Modul I - DISCIPLINA OBLIGATORIE: Managementul resurselor în instituţiile de

învăţământ

Titular curs: Lector univ. dr. Novac Corneliu, Universitatea din CraiovaStatutul disciplinei: obligatoriuCurricula

Nr.crt.

Continuturi / Teme

1. Planificarea activităţilor în şcoală; 2. Organizarea activităţii în şcoală; 3. Controlul, îndrumarea şi evaluarea activităţii într-o unitate

şcolară;4 Încadrarea în muncă;5 Răspunderea disciplinară şl materială a personalului din

unitatea de învăţământ; 6 Evaluarea;

Obiectivele specifice disciplinei :

să înţeleagă strategia şi managementul resurselor în instituţiile de învăţământ;

să discearnă între planificare strategică şi managementul resurselor în instituţiile de învăţământ;

să cunoască obiectivele strategice, obiectivele tactice şi obiectivele operaţionale;

să anticipeze proiectul strategic de dezvoltare instituţională a organizaţiei de provenienţă;

să înţeleagă implementarea strategiei prin structura organizaţională; să stabilească atribuţiile Consiliului de Administraţie şi al Directorului de

unitate şcolară în elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea planului strategic de dezvoltare instituţională;

să înţeleagă importanţa controlului, îndrumării şi evaluării activităţii într-o unitate şcolară;

să folosească cu discernământ şi în folosul instituţiei tehnica disciplinei muncii

Competenţele specifice disciplinei:

hotărăşte viziunea şi misiunea organizaţiei de provenienţă; organizarea proiectivă a activităţii şcolare; evaluarea demersul educaţional în scopul identificării necesarului de

formare a personalului; selectarea cu discernământ a resurselor umane potrivit specificului

unităţii; gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii /delegarea

responsabilităţilor.

Schiţa/rezumatul temelor:

Tema 1. Planificarea activităţilor în şcoală Proiectul strategic de dezvoltare pe termen mediu Proiectul planului de şcolarizare Planul anual şi semestrial de activitate

1

Oferta curriculară Programul activităţii educative şcolare şi extraşcolare Planul anual de activitate şi programele semestriale ale

catedrelor / comisiilor metodice si ale altor comisii de lucru Statul de funcţii şi statul de personal Proiectul de buget

Tema 2. Organizarea activităţii în şcoală Regulamentul intern Directorul. Directorul adjunct. Consilierul pentru proiecte si programe

educativeo Drepturi, competenţe, atribuţii, obligaţii, răspunderea materiala

şi disciplinara o Registrul de evidenţa a deciziilor şi notelor de serviciu emise de

director. Dosarul deciziilor şi notelor de serviciuo Dosarul directorului / directorului adjunct / consilierului pentru

proiecte şi programe educative Consiliul Profesoral Consiliul de Administraţie

o Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţieo Dosarul Consiliului de Administraţie

Catedrele / comisiile metodice Comisii de lucru

o Comitetul de sănătate şi securitate în muncă (CSSM) o Comisia tehnica de prevenire şi stingere a incendiilor (CTPSI)o Comisia de acordare a burseloro Comisia de selecţionare anuală a documentelor create, ce urmează

a fi eliminate sau arhivate o Comisia de inventariere anuala a patrimoniuluio Comisia pentru examenele organizate de unitatea de învăţământ

Consiliul clasei Personalul din unitatea de învăţământ Elevii Părinţii

o Comitetul de părinţi al claseio Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ

Tema 3. Controlul, îndrumarea şi evaluarea activităţii într-o unitate şcolară

Controlul, îndrumarea si evaluarea activităţii personalului didactic Controlul, îndrumarea şi evaluarea activităţii personalului didactic

auxiliar şi nedidactic

Tema 4. Încadrarea în muncă Precizări cu privire la angajarea personalului didactic Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic Etapele organizării si desfăşurării concursului pentru ocuparea unui post

vacant (personal didactic auxiliar si nedidactic) Încheierea contractului individual de muncă. Fişa postului.

Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Dosarul personalo Contractul individual de muncăo Fişa postuluio Registrul general de evidenţă a salariaţiloro Dosarul personal

Tema 5. Răspunderea disciplinară şi materială a personalului din unitatea de învăţământ

2

- Disciplina muncii, răspunderea disciplinara, abateri disciplinare si sancţiuni disciplinare

- Procedura aplicării sancţiunilor personalului nedidactic Sesizarea săvârşirii abaterii disciplinare şi înregistrarea

acesteia Decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinara Convocarea în scris a salariatului care a săvârşit abaterea

disciplinară Efectuarea cercetării Raportul comisiei de cercetare Stabilirea sancţiunii Decizia de sancţionare. Comunicarea sancţiunii Procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare personalului

didactic şi didactic auxiliar Constatarea abaterii Stabilirea comisiei care cercetează dacă fapta săvârşită

constituie abatere disciplinară Efectuarea cercetării disciplinare Raportul comisiei de cercetare Stabilirea sancţiunii Decizia de sancţionare. Comunicarea deciziei

3

MANAGEMENTUL RESURSELORIN INSTITUTIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

- Suport curs -

1. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN ŞCOALĂ.

DOCUMENTE DE PLANIFICARE

Planificarea este o activitate complexă prin care se stabilesc obiective, activităţi sau acţiuni, termene, responsabilităţi şi modalităţi de control şi evaluare având ca scop orientarea şi reglementarea activităţilor unităţii de învăţământ în conformitate cu legislaţia şcolară şi cea generală.

Produsul procesului de planificare este un document de planificare. Potrivit legislaţiei şcolare, într-o instituţie de învăţământ preuniversitar de stat trebuie să existe următoarele documente de planificare:

• proiectul strategic de dezvoltare pe termen mediu;• proiectul planului de şcolarizare;• planul anual şi semestrial de activitate;• oferta auriculară;• programul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;• planul anual de activitate şi programele semestriale ale catedrelor / comisiilor

metodice şi ale altor comisii de lucru;• statele de funcţii şi statul de personal;• proiectul anual de venituri şi cheltuieli.

1.1. Proiectul strategic de dezvoltare pe termen mediuÎn realizarea funcţiei de conducere, una dintre atribuţiile directorului este

coordonarea elaborării proiectului de dezvoltare pe termen mediu a unităţii, prin care se stabileşte politica educaţională a acesteia [art. 21 a) din R.O.F.U.I.P.1].

Proiectul de dezvoltare pe termen mediu este un instrument prin care directorul şi echipa sa îşi propun să producă schimbări şi să realizeze o dezvoltare instituţională în condiţii de complexitate.

Elaborarea unui proiect de dezvoltare pe termen mediu este un demers a cărui reuşită este dependentă de respectarea următoarelor etape:

- analiza / diagnoza /prognoza, cu scopul identificării şi stabilirii problemei centrale a proiectului, aceasta presupunând ca echipa care elaborează proiectul să identifice, pe de o parte, nevoile de bază şi disfuncţiile, iar, pe de altă parte, să identifice aspectele pozitive pe care se poate baza proiectul;

- definirea obiectivelor, care presupune corelarea acestora cu finalităţile generale ale educaţiei, cu politica educaţională, cu obiectivele reformei educaţionale pentru a evita divergenţele şi disfuncţiile, negociindu-se un compromis între obiective şi posibilităţile de realizare, astfel încât proiectul să aibă caracter realist şi rezonabil;

- stabilirea sau alegerea strategiei sau a strategiilor de acţiune, etapă în care se identifică şi se stabilesc resursele, metodele, mijloacele de realizare a proiectului şi se conturează aspectele manageriale ale acestuia: niveluri de decizie, responsabilităţile privind gestionarea proiectului şi echipele de realizare a acţiunilor prevăzute;

- realizarea unui studiu de fezabilitate, în care să fie evidenţiate aspectele referitoare la condiţiile de reuşită, impactul şi rezultatele scontate.

1.2. Proiectul planului de şcolarizare

Elaborarea proiectului planului de şcolarizare se face anual, în baza unei metodologii şi a unui calendar elaborat de MEN. Sunt obligatorii:

- fundamentarea proiectului în concordanţă strictă cu precizările din metodologie;

- prezentarea notelor de fundamentare pentru orice schimbare a structurii

4

unităţii de învăţământ faţă de anul şcolar precedent; - pentru specializare nouă – documentaţie către ARACIP şi aprobare ARACIP;- discutarea proiectului planului de şcolarizare în consiliul de administrţie şi

cu administraţia locală; - aprobarea documentului în consiliul profesoral [art. 30 (1) din R.O.F.U.I.P.]. Pe document se menţionează "Discutat şi aprobat în Consiliul profesoral din

data de ... ", se semnează de către director şi se aplică ştampila, după care se înregistrează în registrul de intrări-ieşiri.

1.3. Planul anual si semestrial de activitate / Planul operaţional de activitate

Planul anual/semestrial de activitate, numit în afara regulamentului şcolar plan managerial, se elaborează în concordanţă cu nevoile şcolii şi ale comunităţii şi cuprinde:

- obiective prioritare (generale şi specifice) pe termene scurte, clar formulate, rezultate dintr-o bună diagnoză a situaţiei existente; - fundamentarea obiectivelor; - mijloace de realizare (resurse umane, resurse materiale); - etapizarea transpunerii în realitate; - itemi de evaluare şi verificare. O altă structură a planului anual/semestrial de activitate poate fi următoarea:

Desigur, prin aceste modele nu dorim să sugerăm forme rigide de elaborare a planului anual sau semestrial de activitate. La nivelul unităţii de învăţământ, reglementările legale oferă managerului şcolar un câmp vast de manifestare a iniţiativei creatoare. Dincolo de reglementări, realitatea dintr-o unitate de învăţământ este cea care determină un anumit lucru, care trebuie conceput cu grijă, pe baza unor analize realiste şi a evaluării corecte a resurselor materiale, financiare, umane, informaţionale şi de timp disponibil, precum şi pe baza unei bune evaluări a evoluţiei probabile a comunităţii locale. Important este să se stabilească metodele de control şi evaluarea modului în care echipa responsabilă se implică în îndeplinirea activităţilor şi acţiunilor ce concură la realizarea obiectivelor propuse.

Planul anual/semestrial de activitate se aprobă în consiliul profesoral [art. 3 O b) din R.O.F.U.I.P.].

Pe document se menţionează Discutat şi aprobat în Consiliul profesoral din data de...", se semnează de către director şi se aplică ştampila, după care se înregistrează în registrul de intrare-ieşire.

1.4. Oferta curricularăPropunerile pentru Oferta curriculară se elaborează de către catedre / comisii

metodice [art. 38 a) din R.O.F.U.I.P.]. Conform ordinelor emise de MEN cu privire la aplicarea planurilor-cadru din învăţământ, consiliul pentru curriculum elaborează Oferta curriculară care cuprinde:

- prezentarea finalităţilor şi a obiectivelor liceului / şcolii gimnaziale;- numărul de clase pe calificări / specializări şi ani de studiu;- disciplinele de trunchi comun şi numărul de ore alocat acestora prin planul-

cadru pentru specializările / calificările existente;- opţionalele / pachetele de opţionale pe care le poate oferi şcoala. (Disciplinele

opţionale care se predau în unitatea de învăţământ se stabilesc prin vot in Consiliul profesoral [art. 301it.k) din R.O.F.U.I.P.])

Nr.crt.

ScopActivităţi(acţiuni)

Măsuri

Resurse

TermenMateriale financiare

Echiparesponsabi

lă

5

- metodologia de selecţie şi de opţiune în privinţa curriculumului la decizia şcolii;

- modalităţi de evaluare a elevilor la disciplinele opţionale.Oferta curriculară, aprobată de consiliul profesoral [art. 30 m) din

R.O.F.U.I.P.], avizată de inspectoratul şcolar şi înregistrată în registrul de intrare-ieşire, va fi făcută publică până la sfârşitul lunii aprilie a fiecărui an. Elevii vor prezenta la secretariatul unităţii de învăţământ, în fiecare an şcolar, până în luna iunie, fişa de opţiuni pentru anul şcolar următor. O dată exprimată opţiunea pentru o anumită disciplină, aceasta devine obligatorie pe durata pentru care a fost proiectată disciplina respectivă. Elevii / părinţii lor admişi în clasa pregătitoare, clasa a V-a sau a IX-a vor prezenta opţiunile lor în prima săptămână de şcoală. Ulterior, şcoala face o clasificare a opţiunilor acestora, reevaluează resursele de care dispune, constituie nominal clasele şi grupele de elevi, precum şi orarul lor săptămânal.

1.5. Programul activităţii educative şcolare şi extraşcolareOrdinul 3337/08.03.2002, emis de ministrul educaţiei şi cercetării, precizează

că elaborarea Programului activităţii educative şcolare şi extraşcolare revine, prin fişa postului, consilierului pentru proiecte şi programe educative. Elaborarea programului presupune realizarea unor analize diagnostic pentru recunoaşterea punctelor foarte slabe, a oportunităţilor şi riscurilor din activităţile anterioare; de asemenea, presupune corelarea obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi ale celui judeţean, cu cele specifice unităţii de învăţământ, inclusiv a activităţii de consiliere şi orientare şcolare şi a orelor de dirigenţie. În plan sunt menţionate priorităţile şi programele ţintă, modalităţile de corecţie / actualizare a obiectivelor, precum şi modalităţile de comunicare, de monitorizare şi evaluare.

1.6. Planul anual de activitate şi programele semestriale ale catedrelor / comisiilor metodice si ale altor comisii de lucru

Potrivit art. 38 b) din R.O.F.U.I.P., elaborarea planului de activitate şi a programelor semestriale de activitate se face de către catedră / comisie metodică sau comisia de lucru. Consiliul profesoral dezbate şi aprobă aceste planuri şi programe [art. 30 b )]. Directorul aprobă tematica lunară a şedinţelor catedrelor / comisiilor metodice [art. 39 (3)].

1.7. Statul de funcţii şi statul de personal Fiecare unitate bugetară îşi întocmeşte anual statul de funcţii în raport cu necesităţile activităţii respective [art. 24 (2) din R.G. 281/19931]. Acesta cuprinde: - denumirea funcţiei; - gradul sau treapta profesională; - numărul de posturi; - nivelul studiilor; - nivelul salariilor de bază pe gradaţii. Pe baza statului de funcţii se întocmeşte statul de personal, care cuprinde

numărul maxim de posturi pe grupe de funcţii şi fondul de salarii corespunzător [art. 24 (3)].

Statul de funcţii şi statul de personal ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se aprobă de către inspectoratul şcolar.

1.8. Proiectul anual de venituri şi cheltuieli (proiectul de buget) Fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar are obligaţia să-şi

întocmească proiectul de buget propriu [art. 8 (1) din Normele metodologice pentru finanţarea învăţământului de stat preuniversitar'].

În cazul unei unităţi de învăţământ preuniversitar de stat arondată unor unităţi administrativ teritoriale, proiectul de buget se întocmeşte de către

6

conducerea acesteia. Proiectul de buget se fundamentează pe: - finanţarea proporţională cu numărul de elevi sau preşcolari, cheltuieli de

capital, cheltuieli de personal, servicii şi burse, cheltuieli materiale, examene, bani de liceu, manuale.

- finanţarea complementară pentru cheltuieli transport elevi , ajutoare profesori (100€), cheltuieli de capital.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri şi cheltuieli se va avea în vedere că anul financiar bugetar cuprinde sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului şcolar următor.

Veniturile extrabugetare (venituri proprii provenite din activitatea de producţie, prestări servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii, donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ, activităţi cultural-educative, ale internatelor şi căminelor pentru preşcolari şi elevi) se înscriu în proiectul de venituri şi cheltuieli al activităţilor extrabugetare pe surse, potrivit legii.

Cheltuielile pentru activităţile extrabugetare se înscriu, de asemenea, în buget pe titluri, articole şi aliniate, în funcţie de conţinutul acestora, potrivit legii.

Diferenţa dintre totalul veniturilor şi suma cheltuielilor extrabugetare se foloseşte în completare, în funcţie de necesităţi, de către instituţia de învăţământ preuniversitar la acoperirea altor cheltuieli, în acest scop se efectuează calcule pentru fiecare categorie de cheltuieli.

Strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare se hotărăşte în consiliul de administraţie, conform legislaţiei în vigoare [art. 33 m) din R.O.F.U.I.P.].

Proiectele de buget elaborate şi însoţite de fundamentările corespunzătoare se analizează în consiliul de administraţie [art. 33 1) din R.O.F.U.I.P.], apoi se prezintă autorităţii administraţiei publice locale, în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat şi proiectelor bugetelor locale.

Consiliile locale comunică bugetele, aprobate conform legii, unităţilor de învăţământ preuniversitar şi trezoreriilor la care acestea sunt arondate.

După aprobare, bugetul local reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanţarea cheltuielilor în exerciţiul financiar.

Prevederi legislativePotrivit art. 24 din R.O.F.U.I.P., directorul unităţii de învăţământ, în calitate

de ordonator terţiar de credite, răspunde de:- elaborarea proiectului de buget;- urmărirea modului de încasare a veniturilor;

- necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobată prin bugetul propriu;

- integritatea bunurilor aflate în administraţie;- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi a conturilor de execuţie

bugetară.Potrivit art. 19 (6) şi art. 162 din R.O.F.U.I.P., directorul unităţii de

învăţământ cu personalitate juridică, care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizează şi evidenţa contabilă sintetică şi analitică este de drept directorul.

În consecinţă, directorul unei unităţi şcolare trebuie să fie în posesia următoarelor competenţe şi capacităţi:

- competenţă juridică, ce presupune capacitatea de cunoaştere, interpretare şi aplicare a legislaţiei generale şi specifice la situaţiile particulare ale activităţii cotidiene;- competenţă economico-financiară şi administfativ-gospodărească, vizând

capacitatea de a gestiona fondurile materiale şi băneşti ale instituţiei şi capacitatea de administrare şi gospodărire a spaţiilor, terenurilor, mobilierului şi echipamentelor.

7

Directorul este obligat să cunoască modul în care se face finanţarea unităţii de învăţământ, relaţia acestuia cu serviciul de contabilitate propriu sau cu cel de la unitatea administrativ teritorială ori centrul financiar la care este arondat.

Activitatea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi finanţarea cheltuielilor se desfăşoară şi se fac având ca suport:

- LEN/2011- Legea 72/1996 privind finanţele publice; - Legea 189/1998 privind finanţele publice locale; - O.U.G. 32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare; - H.G. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de finanţare a învăţământului de stat'; - legea anuală a bugetului de stat. La ordonatorii terţiari de credite se organizează şi funcţionează controlul

financiar preventiv în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1996 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv şi în conformitate cu Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 123/2001 prin care se aprobă Normele metodologice privind cadrul general al atribuţiilor şi executării controlului financiar preventiv propriu.

2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN ŞCOALĂ

Organizarea, ca funcţie a managementului, asigură punerea în practică a planurilor, prin stabilirea celei mai potrivite configuraţii a unităţii de învăţământ (organigrama), cu scopul utilizării optime a resurselor umane (preşcolari, elevi, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), a resurselor financiare, printr-o bună relaţie cu părinţii şi o bună colaborare cu autorităţile locale şi prin realizarea de parteneriate.

Organizarea presupune şi o grupare adecvată a resurselor umane disponibile pentru realizarea obiectivelor stabilite prin plan. Este vorba de:

- director (directorul, directorii adjuncţi, consilierul pentru proiecte şi programe educative);

- consiliul profesoral;- consiliul de administraţie;- catedrele / comisiile metodice;

- comisii de lucru cu caracter permanent sau temporar;- consiliul clasei;- consiliul elevilor;- comitetul de părinţi al fiecărei clase;- consiliul reprezentativ al părinţilor;- serviciul secretariat;- serviciul de administraţie;- personalul didactic auxiliar (bibliotecar, informatician, laborant,

tehnician, pedagog etc.).O consecinţă a muncii acestor grupări este operarea cu documente (acte de

evidenţă şcolară, acte de studii, documente de evidenţă contabilă, formulare statistice etc.) şi crearea de documente (decizii, note de serviciu, procese-verbale, contracte individuale de muncă, fişe ale postului, fişe şi criterii de evaluare, planuri şi programe, grafice de activităţi etc.). Acestea din urmă sunt grupate în registre, dosare, mape de lucru etc., iar pentru unele dintre ele se realizează o evidenţă specială.IMPORTANT• Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină

evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii [art. 7 din Legea Arhivelor Naţionale (Legea 16/1996)].

• Persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente, răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor în condiţiile legii menţionate mai sus.

8

Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată de:- LEN/2011- R.O.F.U.I.P.;- ordine ale ministrului educaţiei; - decizii ale inspectorului şcolar general; - regulamentul intern al fiecărei unităţi de învăţământ.

2.1. Regulamentul intern În termen de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I, a regulamentului şcolar, unităţile de învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare să elaboreze regulamentul de ordine interioară [art. 168 din R.O.F.U.I.P.].

Pe de altă parte, întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator se realizează în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a codului muncii [art. 262 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003)].

Prin urmare unitatea de învăţământ care, în sensul art. 14 (1) din Codul muncii este angajator trebuie să elaboreze un document numit regulamentul intern.

Conţinutul regulamentului intern Potrivit art. 6 (2) din R.O.F.U.I.P., regulamentul intern trebuie să cuprindă

prevederi specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii din unitatea de învăţământ, în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare. Prin urmare regulamentul intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele categorii de prevederi, menţionate în R.O.F.U.I.P.:

- criterii de constituire a claselor [art. 15 (1)]; - drepturi şi obligaţii ale directorului / directorului adjunct / consilierului

pentru proiecte şi programe educative [art. 18 şi art. 28]; - atribuţii ale personalului didactic şi ale elevului de serviciu pe şcoală [art.

21 r)]; - sancţiuni pentru abateri disciplinare săvârşite de elevi [art. 251), art. 42 g)]; - recompense şi procedura acordării de recompense pentru elevi, personal

didactic de predare şi de instruire practică şi personal didactic auxiliar [art. 30 i)]; - funcţii, competenţe, drepturi şi obligaţii ale personalului didactic şi de

instruire practică şi a personalului didactic auxiliar [art. 78 şi art. 80]; - funcţionarea consiliului elevilor [art. 95 (2)];

- premierea elevilor [art. 106 (3)]; - transferul elevilor [art. 125]. Potrivit art. 258 din Codul muncii (Legea 53/2003), regulamentul intern

trebuie să cuprindă cel puţin următoarele categorii de dispoziţii: - reguli privind protecţia, igiena şi securitatea muncii în cadrul unităţii; - reguli privind înlăturarea oricărei forme de încălcare a demnităţii; - procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale

salariaţilor; - reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; - abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile (pentru personalul

nedidactic); - reguli referitoare la procedura disciplinară (pentru personalul nedidactic);- modalităţi de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale, specifice

pentru personalul nedidactic.

Elaborarea şi aprobarea regulamentului intern

Potrivit art. 257 din Codul muncii (Legea 53/2003), regulamentul intern se elaborează de către angajator1 cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz. Completând cu prevederile R.O.F.U.I.P. rezultă că regulamentul intern se elaborează de consiliul de administraţie împreună cu organizaţiile sindicale din unitatea de învăţământ [art. 33 c)] şi este aprobat de consiliul profesoral într-o şedinţă extraordinară la care participă şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic [art. 30 o)].

9

Având în vedere importanţa regulamentului intern, după discutarea şi aprobarea acestuia în consiliul profesoral, directorul emite decizia de aprobare.

O dată aprobat, regulamentul intern trebuie respectat de tot personalul unităţii, de elevi şi de părinţii care vin în contact cu unitatea de învăţământ.

2.2. Directorul. Directorul adjunct. Consilierul pentru proiecte si programe educative

2.2.1. Drepturi, competenţe, atribuţii, obligaţii, răspunderea materi-ala şi disciplinara

Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi după caz de directori adjuncţi (vezi LEN/2011), republicată cu modificările şi completările ulterioare)].

Drepturile, competenţele, atribuţiile, obligaţiile, răspunderea disciplinară şi materială a directorului unităţii de învăţământ sunt prevăzute în:- LEN/2011- R.O.F.U.I.P.;- contractul de management educaţional;- regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern);- Legea Arhivelor Naţionale (Legea 16/1996);- legi, ordonanţe ale guvernului, hotărâri de guvern şi ordine privind apărarea

împotriva incendiilor, protecţia muncii, autorizaţii (sanitar, sanitar-veterinare, de mediu şi de funcţionare din punctul de vedere al protecţiei muncii);

- acte normative privind organizarea şi disciplina muncii, inclusiv Codul muncii (Legea 53/2003);

- acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei; - decizii ale inspectorului şcolar general', Propunem directorului să consulte şi să extragă articolele prin care sunt

stabilite atribuţiile, obligaţiile şi drepturile pe care le are, prevăzute în Legea educaţiei, R.O.F.U.I.P., Regulamentul privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară.

Directorul adjunct - îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului; - îndeplineşte atribuţiile delegate de către director, cu excepţia dreptului de a

semna documente contabile şi acte de studii; - îndeplineşte atribuţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioară

(regulamentul intern) al unităţii de învăţământ; - răspunde în faţa directorului, a consiliului profesoral şi a organelor de control

pentru activitatea proprie, conform fişei postului. Potrivit art. 1 (ii) din Ordinul 4609/21.09.2000, emis de ministrul Educaţiei

Naţionale, cu privire la competenţele şi responsabilităţile directorilor de unităţi şcolare, directorul de unitate şcolară poate delega, total sau parţial, directorilor adjuncţi autoritatea de decizie în realizarea uneia sau unor funcţii, în condiţiile în care răspunderea (care nu se deleagă) îi aparţine în întregime.

Fişa postului pentru directorul adjunct este elaborată de director. De asemenea, directorul este cel care evaluează activitatea directorului adjunct şi îi acordă calificativul anual [art. 28 (1) şi (3) din R.O.F.U.I.P.].

Consilierul pentru proiecte şi programe educative În unităţile de învăţământ gimnazial şi profesional, funcţionează un consilier

pentru proiecte şi programe educative, care răspunde de domeniul educativ şcolar şi extraşcolar [art. 28 (2) din R.O.F.U.I.P.]. Metodologia numirii, atribuţiile şi competenţele acestuia sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării .

Consilierul pentru proiecte şi programe educative - este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi, respectiv,

inspectorului şcolar pentru activitatea educativă din inspectoratul şcolar; - are atribuţii privind activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea

de învăţământ;

10

- răspunde de domeniul educativ şcolar şi extraşcolar. Fişa postului consilierului pentru proiecte şi programe educative este

stabilită de ministrul Educaţiei şi Cercetării. Consilierul pentru proiecte şi programe educative se numeşte prin hotărâre a

consiliului de administraţie la propunerea consiliului profesoral. Având în vedere importanţa acestei funcţii, directorul unităţii şcolare emite decizia de numire.

2.2.2. Registrul de evidenţa a deciziilor şi notelor de serviciu emise de director. Dosarul deciziilor şi notelor de serviciu

Funcţia de conducere a directorului se realizează şi prin emiterea de decizii şi note de serviciu, care vizează realizarea obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare instituţională [art. 21 c) din R.O.F.U.I.P.].

Deciziile directorului se iau în concordanţă cu hotărârile consiliului profesoral şi ale consiliului de administraţie, potrivit regulamentului de funcţionare a acestora şi Legii educaţiei în cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă prevederile legale, directorul are dreptul să interzică aplicarea lor, informându-l în acest sens, în termen de 3 zile, pe inspectorul şcolar general [art. 20 (2) din R.O.F.U.I.P.].

Evidenţa deciziilor şi notelor de serviciu elaborate de către director se ţine într-un registru special numit registrul de evidenţă a deciziilor şi notelor de serviciu emise de către director.

Întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ se trece în registrul inventar al acesteia [art. 163 (3) din R.O.F.U.I.P.]. Prin urmare registrul de evidenţă al deciziilor şi notelor de serviciu emise de către director se inventariază potrivit Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului1. De asemenea, se numerotează, iar pe ultima pagină se face menţiunea prezentul registru conţine un nr. de... file" şi se certifică prin semnătura directorului, a secretarei şi prin aplicarea ştampilei.

Este obligatoriu să se înfiinţeze dosarul deciziilor şi dosarul notelor de serviciu emise de către director, în care, în original, se îndosariază documentele respective. Pe dosar se inscripţionează :

2.2.3. Dosarul directorului / directorului adjunct / consilierului pentru proiecte şi programe educative în anul şcolar ...

Acest dosar conţine:- copie xerox după decizia de numire în funcţie, certificată de către director;- toate documentele sau copiile certificate de acesta, elaborate de director /

director adjunct / consilier pentru proiecte şi programe educative.Fiecare document creat se înregistrează, în momentul aprobării lui, în

registrul de intrare-ieşire al unităţii şcolare.

2.3. Consiliul profesoralConsiliul profesoral al unităţii de învăţământ are rol de decizie în domeniul

instructiv-educativ LEN/2011. Consiliul profesoral este alcătuit din personalul didactic, titular şi suplinitor.

Personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic al unităţii de învăţământ pot participa la şedinţe extraordinare ale consiliului profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia [art. 29 (1) şi art. 30 o) din

11

ANTET UNITATEŞCOLARĂ

DOSAR DECIZIIemise de director în anul ..

ANTET UNITATEŞCOLARĂ

DOSAR NOTE DE SERVICIU emise de director în anul...

şi

R.O.F.U.I.P.]. Preşedintele consiliului profesoral este directorul LEN şi art. 20 (1) din

R.O.F.U.I.P.].Secretarul consiliului profesoral este numit de către director [art. 29 (6) din

R.O.F.U.I.P.]. Atribuţiile consiliului profesoral sunt stabilite în art. 30 din R.O.F.U.I.P. Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi sfârşitul fiecărui semestru sau

ori de câte ori directorul unităţii de învăţământ consideră necesar. În acest scop directorul propune tematica consiliului profesoral care va fi discutată şi aprobată în consiliul de administraţie. Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum unei treimi din numărul membrilor săi [art. 29 (2), (3) şi (4) din R.O.F.U.I.P.].

Hotărârile consiliului profesoral se iau prin vot din cel puţin jumătate plus unu şi sunt obligatorii pentru întregul personal al unităţii de învăţământ [art. 31 (2) din R.O.F.U.I.P.].

Dezbaterile din consiliul profesoral se consemnează de către secretarul acestuia în Registrul de procese-verbale ale Consiliului profesoral [art. 29 (6) din R.O.F.U.I.P.]. Acesta se inventariază şi se numerotează [art. 163 (3) din R.O.F.U.I.P.]. Pe ultima pagină se face menţiunea "Prezentul registru conţine un nr. de ... file" şi se certifică prin semnătura directorului, semnătura secretarului unităţii de învăţământ şi aplicarea ştampilei.

La începutul fiecărui an şcolar, în prima şedinţă a consiliului profesoral, se precizează componenţa nominală a acestuia, preşedintele şi secretarul numit prin decizia directorului.

2.4. Consiliul de administraţieConsiliul de administraţie al unităţii de învăţământ are rol de decizie în

domeniul LEN şi art. 32 (2) din R.O.F.U.l.P.]. Consiliul de administraţie este format din cel puţin 5 membri, (LEN/2011).

Conform art. 35 (j) din R.O.F.U.I.P., consiliul de administraţie este format din: - directorul unităţii de învăţământ; - directorul/directorii adjuncţi; - reprezentantul primarului; - cadre didactice alese de consiliul profesoral; - reprezentantul părinţilor; - reprezentantul consiliului local;- reprezentantul agenţilor economici. - reprezentanţi ai consiliului elevilor (în cazul liceelor şi şcolilor postliceale).

La începutul anului şcolar, în prima şedinţă a consiliului profesoral, la propunerea directorului, se alege personalul didactic care să facă parte din consiliul de administraţie [art. 21 i), art. 30 c) şi art. 35 (2) din R.O.F.U.I.P.].

Cu ocazia alegerii consiliului reprezentativ al părinţilor în primele 30 de zile de la începerea anului şcolar [art. 152 (2), art. 155 (2) şi art. 156 (3) din R.O.F.U.I.P.], directorul solicită consiliului reprezentativ al părinţilor să desemneze un reprezentant al părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

Prin adresă scrisă, directorul solicită şi administraţiei publice locale să desemneze un reprezentant al primarului şi unul al consiliului local în consiliul de administraţie .

Consilierul pentru proiecte şi programe educative, care se ocupă de constituirea consiliului elevilor, va cere acestuia să-şi desemneze un reprezentant în consiliul de administraţie [art. 95 (3) din R.O.F.U.I.P.].

Preşedintele consiliului de administraţie este directorul (LEN/2011 şi art. 35 (3) din R.O.F.U.I.P.).

Secretarul consiliului de administraţie este numit de către director dintre membrii acestuia [art. 35 (7) din R.O.F.U.I.P.]. Numirea se face prin decizie .

Atribuţiile consiliului de administraţie sunt stabilite în art. 33 din R.O.F.U.I.P.

12

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi [art. 36 din R.O.F.U.I.P.]. Directorul unităţii şcolare va propune tematica lunară a şedinţelor consiliului de administraţie care va fi discutată şi aprobată de aceasta.

Hotărârile consiliului de administraţie se iau prin vot deschis, cu jumătate plus unu din numărul membrilor componenţi ai acestuia [art. 36 (2) din R.O.F.U.I.P.].

Procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie se consemnează într-un registru special de către secretarul acestuia [art. 35 (7) din R.O.F.U.I.P.].IMPORTANTLa şedinţele consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de învăţământ. Punctul de vedere al liderului sindical se menţionează în procesul-verbal al şedinţei [art. 35 (5) din R.O.F.U.I.P. şi art. 30 din Legea 54/2003 (Legea sindicatelor)].

2.4.1. Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţieÎn prima şedinţă a consiliului de administraţie, directorul precizează

componenţa nominală a acestuia, numeşte prin decizie, dintre membrii componenţi, secretarul consiliului de administraţie şi stabileşte responsabilităţile individuale ale membrilor acestuia [art. 21 j) din R.O.F.U.I.P.]. Aceste responsabilităţi, consemnate în fişa individuală a postului la Capitolul IV ca activităţi suplimentare, sunt prezentate de către director în extras.

Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie se inventariază şi se numerotează [art. 163 (3) din R.O.F.U.I.P.]. Pe ultima pagină se face menţiunea prezentul registru conţine un nr. de... file" şi se certifică prin semnătura directorului, semnătura secretarului unităţii şcolare şi aplicarea ştampilei.

2.4.2. Dosarul Consiliului de administraţie în anul şcolar...Acest dosar este în responsabilitatea directorului şi conţine:- componenţa nominală a consiliului de administraţie;- copie după decizia de numire a secretarului consiliului de administraţie pe

care se face menţiunea „Conform cu originalul" şi se certifică prin semnătura directorului şi aplicarea ştampilei;

- responsabilităţile membrilor consiliului de administraţie, extrase din fişa individuală a postului fiecăruia.

- tematica consiliului de administraţie;- planurile manageriale anual şi semestriale.

2.5. Catedrele / comisiile metodiceCatedrele comisiile metodice se constituie conform prevederilor R.O.F.U.I.P.

şi conform unor precizări ale inspectoratelor şcolare. Conform art. 30 d), consiliul profesoral propune directorului componenţa

catedrelor/ comisiilor metodice, atribuţiile lor fiind precizate în art. 38. Directorul numeşte şefii catedrelor comisiilor metodice din unitatea de

învăţământ [art. 21 h)] care au atribuţiile precizate în art. 38-39 şi cele stabilite de către director [art. 21 j)].

Prin şefii catedrelor comisiilor metodice directorul asigură aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare [art. 21 m)].

Având în vedere importanţa catedrelor comisiilor metodice, la începutul anului şcolar, directorul eliberează decizii de constituire a catedrelor şi de numire a şefilor acestora [art. 21 c)].

Catedrele/ comisiile metodice elaborează programe de activităţi, anuale şi semestriale, şi rapoarte asupra propriei activităţi, care sunt dezbătute şi aprobate de consiliul profesoral [art. 38 b), m) şi art. 30 b)].

Şeful catedrei/ comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi a

13

inspectorului de specialitate de activitatea sa şi a membrilor catedrei [art. 39 (1)]. Evidenţa activităţilor şi produsul muncii catedrelor comisiilor metodice se

constituie într-un dosar. Astfel, la nivelul unităţii de învăţământ, în funcţie de structura învăţământului din unitate, trebuie să existe:

- dosarul comisiei metodice a educatoarelor, în anul şcolar. .. ; - dosarul comisiei metodice a învăţătorilor, în anul şcolar. .. ; - dosarul comisiei metodice a diriginţilor", în anul şcolar. .. ; - dosarul catedrei de ... 1, în anul şcolar. .. ; - dosarul catedrei ariei curriculare ... 2, în anul şcolar. .. ;

Fiecare din dosarele de mai sus este întocmit de şeful catedrei / comisiei metodice şi trebuie să conţină:

- componenţa catedrei comisiei metodice; - copie după decizia de constituire a catedrei comisiei metodice şi de numire

a şefului acesteia, pe care se face menţiunea "Conform cu originalul" şi se certifică prin semnătura directorului şi aplicarea ştampilei;

- raportul de activitate pe anul şcolar anterior, dezbătut şi aprobat de consiliul profesoral [art. 38 m) şi art. 30 b)];

- programul de activitate anual şi semestrial, discutat şi aprobat în consiliul profesoral [art. 38 b) şi art. 30 b)];

- graficul şi tematica lunară a activităţilor aprobată de către directorul unităţii de învăţământ [art. 39 (3)];

- alte documente elaborate de catedră / comisie, conform art. 38;

1 se completează cu denumirea disciplinei de învăţământ conform planului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

2 se completează cu denumirea ariei curriculare, conform planului-cadru aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului.

- procesele-verbale de consemnare a şedinţelor catedrei / comisiei metodice.

Orice document din dosar este înregistrat în registrul de intrare-ieşire al unităţii de învăţământ, în momentul creării şi aprobării lui.

2.6. Comisii de lucru Aceste comisii se numesc, funcţionează şi au atribuţii fixate prin R.O.F.U.I.P.,

legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă, ordine emise de miniştri sau decizii ale inspectorului şcolar general.

Comisii:- comisie pentru curriculum şi orar;- comitetul de securitate şi sănătate în muncă (CSSM);- comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor (CTPSI);- comisia de salarizare şi de acordare a burselor şi ajutoarelor ocazionale.- comisia de inventariere anuală a patrimoniului;- comisia de selecţionare anuală a documentelor create, ce urmează a fi

eliminate sau arhivate;- comisia pentru examenele organizate de unitatea de învăţământ (examene

de corigentă, examene de încheiere a situaţiei şcolare, examene de diferenţă);- comisia de concurs, pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de

ocupare a unui post vacant (vezi Cap. 4);- comisia de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare

săvârşite de o persoană, angajat al unităţii şcolare (vezi Cap. 5.);- comisia de selecţia de oferte pentru achiziţii de bunuri şi servicii;- comisia de achiziţii;- comisia pentru clasificare mijloace fixe;- comisie pentru recepţie bunuri şi servicii;- comisie de închiriere spaţii temporar disponibile;- comisie pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din unitatea de învăţământ;- comisie de prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar;

14

- comisie casare;- comisie de angajare prin concurs a personalului.

2.6.1. Comisia / comitetul de sănătate şi securitate în muncă (CSSM) Legea 90/1996, republicată, cu privire la protecţia muncii 1, precizează

obligaţiile ce revin conducerii, persoanei juridice privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii, dar şi răspunderea juridică ce decurge din încălcarea dispoziţiilor legale privind protecţia muncii, răspundere care poate fi disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Organizarea şi atribuţiile CSSM sunt prevăzute în: - Codul muncii (Legea 53/2003); - Normele generale privind protecţia muncii, ediţia 2000; - Programul de măsuri nr. 30012 din 14.05.1993 aprobat de Ministerul

Învăţământului, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de protecţie a muncii în unităţile de învăţământ preuniversitar;

- Instrucţiunile Ministerului Învăţământului nr. 32160/24.06.1993, privind organizarea activităţii de protecţie a muncii în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Dacă unitatea şcolară are mai puţin de 50 de angajaţi (cu contract individual de muncă, inclusiv cu contract individual de muncă pe perioadă determinată), se constituie Comisia de Sănătate şi Securitate în Muncă, iar în cazul în care acest număr este mai mare, se constituie Comitetul de Sănătate şi Securitate în Muncă.

1 publicată în M. Of. nr. 47 din 29.0 1.2001

După stabilirea componenţei şi a atribuţiilor în consiliul de administraţie, directorul unităţii şcolare numeşte, prin decizie membrii CSSM. Sarcinile concrete ale acestor persoane, care decurg din art. 16 din Normele generale de protecţia muncii, ediţia 2000, vor fi menţionate în fişa individuală a postului şi vor fi aprobate în consiliul de administraţie.

Având în vedere atribuţiile pe care le are CSSM, este necesară elaborarea Programului de măsuri pentru protecţia muncii care are la bază Raportul de activitate al comisiei în anul şcolar anterior. Programul va include atât activităţile prevăzute a se desfăşura pe parcursul anului şcolar, cât şi responsabilii şi termenele de execuţie, şi va viza continuarea activităţilor demarate anterior şi evitarea erorilor apărute .

Dosarul CSSM conţine:- copie după decizia de constituire a comisiei, pe care se face menţiunea

„Conform cu originalul şi se certifică prin semnătura directorului şi aplicarea ştampilei;

- responsabilităţile individuale ale membrilor comisiei, aprobate de consiliul de administraţie, extrase din fişa individuală a postului fiecăruia;

- raportul de activitate al CSSM pe anul şcolar anterior, dezbătut şi aprobat de consiliul de administraţie [art. 32 (2) şi art. 33 a) din R.O.F.U.I.P.];

- Programul de măsuri pentru protecţia muncii în anul şcolar curent dezbătut, aprobat de consiliul de administraţie şi avizat de către director [art. 32 (2), art. 33 a) şi art. j) din R.O.F.U.I.P.];

- procesele-verbale (sau copiile acestora) încheiate de către inspectorii de inspecţia muncii cu prilejul controalelor privind modul în care se respectă legislaţia muncii.

2.6.2. Comisia tehnica de prevenire şi stingere a incendiilor (CTPSI)Se constituie şi funcţionează potrivit prevederilor din:- H.G. 51/1992, completată şi modificată ulterior1, privind unele măsuri

pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor;- Legea 212/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, modificată prin

O.G. 114/2000;- Instrucţiunile Ministerului învăţământului, nr. 3495/1993, privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire a incendiilor în unităţile

15

de învăţământ preuniversitar;- Normele de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile M.E.C.T.S.,

aprobate de Inspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari cu avizul nr. 7/19.04.2000.

După stabilirea componenţei, a atribuţiilor şi după aprobarea în consiliul de administraţie» directorul unităţii şcolare numeşte prin decizie membrii CTPSI. Sar-cinile concrete ale acestor persoane, aprobate şi ele în consiliul de administraţie, vor fi menţionate în fişa individuală a postului, la capitolul IV al acesteia.

Dosarul CTPSI conţine:- copie după decizia de constituire a comisiei, pe care se face menţiunea

„Conform cu originalul" şi se certifică prin semnătura directorului şi aplicarea ştampilei;

- responsabilităţile individuale ale membrilor comisiei, stabilite de director [art. 21 j)şi R.O.F.U.I.P.], aprobate de consiliul de administraţie şi extrase din fişa individuală a postului;

- Raportul de activitate al CTPSI pe anul şcolar anterior, dezbătut şi aprobat de consiliul de administraţie [art. 32 (2) şi art. 33 a) din R.O.F.U.I.P.];

- Planul de apărare împotriva incendiilor, dezbătut şi aprobat de consiliul de administraţie, avizat de director [art. 32 (2), art. 33 a) şi art. 25 j) din R.O.F.U.I.P.];

- procese-verbale încheiate de brigăzile şi grupurile de pompieri militari împuternicite, potrivit legii, cu exercitarea controlului.

2.6.3. Comisia de acordare a burselor Acordarea de burse de la bugetul de stat este prevăzută în LEN.Bursele de stat acordate elevilor reprezintă o formă de sprijin material care

vizează atât protecţia socială, cât şi stimularea celor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.

Criteriile generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cursuri de zi, sunt stabilite prin Hotărâre a de Guvern nr. 558/19981

Potrivit documentului menţionat, criteriile specifice şi metodologia de acordare a burselor se stabilesc anual în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare. În acest scop se ţine cont de fondurile repartizate şi de integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare. Metodologia cuprinde, de asemenea, componenţa şi atribuţiile comisiei de acordare a burselor de la nivelul unităţii de învăţământ. Rezultă deci obligativitatea construirii acestei comisii la nivel de şcoală.

În concordanţă cu componenţa şi atribuţiile stabilite în metodologia hotărâtă de inspectoratul şcolar, potrivit art. 33 i) din R.O.F.U.I.P., în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ se hotărăşte componenţa comisiei şi se stabilesc atribuţiile ei. Directorul emite decizia de constituire a comisiei .

2.6.4. Comisia de selecţionare anuală a documentelor create, ce urmează a fi eliminate sau arhivate

Potrivit Legii Arhivelor Naţionale (Legea 16/199)2, creatorii şi deţinătorii de documente răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor.

În consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ se discută şi se desemnează persoana responsabilă cu probleme de arhivă. După obţinerea avizului Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, directorul emite decizia corespunzătoare .

Unitatea de învăţământ este obligată să ţină evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern şi a celor ieşite, potrivit legii.

De asemenea, unitatea de învăţământ este obligată să întocmească Nomenclatorul documentelor de arhivă, care va fi aprobat şi de către Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale .

Anual, documentele se grupează în unităţi arhivistice, potrivit

16

problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în Nomenclatorul documentelor de arhivă, şi se depun la arhiva unităţii de învăţământ în al doilea an de la constituire, pe bază de inventar şi proces-verbal de predare-primire .

Evidenţa documentelor din arhivă se ţine în Registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice .

Unitatea de învăţământ este obligată să păstreze arhiva în spaţii special amenajate, dotate, în funcţie de formatul şi suportul documentelor, cu mijloace adecvate de păstrare şi de protejare a acestora, precum şi cu mijloace, instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

În unitatea de învăţământ trebuie să funcţioneze o comisie de selecţie numită prin decizia directorului şi compusă din: preşedinte, secretar şi un număr impar de membri numiţi din rândul personalului didactic (eventual didactic auxiliar). Această comisie se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică; hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal. Procesul-verbal de selecţionare, însoţit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare, se înaintează spre aprobare Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale. Documentele se scot din evidenţa arhivei şi se pot elimina numai în baza procesului-verbal al comisiei de selecţionare anuală a documentelor, ce urmează a fi eliminate sau arhivate.

2.6.5. Comisia de inventariere anuală a patrimoniuluiInventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a patrimoniului

fiecărei unităţi şi reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, în patrimoniul unităţii, la data la care aceasta se efectuează.

Organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului din unităţile de învăţământ se face potrivit prevederilor Legii 82/1991 (Legea contabilităţii), ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii şi ale Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, aprobate prin ordinul 2388/15.12.1995, emis de ministrul finanţelor (M. Of. nr. 292 din 18.12.1995). Astfel, inventarierea unităţii de învăţământ se realizează cel puţin o dată pe an, de regulă la sfârşitul anului, precum şi în următoarele situaţii:

- la cererea organelor de control;- ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu

pot fi stabilite cert prin inventariere;- ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;- ca urmare a unei calamităţi naturale sau a unor cazuri de forţă majoră sau

în alte cazuri prevăzute de lege.Organizarea inventarierii

Potrivit art. 11 (3) din Legea 82/1991 (Legea contabilităţii), art. 19 (6) şi art. 162 din RJO.F.U.I.P., organizarea inventarierii revine directorului centrului financiar (unităţii de învăţământ care este centru financiar) sau ordonatorului de credite.

În urma referatului întocmit de contabilul-şef, ordonatorul de credite / directorul centrului financiar dispune numirea comisiei centrale şi a subcomisiilor de inventariere din unităţile subordonate. De asemenea, acesta are obligaţia urmăririi încadrării în termenele stabilite, verificarea proceselor-verbale de inventariere finală a subcomisiilor şi tot el semnează procesele-verbale de verificare a inventarierii pe întregul centru financiar.

Pentru realizarea în condiţii bune a inventarierii, ordonatorul de credite sau directorul unităţii şcolare care este centru financiar trebuie să ia o serie de măsuri, după cum urmează: - să întocmească, înainte de începutul fiecărui an, împreună cu contabilul-şef şi cu directorii unităţilor şcolare arondate (care nu au centru financiar propriu) planul de control al gestiunilor, pe bază de inventar; - să numească comisiile de inventariere prin decizie scrisă; - să dispună prelucrarea, cu tot personalul antrenat în acţiunea de inventariere, a

17

planului de inventariere şi a sarcinilor stabilite pentru această acţiune; - să analizeze rezultatele inventarierii şi să ia măsurile ce se impun în cazul existenţei lipsurilor sau plusurilor în gestiune.

Contabilul-şef (al centrului financiar) are sarcina de a stabili termenele de începere şi terminare a inventarierii, de a verifica toate conturile, care trebuie confruntate cu conturile corespondente din evidenţa contabilă, de a înregistra în evidenţa contabilă, în termen de 5 zile, plusurile şi minusurile respective rămase definitive şi de a trage la răspundere pe cei vinovaţi pentru daunele aduse avutului public. Inventarierea se efectuează de către o comisie, iar dacă este cazul, de o comisie centrală care coordonează activitatea subcomisiilor de inventariere.

Comisia, respectiv subcomisiile, vor fi formate din cel puţin două persoane, cu excepţia gestiunilor mici, unde pot fi formate şi dintr-o singură persoană. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii gestiunilor supuse inventarierii. Comisia centrală de inventariere controlează dacă evidenţa bunurilor materiale este ţinută la zi şi instruieşte personalul subcomisiilor de inventariere.

Efectuarea inventarierii Inventarierea presupune constatarea şi verificarea existenţei tuturor

elementelor patrimoniale ale unităţii, la o anumită dată. Pentru a stabili cu exactitate existenţa stocurilor, fiecare bun material trebuie individualizat pe obiect, tip, calitate. După efectuarea inventarierii pe teren, are loc înscrierea în listele de inventar, la rubrica stoc faptic, a cantităţilor inventariate. După terminarea inventarului şi stabilirea diferenţelor, formularul (liste de inventar) semnat de comisia de inventariere, se predă contabilităţii, care confruntă datele inventarului cu ale evidenţei. Înainte de începerea operaţiunilor d~ inventariere, comisia va lua de la fiecare gestionar o declaraţie scrisă, sub semnătură proprie, declaraţie semnată şi de comisie.

În situaţia în care valorile materiale gestionate sunt depozitate în locuri diferite, pentru a se împiedica manipularea lor în timpul inventarierii, comisia va sigila toate aceste locuri şi căi de acces. De asemenea, în situaţia în care inventarierea nu se termină în aceeaşi zi, se procedează la sigilarea magaziilor. Pe perioada inventarierii, se suspendă operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. Dacă operaţiunile de predare-primire nu pot fi suspendate, acestea se fac numai în prezenţa comisiei de inventariere. Intrările se recepţionează şi se trec în liste de inventar separate, arătându-se: data şi numărul documentului de însoţire, felul bunurilor, cantitatea, preţul unitar, valoarea, furnizorul, iar pe document se menţionează "primit în timpul inventarierii şi inclus în lista de inventariere nr. .... ". Echipamentul de protecţie în folosinţă, scule şi unelte, se inventariază separat şi se trece pe liste separate, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lui.

După inventarierea faptică pe termen a valorilor materiale, are loc determinarea rezultatelor inventarierii şi regularizarea diferenţelor la inventar, prin înregistrarea lor în evidenţa contabilă.

Cazurile în care poate fi contestată valabilitatea inventarului Un inventar poate fi contestat de către cei interesaţi în următoarele cazuri:

- dacă nu s-au respectat normele obligatorii în legătură cu efectuarea inventarierii şi întocmirea documentelor respective, dacă listele de inventar prezintă ştersături, adăugiri, recertificate sub semnătură, numerele de ordine nu sunt în ordine crescătoare;

- calculele şi rapoartele de la o pagină la alta prezintă erori;- lista de inventariere nu poartă semnătura membrilor comisiilor de

inventariere, agestionarului;

- pe ultima pagină a listei de inventar, nu se află declaraţia gestionarului, din care sărezulte că verificarea faptică pe teren s-a făcut în prezenţa sa, că nu are nici o obiecţie de făcut asupra rezultatelor inventarierii şi că bunurile inventariate rămân în păstrarea şi în răspunderea sa;

18

- când gestionarul nu a luat parte efectivă la constatarea pe teren a bunurilor inventariate;

- când lista de inventar a fost semnată de către o persoană, alta decât gestionarul, exceptându-se cazurile când cel care a semnat este delegatul gestionarului sau al conducerii unităţii;

- când gestionarul nu a fost invitat să participe la inventarierea pentru predarea gestiunii sau când predarea nu a mai avut loc, întrucât conducerea unităţii a obligat pe noul gestionar să ia în primire gestiunea din mers, fără a mai întocmi inventarul în conformitate cu dispoziţiile legale (în acest caz conducerea unităţii este răspunzătoare pentru toate lipsurile care vor decurge de aici, în mod solidar cu noul gestionar, dacă acesta nu a refuzat primirea gestiunii fără proces-verbal de predare-primire, iar vechiul gestionar răspunde numai pentru operaţiunile care au avut loc până la data când el a părăsit unitatea);

- când se dovedeşte existenţa unor erori la inventariere;- când se dovedeşte că în contabilitate nu este reflectată situaţia completă a

intrărilor şi a ieşirilor de bunuri materiale, pentru a putea servi la compararea cu constatările pe teren;

- contestarea gestionarului că nu s-au făcut compensările şi nu s-au acordat scăzămintele legale pentru pierderile la care avea dreptul.

Dosarul pentru organizarea inventarierii patrimoniului cuprinde următoarele documente:- decizia dată de conducerea unităţii, care cuprinde, obligatoriu, perioada de

desfăşurare, componenta comisiei centrale şi a subcomisiilor;- înştiinţarea şi procesul-verbal de instruire a comisiei de către contabilul-şef;- declaraţia de inventar;- listele de inventariere şi propunerile pentru casare;- evaluarea rezultatelor inventarierii, confruntarea scripticului cu fapticul,

stabilirea diferenţelor;- procesele-verbale pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi a

mijloacelor fixe aprobate de către conducătorul unităţii.

2.6.6. Comisia pentru examenele organizate de unitatea de învăţământ

Conform art. 67 din R.O.F.U.I.P., examenele organizate de unitatea de învăţământ sunt:- examenul de corigentă, pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea

cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor pentru elevii amânaţi;

- examen de certificare a competenţelor profesionale;- examen de absolvire – nivel I şi II – arte şi meserii;- examen de încheiere a situaţiei şcolare, pentru elevii declaraţi amânaţi pe

semes trul al doilea sau anual;- examen de diferenţă pentru elevii a căror înscriere în unitatea de

învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene.Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie. Potrivit art. 71 (4)

din R.O.F.U.I.P., directorul unităţii de învăţământ stabileşte prin decizie componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenului . De asemenea, în cazul elevilor care solicită reexaminarea, în condiţiile art. 69 din R.O.F.U.I.P., directorul emite decizia de constituire a comisiei de reexaminare.

Pentru evitarea neplăcerilor, recomandăm directorului însuşirea temeinică a capitolului din R.O.F.U.I.P. cu privire la evaluarea rezultatelor elevilor, încheierea situaţiei şcolare şi cu privire la examenele organizate de unitatea de învăţământ (art. 49-77).

2.7. Consiliul clasei Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile consiliului clasei sunt prevăzute în

R.O.F.U.I.P., art. 40-43.

19

Consiliul clasei este constituit din personalul didactic şi de instruire care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat de comitetul de părinţi al clasei şi din liderul elevilor clasei. Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/dirigintele.

In a doua decadă a lunii octombrie, după ce a avut loc adunarea generală a părinţilor clasei, unde a fost ales comitetul de părinţi al clasei şi s-a desemnat un reprezentant al acestui comitet în consiliul clasei, învăţătorul/dirigintele clasei convoacă consiliul clasei pentru organizarea acestuia.

În procesul-verbal se consemnează ordinea de zi: constituirea consiliului clasei.

Învăţătorul/dirigintele precizează componenţa nominală a acestuia, precizează atribuţiile consiliului clasei şi stabileşte graficul şi tematica şedinţelor consiliului clasei.

Consiliul clasei se întruneşte la sfârşitul fiecărui semestru şi ori de câte ori directorul, dirigintele sau membrii acestuia consideră necesar.

Şedinţele consiliului clasei se consemnează în procese-verbale care se înregistrează în registrul de intrare-ieşire existent la secretariatul unităţii de învăţământ.

Dosarul consiliului clasei va cuprinde următoarele documente: - procesul-verbal de constituire a consiliului clasei; - componenţa consiliului clasei; - graficul şi tematica şedinţelor consiliului clasei; - procesele-verbale de la şedinţele consiliului clasei, înregistrate în registrul de intrări-ieşiri al unităţii şcolare; - raportul scris asupra situaţiei şcolare a elevilor clasei, la sfârşitul

semestrului / anului şcolar. Ultimul document este elaborat de consiliul clasei şi va fi prezentat de

preşedintele consiliului clasei consiliului profesoral spre validare, după care se înregistrează în registrul de intrări-ieşiri.

2.8. Personalul din unitatea de învăţământ Potrivit LEN/2011, art. 88., personalul din învăţământul preuniversitar este

format din: (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic.(2) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic asociat.(3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.(4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea reglementează, de asemenea, funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică, şi ale personalului didactic auxiliar, condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi funcţiilor, sistemului de perfecţionare şi evaluare şi criteriile de normare şi salarizare, de acordare a distincţiilor şi premiilor şi de aplicare a sancţiunilor.

Din personalul didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei. Nu pot ocupa posturi didactice în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice şi care sunt prevăzute de lege.

In situaţiile de inaptitudine profesională, de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului profesoral, un examen medical complet.

2.9. EleviiOrice persoană, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică, care

este înscrisă în unitatea de învăţământ şi participă la activităţile organizate de aceasta, are calitatea de elev.

20

Dobândirea, exercitarea şi încetarea calităţii de elev, drepturile, îndatoririle, recompensarea, sancţiunile, transferul şi transportul elevilor, evaluarea rezultatelor şi încheierea situaţiei şcolare a elevilor sunt reglementate, potrivit LEN/2011

În fiecare unitate de învăţământ se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasă. Acesta funcţionează în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului de ordine interioară (regulamentul intern), în unităţile şcolare cu învăţământ liceal, consiliul elevilor îşi va desemna un reprezentant în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ [art. 95 (3) şi art. 35 (1) din R.O.F.U.I.P.].

O problemă importantă o constituie comportamentul şi ţinuta elevilor. Un factor, care poate să contribuie în limite legale la soluţionarea acestei probleme, este regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern). Astfel, este posibil ca prin acest regulament, elaborat în conformitate cu prevederile legale, unitatea de învăţământ să definească comportarea civilizată şi ţinuta decentă a elevilor. Se completează în acest mod art. 101 (1) din RXXF.U.I.P., care precizează că „elevii trebuie să aibă o comportamentul civilizat şi o ţinută decenta atât în unitate, cât şi în afara acesteia".

în instituţiile şi unităţile de învăţământ sunt interzise pedepsele corporale aplicate elevilor. Personalul didactic care practică asemenea metode va fi sancţionat administrativ său, în funcţie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii potrivit LEN/2011

Codul muncii (Legea 53/2003) precizează că amenzile sunt interzise [art. 265 (1)]. Prin urmare, este ilegal ca în regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern) al unităţii de învăţământ să fie prevăzută sancţionarea elevilor cu amenzi disciplinare, în consecinţă, elevii care săvârşesc fapte prin care încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora, numai potrivit prevederilor R.O.F.U.I.P.

2.10. Părinţii Colaborarea părinţilor cu unitatea de învăţământ, organizarea opţiunilor

acestora cu efect educaţional, realizarea scopurilor finale pe care şi le propun atât părinţii, cât şi unitatea de învăţământ, sunt obiective majore. Vezi potrivit LEN/2011.

R.O.F.U.I.P. cuprinde prevederile privind componenţa, alegerea şi atribuţiile comitetului de părinţi al clasei, respectiv consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ

2.10.1. Comitetul de părinţi al clasei În primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului şcolar,

învăţătorul/dirigintele clasei convoacă adunarea generală a părinţilor clasei, cu următoarea ordine de zi:

1. - alegerea comitetului de părinţi al clasei (preşedinte, membru, casier);

2. - prezentarea atribuţiilor comitetului de părinţi al clasei; 3. - numirea unui părinte în consiliul clasei, ca delegat al comitetului de

părinţi al clasei; 4. - stabilirea şi aprobarea de către adunarea generală a unei sume minime

cu care părinţii elevilor clasei să contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei (constituirea fondului clasei);

5. - stabilirea şi aprobarea unei cote-părţi din fondul clasei care urmează a fi vărsată în fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinţilor.

Dezbaterile care au loc în adunarea generală a părinţilor clasei se consemnează în proces-verbal, semnat de dirigintele clasei şi de părinţi. Acest document se înregistrează în registrul de intrări-ieşiri şi se îndosariază în dosarul comitetului de părinţi al clasei.

Adunarea generală a părinţilor clasei poate fi convocată de dirigintele sau de preşedintele comitetului de părinţi al clasei, ori de câte ori este necesar.

21

2.10.2. Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ După ce s-a asigurat că în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului

şcolar au avut loc adunările generale pe clase şi au fost constituite comitetele de părinţi ale claselor, directorul convoacă adunarea generală a părinţilor din unitatea de învăţământ, care este compusă din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.

Ordinea de zi: 1. - discutarea şi aprobarea raportului anual de activitate al consiliului

reprezentativ al părinţilor şi a execuţiei bugetare, prezentată de comisia de cenzori;

2. - completarea (alegerea) consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ, ca organ executiv al adunării generale (5-7 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi membri cu atribuţii specifice);

- alegerea comisiei de cenzori (1-3 membri); - precizarea atribuţiilor consiliului reprezentativ şi ale comisiei de cenzori; - colectarea şi administrarea sumelor, reprezentând o cotă-parte din fondul

fiecărei clase6. - stabilirea sumei de bani care se poate afla, permanent, la dispoziţia consiliului reprezentativ şi care poate fi folosită pentru situaţii urgente, la solicitarea directorului;7. - desemnarea unui reprezentant al consiliului reprezentativ al părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.Dezbaterile din adunarea generală se consemnează în procese-verbale, care

se înregistrează în registrul de intrări-ieşiri.Documentele adunării generale şi ale consiliului reprezentativ al părinţilor

din unitate se îndosariază în dosarul adunării generale şi al consiliului reprezentativ al părinţilor.

IMPORTANTÎnvăţătorului / dirigintelui, directorilor şi personalului didactic le sunt

interzise operarea cu fondurile băneşti colectate de la părinţi şi prin părinţi [art. 154 (5) şi art. 160 (1), (2) din R.O.F.U.I.P.]. Fondurile băneşti se cheltuiesc numai la iniţiativa comitetului de părinţi al clasei, respectiv numai prin decizia consiliului reprezentativ al părinţilor din proprie iniţiativă sau la propunerea învăţătorului / dirigintelui, respectiv a directorului.

Potrivit art. 156 (2) din R.O.F.U.I.P., consiliul reprezentativ se organizează şi funcţionează şi în conformitate cu regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern). De aceea considerăm că următoarele propuneri de prevederi în regulamentul de ordine interioară sunt menite să contribuie la perfectarea activităţii de gestionare a fondurilor băneşti colectate de părinţi.

Fondurile băneşti colectate de comitetele de părinţi şi de consiliul reprezentativ al părinţilor vor fi înregistrate conform normelor în vigoare. La gestionarea fondurilor se va tine seama de următoarele:

- sumele se consemnează într-un proces-verbal în care se menţionează acţiuneaorganizată, cheltuielile şi venitul net. Procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele, casierul şi membrul comitetului de părinţi, respectiv de către preşedintele, casierul şi unul dintre membrii consiliului reprezentativ al părinţilor;

- evidenţa operaţiunilor de încasări şi plăţi se ţine cu ajutorul registrului de casă; în acest scop se utilizează procesele-verbale, chitanţele fiscale şi actele justificative pentru cheltuielile efectuate;

- circulaţia fondurilor băneşti se face numai prin intermediul comitetului de părinţi /consiliului reprezentativ;

- plăţile se fac cu acte oficiale (facturi, bonuri, chitanţe etc.), potrivit normelor financiare, şi numai cu aprobarea comitetului de părinţi / consiliului reprezentativ al părinţilor

- obiectele de inventar şi materialele procurate din fondurile părinţilor se

22

predau unităţii de învăţământ pe bază de proces-verbal, în care se vor menţiona caracteristicile obiectelor şi vor fi trecute în inventarul şcolii, potrivit reglementărilor în vigoare;

- fondurile băneşti se păstrează şi se administrează prin unităţile CEC sau bancare, şi respectarea regulamentului operaţiunilor de casă.

Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar au obligaţia să asigure condiţii corespunzătoare desfăşurării activităţii comitetelor de părinţi / consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea respectivă.

3. CONTROLUL, ÎNDRUMAREA SI EVALUAREA ACTIVITATII INTR-O UNITATE SCOLARĂ

Controlul este o funcţie a managementului prin care se verifică dacă obiectivele stabilite prin planuri şi programe sunt atinse şi în ce măsură.

Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat din unităţile de învăţământ [art. 19 (7) din RO.F.U.I.P.]. În acest context, rolul controlului efectuat de către director este acela de a supraveghea funcţionarea unităţii, de a se informa cu privire la modul de receptare a ordinelor şi notelor de serviciu transmise personalului din subordine, de a constata modul de derulare a planurilor şi programelor stabilite, de a preveni apariţia unor potenţiale abateri de la traseul care conduce spre realizarea obiectivelor stabilite şi, nu în ultimul rând, de a corecta şi perfecţiona activitatea din unitatea şcolară.

Controlul poate fi: - frontal (managerial), atunci când sunt supuse verificării, analizei şi

aprecierii toate domeniile şi compartimentele din unitatea de învăţământ; - tematic, atunci când se verifică numai una sau câteva laturi ale activităţii

din unitatea de învăţământ; - curent (operativ). De obicei controlul frontal se efectuează de către inspectoratul şcolar sau

minister. În situaţii deosebite, această formă de control se poate realiza şi de către

conducerea unităţii de învăţământ, caz în care se solicită sprijinul inspectoratului şcolar sau ministerului pentru numirea unor specialişti sau experţi.

Controlul tematic se efectuează de inspectoratul şcolar sau minister, dar şi de persoane cu funcţii de conducere din unitatea de învăţământ, în funcţie de domeniu, sfera de competenţă şi responsabilitatea fiecăruia.

Controlul curent (operativ) este cel efectuat zilnic de fiecare şef în domeniul de care răspunde, pe baza atribuţiilor subordonaţilor şi urmăreşte asigurarea desfăşurării unei activităţi normale şi a unui climat de muncă adecvat.

Directorul este cel care elaborează instrumente interne de lucru utilizate în îndrumarea şi controlul activităţii [art. 21 n) din R.O.F.U.l.P.]. Dar deciziile directorului se iau în concordanţă cu hotărârile consiliului profesoral şi cu cele ale consiliului de administraţie . De aceea în acţiunile de control şi îndrumare pot fi antrenaţi membri ai consiliului de administraţie, şefii de catedră şi personalul didactic, recunoscuţi pentru pregătirea profesională şi probitate morală. Prin urmare, la baza activităţii desfăşurată pe această linie, trebuie să existe un plan unic de îndrumare şi control, singurul în măsură să contribuie la evitarea paralelismelor şi să împiedice neglijarea anumitor sectoare, clase, discipline, personal didactic etc.

Controlul presupune parcurgere a următoarelor etape: - pregătirea controlului, care presupune stabilirea domeniului ce urmează a

fi controlat, a tematicii şi a obiectivelor controlului; - organizarea controlului, care presupune stabilirea persoanei (colectivului)

care controlează şi ce anume controlează; - desfăşurarea controlului, care implică un ansamblu de activităţi

(cercetarea unor documente, discuţii, aplicarea unor teste, chestionare, participarea nemijlocită la activităţile programate a fi controlate, înregistrarea datelor şi faptelor semnificative, stabilirea concluziilor, inclusiv a faptelor care

23

determină perturbări şi abateri ale activităţii de la obiectivele proiectate;- finalizarea controlului care se realizează, de regulă, prin prezentarea

concluziilor persoanei / colectivului / compartimentului controlat.Problemele care nu pot fi soluţionate în timpul controlului fac obiectul unor

analize specifice, în consiliul profesoral sau de administraţie, în urma cărora se stabileşte, pe domenii de competenţă şi atribuţii, cine urmează să le soluţioneze.IMPORTANT

Pentru îndeplinirea funcţiei de control / evaluare, directorul unităţii şcolare este obligat să atingă indicatorii de performanţă în următoarele patru domenii: curriculum, resurse financiare şi materiale, resurse umane, dezvoltare şi relaţii comunitare [art. 5 din Ordinul 4609/21.09.20001].

3.1. Controlul, îndrumarea si evaluarea activităţii personalului didacticAcest important atribut al muncii directorului este reglementat de

prevederile R.O.F.U.I.P.Cu ajutorul şefilor de catedră, directorul controlează calitatea procesului

instructiv-educativ. în cursul unui an şcolar, el trebuie să efectueze cel puţin 120 de asistenţe la ore, astfel încât fiecare cadru didactic să fie asistat cel puţin o dată pe an. La asistentele efectuate sau la unele activităţi ale cadrelor didactice, directorul este însoţit, de regulă, de şeful de catedră [art. 21 p)]. De altfel, prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, directorul trebuie să asigure aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare [art. 21 m) din R.O.F.U.I.P.]. Prin urmare, la începutul fiecărui an şcolar, directorul trebuie să elaboreze Programul de vizite şi asistenţe la lecţiile şi activităţile didactice, ca parte a Planului de îndrumare şi control, în această acţiune trebuie să fie antrenaţi membri ai consiliului de administraţie, şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice.

În program vor fi cuprinşi în primul rând:- personalul didactic nou venit (absolvenţi, personal didactic

transferat);- personalul didactic înscris la examenul pentru obţinerea gradelor

didactice (directorul trebuie să fie în măsură să aprecieze această categorie la inspecţiile organizate pentru obţinerea gradelor didactice [art. 23 b) din R.O.F.U.I.P.]);

- personalul didactic care, de-a lungul anilor, a obţinut succese remarcabile în procesul de instruire şi educare. (Directorul trebuie să popularizeze experienţa valoroasă acumulată în timp de către unele cadre didactice.)

Este indicat ca directorul să-şi propună şi urmărirea activităţilor la aceeaşi clasă, pe durata a 4-5 ore din aceeaşi zi, de către profesorii care lucrează cu acelaşi colectiv.

Pentru a fi eficientă şi de calitate, vizita, asistenţa la lecţie sau asistenţa la activitatea didactică trebuie temeinic pregătită şi documentată. Aceasta presupune:

- cercetarea planificării calendaristice a programei şi a normelor şcolare, eventual consultarea metodicii obiectului respectiv;

- examinarea catalogului clasei cu scopul de a cunoaşte, pe baza notelor acordate, nivelul general de pregătire al elevilor;

- cercetarea unor documente în care s-au înregistrat observaţii făcute de cei care l-au asistat până atunci.

În timpul vizitei directorul trebuie să înregistreze cât mai fidel posibil desfăşurarea lecţiei / activităţii didactice, cu tactul necesar, pentru a nu atrage atenţia elevilor sau a-l deranja pe profesor. Procedând în acest mod îşi adună datele pe baza cărora va putea să formuleze concluziile de care se va folosi în momentul convorbirii cu cei controlaţi.

De-a lungul anilor s-au înregistrat discuţii controversate în legătură cu tehnica scrierii observaţiilor făcute în timpul asistenţelor şi controverse cu privire la documentul în care acestea sunt consemnate.

Pornind de la obligaţia directorului de a elabora instrumente de lucru utilizate în îndrumarea şi controlul activităţii art. 21 n) din R.O.F.U.I.P.], propunem un model de Fişă de observare a lecţiei / activităţii didactice. Ea are

24

patru părţi: 1. Date generale; II. Desfăşurarea lecţiei / activităţii didactice; III. Evidenţierea aspectelor pozitive şi negative referitoare la:

- managementul lecţiei / activităţii didactice; - modul de interacţiune profesor-elev-clasă; - folosirea tablei.

IV. Aprecieri, prin calificative, cu privire la: - planificarea lecţiei / activităţii didactice; - desfăşurarea lecţiei; - managementul clasei; - calităţile personale şi profesionale ale cadrului didactic asistat.

Se impun câteva observaţii cu privire la modul de utilizare a fişei. În partea a II-a a fişei se înregistrează, cât mai bine posibil, desfăşurarea

lecţiei / activităţii didactice. În paralel, în partea a III-a, vor fi puse în evidenţă anumite caracteristici

vizibile apreciate cu da sau nu. Observarea atentă a lecţii lor este mai importantă decât adunarea de date. Prin urmare, cel care observă nu trebuie să se lase absorbit în totalitate de această parte a fişei. Este foarte probabil ca nu toate caracteristicile să apară în lecţie, deci nu trebuie ca observatorul să se aştepte la acest lucru. De asemenea, este important să fie notate orice alte caracteristici care nu sunt menţionate în această parte a fişei, dar care contribuie la realizarea unei lecţii reuşite.

Pentru a fi comodă şi eficientă în utilizare, dar mai ales pentru directorii care doresc să tipărească o asemenea fişă, sugerăm următoarea structură a acesteia: - pag. 1 va fi destinată antetului unităţii şcolare şi părţii 1: Date generale; - a .2 şi a .3 să fie alăturate (ca filele unei cărţi deschise):

II. Desfăşurarea lecţiei /activităţii didactice

..................................................

...........

..................................................

......

III. Evidenţierea aspectelor pozitive şi negative referitoare

la:

..................................................

...........

..................................................

..........

- pag. 4 va fi destinată părţii a IV-a: Aprecieri, prin calificative, cu privire la ...

Această structură permite ca, paralel cu observarea şi înregistrarea atentă a desfăşurării lecţiei / activităţii didactice, să fie marcate operativ, prin x, caracteristicile observate şi apreciate prin da sau nu, care, de fapt, constituie aprecieri pozitive sau negative.

Observarea şi consemnarea modelelor de interacţiune sunt importante deoarece varietatea lor asigură implicarea activă a elevilor în lecţie, permite adoptarea unor stiluri de învăţare diferite şi facilitează menţinerea trează a atenţiei elevilor. De aceea socotim că este importantă observarea tipurilor de interacţiune care au loc şi înregistrarea numărului lor.

Folosirea tablei este foarte importantă, dar există situaţii când sunt mai bine venite alte soluţii (de exemplu, materiale didactice vizuale etc.). De aceea, în aceste situaţii, se consemnează şi se fac aprecieri cu privire la acestea.

După desfăşurarea lecţiei şi înainte de convorbirea cu cel asistat, în partea a IV-a a fişei, observatorul apreciază prin calificative alte aspecte ale lecţiei, marcând cu x calificativul acordat (FOARTE BINE, BINE, SATISFĂCĂTOR, NESATISFĂCĂTOR).

Pe baza fişei de observare a lecţiei se realizează ,fişa de evaluare a lecţie . Aceasta conţine cinci indicatori, fiecare defalcat pe mai mulţi subindicatori.

Fiecărui subindicator, observatorul, pe baza fişei de observare, îi acordă un

25

punctaj. Pentru fiecare indicator se calculează un punctaj mediu (ca medie aritmetică a punctajelor subindicatorilor). Se însumează cele cinci punctaje medii şi se înmulţeşte rezultatul cu patru. Se obţine, astfel, punctajul final. Calificativul se acordă după următoarea grilă:

FOARTE BINE: 86-100 puncte BINE: 71-85 puncte SATISFĂCĂTOR: 61 -70 puncte NESATISFĂCĂTOR: sub 60 puncte

De asemenea, directorul va trebui să selecteze principalele date, fapte, constatări şi să facă efortul de a le interpreta şi de a stabili, pe baza lor, principalele concluzii şi recomandări.

Convorbirea directorului cu cel asistat trebuie să aibă loc la o dată cât mai apropiată de momentul efectuării asistenţei. La convorbire trebuie să participe şi şeful de catedră, chiar şi în situaţiile când acesta nu a însoţit directorul la asistenţă. Pentru a convinge, punctele de vedere ale directorului se cer temeinic argumentate, iar observaţiile făcute vor fi însoţite de sugestii şi recomandări pe viitor. Pentru reuşită, este foarte important ca directorul să-şi însuşească metodica desfăşurării analizei lecţiei, consultarea unor lucrări pe .această temă fiind obligatorie.

În final, directorul va avea grijă ca fişa de evaluare a lecţiei să fie semnată de director, şeful de catedră / comisie metodică şi de cadrul didactic asistat.

Asistenţa la lecţie a personalului didactic, privită ca activitate de îndrumare şi control, constituie un instrument de bază pentru o evaluare anuală corectă a acestuia.

Evaluarea personalului didactic de predare se face anual conform fişei de evaluare elaborate de minister.

Fişa de evaluare corelată cu fişa individuală a postului se notează prin punctaj de la l la 100.

Procedura de evaluare se declanşează prin autoevaluare, consemnată în fişa de evaluare vizată de şeful de catedră / comisie metodică.

Calificativul anual se stabileşte de către consiliul de administraţie [art. 33 e) din LO.F.U.I.P.].

3.2. Controlul, îndrumarea si evaluarea activităţii personalului didactic auxiliar şi nedidactic

Potrivit R.O.F.U.I.P., serviciile de secretariat şi de administraţie dintr-o unitate sunt subordonate directorului [art. 161 (1) şi 163 (1)]. De asemenea, personalul didactic auxiliar este subordonat directorului [art. 164 (1) şi 165 (1)]. Pe de altă parte, directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat al unităţii [art. 19 (7)]. În consecinţă, planul unic de îndrumare şi control trebuie să cuprindă şi această categorie de personal. Sugerăm în continuare câteva segmente de activitate care trebuie incluse în acest plan:

1. Având în vedere importanţa gestionării, întocmirii şi eliberării actelor de studii şi a celorlalte documente şcolare, importanţa evidenţei, selecţionării.: păstrării şi depunerii documentelor şcolare la arhivă, directorul trebuie să asigure sistematic un control tematic cu privire la aceste probleme. De exemplu, directorul poate numi o comisie care să controleze modul de completare şi utilizare a cataloagelor şcolare şi de calculare a mediilor semestriale şi anuale.

Pentru aceasta este obligatoriu ca directorul să cunoască: - Regulamentul privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor

de evidenţă şcolară, aprobat prin Ordinul 3678/07.05.2000, emis de ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

- Legea Arhivelor Naţionale (Legea 16/1996). În regulamentul actelor de studii, se prevede că, la sfârşitul fiecărui an

şcolar, dar nu mai târziu de 1 septembrie, directorul unităţii de învăţământ are obligaţia de a controla şi verifica modul de eliberare şi gestionare a actelor de studii şi de a stabili stocul acestora. Toate aceste elemente sunt menţionate într-

26

un proces-verbal, a cărui copie este înaintată inspectoratului şcolar [art. 52]. 2. Într-o unitate de învăţământ care are cantină şi internat, directorul poate

numi o comisie care să realizeze un control tematic. Tematica acestuia poate fi:

1. Organizarea şi funcţionarea internatului; 2. Organizarea şi funcţionarea cantinei, iar obiectivele

controlului sunt: - controlul scoaterii alimentelor din magazie şi modul de folosire a acestora la

prepararea hranei; - respectarea, la cantină, a normelor de profilaxie, a celor de transport, depozitare şi conservare a alimentelor; - afişarea zilnică a meniurilor şi a gramajelor stabilite; - comitetul de internat şi cantină; - modul în care pedagogii colaborează cu diriginţii pentru organizarea şi îndrumarea activităţilor din internat; - organizarea izolatorului, potrivit normelor în vigoare. Desigur, un asemenea control trebuie finalizat în consiliul de administraţie,

prin luarea unor măsuri care să conducă la înlăturarea neajunsurilor constatate. Evaluarea personalului didactic şi a personalului nedidactic se realizează cu

ajutorul unor formule specifice, alcătuite pe baza fişei postului.Problematica evaluării acestei categorii de personal ţine de domeniul

managementului resurselor umane şi este tratată pe larg în Cap. 4.

4. ÎNCADRAREA IN MUNCALibertatea muncii este garantată prin Constituţie. Potrivit Codului muncii

(Legea 53/2003), persoana fizică dobândeşte capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani [art. 13 (1)]. Persoana fizică poate încheia un contract de muncă, în calitate de salariat, şi la vârsta de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite pentru dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi este periclitată sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională [art. 13 (2)].

Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau prin examen, după caz [art. 30 (1)], iar contractul individual de muncă se încheie după verificarea aptitudinilor profesionale ale persoanei care solicită angajarea [art. 29 (1)]. în cazul în care, la concursul în vederea ocupării unui post vacant, nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen [art. 30 (3)]. Condiţiile de angajare şi modul de desfăşurare a concursului / examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a guvernului [art. 30 (4)]. Un astfel de regulament este Anexa nr. 12 la H.G. 281/17.06.1993.

Potrivit LEN/2011, posturile didactice se ocupă prin concurs. Concursul constă în probe scrise la angajarea titularilor, în probe scrise sau orale la angajarea suplinitorilor, m interviu şi prezentarea unui curriculum vitae la angajarea personalului didactic asociat .De asemenea, personalul didactic auxiliar din învăţământ se angajează prin concurs, cu respectarea condiţiilor de studiu .

4.1. Precizări cu privire la angajarea personalului didacticCoordonarea metodologică a concursurilor pentru ocuparea posturilor

didactice declarate vacante în învăţământul de stat este asigurată de minister, iar organizarea şi desfăşurarea acestora, de către inspectoratul şcolar. Concursurile se organizează în baza B, Unei metodologii aprobate prin ordinul ministrului .

Anual se elaborează un calendar al mişcării personalului didactic privitoare la mobilitatea personalului didactic sunt coordonate de o comisie, nu-i de inspectorul şcolar general, atribuţiile acesteia fiind stabilite prin regulament aprobat ! ministrul învăţământului.

LEN elaborează:- metodologia privind constituirea şi vacantarea posturilor / catedrelor din

27

învăţământul preuniversitar;- calendarul mişcării personalului didactic în anul...;- metodologia privind angajarea şi desfăşurarea concursului naţional pentru ocupare a posturilor declarate vacante în învăţământ.

Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar de stat şi emiterea deciziei de numire pe post se face de către inspectorul şcolar general. În decizia de numire pe post, se precizează obligaţia celui numit de a se prezenta la unitatea şcolară cel puţin până la data începerii noului an şcolar, unde i se va încheia contractul de muncă şi fişa postului.

Prin urmare directorii unităţilor de învăţământ nu au competenţa angajării personalului didactic, aceasta fiind de competenţa inspectoratelor şcolare. Se impun însă următoarele precizări:

1. obligaţia directorului de a aplica metodologia de constituire şi vacantare a posturilor / catedrelor din învăţământul preuniversitar, care presupune printre altele:

a) constituirea posturilor / catedrelor şi încadrarea personalului didactic pe baza planului-cadru de învăţământ, a normelor didactice şi a planului de şcolarizare aprobat de inspectoratul şcolar, cu respectarea prevederilor .

b) încadrarea pe posturi / catedre prin asigurarea continuităţii activităţii didactice de predare la aceleaşi grupe sau clase de elevi;

c) declararea vacantă a posturilor / catedrelor numai după încadrarea tuturor titularilor, inclusiv a celor care au dreptul la rezervare;

d) declararea vacantă a posturilor / catedrelor ocupate de către persoane care solicită pensionarea la cerere, numai după emiterea deciziei de pensionare.

2. obligaţia directorului de a aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar posturile / catedrele vacante, cu valabilitate mai mare de 30 de zile, în orice moment din cursul anului şcolar, când acestea apar vacante;

3. obligaţia unităţii şcolare de a afişa posturile / catedrele vacante, după aprobarea dată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar;

4. obligaţia directorului de a încheia contractul individual de muncă Ia încadrarea în muncă a unei persoane, obligaţie prevăzută în art. 16 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003);

5. obligaţia directorului de a consemna datele privind situaţia profesională a personalului didactic într-un stat personal de serviciu .

Conform art. 16 (4) din legea 128/1997 şi art. 22 d) din R.O.F.U.I.P., în urma operaţiunilor de personal ale inspectoratului şcolar, în calendarul mişcării personalului didactic, orele rămase neocupate se atribuie de către director, prin decizie, personalului didactic titular, asociat sau cadrelor didactice pensionare, în regim de cumul sau plata cu ora.

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică este condiţionată de prezentarea unui certificat medical [art. 27 din Codul muncii (Legea 53/2003].

Nu pot ocupa o funcţie didactică persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, directorul unităţii şcolare poate solicita, cu acordul consiliului profesoral, un nou examen medical complet.

De asemenea, nu pot ocupa funcţii didactice persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice . Dacă aceste incompatibilităţi apar pe durata contractului de muncă, acesta poate fi desfăcut pentru incompatibilitate, în condiţiile prevăzute de lege.

4.2. Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidacticFuncţiile didactice auxiliare sunt cele stabilite prin LEN/2011:

a) bibliotecar, documentarist, redactor;b) informatician;c) laborant;d) tehnician;

28

e) pedagog şcolar;f) instructor-animator, instructor de educaţie;g) asistent social;h) corepetitor.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este autorizat ca, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, să stabilească noi funcţii didactice auxiliare. Astfel, prin adresa nr. 5861/1998 a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, s-a aprobat ca şi funcţia de secretar să fie considerată funcţie didactică auxiliară.

Condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare sunt prevăzute în LEN/2011.

Statutul şi numărul posturilor personalului didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat se stabilesc de către inspectoratul şcolar, pe baza criteriilor de normare, elaborate de MECTS.

Criteriile de normare a personalului didactic sunt aprobate prin Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3250/12.02.1998, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 269/20.07.1998.

Competenţele cu privire la angajarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt LEN/2011şi în art. 22 lit. e) din R.O.F.U.I.P. Astfel, angajarea în funcţie a personalului didactic auxiliar şi nedidactic, în unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, se face de către director, iar în unităţile de învăţământ fără personalitate juridică, de către organul ierarhic superior, cu consultarea directorului unităţii respective.

Prin urmare, directorul unităţii de învăţământ poate organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante de personal didactic auxiliar sau nedidactic.

1 detalii despre contractul individual de muncă se găsesc în această lucrare, la paragraful 4.4

4.3. Etapele organizării si desfăşurării concursului pentru ocuparea unui post vacant (personal didactic auxiliar si nedidactic)

1. În termen de 3 zile de la data când postul a devenit vacant, unitatea şcolară are obligaţia de a-1 comunica Oficiului forţelor de muncă [art. 33 din Legea 1/1990 privind protecţia şomerilor şi reîncadrarea lor profesională].

2. Conform Anexei nr.12 la H.G.281/17.06.1993, postul vacant existent în starul de funcţii al unităţii şcolare va fi scos la concurs, în funcţie de necesităţile unităţii stabilite de consiliul de administraţie, publicarea făcându-se, după caz, într-un ziarul central, local sau prin afişarea acestuia la sediul unităţii şcolare cu cel puţin 15 zile înainte de data susţinerii concursului. Anunţul publicitar trebuie să conţină:

a) denumirea unităţii şcolare, adresă, telefon, fax, e-mail; b) denumirea postului scos la concurs; c) condiţiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească persoana care

urmează să se angajeze: - să fie cetăţean români; - să nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte care I-ar face

incompatibil - cu funcţia pentru care candidează; - să prezinte o recomandare de la ultimul loc de muncă sau de la

unitatea de învăţământ, pentru absolvenţii care se angajează pentru prima dată'; - să prezinte curriculum vitae din care să rezulte activitatea

desfăşurată; - eventualele condiţii speciale;

d) data şi locul susţinerii concursului; e) probele concursului; f) tematica şi bibliografia pentru concurs, eventualele

modalităţi de obţinere a acestora. 3. În vederea organizării şi desfăşurării concursului, directorul unităţii,

29

în baza prevederilor legale şi a hotărârii consiliului de administraţie, emite decizii de numire a comisiei de concurs . Comisia va fi formată din 3-5 membri.

Din comisie trebuie să facă parte, în mod obligatoriu, şi şeful serviciului în care urmează să se facă angajarea şi, dacă este cazul, 2-3 specialişti din inspectoratul şcolar şi sau administraţia publică coordonatoare. Reprezentanţii din afara unităţii de învăţământ, numiţi în comisie, vor fi desemnaţi de către conducătorul instituţiei unde sunt încadraţi. Secretarul răspunde de buna organizare şi desfăşurare a concursului, de respectarea de către fiecare candidat a condiţiilor de studiu prevăzute de lege.

4. Comisia de examinare se îngrijeşte de întocmirea tematicii pentru concurs şi a bibliografiei. Tematica de concurs trebuie pusă la dispoziţia celor interesaţi o dată cu publicarea postului, cu 15 zile înainte de data susţinerii concursului.

5. Comisia de examinare verifică dosarele, validează înscrierile la concurs şi afişează lista participanţilor. Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- cerere de înscriere - copie după actele de studii, - copie după buletin, - cazierul (unde este cazul), - curriculum vitae, - recomandare de la ultimul loc de muncă sau de la unitatea de învăţământ, pentru absolvenţi,

- documente care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă şi în specialitate,

- declaraţie pe proprie răspundere

a) În anumite domenii de activitate, conducerea ministerelor, a celorlalte instituţii centrale sau locale ale administraţiei publice ori a instituţiilor asimilate poate aproba, de la caz la caz, în funcţie de necesitate, angajarea unor specialişti, cetăţeni străini.

b) Recomandarea trebuie să conţină, în mod obligatoriu, caracterizarea profilului profesional şi moral.

6. Concursul constă dintr-o probă scrisă şi una orală / interviu. Atât la proba scrisă, cât şi la cea orală, se acordă note de la 10 la l şi fiecare membru al comisiei are obligaţia de a nota fiecare probă.

Pentru funcţia de pază, de deservire şi de întreţinere a curăţeniei, concursul va consta într-o probă practică.

Pentru proba scrisă, comisia va stabili subiectele, care, în mod obligatoriu, vor fi din tematica pusă la dispoziţie. Subiectele trebuie să fie reprezentative şi să poată fi tratate în timpul stabilit pentru proba scrisă care, de regulă, este de 2 ore. Pentru o apreciere cât mai obiectivă, comisia stabileşte şi baremul de corectare. Pentru probele orale se stabilesc, tot din tematica de concurs, mai multe variante de subiecte de dificultate apropiată pentru a permite o apreciere cât mai obiectivă din partea comisiei.

7. Evaluarea rezultatelor concursuluiNota finală a concursului are la bază două elemente: rezultatele probelor din

concurs şi evaluarea activităţii anterioare.Pentru activitatea desfăşurată în perioada anterioară, potrivit recomandării

şi a curriculum-ului vitae, se va acorda o notă, de la 10 la l, care va avea o pondere de 10-25% în nota finală şi se va anunţa, candidaţilor înainte de susţinerea probelor prevăzute. Ponderile concrete în nota finală se vor stabili de către comisia de examinare, între limitele prevăzute anterior, în funcţie de complexitatea sarcinilor postului pentru care se dă concurs. De exemplu, sugerăm ca ponderea maximă de 25% pentru activitatea desfăşurată în perioada anterioară să se acorde cu ocazia organizării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere: secretar-şef, şef de birou etc., funcţii care presupun, în afară de bune cunoştinţe

30

profesionale teoretice, dar şi practice, o anumită experienţă în domeniul respectiv necesară coordonării în bune condiţii a serviciului / compartimentului respectiv.

Rezultatele la concursul pentru ocuparea postului se consemnează într-un borderou centralizator, apoi se întocmeşte un proces-verbal ce va conţine lista cu candidaţii, în ordinea mediilor obţinute, şi numele candidatului declarat reuşit .Aceste documente se semnează de către fiecare membru al comisiei de examinare. Reuşeşte la concursul pentru ocuparea postului vacant candidatul care obţine media cea mai mare, dar nu mai puţin de media 7, cu condiţia ca la fiecare probă să fi obţinut cel puţin nota 7.

8. Validarea rezultatelor concursuluiConform art. 8 din Anexa nr. 12 la H.G. 281/17.06.1993, dosarele

cuprinzând notele obţinute de candidaţi la concurs împreună cu toate actele acestora vor fi depuse la ele comisiei de angajare, pregătire şi avansare din minister, instituţia centrală sau locală a administraţiei publice în structura cărora se află unitatea, ceea ce înseamnă că directorii unităţilor şcolare vor depune aceste dosare la comisia de pe lângă inspectoratul şcolar, al cărei preşedinte este, de regulă, şeful biroului plan-salarizare.Această comisie va verifica dosarele în termen de 5 zile de la primirea acestora şi comunică rezultatul unităţii şcolare, după care unitatea afişează rezultatele concursului.

9. Depunerea şi rezolvarea contestaţiilorCandidaţii pot depune contestaţii în termen de 3 zile de la afişarea

rezultatelor. Contestaţiile se analizează şi se soluţionează de conducerea ministerului sau a instituţiei centrale sau locale a administraţiei publice şi se comunică petiţionarului în termen de 5 zile. În speţă, pentru unităţile de învăţământ, contestaţiile se rezolvă de către inspectoratul şcolar. Comisia de contestaţii va fi formată din 3 persoane, altele decât cele care au făcut parte din comisia de concurs. Cum directorul unităţii de învăţământ este reprezentantul inspectoratului şcolar, el va fi preşedintele comisiei de contestaţii. Prin urmare, contestaţiile se depun la directorul unităţii şcolare care emite decizia de numire a comisiei de contestaţie .

10. După soluţionarea contestaţiilor sau după trecerea termenului de contestaţie (dacă nu s-a înregistrat nici o contestaţie), unitatea face comunicarea către persoana care a reuşit şi care urmează să fie angajată.

Persoana declarată reuşită la concurs este obligată să se prezinte pentru angajare în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă. În cazul în care nici un candidat nu a obţinut minimum nota 7, postul este declarat vacant şi se organizează un nou concurs. Dacă, în urma concursului, persoana nu se prezintă în termen legal pentru angajare, postul este declarat vacant şi următoarea persoană reuşită este înştiinţată. În cazul în care nu mai este o altă persoană care să fi reuşit la concurs, postul se declară vacant şi se organizează un nou concurs.

4.4. Încheierea contractului individual de muncă. Fişa postului. Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Dosarul personal

4.4.1 . Contractul individual de muncă Contractul individual de muncă, conform Codului muncii (Legea 53/2003),

este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii, denumită salariu, prin angajator înţelegându-se persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe baza unui contract individual de muncă.

Încadrarea în muncă se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă, încheiat pe baza deciziei de numire pe post .

Primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contractul individual de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la două la cinci mii de lei.

O persoană poate fi angajată numai în baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea unei munci. Conform art.

31

27 (2) din Codul muncii (Legea 53/2003), nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea contractului individual de muncă. La angajarea în domeniul educaţiei se pot solicita şi teste medicale specifice. Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului, în cazul angajării sau schimbării felului muncii fără certificat medical, sunt stabilite prin legi specifice (vezi de exemplu Ordinul1 761 / 30.10.2001, emis de ministrul sănătăţii şi familiei privind examenul medical la angajarea în muncă, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii). 1 publicat în M. Of. nr. 836 din 27.12.2001

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia încheierii contractului individual de muncă revine angajatorului.

Modelul-cadru al contractului individual de muncă este aprobat prin Ordinul1

64/28.02.2003, modificat şi completat prin Ordinul2 76/11.03.2003 .Contractul individual de muncă va cuprinde în mod obligatoriu elementele

prevăzute în modelul-cadru. Prin negociere între părţi, contractul individual de muncă poate cuprinde şi clauze specifice, potrivit legii.

4.4.2. Fişa postuluiFişa postului pentru fiecare angajat este anexată la contractul individual de

muncă şi se negociază între angajator şi angajat [art. 50 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învăţământ, înregistrată la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu nr. 53719/29/21.08.2000], postul reprezentând un ansamblu de operaţiuni sau de atribuţii prin care se realizează, parţial, o anumită procedură specifică atribuţiilor unei instituţii.În fişa postului sunt prevăzute atribuţiile postului [lit. F din modelul-cadru al con -tractului individual de muncă, ţinându-se cont de: - Metodologia aprobată prin H.G. 749/23.10.1998;

- Ordinul M.E.N. 3522/2000 privind aprobarea fişelor postului şi fişelor de evaluare a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;

- Anexa nr. 2 la contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învăţământ, înregistrat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu nr. 53719/29/21 /.08.2000;

1 emis de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, publicat în M. Of. nr. 139 din 04.03.20032 emis de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, publicat în M. Of. nr. 159 din 12.03.2003

De asemenea, în fişa postului se înscriu criteriile de evaluare [Anexa nr. 2 din Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază, între limite, aprobată prin H.G. 749/23.10.19983].

Potrivit art. 33 d) din R.O.F.U.I.P., consiliului de administraţie îi revine obligaţia de a elabora, pentru personalul nedidactic, împreună cu sindicatele, conţinutul criteriilor de evaluare specifice unităţii de învăţământ, criteriile fiind aceleaşi4 ca pentru personalul didactic auxiliar, şi anume:

1. gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă, 50 puncte, pondere 50%;

2. asumarea responsabilităţii, 25 puncte, pondere 25%;3. adecvarea la complexitatea muncii, 15 puncte, pondere 15%; 4. iniţiativă şi creativitate, 10 puncte, pondere10%.

De asemenea, procedura de evaluare este aceeaşi cu aceea a personalului didactic auxiliar.

4.4.3. Registrul general de evidenţă a salariaţilor Registrul general de evidenţă a salariaţilor este un document care, potrivit

Codului muncii (Legea 53/2003) şi H.G. 247/20031, se întocmeşte în regim tipizat, se înregistrează la inspectoratul de muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul persoana fizică sau juridică care poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă

32

pe bază de contract individual de muncă, numită angajator. Acesta are obligaţia să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor. Înscrierile în registru se efectuează la data încheierii, modificării şi suspendării contractului, precum şi la data emiterii actului privind încetarea contractului individual de muncă. Completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor se face în concordanţă cu documentele existente în dosarul personal al salariatului.

4.4.4.Dosarul personal Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puţin actele necesare angajării,

contractul individual de muncă, actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completări lor din registru. La solicitarea salariatului, angajatorul este obligat să îi elibereze o copie a dosarului personal, precum şi o copie a filei din registrul care cuprinde înscrieri referitoare la acel salariat.

Codul muncii (Legea 54/24.01.2003) reglementează şi problema care se referă la: executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi contractului individual de muncă pe perioadă determinată. Aceste reglementări trebuie să fie bine cunoscute de către directorul unei unităţi şcolare. 3 vezi Anexa nr. 2 la H.G. la Metodologia aprobată prin H.G. 749/1998, 4 publicată în M. Of. nr. 407 din 27.10.1998I publicată în M. Of. nr. 59 din 12.03.2003

5. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ Şl MATERIALA A PERSONALULUI DIN UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

5.1. Disciplina muncii, răspunderea disciplinara, abateri disciplinare si sancţiuni disciplinare

Disciplina muncii este o condiţie esenţială şi indispensabilă desfăşurării activităţii într-o unitate, în condiţii de eficienţă, în virtutea raportului de subordonare existent între salariat şi angajator, salariatul trebuie să respecte obligaţiile generale de muncă prevăzute în actele normative, contractul colectiv de muncă, regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern), dar şi măsurile dispuse de angajator (prin decizii, note de serviciu, ordine verbale) în exercitarea atribuţiilor sale de coordonare, îndrumare şi control.

Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obligaţie de bază a fiecărui salariat, indiferent de postul pe care îl ocupă. Potrivit art. 39 (2) b) din Codul muncii (Legea 53/2003), obligaţia de a respecta disciplina muncii se naşte, pentru fiecare angajat în parte, de la data încheierii contractului individual de muncă.

Răspunderea disciplinară intervine în cazul în care salariatul săvârşeşte, cu vinovăţie, o abatere de la obligaţiile de serviciu, inclusiv de la normele de comportare, numită abatere disciplinară. Deci pentru a naşte răspunderea disciplinară, este necesar ca salariatul să săvârşească o abatere disciplinară.

Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiunile disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Sancţiunile disciplinare sunt mijloace de constrângere prevăzute de lege, cu un pronunţat caracter educativ, având ca scop apărarea ordinii disciplinare, în vederea îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi respectării normelor de comportare şi prevenire a unor acte de indisciplină.

33

Menţionăm existenţa a două categorii de sancţiuni disciplinare:- sancţiuni reglementate de Codul muncii (Legea 54/2003);- sancţiuni reglementate de LEN/2011

IMPORTANT Sancţionarea disciplinară a personalului nedidactic din învăţământ se face cu

respectarea regulilor procedurale generale reglementate de Codul Muncii ( Legea 54/2003 )

Sancţionarea disciplinară a personalului didactic şi didactic auxiliare face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

5.2. Procedura aplicării sancţiunilor personalului nedidactic Scopul instituirii unor reguli procedurale, care trebuie respectate în vederea

sancţionării disciplinare, este, pe de o parte, necesitatea şi eficienţa combaterii unor acte dăunătoare procesului muncii şi, pe de altă parte, protejarea salariatului, dându-i posibilitatea să se apere, respectând astfel prezumţia de nevinovăţie şi evitarea unor sancţiuni injuste.

Potrivit art. 263 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003), angajatorul dispune de pregătirea disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiunile disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Având în vedere faptul că personalul nedidactic este angajat de către unitatea de învăţământ, fiind numit prin decizia directorului, aplicarea sancţiunii disciplinare este atributul conducerii unităţii şcolare.

Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul, în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară, sunt prevăzute în art. 264 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003). Procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare presupune parcurgerea următoarelor etape:

- sesizarea săvârşirii abaterii disciplinare şi înregistrarea acesteia; - emiterea deciziei de numire a comisiei de cercetare disciplinară; - convocarea în scris de către comisie, pentru audiere, a persoanei cercetate disciplinar; - efectuarea cercetării disciplinare; - întocmirea raportului de cercetare; - stabilirea sancţiunii; - emiterea deciziei de sancţionare şi comunicarea sancţiunii.

5.2.1. Sesizarea săvârşirii abaterii disciplinare şi înregistrarea acesteiaCodul muncii (Legea 53/2003) nu prevede obligaţia sesizării conducerii

unităţii cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare, dar, prin art. 268 (1), precizează că angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare. În consecinţă, pentru a urmări încadrarea în termenul stabilit de lege a aplicării sancţiunii, este necesar a se consemna într-un document data constatării abaterii disciplinare săvârşite.

Actul de constatare a săvârşirii unei abateri disciplinare poate fi: - proces-verbal încheiat cu ocazia constatării abaterii; - referat adresat conducerii unităţii de către şefii unor birouri, servicu, compartimente etc., în care este descrisă fapta care constituie abatere disciplinară şi prin care se cere sancţionarea disciplinară; - adresă înaintată de către o altă instituţie sau unitate care are la cunoştinţă

comiterea abaterii disciplinare de către un salariat al unităţii sesizate; - sesizare / plângere făcută de colectiv sau de o grupare din colectivul de muncă al unităţii sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre comiterea abaterii disciplinare.Indiferent de forma pe care o îmbracă, sesizarea în scris a săvârşirii abaterii

disciplinare va fi înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii.

34

După cum am mai arătat, înregistrarea săvârşirii abaterii disciplinare are o foarte mare importanţă, deoarece, de la data înregistrării, curge termenul de emitere a deciziei de aplicare a sancţiunii disciplinare.

5.2.2. Decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinaraPotrivit art. 267 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003), sub sancţiunea

nulităţii absolute, nici o măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 264 (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, în consecinţă, după ce a luat la cunoştinţă despre săvârşirea unei abateri disciplinare de către un salariat, directorul unităţii de învăţământ întruneşte consiliul de administraţie pentru a hotărî sau nu efectuarea unei cercetări disciplinare cu privire la faptele sesizate [art. 14 (1), art. 263-268 din Codul muncii (Legea 53/2003), LEN/2011 şi art. 32 (2) din R.O.F.U.I.P.].

Pentru a hotărî efectuarea unei cercetări disciplinare în consiliul de administraţie este nevoie de acordul a jumătate plus unu din numărul total de membri [art. 36 (2) din R.O.F.U.I.P.]. Hotărârea se ia prin vot deschis. Invitarea liderului de sindicat la consiliul de administraţie este obligatorie [art. 30 din Legea sindicatelor (Legea,54/2003) şi art. 35 (5) din R.O.F.U.I.P].

Codul muncii (Legea 53/2003) nu cuprinde precizări cu privire la numirea unei comisii de cercetare disciplinară, dar condiţionează aplicarea sancţiunii disciplinare de cercetarea disciplinară realizată de către o persoană împuternicită de angajator; în cursul cercetării disciplinare, salariatul are dreptul să formuleze şi să ofere persoanei împuternicite toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

În practică se procedează la numirea unei comisii de cercetare a abaterii disciplinare, atât pentru a asigura o obiectivitate a cercetării, cât şi pentru a diminua suspiciunea de subiectivism în aprecierea faptelor.

În cadrul şedinţei consiliului de administraţie, după citirea sesizării, unul din membrii acesteia sau directorul propune constituirea unei comisii de cercetare care să verifice aspectele sesizate. Membrul consiliului sau directorul poate propune chiar componenţa comisiei formate din 3-5 membrii Deşi nu există o dispoziţie legală expresă, considerăm că este necesar ca din comisie să facă parte şeful ierarhic al persoanei anchetate.

Toţi membrii comisiei trebuie să se bucure de prestigiu în unitate, probitate morală, competenţă profesională şi o conduită corectă.

Propunerea de numire a comisiei de cercetare, precum şi componenţa acesteia vor fi supuse votului membrilor consiliului de administraţie, în funcţie de rezultatul votului, comisia de cercetare va fi numită prin decizia directorului.

În ANEXA 5,2 prezentăm un model de decizie de numire a comisiei.

5.2.3. Convocarea în scris a salariatului care a săvârşit abaterea disciplinară

În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana împuternicită de angajator să realizeze cercetarea precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

Aşadar, comisia de cercetare are obligaţia de a întocmi CONVOCAREA prin care cel în cauză este chemat pentru audiere în faţa comisiei.

Având în vedere faptul că Legea 53/2003 (Codul muncii) nu prevede un termen înăuntrul căruia salariatul cercetat să fie convocat, se impune convocarea în scris a salariatului într-un termen rezonabil (sugerăm convocarea cu cel puţin 48 de ore înainte de ziua fixată pentru audiere).

Neprezentarea salariatului la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără cercetări disciplinare prealabile. În cazul în care salariatul refuză să primească convocarea, se constată aceasta prin proces-verbal de către comisia de cercetare.

Dovada convocării se face prin semnătura salariatului pe duplicatul documentului respectiv, pe care se consemnează "am primit un exemplar azi ... ,

35

ora ... ". Dacă salariatul nu este prezent la serviciu, dovada comunicării se face prin confirmarea de primire, iar termenul de 48 de ore se calculează de la data primirii scrisorii recomandate de către destinatar.

5.2.4. Efectuarea cercetării a) Audierea salariatului care a comis abaterea Prezent în faţa comisiei de cercetare, salariatul are dreptul de a fi asistat, la

cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Prezenţa reprezentantului sindicatului este legală, în baza art. 267 (4) din Codul muncii (Legea 53/2003) şi în baza art. 30 din Legea sindicatelor (Legea 54/2003).

Salariatul va fi lăsat să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare.

Toate aceste aspecte se consemnează într-un proces-verbal de audiere. În acest proces-verbal se va consemna, de asemenea, că salariatului cercetat i s-au făcut cunoscute procedurile art. 267 (4) din Codul muncii (Legea 53/2003).

În procesul-verbal de audiere se consemnează şi numele reprezentantului sindicatului care asistă la audiere şi, eventual, refuzul salariatului de a da declaraţii scrise.

Procesul-verbal de audiere se semnează de către persoana audiată, de către persoana care asistă şi de către membrii comisiei.

b) Verificarea susţinerilor făcute de salariat După ce salariatul cercetat este audiat, prezintă declaraţii şi probe de care

înţelege să se folosească în apărarea sa, comisia va trece la verificarea acestora în scopul stabilirii eventual a motivelor pentru care sunt sau nu înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare. Pentru aceasta, va verifica documente, acte, alte materiale, va purta discuţii şi va lua declaraţii şi note informative de la persoane care, prin natura postului, au legătură cu cel cercetat sau care au cunoştinţă despre abaterea disciplinară săvârşită. Audierile se consemnează într-un proces-verbal. Procesul-verbal va fi citit şi semnat de către persoanele audiate şi de comisie.

5.2.5. Raportul comisiei de cercetareAncheta se finalizează prin întocmirea de către comisie a unui raport de

cercetare. Acesta trebuie să cuprindă:a) componenţa comisiei (conform deciziei de numire a acesteia);b) numele şi prenumele salariatului cercetat;c) precizarea faptei / faptelor prezumtive pentru care salariatul este cercetat şi

care constituie abatere disciplinară;d) obiectul cercetării;e) concluziile cercetării:

- descrierea faptelor care constituie abatere disciplinară;- împrejurările în care a fost săvârşită fapta;- gradul de vinovăţie a salariatului;- consecinţele abaterii disciplinare;- antecedentele disciplinare ale salariatului şi comportarea generală în

serviciu a acestuia;b) probele în baza cărora au fost stabilite concluziile cercetării, inclusiv alte

elemente pe care comisia le-a considerat concludente pentru elucidarea cazului;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile;

d) aprecierea sintetică asupra gravităţii faptei.Raportul de cercetare se înregistrează la registratura unităţii şcolare.Documentele:

- raportul comisiei;- copie după procesul-verbal al şedinţei consiliului de administraţie în care

se hotărăşte constituirea comisiei de cercetare;

36

- decizia de numire a acesteia;- sesizarea faptei săvârşite de salariat, înregistrată la unitatea de

învăţământ;- procesele-verbale ale şedinţelor de lucru ale comisiei;- comunicarea făcută salariatului pentru prezentarea la audiere;- procesele-verbale de audieri;- notele informative şi audierile se numerotează şi se îndosariază. Pe dosar

se inscripţionează:

Raportul comisiei şi dosarul se înregistrează la unitatea şcolară sub acelaşi număr şi se înaintează directorului.

5.2.6. Stabilirea sancţiunii Conform art. 266 din Codul muncii (Legea 53/2003) angajatorul stabileşte

sancţiunea disciplinară în raport cu gravitatea faptei. În consecinţă, având în vedere şi prevederile art. 14 (1) din Codul muncii (Legea 53/2003), LEN/2011 şi art. 32 (2) din R.O.F.U.I.P., stabilirea sancţiunii revine consiliului de administraţie.

După primirea raportului, directorul unităţii de învăţământ va convoca consiliul de administraţie. La această şedinţă, în temeiul art. 30 din Legea sindicatelor (Legea 54/2003) şi art. 35 (5) din R.O.F.U.I.P., este invitat şi liderul de sindicat. Pentru a putea da eventual lămuriri suplimentare, sugerăm să participe şi membrii comisiei de cercetare (dacă nu sunt membri ai consiliului de administraţie). Raportul comisiei de cercetare va fi citit de către preşedintele comisiei. După citirea şi analizarea raportului, directorul unităţii de învăţământ, în baza art. 25 k) din R.O.F.U.l.P., va propune sancţiunea disciplinară care urmează a fi aplicată, iar propunerea va fi supusă votului. Art. 266 din Codul muncii (Legea 53/2003) prevede ca la stabilirea sancţiunii disciplinare să se aibă în vedere următoarele aspecte care trebuie să fie cuprinse în acest raport:

a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

De asemenea, conform art. 265 din Codul muncii (Legea 53/2003) amenzile disciplinare sunt interzise, iar pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate stabili o singură sancţiune.

Hotărâre a consiliului de administraţie privind sancţionarea disciplinară a salariatului este validă dacă este votată prin vot deschis de cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor (art. 36 (2) din R.O.F.U.I.P.]. Numai în acest caz directorul emite decizia de sancţionare.

5.2.7. Decizia de sancţionare. Comunicarea sancţiunii

Conform art. 268 din Codul muncii (Legea 53/2003) angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

37

ANTET UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNTDOSARUL

COMISIEI DE CERCETARE a faptelor săvârşite de domnul / doamna,..

- Comisia a fost numită prin decizia nr. ... din ..,, emisă de directorul unităţii de învăţământ, prof. ...

- Dosarul conţine un număr de... file şi a fost înregistrat sub nr. ...

PREŞEDINTELE COMISIEI, DIRECTOR,............................................. ..................................

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abaterea disciplinară; a) precizarea prevederilor din statutul disciplinar sau contractul

colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de

salariat în timpul cercetăriidisciplinare sau pentru care, în condiţiile prevăzute de art. 267 alin.

(3) din Codul muncii (Legea 53/2003), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se

aplică; d) termenul în care sancţiunea poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Se observa imediat importanţa regulamentului de ordine interioară (regulamentul intern) care trebuie să conţină reguli concrete privind disciplina muncii în unitate şi să precizeze concret acele fapte care, săvârşite, sunt considerate abateri disciplinare. Astfel, există riscul neputinţei de a sancţiona disciplinar chiar şi în situaţii când, categoric, aceasta se impune.

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. Comunicarea se predă salariatului cu semnătură de primire ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele competente, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

IMPORTANTSancţiunea cu „avertisment scris" prevăzută la art. 264 (1) a) din Codul

muncii (Legea 53/2003) poate fi dispusă de angajator şi fără efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, conform art. 267 (1) din aceeaşi lege .

5.3. Procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare personalului didactic şi didactic auxiliarPrin Statutul personalului didactic, pentru personalul didactic şi didactic

auxiliar se stabileşte un alt regim de sancţionare. Având în vedere prevederile art. 264 (2) din Codul muncii (Legea 53/2003), prin care se precizează că, în cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionatorii!, acesta va fi cel aplicat, rezultă că sancţionarea disciplinară a personalului didactic se face cu respectarea regulilor procedurale.

Procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare personalului didactic şi didactic auxiliar presupune parcurgerea următoarelor etape:

- stabilirea comisiei competente să cerceteze dacă fapta săvârşită constituie abateredisciplinară;

- efectuarea cercetării disciplinare;- întocmirea raportului de cercetare;- stabilirea sancţiunii;- emiterea deciziei de sancţionare şi comunicarea sancţiunii.Constatarea abaterii în conformitate cu prevederile) din LEN/2011:Constatarea poate fi făcută de personal cu funcţii de conducere,

îndrumare şi control din minister sau inspectoratul şcolar, printr-un document (proces-verbal sau notă de control), consemnat în condica de inspecţii, în care se constată încălcarea îndatoririlor de către personalul didactic de predare sau personalul didactic auxiliar sau se constată încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului învăţământului.

De asemenea, constatarea abaterii disciplinare poate fi făcută de personal cu funcţii de conducere, printr-un referat înregistrat la registratura unităţii.

Constatarea poate fi făcută de orice altă persoană fizică sau juridică ce are cunoştinţă de săvârşirea abaterii disciplinare, cu condiţia înregistrării constatării

38

la registratura unităţii de învăţământ.

IMPORTANT Conform LEN/2011, cercetarea propunerii de sancţionare şi comunicarea

deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării abaterii, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii şcolare.

5.3.2. Stabilirea comisiei care cercetează dacă fapta săvârşită constituie abatere disciplinară Comisia de cercetare este numită de: - consiliul profesoral al unităţii respective; - consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pentru aparatul propriu şi pentru conducerea unităţii direct subordonate. Se impune menţionat faptul că, în calitatea sa de organ ierarhic superior,

inspectoratul şcolar, prin consiliul de administraţie, poate numi comisii de cercetare a abaterilor disciplinare de personal didactic de predare şi didactic auxiliar atunci când a fost sesizat de terţe persoane. Acelaşi drept îl are şi MECTS.

După ce, prin documente consemnate în condica de inspecţii sau înregistrate la registratura unităţii, directorul a luat cunoştinţă de săvârşirea unei abateri disciplinare de către un cadru didactic sau un salariat din segmentul personalului didactic auxiliar, el va convoca consiliul profesoral pentru numirea unei comisii de cercetare. Hotărâre a de numire a comisiei se ia prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor [art. 31 (2) din R.O.F.U.I.P.].

În baza hotărârii consiliului profesoral, consemnată în registrul de procese-verbale, directorul emite decizia de numire a comisiei de cercetare.

Comisia este formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana cercetată sau este reprezentantul salariaţilor (când persoana cercetată nu este membru de sindicat), restul membrilor comisiei fiind cadre didactice care au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic pot fi incluşi şi inspectori şcolari

Scopul comisiei de cercetare este: - să stabilească faptele săvârşite de către persoana respectivă şi urmările acestor fapte; - să stabilească împrejurările în care faptele au fost săvârşite; - să stabilească existenţa sau inexistenţa vinovăţiei; - să stabilească alte fapte concludente;- să verifice susţinerile persoanei cercetate, făcute de aceasta în apărarea sa.

5.3.3. Efectuarea cercetării disciplinarea) O dată numită, comisia va proceda la cercetarea abaterii

disciplinare prezumtive, pentru atingerea scopului. Pentru aceasta va verifica documente, acte, alte materiale, va putea discuta şi va lua declaraţii şi note informative de la persoane care, prin natura postului, au legătură cu cel cercetat sau care au cunoştinţă despre abaterile disciplinare săvârşite de acesta. Activitatea comisiei se consemnează în procese-verbale de lucru. De asemenea, audierile se consemnează cu obiectivitate într-un proces-verbal de audiere, care va fi citit şi semnat de către persoanele audiate şi de comisie.

a) Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Este obligatoriu ca cel cercetat să fie înştiinţat cu minimum 48 de ore înainte, pentru a se prezenta la audiere şi pentru a da declaraţii scrise Dovada înştiinţării se face prin semnătura salariatului pe duplicatul documentului respectiv pe care se consemnează „am primit un exemplar azi..., ora...". Dacă salariatul nu este la serviciu, dovada înştiinţării se face prin scrisoare recomandată, iar termenul de 48 de ore se calculează de la data expedierii recomandatei către destinatar.

Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. Prin urmare comisia are obligaţia de a-i pune la dispoziţie toate actele cercetării. Cel cercetat va fi lăsat să-şi spună punctul de

39

vedere şi să-şi aducă probe în apărare, în procesul-verbal de audiere se va consemna şi faptul că celui cercetat i s-au pus la dispoziţie spre consultare şi actele cercetării.

Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere şi de a da declaraţii scrise, deşi a fost înştiinţat cu minimum 48 de ore înainte, se constată prin proces-verbal şi nu implică finalizarea cercetării.

5.3.4. Raportul comisiei de cercetareAncheta se finalizează prin întocmirea de către comisie a unui raport de

cercetare. Acesta trebuie să cuprindă:a) componenţa comisiei (conform deciziei de numire a acesteia);b) numele şi prenumele salariatului cercetat;c) precizarea faptei / faptelor prezumtive pentru care salariatul

este cercetat şi care constituie abatere disciplinară;d) obiectul cercetării;e) concluziile cercetării:- descrierea faptelor care constituie abatere disciplinară;- împrejurările în care fapta a fost săvârşită;- gradul de vinovăţie a salariatului;- consecinţele abaterii disciplinare;- antecedentele disciplinare ale salariatului şi comportarea

generală în serviciu a acestuia;f)probele în baza cărora au fost stabilite concluziile cercetării, inclusiv

alte elementepe care comisia le-a considerat concludente pentru elucidarea cazului;

h) aprecierea sintetică a gravităţii faptei. Raportul de cercetare se înregistrează la registratura unităţii

şcolare. Documentele: - raportul comisiei; - copie după procesul-verbal al şedinţei consiliului profesoral în care se

hotărăşte constituirea comisiei de cercetare; - decizia de numire a acesteia; - sesizarea faptei săvârşite de salariat, înregistrată la unitatea de

învăţământ; - procesele-verbale ale şedinţelor de lucru ale comisiei; - comunicarea făcută salariatului pentru prezentarea la audiere; - procesele-verbale ale' audierilor; - notele informative şi audierile se notează şi se îndosariază.

Pe dosar se inscripţionează:

Raportul comisiei şi dosarul se înregistrează la unitatea şcolară sub acelaşi

40

ANTET UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

DOSARULCOMISIEI DE CERCETARE

a faptelor săvârşite de domnul/doamna ...

• Comisia a fost numită prin decizia nr. ... din ... , emisă de directorul unităţii de învăţământ, prof. .... • Dosarul conţine un număr de ... file şi a fost înregistrat sub nr. ....

PREŞEDINTELE COMISIEI, DIRECTOR, ................................................... ....................................................(nume, prenume, semnătură) (nume, prenume,

număr şi se înaintează directorului

5.3.5. Stabilirea sancţiunii După primirea de către director a raportului şi dosarului comisiei de

cercetare, considerăm că pentru stabilirea unei sancţiuni juste directorul trebuie să procedeze astfel:

1. convoacă consiliul de administraţie, liderul de sindicat şi membrii comisiei de cercetare (dacă nu sunt membri ai consiliului de administraţie). După citirea şi analizarea raportului, directorul va cere membrilor consiliului de administraţie să formuleze propuneri de sancţionare. Orice propunere de sancţionare susţinută prin vot deschis de la cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie este validă, reţinută ca atare, şi comentată în procesul-verbal al şedinţei consiliului de administraţie;

2. convoacă consiliul profesoral. Preşedintele comisiei de cercetare citeşte raportul comisiei. După analizarea raportului, directorul cere membrilor consiliului profesoral să formuleze propuneri de sancţionare. Orice propunere de sancţionare susţinută prin vot de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului profesoral este validă şi reţinută ca atare;

3. Consiliul profesoral, pe baza votului, stabileşte sancţiunea, din lista sancţiunilor valide propuse de:

- director;- consiliul de administraţie;- consiliul profesoral.

Hotărârea consiliului profesoral privind sancţionarea disciplinară şi stabilirea sancţiunii pentru persoana cercetată disciplinar este validă dacă se ia prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor componenţi ai acesteia [art. 31 (2) din R.O.F.U.I.P.].

5.3.6. Decizia de sancţionare. Comunicarea decizieiPe baza hotărârii consiliului profesoral, directorul unităţii emite decizia de

sancţionare.

IMPORTANTPersoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptei pentru care a fost cercetat (LEN/2011)- sancţiunile pot fi aplicate de către directorul şcolii sau inspectorul şcolar

general .Comunicarea deciziei se face în termen de cel mult 30 de zile de la data

constatării abaterii care este consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii şcolare.

în învăţământul preuniversitar, persoanele sancţionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă, la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar, şi la colegiul central de disciplină al MECTS.

. Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.

Procedura de ridicare şi radiere a sancţiunii se declanşează de regulă la solicitarea persoanei sancţionate, dar poate fi declanşată şi din iniţiativa conducerii unităţii de învăţământ.

IMPORTANTÎn cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în

cursul unui an de la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat sancţiunea poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. Propunerea de ridicare şi radiere a sancţiunii se face de către director sau cel puţin o treime din numărul total al membrilor consiliului de administraţie ori ai consiliului profesoral. Prin urmare propunerea de ridicare şi radiere a sancţiunii discutată în consiliul de administraţie / profesoral este validă

41

dacă este susţinută prin vot deschis / votul a cel puţin o treime din numărul total de membri. Deoarece consiliul profesoral este autoritatea care a dispus sancţionarea, ridicarea şi radierea sancţiunii se face numai prin hotărâre a acestuia. Hotărârea este validă dacă este votată de jumătate plus unu din numărul total de membri. Directorul emite decizia de ridicare şi radiere a sancţiunii

42