116249655-Ortopedia-conspect

8/12/2019 116249655-Ortopedia-conspect

1/61

Ortopedia:1. Definiie noiunii Stomatologie ortopedic. Compartimentele. Metodele de tratament.Stomatologia ortopedica este un compartiment al Stomatologiei generale si Ortopediei generale, sau stiinta cocupa de studiul etiologiei (cauzelor), patogeniei ( mecanismul de dezvoltare a maladiei), tabloul clinic, avinvedere metodele de diagnostic, profilaxie si tratament ale leziunilor sistemului stomatognat. Ea dispune deurmatoarele metode de tratament: functionale (mioterapia, mecanoterapia), de aparataj (aparate ortodontice ccaracter curativo-diagnostic, de imobilizare), protetice si mixte.

2. Definiie noiunii Sistem stomatognat. Componentele sistemului stomatognat.Sistemul stomatognat reprezinta un ansamblu de orgare si tesuturi situate in regiunea maxilo-faciala, care dirindirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului: masticatie, deglutitie, respiratie, fonatie. Sstomatognat este alcatuit din urmatoarele componente principale: ) sc!eletul maxilo-facial" #) dintii, care foarcadele dentare" $) %&'" ) musc!i" ) mucoase" *) vase sanguine, limfatice si nervi" +) buzele, obrajii si l

3. Factorii ce dirijea de !oltarea sistemului stomatognat. "egtura reciproc dintre funcie #i morfologiedup e$emplul %&M. Dou etape 'n morfologia postnatal a dinilor.

actorii de dezvoltare a SS: ) biologic" #) genetic" $) neuro-endocrin" ) functional. Etapele de de morfolo postnatala a dintilor: ) de la eruptie pina la instalarea ocluziei (pina la * ani), se mai numeste morfologie psi este considerata ca norma" #) morfologia secundara (de la * ani pina la sfirsitul vietii)" sub influienta funaltor factori (endogeni sau exogeni) are loc modelarea si sc!imbarea structurii coroanei dintelui. egatura recdintre functie si morfologie- la animalele de prada %&' este prezentata printr-o imbinare unica a fosei articulcondilii articulari ai mandibulei. %stfel mandibula se poate deplasa numai in plan vertical iar dintii au cuspizsi ascutiti. a rumegatoare mandibula executa numai miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o fconcava, iar fosa articulara este de forma convexa" dintii laterali au suprafete ocluzale mari. a rozatoare, strarticulatiei permite deplasari mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situa plan sagital, iar incisivii sunt bine dezvoltati si ascutiti. a om mandibula executa miscari in toate planurile faptului de imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise. n concluzie sc!imbarile de functiela modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor.

(. Funciile proprii #i au$iliare ale sistemului stomatognat. Caracteristica. Componentele funciei deautomeninere.

unctii proprii: )masticatie" #)fonatie" $)fizionomie (estetic)" )automentinere. unctii auxiliare: respiratiadeglutitia, analizatorica. 'asticatia este cea mai importanta functie ce influienteaza formarea intregului sistemstomatognat. /urata masticatiei este aproximativ de # ore zilnic. onatia, fiind cea mai recenta functie, totodaconstituie si caracteristica cea mai esentiala a omului. Omul vorbeste in mediu timp de 0- 1 ore zilnic. izioeste manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitate omului sa-si exprime dispozitdorinta, starea de indiferenta relativa, etc., si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni. unctia deautomentinere include $ componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. 2rin autoconservare sesubinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognat care asigura prevenirea afectiunilor

provoca tulburari functionale ale intregului sistem. %ici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucalintermediul salivei. &ermenul autostimulare prevede acele aspecte de structura si functie care genereaza actistimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia muscu presiunea masticatorie etc.) 3otiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modifimorfologice conform functiei si invers.

). &raseele de for la mandi*ul+ contrforsele la ma$il. %rgumentai ce a condus la formarea lor #iimportana practic.

iniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribmandibulei rezistenta cuvenita. /eosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: )marginale" #)bazilare"$)transversale" )anterioare" )posterioare" *)capsulans" +)radiale. a maxila avem unmatorii stilpi de rezis

)nazofrontali" #)zigomatici" $)pterigopalatini" )palatini. a formarea acestor stilpi (linii, traveuri) de fortaincordarile, presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de mastimportanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticato

identificarea unor discordante.


2/61

,. Componentele %&M+ 3 forme ale tu*ercului articular.-o iia condililor articulari ai mandi*ulei 'n foselearticulare 'n condiii de norm.

%&' este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul ar(meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.

pifi ele condiliane ale mandi*ulei. %ceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situa plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. /imensiunile lordeterminate de particularitatile constitutionale, individuale, de virsta si permanent se gasesc sub inmodelatoare a factorilor functionali. 2e fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterig

care se insera musc!iul pterigoidian extern. 2ortiunea superioara la adulti are in lungime un diametru de 0-iar transversal - 0- 4 mm. n raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua forme tipice dearticulare: )ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal" #) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrultransversal un- depaseste cu mult pe cel sagital. n conditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putlaterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea antelor articuleaza cu tuberculul articular. /atorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitatea craniuasupra oaselor craniului. 2ierderea dintilor laterali sau alte stari patologice (abraziunea patologica a tesuturiale dintilor etc.) duce la sc!imbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal prodeseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasneurovascular.Fosa articulara. osa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. %nterior ea marginetuberculul articular, distal cu scizura 5lasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterosului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa caarticulara de cutia craniana. %dincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubarticular care are in mediu *-+ mm. 6avitatea ei este de #-$ ori mai mare decit condilul articular al mandibulce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. 7olta cavitatii articulare are o captuseala de carregiunea scizurii 5lasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. naltimea ocluziei arcadelor den permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la bazatuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare.&u*erculul articular. &uberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de ceelemente ale articulatiei prin diverse forme. 2e panta lui posterioara, care are o inclinare in jos si anterior, emediu cu $$8, aluneca epifizele condiliene articulare ale mandibulei.&uberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol im particularitatile functionale ale articulatiei temporomandibulare, determinate de consistenta produselor alimcit si sc!imbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superiocopii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. 6u pierderea dintilor acest elemarticulatiei temporomandibulare treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme ale tuberculului articular- plata, m pronuntata, abrupta. 5radul de pronuntare la fel este in dependenta de factorul functional. Se considerafolosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dez pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in

masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului.Discul articular /meniscul0. 'eniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat inepifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. /atorita acestui femeniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. /e marginea lui insera capsula articulara. /iscul artisubimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. /e disc si capsula portiunea superioara a musc!iului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epcondiliene ale mandibulei. 'eniscul un numai lic!ideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apocondiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.Capsula articulara. 6apsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu margdiscului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deconsiderabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital."igamentele. igamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. 2rima grupa este prezendoua perec!i de ligamente: )disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si #) disco-mandibulafixeaza discul de mandibula. 5rupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibsfenomandibulare si stilomandibulare. 9olul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea mi


3/61

de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limiscarilor mandibulei in genere.

&rei forme ale tu*erculilor articulari plata, mijlociu pronuntata, abrupta. n conditii de norma, cind sunt prezcel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. %stfel presiunea masticatorie se transmite asuproaselor craniului.

. Mu#c ii ridictori+ co*or'tori+ propulsori ai mandi*ulei #i funciile au$iliare.Musc ii ridicatori sunt prezentati de $ perec!i de musc!i: m. temporal" m. maseter" m. pterigoidian intern.M.temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida amandibulei. /upa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in $ fascicole: anterior, mijlociu si poste

a contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, ce ui mijlociu- ridicarea si retropulsia, iar lacontractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei. M. maseter - are insertia fiza pe arcada zigomaticasi mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. %re # fascicole: superficial, cu directia oblica a fibr profund- cu directia fibrelor in plan vertical.M. pterigoigian intern4 are punctul fix de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. a contractie bilaterala- ridica mandsus si putin o deplaseaza inainte, a contractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntrusens opus directiei de contractare a musc!iului. &oti acesti musc!i contribuie la mentinerea ung!iului mandibintr-o pozitie ec!ilibrata.Musc ii co*oritori - prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pemandibula si alta pe osul !ioid. 'usc!ii coboritori ai mandibulei sunt numiti si musc!i supra!ioidieni, formindtotodata planseul bucal. Sunt formati din $ grupe: genio!ioidieni, milo!ioidieni si fasciculele anterioare alemusc!iului digastric. 5enio!ioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milo!ioidieni- pe liniioblice interne" iar fasciculele anterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. 2rin contractiacoboritorilor se realizeaza o desc!idere mai mica sau mai mare a gurii. /istanta dintre marginile incizale ale dfrontali la o desc!idere a gurii la maximum este in mediu egala cu cm.Musc ii propulsori4 m. pterigoidian extern. unctia principala este propulsia mandibulei in plan sagital sitransversal. '. pterigoidian extern este compus din # fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontainferior- cu fibre musculare orientate oblic. asciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a ossfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. asciculul inferior insera pe punctul fix defata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.

5. Definiie -resiune masticatorie . Fora muscular a*solut. Metode de determinare.orta musculara absoluta este forta dezvoltata de musc!i in timpul contractiei maximale. a musc!ii ridicator

mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) ; forta absoluta a lor va fi de $41- 11 g ( cmg). 2resiunea masticatorie este acea forta a musc!ilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor d

in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic 7lec , cu ajutorulgnatodinamometrului electric construit de discipolii lui 7lec . orta necesara pentru farimitarea alimentelor determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.

6. numerai indicii medii ai re istenei parodontului dup 7a*er la *r*ai #i femei. 8mportana practic.ndicii medii ai rezistentei parodontului dupa >aber la barbati constituie g iar la femei de $1 g. %ceas

presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. /easemeneste foatre important la intocmirea planului de tratament protetic ec!ilibrat functional.

19. Caracteristica forei medii necesare pentru frmiarea alimentelor 'n condiii de norm. Definiie Forede re er! ale parodontului . 8mportana practic.

orta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. orta medie la faramitaralimentelor este de 0-#1 g. %ceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lic!idului. orta de rezerva a parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent sc!imbatoare a parodontului si

depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. 2uteconstata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar 1? din forta totata a parodontului, pe cind ceala parte se gaseste in rezerva. mportanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosi permanenta a alimentelor dure. %ceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional smorfologic.


4/61

11. 8ndicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor. numerai semnele anatomice de deose*ire aledinilor.. iecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. 6oroana este acoperita cu smalt i

radacina cu un strat de cement.#. 6oroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. 6oroana clinica este partea

extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. 9aportul mediu dintre radacina si coroana este dedin care cauza dintele se considera pirg!ie de gradul . 'icsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezulabraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. 2e cind cresterea coroanei clinice influient

negativ asupra stabilitatii dintelui.$. 9aportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. %cest raport creste spre distal- adsuprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la molari).

. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta o linie imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.

. iecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. a frontali suprafata actorizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa" iar la dintii laterali invers.

*. 2articularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea dcare este mai redusa. 6oletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu festonul gisi este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele proximale.

Semnele anatomice de deose*ire ale dintilor

/eosebim dinti frontali si dinti laterali. ncisivii- functie de incizie a alimentelor" caninii- sfisierea alimentelo premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. ncisivii au coroana turtita comparata cu o dalta" au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita" premolarii au un volum coronar mai mare ddintilor frontali" molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi ( - ) prezentind pe suocluzala mai multe santuri intercuspidiene. %lte semne de deosebire: directia radacinii, ung!iurile coroanelordintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea losuprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triung!iulara, ovala, patrata, dreptung!iulara).

12.Morfologia functionala incisi!ilor +caninilor+ premolarilor. 8naltimea coronara dupa Marselier.

:8ncisi!ii centrali superiori4 mai mari din@i dupA volum din grupa incisivilor, implanta@i Bn por@iunea carcadei superioare de o parte Ci de al ta a l iniei mediane a fetei . 6oroana lor este turt i tA Bn sens vest ibuastfel BncDt forma poate f i comparatA cu o lopA@icA. 2e mAsurA ce se apropie de colet , coroana se trecDnd Bn rAdAcinA.Suprafa@a vestibularA a incisivilor centrali superiori este convexA atDt Bn sens gingivoincizal, cDt Cimeziodistal Ci are o formA dreptung!iularA cu latura verticalA mai mare decDt cea orizontalA. a tineri, paceastA suprafa@A sunt situate douA Can@uri orientate vertical cu o adDncime mai accentuatA la marginincizalA care se atenueazA treptat, pDnA la dispari@ia lor la jumAtatea BnAl@imii suprafe@ei vestibul rCan@uri Bmpart suprafa@a vestibularA Bn trei lobi inegali: distal cel mai mare, mezial de mArime mijloccentral cel mai mic, creDndu-se astfel o uCoarA ondulare triplA. 6u anii, datoritA ac@iunii abrazive aalimentelor Ci periu@ei de din@i, Can@urile Ci lobii treptat se Cterg. Suprafa@a vestibularA este mai latregiunea marginii incizale Ci mai BngustA Bn zona coletului. 'arginea distalA a suprafe@ei vestibul re estscurtA Ci mai convexA decDt cea mezialA, care este mai mare Ci mai planA.

Suprafa@a pala t ina lA a inc is iv i lor cent ra l i super ior i a re o formA t r iung! iu larA cu baza spre marginciza lA Ci d imensiuni mai mic i decDt suprafa@a ves t ibularA. 2roximal ea are cDte o BngroCare de .numitA creastA marginalA. Sunt creste marginale, mezialA Ci distalA, care converg spre treimea cerviunde se unesc formDnd tuberculul dentar, care poate avea rel ief Ci forme variate: Can@uri vert icale, oriorb (foramen caecum) etc.

Suprafe@ele proximale au formA tr iung!iularA cu baza spre co let , laturi le cArora sunt formate de margves t ibularA Ci pa la t ina lA a le suprafe@elor respect ive , care se BntDlnesc Bntr-un ung! i ascu@it la mincizalA. Suprafe@ele proximale sunt uCor convexe spre colet . Suprafa@a proximalA mezialA este madecDt cea distalA atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. %mbele suprafe@e proximale au acelaCi contur BnsA suprafa@a distalA are o convexitate mai accentuatA.'argFinea incizalA este pu@in oblicA de jos Bn sus Ci Bn sens meziodistal, avDnd un relief ondulat, forma proeminen@e, ce corespund celor t rei lobi vest ibuluri, care Ci ele cu vDrsta se abraziazA. a unirea margiincizale cu suprafa@a mezialA se formeazA un ung!i de circa 0 G41H, iar la unirea cu suprafa@a distalAobtuz, rotunjit . %tDt incisivii superiori, cDt Ci cei inferiori (centrali Ci laterali) sunt din@i monoradicula

I 8ncisi!ii laterali superiori. %u aceeaCi formA generalA ca Ci in cisivi i central i superiori , dar cu dimensiu

mai mici Ci cu unele detal i i morfologice mai accentuate. Sunt implanta@i Bn !emiarcadele dentare imedupA incisivii centrali .Suprafa@a vestibularA a incisivilor laterali superiori este mai BngustA Ci mai convexA decDt a incisivilo6a Ci la incisivi i central i, pe suprafa@a vest ibularA sunt s i tuate douA Can@uri cu aceeaCi orientare, carBn ce i t re i lobi : d is ta l -mare , mezia l - mi j loc iu Ci cent ra l -mic . Spre deosebi re de inc is ivul cent ra l , mardis ta le : Ci mezia le a le inc is ivulu i la tera l converg , Bn major i ta tea cazur i lor de la ecuatorul coroanemarginea incizalA, fAcDnd marginea incizalA mai scurtA decDt diametrul dintelui la ecuatorul anatomic.


5/61

Suprafa@a palatinalA este mai micA decDt cea vestibularA Ci mai oblicA, deosebindu-se de suprafa@a incisivului central printr-o exprimare mai accentuatA a tuberculului dentar. 2e suprafa@a palat inalA Cemai frecvent orif iciul orb. Suprafe@ele proximale au formA tr iung!iularA. Suprafa@a proximal-mezialAmare decDt cea proximal-distalA Ci este convexA Bn jumA tatea incizalA Ci platA la colet , f i ind mai rotmarginea vestibularA. Suprafa@a distalA Bn general este platA Ci se rotunjeCte Bnspre ung!iul incizal.'arginea incizalA este asemAnAtoare cu a incisivului central, deosebindu-se totodatA de ultimul prin ung!imezial mai ascu@it Ci cel distal mai obtuz Ci mai rotunjit .

I 8ncisi!ii centrali #i laterali inferiori. Sunt cei mai mici din@i Ci ca Ci incisivi i superiori sunt implanta@ parte Ci al ta a liniei mediane a fe@ei Bn aceeaCi ordine. %tDt incisivi i centrali , cDt Ci cei lateasemAnAtori , avDnd coroane turt i te Bn sens vest ibulo- l ingual Bn por@iunea incizalA Ci Bn sens mezicolet, con- ferindu-i astfel forma de daltA . ncisivul central este mai Bngust decDt cel lateral.Suprafe@ele vest ibul re au un aspect alungit de forma unui paralel ipiped, f i ind convexe Bnspre colet Ci plate spre marginea incizalA. 2e ele sunt situate cDte douA Can@uri care Bmpart sup-rafa@a vest ibul rd in te Bn t re i lobi de mArime egalA, fAcDnd-o uCor t r i lobatA. Suprafe@ele l inguale au aceeaCi BnAsuprafe@ele vest ibul re, f i ind BnsA pu@in mai Bnguste Bn sens meziodistal Ci pu@in concave. Ele netede, dar, uneori ca Ci la incisivii superiori, pe suprafa@a lor pot fi tuberculi mici nediviza@i.

Suprafe@ele proximale au o formA tr iung!iularA, f i ind aproape egale atDt mezial , cDt Ci distal , cu aproximativ plan, fiind convergente spre colet.

'arginile incizale sunt orizontale, iar ung!iurile atDt meziale, cDt Ci distale sunt drepte.

I Caninii superiori. %u coroanA canoidA, a cArei margine incizalA are forma unui vDrf de suli@A . 6aninii sunt cei mai lun puternici din@i din grupul din@ilor frontali Ci sunt implanta@i Bn !emiarcadele dentare, distal de incisivii laterali. Suprafa@aaccentuat convexA atDt vertical, cDt Ci meziodistal. Ea este BmpAr@itA Bn douA fa@ete de cAtre o creastA de smal@ vert

porneCte de la cuspid spre colet. 'arginile acestei creste formeazA douA Can@uri (unul mezial Ci altul distal) fiind divergentcurbate uCor, atenuDndu-se treptat aceastA curburA pDnA la treimea mijlocie a suprafe@ei vestibul re. a@eta mezialA este distalA mai mare. Kneori pe fa@eta distalA se observA un Can@ care o Bmparte Bn doi lobi. 'arginea mezialA este uCor convexeste mai pronun@at convexA Ci mai scurtA .Suprafa@a palatinalA este mai micA decDt suprafa@a vestibularA, datoritA reorizontal. Ea este oblicA Bn sens vertical fe@ ei pal ati ne, iar une ori c!i ar Ci Bn reg iun ea col etu lui , se afl A tu ber ccare deseori are o formA pronun@atA de cuspid mic. /e la tuberculul dentar spre marginea incizalA pocres te : mezia lA G spre ung! iu l mezia l , d is ta lA G spre ung! iu l d is ta l Ci medianA G spre vDrful cuspid%ceste cres te sunt despAr@ite de douA Can@uri mai mul t sau mai pu@in expr imate . Suprafe@ele proformA tr iung!iularA cu vDrful Bndreptat spre marginea incizalA Ci cu baza spre colet , Ci au formA cotreimea incizalA Ci plai tA Bn treimea cervicalA. Suprafa@a proximal-distalA are dimen siuni mai mici avertical, cDt Ci orizontal, Ci este mai convexA incizal Ci mai platA cervical decDt suprafa@a proximal-m

'arginea incizalA este BmpAr@itA de un cuspid Bn douA margini inegale: marginea incizal-mezialABntinde de l a vDrfu l cusp idu lu i sp re supra fa@a mezia lA Ci fo rmeazA ung! iul mez ial de o fo rmA marginea incizal-distalA care se Bntinde de la vDrful cuspidului spre suprafa@a distalA, formDnd ung!mai desc!is Ci situat mai aproape de linia coletului. 'arginea distalA este mai lungA decDt cea mezialA.

a tineri vDrful cuspidului are un relief ascu@it rotunjit , care cu timpul se abraziazA transformDndu-se BmicA suprafa@A ocluzalA.

I Caninii inferiori. 2rezintA aceleaCi caractere morfologice generale cu ale canini lor superiori , avDndunele deosebi r i mai pu@in sau mai mul t accentuate . 6oroanele canin i lor infer ior i sunt mai tur t i te Bmezi odist al Ci mai B nalte , iar rAdAc inil e su nt mai scurt e com parat iv cu ale c anini lor s uperi ori. Suprafa@aare un aspect mai alungit FCi este mai pu@in convexA Bn ambele direc@ii, comparativ cu a caninului superior, este BmpAr@itBn trei lobi inegali, care sunt mai pu@in pronun@a@i, abia perceptibili.Sup ra fa @a li ngua lA es te ma i Bn gust A dvest ibularA Ci prezintA aceleaCi detal i i morfologice ca Ci suprafa@a palat inalA a caninului superior, rfiind mai pu@in exprimat, din care cauzA suprafa@a lingualA este mai simplA, avDnd un tubercul lA@it

Suprafe@ele proximale au ace laCi contur t r iung! iu lar Ci aceeaCi or ientare , f i ind uCor convexe Ci paralele.'arginea incizalA este BmpAr@itA de un cuspid mai pu@in pronun@at, Bn douA margini inegale. 'arginea

este mai lungA Ci mai oblicA, deplasDnd astfel cuspidul mai spre mezial.I -rimul premolar superior. Este primul dinte din grupul din@ilor laterali Ci este implantat Bn !emiarcada dentarA imediat du6oroana lui are o formA cuboidA neregulatA" este un dinte bicuspidat Ci biradicular.Suprafa@a vestibularA este uniform convdirec@ii Ci este asemAnAtoare cu cea a caninului, fiind mai micA Ci mai latA, iar caracterele morfologice sunt mai [email protected]@a palatinalA are acelaCi contur general ca a suprafe@ei vestibul re Ci prezintA dimensiuni mai mici Bn amb perfect netedA. Suprafe@ele proximale sunt mai mari decDt suprafe@ele palatinale Ci vestibul re. Suprafa@a proximal-metrapezoidalA, este convexA Bn treimea ocluzalA, Bn special spre vestibul r unde formeazA punctul de contact cu dintele vecin, spre colet. 'arginea mezialA vestibularA este curbA de sus Bn jos,L iar cea palatinalA mai are Ci o direc@ie oblicA spre vestibuscurtA decDt cea vestibularA. Suprafa@a proximal-distalA are aceleaCi caractere morfologice ca suprafa@a proximal-mezialA,cDteva deosebiri: este mai convexA Ci se lArgeCte spre colet, formDnd o depresiune concavA spre cervi ca l . %c es t se mn es tun indice de identificare a primului premolar superior Ci a !emiarcadei din care provine.

Suprafa@a ocluzalA este t rapezoidalA, formatA din margini MvestibularA, palat inalA, mezialA Cicusp iz i , un Can t in te rcusp idian C i # fose te. ' arginea ves t ibularA est e t r il oba tA dato r i tA p roemi

corespunzAtoare a ce lor t re i lobi de pe suprafa@a ves t ibularA. ' a rg inea pa la t ina lA are formA de seformatA de cuspidul palat inal . 'argini le proximale au formA de curbe ce converg spre palat inal formacrestele meziale Ci distale care unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal.

9e l ie fu l suprafe@ei oc luzale es te format de ce i doi cuspiz i G unul s i tua t ves t ibular Ci a l tu l pa la6uspidul ves t ibular es te mai putern ic , ceva mai mare Ci mai proeminent decDt ce l pa la t ina l Ci es te central sau pu@in distal . 6uspidul palat inal este mai teCit decDt cel vest ibular Ci este deplasat spre sumezia lA. / in vDrful cuspiz ilor p leacA creste le axia le care coboarA spre Can @ul in tercuspidian G prelungirea celeilal te, BmpAr@ind suprafa@a ocluzalA Bn douA versante: unul mezial mai mic Ci unu


6/61

mare. /e pe versantele meziale Ci distale ale cuspidului vest ibular pornesc douA Can@uri paralele cresteiformDnd fosetele ocluzale care nu trec peste cuspidul palat inal . 6uspizi i ves t ibular Ci palat inal sunt desde un Can@ intercuspid ian cu d i rec@ie meziodis ta lA, s i tua t mai aproape de suprafa@a pala t ina lA. %traversDnd suprafa@a ocluzalA Bn di rec@ie d is ta lA, se te rminA pe suprafa@a cres te i marginale , ia rmezialA de cele mai multe ori depACeCte creasta marginalA Ci se terminA c!iar pe suprafa@a mezialA.

ExaminDnd cuspiz i i tu turor d in@ilor la tera l i , observAm cA a tDt cuspiz i i ora l i , cDt Ci ce i ves t ibuBmpAr@i@i de c res te sag it a le Bn douA ver san te: exte rn C i int e rn . Nersan tu l extern e st e s i tua t BvestibularA, iar cel intern Bn direc@ie oralA.9AdAcina primului premolar superior Bn ** cazuri din 11 este bifidA, astfel fiind reprezentatA de o rAdAvestibularA Ci alta palatinalA. n $1 de cazuri rAdAcina este unicA Ci Bn cazuri G trifidA.

I -remolarul doi superior. Este al cinci lea dinte din arcada dentarA, implantat imediat dupA primul prem2remolarul doi super ior es te asemAnAtor cu pr imul premolar super ior, dar a re o conf igura@ie mai s idimensiuni mai mici .

6aracterele morfologice ale premolarului doi superior, dupA cum s-a men@ionat , sunt identice cu ce primului premolar cu excep@ia suprafe@ei ocluzale. Suprafa@a ocluzalA este bicuspidatA, BnsA cumArime sunt egal i Bntre e i . an@ul in tercuspid ian Bmpar te suprafa@a ocluzalA Bn douA por@iuni vest ibulo- palat inal Ci se terminA la marginea crestelor proximale: forma Can @urilor de pe suprafa@a oaseamAnA mult cu litera >.9AdAcina Bn 0#? cazuri din 11 este unicA, dar poate fi atDt bifidA, cDt Ci trifidA.:-rimul premolar inferior. Este implantat ca Ci omologul sAu superior dupA canin Ci este al patrulea dintarcada dentarA inferioarA. 6oroana are o formA mai mult asemAnAtoare cu un ci l in dru, este un dinte biCi monoradicular .Suprafa@a vestibularA este asemAnAtoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici atDt Bn sens vertical, cDt este BmpAr@itA de douA Can@uri verticale pu@in exprimate Bn $ lobi inegali, dintre care cel medial este mic, cel distal G mijeste mai mare Ci mai pronun@at. %ceasta permite ca creasta sagitalA a cuspidului vestibular sA BmpartA marginea ocluzaBn douA versante inegale: mezial , care este mai mic Ci ascu@it , Ci distal G mai lung Ci oblic . Suprafa bularA este convexA Bn ambele direc@ii , at ingDnd convexitatea maximA la limita uniri i t reimii meziacervicalA. %cest re l ief contr ibuie la aplecarea cuspidului vest ibul r spre l ingual , adu- cDndu- Bn cele mcazuri pDnA la axul vertical al dintelui.

Suprafa@a lingualA este convexA Bn ambele direc@ii Ci mai micA decDt suprafa@a vestibularA, astfel cA BnAl@imea ei jumAtate din BnAl@imea suprafe@ei vestibul re. %ceste particularitA@i constituie punctul de trecere de la din@ii mo bicuspida@i ca Ci Bn cazul primului premolar superior" suprafa@a lingualA nu prezintA detalii morfologice, fiind netedA proximale sunt uCor convexe Ci converg atDt spre colet , cDt Ci spre lingual . 6onvergen@a ves t ibulo lingua lA est e Bn t r eimea vest ibu larA, unde f ace punc t de con tac t cu d in@i i vecin i. a suprafe@elor proximale spre suprafa@a l ingualA se formeazA un ung!i accentuat rotunji t . Suprafe@ele au formA trapezoidalA cu baza micA spre ocluzal . Suprafa@a proximalA mezialA este mai mare decDt proximal-distalA.Suprafa@a ocluzalA are o formA pu@in ovoidalA alcAtuitA din margini, # cuspizi, un Can@ intercuspidfosete. 9elieful ei este format de # cuspizi inegali: vestibul r Ci lingual. 6uspidul vestibul r are o BnAl@lA@ime aproape de douA ori mai mare decDt cel lingual, avDnd o Bnclinare spre lingual de aproximativ %ceasta, dupA cum s-a men@ionat mai sus, permite ca vDrful cus- pidian sA ajungA pDnA la axul verticadintelui. / in vDrful cuspidului vestibul r porneCte o creastA axialA de smal@ spre Can@ul intercuspidiancoincide Ci continuA cu creasta axialA a cuspidului lingual. 6reasta axialA Bmparte versantul intern al cuvestibul r Bn douA fosete: mezialA Ci distalA. oseta mezialA este mai pronun@atA decDt cea distalA. fosete, paralel crestei axiale, se gAsesc Can@urile secundare numite Can@uri de descArcare. %ceste douAsunt unite de Can@ul intercuspidian, care se Bntinde pDnA la crestele proximale. an@ul intercuspidian ade curbA cu concavitatea orientatA spre suprafa@a vestibularA Ci este situat mai mult spre marginea lingu

I -remolarul doi inferior. Es te a l c inci lea d in te d in arcada dentarA infer ioarA, implantat dupA pr premolar . 6oroana lui are o formA cuboidA Ci este pu@in mai mare decDt cea a primului pre molar , estemonoradicular Ci bicuspidant sau tricuspidant .Suprafa@a vestibularA este convexA atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. 6onvexitatea maximA verticalA este situatA Bn tretrece lent Bn sens meziodistal. n compara@ie cu omologii sAi, aceastA suprafa@A este BmpAr@itA de douA Can@uri Bn t pu@in accentuat. obul central este mai lat Ci abia depACeCte relieful lobilor mezial Ci distal. 'arginea ocluzalA este mai pu@inla ceilal@i premolari Ci este BmpAr@itA de vDrful cuspidului Bn douA versante aproape egale, care, unin-du -s e cu ma rgi nformeazA ung!iuri le distal Ci mezial . Kng!iul mezial este pu@in mai ascu@it , iar cel distal mai oblic . Sl ingualA es te mai micA decDt cea ves t ibularA Ci es te uCor Bncl ina tA spre l ingual , cu o convexi ta te d i rec@ii. / in t re imea cervica lA, a tDt suprafa@a l ingualA, cDt Ci cea ves t ibularA converg oc luzal , diametrul vestibulolingual sA fie mai mic la nivelul suprafe@ei ocluzale.

Suprafe@ele proximale sunt convexe Ci convergente spre colet Ci au o formA pAtratA" convexitateaatinge marginea ocluzalA, nivelul unde se realizeazA contactul interdentar cu din@ii vecini.

Suprafa@a ocluzalA are un re l ie f dependent de prezen@a a doi sau t re i cuspiz i . n cazul cDnd socluzalA prezintA doi cuspizi , rel ieful ei este asemAnAtor cu cel al primului premolar infe rior Ci se de prin urmAtoarele semne: vDrful cuspidului vestibular nu este accentuat Bnclinat spre lingual" in tercuspid ian es te s i tua t mai ves t ibular, mot iv care a condus la s i tuarea fose te lor mezia le Ci d is ta laproape de marginea vest ibularA a suprafe@ei ocluzale" cuspizi i vest ibular Ci l ingual sunt aproape de mArime. Knii autori Bn general socot cuspidul lingual mai puternic decDt cel vestibular.

n cazul cDnd suprafa@a ocluzalA prezintA $ cuspizi, Can@urile, fosetele Ci cuspidul vestibular au acelarelief. 'odificArile se petrec la nivelul cuspidului lingual, care este BmpAr@it Bn doi cuspizi de un Can@ direc@ie lingualA ce BCi ia Bnceputul din Can@ul intercuspidian cu direc@ie meziodistalA. an@ul inte


7/61


8/61

cuspidul distopalat inal , care deseori aproape nu se mai observA, iar suprafa@a ocluzalA este reprezentatde trei cuspizi . n aCa cazuri rel ieful suprafe@ei ocluzale este conferi t de aceCti cuspizi care sunt s i tua@# cuspizi vest ibulari Ci unul palat inal . %stfel por@iunea palat inalA a Can@ului distopalat inal se reducdispari@ia completA, sau coincide cu Can@ul secundar al crestei oblice contr ibuind la reducerea fosete por@iunea distalA se contopeCte cu Can@ul intercuspidian meziocentral . /eci suprafa@a ocluzalAreprezentatA Ci de $ cuspizi, creasta oblicA, o fosetA principalA Ci una accesorie Ci # Can@uri intercusp9AdAcinile sunt implantate Bn arcada dentarA ca Ci la primul molar superior.

I Molarul al treilea superior. Este implantat dupA al doilea molar Ci este ul t imul dinte din arcada dentocupDnd locul 0. 'a i este numit Ci molarul de minte, datori tA perioadei de erup@ie G Bntre *G 1 anifo rmA var i ab i lA , pu@in cons tan tA, poate f i t r icus - p idant sau mul t icusp idan t , t r ir ad icu lar s au mmul ti radicular. 6Dnd molarul t re i super ior es te normal dezvol ta t , a re carac teri s t ic i morfologice genasemAnAtoare cu ale molarului doi superior, avDnd trei cuspizi, dimensiunile Ci volumul fiind mai redus.

I -rimul molar inferior. Este implantat dupA al doilea premolar inferior Ci este al Caselea dinte din ardentarA inferioarA. 6oroana are o formA cuboidA Ci este un dinte pentacuspidat Ci biradicular .

Suprafa@a vest ibularA a primului molar inferior este del imitatA de margini laterale: ocluzalA-, dondulatA, ec!ivalentA celor t rei cuspizi vest ibulari" cervicalA reprezentatA de douA convexitA@i orienta(una mezialA Ci al ta distalA), care se unesc printr-o uCoarA ondulare spre spa@iul interradicular coresdel imi tAr i i rAdAcini lor" douA margin i proximale convergente spre cole t , marginea d is ta lA a cArora convexA Ci mai scurtA decDt cea mezialA. 'argini le laterale conferA suprafe@ei vest ibul re formA trapcu baza mare si tuatA Bn sens ocluzal , iar baza micA G Bn sens cervical . 9el ieful suprafe@ei ocluzale estenAtor cu cel al premolari lor inferiori , avDnd convexitate maximA Bn treimea cervicalA, f i ind aproape sens ocluzal Ci oblicA Bn sens l ingual . Suprafa@a vest ibularA este BmpAr@itA de douA Can @uri vert id is ta l ) Bn t re i lobi inegal i . an@ul mezia l porneCte de pe suprafa@a ocluzalA Ci .cont inuA pDnA lasuprafe@ei vest ibul re, terminDndu-se Bntr-o depresiune care formeazA foseta vest ibularA (orif iciu orCan@ Bmparte suprafa@a vest ibularA Bn doi lobi: vest ibulomezial Ci vest ibulocentral . obul mezial estversantu l extern a l cuspidulu i mezioves t ibular, lobul cent ra l es te format de versantu l extern a l cuspidcentrovest ibular Ci este mai mic decDt cel mezial . an@ul distal por neCte de asemenea de pe suprafa@af i ind ma i scu r t C i mai pu@in expr imat , s eparDnd lobu l ves t ibu locen t ra l de cel ves tibulodi s ta l . ves t ibulodis ta l es te format de versantu l extern a l cuspidulu i d is toves t ibular Ci es te ce l mai mic lob suprafa@a vestibularA.

Suprafa@a l ingualA ca Ci cea vest ibularA are formA trapezoidalA cu acelaCi contur, dar de dimensmici, fiind netedA. %ceastA suprafa@A este convexA Ci aproape verticalA, BmpAr@itA de un Can@ vertinegali . an@ul vert ical BCi ia Bnceputul pe suprafa@a ocluzalA Ci continuA pDnA Bn treimea ocluzall inguale BmpAr@ind-o Bn lobul meziolingual de dimensiuni mai mari Ci lobul distol ingual de dimensmici. %ceCt i lobi sunt forma@i de versantele in terne a le cuspiz ilor l inguali , ia r volumul lor depindimensiunile acestor versante.

Suprafe@ele proximale ca Ci Bn cazul molar i lor super iori pot f i comparate cu un t rapez , cu bazor ienta tA spre cole t Ci cea micA spre oc luzal , avDnd suprafa@a dis ta lA mai micA Ci mai convexA mezialA. 'arginile suprafe@elor proximale (mezialA Ci distalA) sunt uCor curbate fiind Bnclinate lingual.

Suprafa@a ocluzalA a primului molar inferior are formA de trapez cu baza mare orientatA Bn sens vestibul r, este formatsagitale cuspidiene (vestibul r Ci lingualA) Ci de crestele marginale de smal@ (mezialA Ci distalA). 2e suprafa@a ocluzalcuspizi, Can@uri intercuspidiene Ci fosete. 6uspi- zii sunt situa@i as tf el : $ vest ib ul ar i Ci # li ngua li , fi in d sepa ra printr-un sistem specific de Can@uri intercuspidiene, care include un Can@ central Ci $ Can@uri secundcentral meziodistal porneCte aproximativ din mij locul crestei meziale, t ransverseazA suprafa@a ocluzaterminA pe mij locul crestei distale. an@ul central este bifurcat distal crestei de smal@ meziale, avDndcime mai pronun@atA Ci formDnd fose ta mezia lA pr inc ipa lA. / i s ta l Can@ul cent ra l a re un contur mexprimat Ci BmpreunA cu creasta de smal@ distalA formeazA a doua fosetA distalA principalA. Este men@ionat cA cres te le de smal@ BmpiedicA pre lungi rea Can@ului meziodis ta l pe suprafe@ele proxurmare, acest Can@ separA cuspizii vestibulari de cei linguali, ultimii fiind mai Bnal@i.

an@ul meziodistal bifurcA Bn douA Can@uri secundare (mezial Ci distal) care pornesc spre vestibularA, unde se contopesc cu Can@urile vestibul re similare, separDnd cuspizii vestibulari. an@

separA cuspidul meziovestibular de cel centrovestibular, iar cel distal separA cuspidul centrovestibulcuspidul distovestibular. ntersec@ia Can@urilor mezial Ci distal cu Can@ul meziodistal formeazA dsecundare. %proximativ de la jumAtatea Can@ului meziodistal, spre suprafa@a lingualA, pleacA Can@

care separA cuspizii linguali Bn cuspidul meziolingual Ci cuspidul distolingual. an@ul lingual suprafe@ei ocluzale un relief caracteristic. n unele cazuri Can@ul lingual coincide cu Can@ul mezial (variantA cruciformA), iar Bn alte cazuri coincide cu creasta de smal@ a cuspidului centrovestibular (v

driopitecA). a intersec@ia Can@ului lingual cu Can@ul meziodistal se formeazA a treia fosetA secuvDrfurile cuspizilor, ca la molarii superiori, pornesc spre ocluzal creste axiale de smal@, iar paralel a

creste G Can@uri secundare. n ordinea mArimii Ci Bn raport descendent cuspizii se situeazAmeziolingual fiind cel mai mare, distolingual, meziovestibular, centrovestibular Ci distovestibular, fiin

mai mici.9AdAcini le sunt implanta te Bn arcada dentarA as t fe l : una Bn sens mezia l Ci a l ta Bn sens d is ta l . 9

mezialA dupA mArime este mai voluminoasA.

I Molarul doi inferior. Es te implanta t dupA pr imul molar infer ior Ci es te a l Capte lea d in te d in arcdentarA inferioarA. 6aracteris t ici le generale sunt identice cu cele ale primului molar inferior, existDnddeosebiri de detaliu: are coroana de forma unui trapez Ci este un dinte tetracuspidat Ci biradicular.

Suprafa@a vest ibularA a molarului doi inferior are aceeaCi formA generalA ca a primului molar, deose prin dimensiuni mai mici , fi ind mai convexA Ci avDnd un singur Can@ vestibul r care se prelungeCt jumAtatea suprafe@ei vestibul re, terminDndu-se Bn foseta vestibularA. an@ul Bmparte suprafa@a vdoi lobi inegali: lobul mezial fiind mai mare Ci lobul distal fiind mai mic.


9/61

Suprafa@a lingualA este mai micA, avDnd aproximativ aceeaCi formA ca Ci suprafa@a lingualA a priminferior.

Suprafa@a ocluzalA are un re l ie f impr imat de ce i cuspiz i, douA Can@uri in tercuspid iene, dou principale Ci una accesorie. an@ul meziodistal are aceeaCi direc@ie ca Ci omologul sAu de pe priminferior, formDnd douA fosete principale (mezialA Ci distalA) care separA cei doi cuspizi vest ibulari decuspizi l inguali . an@ul vest ibulol ingual Bncepe pe suprafa@a vest ibularA, t ransverseazA Can@ul mformDnd foseta secundarA, te r- minDndu-se pe marginea l ingualA a suprafe@ei oc luzale. %ces t Cacuspizi i vest ibulari Ci l inguali Bn cuspizi i meziovest ibular Ci distovest ibular, meziol ingual Ci distol ingdependen@A de caracterul d i rec@iei topografice a por@iunii ves tibul re a Can@ului ves t ibulo l ing por@iunea l ingualA, deosebim: variantA cruci formA, cDnd aceste por@iuni coincid Ci au aceeaCi direc@driopitecA, cDnd aceste por@iuni nu coincid, por@iunea l ingualA fi ind si tuatA mai distal , suprapunDcreas ta axialA a cuspidulu i d is to l ingual" var iantA Bn scarA, cDnd la in tersec@ia Can@uri lor mezves t ibulo l ingual se formeazA o BncruciCare care se aseamAnA cu l i te ra QRL. n ordinea mArimi i Cidescendent cuspizi i se s i tueazA astfel : meziovest ibular f i ind cel mai mare, meziol ingual , distovest ibudistolingual fiind cel mai mic.

9AdAcinile molarului doi inferior sunt implantate Bn procesul alveolar asemAnAtor cu rAdAcinile molar.

Molarul al treilea inferior. Es te implanta t dupA a l doi lea molar infer ior Ci es te u l t imul d in arcadentarA inferioarA, ocupDnd locui 0. 6a Ci omologul sAu de la maxilA este numit Ci molarul d/eseori este mai bine dezvoltat Ci c! iar mai mare decDt molarul # inferior. 6oroana lui este formatfond din G cuspizi sau c!iar mai mul@i. 'olarul al t rei lea inferior prezintA caractere mor foloident ice cu ce le a le pr imului Ci a l doi lea molar i infer ior i . 9e l ie fu l aces tu i d in te es te Bn rapo polimorfismul Ci numArul cuspizilor" este un dinte biradicular , rAdAcinile cAruia sunt de cmulte ori reunite formDnd un con scurt.

Tabelul 1. /imensiunile medii ale din@ilor permanen@i superiori, dupA 'arseillier /iametrulmeziodistalal coroanei,

mm/intele

naltimeatotala adintelui

naltimeacoroanei

ungimearadacinii

Q' ax im in$ocluzala

'inim l acolet

/iametruvest palatinalmazim

ncisivul central ##, 1,1 #, 4,1 *, +,1ncisivul lateral ##,1 0,0 $, *,

,*,1

6aninul #*, 4, +,1 +,* ,# 0,12rimul premolar # ,1 i 0,1 $,1 +,1 ,+ 4,1%l doilea premolar # ,1 +, $, *, ,$ 0,2rimul molar ##,$ +, ,0 1,# +, ,+%l doilea molar #1,+ +,# $, 4,# *,+ ,%l treilea molar 0,1 *,0 ,# 4,1 +,1 ,1

Dimensiunile medii ale dinilor permaneni inferiori

ncisivul central #1,+ 0,0 ,4 , $ *ncisivul lateral ##, 4, #,+ ,4 $,0 *,

6aninul # ,* 4,$ *,4 ,# +,42rimul premolar #$ 0 *,4 , +

%l doilea premolar #$, 0 , +,# * 02rimul molar # +,+ $,$ ,# 0, 1,$

1(.Definitie arcada dentara;+


10/61

1).Factorii ce asigura unitatea functionala a arcadelor dentare. %riile oclu ale . -lanul de oclu ie.

:Factorii

4apofi ele al!eolare= 4puncte de contact interdentare (contactele interdentale joacA un rol important la dispersarea Ci repartizarea presiunilofunc@ionale Ci asupra din@ilor vecini. %farA de aceasta, contactele interdentale servesc drept obstacol pentru produalimentare care ar trauma Ci ar leza papilele interdentare)" 4ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente sBnt situate deasupra septuri lor alveolare inserBse de cementul unui dinte Ci trecBnd la celAlalt. /atoritA acestor ligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal Ci deplasarea din@ilor vecini).I %riile oclu ale arie ocluzalA a arcadei dentare superioare Ci a celei inferioare, care sBnt formate din succesiuneafe@elor ocluzale ale fiecArui dinte Bn parte. %ria ocluzala a arcadei dentare superioare Bn regiunea frontalA prezegalA cu lA@imea pAr@ii incisivale a din@ilor frontali, lArgindu-se treptat posterior, atingBnd cele mai mari regiunea primului molar. %ria ocluzalA a mandibulei este mai micA Bn regiunea din@ilor frontali Ci mai marnivelul primului molar. n zona frontalA aria ocluzalA este arcatA Ci BngustA, iar Bn zonele laterale are un relief datoritA prezen@ei cuspizilor pe fa@a ocluzalA a din@ilor laterali adapta@i la fArB- mi@area Ci mAcinarea alime

%riile ocluzale pot fi Bntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edenta@ii par@iale. Ele la fel pot avedimensiuni Bn raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la edcnta@ia totalA G

:-lanul de oclu ie -dacA trasAm o linie conven@ionalA care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiodistali vestibulari ai ultimilor molari, ob@inem un plan, care Bn zona fronta lA trece pe marginea incisivA a incisivilsuperiori, primind denumirea de plan de ocluzie. /atoritA curbArii arcadelor dentare Bn plan sagital Ci transversadinte se aflA fa@A de planul de ocluzie Bntr-un anumit raport. %Ca, la Bnc!iderea arcadelor dentare Bn ocluzia celaterali superiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu- ating. n zona frontalA a arcadelor dentare incisivii ccaninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.2rin urmare, acest plan de ocluzie este alcAtuisegmente: unul frontal Ci douA laterale. S-a constatat cA segmentul frontal este curbat Ci paralel cu linia bipupilarAlaterale G cu planul orizontal 6amper, care trece de la spina nazalA anterioarA Ci pBnA la centrul conductelor externe. 'igrArile dentare pot modifica raportul din@ilor deplasa@i fa@A de acest plan, dereglBnd relieful ariilor oc

1,.Cur*a de oclu ie sagitala Spee. >olul *iologic al cur*elor de oclu ie.

:Cur*a de oclu ie sagitala Spee - dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si daca vom tralinie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala Spee. a maxilA aceastA este corespunzAtor convexA. centrul acestei curburi este situat la $ cm posterior de crista 5alii.Speesocotea cA acestei curburi se gAseCte Bn orbitA Ci dacA vom prelungi aceastA curbA, ea va trece la marginea anterioarA

articular al mandibulei . 7onTill, studiind profunzimea curbei de ocluzie sagitalA Spee, a ajuns la concluzia cA ea dde gradul de supraacoperire frontalA. 6u cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu atBt mai adBncA este Ciocluzie sagitalA Spee. /upA 7ornvill datoritA curbei de ocluzie sagitali Spee, Bn caz de deplasare a mandibuleianterior, Bntre arcadele dentare Ci Bntre din@ii antagoniCti se creeazA cel putin trei puncte de contact, situate Bn formA de tr iung!i : un contact Bn zona din@ilor frontali Ci cBte unul Bn zonele lafenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dupA 7onTill .

:>olul *iologic - protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura sagitala).

1 .Ce pre inta cur*a de oclu ie trans!ersala Monson4 ?illson. De ce depinde gradul de pronuntare+ rolul lor.

I Cur*a de oclu ie trans!ersala Monson4?ilson : in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali (coroana dintilor lateralimandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari ;vestibular), daca unim cuspizii dintilor omogeni de pe !emiarcada stinga si dobtinem curba de ocluzie transversala 'onson-Uilson.

I @radul de pronuntare depinde de gradul de Bnclina@ie a din@ilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la cei mandibulari spre

I 8mportanta -pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal.

-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si Vcurbura de profilaxie parodontalaW. -rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si lateralitate intre arcadele dentare s pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile.

15.Definitie -arodont. Caracteristica tesuturilor ce include aceasta notiune. Functiile.

:-arodont4 complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul osos alveolar, cimentu

radicular.:@ingia -alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. 2artea marginala a gingiei in cofiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu , mm mai sus de coletul dentar, formind santul dentogingival, care aradincime de aproximativ 1,0 mm dupa Orban.


11/61

:-eriodontiul -tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal. %lcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoazona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligadentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. n asa mod dintii din arcadele dentare se transformsXstem unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si asupra dintelui vecin.

:&esutul al!eolar -dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de functia acestuia. Sub influedintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului cunoscut ca os compact , os dens. %ceasta placuta ca regulagroasa din partea orala si mai subtire din partea vestibulara.

:Functiile parodontului : -de fixare si stabilizare a dintelui" -de automentinere " -senzorica" -analizatorica" -de plastie a tesuturilor paradontului" -de reglare a presiunilor masticatorii" -de amortizare a fortelor functionale" -trofica.

16.8ndicati latimea spatiului dento4al!eolar in cele 3 one. Caracteristica grupelor ligamentare S arpeA.

:Spatiul dento4al!eolar : spatiul cuprins intre corticala interna a osului alveolar si cementul radicular . %re largime variabila in difersegmente ale radacinii: -in zona orificiului alveolei 1,# -1,#+ mm" -la treimea coletului 1, +-1, 4 mm" -in zona mijlocie 1,10-1, mm" -in zona apicala 1, *-1, 4 mm.

:"igamentele S arpeA : igamentele alveolodentare se Bmpart Bn douA grupe dupA orientarea lor func@ionalAfasciculelor de fibre cu orientare oblicA formate din fibre colagene care fixeazA Ci suspendA dintele Bn alveolA,fibrele lui S!arpX. iind inserate de peretele alveolei Ci cementul radicular, ele sBnt uCor ondulate. nzona colesituat al doilea grup de fibre orientate Bn plan orizontal care leagA dintele de alveolA, de gingie (ligamentele dentogCi de din@ii vecini, ligamentele dentodentare sau transseptale (deoarece ele trec peste marginile alveolei Ci se cementul din zona coletului din@ilor vecini. %cest grup de fascicule formeazA ligamentul circular dental unind

arcada dentarA Bntr-un sistem G lan@. igamentele alveolodentare oblice cu o orientare a fasciculelor dinspre alvcement, afarA de rolul de suspendare a dintelui, amortizeazA for@ele de presiune pe care le suportA [email protected] fasciculelor apicale au o direc@ie aproape verticalA, fiind dispuse radiar de la peretele alveolei la

29.Definitie oclu ie+ oclu ie statica;+ oclu ie dinamica;+ relatii de oclu ie;. Barietatile de oclu ie dinamica.

: clu ie -raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare indifferent de relatiile dintre ele.

: clu ie statica - reprezintA o rela@ie de contact dento dentar dintre arcada dentarA inferioarA Ci arcada dentarA superioarA.: clu ie dinamica - se realizeatA Bn timpul func@iei mandibulare efecctuate prin intermediul muCc!ilor mobilizatori realizBndusrapoarte mandibulocraniene, cBnd arcada dentara inferioarA va contacta cu cea superioarA, realizBnd diverse contacte dentodenta

:>elatii de oclu ie - raport mandibuloerariian Bn cadrul cAruia mandibula se instaleazA fa@A de maxilA Bn aCa mod carticulari ai mandibulei ocupA Bn fosele articulare o pozi@ie de retruzie nefor@atD fa@A de baza pantei tubercululindiferent de prezen@a sau absen@a totalA a din@ilor.

:Barietati de oclu ie dinamica

4oclu ia anterioar : propulsia mandibulei Ci contactul interdentar al din@ilor frontali. n aCa pozi@ie a mandibu poate lipsi contactul dintre din@i Bn zone le laterale ale arcadelor dentare. 2rin urmare, intercuspidarea maximA a dentare va lipsi, condilii articulari ai mandibulei vor fi deplasa@i anterior Ci se vor situa undeva pe panta tubearticular, iar muCc!ii mobilizatori nu se vor gAsi Bntr-o stare de contrac@ie maximA Ci ec!ilibratA.

4oclu ia posterioar : apare Bn caz de deplasare a mandibulei Bn direc@ia posterioarA, fapt posibil datoritA aplicfor@e, de exemplu, Bn momentul determinArii ocluziei centrice cBnd medicul apasA pe mentonier Bn direc'andibula fiind deplasatA distal, arcada dentarA inferioarA va contacta cu cea superioarA numai Bn zonele latecondilii articulari vor ocupa Bn fosele articulare o pozi@ie distalizatA.

4oclu ia lateral :poate fi din stBnga sau din dreapta, Bn dependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei. propulsie mandibularA la stBnga, Bn aceastA zonA a arcadelor denta re, contactul dintre din@i depinde de gradul dcBnd din partea dreaptA el va lipsi sau se va crea Bn cBteva puncte, Ci invers. &otodatA se va observa o asimetdintre incisivii centrali superiori Ci cei inferiori, iar condilii articulari vor avea diferitA pozi@ia Bn fosele artdependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei.


12/61

21.Definitie relatie de postura mandi*ulara. numerate elementele acti!e si passi!e ce asigura aceasta po itie . spatiul Donders.

:>elatie de postura mandi*ulara -starea de ec!ilibru dintre musc!ii ridicatori si coboritori ai mandibulei cind ei se gasesc intr-o starerelaxare fiziologica relative, care se evidentiaza la nivelul arcadelor dentare printr-un spatiu de inocluzie individualizat egal in me$mm.: lementele passi!e : -complexul musc!i-tendon" -complexul %&'" -spatiul /onders.: lementele acti!e -tonalitatea complexului muscular" -tonalitatea complexului motoric al %&'.:Spatiul Donders : in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu de ocluzie fiziologica, limdesprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar intre palatul dur si suprafata dorsala a limbii aparespatiu numit spatiul /onders.

22.Ce numim si cu cit este egal spatiul li*er de !or*ire+ importanta practica.

:Spatiul li*er de !or*ire -in timpul fonatie spatiul de inocluzie fiziologica variaza in dependenta de pronuntarea vocalelor si consoain mediu e egal cu #-$ mm.:8mportanta practica - pentru ca sa se relaxeze musc!ii in timpul repaosului, Bn plus ne mai ajutA Ci la determinarea /NO.

#$.testele Uild,silverman si robinson. Uild-pronuntarea cuvintelor cu litera VaW Silverman-pronuntarea cuvintelor u litera VsW 9obinson-pronuntarea cuvintelor cu litera YfW,sau numararea de la *1 la +1.9olul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura

# .ocluzia centrica.componentele.indicati semne ale ocluziei centrice Ocluzia centrica-raport de intercuspidare maxima dintre arcadele dentare. Semnele:dentar,articular,muscular si faringoglandular. 6omponente:arcadele dentare,atm,planul ocluzal

# .definitie:Wtip de ocluzieWsau Vrapoarte dintre arcadele dentareW.caracteristi a celor # g &ip de o luzie-raportul dintre arcadele dent. n ocluzie centrica.pot fi # grupuri:fiziologice si patologice.

iziologice-ocluzia ortognata,dreapta,prognatia fiziologica si ocluzia opistognata2atologica-prognatia,progenia,ocluzia adinca,desc!isa si in rucisata.

#*.semnele ocluzii centricecaracteristice pentru toti dintii si pentru dintii frontali in ocluziaortognata. 2entru toti dintii:fiecare dinte vine in contact cu cite # dinti antagonisti,cei din arcada superioara vin in conomogenul antagonist si dintele situat distal,iar cei de pe arcada inferioara vin in contact cu anagonistul omog

dintele situate median de el. 2entru dintii frontali:linia mediana coincide cu linia interincisivala"dintii superiori acopera Z$ din dintiiinferiori=cu #-$ mm.

#+.semnele de ocluzie centrica caracteristicepentru dintii lateraliin plan sagital si transversaliocluzia ortognata. n plan sagital: fiecare cuspid ai dintilor arcadei superioare se situeaza intre # cuspizi ai dintilor de pe arcainferioara"distalizarea dintilor superiori din cauza volumului mare ai incisivilor centrali superiori. n plan transversal:cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori se situeaza in santul mezio-distalal arcadeident.superioare"iar cuspizii distali ai arcadei superioare intra in santul meziodistal al arcade inferioare.rezultcontact maximal.

#0.in ce planuri si in ce sensuri au loc miscarile mandibulare.# grupe de miscari dupa 6osta. 'iscarile sint in $ directii:vertical,sagital si transversal"si in 1 sensuri(ridicare,coborire"propulsie,revenire"retruzie,revenire"misc.laterala-dreapta si stinga si revenire")


13/61

/upa 6osta: miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica,caracteristice pentru fazele actului demasticatie. #miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic,caracteristice pentru alte functii.

#4.miscarile mandibulare in plan sagital,indicati valorile ung!iurilor traiectoriei sagitale articsi incisivale. Este miscare de propulsie a mandibulei,cu in care linia parcursa de incisivii inferiori pe suprafata palatinacelor superiori pina la contact cap la cap. %ceasta linie cu planul o luzal formeaza un ung!i de 1grade.(ungtraiectoriei incisivale&raiectorie articulara sagitala este distanta parcursa de condilii articulari pe panta tuberculilor articulari.aceacu planul o luzal formeaza o linie de $$ grade si e numit ung!iul traiectoriei articulare sagitale.

$1.miscarile mandibulare in plan vertical si transversal.diagrama 2osselt.indicati valorileung!iurilor traiectoriei transversale articulare si incisivale.importanta practica.caracteristica!emiarcadeide balansa si celei active. 'iscarile inplan vertical ale mandibulei corespund gradului de desc!idere a cavitatii bucale. Naloarea maximde cm si mai mult.miscarile transversale ale mandibulei sint miscari de lateralitate datorate prin contractiaunilaterala a m.pterigoizi externi si coboritori./in partea unde a avut lo ontractia,dintii laterali formeaza un contact intercuspidian omogen: cuspidul vestdintilor superiori vin in o luzie cu cuspizii vestibulari ai celor inferiori. %ceasta se numeste !emiarcada dentactive.contactul intercuspidian neomogen,cind cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori vin in contact cu cusp palatinali ai celor superiori a primit denumirea de !emiarcada dentara balansa.Kng!iul traiectoriei transversale,sau ung!iul benet,in miscarea condilului in mijlociu are - + grade.in zonaincisivala acest ung!i atinge 11- 1 grade./iagrama posselt-manual rosu-postola i,pag. .

$ .caracteristi a a faze a actului de masticatie dupa gXsi. -prima faza corespunde desc!iderii gurii si de propulsie a mandibulei. #-faza corespunde miscarii de lateralitate $-faza corespunde in iderii cavitatii bu ale,cind o !emiarcada este balansa,iar cealata active intre cuspizii inf.de cele superioare. -faza de alunecare a cuspizilor si repozitionare in ocluzie centri a.

$#.articulatoarele.structura.valorile medii ale triung!iului bonTil si indici de structura a sistemstomatognat in luse in articulator. %rti ulatorele sint dispositive care imita miscarile mandibulei in toate planurile si atm.Stru tura:# rame articulate printr-un complex asemanator arti ulatiei atm.in partea anterioara are o tija met

verti ala ce tine distanta dintre cele # rame. &riung!iul bonTil:ung!iul sagital= 1grade,iar cel transversal= #1grade.

$$.o luzoarele.structura.dezavantajele O luzoarele sint dispositive ce imit miscarile mandibulei doar in plan vertical(in idere-desc!idere).este aldin # rame unite unite printr-un ax si mentinute distanta dintre rame printr-un surub sau o tija matali a situatsens vertical. /ezavantajul o luzorului onsta in faptul ca nu reda starea functionala a maxilarelor ci doar pozitia centri a

$ ) /efinitie Vte!nica dentaraW si V7iomaterialeW . 6erintele medico-biologice catre material.&e!nica dentara-esta stiinta care studiaza procesele te!nologice de confectionare a protezelor dentare si aparateortopedice.7iomateriale-un compartiment al stomatologiei si proteticii dentare care studiaza provenienta materialelor,component, insusirile, procesele te!nologice de utilizare, elaborarea materialelor noi.6atre toate materialele utilizate sint urmatoarelecerinte medico-biologice : . Sa fie nevatamatoare" #. Sa nuactioneze toxic si c!imic" $.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii" . Sa


14/61

reactive neutra cu saliva si produsele alimentare" . Sa nu aiba gust si miros neplacut" *. Ksor sa se supunaigienice" +. nsusiri satisfacatoare: mecanice, fizice, c!imice.$ )%liajele nobile utilizate in protetica dentara: component aliajului aurului cu titlul 411 si + 1 cu platina.%liajele metalelor nobile sunt divizate in # subgrupe: . %ur-argint: #. %ur-platina.%liajele din aur au calitati te!nologice mult mai superioare decit ale aurului pur. n general aurul se aliaza cargintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul. 5radul de finite-VtitlulWexprima in carate sau in miimi. %urul pur are VtitllW 111 sau # carate. Kn carat este egal cu 111 # saumiimi. 2rin urmare, 0$ miimi sunt egale cu carate" + 1-cu 0" 0$$-cu#1" 4 *-cu ## carate.%sadar,pur

aurului este exprimata prin carate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l contine aliajul.%liajul aurului cu titlul 411 contine: aur pur 41?, argint ? si cupru *?. %liajul respective are o culoare galbe placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate in stare topita, usor se supunstantarii, laminarii si altor procese te!nologice. %cest aliaj e folosit la confectionarea coroanelor stantate fiincomercializate sub forma de discuri cu diametrul de 0, #1, #$ si # mm, cu o grosime de 1,#0 ; 1,$1 mm. 2turnarea pieselor protetice acest aliaj e comercializat in forma de cubulete de g.%liajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. &emperatura de topire aaliajelor din aur e de circa 111- 1 1gr. 6%liajul din aur cu titlul + 1. %cest aliaj contine aur pur + ?, argint- $?, cupru- 4,+?, cadmiu- # ? si diversimpuritati , nu mai mult de 1,$? si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe supocluzala sau taietoare. &emperatura de topire- +41-0 1gr. 6.2latina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionarea unor proteze dinsa datorita insusirilor fizice si te!nologice este folosit rar ( incrustatii, coronae stantate, piese turnate). /in fo platina cu grosimea de 1,1# mm se confectioneaza cape , pe care se aplica portelanul, apoi se efectueaza ardcoroanelor din portelan in cuptoarele special. 2latina are o culoare asemanatoare cu a argintului si a oteluluiinoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de # , , temperature de topire de ++1gr.6 sic efierbere de $+ 1gr.6.$*)%liajele seminobile si inobile, caracteristica lor. /estinatia. 6oroziunea.%liajele seminobile: %liajele din argint si paladiu. /upa calitatile fizico-mecanice aceste aliaje corespund aliajedin aur. n cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai mult de - '%). /intre aceste aliaje fa parte:

- PD-250 care contine argint 72,1 %, paladiu 24,5%, temperature de topire fiind 1160gr.C. E tecomerciali!at in forma de di curi cu gro imea de 0,"mm i diametrul 1#, 20, 2" i 25mm. Din el eefectuea!a coronae tantate.

- PD-1$0 care contine argint 7#%, paladiu 1#,5 % temperature de topire fiind 1100gr.C. &e producein forma de di curi cu gro imea de 1 mm i diametrul de # i 12 mm au in forma de 'en!i cugro imea de 0,5, 1 i 1,2 mm . Din ace t alia( e confectionea!a pie e dentare turnate.

- PD-150 care contine argint #4,1%, paladiu 1",5% temperature de topire fiind 1100gr.C. E fa'ricatin forma de placate cu dimen iuni de 1)5)5mm. &e folo e te pentru confectionarea incru tatiilor.

- PD-140, care contine argint 5",$%, paladiu 1",5%, temperature de topire fiind #70gr.C. &efurni!ea!a in forma de irma cu diametrul de 1,2, 1,4 i 2 mm i e intre'uintea!a pentru turnareainteriorului coroanelor pe uprafetele oclu!ala i teietoare.

n afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu)%liajele inobile:

- *telurile ino)ida'ile. &unt alia(e multicomponente alcatuite din+ e -64-72% Cr-14-25% i-4-1$% n- 0,#-1,5% &i-0,$-"% C-0,02-0,2% /i- 0,#-1,2%,./emperatura de topire e de 1"40-1400gr.C.&unt cuno cute u' denumirile de + ni er al, i'ro), icro ag, Crome), 3ite), e taetc. &e comerciali!ea!a in forme de cape cu diametrul de 4-17 mm, in forma de 'locuri cu o

greutate de "0 i 60 g i u' forma de irma cu diametrul de 0,6-1,2 mm.

&rebuie de mentionat ca in toate aliajele din oteluri inoxidabile e necesara prezenta cromului intr-o proportiemica de #- $? care mareste rezistenta otelului la coroziune. 2rezenta nic!elului confera plasticitate marita, isiliciului-fluiditate.


15/61

%liajele tip crom-cobalt.Sunt inoxidabile , ele nu contin sau pot contine e pina la , ?. n protetica dentara utilizate peste 11 de aliaje de acest tip. %liajele in dependent de continutul de cobalt si nic!el, pot fi divizataliaje crom-cobalt si crom- nic!el.%liajele tip crom-cobalt contin *1? 6o si 1? 6r, precum si diferiti component: 'o, %l, U, Si,9u,5a etc. %liajtip crom-nic!el contin *4-0 ? 3i si #? 6r cu adaosuri de 'o, %l, Si, 7e, 6u, 'n, 6o, &i, &a, 5a, 2, Sn.6romulconfera aliajului duritatea necesara si calitati anticorozive, molibdenul- o structura microcristalina, nic!elul mviscozitatea, siciliul si manganul imbunatatesc fluiditatea. %ceste aliaje sunt utilizate in protetica dentara penconfectionarea protezelor sc!eletate, protezelor fixe dintr-o bucata ,atit metalice cit si mixte.

6oroziunea-reprezinta procesul de distrugere ca urmare a actiunii c!imice sau electroc!imice cu mediulinconjurator, ca rezultat scad insusirile materialelor. Se cunosc # varietati de coroziune: uniforma si intercrist$+)6lasificarea aliajelor metalelor inobile 6raig pentru m c.2entru m c 6raig clasifica aliajele in $ grupe:

- Pe 'a!a de nic el

- Pe 'a!a de co'alt

- Pe 'a!a de titan.

$0)2rocesul formarii microstructurii aliajului. 6are aliaje sunt considerate cu calitati inalte dupa structura si d

Narietati de gratar cristalin al aliajelor si importanta practica.$4)6erin@ele cAtre aliajele de lipire. ndica@i componen@a aliajelor pentru lipirea pieselor realizate din aCi ale celor din alliajul crom-nic!el6erintele catre aliajele de lipire: 2roprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fie asemanatoarecu celealiajelor care se lipesc" sa aiba temperature de topire mai mica cu 1- 11gr.6 decit cea a liajelor care se supulipirii" sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale" sa aiba un interval de topire scurt" sa posfluiditate buna" sa formeze lipituri dure( fara porozitati) si dupa culoare sa coincide cu culoarea aliajului supsolidarizarii.

(9. %crilatele. Componena acrilatelor utili ate 'n protetica dentar. Clasificarea dup procesul de

polimeri are. Caracteristica monomerului.

Acrilatele- sunt substan@e sintetice macromoleculare ob@inute Bn urma reac@iei c!imice de polimerizare scondesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si mobile.

%crilatele trebuie sa corespunda urmatoarelorcerinte medico-tehnice : Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar totodata sa

permita deformarea protezei Sa posede rezistenta inalta la indoiri s!i lovituri Sa fie rezistente la uzura Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav bucale 6ulorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare s!i a microflorei cav bucale Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare Sa posede luciu corespunzator.


16/61

Componena acestora este: 'onomerul si polimerul care derivA din eterul acidului metacrilic. %cidul metacrilicBmpreunA cu alcoolul metilic formeazA metilmetacrilatul, reprezentat de o singurA moleculA si este lic!id practicA monomer, care este fasonat si comercializat Bn flacoane de sticlA BntunecatA Bnc!ise ermetic./in monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se ob@ine polimetilmetacrilatul sa polimerul. 2olimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel inoxidabil. 6a rezultat al polimerizarii sformeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se deosebesc de ale monomerului numai prin marimeamoleculelor. Spre deosebire de monomer polimerul este in forma praf ci nu lic!ida.

Dup procesul de polimerizare acrilatele se impart n:

. termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic)#. autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici)

Caracteristica monomerului:

Kn amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un lic!id incolor, cu miros @epAtor usor se evaporA este intoxic Ci se furnizeazA Bn flacoane de sticlA BntunecatA care nu sunt pline, pentru a preveni ini@ierea reac@ polimerizare, care poate fi ini@iatA de razele luminii. ar O#este un in!ibitor al reac@iei de polimerizare.

!olimerul- produs al reac@iei de polimerizare si prezintA o substan@A sticloasA, care ulterior se fArBmi@macinA pBnA la finalitate de 1.111 microni.

(1. Barieti ale acrilatelor termopolimeri a*ile. >egimul de polimeri are. Destinaie.

%crilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia c!imica d polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. %cest regim termic poate sa fie reprezentat de surscaldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varieacrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv.

"arietile acrilatelor termopolimerizabile :

. #inma-$%& 'omodent& #uperacril-#pofa. %cestea sunt comercializate sub formA de polimer (praf) cu +-culori de bazA Ci monomer (lic!id)ambalat Bn flacoane. 2olimerizarea acestor acrilate se realizeazA BapA la temperatura fierberii. %cestea sunt utilizate la confec@ionarea protezelor fixe cBt Ci la confec protezelor provizorii.

#. "ita * +, alcAtuit din mai multe componente Ci comercializat Bn cutii speciale, Bn care sunt amba

componenetele Ci instrumentele necesare destinate pentru realizarea procesului de preparare Ci aplicaacrilatului. 9egimul de polimerizare poate fi realizat Bn c!iuvetA la temperatura apei de 4$ grade 6 la presiune, Bn mediu de glicerinA la grade 6 sau Bn vapori de apA la #1 grade 6. %cestea sunt u protezele dentare fixe.


17/61

$. "erte rapid , este acrilatul utilizat la confec@ionarea protezelor mobilizabile. #uperpont& utilizat la confec@ionarea protezelor fixe.. #'- sosit/0 are un regim special realizat in aparatul de polimerizare Q vomat 2$ Q

(2. Barieti ale acrilatelor autopolimeri a*ile. Componena #i destinaia lor. Ce pre int pero$oidul de

*en oil.

Acrilatele autopolimerizabile - se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul cA Bn polimer este intcatalizatorul chimic pero oidul de benzoil , care ini@iazA reac@ia de polimerizare. 2rin urmare e necesar unde polimerizare special.

Destinaia

- la confec@ionarea lucrArilor protetice provizorii- la repara@ii- la imobilizarea din@ilor mobili prin Cinare- la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-c!imice care permit introducerea directa a acri

in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate damprentei)

!ero oidul de benzoil

Este catalizatorul c!imic Bn cazul acrilatelor autopolimerizabile, care participA la ini@iera reac@iei de poli

"arieti ale acrilatelor autopolimerizabile :. 0oracril& Carbodent& Duracril ,utilizate Bn special pentru confec@ionarea protezelor fixe, cBt Ci la

confec@ionare protezelor provizorii.#. "ita * +, & de 0 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale Ci de protec@ie, precum Ci la rep

protezelor fixe direct Bn cavitatea bucalA.

(3. Barieti ale acrilatelor elastice. Componena #i destinaia lor.

/upA polimerizare aceste materiale devin elastice Ci sunt folosite la confec@ionarea protezelor dentare cu stduble (suprafa@a anterioarA din acrilat obiCnuit, iar cea mucozalA din material elastic), Bn scopul unei rep judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafa@a cBmpului protetic. Suprafa@a mucozalA elasticA are roamortizare a Cocurilor masticatoare. /in aceastA grupA amintim: Eladent- 11, Ortosil, Ortosil ;' ( 9usia),

>idrocrXl, Simpa (5ermania), Silane, Nerone, Elxilase ( SK%)etc. 9egimurile de polimerizare ale acrilatelorelastice sunt termo si autopolimerizabile. Knele materiale ca: Elastoplast, 7oxil (9usia), S9- vocap Elastomer5ermania) sunt utilizate pentru confec@ protezelor maxilofaciale, cBt Ci a Cinelor protectoare pentru boxeri, !oc!eiCiti.


18/61

((. Ceramica. Componentele. Clasificarea dup destinaie.

Ceramica- este un produs de origine mineralA.Componentele de baz ale porelanului:

1. Caolinul este cuvBnt provenit din c!inezA de la localitatea [aouling, de unde a fost extras pentru primEste un lut de culoare albA sau desc!is colorat, reprezentat de !idrosilicatul de aluminiu. &emperaturatopire este de +11- 011 grade 6. a amestecul cu apA caolinul formeazA o paste care- conferA por plasticitate. 6ristalele de caolin micCoreazA transparen@a por@elanului, din care motiv este adAuga propor@ii foarte mici -$ procente.

. 2eldspatul este substan@a de bazA din componen@a por@elanului, reprezentBnd *1-01 procente dinCi asigurA transparen@a materialului. /in punct de vedere c!imic este un silicat de diversA origine: si poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de calciu Ci prezintA o rocA de origine vulcanicA. %re tempertopire de 01- #11 grade 6.

,. Cuarul este un bioxid de siliciu cu temperature de topire de + 1 grade 6. \n masele ceramice este inBntr-o propor@ie de -$1 procente. 6uar@ul Bn timpul arderii mAreCte vBscozitatea felspatului toforma modelatA Ci conferind rezisten@a necesarA masei ceramice.

Este necesar de mentionat ca masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt clasate in trei ti1.3pacul (4ern) , masa de baza aplicata ca prim strat in constructiile dento-ceramice. %cest strat constituie un

support rigid pentru celelalte straturi de ceramica, masc!eaza stratul de cement al tesuturilor dentare, precumcomponentele metalice ale constructiilor metaloceramice, serveste si ca material de adezie , reda unele nuantcoloristice in special in treimea cervicala a dintelui.

.Dentina , care reprezinta stratul cel mai voluminos al constructiilor dento-ceramice, determinind totodata culor si posedind o transparenta foarte mica. 2entru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului suntelaborate si mase de dentina pentru colet ce au o culoare galben-inc!is sau cafeniu-inc!is.,.#maltul , care poseda o transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este aplicat mai mult

treimea incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la limita superioara a treimii cervical2entru o transparenta mai buna a incisivilor sunt aplicate straturi si in regiunea incizala a suprafetelor orale.

n functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in :'ase cu un punct de topire inalt ( $11- $+1 grade celsius) , mase cu punct de topire mediu ( 141- #*1), masun punct de topire scazut ( 0+1- 1* ) in practica prioritate se ofera celor cu un punct scazut de topire, care scuptoare speciale cu vid.

Dup destinaia ceramica se clasific n:

. pentru confec@ionarea lucrArilor din por@elan pur, adicA pentru confec@ionarea coroanelor fiziona pun@ilor dentare Bn edenta@ii unice Bn zona frontalA, a incrusta@iilor.


19/61

#. pentru placajul sc!eletelor la diverse lucrAri, adicA pentru acoperirea componentelor metalice Bn scorealizArii protezelor dentare fizionomice sau par@ial fizionomice.

6ele mai des utilizate mase ceramice sunt: 6amma, U!ite, 2risma, /entsplX, 6eramico, 'icrobond, /uceram.

56. Definitie coroana de invelis. Clasificarea dupa destinatie, material, tehnica confectionarii.Rubleova Irina

Coroana de invelis este o microproteza care acopera partial sau total coroana naturala a dintelui,refacind morfologia si functia dereglata a dintelui.

Clasificarea.1. Dupa destinatie: a)coroane de restituire

b) coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice(punte)

c) coroana cu functie mixta

d) coroana provizorie

2. Dupa material:

a) metalice: alia!ele aurului, argint paladiu, crom nic"el, crom cobalt etc

b) acrilice

c) din composite

d) din portelan

e) mixte: metalo acrilice, metalo ceramice

#. Dupa te"nica confectionarii

a) Coroana confectionata prin stantare

b) $rin turnare

c) Din doua bucati

d) $rin polimerizare: acrilice, din composite

e) %ealizate pirn ardere: ceramic

57. Enumerati cerintele catre coroanele de invelis. Argumentati necesitatea prepararii dintilorstilpi.

Cerinte

1. &a reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui' sa armonizeze cu dintii invecinati si

cu cel omolog' sa fie de volum corespunzator

2. &a nu fie supraocluzie ma!orind D pentru a nu provoca traumatizarea parodontului si totodatasa nu fie in subocluzie pastrind contact dintii antagonisti


20/61

#. %elieful suprafetei ocluzale sa corespunda cu cel al dintilor antagonisti restabilind relatia cuspidfosa

*. $ermiterea alunecarii libere a mandibulei in diferite directii

+. &a cupinda strins coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina marginea ei

. &a restabileasca aspectul fizionomic.

-ecesitatea prepararii dintilor stilpi:

1. $entru a!ustarea coroanei in caz contrar se mareste ocluzia

5!. Enumerati etapele clinic tehnice la confectionarea coroanelor metalice prin metodastantarii mi"te.

Clinic: examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentareaaborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator, modelarea mac"ete coroanei,

realizarea patricei din g"ips, realizarea matricei din g"ips, realizarea patricei din metal usorfuzibil, confectionarea matricei din metal usor fuzibil, stantarea preventive si definitive inaparatul brom strom, prelucrarea si proba coroanei pe patricea din g"ips

Clinic: proba coroanei in cavitatea bucalaaborator: prelucrarea c"imica, finisarea si lustruirea coroanei

Clinic: proba definitive si cementarea coroanei in cavitatea bucala.5#. Caracteristica metodelor de stantare a coroanelor metalice.1. /etoda interna a) modelarea cu g"ips a mac"ete coroanei

b) redarea dimensiunii si formei anatomice c) confectionarea matricei din alia! usor fuzibil in aparatul de stantat coronae.

se realizeaza matricea din alia! usor fuzibil dupa patricea din g"ips preventive izolata cu ulei devvazelina sau praf de talc

2. /etoda externa se utilizeaza pusca $ar0er, in interiorul primului cilindru se introduce pina la

!umatatea cauciuc moale nevulcanizat sau alt material plastic, in care se afunda patricea metalica cucoroana preventive stantata. ceasta coroana prelucrata termic este aplicata pe a doua $atrice din alia!usor fuzibil, fiind in prealabil infasurata intr o pinza de tifon pentru a evita patrunderea materialului plasticintre coroana si $atrice, apoi este introdusa cu suprafata ocluzala in materialul plastic din interiorulcilindrului pina acesta acopera in intregime si extremitatea radiculara a patricei, apoi se asambleazacilindrul plin pe care se aplica o forta impunind culisarea lui in interiorul cavitatii primului cilindru. amiscarile de culisare extremitatea din exteriorul cilindrului exercita presiuni asupra cauciucului,impunindu l pe ultimul sa actioneze asupra peretilor externi ai coroanei preventive stantate obligindui sacapete forma patricei metalice.

#. /etoda mixta(pag.211) prevede utilizarea alia!ului usor fuzibil atit pentru $atrice cit si pentrumatrice iar stantarea se realizeaza in aparat de stantat care se foloseste la metoda interna.

6$. Etapele clinic%tehnice la confectionarea coroanelor metalice intreg turnate.Clinic: examenul pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentarea, protectiadintilor preparati cu pulpa vie

aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea in simulator, modelarea mac"etie coroanei,realizarea tiparului si turnarea alia!ului utilizat, dezambalarea, prelucrarea componenteimetalice, proba pe model

Clinic: proba coroanei in cavitatea bucalaaborator: finisarea si lustruirea coroanei

Clinic: fixarea coroanei in cavitatea bucala6&. Componentele coroanelor mi"te si materialele utili'ate la confectionarea lor.varietati de

coroane mi"te cu componenta metalica stantata si fetuite cu acrilat.Coroanele mixte sunt confectionate din: platina, titan, diferite alia!e.Coroana mixta cu componenta metalica stantata este fizionomi0a si semifizionomi0a, respectiv la

cele fizionomice se plaseaza acrilatul in regiunea vizibila a dintelui.

Coroane fenestrate:

coroane bel0in


21/61

0urilenco "meda ubina

Coroane nefenestrate: se realizeaza elemente retentive pt aderenta acrilatului.- Coroane &verdlov orodiu0

- 3laborate la 4&/ din /oscova

5n dependent de te"nica de confectionare, coroanele mixte pot fi divizate in: coroane de invelis cucomponent metalica stantata cu material fizionomi0 ( acrilat)' cu component metalica turnata, acoperitecu acrilat' cu component metalica turnata, acoperita cu cerami0a.

Componente: metalacril ' metaloceramica ' composite.

6(. Etapele clini)o%tehnice la confectionarea coroanelor mi"te metaloacrilice cucomponenta metalica intreg turnata. *arietatile elementelor de retentive.

Clinic :- $reparam dintii ca sub coroana intreg turnata cu crearea pragului in zona coletului si preparam

suplimentar in dependenta de varietatile coroanelor sau numai suprafata vestibulara sau toatesuprafetele la o profunzime de 6.7 1 mm creind spatiu pt placa!. mprentarea dubla si protectiadintilor.

aborator:

- %ealizarea modelului cu dinti mobilizabili din superg"ips, apoi g"ipsarea in simulator simodelarea mac"etei din ceara a componentei metalice.

- 5n timpul modelarii pe supraf pregatita pt acrilat cream elemente de retentive, niste sfere, formade ciuperca sau anse etc.

- 8urnarea

Clini0:

- $roba componentei metalice si determinarea culorii C%5 84 45.

aborator :

- /odelarea formei anatomice a dintelui din ceara.

- Crearea tiparului si sc"imbul cerii in acrilat.

Clini0:

- $roba coroanei

- 9ixarea coroanei in cav bucala.

3lemente de retentii:


22/61


23/61

Clinic:

- 3xamenul pacientului

- &tabilim diagnoza

- $reparam dintii stilp

- Cream la colet prag cu o latime 6.# 6.7 la dinti cu volum mic, si, 6.+ 1.+ la dinti mai mari in volum.$ragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la decizia medicului.

aborator:

- %ealizarea modelului du dinti mobilizabili

- Confectionam capacelul din platina

- Depunem si ardem stratul de cerami0a

Clini0'

- $roba coroanei

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	jubea-doina
View:	217 times
Download:	0 times

116249655-Ortopedia-conspect

Documents