1

panorama Publicatiile economice CofacePublicatiile economice CofacePublicatiile economice CofacePublicatiile economice Coface

CUPRINS

/ 02 Puncte forte si provocari.

Calificativul privind riscul de tara

Sectorul economiei reale. Cresterea

economica / 02

Balanta de plati si pozitia

investitionala / 06

Raport

Macroeconomic

Romania 2013

Aceasta prezentare contine exclusiv proprietatea intelectuala a autorului de la data prezentului document si in conformitate cu informatiile disponibile la aceasta

data. Documentul a fost elaborat din diverse surse considerate a fi serioase si de incredere. Cu toate acestea, autorul nu garanteaza in niciun fel ca informatiile

continute in acest material sunt adevarate, corecte si complete. Prezentarea si analiza datelor sunt oferite cu buna credinta si doar in scop informativ. Ca o

completare la acest material, alte informatii vor fi colectate in alt mod de catre cititor. Autorul nu isi asuma nicio raspundere pentru pierderile rezultate din

utilizarea sau fundamentarea datelor folosite in prezentare. Cititorul nu este autorizat sa extraga sau sa reproduca acest material si analiza implicit continuta

pentru uz personal si intern, decat cu conditia ca acesta sa mentioneze, in mod clar, autorul. De asemenea, pentru a face orice declaratie publica sau pentru orice

alt scop comercial, este nevoie de acordul scris al autorului.

/ 08 Politica monetara, pietele

financiare si titlurile de stat

Intermedierea financiara / 12

Consolidarea fiscala / 12

/ 2

1.1.1.1. PUNCTE FORTE SI PROVOCARI. CALIFICATIVUL PRIVIND RISCUL DE TARAPUNCTE FORTE SI PROVOCARI. CALIFICATIVUL PRIVIND RISCUL DE TARAPUNCTE FORTE SI PROVOCARI. CALIFICATIVUL PRIVIND RISCUL DE TARAPUNCTE FORTE SI PROVOCARI. CALIFICATIVUL PRIVIND RISCUL DE TARA

Puncte fortePuncte fortePuncte fortePuncte forte ProvocariProvocariProvocariProvocari

� Piata domestica relativ mare � Rezerva valutara semnificativa � Gradul de indatorare publica sub media UE

� Expunere mare la zona Euro � Sectorul administrativ si institutional necorespunzator

� Predispunere catre instabilitate politica � Indatorare ridicata a sectorului privat � Nivel scazut al veniturilor guvernamentale ca % PIB

Metodologia Coface privind riscul de taraMetodologia Coface privind riscul de taraMetodologia Coface privind riscul de taraMetodologia Coface privind riscul de tara

Prin calificativul privind riscul de tara, Coface masoara riscul mediu al aparitiei incidentelor de plata

inregistrate de companiile dintr-o anumita tara, promovand astfel un focus mai ridicat asupra mediului

de afaceri. Metodologia Coface considera (in ordinea prioritatilor):

� Experienta de plata a Coface, in calitate de asigurator de credite comerciale

� Climatul de business

� Perspectivele economice si politice ale tarii

Coface a pastrat calificativul privind riscul de tara pentru Romania la BBBB, clasa de risc care indica un

mediu economic si politic instabil, capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac.

Romania ramane vulnerabila ca urmare a caracterului structural al dezechilibrelor externe si interne

precum si necesarului ridicat de finantare pe fondul unei economisiri interne insuficiente. Sistemul

bancar ramane afectat de un nivel ridicat al imprumuturilor neperformante.

2.2.2.2. SECTORUL ECONOMIEI REALESECTORUL ECONOMIEI REALESECTORUL ECONOMIEI REALESECTORUL ECONOMIEI REALE. CRESTEREA ECONOMICA. CRESTEREA ECONOMICA. CRESTEREA ECONOMICA. CRESTEREA ECONOMICA

Conform datelor publicate de INS, Produsul Intern Brut real pentru trimestrul al III-lea al anului 2013 a

inregistrat un avans de 4,1% (an-la-an) si de 1,6% (fata de trimestrul anterior). Cresterea inregistrata in

trimestrul al III-lea, 2013 este cea mai mare din perioada post criza si din zona UE (28).

% Modificare fata de tri% Modificare fata de tri% Modificare fata de tri% Modificare fata de trimestrul anterior (serie ajustatamestrul anterior (serie ajustatamestrul anterior (serie ajustatamestrul anterior (serie ajustata sezonier)sezonier)sezonier)sezonier)

% Modificare fata de acelasi trimestru anul anterior (serie bruta, real)% Modificare fata de acelasi trimestru anul anterior (serie bruta, real)% Modificare fata de acelasi trimestru anul anterior (serie bruta, real)% Modificare fata de acelasi trimestru anul anterior (serie bruta, real)

Q1 - 2012Q1 - 2012Q1 - 2012Q1 - 2012 Q2 - 2012Q2 - 2012Q2 - 2012Q2 - 2012 Q3 - 2012Q3 - 2012Q3 - 2012Q3 - 2012 Q4 - 2012Q4 - 2012Q4 - 2012Q4 - 2012 Q1 - 2013Q1 - 2013Q1 - 2013Q1 - 2013 Q2 - 2013Q2 - 2013Q2 - 2013Q2 - 2013 Q3 - 2013Q3 - 2013Q3 - 2013Q3 - 2013

RomaniaRomaniaRomaniaRomania -0,9% 1,5% -0,5% 1,1% 0,6% 0,5% 1,6%

UEUEUEUE 0,0% -0,2% 0,1% -0,4% -0,1% 0,3% 0,1%

UE(17)UE(17)UE(17)UE(17) 0,0% -0,2% -0,1% -0,5% -0,2% 0,3% 0,2%

Q1 - 2012Q1 - 2012Q1 - 2012Q1 - 2012 Q2 - 2012Q2 - 2012Q2 - 2012Q2 - 2012 Q3 - 2012Q3 - 2012Q3 - 2012Q3 - 2012 Q4 - 2012Q4 - 2012Q4 - 2012Q4 - 2012 Q1 - 2013Q1 - 2013Q1 - 2013Q1 - 2013 Q2 - 2013Q2 - 2013Q2 - 2013Q2 - 2013 Q3 - 2013Q3 - 2013Q3 - 2013Q3 - 2013

RomaniaRomaniaRomaniaRomania 0,8% 1,8% -0,5% 1,2% 2,2% 1,5% 4,1%

UEUEUEUE 0,1% -0,3% -0,4% -0,7% -0,7% -0,1% 0,1%

UE(17)UE(17)UE(17)UE(17) -0,1% -0,5% -0,6% -1,0% -1,2% -0,6% -0,4%

Romania in Top Cresteri economice zona UE(28) 6th 3rd 5th 1st1st1st1st

/ 3

Pentru intreaga perioada Ianuarie - Septembrie 2013, Romania a inregistrat o crestere reala a PIB-ului

de 2,7%, aceasta fiind sustinuta de urmatorii factori:

� Cresterea exporturilor de bunuri si servicii, care au inregistrat un avans de 12% (cu o

crestere de 9% a exporturilor de bunuri), fiind ajutate de cererea externa din Germania (unul

dintre principalii parteneri comerciali si investitionali).

� Cresterea productiei industriale, care a inregistrat un avans de 6,42% pentru primele 11 luni

ale anului 2013, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, fiind sustinute de

urmatoarele sectoare industriale orientate catre export:

• Masini si echipamente de transport, care genereaza 24% din totalul exporturilor

realizate in primele 10 luni ale anului 2013 si care au inregistrat un avans de 11% fata

de aceeasi perioada a anului anterior.

• Materiile prime, care au inregistrat un avans al exporturilor de 9% in primele 10 luni

ale anului 2013.

• Industria alimentara si a bauturilor, care a inregistrat un avans al exporturilor de 16%

in primele 10 luni ale anului 2013.

� Cresterea productiei agricole, care a inregistrat un avans de 25% in anul 2013, conform

datelor recente publicate de Eurostat. In conditiile in care o parte semnificativa din

productia agricola este obtinuta in baza activitatilor de autogospodarire (fara scop lucrativ),

sectorul agricol este afectat de o productivitate slaba, rezultatele fiind puternic dependente

de conditiile meteorologice. In situatia in care agricultura genereaza aproximativ 6% din

formarea PIB, rezultatele din acest sector pot influenta mult avansul PIB, imprimand acestuia

o volatilitate ridicata, sustenabilitate precara si putin predictibila. Asa cum se observa in Fig.

nr. 2, eliminand impactul pozitiv pe care agricultura l-a avut in formarea PIB, observam

urmatoarele:

• Avansul real inregistrat in 2012 ar fi fost de 2,5%, comparativ cu numai 0,6%

inregistrat in realitate, in conditiile in care agricultura a avut un aport negativ la

formarea PIB (-2pp).

• Cresterea economica reala din primele 9 luni ale anului 2013, comparativ cu anul

anterior ar fi fost de numai 1,5%, comparativ cu 2,7%.

• Observam astfel 2 ani consecutivi (2012 & 2013), care au inregistrat cresteri foarte

diferite (0,6%, respectiv 2,5%, conform estimarilor anualizate Coface), dar care arata

total diferit (cu 2012 mai bun decat 2013) daca ajustam efectul agriculturii (2,5%

crestere ajustata in anul 2012, comparativ cu 1,5% crestere ajustata in anul 2013).

/ 4

FigFigFigFig.... 1 1 1 1 ---- Evolutia PIB trimestrialEvolutia PIB trimestrialEvolutia PIB trimestrialEvolutia PIB trimestrial FigFigFigFig.... 2 2 2 2 ---- PIB trimestrialPIB trimestrialPIB trimestrialPIB trimestrial (cu si fara agricultura)(cu si fara agricultura)(cu si fara agricultura)(cu si fara agricultura)

Sursa: INS, Date prelucrate Coface Sursa: INS, Date prelucrate Coface

Fig. 3 Fig. 3 Fig. 3 Fig. 3 ---- Evolutie anuala PIB Evolutie anuala PIB Evolutie anuala PIB Evolutie anuala PIB (cu(cu(cu(cu/ fara agricultura)/ fara agricultura)/ fara agricultura)/ fara agricultura)

Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 ---- Productia de cerealeProductia de cerealeProductia de cerealeProductia de cereale

Sursa: INS, Date prelucrate Coface Sursa: INS, Date prelucrate Coface

-12%

-8%

-4%

0%

4%

8%

12%

2007_Q1

2007_Q3

2008_Q1

2008_Q3

2009_Q1

2009_Q3

2010_Q1

2010_Q3

2011_Q1

2011_Q3

2012_Q1

2012_Q3

2013_Q1

2013_Q3

PIB QoQ

PiB YoY

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

2001_Q1

2001_Q3

2002_Q1

2002_Q3

2003_Q1

2003_Q3

2004_Q1

2004_Q3

2005_Q1

2005_Q3

2006_Q1

2006_Q3

2007_Q1

2007_Q3

2008_Q1

2008_Q3

2009_Q1

2009_Q3

2010_Q1

2010_Q3

2011_Q1

2011_Q3

2012_Q1

2012_Q3

2013_Q1

2013_Q3

PIB real YoY

PIB fara Agricultura YoY

Pondere Agricultura PIB (date anualizate)

-8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Contributie Agricultura in cresterea PIB (pp)

PIB Dinamica anuala

PIB fara Agricultura

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Volum (K Tone)

Linear (Volum (K Tone))

/ 5

In ceea ce priveste evolutia indicatorilor pe termen scurt comparativ cu zona UE (28), observam

urmatoarele:

� Productia industriala din Romania a inregistrat in primele 11 luni ale anului 2013,

comparativ cu anul anterior o crestere medie de 6,42% (conform Eurostat). Dupa cum se

poate observa din Fig. 5, aceasta este cea mai mare crestere inregistrata in zona UE (28).

Mai mult, productia industriala este singurul sector din Romania care a crescut constant in

ultimii 2 ani, cu un ritm sustinut. Astfel, in intreaga perioada 2012 - 2013, Romania a

inregistrat cel mai mare avans in zona UE (28) a productiei industriale (singurele exceptii

fiind Polonia care a inregistrat o crestere superioara in Q1 2012 si Bulgaria in Q1 2013). De

asemenea, conform chestionarelor de opinie raportate de Eurostat, nivelul de incredere in

industrie inregistrat de agentii economici din Romania este la un nivel comparabil cu cel

inregistrat in zona UE (28) si mult peste cel inregistrat in Polonia (Fig. 6).

� Volumul lucrarilor de constructii din Romania a inregistrat in primele 11 luni ale anului 2013,

comparativ cu anul anterior o scadere medie de 1,7% (conform Eurostat). Dupa cum se

poate observa din Fig. 7, lucrarile de constructii au inregistrat un reviriment puternic in

lunile iulie si septembrie, care a compensat scaderea semnificativa din prima jumatate a

anului (-7% an-la-an, serie ajustat sezonier). Dinamica lucrarilor de constructii din Romania

a fost oarecum in linie cu evolutia din zona UE (28), doar doua tari (Spania si Ungaria)

inregistrand un usor avans pentru acest indicator, in timp ce alte tari au inregistrat scaderi

mai mari de 10% (Cehia, Italia, Polonia si Portugalia). Conform chestionarelor de opinie

raportate de Eurostat, nivelul de incredere in constructii inregistrat de agentii economici

din Romania este la un nivel comparabil cu cel inregistrat in zona UE (28) si mult peste cel

inregistrat in Polonia sau Cehia (Fig. 8).

� Comertul cu amanuntul din Romania a inregistrat in primele 11 luni ale anului 2013

comparativ cu anul anterior o evolutie aproape stagnanta, cifra de afaceri din acest sector

inregistrand in perioada analizata un avans de doar 0,1%. Dupa cum se poate observa din

Fig. 9, evolutia acestui sector pe parcursul anului 2013 a fost foarte modesta si pentru

media UE (28), care a stagnat pe medie. Totusi exista tari precum Lituania, Letonia sau

Polonia care au inregistrat cresteri de peste 5%, in timp ce la polul opus Spania, Serbia si

Grecia au inregistrat scaderi mai mari decat 5%. Conform chestionarelor de opinie

raportate de Eurostat, nivelul de incredere al consumatorilor inregistrat de agentii

economici din Romania este inferior celui inregistrat in zona UE (28) si mult sub cel

inregistrat in Polonia sau Cehia (Fig. 10).

/ 6

Fig. 5 Fig. 5 Fig. 5 Fig. 5 ---- Productia Industriala (%Productia Industriala (%Productia Industriala (%Productia Industriala (% din din din din anul anul anul anul anterior, 3M medie mobila)anterior, 3M medie mobila)anterior, 3M medie mobila)anterior, 3M medie mobila)

Fig. 6 Fig. 6 Fig. 6 Fig. 6 ---- Nivelul de incredere in industrieNivelul de incredere in industrieNivelul de incredere in industrieNivelul de incredere in industrie

Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface

Fig. 7 Fig. 7 Fig. 7 Fig. 7 ---- Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii (%(%(%(% din din din din anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)

Fig. 8 Fig. 8 Fig. 8 Fig. 8 ---- Nivelul de incredere in constructiiNivelul de incredere in constructiiNivelul de incredere in constructiiNivelul de incredere in constructii

Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface Fig. 9 Fig. 9 Fig. 9 Fig. 9 ---- Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii Volumul lucrarilor de constructii (%(%(%(% din din din din anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)anul anterior, 3M medie mobila)

Fig. 10 Fig. 10 Fig. 10 Fig. 10 ---- Nivelul de incredere al Nivelul de incredere al Nivelul de incredere al Nivelul de incredere al consumatorilorconsumatorilorconsumatorilorconsumatorilor

Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface Sursa: Eurostat, Date prelucrate Coface

0,90

0,95

1,00

1,05

1,10

1,15

2012M01

2012M02

2012M03

2012M04

2012M05

2012M06

2012M07

2012M08

2012M09

2012M10

2012M11

2012M12

2013M01

2013M02

2013M03

2013M04

2013M05

2013M06

2013M07

2013M08

2013M09

2013M10

2013M11

UE(28) Bulgaria Cehia

Ungaria Polonia Romania

-40

-30

-20

-10

0

10

20

2009M01

2009M04

2009M07

2009M10

2010M01

2010M04

2010M07

2010M10

2011M01

2011M04

2011M07

2011M10

2012M01

2012M04

2012M07

2012M10

2013M01

2013M04

2013M07

2013M10

UE(28) Cehia

0,75

0,80

0,85

0,90

0,95

1,00

1,05

1,10

1,15

1,20

1,25

2012M01

2012M02

2012M03

2012M04

2012M05

2012M06

2012M07

2012M08

2012M09

2012M10

2012M11

2012M12

2013M01

2013M02

2013M03

2013M04

2013M05

2013M06

2013M07

2013M08

2013M09

2013M10

2013M11

UE(28) Bulgaria Cehia

Ungaria Polonia Romania

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

2009M06

2009M09

2009M12

2010M03

2010M06

2010M09

2010M12

2011M03

2011M06

2011M09

2011M12

2012M03

2012M06

2012M09

2012M12

2013M03

2013M06

2013M09

2013M12

UE(28) Cehia

Polonia Romania

0,94

0,98

1,02

1,06

1,10

2012M01

2012M02

2012M03

2012M04

2012M05

2012M06

2012M07

2012M08

2012M09

2012M10

2012M11

2012M12

2013M01

2013M02

2013M03

2013M04

2013M05

2013M06

2013M07

2013M08

2013M09

2013M10

2013M11

UE(28) Bulgaria Cehia

Ungaria Polonia Romania

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

2009M01

2009M04

2009M07

2009M10

2010M01

2010M04

2010M07

2010M10

2011M01

2011M04

2011M07

2011M10

2012M01

2012M04

2012M07

2012M10

2013M01

2013M04

2013M07

2013M10

UE(28) Cehia Polonia Romania

/ 7

Datele disponibile privind indicatorii pe termen scurt, indica faptul ca economia locala a debutat

promitator in trimestrul al IV-lea. Volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 7,4% in luna octombrie

si cu 4,4% in noiembrie (an-la-an). Productia industriala a crescut de asemenea cu 10% in octombrie si

noiembrie (an-la-an). Astfel, in scenariul de baza pentru anul 2013, estimam ca avansul anual al PIB

este de minimum 2,5%, valoarea finala depinzand de nivelul asteptat in crestere al consumului din luna

decembrie.

Pentru anul 2014, ne asteptam ca activitatea economica sa ramana pe un trend crescator, dar cresterea

finala sa fie usor temperata, pe fondul:

� Unui avans mai temperat al exporturilor in comparatie cu anul 2013 - pe langa faptul ca s-a

inregistrat o crestere semnificativa in anul 2013 si care prezinta un efect de baza

semnificativ, principalul aport al cresterii exporturilor a venit din zona industriei masinilor si

echipamentelor de transport, greu de replicat pentru anul urmator. Astfel, in scenariul de

baza ne asteptam ca exporturile sa creasca cu maximum 5% pe parcursul anului 2014.

� Unui aport zero la cresterea economica din partea agriculturii - chiar daca in ultimii 10 ani

agricultura a inregistrat o evolutie sinusoidala, alternand in general ani mai buni cu ani mai

slabi ai productiei agricole, probabilitatea unor socuri extreme din aceasta zona este redusa.

� Revenirea graduala, dar greoaie a consumului - chiar daca exista voci care privesc revenirea

consumului ca fiind principala locomotiva de crestere pentru anul urmator (principalele

argumente fiind cresterea marginala a venitului disponibil pe fondul cresterii salariului minim

pe economie, costurile reduse ale creditarii in general, si in moneda locala in special,

perspectivelor de inflatie redusa in prima jumatate a anului), apreciem ca avansul

consumului nu va fi unul spectaculos (maximum 2% an-la-an pentru 2014), deoarece:

• Politici fiscale cu taxe aditionale fara un studiu de impact precis asupra venitului

disponibil

• Accelerarea inflatiei in a doua jumatate a anului

• Sentimenului de incredere foarte redus al consumatorilor autohtoni si orientarea

acestora catre economisire si dezindatorare, asa cum vor indica datele privind

dezintermedierea financiara din prezentul raport.

� In schimb, productia industriala va beneficia de pe urma cresterii exporturior, acest sector

fiind principalul candidat pentru cel mai important factor de sustinere al cresterii pentru anul

urmator.

Sub aceste auspicii si in conditiile evitarii unor derapaje pe scena politica, ne asteptam la un avans al

PIB real de 2,1% pentru anul 2014 (scenariu de baza), care oricum este un rezultat superior, comparativ

cu cel inregistrat in anul 2013, eliminand efectul agriculturii (aproximativ 1,5%).

/ 8

3.3.3.3. BALANTA DE PLATI SI POZITIA INVESTITIONALABALANTA DE PLATI SI POZITIA INVESTITIONALABALANTA DE PLATI SI POZITIA INVESTITIONALABALANTA DE PLATI SI POZITIA INVESTITIONALA

Deficitul de cont curent inregistrat in perioada Ianuarie - Noiembrie 2013 a fost de 1,32 MLD EUR, o

imbunatatire semnificativa comparativ cu nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior,

respectiv 5,4 MLD EUR. Principalul factor care a sustinut aceasta dinamica este contractia deficitului

comercial, care a scazut in perioada analizata de la -5,7 MLD EUR la -0,65 MLD EUR, pe fondul

cresterii exporturilor de bunuri si servicii (+12%) care au devansat semnificativ dinamica importurilor

(+1%). Cererea domestica modesta si scaderea investitiilor in formarea bruta de capital (-4% Ianuarie

- Septembrie an-la-an) a reflectat evolutia foarta slaba a importurilor, mai ales a celor de combustibili

(pe fondul conditiilor meteorologice favorabile).

Astfel, deficitul de cont curent pentru anul 2013 se va situa probabil la aproximativ -1,5% din PIB,

urmand ca pentru anul 2014, acesta sa atinga nivelul de -2%. Usoara adancire a deficitului de cont

curent se va inregistra pe fondul decelerarii exporturilor si avansului mai sustinut al importurilor, in

conditiile unei reveniri graduale a cererii locale.

Investitiile straine directe (ISD) cumulate pentru perioada Ianuarie - Noiembrie a anului 2013 au fost

de 2,38 MLD EUR, in crestere cu aproximativ 22,3% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Cresterea din perioada analizata se datoreaza strict evolutiei pozitive din luna Noiembrie, cand au

fost inregistrate 496 mil EUR intrari de capital. Exceptand luna Noiembrie spre exemplu, ISD au

inregistrat o contractie de aproximativ 4% in perioada ianuarie – octombrie 2013 / 2012. Din totalul

ISD, aproximativ 82% au provenit din zona UE (28), in scadere comparativ cu perioada 2011 - 2012,

cand ponderea era de peste 90%. Astfel, daca Austria, Franta si Germania generau 80% din

investitiile straine directe din Romania in anul 2012, acestea au cumulat o pondere de doar 50% in

anul 2013, in dauna altor tari din zona UE (precum Spania sau Ungaria) sau in afara regiunii

comunitare (SUA si Elvetia de exemplu generand aproximativ 15% din ISD pe parcursul anului 2013).

In aceste conditii, probabil ISD vor cumula aproximativ 2,5 MLD EUR pentru intreg anul 2013, si

undeva intre 2,5 - 3 MLD EUR pe parcursul anului 2014.

MIL EUR (Sold)MIL EUR (Sold)MIL EUR (Sold)MIL EUR (Sold) 2012 - Q12012 - Q12012 - Q12012 - Q1 2012 - Q22012 - Q22012 - Q22012 - Q2 2012 - Q32012 - Q32012 - Q32012 - Q3 2012 - Q42012 - Q42012 - Q42012 - Q4 2013 - Q12013 - Q12013 - Q12013 - Q1 2013 - Q22013 - Q22013 - Q22013 - Q2 2013 - Q3*2013 - Q3*2013 - Q3*2013 - Q3*

Deficitul de cont curent 1.031 - 3.152 - 4.800 - 5.843 - 75 75 75 75 241 241 241 241 616 -

Deficitul Comercial 1.139 - 3.215 - 4.905 - 6.249 - 39 225 - 570 -

Exporturi 12.834 26.231 39.482 53.472 13.918 28.766 44.360

Importuri 13.973 29.446 44.387 59.721 13.879 28.991 44.930

Investitiile Straine Directe 353 751 1.662 2.139 414 1.262 1.277

(% Aceeasi perioada anul anterior)(% Aceeasi perioada anul anterior)(% Aceeasi perioada anul anterior)(% Aceeasi perioada anul anterior) 2012 - Q12012 - Q12012 - Q12012 - Q1 2012 - Q22012 - Q22012 - Q22012 - Q2 2012 - Q32012 - Q32012 - Q32012 - Q3 2012 - Q42012 - Q42012 - Q42012 - Q4 2013 - Q12013 - Q12013 - Q12013 - Q1 2013 - Q22013 - Q22013 - Q22013 - Q2 2013 - Q3*2013 - Q3*2013 - Q3*2013 - Q3*

Deficitul de cont curent 76,56% -5,50% 0,74% -1,37% -107,24% -107,66% -87,17%

Deficitul Comercial 24,33% -2,69% -4,92% -11,41% -103,42% -93,00% -88,38%

Exporturi 2,16% 3,05% 1,61% 1,76% 8,45% 9,66% 12,35%

Importuri 3,66% 2,39% 0,84% 0,20% -0,67% -1,55% 1,22%

Investitiile Straine Directe 108,42% 58,19% 93,10% 17,89% 17,43% 67,93% -23,15%

Cifre pe sold, la sfarsitul perioadei analizate, exprimate in MIL EUR

*Date preliminare

/ 9

Fig. 11 Fig. 11 Fig. 11 Fig. 11 ---- Exporturi vs.Exporturi vs.Exporturi vs.Exporturi vs. Importuri (Importuri (Importuri (Importuri (3M 3M 3M 3M suma mobilasuma mobilasuma mobilasuma mobila,,,, %%%% anananan----lalalala----an)an)an)an)

Fig. 12 Fig. 12 Fig. 12 Fig. 12 ---- Fluxul netFluxul netFluxul netFluxul net ---- Capitaluri Private Capitaluri Private Capitaluri Private Capitaluri Private Straine (MILStraine (MILStraine (MILStraine (MIL EUR)EUR)EUR)EUR)

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Analizand structura intrarilor de capital privat din balanta de plati se observa aportul crescator al

investitiilor de portofoliu, care pot inregistra o volatilitate mai ridicata. Nivelul total al investitiilor de

portofoliu pentru perioada Ianuarie - Noiembrie 2013 a fost de 3,88 MLD EUR, in crestere cu 51%

comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat intrari de 2,57 MLD EUR. Luna

noiembrie a generat un impact semnificativ in evolutia anuala a investitiilor de portofoliu, respectiv

iesiri de 757 mil EUR capitaluri in luna Noiembrie 2013, si intrari de 1,13 MLD EUR in luna Noiembrie

2012. Astfel, analizand dinamica investitiilor de portofoliu pentru perioada ianuarie-octombrie,

observam ca avansul este de aproximativ 220%. Evenimentele negative de pe scena internatioanala din

perioada Iunie - August au subrezit increderea in pietele emergente, Romania pierzand aproximativ 1

MLD EUR investitii de portofoliu in acea perioada. Valorile pe sold ale investitiilor de portofoliu din

ultimii 3 ani prezinta o volatilitate ridicata, ceea ce induce nesustenabilitate si lipsa de predictibilitate

privind finantarea deficitului de cont curent.

4.4.4.4. POLITICA MONETARA, PIETELE FINANCIARE SI POLITICA MONETARA, PIETELE FINANCIARE SI POLITICA MONETARA, PIETELE FINANCIARE SI POLITICA MONETARA, PIETELE FINANCIARE SI TITLURILE DE STATTITLURILE DE STATTITLURILE DE STATTITLURILE DE STAT

Cresterea medie a preturilor pe total, in ultimele 12 luni (Ianuarie 2013 - Decembrie 2013) fata de precedentele 12 luni (Ianuarie 2012 - Decembrie 2012), determinata pe baza IPC a fost de 4%. Evolutia inflatiei pe parcursul anului 2013 a inregistrat doua etape diferite in cele doua semestre. Astfel:

� In primul semestru al anului 2013 inflatia anuala a fluctuat intre 5% si 6% (an-la-an), pe fondul efectului de baza nefavorabil (scaderea din primul semestru al anului 2012) si majorarea pretului la electricitate cu 6%, precum si a produselor accizabile in contextul cresterii cursului (de la 4,30 la 4,52) la care au fost calculate accizele pentru 2013.

� Trimestrul al III-lea a fost marcat pentru prima data in ultimii ani de scaderea preturilor (dezinflatie), iar finalul celui de-al doilea semestru a inregistrat niveluri minime istorice ale inflatiei anuale, pe fondul:

• Scaderii TVA la produsele din paine de la 24% la 9% incepand cu 1 Septembrie, ceea

ce va propaga un effect de scadere a inflatiei anuale pana la sfarsitul lunii august 2014.

• Efect de baza favorabil pe fondul unui an agricol 2013 foarte bun, astfel incat preturile la produsele volatile au scazut.

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

Jan. 2012

Mar. 2012

May. 2012

Jul. 2012

Sep. 2012

Nov. 2012

Jan. 2013

Mar. 2013

May. 2013

Jul. 2013

Sep. 2013

Exporturi Importuri

-4.000

-3.000

-2.000

-1.000

-

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

2010_Q1

2010_Q2

2010_Q3

2010_Q4

2011_Q1

2011_Q2

2011_Q3

2011_Q4

2012_Q1

2012_Q2

2012_Q3

2012_Q4

2013_Q1

2013_Q2

2013_Q3

Alte investitii de capital Investitii de portofoliu

/ 10

In conditiile amanarii implementarii accizei pe combustibil pana in cel de-al II-lea trimestru din 2014, ne asteptam ca inflatia in primele 3 luni ale anului curent sa nu depaseasca 1%. Presiunile inflationiste vor creste pe final de an, astfel incat inflatia anualizata pentru intreg anul 2014 va urca pana la 3% - 3,5% (nivelul superior al bandei de variatie privind tinta de inflatie BNR), fiind alimentate de:

� Activarea accizei pe combustibil � Pierderea efectului de baza privind reducerea TVA la produsele din paine � Revenirea graduala a consumului � Alegerile euro-parlamentare si prezidentiale din a doua jumatate a anului care vor determina

probabil cresterea cheltuielilor guvernamentale cu iz populist Un indicator mai relevant pentru inflatia pe termen mediu este obtinut prin excluderea efectului

preturilor volatile (fructe, legume, oua si combustibil). Astfel, nivelul inflatiei CORE 2 ajustat a variat pe

parcursul anului 2013 intre 0,3% si 1,5% (Fig. 14).

Ratele de dobanda din piata interbancara au scazut semnificativ pentru toate maturitatile, pe fondul

investitiilor de portofoliu masive de la inceputul anului 2013 (3,1 MLD EUR, aproape cat tot nivelul

inregistrat in anul 2012), alimentate de includerea titlurilor de stat romanesti in indicele Barclays si JP

Morgan la inceputul anului 2013. Astfel, ratele ROBOR - 1 luna au scazut de la 6%, nivel inregistrat la

inceputul lui 2013, pana la aproape 2% la sfarsitul aceluiasi an, pentru ca la jumatatea lunii ianuarie 2014

sa coboare la 1,41%. Nivelurile ROBOR 6, 9 si respectiv 12 luni au devenit foarte apropiate, acestea

fluctuand intre 2,6% - 3,3% la inceputul lui 2014, comparativ cu o banda de variatie de 6% - 7% in

aceeasi perioada a anului anterior. In momentul in care perspectivele dezinflationiste de la inceputul

celui de-al II-lea semestru, 2013 au devenit evidente, BNR a redus dobanda de politica monetara cu 150

bp (basis points) in intervalul Iunie - Decembrie 2013 prin patru reduceri consecutive. Astfel, excesul de

lichiditate a crescut semnificativ in Noiembrie si Decembrie, pe fondul cresterii cheltuielilor publice

finantate prin emisiuni de obligatiuni denominate in EUR. In ciuda acestui fapt, BNR nu a fost nevoita

sa initieze actiuni de sterilizare a excesului de lichiditate, deoarece sentimentul investititorilor fata de

titlurile de stat au ramas pozitive. Dobanda de politica monetara poate fi redusa pana la 3,5% pana la

sfarsitul primului trimestru al anului curent, iar reduceri ale nivelului rezervelor minime

Fig. 13 Fig. 13 Fig. 13 Fig. 13 ---- Evolutia InflatieiEvolutia InflatieiEvolutia InflatieiEvolutia Inflatiei Fig. 14 Fig. 14 Fig. 14 Fig. 14 ---- Inflatia anuala Inflatia anuala Inflatia anuala Inflatia anuala ---- contributii pe contributii pe contributii pe contributii pe componentecomponentecomponentecomponente

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

ian. 11

mar. 11

mai. 11

iul. 11

sep. 11

nov. 11

ian. 12

mar. 12

mai. 12

iul. 12

sep. 12

nov. 12

ian.13

mar.13

mai.13

iul.13

sep.13

Nov-13

Rata anuala (% aceeasi luna anul anterior)

Tinta BNR

Dobanda de politca monetara

-2,00

-1,00

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00sep.11

oct.11

nov.11

dec.11

ian.12

feb.12

mar.12

apr.12

mai.12

iun.12

iul.12

aug.12

sep.12

oct.12

nov.12

dec.12

ian.13

feb.13

mar.13

apr.13

mai.13

iun.13

iul.13

aug.13

sep.13

Tutun si bauturi alcoolice Volatile

Administrate CORE2 ajustat

Cresterea preturilor la produsele alimentare pe

fondului unui an agricol 2012 foarte prost.

/ 11

obligatorii nu sunt excluse. In ciuda acestui fapt, presiunile inflationiste preconizate pentru a doua

jumatate a anului curent probabil vor tempera masurile de relaxare monetara ale bancii centrale.

Intregul context al politicii monetare descrise mai devreme ar trebuie sa aiba, cel putin in teorie, un

efect favorabil asupra perspectivelor de relansare a finantarii si sustinerii cresterii economice. Acest

lucru se observa deja, cel putin din perspectiva orientarii creditelor noi catre moneda locala, ponderea

acestora urcand de la 35% (sold inregistrat la inceputul anului 2012) pana la 39% (sold inregistrat la

Noiembrie 2013). In ciuda acestui fapt, dupa cum vom observa din ultimul capitol (Intermedierea

financiara) al prezentului raport, apetitul mediului privat pentru creditare este foarte redus, atat pe

zona de corporate, cat si in ceea ce priveste gospodariile populatiei.

Fig. 15 Fig. 15 Fig. 15 Fig. 15 ---- Tranzactii Repo (Tranzactii Repo (Tranzactii Repo (Tranzactii Repo (MILMILMILMIL RON)RON)RON)RON) Fig. 16 Fig. 16 Fig. 16 Fig. 16 ---- Ratele de dobanda Ratele de dobanda Ratele de dobanda Ratele de dobanda ---- piata monetara piata monetara piata monetara piata monetara interbancarainterbancarainterbancarainterbancara

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Interesul investitorilor pentru titlurile de stat denominate in RON s-a schimbat radical in perioada 2012

- 2013. In perioada Martie - Noiembrie a anului 2012, acestea au inregistrat o contractie de 5 MLD RON,

pe fondul tensiunilor si derapajelor de pe scena politica, generand presiuni semnificative pe

deprecierea monedei locale. Stabilitatea politica si includerea titlurilor de stat romanesti in indicele

Barclays si JP Morgan pentru pietele emergente au determinat cresterea detinerilor non-rezidentilor a

titlurilor de stat denominate in RON cu aproape 14 MLD RON in perioada Decembrie 2013 - Februarie

2014. Preocuparile privind temperarea ritmului in care FED achizitioneaza active financiare (tapering)

au determinat iesiri de capital de aproximativ 2,4 MLD RON in perioada Mai - Octombrie (scadere de la

21,6 MLD RON la 19,2 MLD RON). In ciuda acestor turbulente, soldul detinerilor de titluri denominate in

RON de catre non-rezidenti a crescut in perioada Ianuarie - Octombrie 2013 cu aproximativ 9 MLD

RON, ponderea acestora in totalul titlurilor de stat denominate in moneda locala crescand de la 5%

(procent inregistrat pe sold la Noiembrie 2012) pana la aproximativ 22% (procent inregistrat pe sold la

Octombrie 2013).

-

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

2011_7

2011_9

2011_11

2012_1

2012_3

2012_5

2012_7

2012_9

2012_11

2013_1

2013_3

2013_5

2013_7

2013_9

Suma oferita Suma adjudecata

1

2

3

4

5

6

29/08/2012

29/09/2012

29/10/2012

29/11/2012

29/12/2012

29/01/2013

28/02/2013

31/03/2013

30/04/2013

31/05/2013

30/06/2013

31/07/2013

31/08/2013

30/09/2013

31/10/2013

30/11/2013

31/12/2013

Dobanda de politca monetaraROBOR 1 lunaROBOR 3 luni

/ 12

Ratele de dobanda pentru titlurile de stat au evoluat in linie cu dinamica din piata monetara

interbancara, contractia inregistrandu-se mai pronuntat pentru prima parte a curbei randamentelor,

determinand adancirea acesteia (“steepening yield curve”, fixing ask price). Datoria publica s-a

stabilizat in ultimii 2 ani la 38,2% din PIB si probabil va ramane la acelasi nivel si pe parcursul anului

curent, pe fondul unui buffer de lichiditate acumulat de Ministerul Finantelor.

In ciuda rambursarii a aproximativ 5 MLD EUR din imprumutul contractat de la FMI, rezervele valutare

ale BNR au crescut cu aproximativ 4%, la 32,4 MLD EUR (Noiembrie 2013) si acopera mai mult de 7 luni

de importuri. Astfel, nivelul este suficient pentru a acomoda urmatoarea transa de rambursare a

imprumutului catre FMI de 4,7 MLD EUR pe parcursul anului 2014.

Fig. 17 Fig. 17 Fig. 17 Fig. 17 ---- Titluri de stat Titluri de stat Titluri de stat Titluri de stat ---- Fixing Fixing Fixing Fixing (ASK (ASK (ASK (ASK Prices %)Prices %)Prices %)Prices %)

Fig. 18 Fig. 18 Fig. 18 Fig. 18 ---- Titluri de stat denominate inTitluri de stat denominate inTitluri de stat denominate inTitluri de stat denominate in RON (detineri nonRON (detineri nonRON (detineri nonRON (detineri non----rezidenti MILrezidenti MILrezidenti MILrezidenti MIL RON)RON)RON)RON)

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Inaintarea programelor de absorbtie a fondurilor europene si emisiunea de euro-obligatiuni au

determinat intrari semnificative de capital pe parcursul anului 2013, dar aceasta au fost directionate cu

precadere inspre trezoreria bancii centrale si nu au determinat aprecierea monedei locale. Moneda

locala a inregistrat una dintre cele mai bune evolutii din regiune din perspectiva stabilitatii, aceasta

inregistrand cea mai scazuta volatilitate1 pe parcursul anului 2013. Stabilitatea monedei nationala a fost

realizata pe fondul compensarilor iesirilor efective de capital din piata valutara (in special pe fondul

procesului dezintermedierii din sectorul bancar) cu intrarile efective de valuta (pe fondul cererii in

crestere din partea non-rezidentilor pentru titlurile de stat denominate in moneda locala).

Estimam ca moneda locala va continua sa aiba o evolutie stabila pe parcusul anului 2014, cu mai multe

riscuri planand asupra directiei de usoare deprecieri. Principalul motiv este ca potentialul de crestere al

cererii din partea non-rezidentilor pentru titlurile de stat denominate in moneda locala

1 Deviatia standard pentru seria de timp a cursului RON/ EUR pentru anul 2013 a fost de 0,04, comparativ cu EUR/

HUF 3,34 in aceeasi perioada analizata.

1

2

3

4

5

6

7

8

04.01.2012

04.03.2012

04.05.2012

04.07.2012

04.09.2012

04.11.2012

04.01.2013

04.03.2013

04.05.2013

04.07.2013

04.09.2013

04.11.2013

04.01.2014

6 Luni 1 An 3 Ani 10 Ani

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

1/1/2012

3/1/2012

5/1/2012

7/1/2012

9/1/2012

11/1/2012

1/1/2013

3/1/2013

5/1/2013

7/1/2013

9/1/2013

/ 13

este limitat, in condtiile unor randamente actuale foarte scazute. Mai mult, anul curent va fi marcat de

rambursarea unei transe aditionale de 4,7 MLD EUR catre FMI, plata care va fi acomodata din rezervele

valutare ale BNR. Derapaje semnificative pe scena politica, precum si sentimenul investitorilor privind

evolutia pietelor emergente (cu posibile redimensionari de portofolii) vor influenta semnificativ

evolutia monedei locale in raport cu EUR. In scenariul de baza (nu considera modificari bruste in

politica monetara FED si nici derapaje politice pe scena locala), estimam un curs mediu de 4,55 EUR /

RON pentru anul 2014.

Fig. 19 Fig. 19 Fig. 19 Fig. 19 ---- Cursul de Schimb Valutar Cursul de Schimb Valutar Cursul de Schimb Valutar Cursul de Schimb Valutar

Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Fig. 20 Fig. 20 Fig. 20 Fig. 20 ---- Curs de schimb valutar CEE (Ian 2009 = 100)Curs de schimb valutar CEE (Ian 2009 = 100)Curs de schimb valutar CEE (Ian 2009 = 100)Curs de schimb valutar CEE (Ian 2009 = 100)

Sursa: Eurostat, date prelucrate Coface

3,00

3,20

3,40

3,60

3,80

4,00

4,20

4,40

4,60

4,80

04.01.2012

04.02.2012

04.03.2012

04.04.2012

04.05.2012

04.06.2012

04.07.2012

04.08.2012

04.09.2012

04.10.2012

04.11.2012

04.12.2012

04.01.2013

04.02.2013

04.03.2013

04.04.2013

04.05.2013

04.06.2013

04.07.2013

04.08.2013

04.09.2013

04.10.2013

04.11.2013

04.12.2013

04.01.2014

RON/EUR RON/CHF RON/USD

0,96

1,00

1,04

1,08

1,12

2009M01

2009M02

2009M03

2009M04

2009M05

2009M06

2009M07

2009M08

2009M09

2009M10

2009M11

2009M12

EUR / CZK EUR / HUF EUR / PLN EUR / RON

Instabilitatea de

pe scena

politica

Includerea titlurilor de stat

romanesti in indicele

Barclays si JP Morgan

Preocupari

privind FED

Tapering

Cu o deviatie standard de 0.04 (calculata

pentru seria zilnica EUR/RON pentru anul

2013), moneda locala a fost una dintre

cele mai stabile din regiune

/ 14

5.5.5.5. CONSOLIDAREA FISCALA CONSOLIDAREA FISCALA CONSOLIDAREA FISCALA CONSOLIDAREA FISCALA

Deficitul bugerat pentru anul 2013 a fost revizuit la 2,5% (de la 2,3% initial) din cauza veniturilor

bugetare sub asteptari, impactate negativ de performanta slaba a colectarii taxei pe profit. Deficitul

bugetar cumulat pentru primele 11 luni a fost de 9,78 MLD RON, respectiv 1,6% din PIB. Astfel, este

probabil ca guvernul s-a incadrat in tinta de buget revizuita, chiar daca cheltuielile bugetare cresc

semnificativ in ultimele 2 luni ale anului.

Consolidarea FiscalaConsolidarea FiscalaConsolidarea FiscalaConsolidarea Fiscala DeficiDeficiDeficiDeficitul Bugetar (MIL RON)tul Bugetar (MIL RON)tul Bugetar (MIL RON)tul Bugetar (MIL RON)

Sursa: MFP, date prelucrate Coface Sursa: MFP, date prelucrate Coface Deficitul bugetar vizat pentru anul urmator este de 2,2% din PIB, iar masurile oficiale anuntate de

guvern in planul bugetar pentru anul urmator sunt:

• Cresterea accizei pe combustibil cu 0,07 EUR/ L (incepand cu luna aprilie), cu un impact de 5%

in preturile finale

• Reducerea CAS cu 5pp (conditionat de alternative de compensare care nu au fost momentan

clarificate)

• Cresterea salariului minim pe economie la 900 RON in doua etape (Ianuarie si Iulie) precum si

indexarea pensiilor cu doar 3,76%

Tintele sunt ambitioase, si putin probabil sa fie realizate in absenta:

• Unor masuri alternative pentru compensarea scaderii veniturilor fiscale cauzate de reducerea

CAS

• Eficientizarii activitatii de colectare a veniturilor publice

• Un control mai strict al cheltuielilor bugetare

-10,00%

-8,00%

-6,00%

-4,00%

-2,00%

0,00%

2,00%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Q4_2005

Q2_2006

Q4_2006

Q2_2007

Q4_2007

Q2_2008

Q4_2008

Q2_2009

Q4_2009

Q2_2010

Q4_2010

Q2_2011

Q4_2011

Q2_2012

Q4_2012

Q2_2013

Venituri Bugetare (%PIB, 12M)

Cheltuieli Bugetare (%PIB, 12M)

Deficit Bugetar (12M %PIB) -40.000

-35.000

-30.000

-25.000

-20.000

-15.000

-10.000

-5.000

0

5.000

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

/ 15

6.6.6.6. INTERMEDIEREA FINANCIARA INTERMEDIEREA FINANCIARA INTERMEDIEREA FINANCIARA INTERMEDIEREA FINANCIARA

Riscul de credit se poate materializa prin doua canale:

6.1.6.1.6.1.6.1. Riscul de credit bancarRiscul de credit bancarRiscul de credit bancarRiscul de credit bancar - capacitatea constransa de onorare a serviciului datoriei aferente

creditelor in derulare. Sistemul bancar local ramane afectat in anul 2014 de un nivel ridicat al

imprumuturilor neperformante. In plus, bancile din zona Euro, subrezite de criza datoriei suverane,

detin peste 70% din activele bancare romanesti. Volumul creditelor restante a continuat sa creasca

in anul 2013, si ce este mai grav este ca ritmul anual de crestere nu s-a temperat semnificativ. In

consecinta, proportia creantelor neperformante (calculate la expunere bruta pe baza datelor din

raportarile prudentiale) in total credite si dobanzi clasificate a urmat in continuare o tendinta de

crestere, indicatorul ajungand la 21,6% la Septembrie 2013, comparativ cu nivelul inregistrat la

sfarsitul anului 2012, respectiv 18,2%.

De asemenea, in ultimii 2 ani se observa o deteriorare a disciplinei de plata mai accelerata in randul

companiilor, comparativ cu cea inregistrata pentru sectorul gospodariilor populatiei. Astfel, daca

pana in anul 2011, rata creditelor neperformante din sectorul bancar aferenta persoanelor private

era superioara celei inregistrate pentru companii, incepand cu anul 2012 lucrurile s-au schimbat,

rata NPL in randul companiilor ajungand la 23,8%, comparativ cu 19,8% pentru persoanele private.

Creditele acordate in conditii mai relaxate in anii dinaintea crizei continua sa afecteze calitatea

activelor bancare. Cele mai riscante portofolii de credite sunt cele acordate în perioada 2007 -

2008. Volumul de neperformanta generat de aceste expuneri reprezinta circa 70% din volumul

total al creditelor neperformante.

Fig. 23Fig. 23Fig. 23Fig. 23 ---- Rata creditelor neperformante Rata creditelor neperformante Rata creditelor neperformante Rata creditelor neperformante (NPL)(NPL)(NPL)(NPL)

Fig. 24Fig. 24Fig. 24Fig. 24 ---- NPL in functie de anul de NPL in functie de anul de NPL in functie de anul de NPL in functie de anul de acordare a credituluiacordare a credituluiacordare a credituluiacordare a creditului

Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Evolutiile mentionate sunt comune celor consemnate pe alte piete bancare europene (Fig. 25),

procesul de înrautatire a calitatii portofoliilor de credite afectand în special tarile din regiune (de

exemplu Slovenia, Ungaria, Bulgaria; cel mai ridicat nivel al creantelor neperformante a fost

raportat de Grecia, respectiv 22,5% aferent anului 2012, cu 6,5pp mai ridicat, comparativ cu anul

anterior) si, într-o masura mai mica, tarile din Europa de vest. Conform datelor publicate de catre

5%

10%

15%

20%

25%

Dec. 2009

Mar. 2010

Jun. 2010

Sep. 2010

Dec. 2010

Mar. 2011

Jun. 2011

Sep. 2011

Dec. 2011

Mar. 2012

Jun. 2012

Sep. 2012

Dec. 2012

Mar. 2013

Jun. 2013

Sep. 2013

NPL Total NPL Companii

NPL persoane private

22%22%22%22%

13%13%13%13%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Situatie la Iunie 2013 Situatie laDecembrie 2011

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

/ 16

BCE pentru sfarsitul anului 2012, Romania inregistra in acel moment cea mai ridicata rata a NPL,

dupa Grecia, cu o valoare de 18,2%, fiind urmata de Bulgaria cu 16,9%.

Fig. 25Fig. 25Fig. 25Fig. 25 ---- NPL, comparatie internationalaNPL, comparatie internationalaNPL, comparatie internationalaNPL, comparatie internationala

Sursa: BCE, date prelucrate Coface

Gradul de provizionare calculat la nivelul sistemului bancar romanesc este cel mai ridicat

comparativ cu cel raportat de tarile din regiune si de tarile de provenienta ale actionarilor

majoritari ai institutiilor de credit, persoane juridice romane, care au statut de filiale ale unor banci

straine.

Fig. 26Fig. 26Fig. 26Fig. 26 ---- Gradul de acoperire al creditelor neperformanteGradul de acoperire al creditelor neperformanteGradul de acoperire al creditelor neperformanteGradul de acoperire al creditelor neperformante

Sursa: BCE, date prelucrate Coface

0

5

10

15

20

25

Bulgaria Cehia Croatia Polonia Slovenia Ungaria Romania Austria Franta Italia Grecia UK

2008 2009 20102011 2012 NMS 2012 Average

0

20

40

60

80

100

120

Bulgaria Cehia Polonia Ungaria Slovenia Romania MareaBritanie

Austria Franta Grecia Italia

2008 2009 20102011 2012 NMS 2012 Average

/ 17

6.2.6.2.6.2.6.2. Riscul de credit comercialRiscul de credit comercialRiscul de credit comercialRiscul de credit comercial - surprinde disciplina de plata din mediul companiilor, o deteriorare in

aceasta zona generand o vulnerabilitate asupra stabilitatii financiare. Majoritatea datelor agregate

privind evolutia companiilor private in anul 2013 confirma o deteriorare a disciplinei de plata in

randul companiilor si pentru toate segmentele. Astfel:

� IMMIMMIMMIMM----urileurileurileurile - au inregistrat o crestere a ratei creditelor neperformante pe fondul unor

perioade mai extinse a colectarii creantelor. In perioada August 2012 - 2013, restantele

inregistrate de IMM catre sectorul bancar au crescut cu 26%, rata NPL in randul acestor

companii ajungand la aproximativ 30% la sfarsitul lunii august 2013.

� Intreprinderile mari si foarte mariIntreprinderile mari si foarte mariIntreprinderile mari si foarte mariIntreprinderile mari si foarte mari reprezinta poate cel mai afectat segment in randul

companiilor private. In perioada August 2012 - 2013, restantele inregistrate de aceste

companii catre sectorul bancar au crescut cu 126% (de la 1,52 MLD RON la 3,44 MLD

RON), iar rata NPL a urcat pana la 9,62% (August 2013), dublu comparativ cu nivelul

inregistrat in Iulie 2012 (4,29%). Cateva dintre cauzele care au determinat aceasta evolutie

sunt:

• Acceptarea unor termene de incasare mai extinseAcceptarea unor termene de incasare mai extinseAcceptarea unor termene de incasare mai extinseAcceptarea unor termene de incasare mai extinse - pe fondul restrictiilor de

finantare care au persistat in ultimii 3 - 4 ani si care au avut un caracter mai

pronuntat pentru IMM, companiile mari si foarte mari au jucat progresiv un rol din

ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand

sa accepte termene de incasare extinse. Astfel, IMM-urile au transferat in ultimii ani

o parte semnificativa a creditului bancar catre cel comercial (credit furnizor), acest

lucru fiind de natura sa intensifice relatiile intre companiile private, care au inceput

sa imbrace o forma financiara semnificativa, nu doar una cu caracter comercial. Pe

fondul acestor modificari structurale din economie, efectul de contagiune si

propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent.

• Rezerve de autofinantare in scadereRezerve de autofinantare in scadereRezerve de autofinantare in scadereRezerve de autofinantare in scadere - pe fondul erodarii sustenabilitatii si

capacitatii de autofinantare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii 3 ani,

precum si a deteriorarii disciplinei de plata la nivelul intregii economii. Astfel,

firmele mari si foarte mari incep sa prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la

expunerea fata de socuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind in

crestere.

• Uzitarea procedurii de insolventaUzitarea procedurii de insolventaUzitarea procedurii de insolventaUzitarea procedurii de insolventa ca masura pentru protectia impotriva

creditorilor, numarul insolventelor nou deschise de catre partea debitoare fiind in

crestere in ultimii 2 ani. Legislatia permisiva in domeniul insolventei, cel mai

probabil, a avut o contributie la crearea posibilitatii firmelor, indeosebi a celor

avand capital majoritar privat, de a se ajusta in mica masura pe baza efortului

propriu si in proportie considerabila pe seama creditorilor – indeosebi buget

consolidat si banci.

Toate aceste cauze si practici au determinat intrarea in insolventa a unui numar record de

companii medii si mari. Astfel, numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de 1 MIL EUR

care au intrat in insolventa in anul 2013 este la maximul ultimilor 20 de ani, respectiv 718

de companii, comparativ cu 485 de insolvente din aceeasi categorie, inregistrate in anul

anterior.

/ 18

Fig. 2Fig. 2Fig. 2Fig. 27777 ---- Credite neperformante in Credite neperformante in Credite neperformante in Credite neperformante in functie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoare

Fig. 2Fig. 2Fig. 2Fig. 28888 ---- DSO la nivel de economie, in DSO la nivel de economie, in DSO la nivel de economie, in DSO la nivel de economie, in functie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoarefunctie de dimensiunea firmei debitoare

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Cresterea numarului firmelor mijlocii, mari si foarte mari care au intrat in insolventa a determinat

cresterea valorii medii a incidentelor de plata raportate la CIP, pe fondul cresterii valorii incidentelor si

scaderii numarului refuzurilor la plata (companiile mari si foarte mari pot inregistra un numar mai redus

de tranzactii, dar de o valoare medie mult superioara, comparativ cu restul companiilor).

Astfel, conform datelor publicate de CIP2, sumele refuzate la plata cu instrumente de debit in primele 11

luni ale anului 2013 au fost in valoare totala de 8,6 MLD RON, in crestere cu 8% fata de aceeasi

perioada a anului anterior. In conditiile in care numarul incidentelor de plata in aceeasi perioada

analizata a scazut cu 14%, valoarea medie a incidentelor de plata a crescut 26%. Astfel, media

incidentelor de plata inregistrate in perioada Ianuarie - Noiembrie 2013 a fost de 59 K RON, comparativ

cu nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior, respectiv 47 K RON.

Mai mult decat atat, observam ca valoarea incidentelor de plata inregistrata in primele 11 luni ale anului

2013 este cu peste 2% fata de perioada similara a anului 2009, valoarea medie a refuzurilor de plata

fiind de 2,1 ori mai mare. Indiferent care ar fi cauzele din spate (pot exista scenarii mai echilibrate, care

sa indice ca in trecut se foloseau mai rar instrumentele de plata in practica), evolutia este extrem de

ingrijoratoare, deoarece anul 2009 a marcat cea mai severa contractie a economiei locale din ultimii 10

ani si primul an in care efectele crizei mondiale s-au resimtit pe plan local.

2 Centrala Incidentelor de Plati, BNR

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

0

20

40

60

80

100

120

140

2009Q4

2010Q1

2010Q2

2010Q3

2010Q4

2011Q1

2011Q2

2011Q3

2011Q4

2012Q1

2012Q2

2012Q3

2012Q4

2013Q1

2013Q2

2013Q3

Total credit corporatii [MLD RON]Total credit IMM [MLD RON]NPL IMM %NPL corporatii %

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

dec.2005

dec.2006

dec.2007

dec.2008

dec.2009

dec.2010

dec.2011

dec.2012

Microintreprinderi Intreprinderi mici

Intreprinderi mijlocii Corporatii

Total economie

/ 19

Evolutia incidentelor de plata raportate de BNREvolutia incidentelor de plata raportate de BNREvolutia incidentelor de plata raportate de BNREvolutia incidentelor de plata raportate de BNR

Total Ianuarie Total Ianuarie Total Ianuarie Total Ianuarie ---- NoiembrieNoiembrieNoiembrieNoiembrie

Total sume Total sume Total sume Total sume refuzate la refuzate la refuzate la refuzate la plataplataplataplata

Numar Numar Numar Numar incidenteincidenteincidenteincidente

Valoare Valoare Valoare Valoare medie medie medie medie incidentincidentincidentincident

Sume Sume Sume Sume CIP CIP CIP CIP %%%%

Numar CIP Numar CIP Numar CIP Numar CIP %%%%

Medie Medie Medie Medie CIP%CIP%CIP%CIP%

Anul 2013 8.654.763 145.657 59,42 8% -14% 26%

Anul 2012 8.000.695 169.590 47,18 38% -6% 47%

Anul 2011 5.779.567 180.283 32,06 19% -44% 115%

Anul 2010 4.843.915 324.815 14,91 -43% -28% -21%

Anul 2009 8.526.167 451.008 18,90 129% 84% 24%

Anul 2008 3.724.866 244.632,0 15,23

Sursa: BNR (CIP), Date prelucrate Coface, Cifrele sunt exprimate in K RON

In linie cu extinderea perioadei de incasare a creantelor din economie, trendul poate sa indice o

deteriorare a comportamentului de plata privind onorarea instrumentelor de debit, ceea ce ar putea

determina companiile sa solicite plata partiala sau integrala in avans pentru a se acoperi impotriva

riscului de credit comercial.

Fig. 2Fig. 2Fig. 2Fig. 29999 ---- Valoare medie CIP (KRONValoare medie CIP (KRONValoare medie CIP (KRONValoare medie CIP (KRON)))) Fig. Fig. Fig. Fig. 30303030 ---- Numar incidente de plata siNumar incidente de plata siNumar incidente de plata siNumar incidente de plata si sume refuzate (K RON)sume refuzate (K RON)sume refuzate (K RON)sume refuzate (K RON)

Sursa: BPI, Date prelucrate Coface Sursa: BNR, Date prelucrate Coface

Evolutie Sold Credite vEvolutie Sold Credite vEvolutie Sold Credite vEvolutie Sold Credite vs. Depozite in sectorul bancar s. Depozite in sectorul bancar s. Depozite in sectorul bancar s. Depozite in sectorul bancar

-

10

20

30

40

50

60

70

80

Nov. 2008

Mar. 2009

Jul. 2009

Nov. 2009

Mar. 2010

Jul. 2010

Nov. 2010

Mar. 2011

Jul. 2011

Nov. 2011

Mar. 2012

Jul. 2012

Nov. 2012

Mar. 2013

Jul. 2013

Nov. 2013

Medie Mobila CIP K RON (3M)

Linear (Medie Mobila CIP K RON (3M))

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

Jan

. 2

00

8

Jun

. 2

00

8

No

v.

20

08

Ap

r. 2

00

9

Se

p.

20

09

Fe

b.

20

10

Jul.

20

10

De

c. 2

01

0

Ma

y.

20

11

Oct

. 2

01

1

Ma

r. 2

01

2

Au

g.

20

12

Jan

. 2

01

3

Jun

. 2

01

3

No

v.

20

13Sume refuzate la plata - BO

Sume refuzate la plata - CEC

Numar refuzuri

Indicator Indicator Indicator Indicator Nov 2013 / Nov 2012Nov 2013 / Nov 2012Nov 2013 / Nov 2012Nov 2013 / Nov 2012 H1 2013 / H1 2012H1 2013 / H1 2012H1 2013 / H1 2012H1 2013 / H1 2012 Q1 2013 / Q1 2012Q1 2013 / Q1 2012Q1 2013 / Q1 2012Q1 2013 / Q1 2012

Credite neperformante RON 23,81% 24,41% 24,43%

Credite neperformante Valuta 15,91% 32,94% 38,71%

TOTAL Credite neperformanteTOTAL Credite neperformanteTOTAL Credite neperformanteTOTAL Credite neperformante 18,94%18,94%18,94%18,94% 31,23%31,23%31,23%31,23% 32,68%32,68%32,68%32,68%

Sold Credite Persoane Fizice -2,49% -1,24% -0,74%

Sold Credite Companii NonFinanciare -5,40% -1,33% 0,26%

Sold Depozite Persoane Fizice 5,38% 5,83% 7,90%

Sold Depozite Companii NonFinanciare 9,81% 5,81% 2,31%

/ 20

Analiza evolutiei creditului acordat sectorului privat din punctul de vedere al componentei pe categorii

de debitori releva urmatoarele tendinte:

� Soldul creditelor acordate gospodariilor populatiei la sfarsitul lunii noiembrie 2013 a fost de

103 MLD RON, in scadere cu 2,5% comparativ cu aceeasi luna a anului anterior. Numarul de

interogari ale CRC (Centralei Riscului de Credit) efectuat de catre institutiile de credit

pentru debitori potentiali pentru perioada Ianuarie - Noiembrie 2013 a fost de 991.044, nivel

aproape identic cu cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior. In aceste conditii,

este probabil ca cererea de credite a stagnat in anul 2013.

� Depozitele deschise de gospodariile populatiei la sfarsitul lunii Noiembrie 2012 au fost de

129 MLD RON, in crestere cu 5,3% fata de aceeasi perioada a anului anterior, avansul

inregistrat in 2013 fiind constant de-a lungul anului.

� Procesul dezintermedierii financiare si observa si mai accelerat in randul companiilor, soldul

creditelor acordate companiilor nonfinanciare scazand cu -5,4% in luna noiembrie 2013

comparativ cu soldul inregistrat in aceeasi luna a anului anterior.

� Nivelul depozitelor deschise de companiile nonfinanciare in sistemul bancar a crescut

semnificativ in primele 11 luni ale anului 2013, avansul inregistrat de acestea fiind de aproape

10%.

Fig. 3Fig. 3Fig. 3Fig. 31111 ---- Credite vsCredite vsCredite vsCredite vs. Depozite Gospodariilor . Depozite Gospodariilor . Depozite Gospodariilor . Depozite Gospodariilor populatiei (anpopulatiei (anpopulatiei (anpopulatiei (an----lalalala----an)an)an)an)

Fig. 3Fig. 3Fig. 3Fig. 32222 ---- Credite vsCredite vsCredite vsCredite vs. Depozite Companii. Depozite Companii. Depozite Companii. Depozite Companii (an(an(an(an----lalalala----an)an)an)an)

Sursa: BNR, date prelucrate Coface Sursa: BNR, date prelucrate Coface

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Jan. 2008

May. 2008

Sep. 2008

Jan. 2009

May. 2009

Sep. 2009

Jan. 2010

May. 2010

Sep. 2010

Jan. 2011

May. 2011

Sep. 2011

Jan. 2012

May. 2012

Sep. 2012

Jan. 2013

May. 2013

Sep. 2013

Depozite

Credite

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Jan. 2008

May. 2008

Sep. 2008

Jan. 2009

May. 2009

Sep. 2009

Jan. 2010

May. 2010

Sep. 2010

Jan. 2011

May. 2011

Sep. 2011

Jan. 2012

May. 2012

Sep. 2012

Jan. 2013

May. 2013

Sep. 2013

Depozite

Credite

/ 21

TotTotTotTotal Interogari Centrala Riscului de Credit al Interogari Centrala Riscului de Credit al Interogari Centrala Riscului de Credit al Interogari Centrala Riscului de Credit

AnulAnulAnulAnul TTTTotal interogari debitori propriotal interogari debitori propriotal interogari debitori propriotal interogari debitori propri (proxy pentru risk management (proxy pentru risk management (proxy pentru risk management (proxy pentru risk management

portofoliu actual)portofoliu actual)portofoliu actual)portofoliu actual)

Total interogari debitori potentiali Total interogari debitori potentiali Total interogari debitori potentiali Total interogari debitori potentiali (proxy pentru cererea de credite noi (proxy pentru cererea de credite noi (proxy pentru cererea de credite noi (proxy pentru cererea de credite noi

din piata)din piata)din piata)din piata)

2008 80.853 9.391.691

2009 903.476 1.832.117

2010 927.129 1.504.744

2011 927.129 1.504.744

2012 847.311 1.068.978

2013 (ian-nov) 828.410 991.044

Sursa: BNR, date prelucrate Coface

Putem aprecia astfel ca procesul de “deleveraging” (dezindatorare) se regaseste atat in randul

populatiei, cat si al companiilor private nonfinanciare, fenomenul fiiind mai pregnant la acestea din

urma. Precautia in crestere in ceea ce priveste apetenta pentru creditare si consum este confirmata si

de stagnarea cererii de credite noi (prin volumul interogarilor CRB pentru debitori potentiali) si care se

afla la un nivel de aproape 10 ori mai mic, comparativ cu anul 2008. Incapacitatea sectorului bancar de

a plasa excedentul de lichiditate in conditii de creditare foarte avantajoase, in special pentru

imprumuturile denominate in moneda locala, confirma reticenta agentilor economici catre creditare, pe

fondul incertitudinii si nivelului redus de incredere al consumatorilor pozitionat la minimul zonei UE

(28).

Pentru mai multe informatii:

T. +40/21/231 60 20

comunicare-romania@coface.com

www.coface.ro