CURS SEMIOLOGIE CURS SEMIOLOGIE

PARTEA GENERALAPARTEA GENERALA

SEMIOLOGIESEMIOLOGIE

semeion – semnsemeion – semn

logos – ştiinţă, discurslogos – ştiinţă, discurs

Semiologia este piatra fundamentală a diagnosticului ce Semiologia este piatra fundamentală a diagnosticului ce poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orientează, a poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orientează, a datelor clinice care fundamentează şi a datelor de datelor clinice care fundamentează şi a datelor de laborator care-l confirmă.laborator care-l confirmă.

Semiologia – interpretarea semnelor diferitelor boli cu Semiologia – interpretarea semnelor diferitelor boli cu scopul de a diagnostica cât maiscopul de a diagnostica cât mai corect şi mai repede.corect şi mai repede.

Semiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame la Semiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame la care se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să care se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să fie ţintite pentru susţinerea dgfie ţintite pentru susţinerea dg..

SimptomeleSimptomele - au caracter subiectiv, fiind relatate de - au caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav , sunt variabile de la cazbolnav , sunt variabile de la caz la caz, după modul de la caz, după modul de percepţie şi nu întotdeauna au o traducere percepţie şi nu întotdeauna au o traducere obiectivobiectivaa( febră, cefalee, insomnie, astenie, sughiţ, ( febră, cefalee, insomnie, astenie, sughiţ, dispnee etc)dispnee etc)

SemneleSemnele – manifestări obiective produse de boală, – manifestări obiective produse de boală, observate de bolnav şi completate de medic prin observate de bolnav şi completate de medic prin propriile simţuri (de ex. suflu, ral, matitate etc)propriile simţuri (de ex. suflu, ral, matitate etc)

Sindromul Sindromul – – grup de simptome şi semne care grup de simptome şi semne care exprimă o stare patologică, care au mecanism exprimă o stare patologică, care au mecanism fiziopatologic comun; permit prin sumarea lor fiziopatologic comun; permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare sau orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare sau confirmare se fac investigaţiile complementare cât mai confirmare se fac investigaţiile complementare cât mai posibil ţintite. Concluzia care rezultă din analiza posibil ţintite. Concluzia care rezultă din analiza simptomelor, a semnelor şi confirmarea prin analize ne simptomelor, a semnelor şi confirmarea prin analize ne îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom.îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom.

SănătateaSănătatea – este definită de OMS ca „ acea stare de complet – este definită de OMS ca „ acea stare de complet bine fizic, mental şi social şi nu constă numai din absenţa bolii bine fizic, mental şi social şi nu constă numai din absenţa bolii sau infirmităţii”sau infirmităţii”

BoalaBoala este definită în mod diferit dar după Dicţionarul medical este definită în mod diferit dar după Dicţionarul medical român reprezintă: „ deviere de la starea de sănătate din cauza român reprezintă: „ deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale mediului intern sau ale acţiunii unor agenţi unor modificări ale mediului intern sau ale acţiunii unor agenţi din mediul extern” sau „ este o deviaţie sau o abatere de la din mediul extern” sau „ este o deviaţie sau o abatere de la normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şi normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şi activităţii sociale”.activităţii sociale”.

Boala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul Boala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul căreia pacientul îşi reia activitatea normală.căreia pacientul îşi reia activitatea normală.

Boala cronică – o boală de lungă durată care generează Boala cronică – o boală de lungă durată care generează incapacitatea permanentă, parţială sau totală, este o alterare incapacitatea permanentă, parţială sau totală, este o alterare organică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi modifice organică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi modifice modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp.modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp.

FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂFOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂFoaia de observaţie clinică (FO), reprezintă un act cu triplă Foaia de observaţie clinică (FO), reprezintă un act cu triplă

semnificaţie: document medical şi ştiinţific, medico-judiciar şi semnificaţie: document medical şi ştiinţific, medico-judiciar şi

contabil.contabil. FO document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale FO document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale

pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, şi dg. de externare, pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, şi dg. de externare, ziua şi ora internării precum şi datele de la externare.ziua şi ora internării precum şi datele de la externare.

FO cuprinde cinci părţi:FO cuprinde cinci părţi: Partea 1- datele personale ale pacientuluiPartea 1- datele personale ale pacientului Partea II – anamnezaPartea II – anamneza Partea III – examenul obiectiv la internarePartea III – examenul obiectiv la internare Partea IV – foaia de evoluţie şi tratamentPartea IV – foaia de evoluţie şi tratament

Partea V – epicrizaPartea V – epicriza

Partea 1Partea 1 – datele personale ale pacientului –cuprind date de – datele personale ale pacientului –cuprind date de identificare ale pacientului: nume, vârsta, sex, adresa şi număr de identificare ale pacientului: nume, vârsta, sex, adresa şi număr de telefon, grup sanguin, stare civilă, locul de muncă şi ocupaţia, telefon, grup sanguin, stare civilă, locul de muncă şi ocupaţia, data şi ora internării, dg. de trimitere şi dg. la internare.data şi ora internării, dg. de trimitere şi dg. la internare.

Vârsta Vârsta – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând de ea.de ea.

în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina, în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsivă), boli congenitale, rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsivă), boli congenitale, rahitismul etcrahitismul etc

în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei, în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei, reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acută, cardita reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acută, cardita reumatismală; hepatita acută virală, tuberculoza pulmonară, boli reumatismală; hepatita acută virală, tuberculoza pulmonară, boli hormonale legate de pubertatehormonale legate de pubertate

adulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din adulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţa copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţa cardiacă), boli congenitale-hipertensiunea arterială esenţială, anemii cardiacă), boli congenitale-hipertensiunea arterială esenţială, anemii hemolitice, ulcerul gastro-duodenal; boli câştigate prin anumite hemolitice, ulcerul gastro-duodenal; boli câştigate prin anumite obiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet obiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemică acută şi cronică, zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemică acută şi cronică, hepatite acute virale sau cronice, boli venerice, HIV, hemopatii hepatite acute virale sau cronice, boli venerice, HIV, hemopatii maligne, cancer etcmaligne, cancer etc

vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză, vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză, lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări, degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări, infarctul miocardic, boala Alzheimer infarctul miocardic, boala Alzheimer

SexulSexul Femeile Femeile – au aspecte fiziologice legate de menarhă, graviditate şi – au aspecte fiziologice legate de menarhă, graviditate şi

menopauză, precum şi boli specifice lor: metroanexite, fibrom menopauză, precum şi boli specifice lor: metroanexite, fibrom uterin, chiste ovariene, cancerul de col şi corp uterin.uterin, chiste ovariene, cancerul de col şi corp uterin.

mai frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiaza mai frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiaza biliară, colitele, infecţiile urinare, hipertiroidismul, tromboflebitele, biliară, colitele, infecţiile urinare, hipertiroidismul, tromboflebitele, lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, cancerul mamar lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, cancerul mamar

Bărbaţii Bărbaţii –: orhiepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul –: orhiepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul testicular; hemofiliiletesticular; hemofiliile

- mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa aortică, infarctul - mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa aortică, infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic, bronşiectazia, ulcerul duodenal, miocardic, cordul pulmonar cronic, bronşiectazia, ulcerul duodenal, guta, cancerul bronho-pulmonar, spondilita anchilozantă, guta, cancerul bronho-pulmonar, spondilita anchilozantă, trombangeita obliterantă etctrombangeita obliterantă etc

Domiciliul şi locul naşteriiDomiciliul şi locul naşterii – pot uneori furniza date despre anumite – pot uneori furniza date despre anumite zone geografice cu patologii specifice.zone geografice cu patologii specifice.

Guşa endemică sau distrofia endemică tireopată – apare în Guşa endemică sau distrofia endemică tireopată – apare în anumite zone cu conţinut scăzut de iod (Mţii Apuseni, Maramureş); anumite zone cu conţinut scăzut de iod (Mţii Apuseni, Maramureş);

Nefropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială Nefropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială care apare mai ales în zona Dunării, la graniţa cu Bulgaria şi Serbia care apare mai ales în zona Dunării, la graniţa cu Bulgaria şi Serbia (MH, DJ, CS)(MH, DJ, CS)

Talasemiile – anemii hemolitice congenitale care apar mai ales Talasemiile – anemii hemolitice congenitale care apar mai ales în Dobrogea, Delta Dunării şi frecvent în Greciaîn Dobrogea, Delta Dunării şi frecvent în Grecia

Malaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase, unde era Malaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase, unde era prezent ţânţarul anofel, actual eradicat în România dar boala este prezent ţânţarul anofel, actual eradicat în România dar boala este prezentă frecvent în ţările Africiiprezentă frecvent în ţările Africii

Ocupaţia şi locul de muncăOcupaţia şi locul de muncă – oferă date importante mai ales în – oferă date importante mai ales în cazul unor boli profesionale: minerii (silicoza, antracoza, silico-cazul unor boli profesionale: minerii (silicoza, antracoza, silico-tuberculoza), muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare, tuberculoza), muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare, din inds. solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.din inds. solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.

Partea A II APartea A II AANAMNEZAANAMNEZA

1.1. MOTIVELE INTERNĂRIIMOTIVELE INTERNĂRII::

– – cuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate preciza cuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate preciza

pacientulpacientul --Ex. – dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort – ne Ex. – dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort – ne

orientează spre o boală cardiacă; tuse productivă, junghi orientează spre o boală cardiacă; tuse productivă, junghi toracic, febră – spre o infecţie pulmonară; disurie, dureri toracic, febră – spre o infecţie pulmonară; disurie, dureri lombare, frisoane, febră, urini tulburi– spre o infecţie urinară.lombare, frisoane, febră, urini tulburi– spre o infecţie urinară.

2. 2. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALEANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE boli care au transmitere ereditară cum ar fi: microsferocitoza boli care au transmitere ereditară cum ar fi: microsferocitoza

ereditară şi alte anemii hemolitice, hemofilia la rudele de sex ereditară şi alte anemii hemolitice, hemofilia la rudele de sex masculin din partea mamei dar şi a tatălui, guta, diabetul insipid, masculin din partea mamei dar şi a tatălui, guta, diabetul insipid, rinichiul polichistic, sifilisul, infecţia cu HIV rinichiul polichistic, sifilisul, infecţia cu HIV

predispoziţie ereditară cum ar fi: HTA esenţială, litiaza biliară, predispoziţie ereditară cum ar fi: HTA esenţială, litiaza biliară, diabetul zaharat tip II, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia, diabetul zaharat tip II, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia, schizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemică etc.schizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemică etc.

3.3.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: Vârsta debutului ciclului menstrual - menarha, periodicitatea Vârsta debutului ciclului menstrual - menarha, periodicitatea

ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numărul de sarcini, ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numărul de sarcini, avorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. De asemenea avorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. De asemenea este importantă vârsta de instalare a menopauzei cu toate tulburările este importantă vârsta de instalare a menopauzei cu toate tulburările ei care pot determina apariţia unor alte boli: HTA, boli endocrine, ei care pot determina apariţia unor alte boli: HTA, boli endocrine, osteoporoza, boli psihice, cancerul mamar sau uterin etc.osteoporoza, boli psihice, cancerul mamar sau uterin etc.

La bărbaţi este importantă aflarea momentului instalării pubertăţii şi La bărbaţi este importantă aflarea momentului instalării pubertăţii şi tulburările apărute.tulburările apărute.

4. 4. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALEANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie şi până în momentul bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie şi până în momentul

internării mai ales cele corelate cu motivele internăriiinternării mai ales cele corelate cu motivele internării Unele boli anterioare pot avea urmări în timpUnele boli anterioare pot avea urmări în timp::scarlatina sau infecţia scarlatina sau infecţia

streptococică (angine) poate determina GNA sau RPA cu cardită streptococică (angine) poate determina GNA sau RPA cu cardită reumatismală, valvulopatii, insuficienţă cardiacăreumatismală, valvulopatii, insuficienţă cardiacă

Hepatitele virale cu virus B şi C pot avea ca şi cauză diverse Hepatitele virale cu virus B şi C pot avea ca şi cauză diverse tratamente anterioare injectabile, transfuzii în antecedente.tratamente anterioare injectabile, transfuzii în antecedente.

Sunt importante intervenţiile chirurgicale, traumatismele, Sunt importante intervenţiile chirurgicale, traumatismele, intoxicaţiile, tratamente medicamentoase mai îndelungate, iradieri intoxicaţiile, tratamente medicamentoase mai îndelungate, iradieri terapeutice.terapeutice.

5. 5. CONDIŢIILE DE VIAŢĂCONDIŢIILE DE VIAŢĂ Factorii de mediu, de la domiciliu şi de la locul de muncă pot constitui Factorii de mediu, de la domiciliu şi de la locul de muncă pot constitui

elemente de risc pentru apariţia şi agravarea unor bolielemente de risc pentru apariţia şi agravarea unor boli Locuinta, alimentatia, consumul de toxice, fumatul,abuzul de Locuinta, alimentatia, consumul de toxice, fumatul,abuzul de

medicamente, alimentatia dezorganizata, excesul de glucide, lipide, medicamente, alimentatia dezorganizata, excesul de glucide, lipide, etcetc

6.CONDIŢIILE DE MUNCĂ: Cele mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt: mineritul,

morăritul, industria de prelucrare a produşilor de benzină, a diluanţilor, etc. Un factor nociv şi recunoscut tot mai mult în ultimul

deceniu este stressul.7. ISTORICUL BOLII:: Este important de precizat modul insidios sau brusc de debut, cauze Este important de precizat modul insidios sau brusc de debut, cauze

determinante ale apariţiei lor, caracterul simptomelor cu sau fără determinante ale apariţiei lor, caracterul simptomelor cu sau fără tratament, evoluţia lor în timp. Un inconvenient este modul diferit de tratament, evoluţia lor în timp. Un inconvenient este modul diferit de percepţie a durerii de către pacient, unii minimalizând durerea iar alţii percepţie a durerii de către pacient, unii minimalizând durerea iar alţii exagerând-o. Este important de a evidenţia pentru durere locul, exagerând-o. Este important de a evidenţia pentru durere locul, intensitatea, iradierea, evoluţia cu sau fără tratament, apariţia de intensitatea, iradierea, evoluţia cu sau fără tratament, apariţia de semne de asocieresemne de asociere

EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIV

INSPECŢIAINSPECŢIA – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe toată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibiletoată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibile . . Inspecţia se va Inspecţia se va începe cu extremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membrele începe cu extremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membrele superioare, abdomen şi membrele inferioare. superioare, abdomen şi membrele inferioare.

Este imperios necesar de a efectua examenul în poziţie statică şi apoi Este imperios necesar de a efectua examenul în poziţie statică şi apoi în mişcareîn mişcare

PALPAREAPALPAREA--decelează modificările superficiale sau mai profunde decelează modificările superficiale sau mai profunde produse de boală şi se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor sau produse de boală şi se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor sau a mâinii.Toate modificările decelate vor fi descrise prin localizarea a mâinii.Toate modificările decelate vor fi descrise prin localizarea lor în raport cu regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma, lor în raport cu regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma, conturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şi conturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şi mobilitatea lor.mobilitatea lor.

PERCUŢIA -se face digito-digital, prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul mijlociu al mâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.

poate fi: - superficială, când explorează zone până la 3-5m.adâncime, - profundă, când explorează la o adâncime de 7 cm Sunetul mat (matitatea) este dată de prezenţa unor ţesuturi sau organe

fără conţinut aerian, cum ar fi masa musculară, ficat, splină sau de un proces patologic dens, cum ar fi o colecţie de lichid sau o tumoră.

Sonoritatea – este sunetul evidenţiat prin percuţia zonei plămânilor, fiind dată de conţinutul aerian normal al alveolelor pulmonare.

Timpanismul – este o varietate de sonoritate dar mai intens, de tip muzical, dat de un conţinut aerian în spaţii închise, cu pereţi regulaţi, cum ar fi stomacul, intestinele (fiziologic) sau în cavernele pulmonare, patologic.

Hipersonoritatea – are caractere intermediare între sonoritate şi timpanism şi e dată de prezenţa unei cantităţi crescute de aer în organe normal sonore. Un ex. ar fi emfizemul pulmonar

Submatitatea – este un sunet intermediar între sonor şi mat, dat de diminuarea conţinutului aerian faţă de situaţia normală (lichid în cavitatea pleurală dar în cantitate mică).

ASCULTAŢIAASCULTAŢIA este metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice la este metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice la

nivelul organelor. nivelul organelor. Prin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcările Prin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcările

respiratorii, de activitatea cordului, de mişcările intestinalerespiratorii, de activitatea cordului, de mişcările intestinale

EXAMENUL OBIECTIV GENERALEXAMENUL OBIECTIV GENERAL

STAREA PSIHICĂSTAREA PSIHICĂ

Se apreciază în timpul efectuării anamnezei, prin conversaţia cu bolnavul, când se poate Se apreciază în timpul efectuării anamnezei, prin conversaţia cu bolnavul, când se poate observa comportamentul pacientului.observa comportamentul pacientului.

TULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂTULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂ

Conştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiuConştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiu Somnolenţa(torpoarea)Somnolenţa(torpoarea) – bolnavul este moleşit, vorbeşte cu greutate şi de obicei – bolnavul este moleşit, vorbeşte cu greutate şi de obicei

este febril sau surmenat.este febril sau surmenat. ObnubilareaObnubilarea – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare în – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare în

stări grave, în intoxicaţii şi infecţii grave, în encefalopatii de diverse etiologii: stări grave, în intoxicaţii şi infecţii grave, în encefalopatii de diverse etiologii: hepatice, hipertensive, etc.hepatice, hipertensive, etc.

StupoareaStupoarea – este o tulburare gravă a conştiinţei, cu dezorientare temporo-spaţială – este o tulburare gravă a conştiinţei, cu dezorientare temporo-spaţială evidentă, amnezie – pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale, în evidentă, amnezie – pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale, în encefalopatii sau în stări toxice grave.encefalopatii sau în stări toxice grave.

Pierderea cunoştiinţeiPierderea cunoştiinţei – se întâlneşte în trei situaţii diferite: – se întâlneşte în trei situaţii diferite: --lipotimia sau leşinullipotimia sau leşinul --sincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţeisincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţei --coma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timp coma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timp

care apare în situaţii grave: diabet zaharat complicat cu acidocetoză, insuficienţa care apare în situaţii grave: diabet zaharat complicat cu acidocetoză, insuficienţa renală în stadiul de uremie, insuficienţa hepatică, etc.renală în stadiul de uremie, insuficienţa hepatică, etc.

TULBURĂRI DE MEMORIETULBURĂRI DE MEMORIE Scăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la Scăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la

astenici sau surmenaţi.astenici sau surmenaţi. Pierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de Pierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de

traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.

TULBURĂRI DE GÂNDIRETULBURĂRI DE GÂNDIRE Bradipsihia – gândirea întârziată – apare în hipotiroidism sau în stări Bradipsihia – gândirea întârziată – apare în hipotiroidism sau în stări

depresive.depresive. Obsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientul Obsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientul

nu se poatenu se poate debarasa, deşi este conştient că situaţia nu este normală. Ea apare în debarasa, deşi este conştient că situaţia nu este normală. Ea apare în

cazul unor astenii severe psihice sau poate fi un simptom al cazul unor astenii severe psihice sau poate fi un simptom al schizofreniei.schizofreniei.

Delirul – este un complex de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi Delirul – este un complex de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi apare în intoxicaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale, apare în intoxicaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale, boli psihice sau infecţii grave.boli psihice sau infecţii grave.

TULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI DE PERCEPŢIETULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI DE PERCEPŢIE pot fi de tipul halucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar pot fi de tipul halucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar

sunt percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile. Ele pot fi prezente în sunt percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile. Ele pot fi prezente în intoxicaţii grave, infecţii severe sau în boli psihice.intoxicaţii grave, infecţii severe sau în boli psihice.

TULBURĂRI DE AFECTIVITATETULBURĂRI DE AFECTIVITATE Hipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau Hipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau

anxietate (teamă fără cauză, încordare). Ea apare în angina pectorală, nevroze, anxietate (teamă fără cauză, încordare). Ea apare în angina pectorală, nevroze, surmenaj, toxicomanii etc.surmenaj, toxicomanii etc.

Hipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la Hipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la suferinţă şi apare în nevroze, stări terminale ale unor boli grave.suferinţă şi apare în nevroze, stări terminale ale unor boli grave.

ATITUDINEAATITUDINEA Atitudinea activă – reprezintă posibilitatea pacientului de a se deplasaAtitudinea activă – reprezintă posibilitatea pacientului de a se deplasa Atitudinea pasivă – imposibilitatea de efectuare a acestor mişcăriAtitudinea pasivă – imposibilitatea de efectuare a acestor mişcări Atitudine antalgică – reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor Atitudine antalgică – reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor

boli. De ex. poziţia ghemuită în ulcerul gastro-duodenal, decubitul contralateral în boli. De ex. poziţia ghemuită în ulcerul gastro-duodenal, decubitul contralateral în pleurită sau fracturi costale etc.pleurită sau fracturi costale etc.

Atitudini antidispneice – ortopneea (poziţia semişezândă) – apare la bolnavii cu Atitudini antidispneice – ortopneea (poziţia semişezândă) – apare la bolnavii cu dispnee; decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie exudativă; dispnee; decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie exudativă; poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita exudativă, poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita exudativă,

Atitudini forţate de contracturi musculare patologice: în meningită – cocoş de puşcă, Atitudini forţate de contracturi musculare patologice: în meningită – cocoş de puşcă, culcat lateral, cu capul în extensie şi cu coapse şi gambe flectate; în tetanos -culcat lateral, cu capul în extensie şi cu coapse şi gambe flectate; în tetanos -opistotonus – decubit dorsal, cu corpul sprijinit pe cap şi cîlcâi, ca un arc; în hernia opistotonus – decubit dorsal, cu corpul sprijinit pe cap şi cîlcâi, ca un arc; în hernia de disc lombar – poziţia corpului este deviată lateral datorită scoliozei, prin de disc lombar – poziţia corpului este deviată lateral datorită scoliozei, prin contractura musculaturii paravertebrale unilateral.contractura musculaturii paravertebrale unilateral.

TIPUL CONSTITUŢIONAL ŞI STAREA DE NUTRIŢIETIPUL CONSTITUŢIONAL ŞI STAREA DE NUTRIŢIE Tipurile constituţionale pot fi de trei feluri: Tipurile constituţionale pot fi de trei feluri:

--Tipul astenic – ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere gastro-duodenal, Tipul astenic – ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere gastro-duodenal, TBC, boli psihice.TBC, boli psihice.

--Tipul picnic – endomorf - mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate Tipul picnic – endomorf - mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate din transformarea endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, HTA, din transformarea endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, HTA, diabet zaharat etc.diabet zaharat etc.

--Tipul stenic – mezomorf – intermediar între primele, este predispus la boli Tipul stenic – mezomorf – intermediar între primele, este predispus la boli

osteo-articulare şi musculareosteo-articulare şi musculare.. Din punct de vedere staturalDin punct de vedere statural::

Nanismul hipofizar sau piticul – apare în insuficienţa hormonului Nanismul hipofizar sau piticul – apare în insuficienţa hormonului somatotrop din copilăriesomatotrop din copilărie

Nanismul din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită Nanismul din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită reumatismală în cadrul RPA –lui reumatismală în cadrul RPA –lui

Nanismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem Nanismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem (hipotiroidism), rahitism, etc.(hipotiroidism), rahitism, etc.

Gigantismul hipofizar – este o creştere staturală exagerată prin exces Gigantismul hipofizar – este o creştere staturală exagerată prin exces de hormon somatotrop în copilăriede hormon somatotrop în copilărie

Acromegalia – este o creştere exagerată a extremităţilor corpului, tot Acromegalia – este o creştere exagerată a extremităţilor corpului, tot prin hipersecreţia hormonului somatotrop, începând din copilărieprin hipersecreţia hormonului somatotrop, începând din copilărie

Eunocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în Eunocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în dezvoltarea organelor genitale şi a activităţii sexualedezvoltarea organelor genitale şi a activităţii sexuale

Starea de nutriţieStarea de nutriţie se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi a se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi a

celui muscular; se examinează prin efectuarea semnului pliului celui muscular; se examinează prin efectuarea semnului pliului cutanat la nivelul abdomenului şi prin raportul greutate- înălţime.cutanat la nivelul abdomenului şi prin raportul greutate- înălţime.

FIZIONOMIA ŞI FACIESULFIZIONOMIA ŞI FACIESUL FIZIONOMIAFIZIONOMIA : :Aspectul figurii corespunde în general stării psihice a pacientului şi Aspectul figurii corespunde în general stării psihice a pacientului şi

este în corelaţie cu gravitatea bolii. este în corelaţie cu gravitatea bolii. FACIESUL:

Faciesul hipocratic: o faţă trasă, cenuşie, cu ochi înfundaţi în orbite, cu şanţuri nazo-labiale adâncite, cearcăne şi nas ascuţit. Apare în afecţiuni grave cu atingere peritoneală, de tipul peritonitelor prin perforaţie

Faciesul basedowian: este caracteristic afecţiunii de bază, boala Basedow, cu exoftalmie bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg deschisă, privire vie, inteligentă, uneori clipire rară; anxietate cu aspect de spaimă îngheţată.

Faciesul mixedematos: apare ca o lună plină, cu faţă rotundă, infiltrată, palidă, inexpresiv, alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor, macroglosie cu amprentele dinţilor, voce aspră şi groasă, păr rar, aspru, uscat, decolorat, friabil, specifică hipotiroidismului. Acest aspect este denumit facies buhăit.

Faciesul acromegalic: apare în hipersecreţia de hormon somatotrop hipofizar şi apare cu o dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale, nasului, urechilor, buzelor şi mentonului.(prognatism)

Faciesul mitral: apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale şi este tipic, cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe un fond palid al restului tegumentelor.

Faciesul anemicFaciesul anemic: este un facies palid pai, cu mucoasele conjunctivale palide şi : este un facies palid pai, cu mucoasele conjunctivale palide şi apare în anemiile severe mai ales de tip feripriv.apare în anemiile severe mai ales de tip feripriv.

Faciesul congestivFaciesul congestiv: este opusul celui anemic, apărând culoarea roşie vineţie, mai : este opusul celui anemic, apărând culoarea roşie vineţie, mai ales la nivelul extremităţilor capului, obraji, lobul urechilor, nasului şi menton. ales la nivelul extremităţilor capului, obraji, lobul urechilor, nasului şi menton. Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febră Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febră mare.mare.

Faciesul hecticFaciesul hectic: apare cu pomeţii obrajilor roşii pe un fond palid al feţei, mai ales la : apare cu pomeţii obrajilor roşii pe un fond palid al feţei, mai ales la cei cu forme grave de TBC.cei cu forme grave de TBC.

Faciesul cirotic sau hepaticFaciesul cirotic sau hepatic: prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau : prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau subicterică), cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas, buze subţiate, roşii, subicterică), cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas, buze subţiate, roşii, carminate. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la cei cu ciroză.carminate. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la cei cu ciroză.

Faciesul adenoidianFaciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şi este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şi apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a arcadei superioare. apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a arcadei superioare.

Concomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări ale auzuluiConcomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări ale auzului.. Faciesul rigidFaciesul rigid, fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson, fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson Faciesul cushingoidFaciesul cushingoid este tipic pentru cei cu hipersecreţiea hormonilor este tipic pentru cei cu hipersecreţiea hormonilor

glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lună plină), cu glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lună plină), cu piele roşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit "de bizon" iar la femei piele roşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit "de bizon" iar la femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă)apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă)

Faciesul lupicFaciesul lupic este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus eritematos este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus eritematos diseminat) şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la diseminat) şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor.Erupţia este eritematoasă cu scuame fine.nivelul nasului şi obrajilor.Erupţia este eritematoasă cu scuame fine.

Faciesul din sclerodermieFaciesul din sclerodermie apare rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale, apare rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale, inexpresiv, cu nas şi buze subţiri. A fost comparat cu o icoană bizantină.inexpresiv, cu nas şi buze subţiri. A fost comparat cu o icoană bizantină.

Faciesul vultuosFaciesul vultuos este tipic pentru pacienţii cu febră mare, cum ar fi în pneumonii, este tipic pentru pacienţii cu febră mare, cum ar fi în pneumonii, bronhopneumonii, gripe,etc. bronhopneumonii, gripe,etc.

Faciesul asimetricFaciesul asimetric apare în paralizia de nerv facial, când o parte a feţei este apare în paralizia de nerv facial, când o parte a feţei este paralizată şi determină asimetria feţei.paralizată şi determină asimetria feţei.

FaciesulFaciesul ca o ca o parăpară apare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii mari apare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii mari submandibulare. submandibulare.

MERSULMERSUL:: Mersul antalgicMersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în

suferinţele nervului sciatic.suferinţele nervului sciatic. Mersul rigidMersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi

mici.mici. Mersul dezordonatMersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA. – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA. Mersul cositMersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în

timpul mersului.timpul mersului.

Mersul talonatMersul talonat –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.tabes.

Mersul stepatMersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern. – apare în paralizia de sciatic popliteu extern. Mersul legănat, de raţăMersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave. – apare în miopatiile grave. Mersul ataxicMersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu

picioarele depărtate şi cu privirea în jos.picioarele depărtate şi cu privirea în jos. Mersul ebriosMersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele

cerebeloase.cerebeloase. Mersul adinamicMersul adinamic – miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale – miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale ..

MIŞCĂRILE INVOLUNTAREMIŞCĂRILE INVOLUNTARE:: Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculareFasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa

muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii endo (insuficienţa hepatică, insuficienţa muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii endo (insuficienţa hepatică, insuficienţa renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc) sau exogene.renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc) sau exogene.

Tremurăturile Tremurăturile – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. Ele pot fi fine, rapide, – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. Ele pot fi fine, rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum excesiv de mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum excesiv de cafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur, cafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur, b.Basedow, scleroza în plăci. Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai în b.Basedow, scleroza în plăci. Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai în repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. In repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.

Mişcările atetoziceMişcările atetozice – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .

Mişcările coreiceMişcările coreice – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.

Convulsiile Convulsiile – sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Ele – sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. Ele pot fi şi produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. Ele pot fi şi mixte, tonico-clonice. Apar în epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări mixte, tonico-clonice. Apar în epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene.metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene.

Contractura permanentăContractura permanentă – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie. – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.

EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI

FANERELORFANERELOR CULOAREA TEGUMENTELORCULOAREA TEGUMENTELOR

PaloareaPaloarea :: este culoarea mai deschisă a tegumentelor şi mucoaselor şi este culoarea mai deschisă a tegumentelor şi mucoaselor şi apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale, prin vasoconstricţie sau apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale, prin vasoconstricţie sau mai frecvent apare în anemii.mai frecvent apare în anemii.

--anemia feriprivă – paloare de ceară sau ca varul anemia feriprivă – paloare de ceară sau ca varul In anemiile hemolitice şi megaloblastice –o culoare gălbuie, ca paiul de grâu copt.In anemiile hemolitice şi megaloblastice –o culoare gălbuie, ca paiul de grâu copt. In leucemii cronice şi IRC – apare o culoare gri-pământieIn leucemii cronice şi IRC – apare o culoare gri-pământie In endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea este de tip cafea cu lapteIn endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea este de tip cafea cu lapte

RoşeaţaRoşeaţa : :apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii de apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii de oxihemoglobină în circulaţie (poliglobulie)oxihemoglobină în circulaţie (poliglobulie)

după expunere la temperaturi înalte sau în stări febrile, după efort fizic, la cei cu după expunere la temperaturi înalte sau în stări febrile, după efort fizic, la cei cu distonie neuro-vegetativă, la femei în perioada menopauzei (bufeuri), la etanolici, în distonie neuro-vegetativă, la femei în perioada menopauzei (bufeuri), la etanolici, în intoxicaţia cu oxid de carbon, în poliglobulii primare sau secundare.intoxicaţia cu oxid de carbon, în poliglobulii primare sau secundare.

Cianoza (kianos)Cianoza (kianos) ::este o culoare albăstruie – vineţie a pielii şi mucoaselor şi este o culoare albăstruie – vineţie a pielii şi mucoaselor şi apare din cauza creşterii nivelului hemoglobinei reduse în vasele mici în apare din cauza creşterii nivelului hemoglobinei reduse în vasele mici în anumite teritorii.anumite teritorii.

CianozaCianoza adevăratăadevărată ::în condiţii de creştere a cantităţii absolute de Hb. redusă în în condiţii de creştere a cantităţii absolute de Hb. redusă în capilare (peste nivelul de 5 g /100 ml sânge). Ea apare mai bine la extremităţi şi capilare (peste nivelul de 5 g /100 ml sânge). Ea apare mai bine la extremităţi şi depinde de anumiţi factori:depinde de anumiţi factori:

- - volumul capilarelor cutanate şi mucoase, grosimea şi transparenţa volumul capilarelor cutanate şi mucoase, grosimea şi transparenţa învelişului cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urechilor, pomeţi, buze învelişului cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urechilor, pomeţi, buze şi patul unghial).şi patul unghial).

--pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte hiperpigmentări cutanate) se pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte hiperpigmentări cutanate) se caută mai bine la palme sau mucoasa conjunctivalăcaută mai bine la palme sau mucoasa conjunctivală

--asocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de ex. cu icterulasocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de ex. cu icterul

--concentraţia Hb. în sânge, ea apărând mai repede la cei cu poliglobulie concentraţia Hb. în sânge, ea apărând mai repede la cei cu poliglobulie decât la cei cu anemiedecât la cei cu anemie

Cianoza falsăCianoza falsă apare în apare în ::

--intoxicaţia cu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie), care are o intoxicaţia cu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie), care are o culoare albăstruie cu tentă carminatăculoare albăstruie cu tentă carminată

--policitemia vera, când cianoza are aspect roşu-vineţiupolicitemia vera, când cianoza are aspect roşu-vineţiu

--methemoglobinemie şi sulfhemoglobinemie (intoxicaţia cu nitriţi, methemoglobinemie şi sulfhemoglobinemie (intoxicaţia cu nitriţi, nitrotoluen, benzen etc)nitrotoluen, benzen etc)

--argiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente, dând o coloraţie argiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente, dând o coloraţie albastră-cenuşiealbastră-cenuşie

In apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al Hb. reduse. La anemici, mai ales la In apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al Hb. reduse. La anemici, mai ales la valori sub 5 g. /100 ml sg. cianoza nu poate fi evidenţiatăvalori sub 5 g. /100 ml sg. cianoza nu poate fi evidenţiată

CIANOZA CENTRALĂCIANOZA CENTRALĂ ::este dată de saturarea insuficientă a sângelui arterial este dată de saturarea insuficientă a sângelui arterial cu oxigen, tradusă prin creşterea nivelului absolut al Hg. reduse în sângele cu oxigen, tradusă prin creşterea nivelului absolut al Hg. reduse în sângele arterial peste valoare limită de 5 g/100 ml. Această cianoză este generalizată şi arterial peste valoare limită de 5 g/100 ml. Această cianoză este generalizată şi interesează atât tegumentele cât şi mucoasele, iar temperatura nu este scăzută, aşa interesează atât tegumentele cât şi mucoasele, iar temperatura nu este scăzută, aşa zisa cianoză caldăzisa cianoză caldă

Cauzele cianozei de tip centralCauzele cianozei de tip central ::

1.1. Cauze respiratoriiCauze respiratorii : :

--afecţiuni care reduc patul de hematoză: pneumonii masive, bronhopneumonii, TBC afecţiuni care reduc patul de hematoză: pneumonii masive, bronhopneumonii, TBC miliar, fibroze pulmonare extinse, pleurezii masive, pneumotorax, fibrotorax, miliar, fibroze pulmonare extinse, pleurezii masive, pneumotorax, fibrotorax, toracele cifo-scoliotic, etc. toracele cifo-scoliotic, etc.

- afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori: boli laringo-traheale, tumori care - afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori: boli laringo-traheale, tumori care comprimă căile respiratorii, astmul bronşic, BPCO, etccomprimă căile respiratorii, astmul bronşic, BPCO, etc

2. Cauze cardiace:2. Cauze cardiace:

- insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, HTA, insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, HTA, valvulopatii mitro-aortice, cardiomiopatii, tulburări de ritm şi conducere. valvulopatii mitro-aortice, cardiomiopatii, tulburări de ritm şi conducere.

- cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la naştere, persistând toată cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la naştere, persistând toată

viaţa – boala albastrăviaţa – boala albastră. . - persistenţa canalului arterialpersistenţa canalului arterial - fistulele arterio-venoase pe vase mari şi mijlocii, cu şunt veno-arterial după fistulele arterio-venoase pe vase mari şi mijlocii, cu şunt veno-arterial după

anevrisme sau pe vase mici, în telangiectazia ereditară.anevrisme sau pe vase mici, în telangiectazia ereditară.

3. Cauze mixte3. Cauze mixte::cardiace şi respiratorii. Tipic este cordul pulmonar cronic în care apare cardiace şi respiratorii. Tipic este cordul pulmonar cronic în care apare suferinţa inimii drepte consecutiv unei afecţiuni bronhopulmonare.suferinţa inimii drepte consecutiv unei afecţiuni bronhopulmonare.

CIANOZA PERIFERICĂCIANOZA PERIFERICĂ::este determinată de o vasoconstricţie urmată de este determinată de o vasoconstricţie urmată de încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică, ceea ce duce la încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică, ceea ce duce la extracţia crescută a oxigenului de către ţesuturi, din sângele arterial. extracţia crescută a oxigenului de către ţesuturi, din sângele arterial.

--Cianoza Cianoza generalizatăgeneralizată:: apare după expunere la frig sau în insuficienţa cardiacă apare după expunere la frig sau în insuficienţa cardiacă congestivă, când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată compensatorie. Ea este congestivă, când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată compensatorie. Ea este mai pronunţată la extremităţi care sunt reci iar în insuficienţa cardiacă dreaptă sau mai pronunţată la extremităţi care sunt reci iar în insuficienţa cardiacă dreaptă sau congestivă, apar şi edemele. congestivă, apar şi edemele.

--Cianoza Cianoza localizatălocalizată – apare în obstrucţiile trunchiurilor venoase sau arteriale şi este – apare în obstrucţiile trunchiurilor venoase sau arteriale şi este strict localizată la teritoriul corespunzător. Dacă obstacolul este pe cava superioară strict localizată la teritoriul corespunzător. Dacă obstacolul este pe cava superioară apare cianoza extremităţii cefalice, a membrelor superioare, a gâtului şi a părţii apare cianoza extremităţii cefalice, a membrelor superioare, a gâtului şi a părţii superioare a toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără edem).superioare a toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără edem).

Tulburările de pigmentareTulburările de pigmentare ::--Hipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa pigmentului melanic. Hipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa pigmentului melanic.

Din acest grup fac parte albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului în piele, Din acest grup fac parte albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului în piele, păr şi ochi şi vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete deschise la culoare, cu păr şi ochi şi vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat.contur hiperpigmentat.

--Hipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea Hipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor hormonale: insuficienţa cronică a glandelor lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor hormonale: insuficienţa cronică a glandelor suprarenale (boala Addison), hipertiroidismului (boala Basedow). Efelidele- pete suprarenale (boala Addison), hipertiroidismului (boala Basedow). Efelidele- pete brun roşietice mici pe obraji, umeri, spate, faţa dorsală a mâinilor apar prin brun roşietice mici pe obraji, umeri, spate, faţa dorsală a mâinilor apar prin pigmentarea pielii sub formă de pistrui şi au caracter familial şi constituţional.pigmentarea pielii sub formă de pistrui şi au caracter familial şi constituţional.

--Icterul este coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor determinată de Icterul este coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor determinată de impregnarea acestora cu bilirubină cînd aceasta are valori crescute în sânge (peste impregnarea acestora cu bilirubină cînd aceasta are valori crescute în sânge (peste valoarea normală de 1mg la 100 ml sânge).valoarea normală de 1mg la 100 ml sânge).

LEZIUNILE CUTANATELEZIUNILE CUTANATE:: MaculaMacula::o pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, de dimensiuni mici (sub 1cm o pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, de dimensiuni mici (sub 1cm

diametru) care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioase diametru) care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioase ca rujeola, rubeoola, febra tifoidă.ca rujeola, rubeoola, febra tifoidă.

PapulaPapula ::o proeminenţă mică pe piele, rotundă cu diametru sub 0,5 cm palpabilă; o proeminenţă mică pe piele, rotundă cu diametru sub 0,5 cm palpabilă; apare în scarlatină, urticarieapare în scarlatină, urticarie

NodululNodulul este o formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate, palpabilă este o formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate, palpabilă ce apare în xantomatoză, lipomatoză, eritem nodos.ce apare în xantomatoză, lipomatoză, eritem nodos.

VeziculaVezicula este o formaţiune în relief, cu diametrul sub 1cm, cu conţinut lichidian care este o formaţiune în relief, cu diametrul sub 1cm, cu conţinut lichidian care apare în varicelă, zona zoster, herpes.apare în varicelă, zona zoster, herpes.

BulaBula este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee, variolă, impetigo. este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee, variolă, impetigo. ChistulChistul este o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid.este o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid. CrusteleCrustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar în sunt depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar în

evoluţia herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la evoluţia herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la nivelul eczemelor cutanate.nivelul eczemelor cutanate.

CicatriceaCicatricea apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros. apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros. FisurileFisurile sunt soluţii de continuitate liniare care ajung până la nivelul dermului. sunt soluţii de continuitate liniare care ajung până la nivelul dermului. EroziuneaEroziunea este o pierdere de substanţă care interesează epidermul. este o pierdere de substanţă care interesează epidermul.

UlceraţiaUlceraţia este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul. este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul. GangrenaGangrena este o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poate este o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poate

suprainfecta devenind fetidă.suprainfecta devenind fetidă. EscaraEscara este o gangrenă mai profundă circumscrisă, situată la nivelul zonelor supuse este o gangrenă mai profundă circumscrisă, situată la nivelul zonelor supuse

presiunii externe (fese, regiunea sacrată, călcâie).presiunii externe (fese, regiunea sacrată, călcâie).

VergeturileVergeturile sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şi sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şi se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. Apar în cazul creşterii în volum a se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. Apar în cazul creşterii în volum a abdomenului (sarcină, ascită) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) sau odată cu abdomenului (sarcină, ascită) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) sau odată cu

slăbirea rapidă şi accentuată a pacientuluislăbirea rapidă şi accentuată a pacientului. . Leziunile vasculare la nivelul pieliiLeziunile vasculare la nivelul pielii:: Peteşiile::sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de formă rotundă sau sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de formă rotundă sau

ovală ce apar pe piele sau mucoase.ovală ce apar pe piele sau mucoase. Echimozele ::sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm. TelangiectaziileTelangiectaziile::sunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar în sunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar în

hipovitaminoze B, sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.hipovitaminoze B, sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.

Examenul păruluiExamenul părului:: HipotrichozaHipotrichoza reprezintă rărirea părului (hipotiroidism, boala Addison).reprezintă rărirea părului (hipotiroidism, boala Addison). CalviţiaCalviţia este pierderea pilozităţii pe o arie determinată. este pierderea pilozităţii pe o arie determinată. AlopeciaAlopecia este căderea părului de pe cap, dinrădăcina sa. este căderea părului de pe cap, dinrădăcina sa. HipertrichozaHipertrichoza este creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate. este creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate. HirsutismulHirsutismul reprezintă o hipertrichoză pe zone mai extinse reprezintă o hipertrichoză pe zone mai extinse Modificările calitative ale părului se referă la grosimea firului, luciul şi pigmentarea părului.Modificările calitative ale părului se referă la grosimea firului, luciul şi pigmentarea părului.

Examenul unghiilorExamenul unghiilor::

Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi culoarea lor.Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi culoarea lor. BombareaBombarea – accentuarea patologică a convexităţii unghiilor apare în cazul degetelor – accentuarea patologică a convexităţii unghiilor apare în cazul degetelor

hipocratice şi se caracterizează prin hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange şi hipocratice şi se caracterizează prin hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange şi aspectul unghiei de sticlă de ceasornic. Aspectul apare în diverse boli bronho-aspectul unghiei de sticlă de ceasornic. Aspectul apare în diverse boli bronho-pulmonare (neoplasm, bronşiectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiţiale), pulmonare (neoplasm, bronşiectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiţiale), boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecţioasă, insuficienţa boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecţioasă, insuficienţa cardiacă), boli digestive (ciroză hepatică, polipoză intestinală, rectocolită ulcero-cardiacă), boli digestive (ciroză hepatică, polipoză intestinală, rectocolită ulcero-hemoragică), poliglobulii.hemoragică), poliglobulii.

Escavarea unghiilor (coilonikia)Escavarea unghiilor (coilonikia) apare în anemii feriprive, mixedem, acromegalie. apare în anemii feriprive, mixedem, acromegalie.

Sistemul adipos şi muscularSistemul adipos şi muscular:: Ţesutul adipos se pune în evidenţă prin inspecţia generală şi prin măsurarea pliului cutanat Ţesutul adipos se pune în evidenţă prin inspecţia generală şi prin măsurarea pliului cutanat

pe abdomen sau pe braţ, apreciindu-se astfel starea de nutriţie a pacientului.pe abdomen sau pe braţ, apreciindu-se astfel starea de nutriţie a pacientului. Sistemul muscular se examinează prin inspecţie şi palpare, constatând astfel dezvoltarea şi Sistemul muscular se examinează prin inspecţie şi palpare, constatând astfel dezvoltarea şi

tonusul musculaturii: hipertrofie, hipotrofie, hipertonie, hipotonie musculară sau aspect tonusul musculaturii: hipertrofie, hipotrofie, hipertonie, hipotonie musculară sau aspect normal.normal.

Sistemul ganglionarSistemul ganglionar:: Ganglionii limfatici superficiali sunt localizaţi occipital, retroauricular, axilar, epitrohlear, Ganglionii limfatici superficiali sunt localizaţi occipital, retroauricular, axilar, epitrohlear,

inghinal şi în spaţiul popliteu.inghinal şi în spaţiul popliteu. Prin inspecţie se pot observa ganglionii în caz de adenopatie importantă în locuri Prin inspecţie se pot observa ganglionii în caz de adenopatie importantă în locuri

precum axila sau inghinal.precum axila sau inghinal. Palparea ganglionilor se face cu ambele mâini, simetric, începând din zona Palparea ganglionilor se face cu ambele mâini, simetric, începând din zona

occipitală continuând apoi cu celelalte grupe. In caz de adenomegalie se descriu occipitală continuând apoi cu celelalte grupe. In caz de adenomegalie se descriu următoarele caractere: localizarea ganglionilor, numărul, volumul lor, consistenţa, următoarele caractere: localizarea ganglionilor, numărul, volumul lor, consistenţa, sensibilitatea, mobilitatea şi starea tegumentelor supraiacente. Se pot întâlni: sensibilitatea, mobilitatea şi starea tegumentelor supraiacente. Se pot întâlni: ganglioni unici sau multipli, localizaţi sau generalizaţi, confluenţi, mobili sau fixaţi, ganglioni unici sau multipli, localizaţi sau generalizaţi, confluenţi, mobili sau fixaţi, de diverse mărimi şi forme (rotunzi, ovali, neregulaţi) dureroşi sau nedureroşi, de diverse mărimi şi forme (rotunzi, ovali, neregulaţi) dureroşi sau nedureroşi, consistenţă mai scăzută sau mai crescută, cu tegumente nemodificate sau inflamate, consistenţă mai scăzută sau mai crescută, cu tegumente nemodificate sau inflamate, ulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. Modificări ale ganglionilor ulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. Modificări ale ganglionilor pot apare în boli infecţioase acute sau cronice, boli ale sângelui şi organelor pot apare în boli infecţioase acute sau cronice, boli ale sângelui şi organelor hematoformatoare, tumori maligne cu diverse localizări ce pot determina metastaze hematoformatoare, tumori maligne cu diverse localizări ce pot determina metastaze ganglionare localizate sau generalizate.ganglionare localizate sau generalizate.

Sistemul osteo-articularSistemul osteo-articular:: Examenul obiectiv al oaselorExamenul obiectiv al oaselor::Fracturile se caracterizează prin mobilitate anormală Fracturile se caracterizează prin mobilitate anormală

a unui segment osos şi crepitaţii osoase.Deformările osoase apar prin creşterea şi a unui segment osos şi crepitaţii osoase.Deformările osoase apar prin creşterea şi dezvoltarea anormală a oaselor, prin proliferări tumorale sau tulburări endocrine dezvoltarea anormală a oaselor, prin proliferări tumorale sau tulburări endocrine (acromegalie) sau metabolice (rahitism, osteomalacie, boala Paget).(acromegalie) sau metabolice (rahitism, osteomalacie, boala Paget).

Examenul obiectiv al articulaţiilorExamenul obiectiv al articulaţiilor::

--Congestia – coloraţia roşiatică a tegumentelor din jurul articulaţiilor apare în cazul artritelor (inflamaţii articulare).

-Tumefacţia ţesuturilor periarticulare duce la deformarea articulară, durere spontană la mişcare şi limitarea mobilităţii articulare.

-Tofii gutoşi – nodozităţi cutanate ce se formează prin depozite de urat de sodiu în jurul articulaţiilor şi au semnificaţie pentru boala metabolică numită gută

--Durerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin Durerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin mişcările active sau pasive efectuate de pacient.mişcările active sau pasive efectuate de pacient.

--Deformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie în Deformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie în artrite sau în artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic).artrite sau în artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic).

--Mobilitatea articulară se evidenţiază prin mişcările active sau pasive ale articulaţiilor, bolile articulare determinând reducerea sau dispariţia mobilităţii unei artculaţii fie din cauza durerilor, fie din cauza anchilozei sau semianchilozei articulare

EXAMINAREA REFLEXELOREXAMINAREA REFLEXELOR::Reflexul neurologic depinde de arcul care se formează din calea eferentă care Reflexul neurologic depinde de arcul care se formează din calea eferentă care

pleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorul pleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorul precum şi comunicarea dintre aceste componenteprecum şi comunicarea dintre aceste componente

Reflexele pot fi diminuate sau absente.Reflexele pot fi diminuate sau absente.Ex: reflexul rotulian- se solicită pacientului să-şi prindă degetele de la o mână cu cele Ex: reflexul rotulian- se solicită pacientului să-şi prindă degetele de la o mână cu cele

de la cealaltă mână şi să tragă puternic, timp în care medicul examinează rapid de la cealaltă mână şi să tragă puternic, timp în care medicul examinează rapid reflexul rotulian.reflexul rotulian.

Leziunile medulare determină întreruperea arcului reflex şi deci abolirea reflexelor.Leziunile medulare determină întreruperea arcului reflex şi deci abolirea reflexelor.Reflexele osteo-tendinoaseReflexele osteo-tendinoase:: Reflexul bicipital – se execută pe braţul pacientului care este uşor flectat, cu palma Reflexul bicipital – se execută pe braţul pacientului care este uşor flectat, cu palma

în jos, iar medicul îşi plasează policele sau indexul la nivelul bicepsului, executând în jos, iar medicul îşi plasează policele sau indexul la nivelul bicepsului, executând percuţia cu ciocănelulpercuţia cu ciocănelul

Refexul tricipital – se flectează antebraţul pacientului în unghi de 90% cu faţa Refexul tricipital – se flectează antebraţul pacientului în unghi de 90% cu faţa palmară a mâinii orientată spre trunchi şi se percută tendonul tricepsului imediat palmară a mâinii orientată spre trunchi şi se percută tendonul tricepsului imediat deasupra articulaţiei cotului; se urmăreşte contracţia tricepsului şi extensia deasupra articulaţiei cotului; se urmăreşte contracţia tricepsului şi extensia antebraţului pe braţ.antebraţului pe braţ.

Reflexul brahio-radial – pacientul fiind în clinostatism se pune mâna pe abdomen Reflexul brahio-radial – pacientul fiind în clinostatism se pune mâna pe abdomen sau se sprijină pe coapse cu faţa palmară în jos. Medicul percută radiusul la 1,5-3 sau se sprijină pe coapse cu faţa palmară în jos. Medicul percută radiusul la 1,5-3 cm. de articulaţia radio-carpiană şi se urmăreşte flexia şi mişcarea de supinaţie a cm. de articulaţia radio-carpiană şi se urmăreşte flexia şi mişcarea de supinaţie a mâinii. mâinii.

Reflexul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genunchii uşor flectaţi, Reflexul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genunchii uşor flectaţi, medicul susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonul medicul susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonul rotulei imediat dedesupt. rotulei imediat dedesupt.

Reflexul achilian – se poate efectua în 2 moduri. Cu pacient culcat în decubit, se Reflexul achilian – se poate efectua în 2 moduri. Cu pacient culcat în decubit, se pune membrul de examinat flectat pe genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe pune membrul de examinat flectat pe genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe gambă la un unghi de 90%. sau cu pacient aşezat în genunchi pe un scaun sau pat cu gambă la un unghi de 90%. sau cu pacient aşezat în genunchi pe un scaun sau pat cu picioarele flectate la fel. Se percută tendonul lui Achile şi normal se produce flexia picioarele flectate la fel. Se percută tendonul lui Achile şi normal se produce flexia plantară din articulaţia tibio-tarsiană. plantară din articulaţia tibio-tarsiană.

Reflexele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând Reflexele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând abdomenul deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţia abdomenul deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţia musculaturii.musculaturii.

Reflexul plantar – se trasează cu o cheie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului, Reflexul plantar – se trasează cu o cheie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului, de la călcâi spre halucede la călcâi spre haluce

Normal se produce flexia halucelui. In caz de leziuni ale neuronului central, în come Normal se produce flexia halucelui. In caz de leziuni ale neuronului central, în come sau după crize comiţiale, apare extensia halucelui şi desfacerea degetelor în evantai, sau după crize comiţiale, apare extensia halucelui şi desfacerea degetelor în evantai, semn numit Babinskisemn numit Babinski

EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOREXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATORExamenul aparatului respirator se bazează pe cele patru metode ale examenului Examenul aparatului respirator se bazează pe cele patru metode ale examenului

fizicfizic:: iinspecţienspecţie palparepalpare percuţie percuţie ascultaţieascultaţie

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR RESPIRATORIISIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR RESPIRATORIIEXPECTORAŢIA – SPUTAEXPECTORAŢIA – SPUTA:: ExpectoraţiaExpectoraţia reprezintă actul prin care sunt eliminate, în urma tusei, produsele reprezintă actul prin care sunt eliminate, în urma tusei, produsele

patologice din arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar, produse care patologice din arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar, produse care denumesc sputadenumesc sputa

SputaSputa conţine mucus (când există o hipersecreţie), exsudat inflamator, (de origine conţine mucus (când există o hipersecreţie), exsudat inflamator, (de origine bronşică), corpi străini, sânge, salivă, produse de descompunere a ţesutului bronşică), corpi străini, sânge, salivă, produse de descompunere a ţesutului pulmonar, secreţie faringiană sau nazalăpulmonar, secreţie faringiană sau nazală

ExpectoraţiaExpectoraţia are ca şi tusea o mare valoare semiologică, putând tranşa are ca şi tusea o mare valoare semiologică, putând tranşa diagnosticul prin caracterele sale patognomonice. De exemplu, în pneumonia diagnosticul prin caracterele sale patognomonice. De exemplu, în pneumonia pneumococică apare o spută ruginie, în neoplasmul pulmonar ea este în "peltea pneumococică apare o spută ruginie, în neoplasmul pulmonar ea este în "peltea

de coacăze" iar în supuraţii pulmonare ea apare în cantitate mare şi stratificatăde coacăze" iar în supuraţii pulmonare ea apare în cantitate mare şi stratificată

Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros.Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros.

Cantitatea de sputăCantitatea de spută : : Absentă – corticopleurite, boli pulmonare interstiţialeAbsentă – corticopleurite, boli pulmonare interstiţiale Redusă – până la 200-400ml/zi – astm bronşic, traheobronşite acute incipiente, Redusă – până la 200-400ml/zi – astm bronşic, traheobronşite acute incipiente,

pneumonii acute la debut, TBC la debut, bronhopneumonii cronice în perioada de pneumonii acute la debut, TBC la debut, bronhopneumonii cronice în perioada de acalmieacalmie

Crescută – până la 400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree, bronşiectazii, Crescută – până la 400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree, bronşiectazii, abcese pulmonare, TBC ulcero-cavitarăabcese pulmonare, TBC ulcero-cavitară

Foarte mare – peste 500ml/zi – vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau Foarte mare – peste 500ml/zi – vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid în bronşii (pleurezia purulentă, abces pulmonar, subdiafragmatice care se deschid în bronşii (pleurezia purulentă, abces pulmonar, chist hidatic, abces hepatic).chist hidatic, abces hepatic).

Consistenţa sputeiConsistenţa sputei poate fi: poate fi: Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se colectează, datorită conţinutului mare Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se colectează, datorită conţinutului mare

în fibrină.în fibrină. Fluidă, filantă – conţine mult mucus.Fluidă, filantă – conţine mult mucus.

Transparenţa sputei:Transparenţa sputei: Sputa fluidă este de obicei transparentăSputa fluidă este de obicei transparentă Sputa aerată, caracteristică edemului pulmonar acut este aerată, spumoasă , ca Sputa aerată, caracteristică edemului pulmonar acut este aerată, spumoasă , ca

"albuşul de ou" bătut"albuşul de ou" bătut

Aspectul sputeiAspectul sputei:: Sputa seroasă - de obicei abundentă apare în bronşitele acute seroase; spumoasă, Sputa seroasă - de obicei abundentă apare în bronşitele acute seroase; spumoasă,

slab rozată este caracteristică edemului pulmonar acut datorat cel mai frecvent unei slab rozată este caracteristică edemului pulmonar acut datorat cel mai frecvent unei stenoze mitrale strânse sau insuficienţei ventriculare stângi ; rar pot apare prin stenoze mitrale strânse sau insuficienţei ventriculare stângi ; rar pot apare prin iritaţii produse de gaze toxice (edem pulmonar acut necardiogen, toxic)iritaţii produse de gaze toxice (edem pulmonar acut necardiogen, toxic)

Sputa mucoasă – este incoloră, transparentă, de consistenţă fluidă şi apare în Sputa mucoasă – este incoloră, transparentă, de consistenţă fluidă şi apare în bronşite ; dacă există o cantitate mare de fibrină devine gelatinoasă, aderentă de vasbronşite ; dacă există o cantitate mare de fibrină devine gelatinoasă, aderentă de vas

Sputa purulentă – are un aspect cremos, de culoare galbenă sau galben verzuie şi Sputa purulentă – are un aspect cremos, de culoare galbenă sau galben verzuie şi apare în cazul supuraţiilor pulmonare care drenează în bronşiiapare în cazul supuraţiilor pulmonare care drenează în bronşii

Sputa mucopurulentă apare în traheobronşite acute şi cronice, bronşiectazii, TBC Sputa mucopurulentă apare în traheobronşite acute şi cronice, bronşiectazii, TBC cavitară, procese supurative cronicizatecavitară, procese supurative cronicizate

Sputa sanguinolentă este sputa amestecată cu sânge roşu, curat, în cantitate Sputa sanguinolentă este sputa amestecată cu sânge roşu, curat, în cantitate variabilă ; sputa care conţine sânge de culoare închisă (care a stagnat pe căile variabilă ; sputa care conţine sânge de culoare închisă (care a stagnat pe căile traheobronşice) se numeşte spută hemoptoică; eliminarea de sânge franc se numeşte traheobronşice) se numeşte spută hemoptoică; eliminarea de sânge franc se numeşte hemoptizie. Pot sa apară în: TBC, bronşite cronice, bronşiectazii, abces pulmonar, hemoptizie. Pot sa apară în: TBC, bronşite cronice, bronşiectazii, abces pulmonar, neoplasm bronhopulmonar, tromboembolism pulmonar, stenoză mitrală strânsăneoplasm bronhopulmonar, tromboembolism pulmonar, stenoză mitrală strânsă

Culoarea sputeiCuloarea sputei : : Albicioasă- sputele seroase sau mucoaseAlbicioasă- sputele seroase sau mucoase Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente Roşu aprins – hemoptizieRoşu aprins – hemoptizie Roşu închis saRoşu închis sau negricios – la sfârşitul hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct u negricios – la sfârşitul hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct

pulmonarpulmonar Ruginie sau cărămizie – pneumonia pneumococicăRuginie sau cărămizie – pneumonia pneumococică Negricioasă – antracozăNegricioasă – antracoză Verzuie – TBC cavitară, bolnavi ictericiVerzuie – TBC cavitară, bolnavi icterici

Mirosul sputeiMirosul sputei::- în general sputa nu miroase sau are un miros fad; este fetidă în bronşiectazii, abcese în general sputa nu miroase sau are un miros fad; este fetidă în bronşiectazii, abcese

pulmonare, gangrenă pulmonară (miros pestilenţial).pulmonare, gangrenă pulmonară (miros pestilenţial).

MacroscopicMacroscopic:: Sputa ruginie (cărămizie), mucofibrinoasă, vâscoasă c aracterizează pneumonia Sputa ruginie (cărămizie), mucofibrinoasă, vâscoasă c aracterizează pneumonia

francă lobară pneumococicăfrancă lobară pneumococică Sputa perlată, mucoasă, redusă cantitativ, conţine dopuri opace asemănătoare unor Sputa perlată, mucoasă, redusă cantitativ, conţine dopuri opace asemănătoare unor

perle, spiralele lui Curschmann, eozinofile şi cristale Charcot- Leyden – apare la perle, spiralele lui Curschmann, eozinofile şi cristale Charcot- Leyden – apare la sfârţitul crizelor de astmsfârţitul crizelor de astm

Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonarăcancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonară

Sputa pseudomembranoasă conţine o mare cantitate de mucus în care plutesc Sputa pseudomembranoasă conţine o mare cantitate de mucus în care plutesc fragmente solide sub formă de membrane alcătuite din fibrina coagulată care iau fragmente solide sub formă de membrane alcătuite din fibrina coagulată care iau aspectul mulajului bronşiilor; apare în bronşite acute sau cronice severe, bronşita aspectul mulajului bronşiilor; apare în bronşite acute sau cronice severe, bronşita diftericădifterică

Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar necrozat, murdară, fetidă, cu sfaceluri de Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar necrozat, murdară, fetidă, cu sfaceluri de aspect negricios; apare în abcesul şi gangrena pulmonarăaspect negricios; apare în abcesul şi gangrena pulmonară

Sputa numulară, o varietate de spută mucopurulentă care conţine discuri purulente Sputa numulară, o varietate de spută mucopurulentă care conţine discuri purulente galben verzui de mărimea unor monede înglobate în mucină; se întâlneşte rar în galben verzui de mărimea unor monede înglobate în mucină; se întâlneşte rar în bronşite cronice, bronşiectaziibronşite cronice, bronşiectazii

Vomica:Vomica:

Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după efort, tuse sau traumatism, însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi stare efort, tuse sau traumatism, însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi stare de şoc. de şoc. Apare mai frecvent în abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces Apare mai frecvent în abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces

hepatic sau subfrenic, drenate în bronşiehepatic sau subfrenic, drenate în bronşie..

Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru starturi :în patru starturi :

spumos la suprafaţăspumos la suprafaţămucos, ce plonjează în stratul următormucos, ce plonjează în stratul următorserosserosgrunjos prin depunere la fundul vasului de puroi şi detritusgrunjos prin depunere la fundul vasului de puroi şi detritus

HEMOPTIZIAHEMOPTIZIAReprezintă eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care Reprezintă eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care provine din arborele traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în cursul efortului provine din arborele traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în cursul efortului de tuse. În timpul hemoptiziei bolnavul este palid, anxios, prezintă transpiraţii reci, de tuse. În timpul hemoptiziei bolnavul este palid, anxios, prezintă transpiraţii reci, dispnee, tahipnee şi uneori chiar lipotimie. Pulsul este frecvent tahicardic, iar dispnee, tahipnee şi uneori chiar lipotimie. Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea tensiunii arteriale variază în funcţie de cantitatea hemoptiziei.valoarea tensiunii arteriale variază în funcţie de cantitatea hemoptiziei.

Din punct de vedere cantitativ se descriuDin punct de vedere cantitativ se descriu::--hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se elimină fracţionat în accese de hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se elimină fracţionat în accese de tuse fiecare acces fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sângetuse fiecare acces fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sânge

-hemoptizia medie – 100-200ml-hemoptizia medie – 100-200ml --hemoptizia mare, gravă ajungând până la 500mlhemoptizia mare, gravă ajungând până la 500ml

--hemoptizia foarte mare, cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia hemoptizia foarte mare, cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragicprodusă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic

Hemoptizia trebuie diferenţiată de :Hemoptizia trebuie diferenţiată de :

--epistaxis anterior sau posterior înghiţitepistaxis anterior sau posterior înghiţit

-stomatogingivoragia – gingivite, abces dentar sau amigdalian, diateze hemoragice, -stomatogingivoragia – gingivite, abces dentar sau amigdalian, diateze hemoragice, telangiectazii; în aceste situaţii sângele este amestecat su salivă, este neaerat şi telangiectazii; în aceste situaţii sângele este amestecat su salivă, este neaerat şi prin scurgerea sa posterior în orofaringe provoacă tusea urmată de eliminarea de prin scurgerea sa posterior în orofaringe provoacă tusea urmată de eliminarea de spută hemoptoicăspută hemoptoică

-hematemeza, în care eliminarea de sânge provenit din tractul digestiv superior -hematemeza, în care eliminarea de sânge provenit din tractul digestiv superior (varice esofagiene, ulcer, neoplasm) este precedată de dureri epigastrice, greaţă, (varice esofagiene, ulcer, neoplasm) este precedată de dureri epigastrice, greaţă, vărsături; în acest caz sângele este maroniu, parţial digerat (zaţ de cafea), neaerat vărsături; în acest caz sângele este maroniu, parţial digerat (zaţ de cafea), neaerat cu mucus şi resturi alimentare, are o reacţie acidă şi coagulează rapid. Frecvent cu mucus şi resturi alimentare, are o reacţie acidă şi coagulează rapid. Frecvent hematemeza este urmată de apariţia de scaune melenice.hematemeza este urmată de apariţia de scaune melenice.

Diagnosticul de hemoptizie se stabileşte pe baza anamnezei, examenului aparatului Diagnosticul de hemoptizie se stabileşte pe baza anamnezei, examenului aparatului respirator şi cardiovascular, completat de investigaţii paraclinice (examen spută, respirator şi cardiovascular, completat de investigaţii paraclinice (examen spută, radiografii, bronhoscopii, CT).radiografii, bronhoscopii, CT).

Cauzele hemoptiziei :Cauzele hemoptiziei :

1. Afecţiuni respiratorii – TBC, neoplasm bronhopulmonar, pneumonie, bronşiectazie, 1. Afecţiuni respiratorii – TBC, neoplasm bronhopulmonar, pneumonie, bronşiectazie, chist hidatic, corpi străini, infarct pulmonarchist hidatic, corpi străini, infarct pulmonar

2. Afecţiuni cardiovasculare – valvulopatii (stenoza mitrală), edemul pulmonar acut 2. Afecţiuni cardiovasculare – valvulopatii (stenoza mitrală), edemul pulmonar acut din insuficienţa ventriculară stângă, anevrismul aortic, hipertensiunea pulmonară din insuficienţa ventriculară stângă, anevrismul aortic, hipertensiunea pulmonară primitivă, hipertensiunea arterială cu valori mari, embolia pulmonară, infarctul primitivă, hipertensiunea arterială cu valori mari, embolia pulmonară, infarctul pulmonarpulmonar

3. Afecţiuni hematologice – leucemii acute şi cronice, trombocitopenii severe, 3. Afecţiuni hematologice – leucemii acute şi cronice, trombocitopenii severe, hemofiliahemofilia

4. Boli autoimune – granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture,4. Boli autoimune – granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture,

5. Afecţiuni mediastinale – tumori5. Afecţiuni mediastinale – tumori

6. Diverse – tratament antigoagulant, traumatisme toracice 6. Diverse – tratament antigoagulant, traumatisme toracice

DISPNEEADISPNEEA Reprezintă o tulburare de ritm, frecvenţă şi intensitate a respiraţiei, uneori Reprezintă o tulburare de ritm, frecvenţă şi intensitate a respiraţiei, uneori inconştientă iar alteori resimţită de pacient ca o sete de aer, respiraţie dificilă, inconştientă iar alteori resimţită de pacient ca o sete de aer, respiraţie dificilă, disconfort.disconfort.

Stimulii care cresc frecvenţa respiratorie sunt : hipoxemia, hipercapnia, acidoza, Stimulii care cresc frecvenţa respiratorie sunt : hipoxemia, hipercapnia, acidoza, febra, hipotensiunea arterială, creşterea presiunii în capilarele pulmonare, vena cavă şi febra, hipotensiunea arterială, creşterea presiunii în capilarele pulmonare, vena cavă şi cordul drept.cordul drept.

Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:

--AcutăAcută: inhalare de corp străin, laringită acută la copii, pneumotorax spontan: inhalare de corp străin, laringită acută la copii, pneumotorax spontan

--Cronică Cronică – bronhopneumopatii cronice, emfizem pulmonar, fibroze interstişiale difuze– bronhopneumopatii cronice, emfizem pulmonar, fibroze interstişiale difuze

--ParoxisticăParoxistică – apare în accese, caracteristică astmului bronşic – apare în accese, caracteristică astmului bronşic După factorii declanşatori dispneea poate fi: de efort, ortopnee, expunere la alergeni După factorii declanşatori dispneea poate fi: de efort, ortopnee, expunere la alergeni

sau particule iritante.sau particule iritante. După intensitate dispneea poate fi: moderată, importantă şi severă.După intensitate dispneea poate fi: moderată, importantă şi severă. Din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice (dezechilibru Din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice (dezechilibru

ventilaţie/perfuzie, bloc alveolocapilar, reducerea suprafeţei de difuziune, ventilaţie ventilaţie/perfuzie, bloc alveolocapilar, reducerea suprafeţei de difuziune, ventilaţie hipodinamică) dispneea poate fi de tip obstructiv sau restrictiv.hipodinamică) dispneea poate fi de tip obstructiv sau restrictiv.

Dispneea de tip obstructiv:Dispneea de tip obstructiv:- apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor respiratorii mici sau mari.apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor respiratorii mici sau mari.- Obstrucţia căilor respiratorii mici apare în bronşiolite, BPCO, astm bronşic şi este Obstrucţia căilor respiratorii mici apare în bronşiolite, BPCO, astm bronşic şi este

de tip expirator, prelungită, şuierătoare, însoţită de bradipnee.de tip expirator, prelungită, şuierătoare, însoţită de bradipnee.- Obstrucţia pe căile respiratorii mari (laringe, trahee, bronşii mari) poate fi extrinsecă Obstrucţia pe căile respiratorii mari (laringe, trahee, bronşii mari) poate fi extrinsecă

(guşă plonjantă, timom, anevrism aortic, compresiune prin tumori şi adenopatii (guşă plonjantă, timom, anevrism aortic, compresiune prin tumori şi adenopatii mediastinale), intrinsecă (corpi străini, edem glotic, tumori, aspiraţie de secreţii sau mediastinale), intrinsecă (corpi străini, edem glotic, tumori, aspiraţie de secreţii sau sânge), funcţională ( spasm glotic, paralizie corzi vocale). sânge), funcţională ( spasm glotic, paralizie corzi vocale).

Dispneea de tip restrictivDispneea de tip restrictiv --apare prin reducerea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţieapare prin reducerea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţie

--poate avea cauze:poate avea cauze:

-Parietale - alterarea funcţiei mecanice a complexului sterno-costal (deformaţii -Parietale - alterarea funcţiei mecanice a complexului sterno-costal (deformaţii toracice, spondilita, torace senil, pareze ale muşchilor toracici) ; mobilitatea toracice, spondilita, torace senil, pareze ale muşchilor toracici) ; mobilitatea anormală a diafragmului (paralizie de frenic, tumori abdominale, ascită, obezitate); anormală a diafragmului (paralizie de frenic, tumori abdominale, ascită, obezitate); pleurite, fracturi costale, nevralgia intercostalăpleurite, fracturi costale, nevralgia intercostală

-Pulmonare – scăderea volumului pulmonar şi a elasticităţii pulmonare: pneumonie, -Pulmonare – scăderea volumului pulmonar şi a elasticităţii pulmonare: pneumonie, bronhopneumonie, infarct pulmonar, edem pulmonar, emfizem pulmonar, bronhopneumonie, infarct pulmonar, edem pulmonar, emfizem pulmonar, fibrotoraxfibrotorax

-Pleurale – pleurezii, pneumotorax-Pleurale – pleurezii, pneumotorax

Cele două tipuri de dispnee se pot combina între ele, această asociere reprezentând Cele două tipuri de dispnee se pot combina între ele, această asociere reprezentând dispneea mixtădispneea mixtă care apare în cancerul bronhopulmonar, TBC, bronhopneumonie. care apare în cancerul bronhopulmonar, TBC, bronhopneumonie.

La aceste tipuri de dispnee ritmul şi mărimea ampliaţiilor respiratorii îşi păstrează La aceste tipuri de dispnee ritmul şi mărimea ampliaţiilor respiratorii îşi păstrează

constanţaconstanţa..

În dispneile de cauză expiratorie se produc modificări ale ritmului şi amplitudinii În dispneile de cauză expiratorie se produc modificări ale ritmului şi amplitudinii respiraorii. Aceste tipuri de dispnee sunt :respiraorii. Aceste tipuri de dispnee sunt :

1.Dispneea Cheyne-Stockes1.Dispneea Cheyne-Stockes – creşterea pCO2 în sânge determină o hiperexcitaţie a – creşterea pCO2 în sânge determină o hiperexcitaţie a centrului respirator ce duce la creşterea frecvenţei şi amplitudinii ventilatorii; centrului respirator ce duce la creşterea frecvenţei şi amplitudinii ventilatorii; hiperventilaţia determină eliminarea CO2 urmată de o scădere a ritmului şi hiperventilaţia determină eliminarea CO2 urmată de o scădere a ritmului şi amplitutidinii ventilatorii până la apnee ceea ce duce la creşterea pCO2 în sânge şi amplitutidinii ventilatorii până la apnee ceea ce duce la creşterea pCO2 în sânge şi ciclul se repetă.Se manifestă prin cicluri de respiraţii crescendo-descrescendo ciclul se repetă.Se manifestă prin cicluri de respiraţii crescendo-descrescendo intercalate de perioade de apnee şi poate să apară în: insuficienţa cardiacă stângă, intercalate de perioade de apnee şi poate să apară în: insuficienţa cardiacă stângă, ateroscleroză, intoxicaţii cerebrale, meningite.ateroscleroză, intoxicaţii cerebrale, meningite.

2.Dispneea Küssmaul2.Dispneea Küssmaul – se caracterizează prin respiraţii profunde, zgomotoase, cu – se caracterizează prin respiraţii profunde, zgomotoase, cu remanenţa în platou a inspirului, expir zgomotos şi pauze lungi între ciclurile remanenţa în platou a inspirului, expir zgomotos şi pauze lungi între ciclurile respiratorii (9-10/respiraţii/min); apare în comele uremice, diabetice, hepatice, respiratorii (9-10/respiraţii/min); apare în comele uremice, diabetice, hepatice, infecţii grave, agonie.infecţii grave, agonie.

3.Dispneea Biot3.Dispneea Biot – respiraţiile sunt normale, ciclul respirator desfăşurându-se la – respiraţiile sunt normale, ciclul respirator desfăşurându-se la intervale foarte lungi (5-30sec) ; apare în tumori cerebrale, meningite, leziuni intervale foarte lungi (5-30sec) ; apare în tumori cerebrale, meningite, leziuni vasculare cerebrale.vasculare cerebrale.

DUREREA TORACICĂDUREREA TORACICĂ::Durerea toracică este un simptom tipic pentru afecţiunile pulmonare dar poate apare şi Durerea toracică este un simptom tipic pentru afecţiunile pulmonare dar poate apare şi

în alte boli care interesează cutia toracică, coloana vertebrală şi abdomenul, având o în alte boli care interesează cutia toracică, coloana vertebrală şi abdomenul, având o mare variabilitate în ceea ce priveşte localizarea, debutul, caracterul, circumstanţele mare variabilitate în ceea ce priveşte localizarea, debutul, caracterul, circumstanţele de apariţie, cauzele.de apariţie, cauzele.

Junghiul toracicJunghiul toracic::- apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale, durere de apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale, durere de

intensitate mare, vie, comparată cu "lovitura de pumnal", exagerată de tuse, strănut, intensitate mare, vie, comparată cu "lovitura de pumnal", exagerată de tuse, strănut, palparea regiunii dureroase, însoţită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în palparea regiunii dureroase, însoţită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în funcţie de cauza care îl provoacă:funcţie de cauza care îl provoacă:

- - pneumonia francă lobară – junghi violent, submamelonar, instalat după frison pneumonia francă lobară – junghi violent, submamelonar, instalat după frison şi febră; dispare în 2-3 zileşi febră; dispare în 2-3 zile

-tromboembolismul pulmonar – apare brusc, de intensitate mare, însoţit de tuse -tromboembolismul pulmonar – apare brusc, de intensitate mare, însoţit de tuse seacă, dispnee intensă cu polipnee, cianoză, instalate brus; se însoţeşte de spute seacă, dispnee intensă cu polipnee, cianoză, instalate brus; se însoţeşte de spute hemoptoice, febrăhemoptoice, febră

-pneumotorax spontan – apare brutal, după efort fizic sau tuse, imobilizând -pneumotorax spontan – apare brutal, după efort fizic sau tuse, imobilizând bolnavul şi se însoţeşte de dispnee marcatăbolnavul şi se însoţeşte de dispnee marcată

-pleureziile serofibrinoase – are caracter difuz, nepermiţând decubitul pe partea -pleureziile serofibrinoase – are caracter difuz, nepermiţând decubitul pe partea bolnavă, însoţit de tuse seacă şi respiraţie superficială; dispare când apare lichidul bolnavă, însoţit de tuse seacă şi respiraţie superficială; dispare când apare lichidul pleuralpleural

--pleurezia interlobară – durerea este în "eşarfă" pe traiectul scizural pleurezia interlobară – durerea este în "eşarfă" pe traiectul scizural

-pleureziile purulente – junghiul este violent şi persistent, însoţit de hiperestezie -pleureziile purulente – junghiul este violent şi persistent, însoţit de hiperestezie cutanatăcutanată

-pleureziile mediastinale – durere retrosternală-pleureziile mediastinale – durere retrosternală

-supuraţiile pulmonare gangrenoase – dureri foarte intense şi persistente, ce -supuraţiile pulmonare gangrenoase – dureri foarte intense şi persistente, ce preced deschiderea procesului supurativ în bronhiepreced deschiderea procesului supurativ în bronhie

-sindromul Pancoast-Tobias (neoplasm apical) – junghi localizat la vârful -sindromul Pancoast-Tobias (neoplasm apical) – junghi localizat la vârful plămânului.plămânului.

Durerea traheobronşicăDurerea traheobronşică : :

--are caracter de arsură, localizată retrosternal şi se întâlneşte în traheobronşitele acuteare caracter de arsură, localizată retrosternal şi se întâlneşte în traheobronşitele acute..Durerea toracică în afecţiunile peretelui toracicDurerea toracică în afecţiunile peretelui toracic::--apare înapare în afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular subcutanat, nevralgii intercostale, afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular subcutanat, nevralgii intercostale,

afecţiuni musculare, ale coloanei vertebrale şi glandei mamare.afecţiuni musculare, ale coloanei vertebrale şi glandei mamare.

--Celulita Celulita – proces inflamator al ţesutului celular subcutanat, manifestat prin eritem, – proces inflamator al ţesutului celular subcutanat, manifestat prin eritem, durere, edem local.durere, edem local.

--PleurodiniaPleurodinia – durere vie, brutală, exagerată de tuse, palpare sau mişcări, imobilizând – durere vie, brutală, exagerată de tuse, palpare sau mişcări, imobilizând toracele ; poate fi însoţită de febră şi trebuie diferenţiată de infarctul miocardic sau toracele ; poate fi însoţită de febră şi trebuie diferenţiată de infarctul miocardic sau de anevrism disecantde anevrism disecant

--Nevralgia intercostalăNevralgia intercostală – apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o durere vie – apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o durere vie sau cu caracter de arsură. Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este amplificată sau cu caracter de arsură. Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este amplificată de tuse, mişcări bruşte, inspir profund şi mai ales de palparea punctelor de pe de tuse, mişcări bruşte, inspir profund şi mai ales de palparea punctelor de pe traiectul nervului – punctele lui Valleix (parasternal, axilar median, paravertebral).traiectul nervului – punctele lui Valleix (parasternal, axilar median, paravertebral).

Cauze : expunerea la frig, tumori mediastinale, zona zoster.Cauze : expunerea la frig, tumori mediastinale, zona zoster.

--Dureri de tip nervos radicularDureri de tip nervos radicular :apar în afecţiuni ale coloanei vertebrale ce determină :apar în afecţiuni ale coloanei vertebrale ce determină compresiuni ale rădăcinilor nervoase la nivel compresiuni ale rădăcinilor nervoase la nivel vertebral :spondiloze,discopatii,spondilite,osteomielită, tumori intramedulare vertebral :spondiloze,discopatii,spondilite,osteomielită, tumori intramedulare (mielom, limfom, tumori, metastaze). Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi (mielom, limfom, tumori, metastaze). Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi iradiază simetric, în centură, fiind amplificată de mişcări.iradiază simetric, în centură, fiind amplificată de mişcări.

--Mialgia:Mialgia: este o durere surdă musculară având mai multe cauze : procese inflamatorii este o durere surdă musculară având mai multe cauze : procese inflamatorii locale, hematoame, dermatomiozită, traumatisme, trichinela, etclocale, hematoame, dermatomiozită, traumatisme, trichinela, etc

--Durerea osoasăDurerea osoasă:: apare prin procese patologice care interesează periostul, bogat în apare prin procese patologice care interesează periostul, bogat în terminaţii nervoase sau la nivelul endostului.terminaţii nervoase sau la nivelul endostului.

--Sindromul TietzeSindromul Tietze :inflamaţia cartilajelor coastelor I, II, III şi rar IV la extremitatea :inflamaţia cartilajelor coastelor I, II, III şi rar IV la extremitatea sternală care determină durere aproape permanentă amplificată de palpare.sternală care determină durere aproape permanentă amplificată de palpare.

Durerea diafragmatică:Durerea diafragmatică:- aaceastă durere apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei ceastă durere apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei

diafragmatice, determinând două tipuri de dureri diafragmatice, determinând două tipuri de dureri  : :

--durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului, durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului, umărului stâng şi gâtuluiumărului stâng şi gâtului

-durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului, abdomenului -durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului, abdomenului superior, în centură de-a lungul ultimelor spaţii intercostale.superior, în centură de-a lungul ultimelor spaţii intercostale.

Apare în : pleurite, pleurezii, abcese subfrenice, tumori mediastinale.Apare în : pleurite, pleurezii, abcese subfrenice, tumori mediastinale.

DUREREA DE CAUZĂ EXTRATORACICĂ:DUREREA DE CAUZĂ EXTRATORACICĂ:

1.de cauză cardiacă : angina pectorală, infarctul miocardic acut, junghiul 1.de cauză cardiacă : angina pectorală, infarctul miocardic acut, junghiul atrial din stenoza mitrală, pericardita constrictivă, etc.atrial din stenoza mitrală, pericardita constrictivă, etc.

2.de cauză abdominală : esofagite, diverticoli,carcinom esofagian, hernia 2.de cauză abdominală : esofagite, diverticoli,carcinom esofagian, hernia hiatală, colecistita acutăhiatală, colecistita acută

3.de afectarea aortei : aortita luetică, anevrism disecant de aortă3.de afectarea aortei : aortita luetică, anevrism disecant de aortă

4.de cauză mediastinală : mediastinita acută şi cronică, emfizemul 4.de cauză mediastinală : mediastinita acută şi cronică, emfizemul mediastinal, prin ruperea unor bule de emfizem mediastinal, prin ruperea unor bule de emfizem

INSPECŢIAINSPECŢIA Inspecţia generalăInspecţia generală::Poate oferi date privind: atitudinea şi poziţia pacientului starea de nutriţie faciesul tegumentele şi mucoasele aspectul fanerelor modificări ale sistemului osteo-articular tulburări neurologice

Atitudinea şi poziţia – oferă date privind poziţia pacientului în anumite boli respiratorii. Este vorba de poziţia ortopneică şi de anumite poziţii antalgice.

Poziţia ortopneică denotă o tulburare a funcţiei de hematoză în sensul scăderii ei, cauza fiind respiratorie sau cardio-vasculară.

Cauzele acestei poziţiiCauzele acestei poziţii::

--astm bronşicastm bronşic

--pleurezie masivăpleurezie masivă

--edem pulmonar acut noon-cardiogenedem pulmonar acut noon-cardiogen

--infarct pulmonarinfarct pulmonar

--pneumonie, bronhopneumoniepneumonie, bronhopneumonie

--pneumotoraxpneumotorax

--neoplasm bronhopulmonar cu obstrucţie importantăneoplasm bronhopulmonar cu obstrucţie importantă

--insuficienţă cardiacă stângă sau globalăinsuficienţă cardiacă stângă sau globală

Poziţiile antalgice cele mai frecvent înâlnite sunt:Poziţiile antalgice cele mai frecvent înâlnite sunt:

--pe partea bolnavă în caz de pleurezie masivăpe partea bolnavă în caz de pleurezie masivă

--pe partea sănătoasă în caz de pleurită sau cortico-pleurităpe partea sănătoasă în caz de pleurită sau cortico-pleurită

--poziţii de drenaj al bronşiilor în caz de bronşiectazii sau bronşite cronicepoziţii de drenaj al bronşiilor în caz de bronşiectazii sau bronşite cronice

Starea de nutriţieStarea de nutriţie – relevă răsunetul general al afecţiunilor respiratorii asupra – relevă răsunetul general al afecţiunilor respiratorii asupra organismului. Este vorba de prezenţa unor boli grave precum: TBC, neoplasm organismului. Este vorba de prezenţa unor boli grave precum: TBC, neoplasm bronho-pulmonar, etc. bronho-pulmonar, etc.

FaciesulFaciesul poate oferi date importante despre prezenţa unor boli respiratorii cum ar fi:poate oferi date importante despre prezenţa unor boli respiratorii cum ar fi: facies vultuos – cu pomeţi roşii, ochi strălucitori, pe fond febril, care apare în facies vultuos – cu pomeţi roşii, ochi strălucitori, pe fond febril, care apare în

pneumonia francă lobară (semnul Jaccoud - hiperemie de aceeaşi parte cu pneumonia francă lobară (semnul Jaccoud - hiperemie de aceeaşi parte cu pneumonia).pneumonia).

facies palid, aşa zisul „facies veneţian” tipic altă dată pentru TBC sau în faze facies palid, aşa zisul „facies veneţian” tipic altă dată pentru TBC sau în faze avansate cu facies palid-gălbui, hectic,supt, cu ochi înfundaţi în orbite, cu cearcăne avansate cu facies palid-gălbui, hectic,supt, cu ochi înfundaţi în orbite, cu cearcăne dar cu pomeţi roşii („trandafirii cimitirului”).dar cu pomeţi roşii („trandafirii cimitirului”).

facies cianotic – mai ales a buzelor, pomeţilor şi a vârfului nasului – denotă o facies cianotic – mai ales a buzelor, pomeţilor şi a vârfului nasului – denotă o afecţiune gravă pulmonară (bronhopneumonie, pneumonie masivă, BPCO avansat, afecţiune gravă pulmonară (bronhopneumonie, pneumonie masivă, BPCO avansat, neoplasm pulmonar,etc.) sau un cord pulmonar cronic.neoplasm pulmonar,etc.) sau un cord pulmonar cronic.

facies cianotic-negru „blue-bloatter” apare la bronşiticii cronici sau în sindromul facies cianotic-negru „blue-bloatter” apare la bronşiticii cronici sau în sindromul mediastinalmediastinal

facies „pink-puffer” tipic pentru emfizematoşifacies „pink-puffer” tipic pentru emfizematoşi

Examenul tegumentelor şi mucoaselorExamenul tegumentelor şi mucoaselor – relevă modificările descrise la facies la care se – relevă modificările descrise la facies la care se mai adaugă herpesul labial caracteristic în pneumonii virale sau în pneumonia mai adaugă herpesul labial caracteristic în pneumonii virale sau în pneumonia francă lobară. Nu trebuie uitată examinarea tegumentelor de la membrele inferioare francă lobară. Nu trebuie uitată examinarea tegumentelor de la membrele inferioare tipice pentru cordul pulmonar cronic.tipice pentru cordul pulmonar cronic.

Examenul fanerelorExamenul fanerelor – poate decela modificări de tipul degetelor hipocratice sau în – poate decela modificări de tipul degetelor hipocratice sau în sticlă de ceas tipice pentru BPCO, procese pulmonare cronice, neoplasm pulmonar, etcsticlă de ceas tipice pentru BPCO, procese pulmonare cronice, neoplasm pulmonar, etc

Examenul sistemului nervos şi osteoarticularExamenul sistemului nervos şi osteoarticular poate releva: dureri şi tumefieri poate releva: dureri şi tumefieri articulare, frecvent paraneoplazice (osteoartropatia pneumică), nevralgia de plex articulare, frecvent paraneoplazice (osteoartropatia pneumică), nevralgia de plex brahial, asociată cu ptoză palpebrală şi inegalitate pupilară, caracteristică pentru brahial, asociată cu ptoză palpebrală şi inegalitate pupilară, caracteristică pentru sindromul Pancoast –Tobias sau rar, în TBC apical.sindromul Pancoast –Tobias sau rar, în TBC apical.

Topografia toraco-pulmonarăTopografia toraco-pulmonarăAceasta se bazează pe noţiunile de anatomie pentru a putea raporta orice Aceasta se bazează pe noţiunile de anatomie pentru a putea raporta orice

modificare lamodificare la nivelul zonelor topografice toracice.nivelul zonelor topografice toracice.

O linie arbitrară care trece prin mediana sternului şi apofizele spinoase împart O linie arbitrară care trece prin mediana sternului şi apofizele spinoase împart toracele în 2 hemitorace, stâng şi drept. Fiecare este împărţit apoi de linii verticale în 3 toracele în 2 hemitorace, stâng şi drept. Fiecare este împărţit apoi de linii verticale în 3 feţe: anterioară, laterală şi posterioară.feţe: anterioară, laterală şi posterioară.

Faţa anterioară este delimitată de linia medio-sternală, linia axilară anterioară şi Faţa anterioară este delimitată de linia medio-sternală, linia axilară anterioară şi claviculă, prin care trece şi linia medio-claviculară. Aceste repere împart hemitoracele claviculă, prin care trece şi linia medio-claviculară. Aceste repere împart hemitoracele anterior în: anterior în:

fosa supraclaviculară (delimitată de claviculă, marginea m. trapez şi m. fosa supraclaviculară (delimitată de claviculă, marginea m. trapez şi m. sternocleidomastoidiansternocleidomastoidian

fosa subclaviculară (delimitată de claviculă, stern, m. deltoid şi pectoralul mare)fosa subclaviculară (delimitată de claviculă, stern, m. deltoid şi pectoralul mare)

spaţiile intercostale: se ia ca reper unghiul lui Louis de unde se numără coastele spaţiile intercostale: se ia ca reper unghiul lui Louis de unde se numără coastele oblic de sus în jos şi în afară, spaţiul II fiind imediat sub coasta ce se inseră pe oblic de sus în jos şi în afară, spaţiul II fiind imediat sub coasta ce se inseră pe unghi.unghi.

spaţiul care se delimitează între o linie curbă cu concavitatea în jos pornind de la spaţiul care se delimitează între o linie curbă cu concavitatea în jos pornind de la coasta a VI-a până la extremitatea anterioară a coastei a IX-a, având în jos rebordul coasta a VI-a până la extremitatea anterioară a coastei a IX-a, având în jos rebordul costal, este denumit spaţiul Traube. La acest nivel se proiectează marea tuberozitate costal, este denumit spaţiul Traube. La acest nivel se proiectează marea tuberozitate

a stomacului şi corespunde fundului de sac costo-diafragmatic stânga stomacului şi corespunde fundului de sac costo-diafragmatic stâng..

Faţa posterioară este delimitată de linia vertebrală, ce trece prin apofizele spinoase şi Faţa posterioară este delimitată de linia vertebrală, ce trece prin apofizele spinoase şi linia axilară posterioară; linia scapulară, ce trece prin marginea internă a linia axilară posterioară; linia scapulară, ce trece prin marginea internă a omoplaţilor, linia care uneşte spinele omoplaţilor, pe orizontală şi alta care uneşte omoplaţilor, linia care uneşte spinele omoplaţilor, pe orizontală şi alta care uneşte vârfurile lor, împart această faţă în:vârfurile lor, împart această faţă în:

fosa supraspinoasă sau suprascapulară, denumită zona de alarmă a lui Chauvetfosa supraspinoasă sau suprascapulară, denumită zona de alarmă a lui Chauvet fosa subspinoasă, interscapulovertebrală şi externăfosa subspinoasă, interscapulovertebrală şi externă regiunea subscapulară, sub vârful omoplaţilorregiunea subscapulară, sub vârful omoplaţilor

Faţa laterală, delimitată de cele două linii axilare, anterioară şi posterioară, străbătută de Faţa laterală, delimitată de cele două linii axilare, anterioară şi posterioară, străbătută de linia axilară mediană reprezintă de fapt axila. Această faţă are importanţă în linia axilară mediană reprezintă de fapt axila. Această faţă are importanţă în examenul plămânului drept, la nivelul ei fiind proiectat lobul median.examenul plămânului drept, la nivelul ei fiind proiectat lobul median.

Vârful plămânului are proiecţie anterioară la nivelul spaţiului supraclavicular iar Vârful plămânului are proiecţie anterioară la nivelul spaţiului supraclavicular iar posterior, în porţiunea internă a fosei supraspinoase.posterior, în porţiunea internă a fosei supraspinoase.

Modificări patologice ale toracelui se referă la: Modificări patologice ale toracelui se referă la: modificări ale peretelui toracicmodificări ale peretelui toracicmodificări de formă ale toraceluimodificări de formă ale toraceluimodificări ale dinamicii respiratoriimodificări ale dinamicii respiratorii

1.1.. . Modificări ale pereteluiModificări ale peretelui se referă la apariţia pe torace a: circulaţiei se referă la apariţia pe torace a: circulaţiei superficiale colaterale, care apare în caz de compresiune pe vena cavă superficiale colaterale, care apare în caz de compresiune pe vena cavă superioară (sindrom mediastinal prin tumoră, guşă, adenopatii); pitiriazis superioară (sindrom mediastinal prin tumoră, guşă, adenopatii); pitiriazis versicolor, micoză sub formă de pete maronii, ce însoţeşte frecvent bolile versicolor, micoză sub formă de pete maronii, ce însoţeşte frecvent bolile pulmonare cu transpiraţii abundente, ca în TBC; erupţii veziculare pe pulmonare cu transpiraţii abundente, ca în TBC; erupţii veziculare pe traiectul nervilor intercostali, tipice pentru zona zoster. Tot la inspecţia traiectul nervilor intercostali, tipice pentru zona zoster. Tot la inspecţia toracelui se pot vedea bombări sau retracţii localizate. Bombări unilaterale toracelui se pot vedea bombări sau retracţii localizate. Bombări unilaterale pot fi date de: lipoame, empiem, pleurezii bazale, pneumotorax.pot fi date de: lipoame, empiem, pleurezii bazale, pneumotorax.

Retracţiile pot fi date de cicatrici postoperatorii pe torace: lobectomii Retracţiile pot fi date de cicatrici postoperatorii pe torace: lobectomii sau pneumectomii vechi ( pentru TBC frecvent), traumatisme toracice, sau pneumectomii vechi ( pentru TBC frecvent), traumatisme toracice, etc.etc.

Modificări de formă a toraceluiModificări de formă a toracelui pot fi congenitale sau dobândite, simetrice sau pot fi congenitale sau dobândite, simetrice sau asimetrice.asimetrice.

A. CongenitaleA. Congenitale:: a. Simetrice:a. Simetrice: --torace alungit, longilin care are coastele oblice, unghi epigastric ascuţit, torace alungit, longilin care are coastele oblice, unghi epigastric ascuţit,

clavicule proeminente, coasta a X-a flotantă.clavicule proeminente, coasta a X-a flotantă. --torace brevilin, scurt, cu coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, panicul torace brevilin, scurt, cu coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, panicul

adipos exagerat.adipos exagerat. b. Asimetrice: b. Asimetrice: --torace cifotic sau cifo-scoliotictorace cifotic sau cifo-scoliotic B. DobânditeB. Dobândite:: a. Simetrice:a. Simetrice: --torace astenic – alungit, cu diametre micşorate, mai ales cel antero-posterior, torace astenic – alungit, cu diametre micşorate, mai ales cel antero-posterior,

umeri coborâţi, fose supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuţit, umeri coborâţi, fose supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuţit, scapule ridicate (scapule alatae); frecvent la boli comsumptive gen TBC, scapule ridicate (scapule alatae); frecvent la boli comsumptive gen TBC, neoplasm pulmonarneoplasm pulmonar

--torace rahitic – asemănător celui astenic dar cu proeminenţa sternului, în torace rahitic – asemănător celui astenic dar cu proeminenţa sternului, în carenă, prezenţa de mătănii condro-sternale ce apare după rahitism în carenă, prezenţa de mătănii condro-sternale ce apare după rahitism în copilărie copilărie

--torace emfizematos – opus primelor, cu aspect globulos, prin creşterea torace emfizematos – opus primelor, cu aspect globulos, prin creşterea diametrelor, mai ales a celui A/P, dând aspectul de butoi; gât scurt, înfundat în diametrelor, mai ales a celui A/P, dând aspectul de butoi; gât scurt, înfundat în torace, fose supraclaviculare pline, coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, torace, fose supraclaviculare pline, coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, ampliaţii reduse; este tipic pentru emfizemul pulmonar difuz.ampliaţii reduse; este tipic pentru emfizemul pulmonar difuz.

--torace conoid – sau piramidal sau în clopot, apare dilatat la bază prin prezenţa torace conoid – sau piramidal sau în clopot, apare dilatat la bază prin prezenţa de ascită, hepatosplenomegalie, sarcină, etc.de ascită, hepatosplenomegalie, sarcină, etc.

--torace infundibuliform – cu stern înfundat în porţiunea inferioară, chiar cu torace infundibuliform – cu stern înfundat în porţiunea inferioară, chiar cu scobitură plinia sternală, mai este denumit torace „de pantofar”scobitură plinia sternală, mai este denumit torace „de pantofar”

b. Asimetrice, prin bombări sau retracţii unilateraleb. Asimetrice, prin bombări sau retracţii unilaterale

3.Modificări de dinamică respiratorie3.Modificări de dinamică respiratorie::--prin care urmărim tipul de respiraţie al individului. Normal, femeile au o respiraţie de prin care urmărim tipul de respiraţie al individului. Normal, femeile au o respiraţie de

tip costal superior, bărbaţii şi copiii, tip costal inferior. tip costal superior, bărbaţii şi copiii, tip costal inferior. --Frecvenţa respiratorie este de 16- 18 resp./min., raportul între durata inspiraţiei şi cea a Frecvenţa respiratorie este de 16- 18 resp./min., raportul între durata inspiraţiei şi cea a

expirului fiind de 1/3. Peste 20 resp/min se numeşte polipnee iar sub 16, bradipnee.expirului fiind de 1/3. Peste 20 resp/min se numeşte polipnee iar sub 16, bradipnee.--Tot la inspecţia toracelui se poate vedea dacă ampliaţiile sunt simetrice, bilateral.Tot la inspecţia toracelui se poate vedea dacă ampliaţiile sunt simetrice, bilateral.--Diminuarea sau abolirea la o bază relevă: pleurezie masivă, pneumonie, pneumotorax, Diminuarea sau abolirea la o bază relevă: pleurezie masivă, pneumonie, pneumotorax,

tumori sau chiste mari bazale, etc.tumori sau chiste mari bazale, etc.--Semnificativ acum este şi prezenţa tirajului, care apare simetric bilateral în caz de Semnificativ acum este şi prezenţa tirajului, care apare simetric bilateral în caz de

obstrucţie pe laringe sau trahee sau unilateral, prin obstrucţia unei bronşii principale obstrucţie pe laringe sau trahee sau unilateral, prin obstrucţia unei bronşii principale (corp străin, tumoră, etc.).(corp străin, tumoră, etc.).

PALPAREAPALPAREAPalparea completează datele obţinute prin inspecţie aducând informaţii care Palparea completează datele obţinute prin inspecţie aducând informaţii care

elucidează mai uşor diagnosticul.elucidează mai uşor diagnosticul.

Ea vizează palparea: peretelui toracic, palparea vârfurilor şi bazelor Ea vizează palparea: peretelui toracic, palparea vârfurilor şi bazelor plămânului, palparea plămânului adică a freamătului pectoral.plămânului, palparea plămânului adică a freamătului pectoral.

a.a.Palparea toracelui se face cu pacientul în poziţie şezândă, prin aplicarea feţei Palparea toracelui se face cu pacientul în poziţie şezândă, prin aplicarea feţei palmare pe torace (cu degetele lipite), pe toate feţele, succesiv şi simetric. palmare pe torace (cu degetele lipite), pe toate feţele, succesiv şi simetric. Rezultatul palpării va da date despreRezultatul palpării va da date despre::

--conformaţia toracelui cu bombări, dilatări, retracţiiconformaţia toracelui cu bombări, dilatări, retracţii

--starea tegumentelor: temperatură, troficitate, umiditate, edeme, lipoame, tumori starea tegumentelor: temperatură, troficitate, umiditate, edeme, lipoame, tumori etc.etc.

--starea musculaturii şi a integrităţii sistemului osteo-articular toracicstarea musculaturii şi a integrităţii sistemului osteo-articular toracic

--prezenţa durerii la palparea spaţiilor intercostale (nevralgii), a articulaţiilor condro-prezenţa durerii la palparea spaţiilor intercostale (nevralgii), a articulaţiilor condro-sternale (S. Tietze)sternale (S. Tietze)

--prezenţa frecăturii pleurale care apare în condiţiile prezenţei între cele 2 foiţe prezenţa frecăturii pleurale care apare în condiţiile prezenţei între cele 2 foiţe pleurale a unui esxudat fibrinos; senzaţia tactilă este cea dată de frecarea unei bucăţi de pleurale a unui esxudat fibrinos; senzaţia tactilă este cea dată de frecarea unei bucăţi de mătase sau a unei meşe între degete şi are următoarele caractere: apare în ambii timpi ai mătase sau a unei meşe între degete şi are următoarele caractere: apare în ambii timpi ai respiraţiei şi se accentuează la la apăsarea cu stetoscopul sau la amplificarea inspirului, respiraţiei şi se accentuează la la apăsarea cu stetoscopul sau la amplificarea inspirului, dispare în apnee, dispare la apariţia colecţiei pleurale. Ea poate reapare la resorbţia dispare în apnee, dispare la apariţia colecţiei pleurale. Ea poate reapare la resorbţia colecţiei.colecţiei.

b.b. Palparea mişcărilor respiratorii începe cu palaprea vârfurilor, prin aplicarea Palparea mişcărilor respiratorii începe cu palaprea vârfurilor, prin aplicarea mâinilor examinatorului în fosele supraclaviculare rugând pacientul să inspire mâinilor examinatorului în fosele supraclaviculare rugând pacientul să inspire profund. Apoi palmele coboară la ambele baze, pacientul trebuind să inspire profund. Apoi palmele coboară la ambele baze, pacientul trebuind să inspire profund. În acest mod avem date despre amplitudinea, simetria şi frecvenţa profund. În acest mod avem date despre amplitudinea, simetria şi frecvenţa mişcărilor respiratorii.mişcărilor respiratorii.

Reducerea ampliaţiilor la vârf apare unilateral, în tumori sau procese TBC de vârf Reducerea ampliaţiilor la vârf apare unilateral, în tumori sau procese TBC de vârf sau bilateral în emfizemul pulmonar. sau bilateral în emfizemul pulmonar.

Ampliaţiile apar reduse la baze:Ampliaţiile apar reduse la baze:

--bilateral, simetric, în emfizemul pulmonar difuzbilateral, simetric, în emfizemul pulmonar difuz

--unilateral în: unilateral în:

--obstrucţia bronşiei principale;obstrucţia bronşiei principale;

--procese parietale imobilizante (paralizia muşchilor respiratori, nevralgieprocese parietale imobilizante (paralizia muşchilor respiratori, nevralgie

--procese pleurale: pneumotorax, colecţie lichidiană, pahipleurită bazală, tumoră procese pleurale: pneumotorax, colecţie lichidiană, pahipleurită bazală, tumoră pleurală mare,pleurală mare,

--procese parenchimatoase: tumoră sau pneumonie masivă bazalăprocese parenchimatoase: tumoră sau pneumonie masivă bazală

Palparea freamătului pectoral se realizează prin aplicarea succesivă a palmei pe Palparea freamătului pectoral se realizează prin aplicarea succesivă a palmei pe toracele bolnavului, simetric, bilateral, în timp ce pacientul spune cu aceeaşi voce, clar, toracele bolnavului, simetric, bilateral, în timp ce pacientul spune cu aceeaşi voce, clar, bine articulat „33”. Datorită faptului că sunetul se transmite de la corzile vocale prin bine articulat „33”. Datorită faptului că sunetul se transmite de la corzile vocale prin căile aeriene, prin parenchimul pulmonar (care este ca o cutie de rezonanţă) până la căile aeriene, prin parenchimul pulmonar (care este ca o cutie de rezonanţă) până la peretele toracic, examinatorul va simţi o senzaţie tactilă care se numeşte freamăt peretele toracic, examinatorul va simţi o senzaţie tactilă care se numeşte freamăt pectoral sau vibraţie vocală.pectoral sau vibraţie vocală.

AccentuareaAccentuarea freamătului pectoral apare în: freamătului pectoral apare în:

--procese de condensare cu bronşie liberă: pneumonie, bronhopneumonie, infarct procese de condensare cu bronşie liberă: pneumonie, bronhopneumonie, infarct pulmonar, tumoră pulmonară, etcpulmonar, tumoră pulmonară, etc

--procese cavitare cu bronşie liberă: caverne TBC, abces pulmonar sau chist hidatic procese cavitare cu bronşie liberă: caverne TBC, abces pulmonar sau chist hidatic golite (cavitatea trebuie să aibe diametru minim de 6 cm., pereţi elastici şi să fie situată golite (cavitatea trebuie să aibe diametru minim de 6 cm., pereţi elastici şi să fie situată la mai puţin de 6 cm de perete);la mai puţin de 6 cm de perete);

--zonele de supleanţă ale plămânului din vecinătatea unui proces patologic întins, care zonele de supleanţă ale plămânului din vecinătatea unui proces patologic întins, care prezintă o hiperventilaţie compensatorie: pleurezii sau pneumonii masive.prezintă o hiperventilaţie compensatorie: pleurezii sau pneumonii masive.

DiminuareaDiminuarea freamătului pectoral apare în: freamătului pectoral apare în:

--procese de condensare masivă, care comprimă incomplet bronşia principalăprocese de condensare masivă, care comprimă incomplet bronşia principală

--scăderea elasticităţii parenchimului pulmonar din emfizemul pulmonarscăderea elasticităţii parenchimului pulmonar din emfizemul pulmonar

--interpunerea de aer sau lichid în cantitate mică la nivelul pleureiinterpunerea de aer sau lichid în cantitate mică la nivelul pleurei

Abolirea freamătului pectoral apare în: Abolirea freamătului pectoral apare în: --afecţiuni ale laringelui cu afonieafecţiuni ale laringelui cu afonie --obstruare completă a bronşiei, intrinsec sau extrinsec prin compresiune, corp obstruare completă a bronşiei, intrinsec sau extrinsec prin compresiune, corp

străini, neoplasm bronşic, adenopatii sau tumori compresivestrăini, neoplasm bronşic, adenopatii sau tumori compresive --prezenţa de aer sau lichid pleural în cantitate mare (pneumotorax, pleurezii prezenţa de aer sau lichid pleural în cantitate mare (pneumotorax, pleurezii

masive)masive)

PERCUŢIA PERCUŢIA Percuţia este metoda care completează şi mai bine un diagnostic de supoziţie, Percuţia este metoda care completează şi mai bine un diagnostic de supoziţie,

ea folosind tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital, pentru obţinerea unor ea folosind tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital, pentru obţinerea unor sunete care reprezintă vibraţiile combinate ale peretelui toracic, plămânului şi sunete care reprezintă vibraţiile combinate ale peretelui toracic, plămânului şi conţinutul aeric al acestuia. La aceste sunete se vor aprecia: intensitatea, (care conţinutul aeric al acestuia. La aceste sunete se vor aprecia: intensitatea, (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic), depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic), tonalitatea şi timbrul.tonalitatea şi timbrul.

Percuţia se face cu pacientul în ortostatism sau în şezut, pe pat, pentru Percuţia se face cu pacientul în ortostatism sau în şezut, pe pat, pentru feţele posterioare şi mediană şi, culcat pe spate sau în şezut, pentru faţa feţele posterioare şi mediană şi, culcat pe spate sau în şezut, pentru faţa anterioară. Pentru percuţia feţelor laterale pacientul va ţine mâinile pe cap, cu anterioară. Pentru percuţia feţelor laterale pacientul va ţine mâinile pe cap, cu braţul depărtat de corp. Pacientul respiră uniform, liniştit, cu gura deschisă. braţul depărtat de corp. Pacientul respiră uniform, liniştit, cu gura deschisă. Percuţia se va face simetric, bilateral, de sus în jos.Percuţia se va face simetric, bilateral, de sus în jos.

Percuţia vârfurilor plămânilor se face prin percuţia pe marginea Percuţia vârfurilor plămânilor se face prin percuţia pe marginea superioară a trapezului, delimitând bandeletele Krőnig, zone de aprox. 4-6 cm, superioară a trapezului, delimitând bandeletele Krőnig, zone de aprox. 4-6 cm, depinzând de capacitatea respiratorie a bolnavului. Acestea pot fi lărgite în depinzând de capacitatea respiratorie a bolnavului. Acestea pot fi lărgite în emfizem sau micşorate, în procese de condensare de vârf(TBC, tumori, emfizem sau micşorate, în procese de condensare de vârf(TBC, tumori, pahipleurite sau simfize).pahipleurite sau simfize).

Percuţia bazelor se face de sus în jos pe liniile topografice, situându-Percuţia bazelor se face de sus în jos pe liniile topografice, situându-se la nivelul apofizei spinoase T11, paravertebral, la nivelul coastei a se la nivelul apofizei spinoase T11, paravertebral, la nivelul coastei a X-a pe linia scapulară, coasta a IX-a pe axilara posterioară, coasta a X-a pe linia scapulară, coasta a IX-a pe axilara posterioară, coasta a VIII-a pe axilara medie, coasta a VII-a pe axilara anterioară. Curbele VIII-a pe axilara medie, coasta a VII-a pe axilara anterioară. Curbele descrise diferă de la stânga la dreapta din cauza prezenţei ficatului în descrise diferă de la stânga la dreapta din cauza prezenţei ficatului în dreapta şi de spaţiul Traube, în stânga.dreapta şi de spaţiul Traube, în stânga.

Manevra Hirtz – reprezintă metoda prin care se pune în Manevra Hirtz – reprezintă metoda prin care se pune în evidenţă amplitudinea respiratorie a unui individ, adică mobilitatea evidenţă amplitudinea respiratorie a unui individ, adică mobilitatea diafragmului. Se face percuţia bazei punând bolnavul să inspire diafragmului. Se face percuţia bazei punând bolnavul să inspire profund, să ţină puţin aerul până se percută, după care se percută în profund, să ţină puţin aerul până se percută, după care se percută în expir profund. În mod normal această manevră determină o mobilitate expir profund. În mod normal această manevră determină o mobilitate a diafragmului pe o arie de aprox. 4-6 cm, ea fiind mai mică la femei a diafragmului pe o arie de aprox. 4-6 cm, ea fiind mai mică la femei şi mai mare la sportivi. Limita inferioară poate fi ridicată în caz de şi mai mare la sportivi. Limita inferioară poate fi ridicată în caz de sarcină, ascită, meteorism şi poate fi coborâtă în emfizem, astm sarcină, ascită, meteorism şi poate fi coborâtă în emfizem, astm bronşic în criză, etc.bronşic în criză, etc.

Percuţia plămânului normal produce un sunet sonor, relativ jos ca înălţime, întins pe Percuţia plămânului normal produce un sunet sonor, relativ jos ca înălţime, întins pe toată aria pulmonară.toată aria pulmonară.

La percuţia plămânului anterior se ţine cont de prezenţa matităţii cardiace în stânga La percuţia plămânului anterior se ţine cont de prezenţa matităţii cardiace în stânga precum şi de delimitarea spaţiului Traube.precum şi de delimitarea spaţiului Traube.

Modificările sonorităţii pulmonare constau în: submatitate, matitate, hipersonoritate Modificările sonorităţii pulmonare constau în: submatitate, matitate, hipersonoritate şi timpanismşi timpanism

--Submatitatea, matitatea Submatitatea, matitatea pulmonarăpulmonară (diminuarea sau abolirea sonorităţii) (diminuarea sau abolirea sonorităţii) aparapar in: in:

--prin modificări la nivelul peretelui toracic: obezitate, edeme, tumoriprin modificări la nivelul peretelui toracic: obezitate, edeme, tumori

--prin modificări patologice la nivelul parenchimului pulmonar care duc la prin modificări patologice la nivelul parenchimului pulmonar care duc la diminuarea sau dispariţia aerului din plămâni; acestea pot fi cauzate de:diminuarea sau dispariţia aerului din plămâni; acestea pot fi cauzate de:

- - atelectazie pulmonară, prin obstrucţia, fie prin corp străin atelectazie pulmonară, prin obstrucţia, fie prin corp străin sau tumoră endobronşică sau prin compresiunea extrinsecă prin adenopatii sau sau tumoră endobronşică sau prin compresiunea extrinsecă prin adenopatii sau tumori pe bronşie, cu colabarea parenchimului respectiv;tumori pe bronşie, cu colabarea parenchimului respectiv;

- - procese de condensare pulmonară, tip inflamator (pneumonii, procese de condensare pulmonară, tip inflamator (pneumonii, bronhopneumonii, abces pulmonar, TBC) sau neinflamator (edem pulmonar acut, bronhopneumonii, abces pulmonar, TBC) sau neinflamator (edem pulmonar acut, infarct pulmonar, fibroză pulmonară, tumoră pulmonară)infarct pulmonar, fibroză pulmonară, tumoră pulmonară)

Topografia modificărilor matităţii pulmonare depinde de evoluţia fiecărei boli şi de Topografia modificărilor matităţii pulmonare depinde de evoluţia fiecărei boli şi de caracteristicile ei. Iată câteva exemple:caracteristicile ei. Iată câteva exemple:

--în bronhopneumonie, focarele de condensare sunt dispuse pe ambii plămâni, fiind de în bronhopneumonie, focarele de condensare sunt dispuse pe ambii plămâni, fiind de forme şi dimensiuni diferiteforme şi dimensiuni diferite

--în pneumonia bacteriană, procesul cuprinde de obicei un lobîn pneumonia bacteriană, procesul cuprinde de obicei un lob

--în TBC pulmonar este prins frecvent vârful plămânului(TBC apical)în TBC pulmonar este prins frecvent vârful plămânului(TBC apical)

--în chistul hidatic, abcesul pulmonar, tumoră, cavernă neevacuate, matitatea este în chistul hidatic, abcesul pulmonar, tumoră, cavernă neevacuate, matitatea este suspendată şi întensitatea depinde de profunzimea locului faţă de peretesuspendată şi întensitatea depinde de profunzimea locului faţă de perete

--în edemul pulmonar acut, apar zone de submatităţi sau matităţi de la baze spre vârf în în edemul pulmonar acut, apar zone de submatităţi sau matităţi de la baze spre vârf în funcţie de gradul şi evoluţia boliifuncţie de gradul şi evoluţia bolii

Matitatea din afecţiunile pleurei poate prezenta multiple variante în funcţie de procesele Matitatea din afecţiunile pleurei poate prezenta multiple variante în funcţie de procesele patologice şi intricările lor.Simfizele, tumorile dau matităţi delimitate, la baze.patologice şi intricările lor.Simfizele, tumorile dau matităţi delimitate, la baze.

Prezenţa de lichid însă depinde de tipul de revărsat pleural, dacă este de tip inflamator Prezenţa de lichid însă depinde de tipul de revărsat pleural, dacă este de tip inflamator sau, nu; dacă percuţia se face înainte sau după toracenteză, când poate pătrunde aer sau, nu; dacă percuţia se face înainte sau după toracenteză, când poate pătrunde aer şi apare hidro şi apare hidro ssau pio pneumotorax.au pio pneumotorax.

Percuţia în pleurezie:Percuţia în pleurezie:

--Dacă ea se face la debutul pleureziei şi cantitatea este mică( în jur de 300-400ml) pot Dacă ea se face la debutul pleureziei şi cantitatea este mică( în jur de 300-400ml) pot să nu apară modificări sau apar doar la nivelul sinusului costo-diafragmatic. să nu apară modificări sau apar doar la nivelul sinusului costo-diafragmatic.

--In momentul creşterii cantităţii de lichid apare o matitate bazală cu limita superioară In momentul creşterii cantităţii de lichid apare o matitate bazală cu limita superioară orizontală sau cu concavitatea în sus, depinzând de cantitatea de lichid. orizontală sau cu concavitatea în sus, depinzând de cantitatea de lichid.

--Dacă cantitatea este moderată, limita este orizontală. Dacă nivelul lichidului creşte, Dacă cantitatea este moderată, limita este orizontală. Dacă nivelul lichidului creşte, apar modificări particulare. In primul rând, limita superioară este cu aspect apar modificări particulare. In primul rând, limita superioară este cu aspect parabolic-parabolic-curba lui Damoiseau-curba lui Damoiseau- cu vârful parabolei în axilă, iar linia care porneşte cu vârful parabolei în axilă, iar linia care porneşte paravertebral, urcă spre axilă apoi coboară pe faţa anterioară până în regiunea paravertebral, urcă spre axilă apoi coboară pe faţa anterioară până în regiunea sternală. In regiunea paravertebrală a hemitoracelui respectiv apare o zonă de sternală. In regiunea paravertebrală a hemitoracelui respectiv apare o zonă de submatitate, numită submatitate, numită triunghiul lui Garland,triunghiul lui Garland, dată de compresiunea plămânului de dată de compresiunea plămânului de către lichid; compresiunea mediastinului de către colecţia abundentă produce o către lichid; compresiunea mediastinului de către colecţia abundentă produce o deplasare a acestuia spre toracele sănătos cu apariţia unei zone de matitate deplasare a acestuia spre toracele sănătos cu apariţia unei zone de matitate triunghiulară în această parte denumită triunghiulară în această parte denumită triunghiul lui Grocco-Rauchfuss.triunghiul lui Grocco-Rauchfuss. Dacă Dacă colecţia depăşeşte 1500 ml, determină dispariţia timpanismului în spaţiul Traube şi colecţia depăşeşte 1500 ml, determină dispariţia timpanismului în spaţiul Traube şi apariţia unei matităţi.apariţia unei matităţi.

--Dacă pleurezia se produce la nivel de scizură interlobară, greu se poate percuta o Dacă pleurezia se produce la nivel de scizură interlobară, greu se poate percuta o matitate suspendată, alungită, în coadă de rachetă, vizibilă mai bine pe grafia de matitate suspendată, alungită, în coadă de rachetă, vizibilă mai bine pe grafia de torace.torace.

--In acumularea de transudat pleural, (în cazul insuficienţei cardiace congestive, In acumularea de transudat pleural, (în cazul insuficienţei cardiace congestive, sindromului nefrotic, cirozei hepatice decompensate vascular) matitea percutorică sindromului nefrotic, cirozei hepatice decompensate vascular) matitea percutorică are de obicei o limită superioară orizontală(cantitate mică de proteine). Dacă apare are de obicei o limită superioară orizontală(cantitate mică de proteine). Dacă apare anasarca, hidrotoraxul poate fi bilateral.anasarca, hidrotoraxul poate fi bilateral.

--In hidro-pneumotorax, se decelează o matitate bazală cu limita superioară orizontală In hidro-pneumotorax, se decelează o matitate bazală cu limita superioară orizontală iar deasupra ei apare hipersonoritate.iar deasupra ei apare hipersonoritate.

--Hipersonoritatea, timpanismulHipersonoritatea, timpanismul::--creşterea sonorităţii pulmonare, apare în condiţiile creşterii nivelului de aer în creşterea sonorităţii pulmonare, apare în condiţiile creşterii nivelului de aer în

alveolele pulmonare şi bronşii şi depinde de distanţa procesului faţă de perete şi de alveolele pulmonare şi bronşii şi depinde de distanţa procesului faţă de perete şi de gradul de relaxare pulmonară.gradul de relaxare pulmonară.

--Hipersonoritatea bilaterală apare în caz de hiperinflaţie pulmonară precum în : astm Hipersonoritatea bilaterală apare în caz de hiperinflaţie pulmonară precum în : astm bronşic ăn criză, emfizem pulmonar.bronşic ăn criză, emfizem pulmonar.

--Hipersonoritatea unilaterală poate să apară în pneumotorax, caverne sau abcese mari Hipersonoritatea unilaterală poate să apară în pneumotorax, caverne sau abcese mari drenate (de obicei, suspendate).drenate (de obicei, suspendate).

--Timpanismul apare de obicei în pneumotoraxul cu supapă şi este unilateral. Timpanismul apare de obicei în pneumotoraxul cu supapă şi este unilateral.

AUSCULTAŢIAAUSCULTAŢIA::--Tehnica auscultaţiei: se face cu stetoscopul biauricular, aplicat pe torace cu toată Tehnica auscultaţiei: se face cu stetoscopul biauricular, aplicat pe torace cu toată

membrana, pacientul fiind în poziţie şezândă sau în ortostatism (dacă starea membrana, pacientul fiind în poziţie şezândă sau în ortostatism (dacă starea pacientului permite), dacă nu, putând fi examinat şi în decubit lateral sau dorsal. pacientului permite), dacă nu, putând fi examinat şi în decubit lateral sau dorsal.

--Auscultaţia începe de la vârfuri spre baze, pe toate feţele, pe liniile topografice, Auscultaţia începe de la vârfuri spre baze, pe toate feţele, pe liniile topografice, simetric, bilateral. simetric, bilateral.

1.Elemente fiziologice ale auscultaţiei aparatului respirator1.Elemente fiziologice ale auscultaţiei aparatului respirator : :--Normal în urma auscultaţiei plămânilor se evidenţiază două fenomene stetacustice Normal în urma auscultaţiei plămânilor se evidenţiază două fenomene stetacustice

diferite după zona de auscultaţie şi anume: suflul tubar fiziologic şi murmurul diferite după zona de auscultaţie şi anume: suflul tubar fiziologic şi murmurul vezicularvezicular

--Suflul tubar fiziologic ia naştere la nivelul ariei laringo-traheale unde este prima Suflul tubar fiziologic ia naştere la nivelul ariei laringo-traheale unde este prima strictură şi anume la nivelul glotei, motiv pentru care el se va proiecta la nivelul strictură şi anume la nivelul glotei, motiv pentru care el se va proiecta la nivelul toracelui astfetoracelui astfel:l:

--anterior, la nivelul laringelui, traheei şi sternuluianterior, la nivelul laringelui, traheei şi sternului

--posterior, la nivelul spaţiului interscapulovertebral(vertebrele T1-T4)posterior, la nivelul spaţiului interscapulovertebral(vertebrele T1-T4)

--La auscultaţie el are intensitate şi durată mai mare în expir, tonalitatea este mai joasă şi La auscultaţie el are intensitate şi durată mai mare în expir, tonalitatea este mai joasă şi depinde mult de amplitudinea mişcărilor respiratorii.depinde mult de amplitudinea mişcărilor respiratorii.

Murmurul vezicular ia naştere la nivelul bronhiolelor terminale şi alveolelor, unde Murmurul vezicular ia naştere la nivelul bronhiolelor terminale şi alveolelor, unde se află a doua strictură iar aria de auscultaţie va fi în câmpurile pulmonare din afara se află a doua strictură iar aria de auscultaţie va fi în câmpurile pulmonare din afara zonelor de auscultaţie a suflului tubar fiziologic. Caracterul său este dulce, zonelor de auscultaţie a suflului tubar fiziologic. Caracterul său este dulce, aspirativ, continuu, cu intensitate mai mare în a doua parte a inspiraţiei, cu durată aspirativ, continuu, cu intensitate mai mare în a doua parte a inspiraţiei, cu durată mai mare în expir(raport 1/3). Şi intensitatea murmurului vezicular depinde de mai mare în expir(raport 1/3). Şi intensitatea murmurului vezicular depinde de amplitudinea mişcărilor respiratorii dar şi de grosimea peretelui toracic şi de amplitudinea mişcărilor respiratorii dar şi de grosimea peretelui toracic şi de elasticitatea lui.elasticitatea lui.

2. Elemente patologice2. Elemente patologice

Modificările murmurului vezicular constau în modificări ale intensităţii, tonalităţii şi ale Modificările murmurului vezicular constau în modificări ale intensităţii, tonalităţii şi ale ritmicităţii.ritmicităţii.

A.A. Modificarea intensităţii murmurului vezicularModificarea intensităţii murmurului vezicular : : 1. accentuarea m.v.sau aşa zisa respiraţie înăsprită apare în:1. accentuarea m.v.sau aşa zisa respiraţie înăsprită apare în: instalarea dispneei secundare unei boli respiratoriiinstalarea dispneei secundare unei boli respiratorii procese de condensare cu bronşie liberă (pneumonie bacteriană, tumoră procese de condensare cu bronşie liberă (pneumonie bacteriană, tumoră

pulmonară); aceste procese realizează şi un proces de relaxare a parenchimului în pulmonară); aceste procese realizează şi un proces de relaxare a parenchimului în vecinătatea procesului respectivvecinătatea procesului respectiv

2. diminuarea sau abolirea m.v. pote fi unilaterală sau bilaterală iar intensitatea lui 2. diminuarea sau abolirea m.v. pote fi unilaterală sau bilaterală iar intensitatea lui depinde de severitatea bolii respiratorii de-a lungul evoluţiei.depinde de severitatea bolii respiratorii de-a lungul evoluţiei.

prin reducerea amplitudinii respiratorii la pacienţi taraţi, caşectici sau din contră la prin reducerea amplitudinii respiratorii la pacienţi taraţi, caşectici sau din contră la obeziobezi

în prezenţa unor procese patologice parietale: fracturi costale, deformări toracice, în prezenţa unor procese patologice parietale: fracturi costale, deformări toracice, zona zoster, etc.zona zoster, etc.

afectări ale diafragmului: peritonită, ascită, nevralgii intercostale bazale sau paraliziiafectări ale diafragmului: peritonită, ascită, nevralgii intercostale bazale sau paralizii prin obstrucţia căilor respiratorii superioare în caz de obstacol intrinsec (neoplasm prin obstrucţia căilor respiratorii superioare în caz de obstacol intrinsec (neoplasm

laringian, corpi străini, crup difteric, polipi) sau în caz de compresiune extrinsecă laringian, corpi străini, crup difteric, polipi) sau în caz de compresiune extrinsecă (tumori sau adenopatii mediastinale, guşă plonjantă)(tumori sau adenopatii mediastinale, guşă plonjantă)

prin obstrucţia căilor respiratorii inferioare: emfizem pulmonar, astm bronşic în prin obstrucţia căilor respiratorii inferioare: emfizem pulmonar, astm bronşic în criză, neoplasme pulmonarecriză, neoplasme pulmonare

procese de condensare pulmonară cu bronşie obstruată ce determină atelectazieprocese de condensare pulmonară cu bronşie obstruată ce determină atelectazie interpunerea între peretele toracic şi parenchim a lichidului (pleurezii), a unor interpunerea între peretele toracic şi parenchim a lichidului (pleurezii), a unor

procese solide (simfize, aderenţe, tumori) sau a aerului (pneumotorax)procese solide (simfize, aderenţe, tumori) sau a aerului (pneumotorax)

B. Modificarea tonalităţii murmurului vezicularB. Modificarea tonalităţii murmurului vezicular apare sub forma respiraţiei suflante apare sub forma respiraţiei suflante în caz de: infarct pulmonar, pneumonie bacteriană, bronho-pneumonie, TBC pulmonar

C. Modificarea ritmului murmurului vezicularC. Modificarea ritmului murmurului vezicular apar în procese cu expir prelungit apar în procese cu expir prelungit caracteristic pentru: astm bronşic, bronşită cronică, cord pulmonar,etc.caracteristic pentru: astm bronşic, bronşită cronică, cord pulmonar,etc.

Modificări ale suflului tubarModificări ale suflului tubar Apariţia unui suflu tubar în afara zonelor fiziologice de auscultaţie semnifică

prezenţa unui proces de condensare a parenchimului pulmonar (prezenţa de exsudat sau tumoră) situat aproape de peretele toracic şi are bronşie permeabilă.

Acest suflu apare în caz de: pneumonie francă lobară, neoplasm pulmonar, infarct pulmonar, abces pulmonar, tuberculoză pulmonară, etc.

Suflul cavitarSuflul cavitar::

In unele situaţii patologice, în parenchimul pulmonar se formează o cavitate prin In unele situaţii patologice, în parenchimul pulmonar se formează o cavitate prin drenajul procesului prin bronşia liberă. Dacă acestă cavitate formată este situată drenajul procesului prin bronşia liberă. Dacă acestă cavitate formată este situată aproape de perete, dacă are un diametru peste 5-6 cm, ea va juca rolul unei cutii de aproape de perete, dacă are un diametru peste 5-6 cm, ea va juca rolul unei cutii de rezonanţă care va amplifica vibraţiile transmise. Acest suflu apare în ambii timpi ai rezonanţă care va amplifica vibraţiile transmise. Acest suflu apare în ambii timpi ai respiraţiei, are o tonalitate joasă şi o intensitate mai mare.respiraţiei, are o tonalitate joasă şi o intensitate mai mare.

El se aude în: chist sau abces evacuat, cavernă TBC, focar mare de bronşiectazie, El se aude în: chist sau abces evacuat, cavernă TBC, focar mare de bronşiectazie, neoplasm excavat.Dacă cavitatea depăşeşte 6 cm. Şi e aproape de perete, suflul se neoplasm excavat.Dacă cavitatea depăşeşte 6 cm. Şi e aproape de perete, suflul se amplifică ca şi intensitate şi capătă o rezonanţă amforică, devenind amplifică ca şi intensitate şi capătă o rezonanţă amforică, devenind suflu amforic.suflu amforic.

Zgomote respiratorii supraadăugateZgomote respiratorii supraadăugate::

La auscultaţia plămânului, în afara modificărilor suhlului tubar şi a La auscultaţia plămânului, în afara modificărilor suhlului tubar şi a m.v. se pot auzi şi alte zgomote , care ţin de pleură - frecătura pleurală m.v. se pot auzi şi alte zgomote , care ţin de pleură - frecătura pleurală şi altele, care ţin de alveole sau bronşii, numite raluri.şi altele, care ţin de alveole sau bronşii, numite raluri.

Frecătura pleurală – apare atunci când se produce inflamaţia Frecătura pleurală – apare atunci când se produce inflamaţia foiţelor pleurale şi apare un exsudat fibrinos. Apare în ambii timpi ai foiţelor pleurale şi apare un exsudat fibrinos. Apare în ambii timpi ai respiraţiei, cu caracter mai aspru, neinfluenţat de tuse dar influenţat de respiraţiei, cu caracter mai aspru, neinfluenţat de tuse dar influenţat de apăsarea cu stetoscopul şi dispare în apnee. apăsarea cu stetoscopul şi dispare în apnee.

Apare în faza de debut a unei pleurezii şi la rezorbţia ei, în Apare în faza de debut a unei pleurezii şi la rezorbţia ei, în aderenţe pleurale.aderenţe pleurale.

RalurileRalurile Ralurile apar datorită faptului că la nivelul căilor respiratorii, a Ralurile apar datorită faptului că la nivelul căilor respiratorii, a

alveolelor sau căilor se dezvoltă procese inflamatorii de cauze alveolelor sau căilor se dezvoltă procese inflamatorii de cauze diferite: virale, bacteriene, micotice sau toxice , ceea ce determină diferite: virale, bacteriene, micotice sau toxice , ceea ce determină inflamaţia mucoasei bronşice cu edem şi hipersecreţie de mucus. inflamaţia mucoasei bronşice cu edem şi hipersecreţie de mucus. Acestea produc formarea de travee de mucus sau stenozări ale căilor Acestea produc formarea de travee de mucus sau stenozări ale căilor cu apariţia de cu apariţia de raluri bronşice: raluri bronşice: sibilante şi ronflante.sibilante şi ronflante. Aceste raluri Aceste raluri sunt denumita raluri uscate. sunt denumita raluri uscate.

Ralurile sibilante se formează la nivelul bronşiilor de calibru Ralurile sibilante se formează la nivelul bronşiilor de calibru mijlociu, au un timbru muzical şi tonalitate înaltă şi se aud atât în mijlociu, au un timbru muzical şi tonalitate înaltă şi se aud atât în inspir cât şi în expir.inspir cât şi în expir.

Ralurile ronflante iau naştere în bronşiile mari şi trahee, au Ralurile ronflante iau naştere în bronşiile mari şi trahee, au tonalitate joasă, se aud în ambii timpi ai respiraţiei şi se aud ca un tonalitate joasă, se aud în ambii timpi ai respiraţiei şi se aud ca un sforăit.sforăit.

Aceste raluri apar în afectările bronşice: bronşite caute şi Aceste raluri apar în afectările bronşice: bronşite caute şi cronice, astm bronşic, bronşiectazii, emfizem pulmonar.cronice, astm bronşic, bronşiectazii, emfizem pulmonar.

Dacă inflamaţia este însoţită şi de apariţia unui exsudat fibrinos, aderent de pereţii Dacă inflamaţia este însoţită şi de apariţia unui exsudat fibrinos, aderent de pereţii alveolari, în inspir acestea se desprind şi dau naştere alveolari, în inspir acestea se desprind şi dau naştere ralurilor crepitanteralurilor crepitante. In cazul . In cazul întinderii inflamaţiei exsudative şi la nivelul bronşiilor terminale, apare nişte întinderii inflamaţiei exsudative şi la nivelul bronşiilor terminale, apare nişte zgomote produse în ambii timpi ai respiraţiei care denumesc zgomote produse în ambii timpi ai respiraţiei care denumesc ralurile subcrepitante ralurile subcrepitante sau buloase.sau buloase.

Aceste raluri sunt raluri umede.Aceste raluri sunt raluri umede. Ralurile crepitante apar la desprinderea exsudatului de pe pereţii alveolari Ralurile crepitante apar la desprinderea exsudatului de pe pereţii alveolari

în inspirul profund şi seamănă cu sunetul produs de un pumn de sare aruncată pe în inspirul profund şi seamănă cu sunetul produs de un pumn de sare aruncată pe plită sau cu zgomotul produs la călcarea zăpezii prospete sub picioare. Ele au plită sau cu zgomotul produs la călcarea zăpezii prospete sub picioare. Ele au intensitate maximă la sfârşitul inspirului şi se accentuează după tuse sau apar „în intensitate maximă la sfârşitul inspirului şi se accentuează după tuse sau apar „în ploaie” după tuse.ploaie” după tuse.

Ele apar în edemul pulmonar acut pe toată aria pulmonaă, invadând plămânul de jos Ele apar în edemul pulmonar acut pe toată aria pulmonaă, invadând plămânul de jos în sus (în insuficienţa cardiacă stângă acută); în insuficienţa cardiacă stângă cronică în sus (în insuficienţa cardiacă stângă acută); în insuficienţa cardiacă stângă cronică apar ca raluri de stază la baze; în pneumonia bacteriană ( ca o coroană în jurul apar ca raluri de stază la baze; în pneumonia bacteriană ( ca o coroană în jurul suflului tubar); în infarctul pulmonar, etc.Aceste raluri pot să apară şi la pacienţii suflului tubar); în infarctul pulmonar, etc.Aceste raluri pot să apară şi la pacienţii gravi, care stau mult în decubit şi la care alveolele se colabează şi poartă numele de gravi, care stau mult în decubit şi la care alveolele se colabează şi poartă numele de raluri de decubit.raluri de decubit.

Ralurile subcrepitante se formează prin spargerea bulelor de aer din Ralurile subcrepitante se formează prin spargerea bulelor de aer din lichidul secreţiilor şi după calibrul bronşiilor unde iau naştere pot fi mari, mijlocii şi lichidul secreţiilor şi după calibrul bronşiilor unde iau naştere pot fi mari, mijlocii şi mici; ele se aud în ambii timpi ai respiraţiei şi se modifică după tuse, putând chiar să mici; ele se aud în ambii timpi ai respiraţiei şi se modifică după tuse, putând chiar să dispară. Apar în: bronhopneumonie, pneumonii în faza de vindecare, TBC dispară. Apar în: bronhopneumonie, pneumonii în faza de vindecare, TBC pulmonar, supuraţii pulmonare, edem pulmonar acut,etc.pulmonar, supuraţii pulmonare, edem pulmonar acut,etc.

Ralurile cavernoase sunt o varietate de raluri buloase, cu intensitate mare, Ralurile cavernoase sunt o varietate de raluri buloase, cu intensitate mare, tonalitate joasă, gravă, care se aud în ambii timpi respiratori şi iau naştere în caz de tonalitate joasă, gravă, care se aud în ambii timpi respiratori şi iau naştere în caz de caverne sau cavităţi mari, cu bronşie liberă. Apar în: TBC excavat, chist hidatic sau caverne sau cavităţi mari, cu bronşie liberă. Apar în: TBC excavat, chist hidatic sau abces pulmonar evacuat, focar mare de bronşiectazie drenat, etc.abces pulmonar evacuat, focar mare de bronşiectazie drenat, etc.

EXPLORAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RESPIRATOREXPLORAREA PARACLINICĂ A APARATULUI RESPIRATOR

Sindroamele clinice din afecţiunile respiratoriiSindroamele clinice din afecţiunile respiratorii

SINDROMUL BRONŞITICSINDROMUL BRONŞITIC1.1. Bronşita acutăBronşita acută

Reprezintă o inflamaţie acută a căilor respiratorii superioare fiind frecvent însoţită de traheită acută.

Simptome: Stare generală influenţată, febrilă arsuri şi dureri retrosternale tuse cu expectoraţie muco-purulentă Examen obiectiv: inspecţia, palparea, percuţia- normale ascultaţia: raluri bronşice, sibilante şi ronflante, rar şi subcrepitante Examene paraclinice: examen radiologic – normal examenul sputei: cultură cu antibiogramă

2.Bronşita cronică2.Bronşita cronicăSimptome:Simptome:

tuse cu expectoraţie mucopurulentă cel puţin 3 luni pe an, cel puţin 2 tuse cu expectoraţie mucopurulentă cel puţin 3 luni pe an, cel puţin 2 ani consecutivani consecutiv

expectoraţia este mai abundentă dimineaţa – toaleta bronşiilorexpectoraţia este mai abundentă dimineaţa – toaleta bronşiilor dispneea apare tardivdispneea apare tardivExamenul obiectiv:Examenul obiectiv: la începutul bolii poate să nu remarce modificări la inspecţie, la începutul bolii poate să nu remarce modificări la inspecţie,

palpare, percuţie; după mai mulţi ani de evoluţie aspectul poate fi palpare, percuţie; după mai mulţi ani de evoluţie aspectul poate fi de cord pulmonar cronicde cord pulmonar cronic

ascultaţia decelează raluri bronşice (sibilante, ronflante), uneori ascultaţia decelează raluri bronşice (sibilante, ronflante), uneori apar şi subcrepitante la bazeapar şi subcrepitante la baze

Examene paracliniceExamene paraclinice:: examenul sputei cu antibiogramăexamenul sputei cu antibiogramă probe ventilatorii specifice pentru o disfuncţie de tip obstructivprobe ventilatorii specifice pentru o disfuncţie de tip obstructiv radiografie torace – emfizem pulmonarradiografie torace – emfizem pulmonar

3.Astmul bronşic3.Astmul bronşic

Astmul bronşic este una din afecţiunile cele mai frecvente din Astmul bronşic este una din afecţiunile cele mai frecvente din patologia respiratorie şi este o boală inflamatorie cronică. Se patologia respiratorie şi este o boală inflamatorie cronică. Se caracterizează printr-o hiperreactivitate bronşică la diverşi stimuli caracterizează printr-o hiperreactivitate bronşică la diverşi stimuli care prin intermediul reacţiilor imunologice detemină spasm bronşic, care prin intermediul reacţiilor imunologice detemină spasm bronşic, edem şi hipersecreţie de mucus. Ecestea determină apriţia de crize de edem şi hipersecreţie de mucus. Ecestea determină apriţia de crize de dispnee paroxistică de tip expirator însoţite de wheezing.dispnee paroxistică de tip expirator însoţite de wheezing.

Alergenii implicaţi în declanşarea crizelor de astm sunt foarte variaţi: Alergenii implicaţi în declanşarea crizelor de astm sunt foarte variaţi: polenuri, praf de casă, mucegaiuri, fungi atmosferici (levuri, polenuri, praf de casă, mucegaiuri, fungi atmosferici (levuri, mucegaiuri), alergeni alimentari (cacao, căpşuni, ciocolată, etc), mucegaiuri), alergeni alimentari (cacao, căpşuni, ciocolată, etc), alergeni profesionali (lână, pene, puf, făină, etc), medicamente (listă alergeni profesionali (lână, pene, puf, făină, etc), medicamente (listă foarte largă), poluarea, factori meteorologici, fumul de ţigară, alergeni foarte largă), poluarea, factori meteorologici, fumul de ţigară, alergeni de origine animală, stressul psihic, etc. De cele mai multe ori de origine animală, stressul psihic, etc. De cele mai multe ori declanşarea crizei este determinată de o suprainfecţie bronşică (virală, declanşarea crizei este determinată de o suprainfecţie bronşică (virală, bacteriană).bacteriană).

In funcţie de factorii declanşatori ai crizelor, astmul bronşic se clasifică în: In funcţie de factorii declanşatori ai crizelor, astmul bronşic se clasifică în: astm bronşic extrinsec (alergic, atopic)astm bronşic extrinsec (alergic, atopic) astm bronşic intrinsec (prin endogen infecţios)astm bronşic intrinsec (prin endogen infecţios) astm bronşic mixtastm bronşic mixt

Astmul bronşic extrinsec: apare mai ales la tineri, pe un teren alergic predispozant.apare mai ales la tineri, pe un teren alergic predispozant.

Simptome clinice: apar la scurt timp după expunerea la alergen şi se manifestă prin criza de astm bronşic, care poate dura aprox. 1-2 ore.

Pacientul prezintă o serie de simptome prodromale care anunţă instalarea crizei (aura): strănut, rinoree, lăcrimare, cefalee, tuse seacă. Crizele apar predominant noaptea şi trezesc bolnavul cu dispnee, tuse, transpiraţii şi o stare de agitaţie care se accentuează pe măsura instalării crizei.

Dispneea este de tip expirator, este paroxistică, bradipneică însoţită de wheezing. Tusea, la început iritativă, seacă, devine productivă, la terminarea crizei fiind

însoţită de o expectoraţie albă, vâscoasă, aerată (sputa perlată). In această fază finală a crizei apare şi poliuria.

Examenul clinic obiectivExamenul clinic obiectiv::

IIn perioada crizei: pacientul este agitat, stă la geam în ortopnee, n perioada crizei: pacientul este agitat, stă la geam în ortopnee, sprijinit pe mâini (se ajută în respiraţie cu muşchii respiratori sprijinit pe mâini (se ajută în respiraţie cu muşchii respiratori accesori), este cianotic, transpirat.accesori), este cianotic, transpirat.

Examenul toracelui arată un torace destins, imobilizat în Examenul toracelui arată un torace destins, imobilizat în inspir, cu amplitudini reduseinspir, cu amplitudini reduse

Palparea arată un freamăt pectoral diminuat.Palparea arată un freamăt pectoral diminuat. Percuţia evidenţiază hipersonoritate pe toată aria pulmonară.Percuţia evidenţiază hipersonoritate pe toată aria pulmonară. Ascultaţia găseşte un expir prelungit, m.v. diminuat, iar Ascultaţia găseşte un expir prelungit, m.v. diminuat, iar

supraadăugat, apar ralurile bronşice, sibilante şi ronflante, precum supraadăugat, apar ralurile bronşice, sibilante şi ronflante, precum şi raluri subcrepitante, toate determinând „zgomotul de porumbar” şi raluri subcrepitante, toate determinând „zgomotul de porumbar” (wheezing).(wheezing).

după şi între crize, examenul poate găsi totul normal sau un grad de după şi între crize, examenul poate găsi totul normal sau un grad de dispnee cu obstrucţie bronşică, cu prezenţa de raluri ronflante şi dispnee cu obstrucţie bronşică, cu prezenţa de raluri ronflante şi sibilante.sibilante.

Dacă crizele sunt continui şi nu cedează la tratament, durata crizei Dacă crizele sunt continui şi nu cedează la tratament, durata crizei fiind peste 24 ore se numeşte stare de rău astmatic şi este o urgenţă fiind peste 24 ore se numeşte stare de rău astmatic şi este o urgenţă medicală prin insuficienţa respiratorie acută.medicală prin insuficienţa respiratorie acută.

Astmul bronşic intrinsecAstmul bronşic intrinsec: apare la persoane adulte, inflamaţia bronşică fiind : apare la persoane adulte, inflamaţia bronşică fiind determinată de infecţii.determinată de infecţii.

SimptomeSimptome: : debut mai puţin brutal, după infecţii respiratoriidebut mai puţin brutal, după infecţii respiratorii dispneea este de tip expirator dar nu aşa dramaticădispneea este de tip expirator dar nu aşa dramatică expectoraţia este mai abundentă dar cu aspect mucopurulentexpectoraţia este mai abundentă dar cu aspect mucopurulent Examenul clinic obiectivExamenul clinic obiectiv: acelaşi ca în cel extrinsec dar între crize persistă ralurile : acelaşi ca în cel extrinsec dar între crize persistă ralurile

bronşicebronşiceExamene paraclinice:Examene paraclinice: radiografia – hipertransparenţăradiografia – hipertransparenţă examenul sputei – cultură cu antibiogramăexamenul sputei – cultură cu antibiogramă probe ventilatorii – disfuncţie ventilatorie obstructivă ce persistă între crizeprobe ventilatorii – disfuncţie ventilatorie obstructivă ce persistă între crize teste inflamatorii pozitiveteste inflamatorii pozitiveAstmul bronşic mixt (intricatAstmul bronşic mixt (intricat) ) – reprezintă o combinaţie între astm bronşic inţial şi– reprezintă o combinaţie între astm bronşic inţial şicomplicaţii infecţioase ulterioare sau apariţia sensibilităţii alergice la un bronşiticcomplicaţii infecţioase ulterioare sau apariţia sensibilităţii alergice la un bronşiticcronic. Aceşti pacienţi au evoluţia spre emfizem pulmonar şi ulterior spre cordul cronic. Aceşti pacienţi au evoluţia spre emfizem pulmonar şi ulterior spre cordul pulmonar cronic.pulmonar cronic.

4. Sindromul clinic din bronhopneumopatia cronică obstructivă4. Sindromul clinic din bronhopneumopatia cronică obstructivă

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO) include Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO) include asocierea bronşitei cronice cu emfizemul pulmonar, cu predominanţa asocierea bronşitei cronice cu emfizemul pulmonar, cu predominanţa uneia.uneia.

Simptome:Simptome: la pacienţii cu bronşită cronică dominantă apare tusea cu expectoraţie la pacienţii cu bronşită cronică dominantă apare tusea cu expectoraţie

mucopurulentă, matinalămucopurulentă, matinală la cei cu emfizem, predomină dispneea, rar apare tuseala cei cu emfizem, predomină dispneea, rar apare tusea

Examen obiectiv:Examen obiectiv: Examen general: Examen general: degete hipocraticedegete hipocratice aspect cianotic (blue-bloater)aspect cianotic (blue-bloater) aspect de pink-puffers, dispnee, polipnee, mai ales la emfizematoşiaspect de pink-puffers, dispnee, polipnee, mai ales la emfizematoşi semne de insuficienţă respiratorie cronică cu manifestări cerebrale: semne de insuficienţă respiratorie cronică cu manifestări cerebrale:

somnolenţă, tremurăturisomnolenţă, tremurături

Examenul toracelui:Examenul toracelui: inspecţie – torace emfizematosinspecţie – torace emfizematos percuţie – hipersonoritatepercuţie – hipersonoritate palpare – amplitudine respiratorie şi freamăt pectoral palpare – amplitudine respiratorie şi freamăt pectoral

diminuatediminuate ascultaţie – m.v. diminuat, raluri bronşice şi subcrepitante, ascultaţie – m.v. diminuat, raluri bronşice şi subcrepitante,

bilateralbilateralExamene paracliniceExamene paraclinice:: radiografia toracică – hipertransparenţă pulmonarăradiografia toracică – hipertransparenţă pulmonară examenul sputei cu antibiogramăexamenul sputei cu antibiogramă probe ventilatorii – disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv probe ventilatorii – disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv

sau mixtsau mixt EKG – prezenţa P-lui pulmonar şi/sau hipertrofie EKG – prezenţa P-lui pulmonar şi/sau hipertrofie

ventriculară dreaptăventriculară dreaptă

5.Sindromul clinic din bronşiectazie5.Sindromul clinic din bronşiectazie

Bronşiectazia reprezintă o dilatare a bronşiilor, Bronşiectazia reprezintă o dilatare a bronşiilor, congenitală sau dobândită, putând lua diverse aspecte: congenitală sau dobândită, putând lua diverse aspecte: sacciform, moniliform, chistic, la nivelul cărora pot stagna sacciform, moniliform, chistic, la nivelul cărora pot stagna secreţiile bronşice. In timp, prin suprainfecţia lor apare o secreţiile bronşice. In timp, prin suprainfecţia lor apare o supuraţie pulmonară cronică.supuraţie pulmonară cronică.

SimptomeSimptome:: stare generală influenţată, febră, astenie, transpiraţii, scădere stare generală influenţată, febră, astenie, transpiraţii, scădere

ponderalăponderală tuse cu expectoraţie sero-muco-purulentă (stratificată în 4 tuse cu expectoraţie sero-muco-purulentă (stratificată în 4

straturi:spumos, mucos, seros, grunjos) cu miros fetid; uneori straturi:spumos, mucos, seros, grunjos) cu miros fetid; uneori pot apare şi hemoptiziipot apare şi hemoptizii

dispneedispnee

Examenul obiectivExamenul obiectiv:: cianoza extremităţilorcianoza extremităţilor febră, transpiraţiifebră, transpiraţii degete hipocraticedegete hipocratice examenul toracelui relevă modificări în funcţie de: examenul toracelui relevă modificări în funcţie de:

întinderea leziunilor, de starea lor, înainte sau după întinderea leziunilor, de starea lor, înainte sau după expectoraţie, putând lua 4 aspecte clinice:de condensare, expectoraţie, putând lua 4 aspecte clinice:de condensare, bronşic, pleural sau cavitar.bronşic, pleural sau cavitar.

Examene paracliniceExamene paraclinice:: radiografia toracelui: accentuarea desenului radiografia toracelui: accentuarea desenului

peribronhovascular cu zone de condensare în jurperibronhovascular cu zone de condensare în jur examenul sputei stratificate, cu polimorfonucleare, fibre examenul sputei stratificate, cu polimorfonucleare, fibre

musculare, floră cu antibiogramămusculare, floră cu antibiogramă bronhoscopie şi mai ales bronhografia cu lipiodolbronhoscopie şi mai ales bronhografia cu lipiodol EKG – P pulmonarEKG – P pulmonar Teste ventilatorii de tip obstructiv sauTeste ventilatorii de tip obstructiv sau mixt mixt

SINDROAME DE HIPERINFLAŢIE

Emfizemul pulmonarReprezintă o boală care se caracterizează prin creşterea cantităţii de aer din plămâni

având ca urmare distrucţia parenchimului.Simptome: astenie dispnee de efort tuse seacăExamen obiectiv: Inspecţie – torace emfizematos - diminuarea amplitudinii respiratorii Palpare: - diminuarea amplitudinii la baze şi vârfuri - freamăt pectoral diminuat Percuţie: - hipersonoritate pe toată aria pulmonară Ascultaţie: - murmur vezicular diminuat - expir prelungitExamene paraclinice: grafie torace – hipertransparenţă pulmonară probe ventilatorii arată semne de obstrucţie bronşică : scăderea raportuluiVEMS/

CV, creşterea volumului rezidual, scăderea elasticităţii pulmonare

SINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARĂSINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARĂ1.Pneumonia virală Clinic: debut insidios, cu febră, transpiraţii, cefalee, mialgii, aspect tipic de gripă

sau viroză. Simptome– tuse seacă, uşoară dispnee Examenul clinic: poate fi normal sau cel mult o accentuare a murmurului vezicular Examene paraclinice: grafie torace cu accentuarea desenului peribronhovascular

2.Pneumonia bacteriană Reprezintă o inflamaţie fără supuraţie a ţesutului pulmonar ca reacţie la infecţii cu

diferiţi germeni: pneumococ, stafilococ, klebsiella, haemofilus infuenzae, etc. Simptome:

– debut brusc, cu febră, 39-40 grade celsius, herpes nazo-labial, frison major, astenie, cefalee, transpiraţii

– junghi toracic de partea afectată– inţial, tuse seacă, iritativă apoi apare tuse productivă– expectoraţie ruginie, aspect de jeleu de coacăze– dispnee polipneică

3.Bronhopneumonia3.BronhopneumoniaEste una din cele mai severe boli respiratorii care afectează bolnavii Este una din cele mai severe boli respiratorii care afectează bolnavii

taraţi şi în caretaraţi şi în care procesul inflamator este difuz în plămân.procesul inflamator este difuz în plămân.Simptome generaleSimptome generale: stare generală influenţată, febră peste 40º C ; : stare generală influenţată, febră peste 40º C ;

pulmonar: dureri toracice, dispnee, polipnee, cianoză marcată, tuse cu pulmonar: dureri toracice, dispnee, polipnee, cianoză marcată, tuse cu expectoraţie mucopurulentăexpectoraţie mucopurulentă

Examen obiectiv:Examen obiectiv: Inspecţie: polipneeInspecţie: polipnee Palpare: freamăt pectoral accentuat difuz pe toată aria pulmonarăPalpare: freamăt pectoral accentuat difuz pe toată aria pulmonară Percuţie: zone de submatitate şi matitate diseminate pe toată ariaPercuţie: zone de submatitate şi matitate diseminate pe toată aria Ascultaţie: murmur vezicular accentuat difuz (respiraţie suflantă), Ascultaţie: murmur vezicular accentuat difuz (respiraţie suflantă),

raluri bronşice, subcrepitante şi crepitante difuz pe toată aria raluri bronşice, subcrepitante şi crepitante difuz pe toată aria pulmonarăpulmonară

Examene paracliniceExamene paraclinice: : - teste inflamatorii pozitive- teste inflamatorii pozitive - radiologic: multiple opacităţi pulmonare diseminate - radiologic: multiple opacităţi pulmonare diseminate

4.Abcesul pulmonar4.Abcesul pulmonar Abcesul pulmonar este o altă afecţiune gravă respiratorie fiind o Abcesul pulmonar este o altă afecţiune gravă respiratorie fiind o

supuraţie cronică în care sunt implicaţi germeni aerobi şi anaerobi, supuraţie cronică în care sunt implicaţi germeni aerobi şi anaerobi, care de obicei produc cavităţi la nivelul plămânului. Examenul unui care de obicei produc cavităţi la nivelul plămânului. Examenul unui pacient cu abces pulmonar va decela modificări în funcţie de etapa de pacient cu abces pulmonar va decela modificări în funcţie de etapa de evoluţie a abcesului.evoluţie a abcesului.

a. Examenul în faza de constituire: SimptomatologieSimptomatologie: debut relativ brusc, cu febră, frisoane, dureri toracice : debut relativ brusc, cu febră, frisoane, dureri toracice

chiar junghi, stare generală alterată, dispnee, tuse seacă inţialchiar junghi, stare generală alterată, dispnee, tuse seacă inţialExamen clinicExamen clinic: este tipic pentru un sindrom de condensare (depinde de : este tipic pentru un sindrom de condensare (depinde de

localizarea procesului faţă de peretele toracic)localizarea procesului faţă de peretele toracic) - - Palpare – freamăt pectoral diminuat sau abolit dacă este cu bronşie Palpare – freamăt pectoral diminuat sau abolit dacă este cu bronşie --

obstruată şi accentuat dacă este cu bronşie liberăobstruată şi accentuat dacă este cu bronşie liberă --Percuţie – submatitate sau matitate localizatăPercuţie – submatitate sau matitate localizată --Ascultaţie:Ascultaţie:

murmur vezicular diminuatmurmur vezicular diminuat suflu tubarsuflu tubar raluri subcrepitante raluri subcrepitante

Examene paracliniceExamene paraclinice: - teste inflamatorii intens crescute : - teste inflamatorii intens crescute - grafia arată opacitate neomogenă, slab delimitată - grafia arată opacitate neomogenă, slab delimitată

b. Examenul în faza de deschidereb. Examenul în faza de deschidere: este tardiv şi apare vomica cu o : este tardiv şi apare vomica cu o expectoraţie sero-muco-purulentăexpectoraţie sero-muco-purulentă

c. Examenul în faza de supuraţiec. Examenul în faza de supuraţie::Simptome: Simptome: transpiraţii, scădere ponderalătranspiraţii, scădere ponderală dispnee moderatădispnee moderată scăderea febrei după vomicăscăderea febrei după vomică expectoraţie fetidăexpectoraţie fetidăExamen clinicExamen clinic:: Inspecţie – fără modificări Inspecţie – fără modificări Palpare – freamăt pectoral diminuat la nivelul cavităţii dacă este cu Palpare – freamăt pectoral diminuat la nivelul cavităţii dacă este cu

bronşie obstruată şi accentuat dacă este liberăbronşie obstruată şi accentuat dacă este liberă Percuţie – hipersonoritate chiar timpanică dacă cavitatea este mare şi Percuţie – hipersonoritate chiar timpanică dacă cavitatea este mare şi

aproape de pereteaproape de perete Ascultaţie – sufluri cavitare sau amforice, raluri cavernoaseAscultaţie – sufluri cavitare sau amforice, raluri cavernoaseExamene paraclinice: Examene paraclinice: - teste inflamatorii crescute- teste inflamatorii crescute - grafia de torace: imagine hidro-aerică, în funcţie de cantitatea - grafia de torace: imagine hidro-aerică, în funcţie de cantitatea

eliminată (opacitate bazal cu hipertransparenţă deasupra) eliminată (opacitate bazal cu hipertransparenţă deasupra)

5.Chistul hidatic pulmonar5.Chistul hidatic pulmonar

Este o afecţiune relativ rară şi apare prin infecţia cu taenia Este o afecţiune relativ rară şi apare prin infecţia cu taenia echinococus transmisă de echinococus transmisă de

animale (câinele). Poate fi descoperit întâmplător cu ocazia animale (câinele). Poate fi descoperit întâmplător cu ocazia unor radiografii sau când unor radiografii sau când

apare vomica cu lichid clar ca apa de stâncă.apare vomica cu lichid clar ca apa de stâncă. Examenul clinicExamenul clinic poate realiza un sindrom de condensare sau poate realiza un sindrom de condensare sau

unul cavitar, în funcţie de deschiderea chistului şi unul cavitar, în funcţie de deschiderea chistului şi eliminarea prin vomică.eliminarea prin vomică.

Paraclinic – Paraclinic – teste ELISA pentru determinarea prezenţei teste ELISA pentru determinarea prezenţei anticorpiloranticorpilor

-- radiologic – imagine de opacitate bine radiologic – imagine de opacitate bine delimitată, cu pereţi subţiri; imagine hidroaerică sau delimitată, cu pereţi subţiri; imagine hidroaerică sau cavitară, după vomică cavitară, după vomică

6. Sindromul clinic din tumorile pulmonare6. Sindromul clinic din tumorile pulmonare

Neoplasmele pulmonare pot îmbrăca mai multe Neoplasmele pulmonare pot îmbrăca mai multe aspecte clinice realizând sindroame deaspecte clinice realizând sindroame de::

condensare, pleurale, cavitare sau atelectazie. condensare, pleurale, cavitare sau atelectazie. Uneori examenul clinic pulmonar poate fi chiar Uneori examenul clinic pulmonar poate fi chiar

normal. Ele pot fi primare sau secundare, metastatice.normal. Ele pot fi primare sau secundare, metastatice.SimptomeSimptome: : sindrom de împregnare neoplazicăsindrom de împregnare neoplazică tuse seacă, iritativă, rebelătuse seacă, iritativă, rebelă hemoptizii în cantitate mică, uneori cu aspect în hemoptizii în cantitate mică, uneori cu aspect în

„jeleu de coacăze”„jeleu de coacăze” subfebrilităţi sau febră de etiologie neinfecţioasăsubfebrilităţi sau febră de etiologie neinfecţioasă

dispnee (apare tardiv)dispnee (apare tardiv) dureri toracice care nu cedează la calmante obijnuitedureri toracice care nu cedează la calmante obijnuite scădere ponderală pe un fond de inapetenţă şi alterare a scădere ponderală pe un fond de inapetenţă şi alterare a

stării generalestării generale în neoplasmul de vârf pulmonar apare sindromul Pancoast –în neoplasmul de vârf pulmonar apare sindromul Pancoast –

Tobias ce cuprinde: sindromul Claude-Bernard-Horner: Tobias ce cuprinde: sindromul Claude-Bernard-Horner: ptoză palpebrală, mioză, enoftalmie, edemul braţului, ptoză palpebrală, mioză, enoftalmie, edemul braţului, nevralgie de plex brahial; sindromul clinic frecvent întâlnit nevralgie de plex brahial; sindromul clinic frecvent întâlnit este de condensare cu bronşie liberă sau obstruată.este de condensare cu bronşie liberă sau obstruată.

De menţionat că pot să apară sindroame paraneoplazice chiar De menţionat că pot să apară sindroame paraneoplazice chiar înainte de înainte de

manifestările clinice: tromboflebite migratorii, polimiozite, manifestările clinice: tromboflebite migratorii, polimiozite, polinevrite, polinevrite,

hipocratism digital, osteoartropatie pneumică, hipercalcemie, hipocratism digital, osteoartropatie pneumică, hipercalcemie, etc.etc.

In funcţie de localizare, tumorile pulmonare pot fi centrale In funcţie de localizare, tumorile pulmonare pot fi centrale (situate în hil, cu punct de plecare endobronşic) sau periferice (situate în hil, cu punct de plecare endobronşic) sau periferice (cu punct de plecare bronhoalveolar).(cu punct de plecare bronhoalveolar).

Examenul clinicExamenul clinic va fi cel determinat de forma de sindrom va fi cel determinat de forma de sindrom realizat.realizat.

Examene paracliniceExamene paraclinice: : radiografii pulmonare: opacitate sau opacităţi, atelectazie, radiografii pulmonare: opacitate sau opacităţi, atelectazie,

pleureziepleurezie bronhoscopie cu biopsie sau lavajbronhoscopie cu biopsie sau lavaj tomografie computerizată +/- puncţie biopsie transtoracică tomografie computerizată +/- puncţie biopsie transtoracică

aspirativăaspirativă examenul sputei – celule neoplaziceexamenul sputei – celule neoplazice examenul histopatologic sau chiar imunohistochimicexamenul histopatologic sau chiar imunohistochimic

Sindromul clinic din atelectazieSindromul clinic din atelectazieAtelectazia este un sindrom determinat de obstrucţia unei bronşii având Atelectazia este un sindrom determinat de obstrucţia unei bronşii având

ca urmare un defect de ventilare pe o zonă aferentă realizând ca urmare un defect de ventilare pe o zonă aferentă realizând sindromul clinic de condensare cu bronşie obstruată. Cauzele pot fi sindromul clinic de condensare cu bronşie obstruată. Cauzele pot fi multiple: corpi străini, adenopatii compresive, tumori endobronşice multiple: corpi străini, adenopatii compresive, tumori endobronşice sau compresive.sau compresive.

Simptome:Simptome: date de boala de bază, semnul caracteristic fiind dispneea date de boala de bază, semnul caracteristic fiind dispneeaExamenul clinic:Examenul clinic: Inspecţie: scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii de partea Inspecţie: scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii de partea

respectivă uneori cu tirajrespectivă uneori cu tiraj Palpare: freamăt pectoral diminuat sau absent în zona respectivăPalpare: freamăt pectoral diminuat sau absent în zona respectivă Percuţie: submatitate sau matitatePercuţie: submatitate sau matitate Ascultaţie: murmur vezicular diminuat sau abolitAscultaţie: murmur vezicular diminuat sau abolitExamene paraclinice:Examene paraclinice: grafii toracice – opacitate retractilă, atragerea de partea bolnavă a grafii toracice – opacitate retractilă, atragerea de partea bolnavă a

traheei, diafragmului, corduluitraheei, diafragmului, cordului examen bronhoscopic pentru precizarea cauzeiexamen bronhoscopic pentru precizarea cauzei tomografie computerizatătomografie computerizată

2. Sindromul clinic din infarctul pulmonar2. Sindromul clinic din infarctul pulmonarInfarctul pulmonar apare ca o consecinţă a obstruării unei ramuri a arterei pulmonare Infarctul pulmonar apare ca o consecinţă a obstruării unei ramuri a arterei pulmonare

prin tromb sau embol. Sindromul realizat este cel de condensare cu bronşie liberă prin tromb sau embol. Sindromul realizat este cel de condensare cu bronşie liberă sau obstruată.sau obstruată.

Simptome:Simptome: debut brusc cu durere toracică intensă, localizatădebut brusc cu durere toracică intensă, localizată tuse cu expectoraţie hemoptoicătuse cu expectoraţie hemoptoică dispnee severă, polipneedispnee severă, polipnee febrăfebră stare generală alteratăstare generală alterată tahicardietahicardieExamenul clinic obiectiv:Examenul clinic obiectiv:

– inspecţie: amplitudine respiratorie redusă de partea afectatăinspecţie: amplitudine respiratorie redusă de partea afectată– palpare - freamăt pectoral diminuat sau accentuat; rar poate apare frecătură palpare - freamăt pectoral diminuat sau accentuat; rar poate apare frecătură

pleurală supraiacentă zonei infarctizatepleurală supraiacentă zonei infarctizate– percuţie – zonă de submatitate sau matitatepercuţie – zonă de submatitate sau matitate– ascultaţie: murmur vezicular diminuat; uneori suflu tubar sau frecăturăascultaţie: murmur vezicular diminuat; uneori suflu tubar sau frecătură

Examene paraclinice: Examene paraclinice: grafie toracică – opacitate necaracteristică sau chiar zonă de hipertransparenţă prin grafie toracică – opacitate necaracteristică sau chiar zonă de hipertransparenţă prin

dispariţia desenului vasculardispariţia desenului vascular scintigrafie toracicăscintigrafie toracică EKGEKG

SINDROAME CAVITARESINDROAME CAVITARE

Sindromul cavitar apare după evacuarea ţesutului pulmonar în cadrul unor procese pulmonare de tipul: abcesului pulmonar, TBC pulmonar, neoplasmului pulmonar, chistului hidatic pulmonar.

Simptome: sunt secundare bolii de bază.

Examenul clinic depinde de localizarea cavităţii, de mărimea ei şi de stadiul de evacuare al cavităţii.

Inspecţie: poate fi normală. Palpare: freamăt pectoral este diminuat sau accentuat în funcţie de

bronşie dacă este obstruată sau liberă Percuţia: hipersonoritate timpanică în zona cavităţii. Ascultaţie: murmur vezicular diminuat sau accentuat peste care se

adugă raluri cavernoase şi sufluri cavitare sau amforice.

Examene paraclinice: grafie torace – cavitate semi sau total golită bronhoscopie – pentru elucidarea diagnosticului

SINDROAME PLEURALESINDROAME PLEURALE

1.Sindromul pleural lichidian (inclusiv mezoteliom 1.Sindromul pleural lichidian (inclusiv mezoteliom pleural)pleural)

Apare prin acumularea de lichid în marea cavitate Apare prin acumularea de lichid în marea cavitate pleurală din diferite cauze.pleurală din diferite cauze.

Simptome: depind de etiologia bolii.Simptome: depind de etiologia bolii. Dureri de partea afectată la debut care cedează la Dureri de partea afectată la debut care cedează la

creşterea cantităţii de lichidcreşterea cantităţii de lichid Dispnee (depinde de cantitatea de lichid)Dispnee (depinde de cantitatea de lichid) Tuse seacă, iritativăTuse seacă, iritativă PolipneePolipnee

Examenul clinic obiectiv:Examenul clinic obiectiv:– Inspecţie: bombarea hemitoracelui cu lichidInspecţie: bombarea hemitoracelui cu lichid– Palpare:- amplitudinea mişcărilor bazei respective redusă; Palpare:- amplitudinea mişcărilor bazei respective redusă;

posibil la început, frecătură pleuralăposibil la început, frecătură pleurală - freamăt pectoral abolit la baza respectivă- freamăt pectoral abolit la baza respectivă

– Percuţie: matitate bazală delimitată superior de curba lui Percuţie: matitate bazală delimitată superior de curba lui DamoiseauDamoiseau

– Ascultaţie: - Ascultaţie: - murmur vezicular abolit la baza respectivămurmur vezicular abolit la baza respectivă dacă este o cantitate minimă, posibil, frecătură pleuralădacă este o cantitate minimă, posibil, frecătură pleurală dacă este o cantitate medie, posibil, suflu pleureticdacă este o cantitate medie, posibil, suflu pleuretic

Examene paraclinice: Examene paraclinice: Grafie toracică: opacitate lichidiană bazală cu concavitatea în susGrafie toracică: opacitate lichidiană bazală cu concavitatea în sus Puncţie pleurală cu analiza lichidului: reacţia Rivalta, examen Puncţie pleurală cu analiza lichidului: reacţia Rivalta, examen

citologic şi bacteriologic, micologiccitologic şi bacteriologic, micologic

2.Sindromul clinic pleural solid2.Sindromul clinic pleural solid

Se referă la sindroame care apar în simfize pleurale, pahipleurite şi Se referă la sindroame care apar în simfize pleurale, pahipleurite şi tumori pleurale. Primele sunt secundare afecţiunilor pleuropulmonare.tumori pleurale. Primele sunt secundare afecţiunilor pleuropulmonare.

Simptome:Simptome: Tuse seacă, iritativăTuse seacă, iritativă Durere toracică la baza plămânului, accentuată de tuse şi chiar de Durere toracică la baza plămânului, accentuată de tuse şi chiar de

respiraţierespiraţie

Examenul clinicExamenul clinic::

– Inspecţie: reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii la baza Inspecţie: reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii la baza respectivă; uneori poate apare retracţie sau tirajrespectivă; uneori poate apare retracţie sau tiraj

– Palpare: freamăt pectoral diminuat sau abolitPalpare: freamăt pectoral diminuat sau abolit

– Percuţie: submatitate sau matitate bazalăPercuţie: submatitate sau matitate bazală

– Ascultaţie: murmur vezicular diminuat sau abolit; uneori, frecătură Ascultaţie: murmur vezicular diminuat sau abolit; uneori, frecătură pleuralăpleurală

Examene paracliniceExamene paraclinice: grafie pulmonară – opacitate bazală cu linie : grafie pulmonară – opacitate bazală cu linie superioră dreaptăsuperioră dreaptă

SINDROMUL CLINIC DIN PNEUMOTORAXSINDROMUL CLINIC DIN PNEUMOTORAX

Pneumotoraxul poate apare din cauza acumulării de aer în cavitatea pleurală: prin ruperea bulelor de emfizem la vârstnici sau la cei cu BPCO cu dominanţă emfizematoasă; mai frecvent în urma traumatismelor toracice; uneori el poate fi realizat terapeutic sau în urma toracentezelor.

Din punct de vedere anatomopatologic deosebim: Pneumotorax închis - are o evoluţie favorabilă prin

închiderea orificiului de pătrundere, resorbţia aerului ţi revenirea plămânului la perete

Pneumotorax deschis – are tendinţa la cronicizare prin menţinerea fistulei fiind necesară intervenţia chirurgicală

Pneumotorax cu supapă – cel mai grav datorită orificiului care permite doar intrarea aerului în inspir şi acumularea lui în pleură cu creşterea presiunii şi colabarea plămânului

Simptome: Debut brusc de obicei însoţit de durere violentă Tuse iritativă, seacă Dispnee tot mai intensă, pe măsura acumulării de aer Polipnee Cianoză Transpiraţii reci sau chiar stare de şoc la cele cu

supapă Rar, pot fi asimptomatice

Examenul clinic:Examenul clinic:

– Inspecţie: hemitorace bombat, cu ampliaţii reduse, cu coaste Inspecţie: hemitorace bombat, cu ampliaţii reduse, cu coaste lărgitelărgite

– Palpare: abolirea freamătului pectoralPalpare: abolirea freamătului pectoral

– Percuţie: timpanism pe partea respectivăPercuţie: timpanism pe partea respectivă

– Ascultaţie: murmur vezicular abolit, posibil suflu amforicAscultaţie: murmur vezicular abolit, posibil suflu amforic

Examene paraclinice:Examene paraclinice: Radiografie toracică – hipertransparenţa hemitoracelui, fără desen Radiografie toracică – hipertransparenţa hemitoracelui, fără desen

pulmonar, cu plămân colabat la hilpulmonar, cu plămân colabat la hil Puncţia pleurală este terapeutică şi evacuatoriePuncţia pleurală este terapeutică şi evacuatorie Frecvent apare hidropneumotorax în urma toracentezei evacuatorii iar Frecvent apare hidropneumotorax în urma toracentezei evacuatorii iar

examenul clinic relevă semnele date de asocierea celor două examenul clinic relevă semnele date de asocierea celor două sindroamesindroame..

SINDROMUL MEDIASTINALSINDROMUL MEDIASTINAL

Apare secundar unor procese patologice de tip tumoral, benign sau Apare secundar unor procese patologice de tip tumoral, benign sau malign care se dezvoltă la nivelul mediastinului anterior, posterior sau malign care se dezvoltă la nivelul mediastinului anterior, posterior sau mijlociu. In funcţie de organele comprimate pot să apară diverse mijlociu. In funcţie de organele comprimate pot să apară diverse manifestări. manifestări.

In general sindromul clinic se manifestă prin: In general sindromul clinic se manifestă prin: cianoza extremităţii facialecianoza extremităţii faciale edem în pelerină, edem în pelerină, circulaţie colaterală în treimea superioară,circulaţie colaterală în treimea superioară, dispnee,dispnee, tuse seacă, tuse seacă, disfagie,regurgitaţii (prin compresiunea esofagului), disfagie,regurgitaţii (prin compresiunea esofagului), disfonie sau voce bitonală prin paralizie de recurent,disfonie sau voce bitonală prin paralizie de recurent, paralizia simpaticului cervical cu sindrom Claude-Bernard-Horner, paralizia simpaticului cervical cu sindrom Claude-Bernard-Horner, edem de torace asociat cu cel de membru superior, revărsat pleural edem de torace asociat cu cel de membru superior, revărsat pleural

chilos sau ascită chiloasă (prin compresiunea canalului toracic).chilos sau ascită chiloasă (prin compresiunea canalului toracic).

Cele mai frecvente cauze sunt: guşă plonjantă, adenopatii Cele mai frecvente cauze sunt: guşă plonjantă, adenopatii mediastinale în cadrul unor limfoame, tumori, TBC, timom, etc.mediastinale în cadrul unor limfoame, tumori, TBC, timom, etc.

Examene paraclinice: Examene paraclinice: grafie torace, faţă şi profilgrafie torace, faţă şi profil tomografie computerizatătomografie computerizată RMNRMN Puncţie –biopsie sub tomografPuncţie –biopsie sub tomograf Biopsie din tumoră prin toracoscopie sau mediastinoscopie cu examen Biopsie din tumoră prin toracoscopie sau mediastinoscopie cu examen

histopatologichistopatologic