Home >Documents >1 Obiectul filozofiei

1 Obiectul filozofiei

Date post:08-Oct-2015
Category:
View:19 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
hgkhg
Transcript:

1 Obiectul filozofiei.Metode de filozofare.Aparitia filozofieiActualitateafilozofiei cel mai important obiectiv al educatiei contemporane este de al invata pe om sa supravetuiasca in acest secol rapid, sa-si gaseasca locul si saconstientizeze rolul sau in societate.Filozofia a cules toata experienta umana,formind conceptia generala despre lume.Aceste cunostinte accumulate stau la baza tuturor sistemelor filozofice. Filozofia provine de la doua cuvinte grecesti philein-iubitor de si Sophia intelepciune,ceea ce inseamna dragostea de intelepciune. Primul a folosit termenul de filozofie Pitagora,care reguzind sa se numeascasophos(intelept) s-a numit hilosophos(filozof,iubitor,prietenai intelepciunii). Filozofia este conceptie generala despre lume si vaiata,forma a constiintei sociale, contituind un system coherent de notiuni si idei care reflecta realitatea sub aspectele ei cele ma generale. Platon a definit filozofia ca :Filozofia este cel mai pretios bun ce le-a fost dat muritorilorde catre zei Hegel filozofia este floarea cea mai aleasa a culturii Davidarmeanul a defint filozofia este cunoasterea lucrurilor devine si umaneFilozofia este dragostea de intelepciune,filozofia este pregatirea pentrumoarte. Platon si Aristotel a definit ca filozofia este stiinta teoretica aprimelor principia si cauze,Filozofia este un desen prin care ne cunoastem penoi insine.Filozofia este stiinta adevarului. Constiinta functie a creeruluiuman, esenta careia este reflectarea lumii inconjuratoare. Metodele defilozofare Metafizica este cunoastere a cauzelor prime si a principiilorlucrurilor. Dialectica este arta dialogolui atunci cind doi indivizi cu opiiniicontrare discuta.Aparitia filozofiei. Filozofia s-a nascut in sec VI-V in HR.inoriental Antic si in Grecia antica.Initial filozofia cuprindea toate stiinteleemperice matematica,astronomia, fizica,medicina s.a.Filozofia se formeaza in 2grupe obiectivi si subiectici. Factori obiectivi ce tin de dezvoltareasocietatii (divizarea muncii, producerea bunurilor material, aparitiaclaselor,aparitia oraselor,s.a.factorii subiectivi istorici aparitia stiintelorde sinestatatoare matematica astronomia, geografia, medicinas.a.,dezvoltareaartelor, aparita primelor scoli.2 Tematica majora a filozofiei.Structura filozofieiFoilozofia studiaza concept generale precum existent, bunatatea, cunoasterea sau frumusetea.Problematica este dezvoltarea unei problem prin reflective.Toate aceste omtrebari sunt [rpb;eme filozofice ce alcatuiesc tematica majora a filozofiei,Existenta si devenirea, realitatea fizica si esenta lumii,Unitatea si infinitatea,Libertatea si determinismul,necesitatea si intimplarea,Adevarul,Valoarea,cauzalitatea si finalitatea,cultura si civilizatia,Problema fericii.Categorie este clasa de obiecte de aceasi natura.Cea mai fundamental problema filozofica este insasi existent,adica problema ontological.In acest sens se contureazaa doua doctrineontologice cu privire la natura finite sau realitatii.Spiritualismul este doctroma potrivit careia spiritual constituie substanta oricarea realitati..Spiritul este principiul vietii intelectuale,inteligenta.Prin spirit se subintelege constiinta,suflet,ratiune,cuvint,idee,Divinitatea..Materialismul este doctrina potrivit careia nu exista alta substanta decit material.Materia este substanta divizibila grea si susceptibila sa ia tot felul de forme, realitatea obiectiva inconjuratiare pe care o percepem cu ajutorul organelor de simt.Filozofia este compusa din urmatoarele stiinte:1Ontologia(teoria existentei)Categorii existent sau fiinta,timp, spatiu,univer sau cosmos,neant,ordine,dezordine.2Gnoseologia(teoria cunoasterii) scategorii cunoasterea,appaparenta,realitatea obiectiva,adevarul,comunicarea,limba,limbajul.3Antropologia filozofica stiinta despre om

3 Cauzele apariieifilozofiei la greci Periodizarea.1. Civilizaia greac este considerat leagnul civilizaii universale, dat fiind faptul c grecii au pus bazele tuturor tiinelor:Herodot este printele Istoriei, Aristotel se consider fondatorul logicii i cel care introduce primele elemente de economie, Pitagora - este cel mai de seam matematician.Cauzele apariiei filozofiei la greci: Aptitudinile nscute ale grecilor de a medita, de a contempla raional lumea; Libertatea religioas i permitea grecului s fie independent n alegearea zeitii religioase; Independena politic i economic a coloniei fa de metropol; Dezvoltarea furtunoas a coloniilor greceti le-a permis grecilor s-i satisfac necesitile vitale materiale (primele obiecte de necesitate) i s caute a-i mbogi i spiritul prin elaborarea unor idiei filozofice despre moral, etic, fericire .a. Primele coloniile greceti au aprut n Asia Mic, n apropierea vechilor civilizaii antice, ce le-au permis preluarea valorilor civilizaiilor antice egiptene i mesopotamiene.PeriodizareaI per. - PRESOCRATICA* s.VII .e.n.-V .e.n.) de la Thales la Socrate - perioada fixrii concepiilor despre lume. Caracteristica: reflecia naiv, aproape mitic, asupra naturii.II per. - SOCRATICA sau CLASICA (s.V .e.n.- IV .e.n.) Socrate, Platon, Aristotel.- perioada unificrii concepiilor despre lume.III per - ELENISTIC* s. IV .e.n.- VI e.n.) - epoca aplicrii concepiilor.4Presocratieii:thale, Anaximandras,Anaximenes,Heraclit, Pitagora,Democrit 2. Presocraticii Primii filozofi greci au fost preocupai de studierea structurii universului i a genezei lumii nconjurtoare, care este principiul - elementul din care sunt fcute toate lucrurile. Spre deosebire de filozofii precedeni, filozofii greci renun la mitologie i elaboreaz idei despre structura universului bazndu-se pe cercetri tiinifice.Ei considerau c la baza lumii se afl un element primordial Arche (pxn), din care s-a dezvoltat lumea. Reprezentanii colii ionice din Milet aveau concepiile lor:Thales ( 635-548 .Hr.) - considera c toate s-au nscut din ap.Anaximandras (610-547 .Hr.) - c principiul lucrurilor este apieronul - nedeterminatul infinit. Toate lucrurile sau nscut din aceast nedeterminare primitiv, prin separarea contrariilor (cald i rece, uscat i umed).Anaximenes ( 585-525 .Hr.) -considera c principiul lucrurilor este aerul.Concluzie: Evident c aceste idei sunt naive, dar sunt importante prin faptul c este formulat pentru prima dat ideia unui principiu unic, din care deriv toate lucrurile.Odata cu Anaximandras a nceput tiina greac, adic ansamblul tiinei occidentale.Heraclit din Efes (535-475 .Hr.) - susine c principiul tuturor lucrurilor este focul- creator de lucruri i oameni. Este filozoful devenirii, a schimbrii nencetate a tuturor lucrurilor (panta rei), frigul devine cald, ziua devine noapte, cea ce este viu moare etc.Expresiile celebre ale lui Heraclit:Nu pot s te scalzi de dou ori n acelai ru, Soarele este ntotdeauna nou.Pitagora{ 580-500 .Hr.) susine c principiul lumii este unitatea sau monada - adic numrul. Monada* un numr) este asociat punctului, diada (dou numere) corespunde liniei, triada (trei numere) semnific suprafaa, iar tetrada (patru numere) corpul geometric (spaialitatea). Spaialitatea este e modelul matematic al corpului sensibil dar i condiia de posibilitate a corporalitii.Democrit (460-370 .Hr.) - atomist, considera c principiul lucrurilor este atomul, care la numr sunt infinii, difer unul de altul prin form, ordine, poziie, i care sunt eterni.

5 Perioada clasic: Socrate, Platon, AristoteLAtena devine centrul cultural i politic al Greciei. Problematica omului apare pe pmnturile Aticii, de la ea va pomi Socrate. "Persoana ta este sufletul tu- spunea Socrate.Socrate (469-399 .e.n.) - filozoful cel mai de seam a antichitii i nvtorul lui Platon.A elaborat ideia conform creia cea mai mare sarcin a omului este perfeciunea moral (devenirea), care i va permite apropierea de frumuseea cerurilor i de armonie. Calea spre devenire poate fi realizat doar prin cunoatere, inclusiv prin cunoaterea propriei persoane, a defectelor i viciilor. Aceste viziuni le-a sintetizat n maxima sa: Cunoate-te pe tine nsui, care ne sugereaz c noi trebuie s acionm pentru schimbarea comportamentului, scopul final al cunoaterii este dobndirea virtuii. La Socrate virtutea este identificat cu binele.A ntrodus o nou metod de cutare a adevrului: maeutica numit i arta moirii - prin intermediul ntrebrilor, dialogului ajungem la adevr.Platon(429-347 .e.n.) - elev a lui Socrate, profesor a lui Aristotel. Fondeaz la 385 .e.n. la Atena Academia. nainteaz o teorie filozofic foarte original, numit Teoria eidosurilor. Cuvntul Eidos semnific ideia. Dumnezeu creaz prin gndire modelele lucrurilor, numite idei (forme sau esene), ele sunt ideale, neschimbtoare i eterne. Lucrurile sunt umbre sau copii palide ale ideii. Lucrurile spre deosebire de idei sunt corporale, schimbtoare i pieritoare. Adevrata realitate o constituie Ideile, situate ntr-o lume n afara timpului i a spaiului.Platon i Aristotel au fost doi mari gigani ai antichitii. Vreme de 20 de ani Aristotel studiaz la Atena n Academia condus de Platon. Nu era un discipol a lui Platon obinuit, ci nzestrat cu un adevrat sim critic. n prima perioad Aristotel este de acord cu concepiile lui Platon, n cea de-a doua perioad declar: Platon mi este prieten, ns adevrul este mai scump.Aristotel (384-322 .e.n.) - timp de 20 ani, a fost elev a lui Platon. n anul 335 .e.n. fondeaz la Atena propria sa coal - Liceum, n care a predat 13 ani.El introduce Teoria formei, sau doctrina cauzelor (toate lucrurile au o cauz a devenirii). Toate lucrurile au la baza devenirii patru cauze: Cauza material - este materia care-1 compune ceea din ce(ex: sculptura este compus din marmur); Cauza formal sau forma ceea n ce tiparul ce-i determin dezvoltarea(n gndul nostru proiectm intuitiv sculptura); Cauza eficient sau puterea cel ce - iniiatorul procesului (ex: sculptorul); Cauza final sau actul - ceea ce este - rezultatul iniiatorului (ex: sculptura).Formula lui Aristotel: materia + forma = substana.Trecerea de la putere la act, de la posibilitate la realizare, individualizarea naturii prin forme, exprim pentru Aristotel dev

Embed Size (px)
Recommended