+ All Categories
Home > Documents > 101334729 Comert Electronic

101334729 Comert Electronic

Date post: 12-Apr-2016
Category:
Upload: mariana-capatina
View: 259 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
42
MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE STAT DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA TEZĂ DE MASTERAT 1. „Dezvoltarea şi eficienţa comertului electronic pe piaţa internaţională” A masterandului anului II, grupa 2MCI1 – Organ Nicolae specialitatea Comerţ Internaţional 1
Transcript
Page 1: 101334729 Comert Electronic

MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUIAL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE STAT DE RELAŢII INTERNAŢIONALEDIN MOLDOVA

TEZĂ DE MASTERAT

1. „Dezvoltarea şi eficienţa comertului electronic pe piaţa internaţională”

A masterandului anului II, grupa 2MCI1 – Organ Nicolae – specialitatea Comerţ Internaţional

Conducătorul ştiinţific: Conferenţiar universitar, Doctor în ştiinţe economice Cazacu Vitalie

1

Page 2: 101334729 Comert Electronic

Introducere

Comerţul electronic începe să prindă şi la moldoveni. Însă, deşi deschiderea unui magazin on-line te scuteşte de un şir de cheltuieli şi bătăi de cap, comerţul on-line avansează foarte încet la noi comparativ cu alte ţări. Cu toate că fenomenul se bucură de succes în străinătate, moldovenii nu prea se grăbesc să schimbe mersul la piaţă sau la gherete de la colţ pe cumpărăturile on-lineCa în orice alt business,  comerţul online are şi el regulile sale nescrise. Mediul online de business este extrem de eterogen şi nu este uşor să optezi pentru un domeniu sau altul ca să investeşti. În online nu se vinde orice şi oricum, în special în Republica Moldova.Actualmente, potrivit unui studiu al Biroului de Audit al Tirajelor şi Internetului, peste 620 mii de moldoveni au cumpărat anul trecut produse şi servicii de pe Internet. Dacă raportăm cifra la numărul total al populaţiei (3,5 mil. cetăţeni), doar 17,7% din moldoveni cumpără online. Totodată, dacă raportăm aceeaşi cifră la numărul total de utilizatori de Internet, observăm că ponderea este uşor mai ridicată, de aproximativ 36,6%.

Dacă vorbim despre câte magazine online au fost dezvoltate în ţară, constatăm că sunt surprinzător de multe. Cele mai multe dintre acestea vând de obicei produse TIC, cum ar fi electrocasnice, telefoane mobile sau computere. Aici amintim de magazine mari şi cu o gamă variată de produse ca bestdostavka.md, rozetka.md, 01.md, etc.

Dacă ar fi să facem referire la magazinele de nişă, adică altceva decât TIC, lista de magazine online nu va fi una impunătoare : autoport.md, farmacie-online.md, flowers.md, bestseller.md, etc.

În top 300 cele mai accesate site-uri de moldoveni, elaborat de cei de la Alexa Rank al companiei americane Amazon, regăsim foarte puţine site-uri ale magazinelor  online şi anume : 999.md, zap.md, bestdostavka.md, arbuz.md şi pandashop.md.

2

Page 3: 101334729 Comert Electronic

Deşi Internetul cucereşte tot mai mult teren, remarcăm că societatea moldovenească priveşte încă destul de sceptic spre comerţul electronic, şi asta deoarece moldovenii nu au încredere în sistemul de procesare a cardurilor şi trăiesc cu frica că le vor fi furate datele personale. Astfel că comerţul electronic se opreşte de cele mai multe ori la uşă. Cei mai mulţi din cei care au optat pentru un produs online, plătesc în numerar.

Totodată, trebuie să recunoaştem că nici magazinele online din ţară nu primesc plăţi online. Multe magazine care se vor a fi electronice, nu sunt decât un reper pentru magazinele offline. În plus, multe din aceste site-uri sunt depăşite şi nu e destul de comod pentru a naviga sau a cumpăra pe ele.

Cu toate acestea, în general, sistemul de plăţi electronice se bucură de tot mai mare priză la publicul autohton.  Datele statistice ne spun că moldovenii apelează tot mai des la card pentru a plăti pentru bunuri şi servicii. Numai în primele trei luni ale anului în curs, moldovenii au plătit cu cardul bunuri şi servicii în valoare de circa 253 mil. de lei. Asta înseamnă o creştere de 29% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

Nu este dificil să ne imaginăm că doar un număr modic din totalul vizitatorilor unui magazin online vor deveni cumpărători şi aceia vor fi de sex masculin, asta dacă dăm credit aceluiaşi studiu. Potrivit BATI, anume bărbaţii, care de obicei sunt şi cei mai bănoşi, deţin o pondere de 21,45% din totalul celor care fac cumpărături online de câteva ori pe an, în timp ce femeile care fac cumpărături online cu aceeaşi frecvenţă constituie doar 19,2%.

În acest sens menţionăm că femeile-client sunt mult mai indecise şi sunt dispuse să aloce mai mult timp pentru a studia un produs sau altul, iar, deseori, se întâmplă ca eventuala procesul de achiziţie să fie tărăgănat sau abandonat. Femeile sunt cele care se aventurează să cumpere un produs la preţuri mult mai convenabile. În străinătate se obişnuieşte să

3

Page 4: 101334729 Comert Electronic

se apeleze la site-uri ce compară preţurile din magazinele online. În Moldova, am găsit site-uri similare ca idee ca : paz.md şi allprices.md.

Chiar dacă cele mai cotate magazine online din ţară sunt cele cu profil TIC, concurenţa este destul de mare. O eventuală investiţie pe această piaţă implică de asemenea şi un risc sporit. Trebuie să te lupţi deja cu jucători importanţi.

4

Page 5: 101334729 Comert Electronic

Capitolul I. ” Comerțul electronic”

Internetul reprezintă cel mai important evenimet tehnologic ce marchează graniţa dintre

mileniul doi şi trei. Se poate afirma că internetul schimbă istoria omenirii. Evoluţia comerţului

electronic este în prezent la nivel mondial extrem de dinamică. De la un an la altul apar modificări

substanţiale încât este greu de prevăzut ce ne va rezerva viitorul în acest domeniu.

De-a lungul istoriei omenirii,schimbul de produse şi servicii a cunoscut mai multe

forme.Dacă la început ,în condiţiile economiei naturale,schimbul lua forma trocului prin care

producătorii işi utilizau surplusul de producţie pentru a-şi satisface celelalte nevoi de consum,odată

cu adâncirea diviziunii muncii şi a apariţiei producţiei destinate schimbului,acesta ia amploare.Dar

comerţul propriu-zis se naşte cu adevărat doar odată cu aparitia banilor si a clasei sociale a

negustorilor,cei care intermediaza trecerea bunurilor de la producători la consumatori şi a cunoscut o

creştere continuă,înregistrând mai multe forme dealungul timpului.Evoluţia pe care a avut-o ulterior

societatea a permis îmbunătăţirea continuă a formelor de comerţ.

Dezvoltarea simultană a telecomunicaţiilor şi utilizării calculatoarelor a făcut posibilă

creşterea explozivă a Internet-ului şi crearea unor tehnologii specifice care vor influenţa esenţial

activităţile economico-sociale.În asemenea condiţii ,se va dezvolta extensiv comerţul electronic/ care

va revoluţiona conducerea afacerilor şi va dinamiza comerţul internaţional.Asemenea schimbări vor

oferi consumatorilor noi posibilităţi de alegere şi de căutare a celor mai competitive produse pe piata

mondială.

Comerţul electronic pe internet reprezintă o formă maturizată a comerţului electronic clasic

şi este in stransă legătură cu evoluţia Internet-ului şi gradul lui de penetrare în societate.

§1. Istoria Comerțului Electronic

Geneza comertului electronic Schimbarile survenite pe piata la rascrucea dintre milenii –

reconsiderarea economiei reale si globalizarea pietelor – au determinat cresterea cererii interne.

Acest lucru a fost posibil intrucat convergenta banilor cu comertul, cu informatizarea si reteaua de

calculatoare a pus bazele unui nou tip de piata, aflata in slujba consumatorului.

Astfel a luat nastere internetul si comertul electronic. In momentul in care internetul a devenit

cunoscut marelui public in 1994, numerosi jurnalisti au sustinut ca comertul electronic va deveni in

curand un sector economic de importanta majora. Totusi, a fost nevoie de patru ani pentru ca

5

Page 6: 101334729 Comert Electronic

protocoalele de securitate (asemeni HTTPS-ului) sa devina suficient de evoluate si permanent

accesibile.

Un numar mare de afaceri pe internet au dat faliment in 2000 si 2001 (“the dot com collapse”),

majoritatea datorita planurilor de afacere inadecvate si cheltuielilor exagerate pe publicitate si

marketing. Desi numeroase firme apartinand comertului electronic “pur” au disparut in acea criza,

acestea au avut un rol deosebit: au identificat noi piete de nisa.

In prezent, 67 dintre companiile prezente in clasamentul “Fortune 1000” au venituri provenite

din comert electronic mai mari de 10 milioane de dolari. Cele mai mari 5 companii din domeniul

comertului cu amanuntul sunt Amazon, Staples, Depot, Dell si Hewlett Packard.

Începând din 1990, comerţul electronic va include sistemele de Enterprise Resource Planning

(ERP), de data mining şi de depozitare de date.

În 1990, Tim Berners-Lee a inventat browser-ul web WorldWideWeb şi a transformat-o reţea

de telecomunicaţii academice, într-un sistem de comunicare la nivel mondial de zi cu zi numit

Internet / www. Societate comercială pe Internet a fost strict interzisă de către FSN până în 1995.

Deşi Internetul a devenit popular în toată lumea în anul 1994,după adoptarea a browser-ul web

mozaic, a fost nevoie de aproximativ cinci ani pentru a protocoalelor de securitate (de exemplu

criptarea SSL activat în browser Netscape 1.0 la sfârşitul anului 1994) şi DSL care a permis

conectarea permanentă la Internet. Până la sfârşitul anului 2000, multe companii europene şi

americane de afaceri au oferit serviciile lor prin intermediul World Wide Web. De atunci, oamenii au

început să se asocieze un cuvânt "comert electronic", cu capacitatea de cumpararea de diverse bunuri

prin Internet, utilizând protocoale sigure şi servicii electronice de plată.

§2. Abordări teoretice privind Comerț Electronic

Comerţul electronic reprezintă multitudinea proceselor software şi comerciale necesare

proceselor de afaceri să funcţioneze, numai sau în primul rând, utilizând fluxuri digitale de date.

Comerţul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicaţiilor digitale şi a aplicaţii software

în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.

În sens larg, comerţul electronic este un concept care desemnează procesul de cumpărare şi

vânzare sau schimb de produse, servicii, informaţii, utilizând o reţea de calculatoare, inclusiv

Internet-ul.

În sens restrâns, comerţul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, şi anume:

- din punctul de vedere al comunicaţiilor – reprezintă furnizarea de informaţii, produse,

servicii, plăţi, utilizând linii telefonice, reţele de calculatoare sau alte mijloace electronice;

6

Page 7: 101334729 Comert Electronic

- din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplicaţie tehnologică îndreptată

spre automatizarea proceselor de afaceri şi a fluxului de lucru;

- din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorinţelor firmelor,

consumatorilor şi managementului în vederea reducerii costurilor şi creşterii calităţii

bunurilor şi a vitezei de servire.

- din punctul de vedere al accesibilităţii în timp real (online) – reprezintă capacitatea de a

cumpăra şi de a vinde produse, informaţii pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile în

timp real.

O grupare a definiţiilor comerţului electronic,corespunzător lărgimii sensurilor ce le sunt

atribuite,este prezentat în figura următoare:

Fig.1 Gruparea definiţiilor comerţului electronic

Aşa cum se observă din figura comerţul electronic,în cel mai larg sens,include toate

activitătile economice bazate pe tranzacţii electronice şi infrastructura asociată.Într-un sens mai

restrâns,comerţul electronic cuprinde doar comerţul între organizaţii şi cel cu consumatorii

desfăşurat prin intermediul mediilor electronice.Cea mai îngustă acceptiune este aceea care limitează

comerţul electronic la tranzacţiile cu consumatorii finali şi care presupune un sistem electronic de

plăţi.

Fiecare dintre definiţiile prezentate este expansivă,incluzând nu numai tranzacţiile

comerciale dintre vânzător şi cumpărător,dar şi activităţile adiacente care fac posibile aceste

tranzactii.Necesitatea unor astfel de definiţii reflectă starea embrionară a comerţului electronic din

zilele noastre.Studiile efectuate relevă faptul că mai mult de jumătate din utilizatorii Internet-ului din

SUA si Canada l-au folosit pentru cumpărături on-line,dar,de fapt,doar 15% au achiziţionat efectiv

Comerţ cu Consumatorii

finali

coo

Comerţ cu consumatoriiComerţ între firme

Activităţi economice bazate pe tranzacţii electronice şi infrastructura asociată

7

Page 8: 101334729 Comert Electronic

produsele sau serviciile,precum şi faptul că,în majoritatea cazurilor,plata s-a bazat pe transmiterea

prin fax sau prin telefon a numărului carţii de credit.

Comerţul electronic înseamnă mai mult decât existenta unui site Web,putând să includă home

banking,cumpărături on-line din magazine şi mall-uri virtuale,cumpărări de acţiuni,căutări de job-

uri,achiziţii prin licitaţii,colaborări electronice în cercetare,dezvoltare de proiecte etc.Toate acestea

reprezintă aplicaţii ale comerţului electronic,care necesită susţinere informaţională,sisteme şi

infrastructuri organizaţionale.O schemă sintetică a conţinutului şi componentelor sistemului de

comerţ electronic este prezentat în figura următoare:

APLICAŢII DE COMERŢ ELECTRONICStocuri,on-line banking,cumpărături si vânzări,mall-uri virtuale,home shopping,publicitate şi

marketing on line,anunţuri on-line,călătorii,cumpărări de acţiuni,căutări de job-uri,conducere de licitaţii,colaborări electronice în cercetare ,dezvoltare de proiecte

InfrastructuraInfrastructura Infrastructura distribu- Infrastructura Infrastructura de Infrastructuraserviciilor de ţiei informatiiilor şi publicării pe reţea şi reţea(telefonie, interfeţelorafaceri commune mesagerilor a conţinutului multi- cablul,TV,sateliţi, (ca bazele de (securitatea smart, (EDI,posta media radio,LAN,Intranet, date,cu clienţii card,autentificări, electronică, (HTML,JAVA, Internet,Extranet) cu aplicaţiile) plăţi electronice, HTTP) WWW.VRLM) cataloage electronice)

8

Page 9: 101334729 Comert Electronic

2.1 Avantajele comerțului electronic

Necesitatea comerţului electronic

Comerţul electronic este elementul de bază al noii economii, iar Internetul reprezintă principalul mediu

prin care acesta îşi face simţită prezenţa.

În ceea ce priveşte avantajele utilizării comerţului electronic, acestea pot fi analizate din trei puncte de

vedere: al companiei, al consumatorului şi al societăţii.

Avantajele companiei

- extinderea zonelor de activitate pentru pieţele naţionale şi internaţionale - cu un capital minim, o

companie poate rapid şi uşor să-şi localizeze clienţii, furnizorii potriviţi şi cei mai buni parteneri de

afaceri din lume;

- creşterea vitezei de comunicare;

- îmbunătăţirea eficienţei (datele sunt în format electronic, reducând astfel, de exemplu, erorile de

tastare);

- reducerea inventarului şi a managementului stocurilor;

- reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului şi primirea produselor/serviciilor;

- reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuţie, stocare, regăsire a informaţiilor bazate pe hârtii

(prin e-mail se reduc costuri privind mesageria, iar Electronic Data Interchange determină reducerea

stocurilor şi costurilor legate de ciclul de cumpărare);

- întărirea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii (site-ul Web conţine informaţii actualizate, utile tuturor

părţilor, iar Electronic Data Interchange implică o strânsă legătură a partenerilor pentru stabilirea

standardelor de comunicare);

- o cale rapidă şi modernă de furnizare a informaţiilor despre companie (prin paginile de Web);

- canale alternative de vânzare (prin Web).

Avantajele cumpărătorului

- efectuarea rapidă de cumpăraturi sau alte tranzacţii la orice oră, în orice zi;

- căutare rapidă de produse şi servicii, cu posibilităţi de comparare a preţurilor şi calităţilor potrivite;

- transport rapid a produselor, mai ales al celor digitale;

- permite participarea clienţilor la licitaţii virtuale, la reuniuni electronice din comunităţile virtuale, unde

au loc schimb de idei, de experienţe;

- comoditate sporită;

- facilitează competiţia, având ca rezultat reduceri substanţiale.

Avantajele comerciantului în urma introducerii comerţului electronic sunt:

- atragerea de noi clienţi prin intermediul unui nou canal de distribuţie;

- permite persoanelor angajate să lucreze de acasă, reducându-se astfel traficul şi poluarea;

9

Page 10: 101334729 Comert Electronic

- permite ca unele mărfuri să fie vândute la preţuri mai mici, astfel încât şi oamenii cu venituri mai mici

să poată cumpăra mai mult, ridicându-le standardul de viaţă;

- permite oamenilor din lumea a treia şi a celor din zonele rurale să aibă acces la produse şi servicii, care

altfel nu le-ar fi fost accesibile;

- facilitează furnizarea de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educaţia, distribuirea serviciilor sociale

ale guvernelor la un cost redus şi cu o calitate îmbunătăţită.

Avantaje generale ale comerţului electronic:

- Internet-ul, mediul prin care comerţul electronic se realizează, este omniprezent, accesibil şi ieftin;

- accesul la resursele oferite de comerţul electronic se poate face printr-o gamă largă de tehnologii

(calculatoare, PDA-uri, telefoane mobile, televiziune digitală, cabine telefonice);

- este redus timpul dedicat cumpărăturilor;

- pot fi adaptate schemele de plăţi bazate pe card, deja existente;

- nu există limitări geografice;

- intermediarii pot fi eliminaţi din lanţul de aprovizionare;

- stocurile pot fi minimizate sau chiar eliminate prin procese de producţie „just-in-time”.

În ceea ce priveşte aspectele critice ale dezvoltării comerţului electronic putem să menţionăm:

- securitatea;

- acceptarea noilor modalităţi de plată (bani electronici/digitali);

- infrastructura adecvată de telecomunicaţii - insuficienţa lărgimii de bandă;

- costurile investiţiei;

- cadrul legal şi normativ: cadrul fiscal, drepturile asupra proprietăţii, protecţia datelor consumatorului;

- aspecte lingvistice şi culturale;

- dificultatea de integrare a Internet-ului şi a software-ului de comerţ electronic cu unele aplicaţii şi baze

de date;

- unele produse software de comerţ electronic nu se potrivesc cu unele sisteme hardware şi sisteme de

operare;

- imposibilitatea de a atinge obiectele sau de a „mirosi” online pentru clienţi;

- insuficienţa suportului de service – de exemplu, experţi pentru taxele de comerţ electronic sau

evaluatori de calitate sunt rari, centre de copyright pentru tranzacţiile de comerţ electronic nu există;

- accesul la Internet este încă scump pentru unii potenţiali clienţi;

- în multe domenii de activitate nu sunt suficienţi cumpărători şi ofertanţi pentru a avea operaţii

profitabile de comerţ electronic;

10

Page 11: 101334729 Comert Electronic

În practică, motivele pentru care o companie doreşte să se lanseze în comerţul electronic pe Internet

sunt următoarele:

posibilitatea de a-şi lărgi clientela: pe Internet, orice companie poate avea o prezenţă globală,

beneficiind de clienţi din toată lumea. De exemplu, oricine este conectat la Internet poate vizita

paginile Web ale unei companii, indiferent de localizarea geografică a utilizatorului.

reduceri drastice ale costurilor pentru distribuţie şi servicii pentru clienţi: utilizarea Internet-ului

duce la scăderea semnificativă costurilor, cu toate că prezenţa pe Internet implică unele costuri iniţiale,

care diferă în funcţie de serviciile dorite (e-mail, Web etc.), dar acestea se amortizează relativ repede.

De exemplu, trimiterea prin poştă a unei broşuri de prezentare a produselor implică un cost cu mult

mai mare decât cel al trimiterii broşurii în format electronic prin e-mail sau cel al plasării acesteia pe

un site Web. Un alt avantaj al costurilor mici de distribuţie este posibilitatea de a distribui mult mai

multă informaţie şi actualizarea rapidă a acesteia.

Avantajele menţionate mai sus decurg în principal din caracteristicile tehnice şi economice ale

Internetului (interoperabilitatea, caracterul global, WWW, costurile scăzute de conectare la Internet, uşurinţa

de utilizare a browser-elor Web).

2.2 Conceptul de comert electronic

Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare

(OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii

avand loc offline sau online. Definit mai sugestiv, comerţul electronic reprezintă capacitatea de a realiza

tranzacţii care implică schimbul de bunuri şi servicii între două sau mai multe părţi, folosind instrumente şi

tehnici electronice. Astfel, comertul electronic reprezinta schimbul informatiilor de afaceri prin retele

informatice, fara documente materiale, utilizand EDI (Electronic Data Interchange), mail (posta electronica),

buletine electronice de informare, transferul electronic al fondurilor (Electronic Funds Transfer - EFT) si alte

tehnologii similare.

In anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitara corespunzatoare, a facut popular si termenul

echivalent Electronic Business. Un termen inrudit este E-Trade, care se refera la tranzactiile bursiere

electronice.

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comert electronic poarta

denumirea de tranzactie electronica. In cadrul comertului electronic pot fi tranzactionate bunuri si servicii

digitale, iar locul in care sunt tranzactionate aceste bunuri digitale poarta denumirea de piata electronica (e-

marketspace) – contextul virtual in care cumparatorii si vanzatorii se gasesc unii pe altii si tranzactioneaza

afaceri electronice.

11

Page 12: 101334729 Comert Electronic

Principiile de baza ale afacerilor online sunt aceleasi ca la orice afacere traditionala desfasurata in mediul

economic real. Marea diferenta cu un magazin virtual este ca se poate automatiza o mare parte din procesele

de vanzare si cumparare. Aceasta caracteristica se regaseste doar in comertul online.

In tranzactiile comerciale clasice se disting patru etape diferite:

- informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;

- incheierea contractului comercial;

- vanzarea produsului sau a serviciului;

- plata produsului sau a serviciului.

Intr-un magazin normal exista angajati care sa ajute consumatorul sa cumpere.

Intr-un magazin virtual, angajatul este site-ul in sine. Cu singura diferenta ca acest nou tip de angajat nu se

imbolnaveste, nu isi ia concediu si munceste efectiv 7 zile din 7, 24 de ore pe zi pe parcursul intregului an. Si

mai mult de atat, salariul lui este unul foarte mic.

§3. Categoriile comertului electronic

Comerţul electronic permite participarea atât a persoanelor fizice şi juridice, cât şi a statului sau a

instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti participanţi au luat naştere mai multe categorii de

comerţ electronic.

B2B (business-to-business)

Este un model de comerţ electronic în care toţi participanţii sunt companii sau alte organizaţii. În

România domeniul B2B este o afacere foarte promiţătoare, datorită penetrării Internetului în firme la nivel

înalt. Studii recente arată că în România există mai mult de 1,1 milioane de utilizatori care intră pe Internet de

la locul lor de muncă (inclusiv şcoli şi universităţi), şi peste 42.000 de domenii de nivel înalt sunt înregistrate.

B2C (business-to-consumer)

Este un model de comerţ electronic în care companiile vând la cumpăratori individuali – persoane fizice.

În România, piaţa electronică B2C se află încă într-un stadiu de formare. Consumatorii încă experimentează

online, dar sunt încă multe obstacole ce trebuie să fie învinse înainte de a se schimba comportamentul

clienţilor; aceste probleme sunt legate de crearea securităţii tranzacţiilor, asigurarea protecţiei clienţilor,

mărirea vitezei de transfer în reţea sau chiar asigurarea accesului la Internet. Conform ITU (International

Telecommunication Union) in Romania erau 5,062,500 utilizatori Internet in August 2007, respectiv 23.9%

din populatie.

C2B (consumer-to-business)

Acest model de comerţ electronic se referă la persoanele fizice (consumatori) care utilizează Internetul

pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor şi pentru a căuta vânzători care să liciteze pentru produsele

sau serviciile de care au nevoie.

12

Page 13: 101334729 Comert Electronic

C2C (consumer-to-consumer)

Acest model se referă la consumatorii care vând direct la alţi consumatori. Un exemplu din acest domeniu

care are un succes enorm în întreaga lume este sistemul eBay.

E-government

Această formă de comerţ electronic este întâlnită în următoarele forme: B2G (business to government),

G2B (government to business), G2C (government to consumer). Aici prin "government" se înţelege

administraţia statului respectiv.

B2G (business-to-government)

Guvernele utilizează canale de comerţ electronic pentru creşterea eficienţei operaţiunilor şi îmbunătăţirea

serviciilor oferite cetăţenilor-clienţi. O arie de interes pentru guverne în domeniul afacerilor este intensificarea

utilizării Interentului şi a reţelelor VAN, pentru diseminarea informaţiei, a oportunităţilor, cotaţiilor primite de

la vânzători/furnizori de bunuri şi servicii.

Între anii 1980-1990 câteva guverne inovatoare au început să utilizeze B2G, folosind sistemul dial-up în

transmiterea "bulletin board services" (BBS), care asigură accesul online la cererile curente de informaţii,

oportunităţi, consultanţă. Acestă abordare a implicat din partea beneficiarului serviciilor BBS adaptarea la

aceeaşi tehnologie software pentru a putea utiliza informaţia.

Departamentul de Apărare al Statelor Unite, pentru a atinge o audienţă naţională şi internaţională largă,

şi-a proiectat reţeaua VAN proprie. Această soluţie a cerut ca furnizorii să se aboneze la serviciile reţelelor de

provideri Internet şi să utilizeze capacităţile de comunicare cum ar fi software-ul necesar transmisiilor EDI.

Implicarea administraţiilor statale în comerţul electronic are un efect catalitic pe plan local, în mediul de

afaceri dintr-o anumită ţară. Guvernele, chiar şi în cele mai mari economii de piaţă, constituie cumpărătorii cei

mai mari de bunuri şi servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase critice de cumpărători online, în

vederea sprijinirii apariţiei unei comunităţi de afaceri prin comerţul electronic, solicită o implicare activă din

partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ, ci şi ca participant la comerţul electronic, ca o

sursă ideală de training şi asistenţă tehnică pentru noile firme de e-commerce.

G2B (government-to-business)

Este un model de comerţ electronic în care o instituţie guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii

sau informaţii de la persoanele juridice.

G2C (government-to-consumer)

Acoperă relaţii guvern-cetăţeni la nivel de informare şi prestare servicii publice (exemplu: plata taxelor

online).

3.1 Modele de comert electronic

Comerţul electronic se poate desfăşura graţie diferitelor aplicaţii dezvoltate pe internet. Pot fi identificate

8 tipuri semnificative de comerţ electronic:

• magazin electronic (e-shop);

13

Page 14: 101334729 Comert Electronic

• aprovizionare electronică (eprocurement);

• magazin universal electronic (emall);

• piaţa unui terţ (3rd party marketplace);

• comunităţi virtuale (virtual communities);

• furnizor de servicii cu valoare pentru canale de comerţ electronic;

• platforme de colaborare;

• brokeraj electronic.

3.2 Marile platforme de comert electronic

eBay este in momentul de fata cel mai mare mediu organizat in care utilizatori din toata lumea (persoane

fizice sau companii) pot publica anunturi in legatura cu produse, pot licita pentru alte produse, le pot vinde si

pot incasa banii. eBay are propriul serviciu de plata PayPal, unul din cele mai bune servicii de acest gen din

lume. PayPal este un cont virtual in care poti sa transferi bani (de la unitatile autorizate - banci, Western

Union, card, etc) si din care sa transferi bani. Avantajul mare este cea mai cuprinzatoare "lista neagra" din

lume, ceea ce duce la o foarte mica posibilitate de frauda. Dezavantajul este lipsa unui serviciu de "escrow" -

adica de garantare ca marfa cumparata e intr-adevar cea reala si ca plata se va face 100%. Pe eBay puteti

vinde si cumpara de la banale ace de cusut pana la avioane.

Craigslist este in momentul de fata cel mai mare mediu in care se poate schimba informatie cu scop

comercial. Pornit de un student ca un proiect, ca de altfel multe din marile proiecte web, acest site a ajuns sa

fie vizitat zilnic de zeci de milioane de oameni si a luat locul ziarului de anunturi. Pentru ca doar asta veti gasi

aici - anunturi (spre deosebire de eBay unde puteti viziona produsele). Categoriile principale sunt cele de

interes maxim pentru orice om : Vanzari diverse, Locuri de munca, Servicii, Imobiliare, Relatii personale.

Ordonate foarte bine si segmentate dupa orase si tari, anunturile din acest site ii dau un grad foarte mare de

uzabilitate.

3.3 Comertul electronic - o noua oportunitate de crestere a competitivitatii

Impactul extraordinar al tehnologiilor informaţionale, tot ceea ce este sau devine „e”, îşi pune amprenta

asupra întregii vieţi economice, sociale, culturale, a omenirii şi guvernează practic toată lumea modernă. Într-

o lume dominată de micul „e”, într-o lume care nu conteneşte a vorbii despre e-business (afaceri electronice),

e-commerce (comerţ electronic) este un concept care pune în evidenţă una dintre cele mai importante facilităţi

oferite de reţeaua de Internet: capacitatea de tranzacţionare dincolo de graniţe, de timp şi spaţiu.

Mulţi oameni consideră comerţul electronic ca fiind orice tranzacţie condusă electronic pentru

cumpărarea unor produse. Dar, comerţul electronic are, în sens mai larg, un impact mult mai profund asupra

evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care

susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi,

activităţi postvânzare, servicii către clienţi etc.

14

Page 15: 101334729 Comert Electronic

Principalele caracteristici ale comerţului electronic sunt:

● asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor

● permite accesul la noi segmente de piaţă

● conferă o flexibilitate crescută politicilor comerciale

● determină reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuţie, de promovare

● implică simplificarea procedurilor de tranzacţionare

● contribuie la creşterea competitivităţii la nivel de firmă şi implicit de ţară

● determină creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpărătorilor

● oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii şi de a vedea imediat preţurile reale ale acestora, în

comparaţie cu preţurile mai multor ofertanţi.

În prezent, comerţul electronic a devenit o componentă esenţială a politicilor de dezvoltare economică

promovată de către ţările dezvoltate, în special, dar şi de către cele în dezvoltare, devenind astfel şi o

componentă fundamentală a comerţului internaţional.

Comerţul electronic este cheia competitivităţii întreprinderilor în era informaţională, asigurând accesul la

noi segmente de piaţă, creşterea vitezei de derulare a afacerilor, flexibilitatea ridicată a politicilor comerciale,

reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere şi de publicitate, simplificarea procedurilor etc. Ca urmare

el devine o oportunitate de creştere a competitivităţii atât la nivel micro cât şi macroeconomic.

3.4 Internationalizarea in spatiul virtual al internetului. Comert electronic international

Conform studiului afisat de IBM, la nivelul anului 2006 exista deja un miliard de utilizatori de Internet.

Aceştia nu sunt împărţiţi corespunzător distribuţiei populaţiei pe zonele globului. Distribuţia lor prezintă chiar

o abatere semnificativă faţă de împărţirea populaţiei pe continente. Din această cauză oscilează semnificativ şi

pentru întreprinderi numărul clienţilor potenţiali în regiunile separate ale globului şi nu corespunde numărului

de consumatori de pe piaţa respectivă.

Internetul oferă posibilitatea legării de relaţii de afaceri rapid şi independent de distanţele geografice, a

obţinerii de informaţii şi a realizării de tranzacţii în cadrul economiei mondiale, începând de la comunicarea

mai simplă cu grupele ţintă internaţionale până la vânzarea către consumatori internaţionali. Mai mult,

disponibilitatea pe tot globul a bunurilor şi timpul scurt de acţiune şi reacţie sunt independente de distanţe, iar

costurile sunt relativ reduse. Prin noţiunea de comerţ electronic internaţional se inţelege iniţierea, negocierea

şi/sau încheierea de tranzacţii între subiecţi ai economiei mondiale. Internetul trebuie privit ca unica platformă

electronică a comerţului electronic. Aceasta înseamnă că întreprinderile îşi orientează permanent activităţile

de comerţ electronic susţinute de Internet, consecvent, către iniţierea, negocierea şi/sau încheierea de procese

de schimb a bunurilor.

O particularitate a Internetului o constituie virtualitatea, ceea ce are ca urmare inexistenţa, în sens clasic, a

sus-numitelor limite teritoriale care ar trebui depăşite. Cu atât mai mult în cazul Internetului, este vorba despre

un mediu global, constituit de toată suprafaţa globului. De aceea, depăşirea limitelor teritoriale implică

automat prezenţa pe Internet.

15

Page 16: 101334729 Comert Electronic

O pătrundere tehnică pe Internet nu este condiţia hotărâtoare pentru internaţionalitatea comerţului

electronic. Mai mult, trebuie remarcată diferenţa între comerţul electronic strict naţional, respectiv strict

internaţional în funcţie de scopurile şi forma măsurilor de marketing, precum şi de diversele grupuri ţintă.

Astfel, posibilitatea prezenţei globale pe Internet este un fapt pe jumătate adevărat şi este necesar ca pentru

realizarea unui marketing internaţional pe Internet să fie îndeplinite trei condiţii (pagina de web să fie

cunoscută clienţilor, aceştia să aibă încrederea necesară încheierii unei tranzacţii pe Internet şi în final să fie

luate în calcul şi variabilele ca limbă, valută, nivelul venitului, tendinţele de consum, drepturile şi condiţiile de

concurenţă).

O întreprindere care are în vedere intrarea pe Internet trebuie să aibă o anumită experienţă internaţională

câştigată în domeniu, un anumit know-how internaţional şi o infrastructură corespunzătoare mediului

internaţional. Prezenţa întâmplătoare a unei companii pe Internet nu presupune implicit că, în general,

cumpărătorii internaţionali vor cumpăra de la aceasta.

În altă ordine de idei, luarea în considerare a condiţiilor specifice fiecărei ţări şi a particularităţilor

grupurilor ţintă pare necesară în definirea comerţului electronic internaţional. Prin urmare, se vorbeşte de

comerţ electronic internaţional când se adresează consumatorilor de pe pieţele altor ţări, cu care întradevăr pot

fi încheiate tranzacţii. Forma comerţului electronic poate fi diferenţiată în funcţie de pieţele ţărilor respective

sau standardizată pentru mai multe dintre ele. De asemenea, se poate apela la forme mixte, anume pentru

unele pieţe să fie aplicate forme standardizate, iar pentru altele formele diferenţiate.

3.5 Înselaciunea pe internet

O problemă majoră a pieţelor virtuale este posibilitatea mai mare decât în cazul pieţelor tradiţionale de

manifestare a unor comportamente frauduloase sau înşelătoare, dat fiind caracterul relativ anonim al

participanţilor. Ca urmare, alături de comercianţi oneşti este foarte posibil să opereze falşi vânzători care

înşeală cumpărătorii cu ajutorul unor site-uri atractive, a reclamei agresive, a promisiunii oferirii de produse

“minune” şi a unor reduceri incredibile de preţ, pentru ca în final să nu ofere nici pe departe ceea ce promit

sau să nu livreze nicio marfă. În plus, consumatorii se confruntă şi cu posibilitatea de furt a identităţii, prin

metode din ce în ce mai sofisticate (ex.: phishing). Seriozitatea problemei este indicată de creşterea numărului

de reclamaţiilor primite de la consumatorii înşelaţi. Astfel, în SUA s-au primit peste 685000 plângeri în 2005,

din care 63% au reprezentat fraudă şi 37% furt de identitate.

Înşelăciunea pe Internet este una din cauzele care pot împiedica comerţul electronic să-şi atingă

potenţialul deplin şi, în acelaşi timp, explică de ce tranzacţiile B2C continuă să rămână în urma celor B2B în

cele mai multe state.

Dezvoltarea comerţului electronic depinde şi de soluţionarea problemei mecanismelor de preţ sigure, care

să asigure protejarea datelor personale, siguranţa efectuării transferurilor de bani, costul în raport cu uşurinţa

efectuării operaţiunilor etc.

16

Page 17: 101334729 Comert Electronic

Un studiu din 2002, efectuat sub egida OECD, încă punea în evidenţă îngrijorarea şi reţinerea oamenilor

de a-şi lansa în spaţiul virtual datele personale şi ale instrumentelor de plată (OECD, 2002). În prezent,

mecanismele sunt mai sigure şi se înregistrează o diversificare a gamei instrumentelor de plată online: carduri

de debit (mecanism dominant în tranzacţiile online internaţionale), carduri de credit, e-banking, plăţi prin şi

din contul telefoanelor mobile, sisteme de mediere (ex.: PayPal), bani electronici, microplăţi (pentru transferul

sumelor foarte mici).

Ca urmare, se dezvoltă în prezent o adevărată “industrie” a plăţilor online, unde, alături de actorii

tradiţionali – băncile -, încep să opereze şi noi veniţi, cum sunt societăţile de telecomunicaţii sau firmele

specializate de servicii financiare online.

lor în comerţul electronic va fi limitată la tradiţionalele relaţii de sub-contractori sau pre-contractori. Pentru a

imbunătăţi acest aspect guvernele trebuie să implementeze politici specifice, să identifice segmentele în care

e-commerce are şanse de a fi o sursă de profit în funcţie de specificul economiei naţionale, anume tranzacţii

B2B, B2C, B2G. Ultimii ani au relevat o explozie a utilizării Internetului, ca un canal pentru comerţul global,

care facilitează vânzarea de mărfuri virtuale şi tangibile, de către întreprinderi sau persoane individuale, din

ţări în curs de dezvoltare sau din economii în tranziţie care participă într-un anumit grad la comerţul

electronic.

Capitolul II. ” EXPERIENŢA MONDIALĂ ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

ELECTRONIC”

§1. Internaţionalizarea în spaţiul virtual al internetului. Comerţul electonic internaţional

La nivelul anului 2010 exista deja peste un miliard de utilizatori de Internet . Aceştia nu sunt împărţiţi

corespunzător distribuţiei populaţiei pe zonele globului. Distribuţia lor prezintă chiar o abatere semnificativă

faţă de împărţirea populaţiei pe continente. Din această cauză oscilează semnificativ şi pentru întreprinderi

numărul clienţilor potenţiali în regiunile separate ale globului şi nu corespunde numărului de consumatori de

pe piaţa respectivă.

Internetul oferă posibilitatea legării de relaţii de afaceri rapid şi independent de distanţele geografice, a

obţinerii de informaţii şi a realizării de tranzacţii în cadrul economiei mondiale, începând de la comunicarea

mai simplă cu grupele ţintă internaţionale până la vânzarea către consumatori internaţionali. Mai mult,

disponibilitatea pe tot globul a bunurilor şi timpul scurt de acţiune şi reacţie sunt independente de distanţe, iar

costurile sunt relativ reduse. Prin noţiunea de comerţ electronic internaţional se inţelege iniţierea, negocierea

17

Page 18: 101334729 Comert Electronic

şi/sau încheierea de tranzacţii între subiecţi ai economiei mondiale. Internetul trebuie privit ca unica platformă

electronică a comerţului electronic. Aceasta înseamnă că întreprinderile îşi orientează permanent activităţile

de comerţ electronic susţinute de Internet, consecvent, către iniţierea, negocierea şi/sau încheierea de procese

de schimb a bunurilor.

O particularitate a Internetului o constituie virtualitatea, ceea ce are ca urmare inexistenţa, în sens

clasic, a sus-numitelor limite teritoriale care ar trebui depăşite. Cu atât mai mult în cazul Internetului, este

vorba despre un mediu global, constituit de toată suprafaţa globului. De aceea, depăşirea limitelor teritoriale

implică automat prezenţa pe Internet.

O pătrundere tehnică pe Internet nu este condiţia hotărâtoare pentru internaţionalitatea comerţului

electronic. Mai mult, trebuie remarcată diferenţa între comerţul electronic strict naţional, respectiv strict

internaţional în funcţie de scopurile şi forma măsurilor de marketing, precum şi de diversele grupuri ţintă.

Astfel, posibilitatea prezenţei globale pe Internet este un fapt pe jumătate adevărat şi este necesar ca pentru

realizarea unui marketing internaţional pe Internet să fie îndeplinite trei condiţii (pagina de web să fie

cunoscută clienţilor, aceştia să aibă încrederea necesară încheierii unei tranzacţii pe Internet şi în final să fie

luate în calcul şi variabilele ca limbă, valută, nivelul venitului, tendinţele de consum, drepturile şi condiţiile de

concurenţă).

O întreprindere care are în vedere intrarea pe Internet trebuie să aibă o anumită experienţă

internaţională câştigată în domeniu, un anumit know-how internaţional şi o infrastructură corespunzătoare

mediului internaţional. Prezenţa întâmplătoare a unei companii pe Internet nu presupune implicit că, în

general, cumpărătorii internaţionali vor cumpăra de la aceasta.

În altă ordine de idei, luarea în considerare a condiţiilor specifice fiecărei ţări şi a particularităţilor

grupurilor ţintă pare necesară în definirea comerţului electronic internaţional. Prin urmare, se vorbeşte de

comerţ electronic internaţional când se adresează consumatorilor de pe pieţele altor ţări, cu care întradevăr pot

fi încheiate tranzacţii. Forma comerţului electronic poate fi diferenţiată în funcţie de pieţele ţărilor respective

sau standardizată pentru mai multe dintre ele. De asemenea, se poate apela la forme mixte, anume pentru

unele pieţe să fie aplicate forme standardizate, iar pentru altele formele diferenţiate.

1.1 Societatea informaţionlă – societatea viitorului

Cercetările din ultimele decenii au arătat că informaţia, având ca suport tehnologiile informatice

moderne, a devenit o resursă strategică în dezvoltarea societăţii, resursă deseori mai importantă chiar decât

materiile prime şi energia. Impactul implementării tehnologiilor informatice în diverse domenii ale activităţii

umane este atât de mare, încât se vorbeşte de o nouă fază în evoluţia societăţii – societatea informaţională.

Rezultatele cercetărilor savantului american Marc Porat arată [30, p.12-43] că ponderea forţei de

muncă în sectorul operării cu informaţiile în SUA a depăşit acest indice pentru industrie încă în 1956, care la

timpul său, în 1906, depăşise indicele respectiv pentru agricultură. În baza acestor date, M. Porat conchide că

18

Page 19: 101334729 Comert Electronic

în SUA până în 1906 a existat o economie agrară, în perioada 1906-1956 – industrială, iar începând cu 1956 –

informaţională.

Industria tehnologiilor informaţionale este una din cele mai mari în lume şi ponderea acesteia creşte în

continuare. Rata mondială de dezvoltare a tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) este de 8 %.

Tendinţa în cauză se datorează contribuţiei semnificative a sectorului TI la creşterea economică.

Conform cercetărilor Departamentului Comerţului SUA, industria TI având o pondere de 8,3 % din totalul

economiei SUA a contribuit, începând cu anul 1995, cu 30 % la creşterea economică a SUA. Studiul efectuat

de către Census Bureau al SUA privind impactul informaticii asupra economiei a condus la concluzia despre

evoluţia spre o nouă economie – economia digitală (electronică) [26, p.22-56].

Suportul de infrastructură pentru e-economie şi e-societate în ansamblu îl constituie

reţeleleinformatice. Gradul de dezvoltare şi folosire a acestora poate servi ca indicator important privindstarea

edificării e-societăţii. În ultimii 10-15 ani reţelele informatice se bucură de o folosire din ce în ce mai largă.

Semnificativă în acest sens este comunitatea de reţele Internet.

La 1 iunie 2003 în Internet erau interconectate cca. 250 mln calculatoare, se foloseau de serviciile Internet

peste 680 mln persoane. S-a preconizat că spre sfârşitul anului 2004 numărul „internauţilor” să fie de 940 mln,

ceea ce ar constitui aproape 15 % din populaţie.

Undeva prin 2010, cca. 30 % din populaţia Terei se va folosi de facilităţile Internet. Nu e prea îndepărtat

timpul, când Internet va fi accesibil tuturor cetăţenilor activi de pe Glob. Atunci se va putea afirma despre o

nouă calitate în accesibilitatea reciprocă a „cetăţenilor” planetei Pământ. Depăşirea barierelor lingvistice,

inclusiv prin implementarea unor e-translatoare automate, va amplifica efectul în cauză.

Realizarea acestor programe implică investirea în domeniu a unor resurse financiare considerabile. De

exemplu, investiţiile companiilor din SUA în mijloace informatice (din totalul investiţiilor în echipamente) au

crescut de la 3 % în 1960 la 45 % în 1996. Industriile TI în SUA constituie principala sursă de investiţii în

cercetare-dezvoltare. În 1998 investiţiile în cercetare-dezvoltare a acestor industrii au constituit 1/3 din totalul

investiţiilor în domeniu al firmelor din SUA.

Deosebit de importantă, pentru edificarea Societăţii Informaţionale, este şi pregătirea de specialişti-

informaticieni, instruirea elementară în informatică a populaţiei. De importanţă majoră pentru edificarea

Societăţii Informaţionale sunt şi asemenea aspecte ca: crearea suportului legislativ, motivarea specială (fie şi

temporară) a activităţilor în domeniu ş. a.

1.2 Opinii ale clienţilor privind comerţul electronic

În rezultatul unui sondaj efectuat în SUA, compania NPD a stabilit că circa 90 % din cumpărătorii

online sunt satisfăcuţi, iar 57% - foarte sau extrem de satisfăcuţi de serviciile în cauză. Principala problemă

19

Page 20: 101334729 Comert Electronic

constă în neîncrederea în siguranţa tranzacţiilor. Alte probleme constau în costurile suplimentare cu livrarea

produselor şi insuficienţa bazei legislative în domeniu.

Una din problemele cu dezvoltarea e-afacerilor constă în atragerea clienţilor. Vizitatorii Web preferă

accesarea locaţiilor Web deja cunoscute. Celor mai vizitate 10 locaţii Web din lume le revine 60 % din întreg

traficul de date al utilizatorilor Internet.În SUA primii (după volumul de afaceri) 10 din furnizorii de servicii

Internet au acoperit în 2000 circa 65 % din venitul sumar în domeniu.

De menţionat că metode, tehnologii şi produse program pentru asigurarea securităţii

informaţiilor, a tranzacţiilor de e-afaceri există suficient de bune şi cercetările continuă. Un exemplu elocvent

este folosirea standardului DES, aprobat în SUA în 1977. Dacă pentru spargerea versiunii DES cu chei de 56

biţi, a fost necesară folosirea concomitentă a circa 3000 de calculatoare din Internet timp de aproape 3 luni

(iunie 1997), atunci versiunea acceptată în 1999 cu chei de 128 biţi se caracterizează printr-o complexitate de

3,09·10 ori mai mare [8, pag.2-45]. Chiar dacă s-ar folosi concomitent toate calculatoarele din Internet (~250

mln), pentru spargerea DES cu chei de 128 biţi sunt necesari 3000calc.·3luni - 3,09·10/ (250·10calc.), 11·10

luni . 10 ani.

Însă implementarea metodelor, tehnologiilor şi produselor de asigurare a securităţii informaţiilor, a

tranzacţiilor de i-afaceri lasă încă de dorit. O asemenea stare de lucruri este cauzată de lipsa de informaţii şi

experienţă, iar uneori şi de costurile relativ înalte a produselor şi serviciilor respective.

Dezvoltarea rapidă a e-afacerilor este condiţionată de multitudinea de avantaje pe care acestea le oferă.

De rând cu avantajele comune ale informatizării pentru diverse activităţi şi domenii, i-afacerilor le sunt

caracteristice şi anumite particularităţi.

Deosebit de semnificative sunt avantajele e-comerţului, o bună parte din care interferează cu cele

referitoare la e-afaceri. Este recunoscut faptul că desfăşurarea operaţiunilor de comerţ prin intermediul

ciberspaţiului contribuie la reducerea costurilor aferente tranzacţiilor comerciale, sporeşte eficienţa şi implică

modificări importante în gestiunea afacerilor.

Conform rezultatelor cercetării, în SUA procentul reducerii costurilor aferente procurărilor în

industrie determinată de trecerea de la sistemele tradiţionale de procurări la e-comerţul B2B, variază de la 2 %

pentru cărbune şi 15-25 % pentru produsele din lemn până la 39 % pentru componentele electronice. Aceste

reduceri, se conchide în cercetarea în cauză, reprezintă efectul cumulativ al reducerii costurilor tranzacţiilor şi

sporirii competiţiei dintre furnizori.

În ce priveşte avantajele e-comerţului din punctul de vedere al consumatorilor de produse şi servicii,

se poate afirma că acestea au multe în comun cu cele ce se referă la producători.

Ţinând cont de caracterul bilateral al avantajelor cauzate de desfăşurarea tranzacţiilor comerciale prin

intermediul ciberspaţiului, se poate afirma că dezvoltarea e-comerţului este benefică pentru societate în

general.

20

Page 21: 101334729 Comert Electronic

Este cunoscut că începând cu anul 1995 SUA, ţară lider în aplicarea tehnologiilor informaţionale, a

înregistrat o creştere semnificativă a PIB, o accelerare a creşterii productivităţii în diverse sectoare ale

economiei, o rată mică a şomajului, o rată redusă a inflaţiei, precum şi o diminuare a deficitului fiscal.

Conform rezultatelor cercetării,aceasta se datorează implementării pe larg a mijloacelor informatice.

Rezultatele cercetării (2000) referitor la impactul macroeconomic al e-comerţului B2B în cinci din cele mai

dezvoltate state ale lumii (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie şi Franţa) au arătat că e-comerţul B2B va

contribui cu 50% la creşterea anuală de 5 % a PIB-ului acestor state până în 2010.

Pe lângă multiplele avantaje ale utilizării ciberspaţiului în desfăşurarea activităţilor de e-afaceri, există

şi un şir de constrângeri şi riscuri pe care aceasta le implică pentru producători: creşterea rapidă a

concurenţei pe piaţa de produse şi servicii şi, respectiv, majorarea cheltuielilor cu menţinerea competitivităţii

lor; riscul de apelare la un sistem de plăţi nesigur; riscul de aplicare a unei strategii nereuşite de utilizare a e-

comerţului etc. De asemenea, ca şi la orice tehnologie nouă, implementarea e-afacerilor se confruntă şi cu

anumite dificultăţi.

De menţionat că gravitatea dificultăţilor cu implementarea şi folosirea e-afacerilor este cu atât mai

mare cu cât este mai slabă economic ţara, firma etc. Deşi pot fi şi cazuri ieşite din comun. De asemenea, dacă

în ţările economic dezvoltate lucrurile se pot dezvolta relativ bine şi de la sine prin eforturile şi cooperarea

unităţilor economice prospere, atunci pentru ţările slabe economic se cere o susţinere orientată din partea

statului, determinarea priorităţilor, eşalonarea şi monitorizarea respectivă a lucrărilor.

Multe ţări, în primul rând cele dezvoltate economic, duc o politică de stat activă privind e-afacerile.

Au creat comisii sau grupuri de lucru şi centre de cercetare speciale privind e-afacerile nu numai aşa ţări ca

SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, dar şi ţări în curs de dezvoltare cum sunt: Peru (1998), Cuba (1999),

Philipines (1999) ş.a.

§2. Implementarea e-comerţului în Republica Moldova. Gradul de asigurare a

condiţiilor necesare

Infrastructura informatică şi folosire Internet. Unele informaţii privind infrastructura informatică şi

utilizarea Internet în R. Moldova sunt prezentate în Anexa 5. Datele din acest tabel arată că dotarea cu

calculatoare personale în R. Moldova (10,3 PC la 100 locuitori) este de 7,38 de ori mai joasă decât în SUA

(76,2 PC la 100 locuitori), de 4,74 ori mai joasă decât în Estonia (48,9 PC la 100 locuitori), de 1,09 ori mai

joasă decât în România (11,3 PC la 100 locuitori) şi de 5,6 ori mai joasă decât în mediu în plan global (10 PC

la 100 locuitori).

Folosirea Internet în RM este practicată de 21,2 % din populaţie (pentru comparaţie: în România –

20,8 %, în Rusia – 15,2%, în Estonia – 51,9 %, în SUA - 63 %). Şi mai slabă este starea de lucruri dacă de luat

în consideraţie durata de lucru a utilizatorilor în Internet.

21

Page 22: 101334729 Comert Electronic

Conform rezultatelor UIT, în anul 2006 după nivelul de utilizare a Internetului Republica Moldova se

plasează pe locul 74 (79 in 2005) din 211 (2006 in 2005) ţări ale lumii, deţinînd în Europa locul 34 (38 in

2005)

2.1Practicarea e-comerţului. În formele de date statistice primare domeniul nu este evidenţiat aparte, ceea

ce face dificilă analiza stării de lucruri privind practicarea i-afacerilor în R. Moldova. Analiza poate fi

efectuată doar în baza unor cercetări speciale şi, indirect, folosind unele date statistice oficiale tangenţiale. O

asemenea analiză necesită eforturi considerabile şi în condiţiile existente nu va îmbunătăţi considerabil

rezultatele unei analize de ordin mai general, deoarece din start este clar că starea de lucruri în domeniu este,

practic, în faza de evoluţie.

De aceea în această secţiune sunt prezentate unele informaţii de ordin relativ general. La activităţile de e-

comerţ practicate în RM se referă:

• transferurile financiare electronice interbancare;

• plăţile electronice - achitarea de plăţi pentru produse şi servicii folosind cartelele bancare (cardurile) şi

terminale electronice de comerţ - POS (point of sales) instalate în magazinele mari şi la unele unităţi

economice de alte genuri;

• eliberarea automată de bani în numerar folosind cartelele bancare şi bancomatele -

automate de eliberare a numerarului (ATM);

• informarea online privind starea conturilor bancare ale clienţilor;

• transferul de pe un cont pe altul prin intermediul accountuluio utilizatorului;

• cardurile cu microcipuri;

• reclamă online de produse şi servicii folosind tehnologiile Web ş.a.;

• accesul utilizatorilor din republică la locaţiile Web ce practică e-comerţul din Internet-ul global;

• posibilitatea de e-comerţ pentru utilizatorii din R. Moldova, folosind accesul telefonic implementat în acest

scop în unele ţări (de exemplu, SUA, Japonia, Marea Britanie). Această cale este folosită, de obicei pentru

procurarea de produse program, cărţi, echipamente electronice ş. a.

Folosirea reţelelor informatice pentru medierea afacerilor în R. Moldova a demarat, mai întâi, în sistemul

bancar. Este ceva şi firesc, deoarece efectuarea activităţilor de e-comerţ necesită, de regulă, şi achitarea de

plăţi online. Asemenea plăţi se efectuează prin intermediul sistemelor de plăţi electronice, gestionate, de

regulă, în cadrul sistemului bancar.

22

Page 23: 101334729 Comert Electronic

2.2 Rolul deosebit al e-comerţului pentru R. Moldova. Una din cauzele principale ale

decăderii economiei naţionale a republicii în ultimul deceniu constă în ruperea relaţiilor de realizare a

produselor industriale şi agricole. Aceasta se referă nu numai la relaţiile internaţionale, dar şi la cele din

interiorul ţării, deşi în mai mică măsură. În foarte multe cazuri s-au înrăutăţit condiţiile de întâlnire a cererii şi

ofertei de produse şi servicii cauzate şi de deficitul de informaţii. Prin diminuarea influenţei factorului

geografic, asigurarea publicităţii produselor şi serviciilor (cu cheltuieli mult mai joase decât prin modalităţi

tradiţionale), folosirea i-afacerilor ar accelera restabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de realizare a produselor

industriale şi agricole.

E-comerţul ar putea constitui unul din factorii principali de promovare a comerţului exterior şi

dezvoltare a formelor moderne de comerţ în cadrul republicii, diminuând astfel decăderea, iar apoi şi

susţinând semnificativ creşterea economiei naţionale.

R. Moldova ar putea profita de pe urma utilizării posibilităţilor oferite de i-afaceri prin valorificarea

avantajelor comparative, inutilizabile în cadrul „vechii economii”. E-comerţul oferăîntreprinderilor mici şi

mijlocii oportunitatea de a accesa pieţele internaţionale, anterior dificil depenetrat din cauza costurilor

tranzacţionale sporite, deseori a distanţelor relativ mari şi multitudiniide bariere tarifare şi netarifare.

Acum serviciile laborioase pot fi prestate online, oferind astfel noi oportunităţi de creştere economică

îndeosebi statelor cu braţe de muncă ieftine cum este Republica Moldova.

.

2.3 Existenţa site-urilor web cu posibilităţi de comandă şi procurare a bunurilor şi serviciilor online

Evoluţia tehnologiilor informaţionale, în calitate de proces strâns legat de conţinutul necesităţilor

economico-sociale ale întregii comunităţii, a determinat apariţia unui nou tip de servicii în spaţiul web, şi

anume, cel legat de efectuarea de tranzacţii online. În viaţa cotidiană componenta tranzacţională este întâlnită

în majoritate domeniilor de activitate fapt ce a contribuit în mare măsură la transpunerea acesteia pe Internet.

Având la bază principiile orientate spre maximizarea nivelului de satisfacere a consumatorilor de servicii şi

minimizarea costurilor implicate în prestarea acestor servicii, dar şi un cadrul legal benefic, procurare de

bunuri şi servicii în regim online a căpătat într-o perioadă relativ scurtă o răspândire destul de largă.

Există, totuşi, câteva site-uri din categoria pieţei virtuale care fac excepţie. Din rândul instituţiilor pieţei

virtuale au fost identificate 6 care efectuează tranzacţii online parţiale. Acestea sunt prezentate în tabelul de

mai jos.

23

Page 24: 101334729 Comert Electronic

Tabelul 2.1 Instituţii care efectuează tranzacţii online

Nr. Denumirea instituţiei Adresa în Internet

1 CD Riscom http://cd.riscom.com

2 Ergolemn http://www.mobila.md/

3 Hotels.md http://www.hotels.md/

4 Online Shopping http://www.shoponline.md/

5 Multievo http://www.multievo.md/

6 AcasaShop http://www.acasashop.md/

§3. Eficiența și fucționarea comerțului electronic

Comerţul electronic serveşte ca un „egalizator”, permiţând întreprinderilor noi, întreprinderilor mici

sau mijlocii să ajungă în piaţă globală. Cu toate acestea, trebuie avut în ve dere faptul că fără ostrategie adec

vată de e-business, comerţul electronic poate face discriminare împotriva întreprinderilor mici şi mijlocii,

deoarece va scoate în evidenţă informaţii proprietare/secrete referitoare la structura preţului. Un plan de e -

business bun nu va ignora valorile vechii economii, nefuncţionare a „dotcom”-ului fiind dovada acesteia.

Comerţul electronic face posibilă „personalizare a de masă”. Aplicaţiile de comerţ electronic din această arie

cuprind sisteme de comenzi uşor de utilizat c are permit clienţilor să aleagă şi să cumpere produse în f uncţie

de specificaţii personale şi unice. De e xemplu, o companie producătoare de auto vehicule cu o strategie e -

ommerce va permite ca prin ordinele online să se construiască o maşină conform specificaţiilor

consumatorilor. Acest lucru po ate fi mai eficient dac ă procesul de fabricaţie este avansat şi integrat în

sistemul de come nzi date de clienţi. Comerţul electronic permite „producţia de reţea” – acest lucru se referă la

§4 E-Marketing

Marketingul este o operaţiune critică şi în acelaşi timp complexă a afacerii, care are ca simplu scop

maximizarea ve niturilor şi susţinerea operaţiunilor. Cu un asemenea scop lar g, marketingul integrează o

mulţime de procese, tehnologii şi strategii de afaceri. Internetul este unul din multele instrumente care pot fi

aplicate în mar keting, iar afacerile în creştere încorporează această mare reţea în strategiile de marketing

business-to-business. Utilizarea Internetului ca un instrument de marketing orientat c ătre consummator este

din ce în ce mai utilizată şi a fost acceptată ca instrument standard de marketing de către cea mai mare parte a

comunităţii de afaceri. În acelaşi timp, web-ul, e-mail-ul,

grupurile de dialog etc. sunt instrumente larg utilizate de programele de afaceri business-to-business. Dacă

este înţeles în mod corespunzător, Internetul po ate fi utilizat ca şi un complement al pr acticilor de marketing

existente, extinzând operaţiunile şi creând în acelaşi timp noi o portunităţi. Cheia mar ketingului de succes pe

24

Page 25: 101334729 Comert Electronic

Internet este aplicarea în modalităţi ino vative a puterilor acestui mediu în combinaţie cu practicile tradiţionale

de mar keting.

În mod tradiţional, cei patru „P ” ai marketingului (preţ, produs , piaţă şi promo vare) au fost

consideraţi ca fiind baza marketingului firmei. Utilizarea web-ului ca instrument de mar keting B2B sau B2C

aduce, pe lângă aceşti patru piloni, un al cincilea, persoanele.

Cea mai mare parte a marketingului pe Internet este similară marketingului tradiţional. Fie c ă este

bazat pe Internet, fie că este tradiţional, fiecare operaţiune de mar keting adresează cele cinci constante de mar

keting:

- Persoanele: cine sunt consumatorii ţintă? Companii precum Neilson, Forrester şi alţii, fac

numeroase studii în privinţa constantelor demografice pe Internet;

- Preţul: ce politici de preţ şi de plată acceptă consumatorii cu venituri suficiente? Dezvoltare a

tehnologiilor Internet ajută companiile să-şi reducă o parte din costuri, rezultând de aici preţuri

mai mici. În timp cenumărul de fur nizori ai unei firme a scăzut în gener al în ultimii ani,

deoarece companiile se angaje ază în marketingul relaţiilor care conduce la contracte pe termen

lung c u un număr mic e f urnizori, e xistă un trend între companiile care utilizează we b-ul în

creşterea număr ului de furnizori, mai ales în externalizarea unui număr de ser vicii

neproductive ;

- Produsul: Care sunt produsele care întâlnesc aşteptările consumatorilor? În timp ce service-ul

este o componentă importantă a produs ului unei companii, web-ul permite firmei să ofere

informaţii mai bune, ser vicii mai bune şi, deci, un produs mai bun. Există de asemene a

companii al căror produs este îns uşi site-ul web al companiei;

- Piaţa: unde va opera af acerea (locaţie fizică/geografică sau virtuală). Internetul poate fi utilizat

de către af aceri sub forma unui c anal de distribuţie, permiţând vânzări directe către

consumatori. Lanţul de apro vizionare este scurtat deoarece firmele pot să conduc ă tranzacţii

directe între furnizori şi utilizatorii finale, fără amestecul intermediarilor, la ora actuală toate

companiile mari având site -uri care permit acest lucru;

- Promovarea: ce formă de promo vare va ajunge la cons umatori (publicitate, broşuri, agenţi de

vânzare, suport-clienţi etc.)? Cele mai multe companii care deţin un site we b îl utilizează

pentru simpla promo varea a produselor. Aceste companii ar pute a achiziţiona „publicitate prin

banner-e” pe alte site-uri we b pentru a atr age tr afic către propriul site. Utilizarea

promoţională a we b-ului cuprinde de asemenea atragerea atenţiei media as upr a unei utilizări

no vatoare a Internet-ului de către o companie. Planul de mar keting este strategia de bază care

defineşte cele cinci constante de mai sus şi scoate în e videnţă cu se integrează diferitele

25

Page 26: 101334729 Comert Electronic

Bibliografie

1. Anderton,A., Economics, Causeway Press, Oxford, 1991.

2. Art. 2, Proiect de lege privind comerţul electronic

3. Bibere,C.C., „Transferuri bancare prin Internet”; Sesiunea de comunicări ştiinţifice 26-27

aprilie 2002,„Symposia Professorum”, Seria Economie, Chişinău, 2002.

4. http://www.statistica.md

5.http:// www.bnm.md

6.http:// www.lex.md

7. http:// www.molddata.md

8. http:// www.infocom.md

9. http:// www.mdi.gov.md

26

Page 27: 101334729 Comert Electronic

INSTITUŢII ALE PIEŢEI VIRTUALE anexa 6

n/o Denumirea Site Acces1. Anunturi on-line http://www.999.md da2. Anunturi on-line http://www.555.md da3. Makler on-line http://www.makler.md da4. Locuri de munca on-line http://www.joblist.md da5. Locuri de munca on-line http://moldovajob.ournet.md da

6. Camib. Suport Informational si Servicii Marketing http//www.camib.com da

7. Federaţia Naţională Agroinform www.agravista.md da8. Banca de Economii www.bem.md da9. Euro Credit Bank http://www.telebank.md da10. Studioul on-line http: //ournet. md/~studio da11. Comercializare automobile şi servicii auto http://www.drive.md da

12. MDinto.biz - Portalul Businessului in Moldova http://www.mdinto.biz da

27


Recommended