal Europe. Profitul, care a ajuns la987,1 milioane de dolari (767 milioane de euro), a fostsus]inut de dubla cre[tere \nregistrat` de cele maiimportante divizii ale sale, de finan]e publice [i retail.Cå[tigurile diviziei de finan]e pulbice a Dexia au crescutcu 12%, \n timp ce unitatea de retail a \nregistrat unavans de 13%. Axel Miller, directorul executiv al b`nciifinanciare cu sediul la Bruxelles, a declarat c` \n ciudaunui mediu competitiv, anul 2006 a \nceput foarte binepentru compania sa. „{i \n acest an, rezultatele Dexiasunt o continuare a perioadei trecute [i reflect`progresul rapid al grupului nostru“, a spus Miller.
LUNA MARTIE A ADUS O CRE{TERE A VÅNZ~RILOR PE RETAIL |N UNGARIA
Potrivit unor date preliminare oferite de Biroul Central de Statistic`, \nluna martie Ungaria a avut o cre[tere de 6,5% a vånz`rilor din retail.Cre[terea cifrei de vånz`ri din primul trimestru al anului 2006 estesemnificativ`, \n condi]iile \n care \n perioada precedent` a anului2005 era estimat` o cre[tere de 3,4%. Vånz`rile de tip retail autotalizat 448,5 miliarde de forin]i (1,7 miliade de euro), comparativ cu431,4 miliard de forin]i \n aceea[i perioad` a lui 2005.www.portofolio.hu
THE MOSCOW TIMES, RRuussiiaa::
GREF ACUZ~ POLI}IA DE SUFOCAREA FIRMELOR MICI
German Gref, ministrul rus pentru dezvoltarea economiei [icomer]ului a declarat \n cadrul unei \ntruniri a cabinetului s`u c`autorit`]ile corupte ale poli]iei pericliteaz` dezvoltarea afacerilor micidin Rusia. Totodat`, primul-ministru Mikhail Fradkov a men]ionat c`poli]ia \ncurajeaz` abuzurile [i corup]ia. „E un cerc vicios. Poli]i[tii\ncearc` s` se r`zbune pentru salariile mici pe care le primesc“, a maispus Gref. www.themoscowtimes.com
PULS BIZNESU, PPoolloonniiaa::
CUPRUL INFLUEN}EAZ~ BURSA DE VALORI DIN VAR{OVIA
Pre]urile la cupru au sc`zut ieri semnificativ, cu aproximativ 547 deeuro per ton`, dup` ce, cu o zi \n urm`, crescuser` cu 11%. KGHM,care activeaz` pe pia]a cuprului, a pierdut 6,1 procente pe burs`,dup` ce, \n ziua precedent`, cå[tigase 9,5%. Problemele KGHM auavut cel mai mare impact negativ asupra bursei, \ntrucåt companiade]inea 14,88% din portofoliul indicelui WiIG20. www.pb.pl
Anali[tii se a[teapt` ca guvernul SUA s`revizuiasc` \n sus cre[terea PIB pe primultrimestru, a[a cum relev` [i rezultatelerapoartelor oficiale.
Investi]iile \n echipamente [i tehnologii au contribuit cel mai mult la cre[terea economic` a SUA
FOTO: Guliver/Getty Images
IULIAN ANGHEL
Videanu a declarat c` PNL[i PD ar putea faceschimb de ministere \ncadrul restructur`rii gu-vernamentale, \n vreme
ce \n cadrul Alian]ei s-a vorbit ieriinsistent de schimbarea mai multor mi-ni[tri. Un singur om din Guvern nupoate fi \nlocuit, admite Videanu, iaracesta este premierul C`lin Popescu-T`riceanu.
Sunt pe lista de „a[teptare“, mi-ni[trii democra]i Gheorghe Dobre(transporturi, care ar urma s` fie\nlocuit cu vicepremierul GheorghePogea, apropiat al lui Videanu), MihaiH`rd`u (educa]ie) [i liberalul EugenNicol`escu (S`n`tate, care ar urma s`ajung` [eful Cur]ii de Conturi, iar loculs`u s` fie luat de senatorul Dan Sab`u).Ministrul de interne Vasile Blaga arurma s` devin`, potrivit dorin]elor de-mocra]ilor, vicepremier - singurul vice-premier din guvern \ntrucåt celelaltedou` pozi]ii de mini[tri de stat de]inutede UDMR [i PC (titulari Marko Bela,respectiv George Copos) ar urma s` fiedesfiin]ate.
Videanu spune c` Emil Boc [i C`linPopescu-T`riceanu vor finaliza pån` la\nceputul s`pt`månii viitoare un set deprincipii care vor sta la baza restruc-tur`rii guvernamentale [i c` lunile iuniesau iulie „pot fi bune pentru luarea uneidecizii“. Pre[edintele executiv al PD aadmis public c` restructurarea va\nsemna [i o remaniere.
„Nimeni nu este de ne\nlocuit“, aafirmat Videanu - \n contextul \n care sevorbea despre ministrul transportuluiGheorghe Dobre -, ad`ugånd \ns` c`„premierul nu poate fi \nlocuit“.„Trebuie s` lu`m prevederile constitu-]ionale [i legale, iar \n momentul de fa]`cel mai important lucru pentru noi estestabilitatea guvernamental`“, a precizatliderul democrat. Potrivit Constitu]iei,pre[edintele nu \l poate \nlocui pe
premier. El poate fi schimbat\n momentul adopt`rii dec`tre Parlament a uneimo]iuni de cenzur`.
Videanu spune c` PD aredou` variante de restructurarecare vizeaz` un Guvern cu 15-17ministere [i c` democra]ii nu au„nici un plan capcan`“ \n sus]i-nerea acestui demers. Videa-nu crede c` restructu-rarea vizeaz` un Exe-cutiv care va avea „ostructur` mai flexibil`[i orientat` pe prio-rit`]ile de integrare“.
Surse din PD sus]inc` democra]ii vor orestructurare guverna-mental` care vizeaz`comasarea [i dispari]iaunor portofolii, astfel \ncåtExecutivul s` aib` o singur`func]ie de vicepremier, care vareveni PD [i va fi ocupat` de VasileBlaga.
Premierul a declaratmar]i c` are sen-za]ia c` „submasca“ restruc-tur`rii propuse de PD se \ncearc` „stre-curarea“ unei remanieri, el \ndemnån-du-i totodat` pe democra]i s` fac` „pro-puneri viabile“ pentru impulsionareaunor ministere unde ar fi nevoie deanumite schimb`ri.
„Nu am absolut nimic \mpotriva(unei restructur`ri a Guvernului - n.r.),\ns` senza]ia mea este c` se \ncearc` casub masca restructur`rii s` strecur`m oremaniere. Eu sunt de p`rere c`partenerii no[tri trebuie s` se gån-deasc` \n mod serios [i s` vin` cu ni[tepropuneri viabile, pentru ca s` d`m im-pulsul necesar activit`]ii cåtorva mi-nistere pe care ei le cunosc foarte bine[i unde trebuie procedat \n grab` cuanu-mite schimb`ri“, a declarat T`-riceanu. El a refuzat s` precizeze la ceministere se refer`, spunånd doar c` va
comunica acest lucru la momentuloportun.
Ieri democra]ii s-au str`duit s`lini[teasc` suspiciunile liberalilor pri-vind rostul schimb`rii structurii guver-namentale, afirmånd c` reducerea nu-m`rului de ministere va face multeeconomii. Restructurarea nu urm`re[tenici un scop politic meschin: de ar`sturna un Guvern [i de a provoca unr`zboi \n Alian]` sau coali]ie, ci trebuief`cut` pentru a realiza economii labuget [i pentru compatibilizarea cuUniunea European`, a sus]inut liderulPD Emil Boc.
Pre[edintele PD afirm` c` Romå-nia nu \[i poate permite ceea ce el a nu-mit „luxul“ de a avea un Guvern de 23-24 de membri, cu agen]ii stufoase carese calc` \n picioare, care s` cheltuiasc`
banul public, iar pe de alt` parte ]ara s`pl`teasc` un suport financiar importantla bugetul european.
Boc a afirmat ieri c` acesta trebuies` fie mesajul politic al restructur`rii:„Dac` dorim s` economisim banulpublic [i s` ne onor`m promisiuneaf`cut` la \nceputul guvern`rii: c` dorimun Guvern suplu, eficace, s` renun]`mla practica PSD de a avea un Guvernstufos [i agen]ii care se calc` \n picioare,atunci trebuie doar s` existe voin]`politic` pentru a ajunge la restructura-rea Guvernului. Mini[trii delega]i nu auce c`uta \ntr-un Guvern care nu dore[tes` risipeasc` resurse publice. Dac` sedore[te o sinecur` pentru cineva, putems`-i men]inem \n continuare, putemsacrifica banul public [i s` avem unGuvern stufos, care s`-[i suprapun`atribu]iile peste alte agen]ii sau auto-rit`]i“, a declarat pre[edintele PD.
Potrivit acestuia, restructurareaguvernamental` va permite Romånieis` fac` economii \nsemnate de banipublici, avånd \n vedere c` de la 1ianuarie 2007, dup` integrarea \n UE,va trebui s` contribuie cu 1,5% din PIBla bugetul Uniunii Europene.
„Banii ace[tia trebuie adu[i de
undeva. Restructurarea poate fi o surs`de economisire a unor resurse finan-ciare substan]iale, care s` poat` com-pensa partea pe care o d`m la bugetulUE“, a mai spus Emil Boc.
El a apreciat c` fiecare partidtrebuie s` pun` interesul general\naintea unui interes \n aceast` restruc-turare. „Dac` fiecare partid se va gåndiegoist, c` va pierde un ministru delegatsau un minister, nu se va realiza restruc-turarea“, a spus Boc.
Liderul UDMR Marko Bela adeclarat mar]i c` o solu]ie pentrureducerea num`rului membrilorExecutivului ar fi constituirea unorministere cu doi demnitari, respectiv unministru [i un secretar de stat. PC nu aformulat un punct de vedere \n privin]arestructur`rii Guvernului.
Democra]ii admit c` nu \l pot schimbape T`riceanu
Premierul, criticat de propriiicamarazi de partid
Liderul deputa]ilor liberali CrinAntonescu l-a atacat ieri pepre[edintele PNL C`lin Popescu-T`riceanu, ceråndu-i s` fac` preciz`ri\n leg`tur` cu flutura[ii publicitaricomanda]i la Guvern \n care„troneaz`“ chipul [efului Executivului[i care au fost distribui]i \n cutiilepo[tale din toat` ]ara la sfår[ituls`pt`månii trecute. Totodat`, el i-acerut pre[edintelui CamereiDeputa]ilor, Bogdan Olteanu, unuldintre cei mai apropia]i colaboratori aiprimului-ministru, s`-[i dea demisiadin comisia de privatizare a CEC.„T`riceanu s` ne dea detalii desprecosturile acestei opera]iuni, desprecine a executat-o, cine a luat banii,cine este responsabil? Dac` domnia-sa (premierul - n.r.) \[i asum` aceast`form` de campanie electoral`?“, aafirmat Antonescu \ntr-o conferin]` depres`. Despre Olteanu, lideruldeputa]ilor PNL a spus c` nu are voies` fac` parte dintr-o comisie deprivatizare atåta vreme cåt estepre[edinte al Camerei. „{i dac` ar ficopil`rit \ntr-o banc` [i dac` ar fi celmai mare expert \n finan]e [i b`nci dinRomånia, nu consider c` este normalca pre[edintele Camerei Deputa]ilor,care este atåt de ocupat, s` fac` partedin aceast` comisie“, a spus Crin
Antonescu, men]ionånd c`„liberalismul nu \nseamn` l`comie“.Bogdan Olteanu este pre[edinte alCamerei Deputa]ilor [i membru alComisiei de privatizare a CEC. Comisiajuridic` a Camerei a decis \n aceast`sesiune parlamentar` c` aceste func]iinu sunt incompatibile. |n replic`,Olteanu a declarat c` nu crede c`actualul lider al grupului deputa]ilorPNL, Crin Antonescu, va mai aveasus]inerea necesar` pentru acest`func]ie [i \n viitoarea sesiuneparlamentar`. „Domnul CrinAntonescu va avea calificarea moral`s` vorbeasc` despre banii care \iprimesc eu, dup` ce ne va spune lacåte [edin]e de plen [i de BirouPermanent ale Parlamentului a lipsit\n ultimul an, de cånd este lider degrup [i cå]i bani a luat pentru acele[edin]e de la care a lipsit“, a mai spusOlteanu.
Unii deputa]i PSD ar putea votalegea lustra]iei
Deputatul PSD Victor Ponta a anun]atieri, \n cadrul unei dezbateri pe temalegii lustra]iei, c` el, \mpreun` cu al]itineri deputa]i din partid, ar fi \nfavoarea proiectului de lege, dac` i seva accepta un amendament. Potrivitlui Ponta, prevederile din actualaform` a legii lustra]iei votat` de Senatse aplic` unei categorii prea mari de
demnit`]i, aceast` aplicare excesiv`putånd fi considerat` „c` arat` ca oepurare“. Deputatul PSD a afirmat c`va vota \n favoarea proiectului legiilustra]iei, dac` va fi acceptatamendamentul s`u, \n sensul caprevederile legii s` nu se aplice decåtpre[edintelui ]`rii, deputa]ilor [isenatorilor, mini[trilor [i prefec]ilor.„Dac` t`iem capul pe[telui, nu maieste nevoie s` \l cur`]`m, mergånd pezicala c` pe[tele de la cap se \mpute“,a apreciat el. Articolul 2 din formaadoptat` de Senat a legii lustra]ieiprevede c` persoanele dintr-o larg`categorie de fo[ti activi[ti aiaparatului comunist nu pot candida [inu pot fi alese, pe o durat` de 10 ani,\n func]iile de pre[edinte al ]`rii,parlamentar, ministru, secretar de stat[i asimila]ii acestora, membru al CSM,al Cur]ii de Conturi, judec`tor al Cur]iiConstitu]ionale, director [i adjunct aiserviciilor de informa]ii, primar [iviceprimar, consilier jude]ean.Proiectul legii lustra]iei ini]iat de PNLurmeaz` s` intre \n dezbatereacomisiilor Camerelor Deputa]ilor [iapoi a plenului.
Severin sus]ine c` o parte a UE adecis amånarea integr`rii
Euro-observatorul PSD Adrian Severina declarat, ieri, c` „\n anumite cercuris-a luat o decizie clar`“ ca Romånia
s` intre \n Uniunea European` \n 2008[i c` aceast` amånare ar putea ducela renegocierea Tratatului de aderare.Severin a spus, la o dezbatereorganizat` de Facultatea de Rela]iiEconomice Interna]ionale c` ultimeleinforma]ii pe care le are arat` faptulc` Parlamentul European va adopta„\n bloc“ o Rezolu]ie \n care vor fi [i„dou` linii“ referitoare la Romånia [iBulgaria, prin care se va acceptapunctul de vedere exprimat deComisia European` \n Raportul din 16mai. „Toate acestea \mi dausentimentul c` undeva s-au purtatdiscu]ii care au condus ParlamentulEuropean la ideea de a fi mai prudentcu sus]inerea Romåniei [i de a merge\n aceast` not` dubitativ` a ComisieiEuropene“, a ad`ugat Severin.Ministrul integr`rii, Anca Boagiu, carea sosit mai tårziu la dezbatere s-adeclarat surprins` c` euro-observatorul PSD Adrian Severin a„intrat \n råndul euroscepticilor“, \ns`a refuzat s` comenteze declara]iileacestuia, conform c`rora „\n anumitecercuri s-a luat o decizie clar`“ caRomånia s` intre \n UE \n 2008.„Romånia [i-a rezolvat problemelecare ar fi dus la amånare. Dac` s-ar firecomandat amånarea, am fi v`zut-o\n raportul din 16 mai al CE“, a spusBoagiu.
Belarusul, fost` republic` sovietic` aic`rei lideri au primit interdic]ie deintrare pe teritoriul mai multor stateoccidentale, va interzice la råndul s`uaccesul \n spa]iul aerian propriu alavioanelor din Canada [i StateleUnite, a anun]at joi Ministerul deExterne de la Minsk. M`sura,sugerat` de pre[edintele AleksandrLuka[enko \n cursul acesteis`pt`måni, reprezint` un r`spuns larefuzul autorit`]ilor din cele dou`state nord-americane de a permite,luna trecut`, alimentarea avionuluicare \l transporta pe premierul belarus\n Cuba [i la \ntoarcerea lui dinaceast` ]ar`. „Belarusul respect` custricte]e regulile reciprocit`]ii atuncicånd adopt` m`suri represive“, adeclarat purt`torul de cuvånt alMinisterului de Externe, Andrei Popov.„Aceste restric]ii vor fi aplicate doar
pentru dou` ]`ri: Statele Unite [iCanada“, a subliniat el.
China critic` raportul Pentagonuluiprivind capacitatea sa militar`
Beijingul critic` raportul americanprivind capacitatea militar` chinez`,afirmånd c` documentul exagereaz`puterea militar` de care dispune [idemonstreaz` o „mentalitate deR`zboi Rece“. Ministrul chinez deexterne a declarat c` raportul din2006 privind puterea militar` aChinei, realizat de Pentagon [ipublicat mar]i, promoveaz` „teoriaamenin]`rii chineze“ [i pune \n pericolrela]iile interna]ionale. „Raportul, cared` dovad` de o «mentalitate deR`zboi Rece», exagereaz` \n moddeliberat puterea militar` a Chinei [icheltuielile sale \n acest domeniu,continu` s` promoveze ideea c`«teoria amenin]`rii chineze»prejudiciaz` rela]iile interna]ionale [i
interfereaz` cu afacerile interne aleChinei“, a declarat purt`torul decuvånt al Ministerului chinez deExterne, Liu Jianchao. „China \[iexprim` nemul]umirea profund` [idezaprobarea ferm`“ a declarat el, cuo zi \nainte ca negociatorul-[ef alStatelor Unite cu Coreea de Nord petema programului nuclear,Christopher Hill, s` ajung` la Beijingpentru a se \ntålni cu omologul s`uchinez. Pentagonul afirm` c`autorit`]ile chineze \[i suplimenteaz`anual arsenalul cu cåte 100 derachete cu raz` scurt` de ac]iune, pecare le desf`[oar` \n zona Taiwanului,modificånd balan]a de putere.Purt`torul de cuvånt chinez a declaratc` Beijingul nu a acceptat niciodat`independen]a Taiwanului,considerånd c` acesta apar]ine Chineicontinentale, dar a ad`ugat c`respect` principiul reunific`rii pa[nice.
Cu mai pu]in de o s`pt`mån`\naintea \mplinirii unui an de larespingerea Tratatului Consti-
tu]ional de c`tre Fran]a [i Olanda,mini[trii de externe ai celor 25 de ]`rimembre ale Uniunii Europene se vor\ntålni la Viena måine [i poimåinepentru a discuta [i despre „criza“ pecare o traverseaz` Uniunea \nainteasummit-ului liderilor UE din iunie.
„A trecut un an [i nu s-a \ntåmplatnimic“, a declarat Dominique StraussKahn, unul dintre posibilii candida]i laalegerile preziden]iale din Fran]a dinpartea Partidului Socialist.
„Ne-am pierdut busola“, recu-noa[te primul-ministru luxemburghezJean-Claude Junker.
Solu]iile privind viitorul TratatuluiConstitu]ional par a fi \ns` greu de g`sit,\n condi]iile \n care p`rerile sunt\mp`r]ite \n interiorul Uniunii Euro-pene. |nsu[i pre[edintele ComisieiEuropene José Manuel Durão Barrosoadmite c` \n privin]a aceasta „nu exist`consens \ntre guverne“. Acesta adeclarat la 10 mai c` dezbaterea privindConstitu]ia ar trebui amånat` pån` \n2008, de[i \[i dore[te ca Tratatul s` fieadoptat pån` la \ncheierea mandatuluis`u, \n 2009.
Aceast` situa]ie incert` \n care seafl` Europa va avea cu siguran]`repercursiuni [i asupra Romåniei, care,conform ultimului raport de monito-rizare, are toate [ansele s` adere laUniunea European` \n 2007. A[adar,Romånia va deveni membru cu puteridepline \n mijlocul discu]iilor privindadoptarea unui Tratat constitu]ionalcomun celor 27 de ]`ri membre. Vasile
Pu[ca[, fost negociator-[ef al Romånieila Uniunea European`, a declaratpentru ZF c` Europa se confrunt` laora actual` cu o „criz` institu]ional`, iarRomånia trebuie s`-[i preg`teasc` ea\ns`[i un cadru institu]ional adecvat,care s` fie \n concordan]` atåt cuTratatul de la Nisa, pe care se bazeaz`\n acest moment UE, cåt [i cuprevederile viitorului Tratat constitu-]ional“. De asemenea, acesta a ad`ugatc` „Romånia trebuie acum s` sepreg`teasc` pentru o perioad` detranzi]ie de la un Tratat de baz` laaltul“.
Cancelarul austriac WolfgangSchussel, a c`rui ]ar` de]ine la oraactual` pre[edin]ia rotativ` a UniuniiEuropene, este \ns` foarte optimist [i apropus cel mai ambi]ios calendarpentru deblocarea crizei \n care se afl`uniunea. Schussel a declarat c` „ar fiinteligent dac` am lua decizia final`privind textul Tratatului \n cursul anului2007 sau cel mai tårziu la \nceputulanului 2008, pentru a putea fi ratificat“.
{i Belgia se num`r` printre sus]i-n`toarele Tratatului. Ministrul deexterne belgian, Karel de Gucht, adeclarat c` ar fi mai bine ca schimb`rilede Tratat s` fie adoptate cu majoritatecalificat` a ]`rilor membre, consideråndc` actual drept de veto al ]`rilormembre este „o re]et` pentru stag-nare“. Pe de alt` parte \ns`, cele mairecente sondaje indic` o posibil`victorie a partidului de centru-dreaptala alegerile din iunie, care s-a declarat\mpotriva unei constitu]ii comune.Pre[edintele ceh, Vaclav Klaus, adeclarat recent c` „toate forma]iunilepolitice cehe sunt de p`rere c` Tratatula ajuns \ntr-un punct mort, practic
vorbind, cånd Fran]a [i Olanda au spus„nu“, deci ratificarea nu este o op]iunecredibil` pentru Cehia“.
Dificila sarcin` de aduce acestsubiect \napoi pe masa de discu]ii vaapar]ine Finlandei [i Germaniei carevor de]ine pre[edin]ia rotativ` a uniunii\n perioada iulie 2006-iulie 2007.Helsinki apreciaz` c` simpla prelungirea „perioadei de reflec]ie dup` rezultatulnegativ al referendumurilor din Fran]a[i Olanda, ar fi insuficient`“, conformunui comunicat al guvernului. Ger-mania \si dore[te relansarea procesuluide discu]ii, \ns` premierul luxem-burghez este de p`rere c` nici m`carGermania nu va avea timp s` \ncheieacest subiect.
Tratatul a fost \ns` deja ratificat \nalte 15 ]`ri membre ale UE, iar ovariant` vehiculat` pentru continuareaacestui proces este aceea de a a[teptaschimbarea Executivului \n Fran]a [iOlanda, dar o \ntrebare legitim`, c`reiaoficialii europeni va trebui s`-i g`seasc`r`spuns este: cum se va revota acestTratat \n ]`rile care l-au respins?Situa]ia pare dramatic` \n Fran]a unde,\n urma unui sondaj de opinie realizats`pt`måna trecut`, cu 10% mai mul]ifrancezi ar vota acum \mpotrivaconstitu]iei decåt cei care au f`cut-o \n2005, \n timp ce doar 1% dintre cei careau votat „nu“ regret` aceast` decizie.
Pozi]ia oficialit`]ilor franceze parea fi \ns` \n dezacord cu cea a popula]iei.Purt`torul de cuvånt al MinisteruluiAfacerilor Externe francez, JeanBaptiste Mattei, a declarat zilele tre-cute, referitor la respingerea Tratatului:„Nu suntem nostalgici, nu avemregrete, privim c`tre viitor“.
Liderii UE recunosc cu jum`tatede gur`: Ne-am pierdut busola!
Dup` respingerea tratatului constitu]ional de c`tre Fran]a (30 mai 2005), UE a plonjat \ntr-o criz` indentitar` profund`
13POLITIC+ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
R E V I S T A P R E S E I I N T E R N A } I O N A L E
THE TIMES, MMaarreeaa BBrriittaanniieeNOI ILEGALIT~}I AU FOST DESCOPERITE |N SCANDALUL SEXPENTRU VIZ~
Ministrul de interne britanic John Reid a fost nevoit s` ofere noiexplica]ii presei \n leg`tur` cu fostul [ef de la departamentul imigra]ie,James Dawute, originar din Zimbabwe, care i-a propus o viz` \nschimbul unor favoruri sexuale unei adolescente aflate \ntr-un azilpentru emigran]i. Acum, presa britanic` a descoperit c` Dawute (53de ani) a avut la råndul s`u probleme cu [ederea \n Marea Britanie, elintrånd \n ]ar` legal \n 1980. El a dep`[it termenul legal de [edere,dar a primit \n cele din urm` cet`]enia.www.timesonline.co.uk
NEW YORK TIMES, SSUUAACAMERELE PARLAMENTARE ARMONIZEAZ~ LEGISLA}IAIMIGRA}IEI
Dezbaterea \n Senatul american a unei controversate legi privindimigra]ia este pe cale s` fie finalizat`, dup` opt zile \n carecongressmanii americani au adus argumente solide \n favoareaidentit`]ii na]ionale. Efortul de a limita valul de emigran]i ilegali [i dea-i integra pe cei care sunt deja \n Statele Unite va muta negocierea\ntre Senat [i Camera Reprezentan]ilor, aceasta din urm` adoptånd o
lege contradictorie care se concentreaz` pe \nt`rirea securit`]iifrontaliere [i care nu ofer` garan]ii imigran]ilor.www.nytimes.com
CORRIERE DE LA SERA, IIttaalliiaaBERLUSCONI INSIST~ CU FRAUDAREA ALEGERILOR
Liderul Forza Italia Silvio Berlusconi a reluat ieri tema sa favorit` de lapierderea alegerilor de c`tre coali]ia de centru-dreapta, fraudarea, [ispune c` va cere [efului statului Giorgio Napoletano s` declan[ezeprocedurile pentru alegeri anticipate dac` se demonstreaz` c` au fostnereguli la vot. |n caz contrar, to]i parlamentarii de dreapta vor mergeacas`, a spus Berlusconi.www.corriere.it
LE MONDE, FFrraann]]aaITALIA PUNE |N ORDINE ACTELE A JUM~TATE DE MILION DEIMIGRAN}I
Nou ministru italian al solidarit`]ii sociale, Pablo Ferrero, a promis c`mai mul]i cet`]eni str`ini afla]i \n Italia ar putea primi acte de [ederelegal` \n aceast` ]ar`. „Nu este vorba de o amnistie pentru imigran]i,dar trebuie s` le d`m posibilitatea acestor oameni s` munceasc`“, aspus Ferrero.www.lemonde.fr
puncte de vedere
Apocalipsa aviar` din ultimele zile demonstreaz`simplu [i conving`tor c` autorit`]ile dezbinate
sunt incapabile s` fac` fa]` unei situa]ii critice. Prinac]iunea lor, ele nu sunt \n stare decåt s` amplificedezastrul. Acesta este un motiv suficient pentruinterven]ia eroului salvator: Traian B`sescu. Logicaelementar` a apelor tulburi va fi \ntotdeaunapreferat` de actualul [ef al statului.
Slaba capacitate de func]ionare a administra]ieieste notorie. Unii se \ntreab`, cu \ndrept`]ire, dac`aceast` ]ar` este guvernat`. E clar c` sistemul nufunc]ioneaz` [i atunci trebuie s` ne spetim de o sut`de ori mai mult pentru a rezolva o problem`. Adesea,\ns`, cel mai bine este s` nu se intervin` deloc;lucrurile necoordonate \ntr-o situa]ie de normalitatenu pot fi aranjate \ntr-o situa]ie de criz`; singurasolu]ie este rezolvarea de la sine a crizei.
|n cazul gripei aviare, politica non-interven]ionist` ar fi fost imposibil`. Trebuia s` seac]ioneze, trebuia s` se dea m`car iluzia c` seac]ioneaz`. Prin urmare, autorit`]ile au anun]at \nvaluri o sumedenie de „m`suri“. A[a cum era dea[teptat, nu a existat o coordonare la centru [i nici omobilizare suficient` \n teritoriu. „Penibilizarea“,
despre care a vorbit Traian B`sescu, era deciinevitabil`.
Exist` cel pu]in dou` motive pentru care actualaputere nu a putut ac]iona a[a cum trebuie. |n primulrånd, tipul de management este neadecvat moduluide organizare al administra]ei. Guvernul este condusde „måna slab`“ a lui T`riceanu, care mizeaz` preamult pe faptul c` ceilal]i \[i fac datoria. Ace[tia nunumai c` nu \[i fac datoria, dar transmit mai departeacela[i laisser-faire prost \n]eles. Impresia general`este c` lipsa de autoritate la centru se transform` \nindiferen]` total` \n teritoriu. Fostul guvern PSD adat dovad` de mai mult realism, impunåndautoritatea de tip Cozmånc`, aceasta fiind, \ncondi]iile date, singura func]ional`. Din acest punctde vedere, C`lin Popescu-T`riceanu poate ficonsiderat vinovatul principal al extinderii crizeiaviare.
Cel de-al doilea motiv face trimitere la rela]iadintre autorit`]i. Acestea s-au aflat \ntr-o concuren]`de-a dreptul iresponsabil`. Disputa izbucnit` \ntreGuvern [i SRI este expresia unei b`t`lii politicecaracteristice pentru actuala putere. Dac`, \n planlocal, se mai poate face ceva, condi]ia fiind existen]a
unei „måini de fier“, la centru totul devine imposibildin cauza conflictului de coordonare.
|nc` de la \nceputul mandatului s`u, TraianB`sescu a poten]at formele diverse de conflict \ntreautorit`]i. Scopul a fost acela de a sl`bi for]a deexprimare a acestor autorit`]i [i de a se manifesta peseama lor.
El se face responsabil, deci, \ntr-o mare m`sur`de concuren]a pe care a denun]at-o.
Strategia este simpl`: divide, urmat de apari]iaeroului salvator. Baza de legitimitate estenemul]umirea popular` fa]` de ac]iunea dezastruoas`a autorit`]ilor. |n numele cet`]enilor, Traian B`sescucå[tig` un surplus de autoritate, chiar dac` nu are niciun minimum de pårghii administrative. Lui TraianB`sescu i-a trebuit zece minute pentru a desfiin]aGuvernul, \ns` succesul are la baz` un efort dedestabilizare care dureaz` de aproape doi ani. Esteimprobabil c` actualul [ef al statului a cå[tigat b`t`liacu sistemul tic`lo[it; sigur este c` a pus la p`måntautoritatea institu]iilor statului.
Arthur Suciu este analist politic \n cadrul Institutului PRO
Eroul crizei aviareDE ARTHUR SUCIU
Viitoarea structur` guvernamental` ar putea avea \ncomponen]` un minister al infrastructurii care s`cuprind` transporturile (portofoliu de]inut dedemocra]i), comunica]iile [i lucr`rile publice(portofolii de]inute de UDMR), sus]ine pre[edinteleexecutiv al PD Adriean Videanu.
Adriean Videanupre[edintele executiv al PD
Nimeni nu este de ne\nlocuit. |ns` premierul nu poate fi
\nlocuit.DESEN: Romeo R`ileanu
FOTO: Guliver/Getty Images
Siemens sets up regional offices
Siemens Romania, the local branch of theGerman industrial giant Siemens, announcedit would set up a network of regional officesin the same areas as regional EUdevelopment centres in Romania. Siemensintends to open a network of regional officesin cities such as Constan]a, Bra[ov andCraiova, and lastly Ia[i. “There are currentlyeight regional development centres of theEuropean Union in Romania. This strategythat Siemens adopted will enable us to opensales offices in these areas. These salespoints will be in accordance with these EUcentres,“ stated Adrian B`icu[i, the executivein charge of operations of the German groupon the local market. “There are pre and postaccession programmes, and these areas willbenefit from the funds,“ the Siemens officialspecified. ZZFF
Celco operates at a 40% net marginCelco Constan]a, manufacturer ofconstruction materials, saw a 54% growth ofits net profit in euros, while its turnover roseby some 35%. Celco posted a net profitworth 8.31 million euros (30.1 million RON),against an income worth 5.4 million euros(21.8 million RON) in 2004. The company’sturnover stood at over 20.6 million euros
(74.9 million RON) last year, with the netprofit margin reaching 40%. Celco resultsfollowed the overall upward trend seen bythe construction material market, with allmajor producers in the industry postingsignificant growth, both in terms of sales andin terms of profit. Craiova-based Elpreco, oneof Celco’s main competitors on the ACC(autoclaved cellular concrete) market, sawbusiness worth 22.8 million euros last year,55% higher than in 2004 and a net profitworth 2.12 million euros, a 54% increase on2004. ZZFF
Delphi Packard doubles staffDelphi Packard, a producer of wiring for thecar industry, doubled its staff last year, afteropening its second factory in Romania, inIneu, Arad County. “We have plans tocontinue to expand, but we’ve put them onhold. We invited the government to come upwith suggestions of subsidy programmes,such as those developed in other countriesthat are either EU members or about to jointhe EU (i.e. Bulgaria, the Czech Republic,Poland), given that we have created a largenumber of jobs, as well as the largeinvestment we have made in Romania,“ saidMarc Steinberg, financial manager of DelphiPackard Romania. The official said the
governmental support the company wishescould be exemption from certain taxes forinvestments or government grants. Thecompany posted a turnover worth 140 millioneuros (508 million RON) last year, a 22%growth against the previous year. ZZFF
Foreigners to enter drug distributionmarket
Robert Popescu, general manager of Relad,one of the top three pharmaceuticalsdistributors, believes that the entrance ofinternational players on the market soon isinevitable. “In the context of integration inthe European Union, which will lead toincreasingly more important European playersentering the market and will require theimplementation of specific regulations, whichwill be much stricter than those that have sofar been in place, we expect to see asignificant consolidation of the Romaniandrug distribution market in the years tocome,“ says Robert Popescu. The Relad groupposted a profit worth 4.41 million euros lastyear from its distribution business, a 57%increase against the 2.81 million euros seen in2004. The company’s turnover grew in thesame period, amounting to 132.5 millioneuros, which corresponds to a growth of over30% against the previous year. ZZFF
14 ENGLISH SECTION
Briefs ZF
ZIARUL FINANCIAR � F r i d a y , 2 6 M a y 2 0 0 6
R`ZVAN VOICAN
“We have never talkedabout an asset bubble(i.e. high inflamma-tion of asset pricesabove the real value
with a correction risk) in Romania untilnow as being a problem within the scope ofNBR, but the north of Bucharest is clearlysuch an asset bubble,“ NBR GovernorMugur Is`rescu stated during the SEEuropean Financial Forum yesterday.
He says the central bank has notincluded the prices of the real estate assetsamong the indicators it monitors yet.
“When we take steps on this matter, wemay come into conflict with contractors, asthe measures to temper lending were not tothe liking of the banks, either,“ Is`rescusaid.
The trend of the asset prices has beenone of the concerns of the EuropeanCentral Bank (ECB), which believesunsustainable effervescence threatens boththe prices stability and financial stability, asexplained by Klaus Masuch, head of theMonetary Policy Strategy Division of ECB.
The rise in the price of real estate assets canoutstrip the volume of demand, with pricescontinuing to go up until “the bubblebursts“, and price corrections are likely tooccur and make an impact on the financialsystem.
Steven van Groningen, Raiffeisen Bankchairman believes it is worth discussing towhat extent Romania is headed towards anasset bubble, considering the constantescalation of building and land prices overthe last few years.
“The increase in lending generates anincrease in the asset prices,“ said VanGroningen, who maintains that thebanking system is robust enough to copewith possible shocks.
Speculation about the constantprospect of an increase in the prices ofhomes and land in view of the EuropeanUnion accession, supported by the increasein people’s incomes, have been drivingprices up year after year.
According to data provided by realestate company Eurisko, prices for newresidential complexes that were built lastyear in areas in Northern Bucharest range
from 1,000 to 2,500 euros per square metre.The most expensive area remainsPrim`verii, where old residential spacessold for as much as 3,000 euros per squaremetre built. The NBR Governor alsostated yesterday that funds enteringRomania to make profit from the interest
spread or exchange rate fluctuations, aswell as investments on the capital marketamount to less than two billion euros.
The central bank official explained thatalmost 400 million euros had entered theRomanian forex market before therelaxation of the flotation regime, in
November 2004, and approximately 800million euros arrived until last summer.
“The amounts on the market have keptconstant since about last year. If we take intoaccount the investments on the Stock Ex-change, we estimate the capital inflows atless than two billion euros,“ Is`rescu added.
Is`rescu: Clearly an asset bubble in Northern BucharestThe NBR is thinking about starting to monitorreal estate asset prices, taking them intoaccount as a risk factor for the stability ofprices and of the financial system, a practicethat is common among Western central banks.
Prices for new residential complexes in Northern Bucharest range from 1,000 to 2,500 euros per square metre
Takata-Petri hires 1,000 people for Sibiu plantANCA RIF
TAKATA-PETRI, the Japanese car partsproducer, will hire almost 1,000 people forthe plant that manufactures airbag sacks inSibiu by the middle of next year, with thenumber of employees of the plant to go to1,200.
The hiring campaign comes amid anexpansion of production capacity. The twoplants that Takata-Petri owns are alreadyoperational in Arad, where approximately3,000 people are employed. In 2002 thecompany relocated the operations ofleather dressing of steering wheels for Mer-cedes Benz, from the Czech Republic toArad.
Company officials estimate that the 25million-euro investment in the plant in Sibiu
will be finalised by mid-2007, with the pro-duction facility set to operate at full capac-ity. This means the plant will deliver about 8million airbag sacks every year to the assem-bly facilities Takata owns in Germany,Poland and the Czech Republic. As a resultof the expansion of production capacities,another 950 employees will be added.
“The construction of Sibiu plant startedin 2004, and production was at first limited tooperations related to the cutting and sewingof airbag sacks. At this moment, the pro-duction process is complete, also includingweaving and lining operations. Thus, we arenow only focusing on the expansion ofproduction capacities,“ Jakob Lux, commu-nication manager with Takata group, toldZIARUL FINANCIAR. The plant oper-ates in Zona Industrial` Vest (Western In-
dustrial Area) in Sibiu, which, since it wasinaugurated in May 2003, has attractedmajor investors of the car industry, such asRenault and Continental AG, which wereamong the first companies to be based there.
The Sibiu-based plant in March saw acapital injection worth 8.2m euros by itsmajority shareholder. Takata-Petri activitiesin Romania centre on the areas of Arad andSibiu, with the company owning another twoplants in Arad, which manufacturing car ste-ering wheels and seat belts. Companyrepresentatives say Takata has so farinvested about 50m euros in Romania.
“The main reason why Takata hasdecided to invest in the area is primarilyrelated to the fact that Romania is going tojoin the European Union,“ Jakob Lux alsostated.
Flood of EU brands expected MIHAELA POPESCU
AFTER Romania joins the EuropeanUnion, the 700,000 brands registered on theEU market will be automaticallyacknowledged on the domestic market, aswell, but the Romanian brands will becomecommunity brands only by being registeredon the single market.
“Romanian and community brands cancoexist as long as merchants do notconsider this a breach of their intellectualproperty rights,“ said Carmen {tefan, anexpert in brand research with OSIM (theState Office for Inventions andTrademarks). At present, the number ofbrands registered on the domestic markethas reached 200,000. Last year, a number of21,000 new registration applications were
sent to OSIM, of which 10,000 came fromforeign merchants.
Once multinationals have enteredRomania, they will develop specialiseddepartments or will consult experts onintellectual property rights, in order avoidproblems related to product counterfeiting.
“Generally, foreign companies aremore concerned about protecting theirintellectual rights than domestic ones.Companies coming from abroad withmassive investments and internationalbrand promotion are very well aware thatwhen entering a new market, they have todo everything they can from a legalstandpoint to protect their brands,“ saidRobert Ro[u, }uca, Zbårcea & Asocia]iilaw firm’s partner in charge of the litigationand arbitration department.
PHOTO: Silviu Matei
Banks / Cristian Hostiuc
Raiffeisen to focus on salesRAIFFEISEN Romania is completely reshuffling itsoperations, adopting a model that predominantly focuses onproduct and services sale activities. This process will have animpact this year’s financial figures.
“So far, we’ve had a strictly hierarchical, geographicalstructure. The model is obsolete. We are now adopting amore specialised structure, focusing on the retail andcorporate sectors, based on sales. For instance, peopleworking in retail will no longer report to branch managers,but to regional heads in charge with this segment. The samewill happen in the corporate segment. The process is ongoingand we need to take a few more steps, which process will lasttill the end of this year. We’ve decided to push ahead with thisrestructuring now, even though maybe this was not the idealtime for it. This entire process will have an impact on theresults, of course,“ stated Steven van Groningen, chairman ofthe bank.
On the corporate side of the business, there are eightregional managers reporting to an executive manager who inhis turn reports to first vice-president Marinel Burduja. Theretail side has 16 regional managers reporting to three area
managers, who in turn report to an executive manager. Vice-president R`svan Munteanu is in charge with the retailbusiness.
According to a report by Raiffeisen’s majorityshareholder, the Romanian branch posted a slight decline inassets by 0.3% to 3.02 billion euros in the first quarter. Thebank publishes complete financial results on a half-year basis.Last year, Raiffeisen Romania derived profit worth 52million euros, double the value posted in 2004, and its assetsincreased by 46%, after having doubled in 2004.
“Banking competition is much tighter now and it will bevery difficult for us to have the same results as last year. Gainmargins of some products dropped by half, and lendingactivities depend on competition and National Bankregulations,“ stated Herbert Stepic (photo), chairman ofRaiffeisen International, the architect behind the Austrianbank’s expansion in Central and Eastern Europe.
Multinational companies will grow morereliant on the domestic managers that willreplace expats and will come to be aswell-paid as their expat counterparts,Joseph J. Schiele, international consultantand former senior manager of Ford Motortold ZIARUL FINANCIAR. “Themultinationals may send the bestmanagers to Romania, but there is therisk that they are not necessarily the besthere, because there will always beeconomic, as well as cultural and politicaldifferences,“ Schiele stated. He expressedconviction that a Romanian manager wasthe best choice to run a business on thedomestic market. In his opinion, theincreasing levels of performance byRomanian managers and the integrationinto the European Union will be thereasons that will make salaries rise and berally to those on the internationalmarkets, even though this will not happenright away but in three to five years. “Thecompanies that want to keep the bestmanagers will have to pay them better orelse the valuable people here will leaveabroad,“ Schiele added. He specified thatalready the domestic managers in thebanking industry were as well paid as theexpats and believes this trend is becomingincreasingly more noticeable in otherindustries.
PHOTO: Silviu Matei
Multinationals rely on local managers
PHOTO: ZF Foto
Pia]a jocurilor pentru PC-uri a atins 1,4 mld. $ \n SUA
Americanii au cheltuit anul trecut 1,4 miliarde dedolari pe jocurile video destinate calculatoarelorpersonale, potrivit unui studiu realizat de companiade analiz` NPD Group. Abonamentele online pentruaccesarea [i utilizarea interactiv` a jocurilor prinInternet au reprezentat 334 milioane de dolari dinvaloarea total` a pie]ei, scrie presa interna]ional`.Conexiunile rapide la Internet le permitconsumatorilor s` acceseze mai u[or servereleonline unde se pot juca interactiv cu al]i gameri, dar[i s` ob]in`, prin web, informa]ii [i produse pentrucare, anterior, ar fi fost necesar` deplasarea la unmagazin, potrivit studiului NPD. Abonamentelepl`tite pentru a accesa anumite jocuri - precum„World of Warcraft“ de la Blizzard Entertaiment [iVivendi Games - au atins, anul trecut, valoarea de292 milioane de dolari, de la un num`r deaproximativ 1,4 milioane de abona]i. Alte paginiweb dedicate jocurilor, precum Pogo.com de laElectronic Arts sau RealOne Arcade de laRealNetwork Inc., au \nregistrat vånz`ri deaproximativ 52 de milioane de dolari [i au avut circaun milion de abona]i. AAddrriiaann SSeecceelleeaannuu
OTE garanteaz` obliga]iuni de 1,6 mld. euro pentru Cosmote
Grupul elen de telecomunica]ii OTE a decis s`garanteze o emisiune de obliga]iuni \n valoare depån` la 1,6 miliarde de euro, lansat` de divizia sa detelefonie mobil` Cosmote, pentru a finan]a preluareare]elei de magazine Germanos. Cosmote a anun]at, la\nceputul acestei luni, c` va prelua 42% din ac]iunileGermanos, pentru 651 milioane de euro. Tranzac]ia aevaluat grupul Germanos la aproximativ 1,6 miliardede euro, potrivit unui comunicat al OTE. Germanosde]ine o re]ea de distribu]ie \n domeniultelecomunica]iilor format` din 537 de magazine \nGrecia, Bulgaria, Romånia [i Macedonia. Cosmote, celmai mare operator de telefonie mobil` din Grecia,inten]ioneaz` s` achizi]ioneze restul titlurilor, laacela[i pre] de 19 euro pe ac]iune, printr-o ofert`public` prev`zut` pentru luna septembrie. B`ncilecare vor intermedia emisiunea de obliga]iuni sunt JPMorgan Chase [i Citibank. MMeeddiiaaffaaxx
China Mobile preg`te[te o achizi]ie de 5 mld.$Operatorul telecom China Mobile Communicationseste hot`råt s` fac` una dintre cele mai mariachizi]ii externe realizate de o companie chinez`,urm`rind s` preia compania de telefonie mobil`Millicom International Cellular din Luxemburg, \ncadrul unei tranzac]ii evaluate la aproximativ 5 miliarde de dolari, scrie New York Times. Astfel,operatorul de stat chinez urm`re[te s` se extind` pepie]e \n curs de dezvoltare, pentru a atrage noi sursede venituri. Millicom are nou` milioane de clien]i \n16 ]`ri \n curs de dezvoltare, \n ]`ri din Asia,America Latin` [i Africa. Num`rul total de locuitoridin ]`rile \n care Millicom are opera]iuni este de 390de milioane, din care un num`r redus au telefoanecelulare. AAddrriiaann SSeecceelleeaannuu
Click
15BUSINESS HI-TECHZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
RADU T~TARU-MARINESCU
BitDefender, divizia de securita-te din cadrul Softwin, a realizat10% din cifra de afaceri prinvånzarea produselor prin In-ternet, a declarat Oliviu Ta-
lianu, directorul general BitDefender pentruEuropa de Est.
„Veniturile noastre online la nivel mon-dial au crescut \n 2005 cu 400% fa]` de 2004,dep`[ind patru milioane de dolari“, a pre-cizat Mihaela P`un, directorul de dezvoltareonline \n cadrul companiei. „Pentru acestan, viz`m peste opt milioane de dolari (6,2mil. euro). |n compara]ie cu rata medie decre[tere a tuturor vånz`rilor online de nu-mai 58%, BitDefender a \nregistrat cea maimare expansiune online a unui antivirus“, amai ad`ugat P`un.
Ea a precizat c` pia]a mondial` onlinede soft antivirus afost anul trecut de337,7 mil. $ (264 mil.euro). Vånz`rileBitDefender pentruacest an sunt esti-mate la 120 mil. $(94 mil. euro), oparte din aceast` su-m` urmånd s` r`mån` la partenerii com-paniei, conform oficialilor BitDefender.
BitDefender este \n momentul de fa]`distribuit online \n peste 96 de ]`ri, num`rul
magazinelor online de]inute de companieajungånd la 24. Din vånz`rile prin Internetale companei, cota cea mai mare o de]inStatele Unite cu 51% din totalul vånz`rilor.Urm`toarele ]`ri ca importan]` \n veniturileonline sunt Germania (33%), Spania (5%)[i Australia (4%).
Pe lång` site-urile proprii, compania are\n prezent peste 1.000 de parteneri online,care aduc circa 40% din cifra de afaceri re-alizat` prin intermediul Internetului.
BitDefender a deschis oficial [i magazi-nul s`u online de produse software dedicatpie]ei romåne[ti - buy.bitdefender.ro. Maga-zinul virtual este realizat \mpreun` cuDotCommerce Romånia [i permite plataonline, cu un card bancar. „Pån` \n prezent,\n Romånia, aveam disponibil un model devånz`ri prin web, ce permitea comandareaproduselor [i livrarea acestora cu plataramburs sau prin ordin de plat`. Aceste
metode de comand`r`mån \n continuarevalabile, dar posibi-litatea pl`]ii onlinereprezint` o facili-tate cerut` de o ma-re parte a clien]ilorno[tri“, a declaratTalianu.
„Lansarea magazinlui online are loc \ncontextul unui trend ascedent al vånz`riloronline“, a explicat P`un. Ea a ad`ugat c`pia]a local` de achizi]ii online a fost anul
trecut de 65 de milioane de dolari (50 milioa-ne euro) [i c` exist` deja peste 500 de maga-zine online care se adreseaz` romånilor.
Site-ul buy.defender.ro se adreseaz`companiilor mici [i mijlocii, dar [i utilizato-rilor casnici, conform oficialilor companiei.
„|nc` mai exist` unele reticen]e ale romå-nilor privind cump`r`turile online, precumaceea de a pl`ti f`r` a primi imediat cevatangibil sau dificultatea \n alegerea produ-sului corespunz`tor. |ns` este o problem` detimp ca romånii s` se obi[nuiasc` cu acest tip
de achizi]ie“, a spus P`un. „|n orice caz,legea romåneasc` ne oblig` \n acest moments` trimitem la domiciliul / sediul clientuluicertificatul [i factura pentru c` altfel licen]asoftware nu este valabil`“, a ad`ugatTalianu.
BitDefender: Vånz`rile prin magazinelevirtuale vor cre[te la opt milioane de dolari
Microsoft: „|nchiriem“ Office din iunieRADU T~TARU-MARINESCU
MICROSOFT va lansa de la \nceptul luniiiunie prima campanie de \nchiriere de soft-ware prin cartele prepl`tite, a declaratpentru ZF C`lin Di], director de retailMicrosoft Romånia.
|ntr-o prim` etap`, se va putea ob]ineprin acest nou sistem pachetul MicrosoftOffice Small Business Edition Romanian2003, utilizatorii finali putånd s` foloseasc`acest software pentru o perioad` de treiluni, la expirarea c`reia va fi necesar`re\nnoirea subscrip]iei. Softul poate ficump`rat prin cartele prepl`tite numai dac`licen]a este OEM - suita de aplica]ii fiindpreinstalat` pe un calculator nou.
Partenerii Microsoft pentru acest pro-iect sunt Depozitul de Calculatoare, Ultra
Pro, Flamingo, Eta2u, Domo [i Altex.„Partenerii au fost ale[i dup` anumitecriterii, printre care se afl` num`rul delicen]e Microsoft Office våndute [i num`rulde magazine“, a precizat Di].
Pentru acest program vor fi disponibiledou` tipuri de cartele. Prima este pentruachizi]ia ini]ial` a unui pachet MicrosoftOfice, cu un pre] recomandat de 39 RON [icare ofer` o durat` de folosire a software-ului de trei luni. Cea de-a doua este cartelaprepl`tit` propriu-zis`, cu un pre] recoman-dat de 79 RON [i care ofer` dou` luni defolosire a software-ului. Costul de achizi]ieal licen]ei „tradi]ionale“ pentru aceea[iversiune de Office, care \i confer` clientuluidreptul de a utiliza suita de aplica]ii f`r`nicio limitare de timp, este de aproximativ1.000 RON, conform lui Di].
„Deocamdat` sistemul de cartele repre-zint` o modalitate de \nchiriere a software-ului [i utilizatorul nu va putea primi licen]af`r` limitare de timp dup` o anumit`perioad`“, a precizat Di].
Acest program a fost introdus, \n afar`de Romånia, [i \n Mexic, Chile [i Africa deSud, pie]e pe care, conform lui Di], pre]ulinfluen]eaz` foarte mult decizia de achizi]iea unui soft original. „Noi [tim din magazinec` oamenii vor s` foloseasc` softwareoriginal, dar pre]ul constituia o barier`pentru mul]i. Sper c` astfel vom avea cåtmai multe calculatoare preinstalate cuaplica]ii originale, gata de lucru“, a declaratAdrian Furnic`, director executiv RomSoft,compania care de]ine lan]ul de magazineDepozitul de Calculatoare, unul din parte-nerii Microsoft \n acest program.
Orange reduce cu 33% tarifele la apelurile interna]ionale
ANCA ARSENE
ORANGE a redus cu 33% tariful standardpentru apelurile interna]ionale c`tre SUA[i Canada [i cu 20 de cen]i pe cel pentruapelurile din re]elele de telefonie fix` dinEuropa, de la 0,6 la 0,4 $/minut.
Reducerea este disponibil` doar pentruclien]ii care au abonament Orange. Pe dealt` parte, Orange a lansat [i op]iunea„Apeluri interna]ionale“, care ofer` \nschimbul unei taxe lunare de 2$ o reducerede 40% a tarifelor standard pentru apelu-rile interna]ionale, cu excep]ia apelurilorc`tre numere ale operatorilor de telefonieprin satelit. |n cazul tarifelor standard deja
reduse cu 33%, cum sunt cele c`tre SUA,reducerea de 40% se aplic` noilor tarife (de0,4$/minut).
Orange a lansat [i op]iunea „Numerefavorite interna]ionale“, prin care clien]ii auo reducere de pån` la 50% pentru tarifeleapelurilor interna]ionale c`tre aceste nu-mere. Pentru abonamentul de 4$, taxa estede 2$/lun`. La \nceputul acestei luni, Voda-fone, principalul competitor, a lansat ser-viciul „Vodafone Europa“, prin care clien]iipot efectua apeluri \n re]eaua Vodafone dinEuropa, \n re]elele partenere, precum [i \nre]elele de telefonie fix` din 44 de ]`ri, latarife de trei ori mai mici. Abonamentuleste de 4 $/lun`, iar tariful de 0,22 $/minut.
BitDefender are 22 de magazine prinInternet \n \ntreaga lume, cel mai noudintre ele fiind lansat \n Romånia. FOTO: BitDefender
ANDREI CHIRILEASA
Comparativ cu anul 2002, cåndBursa de Valori era foarte pu]incorelat` cu pie]ele din jur, \n 2005,evolu]ia pie]ei de capital dinRomånia a urm`rit trendul
general al pie]elor mai dezvoltate din regiune,respectiv Polonia, Ungaria sau Cehia.
Coeficientul de corela]ie dintre indiceleBET al Bursei de Valori Bucure[ti [i indiceleWIG20 al Bursei de la Var[ovia a fost anultrecut de 0,83, comparativ cu -0,49 \n 2002. Asta\nseamn` c`, dac` \n 2002 evolu]ia pie]ei de lanoi era adeseori contrar` celei din Polonia, \nultimii ani evolu]iile celor dou` pie]e au \nceputs` semene din ce \n ce mai mult.
Coeficientul de corela]ie cu indicele BUXal Bursei de la Budapesta a evoluat, deasemenea, de la o valoare negativ`, de -0,15, la o valoare pozitiv` de 0,68, \n timp cecoeficientul de corela]ie cu Bursa din Cehia acrescut de la 0,46 la 0,79. „Cre[tereacoeficientului de corelare a principalilor indiciai burselor din regiune se datoreaz` prezen]eiactive a investitorilor str`ini pe aceste pie]e.Investitorii institu]ionali \ncep s` priveasc`Romånia ca parte a aceluia[i spa]iu economiccu Cehia, Polonia sau Ungaria“, a declaratStere Farmache, directorul BVB, \n cadrulconferin]ei cu tema „Bursa de Valori Bucure[ti- companiile [i investitorii“, organizat` \n cadrultårgului de bani Finfair.
Corelarea pie]ei de capital de la noi cupie]ele din Europa s-a v`zut destul de clar \nultimele dou` s`pt`måni, cånd toate pie]ele decapital din Europa au \nregistrat sc`deriimportante, Romånia nef`cånd excep]ie de laaceast` tendin]` general`.
Ponderea investi]iilor realizate de fondurilestr`ine de investi]ii la Burs` a crescut la 26,4%\n primele patru luni ale acestui an, comparativcu 23,9% \n 2005. „|n termeni relativi,ponderea investitorilor institu]ionali str`ini \ntotalul investi]iilor la Burs` va continua s`creasc`, ca urmare a integr`rii \n UniuneaEuropean`, prin intrarea pe pia]` a unorfonduri de investi]ii a c`ror politic`investi]ional` le constrånge s` investeasc` doarpe pie]e din Uniunea European`“, consider`Farmache.
Directorul Bursei de Valori prevede, deasemenea, o cre[tere a ponderii investi]iilor
persoanelor juridice rezidente, ca urmare a\nfiin]`rii fondurilor de pensii administrateprivat, care vor deveni func]ionale din 2007, [i arelans`rii fondurilor deschise de investi]ii.
Prezen]a mai activ` a investitorilorinstitu]ionali pe pia]a de capital va favorizaatragerea de capital de c`tre companii [i vaconduce la cre[terea num`rului de list`ri laBurs`. Dup` aderarea la Uniunea European`,num`rul de list`ri [i valoarea capitaluriloratrase prin oferte publice ini]iale (IPO) acrescut semnificativ pe pie]ele din Polonia,Cehia [i Slovenia. |n Polonia, valoarea ofer-telor publice ini]iale s-a ridicat \n 2005 la peste1,7 miliarde de dolari (1,4 miliarde de euro) \n2005, comparativ cu pu]in peste un miliard dedolari (0,83 milioane de euro) \n 2004. |n Cehia,valoarea capitalurilor atrase prin IPO \n 2005 s-a ridicat la 88 de milioane de dolari (73 demilioane de euro), iar \n Slovenia, acestea aufost de 106 milioane de dolari (88 de milioanede euro). „Dup` aderarea la UE, \n Polonia,Cehia [i Slovenia se observ` o utilizare maiactiv` a pie]ei de capital \n procesul definan]are al companiilor. Prezen]a activ` pepia]a burseir` a investitorilor institu]ionalistr`ini cre[te [ansele companiilor de a ob]inefinan]are prin emisiuni de titluri pe pia]a decapital local`“, a ar`tat Farmache.
Din punctul de vedere al capitaliz`rii, pia]ade capital de la noi se afl` pe locul al patrulea \nregiune, dup` Polonia, Cehia [i Ungaria.Valoarea tranzac]iilor este \ns` mult mai redus`decåt pe principalele pie]e din jur. Astfel, de[icapitalizarea Bursei de la Bucure[ti reprezentala sfår[itul lui 2005 mai mult de jum`tate dincapitalizarea Bursei de la Budapesta, valoareatranzac]iilor derulate anul trecut pe pia]aromåneasc` a fost de circa zece ori mai redus`.
Principalele bariere care fråneaz` dezvol-tarea pie]ei sunt, \n opinia operatorilor de pe
pia]`, cele de ordin legislativ. Astfel, deselemodific`ri din Codul fiscal privind impozitareacå[tigurilor din capital, regulamentul CNVMprivind delist`rile sau ordonan]a privindmodificarea pragului de de]inere la SIF-uri aufost percepute negativ atåt de investitoriistr`ini, cåt [i de cei romåni, avånd o contribu]ieimportant` la sc`derile \nregistrate pe pia]` \nultimele luni.
Una din principalele nemul]umiri aleinvestitorilor o reprezint` ini]iativa Minis-terului de Finan]e de modificare a modalit`]iide impozitare a cå[tigurilor din tranzac]iile depe pia]a de capital.
Conform proiectului noului Cod fiscal,investitorii va trebui s` pl`teasc` de la 1ianuarie 2007 un impozit de 16% pe cå[tigurileob]inute din vånzarea de ac]iuni indiferent demomentul achizi]iei ac]iunilor. |n prezent, suntimpozitate cu 16% doar cå[tigurile ob]inute dinvånzarea ac]iunilor de]inute mai pu]in de un an,profiturile ob]inute din \nstr`inarea ac]iunilorp`strate \n portofoliu mai mult de un an fiindimpozitate cu 1%. O alt` prevedere care \ideranjeaz` pe investitori este introducereano]iunii de plat` anticipat`, prin re]inerea \ncursul anului a 5% din cå[tigul realizat, urmåndca la sfår[itul anului s` se aplice cota de 16%asupra cå[tigului net. „Aceast` re]inere la surs`de 5% este o decizie care nu ]ine cont de
realitatea de pe pia]a de capital, unde serealizeaz` opera]iuni complexe, precumhedging sau vånz`ri \n absen]`. Majorareaimpozitului nu face decåt s` fråneze atragereade noi investitori [i dezvoltarea pie]ei decapital“, a declarat Dan Paul, pre[edinteleAsocia]iei Na]ionale a Societ`]ilor de ValoriMobiliare (ANSVM).
„Ar fi bine ca statul s` se uite c`tre celelalte]`ri din Europa, cu pie]e de capital maidezvoltate decåt cea de la noi, care \ncurajeaz`pia]a de capital prin facilit`]i fiscale care\ncurajeaz` investi]iile. Aplicarea unui regimfiscal \ncurajator pe o perioad` de 3-5 ani este oinvesti]ie pe termen lung, deoarece o pia]` decapital s`n`toas` poate ajuta cre[tereaeconomiei“, a precizat Dan Paul.
Investitorii de pe pia]a de capital dinRomånia pl`tesc printre cele mai mari impozitedin Europa [i nu beneficiaz` de scutiri deimpozite. |n Austria [i Germania, de exemplu,
investitorii beneficiaz` de scutire de impozit lavånzarea ac]iunilor de]inute mai mult de un an,care reprezint` mai pu]in de 1% din capitalulcompaniei. |n Fran]a, sunt scutite de impozitveniturile anuale mai mici de 15.000 de euro. |nCehia, se ofer` scutiri de impozite pentruac]iunile de]inute mai mult de doi ani, iar \nUngaria nu se percepe impozit pe cå[tigurileob]inute pe pia]a de capital [i nici pe cå[tiguriledin dobånzi. „Aprobarea modific`rilor Coduluifiscal \n forma actual` este o mare gre[eal` ac`rei principal` repercusiune va fi orientareainvestitorilor c`tre burse care ofer` un regimfiscal mai favorabil“, consider` pre[edinteleANSVM.
A[adar, pentru a intra \n clubul pie]elor decapital din Europa, reprezentan]ii BVBinten]ioneaz` s` elaboreze un plan dedezvoltare, prin care cer sprijinul statuluipentru crearea unui regim fiscal \ncurajator [ipentru realizarea privatiz`rilor viitoare prinintermediul Bursei.
Bursa \ncepe s` se mi[te dup` celelalte pie]e europene,dar brokerii se plång c` statul le pune be]e \n roatePia]a de capital din Romånia a devenit din ce \n ce mai corelat` cu evolu]ia celorlalte pie]e de capital din Europa, tendin]a urmånd s` se accentueze [imai mult dup` aderarea la Uniunea European`, spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori.
FOTO: Silviu Matei
BVB se pune pe investi]iiBursa de Valori Bucure[ti (BVB) inten]ioneaz` s` cumpere ac]iuni \n valoare de 100.000 de euro la unadin marile burse interna]ionale listate. „Am alocat suma de 100.000 de euro pentru a achizi]iona ac]iunila o burs` listat`. Pe lång` componenta de investi]ie, acest lucru ne va ajuta s` \nv`]`m cum suntadministrate alte pie]e“, a declarat Stere Farmache. El nu a precizat \ns` despre ce burs` este vorba.BVB a finalizat anul trecut fuziunea cu pia]a RASDAQ [i a \nceput demersurile pentru fuziunea cu BursaMonetar-Financiar` [i de M`rfuri din Sibiu (BMFMS).
16 ANALIZ+ZIARUL FINANCIAR � V i n e r i , 2 6 m a i 2 0 0 6
}ara Capitalizare Valoare
bursier` 2005 tranzac]ii
(mld. euro) 2005
(mld. euro)
1. Polonia 79,4 24,11
2. Cehia 31,1 34,90
3. Ungaria 27,6 19,40
44.. RRoommåånniiaa 1155,,22 22,,1100
5. Lituania 6,9 0,59
6. Slovenia 6,7 0,94
7. Cipru 5,6 0,38
8. Bulgaria 4,3 0,98
9. Slovacia 3,7 0,05
10. Malta 3,5 0,19
11. Estonia 3,0 1,93
12. Letonia 2,1 0,07
SURSA: Eurostat
Directorul Bursei prevede o cre[tere a ponderiiinvesti]iilor persoanelorjuridice rezidente, ca urmarea \nfiin]`rii fondurilor depensii administrate privat,care vor deveni func]ionaledin 2007, [i a relans`riifondurilor deschise deinvesti]ii.
dup` afaceri
dup` afaceri
VINERI, 26 MAI 2006 ANUL VIII / NR. 1.890
Gu
liver
-Get
ty
LA RESTAURANT CU PETER IMREDDAANNTTEE,, CCUU SSPPEERRAANN}}++PPAAGG.. 88--99
Secven]a idilic` de mai sus poate p`reaun fragment din filmul „The StepfordWives“. Nici pe departe. Este doarportretul-robot al femeii (robot) dinanii ‘50. Iar lucrurile par s` revin` \n
actualitate. Mai exact \n postfeminism.Dup` o perioad` \n care lumea se \nvårtea dup`
bunul lor plac, anii ’60 - ’70 au curmat brusc visulb`rba]ilor: dulcineele cu bucle perfecte s-au tuns,[i-au dat jos zåmbetul [i rochiile vintage transfor-måndu-se \n rebele cu jean[i unisex. |n locul ruju-lui, pe buzele lor au rezistat ani de-a råndul sloga-nele: f`r` familie, f`r` c`s`torie, f`r` copii sau chiarreligie [i, mai ales, f`r` b`rba]i! Egalitatea femeilorcu b`rba]ii a fost dus` la extreme, adic` pån` la uni-forma militar`, \n locul maternit`]ii s-a inventat pi-lula, iar nefericirea conjugal` s-a transformat (ade-sea) \n celibat sau chiar \n libertinism (lesbianism).
|n anii ‘80 femeile au schimbat regulile, iar lup-ta pentru „egalitate“ s-a mutat din dormitor la bi-rou. |ncercau s` dovedeasc` faptul c` le pot face petoate: de la pr`jitura de fiecare duminic`, al`turi deso] [i copil, pån` la tranzac]iile bursiere [i joburi \ntop. Se vorbe[te ast`zi despre un nou val -postfeminist. {i oricåt de modern ne-am a[tepta s`fie, sunt voci care sus]in c` (atunci cånd este vorbade femei) timpul a luat-o razna f`cånd un salt\napoi, prin anii ’50.
Maureen Dowd, jurnalist` la New York Times[i una dintre cele mai \nfocate promotoare ale femi-nismului, a primit \n tinere]e trei „manuale“ impor-tante (un fel de cod al bunelor maniere la jum`tateasecolului trecut): „Cum devii femeie“, „365 de mo-duri de a g`ti un hamburger“, iar pe la 25 de ani„Cum s` „prinzi“ [i s` p`strezi un b`rbat“ - o \n-treag` list` bibliografic` pentru „do’s and don’t’s“.Adic` ce era bine [i, mai ales, ce nu era recomandats` faci, dac` voiai s` fii o femeie model. Adic` oso]ie [i o mam` perfect`. Acele vremuri au apusdemult, s-ar putea spune. Numai c` titlurile „howto“ au revenit pe rafturi, iar prietenele celibatare alelui Dowd \i cer mereu cu \mprumut manualele „deag`]at“. Regresie sau nu, spune Maureen Down, fe-meilor le place din nou s` fie curtate, \n stilul old-fa-shioned, avånd grij` s` creeze toate condi]iilepropice pentru asta. Se poart` iar dulcineele, ochea-dele [i jocul „hard-to-get“. Asta pentru c` revolu]iafeminist` le-a cam curmat b`rba]ilor cheful de „vå-n`toare“, iar femeile (cu carier`, ce-i drept) \n loc deinel pe deget s-au ales cu statutul de celibatar.
Se poate spune c` (cel pu]in \n America) femi-nismul s-a \ntors ca un bumerang. {i dac` \nainte,pån` [i la dans, femeile evitau s` fie conduse, ast`zile suråde din nou ideea.
Dac` ar fi s` facem o trecere \n revist` atendin]elor, postmodernismul feminin este plin detoane. Chiar dac` acum femeia \[i pune \n valoarenu doar aptitudinile „casnice“, ci [i inteligen]a, suntvoci care sus]in, \ns`, c` emanciparea femeilor s-a\ntors tot \mpotriva lor. Dup` calculele celor de laNew York Times se pare c` b`rba]ii, de[i apreciaz`femeile inteligente, s-ar c`s`tori mai degrab` cusecretarele decåt cu [efele lor. Asta pentru c` sunts`tui de lupta pentru putere [i ar accepta lång` eimai degrab` o femeie cu rol „protector“ (asistentapersonal`, PR managerul, o stewardes` sau chiarmenajera), care s` le aduc` confortul. Cu toateacestea le plac banii femeilor puternice [i nu le-adispl`cut deloc perioada \n care dac` invitai ofemeie la restaurant, aceasta insista s` achite nota.|ns` acum femeilor li se pare din nou de bon ton s`li se ofere cadouri, iar nota de plat` poate constituiun motiv de scandal (sau desp`r]ire).
Mai mult decåt atåt, urma[ele celor care s-auluptat pentru „independen]`“ par s` renege cutotul idealul mamelor lor. {i sub masca „liberuluiarbitru“ aleg s` se \ntoarc` acas`, cåt mai aproapede familiile lor. Revistele pentru femei sunt plinedin nou cu imagini vintage, ale unor femei „cu-min]i“, care s`tule de atåta lupt` \ntre familie [iserviciu, vor s` fie l`sate „la vatr`“ pentru o vreme.Revista Times anun]a de curånd apari]ia unei noi
Se treze[te \nainte de r`s`ritul soarelui. E zåmbitoare [i cochet`. Poart` pantofi cu toc(perfect asorta]i la ]inut`), are o coafur` sofisticat` [i e proasp`t machiat`. Seam`n` cuo p`pu[` Barbie, dar nu st` niciodat` locului. Preg`te[te micul dejun, apoi duce copiii la[coal`. |nvårte pe-un deget \ntreaga cas`, iar dup`-amiaza ia un ceai cu prietenele.Bine\n]eles c` cina va fi gata exact \nainte ca so]ul s` se \ntoarc` de la serviciu...
Guliver/Getty Images
SE LUCREAZ~...„caste“ de femei care, de[i sunt preg`tite suficientpentru a face fa]` oric`rei profesii, aleg s`-[i refuzesuccesul profesional, de dragul rolului tradi]ionalde mam` [i so]ie.
Un alt sindrom al postfeminismului (cu toateviciile unui sindrom) \[i face \ncet apari]ia \n Occi-dent. Este polul opus al modelului tradi]ionalist. |nAmerica se poart` din nou aspectul rebel (a se citide[`n]at), iar revistele pentru femei (sau adoles-cente) nu se feresc s` \l promoveze. Mitul 90-60-90a f`cut s` se \nmul]easc` opera]iile estetice - o alt`„toan`“ a femeilor, spun unii. Al]ii le eticheteaz`mai drastic - o nou` metod` de a fi pe plac. B`rba-]ilor, desigur. Francezilor, \n schimb, vestita pre-dispozi]ie amoroas` a ajuns s` le dea dureri de cap.Speria]i de atitudinea dominatoare a femeilor, gali-cilor nu le mai place \n pat. Studiile arat` c`, multmai dezinhibate decåt mamele lor, fran]uzoaicelespun (prea u[or) lucrurilor pe nume, iar b`rba]ii sesimt inhiba]i. Poate c` e doar o reminiscen]` arevolu]iei din anii ‘70, dar b`rba]ii, spun cerce-t`torii, nu agreeaz` deloc agresivitatea feminin`.Iar sociologii pun toate acestea pe seama a[a-zisei„masculiniz`ri“ a femeilor \n ultima vreme. Care\nseamn` mai mult` voin]` [i vehemen]`.
|n Romånia \ns`, postfeminismul se afl` doarla vårsta copil`riei. Nu se pune problema de domi-nare [i nici de \ntoarcere la modelul Barbie alanilor ’50. Romåncele au ajuns de-abia la entuzias-mul anilor ‘80. Se \mpart cu bucurie \ntre familie,cas` [i o carier` de succes.
Dup` ce au cå[tigat (\n comunism) vestitelemedalii de „mame eroine“, romåncele au prins din
mers mi[carea de „eliberare“. Iar azi, toat` lumea o[tie, au ajuns s` lucreze cot la cot cu b`rba]ii, chiar[i pe scena politic`. „De fapt ele au vrut s` schimbestatutul de «doar femeie», propunåndu-[i s`reu[easc` [i \ntr-un domeniu al b`rba]ilor“, spunepsihologul Raisa Constantinescu. „Dac` \n aceavreme \ncercau s` fie mame [i so]ii ideale, acum aug`sit \nc` un centru de interes“, adaug` ea. Echili-brul \ntre cele trei roluri (mam`, so]ie, femeie decarier`) se poate realiza numai cu ajutorul celui deal`turi, spune Crengu]a Ro[u, co-managing part-ner la firma de comunicare [i rela]ii publice DCCommunication. „Super femeia nu este real`, spu-ne ea. Poate fi doar un personaj de desene animate.N-ar mai trebui s` ne raport`m la cli[eele sociale, cidoar s` ne \mplinim ]elurile cu onestitate.“
Crengu]a Ro[u se afl` \n top 10 femei de suc-ces, dar cariera nu a \mpiedicat-o s` \[i \ntemeiezeo familie. „Nu cred c` ast`zi celibatul este oconsecin]` a dorin]ei femeilor de a face carier`.Serviciul, cel mult, poate s` amåne momentul \ncare hot`r`[ti s` ai un copil. Eu, de exemplu, amales maternitatea la 36 de ani“, m`rturise[te ea.
Cåt despre distribu]ia rolurilor [i echilibrul deacas` „dincolo de cli[eul misogin (al femeii lacrati]`) [i cel feminist (al femeii super-erou) ceea ceconteaz` este ca \n cuplu s` fie compatibilitate [i s`existe parametri mul]umitori pentru ambii: grij`,afec]iune, suport financiar, educa]ie, evolu]iecomun` etc. Pån` la urm` nu conteaz` cine\mpline[te un anumit rol, atåt timp cåt ceea cetrebuie f`cut se \ntåmpl`, iar cei doi sunt parteneri\n acest proces“, adaug` Crengu]a.
|n ceea ce prive[te balansul \ntre familie [icarier`, Peggy Downes Baskin, autoarea c`r]ii„Beyond Superwoman“, a intervievat 25 de femeide top din Silicon Valley. {i toate s-au pus deacord. Contrar a[tept`rilor, femeile nu trebuie s`fac` eforturi [i s` se organizeze la maxim pentru areu[i s` le fac` pe toate. „Mai bine s`-[i constru-iasc` via]a din etape, s` fac` un singur lucru, darfoarte bine“, spun managerii din Silicon Valley.
La noi femeia casnic` (\n genul „nevestelorperfecte“ din anii ‘50) nu prea exist`. Exist` \ns` fe-mei cochete, care [tiu s` fac` de toate, \ns` nu estede bon-ton. Pentru c` au ales s`-[i delege atri-bu]iile, iar ele doar s` semneze cecuri. Este cazulso]iilor de fotbali[ti, ambasadori, sau politicieni,ale c`ror preocup`ri sunt cursurile copilului [i[edin]ele la designer sau la salonul de cosmetic`.
Ceva-ceva din ultima mod` \n materie defeminism tot a ajuns [i \n Romånia. Mai precis perafturile din libr`rii, unde au ap`rut volume deautoeducare, manuale care \ncep, ca [i \n cazulc`r]ii lui Dowd, cu „How to...“.
Dac` ar fi s` lu`m \n considerare cartea luiRachel Greenwald („Cum s`-]i g`se[ti un so] dup`
35 de ani“), via]a femeii ar trebui s` fie un curs demarketing. Capitolele sunt pa[ii spre rebrand-uire.Mai \ntåi „Ambalajul“ - „Creeaz`-]i cea mai bun`\nf`]i[are“, iar apoi „Publicitatea“ - „promoveaz`-]i marca personal`!“.
De fapt, „femeia este ast`zi o persoan` \mplini-t` care nu mai tr`ie[te prin procur`. Ea nu se mas-culinizeaz` dac` intr` \n sfera public`, \n domeniulmanagementului financiar [i ia decizii. |ntre a fi [ia vrea, femeia \ncepe s` opteze pentru ambele“,precizeaz` Daniela Roven]a Frumu[ani, profesorla Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii,coautoare a c`r]ii „Femei, cuvinte [i imagini“.
{i cånd vine vorba despre op]iuni, femeile audovedit \ntotdeauna c` [tiu s` aleag`. Mai \ntåi cu-loarea buchetului de la nunt`, apoi vårsta materni-t`]ii sau cea la care se lanseaz` \n afaceri. Cu sigu-ran]` [i b`rba]ii pot s` fac` toate acestea. Conteaz`doar maniera.
„Cineva spunea, \ntr-un citat celebru, c` Gin-ger Rogers f`cea acela[i lucru ca [i Fred Astaire“,poveste[te Corina Popa, lector la Facultatea deSociologie [i Asisten]` Social`. Cu o singur` men-]iune. „Ginger era pe tocuri [i mergea \napoi“.
Photos
4 dup` afaceri
de Iulia Stancu
|ntålnirea e stabilit` \ntr-un scuar de la[osea, pe \ntuneric, la 10 seara. Maimulte grupuri [i ma[ini a[teapt`, dar\nc` nu [tii cine face parte din spectacol[i cine e simplu figurant. }i se dau
cåteva instruc]iuni („nu vorbi]i \ntre voi“,„\nchide]i telefoanele“), apoi e[ti invitat s`urci \n ma[in`. Nu [tii unde mergi, nu [tii ceurmeaz` sau cåt va dura. Se poate \ntåmplaorice. E ca [i cum ai fi r`pit. Numai c` \n rolul„r`pitorilor“ sunt cå]iva actori care vor jucateatru pentru tine, pasagerul lor.
Proiectul teatrului pe [osea a fost ini]iat deactri]a [i regizoarea Mihaela S\rbu [i actorii dela Teatrul F`r` Frontiere care tocmai aniver-seaz` 10 ani de existen]`.
{i pentru c` Neil LaBute a scris cåtevapiese \ntr-un act care se petrec \n ma[in`, nu-mite „Autobahn“ (autostrad` f`r` limit` devitez`), iar TFF nu are o sal` proprie, Mihaelaa spus „de ce nu chiar \n ma[in`?“. S-a maijucat teatru \n tramvaie, \n pie]e, ba chiar [i \n
biseric`, dar teatrul \n ma[in` e cu totul altfel.Dincolo de acea intimitate special` (oamenii\[i petrec o optime din via]` \n ma[in`, al`turide cei apropia]i), diferen]a e c` acum cei doiactori din fa]` sunt cei care controleaz` toat`situa]ia: te conduc (la propriu) acolo unde vorei, scena fiind de fiecare dat` alta (un parc, oparcare).
Spectatorii ajung succesiv \n patru ma[ini,a c`ror marc` e adaptat` situa]iei [i per-sonajelor: o Dacie, dou` Mercedes [i unChrysler. Conven]ia e clar`: pentru actori nicinu exi[ti (decåt atunci cånd \]i mai arunc` oserviet` \n bra]e), iar tu \i prive[ti [i ascul]i \nt`cere. Altfel spus, ai toate condi]iile s` nu iei\n serios acest spectacol, [i totu[i nu po]i.Exist` costume, textul e urmat cu sfin]enie,actorii joac` cu toat` seriozitatea, ca [i cum aravea sute de oameni \n fa]`.
{i de[i se petrec la (pe) [osea, nu e vorbade piese bulevardiere. Cele patru tragicomedii\n dou` personaje au loc la cå]iva centimetride tine [i fiecare r`suflare, [oapt` sau råset\nfundat se aude perfect.
Cum LaBute e fascinat de ceea ce se poatediscuta \ntr-o ma[in` (\n general probleme decuplu \n diverse etape ale vie]ii), dialogul te]ine pe jar, fie c` e vorba despre desp`r]ire(Bench Seat [i Long division), p`rin]i [i copii(Autobahn) sau fidelitate (Merge).
Unele replici te fac s` råzi ca la o comedieromantic`, \n timp ce altele \]i aduc aminte deCrash, filmul premiat cu Oscar anul acesta. Depild`: „Povestea cu Autobahn aia... Poate nu-io idee chiar a[a de rea“, spune un personaj.„S` alerg`m a[a to]i, unul pe lång` altul, prearepede ca s` ne putem opri, prea rapid ca s`ne pese (...). Poate c` a[a am fi proteja]i, acolo,\n ma[ini, \n baloanele noastre de o]el [i desticl` (...). Poate nu ne-am mai sim]i a[ar`t`ci]i, r`ni]i...“.
E un fel de voyeurism, pres`rat cu multe t`-ceri [i dialoguri imprevizibile, ba chiar [i inci-dente (\ntr-o sear`, una dintre ma[ini a fost tra-s` pe dreapta de un echipaj rutier). Nici nu [tiice reac]ii s` ai: cånd pare amuzant, nu e, cåndpare trist, e comic. Sau amåndou` la un loc. Dealtfel, LaBute, unul dintre cei mai buni drama-
turgi contemporani, nu e un autor „confortabil“.„A fost greu, pentru c` e vorba de fiecaredintre noi“, spune Mihaela S\rbu, care joac` [iea un rol de femeie de afaceri. „E nevoie de oconcentrare maxim`, orice neadev`r sesimte“. Spectatorii sunt mai crispa]i la \nce-put, intr` mai greu \n joc [i ne mai spun „Bun`seara“, dar nu-i b`g`m \n seam`. Pe urm` seobi[nuiesc, se \nveselesc [i chiar aplaud`“.
Evenimentul e prezentat ca „road movieteatral“, „spectacol exclusiv pentru public ex-clusiv“, „laborator de analiz` a rela]iilor uma-ne“ sau „c`l`torie amuzant-voyeuristic`“.Cert este c` te urci \n ma[in` pe t`cute, al`turide ni[te str`ini, iar dup` cåteva zeci de minutecobori aplaudånd, cu sau f`r` zåmbetulaferent \n col]ul gurii. {i \n loc s` cad` cortina,se deschide portiera.
Pentru moment reprezenta]iile s-au oprit[i vor continua numai dac` actorii de laTeatrul F`r` Frontiere g`sesc o nou` sponsori-zare, precum cea actual`, a companieiMercedes Benz.
TEATRU NOCTURN F~R~ LIMIT~ DE VITEZ~Ca lumin` - felinarele de pe strad` sau bordul ma[inii. Coloana sonor`: lini[te, alternat` cu hituri ale anilor ’60-’70 sau BUG Mafia. Spectatori cu bilet: trei persoane pe bancheta din spate. Privitori neinvita]i [i completneaviza]i: trec`torii [i echipajele rutiere.
AAuuttoobbaahhnn,, ddee NNeeiill LLaaBBuutteeCCuu:: Bogdan Albulescu, Radu Bånzaru, Amalia Ciolan, Marius
Gålea, Radu Iacoban, Andrei Mateiu, Mihaela S\rbu, RalucaTudorache
RReeggiiaa:: Mihaela S\rbu
5dup` afaceri
Pentru cei care au nevoie s` plece cu c`su]a demail dup` ei, oriunde ar merge, iar echipamenteleBlackBerry li se par mari [i incomode, Nokia a venitcu o solu]ie: telefonul mobil E60, care are designulunui telefon obi[nuit [i func]ii de BlackBerry.
Nokia E60 este un terminal de business, cudesign simplu, \ns` este „\ndopat“ cu multe func]iicare \l transform` \ntr-un smartphone. Astfel, dac` lao prim` vedere pare a avea acela[i design cutelefoanele de acum cå]iva ani, ve]i fi surprin[i s`afla]i c` se poate comporta atåt ca un terminalBlackBerry prin intermediul c`ruia ave]i \npermanen]` acces la e-mail, cåt [i ca un PDA cuajutorul c`ruia s` v` organiza]i timpul.
Este compatibil cu BlackBerry, Goodlink, SevenMobile Mail [i Visto Mobile, pe lång` solu]ia NokiaBusiness Center.
Adic` cu toate sistemele care permit primirea e-mailului direct pe telefon f`r` ca utilizatorul s`verifice contul s`u de fiecare dat`.
Modelul din seria E cånt`re[te mai pu]in de 120de grame, \ns` este m`ricel la o lungime de 11,5centimetri pe o l`]ime de aproape 5 centimetri. Darasta nu \nseamn` c` v` va ocupa tot buzunarul dela hain` [i c` v` va fi incomod s`-l lua]i laprezent`rile de afaceri sau \n c`l`toriile de business.
Ecranul smartphone-ului Nokia E60 este un TFTcu cristale lichide (LCD) care are 16 milioane deculori, ceea ce v` va permite s` vede]i [i cele maimici detalii dintr-un clip video sau dintr-o poz`.Singura problem` ar fi faptul c` telefonul nu arecamer` foto [i deci nu pute]i face fotografii sauclipuri video. |ns`, pentru c` este dotat cu Bluetooth,infraro[ii [i USB, pute]i s` primi]i de la al]i utilizatoriclipurile dorite.
Nokia E60 este unul dintre telefoanelemobile pe care le pute]i utiliza pentru a efectuaapeluri telefonice prin Internet, prin tehnologiaVoIP sau voice-over-ip, care sunt mult maiieftine decåt apelurile tradi]ionale \n re]eauade telefonie mobil`.
Pentru c` este un terminal axat pebusiness, modelul din seria E are pachetesoftware pentru orice aplica]ie Office(documente, prezent`ri multimedia etc.),iar rezultatul activit`]ilor de birou poate fitrimis \napoi la birou prin e-mail sauconectånd aparatul la re]eauacompaniei.
Nu lipsesc nici tehnologiile desecurizare a apelurilor [i mesajelortransmise. Accesul securizat e posibil\n re]elele companiilor (pe solu]iiCisco sau Avaya), pentru caangajatul s` poat` lcura cudocumentele de la birou direct petelefon.
Mai mult, pentru a cuceri lumeaafacerilor, Nokia E60 includetehnologie pentru apeluri peInternet (VoIP) [i este compatibilcu cinci tipuri de re]ele decomunica]ii mobile (GSM850/900/1800/1900 [i EDGE,dar [i WCDMA 2100 - 3G).
Este de g`sit \nmagazinele Ultra ProComputers la pre]ul de 360de euro (1.280 RON /12.800.000 ROL) f`r` TVA.
De cåte ori nu vi s-a\ntåmplat s` fi]i departe de cas`sau de birou, dar s` ave]ineap`rat` nevoie de uncomputer la \ndemån`? {i decåte ori nu v-a l`sat laptopulf`r` baterie exact \nmomentul \n care trebuia s`trimite]i o prezentareimportant` de businesspartenerilor de afaceri?
|n astfel de situa]ii, cåndPC-ul nu este la \ndemån` saucånd laptopul nu merge sau,mai r`u, nu ave]i unul, estenevoie de un computerultraportabil, care depreferin]` s` poat` fi [i foarteu[or „ascuns“ \ntr-un buzunarmai \nc`p`tor de la hain`.
Microsoft \mpreun` cuIntel au pus pe roate unproiect, Origami, pentru aaduce pe pia]` unminicomputer ultraportabilcare s` \ndeplineasc` func]iimultiple: de computer, PDA,telefon inteligent, player decon]inut multimedia, consol`
de jocuri video [i GPS (GlobalPositioning System - sistem de pozi]ionare
prin satelit) [i s` se conecteze la Internet oriunde a]i fi. Primul astfel de computer care a fost lansat, numit pe
pia]a interna]ional` Ultra Mobile PC sau pe scurt UMPC,este Samsung Q1. Minicomputerul ultraportabil aredimensiuni similare cu cele ale unei c`r]i obi[nuite, adic`este ceva mai mare decåt un PDA. Greutatea UMPC-ului
nu dep`[e[te un kilogram, ceea ce-l face foarte u[or detransportat.
Modelul Samsumg are un design cu marginirotunjite, fapt care-l face foarte u[or de ]inut \n måini,utilizatorii putånd s` scrie texte prin intermediul uneitastaturi virtuale aranjat` \n a[a fel \ncåt s` se poat`scrie folosind numai degetele mari. Asta pentru c`ecranul s`u panoramic cu diagonala de aproximativ 17centimetri (7 inci) [i rezolu]ia de 800x480 de pixeli estese sensibil la atingere. Tastatura nu seam`n` deloc cucele tradi]ionale pentru touchscreen, tastele fiind a[ezatesub form` de evantaie care pleac` din col]urile de jos aleecranului. Ave]i \ns` [i posibilitatea de a conecta prinUSB sau Bluetooth o tastatur` obi[nuit`.
Procesorul cu care este dotat Samsung Q1 este unIntel Celeron M ULV (ultra low voltage) care func]ioneaz`la frecven]a de 900MHz. UMPC-ul vine de asemenea cusistemul de operare Windows XP Tablet PC Edition 2005.
Pentru stocarea de informa]ii de business sau decon]inut multimedia - filme, melodii sau poze, ave]i ladispozi]ie un hard disk de pån` la 60GB. Asta \nseamn`c` ve]i putea pune cåteva sute de mii de prezent`ri \ndocumente din suita de aplica]ii Office, cu mult peste10.000 de melodii sau cel pu]in 60 de filme.
|n plus, Samsung Q1 [tie s` se conecteze la Internetwireless, oferindu-v` astfel posibilitatea s`-l folosi]i [i catelefon mobil dac` vre]i s` efectua]i apeluri online printr-un serviciu VoIP (voice over IP) a[a cum este popularulSkype.
Dispune [i de Bluetooth pentru transferul de date [iare cititor de carduri de memorie, fiind familiarizat cucardurile Compact Flash.
Dac` v` intereseaz` \ns`, va trebui momentan s`-lprocura]i dintr-o ]ar` str`in`, \ntrucåt pe pia]aromåneasc` nu a ajuns \nc`, iar dac` va ajunge sau nudepinde numai de produc`tor. Oricum, pre]ul de vånzareeste de aproximativ 1.400 de dolari.
Avenit tocmai din Piatra Neam],unde locuie[te \n prezent, pentru ase \ntålni cu noi. Calea Victoriei ap`rut \ns` a fi un impediment carea condus la o \ntårziere a pre[edin-
telui Dasimpex, al doilea mare retailer detelefoane mobile de pe pia]`. „Am fost prins \ntrafic mai bine de o or`, dar pot spune c` am statlång` Gigi Becali care era cu Maybach-ul s`u [iam avut timp s`-l admir“, spu-ne el. „Mi se pare totu[i o ma-[in` incomod` pentru Bucu-re[ti, avånd \n vedere dimensi-unile pe care le are. Dar [i euconduc o ma[in` mare, de teren- un Volvo XC 90“.
Una peste alta, pre[edinteleDasimpex s-a l`sat asaltat de\ntreb`rile noastre curioase.|ns` a \nceput povestea cu copil`ria sa.
„M-am n`scut \n Pite[ti, dar p`rin]ii mei stauacum \n Cåmpulung Muscel, iar eu stau \n PiatraNeam]“, a spus el. „Am ajuns acolo pentru c` m-am m`ritat. So]ia mea e din Piatra Neam]“.Bine\n]eles, a venit [i \ntrebarea fireasc`: „Cum
adic` v-a]i m`ritat? B`rba]ii se \nsoar` \n modnormal“. |ns` a explicat repede c` „a[a se spunecånd b`rbatul se duce dup` so]ie [i nu invers,cum ar fi normal“.
Despre Piatra Neam] spune c` este un ora[fain. „|n via]` am avut norocul sau poate nenoro-cul s` tr`iesc \n toate zonele ]`rii. Am locuit lång`Pite[ti \ntr-un sat, apoi m-am mutat la Cåm-pulung Muscel, la 14 ani am plecat la Alba Iulia s`fac liceul militar, am stat [i lång` Timi[oara, [i laCåmpia Turzii [i bine\n]eles [i \n Bucure[ti“.
A ales liceul militar pentru c` pe atunciarmata [i tilul de ofi]er erau atr`g`toare, „d`deabine \n comunitate“ [i era una din pu]ineleoportunit`]i de carier`. „Liceul pe care l-am f`cuta fost printre cele mai bune la vremea aceea, iar\nv`]`måntul \n domeniul militar oricum era
foarte bun atunci“, \[i aminte[te pre[edinteleDasimpex. Au urmat nou` luni de armat` laLipova, lång` Timi[oara, iar studiile le-acontinuat \n Bucure[ti, la Academia Tehnic`Militar`, sec]ia de Aeronave.
Oricum, \n urma liceului avea doar dou`op]iuni la academia unde a studiat: fie mergea laTehnic`, preg`tindu-se pentru profesia deinginer, fie alegea Academia Militar` de unde arfi ie[it ofi]er. „{i cum mie nu-mi pl`cea chiar atåtde mult armata, cu toate c` eram \n sistem, am
g`sit modalitatea de a m` faceinginer“, afirm` Stoica.
Istoria s-a continuat laCåmpia Turzii, \n cadrul regi-mentului de avia]ie [i bombar-dament, unde timp de trei ani alucrat pe celebrul MIG 21. |ns`a renun]at. „So]ia mea, pe caream cunoscut-o \n timpul facul-t`]ii la Bucure[ti, era acum \n
Piatra Neam], a[a c` am demisionat [i m-am dusdup` ea“, a spus Stoica. A cunoscut-o pe Daniela\n c`minele de la Medicin`, ea fiind student`acolo [i coleg` de camer` cu veri[oara lui. Ceidoi ani de navet` Bucure[ti - Piatra Neam], undeea a fost repartizat` ca medic, au determinat
stabilirea familiei Stoica \n Piatra Neam]. Acontribuit [i o oportunitate de a lucra \ntr-ocompanie local`, avånd misiunea de a proiectainstala]ii de exhaustare pentru mobilier, el fiindspecialist \n principiile curgerii fluidelor.
„|ns` nu a mers, a[a c` m-am angajat \ntr-ofirm` unde f`ceam de toate, de la resurse umane,la finalizarea de proiecte, la absolut tot ce eranevoie, cu toate c` fusesem angajat ca inginer“,\[i aminte[te el. Firma avea rela]ii cu Alfa-Bit,care era o companie recunoscut` pentru servici-ile de comunicare prin radio [i prin care am\nceput o rela]ie cu Dialog, actualul Orange.
„A[a am l`sat eu MIG-urile [i am \nceput s`p`trund \n GSM care era un domeniu de topatunci. |mi aduc aminte c` am \ncercat la unmoment dat s`-i propun [efului meu o afacerepe GSM, dar viziunea lui era c` o astfel decompanie \i va aduce doar bani de ]ig`ri, a[acum spunea el, [i nu a vrut s` investeasc`“,poveste[te pre[edintele Dasimpex.
Nefiind sprijinit, a hot`råt s` \nfin]eze pro-pria companie, \n mai 1998. „Dasimpexul a \nce-put cu greut`]i, timid [i cu celebra sut` de dolari.Am deschis un magazin care era la parterul unuibloc, \n cadrul reprezentan]ei unei alte companii.Eu aveam 2-3 birouri undeva \n spate“.
„|ntr-o companie sunt dou` mari pericole: aristrocra]ia [ibirocra]ia. Prima \nseamn` s` cheltuie[ti mai mult decåt \]ipermi]i, iar a doua \nseamn` s` te umpli de proceduri [i de hårtii.“
Pre[edintele grupului Dasimpex, Sorin Stoica(37 de ani), [i-a \nceput afacerea cu 100 dedolari, bani \mprumuta]i, [i a consolidat \ntimp un brand recunoscut pe pia]aromåneasc` \n retailul de telefoane mobile.
Silviu Matei
„Investi]ia ini]ial` a constat \ntr-un copiatorpe care l-am cump`rat printr-un anun] din ziarcare m-a costat atunci 200 de RON, taxele pentrufondarea unei firme care au fost tot cam atåt [icele trei telefoane pe care le-am cump`rat cu 100de dolari pe care-i \mprumutasem“, \[i aminte[teacesta.
Primul telefon pe care l-a våndut a fost unEricsson 628 care costa pe atunci aproape 170 deRON, adic` aproximativ 100 de dolari la vremeaaceea. Au \nceput apoi investi]iile \n dezvoltare,noi magazine [i premiere. Sorin Stoica a fostprimul care a comercializat accesorii pentru tele-foane mobile (huse, \nc`rc`toare, acumulatorietc) din Piatra Neam], primul care a pus mochet`[i scaune \ntr-unul din maga-zinele sale, primul care a vån-dut telefoane oferind clien]iloro perioad` de prob` de 14 zile [iposibilitatea de a returna termi-nalul dac` nu erau mul]umi]i [iprimul care a introdus con-ceptul de buy-back \n Romånia.
„|ncepuser` s` curg` banii,odat` cu extinderea num`ruluide magazine. Primul salariu serios primit de laDialog a fost investit \ntr-un leasing la un Tico,\ns` prima ma[in` a familiei Stoica a fost unVolkswagen Getta la måna a doua care dup` ovreme \ncepuse s` se strice, dar care mi-adezvoltat pl`cerea de a cur`]a carburatorul, ceeace f`ceam cu stoicism zi de zi“, a spus el råzånd.
„Tot la \nceput, am avut parte de prima spar-gere, prima dintr-o lung` serie, \n urma c`reiaam pierdut tot capitalul adunat pån` \n acel mo-ment, telefoanele nefiind asigurate“, a spus SorinStoica. „A fost un moment critic [i eram la un pass` \nchid afacerea, dar am continuat“.
Cu timpul, \n afacerea lui Sorin Stoica auap`rut [i alte probleme.
„|n evolu]ia unei companii sunt dou` maripericole: aristrocra]ia [i birocra]ia. Prima\nseamn` s` cheltuie[ti mai mult decåt \]ipermi]i, iar a doua \nseamn` s` te umpli deproceduri [i de hårtii. Dasimpexul a avut partede amåndou`, dar aceste probleme ne-au ajutats` ne dezvolt`m“, a spus Stoica.
„Evolu]ia Daspimpex a fost cu sui[uri [i co-borå[uri. Am avut multe idei [i multe premiere.|ns` ar fi fost nevoie de o mån` de femeie, iardac` Daniela s-ar fi implicat mai mult [i la\nceput, businessul ar fi fost altfel“, este dep`rere Sorin Stoica.
So]ia sa a \nceput s`-[i pun` amprentaasupra companiei mai mult \n ultimul an,ocupåndu-se de partea de imagine. „|n primaperioad` a businessului, ea era mai ocupat` cujobul ei de medic, \ns` ar fi fost nevoie de o mån`de femeie, mai ales pentru temperarea elanului“,spune pre[edintele grupului Dasimpex.
„Noi, b`rba]ii, ne arunc`m de multe ori cucapul inainte cånd ne \ncånt` o idee. Era nevoiede ea [i pentru un control mai bun al p`r]iifinanciare“.
Visul lui este s` \[i fac` o afacere \n domeniulmuzical. |i place mult muzica folk, \ns` este de
p`rere c` orice gen are melodiile sale bune, a[ac` ascult` [i rock-ul anilor ‘70, muzic` pop, hip-hop, dar [i simfonic`. |ns` restul timpului [i-locup` cu fotbalul.
„La mine sunt trei tipuri de fotbal: latelevizor, pe teren, \ns` din ce \n ce mai rar, [i peconsola de jocuri video PS2“.
„S` te joci pe consol` este o modalitate foartebun` de a te desc`rca nervos. Dup` jum`tate deor` ui]i de tot. Eu joc FIFA foarte mult. Mai\ncerc [i cåte o curs` de ma[ini, dar acolo cred c`cel mai mult \mi place s` ies \n decor“, a spusSorin Stoica råzånd.
Cea mai mare nerealizare a familiei Stoicaeste \ns` faptul c` nu au copii. |ns` dac` nu vor
reu[i s` m`reasc` num`rulmembrilor familiei \ncurånd, vor alege probabilsolu]ia s` adopte un copil,dup` spusele pre[edinteluiDasimpex.
Cåt despre c`l`torii, afost plecat \n mare partepentru business. Dar celetrei concedii pe care le are pe
an au contribuit la faptul c` a v`zut aproapetoat` Europa. De pe list` lipsesc numai Por-tugalia, Suedia [i Norvegia.
„Destina]ia preferat` de c`l`torie este Sicilia,insula cu foarte multe influen]e culturale, undenu se claxoneaz` niciodat` [i unde sunt cele maifrumoase temple grece[ti, Sicilia fiind odat` subautoritatea grecilor“, a spus Sorin Stoica.
„{i Buenos Aires \mi place, mai ales pentrubulevardele largi. Dac` \mi aduc bine aminte, celmai mare bulevard are o l`]ime de 100 de metri“,a spus acesta. „Cum ar fi dac` [i Calea Victorieiar fi la fel?“
„Am \ncercat la un moment dat s`-i propun [efului meu de atuncio afacere pe GSM, dar viziunea lui era c` o astfel de companie \iva aduce doar bani de ]ig`ri, a[a cum spunea el.“
Evolu]ia Daspimpex a fost cusui[uri [i coborå[uri. Am avutmulte idei [i multe premiere.|ns` ar fi fost nevoie de omån` de femeie.
8 dup` afaceri
Restaurantul, amenajat \nlocul unui alt italian,Boccaccio, este departede a fi un infern - vilasuperb` are [i o mic`
teras` cocheta, iar \n`untru locul eaerisit, spa]ios, elegant [i bine aranjat,cu mobilier din lemn \nchis la culoare,pere]i albi [i lumino[i, candelabreelegante, iar la parter spa]iul e tapetatcu edi]ii vechi din ziare.
De[i, de obicei, nu-mi ia mai multdecåt o felie bun` de foccacia ca s` uitde orice necazuri (iar la Dante’sfoccacia e de-a dreptul superb`, cumult rozmarin [i cu o brånz` foartegustoas` \n aluat), de data asta erammult prea ab`tut [i revoltat.
Pån` acum, ca tot romånul opti-mist (sau incon[tient), am \ncercat s`ignor realitatea [i am tot sperat c`,\ncetul cu \ncetul, situa]ia se redresea-z`, c` o s` ajungem la o oarecarenormalitate. Dar mi-am dat seama c`,de fapt, Romånia e cu adev`rat loculacela la ale c`rui puncte de intrare artrebui s` scrie cu litere giantice „L`sa]iorice speran]`, voi care intra]i!“ Esteinfernul lui Dante pe p`månt mioritic.
Ceea ce nu realizeaz` cei care mo-]`ie prin Parlament sau url` pe latelevizor, indiferent dac` e vorba dePSD, PNL, PD, PRM sau alte P-uri,este c` tot ceea ce fac ei ast`zi las`urme adånci pentru cei care vor veni.E o tragedie faptul c` intr` \n limbajulcomun corup]ia, [p`g`reala, non-valoarea, minciuna, becalismul. Astea\[i pun amprenta asupra noastr`, cumau f`cut-o [i cei 40 de ani de comu-nism [i de lupt` de clas`.
|n crunta noastr` am`gire, spu-nem c` de fapt nu e a[a de r`u, c`
suntem doar o na]ie mai balcanic`,mai pestri]`. Realitatea e c` infernul\ntotdeauna e picant, colorat, arecotloane adånci, uneori simpatice [imai muzicale: infernul economic, le-gislativ, constitu]ional. Lipsa derespect fa]` de lege creeaz` legile in-fernului. Dar cea mai grav` problem`este lipsa valorilor, a principiilor, amodelelor. Nou` ni se pare colorat [iinedit faptul c` un Maybach se plimb`\ntr-o perfect` armonie lång` unTrabant c`ruia i-a c`zut u[a [i unMoskwich din 1967 toamna. Pe dealt` parte, nu ne gåndim c` posesorulde Maybach are un pistol \n buzunar,iar restul romånilor se deplaseaz` \ncårca m`garilor sau ce animale mai auprin curte.
Dac` stau s` m` gåndesc mai bine,Dante avea o viziune oarecum sim-plist` [i pu]in nerealist` asupra infer-nului, pentru c` el n-a v`zut ce s-a\ntåmplat \n Romånia din 1945 \ncoa-ce. Dac` ar tr`i acum la noi, b`iatul`sta ar putea s` scrie despre adev`-ratul infern. De fapt, inventivi cumsuntem, am f`cut [i aici o combina]ie[i a ie[it un mutant - ce avem noi e unhibrid \ntre infernul lui Dante [icorabia nebunilor. Dar suntem atåt deprin[i \n mori[ca asta \ncåt, dinp`cate, nici nu ni se mai pare anormal.Faptul c` m`tu[a ne las` averi, c`nepoata voteaz`, c` bucure[tenii\ngr`di]i \n caratin` sunt l`sa]i s`moar` de foame [i de sete cu apa [ipåinea lång` ei - vedem toate astea latelevizor, \njur`m poate sau maidegrab` d`m din umeri [i ne vedemde zvårcolirile zilnice \n focul infer-nului. {i, tipic pentru mi[toc`realaromåneasc`, nu g`sim solu]ii, doar
comentarii. Dup` cum a spus un b`iatde[tept, \n Romånia „ele cånt` [i eisunt anali[ti politici“. Am puteaextinde cugetarea asta [i s` spunem c`to]i cånt`m [i ne fur`m c`ciula.
Dar \n asemenea momente decriz` ne d`m seama cåt de cumplit` ede fapt situa]ia [i tot acum se v`d de-ficien]ele sistemului. {i, \n condi]iileastea, nu avem de ce s` a[tept`m res-pect din partea investitorului str`in,care ne fur` [i el. De aia lucreaz`b`ncile cu procentele de dobånd`nev`zute decåt de Bantustan [i de aiaorice distribuitor se poart` cu clientulde parc` i-ar face o imens` favoarepentru c` \i aduce marfa - contra cost,evident.
~sta e adev`ratul infern - noi\nvårtindu-ne \n cercurile iadului \m-preun` cu politicienii pe care \i meri-t`m. {i culmea e c`, a[a de tare ne-am\ndobitocit \ncåt ni se pare normal,asta [i pentru c` nu avem termen decompara]ie [i nu [tim cum arat` lafa]` normalitatea. Iar \n vremurileastea de cump`n`, ei se g`sesc s` deacu mo]iunea de cenzur`. Normal ar fis` monitorizeze, s` \nregistreze toateprostiile care se comit [i, dup` ce trececriza, s` \ncerce s` dea jos guvernuldac` li se pare c` a dat chix.
Dar mi se pare impardonabil s`arunci cu mo]iunea politicianist` \ntr-un moment \n care `[tia, buni-r`i cumor fi, \ncearc` totu[i s` gestioneze ocriz`. E aberant. Exact ca atunci cåndpartidul [i acoli]ii tr`iau bine, iarpoporul suferea. Omul de capul lui,f`r` controale veterinare, f`r` asisten-]` veterinar` [i sprijin din partea au-torit`]ilor nu are cum s` rezolve pro-blema. El poate doar s` jupoaie cinci
LA RESTAURANT CU PETER IMRE
Dante, cu speran]`Am ie[it pu]in din cas` [i m-a doboråt c`ldura. M-am b`gat \napoi la ad`pv`zut ce se \ntåmpl` \n nenorocita asta de ]ar` cu gripa aviar`, cu tot cu celelalte catastrofe. A[a c` am ie[it din starea de negare, am recunoscutcumplit cerc al Infernului [i m-am dus, unde altundeva, la Dante’s.
dup` afaceri 9
g`ini. Nu fac apologia unui guvernsau altuia. Dimpotriv`, mi se pare c`gr`dina asta zoologic` \n care neg`sim reflect` perfect iresponsabilita-tea cras` a romnånilor, manifestat` lavot. Parc` oricine face hocus-pocuselectoral poate s` ne ame]easc` decap. L-am v`zut zilele trecute latelevizor pe Mele[canu, cum \ncercas`-[i måne turma de colegi \n sal`, cas` voteze o lege: „Dragi colegi, stima]icolegi, dragi stima]i colegi“.
Degeaba, to]i aveau alte treburi,mai importante. Normal ar fi s`dizolve Parlamentul [i s` vin` al]ii,care chiar vor s` voteze. Cu månu]alor, nu prin nepo]i. Cred c` infernul egol pentru c` to]i dracii sunt aici \nRomånia. Dar [i noi suntem de vin`pentru c` nu vrem s` proced`m [ialtfel. De altfel, toat` lumea [tie c`doar dou` animale sunt incapabile deschimbare - unul dintre ele e omul.
Indienii canadieni prind ursul \nurm`torul fel: aga]` de o creang`, la\n`l]imea capului animalului, legat`de o funie, o piatr` mare [i ascu]it` pecare o ung cu miere. Ursul se ridic` \ndou` picioare ca s` ajung` la miere [isingurul lucru pe care \l [tie este s` lo-veasc` piatra cu laba. Piatra se balan-seaz` [i \l love[te \n cap. |n acest mo-ment, orice urs normal [i-ar vedea dedrum. Dar nu [i ursul grizzly - nu selas` pån` nu \l plezne[te bolovanul devreo 5 ori \n cap [i \l las` lat. Niciosecund` nu se gånde[te s` schimbeceva. A[a [i noi - de atå]ia ani ne d`mcu piatra \n cap [i tot nu ne \nv`]`mminte.
Am f`cut o scurt` pauz` [i m-amuitat pe geam, sperånd c` aerul pl`cutal serii o s` m` mai lini[teasc`. Da’ de
unde - uitasem c` sunt \n Doroban]i,locul de \ntålnire al „elitei“, al„cremei“ bucure[tene. {i cer[etorii deaici sunt mai boga]i decåt restulbucure[tenilor - doar sunt cer[etori deDoroban]i. Ca [i la prostituate - una es` stai pe centur` [i cu totul altceva s`o faci la hotelul mare. Ba[ca - atuncicånd \]i vinzi sufletul, m`car te orien-tezi c`tre fabricantul bogat, bine\n-]eles din pur interes emo]ional. C`dac` tot suntem \n infern, m`car s` fieunul stratificat - ieftin, pentru clasa demijloc [i de lux. Oamenii s-or gåndic`, dac` ai bani, po]i s` cumperi unloc mai comod [i mai pu]in dogoritorchiar [i \n iad. Toate sunt din interes -rela]ii din interes, prietenii din interes,cine cu ce poate s` m` ajute, cumpoate s` m` promoveze. Sunt leg`turide dragoste unde m`rimea contului [ilungimea ma[inii determin` iubirea.Un orgasm tot ai cånd b`iatul cu caree[ti are 6 m lungime de motor.
{i a[a revenim la problema debaz` a Romåniei - lipsa valorilor.Dup` cum spuneaPaler, „Am tr`it \n co-munism [i nu mi-apl`cut. Am tr`it \ncapitalism [i nu mi-apl`cut. E 1-1, dar via]amea se termin`“. Eutotu[i cred c` nu `stae capitalismul, pentruc` afar` nu e nimicru[inos \n a citi c`r]i.Po]i s` ai credin]` \n Cel de Sus [i f`r`s` arunci cruci pe strad` ca acroba]iila circ. {i po]i s` ai bun-sim] [i f`r`icoane \n buzunar pe care s` le pupi \npublic ca s` vad` poporul cåt e[ti deevlavios. Trebuie s` ie[im din falsa
credin]` c` noi trebuie s` avem grij`de restul omenirii. Dac` \n fiecarediminea]` ne trezim [i ne propunems` fim pu]in mai buni, mai e o [ans`.Dar dac` ne roade grija de ceilal]i,atunci vom perpetua doar nonvaloa-rea. Singurul nostru Dumnezeu auajuns banii, care \[i pierd valoareapentru c` sunt f`cu]i foarte repede, f`-r` un proces de munc` [i dezvoltare.
{i a[a se ajunge ca `la din ditamaiMercedesul s` aib` o criz` de depre-sie atunci cånd \l vede pe altul \ntr-unMercedes [i mai mare. Iar copiii lor,cu cåt au mai multe juc`rii noi, cu atåtsunt mai frustra]i. Dar `la care are unc`ru] de lemn, are grij` de el [i e feri-cit, nu-l arunc` la gr`mad`. |mi parer`u de Paler pentru c` se va stingef`r` s` fi tr`it \ntr-o epoc` \n care ebine. Are ghinionul de a exista \ntr-operioad` \n care nimeni nu vrea s` ci-teasc` multe c`r]i pentru c` asta ar \n-semna c` trebuie s`-[i foloseasc` cir-cumvolu]iunile \n loc de glandelemamare.
|nc` un citat din Dante [i am\ncheiat cu jelania de ast`zi: „Cele maicumplite locuri din infern suntrezervate pentru cei care \[i men]inneutralitatea \n vremurile de criz`moral`“.
Revenind la restaurant - Dante’s ebine compartimentat - po]i s` stai [icu mai mul]i [i cu mai pu]ini la mas`,\n func]ie de ce peniten]` ai. Po]i s` viidoar cu iubita, dar dac` pedeapsa emai mare, trebuie s` \]i aduci nevastasau, [i mai r`u, soacra [i socrul.
De[i suntem \n infern, mai sim]imnevoia s` [i månc`m, a[a c` m-amstr`duit s` nu m` mai gåndesc laaviar`, s` nu-mi mai amintesc depoliticieni [i s` nu m` mai uit la blon-da de 18 ani \ntr-o ma[in` de 150.000de euro. M-am concentrat asupramånc`rii de la Dante’s, care e cu ade-v`rat bun`. O gustare de fructe demare, cu creve]i roz, scoici negre,sepie, caracati]` [i ceva pe[te parc`mi-a mai ridicat moralul. Ca [i platoulcu mezeluri italiene, sc`ldate \n uleide m`sline [i asezonate cu anghinare,m`sline [i ro[ii.
Au urmat paste f`cute \n cas` -tagliatelle cu hribi, \ntr-un sos foarteinteresant, de småntån`, parmesan,rozmarin [i ceva inedit, care le-a dat
un gust deosebit - firi-cele de anason. Ra-violi cu gorgonzola [inuci ar fi putut fi maifragezi, dar oricumsunt buni.
La felul principal,feliu]ele de mu[chi devit` cu parmezan, ru-cola [i rozmarin chiarm-au f`cut s` uit de
necazuri vreme de vreun sfert de or`.Carnea e aromat` [i foarte fraged`,chiar dac` \i cere]i buc`tarului s` o]in` ceva mai mult pe gr`tar. IarScalopino Zingara, adic` escalop demu[chi de porc cu hribi, bacon [i sos
brun cred c` a fost foarte bun, la cåtde repede a disp`rut din farfuriafotografului, de n-am avut timp nicis`-l adulmec. Din fericire, pe mas` semai afla [i pe[te spigola la cuptor \nsos de fructe de mare, lång` care semai odihneau cumin]i \n tav` ni[tescoici [i creve]i. Pe de o parte m` bu-curam de måncarea bun`, dar, \nacela[i timp, m` gåndeam cu triste]ela ce minun`]ii sunt prin Italia, unde\mi vine [i mie s` emigrez cåteodat`cånd m` apuc` disperarea.
Mi-a mai trecut am`r`ciunea ladesert, cånd am primit un sorbeto dec`p[une - proasp`t, r`coritor [i parfu-mat. Bun [i tortul casei, cu nuci cara-melizate.
Dup` ce mi-am v`rsat oful \n atå-tea paragrafe, a[ vrea s` \nchei \ntr-onot` mai optimist`, pentru c` toat`lumea aspir` la ceva. {i ce poate fi maipotrivit decåt, dup` cum spunea totDante, „L’esperienza de questa dolcevita“?
C`ci \ntr-o societate \n care r`bda-rea e o sl`biciune [i cinstea e conside-rat` o la[itate, \ntr-o societate undevalorile se m`soare \n conturi bancare[i Maybachuri cump`rate din [me-cherii, \ntr-o societatea unde succesule definit ca fiind suma acelora pe careai reu[it s`-i p`c`le[ti, \ntr-o societateunde un bolnav b`trån e l`sat cu targade spital pe strad` [i nim`nui nu i separe anormal acest lucru, \ntr-o socie-tate \n care la cap`tul satului unii \n-cearc` s`-[i salveze animalele [i s`r`-ciile, iar restul satului bea la cårcium`,cred c` singurul lucru care mai r`må-ne e speran]a. Pentru c` speran]elemari dezvolt` oameni mari.
`post, am deschis televizorul [i amu inunda]ii, s`r`cie lucie [i toateut c` Romånia a alunecat \n cel mai
„Dante avea o viziune oarecum simplist` [i pu]innerealist` asupra infernului, pentru c` el n-a v`zutce s-a \ntåmplat \n Romånia din 1945 \ncoace.“
Str. Radu Bellernr.11. Rezerv`ri la 021 / 231 08 97
Silviu Matei
10
TENDIN}E
Prima \ntålnire, primul s`rut, primul card
de Anca Negoi]`
Cånd vine vorba despre copii [ifelul \n care ace[tia [tiu sau nus`-[i gestioneze finan]ele (baniide buzunar primi]i de la p`-rin]i), p`rerile sunt foarte \m-
p`r]ite. Unii \[i „alimenteaz`“ copiii zilnic,al]ii s`pt`månal, iar al]ii deloc. Motivelesunt [i ele dintre cele mai diverse.
Unii sus]in c` banii dezvolt` obiceiuri„nes`n`toase“ atunci cånd sunt l`sa]i pemåna copiilor, iar al]ii cred c` cei mici artrebui \nv`]a]i cåt mai repede care estevaloarea banului.
„|ntre bani [i droguri sunt ni[te ase-m`n`ri uimitoare“, spune psihologul DanielCostache.
„Amåndou` sunt mult prea la \ndemånacopiilor, par ieftine la \nceput pentru ca, \ntimp, s` te aduc` \ntr-o stare de dezastrufinanciar [i emo]ional“, explic` el. Spre deo-sebire de droguri, \ns`, creditele sunt o
necesitate a lumii moderne. A[adar, „estefoarte important pentru copii s` [tie ce\nseamn` un card de credit [i cum sefolose[te acesta, mai ales c` astfel de lucrurinu se prea \nva]` la [coal`“, explic` DanielCostache.
Tot psihologul e de p`rere c` „nimic nute \nva]` mai bine cum s` månuie[ti baniidecåt folosirea lor zilnic`“.
De aceea, pentru p`rin]ii foarte ocupa]isau uituci (atunci cånd vine vorba de baniide buzunar ai copilului), exist` c`r]ile decredit pentru adolescen]i. Foarte controver-sat \n SUA (unde [i-a f`cut apari]ia), sis-temul a avut totu[i succes, mai ales \n cazulelevilor de liceu.
Dac` \n afar` c`r]ile de credit pentruadolescen]i au deja cå]iva ani, la noi, acestproiect a fost demarat abia anul trecut.Ini]iatorul a fost BRD, iar pachetul oferit senume[te Sprint.
Se adreseaz` tinerilor \ntre 14 [i 18 ani [ipoate fi deschis numai cu acordul p`rin]ilor.
Ap`rut pe pia]` acum un an, pachetulSprint con]ine contul Atusprint [i cardulinterna]ional Cirrus Sprint.
„Acesta poate fi folosit pentru retrageride numerar de la re]eaua de ATM-uri. |n]ar` se pot retrage maxim 200 euro pe zi [i1.000 euro pe s`pt`mån`, iar \n str`in`tatemaxim 500 euro pe zi [i 2.000 euro pes`pt`mån`“, spune Traian Traicu, sef ser-viciu rela]ii cu media la BRD.
Cu trei s`pt`måni \n urm`, [i BCR alansat un proiect asem`n`tor - cardul poart`numele de BCR VISA Electron Junior [i seadreseaz` exclusiv adolescen]ilor cu vårste\ntre 14 [i 18 ani.
Pån` acum, „num`rul de carduri Junioremise este de cåteva sute, iar interesul ar`tatde adolescen]i este deosebit“, spune CornelCojocaru, Executive Manager & SpokesmanBCR.
Nu doar adolescen]ii arat` interes (de[iar putea p`rea cei mai \ndrept`]i]i), ci [ip`rin]ii [i asta pentru c` Junior are la
eliberare toate comisioanele zero. |n plus,nu este nevoie decåt de semn`turap`rin]ilor [i stabilirea unei sume maxime pecare copilul s` o poat` retrage \n fiecare zi.Aceasta poate varia \ntre 10 Ron [i 3.000 deRon, \n func]ie de buzunarul [i bun`voin]ap`rintelui.
Cardul VISA Electron Junior este valabildoi ani [i poate fi folosit atåt pentruretragerea de bani de la bancomat, cåt [ipentru pl`]i de facturi \n ]ar`, dar [i \nstr`in`tate.
„A[adar, trimite-]i copilul \n lume f`r`s`-i faci card [i e[ti un p`rinte ratat!“,conchidea Oprah \n revista sa „O“ anultrecut. Cu siguran]` c` la noi nu se aplic`\nc` aceast` concluzie, dar nici mult nu maieste pån` fiecare adolescent care nu a\mplinit 18 ani va avea o carte de credit. Nudoar pentru c` este \n tendin]e, dar [i pentruc`, \n ciuda „contraindica]iilor“, cardurile lesimplific` via]a. Poate doar pe a p`rin]ilor ocomplic` pu]in...
dup` afaceri
Acum cå]iva ani buni, feti]ele coseau haine p`pu[ilor, iar b`ie]eii \[i confec]ionau singuri mingea pentru fotbal.Ast`zi copiii \[i cump`r` singuri juc`riile [i pl`tesc cu cardul personal.
|n SUAUnul din trei liceeni are un card de credit. Jum`tate dintre ace[tia au cardul pe numele lor (conform unui
studiu f`cut de Jumpstart Coalition).78% din studen]i au c`r]i de credit. Media creditelor f`cute de studen]i este de 3.200 de dolari, \n timp ce
unul din zece studen]i dep`[e[te suma de 7.800 de dolari.Procentul r`u-platnicilor sub 25 de ani a crescut de la 1% \n 1995 la peste 5% \n 2005.
Photos
Adrian Stoicoviciu
Primii arheologi care au ajuns \nEgipt au avut de rezolvat problemahieroglifelor. Odat` descifrat alfabetul,au \nceput s` citeasc` tot felul deinscrip]ii, de la note contabile la re]ete debuc`t`rie. Un singur text, aflat \nsarcofagul unui rege, nu putea fidescifrat. Oamenii de [tiin]` nu\n]elegeau sensul literelor [i cifrelora[ezate aparent haotic. S-a crezut c` evorba de o formul` magic`, deblestemul faraonului, mai ales s`semnele erau grupate cåte 13. Deaceea, cercet`torii au evitat-o. Abiaacum cåteva luni, un arheolog priceput[i la c`r]i a observat c`, fiind dispusecåte 13 semne \n cruce, misteriosul mesaj era defapt o don` de bridge, probabil cea prin carefaraonul \[i dobåndise faima.
Specialistul nostru a citit f`r` mare efortdona de mai sus. Dar ce anume o f`cuse atåtde important` \ncåt regele s-o ia cu el \n regatullui Osiris? Ce jucase faraonul [i cum sedescurcase? Arheologul a recurs la un grup deexper]i \n bridge care au dedus c` singurulcontract care s` merite atåta ar fi fost 3 FAjucate de Sud. Un pariu \ndr`zne] dar nuimposibil. S` fi jucat \n urm` cu mii de aniregele 3FA [i s` fi f`cut jocul? Era totu[i preapu]in. Atunci s-a observat c`, dintre toate c`r]ile\nscrise cu hieroglife pe papirus, una eraplacat` cu foi de aur de 24 de carate [i aceastaera tocmai Asul de caro! Pornind de la acestindiciu, dup` alte deduc]ii de valoare,cercet`torii au stabilit c` faraonul jucase \n Vest[i de]inuse acel As de aur.
Inamicii vor fi ajuns \n 3FA, iar regeletrebuie s` fi atacat Valetul de cup`. Sud a l`satlevata [i el a continuat cu 10 de cup`, cå[tigat
cu Dama de declarant. Acesta va fi jucat acumcaro spre mas`, iar Dama de la Nord a fostluat` cu Riga de caro din Est. Fire[te c` acumEst a jucat cup` \n Asul de la Sud. Dar el numai are nicio oprire pentru a se bucura decupele majorate. |n aceast` clip` a intervenitlovitura: inspirat de zei, faraonul nostru aaruncat pe a treia levat` de cup` cartea solar` -Asul de caro! Aceast` defos` regal` \ldeblocheaz` [i, dup` ce declarantul joac` treitrefle [i \i plaseaz` måna pe Valetul de trefl`, elva juca un caro mic. Indiferent ce pune dinmas`, declarantul este condamnat la o c`dere.Cine \[i poate imagina ce bog`]ii or fi fost \njoc, toate cå[tigate de faraon prin magica luidefos`? Grupul de exper]i [i-a publicatconcluziile [i a f`cut un film pe tema defosei deaur. Dar s-a g`sit un arheolog, rival cårcota[. Ela afirmat c` dac`, la levata a doua, regele nuar fi continuat cup`, ci 9 de pic`, contractul ar fic`zut oricum, f`r` defose magice. {i c`faraonul nu a fost un expert care s` meritenemurirea, ci un juc`tor de flanc mediocru.
DESPRE LUME {I VIA}~ BRIDGE CU HORIA GÅRBEA
VEST � Q 9 8 7 3�J 10�A 7 4� J 8 5
SUD� K 5 4�A Q 4�8 5 2� A 9 7 4
NORD� A 10 2�6 5�Q J 9 6� K 10 6 3
EST� J 6�K 9 8 7 3 2�K 10 3� Q 2
dup` afaceri 11
|ntre Psycho [i Keanu Reeves Asul de aurde Raluca Badea
Avånd \n vedere c` dedoi ani tot arunc cunoroi \n [eful meu, \ncolegi, \n prieteni, \nclanul de m`tu[i [i, nu
\n ultimul rånd, \n colegul de apar-tament, m-am gåndit c` ar cam fitimpul s` ofer o repara]ie. A nu se\n]elege c` o s` retractez cele spusedespre persoanele de mai sus. |nniciun caz. Sunt exact a[a cumle-am descris, ba chiar \n unele ca-zuri m-am ab]inut s` \nf`]i[ez \n-treaga magnitudine a fenomenului.
Cu toate acestea, sim]indu-m`vinovat`, am decis s` dezv`lui vreodou` secrete cumplite [i penibiledespre propria mea persoan`, ca s`m` revan[ez.
Num`rul unu: sunt o femeiematur` de 30 de ani, oarecumra]ional` (\n momentele \n care nutråntesc u[i, telefoane sau c`ni deperete). Nimic foarte penibil pån`aici. Cu toate astea, chiar [i acummi-e team` de \ntuneric [i dorm culumina aprins` de fiecare dat`cånd se \ntåmpl` s` fiu singur`acas`. De[i ra]iunea \mi [opte[tec` nicio fantom` care se respect`nu ar alege s` båntuie un aparta-ment de bloc (pån` [i vilele din Pi-pera sau de la Ro[u, de[i uneleoribile, sunt mai propice acestuigen de activit`]i), groaza \mi url`c`, dac` nu dorm cu veioza aprin-s`, o s` fiu ucis` de vreun alien sau
o s` ias` de sub pat vreun strigoicare o s`-mi \nghe]e sångele \nvene. Dup` ce am v`zut filmele cuDracula am dormit numai cu p`-tura tras` peste cap [i cu usturoiulla \ndemån`. Iar una dintre celemai nefaste zile din via]a mea afost aceea \n care a mea jum`tate adecis s` cumpere o perdea pentrucada de baie.
Am boicotat aceast` ini]iativ`f`r` s` dezv`lui \ns` adev`ratulmotiv: de cånd am v`zut Psychonu mai sunt \n stare s` fac du[ cuperdeaua tras`, de team` s` nu cadvictima unui asasin nebun cu uncu]itoi la \ndemån`. A[a se face c`,de fiecare dat` cånd sunt singur`,
\nainte s` fac du[, \ncui u[ile,\nchid geamurile (de[i stau laetajul patru), m` uit pe sub paturi[i prin dulapuri, [i prin debara,dup` care spun o rug`ciune [i m`bag \n baie unde reu[esc perfor-man]a de a nu sta mai mult dedou` minute.
Interval \n care, oricum, reu-[esc s` m` apropii vertiginos devreo trei infarcturi pentru c` totam senza]ia c` o umbr` se pro-fileaz` amenin]`tor pe perdeauade la cad`.
Num`rul doi: \mi place KeanuReeves. {i aici nu cred c` mai enevoie de nicio l`murire.
Mai pu]in confortabil \nseamn`mai ieftin [i la Burs`
Reclamele societ`]ilor de brokeraj la Burs`, ale celor deconsultan]` sau ale fondurilor mutuale merg de cele maimulte ori pe ideea de confort [i prezint` investitori \n pijama[i cu o cafea \n fa]` sau sub un palmier din Hawaii care \[isun` brokerul ca s` afle cåt au mai cå[tigat pe Burs`.
Exagerarea reclamelor e clar`, dup` cum au dovedit-ocelebrii investitori care dormeau lini[ti]i. Cert este c` nivelulde confort este unul dintre cele mai importante criterii dup`care investitorii aleg pie]ele pe care investesc, iar pe astamizeaz` [i advertiserii.
|n ceea ce \i prive[te pe investitorii de la Burs`, confortulacestora a sc`zut dramatic \n ultimele luni, dar nu din cauzaevolu]iei ac]iunilor, ci pentru c` birocra]ia [i riscurile induseprin m`suri ale autorit`]ilor pe pia]` au f`cut ca Bursa s` fieo investi]ie mai pu]in confortabil`. Iar regula de pe pia]aauto c` pre]ul scade odat` cu gradul de confort a \nceput s`se aplice [i pe Burs`, ac]iunile devenind tot mai ieftine.
Lipsa de confort este de fapt si motivul pentru care uniidintre investitorii de pe Burs` se preg`tesc ast`zi de grev`,pentru a manifesta \mpotriva ultimelor m`suri administrative.Ei vor s` protesteze fa]` de modul \n care CNVM, Guvernulsi Parlamentul trateaz` investorii de pe pia]a de capital [ipromit s` nu fac` ast`zi nicio tranzac]ie.
Incepånd de anul ascesta un investitor de la Burs` sevede obligat s` stea ore \ntregi la coad` la registrulac]ionarilor de cåte ori prime[te ac]iuni gratuite, s` \[icalculeze profiturile dup` metodologii contabile complicatepe care trebuie s` le deduc` din mai multe legi, ordonan]e [inorme de aplicare [i \n plus s` stea [i cu teama c`societatea \n care investe[te ar putea fi delistat` pentru c`a[a vrea ac]ionarul majoritar.
|ntre timp Parlamentul a luat [i decizia de a-i obliga pemarii investitori de pe SIF-uri s` vånd` dac` de]in \mpreun`cu alte persoane care ac]ioneaz` \n mod concertat peste 1%din capital. De[i este imposibil de pus \n practic`, legea aprovocat [i ea emo]ii puternice pe pia]`.
Peste toate acestea, de anul viitor se va renun]a [i lafacilitatea de plat` a unui impozit de 1% pentru investi]iile petermen mai lung de un an, acestea urmånd s` fie taxate totcu 16%. Indicele BET al principalelor ac]iuni de la Burs`, a
pierdut mar]ea trecut` peste 7% cea mai mare sc`dere dinultimul an, iar cauzele nu au fost clare pentru nimeni.|ntåmpl`tor sau nu, din ianuarie [i pån` \n aprilie num`rulde investitori romåni a sc`zut la mai pu]in de jum`tate.
O sc`dere mai mare decåt cea de mar]i a fost \n martieanul trecut, iar atunci c`derea a plecat tot de la o decizie aautorit`]ilor: majorarea impozitului la 16%, care \ns` nu afost explicat` corect.
„M-am hot`råt s` intru pe pia]a imobiliar`. Ce \mitrebuie mie atåta stres [i s` stau toat` ziua cu ochii latelevizor s` vad ce a mai zis nu [tiu ce ministru sau senatorca s` fiu pe faz` cånd pia]a o ia \n sus sau \n jos,“ povesteaprin martie un investitor cånd pia]a \ncepuse s` scad`.
Ac]iunile Petrom au sc`zut mar]ea trecut` cu peste 11%atingånd 0,44 lei/ac]iune. Compania a pierdut \ntr-osingur` zi aproape un miliard de euro din capitalizareabursier`. |n aceea[i zi, BRD a coboråt cu aproape 10% [iasta f`r` s` existe evenimente legate de cele dou` companiicare s` justifice o asemenea sc`dere. Pe pia]` s-a v`zut \ns`c` nu mai erau investitori care s` cumpere. Pia]a [i-a mairevenit ulterior, dar tendin]a de sc`dere se men]ine. Pe Burs`nu s-a cå[tigat mai nimic anul acesta [i nu este exclus ca2006 s` fie primul an din ultimii [ase cu pierderi la Burs`.
„Este curios, dar experien]a ultimilor ani a ar`tat c` \ntimpul guvern`rilor liberale, care teoretic ar fi trebuit s`sprijine pia]a, pe Burs` mai mult s-a pierdut, pentru c`autorit`]ile au intervenit pe pia]` prin m`suri administrative.|n schimb, \n timpul guvern`rii social-democrate, care nu arfi trebuit s` aib` misiunea de a \ncuraja pia]a de capital,pia]a a crescut \n lipsa unor m`suri administrative“, spuneaDan Paul, pre[edintele Asocia]iei Brokerilor. Birocra]ia [iinstabilitatea legislativ` au lovit puternic \n apetitulinvestitorilor str`ini pentru investi]ii directe \n Romånia,str`inii preferånd ]`ri ca Cehia sau Ungaria. Lucurile s-aumai rezolvat \n ultimii ani, iar investi]iile str`ine directe au\nceput s` creasc`. Pe pia]a de capital \ns` direc]ia a fosttotal opus`: tot mai mult` birocra]ie, instabilitate legislativ` [iimpozite mai mari, iar de aceea nu este de mirare c`investitorii p`r`sesc un mediu de business tot mai pu]inprietenos, iar Bursa scade. VLAD NICOLAESCU
STIL
12
de Anca Negoi]`
„See Jeb not run“ se nume[te arti-colul lunii mai din GQ, faimoa-sa revist` de mod` pentrub`rba]i, care \l are ca prota-gonist principal chiar pe Jeb
Bush, \n ipostaza omului care nu vrea subnicio form` s` ajung` pre[edintele SUA, \nciuda faptului c` atåt fratele, cåt [i tat`l s`u aufost [i sunt de p`rere c` nimeni n-ar putea fimai potrivit \n aceast` func]ie. Will S. Hylton,autorul articolului, nu spune prea multedespre stilul vestimentar al lui Bush, dar puneaccentul, \n schimb, pe abilit`]ile guverna-torului de a influen]a [i transforma sistemuleduca]ional [i pe pe cel judiciar din interiorulcabinetului s`u - „unul dintre cei mai puter-nici guvernatori, cu idei conservative, cugenul de platform` care te pune \n frunteaprim`riei [i o carism` care te transform` peste
noapte \n pre[edinte“. Mai mult, p`rerea luiHylton este c` Jeb este fratele de[tept alfamiliei.
Jeb nu pare deloc \ncåntat de acesteaprecieri, pentru c` „cel care are mereu de su-ferit este fratele meu“, spune el. „Dac` fac ce-va r`u, toat` lumea \i repro[eaz` lui. Dac` facceva bine \l \ntreab` de ce nu poate s` fac` [iel lucruri bune. Orice a[ face, nu pot cå[tiga“,spune Jeb. Acesta este unul dintre motivelepentru care guvernatorul se fere[te de obiceide ochii presei. Dac` e totu[i nevoie s` deavreun interviu, recurge la tertipuri. Reporteriispun c` Jeb are un feti[ pentru e-mail. Poart`peste tot dup` el un PDA [i r`spunde lamailuri la orice or` din zi sau din noapte.
Defectul s`u principal este acela c` „nu areniciun fel de sim] al stilului“, spune Hylton.Nu poart` c`m`[i fran]uze[ti, nu asorteaz`cravate colorate, nu \l intereseaz` croialacostumului [i nu se accesorizeaz`. „Va trebui
s`-[i angajeze un consultant de fashion dac`vrea s` aib` [ansa s` fac` ordine dup` frateles`u“, spun reporterii americani.
Atuul s`u \ns` este felul \n care \[i faceapari]ia. Cånd se afl` pe scen`, vocea r`sun`baritonal pe tot parcursul discursului, p`rul \ist` impecabil, iar ochii fixeaz` auditoriul desub språncenele bogate, \n timp ce måinile seagit` s` deseneze grafice [i statistici.
Fie c` se afl` \n avionul s`u particular,survolånd cursa de golf Sarasota, sau \npropria limuzin` undeva lång` Düsseldorf,Jeb este mereu sobru [i mult prea serios. Saudoar timid, dac` ar fi s` lu`m \n consideraredeclara]iile celor care l-au intervievat [i caresus]in c` guvernatorul are nevoie doar de unimbold pentru a se l`sa dus de discu]ii maipu]in grave - „Mi-a spus chiar [i o glum` [iapoi am \nceput s` vorbim despre fotbal“,scria acum cåteva luni un redactor \nWashington Post.
Faptul c` este membru de onoare alClubului Rotary din Tallahassee nu l-a ajutatprea mult \n momentul \n care fiica sa, Noelle,a fost arestat` pentru consum de droguri. To]icei care \i erau prieteni au disp`rut ca prinminune, urmånd s` aspire din nou la statutulde „prieteni“ imediat dup` ce a devenit unuldintre cei mai puternici guvernatoriamericani.
Dar Jeb Bush nu pare c` pune accent perela]iile sale cu cei „sus pu[i“, a[a cum nu d`importan]` nici detaliilor „fashion“ aleimaginii sale.
{i chiar dac` atåt presa, cåt [i consilierii s`i\i sugereaz` ori de cåte ori au ocazia c` aremare nevoie de un stilist, guvernatorulr`måne surd la sfaturile lor.
Cine [tie? Poate c` \ntr-o lume obsedat` deimagine, un pre[edinte f`r` haine de marc` vafi suficient de nonconformist ca s` plac`publicului.
JEB BUSH, FRATELE DE{TEPT
dup` afaceri
|l cheam` Jeb Bush, este guvernatorul statului Florida, fratele pre[edintelui Bush, fiul fostului pre[edinte Bush[i nu candideaz` la pre[edin]ia Statelor Unite.
Guliver/Getty Images
de {tefan Dobroiu
Nu-i deloc de mirare c` „The DaVinci Code“ este cel mai a[teptatfilm al anului. {i nu-i deloc demirare c` filmul nu a fost delocbine primit de critic`. {i nici c` a
adus \n buzunarele celor de la ColumbiaPictures peste 300 mil. $ \n numai cåteva zile dela lansare. Cu toate acestea, filmul lui RonHoward se \nscrie \n seria thriller-elor buni-cele, pe care le vede toat` lumea numai datorit`imensei publicit`]i care se face \n jurul lor.
Povestea filmului o [tie oricine: expertul \nsimbolistic` Robert Langdon (Tom Hanks) estechemat la Luvru pentru a cerceta moarteacustodelui muzeului. Indiciile g`site lång`cadavrul acestuia \l arunc` pe Langdon, al`turide poli]ista expert` \n criptologie SophieNeveu (Audrey Tautou) \ntr-un h`]i[ de mis-
tere care trebuie dezlegate pentru a face lumin`\n poate cel mai mare mister al lumii cre[tine:originea Sfåntului Graal.
Ron Howard, care a reu[it, al`turi de pro-duc`torul Brian Grazer [i scenaristul AkivaGoldsman, s` cå[tige \n 2002 patru dintre celemai importante Oscaruri cu povestea genia-lului matematician John Nash din „O mintesclipitoare“, se confrunt` acum cu o mare pro-blem`: bestsellerul omonim al lui Dan Brown.Romanul, foarte alert [i foarte vizual, a fost, separe, o adev`rat` capcan` pentru Howard,care a sim]it nevoia s` dea mur` \n gur`.
Dac` \n „O minte sclipitoare“ erau necesareefectele speciale care s` te fac` s` \n]elegi c`John Nash dezlega coduri \ntr-un hambar, \n„Codul lui Da Vinci“ ele puteau lipsi. Con-[tient c` filmul pe care \l regizeaz` are suficientde multe \ntors`turi de situa]ie ca s`-[i piard`spectatorul pe parcursul celor dou` ore [i
jum`tate, Howard \l ajut` punånd \n scen` felde fel scamatorii vizuale ca s` fac` hapul maiu[or de \nghi]it: litere care ies \n relief (cumaltfel s`-]i dai seama c` personajul lui Hankssparge un cod?), picturi ale c`ror personaje \[ischimb` pozi]ia, secven]e alb-negru populatede obiecte colorate [i a[a mai departe. Delocnecesar [i obositor.
Un atu al filmului este distribu]ia. Chiardac` nu arat` ca personajul lui Dan Brown(citind råndurile \n care acesta \l descrie peLangdon, m-am sim]it ca atunci cånd r`sfoiamun roman de Sandra Brown), Tom Hanks trececu senin`tate peste p`rul lung [i cam slinos pecare (nu se [tie de ce) i l-au impus produc`torii[i este chiar conving`tor \n rolul profesorului ac`rui via]` este dat` peste cap de misterioasamoarte a custodelui de la Luvru.
Pån` la urm` nici nu era foarte greu: actorulnu trebuie decåt s` se prefac` din cånd \n cånd
surprins de cåt de inteligent [i perspicace estepersonajul s`u.
Pe de alt` parte, Audrey Tautou esteoarecum nepotrivit`, cu ochii ei mari, umezi [iblånzi, pentru interpretarea unei poli]isteexperte \n criptologie aflat` pe urmeleasasinului bunicului ei. Dar prezen]a ei esteluminoas`, ceea ce nu stric` deloc acestui film,mult prea \nc`rcat [i inexplicabil de solemn.Tot un plus al filmului este prezen]a lui IanMcKellen \n rolul pasionatului de istoriaSfåntului Graal Leigh Teabing.
„Codul lui Da Vinci“ nu este genul de filmcare s` r`mån` mult \n memorie. Aproaperegre]i c` Ron Howard, un regizor care poateface minuni cu scenarii puternice precum celedin „Cinderella Man“ sau „O minte sclipitoa-re“ a pierdut un an \ntreg cu acest thriller\ntortocheat [i senza]ionalist. Pe cånd un nouJohn Nash?
dup` afaceri 13
TEATRU
Domni[oara din Amherst - un tip de nemurire
FILM
S` vin` John Nash!The Da Vinci Code/Codul lui Da Vinci
R: Ron HowardCu: Tom Hanks, Audrey Tautou, Ian McKellen,
Paul Bettany, Alfred Molina, Jean Reno, Jurgen Prochnow
Din 19 mai
Un spectacol de tipul „one woman show“ ridic`dificult`]i serioase pentru actri]a protagonist` [i pentruregizorul care \l pune \n scen`. Iar \n cazul unuispectacol cu o pies` biografic`, liric` tipic american` aanilor ’70, dificult`]ile sunt sporite [i de obi[nuin]aredus` a publicului romånesc cu asemenea gen deteatru.
Din motivele de mai sus, reu[ita Monic`i Mih`escu [ia regizorului Moshe Yassur cu spectacolul „Domni[oradin Amherst“ este considerabil`, iar aceasta spore[teprin impunerea, cu mijloace foarte simple, dar elocvente,a unui mod teatral inedit \n peisajul bucure[tean.
Spectacolul e produs de teatrul „Maria Filotti“ dinBr`ila \n coproduc]ie cu Teatrul Foarte Mic [i se joac`alternativ la sediul br`ilean [i la cel bucure[tean, anex`cam pr`fuit` a Teatrului Mic, dar foarte solicitat` pentruproiecte restrånse ca distribu]ie [i buget. Deaceea piesa e programat` relativ rar \n Capital`.Totu[i, spectatorii rafina]i nu trebuie s` ocoleasc`montarea datorat` \n principal entuziasmuluiprotagonistei [i celui al regizorului american,n`scut \n Romånia, Moshe Yassur.
Piesa, de fapt o monodram` a lui WilliamLuce, o aduce \n scen` ca personaj unic,interpretat acum de Monica Mih`escu, pemarea, dar [i bizara poet` Emily Dickinson(1830-1886), cea care a tr`it [i a murit virgin`,
publicånd \n timpul vie]ii doar [apte poemedintre cele 1.800 pe care le-a scris.
Spectacolul red` \ntr-o form` de un lirismcon]inut [i auster atåt via]a stranie a poetei, cåt [io parte dintre versurile sale care au \ncåntat,doar dup` moartea domni[oarei din Amherst,America [i lumea \ntreag`. Privitorul va luacontact cu personalitatea extrem de complex` aunei creatoare [i, de fapt, a unei fiin]e umane deo sensibilitate cu totul special` [i totu[i racordat`la umanitate. O fat` b`trån`, laureat` aconcursurilor pentru dulce]uri [i re]ete de pr`jituri
de pe \ntregul teritoriu al SUA, scrie o poezieevanescent` [i totu[i senzual`, g`sind \n biografia ei,aparent plat`, resursele pentru o mare poezie - camacesta ar fi rezumatul piesei.
Spectacolul imaginat de Moshe Yassur [i jucat cuprofesionalism, dar cu maxim` candoare [i cuvoluptatea de a o reg`si pe scriitoare, de MonicaMih`escu are meritul de a reconstitui atmosfera magic`pe care Emily Dickinson a creat-o \n jurul s`u [i care i-afost suficient` pentru a tr`i singur`, dedicåndu-se uneipoezii inaccesibile contemporanilor s`i.
Prezen]a pe o scen` romåneasc` a unui astfel despectacol, fie [i cu 30 de ani mai tårziu fa]` de America,constituie un pas c`tre polivalen]a normal` a mijloacelorteatrale. Dar aten]ie! S` nu intre \n sal` cei ce nu se dau\n vånt dup` poezie! HORIA GÅRBEA
14 dup` afaceri
de Oana Grecea
De altfel, Afrodita aveasanctuare celebre laPaphos [i Delos. |ntr-o vale a zonei Paphos,din care ies cåteva
stånci impozante, se spune c` s-an`scut aceast` zei]` a frumuse]ii [i aiubirii. UNESCO a ad`ugat \ntregulora[ Paphos pe lista sa de mo[teniriculturale mondiale. De cånd aterizezi \n Larnaca
sim]i mirosul [i umezeala ]`rilor mediteraneene,iar razele calde ale soarelui \]i promit sejurul lacare ai visat. Aveam s` descop`r cu \ncåntarefaptul c` ciprio]ii au hoteluri foarte luxoase [i, \ntot cazul, \[i justific` num`rul de stele. Fiind o ]ar` destul de mic`, de 9.500 km p`-
tra]i [i circa 700 de mii de locuitori, nu au foartedezvoltat transportul \n comun. Exist` minibus-uri care fac curse \ntre ora[e. |n localit`]i nuexist` alt` variant` decåt taxiul sau ma[ina \n-chiriat`.Dac` v` gåndi]i, ca [i mine, la locuitorii in-
sulei [i la mijloacele lor de transport, ei bine, fie-care familie \[i permite s` aib` cel pu]in o ma-[in`. Nivelul de trai al ciprio]ilor este foarte ridi-cat, dar [i pre]urile sunt pe m`sur`. Fost` coloniebritanic`, Ciprul a p`strat multe dintre obice-iurile britanice, servicii de calitate, prompti-tudine, elegan]`, amabilitate [i decen]`. Dar si
moneda, lira cipriot`, care este echivalentul a doieuro. {i nu se poate cump`ra aproape nimic subo lir` cipriot`. Se conduce pe partea stång`, ceeace poate fi chiar o problem`, pentru c` nureu[e[ti pe parcursul a cåteva zile s` te obi[-nuie[ti \n ce parte trebuie s` te ui]i la traversaresau pe ce parte trebuie s` te urci \n microbuze. Odat` ce ajungi s` cuno[ti oameni din
aceast` insul` european` (pentru c` ei sunt din2004 \n Uniunea European`) descoperi foartemulte tradi]ii specifice [i romånilor. Obiceiurilede Pa[te sunt foarte asem`n`toare, multe dintremånc`rurile care se fac \n Romånia se preg`tesc[i la ei (de exemplu Pasca), iar denumireaanumitor lucruri este asem`n`toare (la rodii sespune la fel [i \n greac` [i \n romån`). Amdescoperit asta cånd ne-am dat seama c` ghidanoastr` din excursiile op]ionale \n]elege multedin cele ce discutam noi \n romåne[te. De
asemenea, bisericile ortodoxe aucam acela[i ritual ca [i la noi, doarc` intrarea \ntr-un astfel de l`ca[se face pe lateral, nu prin fa]`.Dar faptul c` 36% din ]ar` estesub domina]ie turc` din 1974 [ic`, inclusiv capitala - Nicosia, este\mp`r]it` \n dou` este un motivde sup`rare pentru ciprio]i. Estedestul de \nfrico[`tor s` ajungi \ncapital` [i s` vezi solda]i \narma]icare p`zezc o grani]` pe care nuai voie s` o traversezi. Ciprul este divizat din 1974,
\n urma invaziei, de c`tre armata turc`, anordului insulei, ca ripost` la o lovitur` de stat ana]ionali[tilor greci sus]inu]i de regimul aflatatunci la putere la Atena, [i care voia s` alipeasc`Ciprul Greciei. |n 2004, UE face din recu-noa[terea Ciprului de c`tre Turcia una dintrecondi]iile pentru deschiderea negocierilor deaderare. |n 2005 Turcia refuz` \ns` ridicareaembargoului comercial \mpotriva Ciprului, carese refer` la porturi [i aeroporturi, ceråndridicarea simultan` a sanc]iunilor interna]ionaleasupra entit`]ii cipriote turce. Coali]ia guvernamental` a pre[edintelui
cipriot Tassos Papadopulos a cå[tigat, la 22 mai,primele alegeri legislative organizate de la res-pingerea planului ONU de reunificare a insulei.|n opinia anali[tilor aceste rezultate \nt`resc po-zi]ia fa]` de planul de reunificare. IstoriaCiprului se mai scrie \nc`.
Ciprul este o insul` mic`, \n parte ståncoas`,care nu se aseam`n` cu Grecia. Are o arhitectur`nu foarte spectaculoas`, dar cu o atmosfer` devacan]` \n ora[ele de coast` - Larnaca, Limassol,Aya Napa, unde \ntålne[ti foarte multe [icochete terase, cluburi [i restaurante. Pub-urileengleze[ti sau irlandeze, f`cute ca la mama loracas`, acoper` peste 80% dintre barurile zonei.Pentru distrac]ie [i relaxare este o destina]ieideal`. Ceea ce au ei de ar`tat prin ]ar` nu efoarte impresionant. Cu excep]ia Casei lui Dionysos, care p`s-
treaz` din mozaicurile originale. Aya Napa estesta]iunea cu cei mai mul]i tineri, cele mai multerestaurante [i pr`v`lii, locul unde distrac]ia esteasigurat`. Limassol este considerat cel maiatractiv pentru turi[ti, cu serviciile cele mai bune. Peste tot hotelurile ofer` servicii peste
a[tept`ri. Majoritatea au \n spate gr`dini mariinundate de verdea]` [i flori, palmieri care\nconjoar` piscinele foarte creative [i specta-culoase. |n interiorul hotelurilor (chiar [i cele detrei stele) g`se[ti piscin`, saun`, masaj, jacuzzi,sal` de fitness [i, \n func]ie de pachetul pl`tit aiaccces gratuit sau cu plat` la ele. Nu sunt uita]inici copiii, existånd pe lång` piscine adecvate [ispa]ii de joac` [i facilit`]i pentru ei. Plajele nusunt neap`rat spectaculoase, dar sunt curate [iofer` confortul de care ai nevoie. Marea este la felde albastr` [i limpede ca \n toate ]`rile de laMediteran`.Am avut ocazia s` vizitez [i casele din
sistemul de turism rural al Ciprului. Toate au
Despre Cipru se spune c` este insula Afroditei, care s-a n`scut \n apele Mediteranei, zei]a st`pån` pesentimentele de iubire. Numele Afroditei face parte din povestea r`zboiului troian, fiind protectoarea iubiriidintre Paris [i Elena din Troia.
TURISM
Elegan]` britanic` \ntr-o
dup` afaceri 15
piscin` (vara temperatura poate ajunge [i la 50de grade Celsius) [i exist` planta]ii de mandarini[i portocali unde \]i po]i culege singur fructele pecare vrei s` le serve[ti. Dar gospod`riile nu sedeosebesc de cele din Romånia. Buc`taria cipriot` p`streaz` din influen]ele
gastronomiei grece[ti, dar [i arabe. „Mezele“cipriote nu sunt meniuri \n sensul clasic alcuvåntului, ci ofer` o serie de pån` la 32 depreparate (se \ntåmpl` s` fie doar pe[te [i fructede mare), care se aduc succesiv, la o singur`comand`. Fiind meniul lor tradi]ional, evidentc` am vrut [i eu s` \ncerc. Atåtea farfurii venitela scurt interval una dup` alta m-au camcople[it. Interesant este \ns` c` toate farfurioarele[i sosurile sau månc`rurile din ele con]ineau cåteun condiment la care nu te a[teptai pentru aceamåncare. De exemplu \n gr`tarul de pui era pus`ment`. |n m`sline se g`sea ghimbir. Dac` rezi[tiacestor amestecuri, masa \]i poate p`rea bogat`.Dac` nu, trebuie s` te reorientezi spre altceva,de[i odat` comandat un meniu de „meze“trebuie s` pl`te[ti circa 9 lire cipriote. Alt tip de meniu este cel \n care prime[ti la o
mas` de patru persoane mai \ntåi un castronmare cu salat`, \nso]it de [apte-opt farfuriu]estandard. |n fiecare se afl` un alt fel de måncare.Ai humus (piure din n`ut), tzatziki (iaurt cucastrave]i [i cu usturoi), cus-cus (un fel de pilafar`besc), salat` de vinete, vinete pr`jite, brånz`
la gr`tar, vit` fiart` cu rondele de ceap`, frig`rui,chiftele, mici ar`be[ti. De[i sunt ortodoc[i [imonogami, b`rba]ii ciprio]i sunt sensibili lasexul frumos [i nu se dau \n l`turi de a faceavansuri altor femei chiar dac` sunt cu so]iile demån`. De asta se „plångeau“ inclusiv romåncelec`s`torite acolo, dar [i femeile cipriote care nu aureu[it s`-i cucereasc` pe deplin. Nu sunt unpopor de oameni frumo[i, dar aspectul fizic estesurclasat de amabilitate [i de engleza impecabil`pe care o vorbesc.Fiind o destina]ie pentru oamenii cu bani, \n
Cipru ve]i \ntålni foarte mul]i turi[ti britanici [iscandinavi care stau aici \ntre o lun` [i trei luni.Climatul mediteraneean, dar [i investi]iile f`cutefac ca insula s` fie o destina]ie pentru toateanotimpurile. Plou` doar cåteva zile pe an, ceea ce pentru
turi[ti poate fi bine-venit, \ns` pentru localniciproblemele cu apa sunt foarte mari. Verile sunttoride, cu temperaturi ce rareori coboar` sub 40de grade, dar \n mun]i, inclusiv \n capitalaNicosia, serile de var` au 20 de grade. Ciprul prime[te aproximativ 2,4 milioane de
vizitatori pe an, iar veniturile \ncasate din turismcontribuie cu 20% la Produsul Intern Brut.Romånia este o pia]` relativ nou` pe care \n-cearc` s-o cucereasc`, iar agen]iile au f`cut unprim pas prin introducerea unor chartere petimp de var` pe aceast` destina]ie.
]ar` mediteraneean`
Guliver/Getty Images
IINNTTEERRNNAA}}IIOONNAALLAAEXPOZI}II
ATENA
„Caravaggio and the 17th Century“.Pasiunea care se cite[te pe chipurile dintablourile lui Caravaggio, precum [iinspira]ia cu care acesta utiliza lumina aufost elemente care au influen]at profundcurentele artistice ale acelei perioade.Museum of Cycladic Art, pån` pe 30iunie.
BARCELONA
„Vinyl - Records and Covers byArtists“. O expozi]ie care cuprindelucr`rile unor arti[ti cum ar fi AndyWarhol [i \nregistr`ri pe vinyl ale unortrupe ca The Rolling Stones sau Beatles.Museu d’Art Contemporani de Barcelona,pån` pe 3 septembrie.
pictat, a[a cum se dezv`luie prin figuri [iculoare. Fondation Beyeler, pån` pe 9iulie.
BERLIN
„Egypt’s Sunken Treasures“ prezint`descoperirile lui Franck Goddio, un arheologfrancez specializat pe cercet`rile subacvatice.Martin-Gropius-Bau, pån` pe 4 septembrie.
FLOREN}A
„Lorenzo Monaco (1370 - 1425)“.Expozi]ia se axeaz` pe lucr`rile artistului[i c`lug`rului italian, reunind cu aceast`ocazie mai multe elemente componenteale unor altare. Galleria dell’ Academia,pån` pe 24 septembrie.
FRANKFURT
„The Painter Prints in Black - The Early axBeckmann“. |n cadrul expozi]iei sunt reunitelucr`ri ale artistului german care au ca tem`scene biblice [i mitologice, precum [i portretesau nuduri. Städel - Städelsches Kuninstitutund Städtische Galerie. Pån` pe 11 iunie.
„The Youth of Today“. Expozi]ia \[ipropune s` reflecte arta contemporan` prinprisma tinerilor de ast`zi. |n cadrul expozi]ieisunt reunite lucr`ri semnate de 60 de arti[tiinterna]ionali, cum ar fi Briton Tracey Emin.Schirn Kunsthalle, pån` pe 25 iunie.
HAMBURG
„Niki de Saint Phalle and JeanTinguely - Posters“. Artista din Fran]a,
Niki de Saint Phalle, \mpreun` cupartenerul s`u elve]ian, artistul JeanTinguely, au adus pe scena artistic`evenimente spectaculoase \ncepånd \nc`din anii ‘60. Aceast` expozi]ie prezint`90 dintre posterele realizate de cei doipentru propriile expozi]ii. Museum für Kunst und Gewerbe, pån` pe 27august.
LISABONA
„BraunPrize“ prezint` cele mai bune24 de proiecte ale competi]iei, lucr`ri careofer` o viziune asupra trendurilor actuale\n design din diferite ]`ri. Centro Culturalde Bélem, pån` pe 11 iunie.
LONDRA
„Undercover Surrealism - Picasso,Miró, Masson and the Vision of GeorgesBataille“. Revista „Documents“ a luiGeorges Bataille, care a ap`rut \ntre1929 [i 1930, \mbin` arta cu etnografia,arheologia [i cultura popular`. HaywardGallery, pån` pe 30 iunie.
„Satirical London - Three Centuries ofSatire, Sex and Scandal“. Expozi]iaprezint` peste 350 de ilustra]ii sociale [ipolitice, de la farsa electoral` din anul1788, pån` la momente din via]a politic`a lui Tony Blair. Museum of London, pån`pe 3 septembrie.
MADRID
„Toulouse-Lautrec and Ramón Casas -Precursors of the Modern Poster“, oexpozi]ie care \mbin` lucr`rile unora
dintre cele mai importante figuri din aniide \nceput ai acestui domeniu artistic.Fundación Carlos de Amberes, pån` pe 9iulie.
MARSILIA
„Greeks in Sicily“, o expozi]ie careprezint` aproape 260 de obiectearheologice, printre care se num`r`t`bli]ele Entela, ceramice Himera [i unvas de aur g`sit \n apropiere deCaltavuturo. Musée d’ ArchéologieMéditerranéenne, pån` pe 20 august.
MÜNCHEN
„Herzog &De Meuron - No. 250 - AnExhibition“. Lucr`rile arhitectonicesemnate de compania Herzog & DeMeuron sunt foarte familiare locuitorilordin München. Haus der Kunst, pån` pe30 iulie.
PARIS
„Cindy Sherman - Rétrospective“. |nc`de la debutul s`u, acum 30 de ani, fotografulamerican s-a folosit pe sine ca model pentrua realiza imagini foarte elaborate. GalerieNationale du Jeu de Paume-site Concorde,pån` pe 3 septembrie.
VENE}IA
„Jean Arp and Sophie Taeuber Arp -Dada and Beyond“. Expozi]ia ofer` operspectiv` (din interior) asupra rela]ieipersonale [i profesionale dintre cei doiarti[ti. Museo Correr, pån` pe 16 iulie.
VIENA
„Socially Unacceptable: «James Dean -Fifty Years Ago» and «The Misfits». Primadintre cele dou` expozi]ii prezint` portrete aleactorului realizate de celebrul fotograf DennisStock, cealalt` punånd \n valoare o alt` seriede fotografii (semnate de arti[ti precum HenriCartier-Bresson) realizate \n timpul film`rilorde la „The Misfits“. KaiserlischesHofmobilendepot, pån` pe 9 iulie.
FESTIVAL
SANKT PETERSBURG
„International Festival Stars of theWhite Nights“. Organizat de companiade balet [i oper` „Kirov“, festivalul are \nacest an ca tem` principal` lucr`rile luiDimitri Shostakovich ({ostakovici). Pån`pe 19 iulie.
UNDE MERGEM
DJ
cultu
re
Dobr vecer, gospodin!Club? Cocteil?
CCAALLEENNDDAARRFILM
William [i Madeleine (Sabine Azéma [i DanielAuteuil) locuiesc \ntr-un ora[, undeva lapoalele mun]ilor. Madeleine este pictori]`, [i\ntr-o zi, c`utånd peisaje pentru un noutablou, descoper` o cas` veche aflat` pedealurile din apropiere. A[a \i cunoa[te peAdam [i Eva, viitorii lor vecini. El - un b`rbatinteligent [i orb, ea - foarte atr`g`toare. Cåndafl` c` acea cas` p`r`sit` este de vånzare,William [i Madeleine decid s` o cumpere [i,mutåndu-se \n zon`, se \mprietenesc cu cei doitineri. |ntr-o bun` zi casa acestora din urm` iafoc, iar Madeleine [i William se ofer` s` \ig`zduiasc`. Din acest moment, dincolo dediferen]ele de vårst`, cei patru sunt tenta]i s`fac` schimb`ri \n via]a lor. Mai bine zis,„swinging“. Din 2 iunie.
TEATRUCCrriizzee de Mihai Ignat, regia Traian {oimu, cuCostina Ciuciulic`, Mihai Marinescu, laTeatrul Foarte Mic, 26 mai, ora 19.00.EElliizzaavveettaa BBaamm -- ooppeerr`̀ bbuuff`̀ de Irinel Anghel[i Daniil Harms, regia Alexandru Tocilescu,cu Crina Mure[an, Mihai Constantin, Virginia
Mirea, Vlad Ivanov, {erban Cellea, IrinaPetrescu, la Teatrul Bulandra, Sala Izvor, 26,27 mai, ora 19.00.UUnn aarrddeelleeaann \\nn SSiilliiccoonn VVaalllleeyy,, de SilvianCen]iu, regia Kenneth Vandenberg, cu SilvianCen]iu, la Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale“,Sala 99, 27 mai, ora 19.30.UUiittaarreeaa de George Banu, regia MihaiM`niu]iu, cu Vava {tef`nescu, SylvainGroud, Georges Banu (voce), la TeatrulOdeon, 29 mai, ora 19.00.
EXPOZI}IIPPaass ddee ddeeuuxx - Valeriu Mladin (pictur`), laGaleria Allianz-}iriac, pån` pe 30 iulie.OOccrroottiitt -- 2255%% - Nicolae Onuc[an (art`plastic`), la Atelier Hag, pån` pe 30 iunie.HHooww ttoo ddoo tthhiinnggss?? -- IInn tthhee MMiiddddllee ooff((NNoo))wwhheerree......, expozi]ie interna]ional` laGaleria C`rture[ti, pån` pe 4 iunie.
EVENIMENTTTaannddeemm -- rreennccoonnttrreess aarrttiissttiiqquueess ffrraannccoo--rroouummaaiinneess \ntre 26 [i 29 mai la PalatulCantacuzino, Galeria 3/4, Muzeul Na]ionalde Art` Contemporan`, Ateneul Romån,Institutul francez, Teatrul Odeon.BBuucchhaarreesstt BBiieennnnaallee 22,, curator Zsolt Petrínyi,\ntre 26 mai - 27 iunie, Bucure[ti.
FESTIVALFFeessttiivvaalluull IInntteerrnnaattiioonnaall ddee TTeeaattrruu ddee llaaSSiibbiiuu, edi]ia a XIII-a, „|mpreun`. Together“,25 mai - 4 iunie, Sibiu.
de Alecsandra Vlad
Dragii mei, se pare c` vara ne-a cam luat penepreg`tite anul acesta [i a venit a[a...cam brusc. F`r` s` \mi pese de-i var` sauba, pe cånd prognozele meteo nu erauprea prietenoase cu locuitorii Romåniei,
am decis s` dau o fug` pån` la mare, dar nu pe litoralulnostru, ci pe cel al vecinilor din Bulgaria.
Auzisem din stånga [i din dreapta c` acolo g`se[ticea mai mare distractie la pre] deosebit de avantajos. {i,cum numai la distrac]ie \mi [edea mintea, \n cåteva oreeram deja acolo, chipurile \n delega]ie de cercetarepentru rubrica mea.
De \ndat` ce am rezolvat cu cazarea, cu tona decump`r`turi [i masa, am luat-o \ncet spre Party Street,unde observasem eu mai multe localuri. Am fostsurprins` s` remarc faptul c` angaja]ii cluburilorst`teau \n plin` strad`, \mp`r]eau pliante, te ag`]au [ite \mbiau cu meniuri de cocteiluri, [i te salutau de parc`te cuno[teau de-o via]`.
M` [i vedeam \ntr-un club de lux din Bucure[tiunde barmanul [i chelnerul \mi fac cu måna [i m`salut` de zor doar-doar o s` comand ceva mai deosebit[i s` m` simt bine.
Cu pliantele c`p`tate \n mån` [i cu documenta]ianecesar` primit` \ntr-o englez` greoaie (dar inteli-gibil`), m-am apucat s` sortez: Disco Roxy...hmm... 70s,80s, 90s Dance Party. La cå]i pensionari nem]i am v`zutprin sta]iune, nu m-am riscat s` le ]in companie la undans - sunt sigur` c` ar fi venit la muzica tinere]ii lor.
Disco Bonkers... ar`ta bine de la intrare, dar nu [tiu cenu m-a tentat acolo. Localul Muppet se l`uda c` esteideal pentru familie, ceea ce nu ar fi fost potrivit pentrumine (nu puteam s` m` zbån]ui lång` o bunicu]` cunepo]ica).
Din noianul de oferte la tot pasul, una singur` mi-af`cut cu ochiul: Masai. Un club deosebit a c`rui lansareoficial` de sezon era chiar \n acea sear`. Pån` s` m`dumiresc c` masai sunt b`[tina[ii din Kenia [iTanzania, nu \n]elegeam de ce la intrarea clubului era omasc` imens` a unui negru buzat cu fel de fel deelemente decorative africane. Terasa ar`ta [i ea \ntr-unmai mare fel: cu capete de lei \ncrustate \n lemnulbarului.
Pentru cei 10 leva (aproximativ 200 de mii de leivechi) l`sa]i ca tax` de intrare, mi-am mai \ncåntat ochiicu ceva elemente decorative africane [i cu listakilometric` de cocteiluri din care am re]inut [i amgustat: Caipiroska, Cuba Libre, Rum Cooler,Mapplecino, Blindside, Shark Bite, Cannibal, Masai,Moose Fart, Orgasmic Fantasy, Bomba Scorpio, Dolly,Mojito, Americano, Elixir.
{i tot \n cei 10 leva am avut inclus show-ul de lan-sare al clubului: un spectacol inedit cu focuri [i dansuritradi]ionale africane cu m`[ti [i tot dichisul. Senza]iiletr`ite au fost deosebite [i mi-am dat seama c` bulgariisunt foarte buni pe post de animatori, chiar se pricep s`te fac` s` te sim]i excelent atunci cånd le calci pragulcluburilor, cu o ospitalitate pe care nu am v`zut-o pe lanoi. Abia a[tept urm`torul weekend, poate am noroculs` ajung la aceea[i destina]ie.
Peindre ou fairel’amourRegia: ArnaudLarrieu, Jean-Marie LarrieuCu: Daniel Auteuil,Sabine Azéma,Amira Casar,Sergi Lopez
![n asigur`ri: Omniasig, ABONEAZ~-TE Ast`zi citi]i cump`rat ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/27986/11429718/1/zf-04mai... · cial Service Group, \nregistrat \n Olanda,](https://static.documente.net/doc/80x56/5e2ea84a2c2be63448664eaa/n-asigurri-omniasig-aboneaz-te-astzi-citii-cumprat-cial-service-group.jpg)
