CENTE100 de ani de la Marea Unire
NARANUL I, NR 1, IANUARIE 2018
„Nu uita “cã esti român, COMUNA DELENI, JUDETUL IASI, ROMÂNIA,,
CĂMINUL CULTURAL „AL. TĂNASE” DELENI Clădire construită între anii 1957-1960,
restaurată în anul 2014
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
COLEGIUL REDACȚIONAL
CUPRINS
Adresa: , email: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală, nr. 1217 B, C.P. 707165 [email protected]
PREŞEDINTE: Primar Dumitru PRIGOREANU
Redactor coordonator & Art Director Pr. Dănut FOTEA
Redactor:Prof. Marius Cozmin SCÎRȚU
Colaboratori:Referent cultural Ștefan CHELE
Prof. Elena LUNGU
Prof. Claudiu C-tin FELECANUCorectură:Prof. Roxana NECHITAFotogra�i:Prof. Bogdan FURTUNĂ
ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479
CENTENAR 1918-2018Editorial
3www.comunadeleni.ro
În rândurile ce urmează, vă invit,
să facem un periplu cu bune și rele
prin istoria acestor 100 de ani, ca
un modest omagiu adus tuturor
acelora, care într-un fel sau altul, și-
au pus amprenta asupra evoluției
țării noastre.
Anul 1918 a adus României cea
mai mare împlinire din întreaga sa
istorie: unitatea politică a tuturor
românilor. Afirmarea principiului
autodeterminării națiunilor, în
conjunctura internațională, a
f a v o r i z a t r e a l i z a r e a u n i r i i
provinciilor românești cu Vechiul
Regat. România Mare a luat ființă
prin sângele ostașilor care s-au jertfit
în tranșeele de la Mărăști, Mărășești
și Oituz, iar participarea țării noastre
la Primul Război Mondial nu a fost
determinată de dorința de a ocupa
teritorii străine, ci a avut ca țel
aducerea în sânul patriei a tuturor
românilor. Raportându-ne strict la
evoluția evenimentelor care au
condus la realizarea unirii din 1918
putem afirma că acestea au debutat cu
evenimentele din 27 martie/ 9 aprilie
1918, când Sfatul Țării din Republica
Democratică Moldovenească a decis
unirea Basarabiei cu România, au
continuat cu cele din 15/28 noiembrie
1918, când Congresul General al
Bucovinei a decis, în unanimitate,
unirea necondiționată a Bucovinei cu
Regatul României. La 1 Decembrie
1918, „ziua în care putem să spunem,
fără teama de a greși, că Dumnezeu a
fost român"(Nicolae Ionescu),
Marea Adunare Naț i ona l ă a
Românilor întrunită la Alba Iulia, a
decis, în unanimitate, unirea
Transilvaniei cu România. Actul a
marcat finalul unui îndelungat
proces - desăvârșirea unității
naționale a tuturor romanilor - și a
fost recunoscut oficial de către Marile
Puteri la Conferința de Pace de la
Paris, din 1919 - 1920.
Rezoluția adoptată de Marea
Adunare Națională fixa la temelia
s ta tu lu i român „co laborarea
Da, au trecut o sută de ani de când România a devenit Mare, mai puternică,
luată în seamă. Să nu uităm că acei bărbați ai neamului românesc au fost
vizionari (Gheorghe Pârja).
Suntem în Anul Centenar !
4
CENTENAR 1918 - 2018
organică a tuturor păturilor sociale și
a tuturor cetățenilor în serviciul
statului român" și se constituia într-
un adevărat program de modernizare
și dezvoltare a țării. Obiectivele
naționale se împleteau cu cele sociale,
economice și cu necesitatea asigurării
cadrului democratic pentru tânărul
stat al tuturor românilor.
Veacul ce a urmat anului 1918 a
fost unul tumultos pentru România.
Perioadele de democrație, dezvoltare
și modernizare au alternat cu
p e r i o a d e d e r ă z b o i , f o a m e t e ,
comunism, totalitarism și revenirea la
democrație. Urmare a conjuncturii
internaționale, la sfârșitul anului
1940 România Mare nu mai exista. În
a c e s t an , u rmare a Pac tu lu i
Ribbentrop - Molotov și a Dictatului
de la Viena, România pierdea din
trupul țării 90000 km pătrați,
r e s p e c t i v B a s a r a b i a , n o r d u l
B u c o v i n e i , n o r d u l ș i v e s t u l
Transilvaniei cu o populație de peste
6,5 milioane de locuitori. Toate
acțiunile ulterioare ale statului
român au avut drept scop speranța
refacerii unității naționale. Pentru
acest deziderat România a pierdut în
al doilea război mondial peste un
milion de oameni, din care 800000
erau militari pe front. Din punctul de
vedere al efectivelor angajate în luptă
și al cheltuielilor de război, România
se situează pe locul patru în rândul
statelor participante la coaliția
antinazistă. Sfârșitul Războiului a
readus țării noastre doar nordul și
vestul Transilvaniei.
Evenimentele istorice în România
după al Doilea Război Mondial s-au
succedat cu repeziciune: în 1946
comuniștii ajung să controleze
Guvernul și Parlamentul, iar în
decembrie 1947, regele Mihai era silit
să abdice. Astfel, România devenea
republică, iar în locul democrației din
perioada interbelică s-a instaurat
partidul-unic. Partidul Comunist
rămâne singurul partid din țară până
în decembrie 1989, când regimul
comunist s-a prăbușit în România și a
început un lung proces de schimbare
care s-a numit reformă și care a avut
rolul de a asigura trecerea la un regim
democratic prin democratizarea
societății și trecerea la economia de
piață.
După zeci de ani de dictatură
vechile partide istorice au fost
reînființate și au apărut formațiuni
politice noi. În mai 1990 au avut loc
alegeri libere în urma cărora s-a
constituit o putere rezultată din
voința cetățenilor români, iar în 1991
a fost adoptată o nouă Constituție.
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
Editorial
CENTENAR 1918-2018
5www.comunadeleni.ro
29 martie 2004 reprezintă o dată
extrem de importantă pentru istoria
modernă a României: consemnează
momentul în care țara noastră a
devenit membră NATO. Din acel
moment statul român s-a implicat
activ în procesul de promovare a
valorilor și obiectivelor acestei
Alianțe. La 1 ianuarie 2007 România
a aderat la Uniunea Europeană, fapt
ce a avut ca principală urmare accesul
a milioane de români pe piața
europeană a muncii.
Nu știu cum va fi numit acest secol
de către urmași, dar știu că mi-ar fi
plăcut să fie privit ca secolul
împlinirilor în sensul în care să fi
existat la nivelul țării realizări care să
ne aducă mereu în minte emulația și
bucuria lui 1 Decembrie 1918. Poate
era bine să fi realizat drumuri de mare
viteză (autostrăzi) care să asigure
circulația între capitalele regiunilor
istorice ale României și orașul Alba
Iulia. Poate era bine să avem o
Universitate a Unirii, un monument
al unității naționale în fiecare
municipiu. Cert este că de idei nu am
dus lipsă, mai greu a fost cu punerea
lor în practică.
Îndrăznesc să sper, că acest secol
va fi privit de urmaşii noştri ca
perioada în care poporul român a
pierdut multe, dar şi-a păstrat vie
credinţa în Dumnezeu. Şi, da, cred cu
tărie că nu vor fi uitaţi „sfinţii
închisorilor”, cei care şi-au dat viaţa
pentru a nu-şi trăda credinţa
strămoșească şi pentru a ţine aprinsă
flacăra demnităţii poporului român.
Rugăciunea „Tatăl nostru” rostită în
1989, de către tinerii care au ieşit în
stradă, cu mâinile goale, sunt sigură
că va rămâne în memoria colectivă ca
o minune a Tatălui Ceresc. Îmi doresc
ca cei care vor veni după acest secol,
să deșluşească mai bine, decât am
făcut-o noi, înţelesurile expresiei
„ R o m â n i a - G r ă d i n a M a i c i i
Domnului” şi să aibă încredere că
Dumnezeu şi „Măicuţa Domnului”
ne poartă de grijă în fiecare clipă.
Mi-ar plăcea ca urmașii noștri să-
și amintească că, în acest secol,
George Enescu a compus opera
Oedip, Nadia Comăneci a obținut
prima notă de 10 din lume la un
concurs de gimnastică, la Pitești s-au
construit pr imele automobi le
românești, Dacia și Aro, Nicolae
Paulescu a inventat insulina, Ana
Aslan a descoperit secretul tinereții
(Gerovitalul), Ștefan Odobleja,
părintele ciberneticii, a creat Teoria
consonantistă. Nu trebuie uitat că,
tot în acest secol, Nicolae Vasilescu-
Karpen a realizat „Pila lui Karpen",
Editorial
6
CENTENAR 1918 - 2018
Anastase Dragomir a avut ideea de a
construi „cabina catapultabilă", care
va duce la dotarea avioanelor
supersonice militare cu scaun
ejectabil, Gogu Constantinescu este
creatorul unei științe noi, sonicitatea,
care se ocupă cu transmiterea energiei
prin vibrații, Justin Capră a brevetat,
în 1958, aparatul de zbor individual,
iar profesorul Ion Agârbiceanu, în
1962, a brevetat primul laser cu gaz
(Heliu-Neon) cu radiație infraroșie
din lume. Constantin Brâncuși a
inaugurat trei lucrări monumentale
într-o grădină publică din Târgu-Jiu:
noi versiuni uriașe în oțel la Coloană
Infinitului, Poarta sărutului și Masa
tăcerii, Emil Racovița - a pus bazele
Institutului de Speologie Cluj
(pr imul din lume) , inginerul
Gheorghe Botezatu - a calculat
traiectoriile posibile Pământ - Luna,
folosite la pregătirea programelor
Apollo (al căror părinte a fost sibianul
Herman Oberth) și tot el a fost șeful
echipei de matematicieni care a lucrat
la proiectul rachetei Apollo, care a dus
primul om pe Lună.
Ar fi minunat ca invențiile
contemporane ale conaționalilor
noștri să-și găsească rezolvarea și să
devină cunoscute pentru că, în acest
fel, multe probleme ar fi rezolvate. Un
exemplu este Eugen Pavel care a
inventat CD ROM -ul din sticlă, cu o
capacitate de stocare de 15.000 ori
mai mare decât a unuia obișnuit sau
Constantin Pascu care a inventat
aparatul care purifică aerul în spațiile
de locuit. Ar fi bine de știut că Petrică
Ionescu este cel mai important
regizor de operă după Zefirelli sau că
România este pe primele locuri în
lume la exportul de inteligență. De
exemplu, la Microsoft, a doua limbă
vorbită este româna, iar la NASA
mulți dintre specialiștii de prim rang
sunt tot români.
Sper ca secolul 1918-2018 să fie
motivațional pentru generațiile
viitoare și îmi doresc ca emoția și
sentimentele patriotice să însoțească
Anul Centenar pe tot parcursul său.
Ceea ce știu sigur este că la nivelul
comunităților din comuna Deleni,
județul Iași Anul Centenar va fi
marcat așa cum se cuvine, prin
activități pline de substanță, emoție și
r e c u n o ș t i n ț ă . N u v a l i p s i
patriotismul, iar bucuria va fi starea
noastră dominantă.
La mulți ani, România! La mulți
ani, români!
Prof. Maria Scîrțu,
viceprimar al Comunei Deleni
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
Editorial
CENTENAR 1918-2018
7www.comunadeleni.ro
Studii
Ba s a r a b i a s e a fl a î n
componența Principatului
Moldovei încă din secolul
al XIV-lea. Inițial, numele de
B a s a r a b i a a f o s t d a t Ț ă r i i
Românești datorită dinastiei
întemeietoare a acestui voievodat,
familia Basarabilor. Aceștia, în
luptele lor împotriva tătarilor,
între 1328 și 1342, au luat în
stăpânire teritoriul de la nord de
gurile Dunării. Ulterior, Roman I
(1391-1394) încheie unificarea
teritorială a Țării Moldovei prin
încorporarea Țării de Jos, căreia i-
a rămas numele de Basarabia.
E suficient să răsfoim lucrarea
lui Dimitrie Cantemir „Descrierea
Moldovei”, pentru a ne convinge
că această provincie, Basarabia, din
punct de vedere administrativ, nu
era singulară ci se afla strâns unită
cu ter i tor iu l moldovenesc .
Moldova veche se împărțea în trei
părți: Țara de Jos, Țara de Sus și
Basarabia; împreună numărau 23
de ținuturi. Partea de Sud a
Moldovei, denumită Basarabia,
cuprindea Bugeacul (unde s-au
așezat cu vremea și tătari),
Cetatea Albă, Chilia și Ismailul.
Din această împărțire se
observă că Prutul nu se socotea
hotar administrativ, că trei județe
din actuala Basarabie (Lăpușna,
Orheiu, Soroca), aparțineau Țării
de Jos, unele părți ale provinciei
erau unite cu ținuturile din
dreapta Prutului, un județ (Hotin)
aparținea Țării de Sus și în sfârșit,
sudul, Basarabia, prezenta a treia
parte a țării Moldovei.
Către sfârșitul secolului al
XV-lea, „căzând cetățile Cetatea
Albă și Chilia cu împrejurimile lor
sub stăpânirea turcilor și mai
târziu Tighina au rămas 19
ținuturi și nici acestea întregi. În
această stare se afla teritoriul
moldovenesc, situat între Nistru
și Prut, când în urma războiului
ruso-turc din 1806-1812, a trecut
la ruși.
L a 2 2 n o i e m b r i e 1 8 0 6
izbucnește un nou război ruso-
turc. Imperiul Rus, folosindu-se
Basarabia pământ românescAutonomie, rusificare, colonizare și deportare.
Viața culturală și politică (I)
de slăbirea Imperiului Otoman,
( spr i j in indu-se pe a jutorul
Austriei și Franței) intră în război
cu Imperiul Otoman și luptă pe
teritoriul Principatelor Române.
La începutul anului 1807, rușii
iau sub control Principatele
r o m â n e ș i i n s t a u r e a z ă
administrația militară. În 1810 se
realizează divizarea Principatelor
Valahia și Moldova în patru
gubernii: Basarabia, Moldova,
Muntenia și Oltenia. Campania
din 2 octombrie 1811 a grăbit
cursul evenimentelor. O manevră
abilă a lui Kutuzov (feldmareșal
țarist), reușește să izoleze o parte
importantă a armatei turcești care
traversa Dunărea și o încercuise
aproape de Slobozia. Situația
acestor trupe a devenit atât de
disperată încât a fost necesară
încheierea unui armistițiu și
începerea unor negocieri de pace,
care s-au desfășurat la Giurgiu, pe
Dunăre, în octombrie.
Pe 9 octombrie, Kutuzov îi
scria feldmareșalului Rumianțev:
,,Nu pot să vă ascund că prevăd
pentru stabilirea frontierei pe Siret
mari dificultăți din cauza grecilor
fanarioți, care au mare influență la
Poartă. Nu vor să le scape o
bucată din Principatul Moldovei
fiindcă speranța și scopul lor, al
fiecăruia, este să reușească să fie
domn al unuia sau altuia din
aceste state”. Mai târziu, când
frontiera a fost fixată pe Prut,
Dimitrie Moruzi îi scrie fratelui
său că „ Iașul ne rămâne” .
Bineînțeles nu vedem în aceste
rânduri sentimente de patrioți
moldoveni, ci propriul interes,
care le dicta această atitudine, ei
aveau ace leaș i in terese cu
otomanii și le apărau cât se putea
de bine.
Congresul s-a întrerupt pe 17
noiembrie , fiindcă tuci i au
declarat că ,,o frontieră pe Siret
este inacceptabilă”. Totuși, ei au
făcut o nouă propunere care lăsa
adversarilor județele Moldovei
situate între Nistru și Prut, cu
excepția părții meridionale
Basarabia, după care imediat încep
tratativele de pace cu turcii, care
se finalizează la București .
Tratatul de pace a fost semnat pe
28 mai 1812, la București.
Gaspard Louis Andrault,
conte de Langeron (1763-1831),
emigrant francez, devenit general
în armata rusă, care servea
interesele țarului, îi făcu o vizită
Marelui Vizir în decembrie 1811,
8
CENTENAR 1918 - 2018Studii
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
în tabara de la Șumla, sperând să-i
afle intențiile. Declarațiile acestui
înalt demnitar, lămuresc cât se
poate de limpede problema păcii
și adevăratul motiv al concesiilor
teritoriale făcute de Imperiul
Otoman, Rusiei: ,,Nu vă e rușine
să vă certați pentru un petic de
pământ care nu vă e necesar, voi
care posedați o pătrime din glob? -
îi spunea generalului Langeron,
M a r e l e V i z i r - Ș i î n c e
circumstanțe? Tocmai când veți fi
atacați de Napoleon care va aduce
împotriva voastră jumătate din
E u r o p a ? “ . A c e s t e a s u n t
argumente care pot pune capăt
părerii despre așa-zisa ignoranță a
turcilor în privința proiectelor lui
Napoleon. „Aș putea să profit de
c i r c u m s t a n ț e - r e l u ă ș e f u l
guvernului otoman - și să refuz să
închei pacea care vă lasă la
dispoziție o mare armată de care
aveți mare nevoie și care vă poate
salva. Aș putea contribui la
distrugerea voastră continuând
un război inoportun și care vă
împovărează. Dar, merg mai
departe. Salvându-vă, ne salvăm
noi înșine. După căderea voastră,
dacă acest lucru este posibil, vom
deveni victimele lui Napoleon și
vreau să previn această dublă
nenorocire. Dacă nu era Spania,
CENTENAR 1918-2018
9www.comunadeleni.ro
care mă uimește și pe care o
admir, ați fi fost de un an deja în
război cu Franța. În momentul de
față nu există în Europa decât trei
imperii care mai rezistă: Anglia,
Rusia și noi. Hai să ne unim
împotriva inamicului speciei
umane! Fiecare picătură de sânge
pe care o vărsăm în acest război
nefast este un balsam pentru
Napoleon. Cum de nu simțiți
acest lucru? Vă dau Prutul, nimic
mai mult; Prutul sau războiul;
sacrificiile noastre sunt și așa
enorme; numai cu Ismailul și vă e
plătit războiul și mai aveți încă
patru cetăț i ș i o provincie
superbă. Acestea sînt bazele păcii,
apoi, celelalte articole vor fi
negociate și decise foarte ușor”.
În concluzie, rușii au cerut
ambele țări românești-Țara
Românească și Moldova, însă
pretențiile rusești s-au redus (ca
urmare a posibelor atacuri ale lui
Napoleon), de la ambele țări
române, la toată Moldova, apoi la
teritoriul Moldovei dintre Nistru
și Siret, primind în cele din urmă
ținuturile turcești dintre Nistru și
Prut (Hotinul și Bugeacul).
Iscusința negociatorului francez
Studii
Gaspard Louis Andrault, a permis
însă și anexarea părții răsăritene a
Moldovei care nu făcuse parte din
provinciile otomane. Tratatul
avea 16 articole publice și două
articole secrete. Prin articolele 4 și
5 , I m p e r i u l O t o m a n c e d a
Imperiului Rus un teritoriu de
4 5 . 6 3 0 k m ² , c u 4 8 2 . 6 3 0 d e
locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de
sate.
Pacea de la București face ca
Moldova să piardă mai mult de
jumătate din teritoriul său.
Imediat după armistițiu, au numit
provincia ocupată de ei , în
întregime, Basarabia folosind acel
nume, pe care îl avea înainte
numai Sudul provinciei. Astfel,
teritoriul moldovenesc cuprins
între Prut și Nistru a fost botezat
de ruși Basarabia.
Anexarea s-a produs într-un
cadru de evenimente mondiale
ex t raordinare . Pacea de la
București din 1812 a fost încheiată
de Rusia în grabă, deoarece
guvernul rus știa că Napoleon se
pregătește să meargă cu armatele
sale, pe diferite fronturi și în
diferite țări, împotriva aliatului
său, Rusia. Ea a ridicat din partea
divanului Moldovei proteste
puternice, era tot ce putea face,
dar și-a făcut datoria în ciuda
mijloacelor sale precare.
,,Lipsesc acum din Moldova
întreagă - adaugă memoriul din
26 octombrie 1812, adresat
turcilor din partea noului domn
Call imachi - șase districte,
respectiv cel mai mare Orhei sau
Lăpușna și al doilea ca întindere,
Soroca, al treilea Hotărniceni, al
patrulea Codrul, al cincilea
Greceni și al șaselea Iași, fiindcă
ceea ce a rămas (dincolo de Prut),
nu reprezintă aproape nimic, fără
să mai socot im Hot inul ș i
Buceagul, desprinse odinioară
din Moldova, astfel încât toată
această parte până la Prut, poate fi
socotită ca mai mult de jumătate
din țară”.
O îngustă margine de hotar
care nu formează o provincie, se
numește Basarabia pentru ruși;
mai mult de jumătate din țară
pentru moldoveni, pentru a ne da
seama ce însemna, în 1812,
noțiunea de drept cu adevărat
istoric sau național.
Elena LUNGU,
profesor de istorie la
Școala Deleni
10
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
Studii
CENTENAR 1918-2018
11www.comunadeleni.ro
Cu a c e s t e r â n d u r i v ă
propunem, într-o suită de
șase articole, o istorie a
poporului român surprinsă ca
succesiune fericită de Oameni care,
punând nația deasupra propriei
Regele Ferdinand I (1914-1927)
Înfãptuitorii
Marii Uniri
persoane, au făcut posibilă România
Mare. Această Românie nu este opera
perioadei moderne și contemporane,
ci este încununare a două milenii de
n e î n t r e r u p t ă e x i s t e n ț ă l a
împrietenirea Dunării și a Carpaților
cu Marea Neagră. Menționând că nu
ne vom ocupa de șase personalități, ci
că vom implica mai multe în
istorisirea noastră, purcedem la
drum cu un prim articol, introductiv,
referitor la Centenar. Ce este sau ce ar
trebui să fie Centenarul?
Ca-ntr-o respirație măiastră a
cerului, 100 de ani de Românie-
aproape-ntreagă ș i -au cernut
secundele aducându-ne în fața unui
2018, care ne apleacă genunchii spre
mulțumiri către cerurile ocrotitoare
ale lui Dumnezeu, dar și spre
înaintașii care și-au pus viața scut
pentru dreptul nostru de a vorbi
românește la poalele Carpaților. Pe
lângă bucurie, Centenarul ne așază
î n r e s p o n s a b i l i t a t e n u d o a r
conservarea dimensiunilor naționale
prezente, ci și obligația de a desăvârși
ceea ce vitregele istorii nu au permis
înaintașilor. România tot plânge. În
marginile-i dinspre răsărit, Prutul
încă nu își frânge granița care separă
ace laș i sânge, iar către nord
Personalitãti,1.N. Iorga, Lucrarea Basarabiei și Moruzeștii, în
„Analele Acad. Rom.Mem. Sect. Ist.”,II, XXXII,
1910; 2. L. Casso, Rusia și bazinul dunărean, Iași,
1940; 3. N. Iorga, Acte și fragmente privitoare la
Istoria Românilor, vol. II, București, 1898; 4. I.
Nistor, Istoria Basarabiei, București, 1922; 5. G.
Popa – Lsseanu, Basarabia – Privire istorică,
Editura Casei Școalelor, București, 1924; 6. N.
Iorga, Adevărul asupra trcutului și prezentului
Basarabiei, Tipografia Ziarului „Universul”,
București, 1940; 7. Ștefan Ciobanu, Unirea
Basarabiei, Studiu și Documente, Editura Cartea
Românească, București, 1929; 8. A. V. Boldur,
Contribuții la studiul Istoriei Românilor, Istoria
Basarabiei, vol. III, Tipografia „Tiparul
Moldovenesc”, Chișinău, 1940.
Basarabia pământ românesc... Bibliografie
12
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
E m i n e s c u î n c ă s c r i e „ d i n
străinătate”, evocând plaiuri
bucovinene care suspină-n tristă
doină după România.
Centenarul nu-i document și nici
efort de arhivă. Nu este cercetare și
nici efort științific. Centenarul este
inimă și suflet. Din această cauză
discursul nostru se va descătușa de
rigorile științifice bine cunoscute,
încercând o abordare duioasă a
i s t o r i e i pa t r i e i , văzută p r in
Dumnezeu ocrotitor și prin omul
făuritor de istorii, nu prin statistici,
posibil corecte, dar amorfe. Căci,
dincolo de documente de arhivă, care
pot fi măsluite sau așezate în slujba
unor istorii convenabile, dar nu
adevărate, istoria este inimă și puls,
este lacrimă și dor, este Dumnezeu
văzut prin inima de om.
Încercarea de a înțelege corect
devenirea Națiunii Române și mersul
său prin istorie, aduce cu sine
i m p e r a t i v u l u n e i a n a l i z e a
spiritualității acestui popor. De
abordarea corectă a sacralității din
spațiul carpato-dunărean atârnă
portretizarea acestui popor a cărui
t r a i e c t o r i e p r i n i s t o r i e e s t e
inseparabilă de credința sa. Pentru a
s u p r a v i e ț u i î n i s t o r i i d e l o c
prietenoase, poporul român a găsit
cheia îmbinării măiestre a vitejiei și
abilității politice cu credința într-un
Dumnezeu a cărui intervenție
salutară este condiț ionată de
loialitate și de împlinirea unei sume
de legi și norme morale. Vorbim
așadar despre spiritualitatea noastră
ca despre un sine qua non al istoriei,
credința fiind la români elementul
fără de care nimic nu poate avea
consistență. Fără de Dumnezeu,
existența acestui popor ar fi fost doar
un azi amorf, lipsit de respirația
veacurilor.
Așadar, Poporul Român și-a
ancorat marile sale succese în
Dumnezeul în care s-a născut,
iubindu-L necondiționat și primind
de la Acesta două mii de ani de
frumusețe și, iată!, un centenar de
unitate aproape totală. Asemenea lui
Avraam, care accepta fără condiții și
fără cârtire circumciziunea, ritual
neplăcut pentru vârsta sa înaintată,
dintr-o inerție a iubirii ce nu se
dorește descrisă și explicată în
cuvinte, Poporul Român a devenit un
patriarh daco-latin, tăindu-și
împrejur destinul cu iubirea de
Dumnezeu. Poate că din această
cauză a avut curajul de a înfrunta cu
succes secolele vitrege, punându-se
stavilă de netrecut acolo unde
coroanele de aur și nestemate ale
Personalitãti,
CENTENAR 1918-2018
13www.comunadeleni.ro
Studiicrailor occidentali și-au îngenuncheat
strălucirea. Marii voievozi medievali,
unii dintre ei zidiți deja în sinaxare,
au găsit de cuviință să îmbrace haina
smereniei, raportându-se mereu la
Dumnezeu. Astfel, în tot ceea ce
făceau se înarmau cu Domnul
Hristos, conștienți fiind că, fără de El,
istoriile nu ar fi posibile iar popoarele
ar pieri sub imposibila de evitat
eroziune a secundelor. Domnii
români erau domni din mila lui
Dumnezeu, acțiunile lor fiind așezate
sub semnul Sfintei și de viață
făcătoarei Cruci. Victoriile domnilor
români au fost din mila și spre lauda
lui Dumnezeu. Judecata domnilor
români era raportată la mila și
dreptatea lui Dumnezeu. Daniile și
numeroasele ctitorii, care au zidit
ceruri la umbra bătrânilor Carpați,
fac dovada că voievozii români au
privit mereu cu recunoștință către
cerurile de unde, Părintele veacurilor,
nu a fost zgârcit în mila față de cei ce-
L iubeau pe El.
Articolul ce va urma va fi dedicat
abordării religiozității poporului
r o m â n , c u a p l e c a r e a s u p r a
creștinismului său de factură
apostolică.
Claudiu C-tin FELECANU,
profesor de istorie
Școala Poiana
Istoria românilor este cea a u n u i p o p o r fi x a t d e l a nașterea lui și pană în clipa actuală în spaț iul carpato-
danubiano-pontic, omogen prin
locul zămislirii, prin limbă, având
aceleași obiceiuri și mentalități,
aceeași cultură și religie. Acest
popor și-a apărat întotdeauna
teritoriul și a făcut față tuturor
d i fi c u l t ă ț i l o r c u c a r e s - a
confruntat de-a lungul timpului.
Încă de la apariția primelor
entități statale românești, acestea
au fost înconjurate de state mari și
puternice, de forțe expansioniste,
care au amenințat permanent
Bucovina -
destinul unui
teritoriu răpit (I)Ocuparea nordului
Moldovei de către
Imperiul Habsurgic,
reacția Imperiului
Otoman,
protestele românilor
14
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
teritoriul românesc. Românii au
fost constant atacați și invadați, iar
uneori împotriva voinței lor, au
fost nevoiți să accepte pierderea
unor părți din vatra strămoșească.
Secolele al XVIII - lea și al XIX -
lea găsesc teritoriile românești
într-o situație extrem de complexă
în condițiile în care marile puteri
din sud-estul Europei (Imperiul
Otoman și Imperiul Rus) precum
și Imperiul Habsburgic din vestul
Europei vizează printr-o politică
expansionistă, în mod direct, țările
române. Asta, în situația în care,
Moldova și Țara Românească se
aflau sub vasalitatea Imperiului
Otoman, iar Transilvania și
Banatul se găseau între frontierele
Imperiului Habsburgic.
Izbucnirea războiului ruso-
t u r c î n t r e a n i i 1 7 6 8 - 1 7 7 4
transformă atât Moldova cât și
Țara Românească într-un nod
gordian al relațiilor internaționale
din Europa estică și sud-estică și
oferă Austriei posibilitatea de a
interveni ca mediatoare a păcii
dintre ruși și turci.
La s fârș i tu l conflic tu lui ,
câștigat de Rusia țaristă, Imperiul
Habsburgic a mobilizat armata și a
oferit sprijin turcilor în cadrul
tratativelor de pace (încheiate
prin tratatul de la Kuciuk-
Kainargi din 21 iulie 1774), pentru
a nu permite țarului să obțină
a va n t a j e p r e a m a r i . D r e p t
recompensă pentru acest ajutor
h a b s b u r g i i , p r i n m a n e v r e
diplomatice și acte de corupție,
solicită Porții Otomane, pe lânga
suma de bani pe care o primise, și
o modificare de frontieră în sudul
Galiției pentru a ocupa nordul
Moldovei.
Această cerere era lipsită de
orice fundament juridic, etnic,
istoric sau etic fapt care reiese și
din declarația împărătesei Maria
Teresa din 4 februarie 1775: „În
afacerile moldovenești n-avem
deloc dreptate... Mărturisesc că
nu știu cum o să ieșim din ele; va fi
greu să o facem cu cinste și mă
doare de n-o pot spune în
cuvinte”. De aceea, pentru a oferi
Europei o motivație „legală” în
pr iv ința anexăr i i nordului
Moldovei, Austria confecționeză
ș i t r a n s m i t e î n m e d i i l e
diplomatice mai multe pretexte
ale anexării nordului moldav.
Reprezentanții Curții de la Viena
declarau că în urma împărțirii
Poloniei (1772), între Rusia,
Prusia și Austria - care anexa
Studii
CENTENAR 1918-2018
15www.comunadeleni.ro
Lodomeria și Galiția - era necesară
creearea unei zone de legătură,
adică, „o împreunare a Pocuției și
a Transilvaniei, prin trupul
Moldovei”. Astfel se forma atât un
cordon sanitar care urma să
împiedice răspândirea ciumei ce
s e m a n i f e s t a p e t e r i t o r i u l
moldovenesc, cât și unul militar,
menit să asigure echlilibrul
front ierelor între imperi i le
otoman și habsburgic. Austria
avansează și teza unui drept
istoric, afirmând că din moment ce
nordul Moldovei aparținuse în
trecut Pocuției (ceea ce era exact
invers), ocuparea, începând cu
1772 a celei mai mari părți a
Pocuției, duce automat și la
ocuparea legitimă a acestui
teritoriu. Totodată, la Viena i-a
naștere ș i un al t argument
„științific” potrivit căruia, după
înlăturarea dominației tătare, atât
Moldova, cât și Țara Românească
au fost pentru o perioadă state
vasale Ungariei. Austria, devenită
după pacea de la Carlowi� (1699)
stăpâna Ungariei, avea dreptul să
revendice ambele Principate, dar
ea se mulțumea doar cu o fâșie
modestă din nordul Moldovei.
În lunile ianuarie - martie 1774
Austria pregătește un corp militar
care avea ca misiune pătrunderea
în nordul Moldovei și instalarea
unor noi borne pentru o graniță
încă nedefinită și care urma să fie
modificată după împrejurări. În
luna mai a aceluiași an două
batalioane de husari pătrund în
ținutul Cernăuți sub pretextul că
vin „să cumpere cai”. Pe data de 8
august 1774, Curtea de la Viena va
disponibiliza și preciza sumele de
bani și cadourile prin care urma
să se obț ină coordial i tatea
ofițerilor ruși aflați în fruntea
t r u p e l o r d e o c u p a t i e d i n
Moldova, precum și tăcerea și
acceptul oficialilor turci. Referitor
la acest episod este de notat
afirmația cancelarului austriac
Kauni� care, într-o scrisoare,
catre reprezentantul Austriei la
Istanbul, din februarie 1775
privitor la modul în care se
o b ț i n u s e c o m p l i c i t a t e a
c o m a n d a n t u l u i s u p r e m a l
trupelor rusești în retragere din
Moldova, relata: „cât despre
f e ldmareșa lu l Rumeanțev ,
acestuia, precum credem că ați
aflat, i-am făcut un cadou de 5.000
de galbeni și o tabacheră de aur,
împodobită de briliant, în urma
căreia am primit probe sigure
Studii
16 NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
CENTENAR 1918 - 2018
despre bunăvoința domnului
mareșal”.
Ocuparea propriu-zisă a
nordului moldav a început la 31
august 1774 și s-a încheiat la
jumătatea lunii octombrie. Pentru
acest lucru au fost utilizate trei
regimente de cavaleri și cinci
batalioane de infanterie puse sub
comanda generalului Gabriel von
Spleny. Ocupanții nu s-au oprit
într-un teritoriu dinainte stabilit,
ceea ce dovedește că la acea dată
nu ex is ta n ic io zonă exact
delimitată pentru acest lucru.
Începând cu toamna anului 1774
și pâna în primavara anului 1775
trupele habsburgice și-au extins
t repta t ac ț iuni le d in va lea
Nistrului în cea a Prutului, de aici
în valea Siretului și în cea a
Moldovei, apoi, în continuare,
astfel încât, înaintea semnării
convențiilor cu Poarta Otomană,
t rupe austr iece se aflau în
ț inuturi le Hotin , Cernăuț i ,
Suceava, Botoșani, Roman, Bacău,
Neamț.
Aceste acț iuni au dus la
p r o t e s t e v e h e m e n t e a l e
modovenilor și ale domitorului
Grigore al III-lea Ghica, precum și
la o reacție dură a Porții care s-a
opus cedării unui teritoriu atât de
larg, amenințând în caz contrar cu
continuarea razboiului.
Se ajunge la semnarea unor
conventii austro-turce (7 mai
1775, 12 mai 1776, 30 iunie 1776 și
2 iulie 1776) care delimitează zona
ocupată de austrieci. Astfel, intră
în componența Imper iu lu i
Habsurgic: ținutul Cernăuți, două
treimi din ț inutul Sucevei ,
împreună cu fostele ocoale
d o m n e ș t i C â m p u l u n g
Moldovenesc și Câmpulung pe
Cermuș, toate acestea însumând o 2suprafață de 10.441 km , 71.500 de
locuitori, cu 226 de sate și 52 de
cătune, cu orașele Cernăuți, Siret,
și vechea capitală a Moldovei
medievale, Suceava. Totodată în
teritoriul pierdut de Moldova se
găsesc necropolele și ctitoriile
voievodaele Rădăuți, Voroneț,
Humor, Putna, Vatra Moldoviței,
Sucevița, Dragomirna etc.
Protestele românilor și ale
domitorului Grigore al III-lea
Ghica față de actul încheiat de
Poarta Otomană, care, în virtutea
vechilor capitulații, nu avea
dreptul să cedeze nici o porțiune
d i n t r u p u l M o l d o ve i s - a u
cristalizat într-un memoriu din
data 4 ianuarie 1775, în care se
Studii
CENTENAR 1918-2018
17www.comunadeleni.ro
arăta că ocuparea acestui teritoriu
„nu corespunde cu asigurările de
amiciție ce s-au dat Porții de către
Curtea Imperială a Austriei” și că
„partea ocupată a Moldovei
î n t r e c e î n î m b e l ș u g a r e ș i
frumusețe toată cealaltă parte a
țării”. De asemenea, domnitorul
amenință turcii că, în situația în
care ei nu sunt în stare să protejeze
integritatea statului moldovean,
va fi nevoit să apeleze la ajutorul
unei puteri straine - în acest caz se
subînțelege referirea la Rusia.
Memoriul înaintat atât la Istanbul
cât și la Sankt Petersburg a rămas
făra ecouri practice, atât datorită
lipsei de interes manifestate de
celelalte puteri europene (Anglia,
F r a n ț a ș i P r u s i a ) , c â t ș i
complicitații Rusiei.
Aceste proteste reprezintă un
moment descisiv pentru relațiile
dintre români și otomani din
prisma faptului că ele marchează
momentu l în care români i
recunosc public că garanțiile
a c o r d a t e d e c ă t r e t u r c i
Principatelor sunt ineficiente,
a c e s t e a fi i n d n e v o i t e , î n
consecință, să-și caute altă putere
protectoare sau a se uni și mântui
s i n g u r e , a ș a c u m c e r e a u
delegațiile românilor în 1772 în
timpul congersului preliminar de
pace, de la Focșani. Singura
consecință imediată a protestelor
- pe fondul crizei politice interne,
dec lanșa te în Moldova , în
c o n d i ț i i l e n e m u l ț u m i r i l o r
crescute între marea boierime
locală și elementele grecești
prote jate de domn - a fost
asasinarea lui Grigore al III-lea
Ghica de către trimisul sultanului,
Ahmed Kara-Hisarli, la Iași în
noaptea dinspre 1 octombrie 1777.
Ca o ironie a sorții, în ziua de 1
octombrie 1777, locuitorilor din
nordul Moldovei li s-a cerut să
presteze în prezența și cu ajutorul
trupelor de ocupație, „jurământul
de c redință” fa ță de noua
s t ă p â n i r e . D u p ă o c u p a r e a
Nordului Moldovei de către
austrieci pentru denumirea zonei
Studii
imagine
Jurământul Bucovinei, 1777
18
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
au fost folosite diverse toponime:
Moldova austriacă , Comitatul
Sucevei sau Cordun, însă treptat
pentru a se uita apartenența la
Moldova habsurgii au adoptat
denumirea de Bukowina, termen
slavon ce înseamnă pădure de fag.
În același timp s-a trecut la
integrarea noului teritoriu în
cadrul imperiului, dar despre asta
și multe altele vom vorbi în
articolul viitor...
Marius Cozmin SCÎRȚU,
profesor de istorie la
Școala Feredeni
Istoria Ardealului, leagănul națiunii române, este una complexă. Pentru înțelegerea d e s t i n u l u i a c e s t u i s p a ț i u
românesc este indispensabilă o
rezumare a situației populației
românești din Transilvania, până
la izbucnirea Marelui Război, în
t i m p u l a c e s t u i a ș i d u p ă
finalizarea lui. În primul episod al
trecutului acestei provincii
românești vor fi prezentate
informații generale referitoare la
istoria Transilvaniei până la
Bibliografie
1. Constant in C. Giurescu, Is tor ia
R o m â n i l o r , V o l . I I I , E d i t u r a A L L
EDUCATIONAL, București 2007; 2.Ciachir
Nicolae, Din istoria Bucovinei: 1775-1944,
Editura Oscar Print, București, 1999;
3.Mihai Bogdan Atanasiu, Pro Bucovina
repere istorice şi naţionale, Editura Bibliotecii
Naţionale a României, Bucureşti, 2010;
4.Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei
1774-1862, Editura Academiei Române,
București, 1993; 5.Morariu Aurel, Bucovina
1774-1914, Editura Librăriei Pavel Suru,
Bucureşti, 1915; 6.Nistor Ion, Istoria
Bucovinei, Editura Humanitas, București,
1991; 7.Purici Ștefan, Mișcarea națională
românească în Bucovina între anii 1775 – 1861,
Editura Hurmuzachi Suceava, 1998;
8.Țugui Pavel, Bucovina istorie și cultură,
Editura Albatros, București, 2002
Ardealul-
leagănul națiunii
române(I)
Primele formațiuni
statale românești,
cucerirea maghiară,
colonizarea, intrarea
sub stăpânire
habsurgică,
aspecte ale vieții
politice, sociale
și religioase
Studii
CENTENAR 1918-2018
19www.comunadeleni.ro
Studiiintrarea acesteia sub stăpânire
austriacă. Numerele viitoare vor
trata în detaliu soarta acestei
provincii până la unirea acesteia
cu surorile ei: Moldova și Țara
Românească.
Transilvania, adică țara de
„dincolo de păduri”, este una din
cele trei mari provincii istorice ale
României alături de Moldova și
M u n t e n i a . D e n u m i r e a d e
Transilvania a fost imaginată de
v r e u n c ă r t u r a r m e d i e v a l
cunoscător al limbii latine, încă
neidentificat de istoriografii
moderni. Acestă denumire cultă,
ar t ific ia lă dec i , a in t ra t în
concurentă cu cea populară:
Ardeal.
P o z i ț i a g e o g r a fi c ă a
Transilvaniei a așezat acest
teritoriu în calea popoarelor
migratoare, ceea ce a dus la o
cristalizare târzie a formațiunilor
statale ale românilor. Aici, în
secolul al IX-lea sunt atestate
voievodate precum cele conduse
de Menumorut (Țara Crișurilor),
Gelu (Țara Someșurilor) și Glad
(pe râul Mureș).
Pe cât de frumoasă și bogată, pe
atât de râvnită era Transilvania!
R e g i m a g h i a r i o p r i ț i d i n
expasiunea lor spre vest de către
O�o I, în urma bătăliei de la
Lechfeld în anul 955, își îndreaptă
atenția spre est și purced la
cucerirea Ardealului. Înfrângând
rezistența eroică a românilor,
u n g u r i i o c u p ă t r e p t a t
Transilvania (proces finalizat la
sfârșitul secolului al XII-lea) și
administrează acest ținut în
favoarea lor. Nobilii unguri
pr imesc poses iuni în noul
teritoriu pentru a cărui pază
r e g a l i t a t e a m a g h i a r ă î l
colonizează cu populații de alt
neam: secuii, înrudiți cu ungurii,
au fost așezați la început în
regiunea Târnavelor, pentru ca
apoi să fie mutați în părțile din
sud estul Transilvaniei; sașii, de
neam german, aduși din Saxonia
dezvoltă orașe ca Brașov, Sibiu,
Bistrița și contribuie la înflorirea
meșteșugurilor și comerțului;
Cavalerii Teutoni, tot germani,
sunt așezați în Țara Bârsei, fiind
însă apoi îndepărtați.
D i n p u n c t d e v e d e r e
administrativ, noii stăpâni ai
Transilvaniei au orânduit noul
t e r i t o r i u s u b f o r m a u n u i
voievodat, în care fiecare națiune
locuitoare avea propria formă de
organizare. Astfel , românii
20
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
formează districte răspândite pe
întreg teritoriul transilvănean;
sașii și secuii se organizează în
scaune, iar ungurii în comitate
create treptat în măsura cuceririi
Transilvaniei de către regalitatea
maghiară.
Începând cu anul 1366 românii
sunt excluși treptat din viața
politică a provinciei, semnalul
acestui fenomen fiind dat de
edictul regelui ungar Ludovic I,
p r i n c a r e m e n ț i n e r e a s a u
accederea la statul de nobil este
condiționată de apartenența la
Biserica Catolică, precum și de
existența unui certificat regal de
donație asupra pământului
stăpânit. Având în vedere faptul
că majoritatea românilor erau de
rit ortodox (și în consecință numiți
schismatici) acest lucru a dus la
îndepărtarea majorității acestora
din rândurile clasei nobiliare și, ca
urmare a acestui fenomen, la
declinul social al românilor.
Răscoala țărănească din anii
1 4 3 6 - 1 4 3 8 ( R ă s c o a l a d e l a
Bobâlna) la care au participat atât
românii cât și ungurii, a dus la
agravarea situației locuitorilor
autohtoni a i Transi lvanie i .
Revol ta ță ran i lor a dus la
s e m n a r e a u n u i a c t c a r e
consfințește înființarea unei
uniuni (politice și militare) între
nobilimea maghiară, clerul catolic
și orășenii secui și sași. Cunoscut
sub denumirea de Unio Trium
N a t i o n u m , d o c u m e n t u l
consfințește îndepărtarea totală
din viața politica a iobagilor, iar
poziția românilor (care erau în
mare parte iobagi) devine foarte
difici lă e i fiind consideraț i
începând cu acest moment, o
națiune tolerată în Transilvania,
statut menținut până în secolul al
XIX-lea.
Dispariția statului maghiar în
urma bătăliei de la Mohacs în 1526
a dus la împărțirea teritoriului
controlat de acesta între Imperiul
Otoman și Casa de Habsburg din
Austria. Transilvania devine stat
imagine
Studii
Răscoala de la Bobâlna
CENTENAR 1918-2018
21www.comunadeleni.ro
i n d e p e n d e n t a fl a t s u b
suzeranitate otomană având
același statut ca Moldova și Țara
Românească.
În anul 1599 Ardealul este
ocupat temporar de către Mihai
Viteazul care realizează o primă,
dar scurtă unire a celor trei
provincii surori: Transilvania,
Moldova și Țara Românească.
Începând cu secolul al XVII-lea
în Ardeal pătrund primele trupe
ale austriecilor care, în anul 1699,
prin tratatul austriaco-otoman de
la Karlowi�, primesc de la turci
cea mai mare parte a Ungariei și
estul Croației de astăzi. Totodată,
otomanii renunță la vasalitatea
asupra Transilvaniei, aceasta fiind
t r a n s f e r a t ă c ă t r e I m p e r i u l
Habsburgic.
O p e r a d e o r g a n i z a r e a
r e g i m u l u i h a b s b u r g i c s - a
manifestat simultan cu acțiuni
politice și militare încă înainte de
pacea de la Karlowi�. Diploma
leopoldină, emisă de împăratul
Leopold I în decembrie 1691 va
reglementa pentru următorii o
s u t ă c i n z e c i d e a n i v i a ț a
constituțională a țării. Diploma
stabilește separarea Transilvaniei
de Ungaria, recunoaște națiunile
politice și religiile acceptate
(catolică, luterană, calvină și
unitariană), privilegiile stărilor,
constituția și legile principatului.
În esență se garanta supremația
celor trei „națiuni” recunoscute
p e p l a n p o l i t i c , a s t ă r i l o r
privilegiate care aveau dreptul,
dimpreună cu religiile recepte, să
desemneze pe cei care vor ocupa
funcții în stat.
Din punct de vedere religios,
un moment important este
reprezentat de înființarea Bisericii
Greco-Catolice. Declarația de
u n i r e e s t e s e m n a t ă d e
mitropolitul Teofil și conține trei
deziderate adresate împăratului:
t ratament egal cu re l ig i i le
acceptate, dotarea bisericilor cu
case parohiale și subordonarea
față de episcop și nu de puterea
laică.
Noul mitropolit Atanasie
Anghel convoacă un Sinod în care
se dec lară unirea Biser ic i i
O r t o d o x e c u c e a c a t o l i c ă .
Protocolul de recunoaștere a
unirii (1701) prevedea acordarea
p r i v i l e g i i l o r , s c u t i r i l o r ș i
prerogativelor de care beneficia
B iser i ca Cato l i că , scut i rea
preoților de sarcinile publice și
integrarea mirenilor uniți în
Studii
22
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
statusul catolic (ceea ce însemna
considerarea lor ca fii ai patriei).
Începând cu secolul al XVIII-
l e a , î n T r a n s i l va n i a , a p a r
manifestări naționaliste ale
populației majoritare (românii)
care realizează proponderența
față de falșii stăpâni. Evoluția
acestor noi atitudini/evenimente
va fi analizată în numărul viitor.
Costinel HUȚANU,
profesor de istorie la
Școala Plugari
Se spune că întâmplările
sunt trecătoare și devin
legende, acoperite de
negura timpului prin uitare.
Câteodată, anumite fragmente
zbuciumate din istoria poporului
român revin în amintirea noastră
prin mărturiile supraviețuitorilor –
astăzi marea majoritate a lor fiind
trecuți în neființă – rămânând ca
modele de vitejie și curaj pentru
posteritate. Momentele istorice
desprinse din viața poporului
nostru, unde mulți dușmani au
încercat să ne desființeze ca națiune,
sunt numeroase...
Un veteran al satului Deleni care
a prins ambele războaie mondiale și
se numea Șalariu Alexandru (1910
– 1986) povestea despre greutățile
la care au fost încercați românii în
anul 1918, trăind întâmplări de
Pentru
unii istorie,
pentru alții
amintiri...
Bibliografie
1.Constantin C. Giurescu, Is tor ia
Români lor , Vol . I I I , Edi tura ALL
EDUCATIONAL, București 2007; 2.Ioan
Lupaș , Din Istoria Transilvaniei, Editura
Eminescu, București, 1988; 3.Ioan Aurel
Pop, Istoria Transilvaniei, Vol. I-II, Editura
Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva,
2016; 4.IDEM, Istoria României, Vol. I,
Editura George Barițiu, Cluj Napoca,
1997; 5. Petru Demetru Popescu, Istorie
neamului românesc, Editura Virtual, 2011;
6.David Prodan, Din Istoria Transilvaniei,
Editura Enciclopedică, București, 1991.
Studii
CENTENAR 1918-2018
23www.comunadeleni.ro
Evenimentneuitat. Cu toate că, pe atunci, avea
o vârstă fragedă fiind copil, cele
p e t r e c u t e a u r ă m a s b i n e
înrădăcinate în memoria sa,
împreună cu cei care au supraviețuit
și nu numai... Printre amintiri, se
reliefa și faptul că timpul a fost
neprielnic – fiind o iarnă grea –
unde s-a arat toată iarna. Oile
pășteau până în luna martie și n-a
căzut nici un strop de ploaie până la
14 iunie. Vitele mâncau nuielele de la
garduri și ogrinji, deoarece cocenii de
porumb se terminaseră mai de
demult... În Moldova în luna iunie,
după ploaie „s-au întors“ arăturile,
unde s-a semănat porumbul din nou.
Acesta a crescut închircit până în
octombrie, iar bruma timpurie care
s-a lăsat l-a atacat cu grăunțele în
lapți sau ținte. Acea toamnă a fost
ploioasă, unde totul a mucegăit și s-a
aprins. Boabele rămase și culese cu
migală – întinse pe prispe sau
podurile caselor – s-au înverzit și
acoperit de mucegai, unde de-abia le
mâncau chiar și porcii...
Tatăl lui Șalariu Alexandru se
numea Șalariu Toader și a murit în
războiul cumplit din 1916. Acesta a
avut ca țel în viață bucuria
reîntregirii neamului, repetând că
țara noastră va trebui să fie numai
una, deoarece „toți românii sunt
frați de cruce prin sânge, cuget și
simțiri!”. Pentru acest ideal și-a
vărsat sângele pe câmpul de luptă,
realizând sacrificiul suprem prin
jertfirea vieții.
Din cele relatate de veteranul de
război Șalariu Alexandru, reiese că
în anii 1918 marea majoritate a
românilor sufereau cumplit de
foame – consumând mămăligă de
orz și coji de cartofi – trăind și cu
suferința că țara era pustiită de
dușmani, dar și de o parte a aliaților
care ne-au părăsit la Mărășești în
timpul campaniei militare române a
anului 1917 din Primul Război
„Drapelul român la Brașov“. Victoria veghează
izbânda soldaților români (carte poștală ilustrată
de propagandă, 1918)
24
CENTENAR 1918 - 2018Eveniment
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
M o n d i a l . M a i p o v e s t e a c ă
evenimentele ce au precedat noua
orânduire – legate de Revoluția din
februarie 1917 petrecută în Rusia –
au lăsat loc de repercusiuni și la noi,
unde țăranul român oropsit a dat
jertfă de sânge 20.000 de vieți într-
o săptămână, alături de 400 ofițeri
români, rezistând sub comanda
generalului Eremia Grigorescu la
atacul a 12 divizii germane,
comandate de faimosul mareșal
german von Mackensen. Acesta era
sigur că va rupe frontul și va ocupa
Moldova, lichidând România... Ca
urmare a prăbușirii frontului rusesc
datorită revoluției bolșevice din
Imperiul Țarist de pe timpul
Primului Război Mondial, România,
rămasă singură în fața Puterilor
Centrale – ca urmare a încetării
luptelor de către armata rusă – nu a
mai putut rezista, rezultând
Armistițiul și Pacea de la Buftea,
î n c h e i a t e d e A l e x a n d r u
M a r g h i l o m a n . To a t e a c e s t e
evenimente au adus noi suferințe în
inimile românilor, făcând mai
îndepărtat idealul de unire, prin
faptul că se pierdea toată Dobrogea
care era dată bulgarilor și alți 30 de
kilometri din țară ce cuprindeau
adânc imea subcarpat i că cu
regiunile petrolifere de la Jiu și până
la Focșani. Greaua suferință era
amplificată și de faptul că marea
major itate a școl i lor nu au
funcționat între anii 1916 – 1917,
d e o a r e c e e r a u s p i t a l e ș i
comandamente, unde lipsa de
hrană și medicamente făceau noi
victime, iar ca sursă de lumină pe
timp de noapte aveau opaițul și
candela la care trebuiau operați
bolnavii în stare gravă, atunci când
nu ma i pu t ea fi a ș t ep ta tă
dimineața.Totuși, în toamna anului
1918 școlile s-au deschis, datorită
cerințelor impuse de germani și
austro – ungari, având ca sprijin și
armata română. Evenimentele se
succedau rapid, iar câteva date
relatate și trăite de consăteanul
nostru mai stăruie și acum în
paginile zbuciumate ale timpului,
formând mărturii despre felul în
care românii sufereau pentru țară
cu un secol în urmă...
Din consemnările relatate, se
pare că au debarcat la Salonic trupe
de anglo–franceze. În octombrie
1918 a urmat cap i tu l ar ea
Bulgariei, în cele din urmă generalul
CENTENAR 1918-2018
25www.comunadeleni.ro
Evenimentvon Mackensen fiind luat prizonier.
Trupele aliate înaintau spre Dunăre,
iar germanii se retrăgeau din Serbia
și România.
La data de 11 noiembrie 1918
germanii au fost învinși pe frontul de
apus de oștile franco–anglo–
americane cerând armistițiu,
ulterior România declarând pacea de
la Buftea . Se confirmă pr in
mărturiile timpului că multe clopote
ale bisericilor din România au bătut
într-o noapte târzie din noiembrie
1916 anunțând mobi l i zarea
armatei române. Mult mai târziu,
bătrânul Alexandru Șalariu povestea
că armata română sub conducerea
generalului Iacob Zadik a intrat în
Bucovina fraternizând cu populația,
după unirea Basarabiei cu România
la sfârșitul anului 1918, ceea ce a
constituit și un prilej de bucurie care
mai alina din suferințele îndurate. De
asemenea, armata română a intrat
și în Ardeal pentru a asigura
protecția populației românești
atacate de bandele militare rezultate
în urma descompunerii armatei
austro–ungare, la data de 1
Decembrie 1918. Tot la aceeași dată
a urmat Adunarea de la Alba Iulia
unde se proclamă Unirea cu România
a Transilvaniei, Maramureșului și
Banatului, toți românii strigând că
„Unirea a făcut-o poporul!”. Pe
atunci se punea întrebarea: ardelenii
vroiau să se unească cu cei din
Moldova, Bucovina și Muntenia,
dorință a românilor de secole? În
popor se spunea că față de țara
noastră mică, austro–ungarii și
germanii erau mult prea puternici,
iar înfrângerea Puterilor Centrale
de către a l i a ț i i occ identa l i
–împreună cu americanii lui
Woodrow Wilson–au înlesnit
drumul care a dus la Unirea
României din 1918.
Toate aceste evenimente din
vremea Primului Război Mondial
constituie și astăzi o sursă de
cercetare, având ca obiect de
activitate istoria zbuciumată a lumii.
Ideea de națiune și unire a fost
idealul care a dir iguit pași i
r o m â n u l u i – s t r ă b ă t â n d
întortocheatele cărări ale timpului
–rămânând ca sfinte mărturii
jertfele și vicisitudinile la care au fost
supuși străbunii poporului nostru.
Mugurel MOGOŞ,
profesor de muzică la Şcoala Deleni
26
CENTENAR 1918 - 2018Eveniment
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
La inițiativa domnului p r i m a r D u m i t r u Prigoreanu, a luat ființă Comitetul Centenar, ce are drept
scop elaborarea programului
cultural pentru anul 2018, anul
Centenarului Marii Uniri din
1918.
C o m p o n e n ț a C o m i t e t u l
Centenar este următoarea: primar
Dumitru Prigoreanu, viceprimar
Scîrțu Maria, prof. Creangă Elena,
director Școala Gimnazială
Deleni, prof. Hriscu Mihaela,
director Școala Gimnazială
Poiana, prof. Deleanu Mihaela,
d i r e c t o r a d j u n c t Ș c o a l a
Gimnazială Deleni, preot Fotea
Dănuț, paroh la parohia Feredeni,
prof. istorie Lungu Elena, prof.
istorie Gheorghian Alina, prof.
istorie Scîrțu Marius, prof. limba
română Roxana Nechita, prof.
religie Furtună Bogdan, prof.
muzică Mogoș Mugure l ș i
referent cultural Chele Ștefan.
În urma discuțiilor de la
întâlnirile din 20 decembrie 2017
și 17 ianuarie 2018, s-a stabilit
o r g a n i z a r e a u r m ă t o a r e l o r
evenimente: editarea Revistei
„Centenar“ (apariție bilunară pe
perioada Anului Centenar );
c o n c u r s u l „ O l i m p i a d a
Centenarului“ (cu două faze:
școlară și comunală); 27 Martie –
Unirea Basarabiei cu România
(organizarea unui moment
religios, sesiune de comunicări și
un concer t ) ; r eamena jarea
Monumentului Eroi lor din
Constituirea
Comitetului
Centenar
la Deleni
Pe documentele oficiale ale Primăriei şi Consiliului Local Deleni, în fiecare şcoală sau instituţie din comună şi în
locuri publice, va fi afişată sigla personalizată a Anului Centenar.
CENTENAR 1918-2018
27www.comunadeleni.ro
Evenimentcentrul comunei Deleni; 24 Iunie
2018, Ziua Internațională a Iei
Românești (parada portului
popular, șezătoare, meșteșuguri
locale având ca locație Parc
Poiana); eveniment organizat în
cinstea eroilor căzuți în Primul
Război Mondial pe teritoriul
comunei Deleni (eveniment
realizat în parteneriat cu Fundația
„Mareșal Alexandru Averescu“
d i n B u z ă u î n d a t a d e 2 1
septembrie); simpozion ,,Pași prin
istorie. Școala, Biserica și Marea
Unire“ (sesiune de comunicări
științifice pe două secțiuni la
Conac Polizu Maxut în data de 25
octombrie 2018); 28 noiembrie,
Unirea Bucovinei cu România
(moment religios, sesiune de
c o m u n i c ă r i ș i c o n c e r t ) ; 1
decembrie, Ziua Națională a
României (moment religios,
inaugurarea Monumentului
Eroilor din centrul comunei
Deleni și sesiune de comunicări) și
în cele din urmă, editarea unui
volumul omagial cu tillul „Eroi ai
Primului Război Mondial din
Comuna Deleni“.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
Luni, 15 ianuarie 2018, în s a l a d e ș e d i n ț e a Consiliului Local Deleni, din incinta Căminului Cultural
,,Al. Tănase”, a avut loc întâlnirea
pri le juită de Ziua Culturi i
Naționale și împlinirea a 168 ani
de la nașterea poetului Mihai
Eminescu.
Au p a r t i c i p a t d o a m n a
viceprimar Scîrțu Maria, doamna
director a Școlii Gimnaziale
Deleni, Elena Creangă, domnul
profesor Șaramet Costache,
domnul doctor Juverdeanu
Adrian alături de profesori de
Ziua Culturii
Naționale
28
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
istorie și de un grup de elevi ai
Școlii Gimnaziale Deleni.
T e m a î n t â l n i r i i a f o s t
„ N a ț i o n a l i s m u l l u i M i h a i
Eminescu“ și a deschis programul
Anului Centenar din comuna
Deleni.
Au luat cuvântul domnul
profesor Șaramet Costache care a
v o r b i t d e s p r e n e c e s i t a t e a
î n ț e l e g e r i i p e d a g o g i c e a
n a ț i o n a l i s m u l u i l u i M i h a i
Eminescu, iar domnul doctor
Juverdeanu Adrian, a pus în
d i s c u ț i e a s p e c t e a l e
inconsecvențe i poetului în
abordarea unor idei naționaliste.
Activitatea a cuprins și un
program artistic realizat de un
grup de elevi ai Școlii Gimnaziale
Deleni și Maxut, coordonat de
domnul profesor de muzică
Mogoș Mugurel.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
Diana Ciubotaru este
elevă în clasa a V-a A la
Ș c o a l a G i m n a z i a l ă
Deleni și este atrasă de tainele
desenului. Pasiunea a apărut de
mic copil, de când a început să
țină creionul în mână. Prin
consecvență, a evoluat în lucrări
care dovedesc o sensibilitate
aparte, dar și o mare dorință de
perfecționare, de a pătrunde arta
culorilor. A mărturisit că, anul
aces ta , a a les să rea l izeze
portretele celor care au condus
România pe drumul unirii ,
deoarece își iubește țara și „simte
o legătură strânsă”cu istoria ei.
Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,
prof. înv.primar la
Şcoala Deleni
Un copil talentatEveniment
CENTENAR 1918-2018
29www.comunadeleni.ro
În data de 23 ianuarie, elevii
Școlilor Gimnaziale din Deleni,
Maxut, Poiana, Feredeni și
Slobozia, au desfășurat la Căminul
Cultural „Al. Tănase“ din Deleni,
o activitate cu ocazia sărbătoririi
Unirii Principatelor Române, de la
24 ianuarie 1859. Alături de ei s-au
aflat doamna viceprimar Scîrțu
Maria, doamnele director Creangă
Elena și Hriscu Mihaela, domnii
profesori de istorie Lungu Elena,
Scîrțu Marius, Gheorghian Alina,
domnul profesor de rel igie
Furtună Bogdan ș i domnul
profesor de muzică Mogoș
Mugurel. Programul a cuprins
prezentarea unui material ppt
despre Mica Unire, un program
a r t i s t i c ș i v i z i o n a r e a u n o r
fragmente din piesa de teatru tv
Unirea
Principatelor RomâneActivitate la Căminul Cultural „Al. Tănase“ și Grădinița Deleni
,,Povestea Unirii“.
Î n c a d r u l G r ă d i n i ț e i c u
Program Normal Deleni doamna
prof. înv. primar Creangă Angela
alături de „Albinuțele” din grupa
mijlocie, au organizat o frumoasă
activitate cu ocazia sărbătoririi
Unirii Pricipatelor Române din
1859. Programul s-a încheiat cu
„Hora Unirii”.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
Eveniment
Unirea
Principatelor RomâneSlujba Tedeumului oficiată la Deleni
30
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
Unirea Principatelor
Române, începută la
I a ș i î n d a t a d e 5
ianuarie 1859 și desăvârșită la
București în data de 24 ianuarie
1859, a fost comemorată cu respect
ș i r e c u n o ș t i n ț ă l a B i s e r i c a
„Adormirea Maicii Domnului”
din satul Deleni. Aniversarea a 159
ani de la Unirea Principatelor
Române a avut loc în cadrul unei
slujbe a Tedeumului, oficiată de
preoții din comună, respectiv
părinții Vasile Ababei, Ionuț
Purcel, Emanuel Tenchiu, Mircea
Țăpușă și Dănuț Fotea. După
slujba Tedeumului, în cadrul
slujbei Parastasului, au fost
pomeniți domnitorul Alexandru
Ioan Cuza, mitropoliții Nifon al
Țării Românești și Sofronie
Miclescu al Moldovei, precum și
ceilalți făuritori ai Unirii, iar la
sfârșitul slujbei, la toate bisericile
d i n c o m u n ă , a u f o s t t r a s e
clopotele timp de un minut.
Mulțumim părintelui Vasile
A b a b e i p e n t r u g ă z d u i r e ,
părinților slujitori, familiei Petrea
și Mariana Asaftei, grupului vocal
b ă r b ă t e s c a l A n s a m b l u i
Corăgheasca și tuturor celor
prezenți.
Preot Dănuț FOTEA,
paroh al Bisericii Feredeni
Eveniment
CENTENAR 1918-2018
31www.comunadeleni.ro
La Grădinița cu Program Normal Poiana, comuna Deleni, s-a desfășurat, sub îndrumarea prof. înv. preșcolar
Mariana Tătărușanu, proiectul
„Hai să dăm mână cu mână !” cu
ocazia sărbătoririi Micii Uniri.
Proiectul s-a desfășurat timp
de o săptămână și a avut ca scop
dezvoltarea și consolidarea
sentimentului patriotic al copiilor;
î m b o g ă ț i r e a c u n o ș t i n ț e l o r
istorice, stimularea creativității și
expresivității prin desene, picturi,
c o l a j e , e x p o z i ț i i t e m a t i c e ,
interpretare de poezii, cântece și
dansuri populare. Activitatea a
cuprins prezentare ppt despre
importanța istorică a zilei de 24
Ianuarie 1859 sau lecturi care
prezintă aspecte inspirate de
marele eveniment. S-a realizat o
m i n i e x p o z i ț i e d e o b i e c t e
populare aduse de acasă și un
panou tematic cu creații plastice
ale copiilor. Activitatea s-a
finalizat cu prezentarea unui
moment artistic, unde copiii au
recitat poezii dedicate Micii Uniri,
au intonat cântece populare, au
dansat „Hora Unirii” și la final au
primit diplome și daruri.
Mariana TĂTĂRUȘANU,
prof. înv. preșcolar la
Școala Poiana
Unirea
Principatelor RomâneActivitate la Grădinița cu Program Normal Poiana
Eveniment
32
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
2 4 I a n u a r i e - U n i r e a Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza - a fost celebrată de elevii clasei
pregătitoare B, „Clasa Bucuriei”,
de la Școală Gimnazială Deleni.
Copiii au realizat steaguri, au
dansat Hora Unirii și au urmărit
sceneta Moș Ion Roată și Unirea.
Implicarea și dăruirea elevilor în
activitățile organizate dovedește
dorință de cunoaștere și de
respectare a istoriei țării noastre,
România.
Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,
prof. înv.primar la
Şcoala Deleni
Unirea
Principatelor RomâneActivități la Școlile Gimnaziale Deleni și Feredeni
În zilele de 22 și 23 ianuarie
2018 s-a desfășurat, la Școala
G i m n a z i a l ă F e r e d e n i ,
proiectul educațional ,,Unire în
cuget și-n simțiri”, cu ocazia
sărbătoririi a 159 de ani de la
Unirea Principatelor Române din
anul 1859.
La activitate au participat
e l e v i i c l a s e l o r p r i m a r e ,
coordonați de domnii profesori
pentru învățământul primar
Rionesei Constantin, Merchez
Adrian, Darie Silvia, Fotea Iulia și
Buzămurgă Angela.
Pr intr -o prezentare ppt
( p r o f e s o r F o t e a I u l i a ) s - a
subliniat importanța zilei de 24
Eveniment
CENTENAR 1918-2018
33www.comunadeleni.ro
ianuarie, apoi s-a discutat despre
cei care au contribuit la Unirea
Principatelor Române. Elevii au
realizat creații plastice inspirate
de evenimentele și imaginile
prezentate. Au fost evaluate și
premiate toate compoziții le
plastice, s-au recitat poezii și s-au
interpretat cântece istorice. La
finalul proiectului, toți elevii s-au
prins în „Hora Unirii” împreună
cu domnii învățători.
Iulia FOTEA,
prof. înv. primar la
Școala Feredeni At e l i e r u l d e c u s ă t u r i
t r a d i ț i o n a l e d e l a
Slobozia a luat ființă în
luna februarie a anului 2016, la
inițiativa , domnului Ștefan Chele
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni. Nici până în
ziua de astăzi nu știu cine l-a
informat că eu iubesc tot ce este
lucrat de mâna în stilul tradițional
românesc. a Domnul Ștefan Chele
venit cu rugămintea de a iniția în
ale cusutului pe elevii de la Școala
S lobozia ș i să încercăm să
scoatem la suprafață acele comori
din lăzile de zestre ale satului, tot
ce-i frumos și cusut de mâinile
bunicilor și străbunicilor...
Tot ce știu în ziua de astăzi, i se
datorează, scumpei mele mame.
Poate nu am reușit niciodată să-i
Atelierul
de cusături
tradiţionale din
satul Slobozia
Eveniment
34
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
mulțumesc că m-a învățat de
toate.
În cadrul acestui atelier avem
în prezent 15 copii, fete și băieți,
dornici să învețe tainele cusutului.
La fiecare întâlnire mă uimesc de
istețimea ,dragostea și sârguința
lor. Am cusut în orele de atelier,
ștergare, mărtișoare, semne de
carte, batistuțe, iar mai nou, am
trecut la cusut cămăși bărbătești,
brâie pentru fete ș i bă ie ț i ,
bundițe, cămăși fete, toate modele
tradiționale specifice comunei
Deleni (luate din colecția Elenei
Cupăreanu a Bibliotecii Județene
„Gh. Asachi“ Iași). Urmează să-i
învăț să tricoteze, să croșeteze și
alte elemente ce țin de tradițiile
n o a s t r e . Av â n d î n v e d e r e
istețimea acestor copilași, vrem să
mergem mai departe în cadrul
atelierului, să începem să facem
acele șezători tradiționale, care
existau în vremurile din urmă. Eu
am participat la acele evenimente
a le sa tului unde se cosea ,
împletea, torcea, țesea, dar se
spuneau și glume. Era un fel de
educație pentru tineri, o școală a
satului . Încă un obiectiv al
atelierului este de a aduce în
actualitate anumite sărbători
tadiționale românești cu tot
specificul lor.
Zamfira BOBOC,
coordonator al Atelierului de
cusături tradiționale Slobozia
Eveniment
CENTENAR 1918-2018
35www.comunadeleni.ro
Vineri, 16 februarie 2018,
Grupul vocal Hurgheșelul
al Parohiei Feredeni, a
participat la faza județeană a
Concursului Național de cântece
religioase și patriotice „Din suflet
de creștin - în an centenar”, ediția
a IX-a. Concursul a fost organizat
de Școala Gimnazială „Ion Ghica”
din Iași și a avut loc la Palatul
Copiilor Iași. Pe scenă au evoluat
peste 350 de copii din diferite
localități din județul Iași. Grupul
vocal Hurgheșelul a câștigat, la
s e c ț i u n e a c o r u r i , t r o f e u l
concursului și s-a calificat la faza
națională (18 mai 2018).
Hurgheșelul este înființat, în
anul 2016, la inițiativa preotului
Dănuț Fotea și a prof. înv. primar
Iulia Fotea. Numele grupului vine
de la unul dintre râurile ce străbat
satul Feredeni cu numele de
Hurgheș (a hurui, a face zgomot).
Grupul este parte a unui
proiect etnografico-folcloric
promovat de către Parohia
Feredeni care are drept scop
redescoperirea, conservarea și
perpetuarea a tot ce reprezenta
vechiul sat Feredeni (portul,
obiceiuri, meșteșuguri și unelte,
istoria și legenda).
Iulia FOTEA,
prof. înv. primar la
Școala Feredeni
Trofeu câștigat
de grupul vocal Hurgheșelul
Eveniment
36
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
Bătrâne tată, chinul te-a albit
Doar că aveai şi tu un fecior iubit.
Ţineai la el, precum la mândrul soare
Iar lipsa lui acum, adânc te doare.
Azi, nu-l mai ai și nici nu ştii de el...
Iar gândurile te muncesc în fel de fel.
E viu sau mort? Asta-ţi este teama...
Şi plângi pe-ascuns, să nu te vadă mama.
Bătrâne tată eu, umil îţi dau un sfat...
Te rog să nu mai plângi, te rog să fii bărbat!
Că încă n-am murit, mă voi întoarce-acasă,
În satul meu iubit, să stau cu voi la masă...
Mă rog ca vremea rea, cu viforul și ploaia
S-ajngă-n țara mea, s-alunge dușmănia,
Tot putregaiul negru, toată pleava
Din Orşova şi până la Suceava.
Ajuns acasă tu, vei merge-n cramă
Şi c-un clondir aşa de seamă
Să scoţi din vinul cel mai bun
Cinstind cu mine sus pe tun!
poezie de Giorgică Vornicu - Odessa, 1941
Tunarul
Imagine din epocă.
Soldați români intrând
în Odessa, 1941
Poezie
CENTENAR 1918-2018
37www.comunadeleni.ro
Aceste versuri au fost scrise în
timpul celui de Al Doilea Război
Mondial, undeva în toamna
anului 1941 la Odessa – Ucraina în
tranșee... Cel care a trăit din
ororile războiului scriind aceste
câteva strofe – noaptea la lumina
lunii – în scurtele momente de
pauză, era un localnic al comunei
Deleni pe nume Giorgică Vornicu
(1921 – 2009) care a fost înrolat în
Armata română între anii 1940 –
1944.
În anul 1943 , regretatul
Georgică Vornicu, a fost capturat
de sovietici, fiind deportat ca
prizonier de război în lagărele
mobile de muncă silnică. Pe
frontul de est datorită frigului și în
special umezelii, a contractat și o
tuberculoză puternică ce a lăsat
urme pe mai târziu, printr-o
hemoptizie severă care îl va
urmări o bună parte a timpului.
Toate acestea l-au făcut să
privească dintr-un alt unghi
existența, alegând ca meserie
cariera de asistent sanitar la
dispensarul comunal și apoi la
Preventoriul TBC Deleni, unde a
ajutat bolnavii prin experiența și
altruismul său. Seara sau atunci
c â n d t i m p u l p e r m i t e a , n e
povestea despre dragostea și
patriotismul românilor care au
făcut războiul, jertfind totul
p e n t r u i n d e p e n d e n ț a ș i
suveranitatea patriei noastre
frumoase, România.
P o v e s t e a c ă p e t i m p u l
războiului, suferința cea mai
mare a celor aflați pe câmpul de
luptă era incertitudinea și lipsa
veștilor de acasa, iar scrisorile –
atunci când le primeau – veneau
și cu trei luni întâziere. Acestea se
limitau la scurte informații, cum
ar fi: tata a murit; mama mai
trăiește; fratele mai mare este
plecat tot pe câmpul de luptă și nu
se mai știe nimic despre el; satul
este pustiu, fiind populat mai
mult cu femei și copii.
Marea majoritate a soldaților
români însă nu știau ce s-a
întâmplat cu părinții, soțiile,
copiii, rudele sau prietenii, iar
groaza de a fi schingiui ț i ,
capturați și torturați de trupele
inamice, făceau din război un
calvar ce te marca pentru tot
restul vieții.
Mugurel MOGOȘ,
profesor de muzică la
Școala Deleni
Poezie
38
CENTENAR 1918 - 2018
NR 1, IANUARIE - FEBRUARIE 2018
P e l â n g ă A n s a m b l u l Corăgheasca, în comuna Deleni mai sunt înființate și două grupuri vocale și anume
grupul copiilor numit Muguri de
stejar și grupul celor mari, numit
Gospodinele din Deleni. Aceste
g r u p u r i s u n t î n fi i n ț a t e ș i
c o o r d o n a t e d e d o a m n a
profesoară de canto și artistă de
muzică populară Maria Salaru.
Activitatea celor două grupuri
este susținută de domnul primar
D u m i t r u P r i g o r e a n u ș i d e
Consiliul Local Deleni.
La Căminul Cutural „Al .
Tănase” din Deleni, membrii
grupurilor din dorința de a păstra
tradițiile autentice ale Delenilor,
se întâlnesc, învața și repetă
cântece folclorice și patriotice.
Aceleași momente de bucurie,
Muguri de Stejar și
hărnicie și încântare au simțit
membrii celor două grupuri
vocale la repetițiile din data de 18
februarie 2018.
Maria - Ionela PLEȘCUȚĂ,
prof. înv.primar la
Şcoala Deleni
Gospodinele din DeleniEveniment
CENTENAR 1918-2018
www.comunadeleni.ro
Transilvania spațiul intracarpatic, Banatul, Crișana și Maramureșulaflat, începând cu secolele XI-XIII, sub dominația sau
ocupația succesivă a Ungariei, a Imperiului Otoman, a
Imperiului Habsburgic și a Imperiului Austro-Ungar
Bucovina
Basarabia
4 augu
st 1916
ocupată de Imperiul Habsburgic la 1775, în urma unui
„târg” cu Imperiul Otoman, la care participaseră Rusia
și Prusia
Drumul spre Marea Unire
ocupată de Imperiul Țarist în 1812
Prin Tratatul dintre guvernul român și Antanta, se
recunoscuse dreptul României asupra acestor teritorii
Materiale folosite pentru a populariza Marea Unire
„Unirea tuturor românilor“. În centru este reprodus momentul revenirii familiei regale la Bucureşti după
proclamarea victoriei(carte poştală ilustrată de propagandă, cc 1918-1919)
„PROCLAMAREA UNIRII” (24 ianuarie 1859)
pictură de Theodor Aman, 1861
„HORA UNIRII” CRAIOVA 1859 pictură de Theodor Aman,
Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15Page 16Page 17Page 18Page 19Page 20Page 21Page 22Page 23Page 24Page 25Page 26Page 27Page 28Page 29Page 30Page 31Page 32Page 33Page 34Page 35Page 36Page 37Page 38Page 39Page 40