Date post: | 14-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | cretu-sorina |
View: | 1,134 times |
Download: | 4 times |
I Sinteza Standardului Profesional nr. 21
Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare este destinată, de regulă, întreprinderilor mici şi mijlocii.
Definirea întreprinderilor în mici, mijlocii şi mari utilizează, de cele mai multe
ori, criterii ţinând seama de dimensiunea lor comensurabilă în: cifra de afaceri,
valoarea activelor, numărul de salariaţi etc.
Această misiune este încredinţată, de regulă, de către cel ce gestionează
patrimoniul întreprinderii, profesionistului contabil, pentru a ţine în totalitate sau în
parte contabilitatea sa.Destinatarul acestei misiuni este cel care gestionează
patrimoniul întreprinderii, căruia în final i se prezintă situaţiile financiare, urmând ca
acesta să valorifice informaţiile financiare respective în interiorul sau în exteriorul
întreprinderii.
Având în vedere faptul că informaţia contabilă este în mod esenţial destinată
utilizării externe întreprinderii, ea trebuie să folosească un limbaj comun tuturor
utilizatorilor.
Pentru aceasta, contabilitatea şi profesia contabilă sunt normalizate.
Acţiunea de normalizare cunoaşte două direcţii principale:
prima, destinată contabilităţii propriu zise, prin existenţa normelor tehnice
contabile emise de un organism profesional abilitat, sau a reglementărilor
contabile emise de autoritatea administrativă desemnată de lege (în România,
conform legii contabilităţii, Ministerul Finanţelor); exemplu, OMF nr.
1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene.
a doua, destinată profesioniştilor contabili, prin existenţa normelor
profesionale emise de autoritatea profesională desemnată prin lege (CECCAR)
care reprezintă ansamblul regulilor de urmat de către toţi profesioniştii
membrii ai Corpului.
Etapele misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare
1
Succesiunea etapelor misiunii este următoarea:
1. Cunoaşterea activităţilor întreprinderii cliente şi contractarea lucrărilor;
2. Organizarea şi programarea misiunii;
3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilităţii;
4. Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii;
5. Lucrările de închidere a exerciţiului financiar;
6. Lucrările de control ale închiderii exerciţiului financiar;
7. Întocmirea raportului de misiune.
Etapele misiunii prezentate mai sus pleacă de la “cunoaşterea întreprinderii”
până la emiterea “raportului de misiune”.
1. Cunoaşterea activităţilor întreprinderii cliente şi contractarea lucrărilor
NORME GENERALE DE BAZĂ
Acceptarea şi menţinerea misiunilor (NORMA 115)
Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să aprecieze
posibilitatea de a îndeplini, ţinând seama de regulile etice şi profesionale ale profesiei
şi în mod deosebit de regulile de independenţă şi incompatibilitate. Pentru misiunile
repetabile se va verifica periodic dacă permit sau nu menţinerea lor.
Contractarea lucr ă rilor (NORMA 122)
Relaţiile liber - profesioniştilor contabili cu clienţii lor se stabilesc prin
contract scris de prestări servicii, semnat de ambele părţi.
OBIECTIVE
- Cunoaşterea globală a întreprinderii clientului şi a mediului său
înconjurător;
- Identificarea riscurilor;
- Definirea necesităţilor întreprinderii în materie contabilă;
- Aprecierea posibilităţii realizării misiunii în cadrul cabinetului şi
acceptarea misiunii;
- Respectarea regulilor deontologice în cadrul preluării misiunii de la un
coleg;
- Determinarea naturii şi întinderii misiunii şi stabilirea unui proiect de
buget şi contract de prestări de servicii;
- Stabilirea primelor elemente de consultanţă necesare întreprinderii.
2
1.1 Cunoaşterea globală a întreprinderii cliente şi a mediului său
înconjurător
1.1.1. Demersul
Înainte de a se accepta misiunea şi în vederea definirii naturii acesteia,
profesionistul contabil este necesar să stabilească anumiţi parametri ai întreprinderii
pentru a o putea înţelege.
Această cunoaştere globală a întreprinderii, a activităţilor sale şi a mediului
său înconjurător este importantă în cadrul misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirii
şi prezentării situaţiilor financiare, întrucât ea constituie unul din elementele care
permit profesionistului contabil efectuarea raţionamentului său profesional asupra
coerenţei şi credibilităţii situaţiilor financiare anuale.
1.1.2. Tehnici de cunoaştere a întreprinderii
Vizitarea întreprinderii, care permite profesionistului contabil:
- aprecierea “climatului” general al întreprinderii ;
- de a cunoaşte activitatea întreprinderii: mono sau pluri- activitate, starea
bunurilor/ mijloacelor (localuri, utilaje etc);
- aprecierea calităţii organizării contabilităţii: sisteme contabile, sisteme
informatice, sisteme de arhivare etc.;
- modalitatea colectării documentelor justificative necesare.
Interviuri. Profesionistul contabil se întâlneşte cu personalul de conducere, cu
persoane împuternicite cu anumite atribuţii administrative şi contabile, cu alte
persoane care lucrează în întreprindere. Obiectivul acestor întâlniri este intervievarea
lor în vederea obţinerii de informaţii din partea lor, pentru a cunoaşte mai bine
întreprinderea şi nevoile ei.
Colectarea documentelor justificative. Profesionistul contabil va face cunoscut
conducătorului întreprinderii documentele justificative indispensabile misiunii sale,
care vor trebui înscrise în contractul de prestări de servicii cu termenele aferente de
predare.
1.2 Identificarea riscului
Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirii şi prezentării situaţiilor
financiare anuale este în mod deosebit destinată micilor întreprinderi care sunt cel mai
adesea caracterizate prin:
- inexistenţa, în formă scrisă, a regulilor lor de organizare internă;
- o absenţă a separaţiei între anumite funcţii;
3
- riscul de neînregistrare în totalitate a informaţiilor din cauza deficienţelor de
organizare internă a întreprinderii.
Aceste caracteristici sunt cele care îl pot determina pe profesionistul contabil
să propună conducătorului întreprinderii o misiune de ţinere a contabilităţii,
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale, în locul unei misiuni de
examinare a contabilităţii, întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare.
Pot exista, pentru anumite întreprinderi, factori de risc specifici, ca de
exemplu: sunt în dificultate, finanţe dezechilibrate, produse învechite, piaţă restransă,
personal contabil slab pregătit, neplata furnizorilor, constatări negative ale organelor
fiscale, conflicte sociale etc.
Profesionistul contabil trebuie să fie deosebit de vigilent asupra riscurilor
constatate, să recomande schimbările care i se par realizabile şi în extrem, să ia în
considerare necesitatea de a refuza misiunea.
1.3 Definirea întreprinderii în materie contabilă
Profesionistul contabil ia cunoştinţă:
- de cererea formulată de conducătorul întreprinderii privind contabilitatea
financiară şi de gestiune;
- cantitatea de lucru în caz de ţinere parţială sau completă a contabilităţii;
- prestaţiile complementare misiunii contabile dorite de către client etc.
1.4 Posibilitatea realizării misiunii
Profesionistul contabil apreciază dacă poate accepta misiunea respectând
normele profesionale şi în mod deosebit norma privind calitatea lucrărilor şi norma
independenţei.
Profesionistul contabil se va asigura de respectarea regulilor de etică în cazul
preluării unei misiuni de la un coleg.
1.5 Definirea misiunii
Elementele astfel colectate permit profesionistului contabil să decidă dacă
poate să accepte misiunea, definind tipul misiunii (ţinerea contabilităţii sau
examinarea contabilităţii), precizând cantitatea şi natura lucrărilor, în număr de ore.
Aceste elemente permit profesionistului contabil să îşi stabilească un buget şi
să întocmească propunerea contractului de prestări de servicii.
4
1.6 Conţinutul contractului
Contractul de prestări de servicii privind ţinerea contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare anuale este necesar să aibă conţinutul prevăzut de
modelul anexat standardului profesional nr. 21.
Bineînţeles, conţinutul contractului va fi adaptat caracteristicilor întreprinderii
şi celor convenite cu clientul.
Acesta cuprinde în mod special:
- denumirea precisă a misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare;
- repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil şi clientului,
precum şi indicarea răspunderilor care decurg din acesta;
- formula de raportare care va însoţi situaţiile financiare şi raportările
perioadei (lunare şi trimestriale) şi balanţele lunare.
- limitarea răspunderii civile a profesioniştilor contabili pentru oricare din
activităţile şi serviciile pe care aceştia le furnizează, în condiţiile legii. Se
recomandă negocierea limitării răspunderii civile la nivelul a 1- 4 ori
onorariul înscris în contract, în funcţie de natura serviciului sau activităţii
prestate.
O atenţie deosebită se va acorda prevederilor – obligaţiilor părţilor- urmărind
respectarea cu claritate a conţinutului şi termenelor obligaţiilor reciproce pentru a se
evita astfel eventualele litigii.
1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a îl înlocui pe acesta
Această procedură este prevăzută de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili din România. Membrul Corpului care a fost solicitat trebuie să îndeplinească
obligaţia profesională cu acceptul clientului de a cere, de regulă în scris, membrului
Corpului aflat în funcţiune, informaţiile necesare indicând natura generală a cererii
sale.
1.8 Prima consultanţă şi sugestii
Cunoaşterea activităţii întreprinderii, respectiv cunoaşterea globală a acesteia,
este etapa care îi permite profesionistului contabil să examineze cu un “ochi nou”
funcţionarea întreprinderii şi să facă primul diagnostic.
Acest diagnostic se va axa în mod deosebit pe organizarea contabilă (existentă
sau de organizat în viitor), ca şi pe componentele fiscale (descoperirea unei aplicări
eronate de TVA, de exemplu) sau asupra modalităţilor juridice (activităţile
5
întreprinderii corespund formei şi obiectului prevăzut în actul constitutiv? sunt luate
măsuri juridice asiguratorii în raport cu clienţii şi furnizorii?)
Diagnosticul stabilit trebuie să conducă profesionistul contabil să facă celui
care gestionează patrimoniul sugestiile necesare şi eventual propunerea şi a unor
misiuni complementare.
1.9 Documentarea dosarului permanent
La sfârşitul acestei etape, profesionistul contabil dispune de primele elemente
ale informaţiei permanente asupra întreprinderii care vor fi ordonate în “dosarul
permanent”.
Dosarul permanent va continua să se îmbogăţească în cadrul procesului
permanent de cunoaştere şi de realizare a misiunii. El va fi, de asemenea, pus la zi cu
ocazia închiderii fiecărui exerciţiu financiar.
El va fi utilizat de profesionistul contabil ca un mijloc de control al conturilor,
îndeosebi al celor privind: capitalurile proprii; imobilizările, împrumuturile etc.
2. Organizarea şi programarea misiunii
NORME GENERALE DE BAZĂ
Programarea lucrărilor (NORMA 121)
Profesionistul contabil trebuie să-şi planifice executarea misiunilor sale, încât
să fie realizate în mod eficient.
Elaborarea şi documentarea planului misiunii va trebui să descrie felul,
întinderea misiunii şi modul în care acesta va fi realizată; planul va fi suficient de
detaliat pentru a permite elaborarea programului de lucru.
Prin programul de lucru se defineşte natura, calendarul şi întinderea lucrărilor
necesare pentru punerea în aplicare a planului misiunii.
Delegarea şi supravegherea lucrărilor (NORMA 123)
Misiunile liber- profesionistului contabil pot necesita formarea uror echipe de
asistenţi sau de colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrări,
păstrându-şi răspunderea finală a executării misiunii.
Documentarea lucrărilor (NORMA 125)
O bună angajare a misiunilor- responsabilităţilor- include ţinerea dosarelor de
lucru. Ele ajută înţelegerea şi controlul lucrărilor.
6
Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada prescripţiei
legale, protejând confidenţialitatea acestora.
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
Documentarea lucrărilor (NORMA 2129)
Dosarele de lucru sunt ţinute pentru a documenta controalele efectuate şi
pentru a susţine raportul profesionistului contabil.
OBIECTIVE:
Obiectivul general al acestei etape este să asigure calitatea şi eficacitatea în
derularea misiunii, ţinând seama de:
- cererile clientului;
- obligaţii externe, termene legale şi fiscale;
- constrângeri legate de organizarea cabinetului.
Această etapă conduce la:
- planificarea misiunii;
- întocmirea unui program de lucru specific.
3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilităţii
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
Organizarea contabilităţii clientului (NORMA 2124)
Profesionistul contabil concepe sau recomandă proceduri de organizare a
contabilităţii, adaptate la mărimea şi necesităţile activităţilor clientului.
OBIECTIVE:
- Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative şi/ sau
contabile ale clientului;
- Organizarea relaţiei client/ cabinet;
- Dacă este cazul, formarea/ instruirea clientului şi/ sau a personalului
contabil;
- Eventuala participare la informatizarea întreprinderii.
3.1. Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative şi/ sau
contabile ale clientului
Compartimentele administrative şi/ sau contabile, de regulă, nu există în
cadrul întreprinderilor mici cărora le este destinată misiunea de ţinere a contabilităţii,
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
7
De aceea, este necesar să i se amintească clientului obligaţiile legale în vigoare
ce îi revin, privind:
3.1.1. modalitatea organizării administrării întreprinderii în toate cazurile.
3.1.2. modalitatea organizării administrative şi/ sau contabile în cazul când
clientul asigură în total sau în parte înregistrările sale contabile.
3.1.1. Modalitatea organizării administrării întreprinderii
Câteva reguli de bază pot fi reamintite clientului în ceea ce priveşte stabilirea
de proceduri proprii acestuia, de exemplu:
1. întocmirea unor minime organigrame privind activităţile întreprinderii;
2. întocmirea fişei postului pentru personalul care întocmeşte, verifică,
aprobă şi înregistrează documentele justificative privind operaţii patrimoniale;
3. asigurarea cu personal calificat de specialitate (selectarea personalului
de specialitate; instruirea personalului);
4. stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza
unor scheme sau grafice de circulaţie a acestora adaptate mărimii întreprinderii şi
particularităţilor acesteia în temeiul organigramei, fişei postului etc;
5. modalitatea ţinerii registrelor obligatorii (administrative, fiscale,
contabile etc.);
6. întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal şi a contribuţiilor de asigurări
sociale;
7. organizarea contabilităţii patrimoniului (contabilitatea financiară,
contabilitatea de gestiune etc.)
8. modalitatea de inventariere a patrimoniului;
9. modalitatea de întocmire a situaţiilor finaciare (bilanţ contabil, cont de
profit şi pierdere etc.);
10. păstrarea/ arhivarea documentelor şi registrelor legale.
3.1.2. Modalitatea organizării administrative şi/ sau contabile
Realizarea procedurilor proprii arătate mai sus conduce desigur, prin
respectarea lor, la asigurarea îndeplinirii reglementărilor legale privind buna
administrare şi contabilizare a operaţiilor patrimoniale ale clientului.
Când clientul asigură, în total sau în parte, documentarea operaţiilor
patrimoniale, întocmirea unor declaraţii fiscale sau ţinerea unor registre, aşa cum s-a
convenit prin contractul de prestări de servicii, atunci profesionistul contabil se
8
asigură că persoana sau persoanele cărora li s-au stabilit aceste atribuţii de servici au
competenţa necesară.
Profesionistul contabil se asigură că aceste lucrări sunt corect îndeplinite
procedând la controalele efectuate în cursul şi la sfârşitul exerciţiului financiar, prin
examinarea analitică a documentelor justificative şi a înregistrărilor în registrele
obligatorii.
3.1.3. Organizarea relaţiei client/ cabinet
Derularea misiunii în cursul exerciţiului financiar trebuie să fie organizată
stabilind frecvenţa şi modalitatea intervenţiilor.
În cazul când cabinetul asigură înregistrările contabile este important să se
stabilească prin contractul de prestări de servicii:
- modalitatea de transfer a documentelor;
- frecvenţa înregistrărilor contabile;
- organizarea înregistrărilor contabile în interiorul cabinetului.
Modelul a de contract de prestări de servicii- propus în anexa Standardului
profesional nr. 21 la punctul 2- obligaţiile părţilor- a avut în vedere satisfacerea
calendaristică a obligaţiilor rezultate din relaţia client/cabinet.
3.1.4. Formarea/ instruirea personalului
Această formare poate fi realizată prin cabinetul profesionistului contabil sau
printr-o altă societate de profil.
Formarea/ instruirea personalului clientului poate fi oferită şi de cabinet, în
baza altui contract de prestări de servicii- pentru restul personalului care efectuează
operaţii patrimoniale sau în legătură cu acestea; de exemplu, mânuitorii de bunuri şi
valori- magazionierii şi casierii; comisiile de inventariere a patrimoniului etc.
3.1.5. Eventuala participare la informatizarea întreprinderii
Multe întreprinderi mici şi mijlocii doresc informatizarea unora din funcţiile
lor, de exemplu, cea comercială (gestiunea stocurilor, facturarea, clienţi/ furnizori),
cea de gestiune a personalului (state salarii, evidenţa impozitelor şi a contribuţiilor,
declaraţiile acestora), cea contabilă.
Este de dorit ca profesionistul contabil să fie interesat de această informatizare
şi să participe activ atunci când se stabileşte caietul de sarcini; prin cunoaşterea
activităţilor întreprinderii, el este competent pentru a participa împreună cu
conducerea întreprinderii la identificarea necesităţilor acesteia.
9
Participarea profesionistului contabil la informatizarea întreprinderii şi/ sau a
contabilităţii este o misiune specifică ce nu intră în cadrul misiunii de ţinere a
contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Dacă întreprinderea clientului este deja informatizată în ceea ce priveşte
sistemul contabil este necesar să procedeze la o analiză critică a acestui soft.
De regulă, două situaţii se pot întâlni:
- Softul utilizat de întreprindere nu este cunoscut de cabinet:
Se vor face verificări dacă programele informatice utilizate în domeniul
financiar- contabil au ţinut seama de normele tehnice de resort.
Profesionistul contabil apreciază insuficienţele constatate şi procedează la
comunicarea către client a celor constatate, printr-un raport intermediar.
- Softul utilizat este cunoscut de cabinet şi fiabilitatea sa nu poate fi pusă
la îndoială.
Profesionistul contabil apreciază, în acest caz, numai utilizarea procedurilor
informatizate de softuri şi procedează, în scris, printr-un raport intermediar la
comunicarea observaţiilor necesare.
4. Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
4.1 .Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii (NORMA 125)
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile şi de
existenţa registrelor legale.
OBIECTIVE:
Diversitatea clientelei determină profesionistul contabil să-şi organizeze
misiunile sale pe parcursul exerciţiului financiar în aşa fel încât să corespundă cât mai
bine necesităţilor clienţilor printr-un raport cost/calitate satisfăcător. De aceea, el
poate efectua o parte din lucrările de control în cursul exerciţiului financiar, împărţind
derularea misiuniii în timp, în scopul asigurării:
a) respectării etapelor permanente ale misiunii;
b) efectuării unor lucrări de control în timpul exerciţiului financiar şi îndeosebi:
Controlul regularităţii şi sincerităţii înregistrărilor contabile ( în cazul când
cabinetul asigură înregistrările contabile ale clientului, aceste controale sunt cuprinse
în procedurile de ţinere a contabilităţii);
10
Regularitatea contabilităţii presupune conformitatea contabilităţii cu
reglementările în vigoare şi cu normele tehnice aplicabile;
Sinceritatea contabilităţii presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi
procedurilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii înregistrării
operaţiilor şi tranzacţiilor în conturi trebuie să o aibă despre realitatea, importanţa
operaţiilor şi a evenimentelor ce au loc în întreprinderea clientului.
Atunci când înregistrările contabile sunt efectuate de client, profesionistul contabil
controlează ulterior, prin sondaj, calitatea:
- existenţei documentelor justificative;
- modalităţi de respectare a regularităţii şi sincerităţii acestor înregistrări.
Dacă înregistrările contabile sunt asigurate de cabinetul profesionistului contabil,
în general, nu va fi necesară să se procedeze la controlul ulterior al acestora, întrucât
respectarea regularităţii şi sincerităţii contabilităţii este realizată prin aplicarea corectă
a procedurilor cabinetului.
Totuşi profesionistul contabil se va asigura periodic că toţi colaboratorii săi, care
au în atribuţii lucrări de înregistrări contabile, au competenţa necesară şi asigură
îndeplinirea corectă a lucrărilor lor. În acest sens, profesionistul contabil poate
proceda la aplicarea unor teste de control:
- fie înaintea efectuării controlului printr-un test asupra unor înregistrări
contabile din zile diferite ale unei luni;
- fie în timpul controlului prin analiza unor înregistrări contabile ale anumitor
operaţii selecţionate.
Profesionistul contabil verifică, de asemenea, aplicarea corectă a obligaţiilor
privind sarcinile sociale: îndeplinirea condiţiilor cerute întocmirii statelor de salarii,
cotelor de asigurări sociale şi de sănătate, cotelor celorlalte contribuţii şi, în general,
respectarea dispoziţiilor legale şi contractuale.
Aprecierea constatărilor şi comunicarea către client a observaţiilor necesare
Esenţa misiunii constă în faptul că profesionistul contabil trebuie să se asigure
asupra coerenţei şi credibilităţii situaţiilor financiare în raport cu cunoaşterea
întreprinderii şi a mediului său înconjurător.
În etapa cunoaşterii activităţilor întreprinderii, profesionistul contabil a dobândit
această cunoaştere la un moment dat.
11
Dar o întreprindere este într-o continuă mişcare şi este esenţial pentru
profesionistul contabil să obţină informaţiile evoluţiilor semnificative care pot avea o
influenţă asupra situaţiilor financiare sau care trebuie să fie reflectate în acestea.
Contactele sistematice ale profesionistului contabil cu clientul său îi permit să
colecteze aceste informaţii şi este important ca obţinerea lor să fie consemnată în scris
în foi de lucru depuse apoi în dosarul exerciţiului- putând astfel să aprecieze :
- litigiile apărute în timpul exerciţiuliu financiar necesitând, poate, constituirea
unui provizion;
- investiţiile importante necesitând finanţări etc.
Evident constatările privind controlul regularităţii contabilităţii vor fi aduse la
cunoştiinţa clientului printr-un raport intermediar la data constatării, sugerându-i
acestuia modalităţile de reconciliere a deficienţelor constatate.
c. Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exerciţiului financiar
Anumite lucrări pot fi realizate în totalitate sau pregătite în cursul exerciţiului, cum
ar fi:
- controlul conturilor terţilor, dacă sunt importanţi, putând fi analizaţi la o dată
apropiată de data închiderii exerciţiului, pentru a reduce sau chiar a suprima
anumite lucrări de control ale sfârşitului exerciţiului;
- pregătirea anumitor situaţii privind: declaraţiile de TVA, fişele fiscale ale
angajatorilor, declaraţiile privind contribuţiile anuale, impozitele şi contribuţiile
aferente etc.
5. Lucrările de închidere a exerciţiului financiar
NORME GENERALE DE BAZĂ
- Delegarea şi supravegherea lucrărilor (NORMA 123)
Misiunile liber-profesionistului contabil necesită formarea unei echipe de asistenţi
sau colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrări, păstrându-şi
răspunderea finală a executării misiunii.
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIIILE FINANCIARE
- Analiza critică a situaţiilor financiare (NORMA 2127)
Profesionistul contabil controlează coerenţa şi credibilitatea situaţiilor financiare,
în raport cu cunoaşterea sa despre activităţile întreprinderii; a documentelor
justificative şi a informaţiilor primite de la client.
12
OBIECTIVE:
a) Întocmirea listei punctelor în suspensie rezultate
La sfârşitul lucrărilor de control, colaboratorul profesionistului contabil însărcinat
cu realizarea dosarului de control (sau profesionistul contabil însuşi) întocmeşte un
proiect de situaţii financiare bazat pe constatările dosarului de control. El întocmeşte,
de asemenea, lista punctelor rămase eventual în suspensie: întrebări de pus clientului,
elemente lipsă etc.
Totodată sintetizează dificultăţile întâlnite în timpul efectuării misiunii.
În sfârşit, el notează punctele importante care, eventual, necesită o supraveghere
deosebită şi un interviu cu clientul: de exemplu, evoluţii inexplicabile ale unor
evenimente sau conturi contabile.
Ansamblul acestor elemente poate fi sintetizat într-un document numit “Lista
punctelor în suspensie”, care are un rol triplu:
- să atragă atenţia asupra punctelor importante;
- să pregătească examinarea critică a situaţiilor financiare;
- să pregătească chestionarul interviului cu clientul;
b) Efectuarea examinării critice a situaţiilor financiare
Examinarea critică este o „citire” a proiectului situaţiilor financiare pentru a
verifica atât coerenţa cât şi credibilitatea acestora în totalitatea lor.
Aceasta „citire” (lectură) constă într-o:
- verificare generală a coerenţei destinată să identifice anomaliile: erori materiale,
anomalii de corelaţie între diferitele elemenete ale situaţiilor financiare şi
declaraţiilor fiscale. Această verificare generală poate fi în mare parte
informatizată;
- verificare a credibilităţii de fond.
Această ultimă „citire” se bazează pe tehnicile examinării analitice care se
aplică informaţiilor comparative a cel puţin două exerciţii financiare.
c) Asigurarea supravegherii lucrărilor
Fazele precedente ale misiunii au putut fi delegate colaboratorilor
profesionistului contabil conform normei de delegate şi supravegherii (Norma 2123)
Supravegherea se bazează în mare parte pe lista punctelor în suspensie şi pe foile
de lucru ale examinării critice care, dacă au fost corect întocmite, trebuie să permită să
se meargă la elementele esenţiale ale misiunii.
d) Pregătirea şi realizarea interviului final cu clientul
13
Interviul cu clientul la sfârşitul anului este o bună procedură pentru a valida
proiectul situaţiilor financiare.
Acest interviu, de regulă, bazat pe un chestionar dinainte pregătit sub forma unor
întrebări, are în vedere:
- nota de sinteză a listei punctelor în suspensie , care cuprinde eventual elemente de
cerut clientului sau cele de adus la cunoştinţa acestuia;
- examinarea critică a situa ţiilor financiare, care a scos în evidenţă anomaliile sau
evoluţiile semnificative care trebuiesc aduse la cunoştiinţa clientului.
Interviul constă în:
- a prezenta clientului proiectul situaţiilor financiare;
- a-l comenta, pe baza chestionarului dinainte pregătit;
- a rezolva punctele în suspensie;
- a lua deciziiile necesare;
- a stabili definitiv închiderea situaţiilor financiare.
Cele discutate cu clientul în timpul acestei ultime întrevederi au scopul de a
rezolva punctele cele mai importante, ca: chestiuni din evaluarea elementelor
patrimoniale, respectarea principiilor contabilităţii, obţinerea de explicaţii asupra unor
evoluţii semnificative.
Este de dorit a se păstra răspunsurile primite la întrebările interviului şi
concluziile acestei întrevederi.
e) Întocmirea situaţiilor financiare definitive
Interviul şi întrevedera cu clientul pot conduce la modificarea proiectului
situaţiilor financiare prezentate.
Înregistrările complementare conduc la întocmirea situaţiilor financiare
definitive.
În această fază finală, profesionistul contabil exercită un atent control al
coerenţei situaţiilor financiare între ele şi cu dosarul de lucru.
Interviul şi întrevederea cu clientul pot să conducă la un diferend între acesta
şi profesionistul contabil cu privire la închiderea situaţiilor financiare. În acest caz,
profesionistul contabil închide situaţiile financiare după deciziile luate de client şi
care pot da naştere unor puncte litigioase eventuale, înscrise ca rezerve în cuprinsul
atestării (a se vedea etapa a 7-a).
14
f) Închiderea dosarului anual
Închiderea dosarului anual conduce:
- la asigurarea că dosarul exerciţiului este complet;
- la a înscrie sau a pune la zi anumite elemente ale dosarului permanent. De
exemplu, copiile facturilor activelor imobilizate cumpărate, acte-contracte de
împrumuturi sau leasing ale exerciţiului.
- la arhivare. Practica curentă este de a „păstra” la vedere dosarul exerciţiului şi al
celor două exerciţii precedente şi a le arhiva pe celelalte. Păstrarea arhivelor face
parte din funcţia de organizare a cabinetelor.
6. Lucrările de control ale închiderii exerciţiului financiar
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
Controlul regularităţii şi sincerităţii contabilităţii (NORMA 2125);
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile şi de
existenţa registrelor legale;
Închiderea conturilor (NORMA 2126).
Profesionistul contabil stabileşte înregistrările contabile necesare închiderii
exerciţiului financiar:
- pe baza informaţiilor şi a documentelor justificative furnizate de client;
- recurgând eventual la o simplificare a înregistrărilor rezultatelor inventarierii;
- punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare şi control al documentelor.
El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele sunt corect
contabilizate de către client.
OBIECTIVE:
a) Primirea dosarului inventarierii anuale, conform clauzelor contractului de prestări
de servicii încheiat cu clientul.
Atât Normele tehnice cât şi Normele privind organizarea şi efectuarea
inventarieirii patrimoniului stabilesc această obligaţie în sarcina celui care gestionează
patrimoniul, respectiv clientul profesionistului contabil.
Aceste obligaţii vor fi aduse la cunoştiinţa clientului atunci când se negociază
clauzele contractului de prestări de servicii. În caz de insuficienţă a datelor primite
(incomplete, incorect întocmite etc. ) sau de depăşire a termenelor contractului,
profesionistul contabil înştiinţează clientul, printr-un raport, asupra acestor deficienţe,
15
făcându-şi rezervele necesare privind buna închidere şi respectarea datelor lucrărilor
sale de prezentare a situaţiilor financiare.
În această etapă profesionistul contabil preia aceste informaţii în cadrul
înregistrărilor contabile de închidere a exerciţiului financiar.
b) Colectarea faptelor şi evenimentelor importante ale exerciţiului
La sfârşitul exerciţiului, profesionistul contabil trebuie să se asigure că
deficienţele stabilite cu ocazia controalelor efectuate, au fost sau nu remediate de
client şi să verifice dacă nu există şi alte deficienţe , urmând să se asigure că acestea
au fost sau nu corect înregistrate în conturile închiderii exerciţiului financiar.
c) Efectuarea controlului conturilor
Trei tipuri de tehnici pot fi puse în acţiune:
Analiza conţinutului conturilor şi în mod special a soldurilor lor;
Concordanţa anumitor date cu documentele justificative externe sau interne
- Tehnica concordanţei datelor contabile cu documentele justificative
externe este necesar de efectuat la sfârşitul exerciţiului financiar pentru
următoarele posturi:
Imobilizări = facturi sau acte;
Imprumuturi = contracte, acte şi situaţii de rambursare (amortizarea
lor);
Datorii fiscale şi sociale = registrele fiscale, recapitulaţiile;
Conturi financiare = extrasele de cont bancare
- Tehnica concordanţei datelor contabile cu documentele justificative
interne permit controlul următoarelor posturi:
Capitaluri proprii = procesul verbal al Adunării generale, documentele justificative
primite din partea administratorului pentru mişcările afectând
contul întreprinzătorului individual (pentru întreprinderile
individuale) sau conturile de capitaluri ale asociaţilor (pentru
societăţile comerciale);
Stocuri şi producţie în curs de execuţie = situaţia centralizatoare a listelor de
inventariere şi alte detalii primite din partea
clientului;
16
Provizioane pentru creanţe litigioase = situaţia extraselor de cont confirmate sau
procesele verbale de punctaj pentru
inventarierea creanţelor şi motivarea scrisă
pentru cauzele deteriorării creanţelor;
Contul de profit şi pierdere = situaţia vânzărilor cu declaraţia de TVA, situaţia
salariilor plătite cu declaraţiile de impozite şi contribuţii
etc.
Controlul coerenţei şi credibilităţii
Cele două tehnici de analiză a conţinutului conturilor şi de concordanţă a
acestora cu documentele justificative asigură coerenţa şi credibilitatea conturilor luate
individual, de exemplu, coerenţa şi credibilitatea conturilor terţilor controlaţi. Al
doilea nivel de control al coerenţei şi credibilităţii trebuie să fie efectuat asupra
situaţiilor financiare şi asupra declaraţiilor fiscale controlate în mod global.
Acest al doilea nivel de control este obiectul examinării critice care se
efectuează la sfârşitul misiunii asupra proiectului de situaţii financiare şi de declaraţii
fiscale.
d) Documentarea controalelor efectuate
Pentru efectuarea în bune condiţii a acestor controale, profesionistul contabil
se bazează pe:
- Cartea-mare în copie;
- un dosar de organizare a controlului (eventual pe suport informatic).
Acesta este fie structurat pe cicluri de exploatare (trezorerie, cumpărări,
vânzări, stocuri, imobilizări etc.) fie pe conturi sau grupe de conturi.
e) Pregătirea declaraţiilor fiscale
Pregătire declaraţiilor fiscale la sfârşitul exerciţiului financiar însoţeşte, în
general, misiunea de ţinere a contabilităţii, dacă s-a prevăzut aceasta în cuprinsul
contractului de prestări servicii.
Profesionistul contabil veghează la:
- respectarea legislaţiei în vigoare;
- îndeplinirea îndatoriilor de consultanţă fiscală.
Aeste operaţii conduc, în special, la controlul:
- bazei de impozitare în raport cu datele contabile;
17
- buna aplicare a reglementărilor legale: regimul fiscal, contribuţii sociale, taxele
locale etc.
- respectarea regularităţii şi sincerităţii contabilităţii şi a termenelor de plată.
7. Întocmirea raportului misiunii
NORME GENERALE DE BAZĂ
Norme de raport (NORMA 130)
Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris. Documentul
stabilit este definit în funcţie de tipul de misiune.
Raportul este realizat în scopul de a face cunoscut clientului şi, dacă este
cazul, terţelor persoane, natura lucrărilor profesionistului contabil şi concluziile emise
la sfârşitul lucrărilor sale.
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
Norma de raport (NORMA 2130)
Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligenţele
prevăzute de normele profesionale privind misiunea de ţinere a contabilităţii, de
întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. De asemenea, menţionează în raportul
său că nu s-au evidenţiat documente sau elemente care să pună în discuţie sau la
îndoială coerenţa şi credibilitatea lucrărilor contabile efectuate.
Situaţiile financiare sunt anexate raportului de misiune.
Atunci când raportul se prezintă cu observaţie (ori observaţii), profesionistul
contabil trebuie să expună clar motivele respective.
Profesionistul contabil, pentru redactarea raportului său, se va folosi de
modelele anexate prezentei norme.
OBIECTIV:
Cu ocazia efectuării misiunii, ansamblul lucrărilor permite profesionistului
contabil să elaboreze raportul misiunii aşa cum s-a angajat prin contractul de prestări
servicii.
a) Condiţiile elaborării raportului de misiune
Raportul este întocmit şi semnat în ziua terminării lucrărilor misiunii.
Raportul se emite în condiţiile exercitate de Norma 2130.
Pe fiecare pagină a situaţiilor financiare se va face de către profesionistul
contabil, sub semnatura proprie, o menţiune care să amintească natura misiunii
încredinţate şi existenţa atestării, de exemplu:
18
Prezentele situaţii financiare sunt rezultatul misiunii de ţinere a contabilităţii,
fiind însoţite de raportul elaborat în condiţiile normelor profesionale ale CECCAR.
Profesionistul contabil.............................
Carnet nr....................................
Profesionistul contabil formulează o observaţie sau un refuz privind coerenţa şi
credibilitatea situaţiilor financiare dacă a constatat anomalii care nu au putut fi
justificate sau explicate. În acest caz, profesionistul contabil încheie situaţiile
financiare după deciziile luate de către client, dar va menţiona în raport punctele
litigioase.
Dacă elementele constatate privind coerenţa şi credibilitatea situaţiilor financiare
au o explicaţie satisfăcătoare, profesionistul contabil va nota acest punct forte în
dosarul său de lucru putând astfel elabora un raport fără observaţii.
II Sinteza Regulamentului privind auditul de calitateîn domeniul serviciilor contabile
Codul etic naţional a Profesioniştilor contabili, secţiunea 100, la pct. 100.1
se prevăd:
- „Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile
obţinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai
ridicat de performanţă”
Expresia audit de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de corp
vizând:
- analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet;
- aprecierea modului de aplicare în cadrul acestuia a fiecărei norme
profesionale emise de Corp şi
- verificarea modului de respectare a obligaţiilor de membru.
Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi fiecărui profesionist
contabil înscris in Tabloul Corpului.
Auditul de calitate are drept scop asigurarea respectării de către toţi
membrii Corpului a normelor profesionale stabilite de acesta pentru fiecare activitate,
serviciu contabil sau categorie de lucrări efectuate de aceştia.
19
OBIECTIVELE AUDITULUI DE CALITATE ÎN DOMENIUL
SERVICIILOR CONTABILE
- oferirea posibilităţilor ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii
serviciilor prestate;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de
lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de
respectare a obligaţiilor de membru;
- dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea controalelor dintre
colegi.
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE PE CARE SE BAZEAZĂ
AUDITUL DE CALITATE
- universalitatea : auditul se aplică tuturor cabinetelor şi tuturor serviciilor
profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc;
- confidenţialitatea : nici o informaţie privind un cabinet sau un membru al
acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţa terţilor;
- adaptarea auditului : este corespunzător naturii misiunii executate şi mărimii
cabinetului;
- colegialitatea : auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai
Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
- armonizare : pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de
mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de
comun acord cu aceste organisme.
MODALITĂŢI DE AUDIT
Fiecare misiune de audit de calitate cuprinde 3 faze complementare: auditul
structural, auditul tehnic şi auditul de conformitate.
- auditul structural constă într-un diagnostic de organizare a cabinetului în
scopul aprecierii dacă modul de organizare asigură îndeplinirea de misiuni conform
20
normelor, regulilor şi uzanţelor profesionale, emise sau semnate de Corp, evidenţiind
lipsurile în ceea ce priveşte metodele şi procedurile existente în cabinet, existenţa
logicii şi a standardelor şi normelor profesionale specifice fiecărei misiuni, conform
obiectului de activitate al cabinetului;
- auditul tehnic constă în examinarea unui număr de dosare de lucru şi permite
apreciarea calităţii metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Auditul tehnic se face
prin referire la standardele profesionale emise de Corp, la normele şi regulile în
vigoare, precum şi la uzanţele profesionale;
- auditul de conformitate constă în verificarea modului în care cabinetul îşi
îndeplineşte obligaţiile de membru cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională,
depunerea declaraţiilor anuale, plata obligaţiilor financiare, aspecte etice etc;
La sfârşitul misiunii desfăşurate, în funcţie de rezultatul
auditului de calitate şi de clasa de calitate în care a fost încadrat cabinetul, se pot lua
următoarele măsuri:
- recomandări şi termene pentru remediarea punctelor slabe constatate în „Fişa
centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate”;
- recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor;
- participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/ sau etice;
- efectuarea unui nou control în maximum 2 ani;
- publicarea în revista Corpului;
- efectuarea unui nou control în maximum un an;
- sesizarea consiliului filialei;
- instituirea unui sistem de supraveghere permanentă.
La sfârşitul unei misiuni de audit de calitate, auditorii
întocmesc o notă de sinteză care se trimite cabinetului auditat.
Cabinetul auditat dispune de un termen de 30 de zile pentru a prezenta, în
scris, auditorilor observaţiile sale.
Raportul auditorului de calitate este întocmit de auditori şi are ca anexe nota
de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului.
Raportul scoate în evidenţă lipsurile descoperite în cursul auditului efectuat şi
abaterile grave şi repetate de la reglementările profesionale.
Raportul trebuie să cuprindă propuneri de clasificare a rezultatelor controlului
şi măsurile de remediere a deficienţelor.
21
III Chestionar pregătitor al auditului de calitate
INFORMAŢII GENERALE DESPRE CABINET
o Unitatea EVCONT CONSULTING SRL are ca obiect de activitate
următoarele: contabilitate, consultanţă în domeniul financiar- contabil, activităţi de
servicii- cenzorate, certificări bilanţiere, cursuri finanţe- contabilitate, editură,
difuzare cărţi de specialitate.
o Unitatea AUDITCONT CONSULTING SRL are ca obiect de activitate
lucrările menţionate mai sus şi următoarele: audit financiar, audit intern, consultanţă
fiscală, evaluări de patrimoniu.
ORGANIGRAMA CABINETULUI
ADMINISTRATORI
DIRECTOR ECONOMIC
PROFESIONIŞTI CONTABILI
OBIECTIVE URMĂRITE DE ADMINISTRAŢIE
o Creşterea competenţei profesionale, prin pregătirea profesională continuă;
o Asigurarea documentării: legislaţie, cărţi de specialitate, reviste de
specialitate, Standardele Internaţionale de Contabilitate etc;
o Dotarea cabinetului cu calculatoare performante care funcţionează în reţea,
imprimante, internet, xerox etc;
o Crearea unor condiţii cât mai bune de lucru;
o Serviciile prestate clienţilor să fie de calitate;
o Diversificarea serviciilor pe care să le oferim clienţilor potenţiali.
22
Suntem conştienţi că reputaţia profesională depinde de calitatea muncii noastre,
iar selecţia şi specializarea personalului defineşte acest concept. Ne străduim să
„adăugăm valoare” afacerilor clienţilor noştri. Încercăm să înţelegem problemele
critice cu care se confruntă afacerile clienţilor noştri şi le indicăm cele mai viabile
soluţii. Ne implicăm pentru fiecare client în parte.
Am ales să lucrăm ca o familie, participând la responsabilităţi şi rezultate.
Dorinţa noastră este de a investi în oameni şi a ne clădi resursele pentru a spori cifra
de afaceri atât a cabinetului nostru cât şi a clienţilor noştri.
PERSONAL
oStructura personalului : 9 salariaţi cu contract de muncă din care: 5 economişti, 3
contabili cu studii de specialitate (Colegiul Economic Suceava) şi un expert contabil
care îndeplineşte funcţia de Director economic.
o Recrutarea personalului contabil : cei 9 salariaţi au fost angajaţi la terminarea
facultăţii sau a Colegiului Economic din Suceava. Cabinetul în care lucrează a fost
primul loc de muncă.
Menţionăm că cei 3 contabili cu studii medii au urmat şi cursurile Facultăţii de
Ştiinţe Economice din Suceava (în prezent sunt în anul III).
o Evaluarea personalului se face prin teste şi rezolvarea unor studii de caz pentru
verificarea cunoştinţelor în vederea accesului la stagiu pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat. Aceste evaluări se fac în urma cursurilor
profesionale organizate în cadrul cabinetului.
o Politica practicată de cabinet în materie salarială : în funcţie de performanţa
profesională şi de veniturile aduse firmei, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
o Clauzele contractului de muncă : contractul de muncă conţine următoarele
clauze: de concurenţă loială, de secret profesional şi de independenţă.
FORMAREA PROFESIONALĂ
o Planificarea şi efectuarea formării profesionale
- Tot personalul angajat consacră anual cel puţin 40 de ore pentru
dezvoltarea profesională continuă.
23
o Organizarea formării profesionale
- Formarea internă: în cadrul cabinetului formarea profesională se
desfăşoară sub forma unor cursuri de către Moroşan Ioan- lector CECCAR, în cadrul
Programului Naţional de Organizare Profesională continuă cu temele:
Contabilitate financiară
Cotabilitate şi control de gestiune
Fiscalitate
Audit financiar
Evaluare
o Cursurile se ţin de regulă de două ori pe lună şi există în cadrul cabinetului un
registru prin care salariaţii prezenţi la cursuri semnează de luare la cunoştinţă pentru
dezbateri.
Menţionăm că legislaţia fiscală se dezbate în mod operativ cu tot personalul.
De asemenea, în cadrul cabinetului se pune un mare accent pe studiul
individual care este inclus ca sarcină de serviciu prin fişa postului.
Fiecare salariat are întocmit un dosar (repertoar, registru) în care sunt notate
problemele importante din domeniul financiar- contabil şi fiscal (impozit pe profit,
impozit pe venit, TVA, operaţiuni de leasing, operaţiuni de închidere trimestrială şi
anuală etc).
MISIUNI
În volumul total al onorariilor, misiunea „Ţinerea contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare” a reprezentat în anul 2008, 98%.
ONORARII
Modul de percepere a onorariilor se stabileşte de comun acord cu clientul.
CONTRACT DE PRESTĂRI DE SERVICII
Acesta cuprinde în mod special:
- denumirea precisă a misiunii de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare;
24
- repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil şi clientului, precum şi
indicarea răspunderilor care decurg din acestea;
- obligaţia clientului de a preda executorului dosarul inventarierii anuale a
patrimoniului;
- limita răspunderii civile a experţilor contabili pentru oricare din activităţile şi
serviciile pe care aceştia le furnizează în condiţiile legii.
RAPOARTELE DE MISIUNE
Cabinetul întocmeşte Raportul de misiune privind ţinerea contabilităţii,
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, respectând Normele de bază şi
Normele specifice misiunilor privind situaţiile financiare.
ASIGURAREA RISCULUI
Riscurile următoarele sunt asigurate:
- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;
- reconstituirea arhivelor (cauzate de calamităţi, furt, viruşi etc);
- incendiu;
- pierderi din exploatare (clienţi incerţi etc).
METODE DE LUCRU
Instrumente informatice:
Programe informatice utilizate în cabinet: MICS, LEX EXPERT (programe
informatice de contabilitate generală, legislaţia financiar- contabilă şi fiscală).
Cabinetul utilizează sisteme de transmitere automată a datelor: internet, e-
mail.
PROGRAMAREA LUCRĂRILOR
În vederea asigurării bunei executări a acestei misiuni, programarea lucrărilor
este organizată pe dosare- dosar cu dosar (câte un dosar pentru fiecare client).
25
NOTĂ: Programarea lucrărilor poate fi organizată şi pe secţiuni ale
contabilităţii (o persoană din cadrul cabinetului poate ţine contabilitatea pentru o
secţiune la mai mulţi clienţi).
26