+ All Categories
Home > Documents > 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

Date post: 12-Feb-2016
Category:
Upload: chaos-th
View: 15 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Integrarea Strainilor
222
INTEGRAREA STRĂINILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA • CRIMELE BAZATE PE URĂ ȘI DISCRIMINAREA • STUDIU
Transcript
Page 1: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

INTEGRAREA STRĂINILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

• CRIMELE BAZATE PE URĂ ȘI DISCRIMINAREA •

STUDIU

Page 2: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

CZU 314.15:323.1(478)I-58

Uniunea Europeanăhttp://[email protected]

Uniunea Europeană este compusă din 28 state membre, care au decis să-și unească treptat abilităţile, resursele și des-tinele. Împreună, pe parcursul unei perioade de extindere de 50 de ani, aceste state au edifi cat o zonă de stabilitate, demo-craţie și dezvoltare durabilă, păstrând în același timp diversi-tatea culturală, toleranţa și libertăţile individuale.Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul de a-și partaja realizările și valorile sale cu ţările și naţiunile dincolo de fron-tierele sale.Comisia Europeană este organul executiv al UE.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)www.iom.md

Creată în 1951, OIM este principala organizaţie interguver-namentală în domeniul migraţiei și conlucrează activ cu par-teneri guvernamentali, interguvernamentali și non guverna-mentali. Având 149 state membre, și 12 state cu statut de observator, precum și ofi cii în peste 100 ţări, OIM are drept scop promo-varea migraţiei organizate și umane pentru benefi ciul tutu-ror. Această activitate este realizată prin intermediul diferitor servicii, inclusiv serviciilor de consultanţă acordate guverne-lor și migranţilor. OIM activează pentru a asigura gestionarea migraţiei organi-zate și umane, a promova cooperarea internaţională pe pro-bleme de migraţie, a asista în căutarea soluţiilor practice pe problemele de migraţie și a acorda asistenţă socială migranţi-lor, inclusiv refugiaţilor. Constituţia OIM recunoaște legătura dintre migraţie și dez-voltarea economică, socială și culturală, precum și dreptul la libertate și mobilitate.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Integrarea străinilor în Republica Moldova: Crimele bazate pe ură și discriminarea: Studiu / Org. Intern. pentru Migraţie (OIM); experţi: Vasile Cantarji [et al.]. – Chișinău: S. n., 2014 (Î.S. F.E.-P. „Tipo-grafi a Centrală”). – 224 p.

400 ex.

ISBN 978-9975-53-379-9

Page 3: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

3

CUPRINS

Sumar executiv .................................................................................................................................5

Glosar ..................................................................................................................................................6

Introducere ........................................................................................................................................7

I. Abordări metodologice în aprecierea nivelului de integrare a imigranţilor ...9

I.1. Experienţa europeană în integrarea imigranţilor și evaluarea efi cienţei politicilor guvernamentale în domeniu ..............................................................9

I.2. Sursele de informaţii cu privire la situaţia străinilor în R. Moldova ........ 30

I.3. Metodologia studiului ............................................................................................ 32

II. Imigrarea în R. Moldova și reglementarea acesteia ............................................... 38

II.1. Evaluarea tendinţelor actuale ale fenomenului imigraţiei în R. Moldova ............................................................................................................. 38

II.2. Analiza actelor legislative cu privire la integrarea imigranţilor ............... 41

III. Situaţia imigranţilor și nivelul de integrare a acestora ......................................... 55

III.1. Accesul la cetăţenie ................................................................................................. 55

III.2. Ocuparea pe piaţa muncii ..................................................................................... 63

III.3. Educaţia și cunoașterea limbilor de circulaţie în R. Moldova ................... 81

III.4. Ocrotirea sănătăţii .................................................................................................... 91

III.5. Deţinerea și accesul la spaţiul locativ .............................................................101

III.6. Relaţiile cu populaţia locală ...............................................................................105

III.7. Victimizarea străinilor, cazuri de discriminare sau de crime bazate pe ură ..........................................................................................................................120

Page 4: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

4

IV. Gradul de informare a străinilor cu privire la programele de integrare a străinilor ..............................................................................................................................122

V. Sistemul de criterii de monitorizare a efi cienţei politicilor de integrare a străinilor ..............................................................................................................................123

Concluzii și recomandări privind îmbunătăţirea politicilor publice ce vizează integrarea străinilor, combaterea discriminării și a criminalităţii bazate pe ură ..............................................................................................................................126

ANEXA 1. .......................................................................................................................................132

ANEXA 2. .......................................................................................................................................221

Page 5: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

5

Sumar executiv

Republica Moldova, sprijinită în procesele de reformare și aliniere la standarde eu-ropene, are de susținut un nou examen, dat fi ind faptul că în ultimii ani se atestă creșterea vizibilă a numărului de imigranți în țară, ceea ce impune pe agenda politică și socială un subiect relativ nou, cel al integrării străinilor în R. Moldova. Respectarea drepturilor omului, inclusiv a imigranților, este un imperativ al timpului, fapt pentru care întreaga comunitate europeană consideră acest subiect o prioritate și acordă o atenție susținută în vederea implementării planurilor de acțiuni pentru o bună gu-vernare a acesteia spre binele fi ecărui individ.

În acest context sunt necesare elaborări de viziuni și politici de ansamblu în do-meniul integrării străinilor în țările de destinație, inclusiv cu privire la preveni-rea discriminării și a crimelor pe bază de ură.

Prezentul studiu privind aspecte sociale concrete și defi nitorii ale integrării străinilor în Republica Moldova ce țin de discriminare și crimele pe bază de ură a fost realizat de Organizația Internațională pentru Migrație, în cadrul proiectului regional „Con-solidarea Managementului Migrației și a Cooperării în domeniul Readmisiei în Eu-ropa de Est (MIGRECO)”, fi nanțat de UE.

În elaborarea acestui studiu au fost implicați trei experți naționali: Vasile Cantarji (sociolog, „CBS-AXA”), Svetlana Rusu (jurist, Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova), și Gheorghe Bosîi (jurist, Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova), care au formulat metodologia și au efectuat cercetarea fi ind ghidați de echipa de proiect a OIM.

Concluziile studiului denotă în mod univoc că, deși Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în ajustarea cadrului normativ de gestionare a migrației la standar-dele internaționale și depune eforturi substanțiale în implementarea unei strategii ample în domeniul migrației și azilului, pe agenda de lucru încă mai rămân subiecte sensibile ce țin de respectarea drepturilor fundamentale, nediscriminarea, accesibi-litatea informațiilor/serviciilor, integrarea în câmpul muncii, ridicarea nivelului de toleranță din partea societății gazdă și a respectului față de cetățenii străini la nivelul discursurilor publice și în viața cotidiană. Aceste lacune se refl ectă, în mod implicit, și în procesul de investigare și judecare a cauzelor penale cu implicarea străinilor în calitate de victimă a infracțiunilor specifi ce.

Recomandările studiului vin să suplinească lacunele care au apărut în procesul de executare a cadrului juridic în fi ecare domeniu de integrare a străinilor. Iar pentru durabilitatea și efi cientizarea politicilor de integrare a fost sugerată ela-borarea unui cadru complex de monitorizare care să conțină întregul spectru de indicatori specifi ci, inclusiv indicatorii de impact al politicilor.

Page 6: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

6

Glosar

UE – Uniunea EuropeanăCoE – Comisia EuropeanăPNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareICNUR – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi CSI – Comunitatea Statelor Independente CERD – Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialăECRI – Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranţei CEDO – Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale CtEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului MMPSF – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și FamilieiME – Ministerul EducaţieiMC – Ministerul CulturiiMTIC – Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor MAI – Ministerul Afacerilor InterneBMA – Biroul migraţie și azilANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăPG – Procuratura GeneralăBNS – Biroul Naţional de Statistică BIM – Biroul Internaţional al MunciiUSM – Universitatea de Stat din Moldova ULIM – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova CNAM – Casa Naţională de Asigurări în MedicinăCNAS – Casa Naţională de Asigurări Sociale HG – hotărâre de Guvern CP – Codul Penal CC – Codul Contravenţional

Page 7: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

7

Introducere

Migraţia persoanelor între diferite state și regiuni reprezintă o caracteristi-că iminentă a omenirii de-a lungul istoriei, contribuind substanţial la for-marea hărţii politice de astăzi. Conform estimărilor ONU la nivel mondial, în prezent 232 de milioane de persoane sau peste 3% din populaţia lumii au statut de imigranţi în ţara în care se afl ă.

Dincolo de cauzalitatea proceselor, integrarea imigranţilor reprezintă o provocare pentru statele recipiente ale fl uxurilor migraţionale, cea mai re-centă turnură în acest sens fi ind includerea în discursul politic a ideii de „eșec al multiculturalismului” în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Situaţia Republicii Moldova în perioada de independenţă se remarcă prin specifi cul unei migraţii dominate de emigrările cetăţenilor ţării în scop de muncă. În aceeași perioadă, imigrarea în ţară nu a înregistrat dimensiuni impunătoare, numărul imigranţilor nefi ind semnifi cativ în raport cu po-pulaţia ţării. Totodată, ultimele evoluţii ale fenomenului indică posibile schimbări spre intensifi carea acestui proces, crescând numărul imigranţi-lor, al solicitărilor de azil și al cererilor de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova. În anul 2012, pentru prima dată în ultimii 20 ani, numărul de imigrări a prevalat asupra numărului de emigrări, iar apropierea de UE și liberalizarea regimului de vize între R. Moldova și UE vor atrage și mai mult fl uxurile imigraţioniste către această ţară.

În acest context, este necesară includerea pe agenda politicilor statului a dimensiunii integrării sociale și economice a străinilor în societate, fi ind abordată inclusiv problematica discriminării și a crimelor bazate pe ură.

În mare parte datorita istoricului scurt al problemei integrării străinilor în Moldova, și în special datorită dimensiunilor modeste pe care l-a avut procesul până acum, constatăm lipsa unor eforturi de evaluare a situaţiei în domeniul integrării străinilor, cât și a unor abordări structurale de mo-nitorizare a stării de lucruri în timp. La nivelul Uniunii Europene, imigra-ţia și integrarea constituie teme îndelung dezbătute, integrarea socială a străinilor în societăţile gazdă reprezentând nucleul politicilor publice în domeniul imigraţiei. În acest context, Republica Moldova se afl ă la început de cale.

Page 8: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

8

”Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, crimele bazate pe ură și discriminare”, realizat de Organizaţia Internaţională pen-tru Migraţie, vine să ofere, probabil pentru prima dată, o imagine de an-samblu a situaţiei străinilor în R. Moldova, refl ectând informaţii cu privire la mai multe domenii ale vieţii sociale.

Scopul studiului este atât evaluarea gradului de integrare a străinilor în R. Moldova, evaluarea eforturilor statului în domeniul integrării străinilor, cât și oferirea de recomandări pentru politicile ulterioare.

Integrarea în cadrul studiului este privită drept un proces bidirecţional de adaptare reciprocă a imigranţilor, pe de o parte, și a populaţiei indigene a ţării, pe de altă parte, al cărui rezultat este de a obţine toate oportunităţile civile, sociale și economice în mod egal. Gradul de integrare a imigranţilor este evaluat în următoarele domenii:

1. ocuparea forţei de muncă și accesul pe piaţa muncii;2. accesul la educaţie, inclusiv oportunităţile de a studia limba de stat;3. accesul la serviciile de sănătate; 4. disponibilitatea de locuinţe; 5. accesul la legalizarea șederii și disponibilitatea formelor de legalizare,

inclusiv obţinerea cetăţeniei;6. discriminarea și infracţiunile motivate de ură.

Page 9: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

9

I. Abordări metodologice în aprecierea nivelului de integrare a imigranţilor

I.1. Experienţa europeană în integrarea imigranţilor și evaluarea eficienţei politicilor guvernamentale în domeniu

Introducere

Uniunea Europeană, ca structură internaţională și comunitate a ţărilor care au atins un înalt nivel de dezvoltare economică, având un sistem politic de-mocratic, la baza căruia se afl ă respectarea drepturilor și libertăţilor omului, reprezintă un spaţiu în care tinde să emigreze un număr mare de oameni. Astfel, la fel ca și alte teritorii care asigură condiţii favorabile pentru dezvol-tare și pentru un trai asigurat și liniștit, UE atrage locuitorii ţărilor în curs de dezvoltare, precum și cetăţeni ai statelor vecine. Majoritatea celor care își aleg pentru trai una din ţările Uniunii Europene iau această decizie mai cu seamă pentru a avea posibilitatea de a-și asigura un trai decent, pentru a găsi un loc de muncă stabil și bine plătit. Totodată, majoritatea imigranţilor își doresc să aibă acces la un sistem efi cient de asigurări sociale și la un sis-tem de sănătate ce corespunde celor mai înalte standarde mondiale. Un alt motiv, la fel de important, este tendinţa unei bune părţi a imigranţilor de a obţine acces la un sistem de educaţie avansat și la o justiţie necoruptă.

Riscurile imigrării, pornind de la regresul economic, în rezultatul căruia au avut de suferit inclusiv ţările UE, precum și raporturile reci, iar adesea chiar tensionate, dintre imigranţi și populaţia ţărilor în care aceștia se stabilesc cu traiul, sunt studiate minuţios, iar la nivel de elaborare a politicilor se ca-ută soluţii pentru atenuarea confl ictelor existente. În domeniul politicilor care urmează a fi implementate în vederea integrării imigranţilor, la nivel de UE se fac cercetări permanente, se implementează proiecte regionale, orientate spre prevenirea riscurilor imigraţiei, reglementarea litigiilor isca-te între comunităţile locale și grupurile de imigranţi, precum și gestiona-rea sistematică a fl uxurilor migraţioniste.

Page 10: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

10

Defi nirea termenilor

Înainte de a examina mai detaliat unele aspecte ale abordărilor integraţio-niste și ale metodelor de evaluare a efi cienţei lor în unele ţări-membre ale UE, este necesar să fi e descriși termenii, și anume cele patru noţiuni-cheie necesare pentru examinarea integrării imigranţilor: multiculturalismul, asimilarea, interculturalismul și integrarea. Defi niţiile propuse de acest studiu se bazează pe abordări elaborate de Centrul de Studii al Politicilor Europene1.

Multiculturalismul este un termen extrem de complicat pentru defi nire, chiar dacă este utilizat foarte des și în cele mai diverse contexte, confun-dându-se analiza, declaraţiile politice și emoţiile. În contextul studiului nostru, vom utiliza acest termen doar în limitele analizei, având în vedere ceva mai mult decât o simplă asigurare a pluralismului în societate. Vom admite că multiculturalismul este posibil atunci când minorităţile etnice, culturale și religioase sunt sau se declară astfel, formând comunităţi ce di-feră una de alta, de asemenea în cazurile în care politica de stat promo-vează diferenţele dintre minorităţi. Într-o manieră mai academică, multi-culturalismul poate fi defi nit drept fenomen al vieţii publice ce constă în coexistenţa, în cadrul unei societăţi, a mai multor culturi2.

Asimilarea este total opusă multiculturalismului. În procesul asimilă-rii efective, persoana provenită din minoritatea migranţilor trebuie să se contopească cu landșaftul general al ţării de ședere în sensul obţinerii ce-tăţeniei, cunoașterii limbii, atitudinii faţă de anturajul său și autoidentifi -cării. Persoana se va considera, în primul rând, cetăţean al ţării de ședere și doar în al doilea rând, va recunoaște originea sa etnică. Astfel, de pildă, se va identifi ca mai întâi ca „francez”, și nu ca „marocan”. Persoana asimilată completamente nu mai dorește să se asocieze cu originea sa, decât doar

1 Centre for European Policies Studies (CEPC), Brussels. http://www.ceps.be2 О. В. Губенко. Проблема геополітичного вибору України і соціально-психологічні

особливості мультикультурного синтезу як чинника соціально-історичного розвитку. Проблеми політичної психології та її роль у становленні грома-дянина Української держави. Збірник наукових праць / За заг. ред. члена-кореспондента АПН України М. М. Слюсаревського. — К.: Інститут соціальної та політичної психології АПН України. Випуск 7. 2008.

Page 11: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

11

în cazurile când vorbește despre istoria familiei sale. Sub aspectul anali-zei politicii statului, asimilarea înseamnă refuzul de a recunoaște existenţa minorităţilor și a diferenţelor dintre ele. Există doar o singură concepţie monolit a cetăţeniei, iar întreaga politică și acţiunile statului sunt orientate spre adaptarea migranţilor. Această politică consideră integrarea ca o res-ponsabilitate exclusiv a migrantului.

Interculturalismul este un termen deja încetăţenit, care defi nește în-cercările de a găsi un compromis între două abordări polare: asimilarea și multiculturalismul. Această abordare presupune mai multă bunăvo-inţă faţă de respectarea particularităţilor etnice, culturale și religioase ale minorităţilor și este orientată spre evidenţa și aplanarea unor situaţii de tratament inegal, dar stabilind totodată criterii clare, ce asigură exe-cutarea obligaţiilor faţă de valorile, istoria și tradiţiile ţării-gazdă, lucru, care poate să includă, de exemplu, o politică a integrării, orientată spre aplanarea situaţiei privind segregarea minorităţilor. O particularitate a acestei abordări este autoidentifi carea dublă a persoanelor, atunci când urmașii migranţilor deja se autoidentifi că ca franco-algerieni sau turco-germani.

Integrarea, la rândul ei, nu este un rezultat fi nit, ci un proces. Indiciul ei optim ar fi executarea consecutivă, dinamică a politicilor orientate spre întreprinderea unor măsuri active pentru a le asigura reprezentanţilor gru-purilor minoritare (migranţilor) posibilitatea de a învăţa limba noii socie-tăţi, tradiţiile, cultura și valorile acesteia. Termenul este utilizat și pentru a defi ni politica de asigurare a incluziunii migranţilor pe piaţa muncii și în asistenţa socială. Politica integrării, în fi ecare ţară, poate să comporte caracteristicile întregului spectru, de la multiculturalism până la asimilarea totală.

La rândul său, Comisia Europeană a formulat propria interpretare a in-tegrării3:

Integrarea urmează a fi interpretată ca un proces bilateral, bazat pe dreptu-rile generale și obligaţiile corespunzătoare ale resortisantului din ţara terţă

3 European Commission, Commission on Immigration, Integration and employment, COM (2003)336, Brussels, 3 June 2003

Page 12: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

12

și ale ţării-gazdă, care trebuie să asigure incluziunea deplină a imigrantului. Aceasta presupune, pe de o parte, angajamentul ţării-gazdă de a asigura res-pectarea drepturilor formale ale imigrantului, astfel încât să poată participa în viaţa economică, socială, culturală și publică, iar pe de altă parte, angaja-mentul imigrantului de a respecta normele și valorile fundamentale ale soci-etăţii în care trăiește și de a participa activ la procesul de integrare, fără a-și pierde propria identitate4.

Cronologia dezvoltării acestei abordări la nivel de UE

Principiile de bază la nivel de UE

Deși astăzi nu există un standard clar în sfera integrării imigranţilor în ţările Uniunii Europene, care ar fi obligatoriu pentru executare de către toate ţă-rile-membre, în ultimul deceniu, Comisia Europeană a evidenţiat această problemă drept majoră și a formulat principiile de directivă, care în pre-zent pot fi considerate așa-numitul standard minim. Astfel, neavând astăzi competenţa de a stabili cerinţe pentru armonizarea legislaţiei naţionale în sfera integrării, UE formulează totuși direcţiile principale și defi niţiile pro-blemelor cheie în această sferă. De exemplu, stabilește cine poate fi consi-derat imigrant și care din sferele integrării are un rol cheie.

În procesul armonizării principiilor generale ale politicii europene în sfe-ra integrării și al elaborării unei abordări comune, de asemenea, în cadrul evoluţiei dreptului și a abordărilor, unghiurile de vedere și de focalizare ale UE, în ultimii 20 de ani, au suferit schimbări substanţiale. Primul pas spre formarea a ceea ce numim astăzi abordare pan-europeană a inte-grării a fost adoptarea Programului Tampere5 în anul 1999, după care au fost elaborate primele două directive ale UE în domeniul nediscrimină-rii: una –privind egalitatea de rasă, cealaltă – privind egalitatea în sfera muncii. Ambele directive stabileau un standard al abordării bazate pe egalitate și îi vizau atât pe cetăţenii ţărilor-membre, cât și pe migranţi.

4 Traducere neautorizată a autorului. 5 Tampere Programme (Finland, 1999) http://www.europarl.europa.eu/summits/

tam_en.htm

Page 13: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

13

Deja spre sfârșitul anului 2006, toate ţările-membre au implementat, în-tr-un fel sau altul, ambele directive în dreptul lor naţional. Mai târziu, procesul a fost suplimentat cu documente ce ţin de dreptul la reîntregi-rea familiilor și determinarea statutului rezidenţilor ţărilor terţe, stabiliţi cu trai permanent în UE. În cadrul acestui proces, unele ţări-membre6 s-au detașat deja de abordările multiculturalismului liberal, insistând că aceste drepturi trebuie să se îmbine cu obligaţiile sau condiţiile defi nite drept „condiţii ale integrării”. În cazul în care nu era vorba de refugiaţi, aceste condiţii impuneau conformarea solicitantului la anumite standar-de, de exemplu, cunoașterea limbii de stat. Procesul s-a soldat cu adop-tarea, în anul 2004, a celui de-al doilea program bianual, cunoscut drept Programul de la Haga7, prin care, deși a fost recunoscută competenţa ţărilor-membre de a-și determina de sine stătător direcţiile politicii naţi-onale privind imigraţia, au fost stabilite 11 “principii generale de bază” pentru ţările-membre ale UE în domeniul realizării politicii de inte-grare a migranţilor, și anume:

1. Integrarea este un proces bilateral dinamic de adaptare reciprocă a mi-granţilor și a cetăţenilor ţărilor-membre ale UE.

2. Integrarea presupune respect faţă de valorile fundamentale ale Uniu-nii Europene.

3. Încadrarea în câmpul muncii este un element cheie al procesului de integrare și unul central în asigurarea participării migranţilor, a con-tribuţiei lor la societatea integratoare și pentru asigurarea vizibilităţii acestei contribuţii.

4. Cunoașterea la nivel incipient a limbii, istoriei și instituţiilor societăţii-gazdă sunt obligatorii pentru integrare; asigurarea accesului migranţi-lor la aceste cunoștinţe este un element indispensabil al integrării lor cu succes.

5. Eforturile în domeniul educaţiei sunt foarte importante pentru pregă-tirea migranţilor, în special, a urmașilor lor pentru o participare mai activă și cu succes la viaţa societăţii.

6 Lideri au fost Germania, Austria și Ţările de Jos. 7 Textul integral al programului poate fi accesat la: http://eur-lex.europa.eu/LexUri-

Serv/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2005:053:0001:0014:EN:PDF

Page 14: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

14

6. Un element important este asigurarea accesului migranţilor la institu-ţii, la sfera mărfurilor și a serviciilor deopotrivă cu populaţia locală și pe principii de nediscriminare.

7. Mecanismul fundamental al integrării îl reprezintă comunicarea per-manentă între migranţi și cetăţenii ţărilor-membre ale UE. Forumurile comune, dialogul intercultural, iniţierea în migraţie și în cultura mi-granţilor, stimularea creării condiţiilor de trai în localităţile urbane – toate acestea sporesc contactele dintre locuitorii ţărilor și migranţi.

8. Practicarea diferitelor religii și diversitatea culturală sunt garantate de Carta fundamentală a drepturilor omului și trebuie să fi e protejate de stat, cu excepţia cazurilor în care practicile intră în confl ict cu alte drep-turi fundamentale ale omului și cu dreptul naţional.

9. Participarea migranţilor la procesele democratice și la formarea politi-cii și a măsurilor integraţioniste, mai cu seamă la nivel local, sporește integrarea lor.

10. Un element important al elaborării și implementării politicii generale a statului este luarea în consideraţie a scopurilor și mecanismelor po-liticii de integrare la toate nivelurile posibile ale administrării publice, includerea lor în portofoliu la nivel naţional și local.

11. O condiţie necesară în procesul sporirii efectului revizuirii politicii de integrare, evaluării progresului ei și schimbului de informaţii este ela-borarea unor obiective, indicatori și mijloace clare de evaluare.

Aceste principii au fost elaborate ca urmare a compilării diferitelor abordări și concepţii, punându-se accent pe așa-numitul „proces bilateral al adaptă-rii reciproce” a imigranţilor și a societăţii-gazdă, cu determinarea setului de drepturi, obligaţii și mecanisme de integrare activă. Totodată, unii experţi occidentali au apreciat acest pas ca o revenire la politica asimilării8.

Ceva mai târziu, în noiembrie 2004, la iniţiativa președinţiei daneze a Uni-unii Europene, Consiliul European a adoptat o serie de Principii generale de bază ale integrării imigranţilor9, care conţin o serie de recomandări și

8 Vezi “Interculturalism. Europe and its Muslims in search of sound societal models.” (c) Cen-tre for European Policy Studies, 2011, Summary and Conclusions © Michael Emerson.

9 Vezi COM 389, A Common Agenda for Integration, 2005, http://ec.europa.eu/ewsi/

Page 15: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

15

explicaţii referitor la diferite aspecte ale procesului de integrare și includ trei componente:

1. standarde privind cursurile de studiere a limbii și cursurile de iniţiere în cultura ţării-gazdă;

2. standarde privind gradul de deschidere a entităţilor societăţii-gazdă în relaţiile cu imigranţii din punctul de vedere al unor astfel de noţiuni cum ar fi percepţia publică, egalitatea șanselor și diversitatea instituţională;

3. standarde privind participarea imigranţilor la toate sferele vieţii pu-blice.

Trecerea la o nouă etapă de dezvoltare și o oarecare refocalizare, dar cu păstrarea tendinţelor și abordărilor generale faţă integrare la nivelul UE, s-a produs după semnarea Acordului de la Lisabona10 și după adoptarea celui de-al treilea Program multianual11 pentru anii 2009–2014. Aceste două documente au conferit dezvoltării politicilor și abordărilor integraţi-oniste o confi guraţie mai clară, atenţia focalizându-se pe drepturile omu-lui și principiile nediscriminării și egalităţii. Programul de la Stockholm plasează în centrul procesului de integrare drepturile fundamentale, sub-liniind „abordările proactive faţă de crearea politicilor pentru migranţi și asigurarea drepturilor lor”12.

Astfel, abordarea pan-europeană a integrării în sens larg, în pofi da unui număr mare de diferenţe, condiţionate de particularităţile abordărilor și politicilor naţionale, poate fi interpretată ca una bazată pe principiul ne-discriminării și respectării drepturilor omului, lucru care poate fi califi cat drept multiculturalism liberal pasiv și promovare a asimilării. Astfel, politi-ca privind imigrarea și acordarea cetăţeniei a devenit mai reticentă și mai restricţionată, în conformitate cu executarea strictă a cerinţelor formale și a criteriilor pozitive de integrare și a textelor, fapt care indică o orientare

UDRW/images/items/docl_24055_926673254.pdf)10 Textul Acordului de la Lisabona poate fi accesat la http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.d

o?uri=OJ:C:2007:306:SOM:EN:HTML11 Cunoscut ca Programul de la Stockholm, detalii la http://europa.eu/legislation_sum-

maries/human_rights/fundamental_rights_within_european_union/jl0034_en.htm12 Vezi “Interculturalism. Europe and its Muslims in search of sound societal models.” (c) Cen-

tre for European Policy Studies, 2011, Summary and Conclusions © Michael Emerson.

Page 16: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

16

spre asimilare. Pe de altă parte, unele prevederi exclusive au fost modifi ca-te în sensul recunoașterii mai largi a drepturilor fundamentale (de exem-plu, modifi cările în politica Germaniei privind dobândirea cetăţeniei)13. În ansamblu, politica UE în domeniul integrării migranţilor și abordările unor ţări aparte demonstrează un compromis între abordările polare de asi-milare și de multiculturalism bazat pe practici și comparaţii, combinarea drepturilor, obligaţiilor și a abordărilor proactive, la defi nirea cărora ar fi mai bine să se utilizeze termenul de „interculturalism”.

Indicatorii

Examinând practica europeană de integrare a migranţilor și încercând a utiliza realizările ei pentru analiza și ameliorarea procesului de integrare a migranţilor în Republica Moldova, este important să examinăm sistemul de indicatori utilizaţi de ţările-membre ale UE la elaborarea programelor lor de integrare. În anul 2010, în cadrul conferinţei ministeriale de la Zara-goza, au fost elaboraţi indicatorii din tabelul de mai jos, care servesc drept repere generale la elaborarea politicilor de integrare pentru ţările-mem-bre (Tabelul 1.1).

Un alt moment cheie în evaluarea succesului, sau, pur și simplu, a progre-sului în implementarea politicii de integrare, este colectarea sistematică și analiza informaţiei. Important în acest sens este cine și ce informaţii acu-mulează, unde este păstrată aceasta și cine este responsabil de analiza ei și ulterioara luare în calcul în procesul ajustării sau modifi cării politicii de integrare. La modul ideal, după cum arată practicile multor ţări europene, procesul de monitorizare (care include colectarea și analiza informaţiei) este o parte indispensabilă a implementării politicii de integrare. Monitori-zarea și indicatorii ei urmează a fi elaboraţi împreună cu politica și utilizaţi la toate nivelurile de realizare a politicii de stat cu privire la integrare. Pen-tru colectarea, sinteza și aplicarea efi cientă a concluziilor, este de dorit ca responsabil de acest proces să fi e un singur departament, care nu doar ar acumula și procesa operativ informaţia, dar și ar împărtăși-o cu alţi actori implicaţi.

13 Ibidem.

Page 17: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

17

Tabelul 1.1. Indicatorii de bază pentru elaborarea politicilor de integrare ale ţărilor-membre ale Uniunii Europene

Domeniul Indicatorii de bază

Plasarea în câmpul muncii

• Nivelul de încadrare în câmpul muncii • Nivelul șomajului• Indicele activităţii economice a populaţiei

Educaţie

• Nivelul cel mai înalt de educaţie (numărul de persoane cu studii superioare, medii și medii incomplete)

• Cota elevilor, printre cei cu vârste de 15 ani, cu indici scăzuţi la citire, matematică și știinţele exacte

• Cota populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani având studii medii profesionale

• Numărul persoanelor care au abandonat prematur studiile

Incluziunea socială

• Nivelul mediu de venit – nivelul mediu al venitului mi-granţilor proporţional cu nivelul mediu al veniturilor populaţiei autohtone

• Numărul de populaţie la limita sărăciei • Cota populaţiei care consideră starea sănătăţii ei ca fi -

ind una bună sau proastă • Coraportul dintre proprietarii de imobile, neproprieta-

rii de imobile și toată populaţia

Poziţie civică activă

• Cota migranţilor care au obţinut cetăţenia • Cota migranţilor care dispun de un permis de ședere

de lungă durată sau de ședere permanentă • Cota migranţilor aleși în funcţii în organele administra-

ţiei de stat la nivel local.

Comisia Europeană a determinat măsurile concrete de integrare a migran-ţilor, bazate pe dezideratul că integrarea imigranţilor pe piaţa muncii și în societate reprezintă o obligaţie reciprocă a străinilor, a autorităţilor și societăţilor din ţările pe care aceștia le aleg ca loc de trai. Acestea, pe de o parte, impun integrarea imigranţilor în comunităţile autohtone prin ur-mătoarele acţiuni:

Page 18: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

18

• studierea limbii populaţiei ţării-gazdă;• studierea sistemelor de drept, politic și social al ţării-gazdă și respecta-

rea principiilor lor; • atitudine respectuoasă faţă de obiceiurile și tradiţiile, precum și faţă de

sistemul raporturilor sociale, din ţara-gazdă.

Pe de altă parte, aceste măsuri stimulează participarea autorităţilor ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană la edifi carea unei societăţi incluzive prin următoarele acţiuni: • oferirea accesului pe piaţa muncii;• asigurarea accesului nediscriminatoriu la sistemul de educaţie;• oferirea accesului la sistemul de protecţie socială;• oferirea accesului la sistemul de sănătate;• oferirea accesului la mărfuri, servicii și locuinţă;• asigurarea dreptului de participare la procesul democratic.

Astfel, prin elaborarea soluţiilor la problemele imigranţilor și pentru de-pășirea stării de tensiune care apare la contactul cu autorităţile locale, structurile europene pun accentul pe respectarea, în procesul integrării, a anumitor obligaţii reciproce, atât din partea imigranţilor, cât și din partea autorităţilor statale.

Un rol important în procesul integrării li se atribuie organelor de adminis-trare locală, care pot benefi cia de fonduri europene pentru integrarea cu succes a imigranţilor. Totodată, se insistă asupra rolului integrării în mediul local ca mijloc optim de depășire a tensiunii și a provocărilor care apar între imigranţi și comunităţile autohtone, iar Uniunea Europeană promo-vează, susţinând, crearea unor reţele de integrare de către organele admi-nistraţiei locale. Modele de succes pot fi considerate programele «CLIP», «ERLAM», «ROUTES», «EUROCIES».

Parlamentul European a subliniat importanţa programelor de studiere a limbii pentru integrarea cu succes a imigranţilor în ţările-gazdă. În același timp, indiferent de contextul cultural, competenţe și nivelul de pregătire profesională a imigranţilor, aceștia trebuie să cunoască istoria, cultura, va-lorile și principiile democraţiei europene, ale statului bazat pe drept și să

Page 19: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

19

studieze Carta drepturilor fundamentale ale omului, lucru care le va per-mite să depășească stereotipurile de gen și alte stereotipuri înrădăcinate.

De asemenea, un rol important în integrarea străinilor în UE li se rezervă organizaţiilor non-guvernamentale, care desfășoară campanii de promo-vare a egalităţii dintre bărbaţi și femei, a egalităţii de gen, a luptei cu dis-criminarea și cu violenţa faţă de femei.

O însemnătate majoră o au acţiunile desfășurate de mass-media, prin in-termediul cărora se formează opinia publică faţă de migraţie și toleranţa faţă de migranţi. Jurnaliștii își asumă obligaţia de a explica populaţiei că migraţia, inclusiv în căutarea unui loc de muncă, nu prezintă un pericol și că trebuie să cultivăm respectul reciproc și să conștientizăm faptul că între oameni există asemănări și diferenţe. Un exemplu pozitiv în această ordine de idei poate fi proiectul «MIGRACE», realizat de «Clovek v tisni», un ONG afi liat televiziunii cehe, care a încercat că contracareze stereo-tipurile, promovând subiecte legate de migraţie în mass-media (la te-leviziune, radio, în ziare, cotidiene, programe culturale și educaţionale), informând publicul despre provocările și oportunităţile pe care le presu-pune migraţia. Elocvent este și exemplul guvernului provinciei austriece Tirol, care a stabilit o colaborare cu mass-media pentru a-și pune în apli-care obiectivele de integrare. Materialele jurnalistice pe această temă, semnate de jurnaliști cunoscuţi și de jurnaliști provenind din familii de imigranţi, oferă publicului o perspectivă profundă asupra vieţii de zi cu zi și asupra contribuţiei imigranţilor la societatea-gazdă. Printre subiecte se numără rolul și contribuţia imigranţilor pe piaţa muncii; viaţa familială a celor care îmbrăţișează două culturi; participarea la activităţi sportive și de divertisment și situaţia socială a diferitelor tipuri de imigranţi, de exemplu solicitanţii de azil, refugiaţii, rezidenţii permanenţi, lucrătorii temporari/sezonieri, studenţii etc.14).

Un factor important al succesului acţiunilor de integrare este recunoaște-rea pregătirii profesionale a migranţilor și a diplomelor eliberate în patria lor. Procesul de evaluare a califi cării profesionale se efectuează transpa-rent și în baza abilităţilor și competenţelor.

14 Manual privind integrarea pentru factorii de decizie politică și practicieni, p. 34 http://ec.europa.eu/ewsi/UDRW/images/items/docl_12892_673296605.pdf

Page 20: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

20

Un rol aparte se rezervă studierii limbii ţării-gazdă, salutabile fi ind în acest sens cursurile gratuite de studiere a limbii la întreprinderile în care mun-cesc imigranţi.

În vederea combaterii stereotipurilor de gen, în comunităţile de imigranţi sunt desfășurate campanii de facilitare a integrării femeilor în societate, insistându-se asupra contracarării și depășirii violenţei asupra femeilor.

Realizarea studiilor și concluziile succinte ale acestor studii

Dezvoltarea și modifi carea abordărilor europene moderne ale integrării și a punctelor de focalizare sunt condiţionate, pe lângă alţi factori, de efec-tuarea sistematică a studiilor în această sferă, atât în ţări aparte membre ale UE, cât și la nivel pan-european. Aceste studii permit identifi carea fac-torilor ce infl uenţează imigrarea, a provocărilor pe care sunt nevoiţi să le învingă imigranţii și comunităţile locale care interacţionează în mod direct cu ei, precum și determinarea direcţiilor de dezvoltare în continuare a po-liticii în această sferă.

În baza studiilor efectuate și a tendinţelor existente în Uniunea Europeană, factorii de decizie europeni au stabilit că, începând cu anul 2012, numărul populaţiei apte de muncă a început să se micșoreze pe fundalul îmbătrâ-nirii populaţiei, iar în următorii zece ani acest indicator se va micșora cu încă 14 milioane de oameni15. Conform datelor Biroului de statistica al UE «Eurostat», la 1 ianuarie 2012 numărul total al populaţiei Uniunii Europe-ne a ajuns la 503,7 milioane de oameni, iar numărul populaţiei economic active (cu vârste de la 15 până la 64 de ani) – 335,4 milioane de oameni. Se apreciază că pe parcursul următorilor 50 de ani, numărul populaţiei apte de muncă va continua să se micșoreze și spre anul 2060 va constitui 290,6 milioane de oameni.

Această tendinţă a determinat, pe lângă altele, necesitatea de a pune în aplicare o politică bine chibzuită de atragere a imigranţilor, ţinând cont și de faptul că 32 de milioane de oameni dintre cei care locuiesc în Uniu-

15 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-552_ro.htm, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ EUROSTAT

Page 21: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

21

nea Europeană (adică, circa 6,5% din totalul populaţiei) au sosit aici din alte ţări. Conform sondajului “Eurobarometru”, 70% din cetăţenii Uniuni Europene recunosc ca fi ind necesară prezenţa imigranţilor pentru dez-voltarea economiei Comunităţii Europene. Totodată, au fost semnalate anumite provocări legate de integrarea străinilor, pe care comunitatea europeană trebuie să le contracareze, precum și necesitatea manifes-tării toleranţei și a relaţionării cu migranţii din partea comunităţilor lo-cale. Conform rezultatelor unui studiu prezentat de «Gallup World Poll» în anul 2011, la nivel mondial se înregistrează o tendinţă a migraţiei de scurtă durată cu scopul îmbunătăţirii situaţiei fi nanciare, nu și al stabilirii defi nitive în altă ţară.

După adoptarea Programului de la Stockholm în anul 2009, unde au fost aprobate Principiile directoare de bază, s-a decis elaborarea „principalilor indicatori în sferele selectate ale integrării cu scopul monitorizării rezul-tatelor politicilor integraţioniste în ţările-membre pentru intensifi carea comparabilităţii practicilor naţionale și ameliorarea procesului pan-euro-pean de instruire reciprocă”. Declaraţia de la Zaragoza16, adoptată în anul 2010 de miniștrii UE responsabili cu problemele migraţiei, conţine adresa-rea către Comisia Europeană de a efectua un studiu-pilot cu scopul deter-minării indicatorilor generali ai integrării, precum și de a acumula datele necesare pentru elaborarea acestor indicatori. În anul 2011, „Eurostat” a publicat datele acestui studiu-pilot, după care au fost selectate domeniile în care vor fi elaboraţi indicatorii generali: angajarea, educaţia, incluziunea socială și cetăţenia activă (vezi detalii în Tabelul 1.1, prezentat mai sus). Ra-portul a inclus calculele indicatorilor presupuși pentru fi ecare ţară-mem-bră a UE, bazate pe datele furnizate de EU Labor Force Survey (EU-LFS), the European Union Statistics on Income and Living Conditions (EU_SILC), Eurostat’s migration statistics și Programme for International Students Assessment (PISA). Acest studiu a devenit un prim pas pe calea căutării consensului în selectarea indicatorilor generali și a celor mai potriviţi în Europa. Următorul pas va fi procesul de construire a sistemului de colec-tare a datelor statistice care ar refl ecta toţi indicatorii, în fi ecare ţară-mem-bră a UE, multe din ele fi ind doar la început de cale. În plus, mai continuă dezbaterile pe tema: ce se încadrează în noţiunea de cetăţenie activă și

16 Vezi http://ec.europa.eu/ewsi/UDRW/images/items/docl_13055_519941744.pdf

Page 22: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

22

în ce măsură aceasta este reprezentată prin indicatorii generali. Însă, în pofi da diferenţelor de abordare a integrării în ţările UE, ideea comună este că cetăţenia activă, ca instrument al participării la viaţa ţării, este un factor important care infl uenţează efi cienţa integrării.

Fondurile/structurile/instrumentele

În prezent, extrem de importante sunt instrumentele Uniunii Europene ce ţin de politica integraţionistă, printre acestea urmând a fi evidenţiate următoarele:

1. crearea reţelei naţionale de date de contact privind integrarea imi-granţilor;

2. crearea unui site european, consacrat problemelor integrării imigran-ţilor 17;

3. crearea manualului privind integrarea imigranţilor în Europa18;4. crearea Fondului European de Integrare (conform Deciziei 2007/435/CE

a Consiliului Europei din 25 iunie 2007 de instituire a Fondului European de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe pentru perioada 2007–2013, ca parte a Programului general “Solidaritatea și gestionarea fl uxurilor mi-gratorii”);

5. crearea fondului de acordare a azilului și al migraţiei;6. crearea portalului Uniunii Europene privind migraţia și modulele in-

tegrării europene19; portalul este o sursă de informare a persoanelor implicate în acţiunile de integrare a străinilor și conţine următoarele:• o selecţie de exemple ale bunelor practici și o bază extinsă de date;• biblioteca, care include legislaţia, documente de politici, sumare

ale conferinţelor susţinute la acest subiect;• planul de acţiuni desfășurate în domeniul integrării;• contactele cu persoanele implicate în procesul integrării;

17 http://ec.europa.eu/ewsi/fr/index.cfm18 Manual privind integrarea pentru factorii de decizie politică și practicieni, p. 36

http://ec.europa.eu/ewsi/UDRW/images/items/docl_12892_673296605.pdf19 http://ec.europa.eu/ewsi/fr/resources/index.cfm,http://ec.europa.eu/news/exter-

nal_relations/111121_ro.htm

Page 23: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

23

• date despre acţiunile de integrare întreprinse în fi ecare dintre ţări-le ce fac parte din Uniunea Europeană.

Exemple din diferite ţări ale Europei20 – politica integrării și indicatorii de evaluare a acesteia

În unele ţări-membre ale Uniunii Europene este pusă în aplicare politica integrării obligatorii pentru imigranţi, integrarea devenind astfel un pro-ces unilateral, în care responsabilitatea este preluată de individul care este nevoit să se integreze pentru a avea posibilitatea de a căpăta statut de rezident și de a conta pe o asigurare a siguranţei în ţara-gazdă. Programele obligatorii de integrare au fost implementate în Germania, Ţările de Jos, Austria, Belgia (Flandra), Danemarca, Elveţia. În plus, în Germania și Aus-tria cursurile obligatorii de integrare sunt achitate de audienţi, preţul lor nefi ind prea mare, iar în Austria, în anumite condiţii, persoanelor lipsite de mijloace fi nanciare li se restituie o parte din suma plătită.

Pe lângă programele obligatorii, mai există proiecte și cursuri susţinute de ONG-uri din contul fondurilor europene și civile, scopul cărora este inte-grarea imigranţilor prin intermediul diverselor acţiuni interactive.

La momentul actual, putem observa, pe de o parte, implementarea de către unele ţări a politicilor de limitare a migraţiei, iar pe de altă parte, stimularea integrării imigranţilor afl aţi deja în teritoriu. Un moment și mai interesant e că în unele ţări, integrarea nu mai este interpretată drept un proces care are loc în interiorul ţării-gazdă, ci ca un proces care începe cu mult înainte de părăsirea de către migrant a patriei. Și dacă persoana care dorește să imigreze nu reușește să îndeplinească pașii care anticipă integrarea (de exemplu, să înveţe limba ţării-gazdă), acesteia i se refuză intrarea în ţară (de exemplu, în Ţările de Jos).

Ţările de Jos sunt un model al statului care a parcurs rapid calea de la multiculturalism spre interculturalism (cu unele elemente de asimilare și chiar de excludere totală în trecut), atât la nivelul unor politici separate,

20 На базе анализа разработанного в рамках исследования “Measuring and moni-toring immigrant integration in Europe” © the Netherlands Institute for Social Re-search 2012

Page 24: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

24

cât și la nivelul dezvoltării generale a concepţiei integrării. Legea “Privind integrarea nou veniţilor”, adoptată în anul 1998, stabilește modul de rea-lizare a integrării și angajamentele clare cărora trebuie să se conformeze resortisanţii ţărilor terţe, solicitanţi ai cetăţeniei olandeze. Politica de stat integraţionistă include, de exemplu, cerinţa de a studia limba olandeză și de a susţine un test minim chiar și pentru migranţii care abia planifi că să sosească în ţară în cadrul procedurii de reîntregire a familiei. Sistemul de evaluare și monitorizare a integrării în această ţară a fost pus în aplicare pe la mijlocul anilor ’80 și joacă un rol-cheie în procesul integrării.

Obiectivele integrării:1. stimularea emancipării minorităţilor;2. reducerea excluderii sociale și economice a minorităţilor;3. depășirea discriminării și îmbunătăţirea situaţiei juridice a minorităţilor.

Focarul politicii integraţioniste cuprinde două aspecte: socio-economic (structural) și etno-cultural. Primul include indicatorii educaţionali, ai an-gajării, ai veniturilor și ai asigurării cu locuinţă, pe când cel de-al doilea cuprinde problemele de atitudine a societăţii, contactele interetnice, in-dicatorii privind numărul de căsătorii mixte sau de copii născuţi în familii mixte, studiul rolului femeii în familiile migranţilor etc.

Indicatorii de bază ai politicii integraţioniste sunt: 1. Educaţie: nivelul de studii, cota copiilor care nu și-au încheiat studiile,

nivelul de cunoaștere a limbii olandeze etc. 2. Gradul de ocupare a forţei de muncă: cota angajaţilor, nivelul șomaju-

lui, cota persoanelor autoangajate, indicatorii pe sfere de angajare și niveluri de salarizare etc.

3. Venitul: sursa de venit, venitul global, dependenţa de plăţile sociale și înlesniri etc.

Pe lângă aceștia, mai au importanţă și alţi indicatori: cel demografi c (compo-nenţa familiilor, nivelul de natalitate etc.), etno-cultural (contactele interetnice) și alţii. Acești indicatori iau în consideraţie, de asemenea, apartenenţa la unul dintre sexe, vârsta, generaţia migranţilor, oferind posibilitatea de a efectua o analiză în baza unor eșantioane diferite și a lua în calcul indicatorii anteriori.

Page 25: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

25

Deoarece Ţările de Jos au o istorie îndelungată a dezvoltării politicii și abor-dărilor integraţioniste, e și fi resc că sistemul de elaborare și evaluare a per-formanţelor, conform diferitor indicatori, a suferit pe parcurs transformări. În prezent, pentru evaluare sunt utilizaţi nu numai indicatorii de bază, dar și diverse informaţii, acumulate cu anii, care oferă posibilitatea de a trasa pa-ralele și a compara schimbările și succesele/eșecurile pe care le-au traversat politicile de integrare și modifi cările pe care le-au suportat la diferite etape.

Evaluarea politicii de integrare, măsura în care au fost atinse scopurile acestei politici, rezultatele implementării ei, gradul de corespundere a re-zultatelor intermediare cu cele planifi cate – toate acestea sunt elemente ale monitorizării permanente și o temă de discuţii nu numai la nivel local, dar și în parlament.

Marea Britanie are probabil cea mai lungă istorie de integrare dintre toate ţările Europei. Primele încercări de integrare a străinilor au avut loc în această ţară prin anii ’60. La etapa iniţială, procesele integraţioniste din Marea Britanie puteau fi comparate mai degrabă cu politica asimilării totale a migranţilor și a transformării lor în cetăţeni britanici exemplari, fapt criticat necruţător, atât de activiștii publici, cât și de cercetători. Politica asimilării a fost înlocuită prin politica multiculturalismului, focalizată pe abordările de nediscriminare și egalitate. Majoritatea măsurilor elaborate de stat trebuie să includă aborda-rea respectului faţă de diversitate și asigurarea unor garanţii de nediscrimina-re. Pentru o anumită perioadă, dezvoltarea politicii de integrare, precum și a abordărilor de luare în considerare a diversităţii și a legislaţiei antidiscirminato-rii, au permis ca practica Marii Britanii să fi e considerată cea mai bună practică de implementare cu succes a integrării. Procesele integraţioniste întotdeau-na se derulau în strânsă legătură cu implementarea politicii migraţioniste. O atenţie sporită s-a acordat problemei refugiaţilor. Astfel, de exemplu, încă în anul 1996, ministerul afacerilor interne a comandat un proiect de cercetare, pe parcursul a cinci ani, a evoluţiei strategiei de integrare a refugiaţilor, datele căruia ulterior au fost utilizate pentru revizuirea politicii de stat și introducerea unor modifi cări. Apoi a urmat un alt studiu, al indicatorilor integrării. O astfel de abordare consecventă de generalizare a experienţei, de monitorizare per-manentă a procesului și de operare a modifi cărilor în abordările integrării și în punctele de focalizare a programelor de stat este caracteristică tuturor dome-niilor ce ţin de integrare în Marea Britanie.

Page 26: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

26

Indicatorii evidenţiaţi pentru evaluarea diferitelor direcţii ale integrării:1. indicii de bază: încadrarea în câmpul muncii, locuinţa, educaţia și sănă-

tatea;2. legăturile sociale: podurile sociale, nodurile sociale și legăturile familiale;3. acceleratorii procesului de integrare: cunoașterea limbii și a culturii,

stabilitatea și siguranţa;4. baza pentru integrare: drepturile și cetăţenia.

Indicii de bază se referă la domeniile cheie, importante pentru succesul integrării, iar în sens mai larg, ele sunt percepute ca drepturi sociale la care refugiaţii și alte categorii de migranţi au sau nu au acces. Baza face trimi-tere la procedura legislativă și politică care prevalează în ţară și în cadrul căreia alte aspecte ale integrării sunt posibile sau imposibile, mai cu sea-mă setul de drepturi politice și civile de care dispun migranţii în funcţie de ţara în care se afl ă.

Pe lângă aceste două aspecte, mai există altele două, care sunt importante pentru determinarea progresului. Acceleratorii procesului reprezintă do-meniul care determină posibilitatea sau imposibilitatea integrării. În acest sens, se examinează doi indici – limba/cunoașterea culturii și stabilitatea/siguranţa.

Ultimul aspect, al legăturilor sociale, arată graniţa dintre trei indici ai rela-ţiilor – cu propriul grup etnic, cu păturile largi ale societăţii și cu instituţiile de stat.

În cadrul activităţii MAI de integrare a refugiaţilor, există un set aparte de indicatori pentru evaluarea progresului:

1. realizarea unui potenţial deplin:• nivelul de încadrare în câmpul muncii a refugiaţilor;• progresul în studierea limbii;

2. contribuţia în societate:• numărul de refugiaţi implicaţi în activităţi de voluntariat;• numărul de refugiaţi implicaţi în activitatea organizaţiilor obștești;

Page 27: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

27

• cota refugiaţilor care comunică fapte despre intoleranţa rasială, culturală și religioasă;

3. accesul la servicii:• indicii benefi cierii de serviciile de acordare a locuinţei;• cota părinţilor satisfăcuţi de nivelul de instruire a copiilor lor.

Pe lângă un anume set de indici și indicatori privind diferite aspecte ale inte-grării, pentru monitorizarea și evaluarea performanţei programelor, în Ma-rea Britanie se efectuează în permanenţă anchete separate și se utilizează datele obţinute în cadrul altor studii sociale, recurgându-se și la bazele ad-ministrative de date: baza naţională de date a elevilor (indicii reușitei școla-re), baza de date a pacienţilor, baza de date conform numărului de asigurare (înlesnirile sociale, șomajul), datele recensământului populaţiei etc.

Deși numărul de date este enorm, există grupuri datele cărora sunt insufi -ciente pentru a evalua, de exemplu, numărul de migranţi sosiţi cu scopul creării unei familii, numărul de studenţi și lucrători temporari.

În linii generale, structura activităţii de stat în sfera integrării migranţilor în Marea Britanie se caracterizează prin lipsa unui factor unic, responsabil de evaluarea și monitorizarea, printr-un un număr mare de informaţii din diferite domenii, care se colectează și se apreciază, precum și prin exis-tenţa unor domenii care necesită o studiere ulterioară mai profundă. Pe de altă parte, în ultimul timp, statul acordă tot mai multe competenţe și responsabilităţi, inclusiv în sfera integrării, organelor de autoadministrare locală, asigurându-le astfel în viitor posibilitatea de a infl uenţa mai activ, împreună cu organizaţiile obștești, la nivel local, procesul de modifi care și ameliorare a programelor integraţioniste și realizarea lor în conformitate cu necesităţile fi ecărei regiuni și comunităţi.

Pentru Polonia, spre deosebire de multe ţări europene occidentale, pro-blema integrării și evoluţia ei sunt o provocare relativ nouă. Începutul politicii integraţioniste în Polonia coincide cu anii ’90 ai secolului trecut. Prima lege, adoptată în anul 1997, a fost „Cu privire la străini”. Pe parcursul acestei perioade, deși Polonia a aderat la UE, un salt vizibil al migraţiei în această ţară nu s-a înregistrat, numărul actual de migranţi fi ind de 100 mii

Page 28: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

28

de oameni. Majoritatea migranţilor provin din ţările CSI, în principal din Ucraina. Ţinând cont de nivelul destul de scăzut al migraţiei, problema in-tegrării nu se bucură de o atenţie deosebită din partea politicienilor și nici nu este subiectul unei discuţii publice largi în societate.

Abordarea poloneză a integrării sau, mai exact, politica integrării poate fi determinată convenţional ca „politică a lipsei politicii” sau, după cum au remarcat experţii în domeniu Agnieszka Weinar și Aleksandra Grzymala-Kazlowska – politica „asimilării prin neglijare”. Trebuie să menţionăm că astăzi Polonia nu dispune de o politică a integrării care ar fi una separată, cu responsabili clar determinaţi sau cu o autoritate separată, responsabilă cu punerea în aplicare și cu evaluarea. Mai mult decât atât, însuși termenul „integrarea migranţilor” nu are o defi niţie clară în legislaţia ţării. Astfel, res-ponsabile de diferite aspecte ale procesului, care poate fi numit convenţi-onal strategie a integrării, sunt numeroasele instituţii ale statului:

• Comisia interministerială pentru problemele migraţiei și Grupul inter-ministerial pentru integrarea străinilor;

• Ministerul muncii și politicii sociale;• Ministerul afacerilor interne;• Ofi ciul pentru străini (responsabil cu integrarea iniţială a refugiaţilor);• Ombudsmanul pentru drepturile copiilor și Comisia de stat responsa-

bilă pentru tratamentul egal;• administraţiile locale;• centrele regionale de susţinere a familiilor;• comunităţile teritoriale.

De asemenea, lipsește un document unic sau o lege care ar determina sco-purile și obiectivele integrării, majoritatea obiectivelor și scopurilor fi ind dispersate în mai multe documente și acte.

O altă trăsătură inerentă politicii integraţioniste poloneze este abordarea selectivă. Majoritatea grupurilor care locuiesc în Polonia nu au posibilita-tea de a participa la acţiunile de integrare. Numai două categorii de mi-granţi sunt încadraţi în programe de stat – repatrianţii și persoanele care au benefi ciat de protecţie internaţională (refugiaţii).

Page 29: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

29

Ţinând cont de caracterul nedezvoltat al abordărilor în formarea strategiei și politicii de integrare, tot atât de slab dezvoltat este și sistemul de mo-nitorizare a procesului de integrare și evaluare a succeselor și eșecurilor. Fiecare instituţie de stat responsabilă de un anumit proces sau domeniu colectează în mod separat și analizează datele, dar centralizarea lor într-un singur document sau set de indici și indicatori unici la moment nu se face. Pe lângă organele de stat, monitorizarea și evaluarea integrării străinilor pe anumite domenii este efectuată și de organizaţiile obștești, însă datele lor la fel sunt limitate, atât ca sfere, cât și ca puncte de focalizare a studii-lor. Atenţia organizaţiilor obștești se focalizează cu preponderenţă asupra problemei discriminării și asupra lacunelor în reglementarea legislativă, fi ind evidenţiate următoarele grupe de probleme: • prevederi ale legislaţiei formulate inadecvat;• practici discriminatorii în instituţii (inclusiv în organele de stat);• tratament discriminatoriu din partea societăţii și a angajatorilor.

Doar recent a fost adoptată Strategia migraţionistă poloneză, scopul căre-ia este de a elimina lacunele menţionate și a dezvolta strategia integrării complexe și sistemul de indicatori pentru evaluarea ei. Acest document însă este un prim pas și o sinteză a aspiraţiilor statului, care necesită o transpunere ulterioară în programe și acţiuni concrete.

Astfel, judecând după istoria și proporţiile procesului de imigrare, precum și reieșind din experienţa evoluţiei abordărilor integrării în ţările UE, putem face concluzia că pentru Ucraina și R. Moldova (după nivelul de dezvoltare și caracterul sistemic al abordării) mai apropiată este experienţa Poloniei, care însă nu este cel mai reușit exemplu la momentul actual.

Concluzii: asupra căror aspecte ar trebui să atragă atenţia Ucraina și Republica Moldova?

Primul lucru, constatat la prima vedere în procesul studierii experienţei ţărilor UE în abordările integrării migraţilor, este caracterul sistemic și con-secutivitatea. Este clar că și Ucraina, și Republica Moldova, care abia acum au conștientizat necesitatea integrării migranţilor și au făcut primii pași în acest domeniu, pur și simplu au puţină experienţă. Dar abordarea siste-

Page 30: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

30

mică a evoluţiei politicii în acest domeniu reprezintă primul pas pe calea succesului.

O altă concluzie importantă ar fi necesitatea efectuării unor studii perma-nente în domeniu – atât pentru evaluarea succeselor/eșecurilor unei sau altei abordări, cât și pentru monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei: urmărirea riscurilor noi, formării noilor comunităţi stabile, reacţiei popula-ţiei, difi cultăţilor cu care se confruntă migranţii în procesul integrării, nece-sităţii perfecţionării bazei legislative etc.

Al treilea moment important, la care ar trebui să atragă atenţie ambele ţări, este necesitatea studierii minuţioase a experienţei altor ţări și a abor-dărilor fenomenului integrării, lucru care ar permite să se evite greșelile comise de alţii, dar și să se creeze, de la bun început, un sistem efi cient.

Ultima, a patra concluzie, ar fi următoarea: elaborând o politică a integrării, este necesar să fi e incluși din start indicatori clari ai evaluării succesului ei și grafi cul verifi cării funcţionării sistemului conform indicatorilor stabiliţi, lucru care ar permite să se facă măsurări și să se opereze modifi cările necesare.

I.2. Sursele de informaţii cu privire la situaţia străinilor în R. Moldova

Statisticile cu statut ofi cial privind numărul străinilor în Republica Moldova sunt oferite de către Biroul Naţional de Statistică (BNS) și ÎS ”CRIS Registru”, instituţia abilitată să documenteze populaţia.

BNS pune la dispoziţie date pentru seriile de timp începând din anul 1993 și până în prezent, care refl ectă numărul de imigrări anuale în funcţie de ţara de origine, naţionalitate și scopul sosirii. Defi niţia care stă la baza indi-catorului imigrant este cetăţeanul străin sau apatrid care a obţinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar în Republica Moldova.

Trebuie de menţionat că, în acest caz, BNS nu este sursa primară de in-formaţii pentru numărul de imigranţi. În cazul informaţiei în domeniul statisticii migraţionale, în baza unui acord privind schimbul reciproc de informaţii, BNS obţine de la ÎS „CRIS Registru” a MTIC, sub formă de tabele,

Page 31: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

31

informaţii despre mișcarea populaţiei atât în cadrul ţării, cât și peste ho-tarele ei, inclusiv unele caracteristici ale migranţilor: sexul, vârsta, starea civilă, nivelul de instruire.

Ministerul Afacerilor Interne, odată cu crearea Biroului migraţie și azil (BMA), a preluat funcţiile ce ţin de invitaţii, de gestionarea fl uxului de intrare a stră-inilor în Republica Moldova, de eliberare și prelungire a vizelor, de acordare a statutului de repatriat sau imigrant, de acordare a azilului sau a statutului de refugiat, devenind astfel una din sursele primare de informaţii statisti-ce cu privire la imigrare. Și în acest caz, BNS primește trimestrial informaţia corespunzătoare în formă de tabele și, în baza acestor informaţii, generea-ză și publică seriile statistice21. Așadar, pe lângă seriile de timp anuale, care refl ectă numărul de intrări pentru anul de referinţă, oferite de BNS, de la ÎS „CRIS Registru” pot fi obţinute, la solicitare, informaţii cu privire la numărul străinilor și al apatrizilor care dispun de careva acte pe teritoriul R. Moldova. BMA, la rândul său, publică pe pagina sa web informaţii detaliate anuale cu privire la numărul de decizii emise privind acordarea dreptului de ședere, numărul de cazuri de acordare a statutului de refugiat, protecţiei umanitare, precum și numărul de încălcări ale regimului de ședere.

Totodată, Recensământul populaţiei din 2004, oferă pentru prima dată ci-frele cu privire la numărul străinilor domiciliaţi în R. Moldova, înregistrând 6486 de cetăţeni ai altor state și 5374 de persoane fără cetăţenie.

În general, în prezent statistica evidenţei străinilor este satisfăcătoare în ceea ce privește numărul și câteva caracteristici demografi ce (sex, vârstă, naţionalitate) și migraţionale (scopul sosirii, ţara de provenienţă). Totodată, lipsesc statistici care ar oferi posibilitatea evidenţei parametrilor socio-eco-nomici de integrare a străinilor, cum ar fi indicatorii din piaţa muncii, edu-caţie, sănătate. Lipsa unor asemenea informaţii poate fi parţial compensată prin realizarea studiilor sociologice. Până în prezent, pe fundalul unei serii de studii cu privire la migraţia cetăţenilor R. Moldova în străinătate, nu au fost efectuate careva studii în ceea ce privește străinii afl aţi în R. Moldova. Astfel, defi citul de informaţii statistice și de evidenţă cu privire la situaţia străinilor este una din problemele în eforturile de integrare a acestora.

21 http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Populatia.pdf

Page 32: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

32

I.3. Metodologia studiului

Scopul acestui studiu constă în a stabili gradul de integrare a străinilor și evaluarea efi cienţei politicilor statului în domeniul integrării acestora, pre-cum și în oferirea unor recomandări pentru politicile ulterioare în domeniul integrării și combaterii discriminării străinilor și a crimelor bazate pe ură.

Integrarea, în contextul studiului, este privită drept un proces de adap-tare reciprocă a imigranţilor, pe de o parte, și a populaţiei ţării, pe de altă parte, al cărei rezultat este obţinerea de către străini a tuturor oportunită-ţilor civile, sociale și economice în mod egal. Discriminarea în acest proces este văzută ca un obstacol major în calea integrării străinilor.

Grupul ţintă al studiului îl reprezintă cetăţenii străini sau apatrizii afl aţi pe teritoriul Republicii Moldova în baza unor forme de legalizare a șederii pe teritoriul ţării. Studiul nu include persoanele afl ate în ţară în vizite scurte sau în tranzit, fără un scop al șederii, care implică o afl are mai îndelunga-tă decât perioada minimă, după care parvine obligaţia de înregistrare a șederii (durata șederii nu depășește 90 de zile în decursul a 6 luni de la data primei intrări în ţară).

Obiectul studiului: integrarea străinilor.Studiul cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova cu excepţia regiunii din stânga Nistrului.

Sursele de informaţii:1. Statistica ofi cială;2. Actele legislative;3. Datele administrative ale instituţiilor de stat;4. Interviuri individuale cu reprezentanţii instituţiilor de stat, ai organiza-

ţiilor internaţionale și civile, ai diasporelor;5. Sondaj de opinie în rândul străinilor.

Metode aplicate:1. Analiza documentelor;2. Studiu sociologic calitativ;3. Studiu sociologic cantitativ.

Page 33: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

33

Studiul cantitativ:

Cercetarea vizează trei grupuri distincte de străini afl aţi în R. Moldova:

1. Refugiaţi – persoane adulte (de peste 18 ani) cu statut de solicitant de azil, refugiat sau benefi ciari de protecţie umanitară în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;

2. Studenţi străini – cetăţeni ai altor state sau persoane fără cetăţenie care își fac studiile în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova. Studiul a inclus studenţii din anii II de studiu și mai mari;

3. Imigranţi – cetăţeni ai altor state sau persoane fără cetăţenie care dispun de permis de ședere permanentă, de afl are temporară și/sau permis de muncă în R. Moldova și care nu se înscriu în categoriile precedente.

Mărime eșantion: 299 de respondenţi, afl aţi pe teritoriul ţării de cel puţin 1 an.

Tip eșantion: eșantionare pe cote. Pe lângă eșantioanele stabilite în func-ţie de tipul imigrantului (refugiat: solicitant de azil, refugiat sau benefi ciar de protecţie umanitară; student; imigrant), au fost utilizate eșantioane ba-zate pe sex și vârstă.

Metoda de intervievare: interviu faţă în faţă, chestionarul administrat de către operatorul de interviu.

Locul de intervievare:

1. În cazul refugiaţilor, respondenţii au fost selectaţi dintre persoanele prezente în cadrul unor evenimente organizate de CENTRUL DE CARI-TATE PENTRU REFUGIAŢI;

2. În cazul studenţilor, interviurile au avut loc în cadrul unor instituţii de învăţământ superior, aici fi ind incluse USMF „N. Testemiţanu”, Universita-tea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldo-va, Universitatea de Stat din Comrat și Academia de Arte din Moldova;

3. Pentru colectarea datelor în cazul imigranţilor, a fost realizat un sondaj la ieșirea din Ghișeul unic de documentare a străinilor din cadrul Birou-lui migraţie și azil. Sondajul a fost realizat la Ghișeul din Chișinău, Servi-ciul regional Nord (mun. Bălţi) și Serviciul regional Sud (mun. Comrat).

Page 34: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

34

Studiul calitativ:

În cadrul studiului au fost desfășurate interviuri individuale cu reprezen-tanţii următoarelor entităţi:

instituţii de stat:1. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei;2. Ministerul Educaţiei;3. Ministerul Culturii;4. Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor;5. Ministerul Afacerilor Interne;6. Biroul migraţie și azil;7. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;8. Procuratura Generală;

organizaţii internaţionale:1. PNUD;2. ICNUR;

organizaţii non-guvernamentale:1. Centrul de Drept al Avocaţilor;2. Centrul de Caritate pentru Refugiaţi;3. AVE Copiii;4. Diaspora armenilor din Moldova;5. Diaspora imigranţilor din Africa.

Page 35: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

35

Concepte și definiţii

În continuare sunt listate principalele concepte operate în studiu, cît și de-fi niţiile acestora:

Integrare Proces de participare activă a străinilor care au obţinut o formă de protecţie sau un drept de ședere în Repu-blica Moldova la viaţa economică, socială și culturală a societăţii moldovenești, prin care ei sunt împuterni-ciţi să contribuie și să-și valorifice întreg potenţialul ca membri ai acestei societăţi, să-și realizeze drepturile și să-și îndeplinească obligaţiile fără discriminare sau excluziune socială pentru propriul lor beneficiu și pen-tru beneficiul statului.

Acomodare socioculturală

Dobândirea de către străini a unui minim de cunoș-tinţe generale despre societatea, cultura, economia și istoria Republicii Moldova, necesare pentru convieţu-irea socială.

Program de integrare

Ansamblu de măsuri și activităţi necesare pentru facilita-rea integrării sociale a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova, desfășurate la cererea acestora, prin cooperarea dintre autorităţile publice de nivel central și local și sectorul neguvernamental.

Străin Persoana care nu deţine cetăţenia Republicii Moldova sau care este apatrid;

Apatrid Persoana care nu este considerată cetăţean al nici unui stat.

Drept de ședere Dreptul acordat străinului de a-și stabili reședinţa sau domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.

Permis de ședere/ buletin de identitate pentru apatrizi

Act de identitate care atestă dreptul de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova.

Azil Instituţie juridică prin intermediul căreia statul îi oferă străinului protecţie, acordându-i statut de refugiat, pro-tecţie umanitară, protecţie temporară sau azil politic.

Page 36: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

36

Refugiat Străinul care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionali-tate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine și care, datorită acestei temeri nu poate să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care nu deţine nici o cetăţe-nie și, găsindu-se în afara ţării în care își avea domi-ciliul legal și obișnuit, ca urmare a unor astfel de eve-nimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

Protecţie umanitară Formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, acordată străinului sau apatridului care nu întrunește condiţiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și în privinţa căruia există motive de a crede că, la în-toarcerea în ţara de origine, va fi expus unui risc serios și, din cauza acestui risc, nu poate sau nu dorește să obţină protecţia acelei ţări.

Protecţie temporară Formă de protecţie cu caracter excepţional, menită să asigure, în cazul unui aflux masiv și spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, pro-tecţie imediată și temporară unor astfel de persoane.

Lucrător imigrant Străin autorizat să desfășoare o activitate provizorie de muncă pe teritoriul Republicii Moldova.

Lucrător detașat Angajat al unei persoane juridice străine, cu sediul pe teritoriul unui alt stat, trimis să desfășoare o activita-te de muncă în Republica Moldova ori angajat al unei persoane juridice străine, cu sediul pe teritoriul unui alt stat, trimis să desfășoare o activitate de muncă la una din reprezentanţele ori filialele sale aflate pe teri-toriul Republicii Moldova.

Page 37: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

37

Lucrător frontalier Cetăţean al unui stat care are frontieră comună cu Re-publica Moldova, încadrat în muncă în zona de frontie-ră pe teritoriul Republicii Moldova, și cetăţean al Repu-blicii Moldova încadrat în muncă în zona de frontieră a statului cu frontiera comună cu Republica Moldova și care se întoarce zilnic sau cel puţin o dată în săp-tămână pe teritoriul statului în care își are domiciliul permanent și al cărui cetăţean este.

Discriminare directă

Tratarea unei persoane, în baza oricăruia dintre crite-riile prohibitive, într-o manieră mai puţin favorabilă decât tratarea altei persoane într-o situaţie compara-bilă.

Discriminare indirectă

Orice prevedere, acţiune, criteriu sau practică aparent neutră, care are drept efect dezavantajarea unei per-soane faţă de o altă persoană pe bază de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convin-geri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă poli-tică sau orice alt criteriu similar, în afară de cazul în care acea prevedere, acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sînt proporţionale, adecvate și necesare.

Măsuri pozitive Acţiuni speciale provizorii, luate de autorităţile publi-ce în favoarea unei persoane, a unui grup de persoane sau a unei comunităţi, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalităţii acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi.

Page 38: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

38

II. Imigrarea în R. Moldova și reglementarea acesteia

II.1. Evaluarea tendinţelor actuale ale fenomenului imigraţiei în R. Moldova

În perioada de independenţă Republica Moldova a cunoscut un declin de-mografi c pronunţat. Doar în ultimii 10 ani (2003–2013) numărul populaţiei s-a redus cu peste 50 de mii. Rata de natalitate s-a redus dramatic, consti-tuind 11,1 născuţi vii la 1000 de locuitori în anul 2012, faţă de 17,7 – în anul 1990. Din anul 1999 până în anul 2010 sporul natural înregistrează valori negative.

Reducerea numărului populaţiei a fost determinată în proporţii aproxima-tiv egale de sporul natural și de cel migratoriu. În ultimul deceniu, sporul natural cauza în medie o descreștere de circa 3,5 mii de persoane anual. Cel migratoriu – de circa 4,2 mii de persoane.

Începând cu anul 1993 și până în anul 2005, numărul imigranţilor în ţara noastră este de circa 1,5 mii anual, fi ind mult mai modest faţă de cel al emigranţilor. În perioada 2001–2009, din ţară emigrează defi nitiv în medie circa 6,9 mii persoane anual. Totodată, procesele migratorii au cunoscut o schimbare de dinamică în ultimii ani, înregistrând o creștere a numărului de imigrări și o reducere semnifi cativă a emigrărilor. Astfel, în anul 2012, este înregistrat un spor migratoriu pozitiv pentru prima dată în perioada de independenţă.

Evoluţiile confi rmă așteptările reprezentanţilor instituţiilor de stat, intervi-evaţi în cadrul studiului, cu privire la intensifi carea imigraţiei către R. Mol-dova, cauzată de apropierea de hotarele Uniunii Europene și de liberaliza-rea regimului de circulaţie cu ţările UE pe fundalul unui regim de circulaţie liber pentru cetăţenii R. Moldova în spaţiul CSI.

Page 39: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

39

Figura 1. Numărul imigranţilor (1993–2012), al emigranţilor (2001–2012) și sporul migratoriu în Republica Moldova, nr. persoane

1769 1543 1477 1786 1624 1558 1517 1321 1293 1297 1620 1706 2056 1968 20702749

2010 25123093

6446 65927376 7166 6828 6685 7172 6988 6663

47143920

-5153-5295-5756-5460-4772-4717-5102

-4239-4653

-2202-1216

31

2704 3062

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Imigranţi Emigranţi Spor migratoriu

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Fluxurile de imigrare către R. Moldova sunt foarte dispersate ca ţări de pro-venienţă, în anii 2011–2012 fi ind înregistrate persoane imigrate din peste 100 de state. Principalele ţări din care provin imigranţii sunt Israel, Româ-nia, Ucraina, Turcia și Federaţia Rusă, cu peste 60 la sută din numărul total al imigranţilor.

Statisticile ofi ciale cu privire la scopul sosirii în R. Moldova evidenţiază trei motive de bază ale imigraţiei. Circa o treime din cazurile de imigraţie din perioada 2011–2012 revin imigraţiei de familie, 31,4% – imigraţiei în scop de muncă și 23,0% – imigraţiei în scop de studii.

Scopul sosirii variază în funcţie de ţara de provenienţă. Dacă e să ne re-ferim la primele cinci ţări, imigraţia din Israel este aproape în totalitate în scop de studii (96%), din România și Turcia mare parte a imigranţilor au ve-nit în scop de muncă (54% și, respectiv, 51%), pe când imigraţia din Rusia și Ucraina este preponderent una de reunifi care a familiei (74% și, respectiv, 66%). (Vezi anexa 1, tabelul 3)

Ultimele date disponibile indică asupra faptului că în rândul imigranţilor predomină bărbaţii (68,2%). Totodată, trebuie să remarcăm că imigrează, în peste 90 la sută de cazuri, persoanele cu vârsta aptă de muncă. Doar

Page 40: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

40

1,6% din numărul persoanelor care au imigrat în R. Moldova în anul 2008 erau copii sub 16 ani și doar 4,0% – pensionari.

Figura 2. Distribuţia imigranţilor după ţara de provenienţă și după scopul sosirii (2011–2012)

20,5%

1,0%

1,2%

1,3%

1,6%

1,7%

1,9%

4,3%

4,5%

9,4%

10,4%

13,6%

13,9%

14,9%

Alte ţări

Georgia

Polonia

Azerbaidjan

Franta

Siria

Germania

SUA

Italia

Rusia

Turcia

Ucraina

Romania

Israel 31,4%

23,0%

32,9%

6,9% 5,8%

La muncă La studii Imigraţie defamilie

Activităţireligioase,

umanitare șide voluntariat

Alte cauze/motive

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

O altă constatare a studiului este că nivelul de instruire al imigranţilor este net superior comparativ cu cel al populaţiei locale. O treime din imigranţii intraţi în ţară în anul 2008 aveau studii superioare (32,8%), iar alţii 31,9% – studii medii de specialitate. Astfel, doi din trei imigranţi deţin studii sau competenţe profesionale atestate, fi e medii speciale, fi e superioare. Pen-tru comparaţie, conform recensământului din anul 2004, doar 10,1% din populaţia ţării cu vârste de 15 ani și mai mult deţineau studii universitare și 9,5% – studii medii de specialitate.

Figura 3. Distribuţia imigranţilor după sexe, ponderea copiilor și pensionarilor, distribuţia după nivelul de instruire (2008)

68,2%

31,8%

1,6% 4,0%

Bărbaţi Femei Copii sub 16 ani

Pensionari 2,1%

3,6%

29,5%

31,9%

32,8%

Primare saufără studii

Mediiincomplete

Mediigenerale

Medii despecialitate

Superioare

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Page 41: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

41

Eșantionul studiului realizat cu o distribuţie pe sexe și vârste a inclus o pondere și mai mare a persoanelor cu studii superioare. Chiar dacă îi ex-cludem pe studenţii străini, 45 la sută dintre străinii intervievaţi sunt deţi-nători de studii superioare.

II.2. Analiza actelor legislative cu privire la integrarea imigranţilor

Imigraţia legală și integrarea resortisanţilor constituie subiecte supuse dezbaterilor timp îndelungat la nivelul Uniunii Europene, integrarea soci-ală a străinilor în societăţile gazdă reprezentând nucleul politicilor publi-ce în domeniul imigraţiei. Cunoașterea și promovarea reală a drepturilor fundamentale, a nediscriminării și egalităţii de șanse pentru toţi cetăţenii devin elemente extrem de importante în asigurarea unei bune integrări a cetăţenilor străini și în eforturile comune depuse atât din partea resorti-sanţilor, cât și a populaţiei autohtone pentru construcţia de societăţi des-chise, responsabile și diverse.

Politica Uniunii Europene în domeniul migraţiei este una complexă și in-clude trei componente importante: combaterea migraţiei ilegale/iregula-re, migraţia forţei de muncă și migraţia și dezvoltarea. Acestea urmează a fi luate în considerare într-o manieră holistică la elaborarea, la nivel naţional, a strategiilor de durată în domeniul migraţiei și azilului.

Cadrul normativ naţional

În Republica Moldova raporturile juridice în domeniul protecţiei cetăţeni-lor străini și a apatrizilor sunt reglementate de legea supremă – Constituţia Republicii Moldova (adoptată la 29 iulie 1994) și de alte acte normative ajustate în conformitate cu standardele internaţionale.

Conform art. 19 din Constituţia Republicii Moldova și, respectiv, art. 5 din Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova, cetăţenii străini și apatrizii au aceleași drepturi și

Page 42: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

42

îndatoriri ca și cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege. De asemenea, prevederile constituţionale stipulează posibilitatea acordă-rii și retragerii dreptului de azil în condiţiile legii.

Dispoziţiile generale cu privire la drepturile, libertăţile și îndatoririle fun-damentale ale cetăţenilor străini și ale apatrizilor sunt reglementate în Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova nr. 275 din 10.11.1994. În conformitate cu preve-derile legii menţionate, cetăţenii străini și apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova au dreptul la muncă și la protecţia ei, au dreptul la ocrotirea să-nătăţii, la primirea de indemnizaţii, pensii și alte tipuri de asigurări sociale, au dreptul la locuinţă, au dreptul de a deţine o casă și alte bunuri în pro-prietate privată, au dreptul de a moșteni sau de a testa bunuri, au dreptul la învăţătură, la fel ca și cetăţenii Republicii Moldova.

Evoluţia cadrului normativ și instituţional în domeniul migraţiei în Republica Moldova

Evoluţiile social-economice și politice care au avut loc în ultimele dece-nii și care continuă să se deruleze la nivel global au creat premisele unor schimbări esenţiale în Republica Moldova în domeniul migraţiei. Activiza-rea fl uxurilor migraţionale a generat îngrijorarea statelor faţă de proble-mele aferente acestor procese.

Noile realităţi social-economice și politice au impus adoptarea unei atitu-dini deosebite din partea statului în problemele migraţiei, care presupune aprobarea unei strategii și elaborarea cadrului legislativ necesar pentru promovarea politicii migraţionale a Republicii Moldova.

Complexitatea problemelor migraţiei în contextul Republicii Moldova și ne-cesitatea unor soluţii neîntârziate au determinat Guvernul Republicii Mol-dova să creeze o structură guvernamentală care ar administra mai efi cient acest domeniu. Astfel, în anul 2001, Departamentul Migraţiune (structură la acea dată puţin efi cientă) din cadrul Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale a fost reorganizat în Serviciul de stat Migraţiune, structură deja autonomă pe lângă Guvernul Republicii Moldova. Adoptarea în 2002 a Concepţiei po-

Page 43: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

43

liticii migraţionale a Republicii Moldova22 și a Legii cu privire la migra-ţie23 au constituit premisele și în același timp baza legală pentru instituirea Departamentului Migraţiune cu funcţii mult mai lărgite.

Sarcinile de bază ale politicii migraţionale constau în: – asigurarea și apărarea drepturilor și intereselor migranţilor; – asigurarea protecţiei sociale a migranţilor; – reglementarea fl uxurilor migraţionale; – asigurarea securităţii naţionale, securizarea frontierei de stat și respec-

tarea intereselor statului în condiţiile dezvoltării proceselor migraţio-nale;

– facilitarea procesului de integrare socială și de naturalizare a migranţilor; – efectuarea controlului asupra migraţiei la frontiera de stat și asupra

respectării regimului de ședere a cetăţenilor străini și a apatrizilor pe teritoriul ţării;

– combaterea migraţiei ilegale și a trafi cului ilicit de fi inţe umane.

Realizarea politicii migraţionale este prerogativa autorităţii administraţiei publice centrale în domeniul migraţiei în colaborare cu alte structuri de stat și nestatale. Astfel, promovarea și realizarea acestei politici presupune: 1. elaborarea unor programe care vor infl uenţa pozitiv dezvoltarea eco-

nomiei naţionale, rezolvarea problemelor sociale și educaţionale, re-glementarea fl uxului migraţional, acumularea vărsămintelor bănești în bugetul de stat, crearea condiţiilor pentru repatrierea lucrătorilor migranţi;

2. crearea unei autorităţi a administraţiei publice centrale în domeniul migraţiei, abilitate cu funcţia de coordonare și reglementare a proce-selor migraţionale;

3. organizarea unui sistem informaţional automatizat al migraţiei popu-laţiei.

22 Hotărârea Parlamentului nr. 1386 din 11.10.2002 privind aprobarea Concepţiei poli-ticii migraţionale a Republicii Moldova //Monitorul Oficial 146-148/1140, 31.10.2002

23 Legea nr. 1518 din 06.12.2002 cu privire la migraţie //Monitorul Oficial 1-2/2, 15.01.2003, abrogată la 24.10.2010

Page 44: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

44

Așadar, la acea etapă au fost puse bazele sistemului informaţional unic pri-vind schimburile de informaţii cu privire la migraţie (cu referire la intrarea, șederea și ieșirea din ţară a cetăţenilor străini și a cetăţenilor Republicii Moldova). Astfel, în scopul creării condiţiilor necesare pentru realizarea mecanismului de coordonare și control al proceselor migraţionale și asi-gurării activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale competente în domeniul migraţional, a fost creat Sistemul informaţional integrat auto-matizat în domeniul migraţiei24.

În perioada 2008–2010, în Republica Moldova au fost adoptate noi instru-mente juridice de reglementare a regimului străinilor afl aţi pe teritoriul ţării în scop de muncă, la studii, pentru întregirea familiei etc., au fost sta-bilite mecanismele de admitere și de documentare a acestora cu permis de ședere provizoriu sau permanent. Normele legale au fost în mare parte axate și corelate cu actele internaţionale, cu politicile europene și cu apli-carea acquis-ului comunitar.

Actualmente, actele legislative de bază în domeniul migraţiei și azilului sunt:

Legea nr. 180 din 10.07.2008 cu privire la migraţia de muncă, Legea nr. 270 din 18.12. 2008 privind azilul în Republica Moldova, Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,

Legea nr. 274 din 27.12.2011 privind integrarea străinilor în Repu-blica Moldova (în vigoare de la 1 iulie 2012), care asigură transpunerea parţială a Directivei Consiliului European nr.83/2004/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care tre-buie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea benefi cia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecţie internaţională și la conţinutul protec-ţiei acordate.

24 Hotărârea Guvernului nr. 40 din 12.01.2007 privind crearea Sistemului informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei //Monitorul Oficial 6-9/51, 19.01.2007

Page 45: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

45

Progrese realizate în armonizarea legislaţiei naţionale cu reglementările comunitare în domeniul migraţiei

În anul 2011 a fost adoptată Strategia naţională în domeniul migraţiei și azilului (2011–2020)25, care constituie documentul naţional principal ce vizează armonizarea cadrului juridic naţional cu prevederile dreptului internaţional și legislaţia Uniunii Europene, reglementarea migraţiei per-soanelor și care trebuie să servească drept contribuţie în dezvoltarea so-cio-economică și securitatea ţării, precum și în realizarea obiectivelor de integrare europeană.

Elaborarea acestui document strategic face parte din acţiunile prioritare stabilite în Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Re-publica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize26.

Strategia constituie instrumentul unic de integrare a cadrului strategic existent, de racordare a politicilor de migraţie cu procesele de planifi -care a diferitelor acţiuni strategice din Republica Moldova. Documentul stabilește domeniile prioritare de activitate privind asigurarea gestionării efi ciente a proceselor migraţionale în scopul dezvoltării durabile a ţării, minimizarea efectelor nedorite ale migraţiei, reducerea migraţiei iregula-re, ajustarea politicilor naţionale la aquis-ul comunitar.

Aprobarea acestui document strategic a demarat reforme instituţionale în Republica Moldova, care vizează în special consolidarea mandatului autorităţii competente pentru străini din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Biroului migraţie și azil), păstrând autonomia acestei structuri ca entitate cu atribuţii de elaborare a politicilor naţionale în domeniul migraţiei și azilului.

25 Hotărârea de Guvern nr. 655 din 08.09.2011 cu privire la aprobarea Strategiei na-ţionale în domeniul migraţiei și azilului (2011–2020)// Monitorul Oficial nr.152-155/726 din 16.09.2011

26 Hotărârea de Guvern nr. 122 din 04.03.2011 cu privire la aprobarea Programului naţi-onal de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize //Monitorul Oficial 37-38/152, 11.03.2011

Page 46: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

46

Funcţia de supraveghere complexă a proceselor și activităţilor de imple-mentare a Strategiei, de coordonare a întregului proces de monitorizare și evaluare a rezultatelor implementării acesteia, va fi exercitată de Comisia pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional, aproba-tă prin Hotărârea de Guvern nr. 133 din 23 februarie 2010.

Comisia este un organ consultativ permanent de monitorizare și coor-donare pe lîngă Guvern și este constituită în scopul coordonării și moni-torizării activităţilor în domeniul migraţional și al asigurării interacţiunii autorităţilor administraţiei publice centrale și locale cu atribuţii în sfera respectivă.

În anul 2011, întru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategie, a fost ela-borat Planul de acţiuni pentru anii 2011–201527, care stabilește activităţi-le concrete și responsabilităţile ce revin autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul migraţiei și azilului, dar și indicatorii de progres pentru acţiunile prevăzute. Dintre acţiunile stipulate de acest document remarcăm acţiu-nile ce vizează revizuirea și modifi carea cadrului normativ în domeniul mi-graţiei, consolidarea sistemului naţional privind azilul și apatridia, precum și crearea (pre)condiţiilor de integrare a străinilor.

În scopul efi cientizării mecanismului de documentare a străinilor care imigrează în Republica Moldova, în cadrul Biroului migraţie și azil a fost instituit Ghișeul unic de documentare a străinilor prin Hotărârea de Gu-vern nr. 1187 din 22.12.201028. Ghișeul unic de documentare a străinilor constituie punctul unic de acces și permite solicitantului să se adreseze unei singure autorităţi publice (Biroul migraţie și azil), care are obligaţia să coordoneze cu celelalte autorităţi menite să asigure respectarea de către solicitant a prevederilor legii și ale altor acte normative în dome-niul imigrării.

27 Hotărârea de Guvern nr. 1009 din 26.12.2011 cu privire la aprobarea Planului de ac-ţiuni pentru anii 2011–2015 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei și azilului (2011–2020) / Monitorul Oficial nr.1-6/1 din 06.01.2012

28 Hotărârea de Guvern nr. 1187 din 22.12.2010 cu privire la implementarea Ghișeului unic de documentare a străinilor //Monitorul Oficial 259-263/1318, 31.12.2010.

Page 47: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

47

Ghișeul unic are următoarele atribuţii:– acordarea consultanţei, informarea persoanelor fi zice și juridice cu pri-

vire la procedura de adresare și recepţionare a cererilor, actele necesa-re, termenele de examinare, taxele de stat și serviciile acordate etc.;

– verifi carea autenticităţii și a legalităţii actelor și a documentelor pre-zentate;

– asigurarea înregistrării dactiloscopice și fotografi erea digitală a solici-tantului;

– transmiterea cererilor autorităţilor competente, a cererilor însoţite de copiile actelor stabilite; procesarea și transmiterea informaţiei către sistemele informaţionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea For-ţei de Muncă și Departamentului documentare;

– eliberarea permiselor de ședere, a buletinelor de identitate pentru apa-trizi și a documentelor de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954);

– recepţionarea cererilor de solicitare a activităţilor de integrare prevă-zute de Legea nr. 274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străi-nilor în Republica Moldova.

Consolidarea mecanismului și a procedurilor de documentare a străinilor prin intermediul Ghișeului unic și crearea unor ghișee regionale similare (Nord și Sud) reprezintă o acţiune prevăzută în Planul de acţiuni pentru perioada 2012–2013.

Politici de integrare a străinilor în Republica Moldova Adoptarea și implementarea Legii privind integrarea străinilor în Repu-blica Moldova reprezintă o altă acţiune prevăzută în Planul de acţiuni (obiectivul 2429) în contextul consolidării politicilor de integrare.

Respectiv, la 1 iulie 2012, a intrat în vigoare Legea privind integrarea stră-inilor în Republica Moldova.

Legea respectivă a fost adoptată în scopul stabilirii unui cadru juridic uni-form privind integrarea străinilor în viaţa economică, socială și culturală a

29 Crearea (pre)condiţiilor pentru integrarea străinilor.

Page 48: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

48

Republicii Moldova, în scopul asigurării drepturilor, libertăţilor și determi-nării obligaţiilor acestora.

Acest document reglementează procesul și modalităţile de facilitare a in-tegrării străinilor în viaţa economică, socială și culturală a Republicii Mol-dova în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale a acestora, în vederea adaptării lor la condiţiile societăţii moldovenești și asigurării autonomiei lor fi nanciare. De asemenea, legea stabilește autorităţile com-petente în domeniu, instituie programele de integrare a străinilor și obli-gaţiile străinilor care solicită programe de integrare, reglementează mo-dul de acoperire a cheltuielilor de integrare etc. Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova introduce noţiuni noi precum integrare, program individual de integrare, plan de integrare, angajament de integrare, acomodare socio-culturală, asistenţă specializată.

Legea stabilește categoriile de străini care pot benefi cia de activităţi de integrare: străinii titulari ai dreptului de ședere provizorie/permanentă; persoanele cărora le-a fost recunoscut statutul de apatrid în Republica

Moldova; străinii benefi ciari ai unei forme de protecţie (statut de refugiat, pro-

tecţie umanitară, azil politic).

Este important de menţionat că această lege stabilește autoritatea res-ponsabilă de coordonarea procesului de integrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, și anume Biroul migraţie și azil. Însuși procesul de in-tegrare este prevăzut să se desfășoare într-o colaborare și coordonare con-tinuă dintre autorităţile publice centrale și locale, cu implicarea societăţii civile naţionale și internaţionale, dar și cu implicarea activă a străinului, statul urmând să faciliteze acomodarea acestuia în societate.

Totodată, legea stipulează în mod expres tipurile activităţilor de integrare a străinilor, dar și autorităţile publice responsabile de realizarea procesului de integrare a străinilor.

Adoptarea legii în cauză a condiţionat perfecţionarea cadrului normativ în vigoare, proces în dezvoltare continuă, în vederea ajustării acestuia la prevederile legale deja stabilite.

Page 49: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

49

Tabelul 1. Activităţile de integrare, autorităţile responsabile și grupurile de beneficiari conform legii nr. 274

Activităţi de integrare Autorităţi responsabile Benefi ciari

Sesiuni de acomodare socio-culturală

Biroul migraţie și azil; Ministerul Culturii; Ministerul Educaţiei

Refugiaţii;benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini

Cursuri de studiere a limbii de stat

Biroul migraţie și azil; Ministerul Educaţiei

Refugiaţii; benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini

Accesul la educaţie Biroul migraţie și azil; Ministerul Educaţiei

Refugiaţii; Benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini

Accesul la servicii medicale Ministerul Sănătăţii

Refugiaţii; benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini

Accesul pe piaţa forţei de muncă

Biroul migraţie și azil; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei; (Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă)

Refugiaţii; benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini, cu excepţia titularilor dreptului de ședere provizorie în scop de muncă și pentru studii

Accesul la sistemul de protecţie socială

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei

Refugiaţii; benefi ciarii de protecţie umanitară;celelalte categorii de străini

Programe de integrare;facilităţi de cazare

Biroul migraţie și azil;autorităţile administraţiei publice centrale și locale

Refugiaţii; benefi ciarii de protecţie umanitară.

Page 50: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

50

Tot în anul 2011, în scopul ameliorării situaţiei în domeniul imigrării străini-lor în Republica Moldova și facilitării condiţiilor pentru obţinerea dreptului de ședere de către investitorii străini și alte categorii de imigranţi, printr-o dispoziţie a Guvernului a fost elaborat și aprobat Planul de acţiuni privind ameliorarea situaţiei în domeniul imigrării străinilor30.

Ca urmare, au fost operate importante modifi cări în mai multe legi, în ve-derea: • efi cientizării și simplifi cării procedurii de documentare a investitorilor

străini; • simplifi cării procedurii de efectuare a examenului medical pentru stră-

inii care solicită drept de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;• excluderii prevederilor discriminatorii din legislaţie privind obligativitatea

testării străinilor la marcherii infecţiei HIV/SIDA și abolirii restricţiilor de ședere permanentă pentru persoanele străine cu statut HIV pozitiv31;

• includerii străinilor cu drept de ședere temporară pe teritoriul Republi-cii Moldova în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În mod corespunzător, la 12 aprilie 201332 au fost operate modifi cări în 5 acte normative, care au avut drept scop asigurarea accesului străinilor la serviciile medicale în contextul Legii privind integrarea străinilor în Re-publica Moldova. Urmare a acestor modifi cări, începând cu 1 iulie 2013, cetăţenii străini și apatrizii, încadraţi în muncă în Republica Moldova în baza unui contract individual de muncă, cu drept de ședere permanentă în Republica Moldova, precum și refugiaţii și benefi ciarii de protecţie uma-nitară, au aceleași drepturi și obligaţii în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală ca și cetăţenii Republicii Moldova.

30 Dispoziţia Guvernului nr.106-d din 09.11.2011 cu privire la aprobarea Planului de ac-ţiuni privind ameliorarea situaţiei în domeniul imigrării străinilor //Monitorul Oficial 197-202/932, 18.11.2011.

31 Legea nr. 23 din 16.02.2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA //Monitorul Oficial 54-56/250, 20.04.2007, „Articolul 24. Interzicerea restricţiilor. Sînt interzise restricţiile de călătorie, restricţiile la trecerea frontierei, refuzul eliberă-rii permisului de ședere pe motivul statutului HIV pozitiv.”

32 Legea nr.77 din 12.04.2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative //Monitorul Oficial nr.125-129/398 din 14.06.2013.

Page 51: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

51

Cetăţenii străini și apatrizii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provi-zorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase au obligaţia de a se asigu-ra în mod individual, achitând prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la fel ca cetăţenii Republicii Moldova care achită prima de asigu-rare stabilită în sumă fi xă.

Referitor la asistenţa și protecţia socială a străinilor, trebuie menţionat că Constituţia stabilește obligaţia statului de a lua măsuri astfel încât orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăsta-rea, lui și familiei lui33.

Asistenţa socială în Republica Moldova se acordă sub formă de servicii so-ciale și de prestaţii sociale. În conformitate cu prevederile Legii asistenţei sociale34, Legii cu privire la serviciile sociale35, acestea se acordă atât ce-tăţenilor Republicii Moldova, cât și cetăţenilor străini și apatrizilor domi-ciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar și persoanelor fi zice și juridice (indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate) au-tohtone și străine cu domiciliul/sediul în Republica Moldova.

Cetăţenii Republicii Moldova, dar și străinii cu domiciliul legal pe teritoriul Republicii Moldova, care nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea dreptu-lui la pensie, persoanele cu dizabilităţi, copiii care și-au pierdut întreţină-torul benefi ciază de alocaţie socială de stat, conform prevederilor Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni36.

Mecanismele și procedurile ce ţin de intrarea, șederea și ieșirea străinilor din ţară etc., sunt reglementate prin actele normative conexe.

Hotărârea de Guvern nr. 331 din 05.05.2011 cu privire la eliberarea in-vitaţiilor pentru străini stabilește modul de eliberare a invitaţiilor de către

33 Articolul 47 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 //Monitorul Oficial 1, 12.08.1994.

34 Legea asistenţei sociale nr. 547 din 25.12.2003 //Monitorul Oficial 42-44/249, 12.03.2004.

35 Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010 //Monitorul Oficial 155-158/541, 03.09.2010.

36 Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr. 499 din 14.07.1999 //Monitorul Oficial 106-108/512, 30.09.1999.

Page 52: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

52

autoritatea competentă pentru străini, forma, conţinutul și elementele de siguranţă ale acesteia.

Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor37 (în vigoare de la 1 apri-lie 2013) stabilește procedura și condiţiile de eliberare a vizelor de către misiunile diplomatice și ofi ciile consulare ale Republicii Moldova din stră-inătate, de eliberare a vizelor la punctele de trecere a frontierei de stat de către Departamentul Poliţiei de Frontieră și de prelungire a vizelor de către Biroul migraţie și azil.

Regulamentul Centrului de cazare38 instituie condiţiile, procedura și ter-menul de cazare temporară a solicitanţilor de azil și a benefi ciarilor unei forme de protecţie. Centrul de cazare este o structură specializată, subor-donată autorităţii competente pentru străini.

În conformitate cu prevederile Legii privind azilul în Republica Moldova, în cazul în care sunt lipsiţi de mijloace de existenţă, refugiaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară au dreptul la un ajutor bănesc39. Ajutorul bănesc se acordă într-un termen de 6 luni cu condiţia asumării unui angajament de rambursare a sumei primite. Cererile de acordare a acestui ajutor bănesc se examinează la Biroul migraţie și azil și se acordă o singură dată40.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 197 din 19.03.2014, în anul 2014 cuan-tumul ajutorului bănesc acordat refugiaţilor și benefi ciarilor de protecţie umanitară constituie 633 lei 75 bani41.

Procedura de evaluare a competenţei lingvistice și stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii de stat de către străinii care solicită drept de ședere

37 Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 50 din 15.01.2013.

38 Hotărârea de Guvern nr. 1023 din 28.12.2012 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului de cazare //Monitorul Oficial 1-5/30, 04.01.2013.

39 Articolul 33 alin. (2) din Legea nr. 270 din 18.12.2008 privind azilul în Republica Mol-dova //Monitorul Oficial 53-54/145, 13.03.2009.

40 Hotărârea de Guvern nr. 1140 din 15.12.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a ajutorului bănesc rambursabil refugiaţilor și benefici-arilor de protecţie umanitară //Monitorul Oficial 254-256/1284 din 24.12.2010.

41 Hotărârea de Guvern nr. 362 din 12.06.2013 privind aprobarea cuantumului ajutoru-lui bănesc acordat în anul 2013 refugiaţilor și beneficiarilor de protecţie umanitară //Monitorul Oficial 125-129/413, 14.06.2013.

Page 53: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

53

permanentă în Republica Moldova este reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 524 din 11.07.201142.

Evaluarea competenţei lingvistice și a nivelului de cunoaștere a limbii de stat de către străin este pusă în sarcina Comisiei de examinare pentru evaluarea gradului de cunoaștere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova și a limbii de stat, care va testa competenţele privind înţelegerea discursurilor orale, a documentelor scrise și a textelor, privind exprimarea orală și în scris. Examenele de evaluare a competenţei lingvistice și de sta-bilire a nivelului de cunoaștere a limbii de stat se organizează de Comisie pentru fi ecare străin în mod individual, în decurs de cel mult 15 zile calen-daristice de la data recepţionării cererii de înscriere. Cererea de înscriere la examen se depune de către străin la Ministerul Educaţiei.

Dovada existenţei mijloacelor de întreţinere pe timpul șederii în Republica Moldova și pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova reprezintă una dintre condiţiile stabilite prin Legea privind regimul străinilor în Republi-ca Moldova43.

Respectiv, prin Hotărârea de Guvern nr. 332 din 05.05.2011 s-a aprobat cuantumul minim al mijloacelor de întreţinere pe care trebuie să le aibă asupra lor străinii sosiţi în Republica Moldova în dependenţă de scopul sosirii și perioada de ședere în această ţară.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 128 din 24.02.2012, străinii angajaţi în ca-drul proiectelor de asistenţă externă, primită de Republica Moldova din partea organizaţiilor internaţionale și a ţărilor donatoare, benefi ciază de un regim facilitat de acordare a dreptului de ședere și eliberare a actelor de identitate44.

42 Hotărârea Guvernului nr. 524 din 11.07.2011 pentru aprobarea Regulamentului pri-vind evaluarea competenţei lingvistice și stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii de stat de către străinii care solicită drept de ședere permanentă în Republica Moldova //Monitorul Oficial 114-116/590, 15.07.2011

43 Art. 23 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova //Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.179-181.

44 Hotărârea de Guvern nr. 128 din 24.02.2012 cu privire la facilitarea acordării dreptu-lui de ședere și eliberării actelor de identitate străinilor angajaţi în cadrul proiectelor de asistenţă externă //Monitorul Oficial 42-45/156, 02.03.2012.

Page 54: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

54

Tabelul 2. Cuantumul minim al mijloacelor de întreţinere pentru străini în Republica Moldova 4546

Scopul Perioada solicitată

Cuantumul minim necesar lunar

Solicitarea vizei de intrare Mai puţin de 10 zile

30 euro/zi pentru întreaga perioadă solicitată, dar nu mai puţin de 300 euro/echivalentul în altă valută străină

Intrarea în Republica Moldova Mai puţin de 10 zile

30 euro/zi pentru întreaga perioadă solicitată, dar nu mai puţin de 300 euro/echivalentul în altă valută străină

Prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă Provizoriu Cuantumul minim garantat al

salariului din sectorul real1

Solicitarea/prelungirea dreptului de ședere pentru studii Provizoriu

Cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real pentru întreaga perioadă

Solicitarea/prelungirea dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei

Provizoriu Un salariu mediu lunar pe economia naţională2 pentru fi ecare membru al familiei

Solicitarea/prelungirea dreptului de ședere pentru activităţi umanitare

Provizoriu Cuantumul minim garantat al unui salariu din sectorul real pentru întreaga perioadă

Solicitarea/prelungirea dreptului de ședere pentru tratament medical de lungă durată, balneo-sanatorial și de recuperare

Provizoriu Cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real pentru întreaga perioadă

Solicitarea dreptului de ședere Permanent Cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real

45 Începând cu 1 mai 2013, cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real s-a stabilit la 1400 lei lunar.

46 Pentru anul 2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie este de 3850 lei.

Page 55: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

55

III. Situaţia imigranţilor și nivelul de integrare a acestora

Poziţia exprimată de mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, intervi-evaţi în cadrul studiului, poate fi exprimată sumar: au fost aprobate actele legislative necesare, astfel încât străinii în R. Moldova sunt egali în drepturi cu cetăţenii ţării, acum desfășurându-se etapa de implementare.

În cele ce urmează expunem informaţiile care prezintă situaţia în care se afl ă persoanele străine în R. Moldova, refl ectând diferite aspecte ale vieţii acestora.

III.1. Accesul la cetăţenie

Cu privire la imigraţia către R. Moldova, mai mulţi reprezentanţi ai institu-ţiilor publice intervievaţi au exprimat așteptări care pot fi rezumate astfel: pe viitor, pe fundalul apropierii R. Moldova de UE și al facilitării circulaţiei cetăţenilor săi, ţara noastră poate deveni foarte atractivă, ca o punte de trecere către ţările UE. Acest lucru ar atrage fl uxuri tot mai mari de solici-tanţi ai cetăţeniei R. Moldova.

Obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova reprezintă etapa fi nală a proce-sului de integrare, ce presupune atingerea unui anumit grad de adaptare socială a străinului și de asimilare a valorilor și culturii specifi ce societăţii moldovenești.

În prezent, potrivit Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024–XIV din 02.06.2000, cetăţenia R. Moldova se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în următoarele cazuri:a. la naștere; b. prin recunoaștere; c. prin înfi ere; d. prin redobândire;

Page 56: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

56

e. prin naturalizare.

Legea nr. 1024/2000 prevede că cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani în următoarele situaţii: a) are ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin

în ultimii 10 ani. Pentru apatrizi, refugiaţi și benefi ciari de azil politic, termenul respectiv constituie 8 ani; sau

b) are ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani; sau

c) este căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani și are ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova în ultimii 3 ani; sau

d) are ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova în ultimii 3 ani la părinţi sau la copii (inclusiv înfi etori sau înfi aţi) cetăţeni ai Re-publicii Moldova; precum și

e) cunoaște și respectă prevederile Constituţiei; șif) susţine testul pentru evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii de stat; șig) are surse legale de existenţă.

În ceea ce privește obţinerea cetăţeniei de către copiii imigranţilor, aceștia urmează situaţia părinţilor, nefi ind oferite careva facilităţi.

Se consideră că persoana cunoaște limba de stat, dacă: a) înţelege sufi cient de bine limba uzuală, informaţiile cu caracter ofi cial; b) discută și răspunde la întrebări despre viaţa cotidiană; c) poate citi și înţelege sufi cient de bine orice text cu caracter social, orice

lege sau alt act normativ; d) poate scrie o expunere pe o temă din viaţa cotidiană.

La examinarea cererilor de naturalizare, condiţia cunoașterii prevederilor Constituţiei Republicii Moldova și a limbii de stat nu se pune: a) pensionarilor pentru limită de vârstă; b) invalizilor a căror invaliditate este stabilită pe o perioadă nedeterminată.

Page 57: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

57

De menţionat că legislaţia privind integrarea străinilor prevede ofe-rirea cursurilor de studiere a limbii de stat contra cost sau gratuit în dependenţă de statutul persoanei.

Modul de perfectare a documentelor necesare pentru dobândirea, re-dobândirea, renunţarea sau retragerea cetăţeniei Republicii Moldova se stabilește în Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.197 din 12.03.200147.

Persoana care dorește să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare, conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Mol-dova, având domiciliul legal și obișnuit pe teritoriul Republicii Moldova, depune, la organul teritorial al Ministerului Tehnologiei Informaţiei și Co-municaţiilor, în a cărui rază își are domiciliul, cererea-chestionar adresată Președintelui Republicii Moldova, în două exemplare, cu anexarea în fi eca-re caz aparte a următoarelor documente:

• autobiografi a, în care se indică data și temeiul stabilirii domiciliului în Republica Moldova, date despre starea sa civilă, domiciliu, activitatea profesională, date despre rudele apropiate: părinţi, soţ (soţie), copii;

• adeverinţa de la domiciliu privind componenţa familiei; • bonul de plată a taxei de stat; • patru fotografi i având mărimea 4,5×3,5 cm; • adeverinţa care atestă că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverin-

ţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. Adeverinţa privind renunţarea la cetăţenia unui alt stat poate fi prezentată și după emite-rea hotărârii Comisiei pentru problemele cetăţeniei și acordării de azil politic de pe lângă Președintele Republicii Moldova privind aprobarea acordării cetăţeniei. Adeverinţa privind renunţarea la cetăţenia unui alt stat sau adeverinţa care atestă că solicitantul nu deţine cetăţenia altui stat nu se prezintă în cazul în care pierderea sau renunţarea la cetăţenie nu este posibilă sau nu poate fi în mod rezonabil cerută (per-soana are statut de refugiat, este cetăţean al unui stat legislaţia căruia

47 Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura do-bândirii și pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. 197/12.03.2001 //Monitorul Oficial 31-34/232, 22.03.2001.

Page 58: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

58

nu prevede renunţarea la cetăţenie sau prevede pierderea automată a cetăţeniei sale la dobândirea cetăţeniei unui alt stat);

• adeverinţa de la locul de muncă sau de studii. Persoanele care nu sunt plasate în câmpul muncii prezintă o adeverinţă de la autoritatea administraţiei publice locale privind sursele lor legale de existenţă (venitul obţinut dintr-o activitate comercială sau particulară, pensie, bursă, pensie alimentară, ajutor de șomaj sau indemnizaţie pentru copii, întreţinere materială de la membrii familiei, economii fi nancia-re și depozite);

• adeverinţa privind susţinerea examenului de cunoaștere a limbii de stat și a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova cu excepţia cazu-rilor prevăzute de lege.

• copia actului de identitate sau o altă dovadă privind domicilierea soli-citantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria sa cu un cetă-ţean al Republicii Moldova;

• cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior.

Pe lângă Președintele Republicii Moldova activează Comisia pentru pro-blemele cetăţeniei și acordării de azil politic48. În atribuţiile Comisiei men-ţionate intră examinarea materialelor privind dobândirea cetăţeniei Re-publicii Moldova, acordarea de azil politic, precum și propunerile privind elaborarea unor proiecte de legi, alte acte normative ce reglementează problemele cetăţeniei.

Statutul de ședere al respondenţilor studiului

Profi lul respondenţilor sub aspectul cetăţeniei este următorul: din totalul străinilor incluși în studiu, 7,2% persoane sunt fără cetăţenie, restul fi ind cetăţeni ai altor state. (Anexa 1, tabelul 2). Ca statut de ședere, majoritatea respondenţilor (59,1%) dispun de permis de ședere temporară, iar 25,2% – de permis de ședere permanentă. (Anexa 1, tabelul 4). Aproape toţi res-

48 Decretul Președintelui privind aprobarea componenţei Comisiei pentru probleme-le cetăţeniei și acordării de azil politic de pe lângă Președintele Republicii Moldova 694/28.07.98 //Monitorul Oficial 72-73/494, 06.08.1998

Page 59: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

59

pondenţii care benefi ciază de o formă de înregistrare cu statut temporar, au exprimat necesitatea de a-și extinde statutul de ședere în R. Moldova – 83,8% din totalul respondenţilor. (Anexa 1, tabelul 8).

La momentul actual, constatăm că mai puţin de jumătate din străinii afl aţi în R. Moldova sunt în proces de obţinere sau intenţionează să ceară cetă-ţenia moldovenească. Din totalul străinilor intervievaţi, doar unul din zece (10,3%) se afl ă în proces de obţinere a cetăţeniei, iar alţii 34,4% intenţio-nează să iniţieze procedura de obţinere a cetăţeniei.

În cazul celorlalţi străini, lipsa intenţiilor de a solicita cetăţenia R. Moldova nu este motivată de careva factori restrictivi. Doar 6,8% dintre ei nu inten-ţionează să iniţieze procedura din considerentul că nu ar avea șanse de reușită.

Luând în considerare aceste observaţii, cât și numărul nesemnifi cativ de străini (în raport cu populaţia ţării), studiul demonstrează că, cel puţin în prezent, nu poate fi pusă în discuţie vreo „explozie” de solicitări de cetăţenie.

Figura 4. Intenţii cu privire la dobândirea cetăţeniei R. Moldova

10,3%

34,4%

48,5%

6,8%

Da, deja aminiţiat procesul

Da, planific să-l iniţiez

Nu, asta nuintră în

planurile mele

Nu, pentru căconsider că

nu am şanse de a o dobândi

Volumul mare al pachetului de acte necesare este cea mai notabilă pro-blemă în procesul de dobândire a cetăţeniei, menţionată de 18% din res-

Page 60: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

60

pondenţi, în special de către cei cu experienţă în acest sens (29% din res-pondenţii afl aţi în proces de dobândire a cetăţeniei). Topul problemelor include încă două obstacole semnifi cative ca număr de menţiuni: 12% din respondenţii afl aţi în proces de dobândire a cetăţeniei au menţionat drept problemă principală lipsa informaţiilor necesare, iar alţii 10% – corupţia din organele de resort.

Cerinţele legale prea dure ar fi mai degrabă un mit, decât o realitate. În timp ce 12% din respondenţii care abia intenţionează să iniţieze procesul de dobândire a cetăţeniei se așteaptă că acest lucru ar fi o problemă, doar 4% dintre cei afl aţi în proces au menţionat-o.

Este de remarcat că 17% din respondenţii afl aţi în proces de dobândire a cetăţeniei nu au remarcat anumite probleme care ar crea difi cultăţi.

Figura 5. Dificultăţile întâmpinate în dobândirea cetăţeniei

12%

10%

3%

0%

1%

10%

0%

17%

12%

4%

29%

12%

50%

1%

2%

2%

0%

5%

0%

3%

12%

14%

12%

41%

1%

1%

2%

2%

4%

4%

5%

10%

18%

Nu răspund

Nu știu

Altceva

Necesitatea de a reînnoi mai multe acte în care au fost comise erori

Limite dure impuse în ceea ce priveşte depunerea actelor

Corupţie în organele împuternicite

Necunoașterea limbii de stat

Nu sunt dificultăţi

Lipsa informaţiilor necesare

Cerinţe legale prea dure pentru obţinerea cetăţeniei

Număr mare de acte necesare

Total

Planifică să-l iniţieze

A iniţiat procesul

Prin urmare, în aprecierea accesibilităţii cetăţeniei R. Moldova predomină notele pozitive și doar 12% dintre străini susţin că cetăţenia este inaccesi-

Page 61: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

61

bilă, iar alţii 14% – că este mai curând inaccesibilă. Evident că aprecierea variază în funcţie de „conectarea” persoanei la procesul de dobândire a ce-tăţeniei, persoanele afl ate în proces, cât și cele care planifi că să o facă dând în general aprecieri mai optimiste.

Figura 6. Aprecierea accesibilităţii cetăţeniei R. Moldova

36%

29%

31%

16%

30%

46%

40%

21%

4%

29%

1%

15%

15%

28%

14%

12%

5%

14%

39%

12%

6%

12%

20%

14%

16%

A iniţiat procesul

Planifică să-l iniţieze

Nu planifică

Consideră că procedura nu îieste accesibilă

Total

În general accesibil Mai degrabă accesibil Mai degrabă inaccesibil Cetăţenia inaccesibilă NȘ/NR

Judecând după opiniile cu privire la gradul de justifi care a mai multor condiţii impuse pentru dobândirea cetăţeniei, constatăm că, în opinia imi-granţilor, setul de condiţii este mai degrabă unul permisiv, iar în sensul termenelor, condiţiile sunt nejustifi cate.

Marea majoritate a respondenţilor consideră că condiţiile de cunoaștere a limbii de stat și a Constituţiei R. Moldova pentru dobândirea cetăţeniei sunt rezonabile și fezabile. Doar 8% și, respectiv, 5% dintre ei le consideră rezonabile însă nu posibile, iar procentul celor care le consideră nejustifi -cate și imposibile este minor (3% și, respectiv, 2%).

Totodată, termenul de ședere permanentă de 8 ani, impus refugiaţilor, și termenul de 10 ani, impus altor categorii de străini, sunt considerate a fi , în proporţie de 52% și, respectiv, 58%, nejustifi cat de lungi. Deopotrivă, 58% din respondenţi consideră drept rezonabil termenul de 3 ani de ședere legală în baza căsătoriei cu un cetăţean al R. Moldova.

Page 62: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

62

Figura 7. Aprecieri cu privire la cerinţele de acordare a cetăţeniei R. Moldova

58%

27%

52%

28%

58%

28%

3%

3%

5%

Ședere legală și permanentă în R. Moldova cel puţin în ultimii 10 ani

Căsătorie cu un cetăţean al R. Moldova de cel puţin 3 ani și locuire în mod legal

și permanent pe teritoriul ţării în ultimii 3 ani

Pentru persoanele fără cetăţenie şirefugiaţi, domiciliere legală şi

permanentă pe teritoriul R. Moldovanu mai puţin de 8 ani

Termen nejustificat de lung Termen rezonabil Termen nejustificat de scurt NŞ/NR

80%

80%

5%

8%

5%

4%

2%

3%

8%

6%

Cunoașterea prevederilorConstituţiei R. Moldova

Cunoaşterea limbii destat a R. Moldova

Rezonabile şi fezabile Rezonabile, dar imposibile Nejustificate, dar realizabileNejustificate şi nerealizabile NŞ/NR

Page 63: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

63

III.2. Ocuparea pe piaţa muncii

În Planul de acţiuni pentru anii 2011–2015 este stabilit drept obiectiv „admiterea străinilor în scop de muncă în corespundere cu necesităţile identifi cate pe piaţa internă a muncii și încurajarea admiterii străinilor cu califi care înaltă, care pot acoperi domeniile defi citare, cu impact di-rect asupra dezvoltării economice” 49.

Domeniul migraţiei în scop de muncă în Republica Moldova este regle-mentat de Legea nr.180 din 10.07.2008 cu privire la desfășurarea activită-ţilor de muncă provizorii ale lucrătorilor imigranţi50.

Astfel, întru realizarea acestui obiectiv au fost operate modifi cări51 la Le-gea nr.180 cu privire la migraţia de muncă și la Legea nr.200 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova în vederea facilitării proce-durii de acordare/prelungire a dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru unele categorii de lucrători imigranţi, precum și pentru reducerea termenului de examinare și emitere a decizi-ilor respective.

Așadar, conform Legii nr.180, în Republica Moldova, imigrarea străinilor în scop de muncă se admite în funcţie de necesităţile economiei naţionale în forţă de muncă califi cată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată din resursele umane autohtone.

Pe teritoriul Republicii Moldova, străinii își desfășoară activităţile de mun-că în baza unui permis de ședere provizorie în scop de muncă, acordat de Biroul migraţie și azil, și în baza dreptului la muncă, acordat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

49 Obiectivul 14 din Planul de acţiuni pentru anii 2011–2015 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei și azilului (2011–2020).

50 „Lucrător imigrant – străin autorizat să desfășoare o muncă provizorie pe teritoriul Republicii Moldova.”

51 Legea nr. 303 din 26.12.2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative //Monitorul Oficial 64-68/195, 29.03.2013.

Page 64: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

64

Lucrătorii imigranţi, detașaţi, sezonieri, frontalieri,

alte categorii în baza acordurilor bilaterale

în domeniu

Agenţia Naţionalăpentru OcupareaForţei de Muncădreptul la muncă

Biroul migraţie și azil dreptul de ședereprovizorie în scop

de muncă

Termenul acordării dreptului la muncă și a dreptului de ședere în scop de muncă este de cel mult 30 de zile calendaristice din data înregistrării cere-rii, acestea fi ind valabile pe o perioadă de până la 1 an, cu posibilitatea pre-lungirii pe un nou termen. Lucrătorii imigranţi benefi ciază de toate drep-turile și libertăţile stabilite de legislaţia muncii din Republica Moldova.

Străinii sosiţi la muncă în baza contractelor individuale de muncă pot fi angajaţi doar la un singur angajator și pot ocupa doar locurile de muncă vacante, înregistrate de către angajatorul respectiv la agenţia teritorială de ocupare.

Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova stabilește că re-fugiaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară au acces la piaţa forţei de muncă, la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și de stimulare a ocupării forţei de muncă în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova52.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, prin intermediul agenţii-lor pentru ocuparea forţei de muncă, dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifi ce ale benefi ciarilor programe-lor de integrare, care includ:

52 Articolul 12 din Legea nr. 274 privind integrarea străinilor în Republica Moldova.

Page 65: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

65

• organizarea unor programe de formare profesională; • implicarea în facilitarea relaţiei dintre benefi ciarii programelor de inte-

grare și potenţialii angajatori; • înregistrarea benefi ciarilor programelor de integrare afl aţi în căutarea

unui loc de muncă; • identifi carea locurilor de muncă vacante și asigurarea informării bene-

fi ciarilor programelor de integrare; • identifi carea modalităţilor oportune de comunicare cu străinii care au

obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova și solicită servicii de integrare pe piaţa muncii, în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini;

• acordarea indemnizaţiei pentru șomaj, cu respectarea condiţiilor pre-văzute la art.30 din Legea privind ocuparea forţei de muncă și protec-ţia socială a persoanelor afl ate în căutarea unui loc de muncă.

Conform prevederilor legislaţiei, persoanele incluse în programul de inte-grare nu pot refuza nemotivat locul de muncă propus.

De asemenea, refugiaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară pot benefi -cia de servicii de orientare și formare profesională oferite și de alte organi-zaţii cu preocupări în domeniu.

Facilitarea accesului străinilor pe piaţa forţei de muncă, cu excepţia celor afl aţi în R. Moldova în scop de muncă sau la studii, se realizează prin mă-suri de informare privind oportunităţile de pe piaţa muncii, serviciile de mediere a muncii, serviciile de orientare și formare profesională și alte ser-vicii de ocupare, conform legislaţiei în vigoare.

Serviciile de orientare și formare profesională sunt oferite străinului pe baza cererii depuse la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Mun-că sau la autoritatea competentă pentru străini care, ulterior, o transmite Agenţiei. Aceste servicii sunt oferite de către agenţiile teritoriale de ocupa-re a forţei de muncă în funcţie de posibilităţile și necesităţile pieţei forţei de muncă și ale economiei naţionale.

Page 66: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

66

Ministerul Educaţiei elaborează mecanisme de recunoaștere sau de echi-valare a competenţelor și califi cărilor profesionale obţinute de străini în ţă-rile lor de origine și asigură evidenţa stocului informaţional privind străinii care au solicitat accesul pe piaţa forţei de muncă.

Străinii titulari ai dreptului de ședere provizorie în scop de muncă benefi -ciază de acţiuni ce ţin de integrare, învăţarea limbii și de sănătate în cores-pundere cu contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul. Anga-jatorul este partea responsabilă de integrarea lucrătorului imigrant.

Un alt obiectiv stabilit în planul de acţiuni menţionat se referă la „Facilita-rea admiterii și șederii pe teritoriul Republicii Moldovei a investitorilor străini, precum și a persoanelor care gestionează investiţiile străine în domeniile economiei cu efect multiplicativ.” 53

Pentru facilitarea admiterii și șederii pe teritoriul Republicii Moldova a in-vestitorilor străini, începând cu data de 29.03.201354, cîteva categorii de străini pot obţine dreptul la muncă fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Este vorba de străinii care au înfi inţat o între-prindere/organizaţie/instituţie înregistrată în Republica Moldova sau de conducătorii acestora, precum și despre asociaţii sau acţionarii întreprin-derilor/organizaţiilor/instituţiilor respective55. Deciziile privind acordarea dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru străinii menţionaţi se emit în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

De asemenea, sunt exoneraţi de obligaţia obţinerii avizului Agenţiei Naţi-onale pentru Ocuparea Forţei de Muncă străinii invitaţi la muncă de către Guvern sau de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, specialiștii sosiţi în baza acordurilor în domeniu, precum și străinii sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru eco-nomia naţională.

53 Obiectivul 13 din Planul de acţiuni pentru anii 2011–2015 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei și azilului (2011–2020).

54 Legea nr. 303 din 26.12.2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative //Monitorul Oficial 64-68/195, 29.03.2013.

55 Articolul 8 din Legea nr. 180 din 10.07.2008 cu privire la migraţia de muncă.

Page 67: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

67

Fondatorilor, acţionarilor și administratorilor de întreprinderi ce au efec-tuat investiţii:

a) de cel puţin 100 mii de dolari SUA, dar care nu depășesc 200 mii de do-lari SUA, li se acordă dreptul la muncă și dreptul de ședere provizorie în scop de muncă pentru un termen de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii acestor drepturi pentru un nou termen; 56

Potrivit informaţiei ANOFM, în anul 2012 a fost acordat dreptul la muncă unui număr de 990 de cetăţeni străini, între care:

229 – administratori de întreprindere, 183 – cu funcţii de răspundere, 578 – persoane având alte funcţii.

Din numărul total de lucrători imigranţi,478 erau fondatori, 734 – angajaţi pe bază de contract individual de muncă, 256 – lucrători detașaţi.

29% a constituit ponderea cetăţenilor României din totalul celor sosiţi la muncă în Republica Moldova, aceștia fiind urmaţi de cetăţenii Turciei – 19%, Italiei – 9% și Ucrainei – 8%.

În acelaţi an, potrivit ANOFM, a fost prelungit dreptul la muncă pentru 677 de cetăţeni străini, între care:

204 – administratori de întreprinderi, 193 – persoane cu funcţii de răspundere, 280 – persoane având alte funcţii. Din numărul total: 272 erau fondatori,613 – persoane angajate pe bază de contract individual de muncă, 62 – lucrători detașaţi, 2 – lucrători frontalieri.

Ponderea cea mai mare au avut-o cetăţenii Turciei – 29%, aceștia fiind urmaţi de cetăţenii României – 16%, ai Italiei – 13% și ai Ucrainei – 9%.3

b) care depășesc 200 mii de dolari SUA, dar care nu depășesc 500 mii de dolari SUA, li se acordă dreptul la muncă și dreptul de ședere provizo-

56 http://www.anofm.md/files/elfinder/Raport%202012%20final%20A.pdf

Page 68: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

68

rie în scop de muncă pe un termen de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii acestor drepturi pentru un nou termen;

c) care depășesc 500 mii de dolari SUA, dar care nu depășesc 1 milion de dolari SUA, li se acordă dreptul la muncă și dreptul de ședere provizo-rie în scop de muncă pe un termen de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acestor drepturi pentru un nou termen, ce nu va depăși termenul de valabilitate al actului naţional de identitate;

d) care depășesc 1 milion de dolari SUA li se acordă, la solicitare, dreptul la muncă și dreptul de ședere provizorie în scop de muncă pe un ter-men de până la 10 ani.

Totodată, prin modifi cările operate prin Legea nr. 303 au fost abrogate prevederile prin care se stabilea anual cota maximă de imigrare a persoa-nelor în scop de muncă.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă și protecţia socială a persoanelor afl ate în căutarea unui loc de muncă, în Republica Moldova, fi ecărei persoane îi este garantat dreptul de a-și alege liber profesia și locul de muncă, precum și dreptul la asigurare în caz de șomaj. Această lege reglementează măsurile active57 și pasive58 de protecţie socială a persoanelor afl ate în căutarea unui loc de muncă.

Cetăţenii străini sau apatrizii, sosiţi în Republica Moldova în scopul re-întregirii familiei și documentaţi cu permis de ședere permanent sau provizoriu59, se regăsesc în categoriile de benefi ciari de astfel de măsuri. Lucrătorii imigranţi, elevii și studenţii străini nu se încadrează în catego-riile menţionate.

În cele ce urmează vom oferi datele studiului cu privire la ocuparea străini-lor pe piaţa muncii din Republica Moldova. Abordarea datelor respective

57 Măsuri active – măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă, orientarea profesio-nală a populaţiei adulte și formarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

58 Măsuri pasive – plata unor indemnizaţii bănești pe perioade limitate.59 Articolul 5 alin. (6) din Legea nr. 102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de mun-

că și protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.70-72/312 din 15.04.2003.

Page 69: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

69

trebuie să ţină cont, în special în cazul comparaţiilor cu indicatorii ce ţin de întreaga populaţie, de specifi cul contingentului imigranţilor. În primul rând, o bună parte a acestora reprezintă persoane sosite în Moldova în scop de muncă, pe baza unor contracte de muncă prestabilite sau pen-tru realizarea unor activităţi de antreprenor. Din totalul străinilor incluși în studiu, 21,3% au drept scop al șederii în R. Moldova angajarea în câmpul muncii, iar 4,6% – realizarea activităţii de antreprenor. În al doilea rând, alţii 8,3% au imigrat în scop de studii.

În anul 2013, rata de ocupare a populaţiei R. Moldova în vârstă de 15 ani și mai mult a constituit 38,4%, iar rata șomajului – 5,6%. Estimările în baza sondajului realizat în rândul străinilor indică o rată de ocupare de 39,1%, deci, aproximativ egală cu cea înregistrată în rândul întregii populaţii. De asemenea, 5,2% dintre studenţii străini intervievaţi au declarat că, în afară de studii, mai sunt antrenaţi în unele activităţi economice, fi ind angajaţi permanent sau ocazional, deși, raportat la întraga populaţie cuprinsă în studiu, aceasta implică o creștere de numai 0,4% a ratei de ocupare în rân-dul străinilor.

Totodată, fi ecare al patrulea imigrant (25,3%) s-a identifi cat ca fi ind șomer în momentul efectuării studiului. Astfel, populaţia economic activă în rân-dul străinilor afl aţi în R. Moldova este estimată la peste 64%. Trebuie să ţinem însă cont de defi niţiile diferite utilizate de BNS și de acest studiu, simpla autoidentifi care ca „șomer” făcând imposibilă o comparaţie de ri-goare a indicatorilor.

De aceea, realizăm comparaţia cu datele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2013, în care a fost adoptată o procedură similară, bazată pe autoidentifi carea statutului ocupaţional.60 Comparaţia realizată indică asupra unei rate de ocupare în rândul străinilor mai înaltă cu 6%–7% com-parativ cu cea a populaţiei locale (32,6%), rata șomajului fi ind totodată cu circa 3% mai mică. Diferenţele mai sunt motivate de ponderile diferite ale persoanelor afl ate la pensie: doar 10,8% în rândul străinilor și 23,4% – în rândul populaţiei locale.

60 http://ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=666

Page 70: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

70

Figura 8. Statutul ocupaţional declarat

39,1%

25,3%

14,2%10,8%

8,9%

1,7%

32,6%

28,1%

9,7%

23,4%

5,8%

0,4%

Angajat Şomer Casnică Pensionar/invalid Elev/student Altceva

Străini* Întreaga populaţie**

*Sursă: Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, crimele bazate pe ură și discriminarea

**Sursă: Barometrul de Opinie Publică, IPP, Noiembrie 2013

Această diferenţă (ponderea pensionarilor) indică asupra faptului că indi-catorii privind rata de ocupare a populaţiei sunt determinaţi de diferenţa în structura pe vârste a populaţiilor comparate. Această presupoziţie nu este confi rmată de calculele efectuate. În tabelul ce urmează sunt prezen-tate comparativ ratele de ocupare pe grupe de vârstă, constatându-se că, practic în toate grupele, rata de ocupare în rândul străinilor este mai înaltă decât în rândul întregii populaţii.

O altă distincţie de ordin demografi c vine din diferenţele în distribuţia pe me-dii de reședinţă. Majoritatea străinilor intervievaţi locuiesc în mediul urban (86,0%), spre deosebire de populaţia la nivel naţional (care doar în proporţie de 44,2% locuiește în mediul urban). Ratele de ocupare în mediul urban sunt net mai înalte decât în mediul rural. Astfel, dintre cei domiciliaţi în orașe, sunt angajaţi în câmpul muncii 43,5% de străini și 40,5% de cetăţenii la nivelul în-tregii ţări, pe când în mediul rural – doar 12,3% și, respectiv, 26,4%. Procedura de standardizare aplicată indică asupra faptului că rata mai înaltă de ocupare înregistrată în rândul străinilor este de fapt determinată de diferenţa distribu-ţiei pe medii de reședinţă. Astfel, dacă în rândul întregii populaţii 86% dintre cetăţeni ar fi locuit în orașe (la fel ca în rândul străinilor), rata lor de ocupare ar fi fost de 38,5%, adică la nivelul înregistrat în rândul străinilor.

Page 71: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

71

În acest fel, nu putem vorbi despre prezenţa unor factori care ar favoriza angajarea străinilor, în ciuda diferenţelor enorme în ceea ce privește ni-velul de studii, ponderea persoanelor cu studii medii de specialitate sau studii superioare fi ind foarte înaltă în rândul străinilor comparativ cu în-treaga populaţie. Deopotrivă chiar, se pare că lipsa pământului agricol în proprietate dezavantajează în sensul angajării străinilor domiciliaţi în me-diul rural, rata de ocupare a acestora fi ind de două ori mai mică decât a populaţiei la nivel naţional.

Figura 9. Ponderea populaţiei ocupate pe grupe de vârstă și medii de reședinţă

29,9%

46,0% 46,8%

21,7%

43,5%

12,3%

32,6%

43,6% 39,6%

12,0%

40,5%

26,4%

18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60+ ani Urban Rural

Grupe de vârstă: Mediu de reședinţă:Străini* Întreaga populaţie**

*Sursă: Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, crimele bazate pe ură și discriminarea

**Sursă: Barometrul de Opinie Publică, IPP, Noiembrie 2013

Suplimentar, trebuie să ţinem cont de faptul că rata sporită de ocupare a străinilor este „susţinută” de faptul că o bună parte a acestora (21,3%) sunt tocmai migranţi în scop de muncă, veniţi în Moldova pentru a se an-gaja. Astfel, 39,0% din străinii ocupaţi au indicat că au venit în Moldova pe bază de contract de muncă, iar 14,6% la sosire aveau deja o înţelegere neformală cu privire la angajare. Dacă îi excludem pe aceștia, se reduce substanţial și rata de ocupare – 23,2%, ceea ce impune constatarea unei situaţii dezavantajate a străinilor pe piaţa muncii din R. Moldova, având drept consecinţe șanse reduse de a-și găsi un loc de muncă.

În cazul celorlalţi străini, angajarea a reușit cu ajutorul prietenilor, colegi-lor, rudelor (27,8%). Alte forme de facilitare a angajării sunt foarte rare. De exemplu, doar 5,7% din străinii angajaţi au reușit angajarea cu ajutorul ANOFM.

Page 72: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

72

Figura 10. Modul de angajare

4,2%

1,7%

3,3%

5,7%

3,8%

27,8%

14,6%

39,0%

NȘ/NR

Apeluri te lefonice conform anunţurilor

Prin plasarea anunţurilor

Prin intermediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă

Am deschis o afacere proprie

M-au ajutat prietenii, colegii, rudele să mă angajez

La sosire , deja aveam o înţelegere neformală privind angajarea în câmpul muncii

Am venit pe bază de contract de muncă

O trăsătură distinctivă a ocupării străinilor este ponderea sporită a autoan-gajărilor. Trei din zece străini ocupaţi au o afacere proprie, mai mult chiar, 20,5% dintre ei sunt și angajatori.

Nu dispunem de o cifră comparativă pentru întreaga populaţie, deoarece în statisticile disponibile acest indicator lipsește. Presupunem că persoa-nele angajate în propria afacere sunt incluse în categoria de lucrători pe cont propriu sau în cea de patroni ori membri ai cooperativei. Aceste gru-puri, în trimestrul II al anului 2013, constituiau 26,9% din populaţia ocupa-tă, ceea ce ne face să credem că populaţia autoocupată în rândul străinilor are o pondere mai înaltă.

Sunt foarte specifi ce și caracteristicile de ocupare în funcţie de activita-tea economică. Dacă în cazul întregii populaţii, agricultura și sfera buge-tară sunt domeniile în care se încadrează aproape o jumătate din forţa de muncă ocupată, în cazul străinilor, domeniile principale de ocupare sunt comerţul și HoReCa (25,5%), industria (24,7%), dar și alte activităţi (23,7%), în mare parte din sfera serviciilor. Angajarea scăzută a străinilor în agri-cultură este determinată, pe de o parte, de specifi cul concentrării lor în mediul urban, pe de altă parte, de imposibilitatea de a deţine pământul agricol în proprietate.

Page 73: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

73

Figura 11. Statutul profesional la locul de muncă

Lucrător angajat; 69,4%

Afacere proprie, fără angajare de personal;

10,1%

Afacere proprie,

cu angajare de personal;

20,5%

În ceea ce privește rata scăzută a angajării străinilor în sfera bugetară, pre-supunem existenţa unui set de impedimente, precum necunoașterea lim-bii de stat, nerecunoașterea diplomelor de studii, factori care vor fi puși în discuţie în capitolele ce urmează.

Figura 12. Domeniile de ocupare

1,5%

7,4%

23,7%

7,8%

9,5%

24,7%

25,5%

26,4%

21,5%

8,3%

6,1%

6,1%

13,2%

18,3%

Agricultură

AP, Învăţământ, sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi

Construcţii

Transport şi te lecomunicaţii

Industrie

Comerţ, hoteluri și restaurante

Întreaga populaţie**

Străini*

*Sursă: Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, crimele bazate pe ură și discriminarea

**Sursă: BNS, 2012

Page 74: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

74

Datorită ponderii înalte a persoanelor care deţin propria afacere, dar și a celor cu studii, în rândul străinilor, distribuţia persoanelor ocupate după funcţia deţinută la locul de muncă, în cazul străinilor, diferă substanţial faţă de situaţia pe întreaga populaţie. Peste o treime dintre străini de-ţin funcţia de patron (director), iar o treime sunt angajaţi în calitate de specialiști de califi care înaltă sau medie. Doar 12,1% din străini activea-ză ca muncitori necalifi caţi (faţă de 26,2% în rândul întregii populaţii) și 20,3% – în calitate de muncitori califi caţi (faţă de 35,4% în rândul întregii populaţii).

Figura 13. Funcţia deţinută la locul de muncă

34,6%32,9%

20,3%

12,1%

2,0%

36,4% 35,4%

26,2%

Director Specialist de calificareînaltă/medie

Muncitor calificat Muncitor necalificat

Străini* Întreaga populaţie**

*Sursă: Studiul cu privire la integrarea străinilor în Republica Moldova, crimele bazate pe ură și discriminarea

**Sursă: Barometrul de Opinie Publică, IPP, Noiembrie 2013

Puţin peste jumătate din străinii ocupaţi sunt angajaţi conform studiilor deţinute (56,5%). Trebuie de remarcat faptul că nu există tendinţe de „ne-valorifi care” a studiilor deţinute, cel mai mare procent al angajărilor potri-vit cu nivelul de instruire fi ind înregistrat tocmai în rândul persoanelor cu studii superioare (79,0%).

Page 75: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

75

Figura 14. Ponderea străinilor angajaţi conform studiilor deţinute

56,5%39,1%

79,0%

Total Studii medii profesionale Studii superioare

Șomajul

În baza declaraţiilor respondenţilor cu privire la statutul ocupaţional de mo-ment, am văzut că, per total, în rândul străinilor din R. Moldova se înregis-trează o rată de ocupare ceva mai înaltă și, respectiv, un nivel al șomajului mai scăzut decât în rândul întregii populaţii. Pentru o comparaţie cu datele ofi ciale cu privire la nivelul șomajului, recurgem la defi niţia Biroului Interna-ţional al Muncii (BIM), utilizată la calculul șomajului de către BNS61.

La momentul efectuării studiului, nivelul șomajului (potrivit BIM) în rân-dul străinilor constituia 9,7%, aproape dublu faţă de rata șomajului în R. Moldova în anul 2012 (5,6%) și de 2,5 ori mai înalt faţă de rata șomajului înregistrată în trimestrul II al anului 2013 – 3,9%.

61 Șomeri, conform criteriilor BIM, sunt persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:– nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;– sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse me-

tode pentru a-l găsi: înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particula-re de plasare, acţiuni pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri și răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;

– sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

În această categorie de populaţie sunt incluse, de asemenea:– persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care așteaptă să fie rechema-

te la lucru sau care au găsit un loc de muncă și urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă;

– persoanele care, în mod obișnuit, fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă și sunt disponibile să înceapă lucrul.

Page 76: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

76

Șomajul variază în diferite grupuri de imigranţi, cele mai înalte rate al aces-tuia fi ind înregistrate în rândul persoanelor cu vârste de 30–44 ani (17,1%), cu o perioadă de ședere în R. Moldova de 2–3 ani (14,9%) sau 4–5 ani (19,1%). Pe tipuri de imigranţi, studiul constată un șomaj extrem de înalt în rândul refugiaţilor (25,1%).

Figura 15. Rata șomajului (conform criteriilor BIM)

8,0%

14,2%

6,9%

9,4%

8,2%

25,1%

6,6%

19,1%

14,9%

4,0%

7,2%

11,2%

7,4%

17,1%

6,4%

9,7%

5,6%

Superioare

Mediiprofesionale

Mediicomplete

Mediiincomplete

Altecategorii

Refugiat

6 ani saumai mult

4-5 ani

2-3 ani

Un an

Feminin

Masculin

45-59 ani

30-44 ani

18-29 ani

Imigranţi

Întreagapopulaţie*

Nivelul de studii:

Tipulimigrantului:

Perioada de traiîn RM:

Sexulimigrantului:

Vârstaimigrantului

Total:

**Sursă: BNS, 2012

Studiul arată că în R. Moldova, atitudinile discriminatorii faţă de străini nu se afl ă printre primii factori determinanţi ai șomajului. Doar 6,2% din res-pondenţi au menţionat, printre cauzele șomajului, faptul că angajatorii ar

Page 77: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

77

evita angajarea străinilor. La fel, trebuie menţionată ponderea minoră a cazurilor în care șomajul este determinat de nerecunoașterea califi cărilor deţinute de imigrant (3,7%).

De fapt, șomajul sporit în rândul străinilor, comparativ cu întreaga popula-ţie, este determinat cel mai des de necunoașterea de către străini a limbii de stat sau a unei alte limbi solicitate pe piaţa muncii. Fiecare al treilea șomer a indicat acest factor (32,4%).

Urmează, în calitate de factori restrictivi, problema documentării străinilor (9,3%) și cea a remunerării insufi ciente la locurile de muncă disponibile (7,4%).

Figura 16. Cauzele șomajului

30,5%

1,6%

3,1%

3,7%

4,3%

6,2%

6,4%

6,7%

7,4%

9,3%

32,4%

Nu ştiu / Nu răspund

Nu pot găsi de lucru care săcorespundă calificărilor mele

Nu pot găsi de lucru cu un programcare să-mi convină

Studiile mele (diploma) nu suntrecunoscute în R.Moldova

Pentru că angajaţii sunt amăgiţi

Angajatorii nu doresc să angajezecetăţeni străini

Nu pot găsi de lucru conformspecializării

Mi s-a promis ajutor

Nu pot găsi de lucru care să fieremunerat adecvat

Actele nu sunt gata

Nu cunosc/ Cunosc insuficient limba

Page 78: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

78

Fiecare al zecelea străin din R. Moldova (10,6%) a benefi ciat de cursuri de recalifi care sau de sporirea nivelului de califi care. Necesitatea unor aseme-nea servicii este mare, 20,5% din respondenţi indicând că ar avea nevoie de asemenea cursuri, în dependenţă de dreptul de ședere avut în teritoriu. În special, remarcăm o rată a șomajului sporită (potrivit BIM) în rândul so-licitanţilor de cursuri de califi care (29,2%).

Figura 17. Beneficierea și necesitatea de servicii de calificare sau recalificare

10,6%20,5%

Au beneficiat de cursuri de recalificaresau ridicare a nivelului de calificare în

R. Moldova

Au nevoie de recalificare sau de ridicare a nivelului de calificare

La Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au adresat, cel puţin o dată doar 7,0% din străinii intervievaţi. Cel mai des la serviciile ANOFM recurg persoanele înregistrate în sistemul de azil – 20,9% din tota-lul acestora. (Anexa 1, tabelul 30.)

Efi cienţa activităţii ANOFM poate fi dedusă din aprecierile date de străinii care s-au adresat pentru asistenţă. Aproape o jumătate din străinii care au folosit serviciile Agenţiei (45,1%) se declară în totalitate mulţumiţi de serviciile primite, alţii 22,1% – parţial mulţumiţi. (Anexa 1, tabelul 31.) Toto-dată, fi ecare al treilea adresant a declarat că nu a avut nici un benefi ciu în sensul angajării. În rest, 32,7% dintre aceștia au fost angajaţi prin interme-diul ANOFM conform califi cării, iar alţii 5,8% au fost angajaţi în alte dome-nii decât cel în care erau califi caţi. Au benefi ciat de cursuri de recalifi care prin intermediul ANOFM 15,0% din străinii care s-au adresat la Agenţie, alţii 12,4% au benefi ciat de indemnizaţii de șomaj. (Anexa 1, tabelul 32.)

Rezultatele studiului refl ectă o situaţie neunivocă în ceea ce privește accesul pe piaţa muncii a străinilor. Pe de o parte, rata de ocupare în rândul acesto-ra este mai înaltă decât în rândul întregii populaţii, pe de altă parte, și rata șomajului în cazul străinilor este mai pronunţată. În același timp, printre cau-

Page 79: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

79

zele principale ale șomajului în rândul străinilor nu se regăsesc factorii care denotă, în mod direct, aspecte discriminatorii. Problema necunoașterii limbii este unicul factor pronunţat care ar îngrădi accesul lor pe piaţa muncii, în special în unele sfere, precum, de exemplu cea bugetară.

În discuţiile cu reprezentan-ţii comunităţilor de străini s-a confi rmat supoziţia că tocmai necunoașterea limbii împiedică accesul la locurile de muncă în sfera bugetară, confi rmându-se, la fel, și orientarea străinilor că-tre domeniile comerţ și servicii.

Aprecierile subiective cu privi-re la accesul străinilor pe piaţa muncii din R. Moldova eviden-ţiază, pe de o parte, faptul că străinii se confruntă cu pro-blemele comune pentru toată populaţia, precum defi citul de locuri de muncă și remunera-rea inadecvată a muncii, pe de altă parte, nu lipsesc nici pro-blemele specifi ce.

Astfel, majoritatea respondenţilor afi rmă precum că în R. Moldova sunt pu-ţine locuri de muncă și că cele disponibile sunt prost plătite. Totodată, ju-mătate dintre străinii intervievaţi susţin ideea că unui străin în R. Moldova îi este mai difi cil să se angajeze decât unui cetăţean al ţării, că în condiţii egale angajatorii ar acorda prioritate de angajare unui cetăţean, nu unui străin.

Armenii care veniseră aici mai de-mult, în anii 1970-1980, sunt demult angajaţi în diferite locuri. …. Cei care au venit mai târziu, să zicem după anii 1990, în mare măsură, 9 persoane din 10, își găsesc de lucru în comerţ, în mi-cul business, în domeniul serviciilor, în restaurante, în cafenele, în piaţă unde-va… În servicii publice foarte puţini, le este greu să se integreze pe deplin, pen-tru că nu cunosc limba ...

Ăștia veniţi de mai demult, cunosc deja bine limba și în vorbire, și la scris, dar cei veniţi după anii 1990 se confruntă cu asemenea probleme.

Și o altă problemă la ei este că ei înșiși se simt străini aici. Și, uneori, li se indică faptul că sunt străini, un fel de „Бытoвой национализм [naţionalism domestic]“. La nivelul organelor publice – nu prea. În instituţiile publice, se primesc actele și în limba rusă. Dar așa, la nivel de comu-nicare, se confruntă cu așa cazuri.

N-aș putea spune că armenii în Moldova se confruntă cu ostilitate, discriminare sau alte fenomene. Ba din contra – știu că armenii au prieteni printre populaţia băștinașă …

Lider diasporă

Page 80: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

80

S-a confi rmat problema necunoașterii limbii de stat în eventualitatea unei angajări, 59% din respondenţi susţinând că străinii care nu sunt angajaţi, de regulă, nu cunosc limba sau nu deţin o specialitate.

Din distribuţia răspunsurilor acordate, putem deduce că o discriminare la salarizare mai degrabă lipsește, numeric predominând persoanele care au negat ideea că, în condiţii egale și la o calitate a muncii asemănătoare, străinii ar fi mai prost remuneraţi decât localnicii.

Au fost împărţite și părerile cu privire la șansele de angajare ale persoane-lor fără statut legal în R. Moldova.

Figura 18. Percepţii cu privire la accesul pe piaţa muncii pentru străini

22%

22%

15%

40%

35%

44%

60%

50%

13%

17%

9%

19%

15%

7%

15%

11%

14%

19%

13%

9%

10%

10%

5%

10%

18%

15%

28%

7%

14%

8%

4%

13%

33%

27%

36%

25%

26%

30%

18%

17%

Migranţii care se află ilegal în R. Moldova au aceleaşişanse de angajare ca şi cetăţenii moldoveni

Cetăţenii străini au slabe şanse să se încadreze în câmpul muncii în R. Moldova

În condiţii egale şi cu o calitate egală a muncii, străiniisunt mai prost remuneraţi decât cetăţenii ţării

Străinii care nu sunt angajaţi, de obicei nu cunosc limbasau nu au o meserie/nu au studii

În condiţii egale şi cu un nivel egal de pregătire,angajatorul preferă să angajeze cetăţeni moldoveni,

nu străini

În R. Moldova, un străin îşi găseşte mai greu un loc demuncă decât un cetăţean

Locurile de muncă sunt foarte prost plătite

În R. Moldova sunt foarte puţine locuri de muncă

Acord total Mai degrabă de acord Mai degrabă dezacord Dezacord total NŞ/NR

Page 81: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

81

III.3. Educaţia și cunoașterea limbilor de circulaţie în R. Moldova

Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova prevede că străinii, refugiaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară se încadrează în învăţământ în condiţiile stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mi-norii care au dobândit o formă de protecţie în Republica Moldova bene-fi ciază, pe durata unui an școlar, de un curs gratuit de iniţiere în limba de stat în vederea integrării în sistemul de învăţământ. Comisiile de evaluare din cadrul direcţiilor raionale/municipale de învăţământ, tineret și sport evaluează nivelul de cunoaștere a limbii de stat și stabilesc înscrierea mi-norilor în anul de studiu corespunzător.

Refugiaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară au acces la învăţămân-tul secundar profesional, mediu de specialitate și superior, de asemenea acestora li se recunosc actele de studii și titlurile academice obţinute în străinătate, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională și de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova introduce o no-ţiune nouă – acomodarea socio-culturală, care este defi nită ca dobândirea de către străini a unui minim de cunoștinţe generale despre societatea, cultura, economia și istoria Republicii Moldova, necesare convieţuirii so-ciale.

Minimul de cunoștinţe necesar acomodării socio-culturale a străinului se stabilește în baza metodologiei elaborate de Ministerul Culturii cu consul-tarea Ministerului Educaţiei, acestea fi ind verifi cate prin testarea străinului, la fi nele activităţii de integrare, în limba de stat sau, după caz, într-o limbă de circulaţie internaţională.

Modul de organizare a sesiunilor de acomodare socio-culturală și de cer-tifi care a cunoștinţelor se stabilește de comun acord de către autoritatea competentă pentru străini, Ministerul Culturii și Ministerul Educaţiei.

Sesiunile de acomodare socio-culturală sunt un element indispensabil de integrare a străinilor, fi ind realizate prin intermediul autorităţilor adminis-traţiei publice locale de la locul de trai, în instituţii specializate, din mijloa-

Page 82: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

82

cele fi nanciare disponibile ale autorităţilor și instituţiilor responsabile sau din surse externe de fi nanţare.

Sesiunile pot fi desfășurate în 3 centre regionale, la Biblioteca Naţională din Chișinău și la fi lialele din Bălţi și Cahul. Potrivit responsabililor din ca-drul Biroului migraţie și azil, „persoanele sunt invitate, li se arată niște pre-zentări, li se arată și niște fi lmuleţe despre Republica Moldova, li se explică structura administrativă a ţării, cultura, la fel, li se răspunde la întrebările care îi interesează”.

Totodată, responsabilii de la Ministerul Culturii au menţionat difi cultăţile cu care se confruntă în organizarea sesiunilor, în special în cazurile când grupurile sunt mixte, solicitanţii fi ind vorbitori de diferite limbi. Serviciile de traduceri sunt acoperite în prezent din bugetul Biroului migraţie și azil.

În procesul de organizare și desfășurare a sesiunilor de acomodare socio-culturală pot fi atrase organizaţiile neguvernamentale cu preocupări spe-cifi ce în domeniu.

Străinul poate benefi cia de o singură sesiune gratuită de acomodare so-cio-culturală. În cazul în care străinul nu a susţinut testul menţionat, acesta poate urma sesiunea de acomodare socio-culturală în mod repetat, deja contra plată. Potrivit prevederilor legale, sesiunile de acomodare socio-culturală sunt obligatorii pentru refugiaţi și benefi ciarii de protecţie uma-nitară, fi ind organizate în primele 30 de zile de la data obţinerii unei forme de protecţie.

Organizarea sesiunilor de acomodare socio-culturală se efectuează din mijloacele fi nanciare disponibile ale autorităţilor și instituţiilor responsa-bile sau din surse externe de fi nanţare și susţinere a programelor de inte-grare.

De asemenea, conform Legii privind integrarea străinilor în Republica Mol-dova, în baza cererii depuse la autoritatea competentă pentru străini, refu-giaţii și benefi ciarii de protecţie umanitară benefi ciază de cursuri gratuite de studiere a limbii de stat, care sunt organizate de Ministerul Educaţiei

Page 83: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

83

prin intermediul instituţiilor de învăţământ din subordine, precum și de autorităţile administraţiei publice locale de la locul de trai.

La încheierea cursului de studiere a limbii de stat, o comisie desemnată de direcţia raională/municipală de învăţământ, tineret și sport sau de o insti-tuţie de învăţământ superior asigură evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii de stat și eliberează un certifi cat de participare.

Certifi catul de participare la cursul de studiere a limbii de stat nu va fi luat în considerare la înscrierea străinului în sistemul de învăţământ, la evalua-rea competenţei sale lingvistice în vederea obţinerii cetăţeniei Republicii Moldova sau la stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii de stat în cazul solicitării dreptului de ședere permanentă în Republica Moldova.

Cunoașterea limbii de stat este o precondiţie obligatorie pentru acordarea dreptului de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova și una din precondiţiile de bază ale integrării economice, sociale și culturale a străinilor.

Metodologia și programul cursurilor de studiere a limbii de stat sunt ela-borate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu autoritatea competentă pentru străini. Străinii benefi ciază de cursuri contra cost, pe baza cererii depuse la autoritatea competentă pentru străini.

Străinii care au atins vârsta de pensionare, precum și categoriile de persoa-ne care nu pot urma cursurile din cauza unor dizabilităţi fi zice sau psihice, sunt scutiţi de evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii de stat.

Pentru desfășurarea cursurilor de studiere a limbii de stat, iniţial au fost alese 4 universităţi: Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universi-tatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea Pedago-gică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova. Respectiv, acestea sunt cele 4 universităţi în care străinii pot solicita studierea limbii de stat. Cursurile au loc în 2 cicluri de studii, unul începând din septembrie și al doilea – din februarie. Responsabilii de la BMA au mai comunicat că, în teritoriu, nu au parvenit asemenea solicitări, dar universitatea din Bălţi și cea din Cahul au primit metodologia și sunt pregătite să ofere aceste cursuri.

Page 84: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

84

Legea învăţământului nr. 547 din 21.07.95, care determină politica de stat în sfera învăţământului și reglementează organizarea și func-ţionarea sistemului de învăţământ în Republica Moldova, într-un arti-col distinct stipulează drepturile și obligaţiile elevilor și ale studenţilor străini.

Astfel, legea prevede că cetăţenii străini și apatrizii pot fi admiși în institu-ţiile de învăţământ din Republica Moldova în baza:

• convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a acordurilor interstatale, interguvernamentale și interministeriale, pre-cum și în baza acordurilor dintre instituţiile de învăţământ autorizate în modul stabilit;

• contractelor individuale încheiate cu instituţii de învăţământ.

Actualmente, Ministerul Educaţiei are semnate și implementează circa 50 de tratate internaţionale în domeniul educaţiei. Tratatele vizează do-meniul educaţiei, precum și cel al recunoașterii actelor de studii și a ca-lifi cărilor.

Metoda de recunoaștere a diplomelor și califi cărilor este facilitată de sem-narea unor acorduri bilaterale cu privire la recunoașterea reciprocă a ac-telor de studii, a gradelor știinţifi ce și a titlurilor didactice cu astfel de ţări ca Federaţia Rusă, Ucraina, România, Bulgaria, și de semnarea unui acord multilateral cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente. Ac-tivităţile privind promovarea mobilităţii academice sunt realizate în baza protocoalelor de colaborare semnate cu România, Ucraina, Federaţia Rusă, Republica Bulgară, Republica Elenă, Republica Cehă, Republica Turcia, Re-publica Populară Chineză etc.

Instruirea cetăţenilor străini și apatrizilor se efectuează în limba de stat sau, la solicitarea candidaţilor, într-o altă limbă, în funcţie de posibilităţile sistemului de învăţământ.

Cetăţenii străini și apatrizii care studiază în Republica Moldova, cu excep-ţia celor care benefi ciază de burse din partea statului moldovenesc, plă-tesc taxe de școlarizare în modul stabilit de Guvern.

Page 85: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

85

Regulamentul cu privire la instruirea străinilor în instituţiile de învă-ţământ din Republica Moldova62 stabilește modalitatea de organizare a procesului de instruire a străinilor în instituţiile de învăţământ din Repu-blica Moldova, condiţiile de admitere la studii, termenele de depunere a dosarelor și responsabilităţile instituţiilor de învăţământ.

Străinii care își fac studiile în instituţiile de învăţământ moldovenești obţin dreptul de ședere provizorie pentru studii și permis de ședere provizorie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Înmatricularea străinilor în instituţiile de învăţământ din Republica Mol-dova se face cu acceptul Ministerului Educaţiei după nostrifi carea actelor de studii obţinute anterior peste hotarele Republicii Moldova. Străinii sunt înscriși la studii superioare și postuniversitare după absolvirea cursurilor de pregătire preuniversitare, cu o durată de până la 8 luni, cu începere de la 1 noiembrie a anului academic în curs. În cadrul acestui curs, studenţii își formează dexterităţi în utilizarea limbii de studiu, asimilează cunoștin-ţe specifi ce în corelare cu profi lul viitoarei pregătiri academice. Numărul obiectelor de profi l va fi nu mai mic de 4. Planurile de studii pentru cursu-rile de pregătire preuniversitare se aprobă de Ministerul Educaţiei. După absolvirea cursurilor de pregătire preuniversitare se susţin examene și se eliberează certifi cate de absolvire. Candidaţii care posedă limba de instru-ire la înmatriculare vor susţine doar proba de limbă.

Pentru confi rmarea dreptului de a continua studiile universitare în R. Mol-dova, străinii își vor depune dosarele la Ministerul Educaţiei. Acestea vor conţine următoarele acte: • formularul de înscriere; • copia pașaportului naţional având termenul de valabilitate de cel pu-

ţin un an; • copia actului de studii; • confi rmarea existenţei mijloacelor de întreţinere și a mijloacelor nece-

sare efectuării studiilor;

62 Hotărârea de Guvern nr. 746 din 21.06.2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea străinilor în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova.

Page 86: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

86

• cazierul judiciar;• declaraţia de valoare a actelor de studii, eliberată de către ministerul

educaţiei din ţara în care cetăţeanul străin a obţinut actele de studii, ce va conţine: – confi rmarea autenticităţii actelor de studii; – durata studiilor; – valoarea academică și profesională a actului de studii; – descrierea sistemului de notare.

În cazul înmatriculării în anul II sau într-un alt an de studii, instituţia de învăţământ va prezenta decizia (procesul-verbal) comisiei, create prin or-dinul rectorului, care a examinat dosarul candidatului.

Anual, în mod obligatoriu, ei vor trece testarea medicală la virusul imuno-defi citar uman (HIV) și maladia SIDA.

Anual, Guvernul R. Moldova aprobă Planul de înmatriculare a cetăţenilor străini în instituţiile de stat la studii superioare de licenţă, în învăţământul superior medical și farmaceutic și la studii superioare de masterat. În anul 201363, Planul de înmatriculare a străinilor s-a realizat conform anexei nr. 6 la Hotărârea de Guvern nr.312 din 27 mai 2013.

Datele studiului indică asupra faptului că un număr important de cetăţeni străini afl aţi în R. Moldova nu cunosc limba de stat sau limba rusă. Din totalul respondenţilor, doar o treime posedă în mod liber limba de stat, iar 38,4% nu o posedă deloc. Chiar și numărul străinilor care cunosc limba engleză este mai mare (39,8%) decât al celor care cunosc limba de stat.

Gradul de cunoaștere a limbii ruse este mai ridicat, deși numărul celor care nu o cunosc deloc este impunător – 23,6%. Problema este cu atât mai acută în cazul celor 7,7% din străini care nu cunosc nici limba de stat, nici limba rusă.

63 Hotărârea de Guvern cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2013 în învăţă-mântul secundar profesional, mediu de specialitate și superior nr. 312 din 27.05.2013 //Monitorul Oficial 119-121/381, 31.05.2013.

Page 87: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

87

PLANUL de înmatriculare în anul 2013 a cetăţenilor străini

în instituţiile de stat la studii superioare de licenţă (ciclul I), în învăţământul superior medical și farmaceutic și la studii superioare de masterat (ciclul II)

(persoane)

Denumirea nivelului de studiiTotal

înmatri-culări*

Inclusiv cu finanţare:

bugetarăpe bază

de contract

Învăţământ superior – total 915 345 570

inclusiv:I. Studii superioare de licenţă (ciclul I), învăţământ superior medical și farmaceutic − total

838 303 535

din care:Ministerul Educaţiei 438 300 138Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare 20 20

Ministerul Sănătăţii 370 370Ministerul Culturii 10 3 7

II. Studii superioare de masterat (ciclul II) − total

77 42 35

inclusiv:Ministerul Educaţiei 70 40 30Ministerului Culturii 7 2 5

* Repartizarea pe domenii se efectuează de către ministerele de resort, conform cereri-lor candidaţilor, iar în cazul lipsei solicitărilor respective, locurile neacoperite se redis-tribuie candidaţilor-cetăţeni ai Republicii Moldova.

Page 88: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

88

Figura 19. Cunoașterea limbii de stat, a limbilor rusă și engleză

-38,0%

-23,6%

-38,4%

22,5%

15,1%

29,0%

30,8%

37,7%

18,8%

8,8%

23,5%

13,8%

Engleza

Rusa

Limba de stat

Nu o înţeleg şi nu o vorbesc Liber o înţeleg, dar nu o vorbesc

Liber o vorbesc, scriu, citesc Limba maternă

În pofi da nivelului scăzut de cunoaștere a limbii de stat, foarte puţini stră-ini au benefi ciat de cursurile pentru studierea limbii de stat, oferite gratuit în cadrul programelor de integrare a străinilor. Mai mult chiar, majoritatea respondenţilor au indicat că nu au avut nevoie de asemenea cursuri.

Este și mai mică ponderea străinilor care au participat la sesiunile de adap-tare socio-culturală, puse la dispoziţia străinilor de către Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Figura 20. Frecventarea cursurilor de studiere a limbii și a sesiunilor de adaptare socio-culturală

15,6%

6,7%

3,6%

67,1%

77,6%

78,7%

17,3%

15,7%

17,7%

Cursuri gratuite de studiere a limbii de stat

Cursuri contra plată destudiere a limbii de stat

Sesiuni de adaptare socio-culturală

Dа Nu, nu am avut nevoie Nu, dar a fost necesar

Per total, doar între 16%–18% din respondenţi au indicat că au avut nevoie de cursuri de studiere a limbii și de sesiuni de adaptare socio-culturală.

Acest aspect necesită o atenţie deosebită și preocupări din partea autori-tăţilor și a altor actori implicaţi în domeniul integrării străinilor. Dincolo de posibilităţile care urmează a fi dezvoltate în acest sens, trebuie de văzut de

Page 89: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

89

ce majoritatea străinilor nu văd necesitatea unor asemenea eforturi, deși o bună parte din aceștia nu posedă în mod liber limba de stat.

Străinilor care au indicat că, în pofi da necesităţilor, nu au benefi ciat de cur-suri de studiere a limbii de stat sau de sesiuni de adaptare socio-culturală, li s-au adresat întrebări cu privire la cauze. S-a constatat informarea slabă despre existenţa unor asemenea oportunităţi, majoritatea respondenţi-lor nefi ind informaţi despre existenţa unor asemenea cursuri și sesiuni. O a două problemă care necesită atenţie este programul de desfășurare a cursurilor, care nu este adaptat orarului de activitate pe piaţa muncii sau programelor de studiu.

Figura 21. Motivele nefrecventării cursurilor și a sesiunilor de adaptare socio-culturală

9,0%

0,4%

3,8%

5,0%

7,2%

17,1%

57,4%

10,9%

3,3%

5,5%

3,0%

11,3%

66,0%

NŞ/NR

La acel moment nu era necesar

Nu am venit pe mult timp

Nu este convenabilă locaţia cursurilor

Nu am timp

Nu este convenabil programul cursurilor

Nu ştiam de existenţa acestor cursuri

Sesiuni de adaptare socio-culturală

Cursuri de studiere a limbiide stat

Ratele de cuprindere a copiilor în învăţământ sunt prezentate în fi gura ce urmează. Constatăm că peste o jumătate din copiii de vârstă preșcolară (3–6 ani) sunt în afara învăţământului preșcolar, doar 47,7% dintre copii frecventând o grădiniţă.

În învăţământul primar și gimnazial rata de cuprindere este de 96,6%, mai înaltă decât cea generală pe ţară. Conform datelor BNS, în anul de învăţă-mânt 2012–2013, rata brută de cuprindere în învăţământul primar a fost

Page 90: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

90

93,8%, iar în învăţământul gimnazial – 86,7%. Cu privire la cuprinderea în învăţământul liceal (copiii de 16–18 ani) și superior (copiii de 19–21 ani), numărul de cazuri cuprinse în eșantion este prea mic pentru a valida esti-marea.

Figura 22. Cuprinderea copiilor în învăţământ

47,7%

96,9%

72,7%

38,3%

Copii de 3-6 ani Copii de 7-15 ani Copii de 16-18 ani Copii de 19-21 ani

În percepţia respondenţilor participanţi la studiu, în Moldova învăţămân-tul este în general accesibil. Totodată, mulţi respondenţi au subliniat că străinii nu ar avea șanse egale cu cetăţenii ţării în ceea ce privește accesul la studii, cel mai probabil impedimentul fi ind iarăși legat de nivelul scăzut de cunoaștere a limbii de stat.

Figura 23. Percepţii cu privire la accesul la educaţie

42%

24%

12%

10%

57%

10%

17%

12%

8%

8%

7%

10%

17%

15%

6%

15%

19%

32%

37%

35%

40%

36%

28%

4%

1%

Migranţii aflaţi legal în R. Moldova au aceleaşi şanse de a face studii ca şi cetăţenii moldoveni

Cetăţenilor străini le este mai dificil să intre la studii din cauza necunoaşterii limbii

În condiţii egale şi cu un nivel de pregătire egal, cetăţenilor moldoveni le este mai uşor

să intre la studii decât cetăţenilor străini

Cetăţeanului străin îi este mai dificil să obţină studii decît cetăţeanului moldovean

În R. Moldova, învăţământul este în general accesibil

Acord total Mai degrabă de acord Mai degrabă dezacord Dezacord total NŞ/NR

Page 91: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

91

III.4. Ocrotirea sănătăţii

Potrivit articolului 19 din Constituţia Republicii Moldova, ce reglementea-ză statutul juridic al cetăţenilor străini și al apatrizilor, aceștia au aceleași drepturi și îndatoriri ca și cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabi-lite de lege.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii, care este garantat prin art. 36 din Constituţie, presupune, pe de o parte, un minim de servicii de asistenţă medicală oferit de stat gratuit pentru toate persoanele, inclusiv pentru cetăţenii străini. Pe de altă parte, structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii și mij-loacele de protecţie a sănătăţii fi zice și mentale a persoanelor se stabilesc potrivit unor legi organice.

Cadrul normativ ce reglementează modalitatea de acordare a asistenţei medicale străinilor este reprezentat de:

• Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 199564;

• Legea nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală65;

• Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligato-rie de asistenţă medicală66.

Asigurarea medicală reprezintă, pentru străinii sosiţi în R. Moldova, o pre-ocupare esenţială în cadrul procesului de integrare socială. Acest lucru se manifestă, de multe ori, chiar imediat după sosirea lor în ţară, preocuparea fi ind generată nu doar de nevoile personale, ci și de faptul că legislaţia Moldovei îi obligă să facă dovadă asigurării medicale, atât pentru obţine-rea primului permis de ședere provizorie, cât și pentru prelungirea drep-tului de ședere67.

64 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, art. 373.65 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 38–39, art. 280.66 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.18–19, art. 57.67 Legea nr. 200 din 16.07.2010, privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Page 92: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

92

Reieșind din obligaţia statului de a garanta tuturor persoanelor un minimum de asistenţă medicală, a fost creat un sistem de ocrotire a sănătăţii apt de a răspunde solicitărilor persoanelor care au nevoie de ajutor medical. De cele mai multe ori cetăţenii străini, indiferent de statutul legal atribuit în Repu-blica Moldova (de altfel, ca și mulţi dintre cetăţenii autohtoni), se afl ă în difi -cultate atunci când este vorba de cunoașterea drepturilor și obligaţiilor lor în domeniul ocrotirii sănătăţii, al instituţiilor primare de acordare a asistenţei medicale, al serviciilor medicale specializate. Nu în ultimul rînd, în faţa imi-granţilor apare întrebarea privind volumul asistenţei medicale de care pot benefi cia, privind lista medicamentelor compensate sau responsabilitatea ce survine pentru neachitarea primelor obligatorii de asigurare medicală.

Actualmente, cetăţenii străini sunt puși în condiţii de egalitate cu cetăţenii Republicii Moldova, atât în ceea ce privește drepturile, cât și obligaţiile în domeniul asistenţei medicale. Astfel, potrivit articolului 868 din Legea nr. 275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova, cetăţenii străini și apatrizii specifi caţi la art. 2 alin. (1) lit. a) – f ) din Legea nr. 274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadraţi în muncă în Republica Moldova în baza unui contract individual de muncă, cetăţenii străini și apatrizii cu drept de ședere permanentă în Republica Moldova, precum și refugiaţii și benefi -ciarii de protecţie umanitară au aceleași drepturi și obligaţii în domeniul asi-gurării obligatorii de asistenţă medicală ca și cetăţenii Republicii Moldova. Cetăţenii străini și apatrizii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase au obligaţia de a se asigura în mod individual, achitând prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mod similar cu cetăţenii Republicii Moldova, care achită prima de asigurare stabilită în sumă fi xă, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.

Astfel, potrivit reglementărilor naţionale, informarea cetăţenilor străini cu privire la modul de acordare a serviciilor medicale reprezintă una din acti-vităţile de integrare de succes.

68 Legea nr. 77 din 12.04.2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, publicată la 14.06.2013 în Monitorul Oficial nr. 125–129, art. 398. Data intrării în vi-goare: 01.07.2013.

Page 93: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

93

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de stră-inii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul Repu-blicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare sau religioase se vor calcula în mod similar cu cele achitate de cetăţenii Republicii Moldova care au obligaţia de a se asigura în mod indi-vidual, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.

În cazul refugiaţilor și benefi ciarilor de protecţie umanitară, prima de asi-gurare obligatorie de asistenţă medicală se achită începând cu data obţi-nerii unei forme de protecţie.

Cetăţeanul străin cu drept de ședere în R. Moldova este în mod automat asigurat prin efectul legii și nu trebuie să plătească asigurarea medicală în cazul în care se afl ă în una din următoarele situaţii:– are un contract de muncă în R. Moldova sau lucrează în baza unei alte

forme contractuale prin care i se transferă lunar contribuţiile către Casa Naţională de Asigurări în Medicină. Poate demonstra calitatea de asi-gurat prin intermediul unei adeverinţe de salariat, eliberate de angaja-tor sau de persoana cu care a încheiat o altă formă contractuală, în care se menţionează că i se virează lunar contribuţiile pentru sănătate;

– este elev în învăţământul primar, gimnazial, liceal sau mediu de cultură generală;

– este elev în învăţământul mediu de specialitate (colegiu) cu forma de învăţământ la zi;

– este student în învăţământul superior universitar cu forma de învăţă-mânt la zi, inclusiv dacă își face studiile în străinătate;

– este pensionar;– este persoană cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii;– este femeie însărcinată sau lăuză;– benefi ciază de ajutor de șomaj;– este mamă cu patru și mai mulţi copii;– este persoană dintr-o familie defavorizată, care benefi ciază de ajutor soci-

al conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social.– este străin benefi ciar al unei forme de protecţie, inclus într-un program

de integrare în perioada desfășurării acestuia.

Page 94: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

94

În practica medicală au fost identifi cate câteva aspecte problematice care îngreunează accesul resortisanţilor ţărilor terţe la serviciile medicale. Ast-fel, cetăţenii străini de multe ori întâmpină difi cultăţi în familiarizarea cu sistemul medical din Republica Moldova, care poate fi foarte diferit de cel din ţara lor de origine. La aceasta se adaugă necunoașterea legislaţiei pri-vind accesul cetăţenilor străini la serviciile de sănătate de către furnizorii de servicii medicale. Cunoștinţele precare de limbă română ale pacienţilor străini și diferenţele culturale, care uneori presupun concepţii diferite asu-pra bolii, examenului medical și tratamentului, pot genera sentimente de neîncredere și teamă faţă de personalul medical și practicile medicale. De asemenea, accesul la istoricul medical al pacientului străin poate fi difi cil, uneori chiar imposibil, întârziind sau împiedicând desfășurarea normală a procedurilor medicale.

Începând cu data de 5 iulie 2013, în R. Moldova activează Comisia centrală pentru examinarea medicală a migranţilor în cadrul instituţiei medico-sa-nitare publice Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii, creată în baza unui ordin interministerial. Subdiviziuni ale comisiei activează la Spitalul Clinic Municipal Bălţi – Comisia regională “Nord” și la Spitalul Raional Comrat – Comisia regională “Sud”.

Potrivit noilor reglementări, în cazul în care străinul dispune de actele so-licitate, Comisia îi confi rmă certifi catul medical prezentat. Doar în cazul în care nu dispune de un certifi cat medical, eliberat în ţara de origine, care confi rmă lipsa unor maladii infecţioase, parazitare și transmisibile sexual, sau în cazul în care ţara din care imigrează este o zonă de risc endemic, străinul este supus unui examen medical, fi indu-i solicitat consimţământul informat.

Durata optimă a examenului medical al migranţilor, în cazuri necomplica-te, inclusiv cu eliberarea certifi catului medical (a certifi catului de sănăta-te), este de până la 48 de ore.

Specifi cul imigranţilor la capitolul accesare de servicii medicale constă în faptul că o pondere sporită a acestora se adresează la instituţii medicale private. Deși cei mai mulţi respondenţi au comunicat că de regulă se adre-sează la instituţii publice, fi ecare al zecelea (11,1%) a mărturisit că în mod

Page 95: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

95

obișnuit se adresează la instituţii private, alţii 17,9% – și la instituţii private și la cele publice. Pentru comparaţie, conform studiului Sănătatea popu-laţiei și accesul populaţiei la serviciile de sănătate în Republica Moldova, realizat în anul 2008 de către BNS, preferinţe pentru instituţiile private în acest sens declară întreaga populaţie.

Figura 24. Accesarea serviciilor medicale de către străini

33,6%

11,1%17,9%

33,7%

3,8%

Da, serviciilemedicale ale

instituţiilor destat

Da, serviciilemedicale aleinsituţiilor

private

Da, serviciilemedicale ale

instituţiilor destat şi ale celor

private

Nu, nu am avutnevoie

Nu, m-amtratat de sine

stătător

Datele studiului nu denotă probleme majore în accesarea serviciilor medi-cale, probleme care ar fi specifi ce anume străinilor. În primul rând, 75,3% din respondenţi au declarat inexistenţa unor probleme întâmpinate la ac-cesarea serviciilor de sănătate.

Dintre problemele anunţate, ponderi semnifi cative întrunesc neîncrede-rea în personalul medical, aspecte ale corupţiei, comportamentul inadec-vat al personalului, serviciile (tratamente) necalitative. Nu există motive să considerăm că acestea ar fi problemele specifi ce numai străinilor. Studiile în domeniu indică rate înalte de confruntare cu asemenea probleme și a cetăţenilor ţării.

De exemplu, conform studiului Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepţia populaţiei din Republica Moldova, realizat de Cen-trul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS) în anul 2011, peste 80 la sută din cetăţenii care pe parcursul unui an au fost internaţi la spital se declară nemulţumiţi de califi carea medicilor, iar 77% – de atitudinea personalului medical.

Page 96: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

96

Figura 25. Probleme întâmpinate la accesarea serviciilor medicale în instituţiile publice de ocrotire a sănătăţii

2,2%

0,1%

0,3%

0,8%

0,8%

1,1%

2,0%

2,8%

4,6%

5,1%

5,1%

5,8%

6,3%

75,3%

NŞ/NR

Rânduri mari

Nu aveam la mine poliţa şi s-a amânat consultaţia

Refuzul înregistrării în policlinică

Am plătit pentru că nu am poliţă

Diagnostic greşit

Refuzul lucrătorilor medicali de a-mi oferi ajutor medical

Nu cunosc limba

Refuzul internării la spital

Tratament necalitativ

Comportament lipsit de etică din partea lucrătorilor medicali

Obligaţia de a plăti pentru serviciile gratuite

Lucrătorii medicali nu inspiră încredere

Nu, nu m-am confruntat

Conform datelor raportate de Casa Naţională de Asigurări în Medicină, în anul 2012 au fost asiguraţi 2,8 milioane de cetăţeni, ceea ce ar reprezenta 82,1% din totalul populaţiei69.

În rândul respondenţilor studiului, 57,1% dispun de poliţe de asigurare medicală obligatorie. Totodată, luând în considerare faptul că copiii și per-soanele afl ate la pensie (invaliditate/limită de vârstă) sunt asigurate din bugetul CNAM, comparaţia cu întreaga populaţie la capitolul acoperire cu asigurare medicală nu este validă, deoarece străinii incluși în eșantion sunt, în marea majoritate, cu vârstă aptă de muncă.

Variaţia ratei de acoperire în funcţie de diferite caracteristici indică faptul că persoanele recent imigrate (un an) și refugiaţii sunt categoriile cu rata de acoperire cea mai scăzută.

69 http://cnam.md/editorDir/file/Rapoarte_activitate/Raportul%20de%20activita-te%20a%20CNAM%20pentru%20anul%202012%20.pdf

Page 97: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

97

Figura 26. Gradul de acoperire a străinilor cu asigurare medicală obligatorie

60,6%

52,9%

38,9%

53,5%

63,6%

66,8%

47,4%

55,0%

58,4%

55,1%

57,3%

54,6%

61,8%

57,1%

Altecategorii

Student

Refugiat

6 ani saumai mult

4-5 ani

2-3 ani

Un an

Feminin

Masculin

60+ ani

45-59 ani

30-44 ani

18-29 ani

Tipul imigrantului:

Perioada de trai în RM:

Sexul imigrantului:

Vârsta imigrantului:

Total

Specifi cul situaţiei străinilor se refl ectă și în modul de a intra în posesia po-liţei de asigurare. În anul 2012, din totalul celor 2,8 milioane de deţinători de asigurare în medicină, doar 56 de mii (2%) au procurat-o pe cont pro-priu (asiguraţi în mod individual)70. În cazul străinilor, s-au asigurat pe cont propriu 43,5% de persoane, aproximativ același procent (45,6%) au fost asiguraţi la locul de muncă, pe când doar 9,2% din străini au făcut parte din categoria celor asiguraţi de CNAM.

70 Idem

Page 98: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

98

Cea mai mică pondere a celor asiguraţi pe cont propriu se înregistrează în rândul refugiaţilor (20,4%), ceea ce explică parţial rata scăzută a persoane-lor asigurate (indiferent de mod) din această categorie. Rata de ocupare în rândul refugiaţilor este una din cele mai scăzute, comparativ cu alte cate-gorii (28,8% faţă de 39,1% în general). (Anexa 1, tabelul 10.) Drept urmare, este mai înaltă ponderea celor care nu benefi ciază de asigurarea făcută la locul de muncă.

Figura 27. Modul de asigurare (procurarea poliţei)

43,9%

65,3%

20,4%

46,4%

52,2%

38,4%

44,0%

47,6%

41,2%

40,9%

53,4%

30,7%

51,6%

43,5%

47,3%

10,5%

59,9%

36,3%

45,5%

53,9%

44,8%

34,9%

51,5%

29,5%

43,7%

61,4%

34,3%

45,6%

7,9%

19,8%

12,2%

17,0%

1,1%

5,6%

7,6%

14,7%

6,1%

29,5%

2,8%

6,0%

9,9%

9,2%

Alte categorii

Student

Refugiat

6 ani sau mai mult

4-5 ani

2-3 ani

Un an

Feminin

Masculin

60+ ani

45-59 ani

30-44 ani

18-29 ani

Tipulimigrantului:

Perioada de trai în RM:

Sexulimigrantului:

Vârsta imigrantului:

Total

Am procurat-o personal Mi-au acordat-o la locul de muncă Asigurat din contul CNAS

Se evidenţiază trei cauze majore în cazul persoanelor neasigurate. Cel mai des străinii refuză asigurarea medicală pe motiv că nu au nevoie de servicii medicale (28,2%), costul asigurării ocupând al doilea loc (23,8%). Acești factori sunt comuni, fi ind caracteristici și populaţiei la nivel naţional. Ceea ce este specifi c străinilor este renunţarea la asigurarea medicală în R. Mol-dova pe motiv că deţin o asigurare medicală într-o altă ţară (cel mai des în

Page 99: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

99

ţara de origine) – 16,1%. Și accesarea sporită a serviciilor oferite de insti-tuţiile medicale private se numără printre cauzele renunţării la procurarea poliţei – 8,1%.

Figura 28. Motivele refuzului străinilor de a-și procura poliţa de asigurare medicală

4,7%

0,6%

0,9%

1,6%

3,3%

3,4%

4,1%

7,1%

7,5%

8,1%

16,1%

23,8%

28,2%

NŞ/NR

Lucrez ilegal

Nu sunt informat

Sunt sigur(ă) că nu voi avea nevoiede asigurare medicală

Mă tratez în străinătate

Serviciile medicale acoperite de poliţănu sunt calitative

Nu am actele necesare

Nu am nevoie, prefer să mă tratez în instituţiile medicale private

Nu am reuşit să o fac

Chiar având poliţa medicală, pentru multe servicii medicale eşti nevoit să plăteşti

Deţin poliţa medicală a altei ţări

E foarte costisitoare

Nu am nevoie, nu am probleme cu sănătatea

Percepţiile subiective ale respondenţilor privind accesul la serviciile medicale sunt preponderent pozitive. Aproape doi din trei străini apre-ciază serviciile medicale din R. Moldova ca fiind accesibile (19% susţin contrariul).

Totodată, afi rmaţiile potrivit cărora străinii sunt dezavantajaţi, comparativ cu populaţia locală, în sistemul medical sunt preponderent negate, deși ponderile de susţinere sunt semnifi cative. Astfel, 28% din respondenţi sunt de părere că cetăţenilor străini le este mai difi cil să folosească servicii-le medicale în R. Moldova, decât cetăţenilor acestei ţări, pe când 37% nea-gă acest lucru. La fel stau lucrurile și în cazul afi rmaţiei că cetăţenii străini au șanse mai mici să benefi cieze de servicii medicale calitative, care este susţinută de 18% din respondenţi și negată de 53%.

Page 100: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

100

Șase din zece respondenţi sunt de părere că cetăţenii străini stabiliţi legal în Moldova dispun de aceleași șanse de a benefi cia de asistenţă medicală ca și populaţia locală, viziuni contrare având 11%.

Figura 29. Percepţii cu privire la accesibilitatea serviciilor de ocrotire a sănătăţii

31%

49%

8%

10%

15%

47%

11%

12%

10%

8%

13%

16%

12%

8%

21%

17%

18%

11%

17%

3%

32%

34%

29%

8%

30%

29%

30%

33%

25%

18%

Cetăţenii străini nu sunt obligaţi să procure poliţade asigurare medicală obligatorie în R. Moldova

Migranţii aflaţi legal în R. Moldova au aceleaşi şansede a primi asistenţă medicală ca şi moldovenii

Cetăţenii străini au şanse foarte puţine să primeascăservicii medicale calitative în R. Moldova

Personalul medical are o atitudine mai bună faţăde cetăţenii moldoveni decât faţă de cei străini

Cetăţenilor străini le este mai dificil să folosească serviciilemedicale decât cetăţenilor moldoveni

În R. Moldova serviciile medicale sunt în general accesibile

Acord total Mai degrabă de acord Mai degrabă dezacord Dezacord total NŞ/NR

Page 101: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

101

III.5. Deţinerea și accesul la spaţiul locativ

Ca și în cazul dovezii de asigurare medicală pentru acordarea dreptu-lui de ședere provizorie, atât pentru prelungirea acestuia, cât și pentru acordarea dreptului de ședere permanentă, străinii trebuie să prezinte dovada că deţin, în mod legal, un spaţiu de locuit. Străinii pot închiria sau cumpăra locuinţe – careva restricţii în acest sens nu există. Închirie-rea unei locuinţe nu este problematică, în cazul în care dispun de resurse materiale sufi ciente. Imigranţii se pot adresa agenţiilor imobiliare sau pot urmări anunţurile din ziar. Nu există probleme specifi ce de informa-re referitoare la acest aspect, dată fi ind abundenţa anunţurilor prin care se dau în chirie numeroase locuinţe, sursa activă fi ind publicitatea pe Internet. Totuși, costurile de chirie sunt destul de ridicate pentru nivelul de venituri din Republica Moldova.

Majoritatea imigranţilor închiriază locuinţe de la proprietari, supunându-se regulilor de pe piaţa privată. Cele mai întâlnite practici pe piaţa privată a locuinţelor sunt: neîncheierea contractelor de închiriere, neînregistrarea acestora la autorităţile fi scale sau declararea unei chirii mai mici decât cea reală. Aceste situaţii, combinate cu reglementările insufi ciente și controlul redus din partea autorităţilor în domeniul închirierii locuinţelor din fondul privat, expun imigranţii la abuzuri din partea proprietarilor.

Legislaţia privind integrarea străinilor prevede, pentru benefi ciarii pro-gramelor de integrare care nu au mijloace de întreţinere, posibilitatea de a benefi cia de cazare în spaţii special amenajate, destinate acestui scop, instituţii care se afl ă în administrarea Biroului migraţie și azil. Cazarea în asemenea centre poate fi făcută pentru o perioadă de până la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 luni pentru motive întemeiate, fără a se depăși perioada de implementare a programului de integrare. În prezent, în Republica Moldova funcţionează un singur Centru de caza-re, destinat cazării temporare a solicitanţilor de azil și benefi ciarilor unei forme de protecţie71.

71 Hotărârea de Guvern nr. 1023 din 28 decembrie 2012 cu privire la aprobarea Regula-mentului Centrului de cazare, Monitorul Oficial nr. 1–5, art. 30 din 04.01.2013.

Page 102: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

102

Accesul la locuinţele sociale este garantat în aceleași condiţii ca și pentru băștinași în marea majoritate a ţărilor europene. Mai mult, în ţări ca Finlan-da, Suedia, Danemarca, Elveţia, Irlanda și Marea Britanie autorităţile locale au obligaţia să ofere locuinţe refugiaţilor. Dar există și ţări în care imigranţii trebuie să se descurce singuri ori să apeleze la sprijinul oferit de organi-zaţiile neguvernamentale (Belgia, Portugalia, Grecia). Datorită existenţei unor probleme practice privind accesul la locuinţe, unele ţări au apelat la soluţii alternative: locuinţe destinate numai refugiaţilor, administrate din-tr-un fond special (cum este cazul Austriei, unde există 6 500 de locuinţe pentru refugiaţii consideraţi cazuri vulnerabile) sau cazarea în centre de primire a solicitanţilor de azil pentru o perioadă mai lungă (Franţa, Germa-nia, Norvegia, Luxemburg, Italia). Oricum, sunt ţări în care unele soluţii se regăsesc în paralel72.

Spre deosebire de ţările europene, situaţia fi nanciară a Republicii Moldova nu permite acoperirea cheltuielilor legate de închirierea locuinţelor pen-tru străini. Totuși, la nivel legislativ se fac eforturi de schimbare a situa-ţiei în acest domeniu. Astfel, Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la 28.12.2012, o hotărâre (nr. 1024) prin care a aprobat Regulamentul privind procedura și condiţiile de închiriere a locuinţelor destinate străinilor bene-fi ciari ai programelor de integrare și străinilor care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova73.

Potrivit acestui act normativ, cheltuielile legate de întreţinerea și asigu-rarea funcţionării locuinţelor destinate străinilor benefi ciari ai progra-melor de integrare și străinilor care au obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova vor fi acoperite din mijloacele fi nanciare prevăzute în acest scop în bugetele instituţiilor responsabile, precum și din alte surse de fi nanţare care nu contravin legislaţiei în vigoare. Autoritatea competentă pentru străini poate pune la dispoziţia benefi ciarului sau a străinului care a obţinut o formă de protecţie în Republica Moldova spa-ţiile necesare pentru închiriere în măsura resurselor și în limita locurilor disponibile. Autoritatea competentă pentru străini va publica trimestrial

72 Politica și practica privind integrarea imigranţilor ori refugiaţilor în statele europene. Studiu de Mircea Radu, p. 18.

73 Publicat la 11.01.2013 în Monitorul Oficial nr. 6–9, art. 34.

Page 103: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

103

pe pagina ofi cială web informaţia privind numărul de locuinţe disponi-bile pentru închiriere.

Datele studiului indică o implicaţie modestă a statului în sprijinul imigran-ţilor prin facilitarea accesului la spaţiul locativ. Din totalul străinilor incluși în studiu, în prezent doar 5,5% sunt asiguraţi cu spaţiu locativ de către stat. Procentul acestora este înalt în rândul refugiaţilor (21,4%) și al studenţilor (19,8%), aceștia din urmă fi ind cel mai probabil asiguraţi cu spaţiu locativ de către instituţiile de învăţământ. (Anexa 1, tabelul 60.)

O treime dintre străini închiriază spaţiul locativ pe cont propriu de la per-soane fi zice.

Totodată, trebuie să ţinem cont de faptul că 58,7% din străini deţin în pro-prietate un spaţiu locativ, drept urmare, doar un pic peste 20 la sută din-tre ei au declarat că au nevoie de susţinere din partea statului în ceea ce privește asigurarea cu locuinţă.

Figura 30. Deţinerea locuinţelor de către străini și nevoia de sprijin în asigurarea cu locuinţă

Altceva; 2,7% NR; 0,6%

Eu personal/alt membru al familiei;

58,7%

Statul; 5,5%

Închiriem de la alte persoane;

32,5%

11,7% 12,3%16,8%

57,1%

2,1%

Da,bineînţeles

Mai degrabăda

Mai degrabănu

Categoric nu NR

Majoritatea respondenţilor consideră că statul este obligat să asigure refu-giaţii cu loc de trai (61,3%). Totodată, studiul constată un nivel sporit al tra-tamentelor discriminatorii la acest capitol, manifestate de populaţia locală faţă de străini. În particular, peste o treime din cei intervievaţi (35%) sunt de părere că persoanele care dau în chirie locuinţe acordă preferinţă per-soanelor cu cetăţenie moldovenească, nu străinilor, și aproximativ același procent de respondenţi neagă această afi rmaţie.

Page 104: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

104

În mod special, studiul refl ectă abordările discriminatorii faţă de străini în ceea ce privește preţul de închiriere a locuinţelor. Fiecare al doilea respon-dent este de părere că populaţia locală are tendinţa de a oferi imigranţilor străini locuinţe în chirie la preţuri mai mari decât localnicilor.

Figura 31. Percepţii privind asigurarea străinilor cu locuinţe

39,2%

22,2%

41,4%

11,0%

12,8%

19,9%

9,4%

13,5%

9,0%

12,8%

22,8%

16,7%

27,6%

28,8%

12,9%

Populaţia locală are tendinţa de a oferi migranţilorstrăini locuinţe spre închiriere la un preţ mai mare

decât moldovenilor

Populaţia locală acordă preferinţă băştinaşilorîn oferirea de locuinţe

Statul moldovenesc este obligat să le asigurerefugiaţilor un loc de trai

Acord total Mai degrabă de acord Mai degrabă dezacord Dezacord total NŞ/NR

Page 105: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

105

III.6. Relaţiile cu populaţia locală

Instrumentele juridice internaţionale și naţionale în domeniul combaterii discriminării și a crimelor bazate pe ură

Infracţiunile motivate de intoleranţa faţă de anumite grupuri din societa-te sunt descrise ca fi ind infracţiuni motivate de ură. Asemenea infracţiuni afectează coeziunea societăţii, provocând cicluri de violenţă cu impact profund nu doar asupra victimei directe, dar și asupra grupului în care vic-tima se identifi că. De aceea, se impune prevenirea și combaterea compre-hensivă a unor astfel de infracţiuni, în paralel cu stabilirea unui cadru nor-mativ efi cient privind educarea toleranţei și a nediscriminării în societate, dar și pregătirea profesională a personalului implicat în justiţia penală. Doar prin aplicarea efi cientă a legislaţiei referitoare la infracţiunile moti-vate de ură se va stimula și se vor dezvolta valorile sociale ale egalităţii. Or, condamnarea reală a cazurilor de violenţă bazate pe prejudecăţi va avea ca efect transmiterea unui mesaj clar infractorilor despre netolerarea unor asemenea acte într-un stat de drept, în care demnitatea umană, drepturile și libertăţile fundamentale reprezintă valori supreme.

De fapt, infracţiunile motivate de ură se disting de alte infracţiuni prin fap-tul că autorul transmite un mesaj despre victimă și despre dreptul acesteia de a aparţine societăţii respective. Aceasta înseamnă că asemenea acte au consecinţe care justifi că o abordare juridică diferită.

Așa cum se menţionează în documentul elaborat de OSCE „Legi privind in-fracţiunile motivate de ură: Ghid practic”, infracţiunile motivate de ură reunesc două elemente: o faptă penală săvârșită cu o intenţie bazată pe o prejudecată. Primul element al unei asemenea infracţiuni este săvârșirea unei fapte care constituie infracţiune potrivit legii penale, denumită ca ”infracţiune de bază”. În lipsa unei infracţiuni de bază, nu poate exista infracţiunea motivată de ură. Al doilea element constituie faptul că crima este săvârșită cu o anumită inten-ţie, denumită ”prejudecată”. Anume acest fapt face diferenţa dintre infracţiu-nile motivate de ură de celelalte infracţiuni. Aceasta înseamnă că făptuitorul a ales intenţionat ţinta infracţiunii în baza unui criteriu protejat74.

74 Un criteriu protejat este o caracteristică specifică unui grup, cum ar fi rasa, limba, religia, etnia, cetăţenia sau alţi factori pe care membrii grupului îi au în comun.

Page 106: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

106

Termenul „infracţiune motivată de ură” sau „infracţiune motivată de preju-decăţi” descrie așadar mai curând un tip de infracţiune, decât o anumită infracţiune prevăzută de Codul penal. Termenul descrie mai degrabă un concept decât o defi niţie legală.

Infracţiunile motivate de ură diferă de infracţiunile obișnuite nu numai prin motivaţia infractorului, ci și datorită impactului asupra victimei. In-fractorul își alege victima datorită apartenenţei acesteia la un grup, iar mesajul astfel transmis este destinat nu numai victimei directe, dar și co-munităţii din care face parte victima. De aceea, sunt uneori denumite in-fracţiuni simbolice.

Altfel spus, infracţiunile motivate de ură încalcă idealul de egalitate între membrii unei societăţi. Egalitatea este dovedită prin reiterarea sa constan-tă în documentele internaţionale în domeniul drepturilor omului. În primul rând, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se referă la „recunoașterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor lor egale și inalienabile”. Acest principiu reprezintă fi rul roșu în cuprinsul majorităţii instrumentelor juridice ale ONU cu privire la drepturile omului, precum și în Constituţia Republicii Moldova.

Atât Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice, cât și Con-venţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD)75 le solicită statelor să se abţină de la discriminarea rasială (inclusiv discriminarea pe bază de etnie sau naţionalitate) și să le asigure locuitorilor lor protecţie egală în faţa legii. În plus, unele instrumente ju-ridice internaţionale le solicită statelor să incrimineze anumite fapte. Ar-ticolul 4 din CERD impune obligaţia Statului de a lua „măsuri urgente și pozitive”, la litera (a) se cere incriminarea „oricărei difuzări de idei bazate pe superioritate sau ură rasială, a oricărei incitări la discriminare rasială, ca și a oricărui act de violenţă sau provocări la astfel de acte, îndreptate împotriva oricărei rase sau oricărui grup de persoane de o altă culoare sau de o altă ori-gine etnică …”.

75 Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21 decembrie 1965, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamen-tului nr. 707–XII din 10.09.91.

Page 107: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

107

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranţei (ECRI), de aseme-nea a solicitat incriminarea acestor fapte în Recomandările sale de politici generale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a hotărât, într-o serie de cauze, că ţările trebuie să specifi ce clar motivaţia infracţiunilor rasiale sau a celor comise din cauza convingerilor religioase ale victimei. Neluarea în considerare a motivaţiei părtinitoare a unei infracţiuni reprezintă o încăl-care a articolului 14 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale.

Curtea menţionează în mod explicit că statele au obligaţia pozitivă de a investiga existenţa unei posibile legături între atitudinile de prejudecată și un act de violenţă. Mai mult, în cauza ”Bekos și Koutropoulos c. Grecia” CtEDO a stabilit că, „în cazul în care se presupune ( ... ) că un act violent a fost motivat de prejudecăţi rasiale, o astfel de abordare ar însemna să se solicite Guvernului pârât să dovedească absenţa unei atitudini subiective în mod special din partea persoanei în cauză”76.

Spre deosebire de alte tratate internaţionale, articolul 14 din Conven-ţia pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale (CEDO)77 nu conţine o interdicţie generală a discriminării, ci interzice orice discriminare ce vizează doar exercitarea drepturilor și libertăţilor garanta-te de Convenţie și de protocoalele sale adiţionale.

Este semnifi cativ faptul că Protocolul nr.12 la CEDO, în particular primul articol, depășește prevederile art.14 din Convenţie prin faptul că garan-tează dreptul la nediscriminare în privinţa tuturor drepturilor și libertă-ţilor recunoscute persoanelor prin legislaţia internă a statelor contrac-tante.

În acest context, Protocolul nr.12, care conţine o clauză generală de interzice-re a discriminării, este unul dintre cele mai importante instrumente interna-

76 Cererea nr. 15250/02, Hotărârea din 13.12.2005.77 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, înche-

iată la Roma, la 4 noiembrie 1950, ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298–XIII din 24.07.97.

Page 108: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

108

ţionale pentru combaterea rasismului și a discriminării rasiale78. Ratifi carea acestui document de către Republica Moldova a fost planifi cată iniţial pen-tru anul 201279, însă până la acest moment documentul nu a fost ratifi cat.

Totodată, trebuie reţinut faptul că crimele motivate de ură și comporta-mentul discriminatoriu se disting prin caracterul penal sau nepenal al ac-ţiunilor făptașului. Comportamentul discriminatoriu cade sub incidenţa legislaţiei civile și/sau a celei administrative.

Începând cu 1 ianuarie 2013, a intrat în vigoare Legea cu privire la asigu-rarea egalităţii (nr.121 din 25.05.2012), care are drept scop prevenirea și combaterea discriminării, precum și asigurarea egalităţii tuturor persoa-nelor afl ate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală și în alte sfere ale vieţii. Aceasta acoperă motivele de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vâr-stă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică și orice alt criteriu similar.80 Legea se aplică tuturor persoanelor fi zice și juridice din domeniul public și din cel privat.81

Această lege creează cadrul necesar aplicării Directivei 2000/43/CE a Con-siliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică și a Di-rectivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă și condiţiile de muncă.

Prevenirea faptelor discriminatorii și eliminarea discriminării se realizează prin:

78 În conformitate cu Recomandarea de politică generală nr. 7 a ECRI, discriminarea ra-sială este orice tratament diferenţiat, bazat pe termeni, cum ar fi “rasă”, culoare, lim-bă, religie, naţionalitate sau origine naţională ori etnică, care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă.

79 Proiectul Planului de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, obiectivul nr. 18,http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1224/Default.as

80 Articolul 1 alineat (1) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii nr. 121 din 25.05.2012.81 Articolul 3 din Legea cu privire la asigurarea egalităţii nr. 121 din 25.05.2012.

Page 109: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

109

• instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor măsuri pozitive de protec-ţie a persoanelor afl ate în condiţii dezavantajoase faţă de alte persoane;

• medierea prin soluţionarea pe cale amiabilă a confl ictelor apărute în urma săvârșirii faptelor discriminatorii;

• sancţionarea comportamentului discriminatoriu; • repararea prejudiciului material sau moral cauzat ca urmare a actului

de discriminare.

Prevederile legii menţionate se conformează Recomandării de politică ge-nerală nr. 7 a ECRI privind legislaţia naţională referitoare la combaterea rasismului și a discriminării rasiale, adoptată la 13 decembrie 200282.

Subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și asigurării egalităţii sunt: • Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalităţii; • autorităţile publice; • instanţele judecătorești.

Consiliul este abilitat cu atribuţii de • contribuire la perfecţionarea cadrului normativ potrivit cu standardele

privind nediscriminarea; • monitorizare a implementării legislaţiei în domeniul nediscriminării; • contribuire la sensibilizarea și conștientizarea societăţii în vederea eli-

minării tuturor formelor de discriminare; • examinare a plângerilor persoanelor care se consideră a fi victime ale

discriminării;• constatare a contravenţiilor cu elemente discriminatorii în conformita-

te cu prevederile Codului contravenţional83;• sesizare a organelor abilitate în cazurile săvârșirii unor fapte discrimi-

natorii ce întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii.

82 http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/gpr/en/recommendation_n7/REC7-2003-8-ROM.pdf

83 Articolul 4235 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 //Monitorul Oficial nr.3-6, art.15, 16.01.2009.

Page 110: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

110

Legislaţia penală (Codul penal) include un șir de norme menite să garan-teze relaţiile sociale de convieţuire pașnică și să asigure egalitatea tuturor persoanelor, indiferent de orice criteriu, și să pedepsească persoanele ce ar avea tendinţa de a încălca normele respective.

Infracţiunile, al căror obiect generic sunt relaţiile sociale în partea ce ţine de convieţuirea tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă sau naţionalitate, în scopul edifi cării unei societăţi democratice multilateral dezvoltate, relaţii ce asigură securitatea publică în R. Moldova, sunt:1. Genocidul (art. 135 Cod penal)84 [în varianta Legii nr. 64 din 04.04.2013,

MO115/21.05.13; 2. Infracţiuni împotriva umanităţii (art. 135¹ Cod penal)85 [în varianta

Legii nr.64 din 04.04.2013, MO115/21.05.139;3. Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor (art. 176 Cod penal).

Potrivit dispoziţiei normei respective, sunt pedepsite acţiunile de de-osebire, excludere, restricţie sau preferinţă în drepturi și în libertăţi a unei persoane sau a unui grup de persoane, orice susţinere a compor-tamentului discriminatoriu în sferele politică, economică, socială, cul-turală și în alte sfere ale vieţii pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau pe orice alt criteriu.

4. Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţi-erii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase (art. 346 Cod penal). Potrivit normei penale respective, sunt pedepsite toate acţiunile intenţionate și îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise și electronice, îndreptate spre aţâţarea vrajbei, di-ferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei și demnităţii naţionale, precum și limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor cetăţenilor ori stabilirea de avantaje, direc-te sau indirecte, pentru cetăţeni în funcţie de apartenenţa lor naţiona-lă, etnică, rasială sau religioasă.

84 Genocid („săvîrșirea, cu intenţia de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţi-onal, etnic, rasial sau religios …”).

85 „Săvîrșirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei popu-laţii civile și în cunoștinţă de acest atac …”

Page 111: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

111

De asemenea, comiterea infracţiunilor din motive de ură socială, naţio-nală, rasială sau religioasă reprezintă o circumstanţă agravantă specială pentru următoarele infracţiuni:

• Omorul (art. 145 alin. (2) lit. l) Cod penal); • Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii

(art. 151 alin. (2) lit. i) Cod penal);• Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii

(art. 152 alin. (2) lit. j) Cod penal);• Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor (art. 197 alin. (2)

lit. b) Cod penal);• Profanarea mormintelor (art. 222 alin. (2) lit. b) Cod penal).

Totodată, conform art. 77 alin. (1) din Codul penal, săvârșirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă se consideră cir-cumstanţă agravantă la stabilirea pedepsei pentru orice infracţiune, cu excepţia cazurilor în care aceasta circumstanţă este prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a Codului penal în calitate de semn a componenţei de infracţiune.

Pe parcursul anului 201386, au fost instrumentate 6 cauze penale legate de ura socială. Dintre acestea, ar avea relevanţă pentru crimele motivate de ura faţă de străini următoarele:

1. Cauza penală, iniţiată la 14.06.2013 de către Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, în baza art. 346 Cod penal, pe faptul că în noaptea din 06.06.2013 spre 07.06.2013, persoane necunoscute, urmărind scopul înjosirii onoarei și demnităţii persoanelor de naţionalitate evreiască, au imprimat cu colorant de culoare neagră simbolul Germaniei naziste “svastica fascistă” pe suprafaţa de marmură a monumentului „În me-moria victimelor Holocaustului” de pe str. Ierusalim, mun. Chișinău, pe care sunt sculptate inscripţii în limba evreiască. Până în momentul de faţă, nu a fost pronunţată vreo hotărâre în cauza penală respectivă.

2. Cauza penală, iniţiată la 07.05.2013 de către IP Buiucani al DP mun. Chișinău a IGP, în baza art. 346 Cod penal, pe faptul că la data de

86 Date statistice prezentate de Ministerul Afacerilor Interne.

Page 112: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

112

02.05.2013, în IP Buiucani a fost înregistrată plângerea unui cetăţean prin care acesta solicită tragerea la răspundere a persoanelor nesta-bilite, care la 30.04.2013, în scuarul Teatrului de operă și balet de pe bd. Ștefan cel Mare 152, mun. Chișinău, au afi șat un poster pe care era imprimată o imagine foto cu inscripţia ‘’СМЕРТЬ РУМЫНСКИМ ЛЮДОЕДАМ’’. La data de 29.05.2013, cauză penală a fost trimisă pro-curorului cu propunerea de terminare a urmăririi penale.

3. Cauza penală, iniţiată la 17.05.2013 de către IP Buiucani al DP mun. Chișinău a IGP, în baza art. 346 Cod penal, pe faptul imaginilor foto și video din Piaţa Marii Adunări Naţionale din data de 28.04.2013, lângă piatra comemorativă din faţa clădirii Guvernului R. Moldova, unde în timpul desfășurării acţiunii OO “Liga tineretului rus din RM” a fost afi șat același poster care a servit ca mijloc de aţâţare a vrajbei naţionale și pe care erau imprimate imagini foto cu inscripţia “СМЕРТЬ РУМЫНСКИМ ЛЮДАЕДАМ”(în traducere – „MOARTE CANIBALILOR ROMÂNI”). La data de 29.05.2013 cauză penală a fost trimisă procurorului cu propu-nerea de terminare a urmăririi penale.

4. Cauza penală, iniţiată la 17.07.2013 de către IP Buiucani al DP mun. Chișinău a IGP, în baza art. 222 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe faptul că la începutul lunii iulie 2013, persoane necunoscute au profanat mor-minte din cimitirul evreiesc din preajma parcului “Alunelul”. La data de 30.08.2013 cauza penală în privinţa a doi cetăţeni a fost trimisă în in-stanţa de judecată.

O alta formă de instigare a urii este practicată de unele persoane care pla-sează pe automobile inscripţii gen “На Берлин”, care au drept scop dezbi-narea și se încadrează ca acţiuni intenţionate, îndemnuri publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise și electronice, îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei și demnităţii naţionale și pot atrage răspunderea pe-nală stabilită de art. 346 din Codul penal.87

87 Pentru informaţii privind cauzele penale intentate în baza articolelor care vizează crime comise din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă în perioada 2010–2013 a se vedea anexa 2.

Page 113: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

113

Totodată, Legea nr. 54 din 21.02.2003 privind contracararea activităţii ex-tremiste88 prevede depistarea, prevenirea și curmarea activităţii extremis-te a asociaţiilor obștești și religioase, a mijloacelor de informare în masă, a altor organizaţii și a persoanelor fi zice. În contextul respectivei legi, ac-tivitate extremistă este considerată activitatea asociaţiei obștești sau reli-gioase, a mijlocului de informare în masă sau a unei alte organizaţii ori a persoanei fi zice în vederea planifi cării, organizării, pregătirii sau înfăptuirii unor acţiuni orientate spre: – provocarea urii rasiale, naţionale sau religioase, precum și a urii sociale,

legate de violenţă sau de chemări la violenţă; – provocarea dezordinilor în masă, comiterea faptelor de huliganism sau

a actelor de vandalism pe motive de ură sau vrajbă ideologică, politică, rasială, naţională sau religioasă, precum și pe motive de ură sau vrajbă faţă de vreun grup social;

– propagarea exclusivismului, a superiorităţii sau a inferiorităţii cetăţe-nilor după criteriul atitudinii lor faţă de religie sau după criteriul rasei, naţionalităţii, originii etnice, limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenen-ţei politice, averii sau originii sociale.

În acest context, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a recomandat statului nostru să se asigure că art. 6 și 7 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, dar și alte prevederi penale relevante, sunt aplicate în conformitate cu prevederile art. 4 din Convenţia internaţi-onală pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

Aplicarea legislaţiei naţionale

Legislaţia referitoare la infracţiunile motivate de ură exprimă valoarea socială a egalităţii și stimulează dezvoltarea acestei valori. Acest proces poate avea loc numai prin punerea în aplicare în mod efi cient a legislaţiei în cauză.

Autorităţile au informat despre lipsa formării profesionale a funcţionarilor responsabili de prevenirea și combaterea criminalităţii pe motiv de ură. De

88 Legea nr. 54 din 21.02.2003 privind contracararea activităţii extremiste //Monitorul Oficial nr.56-58/245, 28.03.2003.

Page 114: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

114

regulă, poliţia, organele de urmărire penală și procuratura investighează cazurile în care sunt implicaţi străinii în ordine generală, nefi ind califi cate ca incidente motivate de ură.

Potrivit constatărilor ECRI89, în cel de-al IV-lea raport asupra Republicii Moldova, adoptat la 20 iunie 2013, lipsa de conștientizare a problemei și lipsa de instruire sunt ilustrate de faptul că, în mai multe cazuri de violenţă pe motiv clar rasist, poliţia nu a reușit să deschidă o anchetă sau a efectuat o anchetă bazată exclusiv pe dispoziţii legale generale sau chiar numai pe cele ale Codului cu privire la contravenţiile administrative90. ECRI a fost in-formată, de asemenea, că poliţia este reticentă la înregistrarea plângerilor privind discriminarea.

Prin urmare, ECRI recomandă autorităţilor moldovene să pună capăt ati-tudinii de reticenţă la înregistrarea acuzaţiilor de rasism și discriminare ra-sială și, în special, să emită un decret care ar obliga poliţia să înregistreze toate plângerile de rasism sau discriminare rasială și să desfășoare anchete aprofundate ale infracţiunilor rasiste.

De asemenea, ECRI recomandă autorităţilor moldovene să numească, în poliţie și organele de urmărire penală, funcţionari specializaţi în ancheta-rea infracţiunilor și a crimelor împotriva victimelor care aparţin minorităţi-lor etnice și grupurilor religioase minoritare.

Atât ECRI, cât și Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale re-comandă statului membru să introducă instruiri obligatorii pentru poliţiști, procurori, judecători și alţi reprezentanţi ai organelor de ocrotire a ordinii de drept privind aplicarea prevederilor penale care sancţionează instigarea la ură rasială și discriminarea de către indivizi și organizaţii; și să informeze publicul despre remediile legale din domeniul discriminării rasiale.

Întru realizarea recomandărilor înaintate, Planul naţional de acţiuni în do-meniul drepturilor omului pentru anii 2011–2014 prevede implementarea unui program de instruire pentru judecători, procurori și ofi ţeri de poliţie

89 http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Country-by-country/Moldova/MDA-CbC-IV-2013-038-MDA.pdf

90 Claude Cahn, rezidentul ONU în Republica Moldova.

Page 115: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

115

în vederea ridicării gradului de conștientizare a importanţei cazurilor de discriminare, rasism și intoleranţă.

În prezent, în Republica Moldova sunt în vigoare legi care au menirea de a proteja cetăţenii străini de acţiunile motivate de ură.

Anumite categorii de imigranţi, cum ar fi refugiaţii și persoanele care se bucură de protecţie internaţională, femeile și imigranţii care fac parte din a doua sau a treia generaţie resimt o atenţie specială din partea au-torităţilor statului. Din acest punct de vedere este important să se acorde sprijin acestui grup de imigranţi, pentru ca persoanele victimizate în ţara de origine să nu devină victime ale atitudinii preconcepute ale populaţiei băștinașe și ale agenţilor statului.

În cadrul interviurilor, mai mulţi responsabili ai instituţiilor publice atrag atenţia asupra faptului că victimele și martorii infracţiunilor motivate de ură sunt reticenţi în ceea ce privește raportarea acestora fi e autorităţilor învestite cu aplicarea legii, fi e sistemului de justiţie penală. În consecin-ţă, unele infracţiuni ar putea rămâne neraportate, neurmărite în justiţie și, prin urmare, invizibile.

În cadrul sondajului, respondenţii au fost rugaţi să-și exprime sentimen-tele de siguranţă resimţite în diferite locuri și în diferite perioade ale zilei. Ponderea persoanelor care recunoșteau sentimente de nesiguranţă vari-ază între 10 și 30 la sută. Un aspect de remarcat este, în special, ponderea înaltă a studenţilor care încearcă sentimente de nesiguranţă în locurile pu-blice. (Anexa 1, tabelele 69-72.)

Comparaţia cu indicatorii similari la nivelul întregii populaţii indică o situ-aţie paradoxală, care duce la concluzia că străinii se simt mai în siguranţă decât restul populaţiei. Conform Barometrului de Opinie Publică (noiem-brie 2011)91, ponderea respondenţilor care se simt în nesiguranţă variază între 10 și 50 la sută în funcţie de loc și perioada zilei. Și acest lucru nu poate fi explicat pe seama diferenţelor în funcţie de gradul de populare pe mediile de reședinţă între străini și restul populaţiei, deoarece diferenţe în indicator în funcţie de mediul de reședinţă nu au fost constatate.

91 http://ipp.md/public/files/Barometru/2011/BOP_11.2011-nou.pdf

Page 116: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

116

Figura 32. Sentimentul de nesiguranţă resimţit

8,4% 10,4% 11,7% 13,7%16,7% 17,4%3,5%

4,4% 4,0%

8,0%

10,0% 10,8%

Acasă Pe strada pe carelocuiţi

În loc public Acasă Pe strada pe carelocuiţi

În loc public

Ziua Noaptea

Mai degrabă în nesiguranţă În nesiguranţă totală

Nivelul de toleranţă a populaţiei locale faţă de străini este în general înalt apreciat de respondenţii participanţi la studiu. Fiecare al patrulea (26,9%) respondent susţine că populaţia este foarte tolerantă, iar 47,1% au oferit o apreciere moderat pozitivă toleranţei manifestate de populaţia R. Moldo-va („mai degrabă tolerantă”).

Aprecierile preponderent pozitive sunt caracteristice tuturor categoriilor de străini, totuși ponderea acestor aprecieri variază pe categorii de vârstă (cu cât respondentul este mai în vârstă, cu atât aprecierile pozitive au o pondere mai înaltă). (Anexa 1, tabelul 73.)

Figura 33. Aprecierea gradului de toleranţă a populaţiei băștinașe faţă de străini

26,9%

47,1%

15,1%

5,8% 5,1%

Foarte tolerantă Mai degrabătolerantă

Mai degrabăintolerantă

Deloc tolerantă Mi-e dificil sărăspund

Page 117: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

117

Totuși, constatăm că străinii în R. Moldova sunt supuși unor tratamente discriminatorii destul de des. Fiecare al treilea respondent a declarat că a observat, cel puţin o singură dată, atitudini ostile faţă de propria persoană, cauzate de statutul lui de imigrant în Moldova. În special, acest lucru se manifestă faţă de migranţii tineri și cei de vârstă medie (48,5% s-au referit la cei cu vârste de 18 --29 ani și 42,3% -- la cei de 30--44 ani); la fel, faţă de studenţii străini (62,7%) și refugiaţi (44,2%). (Anexa 1, tabelul 74.)

Au fost supuși unor tratamente inegale în Republica Moldova, în legătură cu originea lor etnică sau religia, 16,7% din respondenţi, incidenţa fi ind mai înaltă în rândul acelorași categorii menţionate la indicatorul precedent – ti-nerii și cei de vârstă medie, precum și studenţii. (Anexa 1, tabelul 77.)

Tratamente inadecvate faţă de străini din partea reprezentanţilor instituţi-ilor publice au fost sesizate de către 13,5% din respondenţi (prin tratament inadecvat presupunem o adresare lipsită de bunăvoinţă sau refuzul de a acorda un serviciu). Este atestată aceeași legătură cu vârsta respondentu-lui și cu studenţii, la fel ca în indicatorii precedenţi. (Anexa 1, tabelul 79.)

Și în fi nal, 15,5% dintre respondenţi au sesizat, fi e personal, fi e în rândul cunoscuţilor lor având același statut, cazuri de tratament inadecvat sau chiar comportament ilegal din partea poliţiei, ponderi sporite fi ind înre-gistrate în special în rândul studenţilor (31,4%). (Anexa 1, tabelul 81.)

Figura 34. Atitudini ostile și tratamente inegale faţă de străini în R. Moldova32,9%

16,7%13,5% 15,5%

Au resimţit atitudiniostile

Au fost supuși unortratamente inegale

Cunosc cazuri în carereprezentanţi ai

instituţiilor publice aurefuzat acordarea unui

serviciu pe motiv de etniesau religie

S-au confruntat cu cazuride tratament inegal sauilegal din partea poliţiei

La capitolul atitudini ostile, cel mai des asemenea situaţii parvin de la per-soane necunoscute în stradă (trecători). Totuși, pe locul doi ca și menţiuni se plasează reprezentanţii unor instituţii publice de menire socială (școli, spitale,

Page 118: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

118

magazine) – 26,4%. Dacă cumulăm acest procent cu procentul cazurilor decla-rate în care atitudini ostile au parvenit din partea reprezentanţilor autorităţilor publice (16,8%) și a reprezentanţilor legii (13,6%), constatăm că sfera publică este mediul în care cel mai des se produc atitudini ostile faţă de străini.

Figura 35. Cine manifestă atitudini ostile faţă de străini

4,1%

8,0%

12,0%

13,6%

16,8%

18,6%

26,4%

52,8%

Colegii de facultate

Colegii de muncă

Şoferii de taxi

Reprezentanţii legii

Reprezentanţii autorităţilor publice

Vecinii

Reprezentanţii altor instituţii (spitale, școli, magazine)

Trecătorii

Dacă e să ne referim la tratamente inegale, situaţia este asemănătoare, transportul public (44,8%) fi ind mediul cel mai des menţionat. Însă privite sumar, prevalează instituţiile publice – organele de stat (25,4%), instituţiile medicale (22,3%), instituţiile de învăţământ (16,6%) etc.

Figura 36. Locurile în care străinii sunt supuși unor tratamente inegale

0,4%

0,4%

2,6%

7,1%

11,5%

13,1%

13,6%

16,6%

22,3%

25,4%

44,8%

În cluburi de noapte

La închirierea unui apartament

În relaţiile cu vecinii

În magazine

În alte instituţii

În organele judiciare

La locul de muncă

În instituţia de învăţământ

În instituţii medicale

În autorităţile statului

În transportul public

Page 119: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

119

Diagrama de mai jos refl ectă formele de tratament inadecvat al imigranţi-lor din partea colaboratorilor poliţiei, cel mai des (54,1%) fi ind vorba des-pre insulte, grosolănii. Pe locul doi se plasează solicitările de mită, sesizate de peste o treime din respondenţi (37,7%). La fel, o frecvenţă sporită este înregistrată și în cazul verifi cărilor și a controalelor nejustifi cate (27,2%).

Figura 37. Tratamente inadecvate din partea poliţiei

9,6%

3,9%

4,4%

4,5%

7,7%

7,8%

9,0%

9,6%

12,2%

13,2%

27,2%

37,7%

54,1%

NŞ/NR

Cererea (plângerea) Dvs.nu a fost înregistrată oficial

Refuzul de a traduce protocolul în limba cunoscută de Dvs.

Încercări de a denatura fapte,de a falsifica documente

Indiferenţa poliţiei, refuzul de a ajuta

Brutalitate, utilizare excesivă a forţei

Restricţionare falsă a drepturilor

Reţineri nejustificate, detenţie

Sechestrare ilegală de obiecte, bani

Acuzaţii false privind activităţi ilicite

Verificări nejustificate, controlul lucrurilorpersonale, al buzunarelor

Cereri de mită

Grosolănii, insulte

Page 120: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

120

III.7. Victimizarea străinilor, cazuri de discriminare sau de crime bazate pe ură

Și, în fi nal, nivelul de victimizare a străinilor: 14,8% din respondenţi afi rmă că cunosc cazuri în care imigranţii au fost victime ale violenţei din cauza etniei/religiei, 6,1% – au fost personal victimizaţi, iar 5,9% – au fost victime ale unor infracţiuni în ultimele 12 luni (nu neapărat din cauza statutului de imigrant).

În special, rata de victimizare este înaltă în rândul studenţilor – 18,5%. (Anexa 1, tabelul 87.)

Figura 38. Victimizarea străinilor14,8%

6,1% 5,9%

Cunosc cazuri în care migranţiiau fost victime ale violenţei din

cauza etniei/naţionalităţii/religiei

Au fost victime ale violenţeilegate de provenienţa lor

etnică/religioasă

Au fost victime ale unorinfracţiuni în ultimele 12 luni

Jaful este infracţiunea căreia cel mai des îi cad victime străinii, pe parcursul ultimului an declarându-se victime ale jafului 3,9% din numărul total de respondenţi. Pe locul doi se plasează vânzarea produselor necalitative – 1,7%, restul tipurilor de infracţiuni acumulând ponderi mai mici de 1%.

Totodată, ponderea infracţiunilor motivate de statutul de imigrant variază de la un tip de infracţiune la altul. Infracţiunile cu cel mai mare procent al victimelor care apreciază că acestea s-au produs /au fost motivate de statutul de imigrant sunt furtul de obiecte personale în transportul public, extorcarea de bani, jaful la locuinţă, furtul sau jefuirea autovehiculelor, provocarea de leziuni corporale grave, frauda.

Page 121: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

121

Tabelul 3. Tipuurile de infracţiuni, aprecierile cu privire la motivarea acestora și gradul de raportare a acestor infracţiuni

% străinilor care au fost victime, pe tip de in-fracţiune

Probabilitatea sporită că in-

fracţiunea este motivată de sta-

tutul de străin

% infracţi-uni raporta-te la poliţie

Jaf 3,9% 37,3% 51,0%

Jaf la locuinţă 0,6% 77,8% 66,7%

Leziuni corporale grave 0,2% 66,7% 0,0%

Banditism (jaf armat) 0,3% 25,0% 0,0%

Violenţă sexuală 0,2% 33,3% 0,0%

Furt al autovehiculelor 0,3% 77,2% 22,9%

Jefuirea vehiculelor 0,5% 71,4% 57,1%

Furt de obiecte personale în transportul public 0,8% 83,0% 8,5%

Fraudă 0,6% 78,7% 53,4%

Extorcare de bani / cadouri pretinse de funcţionari 0,7% 80,4% 0,0%

Șantaj / extorcare de fonduri 0,4% 62,7% 18,6%

Vânzare de produse necalitative 1,7% 44,5% 23,8%

Sursa: Sondajul de opinie în rândul străinilor

Page 122: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

122

IV. Gradul de informare a străinilor cu privire la domeniul integrării

În fi nal, constatăm că străinii în R. Moldova sunt mai degrabă neinformaţi despre acţiunile statului în direcţia integrării străinilor. Doar 28,1% din res-pondenţi știu despre existenţa Legii cu privire la integrarea străinilor, actul și instrumentul principal în domeniu.

Figura 39. Informarea străinilor despre existenţa Legii cu privire la integrarea străinilor

Știu despre existenţa

legii; 28,1%

Nu știu despre

existenţa

Totodată, o mare parte a respondenţilor apreciază pozitiv felul în care stră-inilor în R. Moldova le sunt asigurate condiţiile de integrare, și doar unul din zece (11,9%) susţine că este lipsit de careva condiţii în acest sens.

Figura 40. Aprecierea gradului de asigurare a condiţiilor de integrare a imigranţilor în Republica Moldova

20,0%

32,8%

17,5%

11,9%

17,8%

În mare măsură În măsură limitată Într-o măsurănesemnificativă

Nu sunt delocasigurate condiţii

NȘ/NR

Page 123: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

123

V. Sistemul de criterii de monitorizare a eficienţei politicilor de integrare a străinilor

Pentru o politică efi cientă de integrare a străinilor, eforturile depuse de instituţiile statului trebuie să fi e încadrate într-un cadru logic comun și coordonate în mod complex. Republica Moldova, precum am menţionat în acest studiu, a asigurat un cadru legal complex care vizează domeniul respectiv. Totodată, pentru a asigura politici efi ciente, care să facă faţă schimbărilor în timp ale situaţiei în domeniul imigraţiei, este necesar un mecanism de monitorizare și evaluare a stării de lucruri și a impactului politicilor. Așa cum politica în domeniul migraţiei este o parte integrantă a politicii sociale, acestea trebuie să corespundă mai multor criterii:1. concentrarea pentru a rezolva o problemă socială;2. asigurarea acoperirii contingentului vizat de această politică;3. asigurarea cu resurse fi nanciare și organizaţionale.

Totodată, politica statului R. Moldova în domeniul integrării străinilor nu vizează adoptarea unor programe distincte, orientate exclusiv spre imi-granţi, ci este parte integrantă a politicilor asigurate pe domenii (ocrotirea sănătăţii, educaţie, protecţie socială, ocrotirea ordinii de drept etc.). De aceea monitorizarea stării de lucruri în ceea ce privește integrarea străini-lor trebuie de asemenea să se regăsească, ca indicator distinct, în sisteme-le de evaluare a efi cienţei instituţiilor statului.

Evaluarea efi cienţei unei politici trebuie realizată în mod complex, astfel încât să refl ecte nu doar parametrii de realizare a unor acţiuni planifi ca-te, ci și impactul fi nal al politicilor, în cazul de faţă nivelul de integrare a străinilor. În timp, este necesară o bază de evidenţă solidă, care să refl ecte sistematic și periodic indicatorii evoluţiei situaţiei în diferite domenii.

Pornind de la defi niţia integrării, care a stat la baza formulării modului de abordare în această lucrare, colectivul de autori vine cu propunerea unui set minim de indicatori, care ar oferi o imagine de ansamblu cu privire la integrarea străinilor și ar refl ecta cel puţin indirect efi cienţa politicilor în acest domeniu.

Page 124: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

124

În domeniul accesului străinilor la cetăţenie, efi cienţa politicilor poate fi evaluată în baza:– numărului de persoane care își dobândesc cetăţenia în raport cu nu-

mărul de solicitări;– numărului de persoane cărora li s-a acordat dreptul de ședere permanen-

tă sau temporară și dreptul la muncă, în raport cu numărul de solicitări;– duratei procedurilor de documentare și claritatea solicitărilor în acest

sens;– incidenţei cazurilor de discriminare în domeniul respectiv.

În domeniul ocupării străinilor pe piaţa muncii, trebuie să fi e monitorizate:– nivelul de ocupare și cel de șomaj în rândul străinilor;– caracteristicile ocupării (sectoare, ocupaţii) corelate cu caracteristicile

de pregătire profesională;– incidenţa cazurilor de discriminare în domeniul respectiv.

În domeniul educaţiei, urmează să fi e monitorizate:– structura străinilor după nivelul de studii;– condiţiile de echivalare și recunoaștere a actelor de studii;– ratele de înrolare a copiilor străinilor în învăţământ la nivelele cores-

punzătoare vârstei; – accesul la programele de studiere a limbii de stat;– nivelul de accesare a acestor programe;– nivelul de cunoaștere a limbii de stat;– incidenţa cazurilor de discriminare în domeniul învăţământului.

În domeniul ocrotirii sănătăţii:– accesarea serviciilor medicale de către străini;– accesibilitatea serviciilor de ocrotire a sănătăţii pentru străini;– autoevaluarea stării de sănătate;– incidenţa cazurilor de discriminare în domeniul respectiv.

Pentru refl ectarea accesului străinilor la spaţiul locativ, urmează a fi moni-torizate:

Page 125: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

125

– mărimea spaţiului locativ (suprafaţă locuibilă) per membru al gospo-dăriei;

– ponderea persoanelor fără spaţiu locativ;– accesul la programe de locuinţe sociale;– posibilitatea unei alegeri libere a locului de trai;– incidenţa cazurilor de discriminare în domeniul respectiv.

Crime bazate pe ură:– incidenţa crimelor bazate pe ură comise împotriva străinilor;– asigurarea unei evidenţe a crimelor bazate pe ură.

Page 126: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

126

Concluzii și recomandări privind îmbunătăţirea politicilor publice ce vizează integrarea străinilor, combaterea discriminării și a criminalităţii bazate pe ură

În cele două decenii de după obţinerea independenţei, Republica Moldo-va nu s-a remarcat prin fl uxuri de imigrare foarte pronunţate. Raportat la numărul populaţiei ţării, numărul imigranţilor a fost unul nesemnifi cativ. În plus, sporul migratoriu practic în toată perioada respectivă a fost unul negativ, numărul emigrărilor depășind numărul imigrărilor.

Însă ultimii 4–5 ani înregistrează schimbări esenţiale ale trendului, în di-recţia reducerii emigrărilor și a sporirii imigrărilor, iar în anul 2012, pentru prima dată este înregistrat un spor migratoriu pozitiv.

Creșterea vizibilă a numărului de imigranţi din ultimii ani indică, pentru viitorul apropiat, impunerea pe agenda politică și socială a subiectului in-tegrării străinilor în R. Moldova. Pe viitor, pe fundalul apropierii R. Moldova de UE și al facilitării circulaţiei, ţara noastră va deveni foarte atractivă ca și o punte de trecere către ţările UE. Acest lucru ar atrage fl uxuri tot mai mari de solicitanţi de cetăţenie moldovenească. De aceea deja astăzi sunt necesare elaborări de viziuni și politici de ansamblu în domeniul respectiv.

Totodată, este necesar să se elaboreze un cadru logic de monitorizare complexă, care să refl ecte evoluţia stării de lucruri în domeniul inte-grării străinilor, acoperind toate sferele vieţii sociale, care să conţină întregul spectru de indicatori specifi ci, inclusiv indicatorii de impact al politicilor.

La momentul actual, legislaţia Republicii Moldova nu conţine restricţii pri-vind drepturile străinilor afl aţi pe teritoriul ţării, cu excepţia celor politice, și îi echivalează în drepturi pe străinii afl aţi legal în ţara noastră cu cetăţenii Republicii Moldova.

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în ajusta-rea cadrului normativ din domeniul migraţiei la standardele internaţiona-le, dar și în realizarea unei strategii comprehensive în domeniul migraţiei și al integrării imigranţilor.

Page 127: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

127

Adoptarea Legii privind integrarea străinilor în Republica Moldova consti-tuie un prim pas important în realizarea procesului de integrare a străinilor în societatea gazdă.

Studiul demonstrează că, cel puţin în prezent, nu poate fi pusă în discuţie o eventuală „explozie” de solicitări de cetăţenie. Ceva mai puţin de jumă-tate din străinii incluși în studiu declară că planifi că să solicite cetăţenia R. Moldova sau se afl ă în proces de dobândire a acesteia.

În ultima perioadă au fost realizate mai multe acţiuni pentru a facilita și a simplifi ca procedurile de eliberare a actelor pentru cetăţenii străini. În general, în baza percepţiilor declarate de respondenţi, setul de cerinţe pentru acordarea cetăţeniei și documentarea străinilor în general nu este un factor care ar restricţiona sau ar încălca drepturile acestora. Totodată, se constată că deși cadrul legal privind integrarea străinilor a fost fortifi cat, în percepţia persoanelor intervievate mai există restanţe privind comuni-carea acestor reglementări.

Având în vedere multiplele modifi cări efectuate în legislaţia din do-meniul migraţiei în ultima perioadă, se recomandă intensifi carea eforturilor pentru asigurarea schimbului efi cient și continuu de infor-maţii cu privire la legislaţia în domeniul imigraţiei și a integrării stră-inilor, atât între instituţiile publice din domeniu, cât și între instituţii și benefi ciari.

De asemenea, este oportună organizarea de instruiri în domeniul aplicării legislaţiei cu privire la integrarea străinilor, a standardelor internaţionale privind asigurarea egalităţii, destinate angajaţilor instituţiilor publice, organelor de drept și organizaţiilor neguverna-mentale din domeniul vizat.

Odată egalaţi în drepturi cu cetăţenii ţării, străinii din R. Moldova sunt prote-jaţi de legislaţia naţională care reglementează fi ecare domeniu particular.

În domeniul ocupării forţei de muncă, instituţiile de resort sunt menite să ofere o serie de servicii speciale străinilor benefi ciari de programe de in-tegrare. La prima vedere, comparaţia cu populaţia locală indică lipsa unor semne care ar indica dezavantajarea străinilor pe piaţa muncii. Ratele de

Page 128: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

128

ocupare a străinilor în R. Moldova sunt similare cu cele ale populaţiei loca-le. Totodată, există câteva momente de îngrijorare:1. O parte din străinii incluși în studiu sunt migranţi în scop de muncă.

Excluzând această categorie din comparaţie, constatăm că rata de ocupare în rândul străinilor este cu 10% mai joasă decât în rândul po-pulaţiei locale.

2. Rata de ocupare a străinilor în mediul rural este de două ori mai mică decât cea a întregii populaţii din mediul rural. Acest lucru este deter-minat de interdicţia de a deţine în proprietate pământuri agricole.

3. Diferenţa între ratele de ocupare este și mai dramatică dacă luăm în considerare că imigranţii, comparativ cu populaţia locală, au în gene-ral un nivel de studii mult mai înalt, fi ind în mediu și mai tineri.

Astfel, constatăm că potenţialul de forţă de muncă al străinilor, de altfel cali-fi cată, nu este valorifi cată pe deplin. Situaţia impune eforturi mai masive din partea instituţiilor de resort în vederea încadrării străinilor în piaţa muncii din R. Moldova. În prezent aportul acestora nu se face resimţit, majoritatea imigranţilor ocupaţi reușind angajarea prin forţe proprii.

O atenţie sporită trebuie acordată refugiaţilor, afectaţi în măsură mult mai mare de șomaj decât celelalte categorii (25,1% dintre șomeri, faţă de 5,6% în rândul populaţiei locale și 9,7% în total în rândul stră-inilor). Cheia reușitei în combaterea șomajului este pusă foarte clar în evidenţă în acest studiu. Principala cauză a nereușitei în angaja-re este necunoașterea limbii de stat, lucru care diminuează impactul cursurilor de recalifi care sau sporire a califi cării, de care au benefi ciat 10,6% dintre străinii șomeri.

Totodată, trebuie să menţionăm nivelul sporit de satisfacţie în raport cu serviciile acordate străinilor de ANOFM, ceea ce vorbește despre faptul că eforturile în domeniul plasării străinilor pe piaţa muncii trebuie ori-entate spre sporirea numărului de străini benefi ciari de asistenţă din partea ANOFM, și nu spre regândirea programelor în sine.

Nivelul scăzut de cunoaștere a limbilor de circulaţie pe teritoriul R. Moldo-va reprezintă o problemă nu doar pe piaţa muncii, ci în general pentru in-tegrarea străinilor și în această direcţie trebuie intensifi cate eforturile po-

Page 129: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

129

liticilor de integrare. Patru din zece străini nu cunosc limba de stat, 23,6% nu cunosc limba rusă, iar circa 8% – niciuna din aceste două limbi.

În pofi da nivelului scăzut de cunoaștere a limbilor, foarte puţini dintre stră-inii intervievaţi au benefi ciat de cursurile de studiere a limbii de stat. Toto-dată, cauza principală de nefrecventare a acestor cursuri ar fi că străinii nu sunt informaţi despre această oportunitate, ceea ce impune recomanda-rea de a mediatiza mai pe larg subiectul.

La capitolul cuprindere în învăţământ, studiul refl ectă lipsa unor semne negative, ratele de cuprindere în cazul copiilor străinilor sunt la nivelul ce-lor înregistrate la nivel naţional.

Actualmente, cetăţenii străini sunt puși în condiţii de egalitate cu cetăţenii Republicii Moldova în ceea ce privește atât drepturile, cât și obligaţiile în do-meniul asistenţei medicale. Marea majoritate a străinilor intervievaţi (75,3%) care au benefi ciat de servicii medicale pe teritoriul R. Moldova declară nu au întâmpinat careva probleme. În restul cazurilor, problemele întâmpinate nu sunt specifi ce străinilor, fi ind raportate și de restul populaţiei.

Totodată, în pofi da obligativităţii asigurării medicale conform legislaţiei R. Moldova, rata de acoperire a acesteia în rândul străinilor este de doar 57,1%. În special, este scăzută rata de acoperire în rândul refugiaţilor, doar 39% dintre aceștia având poliţa de asigurare. Aici însă trebuie notat gra-dul scăzut de informare privind drepturile refugiaţilor, aceștia intrând în categoria de persoane asigurate din contul statului imediat ce sunt incluși într-un program de integrare.

Specifi cul străinilor constă în rata sporită a asigurărilor pe cont propriu (când poliţa este procurată direct), pe când în restul populaţiei majoritatea persoanelor se asigură prin intermediul angajatorului.

Pe lângă motivele tipice de renunţare la asigurarea medicală (persoana nu are nevoie de servicii medicale, poliţa medicală este costisitoare), 16% dintre străinii care nu sunt asiguraţi în R. Moldova deţin asigurarea unui alt stat.

La capitolul asigurare cu spaţiu locativ, legislaţia privind integrarea străinilor prevede, pentru benefi ciarii programelor de integrare care nu au mijloace de întreţinere, posibilitatea de a benefi cia de cazare în spaţii special amenajate,

Page 130: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

130

destinate acestui scop, instituţii care se afl ă în administrarea Biroului migra-ţie și azil. În prezent, în Republica Moldova funcţionează un singur Centru de cazare, destinat cazării temporare a solicitanţilor de azil și a benefi ciarilor unei forme de protecţie. În total, benefi ciază de susţinere din partea statului în asigurarea cu spaţiu locativ 5,5% din străinii incluși în studiu, iar o treime închiriază locuinţa pe cont propriu. Per total, circa 20% din străinii incluși în studiu declară nevoia de a fi susţinuţi de stat în asigurarea cu spaţiu locativ.

Studiul constată un nivel sporit al incidenţei tratamentelor discriminatorii, manifestate de populaţia locală faţă de străini. Străinii sunt deseori deza-vantajaţi faţă de cetăţenii R. Moldova la închirierea spaţiului locativ, fi e prin acordarea priorităţii cetăţenilor la darea în chirie a spaţiului, și nu străinilor, fi e prin tendinţa de a acorda străinilor spaţii cu chirie la preţuri mai înalte. De aceea este oportună dezvoltarea unor modalităţi de protecţie a străini-lor în faţa tratamentelor discriminatorii pe piaţa privată a locuinţelor.

În domeniul combaterii discriminării și al crimelor bazate pe ură actul re-glementator îl constituie Legea cu privire la asigurarea egalităţii nr. 121 din 25.05.2012, care are drept scop prevenirea și combaterea discrimină-rii, precum și asigurarea egalităţii tuturor persoanelor afl ate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală și alte sfere ale vieţii. Aceasta acoperă motivele de discriminare pe criterii de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vâr-stă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică și orice alt criteriu similar.

Pe parcursul anului 2013, au fost instrumentate 6 cauze penale legate de ura socială, niciunul din aceste cazuri nefi ind de natură să victimizeze vre-un cetăţean străin în mod personal. Interviurile cu reprezentanţii institu-ţiilor statului au evidenţiat lipsa formării profesionale a responsabililor de prevenirea și combaterea criminalităţii motivate de ură. De regulă, poli-ţia, organele de urmărire penală și procuratura investighează cazurile în privinţa străinilor conform procedurii generale, acestea nefi ind califi cate drept incidente motivate de ură.

Per total, străinii apreciază înalt gradul de toleranţă manifestat de popu-laţia locală faţă de străini. Totuși, fi ecare al treilea respondent a declarat că s-a confruntat cu atitudini ostile faţă de propria persoană, motivate de statutul lui de imigrant în Moldova, iar circa 17% apreciază că au fost

Page 131: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

131

supuși unor tratamente inegale din același motiv. În special, trebuie să se atragă atenţia asupra combaterii cazurilor de tratament inegal în prestarea serviciilor publice din sistemul educaţional, de ocrotire a sănătăţii, din poliţie, care au o incidenţă mai mare chiar decât cazurile de tratament discriminatoriu manifestat de populaţie.

De asemenea, se recomandă cultivarea unui climat favorabil integrării cetăţenilor străini din partea populaţiei prin campanii de sensibilizare a populaţiei asupra benefi ciilor migraţiei, cu accent pe valorifi carea po-tenţialului uman, pe impactul pozitiv și contribuţia cetăţenilor străini pentru societatea moldovenească, promovarea principiilor toleranţei și respectului faţă de cetăţenii străini și la nivelul discursurilor publice.

Relevantă în acest context ar fi facilitarea interacţiunilor culturale în-tre cetăţenii străini și societatea gazdă, care să permită o mai bună cunoaștere reciprocă a celor două părţi.

La capitolul victimizare, a fost înregistrată o rată mai scăzută în rândul stră-inilor decât în populaţia la nivel naţional. Din totalul celor intervievaţi, în ultimele 12 luni au fost victime ale unor infracţiuni 5,9% de străini. Este evi-denţiată incidenţa victimizării în rândul studenţilor străini – 18,5%.

Totodată, rezultatele studiului arată că victimele și martorii infracţiunilor motivate de ură sunt reticenţi în ceea ce privește raportarea acestora fi e autorităţilor abilitate cu aplicarea legii, fi e sistemului de justiţie penală.

Articolele din Codul penal care stabilesc drept circumstanţe agravante ura socială, naţională, rasială sau religioasă nu protejează alte categorii de persoane după anumite criterii conforme cu standardele europene și in-ternaţionale, cum ar fi dizabilitatea, orientarea sexuală etc. Astfel, în multe cazuri crimele bazate pe un alt criteriu decât cele prevăzute de lege ar pu-tea fi califi cate în baza Codului contravenţional sau în baza unor infracţiuni clasice, cum ar fi articolul 287 din Codul penal ”Huliganismul”.

Din acest considerent, recomandăm modifi carea prevederilor în cau-ză, care ar trebui să conţină și criteriile enunţate mai sus, conforme cu standardele dreptului internaţional.

Page 132: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

132

ANEXA 1. Rezultatele sondajului în rândul străinilor

Tabel 1. Structura eșantionului ...........................................................................................................136Tabel 2. Vă rugăm să indicaţi, în Republica Moldova Dvs. sunteţi în calitate de...? ..........136Tabel 3. Care este scopul șederii Dvs. pe teritoriul Republicii Moldova? .............................137Tabel 4. Vă rugăm să indicaţi statutul de ședere în Republica Moldova ..............................138Tabel 5. Cât timp a durat procedura de obţinere a certifi catului? ..........................................139Tabel 6. Cu ce difi cultăţi v-aţi confruntat în procesul de obţinere a permisiunii? ............140Tabel 7. Aveţi sau nu nevoie de extinderea statutului de ședere în Republica Moldova? ....................................................................................................................................141Tabel 8. Intenţionaţi să rămâneţi în Republica Moldova cu statut de ședere permanentă? .............................................................................................................................142Tabel 9. În baza căror criterii v-a fost oferit permisul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova? ...............................................................................................................143Tabel 10. Care este ocupaţia Dvs. de bază în prezent? La momentul actual Dvs. ...............144Tabel 11. În timpul Dvs. liber lucraţi undeva? ..................................................................................145Tabel 12. Cum aţi reușit să vă încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova? ............146Tabel 13. Ce statut deţineţi la locul de muncă? ...............................................................................147Tabel 14. La locul de muncă actual, sunteţi angajat ofi cial (pentru antreprenori – sunteţi ofi cial înregistrat ca antreprenor)? .....................................................................148

Tabel 15. De ce domeniu ţine locul Dvs. de muncă actual? ........................................................149Tabel 16. De ce domeniu ţine locul Dvs. de muncă actual? ........................................................150Tabel 17. Ce funcţie deţineţi la locul actual de muncă? ...............................................................151Tabel 18. Lucraţi conform studiilor deţinute? ..................................................................................152Tabel 19. Aţi dori să fi avut un loc de muncă începând de săptămâna trecută? .................152Tabel 20. Aţi fi de acord să vă angajaţi în cursul următoarelor 15 zile, dacă aţi avea ocazia? ..............................................................................................................153Tabel 21. Aţi căutat un loc de muncă în decursul ultimelor 4 săptămâni? ............................153Tabel 22. Aţi utilizat vreodată, în Republica Moldova, următoarele modalităţi de căutare a unui loc de muncă? .......................................................................................154Tabel 23. Aţi utilizat vreodată, în Republica Moldova, următoarele modalităţi de căutare a unui loc de muncă? .......................................................................................155Tabel 24. De ce, în opinia Dvs., nu puteţi găsi un loc de muncă? Indicaţi motivul care se potrivește cel mai bine situaţiei Dvs. .................................................................156

Page 133: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

133

Tabel 25. De ce, în opinia Dvs., nu puteţi găsi un loc de muncă? Indicaţi motivul care se potrivește cel mai bine situaţiei Dvs. .................................................................157Tabel 26. De ce nu aţi căutat un loc de muncă? ..............................................................................158Tabel 27. Care este salariul minim pentru care aţi fi de acord să munciţi? ............................159Tabel 28. De când vă afl aţi în Republica Moldova, aţi urmat careva cursuri de recalifi care sau de ridicare a nivelului de califi care? .............................................159Tabel 29. Aţi dori să urmaţi cursuri de recalifi care sau de ridicare a nivelului de califi care? ..............................................................................................................................160Tabel 30. V-aţi adresat vreodată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă? ...160Tabel 31. Sunteţi mulţumit(ă) de serviciile oferite de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă? ..................................................................................................................161Tabel 32. Aţi fost ajutat la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă? ....................162Tabel 33. Indicaţi, vă rog, motivele neadresării la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă a Republicii Moldova .........................................................................163Tabel 34. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................164Tabel 35. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................165Tabel 36. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................166Tabel 37. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................167Tabel 38. Cât de bine posedaţi limbile de mai jos? ........................................................................168Tabel 39. Ajungând în Republica Moldova, aţi participat la următoarele forme de studiere a limbii?................................................................................................................169Tabel 40. De ce nu aţi urmat cursuri de studiere a limbii de stat? ............................................170Tabel 41. De ce nu aţi urmat sesiunea de adaptare socio-culturală? ......................................171Tabel 42. Indicaţi nivelul Dvs. actual de studii .................................................................................172Tabel 43. Aţi făcut studii la vreuna din instituţiile de învăţământ din Republica Moldova? ....................................................................................................................................173Tabel 44. În Republica Moldova, aveţi în grija Dvs. … ..................................................................174Tabel 45. Dacă DA, studiază ei conform vârstei lor în instituţia de învăţământ? .................175Tabel 46. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................176Tabel 47. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................177Tabel 48. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................178Tabel 49. Aţi folosit serviciile medicale oferite de instituţiile medicale din Republica

Moldova? ....................................................................................................................................179Tabel 50. V-aţi confruntat cu careva difi cultăţi în instituţiile medicale de stat? ..................180

Page 134: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

134

Tabel 51. V-aţi confruntat cu careva difi cultăţi în instituţiile medicale de stat? ..................181Tabel 52. Aveţi poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală? ..................................182Tabel 53. Dacă aveţi poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cum aţi obţinut-o? ...................................................................................................................183Tabel 54. De ce nu aţi procurat o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală?....................................................................................................................................184Tabel 55. De ce nu aţi procurat o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală?....................................................................................................................................185Tabel 56. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................186Tabel 57. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................187Tabel 58. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................188Tabel 59. În opinia Dvs., cetăţenilor le este asigurată libertatea de circulaţie și alegerea locului de trai? ........................................................................................................189Tabel 60. Cine este proprietarul locuinţei în care staţi în momentul de faţă? ......................190Tabel 61. În prezent, aveţi nevoie de susţinere din partea statului în ceea ce privește

asigurarea cu locuinţă? ..........................................................................................................191Tabel 62. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................192Tabel 63. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii .............................................193Tabel 64. Dvs. planifi caţi să solicitaţi cetăţenia Republicii Moldova? ......................................194Tabel 65. Cu ce difi cultăţi v-aţi confruntat în încercarea de a obţine cetăţenia Republicii Moldova? ...............................................................................................................195Tabel 66. Cum apreciaţi nivelul de accesibilitate a cetăţeniei moldovenești pentru Dvs.? ...............................................................................................................................196Tabel 67. Conform legislaţiei privind cetăţenia Republicii Moldova, aceasta se poate acorda în caz de… În opinia Dvs., în ce măsură este rezonabil acest termen? .....197Tabel 68. Conform legislaţiei, cetăţenia Republicii Moldova poate fi acordată în

următoarele condiţii ... În ce măsură, în opinia Dvs., aceste condiţii sunt rezonabile și fezabile? ............................................................................................................198

Tabel 69. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de zi? ............199Tabel 70. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de zi? ............200Tabel 71. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de noapte? ....201Tabel 72. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de noapte? ....202Tabel 73. În ce măsură credeţi că atitudinea populaţiei locale faţă de străini poate

fi numită tolerantă? Sub toleranţă înţelegem răbdarea și respectul pentru

Page 135: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

135

oamenii de altă religie, origine etnică, având alte comportamente și tradiţii etc. ..................................................................................................................................203Tabel 74. Aţi observat atitudini ostile faţă de Dvs. (ca migrant) pe teritoriul Republicii

Moldova? ....................................................................................................................................204Tabel 75. Cine anume a manifestat o astfel de atitudine faţă de Dvs. în Republica

Moldova? ....................................................................................................................................205Tabel 76. Cum înţelegeţi termenul de “discriminare”? ..................................................................206Tabel 77. Aţi fost supus(ă) unui tratament inegal în Republica Moldova în legătură cu originea Dvs. etnică sau cu religia? .............................................................................207Tabel 78. Vă rugăm să indicaţi domeniile vieţii în care v-aţi confruntat cu cazuri de

tratament inegal ......................................................................................................................208Tabel 79. Cunoașteţi cazuri în care reprezentanţi ai instituţiilor publice (funcţionari

publici, școli, departamentul de locuinţe/sel, instanţe de judecată etc.) s-au comportat faţă de migranţi răuvoitor, au refuzat să-i ajute din cauza etniei sau religiei? ....................................................................................................................209Tabel 80. Vă rugăm să indicaţi, reprezentanţii căror autorităţi ale Republica Moldova v-au tratat cu neglijenţă ori v-au refuzat ajutorul? ......................................................210Tabel 81. Dvs. sau cunoscuţi ai Dvs. s-au confruntat vreodată cu tratament inegal sau

ilegal din partea poliţiei Republicii Moldova? ...............................................................211Tabel 82. Cum s-au manifestat asemenea acţiuni din partea poliţiei? ....................................212Tabel 83. Cum înţelegeţi termenul de „crimă bazată pe ură”? ...................................................213Tabel 84. Cunoașteţi cazuri în care migranţi din Republica Moldova au fost victime ale

violenţei anume din cauza etniei/ naţionalităţii/religiei lor? ...................................214Tabel 85. Dvs. aţi fost victimă a violenţei în legătură cu originea Dvs. etnică/religia în

Republica Moldova? ...............................................................................................................214Tabel 86. Aţi încercat să vă apăraţi drepturile, să vă adresaţi cu plângeri în legătură cu

atitudini necorespunzătoare/ încălcări ale drepturilor Dvs.?...................................215Tabel 87. Aţi fost victimă a unor infracţiuni în ultimele 12 luni? ...............................................216Tabel 88. Dacă da, victimă a căror din următoarele infracţiuni aţi fost în ultimile 12 luni? ........................................................................................................................................217Tabel 89. Dacă da, victimă a căror din următoarele infracţiuni aţi fost în ultimile 12 luni? ........................................................................................................................................218Tabel 90. Credeţi că acest lucru s-a întâmplat din motivul că sunteţi cetăţean străin? ....219Tabel 91. Spuneţi, vă rog, aţi înștiinţat poliţia despre ele? ..........................................................220

Page 136: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

136

Tabel 1. Structura eșantionului

Număr %

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 157 24,4%30-44 ani 70 36,2%45-59 ani 52 26,2%60+ ani 20 13,2%

Sexul imigrantului:Masculin 208 62,7%Feminin 91 37,3%

Perioada de trai în RM:

Un an 75 25,2%2-3 ani 110 31,9%4-5 ani 50 9,0%6 ani sau mai mult 64 33,9%

Tipul imigrantului:Refugiat 38 13,0%Student 118 7,9%Alte categorii 143 79,1%

Tabel 2. Vă rugăm să indicaţi, în Republica Moldova Dvs. sunteţi în calitate de...?

Cetăţean străin

Persoană fără

cetăţenie

Mi-e difi cil să răspund

Total 92,3% 7,2% ,6%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 92,2% 5,5% 2,3%30-44 ani 92,1% 7,9%45-59 ani 91,4% 8,6%60+ ani 94,6% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 91,4% 7,7% ,9%Feminin 93,8% 6,2%

Perioada de trai în RM:

Un an 89,2% 8,6% 2,2%2-3 ani 93,7% 6,3%4-5 ani 97,8% 2,2%6 ani sau mai mult 91,7% 8,3%

Tipul imigrantului:

Refugiat 60,8% 34,9% 4,2%Student 90,0% 10,0%Alte categorii 97,7% 2,3%

Page 137: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

137

Tabe

l 3. C

are

este

sco

pul ș

eder

ii D

vs. p

e te

ritor

iul R

epub

licii

Mol

dova

?

Activitatea de antreprenor

Încadrarea în câmpul muncii

Studii

Reîntregirea familiei

Activităţi umanitare sau religioase

Tratament

Refugiat

Altceva (indicaţi)

Tota

l4,

6%21

,3%

8,3%

50,3

%1,

3%,5

%13

,0%

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i1,

8%14

,2%

32,2

%37

,2%

14,7

%30

-44

ani

6,5%

26,1

%,7

%47

,3%

1,6%

17,7

%45

-59

ani

4,1%

26,5

%,3

%59

,2%

2,0%

7,8%

60+

ani

5,4%

10,9

%,8

%65

,1%

5,4%

6,9%

5,4%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

6,6%

20,7

%10

,7%

42,6

%2,

1%16

,1%

1,1%

Fem

inin

1,2%

22,2

%4,

2%63

,3%

1,4%

7,7%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an2,

3%22

,5%

6,0%

40,3

%2,

1%26

,7%

2-3

ani

1,4%

25,5

%12

,7%

42,9

%4,

1%13

,5%

4-5

ani

12,5

%4,

8%27

,2%

52,4

%3,

1%6

ani s

au m

ai m

ult

7,2%

20,9

%,8

%64

,1%

5,0%

2,1%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

100,

0%St

uden

t10

0,0%

Alt

e ca

tego

rii

5,8%

27,0

%63

,9%

1,7%

,7%

,9%

Page 138: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

138

Tabe

l 4. V

ă ru

găm

indi

caţi

stat

utul

Dvs

. de

șede

re în

R. M

oldo

va

Perm

is

de ș

eder

e pe

rman

entă

Рerm

is d

e în

cadr

are

în c

âmpu

l m

unci

i

Perm

is

de ș

eder

e te

mpo

rară

Perm

is

de ș

eder

e te

mpo

rară

și

de în

cadr

are

în c

âmpu

l m

unci

i

Trim

iter

e/Ce

rtifi

cat

pent

ru

solic

itar

ea

prot

ecţi

ei

Tota

l25

,2%

1,0%

59,1

%9,

6%5,

1%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i8,

3%1,

8%76

,1%

7,1%

6,8%

30-4

4 an

i15

,1%

66,3

%12

,3%

6,3%

45-5

9 an

i42

,7%

2,0%

43,2

%7,

4%4,

7%60

+ an

i49

,7%

39,5

%10

,9%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

19,7

%,9

%63

,0%

11,2

%5,

2%Fe

min

in34

,5%

1,2%

52,5

%6,

8%5,

1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an21

,6%

49,0

%16

,5%

12,8

%2-

3 an

i4,

1%1,

4%82

,9%

9,3%

2,4%

4-5

ani

17,6

%5,

9%76

,4%

6 an

i sau

mai

mul

t49

,8%

39,6

%7,

2%3,

4%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

20,1

%30

,1%

14,3

%35

,5%

Stud

ent

5,3%

94,7

%A

lte

cate

gori

i28

,2%

1,2%

60,1

%9,

8%,7

%

Page 139: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

139

Tabel 5. Cît timp a durat procedura de obţinere a certifi catului?

Mean Median Std Deviation

Total 39 30 30

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 42 30 2430-44 ani 40 30 3245-59 ani 39 30 3660+ ani 33 30 22

Sexul imigrantului:

Masculin 40 30 32Feminin 37 30 27

Perioada de trai în RM:

Un an 45 30 412-3 ani 40 30 284-5 ani 47 30 286 ani sau mai mult 32 30 23

Tipul imigrantului:

Refugiat 62 30 58Student 41 30 23Alte categorii 35 30 22

Page 140: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

140

Tabe

l 6. C

u ce

difi

cultă

ţi v-

aţi c

onfr

unta

t în

proc

esul

de

obţin

ere

a pe

rmis

iuni

i?

Nu am avut difi cultăţi

Refuz nejustifi cat în obţinerea permisiunii

Durata procedurii

Costul înalt pentru ob-ţinerea unui permis sau a altor acte necesareNivelul înalt al corupţi-ei în instituţiile respon-sabile de eliberarea documentelor

Numărul mare de documente necesare

Nu cunosc limba

Rândul mare

Puţină informaţie

Alta

NȘ/NR

Tota

l54

,8%

2,2%

24,0

%8,

6%3,

5%17

,7%

1,0%

1,8%

3,6%

5,4%

2,8%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i57

,4%

,3%

22,5

%10

,1%

2,7%

15,5

%1,

8%5,

8%1,

4%30

-44

ani

50,3

%2,

1%22

,5%

3,3%

1,9%

20,3

%1,

6%4,

9%4,

9%6,

5%1,

6%45

-59

ani

55,3

%5,

4%25

,8%

16,3

%8,

2%19

,7%

4,1%

6,1%

4,1%

60+

ani

61,2

%27

,1%

5,4%

10,9

%5,

4%6,

3%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

55,2

%2,

4%23

,7%

7,1%

5,4%

16,0

%,9

%1,

9%1,

9%4,

7%2,

8%Fe

min

in54

,1%

2,0%

24,4

%11

,3%

,2%

20,6

%1,

2%1,

6%6,

4%6,

5%2,

9%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an68

,1%

4,4%

15,7

%8,

5%,3

%10

,4%

2,3%

4,5%

2-3

ani

58,0

%18

,3%

4,7%

4,6%

11,8

%1,

9%3,

7%3,

7%5,

0%5,

5%4-

5 an

i36

,4%

,7%

45,3

%12

,5%

2,9%

38,8

%4,

8%5,

9%6

ani s

au m

ai

mul

t46

,7%

3,2%

29,8

%11

,4%

4,9%

23,1

%1,

7%5,

3%6,

3%3,

2%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

71,2

%8,

5%5,

6%4,

2%8,

5%2,

1%St

uden

t59

,4%

,8%

15,3

%12

,6%

9,0%

15,3

%1,

6%2,

1%A

lte

cate

gori

i51

,6%

1,4%

27,9

%8,

9%3,

5%19

,5%

1,3%

2,3%

4,5%

6,7%

3,0%

Page 141: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

141

Tabel 7. Aveţi sau nu nevoie de extinderea statutului de ședere în Republica Moldova?

Da Nu NȘ/NRTotal 83,8% 15,4% ,8%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 58,5% 41,3% ,3%30-44 ani 96,8% 3,2%45-59 ani 89,8% 10,2%60+ ani 82,9% 11,7% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 83,6% 16,3% ,1%Feminin 84,1% 13,9% 1,9%

Perioada de trai în RM:

Un an 77,8% 22,0% ,3%2-3 ani 84,4% 15,6%4-5 ani 76,4% 23,6%6 ani sau mai mult 89,7% 8,2% 2,1%

Tipul imigrantului:

Refugiat 90,7% 9,3%Student 21,0% 78,2% ,8%Alte categorii 89,3% 9,8% ,9%

Page 142: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

142

Tabel 8. Intenţionaţi să rămâneţi în R. Moldova cu statut de ședere permanentă?

Da NuNu

m-am decis

Acest lucru depinde de

circumstanţe (existenţa unui loc de muncă,

existenţa unui adăpost,

situaţia din ţara de origine)

Total 54,8% 24,3% 14,7% 6,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 40,4% 36,3% 18,2% 5,1%30-44 ani 47,0% 20,5% 24,0% 8,5%45-59 ani 73,9% 16,6% 6,1% 3,3%60+ ani 65,1% 28,0% 6,9%

Sexul imigrantului:

Masculin 49,2% 27,6% 16,9% 6,4%Feminin 64,3% 18,9% 11,2% 5,7%

Perioada de trai în RM:

Un an 49,5% 23,2% 19,0% 8,4%2-3 ani 39,5% 32,0% 18,2% 10,2%4-5 ani 40,3% 31,6% 27,4% ,7%6 ani sau mai mult 77,1% 16,0% 4,9% 2,0%

Tipul imigrantului:

Refugiat 45,5% 12,2% 13,8% 28,5%Student 7,1% 64,5% 25,2% 3,2%Alte categorii 61,4% 22,1% 13,8% 2,7%

Page 143: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

143

Tabe

l 9. Î

n ba

za c

ăror

crit

erii

v-a

fost

ofe

rit p

erm

isul

de

șede

re p

e te

ritor

iul R

. Mol

dova

?

Nu am statut, sunt în procedura de solicitare/acordare a dreptului de ședere

Statut de refugiat

Protecţie umanitară/ socială

Protecţie temporară

Azil politic

Reunirea familiei

Tota

l17

,0%

57,6

%14

,8%

2,9%

5,0%

2,6%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i30

,8%

38,5

%23

,1%

7,7%

30-4

4 an

i11

,8%

64,7

%11

,8%

5,9%

5,9%

45-5

9 an

i16

,7%

50,0

%16

,7%

16,7

%60

+ an

i10

0,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

21,8

%62

,9%

5,5%

3,7%

2,7%

3,4%

Fem

inin

38,8

%48

,0%

13,2

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an27

,1%

57,6

%9,

7%5,

6%2-

3 an

i8,

8%60

,8%

15,2

%8,

8%6,

4%4-

5 an

i10

0,0%

6 an

i sau

mai

mul

t42

,9%

36,8

%20

,4%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

17,0

%57

,6%

14,8

%2,

9%5,

0%2,

6%St

uden

tA

lte

cate

gori

i

Page 144: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

144

Tabe

l 10.

Car

e es

te o

cupa

ţia D

vs. d

e ba

ză în

pre

zent

? La

mom

entu

l act

ual,

Dvs

. sun

teţi

Angajat

Lucrător familial neremunerat

Șomer

Elev/ student

Pensionar/ invalid

Casnică

În concediu de maternitate

Lucrez în străinătate

Tota

l39

,1%

1,7%

25,7

%8,

5%10

,8%

11,2

%1,

3%1,

7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i29

,9%

25,6

%30

,4%

1,1%

10,0

%2,

9%30

-44

ani

46,0

%3,

3%31

,6%

2,4%

13,5

%1,

6%1,

6%45

-59

ani

46,8

%2,

0%30

,5%

,3%

4,1%

12,2

%4,

1%60

+ an

i21

,7%

,8%

72,0

%5,

4%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

41,9

%2,

7%30

,0%

11,0

%9,

7%1,

6%,4

%2,

6%Fe

min

in34

,4%

18,4

%4,

2%12

,7%

27,4

%2,

7%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an28

,0%

40,4

%6,

0%9,

7%13

,0%

2,8%

2-3

ani

43,4

%1,

9%28

,3%

13,2

%2,

2%9,

1%1,

9%4-

5 an

i43

,0%

23,8

%27

,2%

5,9%

6 an

i sau

mai

mul

t42

,1%

3,3%

12,8

%,8

%22

,6%

13,3

%4,

9%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

28,8

%51

,9%

9,2%

7,9%

2,1%

Stud

ent

5,2%

94,8

%A

lte

cate

gori

i44

,9%

2,2%

23,5

%,8

%12

,3%

13,0

%1,

3%2,

1%

Page 145: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

145

Tabel 11. În timpul Dvs. liber lucraţi undeva?

Da, am un loc de

muncă permanent

Da, muncesc ocazional

Nu muncesc

Total 2,3% 3,1% 94,6%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 2,7% 3,5% 93,8%30-44 ani 100,0%45-59 ani 100,0%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:

Masculin 2,9% 2,9% 94,3%Feminin 4,2% 95,8%

Perioada de trai în RM:

Un an 100,0%2-3 ani 4,7% 4,7% 90,7%4-5 ani 100,0%6 ani sau mai mult 22,9% 77,1%

Tipul imigrantului:

RefugiatStudent 2,5% 3,3% 94,2%Alte categorii 100,0%

Page 146: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

146

Tabe

l 12.

Cum

aţi

reuș

it să

înca

draţ

i în

câm

pul m

unci

i în

R. M

oldo

va?

Am venit pe bază de contract de muncă

M-au ajutat prietenii, colegii, rudele să mă angajez

Am deschis o afacere proprie

Prin intermediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă

Prin plasarea de anunţuri

Apeluri telefonice conform anunţurilor

Am fost ajutat de diaspora și ONG-urile care ajută migranţii

Mi-e greu să răspund

Tota

l39

,0%

14,6

%27

,8%

3,8%

5,7%

3,3%

1,7%

4,2%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i38

,9%

22,5

%18

,4%

16,7

%3,

6%30

-44

ani

39,0

%10

,3%

31,9

%5,

8%7,

1%2,

3%3,

5%45

-59

ani

30,5

%18

,7%

29,0

%4,

4%8,

7%8,

7%60

+ an

i75

,0%

25,0

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

40,4

%9,

4%36

,2%

1,4%

4,2%

1,6%

2,5%

4,2%

Fem

inin

36,0

%25

,2%

10,5

%8,

7%8,

7%6,

7%4,

2%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an71

,8%

6,1%

16,7

%5,

4%2-

3 an

i49

,6%

7,6%

26,9

%4,

1%3,

0%4,

6%4,

1%4-

5 an

i26

,4%

33,5

%40

,2%

6 an

i sau

mai

mul

t15

,7%

20,5

%31

,0%

7,8%

11,6

%6,

0%7,

5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

63,3

%9,

1%10

,1%

17,5

%St

uden

t71

,4%

28,6

%A

lte

cate

gori

i43

,6%

8,7%

29,8

%3,

2%6,

4%3,

7%4,

7%

Page 147: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

147

Tabel 13. Ce statut deţineţi la locul de muncă?

Lucrător angajat

Desfășoară activităţi in-dependente

– propria afacere, fără angajare de

personal

Desfășoară activităţi in-dependente

– propria afacere, cu

angajare de personal

Total 69,4% 10,1% 20,5%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 80,8% 7,3% 12,0%30-44 ani 71,6% 14,2% 14,2%45-59 ani 57,9% 8,7% 33,3%60+ ani 75,0% 25,0%

Sexul imigrantului:

Masculin 61,7% 13,1% 25,1%Feminin 85,3% 3,9% 10,8%

Perioada de trai în RM:

Un an 91,6% 8,4%2-3 ani 68,9% 16,7% 14,4%4-5 ani 59,8% 11,1% 29,1%6 ani sau mai mult 61,6% 4,2% 34,2%

Tipul imigrantului:

Refugiat 90,9% 9,1%Student 57,1% 28,6% 14,3%Alte categorii 67,3% 10,9% 21,8%

Page 148: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

148

Tabel 14. La locul de muncă actual, sunteţi angajat ofi cial? (Pentru antreprenori – sunteţi ofi cial înregistrat ca antreprenor?)

Da Nu Mi-e greu să răspund

Total 80,5% 12,4% 7,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 65,3% 29,2% 5,6%30-44 ani 85,8% 10,6% 3,5%45-59 ani 84,1% 7,2% 8,7%60+ ani 75,0% 25,0%

Sexul imigrantului:

Masculin 90,5% 6,8% 2,7%Feminin 59,8% 24,0% 16,2%

Perioada de trai în RM:

Un an 100,0%2-3 ani 78,1% 9,8% 12,2%4-5 ani 77,8% 22,2%6 ani sau mai mult 74,0% 18,5% 7,5%

Tipul imigrantului:

Refugiat 83,5% 16,5%Student 42,9% 57,1%Alte categorii 80,6% 11,4% 7,9%

Page 149: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

149

Tabe

l 15.

De

ce d

omen

iu ţi

ne lo

cul D

vs. d

e m

uncă

act

ual?

Agricultură

Industrie

Construcţii

Comerţ, hoteluri și restaurante

Transport și telecomunicaţii

Învăţământ

Sănătate și asistenţă socială

Sport

Tehnologii informaţionale

Tota

l1,

5%24

,7%

7,8%

25,5

%9,

5%5,

2%2,

2%2,

2%5,

4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i9,

1%11

,1%

19,9

%12

,0%

5,6%

6,4%

11,1

%5,

6%30

-44

ani

3,5%

32,9

%5,

8%23

,5%

10,6

%2,

3%7,

1%45

-59

ani

17,5

%4,

4%37

,7%

8,7%

13,1

%4,

4%60

+ an

i50

,0%

25,0

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

2,2%

21,1

%9,

9%26

,1%

12,5

%3,

3%3,

2%5,

8%Fe

min

in32

,2%

3,3%

24,4

%3,

3%15

,8%

4,6%

Peri

oada

de

trai

în

RM

:

Un

an18

,5%

13,7

%7,

6%7,

6%5,

4%12

,2%

14,5

%2-

3 an

i4,

1%22

,7%

9,2%

31,1

%15

,5%

6,8%

,5%

4,1%

4-5

ani

30,5

%11

,1%

7,1%

15,2

%11

,1%

13,8

%6

ani s

au m

ai m

ult

28,1

%2,

6%33

,8%

3,0%

7,5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

27,6

%10

,1%

34,0

%10

,1%

Stud

ent

28,6

%14

,3%

14,3

%A

lte

cate

gori

i1,

7%24

,7%

7,6%

24,6

%10

,5%

5,8%

1,2%

2,4%

6,1%

Page 150: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

150

Tabe

l 16.

De

ce d

omen

iu ţi

ne lo

cul D

vs. d

e m

uncă

act

ual?

Serv

icii

ON

GM

a-na

ge-

men

t

Judi

ci-

arSe

curi

-ta

teTu

rism

Fina

nţe

Nu

dore

sc

să ră

s-pu

ndTo

tal

2,6%

4,2%

1,5%

1,4%

2,4%

,3%

,2%

3,5%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i5,

6%5,

6%1,

7%,8

%5,

6%30

-44

ani

3,5%

3,5%

3,5%

3,5%

45-5

9 an

i2,

8%4,

4%4,

4%2,

8%60

+ an

i25

,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

4,0%

2,2%

2,0%

3,6%

,2%

,2%

3,5%

Fem

inin

7,9%

4,6%

,5%

3,3%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an8,

4%6,

1%6,

1%2-

3 an

i5,

0%,5

%,5

%4-

5 an

i11

,1%

6 an

i sau

mai

mul

t4,

1%6,

5%3,

7%3,

7%,5

%6,

5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

9,1%

9,1%

Stud

ent

28,6

%14

,3%

Alt

e ca

tego

rii

2,9%

3,7%

1,7%

1,5%

2,7%

2,9%

Page 151: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

151

Tabel 17. Ce funcţie deţineţi la locul actual de muncă?

Dir

ecto

r

Spec

ialis

t de

califi

car

e în

altă

/m

edie

Mun

cito

r ca

lifi c

at

Mun

cito

r ne

califi

cat

Total 34,6% 32,9% 20,3% 12,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 18,4% 31,9% 35,1% 14,7%30-44 ani 42,6% 37,7% 11,6% 8,1%45-59 ani 30,5% 29,0% 21,8% 18,7%60+ ani 50,0% 25,0% 25,0%

Sexul imigrantului:

Masculin 43,7% 27,9% 16,4% 12,0%Feminin 15,9% 43,3% 28,5% 12,3%

Perioada de trai în RM:

Un an 16,7% 20,6% 49,7% 12,9%2-3 ani 40,2% 38,5% 14,5% 6,8%4-5 ani 40,2% 48,7% 11,1%6 ani sau mai mult 36,4% 29,2% 17,2% 17,1%

Tipul imigrantului:

Refugiat 34,0% 20,2% 45,8%Student 28,6% 42,9% 28,6%Alte categorii 38,4% 32,7% 20,3% 8,7%

Page 152: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

152

Tabel 18. Lucraţi conform studiilor deţinute?

Da Nu Mi-e greu să răspund

Total 56,5% 40,6% 2,8%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 65,3% 34,7%30-44 ani 60,0% 36,5% 3,5%45-59 ani 42,1% 53,6% 4,4%60+ ani 75,0% 25,0%

Sexul imigrantului:

Masculin 53,6% 42,1% 4,2%Feminin 62,6% 37,4%

Perioada de trai în RM:

Un an 46,5% 53,5%2-3 ani 68,4% 27,5% 4,1%4-5 ani 62,5% 37,5%6 ani sau mai mult 48,2% 48,1% 3,7%

Tipul imigrantului:

Refugiat 54,2% 45,8%Student 42,9% 57,1%Alte categorii 57,0% 39,8% 3,2%

Tabel 19. Aţi dori să fi avut un loc de muncă începând de săptămâna trecută?

Da Nu Total 68,3% 31,7%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 59,1% 40,9%30-44 ani 72,8% 27,2%45-59 ani 68,9% 31,1%60+ ani

Sexul imigrantului:Masculin 67,9% 32,1%Feminin 69,5% 30,5%

Perioada de trai în RM:

Un an 63,2% 36,8%2-3 ani 58,0% 42,0%4-5 ani 100,0%6 ani sau mai mult 87,7% 12,3%

Tipul imigrantului:Refugiat 60,2% 39,8%StudentAlte categorii 70,5% 29,5%

Page 153: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

153

Tabel 20. Aţi fi de acord să vă angajaţi în cursul următoarelor 15 zile, dacă aţi avea ocazia?

Da Nu Total 76,5% 23,5%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 72,9% 27,1%30-44 ani 79,0% 21,0%45-59 ani 75,6% 24,4%60+ ani

Sexul imigrantului:Masculin 77,1% 22,9%Feminin 75,0% 25,0%

Perioada de trai în RM:

Un an 64,8% 35,2%2-3 ani 78,7% 21,3%4-5 ani 100,0%6 ani sau mai mult 87,7% 12,3%

Tipul imigrantului:Refugiat 71,4% 28,6%StudentAlte categorii 77,8% 22,2%

Tabel 21. Aţi căutat un loc de muncă în decursul ultimelor 4 săptămâni?

Da Nu Total 38,0% 62,0%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 29,6% 70,4%30-44 ani 51,4% 48,6%45-59 ani 24,4% 75,6%60+ ani

Sexul imigrantului:Masculin 37,6% 62,4%Feminin 39,1% 60,9%

Perioada de trai în RM:

Un an 12,5% 87,5%2-3 ani 49,4% 50,6%4-5 ani 79,9% 20,1%6 ani sau mai mult 51,8% 48,2%

Tipul imigrantului:Refugiat 52,5% 47,5%StudentAlte categorii 33,7% 66,3%

Page 154: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

154

Tabe

l 22.

Aţi

utili

zat v

reod

ată,

în R

. Mol

dova

, urm

ătoa

rele

mod

alită

ţi de

cău

tare

a u

nui l

oc d

e m

uncă

?

Înre

gist

rare

a la

Age

nţia

de

Ocu

pare

a F

orţe

i de

Mun

Pași

pen

tru

a în

cepe

o a

face

re

prop

rie

Înre

gist

rare

a la

ag

enţi

i pri

vate

de

înca

drar

e în

mpu

l mun

cii

Plas

are

de

anun

ţuri

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Tota

l15

,9%

84,1

%1,

6%98

,4%

4,3%

95,7

%10

,7%

89,3

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i4,

4%95

,6%

6,9%

93,1

%10

0,0%

100,

0%30

-44

ani

20,6

%79

,4%

100,

0%4,

9%95

,1%

16,1

%83

,9%

45-5

9 an

i17

,7%

82,3

%10

0,0%

6,7%

93,3

%11

,0%

89,0

%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin19

,5%

80,5

%2,

2%97

,8%

100,

0%3,

7%96

,3%

Fem

inin

5,5%

94,5

%10

0,0%

16,4

%83

,6%

30,5

%69

,5%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an6,

1%93

,9%

100,

0%10

0,0%

3,4%

96,6

%2-

3 an

i19

,7%

80,3

%4,

5%95

,5%

100,

0%7,

9%92

,1%

4-5

ani

24,9

%75

,1%

100,

0%10

0,0%

27,5

%72

,5%

6 an

i sau

mai

mul

t25

,9%

74,1

%10

0,0%

25,9

%74

,1%

25,9

%74

,1%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

37,2

%62

,8%

100,

0%10

0,0%

16,3

%83

,7%

Stud

ent

Alt

e ca

tego

rii

8,7%

91,3

%2,

3%97

,7%

5,9%

94,1

%9,

0%91

,0%

Page 155: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

155

Tabe

l 23.

Aţi

utili

zat v

reod

ată,

în R

. Mol

dova

, urm

ătoa

rele

mod

alită

ţi de

cău

tare

a u

nui l

oc d

e m

uncă

?

Ape

luri

te

lefo

nice

co

nfor

m

anun

ţuri

lor

Cont

act d

irec

t cu

adm

inis

traţ

ia

sau

secţ

ia c

adre

Ape

luri

pr

iete

nilo

r, ru

delo

r, co

legi

lor

Solic

itar

ea

ajut

orul

ui d

e la

dia

spor

ă,

ON

G c

e aj

ută

mig

ranţ

iiD

a N

u D

a N

u D

a N

u D

a N

u To

tal

14,6

%85

,4%

11,7

%88

,3%

15,8

%84

,2%

9,2%

90,8

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i6,

9%93

,1%

13,8

%86

,2%

20,7

%79

,3%

4,4%

95,6

%30

-44

ani

21,0

%79

,0%

11,2

%88

,8%

19,2

%80

,8%

17,8

%82

,2%

45-5

9 an

i11

,0%

89,0

%11

,0%

89,0

%6,

7%93

,3%

100,

0%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin10

,9%

89,1

%10

,1%

89,9

%10

,6%

89,4

%7,

5%92

,5%

Fem

inin

25,0

%75

,0%

16,4

%83

,6%

30,5

%69

,5%

14,1

%85

,9%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an3,

4%96

,6%

3,4%

96,6

%3,

7%96

,3%

2,7%

97,3

%2-

3 an

i12

,4%

87,6

%16

,8%

83,2

%21

,3%

78,7

%16

,2%

83,8

%4-

5 an

i27

,5%

72,5

%10

0,0%

27,5

%72

,5%

27,5

%72

,5%

6 an

i sau

mai

mul

t39

,5%

60,5

%25

,9%

74,1

%25

,9%

74,1

%10

0,0%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

16,3

%83

,7%

16,3

%83

,7%

16,8

%83

,2%

9,7%

90,3

%St

uden

tA

lte

cate

gori

i14

,3%

85,7

%10

,4%

89,6

%15

,8%

84,2

%9,

3%90

,7%

Page 156: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

156

Tabe

l 24.

De

ce, î

n op

inia

Dvs

., nu

put

eţi g

ăsi u

n lo

c de

mun

că?

Indi

caţi

mot

ivul

car

e se

pot

riveș

te c

el

mai

bin

e si

tuaţ

iei D

vs.

Nu pot găsi o muncă care să corespundă califi cărilor mele

Nu pot găsi o muncă remunerată adecvat

Nu pot găsi de lucru cu un program care să-mi convină

Nu pot găsi de lucru conform specializării

Studiile mele (diploma) nu sunt recunoscute în R. Moldova

Angajatorii refuză să angajeze cetăţeni străini

Tota

l1,

6%7,

4%3,

1%6,

4%3,

7%6,

2%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i6,

9%6,

9%6,

9%30

-44

ani

8,0%

3,1%

11,2

%8,

0%6,

3%45

-59

ani

6,7%

4,3%

11,0

%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin2,

2%10

,0%

4,2%

8,7%

3,0%

8,4%

Fem

inin

5,5%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an3,

4%3,

4%2-

3 an

i4,

5%8,

4%8,

4%7,

9%3,

9%7,

9%4-

5 an

i24

,9%

6 an

i sau

mai

mul

t13

,6%

13,6

%13

,6%

12,3

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

5,6%

5,6%

16,3

%5,

6%16

,3%

Stud

ent

Alt

e ca

tego

rii

2,3%

8,1%

2,3%

3,1%

3,1%

2,8%

Page 157: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

157

Tabe

l 25.

De

ce, î

n op

inia

Dvs

., nu

put

eţi g

ăsi u

n lo

c de

mun

că?

Indi

caţi

mot

ivul

car

e se

pot

riveș

te c

el

mai

bin

e si

tuaţ

iei D

vs.

Necunoașterea/ cunoașterea insufi cientă a limbii

Actele nu sunt gata

Angajaţii sunt amagiţi

Mi s-a promis ajutor

Nu am căutat

Nu știu / nu răspund

Tota

l32

,4%

9,3%

4,3%

6,7%

8,4%

30,5

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i59

,1%

15,7

%11

,3%

30-4

4 an

i21

,0%

3,1%

4,9%

14,7

%4,

9%35

,7%

45-5

9 an

i28

,7%

13,4

%6,

7%20

,1%

37,8

%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin33

,1%

9,8%

6,1%

8,3%

24,8

%Fe

min

in30

,4%

7,8%

16,4

%8,

6%8,

6%46

,9%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an34

,2%

19,7

%16

,3%

40,3

%2-

3 an

i31

,6%

4,5%

12,3

%22

,9%

4-5

ani

20,1

%27

,5%

27,5

%6

ani s

au m

ai m

ult

35,8

%25

,9%

12,3

%25

,9%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

37,8

%13

,8%

20,4

%St

uden

tA

lte

cate

gori

i29

,0%

7,9%

5,9%

9,3%

11,5

%34

,8%

Page 158: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

158

Tabe

l 26.

De

ce n

u aţ

i cău

tat u

n lo

c de

mun

că?

Mă afl u în procedura de recunoaştere a actelor de studii

Am obligaţii familiale (inclusiv concediu de în-grijire a copilului)

Nu știu cum și unde să caut de lucru

Am căutat mai devreme, dar nu am putut găsi

Consider că persoa-nelor străine venite în R.Moldova le este impo-sibil să găsească de lucru

Actele nu sunt gata

Nu cunosc limba

Mi-e difi cil să răspund

Tota

l5,

9%3,

6%9,

4%3,

6%23

,3%

3,3%

18,1

%32

,6%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i6,

3%19

,6%

74,1

%30

-44

ani

16,5

%10

,1%

6,4%

10,1

%10

,1%

26,6

%20

,2%

45-5

9 an

i14

,5%

53,2

%8,

9%8,

9%14

,5%

60+

ani

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

8,0%

9,5%

17,7

%24

,4%

40,4

%Fe

min

in14

,1%

9,0%

14,1

%39

,7%

12,8

%10

,3%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an4,

2%17

,2%

30,7

%6,

0%10

,3%

31,6

%2-

3 an

i12

,1%

12,1

%12

,1%

33,1

%30

,4%

4-5

ani

100,

0%6

ani s

au m

ai m

ult

51,2

%48

,8%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

11,8

%31

,2%

11,8

%45

,2%

Stud

ent

Alt

e ca

tego

rii

4,7%

4,7%

4,2%

4,7%

30,0

%4,

2%20

,4%

27,2

%

Page 159: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

159

Tabel 27. Care este salariul minim pentru care aţi fi de acord să munciţi?

Mean Median Std Deviation

Total 6312 5000 2872

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 8274 7000 473630-44 ani 5414 5000 212145-59 ani 6440 6000 196560+ ani

Sexul imigrantului:

Masculin 5957 5000 1940Feminin 7146 5374 4351

Perioada de trai în RM:

Un an 6988 5725 40202-3 ani 5656 5000 20784-5 ani 6375 5000 21466 ani sau mai mult 6456 5377 2718

Tipul imigrantului:

Refugiat 4881 4000 2107StudentAlte categorii 6713 5975 2955

Tabel 28. De când vă afl aţi în R. Moldova, aţi urmat careva cursuri de recalifi care sau de ridicare a nivelului de califi care?

Da NuTotal 10,6% 89,4%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 16,1% 83,9%30-44 ani 11,7% 88,3%45-59 ani 3,3% 96,7%60+ ani 11,7% 88,3%

Sexul imigrantului:Masculin 9,3% 90,7%Feminin 12,7% 87,3%

Perioada de trai în RM:

Un an 6,2% 93,8%2-3 ani 13,7% 86,3%4-5 ani 9,5% 90,5%6 ani sau mai mult 11,3% 88,7%

Tipul imigrantului:Refugiat 25,7% 74,3%Student 25,0% 75,0%Alte categorii 6,6% 93,4%

Page 160: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

160

Tabel 29. Aţi dori să urmaţi cursuri de recalifi care sau de ridicare a nivelului de califi care?

Da NuTotal 20,5% 79,5%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 27,7% 72,3%30-44 ani 21,4% 78,6%45-59 ani 23,0% 77,0%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:Masculin 18,6% 81,4%Feminin 23,8% 76,2%

Perioada de trai în RM:

Un an 16,2% 83,8%2-3 ani 23,3% 76,7%4-5 ani 25,6% 74,4%6 ani sau mai mult 19,8% 80,2%

Tipul imigrantului:Refugiat 37,1% 62,9%Student 31,6% 68,4%Alte categorii 16,6% 83,4%

Tabel 30. V-aţi adresat vreodată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă?

Da NuTotal 7,0% 93,0%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 6,8% 93,2%30-44 ani 11,7% 88,3%45-59 ani 4,1% 95,9%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:Masculin 7,0% 93,0%Feminin 6,9% 93,1%

Perioada de trai în RM:

Un an 2,2% 97,8%2-3 ani 10,6% 89,4%4-5 ani 8,1% 91,9%6 ani sau mai mult 6,8% 93,2%

Tipul imigrantului:Refugiat 20,9% 79,1%Student 4,7% 95,3%Alte categorii 4,9% 95,1%

Page 161: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

161

Tabe

l 31.

Sun

teţi

mul

ţum

it(ă)

de

serv

iciil

e of

erite

de

Agen

ţia N

aţio

nală

de

Ocu

pare

a F

orţe

i de

Mun

că?

Da,

în to

talit

ate

Parţ

ial

mul

ţum

it(ă

)N

u, n

u su

nt

mul

ţum

it(ă

)M

i-e d

ifi ci

l să

răsp

und

Tota

l45

,1%

22,1

%27

,4%

5,4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i50

,7%

24,6

%24

,6%

30-4

4 an

i41

,7%

26,6

%22

,8%

8,9%

45-5

9 an

i50

,0%

50,0

%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin21

,4%

26,5

%43

,5%

8,6%

Fem

inin

85,4

%14

,6%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an50

,0%

50,0

%2-

3 an

i32

,1%

33,5

%23

,2%

11,2

%4-

5 an

i9,

0%17

,9%

73,1

%6

ani s

au m

ai m

ult

74,4

%25

,6%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

10,1

%51

,9%

24,1

%13

,9%

Stud

ent

33,3

%33

,3%

33,3

%A

lte

cate

gori

i70

,9%

29,1

%

Page 162: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

162

Tabe

l 32.

Aţi

fost

aju

tat l

a Ag

enţia

Naţ

iona

lă d

e O

cupa

re a

For

ţei d

e M

uncă

?

Da, am fost ajutat să-mi găsesc de lucru conform specialităţii

Da, am fost ajutat să-mi găsesc de lucru, dar într-un domeniu necunoscut

Da, am fost ajutat să obţin o altă califi care

Da, benefi ciez de indemnizaţia de șomaj

Nu am fost ajutat, nu m-au încadrat în câmpul muncii

Tota

l32

,7%

5,8%

15,0

%12

,4%

34,0

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i46

,8%

24,6

%8,

0%16

,7%

4,0%

30-4

4 an

i35

,5%

8,9%

13,9

%41

,7%

45-5

9 an

i50

,0%

50,0

%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin33

,6%

9,3%

23,8

%6,

3%27

,1%

Fem

inin

31,3

%22

,9%

45,8

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an50

,0%

50,0

%2-

3 an

i65

,5%

1,9%

13,1

%19

,4%

4-5

ani

9,0%

9,0%

9,0%

73,1

%6

ani s

au m

ai m

ult

23,2

%25

,6%

51,2

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

65,8

%10

,1%

13,9

%10

,1%

Stud

ent

16,7

%33

,3%

33,3

%16

,7%

Alt

e ca

tego

rii

11,2

%13

,8%

15,3

%59

,7%

Page 163: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

163

Tabe

l 33.

Indi

caţi,

rog,

mot

ivel

e ne

adre

sării

la A

genţ

ia N

aţio

nală

de

Ocu

pare

a F

orţe

i de

Mun

a R.

Mol

dova

Nu am avut nevoie

Nu am știut de asemenea posibilităţi

Se propun locuri cu salarii mici

Nu cred că Agenţia mă poate ajuta

Agenţia acordă prioritate locuitorilor băștinași

Am găsit de lucru prin alte modalităţi

Nu am documente

Nu cunosc limba

Alt motiv

Mi-e difi cil să răspund

Tota

l59

,8%

6,2%

,9%

2,1%

1,4%

,6%

2,0%

1,8%

1,1%

24,1

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i70

,3%

5,7%

2,4%

1,4%

,6%

2,5%

3,8%

,6%

12,7

%30

-44

ani

47,6

%7,

0%3,

0%3,

7%3,

0%1,

8%1,

2%32

,6%

45-5

9 an

i58

,4%

7,0%

1,4%

2,1%

4,3%

2,1%

24,8

%60

+ an

i74

,0%

3,5%

,8%

21,7

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

61,3

%7,

3%1,

0%1,

3%1,

2%1,

0%1,

8%1,

9%,2

%23

,0%

Fem

inin

57,4

%4,

3%,8

%3,

4%1,

7%2,

3%1,

5%2,

6%25

,9%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an57

,6%

7,3%

2,5%

,3%

2,4%

1,5%

2,2%

3,7%

22,6

%2-

3 an

i59

,7%

6,6%

,5%

2,2%

,5%

,5%

5,1%

4,0%

,5%

20,7

%4-

5 an

i39

,4%

3,2%

1,6%

1,6%

54,3

%6

ani s

au m

ai m

ult

67,0

%5,

7%3,

6%1,

9%1,

4%20

,5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

55,7

%17

,5%

6,0%

3,7%

3,7%

3,7%

9,7%

Stud

ent

71,8

%8,

6%3,

3%5,

5%1,

7%1,

7%1,

7%5,

8%A

lte

cate

gori

i59

,1%

4,4%

1,5%

1,6%

,6%

1,9%

2,2%

,7%

28,0

%

Page 164: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

164

Tabe

l 34.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

În R

. Mol

dova

sun

t foa

rte

puţi

ne

locu

ri d

e m

uncă

Locu

rile

de

mun

că s

unt f

oart

e pr

ost r

emun

erat

e

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l49

,9%

11,1

%9,

6%12

,6%

16,8

%59

,9%

14,5

%4,

5%3,

5%17

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i57

,7%

7,0%

10,1

%9,

5%15

,7%

65,2

%9,

8%4,

0%4,

0%17

,0%

30-4

4 an

i40

,6%

11,5

%13

,7%

19,0

%15

,1%

57,4

%16

,2%

4,9%

5,9%

15,6

%45

-59

ani

53,2

%16

,9%

5,4%

10,2

%14

,3%

63,4

%12

,8%

4,1%

1,3%

18,4

%60

+ an

i54

,3%

6,3%

5,4%

5,4%

28,6

%49

,7%

21,7

%5,

4%23

,2%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

49,5

%9,

4%12

,3%

13,8

%15

,0%

65,3

%11

,9%

3,2%

2,9%

16,7

%Fe

min

in50

,6%

14,1

%5,

0%10

,5%

19,8

%50

,7%

18,8

%6,

7%4,

3%19

,4%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an44

,0%

12,9

%9,

1%9,

2%24

,9%

53,8

%13

,7%

1,4%

2,8%

28,3

%2-

3 an

i47

,9%

10,4

%8,

5%12

,1%

21,1

%55

,8%

15,3

%5,

7%5,

7%17

,5%

4-5

ani

52,9

%2,

9%1,

7%25

,6%

16,9

%72

,2%

1,5%

26,3

%6

ani s

au m

ai m

ult

55,3

%12

,7%

13,0

%12

,1%

6,8%

64,9

%17

,7%

7,0%

2,8%

7,6%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

51,1

%14

,0%

10,6

%7,

2%17

,1%

53,2

%14

,0%

2,1%

7,7%

22,9

%St

uden

t61

,8%

12,7

%6,

6%5,

5%13

,4%

68,4

%7,

9%3,

2%3,

2%17

,4%

Alt

e ca

tego

rii

48,4

%10

,5%

9,7%

14,2

%17

,1%

60,1

%15

,2%

5,1%

2,8%

16,8

%

Page 165: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

165

Tabe

l 35.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

În R

. Mol

dova

, un

stră

in îș

i gă

seșt

e m

ai g

reu

un lo

c de

mun

decâ

t un

cetă

ţean

În c

ondi

ţii e

gale

și c

u un

niv

el

egal

de

preg

ătir

e, a

ngaj

ator

ul

pref

eră

să a

ngaj

eze

cetă

ţeni

m

oldo

veni

, și n

u st

răin

i

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l44

,4%

7,4%

9,8%

8,3%

30,1

%35

,0%

14,5

%10

,0%

14,2

%26

,4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i48

,4%

11,4

%6,

9%9,

9%23

,4%

39,3

%13

,6%

5,0%

20,9

%21

,3%

30-4

4 an

i50

,5%

6,8%

8,2%

7,6%

27,0

%35

,7%

16,2

%7,

0%15

,7%

25,4

%45

-59

ani

44,3

%8,

2%11

,5%

9,5%

26,5

%40

,2%

14,3

%12

,8%

10,2

%22

,5%

60+

ani

20,6

%16

,3%

5,4%

57,7

%14

,3%

11,7

%21

,7%

5,4%

46,9

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

47,4

%8,

1%7,

4%8,

1%29

,0%

39,8

%10

,4%

7,4%

14,8

%27

,6%

Fem

inin

39,5

%6,

2%13

,8%

8,7%

31,8

%26

,8%

21,3

%14

,2%

13,1

%24

,6%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an37

,1%

12,6

%4,

2%4,

8%41

,2%

36,4

%12

,2%

6,4%

10,7

%34

,4%

2-3

ani

50,0

%7,

1%3,

6%10

,8%

28,5

%32

,8%

14,1

%11

,6%

13,2

%28

,3%

4-5

ani

36,6

%6,

0%24

,1%

5,5%

27,8

%37

,5%

9,2%

2,2%

22,7

%28

,5%

6 an

i sau

mai

mul

t46

,7%

4,1%

16,0

%9,

4%23

,8%

35,2

%18

,0%

13,2

%15

,4%

18,3

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

61,8

%6,

4%2,

6%9,

8%19

,4%

53,0

%9,

3%11

,1%

5,0%

21,5

%St

uden

t64

,2%

9,0%

4,7%

1,6%

20,5

%50

,7%

17,7

%9,

5%,8

%21

,3%

Alt

e ca

tego

rii

39,5

%7,

4%11

,5%

8,8%

32,8

%30

,3%

15,0

%9,

8%17

,1%

27,8

%

Page 166: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

166

Tabe

l 36.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

Stră

inii

nean

gaja

ţi d

e ob

icei

nu

cun

osc

limba

sau

nu

au o

m

eser

ie/n

u au

stu

dii

În c

ondi

ţii e

gale

și o

cal

itat

e eg

ală

a m

unci

i, st

răin

ii su

nt m

ai p

rost

re

mun

eraţ

i dec

ât c

etăţ

enii

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l40

,3%

19,2

%9,

2%6,

7%24

,6%

15,0

%8,

5%12

,5%

27,5

%36

,4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i40

,1%

17,5

%9,

7%11

,5%

21,2

%19

,3%

13,1

%10

,2%

33,5

%23

,9%

30-4

4 an

i49

,9%

22,8

%6,

8%1,

6%18

,8%

14,2

%6,

0%11

,5%

23,9

%44

,3%

45-5

9 an

i36

,6%

16,9

%9,

5%12

,6%

24,5

%16

,9%

8,7%

11,5

%30

,9%

31,9

%60

+ an

i21

,7%

17,1

%14

,3%

46,9

%5,

4%6,

3%21

,7%

19,7

%46

,9%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

39,6

%20

,2%

8,1%

7,4%

24,8

%20

,2%

8,6%

12,4

%23

,6%

35,1

%Fe

min

in41

,6%

17,6

%11

,1%

5,6%

24,2

%6,

3%8,

3%12

,8%

34,1

%38

,6%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an36

,8%

14,3

%5,

8%8,

1%35

,0%

21,5

%5,

2%13

,5%

15,5

%44

,4%

2-3

ani

40,6

%22

,4%

13,1

%3,

6%20

,3%

16,4

%5,

7%9,

1%29

,1%

39,7

%4-

5 an

i46

,3%

13,1

%5,

5%5,

8%29

,2%

6,6%

12,9

%3,

9%49

,5%

27,1

%6

ani s

au m

ai m

ult

41,0

%21

,5%

8,9%

8,9%

19,6

%11

,1%

12,4

%17

,4%

29,1

%29

,9%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

41,0

%24

,9%

8,3%

6,4%

19,4

%27

,5%

21,2

%13

,5%

10,7

%27

,1%

Stud

ent

20,8

%24

,5%

15,8

%14

,4%

24,5

%30

,8%

23,7

%12

,1%

9,7%

23,7

%A

lte

cate

gori

i42

,2%

17,7

%8,

6%5,

9%25

,5%

11,3

%4,

8%12

,4%

32,2

%39

,3%

Page 167: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

167

Tabe

l 37.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

Cetă

ţeni

i str

ăini

au

șans

e re

duse

de

înca

drar

e în

câm

pul m

unci

i în

R.M

oldo

va

Mig

ranţ

ii afl

aţi

ileg

al în

R.

Mol

dova

au

acel

eași

șan

se d

e an

gaja

re c

a și

cet

ăţen

ii

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l22

,3%

17,0

%18

,8%

14,8

%27

,1%

22,4

%12

,8%

13,5

%18

,4%

32,9

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i32

,0%

16,6

%15

,7%

17,2

%18

,5%

24,6

%14

,0%

14,2

%22

,5%

24,8

%30

-44

ani

22,8

%15

,8%

17,3

%17

,0%

27,0

%24

,8%

7,6%

16,7

%18

,1%

32,9

%45

-59

ani

17,9

%17

,6%

22,3

%14

,3%

27,8

%22

,8%

18,2

%6,

7%21

,7%

30,6

%60

+ an

i11

,7%

19,7

%21

,7%

5,4%

41,4

%10

,9%

14,3

%17

,1%

5,4%

52,3

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

26,9

%17

,9%

17,0

%12

,1%

26,1

%20

,0%

10,3

%13

,6%

21,0

%35

,1%

Fem

inin

14,6

%15

,5%

21,9

%19

,4%

28,7

%26

,4%

17,0

%13

,3%

14,2

%29

,2%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an20

,0%

26,3

%12

,4%

7,3%

34,1

%18

,5%

14,7

%12

,8%

10,4

%43

,6%

2-3

ani

24,8

%6,

7%17

,1%

22,6

%28

,8%

25,7

%9,

2%10

,4%

22,6

%32

,1%

4-5

ani

37,5

%16

,2%

7,7%

13,8

%24

,9%

39,7

%12

,2%

9,2%

11,2

%27

,8%

6 an

i sau

mai

mul

t17

,7%

20,0

%28

,2%

13,3

%20

,8%

17,5

%14

,9%

18,1

%22

,4%

27,0

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

28,6

%26

,3%

15,1

%7,

9%22

,1%

20,9

%20

,7%

18,3

%17

,7%

22,3

%St

uden

t42

,5%

20,8

%13

,4%

6,6%

16,6

%21

,5%

10,3

%17

,7%

26,0

%24

,5%

Alt

e ca

tego

rii

19,1

%15

,1%

20,0

%16

,8%

29,0

%22

,7%

11,8

%12

,3%

17,8

%35

,5%

Page 168: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

168

Tabe

l 38.

Cât

de

bine

pos

edaţ

i lim

bile

de

mai

jos?

Mol

dove

neas

ca/

rom

âna

Rusa

Engl

eza

Limba maternă

Liber o vorbesc, scriu, citescLiber o înţeleg, dar nu o vorbescNu o înţeleg și nu o vorbesc

Limbă maternă

Liber o vorbesc, scriu, citescLiber o înţeleg, dar nu o vorbescNu o înţeleg și nu o vorbesc

Limbă maternă

Liber o vorbesc, scriu, citescLiber o înţeleg, dar nu o vorbescNu o înţeleg și nu o vorbesc

Tota

l13

,8%18

,8%29

,0%38

,4%23

,5%37

,7%15

,1%23

,6%8,8

%30

,8%22

,5%38

,0%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i16

,4%23

,4%24

,0%36

,2%20

,5%35

,8%11

,5%32

,3%17

,9%34

,6%26

,4%21

,2%30

-44

ani

13,5%

15,8%

34,4%

36,3%

24,3%

32,9%

18,5%

24,2%

8,9%

39,7%

25,6%

25,8%

45-5

9 an

i10

,2%20

,0%27

,1%42

,7%27

,1%37

,9%14

,3%20

,7%2,0

%20

,0%23

,0%54

,9%60

+ an

i17

,1%16

,3%27

,1%39

,5%19

,7%54

,3%14

,3%11

,7%5,4

%20

,6%5,4

%68

,6%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

16,8%

24,1%

23,3%

35,8%

12,6%

37,1%

19,3%

31,0%

11,5%

37,9%

20,5%

30,1%

Fem

inin

8,7%

10,0%

38,5%

42,7%

41,9%

38,8%

8,1%

11,2%

4,4%

18,7%

25,8%

51,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an10

,9%15

,6%14

,1%59

,4%26

,1%26

,1%12

,1%35

,7%5,6

%37

,8%22

,3%34

,3%2-

3 an

i14

,7%22

,2%28

,5%34

,6%16

,7%37

,5%19

,0%26

,8%13

,2%34

,4%35

,7%16

,7%4-

5 an

i6,6

%20

,2%47

,6%25

,7%20

,2%36

,9%5,8

%37

,1%22

,1%27

,5%18

,1%32

,3%6

ani s

au m

ai m

ult

17,1%

17,7%

35,5%

29,7%

28,9%

46,8%

16,2%

8,1%

3,5%

23,1%

11,3%

62,1%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

5,8%

20,7%

20,4%

53,1%

21,8%

29,4%

22,3%

26,5%

7,9%

29,2%

23,3%

39,5%

Stud

ent

23,4%

34,9%

20,0%

21,6%

11,9%

25,7%

17,7%

44,7%

45,0%

39,7%

11,4%

4,0%

Alt

e ca

tego

rii

14,1%

16,8%

31,3%

37,7%

25,0%

40,4%

13,7%

20,9%

5,1%

30,1%

23,5%

41,3%

Page 169: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

169

Tabe

l 39.

Aju

ngân

d în

Rep

ublic

a M

oldo

va, a

ţi pa

rtic

ipat

la u

rmăt

oare

le fo

rme

de st

udie

re a

lim

bii d

e st

at?

Curs

uri g

ratu

ite

de

stud

iere

a li

mbi

i de

stat

Curs

uri c

ontr

a pl

ată

de s

tudi

ere

a lim

bii

de s

tat

Sesi

uni d

e ad

apta

re

soci

o-cu

ltur

ală

Nu, nu am avut nevoie

Nu, dar a fost necesar

Nu, nu am avut nevoie

Nu, dar a fost necesar

Nu, nu am avut nevoie

Nu, dar a fost necesar

Tota

l15

,6%

67,1

%17

,3%

6,7%

77,6

%15

,7%

3,6%

78,7

%17

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i23

,3%

63,5

%13

,3%

10,9

%78

,3%

10,8

%4,

1%81

,4%

14,5

%30

-44

ani

16,0

%64

,4%

19,6

%7,

5%73

,5%

19,0

%7,

1%71

,8%

21,1

%45

-59

ani

9,3%

69,7

%21

,0%

2,0%

77,0

%21

,0%

77,7

%22

,3%

60+

ani

13,2

%76

,0%

10,9

%6,

3%88

,3%

5,4%

94,6

%5,

4%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

17,0

%64

,5%

18,5

%6,

9%75

,5%

17,6

%2,

6%77

,3%

20,0

%Fe

min

in13

,3%

71,5

%15

,2%

6,3%

81,1

%12

,6%

5,2%

81,0

%13

,8%

Peri

oada

de

trai

în

RM

:

Un

an20

,8%

65,3

%14

,0%

1,6%

84,8

%13

,6%

4,1%

79,7

%16

,2%

2-3

ani

18,3

%59

,3%

22,3

%10

,3%

71,3

%18

,4%

7,1%

69,9

%23

,0%

4-5

ani

10,5

%68

,6%

20,9

%13

,1%

66,7

%20

,2%

2,2%

76,2

%21

,6%

6 an

i sau

mai

mul

t10

,7%

75,3

%13

,9%

5,4%

81,0

%13

,6%

,3%

86,9

%12

,8%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

65,3

%25

,2%

9,5%

7,9%

79,6

%12

,4%

16,7

%62

,4%

20,9

%St

uden

t45

,5%

48,2

%6,

3%21

,6%

68,9

%9,

5%9,

8%75

,2%

15,0

%A

lte

cate

gori

i4,

3%76

,0%

19,7

%4,

9%78

,1%

16,9

%,8

%81

,8%

17,5

%

Page 170: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

170

Tabe

l 40.

De

ce n

u aţ

i urm

at c

ursu

ri de

stu

dier

e a

limbi

i de

stat

?

Nu știam de existenţa acestor cursuri

Nu este convenabilă locaţia cursurilor

Nu este convenabil programul cursurilor

Nu am venit pe mult timp

Nu am timp

La acel moment, nu era necesar

NȘ/NR

Tota

l57

,4%

5,0%

17,1

%3,

8%7,

2%,4

%9,

0%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i64

,6%

7,5%

2,5%

2,5%

2,5%

20,4

%30

-44

ani

60,1

%8,

6%22

,7%

8,6%

45-5

9 an

i45

,1%

19,5

%19

,5%

15,9

%60

+ an

i10

0,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

72,5

%6,

5%8,

9%10

,3%

1,8%

Fem

inin

22,0

%1,

4%36

,6%

12,6

%1,

4%26

,0%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an69

,5%

11,0

%15

,6%

1,9%

1,9%

2-3

ani

56,2

%12

,3%

19,2

%10

,1%

1,1%

1,1%

4-5

ani

59,8

%3,

6%33

,0%

3,6%

6 an

i sau

mai

mul

t49

,2%

12,8

%11

,6%

26,4

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

38,3

%23

,4%

38,3

%St

uden

t16

,7%

25,0

%8,

3%8,

3%8,

3%33

,3%

Alt

e ca

tego

rii

62,2

%4,

4%16

,9%

4,4%

8,0%

4,0%

Page 171: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

171

Tabe

l 41.

De

ce n

u aţ

i urm

at s

esiu

nea

de a

dapt

are

soci

o-cu

ltura

lă?

Nu știam de existenţa acestor cursuriNu este convenabilă locaţia cursurilorNu este convenabil programul cursurilor

Nu am venit pe mult timp

Nu am timp

NȘ/NR

Tota

l66

,0%

5,5%

11,3

%3,

3%3,

0%10

,9%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i77

,3%

9,7%

13,0

%30

-44

ani

64,1

%12

,7%

7,7%

7,7%

7,7%

45-5

9 an

i57

,5%

18,3

%9,

2%15

,0%

60+

ani

100,

0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

78,4

%7,

7%7,

0%4,

3%2,

6%Fe

min

in35

,6%

21,9

%11

,5%

31,1

%

Peri

oada

de

trai

în

RM

:

Un

an80

,1%

6,8%

13,1

%2-

3 an

i59

,9%

13,2

%16

,2%

8,0%

2,7%

4-5

ani

59,1

%27

,4%

13,5

%6

ani s

au m

ai m

ult

66,2

%33

,8%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

63,3

%13

,9%

10,2

%12

,6%

Stud

ent

57,9

%5,

3%36

,8%

Alt

e ca

tego

rii

67,3

%4,

3%12

,1%

4,3%

3,9%

8,2%

Page 172: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

172

Tabe

l 42.

Indi

caţi

nive

lul D

vs. a

ctua

l de

stud

ii

Fără studii, studii primare incomplete (nu mai mult de 4 clase)

Studii primare (4 clase)

Studii secundare incomple-te (9 clase)

Studii secundare (10-11 clase)

Studii liceale (12 clase)

Școală industrială (1 an de studii)

Școală profesională (școală tehnică) (3 ani de studii)

Colegiu (2-5 ani de studii)

Studii superioare incomple-te (licenţă) (3-4 ani de studii)

Studii superioare complete (masterat) (5-6 ani de studii)

Studii de doctorat

NR

Tota

l,3%

,3%4,0

%9,7

%9,1

%2,2

%17

,9%10

,6%21

,1%22

,0%2,4

%,4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i1,1

%1,4

%6,4

%8,7

%16

,1%6,7

%11

,9%20

,1%25

,8%1,7

%30

-44

ani

3,3%

7,0%

9,6%

2,7%

13,0%

7,6%

28,5%

24,6%

2,7%

1,0%

45-5

9 an

i2,0

%8,2

%6,1

%2,0

%33

,2%13

,6%16

,9%15

,9%2,0

%60

+ an

i5,4

%21

,7%,8%

5,4%

21,7%

10,9%

10,9%

19,7%

3,5%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

,4%,5%

3,3%

6,3%

12,8%

2,4%

12,6%

11,2%

24,0%

23,0%

2,9%

,6%Fe

min

in5,2

%15

,3%3,0

%1,9

%26

,9%9,7

%16

,2%20

,3%1,4

%

Peri

oada

de

trai

în

RM

:

Un

an1,1

%10

,9%8,8

%2,8

%25

,0%11

,2%16

,7%16

,7%5,3

%1,5

%2-

3 an

i,4%

3,2%

5,4%

17,8%

3,0%

5,3%

11,0%

27,3%

25,0%

1,6%

4-5

ani

1,5%

,7%9,6

%8,1

%19

,7%2,9

%19

,9%31

,7%5,9

%6

ani s

au m

ai m

ult

8,8%

12,8%

1,5%

1,6%

24,1%

11,9%

18,9%

20,4%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

2,1%

2,1%

7,9%

17,2%

2,9%

7,4%

9,8%

22,0%

17,0%

8,6%

2,9%

Stud

ent

3,2%

,8%1,6

%35

,3%,8%

12,6%

16,4%

27,8%

1,6%

Alt

e ca

tego

rii

4,7%

10,8%

5,0%

2,3%

21,5%

10,5%

21,5%

22,2%

1,4%

Page 173: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

173

Tabel 43. Aţi făcut studii la vreuna din instituţiile de învăţământ din Republica Moldova?

Nu

stud

iez

Stud

iez

la

univ

ersi

tate

Stud

iez

la

cole

giu

Stud

iez

la ș

coal

a pr

ofes

iona

Urm

ez c

ursu

ri

Total 80,3% 13,9% 3,4% ,1% 2,4%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 56,3% 36,5% 4,1% ,3% 2,9%30-44 ani 86,7% 6,9% 1,6% 4,8%45-59 ani 92,3% 3,7% 4,1%60+ ani 82,9% 11,7% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 76,9% 16,6% 2,4% ,1% 3,9%Feminin 85,8% 9,2% 4,9%

Perioada de trai în RM:

Un an 83,1% 10,5% 3,8% 2,6%2-3 ani 74,5% 19,8% 1,4% 4,4%4-5 ani 76,7% 21,1% 1,5% ,7%6 ani sau mai mult 84,5% 8,9% 5,4% 1,1%

Tipul imigrantului:

Refugiat 71,4% 17,7% 10,9%Student 6,6% 91,0% 1,6% ,8%Alte categorii 89,5% 5,1% 4,1% 1,3%

Page 174: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

174

Tabe

l 44.

În R

. Mol

dova

, ave

ţi în

grij

a D

vs. …

Copi

i de

3-6

ani

Copi

i de

7-15

ani

Copi

i de

16-1

8 an

iCo

pii d

e 18

-21

ani

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Tota

l11

,6%

88,4

%15

,9%

84,1

%3,

3%96

,7%

2,8%

97,2

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i2,

0%98

,0%

5,6%

94,4

%,3

%99

,7%

,3%

99,7

%30

-44

ani

22,1

%77

,9%

33,4

%66

,6%

7,6%

92,4

%1,

6%98

,4%

45-5

9 an

i11

,5%

88,5

%8,

7%91

,3%

2,0%

98,0

%8,

2%91

,8%

60+

ani

,8%

99,2

%,8

%99

,2%

100,

0%10

0,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

10,5

%89

,5%

12,1

%87

,9%

,7%

99,3

%1,

8%98

,2%

Fem

inin

13,6

%86

,4%

22,2

%77

,8%

7,8%

92,2

%4,

5%95

,5%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an6,

6%93

,4%

11,5

%88

,5%

100,

0%2,

6%97

,4%

2-3

ani

15,8

%84

,2%

20,2

%79

,8%

1,4%

98,6

%10

0,0%

4-5

ani

10,7

%89

,3%

13,1

%86

,9%

13,1

%86

,9%

100,

0%6

ani s

au m

ai m

ult

11,7

%88

,3%

15,7

%84

,3%

5,1%

94,9

%6,

3%93

,7%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

14,3

%85

,7%

25,7

%74

,3%

2,9%

97,1

%10

0,0%

Stud

ent

2,1%

97,9

%2,

1%97

,9%

,8%

99,2

%,8

%99

,2%

Alt

e ca

tego

rii

12,2

%87

,8%

15,7

%84

,3%

3,7%

96,3

%3,

5%96

,5%

Page 175: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

175

Tabe

l 45.

Dac

ă D

A, s

unt e

i înc

adra

ţi în

tr-o

inst

ituţie

de

învă

ţăm

ânt c

onfo

rm v

ârst

ei lo

r?

Copi

i de

3-6

ani

Copi

i de

7-15

ani

Copi

i de

16-1

8 an

iCo

pii d

e 18

-21

ani

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Tota

l47

,7%

52,3

%96

,9%

3,1%

72,7

%27

,3%

38,3

%61

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i10

0,0%

100,

0%10

0,0%

100,

0%30

-44

ani

51,6

%48

,4%

96,9

%3,

1%86

,2%

13,8

%10

0,0%

45-5

9 an

i46

,8%

53,2

%10

0,0%

100,

0%50

,0%

50,0

%60

+ an

i10

0,0%

100,

0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

58,2

%41

,8%

98,6

%1,

4%14

,8%

85,2

%10

0,0%

Fem

inin

34,0

%66

,0%

95,4

%4,

6%81

,5%

18,5

%64

,4%

35,6

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an10

0,0%

87,0

%13

,0%

100,

0%2-

3 an

i65

,5%

34,5

%98

,3%

1,7%

14,8

%85

,2%

4-5

ani

55,4

%44

,6%

100,

0%10

0,0%

6 an

i sau

mai

mul

t43

,3%

56,7

%10

0,0%

68,8

%31

,2%

50,0

%50

,0%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

18,5

%81

,5%

88,7

%11

,3%

100,

0%St

uden

t10

0,0%

37,6

%62

,4%

100,

0%10

0,0%

Alt

e ca

tego

rii

54,2

%45

,8%

100,

0%81

,5%

18,5

%39

,2%

60,8

%

Page 176: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

176

Tabe

l 46.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

În R

. Mol

dova

, înv

ăţăm

ântu

l est

e în

gen

eral

acc

esib

il

Unu

i cet

ăţea

n st

răin

îi e

ste

mai

di

fi cil

să o

bţin

ă st

udii

decâ

t unu

i ce

tăţe

an m

oldo

vean

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l56

,8%

7,7%

6,1%

1,3%

28,1

%9,

5%8,

2%14

,5%

32,1

%35

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i57

,9%

10,1

%10

,0%

1,3%

20,7

%14

,5%

11,9

%11

,3%

39,9

%22

,4%

30-4

4 an

i63

,9%

4,2%

3,3%

2,7%

26,0

%9,

6%4,

4%17

,8%

30,8

%37

,4%

45-5

9 an

i50

,4%

11,5

%4,

1%34

,0%

7,4%

14,1

%9,

5%28

,9%

40,1

%60

+ an

i47

,7%

5,4%

10,9

%36

,0%

4,3%

21,7

%27

,1%

46,9

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

51,2

%8,

8%5,

1%1,

0%33

,9%

12,7

%9,

8%9,

5%27

,0%

41,0

%Fe

min

in66

,1%

5,9%

7,9%

1,8%

18,4

%4,

0%5,

6%23

,1%

40,6

%26

,7%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an38

,2%

8,2%

2,2%

1,5%

49,9

%15

,5%

6,3%

2,3%

24,4

%51

,4%

2-3

ani

64,9

%7,

1%5,

1%,6

%22

,3%

10,0

%9,

8%12

,8%

35,6

%31

,8%

4-5

ani

54,5

%7,

7%8,

0%1,

5%28

,3%

15,4

%8,

3%7,

7%40

,3%

28,3

%6

ani s

au m

ai m

ult

63,5

%8,

0%9,

5%1,

7%17

,2%

3,0%

8,1%

27,0

%32

,2%

29,7

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

53,0

%16

,4%

6,4%

2,9%

21,3

%24

,2%

25,9

%11

,4%

17,2

%21

,3%

Stud

ent

67,2

%15

,8%

9,1%

4,0%

4,0%

25,6

%20

,8%

12,3

%37

,3%

4,0%

Alt

e ca

tego

rii

56,3

%5,

4%5,

8%,8

%31

,8%

5,4%

3,9%

15,3

%33

,9%

41,4

%

Page 177: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

177

Tabe

l 47.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

În c

ondi

ţii e

gale

și c

u un

niv

el d

e pr

egăt

ire

egal

, cet

ăţen

ilor m

oldo

-ve

ni le

est

e m

ai u

șor s

ă se

însc

rie

la s

tudi

i dec

ât c

etăţ

enilo

r str

ăini

Cetă

ţeni

lor s

trăi

ni le

est

e m

ai

difi c

il să

se

însc

rie

la s

tudi

i din

ca

uza

necu

noaș

teri

i lim

bii

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l11

,7%

12,1

%16

,7%

19,2

%40

,4%

23,9

%17

,1%

9,5%

14,8

%34

,7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i23

,7%

9,8%

14,7

%27

,7%

24,1

%28

,1%

17,6

%8,

8%22

,0%

23,5

%30

-44

ani

4,8%

12,0

%13

,0%

21,7

%48

,7%

21,9

%16

,9%

6,5%

15,8

%38

,9%

45-5

9 an

i14

,4%

12,2

%15

,6%

14,3

%43

,4%

27,4

%16

,9%

8,2%

11,5

%36

,0%

60+

ani

3,5%

16,3

%32

,6%

6,3%

41,4

%14

,3%

17,1

%21

,7%

5,4%

41,4

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

14,0

%11

,8%

10,9

%18

,9%

44,3

%22

,8%

19,3

%6,

4%12

,3%

39,2

%Fe

min

in7,

9%12

,5%

26,3

%19

,7%

33,6

%25

,6%

13,4

%14

,8%

19,1

%27

,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an13

,8%

5,7%

7,1%

15,8

%57

,7%

20,3

%8,

3%2,

4%14

,0%

55,1

%2-

3 an

i12

,1%

18,2

%10

,4%

24,1

%35

,2%

16,4

%20

,0%

11,6

%18

,5%

33,4

%4-

5 an

i16

,8%

5,4%

12,1

%30

,8%

34,9

%37

,8%

7,3%

3,6%

23,7

%27

,6%

6 an

i sau

mai

mul

t8,

5%12

,8%

30,9

%14

,0%

33,8

%29

,8%

23,5

%14

,4%

9,7%

22,6

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

30,8

%16

,7%

9,8%

7,9%

34,8

%23

,1%

24,1

%2,

1%16

,4%

34,3

%St

uden

t27

,8%

16,1

%23

,2%

27,4

%5,

5%19

,4%

21,4

%22

,6%

31,1

%5,

5%A

lte

cate

gori

i6,

9%10

,9%

17,1

%20

,2%

45,0

%24

,5%

15,5

%9,

4%12

,8%

37,9

%

Page 178: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

178

Tabel 48. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii

Migranţii afl aţi legal în R. Moldova au aceleași șanse de a obţine studii

ca și cetăţenii moldoveni

Aco

rd to

tal

Mai

deg

rabă

de

aco

rd

Mai

deg

rabă

de

zaco

rd

Dez

acor

d to

tal

NȘ/

NR

Total 41,6% 10,4% 6,8% 4,3% 36,9%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 34,9% 10,9% 13,7% 10,3% 30,2%30-44 ani 46,7% 8,6% 2,3% 1,9% 40,5%45-59 ani 45,8% 6,7% 7,4% 4,1% 36,0%60+ ani 31,4% 21,7% 5,4% 41,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 36,0% 8,7% 9,1% 4,9% 41,3%Feminin 51,0% 13,1% 3,0% 3,2% 29,6%

Perioada de trai în RM:

Un an 23,5% 8,1% 5,1% 7,5% 55,8%2-3 ani 39,0% 10,7% 8,3% 4,9% 37,0%4-5 ani 53,9% 6,6% 5,8% 3,2% 30,5%6 ani sau mai mult 54,1% 12,7% 7,0% 1,6% 24,6%

Tipul imigrantului:

Refugiat 39,8% 13,2% 12,7% 2,1% 32,1%Student 37,3% 18,2% 18,9% 17,7% 7,9%Alte categorii 42,3% 9,1% 4,6% 3,2% 40,8%

Page 179: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

179

Tabel 49. Aţi folosit serviciile medicale oferite de instituţiile medicale din R. Moldova?

Da,

ser

vici

ile m

edic

ale

ale

inst

ituţ

iilor

de

stat

Da,

ser

vici

ile m

edic

ale

ale

insi

tuţi

ilor p

riva

te

Da,

ser

vici

ile m

edic

ale

ale

inst

ituţ

iilor

de

stat

și

ale

cel

or p

riva

te

Nu,

nu

am a

vut n

evoi

e

Nu,

m-a

m tr

atat

de

sine

stă

tăto

r

Total 33,6% 11,1% 17,9% 33,7% 3,8%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 29,2% 16,2% 20,3% 29,8% 4,5%30-44 ani 30,1% 12,3% 28,4% 28,1% 1,0%45-59 ani 30,8% 10,2% 4,7% 51,0% 3,3%60+ ani 56,6% 10,9% 21,7% 10,9%

Sexul imigrantului:

Masculin 28,3% 10,5% 17,6% 40,3% 3,4%Feminin 42,5% 12,1% 18,4% 22,6% 4,4%

Perioada de trai în RM:

Un an 37,1% 6,4% 3,5% 50,4% 2,5%2-3 ani 21,9% 13,6% 31,6% 28,1% 4,9%4-5 ani 30,7% 14,8% 10,2% 40,7% 3,6%6 ani sau mai mult 42,6% 11,2% 17,7% 24,7% 3,7%

Tipul imigrantului:

Refugiat 43,8% 15,9% 19,6% 15,1% 5,6%Student 22,8% 20,2% 16,1% 33,0% 7,9%Alte categorii 33,0% 9,3% 17,8% 36,8% 3,0%

Page 180: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

180

Tabe

l 50.

V-a

ţi co

nfru

ntat

cu

care

va d

ifi cu

ltăţi

în in

stitu

ţiile

med

ical

e de

sta

t?

Nu am avut probleme

Refuzul de înregistrare în policlinică

Refuzul lucrătorilor medicali de a-mi acoda ajutor medical

Refuzul internării la spital

Tratament necalitativ

Comportament lipsit de etică din partea lucrătorilor medicali

Obligaţia de a plăti pentru serviciile gratuite

Tota

l75

,3%

,8%

2,0%

4,6%

5,1%

5,1%

5,8%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i64

,2%

,5%

8,6%

4,1%

3,8%

9,3%

4,7%

30-4

4 an

i69

,6%

5,6%

10,1

%5,

6%6,

3%45

-59

ani

86,9

%3,

7%7,

4%3,

7%3,

7%60

+ an

i92

,0%

8,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

74,6

%1,

2%1,

9%4,

1%8,

6%7,

2%7,

8%Fe

min

in76

,2%

,3%

2,2%

5,2%

,6%

2,6%

3,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an79

,6%

,6%

9,1%

,6%

,6%

3,3%

2-3

ani

58,0

%,4

%4,

9%6,

0%9,

1%12

,4%

10,8

%4-

5 an

i66

,9%

3,6%

1,8%

10,7

%3,

6%1,

8%6

ani s

au m

ai m

ult

89,1

%1,

7%1,

7%2,

9%1,

7%3,

5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

71,2

%4,

2%3,

3%8,

3%4,

6%4,

2%13

,3%

Stud

ent

63,5

%2,

0%10

,1%

2,0%

14,2

%8,

1%4,

1%A

lte

cate

gori

i77

,1%

1,1%

4,0%

4,4%

5,1%

4,3%

Page 181: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

181

Tabe

l 51.

V-a

ţi co

nfru

ntat

cu

care

va d

ifi cu

ltăţi

în in

stitu

ţiile

med

ical

e de

sta

t?

Lucrătorii medicali nu-mi inspiră încredere

Nu cunosc limba

Diagnostic greșit

Am plătit pentru că nu am poliţă medicală

Nu aveam la mine poliţa, de aceea s-a amânat consultaţia

Rânduri mari

NȘ/NR

Tota

l6,

3%2,

8%1,

1%,8

%,3

%,1

%2,

2%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i9,

2%7,

2%3,

6%1,

1%,5

%30

-44

ani

8,4%

2,8%

2,8%

2,8%

45-5

9 an

i3,

7%5,

8%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin10

,3%

2,1%

,5%

1,9%

Fem

inin

1,2%

6,4%

1,9%

,3%

2,6%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an5,

4%5,

2%2-

3 an

i12

,9%

8,5%

,8%

4-5

ani

3,6%

11,7

%1,

8%6

ani s

au m

ai m

ult

1,7%

2,9%

2,9%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

10,9

%St

uden

t4,

1%4,

1%2,

0%A

lte

cate

gori

i5,

5%3,

6%1,

5%1,

1%2,

8%

Page 182: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

182

Tabel 52. Aveţi poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală?

Da Nu Total 57,1% 42,9%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 61,8% 38,2%30-44 ani 54,6% 45,4%45-59 ani 57,3% 42,7%60+ ani 55,1% 44,9%

Sexul imigrantului:Masculin 58,4% 41,6%Feminin 55,0% 45,0%

Perioada de trai în RM:

Un an 47,4% 52,6%2-3 ani 66,8% 33,2%4-5 ani 63,6% 36,4%6 ani sau mai mult 53,5% 46,5%

Tipul imigrantului:Refugiat 38,9% 61,1%Student 52,9% 47,1%Alte categorii 60,6% 39,4%

Page 183: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

183

Tabe

l 53.

Dac

ă av

eţi p

oliţa

de

asig

urar

e ob

ligat

orie

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală,

cum

aţi

obţin

ut-o

?

Am

pr

ocur

at-o

pe

rson

al

Mi-a

u ac

orda

t-o

la lo

cul d

e m

uncă

Apa

rţin

cat

egor

iei c

are

este

incl

usă

auto

mat

în

sist

emul

de

asig

urăr

i (p

ensi

onar

, gra

vidă

sau

ca

re a

năs

cut r

ecen

t, in

valid

)

De

le

cent

rul d

e re

fugi

aţi

NȘ/

NR

Tota

l43

,5%

45,6

%9,

2%,7

%1,

1%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i51

,6%

34,3

%9,

9%4,

2%30

-44

ani

30,7

%61

,4%

6,0%

1,9%

45-5

9 an

i53

,4%

43,7

%2,

8%60

+ an

i40

,9%

29,5

%29

,5%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

41,2

%51

,5%

6,1%

1,0%

,2%

Fem

inin

47,6

%34

,9%

14,7

%2,

7%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an44

,0%

44,8

%7,

6%3,

6%2-

3 an

i38

,4%

53,9

%5,

6%1,

8%,3

%4-

5 an

i52

,2%

45,5

%1,

1%1,

1%6

ani s

au m

ai m

ult

46,4

%36

,3%

17,0

%,4

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

20,4

%59

,9%

12,2

%7,

5%St

uden

t65

,3%

10,5

%19

,8%

4,5%

Alt

e ca

tego

rii

43,9

%47

,3%

7,9%

,9%

Page 184: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

184

Tabe

l 54.

De

ce n

u aţ

i pro

cura

t o p

oliţă

de

asig

urar

e ob

ligat

orie

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală?

E foarte costisitoare

Deţin poliţa medicală a altei ţări

Nu am nevoie, nu am probleme de sănătate

Nu am nevoie, prefer să mă tratez în instituţiile medicale private

Serviciile medicale acoperite de poliţă nu sunt calitative

Chiar având poliţa medicală, pentru multe servicii medicale ești nevoit să plăteștiSunt sigur(ă) că nu voi avea nevoie de asigurarea medicală

Tota

l23

,8%

16,1

%28

,2%

7,1%

3,4%

8,1%

1,6%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i18

,7%

22,0

%22

,4%

7,1%

9,2%

17,5

%1,

4%30

-44

ani

20,0

%8,

8%35

,9%

11,3

%,5

%5,

9%45

-59

ani

33,5

%22

,2%

23,9

%4,

8%4,

8%7,

8%4,

8%60

+ an

i24

,2%

15,4

%24

,2%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

19,9

%19

,3%

35,1

%6,

7%4,

9%6,

8%2,

6%Fe

min

in29

,8%

11,1

%17

,5%

7,8%

1,2%

10,2

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an6,

5%25

,0%

15,2

%,5

%,5

%9,

6%2-

3 an

i14

,9%

16,6

%43

,5%

3,3%

4,6%

10,1

%5,

1%4-

5 an

i19

,2%

18,8

%40

,1%

10,0

%10

,0%

16,0

%4,

0%6

ani s

au m

ai m

ult

45,2

%7,

7%26

,4%

14,6

%3,

8%3,

8%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

26,0

%15

,8%

10,4

%12

,6%

Stud

ent

8,4%

48,1

%10

,1%

19,1

%24

,1%

23,5

%3,

4%A

lte

cate

gori

i25

,2%

12,1

%35

,1%

7,4%

1,7%

5,0%

1,7%

Page 185: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

185

Tabe

l 55.

De

ce n

u aţ

i pro

cura

t o p

oliţă

de

asig

urar

e ob

ligat

orie

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală?

Ma

trat

ez

în s

trăi

nă-

tate

Nu

am

acte

le n

e-ce

sare

Nu

am

reuș

it s

a o

fac

Lucr

ez il

e-ga

lN

u su

nt

info

rmat

NȘ/

NR

Tota

l3,

3%4,

1%7,

5%,6

%,9

%4,

7%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i4,

6%5,

3%3,

0%3,

7%30

-44

ani

8,2%

3,6%

2,3%

6,9%

45-5

9 an

i12

,6%

4,8%

60+

ani

24,2

%12

,1%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

2,7%

1,4%

8,0%

1,1%

1,4%

3,7%

Fem

inin

4,3%

8,4%

6,7%

6,2%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an10

,6%

20,5

%2,

9%10

,6%

2-3

ani

3,6%

4,7%

2,6%

,6%

4-5

ani

6 an

i sau

mai

mul

t9,

1%3,

4%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

9,5%

4,3%

3,5%

4,8%

17,8

%St

uden

t1,

7%1,

7%A

lte

cate

gori

i4,

6%3,

3%9,

0%1,

7%

Page 186: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

186

Tabe

l 56.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

În R

. Mol

dova

ser

vici

ile m

edic

ale

sunt

în g

ener

al a

cces

ibile

Cetă

ţeni

lor s

trăi

ni le

est

e m

ai

greu

acce

seze

ser

vici

ile

med

ical

e de

cât c

etăţ

enilo

r m

oldo

veni

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l47

,2%

15,8

%11

,1%

7,6%

18,3

%15

,4%

12,5

%17

,9%

28,9

%25

,3%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i50

,4%

14,9

%9,

1%10

,0%

15,7

%19

,6%

15,5

%14

,4%

34,1

%16

,5%

30-4

4 an

i46

,7%

15,5

%12

,5%

9,2%

16,2

%15

,6%

11,3

%14

,2%

35,2

%23

,7%

45-5

9 an

i47

,8%

16,9

%13

,6%

4,1%

17,6

%16

,3%

12,1

%24

,3%

18,7

%28

,6%

60+

ani

41,4

%16

,3%

6,3%

5,4%

30,6

%5,

4%10

,9%

21,7

%22

,5%

39,5

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

45,7

%17

,4%

11,2

%7,

6%18

,1%

17,0

%11

,9%

21,3

%22

,6%

27,2

%Fe

min

in49

,7%

13,1

%10

,9%

7,4%

18,8

%12

,8%

13,4

%12

,1%

39,6

%22

,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an44

,2%

18,7

%6,

4%8,

1%22

,5%

11,8

%10

,8%

14,0

%27

,4%

36,0

%2-

3 an

i51

,3%

14,3

%11

,0%

5,4%

18,0

%17

,2%

11,1

%21

,0%

28,9

%21

,8%

4-5

ani

52,4

%15

,7%

10,2

%8,

4%13

,2%

19,0

%17

,3%

7,3%

36,6

%19

,8%

6 an

i sau

mai

mul

t44

,1%

15,1

%14

,9%

8,9%

16,9

%15

,5%

13,6

%20

,7%

28,0

%22

,2%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

44,1

%26

,2%

5,6%

7,2%

17,0

%16

,4%

18,8

%25

,9%

18,0

%20

,8%

Stud

ent

43,6

%30

,6%

12,4

%7,

1%6,

3%32

,6%

21,3

%17

,7%

19,7

%8,

7%A

lte

cate

gori

i48

,1%

12,5

%11

,9%

7,7%

19,8

%13

,4%

10,5

%16

,6%

31,7

%27

,8%

Page 187: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

187

Tabe

l 57.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

Pers

onal

ul m

edic

al a

re o

ati

tudi

ne

mai

bun

ă fa

ţă d

e ce

tăţe

nii

mol

dove

ni d

ecât

faţă

de

cei s

trăi

ni

Cetă

ţeni

i str

ăini

au

șans

e fo

arte

pu

ţine

bene

fi cie

ze d

e se

rvic

ii m

edic

ale

calit

ativ

e în

R.M

oldo

va

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l9,

9%7,

7%16

,5%

33,5

%32

,5%

8,4%

9,5%

20,6

%31

,6%

29,9

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i19

,1%

8,4%

16,1

%35

,8%

20,6

%11

,5%

11,1

%17

,5%

39,7

%20

,2%

30-4

4 an

i10

,5%

7,6%

14,5

%35

,6%

31,9

%9,

6%5,

1%26

,3%

28,6

%30

,3%

45-5

9 an

i5,

4%10

,8%

19,7

%26

,1%

38,0

%8,

2%11

,3%

17,6

%24

,8%

38,0

%60

+ an

i,8

%16

,3%

38,0

%44

,9%

15,1

%16

,3%

38,0

%30

,6%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

9,7%

8,9%

15,9

%27

,9%

37,6

%8,

6%11

,1%

19,1

%26

,8%

34,5

%Fe

min

in10

,2%

5,7%

17,4

%42

,8%

23,8

%8,

1%7,

0%23

,1%

39,7

%22

,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an13

,4%

6,6%

9,6%

26,8

%43

,6%

7,4%

13,4

%15

,2%

24,6

%39

,4%

2-3

ani

9,1%

8,0%

21,4

%35

,3%

26,2

%9,

0%8,

7%27

,6%

32,4

%22

,2%

4-5

ani

11,6

%10

,3%

6,6%

49,5

%22

,0%

5,1%

11,3

%12

,8%

48,8

%22

,0%

6 an

i sau

mai

mul

t7,

5%7,

6%19

,6%

32,4

%32

,9%

9,5%

7,0%

19,9

%31

,4%

32,2

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

21,2

%10

,3%

20,7

%24

,4%

23,5

%19

,4%

16,2

%26

,5%

15,9

%22

,1%

Stud

ent

21,6

%22

,6%

18,8

%26

,7%

10,3

%11

,9%

21,4

%22

,7%

33,0

%11

,1%

Alt

e ca

tego

rii

6,8%

5,7%

15,5

%35

,7%

36,3

%6,

3%7,

2%19

,4%

34,0

%33

,2%

Page 188: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

188

Tabe

l 58.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

Mig

ranţ

ii afl

aţi

lega

l în

R.M

oldo

va

au a

cele

ași ș

anse

de

a pr

imi a

sis-

tenţ

ă m

edic

ală

ca ș

i mol

dove

nii

Cetă

ţeni

i str

ăini

nu

sunt

obl

igaţ

i să

pro

cure

pol

iţa

de a

sigu

rare

me-

dica

lă o

blig

ator

ie în

R.M

oldo

va

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l48

,7%

11,8

%7,

5%3,

4%28

,6%

30,8

%11

,1%

11,5

%16

,5%

30,1

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i41

,5%

20,3

%8,

0%10

,6%

19,6

%28

,5%

16,8

%12

,0%

18,6

%24

,2%

30-4

4 an

i59

,1%

7,0%

8,9%

2,3%

22,7

%43

,2%

7,5%

9,9%

14,1

%25

,4%

45-5

9 an

i45

,8%

9,5%

6,1%

38,6

%25

,8%

6,1%

13,6

%17

,9%

36,6

%60

+ an

i38

,8%

14,3

%5,

4%41

,4%

10,9

%20

,6%

10,9

%16

,3%

41,4

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

46,1

%8,

1%8,

2%4,

6%33

,1%

29,1

%11

,4%

10,7

%17

,0%

31,8

%Fe

min

in53

,0%

18,1

%6,

4%1,

5%21

,0%

33,6

%10

,6%

12,9

%15

,6%

27,3

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an36

,5%

12,4

%7,

6%4,

3%39

,2%

23,7

%11

,9%

17,4

%5,

3%41

,8%

2-3

ani

55,4

%9,

5%8,

7%6,

2%20

,2%

30,9

%12

,3%

9,0%

19,6

%28

,1%

4-5

ani

53,2

%14

,4%

5,8%

3,9%

22,7

%41

,7%

13,2

%5,

1%23

,8%

16,1

%6

ani s

au m

ai m

ult

50,1

%13

,0%

6,7%

30,2

%33

,0%

8,8%

11,1

%19

,9%

27,2

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

45,6

%16

,2%

7,9%

7,9%

22,3

%35

,8%

13,6

%13

,5%

7,7%

29,5

%St

uden

t31

,0%

16,6

%16

,1%

23,7

%12

,6%

22,1

%20

,1%

12,1

%31

,4%

14,2

%A

lte

cate

gori

i51

,0%

10,6

%6,

5%,5

%31

,3%

30,9

%9,

8%11

,1%

16,4

%31

,9%

Page 189: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

189

Tabel 59. În opinia Dvs., cetăţenilor le este asigurată libertatea de circulaţie și alegerea locului de trai?

Da, în deplină măsură

Mai degra-bă da

Mai degra-bă nu

Cate-goric

nuNȘ/NR

Total 61,6% 23,8% 9,3% 3,0% 2,4%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 62,4% 17,9% 7,6% 6,6% 5,5%30-44 ani 59,7% 25,0% 12,3% 1,9% 1,0%45-59 ani 63,4% 23,0% 11,5% 2,0%60+ ani 61,2% 32,6% 5,4% ,8%

Sexul imigrantului:

Masculin 61,6% 23,9% 8,7% 3,6% 2,2%Feminin 61,6% 23,5% 10,4% 1,9% 2,6%

Perioada de trai în RM:

Un an 55,8% 29,1% 8,3% 5,7% 1,1%2-3 ani 57,3% 26,5% 12,2% 2,0% 1,9%4-5 ani 77,2% 4,4% 15,3% 2,5% ,7%6 ani sau mai mult 65,6% 22,4% 5,7% 2,1% 4,1%

Tipul imigrantului:

Refugiat 56,6% 22,0% 14,3% 2,1% 5,0%Student 53,4% 19,3% 11,9% 11,8% 3,7%Alte categorii 63,2% 24,5% 8,2% 2,2% 1,8%

Page 190: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

190

Tabel 60. Cine este proprietarul locuinţei în care staţi în momentul de faţă?

Eu personal/alt membru

al familiei Stat

ul Închiriem de la alte persoane A

ltce

va

NR

Total 58,7% 5,5% 32,5% 2,7% ,6%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 40,0% 9,0% 47,3% 2,9% ,8%30-44 ani 52,3% 5,2% 38,8% 2,7% 1,0%45-59 ani 78,7% 5,4% 14,6% 1,3%60+ ani 71,4% 23,2% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 53,6% 6,2% 37,5% 1,7% ,9%Feminin 67,3% 4,2% 23,9% 4,5%

Perioada de trai în RM:

Un an 42,6% 8,9% 40,0% 8,5%2-3 ani 44,2% 6,0% 48,4% 1,4%4-5 ani 67,1% 2,9% 28,5% 1,5%6 ani sau mai mult 82,2% 3,2% 12,9% 1,7%

Tipul imigrantului:

Refugiat 25,7% 21,4% 42,3% 7,7% 2,9%Student 11,1% 19,8% 66,8% 2,4%Alte categorii 69,2% 1,4% 27,2% 2,2%

Page 191: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

191

Tabel 61. În prezent, aveţi nevoie de susţinere din partea statului în ceea ce privește asigurarea cu locuinţă?

Da, bineîn-

ţeles

Mai degra-bă da

Mai degra-bă nu

Cate-goric

nuNR

Total 11,7% 12,3% 16,8% 57,1% 2,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 14,6% 13,7% 19,0% 49,0% 3,7%30-44 ani 16,5% 11,3% 14,0% 55,0% 3,3%45-59 ani 5,4% 14,9% 24,3% 55,4%60+ ani 5,4% 7,8% 5,4% 81,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 16,4% 12,9% 18,6% 48,8% 3,3%Feminin 3,7% 11,4% 13,7% 71,2%

Perioada de trai în RM:

Un an 11,4% 9,5% 23,6% 50,4% 5,2%2-3 ani 16,1% 14,8% 14,5% 52,6% 2,1%4-5 ani 8,0% 21,2% 10,3% 59,0% 1,5%6 ani sau mai mult 8,6% 9,9% 15,6% 65,9%

Tipul imigrantului:

Refugiat 36,6% 23,2% 22,2% 15,9% 2,1%Student 15,8% 22,6% 34,2% 25,0% 2,4%Alte categorii 7,1% 9,5% 14,1% 67,3% 2,0%

Page 192: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

192

Tabe

l 62.

Indi

caţi

grad

ul D

vs. d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

fi rm

aţii

Stat

ul m

oldo

vene

sc

este

obl

igat

le a

sigu

re

refu

giaţ

ilor u

n lo

c de

trai

Popu

laţi

a lo

cală

ac

ordă

pre

feri

nţă

bășt

inaș

ilor

în o

feri

rea

de lo

cuin

ţe

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Acord total

Mai degrabă de acord

Mai degrabă dezacord

Dezacord total

NȘ/NR

Tota

l41

,4%

19,9

%9,

0%16

,7%

12,9

%22

,2%

12,8

%13

,5%

22,8

%28

,8%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i38

,7%

23,0

%10

,7%

11,7

%16

,0%

24,6

%14

,8%

12,2

%25

,7%

22,7

%30

-44

ani

29,3

%23

,9%

8,9%

22,8

%15

,1%

25,7

%11

,1%

8,4%

23,9

%30

,8%

45-5

9 an

i57

,0%

12,2

%6,

7%18

,7%

5,4%

26,1

%7,

4%20

,4%

16,3

%29

,7%

60+

ani

48,8

%18

,6%

10,9

%5,

4%16

,3%

24,0

%16

,3%

27,1

%32

,6%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

44,0

%19

,2%

8,1%

16,0

%12

,8%

25,5

%14

,8%

9,9%

22,4

%27

,4%

Fem

inin

37,2

%21

,1%

10,6

%18

,0%

13,1

%16

,6%

9,3%

19,6

%23

,4%

31,1

%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an40

,1%

25,9

%4,

2%13

,0%

16,8

%25

,2%

10,2

%13

,8%

14,9

%35

,9%

2-3

ani

34,6

%17

,4%

12,6

%24

,9%

10,4

%23

,3%

13,9

%12

,8%

25,3

%24

,7%

4-5

ani

60,8

%6,

0%5,

1%10

,2%

17,9

%24

,5%

8,9%

9,2%

35,1

%22

,4%

6 an

i sau

mai

mul

t43

,6%

21,5

%10

,3%

13,5

%11

,1%

18,2

%14

,6%

15,1

%22

,9%

29,1

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

31,8

%31

,7%

17,5

%6,

4%12

,7%

27,3

%35

,7%

9,3%

27,8

%St

uden

t31

,9%

26,9

%12

,1%

14,9

%14

,2%

32,4

%21

,1%

16,1

%18

,6%

11,9

%A

lte

cate

gori

i44

,0%

17,2

%7,

3%18

,6%

12,8

%20

,3%

8,1%

15,5

%25

,4%

30,8

%

Page 193: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

193

Tabel 63. Indicaţi gradul Dvs. de acord cu următoarele afi rmaţii

Populaţia locală are tendinţa de a oferi migranţilor străini locuinţe spre închiriere la un preţ mai mare decât

moldovenilor

Aco

rd to

tal

Mai

deg

rabă

de

acor

d

Mai

deg

rabă

de

zaco

rd

Dez

acor

d to

tal

NȘ/

NR

Total 39,2% 11,0% 9,4% 12,8% 27,6%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 45,7% 17,6% 4,2% 15,2% 17,2%30-44 ani 36,1% 8,6% 9,8% 11,4% 34,1%45-59 ani 34,3% 10,8% 10,2% 16,3% 28,4%60+ ani 45,7% 5,4% 16,3% 5,4% 27,1%

Sexul imigrantului:

Masculin 42,2% 12,0% 8,6% 11,0% 26,2%Feminin 34,2% 9,2% 10,7% 15,9% 30,0%

Perioada de trai în RM:

Un an 36,9% 10,4% 4,5% 13,6% 34,6%2-3 ani 39,8% 14,5% 8,5% 17,5% 19,8%4-5 ani 46,9% 12,5% 2,2% 12,8% 25,6%6 ani sau mai mult 38,4% 7,6% 15,8% 7,9% 30,3%

Tipul imigrantului:

Refugiat 46,8% 23,8% 6,4% 23,0%Student 58,5% 16,2% 7,1% 8,7% 9,5%Alte categorii 36,0% 8,3% 11,2% 14,3% 30,2%

Page 194: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

194

Tabel 64. Dvs. planifi caţi să solicitaţi cetăţenia Republicii Moldova?

Da,

dej

a am

iniţ

iat

proc

edur

a

Da,

pla

ifi c

iniţ

iez

Nu,

ast

a nu

intr

ă în

pl

anur

ile m

ele

Nu,

pen

tru

cons

ider

nu

am ș

anse

de

a o

dobâ

ndi

Total 10,3% 34,4% 48,5% 6,8%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 2,2% 32,2% 55,5% 10,2%30-44 ani 8,5% 37,5% 47,2% 6,9%45-59 ani 20,2% 38,6% 37,1% 4,1%60+ ani 10,9% 21,7% 62,0% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 11,2% 32,3% 49,2% 7,4%Feminin 9,0% 38,0% 47,3% 5,7%

Perioada de trai în RM:

Un an 12,9% 36,0% 43,2% 7,8%2-3 ani 4,9% 34,4% 54,5% 6,1%4-5 ani 1,5% 37,4% 50,9% 10,3%6 ani sau mai mult 15,9% 32,4% 46,1% 5,6%

Tipul imigrantului:

Refugiat 24,6% 36,0% 24,3% 15,1%Student 3,2% 11,4% 68,7% 16,8%Alte categorii 8,8% 36,6% 50,4% 4,3%

Page 195: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

195

Tabe

l 65.

Cu

ce d

ifi cu

ltăţi

v-aţ

i con

frun

tat î

n în

cerc

area

de

a ob

ţine

cetă

ţeni

a R.

Mol

dova

?

Cerinţe legale prea dure pentru obţinerea cetăţenieiNumăr mare de acte nece-sareNecesitatea de a reînnoi mai multe acte în care au fost comise eroriLimite dure impuse în ceea ce privește depunerea actelorCorupţie în organele împu-ternicite

Lipsa informaţiei necesare

Nu cunosc limba

Mi se cere să renunţ la cetă-ţenia statului meu

Am fost refuzat

Nu sunt difi cultăţi

Încă nu am depus actele

NȘ/NR

Tota

l9,8

%17

,7%1,3

%1,8

%2,4

%4,7

%4,0

%1,0

%,8%

4,1%

40,8%

11,6%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i23

,7%11

,6%2,4

%9,2

%5,1

%,8%

38,0%

9,2%

30-4

4 an

i8,1

%17

,2%3,5

%3,5

%2,8

%10

,6%43

,6%10

,6%45

-59

ani

6,9%

12,6%

6,9%

5,7%

2,2%

6,9%

46,0%

12,6%

60+

ani

50,0%

16,7%

16,7%

16,7%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

9,1%

20,3%

2,2%

,7%6,8

%4,3

%1,6

%1,3

%4,8

%39

,0%10

,1%Fe

min

in11

,1%13

,7%3,4

%6,1

%1,6

%3,4

%3,1

%43

,7%14

,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an20

,6%7,9

%4,8

%9,4

%10

,1%47

,3%2-

3 an

i14

,4%21

,4%,5%

7,0%

9,4%

3,4%

,5%29

,9%13

,4%4-

5 an

i1,9

%3,8

%1,9

%92

,5%6

ani s

au m

ai m

ult

25,2%

3,6%

,4%6,5

%,5%

3,6%

2,1%

3,3%

33,2%

21,5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

9,6%

36,7%

12,7%

4,4%

28,8%

7,9%

Stud

ent

21,8%

21,8%

16,3%

12,9%

5,4%

16,3%

5,4%

Alt

e ca

tego

rii

9,5%

13,4%

1,7%

1,7%

3,0%

2,7%

5,0%

1,2%

5,0%

44,3%

12,7%

Page 196: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

196

Tabel 66. Cum apreciaţi nivelul de accesibilitate a cetăţeniei moldovenești pentru Dvs.?

În g

ener

al

acce

sibi

l

Mai

deg

rabă

ac

cesi

bil

Mai

deg

rabă

in

acce

sibi

l

Cetă

ţeni

a e

inac

cesi

bilă

NȘ/

NR

Total 29,5% 28,6% 14,3% 12,2% 15,5%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 25,6% 32,7% 19,5% 7,4% 14,8%30-44 ani 29,2% 20,5% 15,5% 17,0% 17,8%45-59 ani 31,9% 31,2% 9,5% 9,5% 17,9%60+ ani 32,6% 38,0% 10,9% 13,2% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 27,7% 26,6% 15,6% 11,6% 18,5%Feminin 32,5% 31,9% 12,0% 13,2% 10,4%

Perioada de trai în RM:

Un an 22,2% 31,3% 13,2% 7,3% 26,0%2-3 ani 27,1% 28,3% 16,9% 11,2% 16,4%4-5 ani 51,0% 8,7% 13,3% 14,5% 12,5%6 ani sau mai mult 31,4% 32,0% 12,9% 16,1% 7,6%

Tipul imigrantului:

Refugiat 15,6% 29,7% 21,4% 19,8% 13,5%Student 16,6% 29,2% 31,8% 7,1% 15,2%Alte categorii 33,1% 28,3% 11,2% 11,5% 15,8%

Page 197: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

197

Tabe

l 67.

Con

form

legi

slaţ

iei p

rivin

d ce

tăţe

nia

Repu

blic

ii M

oldo

va, a

ceas

ta s

e po

ate

acor

da în

caz

de…

În

opi

nia

Dvs

., în

ce

măs

ură

este

rezo

nabi

l ace

st te

rmen

?

Șede

re le

gală

și pe

rman

entă

în

Repu

blica

Mol

dova

cel p

uţin

în

ultim

ii 10 a

ni

Căsă

torie

cu un

cetă

ţean

al R.

M

oldo

va de

cel p

uţin

3 an

i și

locu

ire, în

mod

lega

l și c

ontin

uu, p

e te

ritor

iul ţ

ării î

n ulti

mii 3

ani

Pent

ru pe

rsoan

ele fă

ră ce

tă-

ţeni

e și r

efug

iaţi, d

omici

liere

leg

ală și

obișn

uită

pe te

ritor

iul

RM nu

mai

puţin

de 8

ani

Termen nejusti fi cat de lung Termen rezonabilTermen nejusti fi cat de scurt

NȘ/NR

Termen nejusti fi cat de lung

Termen rezonabil

Termen nejusti fi cat de scurt

NȘ/NR

Termen nejusti fi cat de lung Termen rezonabilTermen nejusti fi cat de scurt

NȘ/NR

Tota

l58

,0%27

,7%2,6

%11

,7%26

,8%58

,3%2,6

%12

,3%52

,4%27

,6%4,5

%15

,5%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i55

,5%28

,7%6,1

%9,7

%27

,7%54

,3%6,0

%12

,1%48

,5%24

,9%7,0

%19

,5%30

-44

ani

54,7%

26,8%

18,5%

17,0%

62,9%

3,3%

16,9%

47,9%

25,4%

5,9%

20,7%

45-5

9 an

i66

,0%27

,8%4,1

%2,0

%42

,0%54

,0%4,1

%63

,3%30

,6%2,0

%4,1

%60

+ an

i55

,8%28

,0%16

,3%21

,7%62

,0%16

,3%50

,3%32

,6%,8%

16,3%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

62,6%

24,0%

3,0%

10,4%

29,2%

56,7%

3,3%

10,8%

53,1%

26,1%

6,1%

14,7%

Fem

inin

50,3%

33,9%

1,8%

14,0%

22,7%

61,0%

1,6%

14,7%

51,3%

30,1%

1,8%

16,8%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an64

,3%14

,7%2,1

%18

,8%34

,6%43

,7%2,3

%19

,4%58

,8%18

,9%2,4

%19

,9%2-

3 an

i49

,9%33

,4%3,4

%13

,3%22

,0%60

,8%5,6

%11

,6%39

,3%31

,5%9,2

%20

,0%4-

5 an

i67

,9%20

,5%4,4

%7,3

%18

,2%72

,4%2,9

%6,6

%61

,6%16

,5%4,4

%17

,5%6

ani s

au m

ai m

ult

58,3%

33,9%

1,6%

6,2%

27,7%

63,2%

9,1%

57,6%

33,3%

1,7%

7,3%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

68,5%

12,7%

18,8%

29,1%

49,9%

20,9%

66,9%

12,2%

2,9%

18,0%

Stud

ent

41,6%

22,9%

17,8%

17,7%

20,8%

50,8%

12,3%

16,1%

21,5%

39,3%

16,8%

22,4%

Alt

e ca

tego

rii

58,0%

30,7%

1,4%

10,0%

27,0%

60,5%

2,0%

10,4%

53,3%

28,9%

3,5%

14,3%

Page 198: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

198

Tabe

l 68.

Con

form

legi

slaţ

iei,

cetă

ţeni

a Re

publ

icii

Mol

dova

poa

te fi

aco

rdat

ă în

urm

ătoa

rele

con

diţii

... Î

n ce

măs

ură,

în o

pini

a D

vs.,

aces

te c

ondi

ţii s

unt r

ezon

abile

și f

ezab

ile?

Cuno

aște

rea

prev

eder

ilor

Cons

titu

ţiei

R. M

oldo

vaCu

noaș

tere

a lim

bii d

e st

at

a R.

Mol

dova

Sunt rezonabile și fezabile

Sunt rezonabile, dar nu sunt posibile

Nu sunt justifi cate, dar sunt realizabile

Nu sunt justifi cate, nici realizabile

NȘ/NR

Sunt rezonabile și fezabile

Sunt rezonabile, dar nu sunt posibile

Nu sunt justifi cate, dar sunt realizabile

Nu sunt justifi cate, nici realizabile

NȘ/NR

Tota

l79

,9%

5,0%

4,8%

2,2%

8,0%

79,5

%8,

0%4,

0%2,

6%6,

0%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i66

,4%

10,4

%8,

3%3,

7%11

,3%

73,3

%3,

5%9,

8%5,

0%8,

4%30

-44

ani

78,2

%4,

3%4,

9%3,

7%8,

9%76

,6%

10,8

%3,

7%8,

9%45

-59

ani

93,3

%3,

3%1,

3%2,

0%90

,5%

6,1%

3,3%

60+

ani

82,9

%5,

4%11

,7%

76,8

%12

,4%

5,4%

5,4%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

78,8

%5,

5%5,

3%2,

8%7,

6%84

,0%

5,8%

2,8%

2,4%

5,1%

Fem

inin

81,7

%4,

1%4,

0%1,

3%8,

8%71

,9%

11,8

%5,

9%2,

9%7,

5%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an81

,1%

7,3%

,3%

2,0%

9,3%

74,8

%11

,5%

,3%

4,3%

9,1%

2-3

ani

76,8

%7,

4%5,

2%4,

8%5,

7%82

,9%

7,6%

3,5%

2,4%

3,6%

4-5

ani

77,0

%3,

6%9,

9%2,

2%7,

3%69

,3%

9,5%

13,2

%1,

5%6,

6%6

ani s

au m

ai m

ult

82,7

%1,

3%6,

6%9,

5%82

,4%

5,4%

4,7%

1,7%

5,8%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

78,0

%5,

6%2,

6%5,

8%7,

9%73

,6%

10,0

%2,

6%5,

8%7,

9%St

uden

t49

,0%

20,2

%8,

7%5,

5%16

,6%

60,2

%10

,3%

7,9%

9,5%

12,1

%A

lte

cate

gori

i83

,5%

3,3%

4,8%

1,3%

7,1%

82,5

%7,

5%3,

8%1,

3%5,

0%

Page 199: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

199

Tabe

l 69.

Cât

de

mul

t vă

sim

ţiţi î

n si

gura

nţă

în u

rmăt

oare

le lo

caţii

pe

timp

de z

i?

Aca

săPe

str

ada

pe c

are

locu

iţi

În siguranţă totală

Mai degrabă în siguranţă

Mai degrabă în nesiguranţă

În nesiguranţă totală

NȘ/NR

În siguranţă totală

Mai degrabă în siguranţă

Mai degrabă în nesiguranţă

În nesiguranţă totală

NȘ/NR

Tota

l80

,6%

6,0%

8,4%

3,5%

1,6%

71,8

%11

,2%

10,4

%4,

4%2,

3%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i72

,0%

12,2

%9,

7%2,

8%3,

3%53

,7%

18,3

%16

,9%

6,5%

4,6%

30-4

4 an

i78

,2%

5,6%

10,8

%3,

3%2,

1%70

,6%

11,7

%11

,3%

3,3%

3,1%

45-5

9 an

i86

,4%

2,0%

5,4%

6,1%

81,1

%7,

4%5,

4%6,

1%60

+ an

i91

,1%

3,5%

5,4%

90,3

%4,

3%5,

4%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

80,8

%5,

8%7,

2%4,

4%1,

9%72

,1%

9,7%

10,3

%5,

7%2,

3%Fe

min

in80

,2%

6,3%

10,5

%1,

9%1,

0%71

,3%

13,8

%10

,5%

2,1%

2,2%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an80

,6%

6,4%

11,4

%,3

%1,

4%66

,9%

15,0

%14

,5%

3,6%

2-3

ani

81,7

%5,

0%9,

2%1,

4%2,

8%70

,4%

11,6

%12

,8%

1,8%

3,4%

4-5

ani

67,1

%14

,7%

6,6%

8,7%

2,9%

64,6

%13

,3%

6,8%

13,1

%2,

2%6

ani s

au m

ai m

ult

83,1

%4,

3%6,

0%6,

5%,2

%78

,6%

7,5%

6,0%

7,7%

,2%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

70,8

%13

,6%

7,7%

7,9%

52,2

%27

,1%

9,8%

10,9

%St

uden

t66

,5%

14,5

%9,

5%3,

2%6,

3%37

,6%

29,4

%14

,0%

8,7%

10,3

%A

lte

cate

gori

i83

,7%

3,8%

8,4%

4,1%

78,6

%6,

7%10

,1%

4,6%

Page 200: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

200

Tabel 70. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de zi?

În loc public (parc, piaţă, stradă)

În s

igur

anţă

to

tală

Mai

deg

rabă

în

sigu

ranţ

ă

Mai

deg

rabă

în

nesi

gura

nţă

În n

esig

uran

ţă

tota

NȘ/

NR

Total 69,7% 12,2% 11,7% 4,0% 2,4%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 52,6% 18,8% 19,5% 4,7% 4,4%30-44 ani 68,9% 12,8% 11,1% 3,5% 3,7%45-59 ani 79,0% 9,5% 5,4% 6,1%60+ ani 84,9% 3,5% 11,7%

Sexul imigrantului:

Masculin 70,3% 11,3% 11,0% 5,3% 2,2%Feminin 68,7% 13,7% 13,0% 1,9% 2,8%

Perioada de trai în RM:

Un an 65,1% 16,6% 15,0% 3,4%2-3 ani 69,8% 12,7% 13,7% 2,0% 1,8%4-5 ani 63,2% 15,4% 4,4% 13,4% 3,6%6 ani sau mai mult 74,7% 7,5% 9,3% 6,5% 1,9%

Tipul imigrantului:

Refugiat 52,2% 30,0% 9,8% 7,9%Student 34,5% 29,7% 16,6% 9,8% 9,5%Alte categorii 76,3% 7,4% 11,5% 4,1% ,8%

Page 201: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

201

Tabe

l 71.

Cât

de

mul

t vă

sim

ţiţi î

n si

gura

nţă

în u

rmăt

oare

le lo

caţii

pe

timp

de n

oapt

e?

Aca

săPe

str

ada

pe c

are

locu

iţi

În siguranţă totală

Mai degrabă în siguranţă

Mai degrabă în nesiguranţă

În nesiguranţă totală

NȘ/NR

În siguranţă totală

Mai degrabă în siguranţă

Mai degrabă în nesiguranţă

În nesiguranţă totală

NȘ/NR

Tota

l68

,5%

7,8%

13,7

%8,

0%2,

0%56

,8%

12,7

%16

,7%

10,0

%3,

8%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i59

,0%

11,5

%14

,7%

12,1

%2,

7%40

,1%

15,8

%19

,7%

19,8

%4,

6%30

-44

ani

69,5

%1,

6%18

,6%

6,5%

3,7%

55,4

%11

,7%

18,6

%6,

8%7,

4%45

-59

ani

72,9

%9,

5%7,

4%10

,2%

65,5

%12

,8%

11,5

%10

,2%

60+

ani

74,8

%14

,3%

10,9

%74

,0%

9,7%

16,3

%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

72,1

%7,

1%9,

9%9,

2%1,

7%62

,3%

10,7

%12

,6%

12,2

%2,

3%Fe

min

in62

,5%

8,8%

20,2

%5,

9%2,

6%47

,5%

16,2

%23

,7%

6,2%

6,4%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an68

,1%

9,9%

10,7

%8,

7%2,

6%55

,9%

17,7

%11

,5%

9,7%

5,1%

2-3

ani

74,0

%3,

5%15

,8%

3,4%

3,2%

53,7

%14

,3%

18,4

%6,

7%6,

9%4-

5 an

i48

,0%

15,4

%21

,2%

12,4

%2,

9%45

,6%

14,0

%22

,7%

14,8

%2,

9%6

ani s

au m

ai m

ult

69,1

%8,

1%12

,0%

10,6

%,2

%63

,2%

7,3%

17,5

%11

,9%

,2%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

71,1

%10

,4%

10,6

%7,

9%41

,7%

34,0

%10

,6%

13,8

%St

uden

t59

,4%

16,6

%9,

8%9,

5%4,

7%21

,8%

25,8

%24

,4%

17,7

%10

,3%

Alt

e ca

tego

rii

69,1

%6,

4%14

,6%

9,1%

,8%

62,9

%7,

9%16

,9%

10,8

%1,

5%

Page 202: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

202

Tabel 72. Cât de mult vă simţiţi în siguranţă în următoarele locaţii pe timp de noapte?

În loc public (parc, piaţă, stradă)

În s

igur

anţă

to

tală

Mai

deg

rabă

în

sigu

ranţ

ă

Mai

deg

rabă

în

nesi

gura

nţă

În n

esig

uran

ţă

tota

NȘ/

NR

Total 56,0% 11,3% 17,4% 10,8% 4,4%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 39,5% 11,8% 20,7% 23,3% 4,6%30-44 ani 53,8% 11,7% 18,6% 6,8% 9,1%45-59 ani 65,5% 11,5% 12,8% 10,2%60+ ani 74,0% 8,9% 17,1%

Sexul imigrantului:

Masculin 62,1% 9,0% 13,4% 13,2% 2,3%Feminin 45,9% 15,2% 24,2% 6,7% 8,0%

Perioada de trai în RM:

Un an 55,9% 16,7% 12,0% 10,2% 5,1%2-3 ani 53,1% 13,2% 18,8% 8,0% 6,9%4-5 ani 46,3% 11,8% 20,5% 18,5% 2,9%6 ani sau mai mult 61,4% 5,5% 19,3% 11,9% 1,9%

Tipul imigrantului:

Refugiat 41,7% 29,2% 15,4% 13,8%Student 20,2% 11,1% 30,5% 27,9% 10,3%Alte categorii 62,2% 8,4% 16,4% 10,8% 2,3%

Page 203: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

203

Tabel 73. În ce măsură credeţi că atitudinea populaţiei locale faţă de străini poate fi numită tolerantă? Sub toleranţă înţelegem răbdarea și respectul pentru oamenii de altă religie, origine etnică, având alte comportamente și tradiţii etc.

Foar

te

tole

rant

ă

Mai

deg

rabă

to

lera

ntă

Mai

deg

rabă

in

tole

rant

ă

Del

oc to

lera

ntă

Mi-e

difi

cil s

ă ră

spun

d

Total 26,9% 47,1% 15,1% 5,8% 5,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 21,4% 38,6% 21,8% 8,1% 10,3%30-44 ani 21,5% 51,4% 14,7% 6,8% 5,6%45-59 ani 27,4% 50,9% 14,3% 5,4% 2,0%60+ ani 51,2% 43,4% 5,4%

Sexul imigrantului:

Masculin 29,0% 46,2% 13,2% 5,5% 6,1%Feminin 23,4% 48,7% 18,3% 6,3% 3,3%

Perioada de trai în RM:

Un an 33,9% 40,4% 16,0% 4,9% 4,8%2-3 ani 18,0% 56,3% 14,3% 3,2% 8,3%4-5 ani 21,6% 54,8% 8,7% 11,9% 2,9%6 ani sau mai mult 31,6% 41,4% 16,9% 7,3% 2,8%

Tipul imigrantului:

Refugiat 37,5% 45,5% 2,1% 4,8% 10,1%Student 27,6% 33,5% 24,1% 5,8% 9,0%Alte categorii 25,1% 48,8% 16,3% 6,0% 3,8%

Page 204: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

204

Tabel 74. Aţi observat atitudini ostile faţă de Dvs. (ca migrant) pe teritoriul Republicii Moldova?

Da Nu Total 32,9% 67,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 48,5% 51,5%30-44 ani 42,3% 57,7%45-59 ani 18,8% 81,2%60+ ani 6,3% 93,7%

Sexul imigrantului:Masculin 31,1% 68,9%Feminin 35,9% 64,1%

Perioada de trai în RM:

Un an 28,4% 71,6%2-3 ani 39,0% 61,0%4-5 ani 56,6% 43,4%6 ani sau mai mult 24,2% 75,8%

Tipul imigrantului:Refugiat 44,2% 55,8%Student 62,7% 37,3%Alte categorii 27,9% 72,1%

Page 205: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

205

Tabe

l 75.

Cin

e an

ume

a m

anife

stat

o a

stfe

l de

atitu

dine

faţă

de

Dvs

. în

R. M

oldo

va?

Vecinii

Colegii de muncă

Colegii de facultate

Reprezentanţii autorităţilor publice

Reprezentanţii organelor de drept

Reprezentanţii altor instituţii (spitale, școli, magazine)

Trecătorii

Șoferii de taxi

Tota

l18

,6%

8,0%

4,1%

16,8

%13

,6%

26,4

%52

,8%

12,0

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i21

,8%

7,9%

8,3%

17,1

%16

,5%

29,8

%44

,4%

12,1

%30

-44

ani

13,2

%8,

8%2,

5%17

,1%

10,8

%30

,9%

55,1

%10

,0%

45-5

9 an

i28

,7%

7,0%

17,8

%17

,8%

7,0%

60,4

%17

,8%

60+

ani

13,2

%13

,2%

86,8

%13

,2%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

21,6

%9,

1%4,

4%17

,7%

16,3

%14

,0%

44,9

%16

,6%

Fem

inin

14,3

%6,

4%3,

8%15

,5%

9,7%

44,6

%64

,4%

5,3%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an14

,4%

5,3%

21,8

%16

,7%

17,8

%37

,7%

19,2

%2-

3 an

i21

,5%

12,1

%7,

3%9,

4%10

,9%

31,9

%47

,9%

9,4%

4-5

ani

30,1

%7,

7%9,

0%37

,3%

9,0%

25,2

%53

,2%

7,7%

6 an

i sau

mai

mul

t10

,7%

4,2%

10,7

%17

,9%

26,6

%73

,3%

12,2

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

19,1

%24

,0%

6,6%

24,0

%17

,4%

10,8

%41

,9%

24,0

%St

uden

t36

,6%

12,6

%18

,9%

26,9

%25

,7%

14,7

%12

,6%

27,7

%A

lte

cate

gori

i14

,2%

2,7%

12,5

%9,

8%33

,3%

65,2

%5,

1%

Page 206: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

206

Tabel 76. Cum înţelegeţi termenul de “discriminare”?

Număr %Te obligă să înveţi o limbă 4 2,3%Diferenţierea după religie, naţionalitate 78 24,2%De ce nu ești altfel 2 1,0%O persoană nu o acceptă pe alta 24 8,1%Încălcarea drepturilor străinilor 42 19,9%Cuvânt urât 6 2,8%Corupţie 1 ,6%Ceva ce se face incorect 4 1,8%Negativ 1 ,4%Nejustifi cări 1 ,6%Prostie umană 1 ,4%Când cineva nu vrea să cumpere de la mine 1 ,5%Crimă 1 ,4%Furt 1 ,4%Persoană relaxată 2 ,1%Neonazizm 1 ,1%Lipsă de identitate 1 ,1%Calomnie 2 ,1%Înjosire 1 ,1%Nu știu 32 13,2%Nu răspund 93 22,8%

Page 207: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

207

Tabel 77. Aţi fost supus(ă) unui tratament inegal în Republica Moldova, în legătură cu originea Dvs. etnică sau cu religia?

Da Nu Total 16,7% 83,3%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 22,8% 77,2%30-44 ani 21,3% 78,7%45-59 ani 10,3% 89,7%60+ ani 5,4% 94,6%

Sexul imigrantului:Masculin 16,5% 83,5%Feminin 17,0% 83,0%

Perioada de trai în RM:

Un an 10,0% 90,0%2-3 ani 24,7% 75,3%4-5 ani 24,4% 75,6%6 ani sau mai mult 12,2% 87,8%

Tipul imigrantului:Refugiat 18,8% 81,2%Student 34,5% 65,5%Alte categorii 14,5% 85,5%

Page 208: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

208

Tabe

l 78.

rugă

m s

ă in

dica

ţi do

men

iile

vieţ

ii în

car

e v-

aţi c

onfr

unta

t cu

cazu

ri de

trat

amen

t ine

gal

La locul de muncă

În instituţia de învăţământ

În instituţia medicală

În organele judiciare

În autorităţile statului

În alte instituţii

În transportul public

În magazine

În relaţiile cu vecinii

În cluburi de noapte

La închirierea unui apartament

Tota

l13

,6%16

,6%22

,3%13

,1%25

,4%11

,5%44

,8%7,1

%2,6

%,4%

,4%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i4,7

%39

,2%25

,5%13

,0%9,5

%26

,8%29

,3%7,8

%1,2

%1,2

%30

-44

ani

14,7%

7,7%

23,0%

7,7%

23,0%

39,4%

15,3%

45-5

9 an

i32

,3%19

,7%32

,3%71

,8%15

,6%77

,3%60

+ an

i10

0,0%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

18,0%

13,6%

20,7%

18,6%

34,0%

9,5%

43,2%

5,7%

,6%,6%

Fem

inin

6,4%

21,3%

24,9%

4,2%

11,4%

14,7%

47,4%

9,3%

6,8%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an17

,7%2,6

%23

,6%23

,6%23

,6%32

,5%2,6

%2,6

%2-

3 an

i10

,4%12

,1%17

,5%3,3

%8,3

%13

,7%41

,2%7,5

%5,5

%4-

5 an

i6,0

%49

,4%55

,4%20

,9%20

,9%22

,6%22

,0%6

ani s

au m

ai m

ult

21,3%

15,9%

13,0%

21,3%

61,5%

8,3%

71,1%

14,3%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

60,6%

14,1%

14,1%

14,1%

53,5%

Stud

ent

9,2%

45,9%

34,4%

25,2%

18,3%

9,7%

35,2%

2,3%

2,3%

Alt

e ca

tego

rii

4,7%

12,7%

24,0%

9,9%

29,6%

11,3%

45,3%

10,4%

3,8%

Page 209: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

209

Tabel 79. Cunoașteţi cazuri în care reprezentanţi ai instituţiilor publice (funcţionari publici, școli, departamentul de locuinţe/sel, instanţele de judecată etc.) s-au comportat faţă de migranţi răuvoitor, au refuzat să-i ajute din cauza etniei sau religiei?

Da Nu Total 13,5% 86,5%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 17,8% 82,2%30-44 ani 14,1% 85,9%45-59 ani 15,6% 84,4%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:Masculin 15,7% 84,3%Feminin 9,9% 90,1%

Perioada de trai în RM:

Un an 8,2% 91,8%2-3 ani 11,4% 88,6%4-5 ani 32,8% 67,2%6 ani sau mai mult 14,3% 85,7%

Tipul imigrantului:Refugiat 9,8% 90,2%Student 35,2% 64,8%Alte categorii 11,9% 88,1%

Page 210: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

210

Tabe

l 80.

rugă

m s

ă in

dica

ţi, re

prez

enta

nţii

căro

r aut

orită

ţi al

e R.

Mol

dova

v-a

u tr

atat

cu

negl

ijenţ

ă or

i v-

au re

fuza

t aju

toru

l?

Poliţia de frontieră

Оrganele afacerilor interne

Centrul de Ocupare a Forţei de Muncă

Judecătorii

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei

Ofi ciul naţional pentru migraţie și refugiaţi

La bancă

La spital

La jurist

În cămin

La poliţie

Tota

l26

,9%18

,5%6,6

%13

,3%22

,1%27

,5%4,5

%1,7

%5,0

%,6%

2,2%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i36

,6%28

,1%20

,4%11

,9%8,5

%26

,8%5,1

%1,7

%6,8

%30

-44

ani

8,4%

13,1%

13,1%

39,3%

26,2%

13,1%

45-5

9 an

i39

,8%15

,1%15

,1%15

,1%30

,1%15

,1%60

+ an

iSe

xul

imig

rant

ului

:M

ascu

lin34

,5%10

,9%6,2

%17

,0%23

,2%30

,8%,8%

1,5%

Fem

inin

7,7%

37,8%

7,7%

3,9%

19,3%

19,3%

15,8%

5,8%

17,4%

3,9%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an7,9

%3,9

%35

,5%16

,6%32

,2%3,9

%2-

3 an

i37

,3%22

,7%8,6

%8,6

%23

,7%20

,6%4-

5 an

i15

,9%13

,6%15

,9%6,8

%27

,3%25

,0%4,5

%20

,5%9,1

%6

ani s

au m

ai m

ult

34,1%

26,0%

12,4%

26,0%

38,4%

1,5%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

72,3%

27,7%

Stud

ent

51,9%

24,1%

28,9%

16,8%

12,0%

12,0%

7,2%

2,4%

9,6%

Alt

e ca

tego

rii

13,0%

19,0%

13,7%

28,1%

32,7%

6,5%

7,2%

Page 211: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

211

Tabel 81. Dvs. sau cunoscuţii Dvs. s-au confruntat vreodată cu comportament inegal sau ilegal din partea poliţiei R. Moldova?

Da

Posibil, dar nu sunt sigur(ă) că poliţia s-a

comportat incorect

Nu

Total 15,5% 1,9% 82,6%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 15,8% 3,5% 80,7%30-44 ani 18,9% 1,0% 80,1%45-59 ani 15,6% 2,0% 82,4%60+ ani 5,4% ,8% 93,7%

Sexul imigrantului:Masculin 17,4% 1,4% 81,1%Feminin 12,2% 2,6% 85,1%

Perioada de trai în RM:

Un an 10,4% ,3% 89,3%2-3 ani 14,1% 2,1% 83,7%4-5 ani 19,2% 12,5% 68,3%6 ani sau mai mult 19,6% 80,4%

Tipul imigrantului:Refugiat 12,7% 2,9% 84,4%Student 31,4% 11,6% 57,0%Alte categorii 14,3% ,7% 85,0%

Page 212: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

212

Tabe

l 82.

Cum

s-a

u m

anife

stat

ase

men

ea a

cţiu

ni d

in p

arte

a po

liţie

i?

Grosolănii, insulte

Verifi cări nejustifi cate, con-trolul lucrurilor personale, al buzunarelor

Indiferenţa poliţiei, refuzul de a ajutaAcuzaţii false privind activităţi iliciteReţineri nejustifi cate, detenţieSechestrare ilegală de obiecte, baniBrutalitate, utilizare excesivă a forţei

Cereri de mită

Restricţionare falsă a drepturilorCererea (plângerea) Dvs. nu a fost înregistrată ofi cialÎncercări de a denatura fapte, de a falsifi ca documenteRefuzul de a traduce protoco-lul în limba cunoscută de Dvs.

NȘ/NR

Tota

l54

,1%27

,2%7,7

%13

,2%9,6

%12

,2%7,8

%37

,7%9,0

%3,9

%4,5

%4,4

%9,6

%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i43

,0%36

,4%26

,6%23

,8%31

,8%26

,6%2,8

%18

,5%19

,0%7,0

%4,2

%16

,4%

30-4

4 an

i50

,3%27

,0%1,2

%16

,4%2,5

%10

,5%9,4

%63

,7%9,4

%8,2

%8,2

%

45-5

9 an

i65

,3%23

,2%11

,6%23

,2%7,4

%23

,2%

60+

ani

86,8%

13,2%

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

56,9%

31,1%

9,1%

11,7%

12,5%

12,4%

10,8%

35,3%

12,2%

5,1%

6,1%

6,5%

4,5%

Fem

inin

47,9%

19,0%

4,7%

16,6%

3,6%

11,6%

1,2%

42,7%

2,4%

1,2%

1,2%

20,3%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an38

,0%46

,8%2,4

%4,9

%4,9

%66

,4%10

,3%

2-3

ani

30,6%

24,5%

6,3%

17,7%

17,9%

26,8%

12,7%

33,3%

17,6%

2,5%

13,9%

8,3%

4-5

ani

65,2%

37,6%

35,3%

25,3%

21,5%

20,7%

5,4%

25,3%

23,0%

6,9%

2,3%

2,3%

18,7%

6 an

i sau

mai

mul

t74

,1%17

,0%8,9

%8,1

%34

,8%5,2

%17

,0%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

30,5%

13,6%

37,3%

32,2%

16,9%

13,6%

Stud

ent

39,3%

52,8%

37,4%

31,3%

27,1%

38,0%

6,2%

19,1%

15,4%

9,2%

5,5%

1,8%

Alt

e ca

tego

rii

62,6%

24,2%

10,0%

3,7%

9,6%

44,2%

8,7%

5,0%

3,7%

14,1%

Page 213: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

213

Tabel 83. Cum înţelegeţi termenul de „crimă bazată pe ură”?

Număr %Nu există 1 ,5%Un om, chiar dacă greșește, trebuie iertat 1 ,6%Ceva grav 17 6,3%O persoana urăște pe alta 39 14,3%Ceva inadmisibil 8 3,0%Ucid fără să gândească 17 6,7%Nu este corect să urăști 1 ,6%Sadism 1 ,5%Gelozie 4 1,5%Bătăi 3 1,1%Agresivitate 4 1,2%Furt 1 ,6%Groază 4 2,0%Crimă dură 5 1,8%Ură pentru culoarea pielii 2 1,0%Rasism 11 2,7%Ceea ce vine în contradicţie cu principiile convenţiei de Gen 1 ,7%Când o femeie este violată 1 ,5%Idiotism 2 1,1%Nu se respectă religia 2 ,6%Iubire neîmpărtășită 1 ,4%Manifestare ostilă care depășește limitele legale 2 ,7%Boală psihică 1 ,7%Indiferenţă când o persoană are nevoie de ajutor 2 ,1%Persoana care urăște criminalii 1 ,1%Nevoia de a lupta 1 ,1%Crimă bazată pe discriminare 7 ,5%Nu știu 33 13,1%Nu răspund 126 37,0%

Page 214: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

214

Tabel 84. Cunoașteţi cazuri în care migranţi din R.Moldova au fost victime ale violenţei anume din cauza etniei/naţionalităţii/ religiei lor?

Da Nu Total 14,8% 85,2%

VÎrsta imigrantului:

18-29 ani 23,0% 77,0%30-44 ani 13,0% 87,0%45-59 ani 13,9% 86,1%60+ ani 6,3% 93,7%

Sexul imigrantului:Masculin 15,1% 84,9%Feminin 14,3% 85,7%

Perioada de trai în RM:

Un an 8,5% 91,5%2-3 ani 12,4% 87,6%4-5 ani 28,4% 71,6%6 ani sau mai mult 18,0% 82,0%

Tipul imigrantului:Refugiat 11,9% 88,1%Student 41,2% 58,8%Alte categorii 12,4% 87,6%

Tabel 85. Dvs. aţi fost victimă a violenţei în R. Moldova în legătură cu originea Dvs. etnică/religia?

Da Nu Total 6,1% 93,9%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 17,2% 82,8%30-44 ani 1,9% 98,1%45-59 ani 4,7% 95,3%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:Masculin 7,3% 92,7%Feminin 4,1% 95,9%

Perioada de trai în RM:

Un an 4,3% 95,7%2-3 ani 8,3% 91,7%4-5 ani 13,4% 86,6%6 ani sau mai mult 3,4% 96,6%

Tipul imigrantului:Refugiat 13,8% 86,2%Student 33,1% 66,9%Alte categorii 2,0% 98,0%

Page 215: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

215

Tabel 86. Aţi încercat să vă apăraţi drepturile, să vă adresaţi cu plângeri în legătură cu atitudini necorespunzătoare/ încălcări ale drepturilor Dvs.?

Nu,

nu

am în

cerc

at

nici

odat

ă

Am

înce

rcat

doa

r în

unel

e ca

zuri

Am

înce

rcat

de

fi eca

re

dată

cân

d s-

au în

călc

at

drep

turi

le m

ele

Mi-e

difi

cil s

ă ră

spun

d

Total 32,9% 27,4% 24,5% 15,3%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 37,5% 31,6% 22,8% 8,1%30-44 ani 13,2% 86,8%45-59 ani 28,1% 28,1% 43,9%60+ ani

Sexul imigrantului:

Masculin 35,1% 24,8% 32,7% 7,5%Feminin 26,5% 35,1% 38,4%

Perioada de trai în RM:

Un an 62,7% 12,0% 25,3%2-3 ani 26,2% 27,8% 21,2% 24,8%4-5 ani 29,2% 38,1% 32,7%6 ani sau mai mult 23,9% 29,7% 46,4%

Tipul imigrantului:

Refugiat 50,0% 34,6% 15,4%Student 40,4% 38,2% 19,1% 2,4%Alte categorii 62,1% 37,9%

Page 216: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

216

Tabel 87. Aţi fost victimă a unor infracţiuni în ultimele 12 luni?

Da Nu Total 5,9% 94,1%

Vârsta imigrantului:

18-29 ani 8,8% 91,2%30-44 ani 7,8% 92,2%45-59 ani 3,3% 96,7%60+ ani 100,0%

Sexul imigrantului:Masculin 5,0% 95,0%Feminin 7,3% 92,7%

Perioada de trai în RM:

Un an 4,0% 96,0%2-3 ani 7,3% 92,7%4-5 ani 11,2% 88,8%6 ani sau mai mult 4,5% 95,5%

Tipul imigrantului:Refugiat 7,7% 92,3%Student 18,5% 81,5%Alte categorii 4,2% 95,8%

Page 217: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

217

Tabe

l 88.

Dac

ă da

, vic

timă

a că

ror d

in u

rmăt

oare

le in

frac

ţiuni

aţi

fost

în u

ltim

ele

12 lu

ni?

Jaf

Jafu

l lo

cuin

ţei

Lezi

uni

corp

oral

e gr

ave

Band

itis

m

(jaf

arm

at)

Viol

enţă

se

xual

ă

Furt

ul a

u-to

vehi

cu-

lulu

i

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Tota

l67

,1%32

,9%10

,1%89

,9%3,4

%96

,6%4,5

%95

,5%3,4

%96

,6%4,9

%95

,1%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i59

,7%40

,3%27

,5%72

,5%9,2

%90

,8%12

,2%87

,8%9,2

%90

,8%9,2

%90

,8%

30-4

4 an

i62

,6%37

,4%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%3,2

%96

,8%

45-5

9 an

i10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

60+

ani

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

59,8%

40,2%

12,5%

87,5%

6,2%

93,8%

8,3%

91,7%

6,2%

93,8%

4,9%

95,1%

Fem

inin

75,7%

24,3%

7,3%

92,7%

100,0

%10

0,0%

100,0

%4,9

%95

,1%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an10

0,0%

100,0

%6,6

%93

,4%10

0,0%

6,6%

93,4%

100,0

%

2-3

ani

75,3%

24,7%

100,0

%2,8

%97

,2%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

4-5

ani

65,1%

34,9%

58,6%

41,4%

6,5%

93,5%

26,0%

74,0%

13,0%

87,0%

28,4%

71,6%

6 an

i sau

mai

mul

t10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

34,4%

65,6%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

Stud

ent

55,6%

44,4%

38,5%

61,5%

12,8%

87,2%

17,1%

82,9%

12,8%

87,2%

18,7%

81,3%

Alt

e ca

tego

rii

82,3%

17,7%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

Page 218: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

218

Tabe

l 89.

Dac

ă da

, vic

timă

a că

ror d

in u

rmăt

oare

le in

frac

ţiuni

ai f

ost î

n ul

timel

e 12

luni

?

Jaf al vehiculului

Furt de obiecte personale în transportul public

Fraudă

Extorcare de bani / cadouri funcţionarilor

Șantaj / extorcare de fonduri

Vânzare de produse necalitative

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Tota

l7,8

%92

,2%13

,2%86

,8%10

,5%89

,5%11

,4%88

,6%6,0

%94

,0%28

,2%71

,8%

Vârs

ta

imig

rant

ului

:

18-2

9 an

i21

,4%78

,6%18

,3%81

,7%24

,4%75

,6%31

,1%68

,9%12

,2%87

,8%49

,4%50

,6%

30-4

4 an

i10

0,0%

13,3%

86,7%

3,2%

96,8%

100,0

%3,2

%96

,8%20

,9%79

,1%

45-5

9 an

i10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

60+

ani

Sexu

l im

igra

ntul

ui:

Mas

culin

10,4%

89,6%

24,4%

75,6%

13,2%

86,8%

19,1%

80,9%

11,2%

88,8%

25,4%

74,6%

Fem

inin

4,9%

95,1%

100,0

%7,3

%92

,7%2,4

%97

,6%10

0,0%

31,6%

68,4%

Peri

oada

de

trai

în R

M:

Un

an10

0,0%

100,0

%10

0,0%

27,6%

72,4%

100,0

%86

,8%13

,2%

2-3

ani

100,0

%21

,9%78

,1%10

0,0%

2,8%

97,2%

100,0

%10

0,0%

4-5

ani

45,5%

54,5%

26,0%

74,0%

61,0%

39,0%

32,5%

67,5%

34,9%

65,1%

78,1%

21,9%

6 an

i sau

mai

mul

t10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%

Tipu

l im

igra

ntul

ui:

Refu

giat

100,0

%37

,9%62

,1%10

0,0%

27,7%

72,3%

100,0

%27

,7%72

,3%

Stud

ent

30,0%

70,0%

25,7%

74,3%

40,1%

59,9%

25,7%

74,3%

23,0%

77,0%

51,3%

48,7%

Alt

e ca

tego

rii

100,0

%10

0,0%

100,0

%10

0,0%

100,0

%17

,7%82

,3%

Page 219: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

219

Tabe

l 90.

Cre

deţi

că a

cest

lucr

u s-

a în

tâm

plat

din

mot

ivul

sunt

eţi c

etăţ

ean

stră

in?

Da,

sun

t si

gur(

ă)Po

sibi

lPu

ţin

prob

abil

Sunt

sig

ur(ă

) că

nu

NȘ/

NR

Num

ăr%

Num

ăr%

Num

ăr%

Num

ăr%

Num

ăr%

Jaf

1.

820

,4%

316

,9%

23,

3%5

57,7

%1

1,7%

Jafu

l loc

uinţ

ei2.

6

66,7

%1

11,1

%1

11,1

%1

11,1

%Le

ziun

i cor

pora

le g

rave

3.

266

,7%

133

,3%

Band

itism

(jaf

arm

at)

4.

125

,0%

125

,0%

250

,0%

Viol

enţă

sex

uală

5.

133

,3%

133

,3%

133

,3%

Furt

ul a

utov

ehic

ulul

ui6.

2

45,8

%1

31,4

%1

22,9

%Ja

f al v

ehic

ulul

ui7.

5

71,4

%1

14,3

%1

14,3

%Fu

rt d

e ob

iect

e pe

rson

ale

8.

în tr

ansp

ortu

l pub

lic5

83,0

%1

8,5%

18,

5%

Frau

dă9.

5

53,4

%2

25,3

%1

10,7

%1

10,7

%Ex

torc

are

de b

ani /

10

. ca

dour

i fun

cţio

naril

or4

39,2

%1

41,2

%1

9,8%

19,

8%

Șant

aj /

exto

rcar

e de

11

. fo

ndur

i2

37,2

%1

25,5

%2

37,2

%

Vânz

are

de p

rodu

se

12.

neca

litat

ive

727

,8%

116

,7%

311

,9%

239

,7%

14,

0%

Page 220: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

220

Tabel 91. Spuneţi, vă rog, aţi înștiinţat poliţia despre ele?

Da Nu Număr % Număr %

Jaf1. 9 51,0% 10 49,0%Jaful locuinţei2. 6 66,7% 3 33,3%Leziuni corporale grave3. 3 100,0%Banditism (jaf armat)4. 4 100,0%Violenţă sexuală5. 3 100,0%Furtul autovehiculului6. 1 22,9% 3 77,1%Jaf al vehiculului7. 4 57,1% 3 42,9%Furt de obiecte personale în 8. transportul public 1 8,5% 6 91,5%

Fraudă9. 5 53,4% 4 46,6%Extorcare de bani / cadouri 10. funcţionarilor 7 100,0%

Șantaj / extorcare de fonduri11. 1 18,6% 4 81,4%Vânzare de produse necalitative12. 6 23,8% 8 76,2%

Page 221: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

221

ANEXA 2. Numărul de cauze penale intentate în baza art. 176, 346, 145 alin. (2) lit. l), art. 151 alin. (2) lit. i), art. 152 alin. (2) lit. j), art. 197 alin. (2) lit. b), art. 222 alin. (2) lit. b) din Codul penal și cu indicele 44 din clasificatorul nr.15 (crime comise din motive de ură socială, naţiona-lă, rasială sau religioasă), în perioada anilor 2010–2013

Anul 2010

Total înregis-

trate

Trimise procu-rorului

Trimise în jude-

cată

Clasa-te, în-cetate

Sus-pen-date

Fără decizii

Art. 176 5 1 4Art. 346Art. 145 alin.(2) lit.l)Art. 151 alin.(2) lit.i)Art. 152 alin.(2) lit.j)Art. 197 alin.(2) lit.b) 2 1 1Art. 222 alin.(2) lit.b) 1 1cu indicele 44 din clasifi catorul nr.15

Anul 2011

Total înregis-

trate

Trimise procu-rorului

Trimise în jude-

cată

Clasa-te, în-cetate

Sus-pen-date

Fără decizii

Art. 176 1 1Art. 346 1 1Art. 145 alin.(2) lit.l)Art. 151 alin.(2) lit.i)Art. 152 alin.(2) lit.j)Art. 197 alin.(2) lit.b) 2 1 1Art. 222 alin.(2) lit.b 1 1cu indicele 44 din clasifi catorul nr.15

Page 222: 110_Integrarea Strainilor in RM_FINAL

222

Anul 2012

Tota

l în

regi

stra

te

Trim

ise

proc

uror

ului

Trim

ise

în

jude

cată

Clas

ate,

în

ceta

te

Susp

enda

te

Fără

dec

izii

Trim

ise

orga

nelo

r co

mpe

tent

e

Art. 176Art. 346 5 1 3 1Art. 145 alin.(2) lit.l) 2 1 1Art. 151 alin.(2) lit.i) 1 1Art. 152 alin.(2) lit.j) 1 1Art. 197 alin.(2) lit.b) 1 1Art. 222 alin.(2) lit.b 2 2cu indicele 44 din clasifi catorul nr.15

Anul 2013

Tota

l în

regi

stra

te

Trim

ise

proc

uror

ului

Trim

ise

în

jude

cată

Clas

ate,

în

ceta

te

Fără

dec

izii

Prel

ungi

rea

tem

enul

ui d

e U

.P.

Art. 176Art. 346 4 2 2Art. 145 alin.(2) lit.l)Art.151 alin.(2) lit.i)Art. 152 alin.(2) lit.j)Art. 197 alin.(2) lit.b)Art. 222 alin.(2) lit.b) 2 1 1cu indicele 44 din clasifi catorul nr.15 4 1 3


Recommended