116087708-Conceperea-Si-Elaborarea-Ziarului.pdf

8/14/2019 116087708-Conceperea-Si-Elaborarea-Ziarului.pdf

1/40

Conceperea si elaborarea ziarului

CURS 1. Program si politica editoariala

Activitatea oricarei publicatii, indiferent de regimul de periodicitate subcare apare, nu se desfasoara la intamplare sub presiunea evenimentelor.

De regula, orice noua aparitie a unei publicatii, chiar in primul einumar, contine si dezvaluirea intentiilor, a preocuparilor, a strategiei aflatela baza viitoarei editii. Publicatia isi divulga de la inceput obiectivelegenerale, de larga perspectiva pe care intentioneaza sa le atinga de-alungul existentei. Aceste obiective se afla expuse in ceea ce se numesteprogramul maximal al publicatiei care devine cunoscut odata cu aparitiaarticolului program, cunoscut si sub numele de manifest-redactional.

Activitatea curenta a redactiei, obiectivele ei de ordin tactic, urmaritenumar de numa, sunt dfinite si evidentiate in si prin programul minimal, dezi ci zi.

Programul maximal cuprinde in general scopurile si obligatiileprofesionale ale publicatiei.Cititorul ia cunostinta de intentiile publicisticede idei si orientarile care vor sta la baza activitatii redactionale peperioada existentei publicatiei, iar in unele situatii si modalitati tacticefolosite pentru realizarea tintelor mentionate.

Programul minimal are doua componente, una este alcatuita din ceea ceisi propune sa infaptuiasca de la o zi la alta fiecare departament alredactiei si in cadrul lui, ceea ce jurnalistii au de gand sa elaboreze pentrunumarul proxim al publicatiei.

A doua componenta este sumarul care se stabileste in cadrul sedinteide sumar si care ia in discutie produsul jurnalistic al departamentelor.

Planificarea in presa trebuie privita cu destula circumspectie.u vorbescde o planificare rigida , de la care nu poti sa te abati. !a trebuie inteleasaca fiind doar o masura de a compensa factorul imprevizibil, de a asiguracoerenta si stabilitatea activitatii secretariatului de redactie, care se

bazeaza de regula pe materialele realizate. A concepe ziarul numai infunctie de prevederile acestor proiecte inseamna a plasa publicatia subsemnul inactualitatii.

Asa-zisa planificare are trasaturi determinate de profilul publicatiilor, dearia lor de raspandire si de actiune, de periodicitatea aparitiei, numarul depagini, structura tematica a publicatiei, de formatul publicatiei.!xperientademonstreaza ca planificarea reduce din incertitudinea activitatii deconcepere a publicatiilor si contribuie la asigurarea continuitatii sicoerentei procesului de editare.


2/40


Cand ne referim la programul minimal al departamentelor redactionaleexista un gen de diagrama tip care ar trebui respectata.!a se bazeaza pecateva principii "

#. Principiul cuprinderii teritoriale care obliga redactia sa acopereprin materialele care le produce zonele in care se difuzeaza ziarul.$asemenea preocupare se va regasi in audienta publicatiei, concret intiraj, precum si in relatia cititor-redactie. %emnele cititorilorreprezinta fie o conformare a mesajelor transmise, fie accente criticeasupra unor abordari jurnalistice jurnalistice sau teme neincluse inpaginile ziarului.

&. Principiul varietatii tematice Diversitatea tematica inseamnapluralitate informationala si ca atare atractivitate sporita pentru unnumar mai mare de cititori.

'. Principiul diversificarii modalitatii de expresie adica agenurilor publicistice.Astfel se asigura dinamisul necesar unui ziar sicresterea cotei de interese.

(. Principiul ponderii tematice Asta inseamna ca un anumit grupde teme are preponderenta.

). Principiul problemelor prioritare in cadul fiecarui grup tematic,subiectele sunt ierarhizate plecand de la importanta si oportunitateatratarii lor in contextual problematicii momentului.

*. Principiul fregventei aparitiei insistenta exagerata asupra unorteme poate duce la banalizarea lor.

+. Principiul diversitatii semnaturilor !ste obligatia secretaruluigeneral de redactie sa asigure in fiecare numar de ziar semnaturacat mai multor autori, ceea ce ar asigura varietatea stilistica pretinsade o publicatie interesanta.

. Principiul raportului dintre semnaturile personaluluiredactional si cele ale colaboratorilor alanta trebuie saincline in favoarea jurnalistilor angajati ai publicatiei respective.

9. Principiul respectarii datelor, zilelor si locurilor de aparitie arubricilor fixe

%unt si situatii cand dincolo de activitatea curenta a publicatiei sederuleaza unele actiuni speciale de presa o campanie electorala, unreferendul, etc/, cazuri cand sunt angrenate unul sau mai multedepartamente ale ziarului care isi contureaza o strategie proprie,stabilindu-si directiile de actiune si fortele redactionale necesare.

Activitatea de presa se poate rezuma la operatii de baza !


3/40


#/ Cautarea si obtinerea informatiilor

&/ Pregatirea informatiilor, adica transformarea in produs jurnalistic adatelor oferite si selectionate din societate.

'/ 0ealizarea ziarului in urma unui complex process de concepere sielaborare.

(/ Difuzarea , drumul spre cititor.Acesta poate fi asigurat prin vanzareala chiosc, abonamente sau editie electronica.

Personalitatea fiecarui ziar se defineste printr-o bipolaritate. Pe de oparte exista o individualitate exprimata de aspectul strict publicisticinclusiv expresia grafica/ , iar pe de alta parte intalnim personalizarea

prin elemente tehnice si extraredactionale care ii marcheaza existenta. 1rancezul 2ac3ues 4a5ser stabileste 1" elemente care pot constituiactul de identitate a oricarei publicatii!

#. #itlul publicatiei- de regula exista o anumita concordanta graficaintre culoarea titlului si structura tematica a ziarului. 6ndicatiile careinsotesc titlul sunt esentiale pt definirea profilului publicatiei si aariei de acoperire.

&. Sediul administratiei si sediul redactiei 6n conditiile in carecele & sunt separate se mentioneaza adresa pt fiecare in parte.

'. Periodicitarea- este marcata prin precizari de genul " cotidian ,saptamanal, bilunar etc.

(. $omentul aparitiei Cotidianul poate include decizia de iesire pepiata intr-unul din momentele cheie ale zilei dimineata, la pranzsau seara/. 6n functie de o asemenea zonare temporal, ziarulmarcheaza si sub aspect tehnic momentul aparitiei. Astfel dimineatacititorul este mai odihnit si de aceea curiozitatea si puterea deconcentrare pt aflarea noutatilor il caracterizeaza. u intamplatoraceste ziare cu aparitie la prima ora pun accent pe stiri, pe diverse

comentarii, totul prezentat cu o litera mai mica , dar cu titluripregnant si artificii grafice care atrag si ghideaza cititorii. $ editie deseara se va impune printr-o paginatie mult mai aerisita, cu fotografiimai mari, cu o litera mai mare, atat in texte cat si in titluri, astfelincat sa asigure o lizibilitate mai usoara.

). %ata primului numar %unt publicatii care obisnuiesc sa marchezemomentul aparitiei tocmai in ideea evidentierii traditiilor publicistice.

*. &ona principala de difuzare Aceasta poate fi mentionata prinsintagme de genul " national, regional, local.


4/40


+. #ira'ul Presa romaneasca actual nu obisnuieste sa mentioneze intotalitatea ei nr. exemplarelor pentru fiecare editie in parte. %untexceptii publicatiile care fac acest lucru. 7otivul retinerii de apublica tirajul rezida in tirajele relative reduse, deopotriva in

strategia legata de impactul asupra pietei publicitatii si a cititorilor.. Pretul Cel putin in momentul actual este un factor de atragere sau

de respingere pt cititori.

8. (ormatul $scileaza intre formatul mare si cel tabloid, cu diversealte forme intermediare.

1). *r.obisnuit de pagini si nr. de coloane

11. %enumirea si adresa tipografiei

1+. *r. de editii si zona acoperita de fiecare dintre ele.

#'.Caracteristici exceptionale ale vietii ziarului ziar de front, decampanie electorala, z. consacrat unor evenimente speciale/.

#(.ocul de conservare a colectiilor Presa romaneasca isipastreaza colectiile in mod obisnuit in cadrul redactiei . 6nnumeroase tari insa publicatii de prestigiu au depozitele in zonespecial amenajate, de larga circulatie, cu acces atat in format clasiccat si in format electronic.

#).ocul de depozitare a fisierelor la serviciul de documentare/ .

-n elaborarea ziarului intalnim tipuri dediscursuri/ operatiuni0!

1. %iscursul redactional

+. %iscursul secretarial

. %iscursul tipografic

9a acestea se mai adauga discursul comercial, promotional alpublicatiei.

#. %iscursul redactional - 0eprezinta suma activitatilor impuse dedocumentarea si elaborarea textelor, deci incepe cu ceea ce putemnumi descoperirea informatiei, selectarea evenimentului, alegereaelementelor care marcheaza actualitatea unei informatii,semnificatia ei si gradul de interes. 6n mod logic, urmeaza obtiuneagazetarului pt modalitatea publicistica de tratare a informatiei, maiconcret alegerea genului publicistic, redactarea textului in functie decanoanele genului, proces in urma caruia fiecare department va

dispune de un nr. de texte manuscrise/. Aceste proces este valabilsi pt partea de ilustratii in special imagini foto/. Asadar , finalitatea


5/40


discurului redactional o reprezinta textile publicistice si ilustratiile.Aceasta este :marfa;, produsul cultural pe care reporterii siredactorii il ofera pt procesare compartimentelor de naturatehnicasecretariat de redactie, tehnoredactare etc/

&. %iscursul secretarial Acesta are in principal menirea de aordona manuscrisele si stocul de ilustratii, mai intai in cadrul fiecareipagini si mai apoi in cadrul si apoi insamblul publicatiei.Criteriile carefundamenteaza aceste operatiuni sunt in buna masura de ordintehnic cotare si calibrare texte si ilustratii etc/, dar si jurnalistictitrare, rescriere paragrafe etc/.

'. %iscursul tipografic - in acest caz, precumpanitoare estepreocuparea tehnica de a asigura un produs cultural ziar , revista /tiparite in conditii bune, care sa asigure lizibilitate, un raport optim

intre alb si negru pe de o parte si culoare pe de alta, cu accent peclaritatea nuantelor si detaliilor tipografice.

Daca secretariatul de redactie va procesa texte care nu au vizasefului de department si a factorilor de decizie ierarhic superiori,tipografiile nu vor trece la imprimare decat dupa momentul in care au:bunul de tipar;etingului, care se poate regasi prin unele elemente si in altemomente ale realizarii publicatiei.

0itmul succesiunii celor ( discursuri difera, fiind mai alert in cazulunui cotidian si mult mai relaxat la un saptamanal sau la o publicatielunara.


6/40


CURS *R . +. (luxul activitatii publicistice

(iecare redactie isi desfasoara activitatea in functie de !

#. $ra de inchidere a ziarului&. $ra de inchidere a fiecarei pagini in parte

'. Capacitatea profesionala a corpului tehnic, in special de latehnoredactare, culegere si corectura, correlate cu performateleechipamentelor de care dispun.

(. $rele de inchidere a emisiunilor de stiri ale agentiilor de presa.

6n concordanta cu asemenea parametrii se stabileste orarul redactieisic el al diferitelor departamente. Asa se explica faptul ca unele sectii

redactionale au ore de program propriu diferite de ale altor


7/40


compatimente . 1inalul editiei este insa acelasi pentru intregul corpredactional.

-n functie de elementele amintite, redactia stabileste pentru totparcursul zilei orele cand!

#/ %e elaboreaza presumarul nr. si apoi se definitiveaza sumarul lazi.

&/ 7omentul limita pt predarea ultimelor articole ale editiei

'/ $ra cand se desfasoara sedinta de sumar, cu mentiunea ca suntpublicatii care organizeaza si o a &-a sedinta la orele pranzului.

(/ 7omentul cand se alcatuieste si se definitiveaza macheta nr la zi.

Pentru fiecare etapa se stabileste un deadline in asa fel incat toateoperatiunile necesare sa fie realizate cu acuuratete si promptitudine,evitandu-se timpii morti si modificarile de fond.


8/40



9/40


CURS *R.. Secretariatul de redactie departamentul de sinteza al preseiscrise

6n jurul secretariatului de redactie graviteaza tot ce tine deactivitatea jurnalistica.!l este personajul care conduce si org la zi procesulde productie redactionala.Prin obligatiile profesionale pe care le aumembrii acestui department, secretariatul de redactie detine statutul deorgan executiv in cadrul structurii organizatorice a oricarei institutii depresa.

iarul nu este o alaturare simpla de elemente disparate texte, titluri,ilustratii/, ci o opera de creatie.%ecretarul de redactie programeaza in si latimp diferitele etape ale procesului de :fabricare: al ziarului.

Secretariatul de redactie este un liant redactional!

#/ 6n plan vertical, prin relatia nemijlocita pe care o are cu redactorulsef.6n acest fel, el faciliteaza relatia dintre conducerea redactiei simembrii colectivului trasmitandu-le observatiile, sugestiile,multumirile sau ingrijorarile factorilor de decizie, facand cunoscutetotodata conducerii si opiniile jurnalistilor.

&/ 6n plan orizontal, prin legatura foarte stransa si dinamica cu toatedepartamentele redactiei, in ideea gestionarii unei activitati comune.

%ecretarul si secretariatul de redactie asigura o functie integratoare,

intrunind competentele unui compartiment de comanda. !l functioneazasimultan si ca un dispecerat.6n aceasta calitate, receptineaza intreagaproductie jurnalistica dupa ce aceasta a primit viza sefilordepartamentelor redactionale si a conducerii ziarului.


10/40


Pentru cititori, secretarul de redactie este cel mai adesea un personajanonim, al carui nume il regasesti doar in caseta redactionala.6norganigrama unui ziar insa, el este un personaj de prima marime.

!laborarea cotidinului actual a impus si o reconsiderare a roluluisecretarului de redactie, determinate in primul rand de acumularile in plantehnologic.

%tandardizarea unor publicatii, a conceptului editorial al acestora, cudimensiuni riguroase a textului, articolului sau stirii in oglinda paginii, cudefinirea unor structuri fixe de paginare, au determinat renuntarea lapostul de secretar general de redactie, atributiile acestuia fiind preluate dealti factori de deciziesefi de departamente, responsabilul de nr etc/.

%ecretariatul de redactie nu este un simplu technician, ci un gazetarde tip special care stie sa citesca citesca si grafic un articol.!l este obligatsa stie ce ii trebuie pt realizarea ziarului la zi, cat si cand.!l trebuie sa aibacapacitatea de a schita, fie si numai mental in prima faza, continutulziarului.$bligatoriu, el va tine cont de ce a aparut in nr precedentept aevita repetitiile, pt a asigura urmarile unor texte aparute in numereleanterioare.$bigatoriu el va cunoste particularitatile muncii de corectura,culegere texte si tehnoredactare. 6n raspunderea sa revine si cunoastereatuturor deciziilor de ordin redactional luate la sedinta de sumar.Cerintaeste ca el sa fie un om ordonat si exact, astfel incat el sa poata mentinepe toata durata zilei un contact permanent cu echipa de serviciu, cu sefiide departamente, care au obligatia de a-i furniza manuscrisele necesare la

dimensiunile si termenele stablite, cu factorii de conducere ai redactiei,care pot fi consultati in anumite situatii sau care pot transmite unelemodificari sau informatii de ultim moment. $bligatia lui este sa stie la cinepoate apela pt completarea unui text sau dimpotriva pt reducerea lui.

%ecretarului de redactie ii sunt tranzmise de pe teren diferiteinformatii de catre corespondentii teritoriali ai ziarului sau de catrereporterii si fotoreporterii aflati in documentare.


11/40


-%a aiba o minte ordonata

-%a aiba un simt al proportiilor

-%a aiba indemanarea de alucra repede si exact

- %a posede o cultura generala solida si o cultura politica de fond

-%a aiba capacitatea de a lua decizii rapide

-%a aiba disponibilitate pt munca sub presiunea timpului si intr-oatmosfera de agitatie.

-%a aiba memorie buna

-%a manifeste spirit de echipa

-%a stapaneasca multiple cunostinte in domeniu pt a avea un limbajcomun cu cei din compartimentele tehnice 6


12/40


#. %trangerea si planificarea informatiilor, a ilustratiilor - fixarea unortermene limita pentru predarea articolelor

&. 9ectura manuscriselor si corectarea lor

'. Calibrarea textelor indicarea datelor tehnice/

(.


13/40


&. Cel strategic, care rezuma discutiile purtate cu sefii dedepartamente si cu redactorii in legatura cu articolele care urmeazasa fie elaborate.

CURS *R.. Sedinta de sumar

Acest moment al dicursului secretarial poate fi intalnit si sub numelede sedinta de machete sau conferinta redactionala.6ndiferent de numelesub care este cunoscut, acest moment rezuma preocuparea pentrupunerea la timp a structurii tematice si grafice a fiecarei aparitii a uneipublicatii.

%edinta de sumar este socotita puntea de legatura dintre discursulpublicistic si cel secretarial.!a se desfasoara de regula in biroulredactorului-sef, sau intr-o sala special destinata acestui moment.Pentrusedinta de sumar, toti cei care participa de drept se pregatesc in modspecial.

9a sedinta de sumar participa principalii factori de decizie aipublicatiei" directorul, redactorulsef , redactorii-sefi adjuncti , secretarulgeneral de redactie, sefii de departamente, responsabilul paginii externela zi , un reprezentant al fotoreporterilor si, in situatii speciale, reporteriicare vor acoperi marile evenimente anticipate in ziua respective.

Acestora li se adauga alte doua pesonaje care au roluri extreme deimportante in realizarea numarului la zi" secretarul de redactie,responsabilul de numar daca acesta este alta persoana fata de cei dinstafful redactional/.Pe parcursul sedintei pot fi invitati si consultati si altimembri ai redactiei contabilul sef , seful difuzarii, seful 6


14/40


logic, deontologic, gramatical si chiar grafic intreaga publicatie inainte dea fi tiparita.

$ asemenea lectura specializata nu se face doar in faza finala a

ziarului, ci se desfasoara treptat pe masura ce procesul se elaborare alziarului inainteaza.

!chipa de servicu se sprijina si pe formatia de corectori ai publicatiei,alcatuita din cel putin &-( corectori.

!chipa de serviciu isi desfasoara activitatea in paralel cu fluxuredactional obisnuit, pastrandu-si un satatut de independenta, datoritaobligatiilor profesionale stricte si urgente pe care le are derezolvat.%edinta de sumar se desfasoara in cele mai multe redactiidimineata, la prima ora a programului, pentru inventarierea principalelorvenimente ale zilei si distribuirea fortelor.

6n practica, la publicatiile cotidiene s-a incetatenit si o a doua sedintade sumar in preajma pranzului in intervalul oral #&-#(/ pentrudefinitivarea structurii editiei la zi.Aceasta este o sedinta mai rapida carenu reuneste toti membrii de drept prezenti la ora sedintei de dimineata.Acest program difera de la o redactie la alta in functie de traditia pe care oare numarul de personal de care dispune , periodicitatea publicatiei, stilulde conducere adoptat.

4tapele sedintei de sumar.Continutul lor

6n cadrul acestei sedinte de sumar, se croieste ziarul atat dinperspectiav continutului, cat si din cea a aspectului grafic.

Sedinta de sumar se deasfasoara in doi timpi!

#/ 6n primul rand se realizeaza o evaluare a numarului aparutdimineata.Cu acest prilej se analizeaza comparativ cu celelaltepublicatii ce informatii au fost selectate, cum au fost paginate, sub

ce forma grafica au aparut si ce titluri au avut. Alaturi de stirilepropriu-zise se analizeaza tematica abordata de intregul numar,spatiul acordat unora dintre subiecte.oportunitatea aparitiei lor. Prinobservatiile facute, directorul sau redactorul-sef al publicatieiurmaresc sa impuna si sa mentina un anumit stil al publicatiei pecare o conduc. %edinta de sumar este principalul canal prin caredirectivele conducerii devin cunoscute.

&/ Al doilea moment al sedintei sumar este dedicat definitivariisumarului si chiar schitarii machetei numarului la zi.


15/40


Cu prilejul sedintei de sumar, prin discutii de cele mai multe orianimate se recurge la inventarul principalelor evenimente anuntate,precum si a celor probabile.

7omentul este extrem de folositor pentru secretarul de redactie,prin ocazia pe care i-o ofera de a intelege unele subtilitati aleevenimentelor analizate, de a realiza gradul lor de importanta pentrupublicatia la care lucreaza.


16/40


-Pagina de titlu /prima pagina0- obtiunea lor este ca aceasta sa fieorganizata ca o pagia vitrina care cuprinde numeroase trimiteri laarticolele din interiorul publicatiei. !a este astfel perceputa ca osinteza a celor mai importante evenimente ale zilei precedente

-Paginile de opinii si de comentarii- Presa romaneasca apeleazamai rara la asemenea structuri, cu exceptia catorva publiicatii careau impus aceasta practica 0omania 9ibera, !venimentul ilei,Cotidianul s.a/

-Pagina tematica /speciala0 exista situatii in care publiicatiileacorda o atentie deosebita unei anumite probleme politice, sociale,culturale sau economice.6n asemenea cazuri se considera oportun catema respectiva sa fie tratata monografic.6n acest mod se oferacititorilor posibilitatea de a intelege istoricul problemei, sensurile

temei respective, punctul de vedere pe care il acrediteazapublicatia.

-Pagina de stiri recomandarea este ca ea sa nu lipseasca, decat invarianta in care se apeleaza la rubrici separate de stiri.

-Pagina de informatii utile este una extrem e cautata de toatecategoriile de cititori si ridica o seama de probleme secretariale subaspectul tratarii grafice textele fiind numeroase si scurte necesitailustratii pentru a dinamiza oglinda paginii/.

-Pagina cititorilor din pacate aceasta este destul de rar prezenta instructurile publicistice, desi prin ea se mentine nemijlocit contactulcu cititorii. $bligatia secretariatelor de redactie este ca ori de cateori e posibil sa utilizeze corespondentele de la cititori si sa leilustreze pentru credibilitate cu fragmente extrase din acestecorespondente. 0ecomandarea celor doi teoreticieni este catratamentul grafic al acestor corespondente sa nu fie diferentiat,pentru a nu fi acuzati de obtiuni peferentiale.

-Pagina mozaic este destul de fregvent prezenta, avand un dublurol" #/ de informare &/ de divertisment.

-Pagina editoriala este specifica presei americane editorial page/.Peste ocean, asemenea pagini contin editoriale care nu suntsemnate, structurate pe subiecte diverse. Acestea pot contine pelanga editoriale scrisori adresate editorialistilor, precum sicaricaturi.


17/40


$apa adusa de secretarul de redactie la sedinta de sumar continesi alte elemente importante!

a/ 6n cazul in care ziarul a publicat in numarul precedent prima partea unui articol, nu trebuie uitata continuarea.

b/ u pot fi omise replicile sau diversele raspunsuri pe care ziarulare obligatia sa le dea in urma unor sesizari din partea unorpersoane fizice sau institutii.

c/ /, aceasta trebuieactualizata de la o zi la alta printr-un trial extrem de riguros.

6n concluzie, mapa adusa de secretarul de redactie propuneconducerii ziarului un prim proiect e drept partial al numarului lazi.

Aceasta oferta va fi intregita de propunerile fiecarui departamentin parte, pe baza carora secretarul de reactie va urmari ca sumarul saacopere aria geografica in care este difuzat, sa asigure o tematicadiversificata si o armonizare a genurilor publicistice, in asa fel incat sarezulte un produs unitar.

9a sedinta de sumar se decide de asemenea structura iconografica

a publicatiei tipul ilustratiei, dimensiunile ei precum si distribuirea inpagina/.


18/40


$ data incheiata sedinta de sumar, structura numarului la zidobandeste statul definitiv, sub aspect tematica si grafic.Aceasta nuinseamna ca nu isi vor gasi loc informatii de ultima ora. De regula ramandeschise prima si ultima pagina pentru asemenea modificari.Acordul

pentru aparitia stirilor de ultima ora apartine responsabilului de umar carein mod obisnuit il consulta in acest sens pe redactorul-sef sau directorulpublicatiei.

4ditii

7ajoritatea codianelor care au raspandire nationala se tiparesc inmod curent in mai multe editii, de regula doua.

$otivele principale ale publicarii unor editii succesive sunt!

#. $ra limita la care trebuie incheiata prima editie, ora care este inconcordanta cu momentul plecarii diferitelor mijloace detransport in tara. 7odernizarea tehnologica a redactiilor corelatacu ceea a imprimeriilor a permis tiparirea editiilor in tiografii dinalte orase ale tarii, ceea ce inlesneste transportul spre destinatar.

&. Publicarea ultimelor stiri importante. De regula, a doua editie esteceea difuzata in capitala si in zonele limitrofe intrucat aicidistantele pot fi acoperite relativ repede si usor.

6n afara acestor editii intrate in practica zilnica a publicatiilor, potfi intalnite si editii speciale, care nu se supun periodicitatiicurente si nici nu au numarul de pagini obisnuit. Acestea suntdeterminate de evenimente cu totul speciale.

CURS *R. ". $unca pe manuscrise


19/40


7anuscrisul este un text publicistic elaborat, dactilografiat sauimprimat. 7unca pe manuscrise toaletarea lor/ incepe pentru secretarulde redactie din momentul in care le are pe masa sa.

!ste de presupus ca autorii acestor texte le-au asigurat tinutajurnalistica necesara"

-Dozarea elemenelor informative in functie de importanta faptuluirelatat

-7odalitatea publicistica cea mai potrivita

-Acuratetea gramatical, lingvistica, precizia datelor, a numelor etc/

-


20/40


-6erarhizarea

-0eliefarea unor parti ale textelor

Selectarea manuscriselor

!laborarea unui numar de ziar include trei nivele de interes

#. %ocial " tinteste scopul si aspiratii generale

&. !ditorial, care vizeaza de regula obiectivele inscrise in articolulprogram

'. Al cititorului segmentul caruia i se adreseaza publicatia

Critica manuscriselor

7anuscrisul trebuie sa respecte anumite reguli tehnice.


21/40


u este atributia secretarului de redactie, dar acesta nu poate fiindiferent la o seama de situatii" inadvertente, repetari nejustificate, titluricu sintagme asemanatoare sau chiar identice, excesul de neologisme,artaisme, regionalisme sau elemente de argou.

iarul trebuie sa fie o scoala de limbaj, asa se exlica si corectiilestilistice pe care secretarul de redactie le face sau le propune autorilor.

%ecretarul de redactie este cel care gandeste si grafic pagina. 6ncazul articolelor masive secretarul de redactie propune autorilor spargereamasei de text cu subtitluri si ilustratii. Acetsea ofera un ghidaj al lecturii,implicit relansarea acesteia.

%ecretarul de redactie propune vitrinaje chenare/, sapourietc.%apoul este asezat imediat sub tiltul articolului, fiind reliefat grafic prin

litera sau format.7enirea sapoului este " cuprinde mesajul esential alarticolului, rezuma textul articolului, preia functiile paragrafului initial.

%apourile pot fi " informative, incitative, mixte, de actualizare, deprezentare.

#itrarea manuscriselor


22/40


#. !lementele componente ale titlului si unitatea lor logica.supratitlu,titlu, subtitlu/.

&. %tructura logica si gramaticala

'. Caracterul de litera cu care este cules

6n esenta, titlul trebuie sa fie " informativ, incitant, concret, concis sisa foloseasca cuvinte semnal.

-erar2izarea manuscriselor

!ste determinata de "

-spatiu publicistic destinat fiecarui articol, criteriile de ordonare invirtutea carora sunt repartizate textele

-Actualitatea textului, gradul de interes, tema abordata, structurapaginilor publicatiei, contextul paginii, strategia publicatiei

-0eliefarea unor parti ale textelor

-!xprimarea distribuirea/ textului pe formate pe coloane/

-6ntesitatea literelor

-Corpul de litera

-%patieri intre randuri sau coloane

-Cadraje chenare/ utilizate


23/40


CURS *R.5. $AC64#AR4A


24/40


Hn al doilea element care a influentat evolutia punerii in pagina afost tehnica tipografica. Pe masura ce aceasta s-a perfectionat, facilitatilein schimbarea aspectului grafic al publicatiilor au crescut.

Al trelea factor l-a reprezentat moda. u intotdeana influenta ei afost si benefica.Adesea fiind folosite litere excentrice, greu de citit sau alteartificii grafice care au dus la amalgamarea paginilor, ingreunandclaritatea mesajului. 0evistele au fost cele mai deschise inovatiilor deordin grafic, tocmai din considerentul de a recupera handicapul fata depresa de informare.

(unctiile punerii in pagina

6n momentul in care un secretar de redactie isi pregatestepresumarul zilei si isi pregateste schita de macheta, el se afla in fata unuiconglomerat publicistic in care se confrunta cu o alaturare de piese dincare urmeaza sa construiasca o publicatie cu personalitate consacrata.

Pentru a ordona acest material, secretarul de redactie recurge lacateva operatii necesare. Prima dintre ele este dedicata ordonariielementelor publicistice pe care le are la dispozitie. 6n acest sens el isirepartizeaza materialul publicistic stitrile, articolele, fotografiile,

ilustratiile etc/ pe pagini economice, sociale, politice, culturale, sportive,utilitare, etc/ conform oglinzii ziarului. $glinda ziarului reprezintadispunerea paginilor pe zile, pe durata unei saptamani. Apoi, in cadrulpaginilor aceleasi materiale sunt grupate pe rubrici.6n unele situatii,materialele care trateaza aceasi tema, dar din unghiuri diferite si submodalitati publicistice variate pot fi grupate sub un titlu comun. $ astfelde ordonare a materialelor este necesara pe de o parte pentru pas trareaunei coerente publicistice si pe de alta parte, pentru a putea ofericititorului fidel posibilitatea de a-si regasi rapid si in acelasi loc, in aceeasipagina, informatia de care are nevoie si pe care o astepta.

$ a doua operatie pe care o realizeaza secretarul de redactie esteierarhizarea informatiilor. 6n functie de propriile criterii jurnalistice, inconcordanta cu politica editoriala si cu strategia adoptata in raport cumomentul calendaristic, secretarul de redactie impreuna cu editoriiziarului redactori-sefi adjuncti, sefi de departamente, toti subcoordonarea redactorului-sef/ sunt analizate toate materialele publicisticedisponibile, stabilindu-se oportunitatea publiicarii lor, contextul in care vorvedeea lumina tiparului daca sunt pentru prima pagina sau pentru paginade interior/. 9a randul lor, articolele sunt distribuite pe pagini conformprincipiului de sus in jos si de la stanga la dreapta, in functie de relevantalor tematica si publicistica.9a baza ierarhizarii se afla criterii diverse, deordin politic, psihologic, cultural, geografic, uneori chiar pesonale aleredactiei.


25/40


A treia operatie pe care o realizeaza secretarul de redacte vizeazastructurarea grafica a publicatiei.%e porneste de la premisa ca fiecarecititor este atent la aspectul estetic publicatiei, chiar daca precumpanitoreste criteriul tematic.

$ data cu operatiile legate de punerea in pagina machetare/,discursul secretarial atinge momentele sale cele mai sensibile, in carecreativitatea publicistica se implineste. Hn cotidian nu trebuie sa alergedupa tendintele la moda in domeniul aspectului grafic, cu alte cuvinte nutrebuie sa fie la moda, ci sa corespunda tipului sau.

CURS *R.7. Structuri de paginare

1. Pe verticala

6n acest caz articolele, ilustratiile si titlurile sunt dispuse in asa felincat baza constructiei grafice va fi mai ingusta decat inaltimea.$asemenea structura de pagiare asigura suplete si o verticalitate care, spunpsihologii, denota fermitate in discurs.Aceasta paginatie impune o graficaeleganta si un joc rafinat al elementelor componente volume de text,linii, chenare, alternanta spatiilor albe cu cele negre/.

Acest tip de paginare s-a impus in presa americana, englezeasca siitaliana.


26/40


+. Pe orizontala

9a prima impresie este reversul primei tendinte, adica a paginarii peverticala.Potrivit acesteia textele , titlurile, ilustratiile sunt organizate

astfel incat sa aiba baza mai mare decat inaltimea. umerosi specialistisustin ca aceasta formula asigura o expresivitate a paginatiei.


27/40


!ste un gen de structurare a paginii care favorizeaza intr-o mult maimare masura relatia dintre text si imagine. 6n cazul in care articolul sifotografia se refera la aceeasi tema se incearca si grafic obtinerea unuimodul compact. 6n delimitarea acestui modul se folosesc linii fine de

coloana, care il delimiteaza pe veriticala sau pe orizontala in structurapaginii. 9ectura unei asemenea pagini este mult usurata, existand insapericolul ca ea sa arate monoton si plictisitor.

Principii de paginare

6ndependent de modul de structurare a paginii de ziar, la intocmirea

machetelor, secretarii de redactie trebuie sa tina seama de catevaprincipii "

#. %e recomanda eviatarea unei mase mari de text compacte de siuniforme, fara utilizarea unor artificii grafice.

&. %e va evita plasarea unor fotografii spre marginea paginii privindspre exterior.

'. u este recomanda paginarea alaturata a doua articole tratate graficin aceeasi maniera.

(. %e recomanda evitarea pe cat posibil a titlurilor alaturate la acelasinivel a unor articole difeite, mai ales daca sunt culese cu aceeasilitera.

). u face o buna impresie paginarea articolelor in scara.

*. u se practica paginarea de tip american in care un articol poatecontinua fara titlu direct sub un alt articol din cadrul aceleiasi pagini.

+. u sunt admise fotografiile numite Jsantinele;, dispuse in cele patru

colturi ale paginii de ziar.. u se recomanda apelarea la aceleasi solutii grafice in cazul

paginilor care se afla fata in fata.

Hn tratament grafic aparte se recomanda pentru paginile specialecare abordeaza in stil mongrafic sau nu o tema unica, de larg interes.Procesul de machetare trebuie sa ia in consideratie si momentul aparitieiziarului. 6n cazul unui cotidian de dimineata, de pilda, cand cititorul estemai odihnit si curios textele paginilor, inclusiv titlurile pot fi culese cu olitera ceva ma mica, evitand artificiile grafice.Hn ziar de seara va tine

seama ca puterea de concentrare a cititorului nu mai este aceeasi ca


28/40


dimineata.De aceea paginarea va fi mult mai aierisita, cu litere mai mari,cu fotografii mai mari care sa faciliteze letura.

Diferente apar si in cazul formatului publicatiei.


29/40


apoi incepe lectura in detaliu a infomatiilor selectate. %-a constatat caprivirea cititorului de presa se indreapta mai intai spre paginile din parteadreapta a publicatiilor, care sunt cele fara sot. Apoi ochiul aluneca sprestanga, adica spre paginile pare.

Aceasta mecanica a lecturii a capatat o importanta deosebita pentruactivitatea secretariatului de redactie, pentru toti cei implicati in editareasi conceperea ziarului. Asa se explica de ce paginile impare suntconsiderate ca facand parte din structura de rezistenta a editiei la zi.

Hn statut aparte are ultima pagina, care asemenea primei paginicontine infornatiile cele mai noi. Asa se explica de ce prima si ultimapagina sunt finalizate cu foarte putin timp inainte de inchiderea editiei.

7ecanica lecturii decide si un anume clasament al paginilor, in functie

de importanta lor. 9ocul inatai il detine prima pagina. 9ocul doi, ultimapagina. 9ocul trei revine paginilor de mijloc. 9ocul patru si-l disputapaginile impare. 9ocul cinci este rezercat paginilor pare.

Daca analizam mecanismul lecturii la nivelul paginii de ziar atuncitrebuie spus ca asezarea elementelor sale constitutive texte, ilustratii ,publicitate / se face in functie de zonele supra carora staruie in mod firescochiul cititorului deschiderea paginii, adica partea de sus din stanga, sicontra-deschiderea paginii, partea din dreapta sus/.

%ecretarii de redactie stiu ca partea de sus a paginii valoreaza mai

mult decat jumatatea ei inferioara, iar partea stanga mai mult ecat ceadreapta. u intamplator in conceperea si elaborarea paginii, secretarul deredactie va avea in atentie punctul optic al paginii, precum si repartizareaiconografiei adica a ilustratiei/.


30/40


&/ ectura discontinua /selectiva0. !ste cel mai des intalnita atuncicand vorbim de lectura presei. !ste generata de interesul demoment pentru stiri sau informatii utilitare. !ste o lectura carepermite accesul rapid la informatia cautata, atat cititorului ocazional,

cat si celui fidel al publicatiei.Pagina tip vitrina prima pagina/ esteextrem, de utila in acest sens prin trimiterile pe care le face laarticole din cuprunsul pubublicatiei.

'/ ectura globala. !ste practicata de cititorul grabit, de cel care vreasa se informeze fara sa analizeze cu atentie ceea ce citeste, faraintentia formarii unei opinii sau confirmarea unui punct de vedere. 6nasemenea situatii, prevaleaza socul emotional creat de ceea ce sepoate afla prin simpla ;maturare J cu privirea a materialuluipublicistic din corpul ziarului.


31/40


CURS *R. 9. -lustratia

1otografia constituie punctul de atractie al oricarei publicatii.Privirea cititorului de presa se indreapta cu predilectie spre doua elementefundamentale ale structurii grafice a paginii de ziar "

a/ 1otografia si alte elemente de ilustratie

b/


32/40


1otografia de presa trebuie sa aiba in primul rand virtutiinformationale si abia apoi sa se impuna prin estetica ei. Hn fotoreporterprofesionist va cauta sa imbine in cel mai inalt grad foto-informatia siexpresivitatea imaginii.

%ecrearul de redactie va propune la sedinta de sumar si o selectiefotografica pornind de la specificul publicatiei, dar tinand cont si devaloarea informativa, valoarea documentara si valoarea simbolica afiecarei imagini. Cu ajutorul unei fotografii abil pusa in pagina se poateridiculiza sau chiar discredita o personalitate, dupa cum se poate impune oalta.


33/40


CURS *R.1) CUAR4A -* PR4SA

Hn ziar care apeleaza la folosirea culorii este mult mai atractiv, parghiilede a vizualiza mesajul fiind astfel amplificate.

Publicatiile mai sobre, chiar austere, care mizeaza mai putin pespectaculosul grafic, pe senzationalul informational, pe aspectul pregnantcomercial, se dovedesc destul de fidele sistemului alb-negru, culoarea folosind-oeventual doar in titlul publicatiei. Pentru aceste publicatii eleganta rezulta dinraportul dintre alb si negru, din marimea textelor si din corpul de litera. Acestepublicatii sunt tot mai putine in lume. $btiunile publicului, chiar si ale celui fidel,merg spre utilizarea culorii, fara a intelege insa prin aceasta un element de decorstrident.

Ca toate elementele gafice= tipografice, culoarea trebuie sa se supunaprincipiului Jforma corespunde functiei;. !a poate indeplini functii diferite intr-unziar " de pilda, poate evidentia pagina de titlu fata de celelealte pagini. !a poatemarca paginile de publicitate prin titlurile de rubrica sau poate scoate in evidentaanumite genuri de articole, cum ar fi comentariile date pe un fundal colorat.

!xperienta publicatiilor care au apelat la capacitatea expresiva a culoriidovedeste ca un asemenea element solicita din plin compartimentele tehnice "

fotoreporteri, procesare foto, secretariat de redactie, tehnoredactare.


34/40


Culoarea poate avea o functie de identificare a publicatiei in sine, deindividualizare in peisajul presei, poate diferentia pagini, fascicole sau domeniitematice din cadrul ziarului. De asemenea, printr-o inspirata folosire, culoareapoate marca paginile sau spatiile publicitare, mentinand unitatea publicistica a

ziarului, care este de obicei fracturata in zona publicitara. Culoarea isi asuma si isi disputa, nu in putine cazuri, domeniul fotografiei.$ imagine alb-negru nu poate reda intotdeauna diversitatea nuantelor spredeosebire de o fotografie color care este de multe ori mai expresiva si, inanumite circumstante, mai dramatica inregistrarea unui incendiu, a unuiaccident /.

%ecretarii de redactie nu trebuie sa uite ca in presa culoarea nu are un roldecorativ, ci unul functional, expresiv si motivat publicistic.

6n foarte multe imprejurari, culoarea are un simbolism al sau si sunt

destule circumstantele in care se apeleaza la aceste trasaturi. Pe harti saugrafice, de exemplu, cu albastru se marcheaza apa, implicit buna ei calitate. Cugalben sau rosu se indica poluarea si nivelul ei. 1olosind culori calde sau recirosu si albastru/ se poate obtine o anume spatialitate in ordonareaelementelor. Culoarea rosie este perceputa de ochi drept calda si mai alesfamiliara, in timp ce albastrul pare rece si accentueaza spatial fundalul. 9aalegerea culorilor se va tine cont ca acestea sa nu fie dominante deoareceinformatiile textelor vor fi astfel estompate. Pentru a evita >itsch-ul serecomanda limitarea la un nurmar redus de nuantate.


35/40


CURS *R.11.Calibrarea si cotarea

7achetarea unei pagini nu poate fi realizata decat impreuna cu alte douamanevre, sau operatini, care imbina aspectul estetic functional cu cel tehnic.!stevorba de calibrare si cotare, operatii la care sunt supuserand pe rand elementelecare ii stau la dispozitie secretarului de redactie" texte, ilustratii, titluri.

$peratia de calibrare se realizeaza pornind de la importanta si marimeatextului, precum si de la respectarea pragului de lizibilitate

%ecretarul de readctie cunoaste numarul de coloane pe care le are paginade ziar precum si ecartamentul latimea/ fiecarei coloane.

Calibrarea echivaleaza cu stabilirea spatiului si a locului pe care il vaocupa un articol.

Cotarea etse o operatie prin care se marcheaza pe margineamasnuscrisului separat pentru text si pentru titlu/ formatul pe care il va aveatextul dispus in pagina, dispunerea pe coloane, familia de litera aleasa, corpulliterei si caraterul ei.

Calibrarea se aplica si fotografiilor. Daca marimea initiala a fotografiei sepastreaza atunci se scrie pe spatele fotografiei, intre doua sageti cu varfurileindreptate spre exterior si dispuse parabel cu baza ilustratiei, cuvantul Jnatur;,sau #=#. 6n cele mai multe cazuri, dimensiunile imaginilor se modifica, ori in

sensul mariri ori al micsorarii. 6n tipografia clasica operatiunile de calibrarea si cotare presupuneaucalcule anevoiase, pe care tehnica de calcul de astazi le elimina. !ste suficientsa-i mentionezi dimensiunea de regula, latimea pe care trebuie sa o ocupe oilustratie/ pentru ca de la sine calculatorul sa stabileasca proposrtiile de mariresau micsorare a ilustratiilor.

$ac2eta are urmatoarele componente !

#.


36/40



37/40


b/ Cei care prelucreaza informatiile, adica editorii

c/

Primul tip de actvitate raspunde nevoie oricarei institutii mass-media de

a obtine materia prima necesara, in timp ce cea de-a doua vizeaza ordonareafluxului informational si organizarea informatiilor selectate intr-un produsmediatic.

Reporterul

Activitatea reporterului este definita prin cautarea si aducerea sprepublicare a unor informatii de interes public.

Pentru atingerea acestui scop, reporterul trebuie sa efectuezeurmatoarele operatiuni "

a/ %a se deplaseze din redactie la locul evenimentului pentru a aveaun contact direct cu mediul in care s-au petrecut respectivele fapte

b/ %a colecteze cat mai multe informatii, bazandu-se pe urmatoareleprocedee" observatia imediata, interviul cu persoanele implicate in

evenimente sau martore la desfasurarea acestora, investigatii inarhive, birouri ale diferitelor oficilialitati, biblioteci etc.

c/ %a verifice soliditatea informatiilor de care beneficiaza, folosindprocedeele jurnalistice uzuale

d/ %a scrie texte intemeiate pe informatii culese, sa le pregateascapentru publicare si sa le supuna controlului si aprobarii de catreeditor.

!ste lesne de observat ca scrierea textelor nu reprezinta decat

ultimul element din lista sarcinilor unui reporter. Ca atare este de retinutca esenta muncii reporterului nu sta in actul scrisului spre deosebire deactivitatea scriitorului/, ci in actul cautarii si verificarii informatiei.

0eporterul nu este un om de birou, ci de teren.Activitatea luicotidiana presupune mobililitate si usurinta in comunicare, capacitatea dea stabili usor realatii umane, de a intra in contact cu persoane din cele maidiferite categorii sociale.

Capacitatea de a stabili contacte umaneeste cu atat maiimportanta cu cat jurnalistul nu est e decat foarte rar martorul al unui

eveniment. Cel mai adesea jurnalistul de teren isi strange informatiiledialogand cu actorii sau martorii evenimentului pe care el l-a ratat.


38/40


Cateva calitati sunt considerate definitorii pentru un bun reporter "spiritul de initiativa, disponibilitatea de a se deplasa rapid si eficient indiferite locuri, flexibilitatea, puterea de lucru in salturi, capacitatea deadaptare rapida, curiozitatea si usurinta de a comunica.

Prin tipul sau spcific de activitate, jurnalistul din presa de informareeste obligat sa prezinte subiecte dintre cele mai variate. !l este asadar ungeneralist, nu un specialist.

4ditorul

%pre deosebire de reporter, editorul este acela care, lucrandpermanent in birou selecteaza, revizuieste si pregateste materaialelepentru publicare.!l reprezinta, deci, o functie cheie in angrenajul uneiredactii, deoarece deciziile sale determina continutul si aspectul fiecaruinou produs mediatic.

6n bibliografia de specialitate, editorii sunt desemnati prinsintagma Jpazitori de porti;. Aceasta inseamna ca ei controleaza siregularizeaza fluul de informati si de materiale careinvadeaza redactia,stabilind "

#. Ce corespunde si ce nu corespunde profilului si intereselor acesteia

&. Ce elemente din totalul celor selectate trebuie sa ocupe o pozitieprioritara si ce poate ramane in celelalte spatii ale publicatiei.

!ditorii isi desfasoara munca pe niveluri diferite. Astfel existaeditori de departament sefi de sectii pentru domeniile de interes alainstitutiei respective/ si editori ai institutiei redactori-sefi, redactori-sefiadjuncti, secretari de readactie, directori, manageri etc/.

!ditorii de departament se pot difrentia pe domenii economic,politic, social, sportiv, juridic, etc/, pe produse editii, pagini tematice,programe locale, programe de dimineata, de seara sau de noapte/ ori petipuri de activitati editori de grafica, de fotografie, de acuratete stilisticaetc/.

Cea mai mare parte a timpului unui editor se consuma in redactie,fie cu citirea textelor, fie in sedinte, unde impreuna cu ceilalti editoridecide sumarele pentru zilele urmatoare. 6n aceste sedinte editrul esteadesea un negociator, el trebuind sa impace "

#. Asteptarile echipei sale redactionale, care doreste ca materialelesectiei sale sa fie publicate prioritar si inpozitii favorizante, cuinteresele celorlati editori de a-si promova propriile materiale.


39/40


&. Aspiratia sa si a subalternilor de a produce materiale jurnalisticecomplexe, si nu o data costisitoare, cu exigentele echipeimanageriale.

4ditorii au urmatoarele sarcini !

#/%a indice reporterilor temele si evenimentele pe care acestia trebuiesa le urmareasca si ulterior sa le relateze

&/%a primeasa diverse materiale articole, ilustratii, etc / pentru a lestudia, pentru a le pregati in vederea publicarii sau pentru a cererefacerea lor.2udecatile de valoare aleeditoriilor se bazeaza nu atat

pe intuitia, cultura si gustul lor, cat mai ales pe obiectivele sicriteriile politicii editoriale la nivelul publicatiei reaspective. !stemotivul pentru care editorul poate reaspinge unele materialeneconcordante cu pozitiile, interesele redactie, cu manierea descriere si prezentare specifica institutiei

'/ %a atribuie comentarii si article de fond diferitilor specialisti dinredactie sau unor colaboratori

(/%a decida locul articolului in pagina, sa stabileasca titluril, subtitlurile,sapoul.

)/%a scrie editoriale care reflecta pozitia ziarului asupra unei teme saua unui eveniment.

Privind aceste sarcini, observam ca editorul este in primul rand unfactor de conceptie. !l nu functioneaza numai ca un controlor pasiv almaterialelor care ii ajung pe birou ci si ca un strateg ce decupeaza realulin sfere de interes, indicand reporterilor in ce directii trebuie sa-si indrepteputerea de investigatie.

6nstitutiile mass-media poarta pecetea personalitatii editorilor, carele imprima o directie si un stil.

Pentru a indeplini cu succes aceste sarcini, editorul trebuie saaiba o suma de caliati!

-$ experienta bogata in exercitarea profesiei de jurnalist

- Hn prestigiu intact


40/40


- %tapanirea solida a limbajului jurnalistic

- Hn simt ascutit al evenimentului si al potentialului sau jurnalistic

- $ cultura generala complexa, profunda

- $ cunoastere exacta, subtila a legislatiei in presa si in deosebi aproblemelor legate de etica profesionala

- Putere de decizie si excelente calitati de organizator

- Capacitatea de a lucra in flux continuu

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	nicoleta-ciacu
View:	221 times
Download:	0 times

116087708-Conceperea-Si-Elaborarea-Ziarului.pdf

Documents