4.1 Calculul indicilor tehnici şi exploataţionali de lucru a autovehiculului pentru executarea tehnologiei procesului de transport

Lucrul mijloacelor de transport se apreciază prin indicatorii tehnico-exploataţionali. Convenţional, aceşti indicatori pot fi divizaţi în două grupe:

1. Indicatorii ce caracterizează gradul de utilizare a autovehiculului: coeficientul pregătirii tehnice; coeficientul utilizării capacităţii de încărcare static şi dinamic; coeficientul de utilizare a parcursului; distanţa medie de transportare-km; durata de timp de staţionare la punctele încărcare-descărcare-h; distanţa medie parcursă într-o cursă-km; viteza tehnică şi exploataţională-km/h.

2. Indicatorii ce caracterizează rezultatul lucrului mijloacelor de transport: numărul de curse; distanaţa totală la care a fost transportată marfa-km; cantitatea de marfă transportată - volumul de trafic-tkm; volumul prestaţiiolr traficului de mărfuri-tkm.

Calculul indicatorilor economici pentru cursa Chisinau-Odesa-Chisinau se v-a efectua luînd în seamă că mijlocul de transport se deplasează încărcat în ambele direcții, aceasta se efectuează cu scopul de a micșora cheltuielile și de a utiliza mai rațional mijlocul de transport.

Calculul indicilor se efectuează prin relaţiile:

4.1.1. Durata cursei – perioada de timp între două încărcări succesive:

(4.1)

unde: tinc – timpul de încărcare, h;tmis – timpul de miscare, h;tdes – timpul de descarcare, h;tgol – timpul de deplasare de la punctul de garare pînă la locul încărcării/descărcării, h; tfr – timpul de staţionnare la trecerea frontierei,min.tst – timpul de stationare in port

Timpul de încărcare şi descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor,modul încărcării, tipul mecanismelor de încărcare-descărcare, ambalajul mărfii şi mijloacele tehnice utilizate la mărirea locurilor. Aceste date sunt determinate şi calculate conform indicilor tehnici a mijlocelor de transport utilizate şi normelor de încărcare-descărcare stabilite.

Cursa tur:

Cursa retur:

4.1.2. Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare

(4.2) unde: qreal – cantitatea reală a încărcăturilor transportate, tn;

qnom – cantitatea nominală posibilă pentru transportare, tn.Acest coeficient se calculează în dependenţă de clasa mărfii, ambalajul mărfii, mijloacele

tehnice de mărire a locurilor şi amlasarea încărcăturilor în caroserie.

Cursa tur:

Cursa retur:

4.1.3. Volumul prestaţiilor (traficul)

(4.3)

unde: i – indicele numărului cursei;n – numărul de curse;l – parcursul încărcat la efectuarea cursei i, km;Qi – cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, kg.

Cursa tur-retur:

4.1.4. Parcursul total

, km

(4.4)

unde: L0 – parcursul de la parcare până la punct de încărcare, km;Lînc – parcursul total cu încărcătură, km; Lgol – parcursul total gol, km;L0

’ – parcursul de la punctul de descărcare până la întreprindere, km.

4.1.5. Coeficientul de utilizare a parcursului

,

(4.5)

4.1.6. Viteza tehnică

(4.6)

unde: tm – timpul de aflare în mers, h;

4.1.7. Viteza exploataţională

(4.7)

unde: Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de la întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare- descărcare), h, Tserv=Tc.tur+Tc.retur=6,93+6,93=13,86(h);

Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a ecipajului la bord nu se include.

4.1.8. Numărul de curse pe parcursul unui an

(4.8)

unde: Zc - zile în perioada calendaristică (365);

- timpul in care transportul maritim executa cursa, Tmaritim=8(zile);

4.1.9. Distanţa total anuală de transportare:

(4.9)

4.2 Determinarea necesarului de combustibilÎn structura costurilor procesului de transport al mărfurilor, cheltuielile pentru

combustibil au o pondere mare şi uneori pot depăşi jumătate din cheltuielile totale de exploatare. De aceea, din cauza tendinţei pe plan mondial de creştere a preţurilor la carburanţi, problema normării şi evidenţei consumului de combustibil este destul de actuală.

Corectitudinea de determinare a normelor respective la efectuarea transportului de mărfuri influenţează în mod direct asupra utilizării eficiente a materialului rulant. La efectuarea transportului internaţional, această sarcină are unele particularităţi:

consumul de combustibil la efectuarea cursei depăşeşte cu mult capacitatea rezervorului automobilului;

materialul rulant se află un timp îndelungat departe de întreprinderea de transport la care este angajat, de aceea este necesară o sumă suplimentară de bani (de obicei în valută) care se oferă conducătorului pentru procurarea combustibilului; preţul la combustibil în diferite ţări variază considerabil;

în unele ţări (de obicei în acele ţări în care nivelul preţului la combustibil este mai ridicat) sunt stabilite limite de introducere a combustibilului la bordul automobilului;

în cazul creşterii normelor de consum, este necesar de a transfera conducătorului o sumă suplimentară de bani, ceea ce implică atât cheltuieli băneşti pentru efectuarea transferului cât şi probabilitatea de „eşec” a cursei din cauza întârzierii automobilului la punctul de încărcare;

controlul asupra cheltuielilor efectuate de către conducător este dificil; pentru cele mai multe mărci de automobile produse în Europa de Vest, utilizate

la executarea transporturilor internaţionale, nu sunt stabilite normele lineare de consumului de combustibil precum şi normele de adaos pentru lucrul efectuat (la fiecare tkm).

Conform metodologiei existente, norma consumului de combustibil a autotractoarelor cu şa se calculează prin însumarea normei lineare de consum (l/100 km) şi norma de adaos pentru fiecare tkm.

Consumul total de combustibil la o rotaţie a mijlocului de transport pe traseul Chisinau-Odesa-Chisinau se determină prin relaţia:

(4.10)

unde: Nkm – norma lineară de consum la parcursul de bază (l/100 km);Ltot – parcursul total, km;Ntkm – norma de consum la 100 t km;∙P – volumul prestaţiilor (traficul);

4.3 Calculul indicatorilor economici

4.3.1 Cheltuieli la îndeplinirea ruteiÎn sistemul nou de evidenţă contabilă, bazată pe standardele naţionale, sunt distinse

noţiunile de cheltuieli şi consum.Cheltuielile - sunt determinate ca resurse, utilizate pentru fabricarea producţiei şi

acordarea serviciilor în scopul obţinerii venitului.Consum - standardul naţional îl determină ca cheltuieli şi pierderi apărute în rezultatul

activităţii economico—financiare.

(4.11)

Preţul de cost al producţiei, constituie suma tuturor cheltuielilor şi altor cheltuielii, necesare pentru fabricarea producţiei sau acordarea serviciilor.

Firmele sunt interesate în elaborarea şi aplicarea strategiei în domeniul administrării cheltuielilor care ar asigura reducerea acestora ca bază a eficienţei activităţii economice.

În aceste scopuri de a asigura evidenta şi clasificarea cheltuielilor incluse în preţul de cost. Cheltuielile incluse în preţul de cost, pot fi divizate conform diferitor criterii de categorii. În dependenţă de metoda includerii cheltuielilor în preţ de cost, acestea pot fi directe şi indirecte.

Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit incluse în preţul ei de cost.

Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc cheltuieli indirecte (cheltuieli ale secţiei, administrative de comandă etc.).

Cheltuielile indirecte-sunt distribuite pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu, proporţional salarizării directe, calculate pentru fiecare tip de producţie etc.

Preţul de cost al producţiei firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a rezultatelor activităţii economice.

Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul de cost include de asemenea cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce ţin de transportul şi realizarea producţiei. Suma totală a cheltuielilor de producţie şi care nu sunt legate de cheltuielile de producţie constituie preţul de cost al producţiei.

Conform gradului de dependenţă de diversificare a volumului de producţie, cheltuielile pot fi variabile şi permanente.

Cheltuielile variabile-includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea volumului de producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum, diferite materiale,carburanţi, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.

Cheltuielile permanente -(cheltuielile pe perioada, cheltuielile de regie), includ cheltuielile ce nu depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile respective includ cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc. Dar modificarea volumului producţiei care depăşeşte anumite limite poate conduce la reducerea sau, dimpotrivă, la majorarea cheltuielilor permanente.

În componenţa cheltuielilor indirecte se includ: uzarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie (amortizarea); salarizarea muncii şi materialelor pentru necesităţile de producţie ce nu sunt

destinate pentru asigurarea proceselor de transportare; întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe, cu excepţia materialului rulant; cheltuieli pentru deplasări; arenda; telecomunicaţii; asigurarea pazei; alte cheltuieli de producţie.

Mijloacele fixe sunt divizate pe următoarele grupe: clădirile (încăperi de producţie, clădiri auxiliare şi suplimentare construcţii,

care asigură deservirea producţiei, încăperi administrativă etc.); construcţii speciale (estacade, tuburi de scurgere a apei, drumuri, poduri etc.); instalaţii de transmisie (reţele electrice, apeducte, conducte de abur,

conducte de benzină etc.);

maşini şi echipamente (maşini de forţă , de lucru şi echipament, aparate şi instalaţii de măsurat şi reglare, tehnică de calcul etc.);

mijloace de transport (transport auto, transport aerian, material rulant al căilor ferate);

inventarul de producţie şi apartenenţa cu destinaţie diferită; inventarul administrativ de producţie (mobila, butoaie, safeuri, tehnică

diferită de birou etc.); animale de producţie şi reproducţie (cai, vite mari cornute, alte vite de lucru,

oi etc.); plantaţii multianuale (livezi, fiori, vii, plante decorative etc.); alte mijloace fixe (fonduri de bibliotecă, valori de muzeu etc.).

Cheltuielile perioadei se primesc, de regulă, din datele raportului întreprinderii. Apoi, reeşind din numărul scriptic al parcului coeficienţii unitari relativi, se determină norma cheltuielilor de regie pentru un automobil.

Dacă datele raportului lipsesc, poate fi primit ca cheltuielile perioadei să constituie funcţia suprafeţei, ocupată de unitatea materialului rulant şi valoarea clădirilor şi construcţiilor, ce revin automobilului de tipul respectiv.

Cheltuieli la îndeplinirea rutei-se disting două grupe de cheltuieli: cheltuieli în lei; cheltuieli în valută;

Un factor important este că perioada de calcul este un 1 an de zile ceea ce cantitativ constituie circa 30 rute. Astfel în continuare vom calcula fiecare grup de cheltuieli pentru ca pe final să putem stabili rentabilitatea cursei pentru întreprindere. Vom avea următoarele categorii de cheltuieli:

salarizarea conducătorului auto; cheltuieli materiale; cheltuielile administrative;

Deoarece la momentul actual fiecare întreprindere în mod individual elaborează Regulamentul privind salarizarea muncii, salariul tarifar minimal şi salariile de funcţie pot fi majorate, conducîndu-se de Hotărîrea Guvernului RM. nr. 335 din 25.01.2001.

Suplimentar, în afară de fondul de salarizare, determinat conform salariilor tarifare, toţi lucrătorii ÎTA primesc suplimente S, premii P şi Ssup salariu suplimentar. Mărimea acestora se stabileşte pentru fiecare întreprindere prin Regulamentul privind salarizarea muncii în dependenţă de rezultatele activităţii economice:

• pentru conducătorii de autocamioane din cadrul ÎTA de mari proporţii de obicei este aplicată plata muncii în acord;

• pentru alţi conducători auto, conductorii, muncitorii de reparaţie, auxiliari şi altor muncitori, PTY de sector şi administraţie de obicei se aplică plata pe unitate de timp-premială, dar pot fi aplicate şi alte forme conform acordului cu angajatorul.

În cazul nostru salarizarea conducătorilor auto se va realiza în dependenţă de parcurs stabilindu-se un tarif de 0,10 €/km.

Astfel pentru o rută efectuată cheltuielile pentru salarizarea șoferilor vor fi:

(4.12)

T – tariful de salarizare

-lungimea totală a rutei. Cursul BNM la data (20.11.2011) 1$=11,85 lei; 1€=15,87 lei

Astfel ştiind că pe parcursul unui an de zile se vor efectua 11 rute cheltuielile pentru un an vor constitui:

(4.13)

Unde: Csal - cheltuielile salariale la executarea unei rute. nc - numărul de curse în an. Kimp - coeficientul ce are în vedere şi plata impozitelor.

Fondul de salarizare necesar va fi egal cu:

(4.14)

Cheltuielile materiale anuale se vor calcula în modul următor:

(4.15)

unde: - cheltuieli pentru consumul de combustibil; - cheltuieli pentru uleiuri motoare;

- cheltuieli pentru uleiuri plastice; - cheltuieli pentru recondiţionarea şi reparaţia pneurilor; - cheltuieli pentru deservirea tehnică şi reparaţia curentă;

4.3.1.1 Calculul cheltuielilor pentru combustibil la efectuarea rutelor.Pentru proiectarea reuşită a locurilor unde mijlocul de transport ar trebui să se

alimenteze cu motorină se iau în consideraţie preţurile la combustibil pentru ţările pe care le va traversa şi legislaţia vamală.În continuare vom realiza graficul de alimentare pe parcursul efectuării rutei:

N/o Ţara Norma de consum

Variaţia cantităţii de combustibilLa intrare Alimentat La ieşire

1. Moldova 60 30 50 202. Ucraina 97 20 150 733. Moldova 60 73 0 13

TOTAL 200

Preţurile pentru combustibil sunt următoarele:

TUR-RETURŢara Preţul, € Preţul Cantitatea, l Cost total,€ Cost total, lei

Moldova 1,02 15,67(MDL) 50 51Ucraina 1,12 9,6(UAH) 150 168

TOTAL 200 219 3475,53

Datorită capacităţii mari a rezervorului pe parcursul efectuării rutei unitatea de transport se va alimenta doar relativ rar.

Ca criteriu de bază pentru locul de procurare a combustibilului va fi preţul acestuia şi restricţiile de import a carburanţilor impuse de unele ţări. Astfel pentru o cursă vom cheltui circa 3475,53 lei sau 219 €.

Suma necesară pe parcursul anului va fi egală cu:

(4.16)

4.3.1.2 Cheltuieli pentru ulei Din lipsa de informaţie din partea producătorilor de tehnică semnificaţiile cantitative ale normelor de consum de materiale lubrifiante pentru MTA contemporane nu sînt specificate. Normele de consum de materiale lubrifiante în transportul auto sînt destinate pentru evidenţa operativă, calcularea normelor specifice de consum de uleiuri şi lubrifianţi în cazul justificării necesităţii de ele la întreprinderile care exploatează tehnica de transport auto. Normele de consum pentru exploatare a materialelor lubrifiante (luînd în vedere înlocuirea şi alimentarea curentă) sînt stabilite reieşind din calculul pentru 100 litri din consumul total de combustibil stabilit după normele pentru acest automobil. Normele consumului de uleiuri sînt stabilite în litri pentru 100 litri din consumul de combustibil. norma consumului de lubrifîanţi - în kilograme la 100 litri de combustibil. Astfel cunoscînd necesarul de combustibil pentru o cursă putem calcula necesarul de ulei după relaţia:

(4.17)

unde: -consumul de combustibil pentru o rută;

- norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de combustibil;

Normele de consum la materiale includ, consumul de materiale necesare în procesul de exploatare şi deservire a mijlocului de transport. Aceste norme le determinăm din normativele stabilite pentru tipul de mijloc de transport de uzina producătoare s-au aprobate de instituţiile de ramură. Astfel cunoscînd necesarul de uleiuri pentru o rută vom calcula cheltuielile anuale suportate de agentul economic:

(4.18)

unde: -consumul de ulei la o rută

-numărul de curse.

-preţul unui litru de ulei.

Analogic se vor calcula şi normele de consum ale uleiurilor de transmisie, lichidelor speciale şi uleiuri plastice:

(4.19)

unde: -norma de consum a uleiurilor de transmisie la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de ulei.

(4.20)

unde: -norma de consum a lichidelor speciale la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de lichid special.

(4.21)

unde: -norma de consum a uleiurilor plastice la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de ulei plastic.

4.3.1.3 Cheltuieli pentru piese de schimb, lei

(4.22)

unde: - normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcurşi.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare, [conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant, [din literatura specializată];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale, [date standardizate].

4.3.1.4 Cheltuieli pentru materiale de reparaţie, lei

(4.23)

unde: - normativul de consum a materialelor de reparaţie la 1000 km parcurşi.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare, [conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant, [din literatura specializată];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale, [date standardizate].4.3.1.5 Necesitatea în pneuri

(4.24)

unde: – parcursul normativ al pneului. n-numărul de pneuri, montate pe automobil.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare, [conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant, [din literatura specializată];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale, [date standardizate].

4.3.1.6 Cheltuieli pentru procurarea pneurilor, lei:

(4.25)

unde: - preţul de procurare a unui pneu.

Containere de tip 20’ refregerator – 64433 lei : 6 ani = 10738.8 lei.

Cheltuielile totale anuale vor fi:

Nr. Indicatorul Valoarea, lei1. Combustibil 159874,32. Ulei de motor 138003. Ulei pentru transmisii 12884. Lichide speciale 315

5. Unsori plastice 13806. Piese de schimb 3365.17. Materiale de reparaţie 2580.68. Containere de tip 20’ refregerator 10738.89. Pneuri 20000

TOTAL 213341.8

Astfel suma cheltuielilor materiale va constitui:

4.3.2 Cheltuieli pentru perfectarea actelorO altă categorie de cheltuieli sunt şi cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare:

cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport; cheltuieli pentru taxe rutiere, taxe vamale şi diurnă. în cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intră: cheltuieli pentru procurarea documentelor vamale, carnet TIR; cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR; cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor; cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză.

4.3.2.1. Cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport. Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR pentru îndeplinirea unei rute. Costul unui carnet este de circa 75 $. Pentru un an de zile vor fi necesare următoarele sume:

(4.26)

4.3.2.2 Cheltuieli pentru procurarea autorizaţieiAutorizaţie pentru traversarea teritoriului cu autovehiculul. Avem nevoie de autorizaţii

de trecere în Ucraina, preţul căreia este de 15 Euro.

(4.27)

4.3.2.3 Cheltuielile de asigurare Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea poliţelor de asigurare a

transportului, iar acesta depinde de perioada de asigurare. Prin asigurarea "Carte Verde" sunt protejate interesele terţelor persoane pentru

pagubele produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor lor în urma accidentelor rutiere, care au avut loc în afara hotarelor Republicii Moldova (pe teritoriul ţărilor membre ale sistemului "Carte Verde").

Prețul poliţei de asigurare Cartea Verde constituie 900 Euro pe an, ceea ce în lei va constitui:

(4.28)

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto este aprobată prin Legea Republicii Moldova "Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule" din 22/12/2006 nr. 414 publicată la 09/03/2007 în Monitorul Oficial nr.032.

Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova.Valoarea acesteia pe un an de zile este de 1000 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu prima, Cartea Verde. Deoarece se completează una pe alta.

(4.29)

4.3.2.4 Cheltuieli pentru taxele rutiere și taxele vamale Taxele de transport şi cele vamale se percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o

serie de factori aşa ca capacitatea de încărcare, dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării mijlocului de transport pe teritoriul ţării respective.

În general acestea au o valoare de circa 100 € pe cursă ceea ce pe parcursul unui an de zile va fi egal cu 9200 €=146004 (lei).

Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:

(4.30)

4.3.3 Cheltuieli administrativeO altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ

următoarele categorii de cheltuieli: amortizarea; salariile administraţiei; impozite; cheltuieli curente;

4.3.3.1 Defalcările de amortizare pentru materialul rulant Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor

administrative, pot fi calculată la evidenţa parcursului:

(4.30)

unde: -preţul rezidual al automobilului, lei;

- norma de amortizare pentru recondiţionarea totală în % din preţul de bilanţ la 1000 km parcuri sau la un an de exploatare. Normele anuale al defalcărilor

de amortizare pentru materialul rulant se determină cu evidenţa parcursului la utilizarea intensivă a automobilelor sau cu evidenţa duratei de serviciu, dacă parcursul automobilului este mic. Norma amortizării cu evidenţa parcursului se calculează astfel:

(4.31)

unde: - preţul de bilanţ rezidual al materialului rulant la momentul decontării, lei;

- parcursul normativ de amortizare al automobilelor, km (pentru automobilele cu capacitatea de încărcare de peste 2t - 300 mii km, remorci şi semiremorci

—200 mii km, automobile de tracţiune şi autobasculante cu capacitatea de încărcare mare – 180 - 500 mii km, pentru autocare—350 - 500 mii km, pentru taximetri —350 mii.km).

(4.30)

Salariile administraţiei se vor calcula din considerentul că sunt angajate 4 persoane cu salariul urmator:

Salariul directorului intreprinderii de transport pentru ruta data este de 10000/500lei pe cursa;

Salarizarea conducătorului auto se va realiza în dependenţă de parcurs, stabilindu-se un tarif de tkm=0,10 €/km, adica- 712,25 lei/rută;

Salariul expeditorului reese din 4% din pretul total al transportarii efectuate, și constituie aproximativ 900 lei;

Reesind din faptul ca ruta data se efectueaz de patru ori pe lună, contabilul v-a primi un salariu la ruta de 1100lei.

4.3.3.2 Cheltuielile anuale pentru salarii vor fi egale cu:

(4.31)

Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite anuale în valoare de-27%; În urma acestora putem calcula cheltuielile totale pentru impozite şi anume:

(4.32)

De asemenea agentul economic mai achită şi impozitul pentru salubrizare, care are valoarea de 18 lei pe trimestru pentru un angajat.

(4.33)

4.3.3.3 Cheltuielile totale administrative vor fi:

(4.34)

4.3.3.4 Cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor fi egale cu:

4.3.3.5 Cheltuielile pentru o rută Chisinau-Odesa-Chisinau vor fi:

273266,05/46= 13874,39 lei = 874,25 €;

Tariful calculat orientativ oferit de către client este de 950 € pe rută. Asfel vom putea calcula veniturile anuale ale întreprinderii conform relației.

(4.35)

Profitul reprezintă scopul final al tuturor agenților economici și este diferența dintre venituri și cheltuieli:

(4.36)Ultimul indicator financiar calculat care reflectă activitatea întreprinderii și perspectiva

de dezvoltare a acesteia este rata rentabilității care este raportul dintre profit și cheltuieli:

(4.37)

În tabelul următor vor fi incluşi principalii indici financiari:

Nr. Indicatorul Valoarea

1. Cheltuieli totale, lei 638221,82. Rentabilitatea 8,7 %3. Profit, lei

12% din conract

4.4 Cheltuielile legate cu transportarea maritimă

Cursul BNM la data (20.11.2011) 1$=11,85 lei; 1€=15,87 lei

Costul transportului maritim containerizat depinde întotdeauna de compania navală. Orice companie navală reprezintă un mecanism în mai multe etape de lucru a profesioniştilor.

Se mai ţine cont de caracterul încărcăturii, încărcarea în port, descărcarea, aprovizionarea cu containere de mărime necesară, costul conosamentului maritim, ţara de închiriere a vasului, asigurarea încărcăturii, ţara de destinaţie, sunt incluse în costul transportului maritim containerizat. Indiferent de cantitatea încărcăturii, modalitatea de transportare, tipul şi greutatea, costul transportului depinde de calitatea de livrare, integritatea mărfii, asigurarea încărcăturii, termenul şi viteza de

transportare a încărcăturii, ce distanţă va avea de parcurs transportul până la locul unde se află încărcătura, distanţa de transportare, numărul ţărilor de tranzit până la locul destinaţiei, taxele de tranzit la transportarea acestei încărcături, condiţiile de plată pentru transportare, viteza de transportare, şi chiar condiţiile climaterice.

4.4.1 Fractul la transportarea containerului 20’ CA=200$=2370 lei; CA (anual)= CA· Ncont = 2370 · 46 = 109020 lei

unde: Ncont – numărul de containere transportate

4.4.2 Suplimentul BAF (pentru combustibil)CBAF=10,4$=123,24 lei;CBAF(anual) = CBAF· Ncont = 123,24 · 46= 5669,04 lei

4.4.3 Suplimentul CAF (pentru convertaţia valutei)CCAF=12,6$=149,31 lei ; CCAF(anual) = CCAF· Ncont = 149,31 × 46= 6868,26 lei

4.4.4 Suplimentul DOC (pentru perfectarea documentației)CDOC =17$=201,45 lei ;

CDOC(anual) = CDOC· Ncont = 201,45 × 46= 9266,7 lei

4.4.5 Suplimentul ISPS (administrare la încărcare și securitate)CORC=19$=225.15 lei ; CISPS(anual) = CISPS· Ncont = 225.15 × 46= 10356,9 lei

4.4.6 Taxa în portul de încărcare

= 180$ = 2133 lei ;

(anual) = = 2133 × 46 = 98118 lei

4.4.7 Taxa în portul de descarcare

( anual)= · = 2133 × 46 = 98118 lei

4.4.8 Taxa pentru serviciile oferite de catre port = 60 $ = 711 lei ;

(anual)= · = 711 × 46 = 32706 lei

4.4.9 Cheltuielile totale la o singura ruta ale transportului maritimC1ruta = 2370+123,24+149,3+201,45+225,15+2133+2133+711=8046,14 lei

4.4.10 Cheltuielile totale anuale ale transportului maritim (tr. Marit)= 8046,14 × 46 = 370122,4 lei

4.4.11 Cheltuielile totale anuale = (tr. Marit) + (tr. Rutier) = 370122,4 + 638221,8 = 1008344 lei

4.4.12 Preţul de cost a transportării unui container pe cale maritima si rutiera pe ruta Syria-Odesa-Chisinau Pcost = ÷ Ncont = 1008344 : 46 = 21920,53 lei = 1850 $