INDRUMAR DE AFACERI PENTRU PIATA R.A. EGIPT - 2016 - CUPRINS GENERALITATI CAPITOLUL I Economia - Macroeconomie - Comert exterior - Balanta de plati - Sectorul financiar-bancar-asigurari - Rolul guvernului in economie - Factori de risc - Relatiile Economice Romano – Egiptene - Cadrul juridic care reglementeaza relatiile economice international ale Egiptului CAPITOLUL II Regimul comertului exterior si al investitiilor in Egipt - Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt - Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme - Fiscalitate - Legea antidumping - Legea licitatiilor publice - Transferul de tehnologie - Zone economice libere CAPITOLUL III Importul in Egipt - Importuri interzise - Licente de import - Documente necesare importului/exportului - Stabilirea valorii in vama - Bariere tarifare/netarifare si taxe de import - Cerinte de ambalare/marcare - Standarde de calitate CAPITOLUL IV Politici de Marketing - Politica de distributie - Politica de produs - Politica de pret - Politica de promovare CAPITOLUL V Mijloace/Instrumente de plata CAPITOLUL VI Mediul de afaceri - Practici in derularea afacerilor - Reglementari privind agentii economici - Desfasurarea intalnirilor - Obiceiuri in afaceri CAPITOLUL VII Informatii utile - Orarul de afaceri - Reguli vamale pe aeroport - Sarbatori publice - Adrese utile in Egipt - Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru partenerii dvs. de afaceri egipteni - Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri din Romania
Transcript
INDRUMAR DE AFACERI PENTRU PIATA R.A. EGIPT
- 2016 -
CUPRINS
GENERALITATI CAPITOLUL I Economia
- Macroeconomie - Comert exterior - Balanta de plati - Sectorul financiar-bancar-asigurari - Rolul guvernului in economie - Factori de risc - Relatiile Economice Romano – Egiptene
- Cadrul juridic care reglementeaza relatiile economice international ale Egiptului
CAPITOLUL II Regimul comertului exterior si al investitiilor in Egipt - Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt - Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme - Fiscalitate - Legea antidumping - Legea licitatiilor publice - Transferul de tehnologie - Zone economice libere
CAPITOLUL III Importul in Egipt - Importuri interzise - Licente de import - Documente necesare importului/exportului - Stabilirea valorii in vama - Bariere tarifare/netarifare si taxe de import - Cerinte de ambalare/marcare - Standarde de calitate
CAPITOLUL IV Politici de Marketing - Politica de distributie - Politica de produs - Politica de pret - Politica de promovare
CAPITOLUL V Mijloace/Instrumente de plata CAPITOLUL VI Mediul de afaceri
- Practici in derularea afacerilor - Reglementari privind agentii economici - Desfasurarea intalnirilor - Obiceiuri in afaceri
CAPITOLUL VII Informatii utile - Orarul de afaceri - Reguli vamale pe aeroport - Sarbatori publice - Adrese utile in Egipt - Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru
partenerii dvs. de afaceri egipteni - Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri
din Romania
2
GENERALITATI Pozitia geografica Republica Araba Egipt este situata in nord-estul continentului african, la locul de intalnire cu Asia si intersectarea unor importante drumuri comerciale, fiind marginita la nord de Marea Mediterana si la est de Marea Rosie si Golful Aqaba. Egiptul este traversat de la sud la nord de fluviul Nil, de-a lungul caruia se desfasoara si principalele activitati economice.
Seful statului : Abdel Fattah El Sisi (8 iunie 2014) Primul ministru : Ismail Sharif (12.09.2015) Suprafata: 1.002.000 milioane Km2, din care numai 3,5% din total terenuri arabile Populatia: 90 milioane (2013, est.); Rata cresterii demografice: 2% pe an; 58% din populatia tarii este sub 25 de ani, iar 41% se
inscrie in grupa de varsta 15 – 39 de ani. Capitala: Cairo (circa 18 milioane locuitori, la care se adauga circa 2 milioane navetisti si alte
2 milioane persoana sosite din motive economice in Capitala dupa 25 ianuarie 2011). Alte orase importante: Alexandria, Ismailia, Tanta, Assiut, Helwan, Fayum, Port Said, Suez
si Damietta. Un interes economic deosebit il reprezinta orasele industriale nou infiintate in cursul ultimilor 20 – 30 de ani in zone desertice, pentru a nu prejudicia terenul agricol cultivabil din Valea si Delta Nilului, precum 10th of Ramadan City sau 6th of October City, care concentreaza un potential economico-industrial deosebit.
Limbi vorbite: araba (limba oficiala), engleza si franceza larg raspandite. Religia: musulmani (90-94%), crestini - de confesiune copta (6-10%) Moneda nationala: Lira egipteana (LE). Rata de schimb oficiala 1 USD = 7,73 LE
(Noiembrie2015) Clima: temperata: ierni blande, veri calde si uscate Ora locala: GMT + 2 ore Orar de lucru: bancile in general de la 8:30 am la 4:00 pm
o Institutiile guvernamentale, de regula de la 8:30 am la 2:30 pm o Magazinele, de la 10:00 am la 10:00 pm
3
Elemente politice si sociale La 25 ianuarie 2011, in Egipt s-a declansat o ampla miscare de revolta populara impotriva regimului presedintelui Hosni Mubarak. Protestele au condus la prabusirea regimului Mubarak dupa 30 de ani de detinere a puterii. Puterea a fost preluata de Consiliul Suprem al Fortelor Armate, caruia i-au revenit atributiile prezidentiale, stabilindu-se organizarea de alegeri legislative in perioada noiembrie 2011-martie 2012 si prezidentiale in luna iunie 2012. La finele procesului electoral, Mohamed Morsi a fost declarat presedinte al tarii in cursul lunii iulie 2012. In luna august 2012, presedintele Morsi a demis Consiliul Suprem al Fortelor Armate, preluand de facto atributiile Consiliului iar la 22 noiembrie 2012 a emis decrete “constitutionale” in baza carora dobandeste imunitate absoluta si puteri legislative depline. La 3 iulie 2013, pe baza unei largi sustineri populare si pe fondul prabusirii situatiei economice, sociale si securitare, armata egipteana l-a indepartat de la putere pe Mohamed Morsi, care a fost retinut, si a numit un presedinte interimar (Abdelfattah El-Sisi) si un guvern interimar. Foaia de parcurs anuntata de armata egipteana imediat dupa rasturnarea presedintelui Morsi prevedea incheierea noii perioade de tranzitie pana la sfarsitul anului 2014. Aceasta s-a realizat numai partial, pana la termenul initial - decembrie 2014 (alegeri prezidentiale si elaborarea constitutiei), inregistrandu-se intarzieri in elaborarea si aprobarea legilor electorale si implicit a stabilirii datei pentru desfasurarea alegerilor. Procesul electoral parlamentar s-a desfasurat in doua faze, in luna octombrie si luna noiembrie 2015. Este de asteptat ca noul Parlament sa inceapa activitatea pana la sfarsitul anui 2015, iar instalarea noului Guvern sa aiba loc pana la sfarsitul lunii ianuarie 2016.. In prezent, evolutiile politice si economice au loc pe fondul amplificari actiunilor teroriste organizate de militantii islamisti, care au extins actiunile lor pe tot teritoriul tarii, inclusiv in Cairo vizand nu numai aramata si politia, dar si civilii.
1. ECONOMIA 1.1 Macroeconomie 1.1.1 Date generale Dupa ce Egiptul a dezvoltat initial o economie centralizata si diversificata, in ultimii 10 ani au fost aplicate masuri sustinute de reforma. In perioada 2004-2008 s-a urmarit reformarea climatului de afaceri pentru a atrage investi�ii străine �i de a facilita cre�terea economică. Condi�iile de via�ă precare �i oportunită�i limitate de locuri de muncă a contribuit la cresterea nemul�umirii publice, un factor major care a dus la revolu�ia din ianuarie 2011 si la demiterea presedintelui Mubarak. Mediul incert politic si de securitate din 2011, a cauzat incetinirea semnificativa a cre�terii economice, afectand turismul, productia industriala �i alte sectoare �i a determinat crestere �omajului. Cre�terea economica scazuta si reducerea incasarilor valutare a facut ca finantele publice sa fie nesustenabile, facand ca autoritatile sa depinda de împrumuturi scumpe pentru finan�area deficitului �i sa apeleze la aliatii din Golf pentru a ajuta la acoperirea necesarului de valuta pentru importurile necesare economiei si populatiei. Produsul intern brut al Egiptului a crescut in anul financiar 2013/2014 la circa 286,5 mld US$. 1.1.2 Date statistico-economice aferente ultimilor ani financiari
Sursa: Monthly Statistical Bulletin (August 2014) - Central Bank of Egypt NOTA: Anul fiscal incepe la 1 iulie si se termina la 30 iunie, anul urmator
Ponderea principalelor sectoare economice in PIB Sector
Pondere in PIB % (2012/13)
Rata anuala de crestere (%)
Agricultura si Irigatii 14,5 0,6 Extractii Petrol/gaze
14,9 0,9
-petrol 5,6 - 0,8 -gaze 7,7 1,8 -altele 0,4 - 7,1 Ind. Prelucratoare 16,5 -2 Apa si Electricitate 1,3 0 Constructii 4,6 0 Transporturi si Depozitare
4,1 0
Canal Suez 2,2 0 Comunicatii 2,8 -2 Vanzari en gros si en detail
10,7 6,1
Piata de capital si Asigurari
3,4 -1,3
X Restaurante si Hoteluri
4,2 1,0
Sector imobiliar 2,8 4 ,2 Educatie/sanatate 2,4 0
5
Calculate in baza datelor din Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt - August 2014 Evolutia economiei Egiptului in perioada 2011 - 2015 Puternica instabilitate politica si sociala manifestata incepand cu ianuarie 2011 a determinat scaderea accentuata a activitatii economice (de la 4,7% la 2,2% in 2013/2014 si o revenire la 4,1 in FY 2014/2015) si manifestarea unor dezechilibre structurale majore - deficit bugerat foarte mare (de la 7% la 11,8%), reducerea rezervelor valutare (de la 31.3 mld.USD la 14,4 mld.USD), scaderea exporturilor si o balanta comerciale grav deficitara - in 2014/2015 a fost – 38,7 mld.USD (export 22,1 mld.USD/import 60,8 mld. USD), reducerea investitiilor straine, cresterea somajului (de la 9,4% la 13,4% in 2014 si 12,7 in 2015). Autoritatile au fost supuse unor presiuni dictate de necesitatea de a raspunde asteptarilor populatiei privind asigurarea bunurilor esentiale. Potrivit datelor publice, ritmul cresterii economiei egiptene a ajuns la 2,1% in anul fiscal 2012/2013 si 2,2%, in anul 2013/2014, de la un nivel in jurul a 5 % in anii 2008 si 2009. Imediat dupa instalarea presedintelui Sisi (iunie 2014), moment ce a marcat inceperea perioadei de legimitate politica a noilor autoritati, au fost lansate o serie de reforme structurale pe termen mediu (la orizontul anului financiar 2018/2019) care vizeaza: cresterea sustenabila a economiei cu 6%; consolidarea deficitului bugetar la un nivel de 8-8,5% si reducerea datoriei guvernamentale externe la 80-85% din PIB; reducerea inflatiei la6-8%; rate marite de crestere a investitiilor interne si a celor straine; creeare de locuri de munca pentru reducerea somajului sub 10%; crestera exporturilor de produse cu valoare adaugata mare; dezvoltarea capitalului uman. Procesul de reforme inceput in iulie 2014 este in curs de desfasurare si cuprinde masuri de consolidare fiscala si de redirectionare si reducere a cheltuielilor catre prioritatile productive si sociale. Totodata, procesul de reforma vizeaza si imbunatatirea climatul de afaceri care reprezinta o piatra de incercare a politicii de atragere a investitiilor. In acest sens, incepand din a doua jumatate a anului 2014, s-a declansat procesul de elaborare a unui cadru legislativ adresat mediului economic si a celui investitional. Investitiile straine directe au cumuland un total de numai 3,8 miliarde US$ in anul fiscal 2012/2013 si 4,1 miliarde US$ in 2-13/2014, fata de anul 2008/2009, cand au atins 8,1 miliarde US$ si 2009/2010 cand au fost 6,8 miliarde US$. In anul fiscal 2014/2015 FDI au fost 6,4 miliarde USD. Potrivit “The Financial Times”, Egiptul se situa, inainte de “Revolutia de la 25 ianuarie 2011” pe locul 1 in Africa de Nord si, respectiv 2, la nivelul intregului continent african, in privinta atragerii de investitii straine directe, in timp ce in raportul “Doing Business 2012” elaborat de International Financial Corporation din cadrul Bancii Mondiale, Egiptul ajungea de pe locul 106 pe locul 123, in privinta usurintei de a permite incheierea si derularea afacerilor. Presedintele Abdel Fattah ElSisi si noul guvern instalat in iunie 2014 au initiat o serie de reforme structurale si actiuni care vizeaza imbunatatirea climatului investitional fiind asteptat ca in urmatorii ani investitiile straine directe sa ajunga in jurul a 10 miliarde US $. Una din cele mai importante masuri luate de autoritatile egiptene a fost amendarea, in martie 2015 a legislatiei privind investitiile straine, in special in ceea ce priveste protectia investitiilor, “one-stop shop” pentru noi investitii, alocarea pamantului pe care se realizeaza investitia, acordarea unor avantaje investitorilor etc. Cutoate acestea, se astapta inca emiterea, in perioada urmatoare, a normelor de aplicare a noilor amendamente la legile care guverneaza investitiile. Detalii privind atractivitatea Egiptului pentru investitiile straine pot fi obtinute de pe situl web: http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/egypt In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut succesiv ajungand in februarie 2013 adanc in teritoriul riscant la nivelul de cu perspective negative la niveluri simlare cu Haiti si Eritreea.
6
Economia egipteana se confrunta insa cu probleme serioase de creditare, cu finantele publice slabite, cu un deficit fiscal amplu si o datorie publica mare.
Rezervele valutare au scazut in octombrie 2015, la un nivel de 16,3 miliarde dolari SUA. Deficitul de cont curent a Egiptului a înregistrat 12.2 miliarde dolari în anul financiar 2014/2015, fata de 2,7 miliarde dolari in anul financiar 2013/2014.. Cresterea deficitului de cont curent a fost determinat de o contrac�ie a transferurilor nete din strainatate �i un deficit comercial mai mare. Deficitul a fost par�ial compensat de o cre�tere a investi�iilor străine directe la un nivel de 6,4miliarde dolari, cu aproape 50% mai mult decat in anul financiar precedent 2013/2014. Veniturile din turism, o sursă principală de venit pentru Egipt, a rămas constante, cu intrări de 1.5 miliarde dolari pentru primul trimestru 2015, comparativ cu 1,6 miliarde dolari în aceea�i perioadă a anului trecut. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite �i Kuweit au dat sau a promis să acorde Egiptului aproximativ 35 miliarde dolari in ajutoare sub formă de livrari de petrol, subven�ii în numerar �i depozite în banca centrală a Egiptului, de când armata l-a demis pe fostul pre�edinte Mohamed Morsi, în august 2013. Totodata, cu prilejul Conferinteti economice pentru dezvoltarea Egiptului, din martie 2015, tarile arabe din Golf au promis o suplimentare a ajutoarelor, cu 12 miliarde dolari sub forma de investi�ii �i depozite bancare, dar aceste sume nu au sosit până la sfarsitul trimestrului I 2015.
Coface situeaza Egiptul la categoria C pntru riscul de tara si la B pentru climatul de afaceri, iar ratimgul acordat de Euler Hermes este D.
Veniturile generate de tranzitarea Canalului de Suez au crescut in anul financiar 2012/2013 cu 1,5%, la nivelul de 4,98 miliarde US$ fata de anul anterior, iar in 2013/2014 au fost de 5,3 miliarde US$ aspect direct legat de intensificarea traficului pe acest ax odata cu inceperea iesirii majoritatii economiilor africane din criza. (Scaderea inregistrata in 2009 fata de 2008 a fost de 20,3%). Incepand cu aprilie 2011 situatia tranzitarii Canalului de Suez s-a normalizat.
Veniturile totale din tranzitul Canalului, în primele �apte luni ale anului fiscal curent (FY) 2014/2015, a ajuns la $ 3,27 miliarde dolari, cand un numar de aproape 10400 nave au trecut prin canal, transportand 586,2 milioane de tone de marfă.
In luna august 2014, autoritatile egiptene au lansat mega proiectul de dezvoltare al Canalului Sues, care cuprinde constructia unui canal parallel, pe o lungime de 76 Km si dezvoltarea porturilor existente, constructia a inca 2-3 porturi si realizarea unor zone industrial si logistice. Valoarea tuturor acestor proiecte este estimate la circa 100 miliarde US$. Turismul – una din ramurile de baza a economiei egiptene (avand o pondere de 11% la formarea PIB si oferind locuri de munca pentru 13% din populatia activa a tarii in 2010), a adus in anul respectiv incasari valutare de 13 miliarde US$ (11,1 miliarde $ in anul fiscal 2007/2008), ca urmare a vacantelor petrecute in aceasta tara de circa 15 milioane de turisti (13 milioane turisti straini in anul fiscal 2007/2008). In anul fiscal 2012/2013 (incheiat la 30 iunie 2012) numarul turistilor straini a scazut cu 30%, cel al numarului de nopti/turist cu 32%, iar al incasarilor din aceasta activitate cu 34%. Gradul mediu actual de ocupare in hoteluri este de circa 20%, iar realizarile acestei ramuri economice s-au deteriorate considerabil. Sectorul nu si-a revenit inca si ca urmare a alertelor de calatorie mentinute de tarile care furnizau majoritatea turistilor. In anul fiscal 2014/2015, veniturile din turism au 7,4 miliard US$, in crestere fata de anul 2013/2014 cand a fost de numai 5,1 miliarde US$, dar mai putin decat incasarile din anul 2012/2013, cand s-au situate la un nivel de 9,8 miliarde US$.
7
Rata somajului a scazut la 12,7% in FY 2014/2015 de la 13,4% in FY 2013/2014. Somajul se manifesta cu intensitate sporita in randul tinerilor. Potrivit unui raport al Centrului de Sprijinire a Informatiilor si Deciziilor de pa langa Cabinetul egiptean, nivelul somajului pentru grupa de varsta 15 – 29 de ani se ridica la 25,1%. La aceeasi grupa de varsta se inregistreaza un procentaj de analfabeti de 18% (reprezentand 4,1 milioane persoane, comparativ cu numarul de persoane al intregei grupe, care se ridica la 22,7 milioane). Nivelul de trai al populatiei este foarte scazut. Potrivit datelor publicate Agentia Centrala de Mobilizare Publica si Statistica, 45% dintre egipteni (din totalul de 90 milioane) traiesc sub pragul de saracie (2 $/zi) iar jumtate din acestia cu numai 1$/zi. Egiptul este un furnizor net de forta de munca pe piata internationala, principalele debusee fiind SUA (29%), Kuwait (20,4%), EAU (17,7%), etc. In 2011/2012 s-au inregistrat remiteri valutare ale expatriatilor catre familiile ramase in Egipt de 20,2 miliarde US$ fata de 9,8 miliarde US$ in 2009/2010. Pentru a usura relansarea cresterii economice, Banca Centrala a Egiptului a redus rata oficiala a dobanzii, aceasta situandu-se in septembrie 2015 la 8,75% pentru depozite si 9,75% pentru credite. Nivelului inflatiei a crescut de la 8,4% in luna august 2011 la 11,4% in luna ianuarie 2014 si a scazut la 9,7% in noiembrie 2015. Datoria externa s-a ridicat la sfarsitul lunii noiembrie 2015 la 46,1 miliarde US$ (circa 18,9% din PIB), fata de nivelul de 31,5 miliarde US$, atins la finele anului financiar 2008/2009. Exportul egiptean a fost in anul fiscal 2014/2015 la un nivel de 22,1 miliarde USD, iar importul 60,8 miliarde USD, inregistrandu-se o balanta comerciala masiv deficitara de 38,7 miliarde USD. Comparativ, in anul financiar 2013/2014 exportul a totalizat 26,1 miliarde US$, iar importul de 60,2 miliarde US$. Piata de capital este organizata sub forma bursei de valori „Cairo & Alexandria Stock Exchanges” (CASE), membru cu drepturi depline a Federatiei Mondiale a Burselor. Piata de capital a fost puternic afectata de evolutiile politice si economice care au avut loc in perioada 2011 – 2015, inregistrand o serie de fluctuatii, care s-au inscris, in general, pe o descrestere. Astfel, in iunie 2011, indicele bursier EGX 70 totaliza 629,6 miliarde lire egiptene (LE), la 30 iunie 2013 scazand la 360,2 miliarde LE, ca in iunie 2013 sa isi revina si sa creasca la nivelul de 591,1 miliarde LE. In perioada iunie 2014 – septembrie 2015, influentata de atat de factori interni dar si externi, valoarea indicelui bursier EGX 70 a scazut la 388,4 miliarde LE. Consolidarea rezervelor de hidrocarburi Situatia rezervelor de petrol/ gaze Conform estimarilor publicatiei Oil and Gas Journal’s din ianuarie 2012 rezervele certe de
petrol ale Egiptului au crescut de la 3,7 miliarde barili in 2010 la 4,4 miliarde barili in 2012;
Volumul extractiei de petrol crud, si condensate in 2010 a fost de 660.000 barili/zi, din care 540.000 barili/zi titei;
Egiptul produce zilnic 4,6 mld. picioare cubice de gaze si 65.000 barili de condensate. Consumul de petrol este de 710.000 barili/zi, mai mare decat nivelul productiei locale.
Autoritatile au in vedere reducerea acestei cereri prin eliminarea treptata a subventiilor bugetare la desfacerea acestei grupe de produse;
Sectorul petrol/gaze a contribuit cu 13,7% la formarea PIB, fata de 14,3% in anul fiscal precedent;
Desi Egiptul este importator de titei si poduse petroliere, in 2012 a realizat exporturi insumand 145.000 barili/zi (circa 50.000 barili/zi pentru India, 29.000 barili/zi pentru Italia, 16.000 barili/zi pentru SUA, restul fiind destinat unor tari din Asia si Europa);
Sectorul rarfinare este foarte bine dezvoltat. Egiptul dispune de 10 rafinarii, cu o capacitate de rafinare totala de 975,000 barili/zi;
8
Rezervele de gaze naturale au fost in 2010 de 58,5 mii de miliarde picioare cubice si, in urma prospectiunilor efectuate, au crescut la 77 mii de miliarde picioare cubice in 2011 (loc 3 in Africa dupa Nigeria si Algeria); Peste 80% din rezervele de gaze naturale si, respectiv, 70% din productie, provin din zona mediteraneana si din Delta Nilului, dar o alta zona de perspective este in Desertul Vestic;
Consumul de gaze naturale a fost in 2009 de 1.600 miliarde picioare cubice, principalele destinatii fiind sectorul energetic (54%), consumul in industrie (29%), restul fiind alocat consumului casnic si, intr-o masura in crestere, combustiei auto;
Exportul egiptean de gaze naturale a inceput in 2004, odata cu construirea gazoductului Pan Arab (Arab Gas Pipeline) si al terminalelor pentru gaze lichefiate la Damietta (in 2005). In 2010 au fost exportate 650 miliarde picioare cubice, din care 70% prin terminalele de gaze lichefiate, iar restul de 30% prin gazoducte.
Investitiile straine din sectorul petrol/gaze in domeniul cerecetarii/dezvoltarii au crescut de la 33% in anul financiar 2007/2008 la 67% in anul financiar 2010/2011. Valoare totala a acestora a fost de 5,4mld$ comparativ cu 4,1 mld$ in anul fiscal precedent;
Un considerabil factor de risc ce a intervenit in ultima parte a anului 2012 este reprezentat de arieratele in crestere datorate de autoritatile locale firmelor tansnationale care actioneaza in domeniul hidrocarburilor.Suma totala a arieratelor era la finele lunii septembrie 2012 de 3 miliarde dolari, majorandu-se cu trecerea timpului in conditiile in care ministerul local al Finantelor nu are resurse pentru rambursarea sumelor datorate.Continuarea acestei situatii va conduce la declansarea unei serioase crize energetice in tara.
Eliminarea taxelor vamale la importul din tarile arabe In conformitate cu regulile de origine detaliate aprobate de Consiliul Economic si Social al Ligii Arabe, Egiptul, alaturi de celelalte state membre ale acestei organizatii, a eliminat cu incepere din luna septembrie 2008 taxele vamale la o larga serie de produse originare din statele membre. Lista acestor produse include peste 4000 de articole din grupele animale vii, peste, produse lactate, cereale, granit, produse chimice, articole fotografice. Nivelul taxarii va fi zero, cu conditia ca produsul in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%. Suplimentar, regimul de scutire de la plata taxelor vamale a fost introdus la importul autoturismelor produse in tarile membre COMESA, Agadir si GAFTA, cu incepere de la sfarsitul anului 2008/inceputul anului 2009, cu conditia ca autoturismele in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%. In acest context, pe piata egipteana s-au facut importuri de autoturisme LOGAN produse de grupul Renault in Romania si, ulterior in Maroc. Potrivit prevederilor Acordului de Asociere Egipt – UE, cu incepere din 1 ianuarie 2010, taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeana se reduc anual cu 10% pana la completa eliminare.Cu toate acestea, in luna octombrie 2012, Egiptul a solicitat Comisiei Europene suspendarea, pana in anul 2014 inclusiv, a dezarmarii tarifare la importul de autoturisme. Egiptul nu a adus justificari care sa-i sustina aceasta solicitare.
Agricultura contribuie in prezent cu cca. 13,2 % la PIB ul tarii, avand un ritm anual de crestere de 5,1%. Principalele culturi agricole valorificate la export sunt: bumbacul (in scadere, datorita preturilor ridicate), legumele, fructele, orezul si ingredientele alimentare. Cultivarea cerealelor este larg raspandita, dar productia rezultata nu reuseste sa satisfaca decat jumatate din necesarul de consum intern, completarea facandu-se cu importuri, in special pentru grau, porumb, tutun, cafea, ceai, fasole, linte. ulei. Exporturile de produse agricole au crescut de la 471 mil EGP la inceputul anilor `80 la 12,1 mld. EGP in 2012/2013 (circa 2 mld US$). Bumbacul brut a reprezintat cca 8,3% din exportul de produse agricole in anului fiscal 2011/2012, principalii importatori fiind India, Pakistan si China. Principalul produs agricol la exportul egiptean este insa orezul care a reprezentat 14,4% din totalul exportului in 2012/2013. Alte produse importante la export: citrice, cartofi, plante medicinale, condimente, alune etc. Tarile UE absorb peste 40% din totalul exportului de produse agricole egiptene. Legat de agricultura, o mare cerere la import se inregistreaza la ingrasamintele chimice, unde productia autohtona acopera numai circa 2/3 din necesar.
9
Sectorul industrial, avand o structura diversificata, a beneficiat de investitiile tarilor bogate din Golf si de forta de munca locala, ieftina si abundenta. Ponderea industriei manufacturiere in PIB este de 16,1%. Egiptul este principalul producator regional de metale in forma primara si prelucrata, produse chimice, vehicule, produse farmaceutice, textile, confectii, produse electrocasnice. Sectorul textile – imbracaminte este paradoxal unul din sectoare productive care depinde de import datorita preturilor ridicate ale fibrelor de bumbac produse in tara. Subsectorul bumbacului si al produselor din bumbac este “ coloana vertebrala” si principala sursa de avantaj comparativ, cu o productie valorica de cca 20 mld. EGP. Egiptul este principalul exportator african si al 2-lea exportator din intreaga zona Africa si Orientul Mijlociu de textile si imbracaminte catre SUA. Sectorul public detine 90% din filaturile de bumbac, 60% din tesatorii si 30% din productia de articole de imbracaminte. Din punctul de vedere al industriei cimentului Egiptul este cel mai important producator regional, cu o productie anuala de 40 milioane tone, realizata in cele 15 fabrici in functiune, controlate in proportie de 70% de capitaluri straine ( Lafarge, Mexico Cement si Italcement). Suez Cement este principalul producator (7,85 mil. tone/an), urmat de Egyptian Cement Co si Assiut Cement. In ultima perioada se remarca dificultati in crestere in productia egipteana de ciment pe fondul intreruperilor frecvente de alimentare cu gaze si pacura a fabricilor dar si a grevelor. Sectorul metalurgic. Egiptul produce bare utilizate in constructii (domina piata, cu o capacitate de peste 6 mil.tone) si tabla (capacitate 2,8mil. tone si 3 producatori) utilizata in industria automobilelor, constructii, produse de larg consum. Se importa deseuri din fier si tagle.
Industria autovehiculelor este reprezentata, in principal, de liniile de asamblare de autovehicule si productia de componente (piese de schimb). La nivelul anului 2012 existau 17 uzine pentru productia de autovehicule, cu 27 de linii de montaj pentru autoturisme, autobuze si camioane, la care se adauga 300 de fabrici producatoare de componente si piese de schimb. Repartizarea pe categorii de autovehicule indica urmatoarea structura a industriei de resort in 2012: 76% autoturisme; 17% autocamioane; 7% autobuze. Daca in 2004 productia locala de autovehicule totaliza circa 73 mii unitati, in 2012 aceasta a fost de 84 mii unitati In urmatorii doi ani, productia de autovehicule a scazut drastic ajungand la numai 15,5 mii unitati in 2013 si la 16 mii unitati in 2014. Autoritatile de la Cairo intentionau sa revitatlizeze aceasta industrie in urmatorii cinci ani, prin atgragerea de investitii straine care sa participe atat la asamblarea de autovehicule, dar si la cresterea capacitatilor industriale de productie componente, vizand atingerea unui procent de peste 60% de componente locale in produsul finit. In prezent, in domeniul pieselor si componentelor auto activeaza 370 de firme egiptene. Productia de energie electrica a tarii a atins in august 2012 14.406 milioane KWh, odata cu intrarea in functie a centralei North Cairo, in timp ce consumul se situeaza, in aceeasi perioada, la nivelul de 15.200 milioane KWh, din care 70% era generat prin folosirea gazului natural, , 20 % petrol si 10% din surse regenerabile. Potrivit IEA, in 2012 gradul de electrificare al Egiptului era de 99,4%, cel mai inalt din continentul african. La sfarsitul anului 2013, puterea instalata era de 27 GW (20,3 GW din surse de generare termo, 2,8 GW hidro si 0,3 GW din surse eoliene). Pentru surmontarea creesterii consumului de energie electrica, in conditiile in care puterea instalata nu a crescut in aceeasi masura, in 2014 a fost convenita inter-conectarea retelelor electrice cu Arabia Saudita. Valoarea proiectullui se ridica la 1,6 miliarde US$ conectarea facandu-se cu cablu de 3000 MW. Finalizarea proiectului este prevazuta pentru anul 2017. In anul 2014, autoritatile egiptene au lansat un program care prevedea cresterea in urmatorii cinci ani a capacitatilor de productie a energiei electrice cu circa 15 GW. Valoarea estimata este de circa 11 miliarde dolari.
10
1.2 Comertul exterior
Egiptul a inregistrat in anul fiscal 2011/2012 exporturi in valoare de 25,01 mld$, si importuri in valoare de 50,33mld$. Principalii parteneri sunt: UE cu 6,5 mld$,SUA 5,8 mld$, tarile arabe cu 2,8 mld$ si tarile asiatice cu 2,1 mld.$. Exporturile cuprind petrolul si produse petroliere, bumbac, textile, produse chimice, produse farmaceutice, produse agricole, in timp ce importurile constau in principal din masini si echipamente industriale, petrol si produse petroliere, mijloace de transport, ingrasaminte chimice, produse alimentare, produse chimice, piese auto, tutun, computere etc. -miliarde US$-
Structura exporturilor mn. USD Petrol si produse petroliere 7.553 Produse agricole 2.796 Produse alimentare 1.412 Produse metalurgice 2.590 Produse chimice si medicamente Mobila Confectii, textile, bumbac Produse electrice si industriale Altele0
5.060 377 3.098 1.637 4.210
Piete export 2013 Valoare-mil. USD
UE 5323
Asia 4206
SUA 1240
Europa de Est 291
Tarile Arabe 5982
Africa 907
America Latina 235
Altele 1059
11
Surse: Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt, Martie 2015
1.3 Balanta de plati Intrarile pozitive sunt date de veniturile din tranzitul prin Canalul Suez, serviciile din turism, veniturile diasporei egiptene (peste doua milioane de egipteni traiesc in tarile Golfului, Europa si SUA), exporturile de titei si ajutoare externe. Datoria externa a Egiptului a crescut ajungand la 48,1 mld$ la sfarsitul anului fiscal 2014/2015, ceea ce reprezinta cca.18,9% din PIB. Rezervele valutare ale R.A.Egipt care totalizau in decembrie 2010 36 mldUS$ s-au diminuat la 16,3 mld US$ la sfarsitul lunii noiembrie 2015. Datoria publica interna in raport cu PIB in anul fiscal 2014/2015 a fost de 1,53 trilioane L.E., comparativ cu 935,mld.LE in anul fiscal 2011/2012, ceea ce reprezinta cca 96% din PIB. 1.4 Sectorul financiar – bancar – asigurari Au fost emise o serie de acte normative de reglementare in domeniu: - Lege privind aprobarea si modificarea datelor de depunere a bilantului; - Decret Prezidential privind admiterea Egiptului ca membru al “Conventiei Internationale privind simplificarea si armonizarea procedurilor vamale”; - Decizie Bancii Centrale a Egiptului privind amendarea Legii privind organizarea si functionarea “Federatiei Bancilor Egiptene”; - Decizie privind impozitarea cu 85LE/tona la export a cimentului inclusiv clinkerita; - Decizie privind introducerea si calificarea profesiei de “Market Maker” pe piata de capital; - Decizie privind reglementarea pe piata de capital a companiilor nelistate la Bursa;
Structura importurilor mn.USD
Petrol si produse petroliere 9264 Produse agricole 7550 Produse alimentare 2716 Prodiuse metalurgice 8344 Produse chimice si medicamente 9371 Mobila 287 Confectiiu, textile si bumbac 3201 Produse electrice si industrial 14558
9467
Altele
Piete import 2013 Valoare mn.$ UE 13782
Tari Arabe 5752
SUA 3756
Europa de Est 5603
Asia 13392
Africa 635
America Latina 2654
Altele 7235
12
- Decizie privind modificarea Legii asigurarilor in ceea ce priveste activitatea de asigurare si re-asigurare a companiilor; Sectorul bancar In anul 2003 a intrat in vigoare noua Lege a bancilor si regimului de schimb valutar,cele mai importante elemente ale acesteia fiind: - Banca Centrala a Egipt este persoana juridica dependenta de presedintele R.A. Egipt si controleaza functionarea celorlalte banci; - Capitalul bancilor egiptene trebuie sa fie de cel putin 500 mil. LE (emis si subscris in totalitate), iar cel al filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt de cel putin 50 mil. $, sau echivalentul sumei in alte valute; - Bancile sunt libere sa decida cu privire la preturile si dobanzile practicate in cadrul operatiunilor curente; - Bancile isi pot incheia activitatile doar dupa obtinerea aprobarii Bancii Centrale; - Cetatenii egipteni si strainii pot detine orice procentaj din capitalul bancilor. Totusi, detinerea a mai mult de 10% din capitalul emis al unei banci, sau orice alt procentaj care da dreptul de control asupra bancii, trebuie sa fie autorizata de Banca Centrala; - Banca Centrala are dreptul de a anula inregistrarea bancilor si filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt daca acestea contravin Legii bancilor sau daca adopta politici care dauneaza interesului economic general sau interesului deponentilor sau al actionarilor; - Secretul operatiunilor bancare este garantat, cu cateva exceptii, inclusiv obligatia bancilor de a furniza informatii in urma unei decizii judiciare sau arbitrale, sau daca acest lucru este prevazut in Legea prevenirii spalarii banilor; - Persoanele private si juridice egiptene au dreptul de a pastra valuta straina detinuta in banci si pot incheia tranzactii locale si externe prin intermediul acestora. In trecut,au existat anumite restrictii cu privire la dreptul exportatorilor egipteni de a pastra totalitatea incasarilor din exporturi in valuta straina si, chiar daca aceste restrictii au fost anulate de noua Lege a bancilor, nimic nu impiedica guvernul de a le reintroduce in viitor, daca se va considera necesar; - Vanzarile si cumpararile in interiorul tarii (pentru marfuri sau servicii) trebuie sa fie efectuate in valuta nationala (LE), iar cursul de schimb al acesteia fata de valutele straine este determinat de valorile de piata, conform regulilor referitoare la organizarea pietelor de schimb valutar, reguli decise de Primul ministru, la recomandarea Bancii Centrale; - Legea asigura dreptul calatorilor de a introduce sau de a scoate din Egipt valuta straina, cu conditia ca sumele sa nu depaseasca 10.000 US$ sau echivalentul sumei, la intrarea sau iesirea din tara. In sectorul bancar a continuat sa fie implementat Programul de reforma si restructurare adoptat in anul 2005. Programul prevede infiintarea de banci cu capital majorat prin absortie, fuziune sau majorari de capital si ca un corolar reducerea numarului de unitati bancare de la 60 la 41. O problema importanta a economiei egipteane a fost, in ultimii ani, stabilizarea cursului de schimb al monedei nationale. Pana in 2010 s-a reusit mentinerea cursului la o medie de 5,5 lire egiptene pentru un USD. Dupa doi ani de la revolutia din 25 ianuarie 2011 cursul de schimb a depasit nivelul de 7 LE/1US$, iar din august 2015, cursul de schimb a ajuns la 7,73 LEG/1 US $. Paralel cu acest proces, dar avand acelasi obiectiv si trend ascendent, s-a inscris si restructurarea sistemului bancar, proces realizat atat prin fuziuni a unitatilor bancare, cat si prin accelerarea ritmului de privatizare a acestora. In perioada 2004 – 2007 au fost vandute 14 banci egiptene. In prezent se mentin pe piata bancara egipteana doar 3 banci cu capital de stat: Bank Misr, National Bank of Egypt si Banque du Caire. Guvernul este interesat in promovarea dezvoltarii calitative a sistemului bancar. Se preconizeaza ca numarul bancilor egiptene sa se reduca la 22 (de la 50) in urmatorii ani, ca urmare a legii privind majorarea de capital la 500 mil LE/banca. Piata asigurarilor In conditiile in care totalul investitiilor companiilor de asigurari straine in Egipt se ridica la suma de 144 mil$, nu sunt probleme privind un impact prea puternic asupra acestui sector. Expertii precizeaza ca suma este investita in piata egipteana de catre companii straine de asigurari independente autorizate de “Egyptian Insurance Supervisory Authority” iar legea egipteana din
13
domeniul asigurarilor interzice companiilor neautorizate sa emita documente specifice acestui domeniu de activitate. 1.5 Rolul guvernului in economie Sectorul de stat continua sa detina un rol important in principalele ramuri ale industriei egiptene precum prelucrarea bumbacului si iutei, tesaturi si confectii, metalurgia feroasa si neferoasa, industria alimentara, exploatarea titeiului, chimia si petrochimia, constructia de masini si materiale de constructii, dar ponderea sa este in scadere (35,7%), fata de cea a sectorului privat, aflata in crestere (64,3%), conform datelor statistice publicate de Banca Centrala a Egiptului (iulie 2013). Companiile publice inregistreaza insemnate datorii fata de banci, apreciate la peste 60 % din valoarea nominala a capitalului lor social. Guvernul egiptean a lansat incepand cu anul financiar 2005/2006, un vast program de privatizare in sectorul bancar, industrial si in cel al serviciilor. Paralel cu programul de privatizare se desfasoara un amplu program de reconversie a industriei de armament catre sectoare de productie civile cu accent pe mentinerea capacitatilor de productie existente si asigurarea de locuri de munca populatiei in continua crestere. Cu referire la viitorii ani, agentiile egiptene de specialitate (Autoritatea pentru Dezvoltare Industriala si Centrul de Modernizare Industriala) au anuntat o noua strategie de dezvoltare, care se refera la revigorarea unor sectoare industriale traditionale precum industria textila, industria alimentara, industria moraritului, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria materialeloeste der de constructie, industria tipografica. In ceea ce priveste dezvoltarea transportului fluvial, Ministrul transporturilor a anuntat alocarea suprafetelor de teren necesare construirii a 8 porturi fluviale pe Nil, in dreptul localitatilor Beni Suef, Al-Menya, Sohag, Assiut, Qena si Dakhaliyah. Porturile vor fi construite si operate pe o perioada de timp determinate de investitori privati. Se doreste deschiderea unor cai de transport fluvial care sa asigure legatura cu porturile Alexandria si, respectiv, Damietta. Costul transportului fluvial este cu 15% mai mic decat a celui rutier, net predominant in momentul actual. 1.6 Factori de risc economic si comercial In raportul Bancii Mondiale “Doing Business 2016” Egiptul este mentionat cu un regres important (de la 99 in 2010, la 95 in 2011, la 107 in 2012, la 113 in 2013, la 126 in 2015 si 131 in 2016) in ceea ce priveste usurinta de a incheia afaceri, mentionandu-se in pozitii fruntase si in ceea ce priveste aplicarea de reforme in domeniul reglementarii afacerilor – pentru detalii sugeram consultarea raportului pe situl web: www.doingbusiness.org Scaderea ratingului financiar de tara In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut in decursul anului 2011 la nivelul de “riscant” cu perspective negative. Marile companii international de rating au reanalizat situatia economiei egiptene, ajungand la urmatoarele concluzii, situind Egiptul, incepand cu martie 2013, adanc in zona “riscant” (junk), cu perspective negative.
Pentru detalii sugeram consultarea sitului web: http://www.countryrisk.com/guide/archives/cat_country_risk_ratings.html RELATIILE ECONOMICE ROMANO-EGIPTENE 1.7 Cadrul juridic 1.7.1 Acorduri bilaterale Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007), cadrul juridic al relatiilor economice bilaterale a fost adaptat la noua calitate a subiectilor de drept. Ca atare, s-au produs urmatoarele schimbari:
- Acordul comercial între Guvernul României si Guvernul R.A.Egipt, semnat la Cairo la 20 mai 1995 a fost denuntat, el fiind inlocuit de Acordul de asociere UE – Egipt (AA) (in vigoare din 1 iunie 2004);
14
- Acordul de cooperare economicã si tehnicã între Guvernul României si Guvernul R.A.Egipt, semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fost inlocuit cu Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Arabe Egipt cu privire la cooperarea economica, stiintifica si tehnica ( armonizat cu standardele UE), semnat la Cairo, la 21 februarie 2007, cu ocazia vizitei in R.A. Egipt a Presedintelui Traian Basescu;
- Acordul pentru promovarea si protejarea reciprocã a investitiilor între Guvernul României si Guvernul R.A. Egipt, semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fost amendat la Cairo, in 21 februarie 2007, prin semnarea unui Protocol de amendare, menit a asigura armonizarea cu cadrul juridic al UE.
1.7.2 Alte acorduri bilaterale in vigoare intre Romania si R.A. Egipt
- Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale între Guvernul R.S. România si Guvernul R.A. Egipt, semnata în anul 1977;
- Program de cooperare intre Agentia Romana pentru Investitii Straine si Autoritatea Generala pentru Investitii si Zone Libere-Egipt, semnat la Cairo, la 21 februarie 2007.
1.7.3 Acorduri multilaterale ale Egiptului Egiptul este parte a Conventiei Natiunilor Unite referitoare la Contracte de vanzari internationale de bunuri, cunoscuta sub numele de „Conventia de la Viena”. Aceasta este bazata pe elemente din legea civila si dreptul comun si reglementeaza termenii contractuali privind tranzactiile internationale la vanzarile de bunuri intre persoane rezidente sau originare din Egipt. Egiptul a devenit membru al O.M.C. la 30 iunie 1995. In 1998 Egiptul a devenit cel de-al 28-lea membru al COMESA. Detalii privind constituirea si functionarea acestei Piete Comune Est- si Sud Africane pot fi accesate pe ritul web: http://www.itcilo.it/actrav/actrav-english/telearn/global/ilo/blokit/comesa.htm Egiptul este semnatar al Conventiei de la Paris si a Tratatului de Cooperare in domeniul patentelor. In decembrie 2004, Egiptul a semnat Acordul „Qualifying Industrial Zones” (QIZ), la care sunt parte si SUA si Israel. Potrivit documentului de constituire, QIZ reprezinta o forma de cooperare in productie, la care participa operatori economici din Egipt si Israel, avand beneficiul ca produsele realizate aici (cu conditia ca minimum 35% din produs sa fie rezultatul cooperarii dintre companiile egiptene si israeliene, iar contributia israeliana sa fie de cel putin 10,5%), sa poata fi exportate pe piata SUA, fara sa fie supuse taxelor vamale sau altor restrictii privind cote sau contingente. In prezent functioneaza in Egipt 7 QIZ, in zona orasului Cairo si a porturilor Alexandria si Port Said, produsele realizate fiind in mare majoritate din domeniul textilelor si confectiilor. Acordul de asociere (AA) Egipt-UE
Scopul AA-stabilirea unei zone de comert liber intre Egipt si UE Reducerile tarifare sunt asimetrice ( in favoarea Egipt-tara in curs de dezvoltare) Tarile EU au desfiintat taxele vamale , restrictiile cantitative si taxele cu efect echivalent
la importul de produse produse industriale din Egipt Egipt implementeaza o reducere graduala a taxelor vamale pentru produsele industriale
si unele produse agricole originare din tarile UE in decursul unei perioade de tranzitie de pana la 15 ani (Acordul de Asociere a intrat in vigoare la 1/06/2004), dupa cum urmeaza:
Exportul acelor materii prime si produse industriale originare din tarile UE, prevazute in Anexa II la AA, se face cu scutire de taxe vamale la importul in Egipt de la 1.01.2007
Exporturile de input-uri industriale,produse semifinite si materiale de constructii,originare din tarile UE,prevazute in Anexa III in AA vor beneficia de o reducere de 10% a taxelor vamale la importul in Egipt, incepand de la 1.01.2007,fata de produsele provenind din tari carora nu li se aplica concesiile vamale prevzute in AA
Pentru o lista de produse agricole provenind din tarile UE, Egipt a redus taxele vamale de import intre 25% si 100%,in unele cazuri in limitele unei cote cantitative,conform Anexei la Protocol 2
15
Pentru produsele agricole prelucrate provenind din tarile UE ,Anexa 1 la Protocol 3 cuprinde 3 tabele de reduceri de taxe vamale la importul in Egipt ( tabel 1- produse pentru care de la 1.06.2006 taxa vamala este zero, tabel 2-produse la care se aplica o reducere de 10% din taxa vamala de baza la 3 ani , respectiv 15% la 4 ani ,de la intrarea in vigoare a AA si tabel 3 –produse la care reducerea este de 20% din taxa vamala de baza dupa 3 ani, respectiv 25% dupa 4 ani de la intrarea in vigoare a AA.
Consecintele aplicarii AA asupra comertului bilateral UE-Egipt
Cresterea cu 63% fata de perioada dinaintea aplicarii AA (16,3 mld Euro-2010 fata de o medie de 10 mld Euro)-exporturile Egipt spre UE au crescut cu 45% (2010 fata de 2004) iar exporturile UE spre Egipt cu16%. Din totalul de 16,3 mld Euro, energia si produsele minerale detin o pondere de 29%,urmata de masini si echipamente cu o pondere de 26% si produse chimice-14%.
Exporturile Egipt de produse agricole catre UE au crescut cu 80% dupa intrarea in vigoare a AA
Deficitul balantei comerciale a Egipt in relatiile cu UE s-a mentinut constant ( 3,6 mld Euro in 2011 comparativ cu 3,2 mld Euro in 2004)
EU este primul partener comercial al Egipt ( 40% din totalul schimburilor comerciale ale Egipt cu tarile lumii)
1.7.4 Acorduri de comert liber. In anul 1996, Egiptul a incheiat primul Acord de comert liber cu Iordania. Au urmat acordurile cu Tunisia, Maroc, Libia, Liban, Siria si Irak. De asemenea, Egiptul negociaza incheierea unui Acord de comert liber cu S.U.A., dar negociarile au intrat in impas datorita ritmului lent – conform spuselor oficialilor americani – de implementare a masurilor de reforma si a procesului de privatizare. Egiptul a semnat Acordul de asociere la zona de comert liber din cadrul UE. Acesta a fost ratificat de Parlamentul egiptean si a intrat in vigoare in totalitate la 1 iulie 2004. De asemenea, Egiptul are rolul de lider in cadrul Parteneriatului Euro-Mediteranean, lansat la conferinta de la Barcelona in 1995, rol in urma caruia a beneficiat de 1 mld. Euro finantare din partea UE prin programul MEDA, continuand si tratativele aprobarii Planului de actiune din cadrul ENP (European Neighbourhood Policy). Detalii privind cooperarea UE – Egipt pot fi accesate pe situl web: http://www.delegy.ec.europa.eu/en/eu_and_country/association.htm Incepand cu 1 ianuarie 2005, Egiptul este parte a Tratatului de Comert Liber semnat de 17 tari arabe (GAFTA – Greater Arab Free Trade Area), care prevede instaurarea unei zone de comert liber intre membrii acestuia. Detalii cu privire la Acordul GAFTA pot fi accesate pe situl web: http://www.erf.org.eg/economic_00/html/body_intra-regional.html 2. REGIMUL COMERTULUI EXTERIOR SI INVESTITIILOR 2.1 Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt Conform legislatiei egiptene in vigoare, o firma straina care doreste sa participe la licitatii sau oferte publice guvernamentale in Egipt trebuie sa-si nominalizeze un agent comercial din sectorul public sau privat pentru a-i reprezenta interesele pe aceasta piata. Agentul comercial este definit prin legea agentiei comerciale (120/1982) si, in conformitate cu decizia nr. 342/1982 a Ministerului Economiei, ca o persoana fizica sau o entitate legala care se ocupa cu activitati de finalizare de cumparari sau participari la licitatii, contracte de vanzare sau inchiriere in numele sau in contul producatorilor si distribuitorilor. Un astfel de agent trebuie inregistrat in Registrul agentilor comerciali care se afla la Ministerul Comertului Exterior si Industriei. Pentru a se califica drept agent comercial, persoana fizica trebuie sa fie de nationalitate egipteana si sa nu fie angajat al guvernului sau al unei organizatii publice. Daca este o entitate legala trebuie sa aiba oficiul central in Egipt, detinut in intregime de persoane fizice de origine egipteana, iar in caz ca unul dintre actionarii acestei entitati legale este o alta entitate, majoritatea actiunilor acelei entitati
16
trebuie sa fie detinute de persoane de origine egipteana. Agentii locali trebuie sa indeplineasca anumite conditii si formalitati pentru a-si capata dreptul de a actiona ca agent/firma agent egiptean. Principalele legi care reglementeaza regimul de functionare a companiilor straine sunt: Legea companiilor nr.159/198, Legea agentilor comerciali 120/1982, Legea importurilor 121/1982 si Legea investitiilor nr.8/1997, cu amendamentele ulterioare. Comisioanele si taxele incasate printr-un contract de agent trebuie sa fie incluse in valoarea licitatiei in cauza si se platesc printr-o banca inregistrata la Banca Centrala a Egiptului (CBE). Daca agentul comercial este o firma din sectorul public nu poate fi nominalizat alt agent pentru aceeasi linie de produse. Contractele de agent pot fi intrerupte fara a plati compensatii agentului comercial si fara a-l notifica cu o perioada minima inainte de terminare. Notificarea incheierii contractului de agent se face in conformitate cu dorinta partilor specificata in contractul de agent. In anumite cazuri (actiuni de cooperare, livrari de echipamente, licitatii) se impune procedura de precalificare/inscriere pe listele de furnizori a firmelor ce doresc participarea. 2.1.1 Cerinte la import si export Doar cetatenii egipteni si firmele aflate in intregime in proprietate si conducere egipteana pot face importuri in Egipt, cu conditia inregistrarii in Registrul Importatorilor. Prin exceptie, Legea Investitiilor prevede ca toate companiile infiintate in baza acestei legi pot importa singure sau prin intermediari ceea ce este necesar pentru organizarea,extinderea sau functionarea lor,sau necesarul de productie (materiale, masini, echipamente, piese de schimb, mijloace de transport) utilizate in activitate, fara inregistrare in Registrul Importatorilor Inregistrarea in Registrul Exportatorilor este necesara pentru angajarea in operatiuni de export din Egipt. Nu exista restrictii impuse cetatenilor straini sau entitatilor locale aflate in proprietatea totala sau partiala a strainilor in ce priveste exportul de produse din Egipt. Companiile si entitatile infiintate in temeiul Legii Investitiilor au dreptul de a exporta produsele de sine statator sau prin intermediari,fara licenta si fara sa fie inregistrate in Registrul Exportatorilor. 2.1.2 Cadrul juridic legal pentru efectuarea investitiilor in Egipt Legea cu privire la garantiile si stimulentele acordate investitorilor ( no.8/1997), modificata de legea nr. 91/2005 ( in vigoare):
- a mentinut unele stimulente pentru investitorii egipteni si straini in anumite domenii de activitate,ca de exemplu: imbunatatiri funciare si/sau cultivarea terenurilor neutilizate sau desertice, crsterea animalelor, pasarilor si productia de peste, industria si mineritul, dezvoltarea unor zone industriale specifice, hotelurile si transportul in turism, transportul aerian si maritim, serviciile petroliere, transportul si livrarea gazului natural, proiecte de constructii de locuinte, proiecte de infrastructura, dezvoltarea noilor comunitati urbane, constructia si managementul docurilor fluviului Nil, managementul si executia proiectelor industriale si de servicii.
- nu exista controale de preturi asupra produselor sau profiturilor companiilor infiintate in baza acestei legi
- aceste companii au dreptul de a detine terenuri de constructie si de a construi cladiri necesare exercitarii activitatii lor, oricare este nationalitatea sau locul de resedinta al partenerilor sau actionarilor, sau procentajul participarii lor
- societatile pe actiuni infiintate in baza acestei legi nu sunt scutite de obligatia distribuirii a 10% din profiturile obtinute catre salariati. In plus, board-urile directorilor acestor companii pot fi in totalitate formate din straini
- noua Lege a investitiilor mentine, la importul de masini, echipamente si instrumente necesare activitatii companiilor, reducerea la doar 5% a taxelor vamale
2.2 Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme. 2.2.1 Societati cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) Au un numar minim de 2 membrii fondatori si un maximum de 50. Responsabilitatea acestora este limitata la valoarea actiunilor (partilor sociale) detinute in cadrul companiei.
17
Aceste societati nu se pot angaja in activitati de asigurare, in sectorul bancar si nu pot primi depozite sau investi fonduri in favoarea unor terte parti. Nici un partener din cadrul acestor societati nu poate transfera o parte sociala catre terte parti fara a o oferi intai membrilor societatii. Capitalul minim depus al SRL este de 1000 LE, suma care trebuie 100% platita la infiintare. Capitalul poate fi detinut in proportie de 100% de cetateni straini si este impartit in parti egale, toate partile sociale trebuind sa fie subscrise la formarea societatii. SRL-urile sunt conduse de unul sau mai multi directori,dintre care cel putin unul trebuie sa fie cetatean egiptean si de Adunari Generale,iar daca societatea are mai mult de 10 asociati, trebuie sa aiba si un Consiliu de supraveghere. 2.2.2 Societati pe actiuni (Joint Stock Co) Respunderea actionarilor in aceste societati este limitata la valoarea actiunilor detinute in cadrul companiei. Capitalul initial al societatilor pe actiuni ale caror actiuni nu sunt oferite pentru subscriptie publica este de 250.000 LE,iar capitalul minim al companiilor la care actiunile sunt oferite spre subscriptie publica este de 500.000LE. 10% din capitalul emis trebuie sa fie platit la infiintare si trebuie sa creasca la 25% in timp de 3 luni de la formare,restul trebuind sa fie platit in termen de 5 ani de la aceasta data. Capitalul emis al companiei poate fi 100% in proprietate si administrare straina. In statutul societatii se poate specifica un capital autorizat,care nu poate depasi de 10 ori capitalul emis. Fiecare companie trebuie sa numeasca un auditor independent si un avocat,ambii avand licenta de a practica in Egipt. 10% din profitul companiilor ( cu conditia de a nu depasi salariile anuale ale salariatilor) trebuie sa fie distribuita angajatilor companiei. Aceasta regula se aplica si companiilor infiintate in baza Legii Investitiilor. Egiptul asigura companiilor private straine si locale dreptul de a initia si conduce operatiuni de afaceri si de a se angaja in toate formele de activitate lucrativa. Capitalul minim necesar pentru demararea unei afaceri a fost redus de la 50.000 EGP la 1000 EGP. 2.2.3 Asocierea cu parteneri egipteni pentru infiintarea de societãti mixte cu sediul în Egipt. Intreprinzatorii egipteni doresc sa se asocieze cu parteneri strãini pentru înfiintarea de societati mixte de productie si comercializare cu sediul în Egipt, având în vedere urmãtoarele avantaje: partenerii straini asigura tehnologia de fabricatie si calitatea produselor, profitul ce se realizeaza ca urmare a aplicarii unor taxe vamale mai reduse la importurile pentru productie, fata de cele ce se aplica la produsele finite din import. Reglementarile egiptene permit investitorilor strãini sã detinã pânã la 100% din capitalul social investit in societati din urmatoarele sectoare: industrial (cu aprobare prealabilã), amenajarea si cultivarea terenului din desert, turism, locuinte, bunuri imobiliare (pentru dezvoltare). Companiile publice egiptene au dreptul de asociere cu parteneri straini. Contractul de asociere se negociaza intre parti si nu este reglementat, in mod expres, de lege. Reglementãrile egiptene, adoptate incepand cu anul 1991, nu prevad restrictii la transferul profitului si la repatrierea capitalului investit, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Autoritatea generala pentru investitii (General Authority for Investment and Free Zones) si, incepand cu 2013, de la Ministerul Investitiilor. 2.2.4 Infiintarea de birouri pentru reprezentare comerciala Firmele strãine au dreptul sã înfiinteze birouri de reprezentare in R.A.Egipt conform legii 159/1981, numai pentru activitati de cercetare a pietei în domeniul stiintific, tehnic si de consultanta. Birourile de reprezentare nu pot angaja activitati comerciale (semnarea de contracte, operatiuni din care se pot realiza venituri) si nu sunt supuse regimului de impozitare. Potrivit reglementarilor in vigoare, veniturile din care se efectueazã plãtile ocazionate de functionarea birourilor de reprezentare (salarii, chirii, telefoane etc.) se transeferã din strãinãtate.
18
2.2.5 Filiala este o alta forma de reprezentare acceptata de legea egipteana si este legata de existenta unui contract in derulare cu o entitate comerciala locala, putand fi angajata in activitati comerciale, financiare si industriale, dar limitate la contractul in derulare. O firma straina poate deschide o filiala in Egipt, cu conditia de a fi inregistrata in Registrul Comercial Egiptean si intr-un Registru special la Departamentul pentru Companii Egiptene. Filiala trebuie sa supuna, in fiecare an, Administratiei Companiilor, o copie a bilantului,a contului de profit si pierderi si a raportului de audit, impreuna cu detalii privind managerii, personalul si salariile, ca si profiturile obtinute si partea din acestea distribuita salariatilor. Filiala straina trebuie sa se supuna legislatiei egiptene si sa aiba angajat un auditor egiptean. Trebuie mentionat ca SRL-urile si SA, ca si filialele companiilor straine care opereaza in Eagipt nu pot utiliza cetateni straini reprezentand mai mult de 10% din forta lor de munca si nu le pot plati acestoraa mai mult de 20% din totalul salariilor, cu exceptia cazului in care primesc o derogare de la ministerul implicat. Ea este taxata cu 20% din profiturile nete generate din activitatile prestate in Egipt la care se adauga 2% taxa de dezvoltare pe profiturile ce depasesc 18.000 LE anual.
2.3. Fiscalitatea Plata taxelor datorate statului egiptean este reglementata de legea nr 92/2005. Principalele imbunatatiri aduse de noul act normativ pot fi sintetizate astfel:
Noua lege Taxa Vechea lege Taxa
Majoritatea firmelor 20% Taxarea standard a companiilor 40%
Sursa: The American Chamber of Commerce in Egypt - Legea a redus cota maxima de impunere a veniturilor de la 40% la 20% si a anulat toate exceptiile de la plata taxelor prevazute de Legea no. 8/1997, cu privire la garantarea investitiilor si la exceptiile acordate in baza acesteia, pentru acele firme incorporate dupa intrarea in vigoare a noii legi; - legea mareste plafonul veniturilor scutite de taxe la 5000 LE ( si 9.000 LE in legatura cu salariile si remuneratiile din munca); - taxa pe profit se calculeaza asupra tuturor profiturilor nete anuale ale persoanei juridice domiciliata in Egipt, obtinute in Egipt sau in strainatate si asupra profiturilor obtinute de o firma cu sediul permanent in Egipt, pentru acele persoane juridice care nu sunt domiciliate in Egipt. Scutiri generale de taxe: Profiturile provenind din inbunatatiri funciare sau intreprinderi agricole, pe o durata de 10 ani;
1. Profiturile provenind din ferme avicole, apicole, piscicole, de crestere a bovinelor etc, pe o durata de 10 ani;
2. Profiturile provenind din obligatii/actiuni listate la Bursa din Egipt; 3. Dobanzile provenind din orice hartii de valoare listate la Bursa din Egipt; 4. Dividendele actiunilor detinute din capitalul societatilor anonime, cu raspundere limitata si
altor forme de societati comerciale, detinute de persoane fizice;etc
19
Persoane juridice scutite de taxe: 1. Ministerele si administratiile guvernmentale; 2. Organizatiile educationale non-profit; 3. Organizatiile neguvernamentala infiintate in baza legii 84/2002; 4. Organizatiile non-profit care exercita activitati sociale, stiintifice, sportive sau culturale; 5. Profiturile fondurilor de asigurari private, in conditiile legii 54/1975; 6. Organizatiile internationale; 7. Organizatiile educationale sub supraveghere guvernamentala.
Detalii cu privire la impunerea fiscala in Egipt pot fi obtinute de pe situl web: www.amcham.org.eg/dbe/taxation 2.4 Legea antidumping In conformitate cu obligatiile membrilor WTO, al carei membru este si Egiptul, a fost elaborata si o Lege Antidumping - nr. 161 din 1998. Aceasta lege este destinata sa apere economia egiteana de consecintele unor practici neloiale care se desfasoara in comertul international. Legea Antidumping da posibilitatea Ministerului Comertului Exterior si Industriei de a proteja economia nationala de consecintele negative ale subventionarii exporturilor unor produse in Egipt, de actiuni de dumping si de o crestere nejustificata a importurilor de anumite produse. Este de datoria Ministerului egiptean al Comertului Exterior si Industriei de a aduce dovezile necesare justificarii initierii actiunii de antidumping si de a pune la dispozitie sprijinul tehnic, in cazul in care o firma egipteana este acuzata de dumping de un alt membru al WTO. 2.5 Legea licitatiilor publice Legea licitatiilor publice (nr 89/1998) guverneaza toate cumpararile, serviciile si contractele de constructii in care sunt implicate entitati guvernamentale egiptene. Contractarile guvernamentale trebuie facute prin licitatii publice (publicate in ziar) sau negocieri publice intre entitatea guvernamentala si contractor. Se acorda prioritate contractorilor egipteni in cazul in care oferta acestora nu depaseste cu mai mult de 15% cea mai joasa oferta a unei firme straine. O entitate guvernamentala poate iesi dintr-un contract oricand, in cazul in care se constata o vina a contractorului. Orice pierderi suferite pot fi recuperate. In cazul in care sunt intarzieri sau nerealizari contractuale ,conceptul de forta majora este recunoscut in concordanta cu principiile codului civil egiptean care trebuie prevazute specific in contract (lipsa de materiale, greva, intarzieri in termenele de livrare).
2.5.1 Aspecte nereglementate prin legea licitatiilor: - nu este reglementat cine intocmeste specificatia tehnica pentru licitatii si nici dacã este posibil sau nu sa fie angajati consultanti; - nu sunt prevazute termene limita pentru efectuarea platilor de la data acceptarii ofertei si nici pentru comunicarea deciziei de comitetul de licitatie, respectiv de recomandare a deciziei ministrului de resort; - ofertantii nu se pot retrage de la licitatie inaintea luarii deciziei, fara asumarea riscului de pierdere a garantiei de participare la licitatie; - nu se prevede acceptarea tacita a bunurilor livrate sau a serviciilor executate. Beneficiarul egiptean trebuie sa-si dea acceptul inainte de efectuarea ultimei plati catre furnizor / contractor, inainte de eliberarea garantiei de buna executie si la receptia finala a bunurilor, serviciilor sau lucrãrilor; - nu este impus modul de rezolvare a disputelor. Se recomanda furnizorilor straini sa negocieze clauza de arbitraj inainte de semnarea contractului. In cazul neincluderii in contract a clauzei de arbitraj, pentru rezolvarea diferendelor partiale, se adreseaza unui comitet guvernamental sau o agentie guvernamentala, care analizeaza constitutionalitatea propunerilor privind legea contractului si reprezinta interesele guvernului la arbitraj. Dacã guvernul nu respectã decizia arbitrajului, legea licitatiei nu permite partii castigatoare sa rezolve reclamatiile cu alte institutii guvernamentale (vama, impozite, asigurari sociale etc.); - posibilitatea întârzierii livrãrilor/lucrãrilor ca urmare a întârzierii plãtilor de cãtre beneficiar; - reducerea valorii garantiei de buna executie a contractului pe masura efectuarii lucrarilor sau executarii lucrarilor;
20
- obligativitatea publicarii criteriilor de evaluare a ofertelor si informarea ofertantilor privind motivele pierderii licitatiei.
2.5.2 Probleme cu care se confruntã participantii la licitatii: - ofertantii sunt solicitati sa prelungeasca valabilitatea ofertelor si a garantiilor de participare la licitatie, din diferite motive (extinderea duratei de evaluare tehnica, expirarea sau lipsa sursei de finantare a proiectului, inceputul anului financiar, etc.). Costurile de extindere a garantiei de participare la licitatie sunt in sarcina ofertantului. In cazul în care o firmã participantã se retrage inainte de decizia de adjudecare, organizatorul licitatiei confiscã garantia de participare la licitatie; - companiile sau institutiile publice pot anula un contract câstigat la licitatie înainte sau dupã prezentarea garantiei de buna executie; - companiile sau institutiile publice amânã în mod nejustificat, eliberarea certificatului final de acceptare a produsului sau a lucrarilor executate. Aceasta implica amanarea platii finale si prelungirea termenului de eliberare a garantiei de buna executie; - plati de penalitati obligatorii in cazul depasirii termenului de executare a lucrarilor sau de livrare a bunurilor, din vina furnizorului / contractorului; - cerintele suplimentare ale beneficiarilor egipteni, dupa încheierea contractului, care presupun plãti suplimentare, necesitã aprobarea unui comitet special. In cele mai multe cazuri, aprobarea dureaza perioade indelungate, masurate in ani, dar furnizorul / contractorul strain este tinut raspunzator de executarea lucrarilor / livrarilor in termenul convenit prin adendumul la contract. 2.5.3 Aspecte practice referitoare la participarile la licitatiile publice: - numeroase firme straine care reusesc sa castige increderea institutiilor sau companiilor publice se ofera sa elaboreze, gratuit, specificatia tehnica, ceea ce le ofera sanse pentru incadrarea ofertei in specificatia tehnica si castigarea licitatiei; - reprezentantul tehnic in comitetul de decizie al licitatiei, care este de regula un inginer, are rol determinant la luarea deciziei; - autoritatile publice prefera garantii de buna executie, pe cat posibil, cu o valabilitate care sa acopere si perioada de functionare garantata a produsului livrat sau a lucrarilor executate; - posibilitatea influentarii in luarea deciziilor la licitatii este o problema discutabila. Exista cazuri in care deciziile sunt luate numai in favoarea anumitor furnizori externi. Sursele oficiale egiptene afirma ca licitatiile publice sunt deschise competitiei si corect adjudecate, decizia fiind la nivelul comitetului de licitatie; - cu toate ca modul de luare a deciziilor nu este transparent, prin anumiti agenti influenti este posibila obtinerea unor detalii privind licitatiile in cauza (stadiul evaluarii, pozitia concurentei etc.); - companiile publice, de regula, solicita facilitati de plata la licitatiile avand ca obiect bunuri de capital. Schema de plata preferata de companiile publice egiptene pentru achizitii, in valoare de peste 60.000 dolari SUA, este: plata a 10% la semnarea contractului, plata a 10% la efectuarea livrarii si plata esalonata, pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani, a diferentei de 80%. 2.6 Transferul de tehnologie In general, termenii contractuali stabiliti intre parti guverneaza orice contract de licenta tehnologica, conditionat de unele reguli de protectie ale interselor Egiptului in contractele de licente tehnologice stabilite prin Codul Comercial. Aceste cereri, inter alia ,solicita incheierea de contracte pentru transfer de tehnologie in conformitate cu legea egipteana. Transferul de tehnologie (licente de fabricatie) este reglementat de Legea investitiilor. Transferul de tehnologie nu presupune efectuarea de investitii straine in Egipt, reglementarile prevad insa obtinerea aprobarii prealabile a Organizatiei Generale pentru Industrializare din subordinea Ministerului Comertului Exterior si Industriei. Aprobarea nu este necesarã în cazul vânzãrii mãrcilor de fabricã si de know-how. Reglementãrile egiptene prevãd impozite pe veniturile obtinute din vânzarea licentelor de fabricatie (royalty payments). In relatiile cu România impozitul pe veniturile din vânzarea de licente in Egipt este de 10%, reglementat prin Conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata intre Guvernul României si Guvernul R.A.Egipt.
21
Fabricarea de produse pe baza de licenta si nume de marcã este larg rãspândita in Egipt, in principal, la confectii, produse de consum, aparate electrocasnice, servicii, autoturisme, produse industriale etc. Autoritatile egiptene au elaborat si adoptat, in 2004, o noua lege pentru protectia dreptului de proprietate intelectualã, iar in 2006 a fost semnat cu Banca Mondiala –„Acordul privind protectia proprietatii intelectuale”. 2.7 Zone economice libere/ Depozite In Egipt exista doua tipuri de zone libere: cele publice si, respectiv, cele private. Dintre zonele libere publice sunt functionale 10 zone libere reglementate de Legea Investitiilor: Cairo (Nasr City), Alexandria, Port Said, Suez, Ismailia, Damietta, Safaga, Sohag, Shebeen El Kome si Qeft. In zonele libere se pot efectua urmatoarele operatiuni: depozitare, asamblare, reambalare, productie pentru export si servicii pentru firmele din zonele libere. Conform legii zonele libere pot fi: publice si private. Zonele libere publice (de stat) sunt infiintate in locuri stabilite de GAFI. Astfel de zone se gasesc in Alexandria, Port Said si Cairo. Zonele libere private se stabilesc in exclusivitate pentru anumite proiecte sau firme. Tipurile de activitati permise in zonele libere sunt: amestecarea, mestecarea, reambalare, productie, asamblare, procesare si reparare. Masinile, echipamentele si materialele necesare companiilor stabilite in zonele libere sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Reglementarile privind forta de muncã nu se aplica în zonele libere. In luna iulie 2006, au fost aprobate alte noi proiecte pentru functionarea de zone libere la Port Said, in special in domeniul fabricilor de confectii destinate exportului, in Alexandria pentru constructia unei fabrici de ciment si un combinat siderurgic, in Badr City pentru produse din pielarie, in Borg Al Arab City pentru textile si confectii si in Damietta pentru mobila si prelucrarea lemnului. De asemenea, in Alexandria a fost aprobat aprobata functionarea a 6 societati de investitii care actioneaza in domeniul industriei, produselor petroliere, aluminiului, petrochimiei etc. Proiectele din zone libere sunt supuse platii unei taxe de 1 % din totalul valorii produselor, bunurilor care intra in zona libera pentru depozitare si 1% la valoarea bunurilor, produselor care parasesc zona libera dupa producerea sau asamblarea lor. Proiectele care nu au intrari sau iesiri de bunuri din zona libera, platesc o taxa de 1% la total venituri confirmate prin audit. Stimulente acordate firmelor in zonele libere: - exceptarea de la plata taxelor vamale a tuturor echipamentelor necesare, inclusiv pentru
transport, cu exceptia mijloacelor de transport pentru pasageri; - proiectele si dividentele obtinute in aceste zone libere nu pot reprezenta obiectul legilor
privind taxe sau impozite care sunt in vigoare in Egipt, pe perioada proiectului respectiv; - exceptarea de la plata taxelor vamale a serviciilor si bunurilor achizitionate de de pe piata
locala in cazul exportarii acestora pe piata interna; Garantii: - obiectivele respective nu pot fi nationalizate sau confiscate; - fondurile destinate acestor proiecte nu pot fi retinute, blocate sau confiscate; - nu exista posibilitatea expropierii cu exceptia cazurilor de interes public pe baza compensarii
la valoarea reala de piata la timpul respectiv. Alte prevederi ale Legii Zonelor Economice( zonele libere) no.83/2002:
- fiecare zona economica are un anumit sistem de taxe vamale si taxe administrative,stabilit de board-ul de directori ai zonei libere respective,cu aprobarea Ministrului finantelor
- taxa pe venituri in zonele libere este de 10% pe veniturile nete,cu exceptia veniturilor din salarii ale celor care lucreaza in cadrul acestora, care este de 5%
- profiturile derivate din imprumuturi acordate companiilor din zonele libere sunt scutite de toate taxele,directe si indirecte
- masinile,materiile prime,piesele de schimb,componentele necesare desfasurarii activitatilor in zonele libere pot fi importate fara autorizatii,iar produsele obtinute pot fi exportate de asemenea, fara autorizatii .Doar componentele din import ale produselor obtinute in zonele libere sunt supuse la plata taxelor vamale si a celorlalte taxe,directe si indirecte,la intrarea produselor pe piata egipteana
- companiile din zonele libere pot decide asupra preturilor produselor si serviciilor fara interentia guvernului
22
Detalii in legatura cu organizarea si functionarea zonelor libere in Egipt pot fi obtinute accesand situl web: www.gafinet.org 3. IMPORTUL IN EGIPT 3.1 Importul Incepând cu anul 1991 au fost eliminate, treptat, produsele interzise la import. Reglementarile privind importul de bunuri in Egipt prevad ca acesta este liber (ca de altfel si exportul de bunuri din Egipt) cu conditia ca aceste bunuri sa nu fie interzise prin lege si ca taxele de import/export sa fie platite. Legea privind inregistrarea importurilor prevede ca un importator sa fie inregistrat in Registrul Importatorilor si sa fie de origine egipteana. Aceeasi lege mai prevede si un numar de alte conditii pentru inregistrare printre care enumeram: un capital minim, experienta in domeniul comercial, etc. Activitatile de export pot fi efectuate si de firme care au participare straina. Importul temporar. Importurile temporare sunt admise in teritoriul vamal. Producatorii solicita admisia temporara a importurilor la autoritatile vamale, declarand ca importurile respective vor fi reexportate ulterior ca parte a bunurilor finite, depunand o garantie bancara sau o polita de asigurare echivalenta valorii taxelor vamale aplicabile la produsele admise temporar. In Egipt se practica sistemul "drawback" la import. Importurile in cauza, de regula materiale pentru productie, sunt admise in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente. Producatorul poate solicita restituirea taxelor vamale, a impozitului pe vânzari (sales tax) si a altor impozite aferente, in cazul reexportului produselor respective, în timp de maxim un an de la data importului. Specialistii apreciaza ca procedura de restituire a taxelor vamale in sistemul "drawback" este greoaie, restituirea sumelor facandu-se in cca. 6 luni de la data solicitarii. Determinarea sumei de restituit se face in primul rand de Autoritatea pentru controlul industriei si apoi de Autoritatea vamalã, în baza urmãtoarelor documente: documente care atesta cantitatea si componenta materialelor utilizate pentru fabricarea unei unitati de produs, dovada platii taxei vamale, certificarea cantitatilor de deseuri rãmase din prelucrare, certificarul vamal, certificatul de export, documentul care atestã vânzarea produsului cãtre producator (inregistrat la autoritati). 3.2 Importuri interzise In Egipt este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala. 3.3 Licentele de import La import nu sunt necesare licente de import. Firmele egiptene pot efectua operatiuni de import dupã ce se înregistreazã la Ministerul Comertului. Firmele straine (100% capital strãin, societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata) au dreptul sa importe bunuri de capital si materialele necesare productiei si exportului din nomenclatorul de fabricatie. Reprezentantele firmelor straine (Liason Office) au dreptul sa importe mobila si echipamentele de birou necesare pentru uzul propriu. Firmele straine au dreptul sa realizeze importurile mentionate, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Ministerul Investitiilor. Firmele strãine nu pot importa mãrfuri pentru vânzare decat prin firme egiptene autorizate sa efectueze operatiuni de import. 3.4 Documentatia necesara efectuarii importului sau exportului Firmele egiptene autorizate sã efectueze operatiuni de import trebuie sã detinã urmãtoarele documente:
Fisa de import, emisa de Autoritatea generala pentru controlul calitatii marfurilor din import si pentru export din subordinea Ministerului comertului si aprovizionarii;
Fisa de inregistrare fiscalã, emisã de Autoritatea fiscalã; Declaratia de import ("Formularul 11") in 3 exemplare, care contine informatii privind tipul,
cantitatea, pretul si tara de origine a bunurilor din import. (Un exemplar se retine la vama, al doilea exemplar se trimite la Departamentul de comert din Ministerul comertului si
23
aprovizionarii, iar cel de-al treilea se depune la banca pentru plata). Factura proforma sau factura finala trebuie sa poarte stampila bancii.
Documente necesare la importul in Egipt pentru intocmirea formalitatilor vamale: conosamentul (B/L); factura originala, in patru exemplare, in limba enlgeza; Certificatul de origine EUR 1 (care inlocuieste, cu incepere din septembrie 2007 vechiul
certificat de origine, vizat de CCIR si autentificat de Ambasada R.A. Egipt ) lista de ambalaj; Formularul FX, eliberat de banca, in cazul in care importul este finantat de banca; Certificate de analiza a marfii; Comanda de eliberare a conosamentului de la transportator; Certificatul vamal, care cuprinde informatii privind tara de origine, numele importatorului,
denumirea si felul produsului, portul de incarcare, valoarea si cantitatea livrata. Alte documente solicitate importatorului: certificat sanitar, certificat fitosanitar, certificat de
analize, certificat de calitate, cantitate si concordanta a pretului, certificat ce atesta nivelul de radiatii nucleare;
3.5 Stabilirea valorii in vama Taxele vamale sunt de tip specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri o combinatie a celor doua. Procedurile egiptene pentru evaluarea bunurilor in vama sunt complicate si rigide, în scopul eliminarii cazurilor de evaziune vamala: Subfacturarea este o practicã intalnita uneori la oamenii de afaceri egipteni pentru eludarea taxelor vamale. Autoritatile vamale sunt foarte riguroase cu privire la facturile comerciale. Evaluarea vamala se face pe baza asa numitului "pret de vanzare in Egipt". In cazul produselor care se importa pentru prima datã în Egipt, autoritãtile vamale retin informatiile de pret de la prima licitare si le comparã cu cele de la importurile urmatoare. Produsele asemãnãtoare trebuie sã fie importate, în general, la preturi similare, unele diferente fiind admise in raport cu sursa de aprovizionare. In cazul in care autoritatile vamale apreciaza ca la anumite marfuri din import s-a facut subfacturare, pentru evaluarea in vama a importurilor respective, se adauga din oficiu intre 10 si 30% la pretul facturat. Avertizam oamenii de afaceri romani ca practica subfacturarii poate conduce la acuzatia de practici neloiale pe piata si initierea procedurii de investigatie anti-dumping. Autoritatile vamale suspecteaza furnizorii de practicarea subfacturarii in urmatoarele cazuri: livrarea la preturi scazute, promotionale, a mostrelor sau a loturilor de introducere pe piata, dupa care practica preturi superioare la loturile livrate ulterior; livrarea de marfuri la un pret pentru un numar limitat de produse si aplicarea de rabaturi de cantitate la livrarile ulterioare; produsele noi ce se introduc pe piata la un pret mai redus decat produsele similare importate anterior, de la alti furnizori. Componentele destinate asamblãrii de produse în Egipt beneficiazã de reduceri ale taxelor vamale, conform prevederilor punctului 3.6. de mai jos. Evaluarea in vama a produselor semiprelucrate exportate in regim temporar, in scopul incorporarii intr-un produs finit, se face pe principiul valorii adaugate, la care se adauga cheltuielile de transport si de asigurare, rezultand taxe vamale mai scazute decat in cazul aplicarii taxei pentru produs finit. Mãrfurile exportate in regim temporar pentru reparatii sunt admise in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale pentru valoarea adaugata. In cazul in care se constatã cã produsul respectiv a fost inlocuit in totalitate cu un alt produs, cu serie diferitã de a celui exportat, produsul respectiv este admis sa intre in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente. Cantitatile livrate suplimentar pentru compensarea scãderii pretului pe piata internationala, la produsul respectiv, din momentul incheierii contractului pana in momentul livrarii sunt admise fara plata taxelor vamale. Marfurile din import care inlocuiesc marfurile returnate, datorita unor defecte de calitate sau avariate, sunt admise in teritoriul vamal fara plata de taxe vamale, in baza declaratiei beneficiarului (formularul nr.126). In cazul in care bunurile din import sosesc ulterior reexportului, beneficiarul trebuie sã depunã o garantie la autoritatile vamale prin care se angajeazã cã va realiza exportul într-o perioadã de maxim doi ani. In cele mai frecvente cazuri, cand la marfurile
24
importate difera seria de cea a marfurilor care se inlocuiesc, autoritatile vamale aplica din nou taxele vamale de import pentru acelasi produs. Autoritatile vamale nu sunt obligate sã dea explicatii sau sa justifice deciziile luate cu privire la încadrarea tarifarã a mãrfurilor din import, intr-o pozitie tarifara sau alta. 3.6. Bariere comerciale, tarifare si netarifare si taxe de import 3.6.1 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu tari nemembre ale UE Incepand cu data de 7 septembrie 2004 a intrat in vigoare Decretul prezidential nr 300/2004 privind Tariful vamal. Noul tarif vamal realizeaza scaderea ratei tarifare medii de la 14,6% la 9,1%. Principalele prevederi ale decretului sunt:
anularea taxelor vamale la export; anularea taxelor privind serviciile vamale; Regimul draw back privind produsele importate temporar se mentine, cu aplicarea unei
taxe de 12% calculata la cheltuielile suplimentare cu prelucrarea produselor respective la care se adauga transportul si cheltuielile de asigurare;
O serie de exceptii de la prevederile tarifului vamal sunt aplicate produselor importate de companiile ce opereaza in sectorul turism (investitii), Arab Company for Petroleum Pipes si Arab Organization for Industrialization (produse utilizate ca materii prime, componente, piese de schimb pentru locomotive);
Pentru produsele realizate prin asamblare in R.A. Egipt este prevazuta o schema de reducere a taxelor vamale la componente functie de gradul de integrare locala, dupa cum urmeaza: pentru integrare 30 – 40% reducerea aplicata la nivelul taxei la produsul complet este 110%, pentru integrare 40-60%, reducerea este de 115% si pentru integrare peste 60%, reducerea este de 120%, dar nu mai mare de 90% din taxa vamala din tarif;
Pe baza unor cereri fundamentate ale Ministerului Comertului Exterior si Industriei se poate acorda companiilor egiptene integratoare de produse complexe o reducere pana la maxim 40% din valoarea taxei vamale la produsul respective;
Formarea Consiliului Suprem al Tarifului Vamal sub presedintia ministrului finantelor care va avea ca obiectiv examinarea si propunerea de amendamente la Tariful Vamal, in conformitate cu evolutiile economice ulterioare;
Ministerul de Finante va emite regulamentul de aplicare al prezentului decret si este responsabil de aplicarea sa;
Reducerea numarului de grupe valorice ale taxelor vamale de la 27 la 8 (2, 5, 10,12, 22, 32, 40 si 100%);
Echilibrarea nivelului taxelor vamale pe grupe de produse dupa gradul de prelucrare; Adaptarea tarifului vamal la cerintele Acordului de codare a produselor;
In luna decembrie 2004, tariful vamal a fost amendat (decretul 410/2004) cu reducerea taxei vamale la alte pozitii tarifare (lapte instant si piese de schimb auto). Oamenii de afaceri romani pot solicita la BCE Cairo date privind nivelul taxei vamale pentru un numar rezonabil de pozitii tarifare detaliat la sase cifre (documentul este disponibil in lb engleza numai pe suport de hartie). La importuri se aplica o suprataxa pentru "control, clasificare si reexaminare a mãrfurilor din import", cuprinsa intre 3 si 6 %, respectiv de 3 % pentru marfurile din import la care taxele vamale sunt cuprinse intre 5 si 30 % si de 6 % pentru bunurile din import la care taxele vamale sunt mai mari de 30 %. Dupa aplicarea taxelor vamale, la marfurile din import se adauga impozitul pe vanzari (sales tax), cuprins intre 5 si 25%. 3.6.2 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu Romania, in calitate de stat membru al UE După aderarea la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007), între România şi Egipt se aplica un regim comercial preferenţial, în conformitate cu cadrul juridic existent între UE şi această ţară. Conform Acordului de Asociere UE – Egipt (AA), intrat în vigoare la 1 iunie 2004, toate produsele industriale egiptene pot intra pe pieţele ţărilor UE fără taxe vamale, inclusiv produsele textile, în timp ce produsele industriale din UE se exportă în Egipt cu taxe vamale, ad valorem, al căror nivel va scădea gradual până în anul 2019.
25
3.6.2.1 Implicaţiile asupra exporturilor de produse româneşti în Egipt In Anexa II a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Egipt (AA) se prevede reducerea anuală cu 25 % (faţă de nivelul taxelor vamale din Tariful vamal de import pe anul 2004) a taxelor vamale la importul în Egipt de materii prime şi echipamente industriale exportate de ţările membre UE. Această reducere a vizat perioada 1.01.2004 - 1.01.2007. De la 1.01.2007, exporturile pe piaţa egipteană, originare din ţările membre UE, aferente acelor materii prime şi produse industriale care fac obiectul Anexei II menţionate, se fac în regim de scutire de taxe vamale la importul în Egipt. Produse romanesti care intra in aceasta categorie sunt:
- cap.25,28,29,39 substanţe şi produse chimice (inclusiv medicamente- antibiotice);
- cap.27 uleiuri din petrol; - cap.40 articole din cauciuc; - cap.44 lemn brut de stejar/fag, lemn tăiat de conifere/stejar/fag, foi
placaj şi foi furnir de placaj ; - cap.48 hârtie ziar; - cap.79 zinc; - cap.82 unelte pentru diferite întrebuinţări, cuţite; - cap.84 motoare, pompe, părţi de cuptoare, schimbătoare de căldură,
- cap.85 motoare de curent alternativ, transformatoare, cuplaje, ambreiaje, aparate sudură, separatoare, întrerupătoare, aparate pentru protecţia circuitelor electrice;
- cap.86 boghiuri, părţi de locomotive; - cap.87 tractoare, osii portante, ambreiaje; - cap.90 instrumente de înregistrare, contoare electrice, bancuri de probă.
Pentru produsele agricole de bază, exporturile efectuate pe piaţa egipteană, de către ţările membre UE, beneficiază de un calendar de reducere graduală a nivelului de taxe vamale de import cu 25 % - 100 %, conform prevederilor din Lista Anexă la Protocolul 2 al Acordului de Asociere UE - Egipt. Produsele agricole transformate provenind din ţările UE au un calendar de reduceri graduale ale nivelului taxelor vamale la importul în Egipt, conform Anexei I la Protocolul 3 din Acord. Pentru a beneficia de tarifele preferentiale,exportatorul roman trebuie sa completeze certificatul de origine EUR.1, care insoteste marfa( art.16-30 Protocol 4 la AA ofera detalii ref. modalitatea de obtinere a EUR.1 ).Acest document trebuie sa fie recunoscut de autoritatea vamala egipteana ca document care probeaza originea marfii exportata de firma romaneasca,dupa verificarea stampilelor utilizate de oficiile vamale din Romania,fara nici o alta forma de legalizare de catre Ambasada Egipt la Bucuresti. Daca un exportator roman (sau agentul sau de import in Egipt) doreste sa stie daca produsul exportat beneficiaza de tratament preferential,acesta trebuie sa verifice in care din anexele sau protocoalele la AA este incadrat 3.6.2.2 Implicaţiile asupra importurilor de mărfuri din Egipt în România 3.6.2.2.1 Importul de produse industriale Din momentul aderării României la UE, produsele industriale egiptene intra pe piaţa României fără taxe vamale. 3.6.2.2.2 Importul de produse agricole Acordul de asociere UE – Egipt stabileşte un regim separat (mai restrictiv) pentru importul produselor agricole din Egipt, diferit faţă de cel al importurilor de produse industriale. Cele mai multe produse agricole care beneficiază de concesii vamale sunt supuse unor restricţii cantitative şi/sau sezoniere.
26
Detalii cu privire la aplicarea regimului vamal in relatia UE – Egipt pot fi obtinute accesand situl web: http://www.delegy.ec.europa.eu/en/eu si http://www.eeas.europa.eu/delegations/egypt 3.7. Cerinte privind inscriptionarea ambalajului si marcajul
Principalele prevederi legale sunt: Ambalajul trebuie sa protezeje bunurile. Ambalajul trebuie sa acopere bunurile in
intregime. Daca ambalajul este din lemn, coletul trebuie sa fie insotit de un certificat care sa ateste ca lemnul nu contine dãunatori si insecte. Pe fiecare ambalaj se vor inscrie obligatoriu cu litere arabice, in clar, urmatoarele: numele producãtorului, numele de marca (dupa caz), felul si marca produsului, date tehnice privind produsul si instructiuni de utilizare, tara de origine, data producerii si termenul de valabilitate.
In cazul echipamentelor, masinilor sau utilajelor, datele inscrise pe acestea se scriu în mod obligatoriu si pe ambalaj. Aceastã categorie de produse trebuie sã fie însotitã de un catalog în limba arabã, indicând urmãtoarele: proiectul produsului si al pãrtilor componente, modul de asamblare si de functionare, reguli privind intretinerea produsului, circuitele electrice pentru echipamentele electrice, masuri de securitate. Produsele predispuse la coroziune trebuie sa fie acoperite cu vopsea speciala de protectie.
Produsele alimentare trebuie sa aiba ambalaj adecvat, intact astfel încât sã protejeze si sa nu afecteze calitatea produsului. Coletele trebuie sa fie consistente, în ce priveste ambalajul si greutatea. Pe fiecare ambalaj trebuie sã se înscrie în clar, cu litere arabice greu de sters (si optional într-o altã limbã strãinã) urmãtoarele: numele produsului, producatorului si marca fabricii (dupã caz), tara de origine, marca, felul si tipul produsului, numele si adresa importatorului, data productiei si data de valabilitate a produsului, modul de pregatire pentru produsele care necesita acest lucru inainte de utilizare, continutul, procentaje, concentratie, procedeul de conservare, conditii de pastrare si temperatura de pastrare la produsele perisabile, greutatea bruta si neta, conservanti si aditivi utilizati (dupa caz); termenul "Slaughtered According to Islamic Rules" se inscrie in mod obligatoriu pe ambalajul produselor din carne (cu exceptia pestelui).
3.8. Standarde de calitate Produsele locale se fabrica in conformitate cu standardele existente in Egipt. Certificatele de control a calitatii produselor se emit de Autoritatea generalã egipteanã pentru controlul calitatii produselor si standardelor, organism autonom în subordinea Ministerului Comertului Exterior si Industriei. Obtinerea certificatului ISO 9000 este optionalã. In "Legea privind importul si exportul" sunt listate produsele la care se face controlul de calitate, obligatoriu, înainte de admitere in teritoriul vamal. Lista cuprinde 131 de produse, intre care: produse alimentare, piese de schimb, materiale de constructii, aparate electronice, aparate casnice si alte bunuri de consum. Controlul de calitate se face în conformitate cu standardele egiptene. In baza unei decizii emisa de Ministerul Industriei în anul 1994, controlul de calitate la produsele din import la care nu exista standarde egiptene, se face în baza standardelor germane, engleze, franceze, americane si japoneze, care se considerã standarde nationale. Adesea importatorii egipteni sunt confruntati cu moduri defectoase de testare si control practicat de autoritati la bunurile din import. Existã cazuri frecvente de încadrare gresitã în standarde sau de refuz de acceptare, fara mentionarea standardelor utilizate. Taxa pentru control este cuprinsa, in general, intre 0,5 LE/Kg si 10 LE/container, la care se adauga o taxa medie de inspectie de 1,0 LE/kg. Materialele pentru productie importate de producãtori sunt scutite de taxa de control. Aceleasi bunuri importate in scopul revanzarii sunt supuse controlului de calitate. 4. MARKETING 4.1. Distributia si canalele de desfacere In Egipt exista numeroase firme distribuitor, broker si agent, cea mai mare parte dintre acestea fac "comert general", cateva firme fiind specializate in anumite afaceri (ex.cherestea, materiale de
27
constructii, produse conservate, carne proaspãtã si congelatã etc.), iar un numar limitat dintre acestea sunt strict specializate in comercializarea unor produse livrate de firme straine. Vânzare directã. Firmele strãine pot sa comercializeze direct produse pe piata Egiptului cu conditia obtinerii, in prealabil, a autorizarii de vânzare directa. De regula, vânzari directe fac firmele care desfasoara activitati de productie sau de asamblare a unor produse pe piata locala. Un numar limitat de firme utilizeaza depozitele din zonele libere pentru depozitare de bunuri si vanzarea aceastora prin angajati proprii direct la domiciliul clientilor (ex.aspiratoare, articole marunte de birou si diverse obiecte de uz personal). Vânzare prin agenti. Potrivit reglementarilor egiptene, firmele straine pot participa la licitatiile organizate de sectorul public (cu exceptia licitatiilor organizate de armatã), prin agenti locali, inregistrati, in prealabil, la Ministerul Comertului si Industriei. Participarea firmelor straine la licitatiile organizate in sectorul petrolier este permisã dupã inregistrarea, in prealabil, la Corporatia Generala Egipteanã a Petrolului (Egyptian General Petroleum Corporation). Caietele de sarcini se cumpãrã numai de agentii comerciali locali. In Egipt sunt agenti specializati pentru participarea la licitatii publice, unii din acestia sunt fosti functionari publici. Cele mai frecvente cazuri de acest gen se intalnesc la agentii care vând la armatã, securitate si la politie. De regula, acestia nu au birou si nici personal angajat, dar in multe cazuri sunt eficienti. Cele mai multe firme straine angajeazã firme egiptene pentru distribuirea produselor pe piata, en-gros si pentru vânzarea cu amãnuntul. In acest caz, firmele straine, de regula, asigura pregatirea personalului in Egipt sau in strãinãtate, trimit personal strain specializat, pe termen scurt, pentru formarea personalului local, controleaza direct si frecvent reteaua de distributie si coordoneaza personalul local. Cu toate ca activitatea de marketing este noua pentru multe firme egiptene, exista firme specializate, in crestere ca numar, care cunosc bine tehnica comercializarii produselor. Agentii locali sunt optionali in cazul vânzarilor catre sectorul privat. In orasul Cairo, principalul centru economic, este foarte dificil sa gasesti cine si ce ofera spre vânzare, respectiv agentul, distribuitorul sau brokerul unui produs. Târgurile si expozitiile specializate ofera cadrul cel mai adecvat pentru identificarea ofertantilor de diferite produse. Lista targurilor si expozitiilor internationale organizate in Egipt in perioada 2014 – 2015 poate fi accesata la adresa web: http:www.biztradeshows.com/egypt/ si http://www.eventseye.com/fairs/cy1_trade-shows-cairo.html#ap200 4.2 Publicitatea si promovarea produselor In Egipt se practica diverse modalitati de reclama comercialã cu efecte favorabile in promovarea produselor sau serviciilor, cele mai uzuale fiind: prin mijloace mass media, de preferinta in limba araba, panouri pe strazi si autostrazi reclame luminoase pe cladiri, mesaje transmise pe fax si diverse inscrisuri transmise prin curier sau posta, etc. De asemenea, unele firme organizeaza, periodic, expozitii specializate care sunt uneori asociate cu conferinte sau simpozioane. Târgul International de la Cairo si expozitiile internationale specializate au o importantã însemnata pentru promovarea produselor pe piata Egiptului. 4.3 Pretul produselor In conditiile economice actuale principalul criteriu de achizitie pe piata egipteana este pretul. Factorul calitate intervine numai in conditiile minimale de acces pe piata. Din acest motiv oamenii de afaceri egipteni se asteapta ca prin negociere sa obtina un pret cat mai redus, in special daca se solicita cantitati mai mari din produsul respectiv. Trebuie tinut cont de faptul ca orice pret s-ar oferi acesta trebuie negociat. 4.4 Produsul Cel de-al patrulea element al marketingului nu iese din tipicul altor piete. Egiptenii sunt atenti si sensibili la modificarea produsului. Modernizarea si cresterea capacitatilor/calitatilor produsului este de asteptat si de acest progres depinde reducerea pretului la produsul uzat moral si chiar la cel nou.
28
5. MIJLOACE DE PLATA 5.1 Regimul valutar Masurile de politica bancar-financiara luate de Guvernul egiptean in ultimii ani (liberalizarea circulatiei interbancara a valutelor, renuntarea la decizia de depunere obligatorie a 75% din veniturile in valuta ale firmelor si schimbarea acestora in lire egiptene etc) au influentat pozitiv circulatia valutelor straine pe piata egipteana. Totusi, controlul impus bancilor egiptene privind folosirea rezervelor valutare face uneori dificila deschiderea in timp util a acreditivelor, singurul mijloc de plata acceptat fara rezerve de banci. In aceste conditii pentru importurile de valori mici valuta se poate obtine de pe piata paralela. In celelalte cazuri importatorii prezinta cererea la banca si asteapta disponibilizarea de lichiditati in ordinea aprobata de un consiliu bancar. 6. MEDIUL DE AFACERI 6.1 Practici in derularea afacerilor Cum se folosesc agentii comerciali? Cum se alege un partener? Legislatia egipteanã privind contractul de agent comercial este dintre cele mai liberale din zona Orientului Mijlociu. Legea nu impune desemnarea de agenti exclusivi, permite anularea contractului de agent, fara plata de compensatii si nu prevede o perioada minima pentru notificarea anularii contractului. De asemenea, in Lege nu se prevede obligatia agentului de a autoriza importul produselor straine in Egipt si de a efectua direct importul (importatorii trebuie sa obtina autorizare separata). Agentii comerciali au obligatia sa se inregistreze la Ministerul Comertului si Industriei, Registrul pentru comert exterior. De asemenea, legea este neutra in ce priveste procedurile de reglementare a disputelor, lãsând pãrtile sa decida, de preferat in scris, asupra timpului de desemnare a agentului si asupra nivelului comisionului de agent. Cu toate ca legislatia nu impune încheierea de contracte de agent comercial exclusiv, în practica, marea majoritate a firmelor egiptene sperã sã devina agent exclusiv. Majoritatea firmelor strãine desemneazã un agent comercial, unele desemneazã doi sau mai multi agenti comerciali împãrtiti, de regulã, pe sectoare (un agent pentru sectorul public, specializat in licitatii si un agent pentru sectorul privat) sau pe zone comerciale (in localitati diferite Cairo, Alexandria). La rândul lor agentii comerciali locali pot angaja subangajati locali in orase mai mici. Firmele de desfacere cu amãnuntul au tendinta de a importa direct de la furnizorii externi, decat de la agentii locali, considerând cã prin eliminarea cheltuielilor de intermediere pot obtine un profit mai bun. In acest caz, firmele strãine, care au desemnat agenti pe piata, in scopul mentinerii pretului, trebuie sã recomande firmelor mentionate mai sus sa contacteze agentul local. Firmele straine desemneaza agentii locali dupã efectuarea unor investigatii privind specializarea si relatiile agentilor potentiali. Alegerea agentului potrivit pentru piata Egiptului este atributul si decizia furnizorului extern. Comisionul de agent este, de regula, proportional cu volumul vânzãrilor, respectiv de 5% (pentru comisionul standard), insa nivelul poate fluctua de la 1% la vânzari de valoare mare pana la 10% in cazuri speciale. Nivelul comisionului se declarã obligatoriu in cazul participãrilor la licitatii publice, cu precizarea ca organizatorul licitatiei isi rezerva dreptul sa solicite diminuarea nivelului comisionului in cazul in care acesta este nejustificat de mare. Nivelul comisionului se noteaza in Registrul Comertului Exterior, pe baza contractului semnat si prezentat de partenerul egiptean. 6.2 Reglementãri privind agentii comerciali si importatorii Agentii comerciali si imporatorii trebuie sã fie de nationalitate egipteanã. In cazul firmelor agent, presedintele si toti membrii consiliului de administratie trebuie sa fie egipteni si proprietate egipteana 100%. Agentii trebuie sã fie rezidenti în Egipt în ultimii cinci ani, sa fie certificati de o camera de comert locala sau de asociatii profesionale, sã nu fie lucrãtor in sectorul public sau membru in Parlament (Adunarea Poporului) sau rudã apropiatã al unui director general (sau personal cu functii superioare) din sectorul public sau membru al Parlamentului. Firmele din sectorul public pot indeplinii functia de agent, ca si firmele private sau persoane individuale. Firmele distribuitor cu participare straina la capital, pot sa indeplineasca activitati de vânzare cu amanuntul, inclusiv a bunurilor din import, in urmatoarele conditii:
Societatile in nume colectiv si societatile in comandita. In cazul acestui tip de firme poate sa existe un partener strain, dar partenerul egiptean trebuie sa detina cel putin 51% din
29
capital si directorul general sau presedintele firmei trebuie sa fie de nationalitate egipteana. In acest caz, distribuitorul nu poate sa fie importator si nici agent comercial, decât daca firma este 100% proprietate egipteana si are conducere egipteana.
In cazul societatilor cu raspundere limitata, nu exista limita privind cota de participare a investitorului strain, obligatoriu fiind ca cel putin un director sa fie egiptean; pot fi cel putin doi parteneri si capitalul firmei trebuie sa nu fie mai mic de 50.000 LE (cca.8.300 dolari SUA). Firma de acest top nu poate sa fie importator si nici agent comercial.
Societatile pe actiuni. Reglementarile prevãd ca cel putin 49% din actiuni sa fie oferite, la formare, partii egiptene. Asociatii straini in final, pot sa detina pana la 100% din actiuni, in conditiile in care majoritatea membrilor consiliului de administratie sunt egipteni si capitalul social nu este mai mic de 250.000 LE si exista cel putin trei actionari. Companiile de acest tip nu pot fi distribuitor si nici agent comercial, decat daca proprietatea si conducerea este egipteana.
De regula, asociatii straini din firmele de tipul celor de mai sus permit partenerilor egipteni sa infiinteze firme separate, care pot indeplini functia de distribuitor sau agent. 6.3 Desfasurarea intalnirilor Prima intalnire cu un om de afaceri egiptean este formala. Se incepe cu o cafea sau ceai si o discutie usoara, chiar si atunci cand timpul alocat este limitat. In cele din urma tema discutiei va fi abordata natural, de la sine. Daca nu exista restrictii temporale, discutia se poate prelungi, adesea in conversatii sociale. Tema principala (de afaceri) trebuie explicata principial, eventual cu sprijinul unui intermediar local care intelege bine limba partenerului strain. Nu fiti surprinsi daca in cursul discutiei tonul este crescut, este un lucru comun in Egipt. La incheierea intalnirii de afaceri este recomandat a se face o recapitulare si a se stabili punctele cheie. Discutiile intre expertii celor doua parti nu sunt suficiente. Programele de intalniri, persoanele implicate si responsabilitatile trebuiesc clar stabilite. Cu alte cuvinte trebuie legat progresul actiunii de persoane, locuri si momente temporale. Altfel, nu este exclus ca odata incheiata discutia, afacerea abordata sa fie trecuta cu vederea. Pentru finalizarea, intr-un sens sau altul a intalnirilor anteriorare, se impune ca partenerul strain sa fie primul care sa-si respecte obligatiile asumate dar, in acelasi timp, sa reaminteasca, in termeni protocolari, partenerului egiptean despre obligatiile sale, convenite de comun acord., avertizandu-l despre lipsa de rezultate concrete a tratativelor. Discutiile si negocierile cu partenerii egipteni intalniti pentru prima data trebuie tratate cu multa circumspectie. 6.4 Obiceiuri in afaceri 6.4.1 Negocierile Este de preferat ca partenerul strain sa nu se implice in discutii despre politica si religie. Este bine ca oamenii de afaceri sa evite intrebari despre familia partenerului si in special despre partea feminina - ar putea fi interpretat ca o atentie suspecta - chiar si in cazul unui om de faceri cunoscut de mai multa vreme. Intrebarea suficienta este daca familia este bine. 6.4.2 Aspectul exterior Egiptenii apreciaza varsta, aspectul ingrijit si imbracamintea decenta. Este recomandabil a se purta cravata si, daca este nevoie, costum. Nu este indicat a se purtati parul lung, egiptenii preferand tunsoarea scurta. 6.4.3 Maniere Se recomanda retinetirea de a face gesturi din corp si maini care sunt nepoliticoase. Privirea directa in ochi inspira incredere daca partenerul este barbat. In cazul femeilor este bine sa se manifeste retinere. Niciodata nu se va imbratisa o femeie de afaceri. Ca regula generala cand se deruleaza afaceri cu o femeie, se va evita orice sugestie de intimitate. 6.4.4 Titluri Este recomandata adresarea cu titlul exact catre un oficial guvernamental. Prin traditie, pozitia lor impune un anumit grad de formalism. Nu se recomanda nici exagerarea care poate induce sentimentul de insulta.
30
6.4.5 Cadourile A da mici cadouri oamenilor de afaceri egipteni este un vechi si apreciat obicei local. Acesta nu trebuie sa fie scump si nici sa fie stanjenitor. Cel mai bine este sa aiba o semnificatie, fie legata de firma sau de tara de origine. 6.4.6 Cartile de vizita Dupa primele amabilitati, se recomanda schimbul cartilor de vizita. Daca nu vi se ofera una, trebuie ceruta in mod explicit. Este posibil ca partenerul, mai ales daca nu se afla la biroul propriu, sa nu aiba. In acest caz este recomandabil de solicitat sa scrie datele, deoarece promisiunea lui ca o va trimite cu prima ocazie s-ar putea sa nu se realizeze. Dupa primirea cartii de vizita, este recomandabil a o examina si eventual a citi numele in vederea unei clarificari simple. Este posibil ca anumiti oameni de afaceri sa aiba doua carti de vizita diferite. 6.4.7 Stimulente In ciuda faptului ca in traditia orientala bacsisul sau alte forme de stimulente sunt des intalnite, in relatiile cu partenerii locali de afaceri, nu se recomanda practicarea unor asemenea modalitati de stimulare. Este indicat ca interesul partenerilor sa rezulte din profitul/comisionul cuvenit in urma unei afaceri reusite. 6.4.8 Adresarea Daca urmeaza sa derulati afaceri in mod curent cu aceasta tara este bine sa invatati cateva expresii curente in limba araba. Veti fi mult mai apreciat si servit cu promptitudine. Oamenii de afaceri egipteni vorbesc cu predilectie limba engleza si uneori limba franceza. 6.4.9 Rabdarea Daca v-ati propus sa derulati afaceri cu oameni de afaceri din Egipt, trebuie sa invatati sa aveti multa rabdare. Este bine ca dvs. sa respectati orele de intalnire, dar nu va asteptati ca si partenerul sa fie punctual. Este posibil ca alte activitati sa fi intervenit si o modificare de program sa-l fi retinut. Nu va enervati. Localnicii se misca in propriul ritm care nu are legatura cu ritmul dvs. Obisnuiti-va cu ideea ca „5 minute” pot insemna o jumatate de ora sau mai mult. 6.4.10 Limitari religioase Musulmanii devotati nu beau alcool, desi cei mai multi nu au obiectii cand partenerii beau cantitati limitate. Daca nu sunteti sigur, intrebati. Este preferabil sa nu manifestati excese de personalitate solicitand alcool in localurile unde nu se bea sau solicitand carne de porc cand va aflati la masa invitat de un partener practicant. 6.4.11 Bacsis Conform obiceiului oriental, se ofera la hotel, in parcari, unui prestator de servicii, la restaurant, practic oriunde, dar niciodata unui om de afaceri. La restaurant, bacsisul uzual este de 5-10% din valoarea notei de plata. 6.4.12 Femeia ca om de afaceri In Egipt, femeile se bucura, din punct de vedere legal, de egalitate in drepturi cu barbatii. Cu toate acestea, femeia straina nu trebuie sa atraga atentia, sa nu exagereze in comportament si sa poarte imbracaminte modesta, neprovocatoare. In general, regula conform careia femeia este in siguranta in Egipt nu mai este absoluta, iar daca apar probleme, nu este cert daca cel mai apropiat politist sau primul magazin pot fi de folos. Desi este putin probabil ca o femeie straina sa fie acostata, cateva masuri preventive sunt necesare: nu umblati singura in zone izolate si nu accepte invitatii ale unor persoane straine. Daca in momentele de relaxare va aflati la mare, nu pe orice plaja va puteti expune in costum de baie. Cel mai sigur este sa observati imprejur si sa va conformati comportamentului celorlalte femei. 6.4.13 Deplasarile in R.A.Egipt Incepand cu 28 octombrie 2013, Tarom a suspendat cursele pe ruta Bucuresti-Cairo-Bucuresti.
31
Datorita faptului ca incepand din februarie 2011, situatia de securitate interna este intr-o permanenta dinamica, Inainte de deplasare in R.A.Egipt, este obligatorie consultarea site-ului MAE cu privire la avertismentele de calatorie. 7. INFORMATII UTILE 7.1 Orarul de afaceri Intalnirile de afaceri se stabilesc de regula in intervalul 10.00 - 14.00 de duminica pana joi. Seara poate fi stabilita o intalnire de discutii la restaurant. Trebuie retinut ca vinerea este zi complet nelucratoare, joia si sambata sunt zile in care institutiile si firmele lucreaza selectiv, iar crestinii copti nu lucreaza duminica. Institutiile publice lucreaza teoretic in intervalul 8.00 - 15.00, dar in practica intervalul de lucru este 9.00-14.00, cu exceptia celor cu functii de conducere. 7.2 Reguli vamale pe aeroport Vizitatorii pot introduce in tara fara plata taxelor vamale 250 grame tutun sau 50 tigarete, un litru alcool si efecte personale. Animalele trebuie sa aiba certificat veterinar care sa ateste starea buna de sanatate si vaccinarile antirabice. Magazine duty free sunt disponibile atat la sosire cat si plecare. Persoanelor ce calatoresc cu aparatura electronica scumpa (camera video, aparate foto profesionale etc) trebuie sa o declare la intrarea in Egipt si li se poate trece in pasaport pentru a nu fi vandute pe plan local. Materialele cu conotatii sexuale explicite sunt interzise si se vor confisca. 7.3 Ce se poate aduce in tara Nu sunt restrictii majore la intrarea prin aeroport, atata timp cat bunurile personale sunt in limite rezonabile. Calatorul in Egipt trebuie sa aiba asupra sa ochelari de soare, palarie de soare, sa aiba in permanenta o sticluta cu apa, eventual medicamente de prima folosinta sau daca sufera de boli cronice medicamentele prescrise. Este bine sa va imbracati cu haine din bumbac vara. Nu va expuneti capul si gatul prea mult in soare, chiar si iarna. 7.4 Extinderea sederii Viza obtinuta la oficiul consular egiptean din tara are valabilitatea inscrisa explicit in pasaposrt si este cunoscuta de la bun inceput. In cazul in care viza de intrare in Egipt se obtine pe aeroportul de destinatie sub forma unui colant, valabilitatea acestei este de 30 de zile. Vizitatorii care stau mai mult, trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii vizei pentru o perioada specificata. Alternativ, la plecare trebuie sa suporte o amenda. 7.5 Plecarea din Cairo Calatorii pot pleca cu produse egiptene (bijuterii, covoare, daca exista confiemarea MAE local, picturi sau alte obiecte cu o vechime mai mica de 100 ani) cu exceptia antichitatilor (adevarate) egiptene sau islamice care sunt considerate bunuri de patrimoniu. 7.6 Sarbatori publice oficiale – 2016 7 ianuarie – Craciunul Coptic 25 ianuarie – aniversarea revolutiei din 2011 25 aprilie – Ziua Eliberarii Sinaiului 1 mai – Pastele Coptic 1 mai – Ziua Muncii 2 mai – Festivalul Primaverii 30 iunie – Ziua Razvratirii (rasturnarea regimului Morsi – 30.06.2013) 7-9 iulie – Sarbatoarea sfarsitului de Ramadan (Eid El Fitr) 23 iulie – Ziua Revolutiei (zi nationala) 13-16 septembrie – Eid El Adha (Sarbatoarea sacrificiului) 6 octombrie – Ziua Fortelor Armate 3 octombrie – Anul Nou Islamic (Muharram) 12 decembrie - Ziua de nastere a Profetului Mohammed
32
7.7 Adrese utile: In vederea acordarii unui sprijin eficient operatorilor economici romani care sunt interesati sa initieze si sa dezvolte relatii comerciale pe piata Egiptului, pot contacta Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, Departamentul de Comert Exterior si Relatii Internationale, precum si Biroul de Promovare Comercial-Economica Cairo AMBASADA ROMANIEI Adresa: 6 Kamel Mohamed St. Zamalek, Cairo Tel: (002 02) 27 36 01 07 Fax: (002 02) 27 36 08 51 Sectia consulara: (002 02) 27 35 53 26 E-mail: [email protected] BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL-ECONOMICA CAIRO Adresa: 9, Talaat Harb St., Down Town, Cairo Tel: (002 02) 27 35 61 37 / 23 93 01 02 Fax: (002 02) 27 36 08 51, E-mail:[email protected] 7.8 Adrese internet utile: Ministerul Comertului Exterior si Industriei http://www.moft.gov.eg Ministerul Planificarii si Cooperarii Internationale http://www.mic.gov.eg http://www.mop.gov.eg Ministerul Investitiilor http://www.investment.gov.eg/MOI_Portal General Authorithy for Investment and Free Zones http://www.gafi.gov.eg/docs/profile.htm Egypt International Trade Point http://www.tpegypt.gov.eg Egyptian Export Promotion Center http://www.fei.org.eg Central Authorithy for Statistics and Mobilization http://www.capmas.gov.eg Social Fund for Development http://www.sfdegypt.org Banca Centrala a RAEgipt http://www.cbe.org.eg Egyptian Export Association http://www.expolink.org Egyptian Businessmen’s Association http://www.eba.org.eg Egyptian Capital Markets Stocks http://www.egyptianstocks.com Egyptian State Information Service http://www.sis.gov.eg Information and Decision Support Center http://www.idsc.gov.eg 7.9 Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru partenerii dvs. de afaceri egipteni (www.cairo.mae.ro ) Acordarea vizei de scurta sedere in scop de afaceri este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr.194/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul strainilor in Romania care prevede urmatoarele: 1. Viza de scurta sedere de afaceri se acorda pentru strainul care intentioneaza sa
calatoreasca în România în scopuri economice (si/) sau comerciale, pentru contracte sau tratative, pentru învatarea sau verificarea folosirii si functionarii bunurilor achizitionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale si de cooperare industriala, precum si pentru strainul care este sau urmeaza sa devina asociat sau actionar al unei societati comerciale din Romania.
2. Conditiile de acordare a vizei de scurta sedere de afaceri sunt urmatoarele: i. bilet de calatorie valabil pâna la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si
documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conductorilor auto; ii. asigurare medicala internationala;
33
iii. documente doveditoare privind scopul calatoriei (invitatia avizata de Autoritatea pentru Straini sau cea emisa de societatea comerciala, dupa caz);
iv. mijloace de întretinere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valuta convertibila, pentru întreaga perioada de sedere in Romania;
v. dovada asigurarii conditiilor de cazare Dreptul de sedere pe teritoriul României, conferit strainului prin viza de scurta sedere, nu poate fi prelungit. Termenul de obtinere a vizei de la sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Cairo este de 2 zile lucratoare de la depunerea cererii. Observatii: - Pentru a se evita aparitia unor neintelegeri este bine sa va informati partenerul de afaceri ca, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, pentru obtinerea aprobarii de emitere a vizei romane este necesar ca firma romaneasca interesata sa completeze o invitatie (formular tip – care se obtine de la serviciul teritorial al Oficiului Roman de Imigrari – ORI – din cadrul MAI). Pot face invitatii, de regula, pentru 3 persoane simultan, societatile comerciale cu sediul în România. În numele societatilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comerciala ori sunt detinatoare ale majoritatii capitalului social. Solicitarea cererilor de aprobare a invitatiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii. Aceasta invitatie oficiala cuprinde date de identificare ale celui care invita si datele similare (nr.pasaport, data nasterii, scopul si durata vizitei, etc) ale celui invitat. Pe baza invitatiei respective, oficiile consulare romane din Egipt au dreptul sa emita viza respectiva. Este foarte important ca, la sosirea in tara, invitatul egiptean sa prezinte originalul acestei invitatii la reprezentatul Politiei de Frontiera, in caz contrar existand pericolul ca sa nu se permita intrarea in tara a cetateanului respectiv. Termenul de obtinere a invitatiei de la ORI este de maxim 60 zile. - In cazul in care persoana invitata detine vize de intrare valabile pentru UE, SUA, Canada, Japonia este suficienta emiterea unei invitatii semnate si stampilate de catre societatea comerciala din Romania. - Societatile comerciale de mare anvergura financiara (inscrise in Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 753 din 2006 privind organizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili, respectiv in ordinele de actualizare a listei marilor contribuabili) au posibilitatea sa se adreseze Ministerului Afacerilor Externe, Directia Relatii Consulare, in scopul facilitarii obtinerii vizelor de scurta sedere in scop de afaceri pentru partenerii din R.A.Egipt. 3. Acordarea vizei de lunga sedere pentru desfasurarea de activitatii comerciale se face in
urmatoarele conditii: 1) Acest tip de viza se acorda, pe baza avizului CRPCIS, strainilor care sunt sau urmeaza
sa devina actionari ori asociati ai unor societati comerciale, cu atributii de conducere si administrare a acestora.
2) Avizul CRPCIS se acorda strainilor care îndeplinesc urmatoarele criterii: a) existenta unui plan de afaceri care sa cuprinda date referitoare la natura,
amplasarea, durata activitatii avute în vedere, precum si nevoile estimate de forta de munca;
b) dispun de fondurile necesare desfasurarii activitatii c) investitia pe care o va realiza societatea sa se concretizeze prin aporturi de capital in
valoare minima de 70.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina actionar, si 50.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina asociati intr-o societate cu raspundere limitata sau crearea unui numar minim de 10 locuri de munca;
3) Solicitarea de viza va fi însotita de urmatoarele: a) avizul CRPCIS; b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica; c) asigurare medicala pe perioada valabilitatii vizei.
4) Cererea însotita de documentele prevazute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României si se transmite, prin intermediul Directiei relatii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritatii pentru straini, pentru avizare conform competentelor.
5) Avizul CRPCIS are drept scop constatarea îndeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate economica a activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de catre strain. a) dispun de fondurile necesare desfasurarii activitatii
34
b) investitia pe care o va realiza societatea sa se concretizeze prin aporturi de capital in valoare minima de 70.000 de euro, in cazul in care urmeaza sa devina actionar si 50.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina asociati intr-o societate cu raspundere limitata sau crearea unui numar minim de 10 locuri de munca.
4. Solicitarea de viza va fi insotita de urmatoarele documente: a. avizul CRPCIS; b. certificat de cazier judiciar sau alt document cu acceasi valoare juridica; c. asigurare medicala pe perioada valabilitatii vizei;
5. Cererea insotita de documentele prevazute la alin.3 se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei si se transmite, prin intermediul Directiei Relatii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritatii pentru Straini, pentru avizare conform competentelor;
6. Avizul CRPCIS are drept scop constatarea indeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate economica a activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de strain.
Extras din OUG 194/2002 Sectiunea 1 - Prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania
Articolul 50 - Conditii de prelungire a dreptului de sedere temporara
(1) Strainilor care au intrat in Romania in baza unei vize de lunga sedere, precum si celor care
sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lunga sedere li se poate prelungi dreptul de
sedere temporara de catre Oficiul Roman pentru Imigrari sau de formatiunile sale teritoriale, in
conditiile prevazute in prezenta sectiune.
(2) Dreptul de sedere temporara in Romania se poate prelungi succesiv pentru perioade de pana
la un an, numai daca:
a) sunt indeplinite in continuare conditiile cu privire la intrarea in Romania, prevazute la art. 6 alin.
(1) lit. c), e), f), g) si h);
b) nu a intervenit, pe perioada sederii in Romania, vreunul dintre motivele de nepermitere a
intrarii prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2);
c) poseda document de calatorie valabil, cu exceptia cazurilor in care documentul de calatorie a
expirat dupa intrarea in Romania si, din motive independente de vointa strainului, acesta nu a
putut fi prelungit;
d) solicita acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru acelasi scop pentru care i s-a
acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de sedere in baza caruia se afla pe teritoriul Romaniei, cu
exceptia membrilor de familie ai cetateanului roman, daca solicita prelungirea dreptului de sedere
temporara pentru reintregirea familiei;
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat sederea in Romania;
f) face dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declara ca are resedinta pe
teritoriul Romaniei. In cazul strainilor care beneficiaza de un drept de sedere pentru reintregirea
familiei, dovada detinerii legale a spatiului de locuit se poate face de catre sponsorul sau
cetateanul roman ai carui membri de familie sunt si cu care acestia locuiesc;
g) prezinta dovada asigurarii sociale de sanatate;
h) prezinta dovada achitarii taxelor aferente prelungirii dreptului de sedere si a costului
documentului ce se emite in acest scop;
i) sunt indeplinite conditiile generale prevazute in prezenta sectiune, precum si conditiile speciale
de prelungire a dreptului de sedere in functie de scopul pentru care este solicitata aceasta.
35
(3) Strainii sunt obligati ca, la expirarea valabilitatii documentelor prevazute la alin. (2) lit. c), f) si
g), sa intreprinda demersurile necesare prelungirii valabilitatii sau reinnoirii acestora.
(4) Prelungirea dreptului de sedere se poate acorda si pentru perioade mai mari de un an in
conditiile prezentei ordonante de urgenta sau pe baza de reciprocitate.
Articolul 51 - Solicitarea prelungirii dreptului de sedere temporara
(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporara se depun personal de catre solicitanti,
cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la
formatiunile teritoriale ale Oficiului Roman pentru Imigrari de la locul de resedinta.
(2) Cererea va fi insotita de documentul de trecere a frontierei de stat, in original si in copie, de un
certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata, din care sa rezulte ca nu
sufera de boli care pot pune in pericol sanatatea publica, de dovada detinerii legale a spatiului de
locuit la adresa la care declara ca are resedinta pe teritoriul Romaniei, de dovada asigurarii
sociale de sanatate, a mijloacelor de intretinere si a taxelor aferente prelungirii dreptului de
sedere si costului documentului ce se emite in acest scop, precum si de celelalte acte prevazute
in prezentul capitol, in functie de scopul pentru care solicita aprobarea sederii in Romania.
(3) Dovada mijloacelor de intretinere poate fi facuta cu adeverinta de salariu, talon de pensie,
declaratie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente
echivalente.
(4) Cererea va fi solutionata in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. In cazurile in
care, pentru constatarea indeplinirii conditiilor de prelungire a dreptului de sedere, sunt necesare
verificari suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(5) Cand prelungirea dreptului de sedere este solicitata in baza casatoriei si sunt necesare
verificari suplimentare conform art. 63, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit pana la
maximum 90 de zile, caz in care dreptul de sedere se prelungeste de drept pana la solutionarea
cererii.
(6) Daca este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu.
Articolul 53 - Prelungirea dreptului de sedere temporara pentru strainii care desfasoara
activitati economice
(1) Strainului intrat in Romania in scopul desfasurarii de activitati economice in mod independent
sau in cadrul unor asociatii familiale i se prelungeste dreptul de sedere temporara in acest scop,
daca:
a) prezinta autorizatia de desfasurare a activitatii, in original si in copie, eliberata potrivit legii;
b) prezinta dovada detinerii legale a spatiului in care isi desfasoara activitatea;
c) face dovada mijloacelor de intretinere in cuantum de cel putin 250 euro lunar;
d) activitatea desfasurata corespunde conditiilor pentru care a fost acordat dreptul de sedere
initial;
e) obiectul activitatii desfasurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.
(2) Cererea de prelungire a dreptului de sedere temporara trebuie insotita de urmatoarele
documente:
a) autorizatia de desfasurare a activitatii, in original si in copie, eliberata potrivit legii;
36
b) dovada detinerii legale a spatiului in care isi desfasoara activitatea;
c) documente care sa ateste venituri personale in cuantum de cel putin 250 euro lunar, obtinute
din activitatea desfasurata.
Sectiunea 2 - Acordarea dreptului de sedere permanenta
Articolul 70 - Dreptul de sedere permanenta
(1) Dreptul de sedere permanenta se acorda, la cerere, in conditiile prezentei ordonante de
urgenta, pe perioada nedeterminata, strainilor titulari ai unui drept de sedere.
(2) Dreptul de sedere permanenta nu se acorda urmatoarelor categorii de straini:
a) titulari ai dreptului de sedere temporara pentru studii;
b) solicitanti de azil;
c) beneficiari ai protectiei umanitare temporare sau ai protectiei temporare;
d) titulari ai dreptului de sedere conferit de viza diplomatica sau de serviciu.
(3) Dreptul de sedere permanenta inceteaza in urmatoarele situatii:
a) in cazul anularii sau revocarii;
b) in cazul obtinerii unui drept de sedere permanenta pe teritoriul altui stat;
c) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pentru o perioada mai mare de 12 luni
consecutive, cu exceptia situatiei in care, in aceasta perioada, strainul a beneficiat de un drept de
sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene;
d) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 6 ani consecutivi,
chiar daca in aceasta perioada a beneficiat de un drept de sedere temporara intr-un stat membru
al Uniunii Europene.
(4) In situatia in care, la incetarea dreptului de sedere permanenta, strainul se gaseste pe
teritoriul Romaniei, iar prezenta acestuia nu constituie o amenintare la adresa ordinii publice sau
securitatii nationale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de sedere temporara pentru
scopurile si in conditiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(5) Strainului al carui drept de sedere permanenta a incetat in conditiile alin. (3) lit. b) sau c) i se
poate acorda un nou drept de sedere permanenta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta,
dupa o sedere legala si continua pe teritoriul Romaniei de 12 luni.
Articolul 71 - Conditii de acordare a dreptului de sedere permanenta
(1) Dreptul de sedere permanenta se acorda strainilor prevazuti la art. 70 alin. (1), daca
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii, astfel:
(i) sederea va fi considerata continua atunci cand perioada de absenta de pe teritoriul Romaniei
este mai mica de 6 luni consecutive si nu depaseste in total 10 luni;
(ii) sederea va fi considerata legala atunci cand impotriva strainului nu a fost dispusa nicio
masura de indepartare de pe teritoriul national;
37
(iii) la stabilirea perioadei de sedere continua si legala se ia in calcul jumatate din perioada de
sedere in scop de studii;
(iv) la stabilirea perioadei de sedere continua si legala nu se ia in calcul sederea conferita de viza
diplomatica sau de serviciu si nici sederea obtinuta pentru desfasurarea de activitati ca lucrator
sezonier;
b) fac dovada detinerii mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu
exceptia strainilor membri de familie ai cetatenilor romani;
c) fac dovada asigurarii sociale de sanatate;
d) fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit, in conditiile legii;
e) cunosc limba romana cel putin la un nivel satisfacator;
f) nu prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala.
(2) Strainilor de origine romana sau nascuti in Romania, precum si celor a caror sedere este in
interesul statului roman li se poate acorda dreptul de sedere permanenta fara indeplinirea
conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e).
(3) Minorilor ai caror parinti sunt titulari ai unui drept de sedere permanenta li se poate acorda
acelasi statut fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1). In cazul in care numai unul dintre
parinti este titular al unui drept de sedere permanenta, este necesar consimtamantul celuilalt
parinte, in forma autentica.
(4) Strainilor care fac dovada ca au efectuat investitii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat
peste 100 de locuri de munca cu norma intreaga li se poate acorda dreptul de sedere
permanenta fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b).
Articolul 72 - Solicitarea dreptului de sedere permanenta
(1) Strainii prevazuti la art. 70 alin. (1) trebuie sa depuna personal la formatiunile teritoriale ale
Oficiului Roman pentru Imigrari o cerere-tip insotita de urmatoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte doveditoare privind detinerea legala a spatiului de locuit;
c) acte doveditoare privind mijloacele de intretinere;
d) dovada asigurarii sociale de sanatate;
e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritatile romane.
(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitantii vor sustine un interviu in vederea stabilirii nivelului de
cunoastere a limbii romane.
Articolul 73 - Aprobarea dreptului de sedere permanenta
(1) Dreptul de sedere permanenta se aproba de catre seful Oficiului Roman pentru Imigrari.
(2) Cererile se analizeaza de catre o comisie special constituita, prin dispozitie a sefului Oficiului
Roman pentru Imigrari, comisie care formuleaza propuneri motivate pentru fiecare caz in parte.
(3) Termenul de solutionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data inregistrarii. Pentru
motive obiective, seful Oficiului Roman pentru Imigrari poate prelungi acest termen cu inca 3 luni,
cu instiintarea solicitantului.
38
(4) Aprobarea se comunica in scris solicitantului, in termen de 15 zile lucratoare de la
solutionarea cererii.
(5) In termen de 30 de zile de la primirea comunicarii, strainul caruia i s-a aprobat dreptul de
sedere permanenta in Romania este obligat sa se prezinte la formatiunea teritoriala a Oficiului
Roman pentru Imigrari unde a fost inregistrata cererea, in vederea eliberarii permisului de sedere
permanenta.
(6) Acordarea dreptului de sedere permanenta pentru strainii membri de familie ai cetatenilor
romani se efectueaza cu scutire de la plata taxelor consulare. 7.10 Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri din Romania Viza de intrare in Egipt trebuie solicitata la Ambasada R.A. Egipt la Bucuresti cu sediul in Bd. Dacia nr. 167, tel: (004 021) 211 09 38, 211 09 39, fax: (004 021) 210 03 37 in baza urmatoarelor documente: pasaport, invitatie din partea firmei egiptene, bilet de calatorie, asigurare medicala. Viza se obtine in decurs de 7 zile de la data depunerii documentelor.In cazuri extreme, viza se poate obtine la frontiera (in aeroport). Aceasta varianta este recomandabila numai dupa contactarea in prealabil a Ambasadei din R.A.Egipt. Taxa pentru viza este de 20 USD/viza. Pentru cetatenii romani, viza de intrare in Egipt, cu o valabilitate de pana la 30 de zile, se poate obtine si la punctele de granita ale Egiptului, contra unei taxe de 25 US$. 7.11 Pentru organizatorii de misiuni economice Avand in vedere ca in Egipt luarea deciziilor atat la nivelul organizatiilor, organismelor si firmelor de stat, cat si a celor particulare este relativ lenta recomandam organizatorilor de misiuni economice urmatoarele:
Transmiterea cu cel putin doua saptamani inainte de data sosirii in Egipt a componentei delegatiei, prezentarilor in limba engleza a firmelor (o pagina), eventuale dorinte de intalniri cu firme specifice, perioada misiunii economice in Egipt, detalii privind cazarea, etc;
Eventualele schimbari in componenta si programul misiunilor economice trebuie comunicate cel tarziu cu o saptamana inaintea sosirii acestora in Egipt;
Nu recomandam ca misiunile economice sa fie foarte numeroase si componenta delegatilor sa fie pe profiluri diferite. Acest lucru poate crea dificultati in organizarea unor seminarii, forumuri de discutii intre partenerii egipteni si cei romani;
Recomandam ca pachetul logistic convenit de o firma romaneasca de turism care are corespondent in Egipt sa includa: cazare, transport intern, preluare/conducere aeroport, vizite la diverse obiective. Organizarea deplasarilor interne trebuiesc facute pe tarif/zi si nu pe un anumit numar de curse, oricand putand apare modificari de program care implica deplasari cu autocarul. In cazul in care se solicita sprijinul/cooperarea BPCE Cairo, este bine ca pachetul logistic sa fie comunicat din timp pentru eventuale comentarii;
Taxiurile din Cairo nu elibereaza documente justificative pentru decontare; Limba de negociere este in principiu engleza. BPCE nu are traducator de limba araba; In evaluarea cheltuielilor pentru organizarea de seminarii, intalniri, forumuri, mese,
manipulare bagaje, ghid si sofer insotitor, etc, trebuie luata in calcul o suma de bani care este data pentru bacsisuri, si pentru care nu se pot obtine documente justificative.
Material revizuit si actualizat de Mihai BURGHEL, ministru consilier (15.12.2015)
![9_Misterul Din Egipt[1][1]. Primul Tunel](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf9435550346f57ba05dd4/9misterul-din-egipt11-primul-tunel.jpg)
