+ All Categories
Home > Documents > 11 Iluminatul Sup Rutiere

11 Iluminatul Sup Rutiere

Date post: 03-Apr-2018
Category:
Upload: andreeaoana45
View: 236 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 14

Transcript
  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    1/14

    14

    2. ILUMINATUL SUPRAFEEI RUTIERE

    2.1. Importanta reflexiei suprafeei rutiereCeea ce ochiul percepe de la o sursa de lumina, cum ar fi o suprafata iluminata, depinde

    nu numai de iluminarea acestei suprafete, ci si de proprietatile acesteia de reflexie: luminantaunei suprafete perfect negre este nula pentru orice nivel de iluminare. Perceptia vizuala, deexemplu cea a unui obstacol de pe drum, rezulta din perceptia subiectiva a contrastului deluminanta si/sau de culoare produs de diferenta dintre luminanta obstacolului si cea a fondului.

    Figura 1Reflexia unei suprafetei rutiere

    Importanta reflexiei suprafetei soselei rezulta de asemenea din faptul ca actualul criteriude calitate pentru iluminatul drumurilor publice este luminanta medie a soselei, care trebuie sadepaseasca un anumit nivel minim, impus de necesitatile de securitate si de confort, dar caretrebuie sa tina cont si de conditiile economice.

    Nivelul mediu al luminantei depinde, nu numai de calitatea fluxului luminos primit desosea, ci si de relatia dintre repartitia intensitatii luminoase a corpului de iluminat utilizat si dediagrama reflexiei suprafetei rutiere (CIE, 1973). Din aceste doua motive este necesara o bunacunoastere a suprafetelor soselelor si a suprafetelor asociate, precum marcajele rutiere, ziduri siplafoane de tuneluri.

    2.2. Reflexia suprafetei rutiereCaracterizarea proprietatilor de reflexie pentru iluminatul rutier. n general, proprietatile

    de reflexie ale suprafetelor rutiere depind de importanta lor (CIE, 1977) si de:_ natura lor (compozitie, textura, metoda de construire etc.);_ starea lor (uzura, umiditate);_ directia iluminarii, definita de doua unghiuri si si de directia de observare, definita

    de unghiurile si (vezi figura 2). Din fericire, n cazul particular al iluminatului public, acestepatru unghiuri pot fi reduse la doua.

    Aspectul vizual al suprafetei soselei, sau a unui marcaj rutier depinde foarte mult de tipulde iluminare: iluminare naturala sau publica. Aceasi cantitate de energie pe element de suprafataconduce la luminante foarte diferite: marginea unui obstacol si fondul pe care apare primescpractic aceasi energie specifica dar au luminante diferite, ceea ce denota importanta modului de

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    2/14

    15

    iluminare. n anumite cazuri, proprietatile de reflexie ale suprafetei rutiere si ale obiectului pot fide asa natura nct sa rezulte o diminuare a contrastului sau chiar anularea sa.

    2.3. Proprietatile reflexiei suprafetei rutiereO patrundere mai amanuntita n studiul proprietatilor reflexiei suprafetei drumurilor

    conduce la o mai buna ntelegere a mecanismului reflexiei luminii pentru suprafete rutiere, dar nupermite obtinerea unui sistem aplicabil pentru realizarea proiectarii iluminarii drumurilor. Pentruscopurile ulterioare s-a gasit posibilitatea de a se folosi un sistem de descriere empirica,simplificata a proprietatilor reflexiei suprafetelor rutiere.

    Un sistem de clasificare a reflexiei pentru toate suprafetele rutiere uscate, bazat pe unastfel de sistem de descriere, poate fi folosit ca baza pentru calculele luminantei pentru vremeuscata a iluminatului rutier. Ca urmare, sistemul de clasificare pentru vreme uscata va fi descrisn detaliu.

    Conventii

    Proprietatile reflectorizante ale suprafetelor rutiere pot fi descrise complet cu ajutorul unuiansamblu de coeficienti de luminanta.

    Coeficientul de luminanta q este definit ca raportul dintre luminanta L, ntr-un punct alsuprafetei soselei si iluminarea orizontala E, n acelasi punct produse de o singura sursaluminoasa:

    q = L/E

    Coeficientul de luminanta depinde de natura suprafetei soselei, de pozitia relativa aobservatorului si de sursa de lumina n raport cu punctul considerat. Aceasta ultima dependentapoate fi definita cu ajutorul urmatoarelor unghiuri, reprezentate n figura 2: unghi de incidenta, ntre raza de incidenta si verticala din punctul considerat;

    unghi de observare, reprezinta unghiul, n plan vertical, dintre raza reflectata spreochiul observatorului si orizontala;

    unghiul dintre planurile verticale de incidenta si de observare (sau unghiul sub carelumina trebuie sa fie deviata pentru a penetra n planul de observare);

    unghiul ntre planul de observare si axa drumului n punctul considerat.

    Figura 2.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    3/14

    16

    Pentru distante de observare standardizate de la 60 m la 160 m n fata conducatoruluiauto, (distanta considerata ca defineste tronsonul de drum pe care conducatorul vehiculului poatesa distinga un obstacol) si de naltimea de observatie standardizata de 1,5 m (care poate fi

    considerata ca naltimea medie a ochiului pentru conducatorul unui automobil), unghiul deobservare variaza doar ntre 0,5 si 1,5 grade. Masuratorile au aratat ca ntre aceste limite, variatialui q functie de poate sa fie neglijata (de Boer, Onate, Oostrijk, 1952). Masuratorilecoeficientilor de luminanta trebuie sa fie efectuate pentru 01= care corespunde aproximativmijlocului tronsonului de drum considerat.

    n ceea ce priveste iluminarea drumurilor publice, se poate considera ca coeficientul deiluminarenu depinde dect de doua unghiuri si. . Deci: q = q( , )

    Descriere cu ajutorul tabelelor de reflexiePentru proiectele de iluminat public, proprietatile de reflexie ale suprafetei rutiere (n

    afara de cazul soselelor inundate) pot fi reprezentate sub forma unor tabele bidimensionale, n

    care valoarea coeficientului de luminanta q este functie de un numar de combinatii si .Pentru a usura calcularea luminantelor, aceste tabele sunt date de obicei sub forma devalori ale coeficientului de luminanta redus r, definit prin relatia:

    ,ceea ce permite calcularea luminantei ntr-un punct cu formula:

    ,unde:

    L - Luminanta ntr-un punct determinat P al soselei (cd. 2m )R - Coeficientul de luminanta redus al suprafetei rutiere pentru unghiurile si , si

    corespunde directiei fluxului incident si directiei de observare, aferente punctului P considerat(cd. 2 1.cd m lx )

    I - Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminat n directia punctului P (cd)h - naltimea de montare a corpului de iluminat (m)Tabelul 1, (Figura 3), reprezinta un exemplu de tabel al coeficientului de luminanta redus

    - de asemenea denumit tabel de reflexie sau tabel - r. Valorile r trebuie de preferinta sa fie datepentru o combinatie de valori standardizate si , indicate n tabel. Valorile r au fostmultiplicate cu 10000.

    Formula de mai sus permite calculul luminantei n fiecare punct al unei sosele a careiproprietati reflectorizante sunt reprezentate complet de catre tabelul de reflexie. Determinareaexacta a valorilor r pentru o anumita suprafata rutiera se poate face prin masuratori n laborator,efectuate pe eantioane din aceasta suprafaa.

    Criterii de calitate n iluminatul public stradalPentru un sistem de iluminat stradal, parametrii luminotehnici de prima importantapentruproducerea unor conditii bune de vizibilitate sunt:

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    4/14

    17

    - nivelul de luminanta a suprafetei drumului;

    - uniformitatea acestei luminante;

    - limitarea orbirii cauzata de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de disconfort).

    Tabelul 1. Coeficientului de luminanta redus pentru suprafata standardizata R2 (valorile r au fostmultiplicate cu 10000)

    r - pentru suprafata standardizata R2, Q0 = 0,07, S1 = 0,58, S2 = 1,80

    Publicatia CIE N 12.2 Recomandari pentru iluminarea drumurilor cu trafic autofurnizeaza prescriptii pentru aceste caracteristici, la fel ca si British Standard 5489 (Nota: CIEeste the Commission Internationale de lEclairage = International Lighting Commission).Recomandarile CIE clasifica drumurile n cinci categorii: de la A la E, dupa cum se poate vedeasi n Figura 4, mai jos:

    Luminanta medieS-a discutat mai nainte despre nivelul luminantei drumului si al zonei nconjuratoare, n

    specialdin punct de vedere al sigurantei si al detectarii contrastelor. Nivelul ideal al luminantei ar

    trebuisa atinga 2 cd/m2, dar nivelurile de luminanta recomandate depind de clasificarea soselei side intensitatea traficului, si pot de asemenea sa fie influentate de factori economici si de mediunconjurator (Figura 5). Aceasta valoare medie a luminantei, Lav, trebuie sa se considere pesuprafata drumului, ntre doua corpuri de iluminat consecutive, cu aproximativ 60 m nainteaconducatorului auto. Aceasta reprezinta cu aproximatie, cmpul de vedere al conducatorului autocnd priveste n fata.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    5/14

    18

    (*) n cazul n care traseul drumului este sub standard fata de tipul si densitatea de

    circulaie considerate, este recomandabil sa se instaleze un iluminat de calitate mai ridicata dectnivelul recomandat. n cazul contrar, cnd traseul drumului este considerat ca fiind sub standardpentru densitatea de trafic asteptata, va fi justificat sa se adopte, din motive de economie ocalitate usor inferioara dect cea din recomandari.

    (**) Viteza limita aprox. 70 km/hAceasta clasificare este functie de densitatea traficului si de tipul de drum si da pentrufiecare clasa exemple. Plecnd de la aceasta clasificare, CIE recomanda pentru fiecare clasa unnivel al luminantei medii, uniformitatile si restrictii privind orbirea, vezi Figura 5.

    Uniformitatile luminantei

    Uniformitatea medie (U0). Cu scopul de a obtine conditii de vizibilitate adecvate,uniformitateagenerala (sau medie): U0 = Lmin/Lav trebuie sa fie cel putin egala cu valorilerecomandate, unde Lmin este cea mai scazuta luminanta locala si Lav , luminanta mediea soselei.

    Uniformitatea longitudinala (Ul). Pentru a obtine confortul vizual, uniformitatealongitudinala,Ul, n lungul liniei centale a fiecarei benzi de circulatie trebuie sa fie strictrespectata. Uniformitatea longitudinala n lungul liniei centrale a unei benzi este definita caraportul dintre luminanta locala minima si cea maxima, n lungul acestei linii, observatorul fiindplasat peaceeasi axa (a se vedea Figura 5).

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    6/14

    19

    (*) Nivelul de luminanta recomandat este valoarea mentinuta a luminantei medii a soselei. Pentruevaluarea acestei valori medii mentinuta, trebuie sa se considere un factor de depreciere de celmult 0,8; acest factor de pinde de tipul corpului de iluminat s de gradul local de poluareatmosferica. Pentru mai multe detalii, se poate consulta raportul tehnic Dprciation et entretiendes installations dclairage public(**) Data fiind experienta relativ scazuta privind aplicarea conceptului TI, ar fi prudent sa nu sedepaseasca 2/3 din aceasta valoare.

    Pentru comparatie, British Standard BS 5489 Partea 2 defineste doar trei categorii, astfel:

    Restrictiile pentru cresterea pragului sunt:Cresterea pragului medie ( MTI ) 30Cresterea pragului minima ( LTI ) 15

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    7/14

    20

    Limitarea orbiriiValorile limita recomandate pentru indicele G (orbire de disconfort) si pentru T.I. (orbire

    de incapacitate) se gasesc n Figura 5. Trebuie tinut cont de faptul ca valorile recomandate pentru

    G sunt valori minime. Din contra, valorile lui T.I. sunt valori maxime (a se vedea Figura 5).Criterii de calitate n iluminatul spatiilor publicePentru iluminarea tuturor tipurilor de zone publice cu exceptia cailor rutiere destinate

    traficului auto, criteriile de calitate se bazeaza pe iluminare, adica pe lumina care cade direct pe osuprafata. Evident exista multe tipuri si categorii de iluminat care fac obiectul acestei mentiunigenerale, totusi, n acest material, ne limitam la examinarea drumurilor, zonelor de folosintamixta pietoni/vehicule, centre de orase, parcari si sensuri giratorii.

    Parametrii luminotehnici care se iau n considerare cuprind unul sau mai multe dincriteriile urmatoare:

    _ iluminare medie orizontala(lux),_ iluminare minima orizontala (lux),

    _ uniformitate medie (Min/Med) al acestei iluminari,_ limitarea efectului de orbire cauzat de acest iluminat.Iluminarea minima este aproape invariabil definita, fie direct, fie prin impunerea

    uniformitatii, cuplata cu un nivel mediu specificat.Nu exista norme nationale sau internationale definite care sa acopere un subiect att de

    vast ca acesta, dar exista numeroase documente importante la care se pot face referiri. Acesteacuprind:

    CIE N92 - Ghid pentru iluminarea zonelor urbane (si normele nationale bazate peacesta).

    BS 5489 Partea3 - Cod practic pentru iluminarea strazilor secundare si a zonelorpietonale aferente.

    NBN L18-002 - Cod practic pentru iluminarea intersectiilor cu un nivel, cu sensgiratoriu.

    CIE N 115 - Recomandari pentru iluminarea drumurilor pentru autovehicule si pietoni.Ghid de iluminat CIBSE Mediul exterior (CIBSE este Chartered Institution of Building

    Services Engineers, London, England)Este recomandabil sa se studieze aceste documentatii n detaliu deoarece ele furnizeaza

    directive foarte utile, precum si criteriile de performante de atins.Cititorul poate de asemenea sa consulte Iluminatul intersectiilor cu sens giratoriu editat deCETUR si SETRA (Franta).

    Drumuri si zone mixte pietonale/vehiculeCIE 92 precizeaza nivelul iluminatului pentru strazi rezidentiale, spatii publice, strazi din

    zone industriale, centre de activitate, circulatie si acces rezervat pietonilor si pistelor pentrubiciclisti.

    BS 5489 partea 3 cuprinde de asemenea si categorii similare de iluminat. Scopuliluminarii acestor zone este de a permite pietonilor sa se orienteze, sa repereze vehiculele si alteneprevazute si sa diminueze criminalitatea. Un iuminat rutier ce respecta criteriile deiluminare permit automobilistului un bun ghidaj vizual, dar nu elimina utilizarea farurilor,careeste necesara pentru identificarea obiectelor de pe drum.

    Toate zonele ntunecate unde riscurile sunt ridicate, trebuie sa fie evitate. Indicele deredare al culorii al sursei este de asemenea important, deoarece permite o identificare mai usoaraa obiectelor sau a altor persoane.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    8/14

    21

    Pentru a asigura un nivel ridicat de identificare, se cere un nivel adecvat al iluminarii pe suprafeteverticale la nivelul mediu al naltimii umane. Aceasta naltime este n general definita la 1,5m.

    Cerecetarile au aratat ca distanta minima ceruta pentru a identifica un gest ostil si pentru a

    adopta o atitudine de fuga sau de aparare este de ordinul a 4m n fata observatorului, presupunndca persoana este corect iluminata. Pentru mai multe motive, un iluminat total vertical indiferentcare ar fi sursa de lumina nu este solutia optima. Astfel a fost introdus n documentele CIEconcepul de iluminare semi-cilindrica.

    Acesta este definit prin urmatoarea abreviere ESC.Experienta a demonstrat ca pentru a putea determina intentiile unei alte persoane aflata la

    o distanta de 4m, este necesara o iluminare semi-cilindrica de 0,8 lux, La o distanta de 10m, va finecesar un nivel minim de 2,7 lux. Detaliile metodei de calcul si ale masurarilor iluminariisemicilindrice se pot gasii n documentele CIE. Aceste documente contin att recomandari pentruvalorile minime si medii ale iluminarii semi-cilindrice pentru diferite zone si tipuri de utilizari,precum si valorile iluminarii orizontale.

    Standardele engleze evidentiaza criteriile de calitate doar functie de iluminarea orizontala.n functie de complexitatea de determinare, masurarea si calcularea pentru suprafete verticale sausemi-cilindrice. Acestea arata ca daca criteriile de iluminare la nivelul solului sunt atinse, atunciconditiile de vizibilitate vor fi n general satisfacute.a)Categoria 3/1. Drumuri sau zone care pot fi intens populate pe timpul noptii (cum ar fivecinatatile cluburilor,centre comerciale, centre de distractie), sau acolo unde ricul de producereal crimelor este ridicat,sau acolo unde poate fi intens.b ) Categoria 3/2. Drumuri sau zone n care frecventa nocturna poate sa fie moderata(vecinatatile cluburilor,centre comerciale, centre de distractie care nu intra n Categoria 3/1), sauacolo unde riscul deproducere al delictelor este scazut, sau acolo unde traficul este la un nivelechivalent cu cel aldrumurilor de acces la proprietati.

    c) Categoria 3/3. Drumuri sau zone in care frecventa nocturna este scazuta si nu se refera dectla proprietati nvecinate, si unde riscul de producere al delictelor este foarte scazut, si undenivelul traficuluieste echivalent cu cel al unor strazi rezidentiale.

    De retinut ca aceste valori sunt valori mentinute, dupa ce s-a luat n consideraredeprecierea fluxului lampii, precum si factorul de mentenanta al corpului, tinnd cont dedepunerea de praf pe compartimentul optic al corpului functie de poluarea atmosferica.

    Pentru comparatie, CIE 92 propune recomandarile urmatoare:

    i) drumuri principale. Ele sunt definite ca drumuri ce dau accesul la zone rezidentiale sau spatiipublice.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    9/14

    22

    Iluminarea orizontala este definita la nivelul solului.Iluminarea semi-circulara se aplica pe doua directii longitudinale, paralele cu drumul, la 1,5 mdeasupra nivelului solului. (Aceste definitii sunt valabile si pentru tabelul urmator).

    ii) drumuri locale. Acestea sunt definite ca drumuri situate de exemplu ntr-o zona rezidentiala.

    Ghidul CIE contine de asemenea o categorie numita "Zona rezidentiala particulara" undeexista o mare densitate de pietoni, cu acces limitat al vehiculelor. Valorile mentinute pentruaceste zone sunt definite astfel:

    Valorile minime sunt cifrele cele mai importante, datorita necesitatii de a asigura operformanta vizuala acceptabila n portiunea cea mai prost luminata. n practica, cea mai mareparte a instalatiilor ce utilizeaza corpuri de iluminat stradal si decorativ depasesc cu usurintavalorile medii impuse. Deci, n mod obisnuit valorile minime sunt cele care determina distantadintre stlpii utilizati. naltimile folosite n mod curent sunt cele de 4, 5 si 6 m din cauza naltimiireduse a cladirilor din zona, aspectul pe timpul zilei ne putnd fi neglijat.

    Aceasta face ca adesea sa fie dificil de verificat daca un proiect a carui calcule se bazeazape iluminare ndeplineste si conditiile de luminanta, n cazul n care drumul care trece prinpreajma este de o anumita importanta.

    Orase si centre de orase

    Din nou, destinatia drumului, pentru pietoni sau motorizata, trebuie avuta n vedere atunci cnddeterminam valorile impuse pentru un spatiu dat. Toate locurile din vecinatatea caiidecomunicatie trebuiesc luate n considerare, precum si cele de deasupra si de desuptul drumului(asa cum ar fi pasajele subterane, pasarele, scarile si rampele).

    Pentru centrele urbane, aspectul tehnic al iluminarii strazilor nu mai constituie singurulcriteriu important, ci trebuie realizat un echilibru cu alte aspecte. Punctele importante cuprind:

    _ Selectionarea unui corp de iluminat cu bune performante dar care sa raspunda si uneianumite cerinte estetice, pentru ca astfel sa se poata realiza o armonie ntre aspectul arhitectural sipeisajul urban.

    _ Iluminatul trebuie sa asigure securitatea pietonilor n raport cu vehiculele aflate nmiscare si la potentialele comportamente criminale.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    10/14

    23

    _ Controlul iluminarii panourilor publicitare si al efectelor altor reflectoare._ Controlul panourilor de semnalizare._ Coordonarea cu alte forme de iluminat deja existente.

    _ Protejarea mediului contra poluarii luminoase._ Protejarea echipamentului contra stricaciunilor._ ntretinerea instalatiei.Niveluri de iluminare pentru trotuare (extras din CIE N92, Tabelul 2.3.)

    CIE No92 clasifica nivelurile de iluminare ale trotuarelor foarte asemanatoar si recomanda valoriaproape identic, ceva mai scazute, cu cele din British Standard

    Din motive de securitate, ESC nu poate fi mai mic dect 3,0 lux (restrictiile de orbire segasesc de asemenea n tabele CIE).

    n plus, documentele CIE contin un tabel separat pentru cai pietonale si drumuri (Tabelul2.7.), deci se poate spune ca exista numeroase criterii disponibile pentru a putea alege. Depindede proiectant sa aleaga ceea ce raspunde cel mai bine necesitatilor. Documentele CIE N 115 nu

    mentioneaza recomandari pentru ESC, din cauza ca acest criteriu nu este nca unanim acceptat.Niveluri de iluminare pentru zone mixte vehicule/pietoni si zone n ntregime pietonale (extrasdin BS 5489, partea 9).

    unde: E este iluminarea orizontala mentinuta.De retinut ca aceste valori acopera zona ntreaga, adica att trotuarele ct si suprafata

    carosabila.Pasaje subterane, pasarele, scari si rampe

    De ctiva ani exista tendinta de a creste nivelul de iluminare al acetor tipuri de cai decomunicatii, deoarece daca sunt prost iluminate constituie zone de risc pentru pietoni. Teama decrima si chiar crima sunt de asteptat daca astfel de zone urbane sunt prost sau deloc iluminate.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    11/14

    24

    Recomandari recente ale British Standard sunt:

    unde: E este iluminarea orizontala mentinuta.CIE N 92 prezinta valorile sub forma de tabel separat pentru fiecare dintre aceste

    categorii. Pentru scari si rampe descoperite, se cere o iluminare medie orizontala de 40lux. Pentrupiste pentru ciclisti si pietoni, se cer valori mult mai scazute, cum ar fi EH (med) = 5lux, EH(min) = 2lux si ESC (min) = 1lux. Motivul pentru care aceste valori sunt scazute nu este definitdar poate sa varieze de la tara la tara n functie de perceptia de expunere la risc a indivizilor.

    Valorile CIE pentru spatii subterane sunt

    Din nou, aceste valori sunt ceva mai scazute dect cele din British Standard. Ele suntpoate acceptabile acolo unde riscul sau perceptia de risc, la utilizarea spatiilor subterane suntscazute. Din contra, niveluri ridicate ale iluminarii ncurajeaza utilizarea pasajului, cu conditia cazonele de acces de la fiecare extremitate sa fie iluminate pe timpul noptii la acelasi nivel.

    ParcariToate parcarile trebuie sa fie iluminate satisfacator din motive de securitate. Este stiut, ca

    n general pasajele prost iluminate si locurile ntunecate sunt evitate. n cazul parcarilor acoperitesi avnd mai multe etaje, acolo unde penetrarea luminii diurne este limitata, este necesaraasigurarea unui iluminat si pe timpul zilei. Alegerea tipului de lampa este importanta pentru a se

    asigura o buna redare a culorii si o durata de viata lunga. Parcarile trebuie sa fie spatii pe careoamenii sa le utilizeze cu placere si nu spatii n care sa le fie teama sa patrunda din cauzaintunericului.

    Nivelurile de iluminare pentru parcari, impuse de BS 5489 Partea 9 sunt:

    unde: E este iluminarea orizontala mentinuta.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    12/14

    25

    Criteriile de iluminare ale parcarilor sunt n prezent n revizuire si niveluri suplimentaresunt introduse n special pentru parcarile nchise. Noile criterii se concentreaza mai mult peuniformitatea iluminarii si iluminarea medie. Specificarea unor cerinte de uniformitate va asigura

    ca n parcari sa nu existe spatii ntunecate. CIE N92 nu trateaza iluminatul parcarilor n moddistinct.

    Recomandari privind nivelul de iluminare al trotuarelor si pistelor pentru ciclisti,iluminarea monumentelor si cladirilor si pentru iluminatul decorativ si festiv sunt date att nBritish Standard ct si n CIE N 92. Ghidul CIBSE mentionat la nceputul capitolului, cuprindemulte aplicatii specifice, un ghid al metodelor de utilizare, precum si nivelurile recomandate siuniformitatiile.

    Orbirea. Cnd se dispune de o configuratie regulata a corpurilor de iluminat pe un drum, se potcalcula valorile orbirii de incapacitate (TI) si ale orbirii de disconfort (G). n realitate, n cele maimulte din cazuri, configuratiile sunt neregulate si directiile de observare numeroase. n

    consecinta, trebuiesc avute n vedere alte forme de control al valorilor limita ale orbirii.Acest lucu este adesea realizat preciznd intensitatea maxima care poate fi emisa de catre corpulde iluminat, dupa anumite unghiuri de observare, n special 80 grade si 90 grade pe verticala.Aceste intensitati limita sunt masurate n candele pe kilolumeni (cd/klm).

    Limitele se aplica de regula la corpuri de iluminat de putere medie sau mare, dar la fel debine se pot aplica si la corpuri de putere scazuta. Adesea se gndeste ca este bine sa existe o micastralucire, altfel instalatia pare slaba, chiar daca nivelurile de iluminare la sol sunt perfectadecvate. Conformitatea se verifica ntr-un mod simplu examinnd valorile corespunzatoare dintabelul intensitatii corpului de iluminat (matricea).

    CIE N115 considera ca instalatia care se ncadreaza n limitele impuse pentru TI, are deasemenea un indice de orbire la disconfort acceptabil.

    Sensuri giratorii

    Iluminarea tuturor drumurilor ce converg spre intersectii trebuie efectuata pe bazacriteriilor de luminanta pentru sectiunile de drum cele mai apropiate.

    Luminanta unui drum ce traverseaza o intersectie nu trebuie sa fie mai mica dectluminanta drumului principal din intersectie. Luminanta este calculata pentru siruri de corpuri deiluminat care se continua pe o anumita distanta peste grila de calcul si pentru o pozitie standard aobservatorului de 60 m naintea grilei.

    Totusi, drumurile care se termina n intersectia T sau ntr-un sens giratoriu nu pot sa fietratate n acelasi mod. Corpurile de iluminat nu pot fi considerate ca se prelungesc dupa o liniecontinua si este de obicei foarte dificil ca n sensuri giratorii sa situezi un observator pe o linie

    dreapta sau aproape dreapta, la 60 m n fata grilei de calcul aleasa, si acesta sa mai fie totusi pedrum.

    Din acest motiv se utilizeaza la proiectare metode de iluminare, pentru a avea garantia caanumite niveluri minime sunt totdeauna respectate. Aceasta garanteaza ca marginile trotuarelor(sau limitele drumului) sunt totdeauna vizibile, precum si eventualele obstacole. Amplasareastlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat este de asemenea foarte importanta, pentru aasigura o buna orientare vizuala si pentru a nu perturba conducatorii auto.

    n sensuri giratorii, vehiculele trebuie sa fie iluminate de o lumina directa, deoareceunghiurile si distantele nu permit n general o percepere a siluetelor asemanatoare cu cea de pedrumurile de acces.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    13/14

    26

    BS 5489 Partea 4 da cteva exemple care arata configuratiile recomandate pentruamplasarea stlpilor n jurul intersectilor si a sensurilor giratorii .

    Este recomandat sa se ilumineze n general sensurile giratorii plecnd de la un perimetru

    exterior dect sa se instaleze stlpii pe insula centrala. Acest inel de stlpi are avantajul de a fireperabil de la distanta si conduce la mai putine confuzii dect n cazul amplasarii stlpilor ninsula centrala.

    Nivelurile minime de iluminare recomandate n fiecare punct al sensului giratoriu,inclusiv trotuare, nu trebuie sa fie inferioare urmatoarele valori:20 lux - n cazul n care o strada de acces sau mai multe sunt iluminate la 1,5 cd/m2(& U0 > 40, Ul > 70)15 lux - n cazul n care o strada de acces sau mai multe sunt iluminate la 1,0 cd/m2(& U0 > 40, Ul > 70)10 lux - n cazul n care o strada de acces sau mai multe sunt iluminate la 0,5 cd/m2(& U0 > 40, Ul > 70)

    Niveluri de iluminare superioare pot fi cerute pentru sensuri giratorii cu un trafic deosebitde dens, sau acolo unde rata accidentelor nocturne poate fi redusa prin mbunatatireailuminatului.

    Toate criteriile de iluminanta de mai sus, trebuiesc privite ca un ghid. Pentru zonespecifice anumite niveluri pot sa fie mai scazute. Considerarea sau nu a tuturor cerintelor deiluminare este la latitudinea proiectantului de specialitate. Proiectele ar trebui sa includa oevaluare economica a schemei ca ntreg, cu trimitere la documentele mai sus mentionate si lacriteriul specificat n ele. Nivelurile de iluminare recomandate de CIE N 115 depind de tipulintersectiei dar si de importanta cailor de acces la aceasta.n continuare sunt redate cteva tabelele extrase din documentele CIE.Tabelul 1. Clase de iluminat pentru diferite tipuri de drumuri

    Nota 1: Complexitatea configuratiei drumului: tine cont de infrastructura, modificarile traficuluisi mprejurimile vizuale.

  • 7/29/2019 11 Iluminatul Sup Rutiere

    14/14

    27

    Factorii care trebuiesc luati n considerare sunt:- numarul de benzi de circulatie, denivelari,- panouri de semnalizare si semafoare.

    Tabelul 2. Criterii de iluminat pentru traficul motorizat, bazate pe luminanta suprafeteicarosabilului

    Tabelul 4. Exemple de aplicatii ale claselor de iluminare pentru zone de incidenta n care criteriulde luminanta nu se poate aplica.

    Tabelul de mai sus prezinta cteva exemple de aplicare ale tabelului 3. n acest tabel, litera dintreparanteze reprezinta numarul clasei. n exemplul C(N) = M (N+1) daca clasa zonei de incidentaeste C2 atunci drumul cel mai important al zonei este M3.


Recommended