+ All Categories
Home > Documents > 100 de ani de la Marea Unire ENTE COMUNA DELENI ......creatorul unei științe noi, sonicitatea,...

100 de ani de la Marea Unire ENTE COMUNA DELENI ......creatorul unei științe noi, sonicitatea,...

Date post: 13-Feb-2021
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
40
CENTE 100 de ani de la Marea Unire NAR ANUL I, NR 1, IANUARIE 2018 „Nu uita cã esti român , COMUNA DELENI, JUDETUL IASI, ROMÂNIA , , CĂMINUL CULTURAL „AL. TĂNASE” DELENI Clădire construită între anii 1957-1960, restaurată în anul 2014
Transcript
  • CENTE100 de ani de la Marea Unire

    NARANUL I, NR 1, IANUARIE 2018

    „Nu uita “cã esti român, COMUNA DELENI, JUDETUL IASI, ROMÂNIA,,

    CĂMINUL CULTURAL „AL. TĂNASE” DELENI Clădire construită între anii 1957-1960,

    restaurată în anul 2014

  • CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    COLEGIUL REDACȚIONAL

    CUPRINS

    Adresa: , email: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală, nr. 1217 B, C.P. 707165 [email protected]

    PREŞEDINTE: Primar Dumitru PRIGOREANU

    Redactor coordonator & Art Director Pr. Dănut FOTEA

    Redactor:Prof. Marius Cozmin SCÎRȚU

    Colaboratori:Referent cultural Ștefan CHELE

    Prof. Elena LUNGU

    Prof. Claudiu C-tin FELECANUCorectură:Prof. Roxana NECHITAFotogra�i:Prof. Bogdan FURTUNĂ

    ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479

  • CENTENAR 1918-2018Editorial

    3www.comunadeleni.ro

    În rândurile ce urmează, vă invit,

    să facem un periplu cu bune și rele

    prin istoria acestor 100 de ani, ca

    un modest omagiu adus tuturor

    acelora, care într-un fel sau altul, și-

    au pus amprenta asupra evoluției

    țării noastre.

    Anul 1918 a adus României cea

    mai mare împlinire din întreaga sa

    istorie: unitatea politică a tuturor

    românilor. Afirmarea principiului

    autodeterminării națiunilor, în

    conjunctura internațională, a

    f a v o r i z a t r e a l i z a r e a u n i r i i

    provinciilor românești cu Vechiul

    Regat. România Mare a luat ființă

    prin sângele ostașilor care s-au jertfit

    în tranșeele de la Mărăști, Mărășești

    și Oituz, iar participarea țării noastre

    la Primul Război Mondial nu a fost

    determinată de dorința de a ocupa

    teritorii străine, ci a avut ca țel

    aducerea în sânul patriei a tuturor

    românilor. Raportându-ne strict la

    evoluția evenimentelor care au

    condus la realizarea unirii din 1918

    putem afirma că acestea au debutat cu

    evenimentele din 27 martie/ 9 aprilie

    1918, când Sfatul Țării din Republica

    Democratică Moldovenească a decis

    unirea Basarabiei cu România, au

    continuat cu cele din 15/28 noiembrie

    1918, când Congresul General al

    Bucovinei a decis, în unanimitate,

    unirea necondiționată a Bucovinei cu

    Regatul României. La 1 Decembrie

    1918, „ziua în care putem să spunem,

    fără teama de a greși, că Dumnezeu a

    fost român"(Nicolae Ionescu),

    Marea Adunare Naț i ona l ă a

    Românilor întrunită la Alba Iulia, a

    decis, în unanimitate, unirea

    Transilvaniei cu România. Actul a

    marcat finalul unui îndelungat

    proces - desăvârșirea unității

    naționale a tuturor romanilor - și a

    fost recunoscut oficial de către Marile

    Puteri la Conferința de Pace de la

    Paris, din 1919 - 1920.

    Rezoluția adoptată de Marea

    Adunare Națională fixa la temelia

    s ta tu lu i român „co laborarea

    Da, au trecut o sută de ani de când România a devenit Mare, mai puternică,

    luată în seamă. Să nu uităm că acei bărbați ai neamului românesc au fost

    vizionari (Gheorghe Pârja).

    Suntem în Anul Centenar !

  • 4

    CENTENAR 1918 - 2018

    organică a tuturor păturilor sociale și

    a tuturor cetățenilor în serviciul

    statului român" și se constituia într-

    un adevărat program de modernizare

    și dezvoltare a țării. Obiectivele

    naționale se împleteau cu cele sociale,

    economice și cu necesitatea asigurării

    cadrului democratic pentru tânărul

    stat al tuturor românilor.

    Veacul ce a urmat anului 1918 a

    fost unul tumultos pentru România.

    Perioadele de democrație, dezvoltare

    și modernizare au alternat cu

    p e r i o a d e d e r ă z b o i , f o a m e t e ,

    comunism, totalitarism și revenirea la

    democrație. Urmare a conjuncturii

    internaționale, la sfârșitul anului

    1940 România Mare nu mai exista. În

    a c e s t an , u rmare a Pac tu lu i

    Ribbentrop - Molotov și a Dictatului

    de la Viena, România pierdea din

    trupul țării 90000 km pătrați,

    r e s p e c t i v B a s a r a b i a , n o r d u l

    B u c o v i n e i , n o r d u l ș i v e s t u l

    Transilvaniei cu o populație de peste

    6,5 milioane de locuitori. Toate

    acțiunile ulterioare ale statului

    român au avut drept scop speranța

    refacerii unității naționale. Pentru

    acest deziderat România a pierdut în

    al doilea război mondial peste un

    milion de oameni, din care 800000

    erau militari pe front. Din punctul de

    vedere al efectivelor angajate în luptă

    și al cheltuielilor de război, România

    se situează pe locul patru în rândul

    statelor participante la coaliția

    antinazistă. Sfârșitul Războiului a

    readus țării noastre doar nordul și

    vestul Transilvaniei.

    Evenimentele istorice în România

    după al Doilea Război Mondial s-au

    succedat cu repeziciune: în 1946

    comuniștii ajung să controleze

    Guvernul și Parlamentul, iar în

    decembrie 1947, regele Mihai era silit

    să abdice. Astfel, România devenea

    republică, iar în locul democrației din

    perioada interbelică s-a instaurat

    partidul-unic. Partidul Comunist

    rămâne singurul partid din țară până

    în decembrie 1989, când regimul

    comunist s-a prăbușit în România și a

    început un lung proces de schimbare

    care s-a numit reformă și care a avut

    rolul de a asigura trecerea la un regim

    democratic prin democratizarea

    societății și trecerea la economia de

    piață.

    După zeci de ani de dictatură

    vechile partide istorice au fost

    reînființate și au apărut formațiuni

    politice noi. În mai 1990 au avut loc

    alegeri libere în urma cărora s-a

    constituit o putere rezultată din

    voința cetățenilor români, iar în 1991

    a fost adoptată o nouă Constituție.

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    Editorial

  • CENTENAR 1918-2018

    5www.comunadeleni.ro

    29 martie 2004 reprezintă o dată

    extrem de importantă pentru istoria

    modernă a României: consemnează

    momentul în care țara noastră a

    devenit membră NATO. Din acel

    moment statul român s-a implicat

    activ în procesul de promovare a

    valorilor și obiectivelor acestei

    Alianțe. La 1 ianuarie 2007 România

    a aderat la Uniunea Europeană, fapt

    ce a avut ca principală urmare accesul

    a milioane de români pe piața

    europeană a muncii.

    Nu știu cum va fi numit acest secol

    de către urmași, dar știu că mi-ar fi

    plăcut să fie privit ca secolul

    împlinirilor în sensul în care să fi

    existat la nivelul țării realizări care să

    ne aducă mereu în minte emulația și

    bucuria lui 1 Decembrie 1918. Poate

    era bine să fi realizat drumuri de mare

    viteză (autostrăzi) care să asigure

    circulația între capitalele regiunilor

    istorice ale României și orașul Alba

    Iulia. Poate era bine să avem o

    Universitate a Unirii, un monument

    al unității naționale în fiecare

    municipiu. Cert este că de idei nu am

    dus lipsă, mai greu a fost cu punerea

    lor în practică.

    Îndrăznesc să sper, că acest secol

    va fi privit de urmaşii noştri ca

    perioada în care poporul român a

    pierdut multe, dar şi-a păstrat vie

    credinţa în Dumnezeu. Şi, da, cred cu

    tărie că nu vor fi uitaţi „sfinţii

    închisorilor”, cei care şi-au dat viaţa

    pentru a nu-şi trăda credinţa

    strămoșească şi pentru a ţine aprinsă

    flacăra demnităţii poporului român.

    Rugăciunea „Tatăl nostru” rostită în

    1989, de către tinerii care au ieşit în

    stradă, cu mâinile goale, sunt sigură

    că va rămâne în memoria colectivă ca

    o minune a Tatălui Ceresc. Îmi doresc

    ca cei care vor veni după acest secol,

    să deșluşească mai bine, decât am

    făcut-o noi, înţelesurile expresiei

    „ R o m â n i a - G r ă d i n a M a i c i i

    Domnului” şi să aibă încredere că

    Dumnezeu şi „Măicuţa Domnului”

    ne poartă de grijă în fiecare clipă.

    Mi-ar plăcea ca urmașii noștri să-

    și amintească că, în acest secol,

    George Enescu a compus opera

    Oedip, Nadia Comăneci a obținut

    prima notă de 10 din lume la un

    concurs de gimnastică, la Pitești s-au

    construit pr imele automobi le

    românești, Dacia și Aro, Nicolae

    Paulescu a inventat insulina, Ana

    Aslan a descoperit secretul tinereții

    (Gerovitalul), Ștefan Odobleja,

    părintele ciberneticii, a creat Teoria

    consonantistă. Nu trebuie uitat că,

    tot în acest secol, Nicolae Vasilescu-

    Karpen a realizat „Pila lui Karpen",

    Editorial

  • 6

    CENTENAR 1918 - 2018

    Anastase Dragomir a avut ideea de a

    construi „cabina catapultabilă", care

    va duce la dotarea avioanelor

    supersonice militare cu scaun

    ejectabil, Gogu Constantinescu este

    creatorul unei științe noi, sonicitatea,

    care se ocupă cu transmiterea energiei

    prin vibrații, Justin Capră a brevetat,

    în 1958, aparatul de zbor individual,

    iar profesorul Ion Agârbiceanu, în

    1962, a brevetat primul laser cu gaz

    (Heliu-Neon) cu radiație infraroșie

    din lume. Constantin Brâncuși a

    inaugurat trei lucrări monumentale

    într-o grădină publică din Târgu-Jiu:

    noi versiuni uriașe în oțel la Coloană

    Infinitului, Poarta sărutului și Masa

    tăcerii, Emil Racovița - a pus bazele

    Institutului de Speologie Cluj

    (pr imul din lume) , inginerul

    Gheorghe Botezatu - a calculat

    traiectoriile posibile Pământ - Luna,

    folosite la pregătirea programelor

    Apollo (al căror părinte a fost sibianul

    Herman Oberth) și tot el a fost șeful

    echipei de matematicieni care a lucrat

    la proiectul rachetei Apollo, care a dus

    primul om pe Lună.

    Ar fi minunat ca invențiile

    contemporane ale conaționalilor

    noștri să-și găsească rezolvarea și să

    devină cunoscute pentru că, în acest

    fel, multe probleme ar fi rezolvate. Un

    exemplu este Eugen Pavel care a

    inventat CD ROM -ul din sticlă, cu o

    capacitate de stocare de 15.000 ori

    mai mare decât a unuia obișnuit sau

    Constantin Pascu care a inventat

    aparatul care purifică aerul în spațiile

    de locuit. Ar fi bine de știut că Petrică

    Ionescu este cel mai important

    regizor de operă după Zefirelli sau că

    România este pe primele locuri în

    lume la exportul de inteligență. De

    exemplu, la Microsoft, a doua limbă

    vorbită este româna, iar la NASA

    mulți dintre specialiștii de prim rang

    sunt tot români.

    Sper ca secolul 1918-2018 să fie

    motivațional pentru generațiile

    viitoare și îmi doresc ca emoția și

    sentimentele patriotice să însoțească

    Anul Centenar pe tot parcursul său.

    Ceea ce știu sigur este că la nivelul

    comunităților din comuna Deleni,

    județul Iași Anul Centenar va fi

    marcat așa cum se cuvine, prin

    activități pline de substanță, emoție și

    r e c u n o ș t i n ț ă . N u v a l i p s i

    patriotismul, iar bucuria va fi starea

    noastră dominantă.

    La mulți ani, România! La mulți

    ani, români!

    Prof. Maria Scîrțu,

    viceprimar al Comunei Deleni

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    Editorial

  • CENTENAR 1918-2018

    7www.comunadeleni.ro

    Studii

    Ba s a r a b i a s e a fl a î n

    componența Principatului

    Moldovei încă din secolul

    al XIV-lea. Inițial, numele de

    B a s a r a b i a a f o s t d a t Ț ă r i i

    Românești datorită dinastiei

    întemeietoare a acestui voievodat,

    familia Basarabilor. Aceștia, în

    luptele lor împotriva tătarilor,

    între 1328 și 1342, au luat în

    stăpânire teritoriul de la nord de

    gurile Dunării. Ulterior, Roman I

    (1391-1394) încheie unificarea

    teritorială a Țării Moldovei prin

    încorporarea Țării de Jos, căreia i-

    a rămas numele de Basarabia.

    E suficient să răsfoim lucrarea

    lui Dimitrie Cantemir „Descrierea

    Moldovei”, pentru a ne convinge

    că această provincie, Basarabia, din

    punct de vedere administrativ, nu

    era singulară ci se afla strâns unită

    cu ter i tor iu l moldovenesc .

    Moldova veche se împărțea în trei

    părți: Țara de Jos, Țara de Sus și

    Basarabia; împreună numărau 23

    de ținuturi. Partea de Sud a

    Moldovei, denumită Basarabia,

    cuprindea Bugeacul (unde s-au

    așezat cu vremea și tătari),

    Cetatea Albă, Chilia și Ismailul.

    Din această împărțire se

    observă că Prutul nu se socotea

    hotar administrativ, că trei județe

    din actuala Basarabie (Lăpușna,

    Orheiu, Soroca), aparțineau Țării

    de Jos, unele părți ale provinciei

    erau unite cu ținuturile din

    dreapta Prutului, un județ (Hotin)

    aparținea Țării de Sus și în sfârșit,

    sudul, Basarabia, prezenta a treia

    parte a țării Moldovei.

    Către sfârșitul secolului al

    XV-lea, „căzând cetățile Cetatea

    Albă și Chilia cu împrejurimile lor

    sub stăpânirea turcilor și mai

    târziu Tighina au rămas 19

    ținuturi și nici acestea întregi. În

    această stare se afla teritoriul

    moldovenesc, situat între Nistru

    și Prut, când în urma războiului

    ruso-turc din 1806-1812, a trecut

    la ruși.

    L a 2 2 n o i e m b r i e 1 8 0 6

    izbucnește un nou război ruso-

    turc. Imperiul Rus, folosindu-se

    Basarabia pământ românescAutonomie, rusificare, colonizare și deportare.

    Viața culturală și politică (I)

  • de slăbirea Imperiului Otoman,

    ( spr i j in indu-se pe a jutorul

    Austriei și Franței) intră în război

    cu Imperiul Otoman și luptă pe

    teritoriul Principatelor Române.

    La începutul anului 1807, rușii

    iau sub control Principatele

    r o m â n e ș i i n s t a u r e a z ă

    administrația militară. În 1810 se

    realizează divizarea Principatelor

    Valahia și Moldova în patru

    gubernii: Basarabia, Moldova,

    Muntenia și Oltenia. Campania

    din 2 octombrie 1811 a grăbit

    cursul evenimentelor. O manevră

    abilă a lui Kutuzov (feldmareșal

    țarist), reușește să izoleze o parte

    importantă a armatei turcești care

    traversa Dunărea și o încercuise

    aproape de Slobozia. Situația

    acestor trupe a devenit atât de

    disperată încât a fost necesară

    încheierea unui armistițiu și

    începerea unor negocieri de pace,

    care s-au desfășurat la Giurgiu, pe

    Dunăre, în octombrie.

    Pe 9 octombrie, Kutuzov îi

    scria feldmareșalului Rumianțev:

    ,,Nu pot să vă ascund că prevăd

    pentru stabilirea frontierei pe Siret

    mari dificultăți din cauza grecilor

    fanarioți, care au mare influență la

    Poartă. Nu vor să le scape o

    bucată din Principatul Moldovei

    fiindcă speranța și scopul lor, al

    fiecăruia, este să reușească să fie

    domn al unuia sau altuia din

    aceste state”. Mai târziu, când

    frontiera a fost fixată pe Prut,

    Dimitrie Moruzi îi scrie fratelui

    său că „ Iașul ne rămâne” .

    Bineînțeles nu vedem în aceste

    rânduri sentimente de patrioți

    moldoveni, ci propriul interes,

    care le dicta această atitudine, ei

    aveau ace leaș i in terese cu

    otomanii și le apărau cât se putea

    de bine.

    Congresul s-a întrerupt pe 17

    noiembrie , fiindcă tuci i au

    declarat că ,,o frontieră pe Siret

    este inacceptabilă”. Totuși, ei au

    făcut o nouă propunere care lăsa

    adversarilor județele Moldovei

    situate între Nistru și Prut, cu

    excepția părții meridionale

    Basarabia, după care imediat încep

    tratativele de pace cu turcii, care

    se finalizează la București .

    Tratatul de pace a fost semnat pe

    28 mai 1812, la București.

    Gaspard Louis Andrault,

    conte de Langeron (1763-1831),

    emigrant francez, devenit general

    în armata rusă, care servea

    interesele țarului, îi făcu o vizită

    Marelui Vizir în decembrie 1811,

    8

    CENTENAR 1918 - 2018Studii

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

  • în tabara de la Șumla, sperând să-i

    afle intențiile. Declarațiile acestui

    înalt demnitar, lămuresc cât se

    poate de limpede problema păcii

    și adevăratul motiv al concesiilor

    teritoriale făcute de Imperiul

    Otoman, Rusiei: ,,Nu vă e rușine

    să vă certați pentru un petic de

    pământ care nu vă e necesar, voi

    care posedați o pătrime din glob? -

    îi spunea generalului Langeron,

    M a r e l e V i z i r - Ș i î n c e

    circumstanțe? Tocmai când veți fi

    atacați de Napoleon care va aduce

    împotriva voastră jumătate din

    E u r o p a ? “ . A c e s t e a s u n t

    argumente care pot pune capăt

    părerii despre așa-zisa ignoranță a

    turcilor în privința proiectelor lui

    Napoleon. „Aș putea să profit de

    c i r c u m s t a n ț e - r e l u ă ș e f u l

    guvernului otoman - și să refuz să

    închei pacea care vă lasă la

    dispoziție o mare armată de care

    aveți mare nevoie și care vă poate

    salva. Aș putea contribui la

    distrugerea voastră continuând

    un război inoportun și care vă

    împovărează. Dar, merg mai

    departe. Salvându-vă, ne salvăm

    noi înșine. După căderea voastră,

    dacă acest lucru este posibil, vom

    deveni victimele lui Napoleon și

    vreau să previn această dublă

    nenorocire. Dacă nu era Spania,

    CENTENAR 1918-2018

    9www.comunadeleni.ro

    care mă uimește și pe care o

    admir, ați fi fost de un an deja în

    război cu Franța. În momentul de

    față nu există în Europa decât trei

    imperii care mai rezistă: Anglia,

    Rusia și noi. Hai să ne unim

    împotriva inamicului speciei

    umane! Fiecare picătură de sânge

    pe care o vărsăm în acest război

    nefast este un balsam pentru

    Napoleon. Cum de nu simțiți

    acest lucru? Vă dau Prutul, nimic

    mai mult; Prutul sau războiul;

    sacrificiile noastre sunt și așa

    enorme; numai cu Ismailul și vă e

    plătit războiul și mai aveți încă

    patru cetăț i ș i o provincie

    superbă. Acestea sînt bazele păcii,

    apoi, celelalte articole vor fi

    negociate și decise foarte ușor”.

    În concluzie, rușii au cerut

    ambele țări românești-Țara

    Românească și Moldova, însă

    pretențiile rusești s-au redus (ca

    urmare a posibelor atacuri ale lui

    Napoleon), de la ambele țări

    române, la toată Moldova, apoi la

    teritoriul Moldovei dintre Nistru

    și Siret, primind în cele din urmă

    ținuturile turcești dintre Nistru și

    Prut (Hotinul și Bugeacul).

    Iscusința negociatorului francez

    Studii

  • Gaspard Louis Andrault, a permis

    însă și anexarea părții răsăritene a

    Moldovei care nu făcuse parte din

    provinciile otomane. Tratatul

    avea 16 articole publice și două

    articole secrete. Prin articolele 4 și

    5 , I m p e r i u l O t o m a n c e d a

    Imperiului Rus un teritoriu de

    4 5 . 6 3 0 k m ² , c u 4 8 2 . 6 3 0 d e

    locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de

    sate.

    Pacea de la București face ca

    Moldova să piardă mai mult de

    jumătate din teritoriul său.

    Imediat după armistițiu, au numit

    provincia ocupată de ei , în

    întregime, Basarabia folosind acel

    nume, pe care îl avea înainte

    numai Sudul provinciei. Astfel,

    teritoriul moldovenesc cuprins

    între Prut și Nistru a fost botezat

    de ruși Basarabia.

    Anexarea s-a produs într-un

    cadru de evenimente mondiale

    ex t raordinare . Pacea de la

    București din 1812 a fost încheiată

    de Rusia în grabă, deoarece

    guvernul rus știa că Napoleon se

    pregătește să meargă cu armatele

    sale, pe diferite fronturi și în

    diferite țări, împotriva aliatului

    său, Rusia. Ea a ridicat din partea

    divanului Moldovei proteste

    puternice, era tot ce putea face,

    dar și-a făcut datoria în ciuda

    mijloacelor sale precare.

    ,,Lipsesc acum din Moldova

    întreagă - adaugă memoriul din

    26 octombrie 1812, adresat

    turcilor din partea noului domn

    Call imachi - șase districte,

    respectiv cel mai mare Orhei sau

    Lăpușna și al doilea ca întindere,

    Soroca, al treilea Hotărniceni, al

    patrulea Codrul, al cincilea

    Greceni și al șaselea Iași, fiindcă

    ceea ce a rămas (dincolo de Prut),

    nu reprezintă aproape nimic, fără

    să mai socot im Hot inul ș i

    Buceagul, desprinse odinioară

    din Moldova, astfel încât toată

    această parte până la Prut, poate fi

    socotită ca mai mult de jumătate

    din țară”.

    O îngustă margine de hotar

    care nu formează o provincie, se

    numește Basarabia pentru ruși;

    mai mult de jumătate din țară

    pentru moldoveni, pentru a ne da

    seama ce însemna, în 1812,

    noțiunea de drept cu adevărat

    istoric sau național.

    Elena LUNGU,

    profesor de istorie la

    Școala Deleni

    10

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    Studii

  • CENTENAR 1918-2018

    11www.comunadeleni.ro

    Cu a c e s t e r â n d u r i v ă

    propunem, într-o suită de

    șase articole, o istorie a

    poporului român surprinsă ca

    succesiune fericită de Oameni care,

    punând nația deasupra propriei

    Regele Ferdinand I (1914-1927)

    Înfãptuitorii

    Marii Uniri

    persoane, au făcut posibilă România

    Mare. Această Românie nu este opera

    perioadei moderne și contemporane,

    ci este încununare a două milenii de

    n e î n t r e r u p t ă e x i s t e n ț ă l a

    împrietenirea Dunării și a Carpaților

    cu Marea Neagră. Menționând că nu

    ne vom ocupa de șase personalități, ci

    că vom implica mai multe în

    istorisirea noastră, purcedem la

    drum cu un prim articol, introductiv,

    referitor la Centenar. Ce este sau ce ar

    trebui să fie Centenarul?

    Ca-ntr-o respirație măiastră a

    cerului, 100 de ani de Românie-

    aproape-ntreagă ș i -au cernut

    secundele aducându-ne în fața unui

    2018, care ne apleacă genunchii spre

    mulțumiri către cerurile ocrotitoare

    ale lui Dumnezeu, dar și spre

    înaintașii care și-au pus viața scut

    pentru dreptul nostru de a vorbi

    românește la poalele Carpaților. Pe

    lângă bucurie, Centenarul ne așază

    î n r e s p o n s a b i l i t a t e n u d o a r

    conservarea dimensiunilor naționale

    prezente, ci și obligația de a desăvârși

    ceea ce vitregele istorii nu au permis

    înaintașilor. România tot plânge. În

    marginile-i dinspre răsărit, Prutul

    încă nu își frânge granița care separă

    ace laș i sânge, iar către nord

    Personalitãti,1.N. Iorga, Lucrarea Basarabiei și Moruzeștii, în

    „Analele Acad. Rom.Mem. Sect. Ist.”,II, XXXII,

    1910; 2. L. Casso, Rusia și bazinul dunărean, Iași,

    1940; 3. N. Iorga, Acte și fragmente privitoare la

    Istoria Românilor, vol. II, București, 1898; 4. I.

    Nistor, Istoria Basarabiei, București, 1922; 5. G.

    Popa – Lsseanu, Basarabia – Privire istorică,

    Editura Casei Școalelor, București, 1924; 6. N.

    Iorga, Adevărul asupra trcutului și prezentului

    Basarabiei, Tipografia Ziarului „Universul”,

    București, 1940; 7. Ștefan Ciobanu, Unirea

    Basarabiei, Studiu și Documente, Editura Cartea

    Românească, București, 1929; 8. A. V. Boldur,

    Contribuții la studiul Istoriei Românilor, Istoria

    Basarabiei, vol. III, Tipografia „Tiparul

    Moldovenesc”, Chișinău, 1940.

    Basarabia pământ românesc... Bibliografie

  • 12

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    E m i n e s c u î n c ă s c r i e „ d i n

    străinătate”, evocând plaiuri

    bucovinene care suspină-n tristă

    doină după România.

    Centenarul nu-i document și nici

    efort de arhivă. Nu este cercetare și

    nici efort științific. Centenarul este

    inimă și suflet. Din această cauză

    discursul nostru se va descătușa de

    rigorile științifice bine cunoscute,

    încercând o abordare duioasă a

    i s t o r i e i pa t r i e i , văzută p r in

    Dumnezeu ocrotitor și prin omul

    făuritor de istorii, nu prin statistici,

    posibil corecte, dar amorfe. Căci,

    dincolo de documente de arhivă, care

    pot fi măsluite sau așezate în slujba

    unor istorii convenabile, dar nu

    adevărate, istoria este inimă și puls,

    este lacrimă și dor, este Dumnezeu

    văzut prin inima de om.

    Încercarea de a înțelege corect

    devenirea Națiunii Române și mersul

    său prin istorie, aduce cu sine

    i m p e r a t i v u l u n e i a n a l i z e a

    spiritualității acestui popor. De

    abordarea corectă a sacralității din

    spațiul carpato-dunărean atârnă

    portretizarea acestui popor a cărui

    t r a i e c t o r i e p r i n i s t o r i e e s t e

    inseparabilă de credința sa. Pentru a

    s u p r a v i e ț u i î n i s t o r i i d e l o c

    prietenoase, poporul român a găsit

    cheia îmbinării măiestre a vitejiei și

    abilității politice cu credința într-un

    Dumnezeu a cărui intervenție

    salutară este condiț ionată de

    loialitate și de împlinirea unei sume

    de legi și norme morale. Vorbim

    așadar despre spiritualitatea noastră

    ca despre un sine qua non al istoriei,

    credința fiind la români elementul

    fără de care nimic nu poate avea

    consistență. Fără de Dumnezeu,

    existența acestui popor ar fi fost doar

    un azi amorf, lipsit de respirația

    veacurilor.

    Așadar, Poporul Român și-a

    ancorat marile sale succese în

    Dumnezeul în care s-a născut,

    iubindu-L necondiționat și primind

    de la Acesta două mii de ani de

    frumusețe și, iată!, un centenar de

    unitate aproape totală. Asemenea lui

    Avraam, care accepta fără condiții și

    fără cârtire circumciziunea, ritual

    neplăcut pentru vârsta sa înaintată,

    dintr-o inerție a iubirii ce nu se

    dorește descrisă și explicată în

    cuvinte, Poporul Român a devenit un

    patriarh daco-latin, tăindu-și

    împrejur destinul cu iubirea de

    Dumnezeu. Poate că din această

    cauză a avut curajul de a înfrunta cu

    succes secolele vitrege, punându-se

    stavilă de netrecut acolo unde

    coroanele de aur și nestemate ale

    Personalitãti,

  • CENTENAR 1918-2018

    13www.comunadeleni.ro

    Studiicrailor occidentali și-au îngenuncheat

    strălucirea. Marii voievozi medievali,

    unii dintre ei zidiți deja în sinaxare,

    au găsit de cuviință să îmbrace haina

    smereniei, raportându-se mereu la

    Dumnezeu. Astfel, în tot ceea ce

    făceau se înarmau cu Domnul

    Hristos, conștienți fiind că, fără de El,

    istoriile nu ar fi posibile iar popoarele

    ar pieri sub imposibila de evitat

    eroziune a secundelor. Domnii

    români erau domni din mila lui

    Dumnezeu, acțiunile lor fiind așezate

    sub semnul Sfintei și de viață

    făcătoarei Cruci. Victoriile domnilor

    români au fost din mila și spre lauda

    lui Dumnezeu. Judecata domnilor

    români era raportată la mila și

    dreptatea lui Dumnezeu. Daniile și

    numeroasele ctitorii, care au zidit

    ceruri la umbra bătrânilor Carpați,

    fac dovada că voievozii români au

    privit mereu cu recunoștință către

    cerurile de unde, Părintele veacurilor,

    nu a fost zgârcit în mila față de cei ce-

    L iubeau pe El.

    Articolul ce va urma va fi dedicat

    abordării religiozității poporului

    r o m â n , c u a p l e c a r e a s u p r a

    creștinismului său de factură

    apostolică.

    Claudiu C-tin FELECANU,

    profesor de istorie

    Școala Poiana

    Istoria românilor este cea a u n u i p o p o r fi x a t d e l a nașterea lui și pană în clipa actuală în spaț iul carpato-

    danubiano-pontic, omogen prin

    locul zămislirii, prin limbă, având

    aceleași obiceiuri și mentalități,

    aceeași cultură și religie. Acest

    popor și-a apărat întotdeauna

    teritoriul și a făcut față tuturor

    d i fi c u l t ă ț i l o r c u c a r e s - a

    confruntat de-a lungul timpului.

    Încă de la apariția primelor

    entități statale românești, acestea

    au fost înconjurate de state mari și

    puternice, de forțe expansioniste,

    care au amenințat permanent

    Bucovina -

    destinul unui

    teritoriu răpit (I)Ocuparea nordului

    Moldovei de către

    Imperiul Habsurgic,

    reacția Imperiului

    Otoman,

    protestele românilor

  • 14

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    teritoriul românesc. Românii au

    fost constant atacați și invadați, iar

    uneori împotriva voinței lor, au

    fost nevoiți să accepte pierderea

    unor părți din vatra strămoșească.

    Secolele al XVIII - lea și al XIX -

    lea găsesc teritoriile românești

    într-o situație extrem de complexă

    în condițiile în care marile puteri

    din sud-estul Europei (Imperiul

    Otoman și Imperiul Rus) precum

    și Imperiul Habsburgic din vestul

    Europei vizează printr-o politică

    expansionistă, în mod direct, țările

    române. Asta, în situația în care,

    Moldova și Țara Românească se

    aflau sub vasalitatea Imperiului

    Otoman, iar Transilvania și

    Banatul se găseau între frontierele

    Imperiului Habsburgic.

    Izbucnirea războiului ruso-

    t u r c î n t r e a n i i 1 7 6 8 - 1 7 7 4

    transformă atât Moldova cât și

    Țara Românească într-un nod

    gordian al relațiilor internaționale

    din Europa estică și sud-estică și

    oferă Austriei posibilitatea de a

    interveni ca mediatoare a păcii

    dintre ruși și turci.

    La s fârș i tu l conflic tu lui ,

    câștigat de Rusia țaristă, Imperiul

    Habsburgic a mobilizat armata și a

    oferit sprijin turcilor în cadrul

    tratativelor de pace (încheiate

    prin tratatul de la Kuciuk-

    Kainargi din 21 iulie 1774), pentru

    a nu permite țarului să obțină

    a va n t a j e p r e a m a r i . D r e p t

    recompensă pentru acest ajutor

    h a b s b u r g i i , p r i n m a n e v r e

    diplomatice și acte de corupție,

    solicită Porții Otomane, pe lânga

    suma de bani pe care o primise, și

    o modificare de frontieră în sudul

    Galiției pentru a ocupa nordul

    Moldovei.

    Această cerere era lipsită de

    orice fundament juridic, etnic,

    istoric sau etic fapt care reiese și

    din declarația împărătesei Maria

    Teresa din 4 februarie 1775: „În

    afacerile moldovenești n-avem

    deloc dreptate... Mărturisesc că

    nu știu cum o să ieșim din ele; va fi

    greu să o facem cu cinste și mă

    doare de n-o pot spune în

    cuvinte”. De aceea, pentru a oferi

    Europei o motivație „legală” în

    pr iv ința anexăr i i nordului

    Moldovei, Austria confecționeză

    ș i t r a n s m i t e î n m e d i i l e

    diplomatice mai multe pretexte

    ale anexării nordului moldav.

    Reprezentanții Curții de la Viena

    declarau că în urma împărțirii

    Poloniei (1772), între Rusia,

    Prusia și Austria - care anexa

    Studii

  • CENTENAR 1918-2018

    15www.comunadeleni.ro

    Lodomeria și Galiția - era necesară

    creearea unei zone de legătură,

    adică, „o împreunare a Pocuției și

    a Transilvaniei, prin trupul

    Moldovei”. Astfel se forma atât un

    cordon sanitar care urma să

    împiedice răspândirea ciumei ce

    s e m a n i f e s t a p e t e r i t o r i u l

    moldovenesc, cât și unul militar,

    menit să asigure echlilibrul

    front ierelor între imperi i le

    otoman și habsburgic. Austria

    avansează și teza unui drept

    istoric, afirmând că din moment ce

    nordul Moldovei aparținuse în

    trecut Pocuției (ceea ce era exact

    invers), ocuparea, începând cu

    1772 a celei mai mari părți a

    Pocuției, duce automat și la

    ocuparea legitimă a acestui

    teritoriu. Totodată, la Viena i-a

    naștere ș i un al t argument

    „științific” potrivit căruia, după

    înlăturarea dominației tătare, atât

    Moldova, cât și Țara Românească

    au fost pentru o perioadă state

    vasale Ungariei. Austria, devenită

    după pacea de la Carlowi� (1699)

    stăpâna Ungariei, avea dreptul să

    revendice ambele Principate, dar

    ea se mulțumea doar cu o fâșie

    modestă din nordul Moldovei.

    În lunile ianuarie - martie 1774

    Austria pregătește un corp militar

    care avea ca misiune pătrunderea

    în nordul Moldovei și instalarea

    unor noi borne pentru o graniță

    încă nedefinită și care urma să fie

    modificată după împrejurări. În

    luna mai a aceluiași an două

    batalioane de husari pătrund în

    ținutul Cernăuți sub pretextul că

    vin „să cumpere cai”. Pe data de 8

    august 1774, Curtea de la Viena va

    disponibiliza și preciza sumele de

    bani și cadourile prin care urma

    să se obț ină coordial i tatea

    ofițerilor ruși aflați în fruntea

    t r u p e l o r d e o c u p a t i e d i n

    Moldova, precum și tăcerea și

    acceptul oficialilor turci. Referitor

    la acest episod este de notat

    afirmația cancelarului austriac

    Kauni� care, într-o scrisoare,

    catre reprezentantul Austriei la

    Istanbul, din februarie 1775

    privitor la modul în care se

    o b ț i n u s e c o m p l i c i t a t e a

    c o m a n d a n t u l u i s u p r e m a l

    trupelor rusești în retragere din

    Moldova, relata: „cât despre

    f e ldmareșa lu l Rumeanțev ,

    acestuia, precum credem că ați

    aflat, i-am făcut un cadou de 5.000

    de galbeni și o tabacheră de aur,

    împodobită de briliant, în urma

    căreia am primit probe sigure

    Studii

  • 16 NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    CENTENAR 1918 - 2018

    despre bunăvoința domnului

    mareșal”.

    Ocuparea propriu-zisă a

    nordului moldav a început la 31

    august 1774 și s-a încheiat la

    jumătatea lunii octombrie. Pentru

    acest lucru au fost utilizate trei

    regimente de cavaleri și cinci

    batalioane de infanterie puse sub

    comanda generalului Gabriel von

    Spleny. Ocupanții nu s-au oprit

    într-un teritoriu dinainte stabilit,

    ceea ce dovedește că la acea dată

    nu ex is ta n ic io zonă exact

    delimitată pentru acest lucru.

    Începând cu toamna anului 1774

    și pâna în primavara anului 1775

    trupele habsburgice și-au extins

    t repta t ac ț iuni le d in va lea

    Nistrului în cea a Prutului, de aici

    în valea Siretului și în cea a

    Moldovei, apoi, în continuare,

    astfel încât, înaintea semnării

    convențiilor cu Poarta Otomană,

    t rupe austr iece se aflau în

    ț inuturi le Hotin , Cernăuț i ,

    Suceava, Botoșani, Roman, Bacău,

    Neamț.

    Aceste acț iuni au dus la

    p r o t e s t e v e h e m e n t e a l e

    modovenilor și ale domitorului

    Grigore al III-lea Ghica, precum și

    la o reacție dură a Porții care s-a

    opus cedării unui teritoriu atât de

    larg, amenințând în caz contrar cu

    continuarea razboiului.

    Se ajunge la semnarea unor

    conventii austro-turce (7 mai

    1775, 12 mai 1776, 30 iunie 1776 și

    2 iulie 1776) care delimitează zona

    ocupată de austrieci. Astfel, intră

    în componența Imper iu lu i

    Habsurgic: ținutul Cernăuți, două

    treimi din ț inutul Sucevei ,

    împreună cu fostele ocoale

    d o m n e ș t i C â m p u l u n g

    Moldovenesc și Câmpulung pe

    Cermuș, toate acestea însumând o 2suprafață de 10.441 km , 71.500 de

    locuitori, cu 226 de sate și 52 de

    cătune, cu orașele Cernăuți, Siret,

    și vechea capitală a Moldovei

    medievale, Suceava. Totodată în

    teritoriul pierdut de Moldova se

    găsesc necropolele și ctitoriile

    voievodaele Rădăuți, Voroneț,

    Humor, Putna, Vatra Moldoviței,

    Sucevița, Dragomirna etc.

    Protestele românilor și ale

    domitorului Grigore al III-lea

    Ghica față de actul încheiat de

    Poarta Otomană, care, în virtutea

    vechilor capitulații, nu avea

    dreptul să cedeze nici o porțiune

    d i n t r u p u l M o l d o ve i s - a u

    cristalizat într-un memoriu din

    data 4 ianuarie 1775, în care se

    Studii

  • CENTENAR 1918-2018

    17www.comunadeleni.ro

    arăta că ocuparea acestui teritoriu

    „nu corespunde cu asigurările de

    amiciție ce s-au dat Porții de către

    Curtea Imperială a Austriei” și că

    „partea ocupată a Moldovei

    î n t r e c e î n î m b e l ș u g a r e ș i

    frumusețe toată cealaltă parte a

    țării”. De asemenea, domnitorul

    amenință turcii că, în situația în

    care ei nu sunt în stare să protejeze

    integritatea statului moldovean,

    va fi nevoit să apeleze la ajutorul

    unei puteri straine - în acest caz se

    subînțelege referirea la Rusia.

    Memoriul înaintat atât la Istanbul

    cât și la Sankt Petersburg a rămas

    făra ecouri practice, atât datorită

    lipsei de interes manifestate de

    celelalte puteri europene (Anglia,

    F r a n ț a ș i P r u s i a ) , c â t ș i

    complicitații Rusiei.

    Aceste proteste reprezintă un

    moment descisiv pentru relațiile

    dintre români și otomani din

    prisma faptului că ele marchează

    momentu l în care români i

    recunosc public că garanțiile

    a c o r d a t e d e c ă t r e t u r c i

    Principatelor sunt ineficiente,

    a c e s t e a fi i n d n e v o i t e , î n

    consecință, să-și caute altă putere

    protectoare sau a se uni și mântui

    s i n g u r e , a ș a c u m c e r e a u

    delegațiile românilor în 1772 în

    timpul congersului preliminar de

    pace, de la Focșani. Singura

    consecință imediată a protestelor

    - pe fondul crizei politice interne,

    dec lanșa te în Moldova , în

    c o n d i ț i i l e n e m u l ț u m i r i l o r

    crescute între marea boierime

    locală și elementele grecești

    prote jate de domn - a fost

    asasinarea lui Grigore al III-lea

    Ghica de către trimisul sultanului,

    Ahmed Kara-Hisarli, la Iași în

    noaptea dinspre 1 octombrie 1777.

    Ca o ironie a sorții, în ziua de 1

    octombrie 1777, locuitorilor din

    nordul Moldovei li s-a cerut să

    presteze în prezența și cu ajutorul

    trupelor de ocupație, „jurământul

    de c redință” fa ță de noua

    s t ă p â n i r e . D u p ă o c u p a r e a

    Nordului Moldovei de către

    austrieci pentru denumirea zonei

    Studii

    imagine

    Jurământul Bucovinei, 1777

  • 18

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    au fost folosite diverse toponime:

    Moldova austriacă , Comitatul

    Sucevei sau Cordun, însă treptat

    pentru a se uita apartenența la

    Moldova habsurgii au adoptat

    denumirea de Bukowina, termen

    slavon ce înseamnă pădure de fag.

    În același timp s-a trecut la

    integrarea noului teritoriu în

    cadrul imperiului, dar despre asta

    și multe altele vom vorbi în

    articolul viitor...

    Marius Cozmin SCÎRȚU,

    profesor de istorie la

    Școala Feredeni

    Istoria Ardealului, leagănul națiunii române, este una complexă. Pentru înțelegerea d e s t i n u l u i a c e s t u i s p a ț i u

    românesc este indispensabilă o

    rezumare a situației populației

    românești din Transilvania, până

    la izbucnirea Marelui Război, în

    t i m p u l a c e s t u i a ș i d u p ă

    finalizarea lui. În primul episod al

    trecutului acestei provincii

    românești vor fi prezentate

    informații generale referitoare la

    istoria Transilvaniei până la

    Bibliografie

    1. Constant in C. Giurescu, Is tor ia

    R o m â n i l o r , V o l . I I I , E d i t u r a A L L

    EDUCATIONAL, București 2007; 2.Ciachir

    Nicolae, Din istoria Bucovinei: 1775-1944,

    Editura Oscar Print, București, 1999;

    3.Mihai Bogdan Atanasiu, Pro Bucovina

    repere istorice şi naţionale, Editura Bibliotecii

    Naţionale a României, Bucureşti, 2010;

    4.Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei

    1774-1862, Editura Academiei Române,

    București, 1993; 5.Morariu Aurel, Bucovina

    1774-1914, Editura Librăriei Pavel Suru,

    Bucureşti, 1915; 6.Nistor Ion, Istoria

    Bucovinei, Editura Humanitas, București,

    1991; 7.Purici Ștefan, Mișcarea națională

    românească în Bucovina între anii 1775 – 1861,

    Editura Hurmuzachi Suceava, 1998;

    8.Țugui Pavel, Bucovina istorie și cultură,

    Editura Albatros, București, 2002

    Ardealul-

    leagănul națiunii

    române(I)

    Primele formațiuni

    statale românești,

    cucerirea maghiară,

    colonizarea, intrarea

    sub stăpânire

    habsurgică,

    aspecte ale vieții

    politice, sociale

    și religioase

    Studii

  • CENTENAR 1918-2018

    19www.comunadeleni.ro

    Studiiintrarea acesteia sub stăpânire

    austriacă. Numerele viitoare vor

    trata în detaliu soarta acestei

    provincii până la unirea acesteia

    cu surorile ei: Moldova și Țara

    Românească.

    Transilvania, adică țara de

    „dincolo de păduri”, este una din

    cele trei mari provincii istorice ale

    României alături de Moldova și

    M u n t e n i a . D e n u m i r e a d e

    Transilvania a fost imaginată de

    v r e u n c ă r t u r a r m e d i e v a l

    cunoscător al limbii latine, încă

    neidentificat de istoriografii

    moderni. Acestă denumire cultă,

    ar t ific ia lă dec i , a in t ra t în

    concurentă cu cea populară:

    Ardeal.

    P o z i ț i a g e o g r a fi c ă a

    Transilvaniei a așezat acest

    teritoriu în calea popoarelor

    migratoare, ceea ce a dus la o

    cristalizare târzie a formațiunilor

    statale ale românilor. Aici, în

    secolul al IX-lea sunt atestate

    voievodate precum cele conduse

    de Menumorut (Țara Crișurilor),

    Gelu (Țara Someșurilor) și Glad

    (pe râul Mureș).

    Pe cât de frumoasă și bogată, pe

    atât de râvnită era Transilvania!

    R e g i m a g h i a r i o p r i ț i d i n

    expasiunea lor spre vest de către

    O�o I, în urma bătăliei de la

    Lechfeld în anul 955, își îndreaptă

    atenția spre est și purced la

    cucerirea Ardealului. Înfrângând

    rezistența eroică a românilor,

    u n g u r i i o c u p ă t r e p t a t

    Transilvania (proces finalizat la

    sfârșitul secolului al XII-lea) și

    administrează acest ținut în

    favoarea lor. Nobilii unguri

    pr imesc poses iuni în noul

    teritoriu pentru a cărui pază

    r e g a l i t a t e a m a g h i a r ă î l

    colonizează cu populații de alt

    neam: secuii, înrudiți cu ungurii,

    au fost așezați la început în

    regiunea Târnavelor, pentru ca

    apoi să fie mutați în părțile din

    sud estul Transilvaniei; sașii, de

    neam german, aduși din Saxonia

    dezvoltă orașe ca Brașov, Sibiu,

    Bistrița și contribuie la înflorirea

    meșteșugurilor și comerțului;

    Cavalerii Teutoni, tot germani,

    sunt așezați în Țara Bârsei, fiind

    însă apoi îndepărtați.

    D i n p u n c t d e v e d e r e

    administrativ, noii stăpâni ai

    Transilvaniei au orânduit noul

    t e r i t o r i u s u b f o r m a u n u i

    voievodat, în care fiecare națiune

    locuitoare avea propria formă de

    organizare. Astfel , românii

  • 20

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    formează districte răspândite pe

    întreg teritoriul transilvănean;

    sașii și secuii se organizează în

    scaune, iar ungurii în comitate

    create treptat în măsura cuceririi

    Transilvaniei de către regalitatea

    maghiară.

    Începând cu anul 1366 românii

    sunt excluși treptat din viața

    politică a provinciei, semnalul

    acestui fenomen fiind dat de

    edictul regelui ungar Ludovic I,

    p r i n c a r e m e n ț i n e r e a s a u

    accederea la statul de nobil este

    condiționată de apartenența la

    Biserica Catolică, precum și de

    existența unui certificat regal de

    donație asupra pământului

    stăpânit. Având în vedere faptul

    că majoritatea românilor erau de

    rit ortodox (și în consecință numiți

    schismatici) acest lucru a dus la

    îndepărtarea majorității acestora

    din rândurile clasei nobiliare și, ca

    urmare a acestui fenomen, la

    declinul social al românilor.

    Răscoala țărănească din anii

    1 4 3 6 - 1 4 3 8 ( R ă s c o a l a d e l a

    Bobâlna) la care au participat atât

    românii cât și ungurii, a dus la

    agravarea situației locuitorilor

    autohtoni a i Transi lvanie i .

    Revol ta ță ran i lor a dus la

    s e m n a r e a u n u i a c t c a r e

    consfințește înființarea unei

    uniuni (politice și militare) între

    nobilimea maghiară, clerul catolic

    și orășenii secui și sași. Cunoscut

    sub denumirea de Unio Trium

    N a t i o n u m , d o c u m e n t u l

    consfințește îndepărtarea totală

    din viața politica a iobagilor, iar

    poziția românilor (care erau în

    mare parte iobagi) devine foarte

    difici lă e i fiind consideraț i

    începând cu acest moment, o

    națiune tolerată în Transilvania,

    statut menținut până în secolul al

    XIX-lea.

    Dispariția statului maghiar în

    urma bătăliei de la Mohacs în 1526

    a dus la împărțirea teritoriului

    controlat de acesta între Imperiul

    Otoman și Casa de Habsburg din

    Austria. Transilvania devine stat

    imagine

    Studii

    Răscoala de la Bobâlna

  • CENTENAR 1918-2018

    21www.comunadeleni.ro

    i n d e p e n d e n t a fl a t s u b

    suzeranitate otomană având

    același statut ca Moldova și Țara

    Românească.

    În anul 1599 Ardealul este

    ocupat temporar de către Mihai

    Viteazul care realizează o primă,

    dar scurtă unire a celor trei

    provincii surori: Transilvania,

    Moldova și Țara Românească.

    Începând cu secolul al XVII-lea

    în Ardeal pătrund primele trupe

    ale austriecilor care, în anul 1699,

    prin tratatul austriaco-otoman de

    la Karlowi�, primesc de la turci

    cea mai mare parte a Ungariei și

    estul Croației de astăzi. Totodată,

    otomanii renunță la vasalitatea

    asupra Transilvaniei, aceasta fiind

    t r a n s f e r a t ă c ă t r e I m p e r i u l

    Habsburgic.

    O p e r a d e o r g a n i z a r e a

    r e g i m u l u i h a b s b u r g i c s - a

    manifestat simultan cu acțiuni

    politice și militare încă înainte de

    pacea de la Karlowi�. Diploma

    leopoldină, emisă de împăratul

    Leopold I în decembrie 1691 va

    reglementa pentru următorii o

    s u t ă c i n z e c i d e a n i v i a ț a

    constituțională a țării. Diploma

    stabilește separarea Transilvaniei

    de Ungaria, recunoaște națiunile

    politice și religiile acceptate

    (catolică, luterană, calvină și

    unitariană), privilegiile stărilor,

    constituția și legile principatului.

    În esență se garanta supremația

    celor trei „națiuni” recunoscute

    p e p l a n p o l i t i c , a s t ă r i l o r

    privilegiate care aveau dreptul,

    dimpreună cu religiile recepte, să

    desemneze pe cei care vor ocupa

    funcții în stat.

    Din punct de vedere religios,

    un moment important este

    reprezentat de înființarea Bisericii

    Greco-Catolice. Declarația de

    u n i r e e s t e s e m n a t ă d e

    mitropolitul Teofil și conține trei

    deziderate adresate împăratului:

    t ratament egal cu re l ig i i le

    acceptate, dotarea bisericilor cu

    case parohiale și subordonarea

    față de episcop și nu de puterea

    laică.

    Noul mitropolit Atanasie

    Anghel convoacă un Sinod în care

    se dec lară unirea Biser ic i i

    O r t o d o x e c u c e a c a t o l i c ă .

    Protocolul de recunoaștere a

    unirii (1701) prevedea acordarea

    p r i v i l e g i i l o r , s c u t i r i l o r ș i

    prerogativelor de care beneficia

    B iser i ca Cato l i că , scut i rea

    preoților de sarcinile publice și

    integrarea mirenilor uniți în

    Studii

  • 22

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    statusul catolic (ceea ce însemna

    considerarea lor ca fii ai patriei).

    Începând cu secolul al XVIII-

    l e a , î n T r a n s i l va n i a , a p a r

    manifestări naționaliste ale

    populației majoritare (românii)

    care realizează proponderența

    față de falșii stăpâni. Evoluția

    acestor noi atitudini/evenimente

    va fi analizată în numărul viitor.

    Costinel HUȚANU,

    profesor de istorie la

    Școala Plugari

    Se spune că întâmplările

    sunt trecătoare și devin

    legende, acoperite de

    negura timpului prin uitare.

    Câteodată, anumite fragmente

    zbuciumate din istoria poporului

    român revin în amintirea noastră

    prin mărturiile supraviețuitorilor –

    astăzi marea majoritate a lor fiind

    trecuți în neființă – rămânând ca

    modele de vitejie și curaj pentru

    posteritate. Momentele istorice

    desprinse din viața poporului

    nostru, unde mulți dușmani au

    încercat să ne desființeze ca națiune,

    sunt numeroase...

    Un veteran al satului Deleni care

    a prins ambele războaie mondiale și

    se numea Șalariu Alexandru (1910

    – 1986) povestea despre greutățile

    la care au fost încercați românii în

    anul 1918, trăind întâmplări de

    Pentru

    unii istorie,

    pentru alții

    amintiri...

    Bibliografie

    1.Constantin C. Giurescu, Is tor ia

    Români lor , Vol . I I I , Edi tura ALL

    EDUCATIONAL, București 2007; 2.Ioan

    Lupaș , Din Istoria Transilvaniei, Editura

    Eminescu, București, 1988; 3.Ioan Aurel

    Pop, Istoria Transilvaniei, Vol. I-II, Editura

    Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva,

    2016; 4.IDEM, Istoria României, Vol. I,

    Editura George Barițiu, Cluj Napoca,

    1997; 5. Petru Demetru Popescu, Istorie

    neamului românesc, Editura Virtual, 2011;

    6.David Prodan, Din Istoria Transilvaniei,

    Editura Enciclopedică, București, 1991.

    Studii

  • CENTENAR 1918-2018

    23www.comunadeleni.ro

    Evenimentneuitat. Cu toate că, pe atunci, avea

    o vârstă fragedă fiind copil, cele

    p e t r e c u t e a u r ă m a s b i n e

    înrădăcinate în memoria sa,

    împreună cu cei care au supraviețuit

    și nu numai... Printre amintiri, se

    reliefa și faptul că timpul a fost

    neprielnic – fiind o iarnă grea –

    unde s-a arat toată iarna. Oile

    pășteau până în luna martie și n-a

    căzut nici un strop de ploaie până la

    14 iunie. Vitele mâncau nuielele de la

    garduri și ogrinji, deoarece cocenii de

    porumb se terminaseră mai de

    demult... În Moldova în luna iunie,

    după ploaie „s-au întors“ arăturile,

    unde s-a semănat porumbul din nou.

    Acesta a crescut închircit până în

    octombrie, iar bruma timpurie care

    s-a lăsat l-a atacat cu grăunțele în

    lapți sau ținte. Acea toamnă a fost

    ploioasă, unde totul a mucegăit și s-a

    aprins. Boabele rămase și culese cu

    migală – întinse pe prispe sau

    podurile caselor – s-au înverzit și

    acoperit de mucegai, unde de-abia le

    mâncau chiar și porcii...

    Tatăl lui Șalariu Alexandru se

    numea Șalariu Toader și a murit în

    războiul cumplit din 1916. Acesta a

    avut ca țel în viață bucuria

    reîntregirii neamului, repetând că

    țara noastră va trebui să fie numai

    una, deoarece „toți românii sunt

    frați de cruce prin sânge, cuget și

    simțiri!”. Pentru acest ideal și-a

    vărsat sângele pe câmpul de luptă,

    realizând sacrificiul suprem prin

    jertfirea vieții.

    Din cele relatate de veteranul de

    război Șalariu Alexandru, reiese că

    în anii 1918 marea majoritate a

    românilor sufereau cumplit de

    foame – consumând mămăligă de

    orz și coji de cartofi – trăind și cu

    suferința că țara era pustiită de

    dușmani, dar și de o parte a aliaților

    care ne-au părăsit la Mărășești în

    timpul campaniei militare române a

    anului 1917 din Primul Război

    „Drapelul român la Brașov“. Victoria veghează

    izbânda soldaților români (carte poștală ilustrată

    de propagandă, 1918)

  • 24

    CENTENAR 1918 - 2018Eveniment

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    M o n d i a l . M a i p o v e s t e a c ă

    evenimentele ce au precedat noua

    orânduire – legate de Revoluția din

    februarie 1917 petrecută în Rusia –

    au lăsat loc de repercusiuni și la noi,

    unde țăranul român oropsit a dat

    jertfă de sânge 20.000 de vieți într-

    o săptămână, alături de 400 ofițeri

    români, rezistând sub comanda

    generalului Eremia Grigorescu la

    atacul a 12 divizii germane,

    comandate de faimosul mareșal

    german von Mackensen. Acesta era

    sigur că va rupe frontul și va ocupa

    Moldova, lichidând România... Ca

    urmare a prăbușirii frontului rusesc

    datorită revoluției bolșevice din

    Imperiul Țarist de pe timpul

    Primului Război Mondial, România,

    rămasă singură în fața Puterilor

    Centrale – ca urmare a încetării

    luptelor de către armata rusă – nu a

    mai putut rezista, rezultând

    Armistițiul și Pacea de la Buftea,

    î n c h e i a t e d e A l e x a n d r u

    M a r g h i l o m a n . To a t e a c e s t e

    evenimente au adus noi suferințe în

    inimile românilor, făcând mai

    îndepărtat idealul de unire, prin

    faptul că se pierdea toată Dobrogea

    care era dată bulgarilor și alți 30 de

    kilometri din țară ce cuprindeau

    adânc imea subcarpat i că cu

    regiunile petrolifere de la Jiu și până

    la Focșani. Greaua suferință era

    amplificată și de faptul că marea

    major itate a școl i lor nu au

    funcționat între anii 1916 – 1917,

    d e o a r e c e e r a u s p i t a l e ș i

    comandamente, unde lipsa de

    hrană și medicamente făceau noi

    victime, iar ca sursă de lumină pe

    timp de noapte aveau opaițul și

    candela la care trebuiau operați

    bolnavii în stare gravă, atunci când

    nu ma i pu t ea fi a ș t ep ta tă

    dimineața.Totuși, în toamna anului

    1918 școlile s-au deschis, datorită

    cerințelor impuse de germani și

    austro – ungari, având ca sprijin și

    armata română. Evenimentele se

    succedau rapid, iar câteva date

    relatate și trăite de consăteanul

    nostru mai stăruie și acum în

    paginile zbuciumate ale timpului,

    formând mărturii despre felul în

    care românii sufereau pentru țară

    cu un secol în urmă...

    Din consemnările relatate, se

    pare că au debarcat la Salonic trupe

    de anglo–franceze. În octombrie

    1918 a urmat cap i tu l ar ea

    Bulgariei, în cele din urmă generalul

  • CENTENAR 1918-2018

    25www.comunadeleni.ro

    Evenimentvon Mackensen fiind luat prizonier.

    Trupele aliate înaintau spre Dunăre,

    iar germanii se retrăgeau din Serbia

    și România.

    La data de 11 noiembrie 1918

    germanii au fost învinși pe frontul de

    apus de oștile franco–anglo–

    americane cerând armistițiu,

    ulterior România declarând pacea de

    la Buftea . Se confirmă pr in

    mărturiile timpului că multe clopote

    ale bisericilor din România au bătut

    într-o noapte târzie din noiembrie

    1916 anunțând mobi l i zarea

    armatei române. Mult mai târziu,

    bătrânul Alexandru Șalariu povestea

    că armata română sub conducerea

    generalului Iacob Zadik a intrat în

    Bucovina fraternizând cu populația,

    după unirea Basarabiei cu România

    la sfârșitul anului 1918, ceea ce a

    constituit și un prilej de bucurie care

    mai alina din suferințele îndurate. De

    asemenea, armata română a intrat

    și în Ardeal pentru a asigura

    protecția populației românești

    atacate de bandele militare rezultate

    în urma descompunerii armatei

    austro–ungare, la data de 1

    Decembrie 1918. Tot la aceeași dată

    a urmat Adunarea de la Alba Iulia

    unde se proclamă Unirea cu România

    a Transilvaniei, Maramureșului și

    Banatului, toți românii strigând că

    „Unirea a făcut-o poporul!”. Pe

    atunci se punea întrebarea: ardelenii

    vroiau să se unească cu cei din

    Moldova, Bucovina și Muntenia,

    dorință a românilor de secole? În

    popor se spunea că față de țara

    noastră mică, austro–ungarii și

    germanii erau mult prea puternici,

    iar înfrângerea Puterilor Centrale

    de către a l i a ț i i occ identa l i

    –împreună cu americanii lui

    Woodrow Wilson–au înlesnit

    drumul care a dus la Unirea

    României din 1918.

    Toate aceste evenimente din

    vremea Primului Război Mondial

    constituie și astăzi o sursă de

    cercetare, având ca obiect de

    activitate istoria zbuciumată a lumii.

    Ideea de națiune și unire a fost

    idealul care a dir iguit pași i

    r o m â n u l u i – s t r ă b ă t â n d

    întortocheatele cărări ale timpului

    –rămânând ca sfinte mărturii

    jertfele și vicisitudinile la care au fost

    supuși străbunii poporului nostru.

    Mugurel MOGOŞ,

    profesor de muzică la Şcoala Deleni

  • 26

    CENTENAR 1918 - 2018Eveniment

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    La inițiativa domnului p r i m a r D u m i t r u Prigoreanu, a luat ființă Comitetul Centenar, ce are drept

    scop elaborarea programului

    cultural pentru anul 2018, anul

    Centenarului Marii Uniri din

    1918.

    C o m p o n e n ț a C o m i t e t u l

    Centenar este următoarea: primar

    Dumitru Prigoreanu, viceprimar

    Scîrțu Maria, prof. Creangă Elena,

    director Școala Gimnazială

    Deleni, prof. Hriscu Mihaela,

    director Școala Gimnazială

    Poiana, prof. Deleanu Mihaela,

    d i r e c t o r a d j u n c t Ș c o a l a

    Gimnazială Deleni, preot Fotea

    Dănuț, paroh la parohia Feredeni,

    prof. istorie Lungu Elena, prof.

    istorie Gheorghian Alina, prof.

    istorie Scîrțu Marius, prof. limba

    română Roxana Nechita, prof.

    religie Furtună Bogdan, prof.

    muzică Mogoș Mugure l ș i

    referent cultural Chele Ștefan.

    În urma discuțiilor de la

    întâlnirile din 20 decembrie 2017

    și 17 ianuarie 2018, s-a stabilit

    o r g a n i z a r e a u r m ă t o a r e l o r

    evenimente: editarea Revistei

    „Centenar“ (apariție bilunară pe

    perioada Anului Centenar );

    c o n c u r s u l „ O l i m p i a d a

    Centenarului“ (cu două faze:

    școlară și comunală); 27 Martie –

    Unirea Basarabiei cu România

    (organizarea unui moment

    religios, sesiune de comunicări și

    un concer t ) ; r eamena jarea

    Monumentului Eroi lor din

    Constituirea

    Comitetului

    Centenar

    la Deleni

    Pe documentele oficiale ale Primăriei şi Consiliului Local Deleni, în fiecare şcoală sau instituţie din comună şi în

    locuri publice, va fi afişată sigla personalizată a Anului Centenar.

  • CENTENAR 1918-2018

    27www.comunadeleni.ro

    Evenimentcentrul comunei Deleni; 24 Iunie

    2018, Ziua Internațională a Iei

    Românești (parada portului

    popular, șezătoare, meșteșuguri

    locale având ca locație Parc

    Poiana); eveniment organizat în

    cinstea eroilor căzuți în Primul

    Război Mondial pe teritoriul

    comunei Deleni (eveniment

    realizat în parteneriat cu Fundația

    „Mareșal Alexandru Averescu“

    d i n B u z ă u î n d a t a d e 2 1

    septembrie); simpozion ,,Pași prin

    istorie. Școala, Biserica și Marea

    Unire“ (sesiune de comunicări

    științifice pe două secțiuni la

    Conac Polizu Maxut în data de 25

    octombrie 2018); 28 noiembrie,

    Unirea Bucovinei cu România

    (moment religios, sesiune de

    c o m u n i c ă r i ș i c o n c e r t ) ; 1

    decembrie, Ziua Națională a

    României (moment religios,

    inaugurarea Monumentului

    Eroilor din centrul comunei

    Deleni și sesiune de comunicări) și

    în cele din urmă, editarea unui

    volumul omagial cu tillul „Eroi ai

    Primului Război Mondial din

    Comuna Deleni“.

    Ștefan CHELE,

    referent cultural în cadrul

    Primăriei Deleni

    Luni, 15 ianuarie 2018, în s a l a d e ș e d i n ț e a Consiliului Local Deleni, din incinta Căminului Cultural

    ,,Al. Tănase”, a avut loc întâlnirea

    pri le juită de Ziua Culturi i

    Naționale și împlinirea a 168 ani

    de la nașterea poetului Mihai

    Eminescu.

    Au p a r t i c i p a t d o a m n a

    viceprimar Scîrțu Maria, doamna

    director a Școlii Gimnaziale

    Deleni, Elena Creangă, domnul

    profesor Șaramet Costache,

    domnul doctor Juverdeanu

    Adrian alături de profesori de

    Ziua Culturii

    Naționale

  • 28

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    istorie și de un grup de elevi ai

    Școlii Gimnaziale Deleni.

    T e m a î n t â l n i r i i a f o s t

    „ N a ț i o n a l i s m u l l u i M i h a i

    Eminescu“ și a deschis programul

    Anului Centenar din comuna

    Deleni.

    Au luat cuvântul domnul

    profesor Șaramet Costache care a

    v o r b i t d e s p r e n e c e s i t a t e a

    î n ț e l e g e r i i p e d a g o g i c e a

    n a ț i o n a l i s m u l u i l u i M i h a i

    Eminescu, iar domnul doctor

    Juverdeanu Adrian, a pus în

    d i s c u ț i e a s p e c t e a l e

    inconsecvențe i poetului în

    abordarea unor idei naționaliste.

    Activitatea a cuprins și un

    program artistic realizat de un

    grup de elevi ai Școlii Gimnaziale

    Deleni și Maxut, coordonat de

    domnul profesor de muzică

    Mogoș Mugurel.

    Ștefan CHELE,

    referent cultural în cadrul

    Primăriei Deleni

    Diana Ciubotaru este

    elevă în clasa a V-a A la

    Ș c o a l a G i m n a z i a l ă

    Deleni și este atrasă de tainele

    desenului. Pasiunea a apărut de

    mic copil, de când a început să

    țină creionul în mână. Prin

    consecvență, a evoluat în lucrări

    care dovedesc o sensibilitate

    aparte, dar și o mare dorință de

    perfecționare, de a pătrunde arta

    culorilor. A mărturisit că, anul

    aces ta , a a les să rea l izeze

    portretele celor care au condus

    România pe drumul unirii ,

    deoarece își iubește țara și „simte

    o legătură strânsă”cu istoria ei.

    Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,

    prof. înv.primar la

    Şcoala Deleni

    Un copil talentatEveniment

  • CENTENAR 1918-2018

    29www.comunadeleni.ro

    În data de 23 ianuarie, elevii

    Școlilor Gimnaziale din Deleni,

    Maxut, Poiana, Feredeni și

    Slobozia, au desfășurat la Căminul

    Cultural „Al. Tănase“ din Deleni,

    o activitate cu ocazia sărbătoririi

    Unirii Principatelor Române, de la

    24 ianuarie 1859. Alături de ei s-au

    aflat doamna viceprimar Scîrțu

    Maria, doamnele director Creangă

    Elena și Hriscu Mihaela, domnii

    profesori de istorie Lungu Elena,

    Scîrțu Marius, Gheorghian Alina,

    domnul profesor de rel igie

    Furtună Bogdan ș i domnul

    profesor de muzică Mogoș

    Mugurel. Programul a cuprins

    prezentarea unui material ppt

    despre Mica Unire, un program

    a r t i s t i c ș i v i z i o n a r e a u n o r

    fragmente din piesa de teatru tv

    Unirea

    Principatelor RomâneActivitate la Căminul Cultural „Al. Tănase“ și Grădinița Deleni

    ,,Povestea Unirii“.

    Î n c a d r u l G r ă d i n i ț e i c u

    Program Normal Deleni doamna

    prof. înv. primar Creangă Angela

    alături de „Albinuțele” din grupa

    mijlocie, au organizat o frumoasă

    activitate cu ocazia sărbătoririi

    Unirii Pricipatelor Române din

    1859. Programul s-a încheiat cu

    „Hora Unirii”.

    Ștefan CHELE,

    referent cultural în cadrul

    Primăriei Deleni

    Eveniment

  • Unirea

    Principatelor RomâneSlujba Tedeumului oficiată la Deleni

    30

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    Unirea Principatelor

    Române, începută la

    I a ș i î n d a t a d e 5

    ianuarie 1859 și desăvârșită la

    București în data de 24 ianuarie

    1859, a fost comemorată cu respect

    ș i r e c u n o ș t i n ț ă l a B i s e r i c a

    „Adormirea Maicii Domnului”

    din satul Deleni. Aniversarea a 159

    ani de la Unirea Principatelor

    Române a avut loc în cadrul unei

    slujbe a Tedeumului, oficiată de

    preoții din comună, respectiv

    părinții Vasile Ababei, Ionuț

    Purcel, Emanuel Tenchiu, Mircea

    Țăpușă și Dănuț Fotea. După

    slujba Tedeumului, în cadrul

    slujbei Parastasului, au fost

    pomeniți domnitorul Alexandru

    Ioan Cuza, mitropoliții Nifon al

    Țării Românești și Sofronie

    Miclescu al Moldovei, precum și

    ceilalți făuritori ai Unirii, iar la

    sfârșitul slujbei, la toate bisericile

    d i n c o m u n ă , a u f o s t t r a s e

    clopotele timp de un minut.

    Mulțumim părintelui Vasile

    A b a b e i p e n t r u g ă z d u i r e ,

    părinților slujitori, familiei Petrea

    și Mariana Asaftei, grupului vocal

    b ă r b ă t e s c a l A n s a m b l u i

    Corăgheasca și tuturor celor

    prezenți.

    Preot Dănuț FOTEA,

    paroh al Bisericii Feredeni

    Eveniment

  • CENTENAR 1918-2018

    31www.comunadeleni.ro

    La Grădinița cu Program Normal Poiana, comuna Deleni, s-a desfășurat, sub îndrumarea prof. înv. preșcolar

    Mariana Tătărușanu, proiectul

    „Hai să dăm mână cu mână !” cu

    ocazia sărbătoririi Micii Uniri.

    Proiectul s-a desfășurat timp

    de o săptămână și a avut ca scop

    dezvoltarea și consolidarea

    sentimentului patriotic al copiilor;

    î m b o g ă ț i r e a c u n o ș t i n ț e l o r

    istorice, stimularea creativității și

    expresivității prin desene, picturi,

    c o l a j e , e x p o z i ț i i t e m a t i c e ,

    interpretare de poezii, cântece și

    dansuri populare. Activitatea a

    cuprins prezentare ppt despre

    importanța istorică a zilei de 24

    Ianuarie 1859 sau lecturi care

    prezintă aspecte inspirate de

    marele eveniment. S-a realizat o

    m i n i e x p o z i ț i e d e o b i e c t e

    populare aduse de acasă și un

    panou tematic cu creații plastice

    ale copiilor. Activitatea s-a

    finalizat cu prezentarea unui

    moment artistic, unde copiii au

    recitat poezii dedicate Micii Uniri,

    au intonat cântece populare, au

    dansat „Hora Unirii” și la final au

    primit diplome și daruri.

    Mariana TĂTĂRUȘANU,

    prof. înv. preșcolar la

    Școala Poiana

    Unirea

    Principatelor RomâneActivitate la Grădinița cu Program Normal Poiana

    Eveniment

  • 32

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    2 4 I a n u a r i e - U n i r e a Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza - a fost celebrată de elevii clasei

    pregătitoare B, „Clasa Bucuriei”,

    de la Școală Gimnazială Deleni.

    Copiii au realizat steaguri, au

    dansat Hora Unirii și au urmărit

    sceneta Moș Ion Roată și Unirea.

    Implicarea și dăruirea elevilor în

    activitățile organizate dovedește

    dorință de cunoaștere și de

    respectare a istoriei țării noastre,

    România.

    Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,

    prof. înv.primar la

    Şcoala Deleni

    Unirea

    Principatelor RomâneActivități la Școlile Gimnaziale Deleni și Feredeni

    În zilele de 22 și 23 ianuarie

    2018 s-a desfășurat, la Școala

    G i m n a z i a l ă F e r e d e n i ,

    proiectul educațional ,,Unire în

    cuget și-n simțiri”, cu ocazia

    sărbătoririi a 159 de ani de la

    Unirea Principatelor Române din

    anul 1859.

    La activitate au participat

    e l e v i i c l a s e l o r p r i m a r e ,

    coordonați de domnii profesori

    pentru învățământul primar

    Rionesei Constantin, Merchez

    Adrian, Darie Silvia, Fotea Iulia și

    Buzămurgă Angela.

    Pr intr -o prezentare ppt

    ( p r o f e s o r F o t e a I u l i a ) s - a

    subliniat importanța zilei de 24

    Eveniment

  • CENTENAR 1918-2018

    33www.comunadeleni.ro

    ianuarie, apoi s-a discutat despre

    cei care au contribuit la Unirea

    Principatelor Române. Elevii au

    realizat creații plastice inspirate

    de evenimentele și imaginile

    prezentate. Au fost evaluate și

    premiate toate compoziții le

    plastice, s-au recitat poezii și s-au

    interpretat cântece istorice. La

    finalul proiectului, toți elevii s-au

    prins în „Hora Unirii” împreună

    cu domnii învățători.

    Iulia FOTEA,

    prof. înv. primar la

    Școala Feredeni At e l i e r u l d e c u s ă t u r i

    t r a d i ț i o n a l e d e l a

    Slobozia a luat ființă în

    luna februarie a anului 2016, la

    inițiativa , domnului Ștefan Chele

    referent cultural în cadrul

    Primăriei Deleni. Nici până în

    ziua de astăzi nu știu cine l-a

    informat că eu iubesc tot ce este

    lucrat de mâna în stilul tradițional

    românesc. a Domnul Ștefan Chele

    venit cu rugămintea de a iniția în

    ale cusutului pe elevii de la Școala

    S lobozia ș i să încercăm să

    scoatem la suprafață acele comori

    din lăzile de zestre ale satului, tot

    ce-i frumos și cusut de mâinile

    bunicilor și străbunicilor...

    Tot ce știu în ziua de astăzi, i se

    datorează, scumpei mele mame.

    Poate nu am reușit niciodată să-i

    Atelierul

    de cusături

    tradiţionale din

    satul Slobozia

    Eveniment

  • 34

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    mulțumesc că m-a învățat de

    toate.

    În cadrul acestui atelier avem

    în prezent 15 copii, fete și băieți,

    dornici să învețe tainele cusutului.

    La fiecare întâlnire mă uimesc de

    istețimea ,dragostea și sârguința

    lor. Am cusut în orele de atelier,

    ștergare, mărtișoare, semne de

    carte, batistuțe, iar mai nou, am

    trecut la cusut cămăși bărbătești,

    brâie pentru fete ș i bă ie ț i ,

    bundițe, cămăși fete, toate modele

    tradiționale specifice comunei

    Deleni (luate din colecția Elenei

    Cupăreanu a Bibliotecii Județene

    „Gh. Asachi“ Iași). Urmează să-i

    învăț să tricoteze, să croșeteze și

    alte elemente ce țin de tradițiile

    n o a s t r e . Av â n d î n v e d e r e

    istețimea acestor copilași, vrem să

    mergem mai departe în cadrul

    atelierului, să începem să facem

    acele șezători tradiționale, care

    existau în vremurile din urmă. Eu

    am participat la acele evenimente

    a le sa tului unde se cosea ,

    împletea, torcea, țesea, dar se

    spuneau și glume. Era un fel de

    educație pentru tineri, o școală a

    satului . Încă un obiectiv al

    atelierului este de a aduce în

    actualitate anumite sărbători

    tadiționale românești cu tot

    specificul lor.

    Zamfira BOBOC,

    coordonator al Atelierului de

    cusături tradiționale Slobozia

    Eveniment

  • CENTENAR 1918-2018

    35www.comunadeleni.ro

    Vineri, 16 februarie 2018,

    Grupul vocal Hurgheșelul

    al Parohiei Feredeni, a

    participat la faza județeană a

    Concursului Național de cântece

    religioase și patriotice „Din suflet

    de creștin - în an centenar”, ediția

    a IX-a. Concursul a fost organizat

    de Școala Gimnazială „Ion Ghica”

    din Iași și a avut loc la Palatul

    Copiilor Iași. Pe scenă au evoluat

    peste 350 de copii din diferite

    localități din județul Iași. Grupul

    vocal Hurgheșelul a câștigat, la

    s e c ț i u n e a c o r u r i , t r o f e u l

    concursului și s-a calificat la faza

    națională (18 mai 2018).

    Hurgheșelul este înființat, în

    anul 2016, la inițiativa preotului

    Dănuț Fotea și a prof. înv. primar

    Iulia Fotea. Numele grupului vine

    de la unul dintre râurile ce străbat

    satul Feredeni cu numele de

    Hurgheș (a hurui, a face zgomot).

    Grupul este parte a unui

    proiect etnografico-folcloric

    promovat de către Parohia

    Feredeni care are drept scop

    redescoperirea, conservarea și

    perpetuarea a tot ce reprezenta

    vechiul sat Feredeni (portul,

    obiceiuri, meșteșuguri și unelte,

    istoria și legenda).

    Iulia FOTEA,

    prof. înv. primar la

    Școala Feredeni

    Trofeu câștigat

    de grupul vocal Hurgheșelul

    Eveniment

  • 36

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    Bătrâne tată, chinul te-a albit

    Doar că aveai şi tu un fecior iubit.

    Ţineai la el, precum la mândrul soare

    Iar lipsa lui acum, adânc te doare.

    Azi, nu-l mai ai și nici nu ştii de el...

    Iar gândurile te muncesc în fel de fel.

    E viu sau mort? Asta-ţi este teama...

    Şi plângi pe-ascuns, să nu te vadă mama.

    Bătrâne tată eu, umil îţi dau un sfat...

    Te rog să nu mai plângi, te rog să fii bărbat!

    Că încă n-am murit, mă voi întoarce-acasă,

    În satul meu iubit, să stau cu voi la masă...

    Mă rog ca vremea rea, cu viforul și ploaia

    S-ajngă-n țara mea, s-alunge dușmănia,

    Tot putregaiul negru, toată pleava

    Din Orşova şi până la Suceava.

    Ajuns acasă tu, vei merge-n cramă

    Şi c-un clondir aşa de seamă

    Să scoţi din vinul cel mai bun

    Cinstind cu mine sus pe tun!

    poezie de Giorgică Vornicu - Odessa, 1941

    Tunarul

    Imagine din epocă.

    Soldați români intrând

    în Odessa, 1941

    Poezie

  • CENTENAR 1918-2018

    37www.comunadeleni.ro

    Aceste versuri au fost scrise în

    timpul celui de Al Doilea Război

    Mondial, undeva în toamna

    anului 1941 la Odessa – Ucraina în

    tranșee... Cel care a trăit din

    ororile războiului scriind aceste

    câteva strofe – noaptea la lumina

    lunii – în scurtele momente de

    pauză, era un localnic al comunei

    Deleni pe nume Giorgică Vornicu

    (1921 – 2009) care a fost înrolat în

    Armata română între anii 1940 –

    1944.

    În anul 1943 , regretatul

    Georgică Vornicu, a fost capturat

    de sovietici, fiind deportat ca

    prizonier de război în lagărele

    mobile de muncă silnică. Pe

    frontul de est datorită frigului și în

    special umezelii, a contractat și o

    tuberculoză puternică ce a lăsat

    urme pe mai târziu, printr-o

    hemoptizie severă care îl va

    urmări o bună parte a timpului.

    Toate acestea l-au făcut să

    privească dintr-un alt unghi

    existența, alegând ca meserie

    cariera de asistent sanitar la

    dispensarul comunal și apoi la

    Preventoriul TBC Deleni, unde a

    ajutat bolnavii prin experiența și

    altruismul său. Seara sau atunci

    c â n d t i m p u l p e r m i t e a , n e

    povestea despre dragostea și

    patriotismul românilor care au

    făcut războiul, jertfind totul

    p e n t r u i n d e p e n d e n ț a ș i

    suveranitatea patriei noastre

    frumoase, România.

    P o v e s t e a c ă p e t i m p u l

    războiului, suferința cea mai

    mare a celor aflați pe câmpul de

    luptă era incertitudinea și lipsa

    veștilor de acasa, iar scrisorile –

    atunci când le primeau – veneau

    și cu trei luni întâziere. Acestea se

    limitau la scurte informații, cum

    ar fi: tata a murit; mama mai

    trăiește; fratele mai mare este

    plecat tot pe câmpul de luptă și nu

    se mai știe nimic despre el; satul

    este pustiu, fiind populat mai

    mult cu femei și copii.

    Marea majoritate a soldaților

    români însă nu știau ce s-a

    întâmplat cu părinții, soțiile,

    copiii, rudele sau prietenii, iar

    groaza de a fi schingiui ț i ,

    capturați și torturați de trupele

    inamice, făceau din război un

    calvar ce te marca pentru tot

    restul vieții.

    Mugurel MOGOȘ,

    profesor de muzică la

    Școala Deleni

    Poezie

  • 38

    CENTENAR 1918 - 2018

    NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018

    P e l â n g ă A n s a m b l u l Corăgheasca, în comuna Deleni mai sunt înființate și două grupuri vocale și anume

    grupul copiilor numit Muguri de

    stejar și grupul celor mari, numit

    Gospodinele din Deleni. Aceste

    g r u p u r i s u n t î n fi i n ț a t e ș i

    c o o r d o n a t e d e d o a m n a

    profesoară de canto și artistă de

    muzică populară Maria Salaru.

    Activitatea celor două grupuri

    este susținută de domnul primar

    D u m i t r u P r i g o r e a n u ș i d e

    Consiliul Local Deleni.

    La Căminul Cutural „Al .

    Tănase” din Deleni, membrii

    grupurilor din dorința de a păstra

    tradițiile autentice ale Delenilor,

    se întâlnesc, învața și repetă

    cântece folclorice și patriotice.

    Aceleași momente de bucurie,

    Muguri de Stejar și

    hărnicie și încântare au simțit

    membrii celor două grupuri

    vocale la repetițiile din data de 18

    februarie 2018.

    Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,

    prof. înv.primar la

    Şcoala Deleni

    Gospodinele din DeleniEveniment

  • CENTENAR 1918-2018

    www.comunadeleni.ro

    Transilvania spațiul intracarpatic, Banatul, Crișana și Maramureșulaflat, începând cu secolele XI-XIII, sub dominația sau

    ocupația succesivă a Ungariei, a Imperiului Otoman, a

    Imperiului Habsburgic și a Imperiului Austro-Ungar

    Bucovina

    Basarabia

    4 augu

    st 1916

    ocupată de Imperiul Habsburgic la 1775, în urma unui

    „târg” cu Imperiul Otoman, la care participaseră Rusia

    și Prusia

    Drumul spre Marea Unire

    ocupată de Imperiul Țarist în 1812

    Prin Tratatul dintre guvernul român și Antanta, se

    recunoscuse dreptul României asupra acestor teritorii

    Materiale folosite pentru a populariza Marea Unire

    „Unirea tuturor românilor“. În centru este reprodus momentul revenirii familiei regale la Bucureşti după

    proclamarea victoriei(carte poştală ilustrată de propagandă, cc 1918-1919)

  • „PROCLAMAREA UNIRII” (24 ianuarie 1859)

    pictură de Theodor Aman, 1861

    „HORA UNIRII” CRAIOVA 1859 pictură de Theodor Aman,

    Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15Page 16Page 17Page 18Page 19Page 20Page 21Page 22Page 23Page 24Page 25Page 26Page 27Page 28Page 29Page 30Page 31Page 32Page 33Page 34Page 35Page 36Page 37Page 38Page 39Page 40


Recommended