1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala 2. … · 1. MICROCIRCULATIA •STRUCTURAL •Arteriole,...

CURS 13

1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala

2. CIRCULATIA LIMFATICA 3. CIRCULATIA VENOASA

4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE

1.MICROCIRCULATIA

• Retea cu diametrul de 100 µm

• STRUCTURAL

• FUNCTIONAL

1. MICROCIRCULATIA • STRUCTURAL

• Arteriole, metaarteriole, capilare, venule

• Arteriole- diametru 50 µm - straturi de fibre musculare - zona de rezistenta - presiunea scade cu 50-55 mmHg - grad de irigatie tesut depinde de gard de contractie/dilatare a

arteriolelor Metaarteriole= arteriole terminale- 1 strat muscular discontinuu Capilare- distanta capilar-celule= 20-30 µm - sfincter precapilar Venule- 1 strat muscular neintrerupt - rol in depozitare sange

Silverthorn’s Human Physiology, 2013


1. MICROCIRCULATIA

• In anumuite zone- metaarteriole- se continua direct cu venulele- prin canal de trecere lipsit de muschi-

CANAL PREFERENTIAL- din care se desprind capilarele

!!! Atunci cand necesarul metabolic este redus- sf precapilare se inchid si circulatia sangvina se face prin canale preferentiale

1. MICROCIRCULATIA

• Pielea degete, palme, lob urechii, rinichii, m scheletici- contin canale scurte- ocolesc capilarele-leaga arteriole de venule =Anastomoze/sunturi arteriovenoase- perete gros muscular si inervatie vasoconstrictoare

• !!! Rol in reglarea irigatiei cutanate- frig- deschiderea anastomozelor arterio-venoase- trecerea sangelui din arteriole in venule – INCALZIREA TEGUMENTELOR


1. MICROCIRCULATIA

• FUNCTIONAL:

-VASE DE REZISTENTA- arteriole, metaarteriole

- VASE DE SCHIMB – capilare

- VASE DE CAPACITATE- venule

1. MICROCIRCULATIA STRUCTURA CAPILARE

• 1. Capilare tip continuu- piele, muschi, plamani, miocard, tesut adipos, SNC (lipsa canale intercelulare- contribuie la bariera HE)

- perete continuu- strat de celule endoteliale

- spatiu intre celule endoteliale

!!!! Ioni si molecule hidrosolubile

- membrana bazala-

- exterior celule periteliale- sistem reticuloendotelial

!!!! Proteine contractile in celulele endoteliale si periteliale

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

Tortora G, Derrickson B.Principles of Anatomy and Physiology, 12th edition, 2009


2.Capilare fenestrate- rinichi, glande endocine, intestin

- fenestre/pori intercelulari in citoplasma cel

endoteliale -membrana bazala continua - celule periteliale slab reprezentate - trecerea din capilar in lichid interstitial- trebuie

sa depaseasca doar Membrana bazala




3. Capilare discontinue- ficat, splina, maduva osoasa-

- endoteliu si MB- perforate

- pericite slab dezvoltate

- substante micro si macro moleculare trec cu usurinta in lichidul interstitial- exceptie elemente celulare

!!!! distanta crescuta intre celulele endoteliale- capilarele sunt asemenatoare unor cavitati mici in organ


1. MICROCIRCULATIA-CAPILARE

• Diametru 4-13 µm • Lungime 0.5-1mm • Suprafata retelei capilare- 150-200 m² • In repaus 25% CAPILARE SUNT DESCHISE • In efort- 700-1000m²

• Circulatia capilara- caracter intermitent=

=VASOMOTIUNE- contractia si relaxarea alternativa a sf precapilare sau a metaarteriolelor

• Contractii/relaxari de 5X/min

1. MICROCIRCULATIA

• Tonus sfincter precapilar- reglat de factori umorali si nervosi

• Relaxarea sf precapilar:

- Fibre simpatice- prin↓nr de impulsuri

- Hipoxia

- Metabolitii

- Muschi- repaus- doar 1/10 dintre capilare sunt functionale

1. MICROCIRCULATIA

• Viteza de circulatie in capilare deschise-

0.3-0.5 mm/s

presiunea- 30-35 mmHg- capat arterial

15 mmHg extremitate venoasa

Masurarea presiunii- metode directe- micropipete- conectate la manometru cu Hg

- metode indirecte- sant periunghial

1. MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante

• Permeabilitate capilara- peretele capilar strabatut de molecule

• Schimburi sange- lichid interstitial- infl de:

- permeabilitatea capilara

- factori fizici

- factori biologici

Substante micromoleculare si macromoleculare- mecanisme diferite

1. MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante

• DIFUZIUNE!!!!- sau FILTRARE SI RESORBTIE- apa si micromolecule

• Difuziune – cel mai important schimb capilar

1.MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante

DIFUZIUNEA: apa si micromolecule - In ambele sensuri - In directia gradientului de concentratie EX glucoza, O2 sau CO2 - Substantele liposolubile- O2 sau CO2, anestezice, alcool-

difuzeaza mai usor vs cele hidrosolubile - Substante hidrosolubile si apa- transfer prin zona

spatiului intercelular prevazut cu pori - Proteine, lipoproteine, proteoglicani- nu pot parasi

capilarul prin porii spatiilor intercelulare


• FACTORII de care depinde schimbul transcapilar prin difuziune:

- formula lui FICK- cant substanta transferata in unitatea de timp

Q/t=P X A[(C1-C2)/d] P= coef de difuziune A= suprafata C= gradient concentratie D-distanta

1. MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial

• Interstitiu- 1/6 din greutatea organismului

• Interstitiu:- colagen

- filamente de proteoglicani- se fixeaza ultrafiltratul plasmatic= LICHID INTERSTITIAL

Filamente de proteoglicani+lichid= GEL!!!!

Prin difuziune- are loc transport rapid- apa, electroliti, CO2, O2 si a substantelor nutritive

Fox SR. Human Physiology 2011


• INTERSTITII- lichid inglobat in gel

- lichid liber- la suprafata celulelor si fibrelor de colagen si vezicule cu lichid liber

!!!! Edem tisular- extindere rapida a scetorului de apa libera

!!!! Intre lichid inglobat in gel si lichid liber- schimburi prin difuziune!!!!!

!!!! Presiunea interstitiala- se refera ai ales la presiunea lichidul liber- apa si micronutrientii patrund din capilar in interstitii sub forma de lichid liber!!!!


• FILTRAREA- substante micromoleculare si a apei- intr-un singura directie- din sange- spre interstitii

- depinde de presiunea de filtrare CAPAT ARTERIAL - Phidrostatica- portiunea arteriala a capilar= 30-35

mmHg - P Coloidosmotica= 25 mmHg -!!!! TRANSUDAREA PLASMEI


• CAPAT VENOS-

- P HIDROSTATICA= 15 mmHg

- P coloidosmotica = 25 mmHg

- !!! RESORBTIE A APEI SI A MICROMOLECULELOR

1.MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial

• Schimburi capilare infl si de: PRESIUNILE LICHID INTERSTITIAL - presiunea hidrostatica – 0-5 mmHg si presiunea coloidosmotica Cercetari!!!!- presiunea interstitiala variaza: - tesut subcutanat= -2 mmHg - ficat, rinichi-pozitive- creier= +6 mmHg Presiune coloidosmotica= 4.5-5 mmHg la un continut de

proteine de 0.8-2% (organe cu capilare de tip continuu)

MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si

extravascular

• Fortele lui Starling

- presiunea capilara

- presiunea fluid intersitial

- presiunea coloidosmotica plasmatica

- presiunea coloidosmotica a fluidului interstitial

1.MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si

extravascular

In m scheletic:

• CAPAT ARTERIAL- P hidrostatica art= 32 mmHg

P coloidosmotica interst=5 mmHg

37 mMHg

P coloidosmotica sange= 25 mmHg

P hidrostatica interst= 3 mmHg

28 mmHg

PRESIUNE EFECTIVA DE FILTRARE= 9 mmHg


extravascular

CAPAT VENOS- P hidrostatica intracapilar= 17 mmHg

P coloidosmotica interst=5 mmHg

22 mmHg

P coloidosmotica sange= 25 mmHg

P hidrostatica interst= 3 mmHg

28 mmHg

PRESIUNE EFECTIVA DE RESORBTIE= - 6 mmHg



extravascular • !!! FORTELE DE FILTRARE > FORTELE DE RESORBTIE

• 90% DIN FILTRAT se resoarbe la capat venos

• 10% - DIN FILTRAT –vase limfatice

• Presiunea capilara hidrostatica- dep de rezistenta pre si postcapilara

- Rezistenta precapilara crescuta- reduce P din capilare

- Rezistenta postcapilara crescuta- mareste P din capilare

- Rezistenta postcapilara e mai scazuta fata de cea precapilara- cresterea P venoase are un efect mai exprimat asupra pres hidrostatice capilare fata de o modificare a presiunii arteriale

1.MICROCIRCULATIA TRANSPORTUL MACROMOLECULELOR

Transport activ- vezicule- CITOPEMPHIS

- Inglobare de lichide si particule din plasma prin Pinocitoza


• PREMEABILITATEA CAPILARA

- creste:

Actiune vasodilatatoare

- Ac lactic

- Ac piruvic

- CO2

- Hipoxie

- Histamina

- Acetilcolina

- Bradikinina

• PERMEABILITATEA scade:

• Substante vasoconstrictoare-

• Adrenalina

• Vasopresina

2. CIRCULATIA LIMFATICA

• Cale accesorie – intoarcere a lichid interstitial in sange

• Evacuare- molecule proteice neresorbite

• PROTEINE- Lichid interstitial- capilare tip continuu- 0.8-2%

capilare tip discontinuu- ficat- 6%

capilare fenestrate- intestin-3-4%



• CAPILARE LIMFATICE- degete de manusa

• Lipsesc in SNC, oase

• CAPILARE LIMFATICE STRUCTURAL: - diametru superior celor sangvine - mai putin numeroase - MB lipsa sau discontinua - celulele endoteliale alcatuiesc adevarate valve - celulele endoteliale sunt fixate de tes conjunctiv din jur

prin intermediul filamentelor de ancorare - la suprafata capilarelor se formeaza vezicule de

pinocitoza





• Capilare limfatice- vase limfatice mari- fibre musc neted si valve

• Ganglioni limfatici- capilare limfatice de tip discontinuu

• Limfatice mbr inferioare +parte superioara stanga=

CANAL TORACIC- CONFLUENT SUBCLAVIJUGULAR STG

Limfatice parte superioara dr- MAREA VENA LIMFATICA DR- CONFLUENT SUBCLAVIJUGULAR DR


• VASELE limfatice mari se contracta zilnic- presiunea var pana la 25 mmHg

• Circulatia limfatica- factori:

- vid toracic

- compresiunea muschilor scheletici

- peristaltism intestinal

!!!!! Cel mai imp- contractia vaselor limfatice


• Debit limfatic- 100 ml/ora canal toractic 20 ml/ora- marea vena limfatica Compozitia limfei- = lichid interstitial + grasimi absorbite intestinal + vit liposolubile + limfocite +globuline +enzime LIMFA COAGULEAZA


• ROLUL CIRCULATIEI LIMFATICE

1. Dreneaza macromolecule - Canal toracic- proteine 3-5%

2. Ganglioni- macrofage-

3. transport lipide absorbite intestinal


• Edem- acumulare de lich intersitial- peste 30% fata de normal

1. Creste pres hidrostatica capilare- tromboze venoase, IC cand pres venoasa creste

2. Scaderea presiunii coloidosmotice- nefroze, inanitie

3. Obstructiile cailor limfatice- tumorala, parazitara

ELEFANTIAZA

4. Permeabilitate capilara crescuta – inflamatii, arsuri, reactii alergice



3. CIRCULATIA VENOASA

• Factorii care determina intoarcerea venoasa:

- 1. FACTOR PRINCIPAL forta de contractie a inimii- gradient de presiune

- 2. factori secundari:

- 2.1.miscarile respiratorii- abdomen presiune de 2 mmHg dar poate creste la 15-20 mmHg

!!! Presiunea venoasa extraabd!!!

compresiunea intraabd asupra venelor- impinge sangele spre inima

!!! valve venoase

!!! inspir- accentuare vid pleural- dilata venele intratoracice – atrage sangele


• 2.2. Aspiratia inimii- presiunea redusa atriala, vid post sistolic

• 2.3 Gravitatia- circ din zona superioara- favorizata de gravitatie

- ortostatism- presiunea creste dedesupt inima- pres venoasa calcaneiana= 85-90 mmHg

2.4. Valve venoase- distanta de 2-7 cm - varice- valve venoase nefunctionale 2.5. Contractii izotonice ale musculaturii scheletice



• Masurarea presiunii

- manometre cu apa

- vena plicii cotului

- 6-9 mmHg

- depinde de presiunea din Adr

cresterea Pres Adr- jugulare turgescente

- !!!! presiunea in venele extractoracice este crescuta datorita obstacole in curgerea sange spre Atriu drept

- vene mbr superioare- angulare in dreptul coastei 1

- vene mbr inf- compresiunea abdominala- turtire

Pulsul venos

• Puls venos- dat de pulsatii ale venelor mari

• Datorat variatiilor de presiune din Adr

• Se transmit retrograd

• Pulsatiile scad odata cu indepartarea de inima

INREGISTRAREA- clinostatism

- flebograma- indicii asupra A dr

variatii de presiune -respiratorii si cardiace

Variatii de presiune inspiratorii- inspir- vene intratoracice- destind

- vene externe- colabare

Pulsul venos

• Var de presiune cardiace- deflexiuni pozitive- a,c,v - deflexiuni negative- x,y a- data de contr A- creste P atrii c- data de contractia izovol ventriculara- creste P atrii X- in faza de contr izotonica V-scade P atriu V- relaxare izovol- revenire planseu atrioventric-spre atrii Y- din diastola ventriculara- umplere rapida si lenta – scade pres

intraatriale

Reglarea circulatiei venoase

• Vene mari- cave, porta, venele din musculatura- nu au capacitate contractila

• Mecanism nervos- simpatic- venoconstrictie

• Mecanism umoral-

venoconstrictie-adrenalina, noradrenalina

venodilatatie- acetilcolina, cataboliti acizi


• MECANISME AUTONOME- lent 30-50 min

• MECANISME NERVOASE

• MECANISME UMORALE

Modifica:

• Volum depozite

• Calibru vase

• Debit cardiac


• 1. MECANISME AUTONOME constau in:

- adaptarea DC

- variatia vol sg si a lich extracelular- factori hormonali si renali

- autoreglare locala – subordonata reglarii nervoase si umorale- intervin doar in conditii speciale effort fizic/hemoragii

4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE AUTOREGLAREA LOCALA

- FIBRE MUSCULARE MULTIUNIT- artere mari

- FIBRE MUSCULARE NETEDE DE TIP SINGLE UNIT de tip VISCERAL- artere mici si vene

- DEF- AUTOREGLARE- capacitatea tes de a-si regla propriul debit sangvin in raport cu cerintele metabolice indep de variatiile PA




Single unit-

- sincitiu- gap junctions

- activitate tip pacemaker- potential de repaus instabil

- contractii spontane ritmice in absenta impulsurilor nervoase/substante hormonale

- activitate miogena/ teoria miogena- distensia- determina vasoconstrictia

Multiunit- nu raspund la intindere


Control local datorita:

• 1. Factori fizici-

- presiune arteriala -teoria miogena – cresterea presiunii in rinichi, intestin, ficat, creier, miocard- are loc contractia vaselor arteriale mici

!!!! Rinichi- var de presiune 80-200 mmHg nu modifica Debit sg

- temperatura- vasodilatatie- creste Debit


• 2. Factori Chimici- catabolitii- teoria metabolica

reducerea circ- hipoxia- relaxare meta art si sf precapilare

circ intensa- indeparteaza catabolitii

- vasoconstrictie

Autoreglare metabolica- in tesuturi cu metab intens!!!!- miocard, creier, muschi sheletic

Autoreglarea lipseste- cutanat, pulmonar

4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE Reglarea nervoasa a circulatiei terminale

• RAPIDA- SECUNDE

• CONTROL SIMULTAN- vaste teritorii circulatorii

• DURATA LIMITATA- MIN/ORE

• FEN DE ACOMODARE

• Mecanisme nervoase- uneori se opun celor autonome

EX- dupa hemoragii- necesitatile organismului impun cresterea Pres arteriale- sistemul nervos reduce/opreste circulatia in anumite organe- dar mentin circulatia constanta in miocard si creier


• Reglarea calibru vascular intervin:

• 1. fibre simpatice vasoconstrictoare

• 2. Fibre simptice vasodilatatoare

• 3. Fibre parasimpatice

• 4. Fibre somatice- senzitive


• 1 fibre simpatice vasoconstrictoare

- T1-L3

- nervi miscti+plexuri perivasculare

- Noradrenalina

- mentin vasele in stare de tonus!!!!

Efort fizic- creste circulatia de 20X- mentinerea tonus vascular- sunt implicate mecanisme nervoase si intrinseci

- Fibre simpatice- intreg aparat cardiovascular- exceptie- capilarele

- Densitate mare- subcutnat, splanchnic

redus- cerebral, cardiac


• 2. fibre simpatice vasodilatatoare - vasodilatatie arteriolara – creste circ venoasa in muschi

scheletici si tegumante - deschiderea canalelor preferentiale/reducerea circ prin

capilare adevarate - acetilcolina - fibre cu traseu identic cu cele simpatice vasoconstr-

DOAR IN M SCHELETICI SI PIELE + vase cardiace, pulmonare, renale, uterine !!!! NU PREZINTA DESCARCARI SPONTANE Emotii, teama, furie- stimuleaza fibrele simpatice vasodilatatoare


• 3. Fibre parasimpatice colinergice

- cranian - sacral - vasodilatatie - scurta durata Nervii colinergici pot elibera si VIP- vasodilatator Nervii simpatici- neuropeptid Y- vasoconstrictor

Date post:	21-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ngodan
View:	245 times
Download:	0 times

1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala 2. … · 1. MICROCIRCULATIA •STRUCTURAL •Arteriole,...

Documents