T2 Zileo iniliere secretdin tdrAmul tainic al zeilor

RADU CINAMAR

&@DAKSTTA

jlt,:: ;'li ''

Redactor: Lidia BupCoperta: Gabriela PopaConsilier editorial Sorin Hurmuz

Copyright @ 2006 MISTERIUM PUBTICATII SRL - DAKSHAToate drepturile aparfin in exclusivitate editurii DAKSHA.Niciun fragment din aceastd carte nu poate fi reprodus fird acordulscris al editurii.

DakehaContact & comenzi:0726.334.721OP 48 CP 1O1, sector 2, Bucuregticomenzi@edituradaksha.rowww,edifuradaksha.ro

ISBN 973-87559-4-3

Tiparul executat la S.C. Ganesha Publishing House Ltd. S.R.L., Bucuregti ,

Tel:02L42320 5& tevfax 021,4249813, e-mail contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro

Cuprins

!

Ceprrolur IOuur uITAT DE TIMP....... ....-.......24

Ceprror,ur,3

MacHlNpt .1...........'.....

Ceprrorur 4

INrlInroe sECRETA........!..,.............. ..............195

Ceprrorur I

OMUI UITAT DE TIMP

A cATEVA sdptdmAni dupd ce cartea Viitor cucap de mort a fost publicatd, am fost sunat deeditorul meu intr-o problemi mai pufin

obignuiti. Convenisem cu el ca acest mod decontactare sd fie folosit doar in situafii de forfi majord.Dat fiind specificul elementelor pe care le-amprezentat in carte, era de agteptat sd md confrunt cufelurite tipuri de reactii din partea cititorilor sau aleanumitor organisme de stat, astfel incAt l-am rugat peeditor si se ocupe el de,,corespondenfd" gi mie si-misemnaleze doar situa,tiile cele mai importante. Nubinuiam cd acea disculie la telefon avea sd dea oturnurd pe cAt de rapidd, pe atAt de incredibili viefiimele.

Pulin stdnjenit, directorul editurii mi-a explicat cdde mai multe zile primea in mod regulat apeluri pemobilul siu de la un birbat care nu dorea altcevadecAt sd md contacteze personal intr-o problemifoarte importantd.

- Nu mi-a oferit alte amdnunte gi nici nu a vrut sise prezinte, mi-a explicat editorul. L-am rcfuzatpoliticos de mai multe o4 sub diferite pretexte, gentruci omul se adresa intr-un mod foarte manierat. in celedin urm5, am fost nevoit sd retez ferm discufia, pentruci cereri de acest gen au fost cu zecile.

24

in acel caz lucrurile nu aveau tofus,i si se opreascdatAt de simplu. Editorul mi-a relatat ci doar la douX-trei zile dupd aceea a fost din nou sunat de persoanarespectivd, al cdrei ton de adresare era atunci mult maiferm, dar totugi politicos. Se pare cd impactulenergetic al acelei discufii l-a impresionat pe editor cumult mai mult decAt in alte cazuri, pentru cd incepusesd se intrebe daci nu ar fi oportun totugi s6, rcalizezeintermedierea dintre acea persoand gi mine. Elementuldecisiv care a contribuit la hotdrArea lui a fostmenliunea special5 pe care bdrbatul a fdcut-o infinalul cererii sale: el a spus ci, de fapt, cel care solicitacu atAta insistenfi intAlnirea cu mine era un lamatibetan.

Auzind acest lucru, eu insumi am fost surprins gi

am devenit brusc atent. I-am pus cAteva intrebdrieditorului cu privire la identitatea persoanei cu care avorbit dar mi-a rdspuns ci aceasta nu a vrut sd deaniciun nume si niciun detaliu, explicAnd ci situafia erafoarte speciald. Tocmai de aceea, persoana respectivda solicitat multi infelegere, dar a accentuat incX o datici este foarte important si ia legdtura cu mine. in celedin urmd, editorul a acceptat si mi informeze inlegdturd cu aceastd situafie, fird totugi sd promitd cdeu voi fi de acord cu intAlnirea.

-Mi-a ldsatunnumir de mobil, in cazulftr care vdvefi hotdri sd acceptafi. Evident, din cAte imi dauseama este un numdr de carteli, deci nu ne poatefumiza vreo inf ormatie utild.

I-am mulfumit editorului, spunAndu-i cd aprocedat corect. Devenisem curios, deoarece situafiami se pirea inediti. Nu mai cunoscusem pAni atunciun lama tibetan qi cu atAt mai mult md intrebam ceanume l-ar fi interesat pe acesta in legdfur5 cu mine.

Fdrd sd mai aqtept, impulsionat parcd de o forfdnevdzutd gi simfind o ciudatd emolie lduntricd, amsunat de la un telefon public la numdrul pe care mi-lnotasem. Dupd cAteva apeluri mi-a rdspuns o vocepldcutd de bdrbat, care avea un ugor accent ardelenesc.

M-am recomandat qi am precizat cd sunt dispus sd

port o discufie, dacd mi se precizeazl.mai intAi scopulei.

- Ceea ce vd pot spune deocamdatd este cd nuvom vorbi la telefory mi-a rispuns birbatul. Am fostrugat, la rAndul meu, sd mediez o intAlnire cu

dumneavoastri gi vreau si insist in mod deosebitasupra caracterului ei secret.

- Mi s-a transmis cd este vorba despre un lamatibetan care doreqte sd-mi vorbeascX, am cerut eu maimulte l[muriri.

- Este adevdrat Ei dacd suntefi de acord, atunci vdpot indica chiar acum adresa, a evitat el in modelegant orice alte explicafii.

Am stabilit ca intAlnirea sd aibd loc peste douizile. Mdrturisesc ciin acel interval de timp am devenitdin ce in ce mai nerdbddtor gi interesat de motivulintrevederii. Aura de mister a personajului cu care amvorbit gi care a evitat si se prezinte, importanfadeosebitd pe care acesta o acorda intAlnirii, faptul cd

urma sd discut cu un lama tibetan fdrd s6 cunosc insdrnotivul discufiei, toate acestea au creat in mine o stare

de surescitare la fel ca cea pe care o trdiam afunci cAnd

urma si am o noui intrevedere cu Cezar. intr-un fel,

curiozitatea gi neribdarea mea erau legitime; degi

bdnuiam cd totul era corelat cu marea descoperire dinMunfii Bucegi., totugi nu reuqeam s5-mi dau seama

-Vezi capitolul S dtnViitor cu cap de mort de Radu Cinamar

(nota ed.)

26 27

care ar fi putut fi conexiunea cu un lama tibetan.Nedumerirea mea era alimentati qi de faptul cd

Cezar nu imi relatase despre nici un tibetan care sd

cunoasci tunelul de legiturd subpimAnteand cdtrepodigul Tibet. in prima parte a expedi{iei, care avizatinaintarea prin ramificafia spre Egipt Ei apoi prinaceea spre Tibet, au fost descoperite lucruri incredibilepentru sistemul de credinfe qi valori al societdfii mo-derne (aspecte care, aqa dupd cum am spus, nu-miesteingiduit sd le prezint deocamdatd), dar nu au fostintAlnite fiinfe umane. Am aflat de la Cezar cH in zona'libefului, pornind din tunelul care conducea acolo, se

forma o ramificafie spre suprafafd, care era insdcompletblocatX. Studiile topometrice au indicat faptulcX acea ramificafie se impdrfea, la rAndul ei, in douddirecfii: una citre muntele Kailasa, unde exista ofoarte veche lamaserie, iar a doua citre capitala Lhas4avAnd probabil o legituri secretd cu palatul regal.Cealaltd mare ramificafie, pornind de la tunelulprincipal spre Tibet, se orienta cdtre podigul Gobi, insdcxpedifia nu a inaintat la prima deplasare pe acearamurS.

Cu toate acestea, surpizape care urrna si o trSiescin cadrul intAlnirii a depSgit cu mult chiar gi cele maifanteziite planuri ale mele. Pot afirma cu certitudineci acela a fost unul dintre momentele cruciale de lacare existenta mea a fost profund transformati.llvenimentele care s-au petrecutin urmitoarele zile auavut asupra mea efecful unei adevdrate terapii de qogatAt in plan ideologic, cAt gi in plan existenfial.

Elinortn dupi-amiaza celei de-a doua zi dupd, ce am

avut discufia la teleforL am mers la adresa care mi-a

fost indicati. Era o stradd retras6, dintr-un cartierselect al Bucureqtiului. Casele cochete erau umbrite,de o parte gi de alta a strdzii, de copaci stufogi care iqimigcau incet ramurile in liniqtea suavd a acelei zile.Am gdsit cu ugurinli numdrul care era indicat peadresi; era o vild cu un etaj, avAnd un design ingenios,foarte modern. De altfel, am observat cd fuseseproaspit renovatd. Am sunat la interfon gi mi s-a

deschis aproape imediat. Pufin emofionat am intratintr-o curte relativ micd, dar plini de verdeafd, princare treceau doud alei pavate gi atent ingrijite. Amurcat repede cele cAteva sciri de la intrare gi am ajunsin dreptul ugii superbe din lemn sculptat, care atuncis-a deschis larg in fafa mea.

In sfArgit eramintAmpinat de misteriosul personaj,pe care l-am recunoscut imediat dupX accentul luispecific. Am fost totugi destul de surprins si remarcfaptul cd bdrbatul era foarte tAndr; nu cred si fi avutmai mult de26-27 de ani. Blond, de indllime mijlocieqi zvelt, purta o cdmaqi de culoare grena cu revere gi

o pereche de pantaloni asortafi. Figura lui calmd gi

zAmbitoare imbia incredere gi sinceritate, dar ochii luiascundeau adAncimi nebinuite. In ciuda tinerelii sale,impresia mea certi a fost aceea ci omul exprima multdmaturitate in gesturi qi in gAndire.

Politicos, el m-a invitat in living-room qi s-aprezentat cu numele complet dar, pentru cdintAlnireaa fost stabilitd in termeni de confidenfialitate, nu voidivulga numele real al persoanei. De altfel, intuind cd

voi scrie aceastd carte, ea irsdqi mi-a sugerat sd folo-sesc in ceea ce o privegte pseudonimul Elinor.

- in carul meu totuEi problema numelui esterelativi, mi-a spus el. E o,,mogtenire" de familie, care

trebuie adaptatd din cAnd in cAnd.

28 29

* Cum aga? mi-am exprimat eu nedumerirea. Nuinfeleg, ifi schimbi numele?

- Sunt nevoit sd adopt aceastd tacticd, pentru a nuavea probleme.

- Dar de ce? Sunt sincer uimit, am zis eu.Agezatintr-un fotoliu de piele, serveam din ceaiul

oriental pe care Elinor mi l-a oferit intr-o ceaqcd depor{elan fin. Ambianfa camerei era minunatd, decorulfiind un amestec ingenios de antic si moderry careinducea un sentiment confortabil de relaxare si bunddispozifie. TAndrul imi explicase ci lama tibetan urmasi soseasci in curAnd, aEa incAt noi am legat repede odiscufie fireascd, insd aceasta pdrea cd se indreapti pepanta unor destdinuiri uluitoare.

- $tiam ci se va ajunge repede la acest punct aldisculiei, a spus Elinor. Tofugi, in circumstanfeleirctuale m-am decis ci este oportun sd vd impdrt5gescrrn secret teribil, pentru care unii chiar ar ucide. Deirltfel, acesta este motivul principal care md determindsil fiu extrem de precaut cu aceste informafii. $tiu insit'i\ probitatea dumneavoastrd nu poate fi pusd laindoiald qi ci bunele intenfii pe care le manifestaf suntrninunate.

L-am asigurat atunci pe Elinor de discrefia meatlcsdvArgiti gi totodati l-am lSsat sd infeleagi faptult'il sunt foarte interesat de ceea ce dorea sd-mi poves-It'irscd.

- Nu peste mult timp, a continuat el, voi fi nevoitsi\-mi schimb numele deoarece altfel ag atrage intr-unrrrod nedorit atenlia asupra mea. Motivul este acela cirrrfitiqarea mea nu va mai corespundg nici mdcar inlirnite largi, cu vArsta mea rea15.

Incd nu eram capabil sd inleleg esenla problemei.- Bine, dar eu personal nu vdd nici o inadvertenfS!

am spus cu incredet". ltt definitiv ardli foarte binepentru un tAnir care incd nu a implinit treizeci de ani.

Elinor a ticut un timp, privindu-mi cu seriozitate.

- Problema este ci, in realitate, am qaizeci qi doide ani, a spus el cu mult calm. Deja md confrunt cu

anumite suspiciuni din partea unor persoane gi nuvreau sd le alimentez mai mult aceste bXnuieli.Singura solufie este aceea de a-mi schimba completidentitatea gi domiciliul pe teritoriul RomAniei.Probabil cd voi fi nevoit sd pdr5sesc gi lara pentru operioadd mai lungd de timp.

Am rdmas siderat, privind in go1. Primul meugAnd a fost acela c5 m-am lisat amigit de toana unuinebun ;i am pierdut astfel cAteva ore din programulrneu. Totugi, nu reugeam sd identific motivele pentrucare trebuia neapdrat s5 cred aceasta. In definitiv, acel

om mH tratase cu respecf fusese amabil gi plin de bunsim! cu mine; mai mult, locuin{a lui era o expresieelocventi a bunului gust arhitectonic gi decorativ. Inafar5 de faptul c6, probabil, se credea nemuritor, nuaveam alte motive pentru a-l suspecta de nebunie.

- Vi inleleg reacfia emofionali interioard, a spus

el cu un ton detaqat. La urma urmei este oarecumfiresc sX manifesta{i cel pufin un sentiment de

neincredere fa{5 de ceea ce v-am destiinuit. TotuEi,

reflectAnd mai adAnc, vefi descoperi ci nu este

imposibitr ca omul sd trdiascd mai mult decAt media de

vArstd actual5. De fapt, ar putea trdi perioade imense

de timp in corpul lui hzic.

- Ce sd inleleg de aici? Cd nu vefi muri?Am sesizat cH trecusem in mod inconqtient la

modul politicos de adresare, dupd ce aflasem vArstareal5 a celui din fafa mea.

- Asta rdmAne sd descopdr, nu-i aqa? Probabil cd

va dura ceva timp pAnd voi lua o decizie in acest sens,a spus Elinor cu o find ironie. Totugi, intuifia gianumite cunogtinfe ezoterice pe care le am mddetermind sd afirm cd nu se poate r5mAne in corpulfizic o perioadd nedeterminatd de timp. lnsd chiar qiaEa, viata fizicd se poate prelungi mai multe mii deani. Aceasta ne poate conferi posibilitdfi extraordinarede evolutie.

Incepeam s5-mi revin din gocui sutprizeisi mi-amrrdus aminte de pulberea de aur monoatomic pe careCezar o descoperise in recipientul in formd de arnforddin Sala Proiecfiilor.. Nici pAni atunci nu aflasem cereprezenta, defapt, acea substanfd; explicafiile pe carele primisem erau doar ipoteze si nimeni nu verificaseclacd asimilarea ei in organismul uman producea oreintinerire spectaculoasd a trupului, menfinAndu-l inacelagi timp la parametrii optimi de funcf,onare suteryi chiar mii de ani. Nu gtiam dacd s-au efectuatcercetdri in aceasti direclie gi nici unde a fostlransportatX pulberea cea prefioasd. De altfel, nicit'hiar Cezar nu mi-a precizat nimic despre aceasta.rtunci cAnd m-am frrtAlnit cu el, dupd intoarcerea dinMarea Expedilie. La rAndul meu, am evitat si aducintliscutie acel subiect deoarece intuiam cd reprezintittn punct sensibil qi in acelagi timp un secret teribil.

Se pare insd cd jocul sorlii m-a favoriza! deoarece,rcum eram in sifuafia de a afla lucruri extraordinarel)r' care, fdrd sd le resping apriori, le incadram totugi intlomeniul fantasticului. Daci persoana din fa{a mea:ilrllnea adevirul, afunci aveam dovada vie a fapfuluir'il omul poate sd nu imbdtrAneascd qi chiar si-gil)rclungeascd via{a in corpul fizic o perioadd imensdrlc timp. AEa cum era firesc ir:rtr-o asemenea sifualie,,un presupus ci secreful pulberii de aur monoatomic

31

nu constituia proprietatea exclusivd a unei civilizafiiantice necunoscute qi cd Elinor fie avea relafii cu totulspeciale, fie fdcea parte din prima eliti a puteriimondiale. Degi mi i:rdoiam de acest ultim aspect, am

menfionat presupunearea mea.

- $tiu ci pulberea respectivd a constituit unuldintre punctele fierbinli ale descoperirii din MunfiiBucegi,la care afi avut Ei dumneavoastr5 acces' Poate

ci vef, fi surprins, dar cunosc multe detalii in aceasti

direcfie; veli afla curAnd din ce cauz6. Totuqi, in ceea

ce priveqte aspectul meu exterior Ei longevitatea de

care mi bucur, acestea nu se datoteazi' consumdriipulberii de aur monoatomic. Vreau sd spun ciinfXligarea mea, in ciuda vArstei reale pe care o am/ nueste un efect al folosirii pulberii de aur monoatomic, ci

ea se datoreazd influenfei unui dispozitiv care, dupipirerea mea, face qi mai dificil deinleles interacfiunea

care existi trtre om gi energia timpului.Simfeam cum mX cuprinde din nou un val de

cildurd care exprima stAnjeneala, neircrederea mea 9ichiar un fel de panici ce mi fdcea si freamit nelinigtitirr fotoliu. De fapt, cred ci nu voiam sd fiu finta uneifarse de prost gust, dar nici nu aveam suficienteargumente pentru a-mi susfine aceastd bdnuiali.Tulburat, am cerut o dovadi. Atunci, Elinor mi-aaritat zAmbind actul de indentitate 9i pagaportul sdu.

in viafa mea nu am examinat mai atent nigte acte de

identitate, dar cu toate acestea nu am putut sd le

glsesc nici un cusur. Nu exista nici o indoiali asuPra

chipului din fotografie, care-l reprezenta pe Elinor, iaranul naqterii era scris foarte clar: 7942. Chiar 9i inaceastd situafie, m-am gAndit totuqi cd actele ar fiputut sd fie false, insi mi-am dat seama cX efortulpentru contrafacerea lor ar fi fost prea mare, iar

32

mobilul unei asemenea acfiuni ar fi rdmas neclar. Daciera intr-adevir ceea ce pretinde+ afunci acel om aveatot interesul si defini acte care sd ateste faptul cd vArstalui era mult mai micd decAt cea real5, pentru ci in acestfel si existe o corela{ie cu infdligarea lui exterioar5.Intuind gAndurile pe care le aveam, Elinor mi-a ardtatatunci gi certificatul lui de naqtere, in original. Mi-aexplicat cd a anticipat reagtiile mele, pe care de altfel leconsidera firegti in acea situafie qi tocmai de aceea

pregdtise actele personale pentru a mi le ardta.Este tofugi greu si vX descriu starea complexi pe

care am simfit-o atunci, gtiind cd mi aflu in fafa unuiom care nu imbitrAnegte. Contradicfia irtre realitateape care o aveam in fafa ochilor qi ideile preconceputeqi adAnc infiltrate in mintea mea, care imi aduceaumereu aminte cX fiinfa umand nu poate sd triiascitimp de sute de ani gi cu atAt mai pufin timp de miide ani, au creat o stare de confuzie din care aproape cinu mai qtiam cum sd ies. Credearn ci, dupd ceea ce

vizusem in Sala Proiecfiilor, nu mai era nimic cares5-mi provoace mirare sau stupefacfie. $i tofugi, ir:rtr-unmod cAt se poate de simplu si firesc, md confruntamdin nou cu un element bulversant, care sfida practicideile gtiinfifice modeme gi sistemul conceptual i:r caream fost educafi. Sigur, ag fi putut si adopt in modsimplist politica strufului aga cum, din nefericire,procedeazd mulli oameni de gtiinfd moderni atuncicAnd ceva le depiqegte capacitatea de infelegere.Puteam sd pirdsesc imediat acea casd, dar experienfape care o acumulasem pAni atunciin sifualii similareEi intuifia profundd cd omul din fafa mea a spusadev5rul m-au determinat si accept,,provocarea".

Elinor a deschis peretele batant din sticli alcamerei, l5sAnd aerul rdcoros al dupd-amiezii tArzii sd